Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Economică şi Business
Departamentul Teorie Economică şi Marketing

LUCRARE INDIVIDUALĂ
LA DISCIPLINA „BAZELE LOGISTICII”
TEMA:,, Eficiența activității logistice”

A ELABORAT:

Student: (Gr. ML-211 fr , Manoil Cristina-Ecaterina)

A VERIFICAT:(_Bogdanova Svetlana, Dr. lect. univ., DEM)

Chişinău – 2022

 departamentul gestiune;
1
 departamentul food;
 departamentul non food;
 departament produse proaspe

Cuprins
Introducere.................................................................................................................................3

Actualitatea temei.......................................................................................................................3

Scopul lucrarii..............................................................................................................................3

Obiectivele....................................................................................................................................3

Structura lucrarii..........................................................................................................................3

I Eficiența activității logistice..................................................................................................4

1.1 Servirea clientilor...................................................................................................................4

1.2 Aprovizionarea.........................................................................................................................5

1.3 Transportul............................................................................................................................6

1.4 Stocare..................................................................................................................................10

1.5 Depozitarea..........................................................................................................................11

1.6 Sistemul informational......................................................................................................14

II.Studiu de caz (Logistica Hipermarketului Kaufland din Piatra Neamț)......15

2.1 Structura organizatorică a firmei Kaufland este următoarea...................................15

2.2 Obiectul de activitate.......................................................................................................15

2.3 Micromediu.........................................................................................................................16

2.4 Furnizori...............................................................................................................................16

2.5 Clienți....................................................................................................................................16

2.6 Concurență...........................................................................................................................16
2
2.7 Particularitățile și importanța logisticii........................................................................16

2.8 Componentele sistemului logistic..................................................................................17

2.9 Organizarea activităților logistice.................................................................................18

Incheiere.....................................................................................................................................19

Bibliografie................................................................................................................................21

Introducere
Actualitatea temei

Astăzi auzim tot mai des vorbindu-se despre rolul deosebit al specialistului in logistică în
asigurarea competitivităţii organizaţiei. De fapt, auzim tot mai des cuvântul logistică. Acest
termen a fost utilizat iniţial pentru domeniul militar (referitor la mişcarea şi aprovizionarea
armatelor), ulterior fiind extins şi în activitatea economică şi în alte domenii.

Tot mai multe organizaţii au înţeles că este nevoie de un departament specializat care să se ocupe
de acest domeniu de activitate, în ultimul deceniu conştientizându-se rolul şi importanţa
logisticii în asigurarea unui grad ridicat de satisfacere a cerinţelor clienţilor şi a unui nivel
corespunzător de îndeplinire a obiectivelor organizaţiei. Usurand astfel organizarea in cadrul
intreprinderilor.

Scopul lucrarii

Scopul analizarii acestei teme , este de a intelege mai bine cum au loc toate etapele si procesele
logistice, scopul acestui domeniu economic si valorizarea eficientei acestuia. De asemenea prin
intermediul Studiului de Caz voi putea sa inteleg mai bine cum are loc de fapt activitatea
logistica in cadrul unei intreprinderi si mai exact a unui hypermarket.

Obiectivele

 Sa pot identifica şi explica principalele elementele care stau la baza logisticii;

 Sa pot descrie importanţa operaţiunilor logistice din cadrul unei firme, rolul
departamentului de logistică şi al specialistului în logistică în asigurarea
performanţelor organizaţiei;
 Sa pot aborda  logistica intr-o viziune integrată şi strategică, perspectivă în măsură să
ducă la performanţele economice scontate.

Structura lucrarii

I Eficiența activității logistice

o 1.1 Servirea clientilor

o 1.2 Aprovizionarea
o 1.3 Transportul
o 1.4 Stocarea
o 1.5 Depozitarea
3
 o 1.6 Sistemul informational

II.Studiu de caz (Logistica Hipermarketului Kaufland din Piatra Neamț)

o 2.1 Structura organizatorică a firmei Kaufland este următoarea

o 2.2 Obiectul de activitate
o 2.3 Micromediu
o 2.4 Furnizori
o 2.5 Clienți
o 2.6 Concurență
o 2.7 Particularitățile și importanța logisticii
o 2.8 Componentele sistemului logistic
o 2.9 Organizarea activităților logistice

I Eficiența activității logistice

In conditiile in care distributia fizica detine o pondere semnificativa in pretul cu amanuntul al

marfurilor (o asemenea proportie poate ajunge la o treime in cazul produselor alimentare),
logistica nu mai poate fi privita doar ca un simplu ciclu de activitati de facilitare a circuitului
marfurilor de la producator la consumatorul final - utilizator, ci ca un sistem complex, menit sa
eficientizeze politica de marketing a firmei moderne. De altfel, in ultima perioada de timp,
literatura de specialitate utilizeaza tot mai frecvent sintagma de sistem logistic, menita sa descrie
acea activitate care conduce la conectarea firmei cu clientii si furnizorii sai, prin intermediul a
doua fluxuri intercorelate, respectiv fluxul marfurilor si cel al informatiilor.

Dintre activitatile ce compun sistemul logistic, cele mai importante sunt urmatoarele: servirea
clientilor, aprovizionarea, transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, sortarea si sistemul
informational.

1.1 Servirea clientilor

Se poate spune ca termenul de servire a clientilor poate fi analizat din cel putin trei unghiuri de
vedere (perspective), respectiv:

a) abordarea bazata pe conceptul de activitate - este o abordare care pune accentul pe

managementul servirii clientului;
b) abordarea bazata pe nivelul de performanta - pune accentul pe posibilitatile de masurare;
c) abordarea nivelului de servire ca filozofie a managementului reflecta importanta acordata
de marketing satisfacerii nevoilor clientilor.

Practic, definirea corespunzatoare a servirii clientilor presupune considerarea simultana a tuturor

celor trei dimensiuni amintite mai inainte.

In ultima instanta, rezultatul activitatii logistice il reprezinta nivelul de servire a clientilor, care
influenteaza in mod semnificativ eficienta activitatii desfasurate.

In aceste conditii, nivelul servirii, indiferent cum va fi acesta cuantificat, se constituie intr-un
mijloc de prima importanta de diferentiere fata de concurenti, dar si de crestere a satisfactiei
clientilor si, implicit, a loialitatii acestora.

4
Literatura de specialitate structureaza elementele servirii clientilor in trei categorii distincte: pre-
tranzactionale, tranzactionale si post-tranzactionale.

a) Intra in categoria elementelor pre-tranzactionale acele componente ale servirii care au

rolul de a crea un climat propice servirii clientilor. Asemenea elemente sunt legate de
politicile si programele firmei si faciliteaza dezvoltarea unor relatii bune intre furnizor si
client.
b) Analizand servirea clientilor din perspectiva performantei furnizorului, clientii pun, de
regula, accentul pe urmatoarele elemente de natura calitativa:
c) viteza, un element de prima insemnatate ce caracterizeaza nivelul de servire. Acest
element are in vedere mai multe categorii de timp, precum timpul de preluare a comenzii,
timpul de asamblare a comenzii si timpul de livrare;
d) consecventa, se refera la capacitatea firmei de a respecta o anumita durata a timpului de
livrare, de-a lungul unui numar mai mare de cicluri de performanta. Marimea timpului de
livrare, variatia acestuia determina cresterea costurilor suportate de clienti, in conditiile
constituirii unor stocuri de siguranta, suplimentare pentru a evita intarzierea livrarilor;
e) flexibilitatea, se refera la capacitatea firmei de a indeplini cerintele speciale sau asteptate
ale clientilor. In practica sunt anumite situatii care fac necesara existenta unui sistem
logistic flexibil, precum:
 modificarea pentru un anumit timp a destinatiei de livrare a produsului;
 sustinerea unor programe unice de vanzari si marketing;
 introducerea unor produse noi;
 excluderea unor produse;
 discontinuitatea livrarilor;
 retragerea unor produse;
 asigurarea unui nivel individualizat de servire pentru o anumita piata sau pentru un
anumit client;
 modificari aduse produsului pe parcursul existentei sale in sistemul logistic, in ceea ce
priveste mixarea cu alte produse, a ambalarii, a etichetarii etc.
f) capacitatea de redresare reflecta posibilitatea firmei de a gasi solutii adecvate in situatiile
in care sistemul logistic nu functioneaza in mod corespunzator. In asemenea situatii, este
necesara elaborarea si existenta unor planuri de rezerva, mai ales atunci cand:
probabilitatea de producere a evenimentului respectiv este mai mica decat pentru
evenimentele incluse in procesul de planificare obisnuit; producerea evenimentului ar
genera prejudicii majore; aspectele vizate de acel eveniment pot fi planificate inainte de
producerea sa;
g) seriozitatea, are in vedere capacitatea firmei de a indeplini nivelurile planificate de
disponibilitate a stocului de produse si de performanta operationala. Seriozitatea
furnizorului este reflectata, de asemenea, si de capacitatea ei de a furniza clientului
informatii despre operatiunile logistice si stadiul onorarii comenzilor.

1.2 Aprovizionarea

Durata ciclului comenzii reprezinta o componenta de prima importanta a servirii clientilor.

Continutul unui asemenea indicator este diferit, in functie de cine il abordeaza.

Astfel, pentru client, ciclul comenzii reprezinta intervalul de timp de la transmiterea comenzii
catre furnizor la primirea marfurilor solicitate. Pentru furnizor insa, ciclul comenzii se
declanseaza in momentul primirii comenzii de la client. Din aceasta perspectiva, importanta
acordata de catre furnizor ciclului comenzii pentru cresterea nivelului de servire va fi
determinata de faptul ca micsorarea duratei si, mai ales, consecventa cu care se respecta un

5
interval stabilit de comun acord cu clientul genereaza avantaje serioase pentru ambii parteneri,
inclusiv pentru client, in conditiile in care se diminueaza stocul mediu necesar.

Practic, ciclul comenzii include toate activitatile desfasurate pentru ca marfurile comandate sa
ajunga la client. Principalele etape sunt: transmiterea comenzii, prelucrarea comenzii, preluarea
si asamblarea comenzii, procurarea stocului suplimentar necesar si livrarea comenzii. Ne vom
opri in cele ce urmeaza, pe scurt, asupra continutului fiecareia dintre aceste etape.

a) Transmiterea comenzii consta in intervalul de timp dintre momentul in care clientul

trimite comanda si momentul in care furnizorul o primeste. Aceasta se face prin
urmatoarele modalitati: agentii de vanzare ai furnizorului, cea mai cunoscuta, prin posta,
telefon, fax, radio, prin mijloace electronice etc, fiecare dintre aceste modalitati
prezentand atat avantaje, cat si dezavantaje specifice.
b) Prelucrarea comenzii se realizeaza in intervalul de timp de la primirea comenzii de la
client si pana la notificarea depozitului in vederea livrarii produsului comandat.
Prelucrarea comenzii presupune o serie de activitati, precum: verificarea corectitudinii si
integralitatii informatiilor prezentate in comanda, verificarea bonitatii clientului,
transmiterea informatiilor catre compartimentul de vanzari, inregistrarea tranzactiei de
catre serviciul de contabilitate, stabilirea depozitului de unde se va realiza livrarea,
informarea depozitului despre hotararea luata, asigurarea mijloacelor de transport
necesare pentru livrarea marfurilor catre client, pregatirea documentelor de livrare,
informarea clientului in ceea ce priveste stadiul onorarii comenzii, emiterea facturii si
transmiterea acesteia catre client. In practica exista cazuri nedorite cand comanda
clientului nu poate fi executata in totalitate, sau chiar cand aceasta nu poate fi onorata
integral, din diferite motive, precum o ruptura de stoc. In asemenea situatii, furnizorul
trebuie sa notifice clientul in cel mai scurt timp posibil, existand posibilitatea ca cele
doua parti sa hotarasca masurile ce se impun.
c) Preluarea si asamblarea comenzii presupune realizarea unor masuri de mare importanta,
precum: preluarea produselor comandate din stocul aflat in spatiile de depozitare,
asamblarea comenzii, verificarea corectitudinii preluarii si asamblarii comenzii,
deplasarea produselor la punctul de livrare al depozitului, realizarea unor operatiuni de
prelucrare sumara, ambalarea produselor (daca este cazul), consolidarea livrarilor
directionate spre aceeasi zona. In vederea reducerii duratei ciclului comenzii, activitatile
specifice etapei de preluare si asamblare a comenzii se pot derula concomitent cu
pregatirea documentelor de livrare si actualizarea stocului.
d) Procurarea stocului suplimentar necesar se realizeaza in cazurile in care produsele
comandate nu se afla in deposit prin:
 executarea partiala sau integrala a comenzii de la un depozit secundar al furnizorului;
 transmiterea comenzilor la fabrica, in vederea onorarii comenzii din stoc;
 lansarea unei comenzi speciale de productie si livrarea directa a produsului de la fabrica
la client;
 amanarea executarii comenzii pana la completarea stocului;
 inlocuirea produselor solicitate prin altele substituibile.

e) Livrarea comenzii este ultima etapa a ciclului comenzii si consta in intervalul de timp de
la preluarea marfii de catre transportator si pana la ajungerea acesteia la client. In aceasta
etapa se pot include si activitatile de incarcare a marfurilor de catre furnizor, ca si cele de
descarcare de catre client.

1.3 Transportul

6
Transportul produselor este considerat cea mai importanta activitate a logisticii, componenta
esentiala a mixului logistic. De altfel, transportul logistic detine circa doua treimi din costurile
aferente tuturor activitatilor logistice. Deciziile privind transportul marfurilor se vor regasi pe
intregul cicuit al canalului de distributie, exercitandu-si impactul asupra tuturor activitatilor din
lantul logistic. Asemenea decizii au o frecventa ridicata si, de cele mai multe ori, trebuie
revazute, reconsiderate la intervale scurte de timp. Cele mai importante asemenea decizii au in
vedere alegerea modalitatilor de transport, a rutelor de transport, precum si programarea
mijloacelor de transport. Alegerea celei mai potrivite variante pentru transportul unui anumit
produs presupune luarea in discutie a mai multor criterii, obiective sau chiar subiective, legate de
disponibilitatea mijloacelor de transport la locurile dorite, costurile transportului, durata
transportului, siguranta in respectarea termenelor, adaptabilitatea la circuitele specifice de
transport impuse de particularitatile fiecarui produs, masura in care se asigura accesul la locurile
dorite etc. Desigur, alegerea celei mai eficiente rute de transport are o influenta deosebita asupra
sistemului logistic. Prin aceasta, se urmareste minimizarea timpului de transport sau a distantei
de parcurs pana la destinatie. Pentru optimizarea rutelor se folosesc metode econometrice
moderne, metode euristice etc.

Intr-un asemenea context, in abordarea problemelor transportului din perspective logisticii este
absolut necesar a se da raspuns la o serie de probleme, precum:

 Care este transportatorul si ce mijloc de transport indeplineste cel mai bine

cerintele privind nivelul de servire?
 Care este transportatorul si ce mijloc de transport raspunde cel mai bine criteriului
de pret?
 Cum se stabilesc punctele si care sunt cantitatile de livrare, astfel incat la o
anumita cerere sa se obtina o minimizare a costului de transport?
 Care este cel mai scurt traseu de transport?
 Care este incarcatura optima a unui mijloc de transport?
 Cum se poate, la costuri si /sau capacitati date, sa se determine capacitatea
maxima de transport?

PRINCIPALELE MODALITATI DE TRANSPORT

Alegerea celui mai potrivit mod de transport sau, atunci cand este cazul, a combinatiilor de
moduri de transport, presupune cunoasterea particularitatilor, a caracteristicilor fiecaruia in
parte. Din punctul de vedere al logisticii, sunt importante urmatoarele moduri de transport:
feroviar, rutier, pe apa, aerian si prin conducte .

1)Transportul feroviar se caracterizeaza in principal prin faptul ca are capacitatea de a asigura

deplasarea unor cantitati mari de marfuri, pe distante mari si de a oferi un serviciu frecvent. Ca
dezavantaje, mentionam un timp de tranzit relativ mare, acesta incluzand pe langa timpul de
deplasare propriu-zisa, un alt interval de timp necesar pentru realizarea unor operatiuni logistice
necesare, precum incarcarea si descarcarea marfurilor, deplasarea lor dintr-un loc in altul, in
cadrul terminalelor de cale ferata, asamblarea vagoanelor etc. De asemenea, un alt neajuns are in
vedere viteza relativ mica de transport.

De regula, prin acest tip de transport se deplaseaza marfuri cu greutate mare, materii prime, dar
si produse prelucrate, cu valoare mai mica, precum produsele alimentare, hartie etc. Pentru a fi
transportate cu trenul, marfurile trebuie sa fie in cantitati suficiente pentru a se utiliza vagonul la
intreaga sa capacitate.

7
Desigur, in lume au aparut, mai ales in ultima perioada, echipamente moderne, adanc
specializate, care sa raspunda tot felului de cerinte ale clientilor. Avem in vedere, de exemplu,
vagoanele cu doua sau trei niveluri, utilizate mai ales pentru transportul automobilelor,
vagoanele articulate, vagoanele cu doua niveluri de containere, trenurile unitare (formate din
foarte multe vagoane, de ordinul zecilor), care transporta aceiasi marfa.

Pentru a face fata concurentei tot mai acerbe - avem in vedere atat concurenta directa a altor
transportatori feroviari, cat si cea indirecta, cea facuta de alte tipuri de transport - agentii
economici transportatori ofera clientilor diverse servicii. Ei pot deplasa o gama larga de produse,
incepand cu marfurile vrac si continuand cu produsele care necesita conditii speciale de
transport. Principalele servicii speciale oferite de transportatorii feroviari se refera la: urgentarea
transportului, posibilitati de oprire a trenului, permitandu-se astfel incarcari si descarcari partiale
pe parcurs, prelucrarea si livrarea marfurilor, servicii de redirectionare etc.

2)Transportul rutier este destinat mai ales produselor semifinite si celor finite. Preferabil pentru
deplasarea pe distante relativ mai mici, transportul rutier este specific marfurilor de valoare mai
mare. Avand asemenea caracteristici (dar si altele, precum disponibilitatea si accesibilitatea),
transportul rutier a cunoscut, mai ales in ultima jumatate de secol, o dezvoltare puternica, creand
o concurenta puternica pentru celelalte tipuri de transport si preluand chiar de la unele dintre
acestea o parte dintre beneficiari. Este tipul de transport care asigura conexiunile dintre punctele
de prelucrare /livrare a marfurilor si posibilitatile specifice celorlalte modalitati de transport,
fiind preferat de utilizatori pentru ca permite deplasarea marfurilor "de la usa furnizorului
la usa clientului".

Alaturi de aspectele prezentate mai inainte, care se transforma in atuuri serioase in competitia cu
alte tipuri de transport, cel rutier ofera clientilor si alte facilitati sau avantaje, precum:

 cantitatile mici de marfuri care pot fi transportate, fiind necesara incarcarea unui singur
mijloc de transport auto inainte de efectuarea livrarii, fata de situatia constituirii, de
exemplu, a unui tren cu mai multe vagoane;
 siguranta produselor deplasate, in cazul acestui tip de transport rata deteriorarii marfurilor
fiind mai mica fata de alte tipuri de transport. In aceasta situatie, costurile beneficiarilor
aferente ambalajelor de protectie a marfurilor scad in mod vizibil.

Structura costurilor transportului rutier se caracterizeaza prin costuri fixe mici si costuri variabile
medii. O asemenea situatie este datorata, mai ales, investitiilor publice in sistemul de drumuri,
drumuri care apartin administratiei publice, centrale sau locale. Exista si alte aspecte care conduc
la costuri fixe relativ mici in raport cu celelalte tipuri de transport.

Avantajele transportului rutier in raport cu celelalte categorii de transport, preocuparile

transportatorilor pentru innoire si modernizare si in acest domeniu fac ca acest tip de transport sa
detina ponderea in totalul transporturilor logistice, acesta ajungand in prezent la circa 70% (fata
de 19 % cat reprezinta transportul feroviar sau fata de 9% cat reprezinta cel naval).

3) Transportul naval (pe apa) are ca avantaj capacitatea de a deplasa marfuri in cantitati foarte
mari, comparativ cu celelalte tipuri de transport. De cele mai multe ori prin acest tip de transport
sunt deplasate produse vrac: carbune, cereale, minereuri, produse metalurgice, cherestea, otel etc.
In acelasi timp insa, o pondere insemnata in marfurile transportate o au materiile prime, dar
frecvent se transporta prin acest tip de transport si echipamente electrice, automobile, tractoare
etc. Un alt important avantaj al transportului naval ramane costul scazut. Structura costurilor
aferente transportului naval se caracterizeaza prin ponderea mica a costurilor fixe si printr-o
pondere mai mare a celor variabile. Ca si in cazul transportului rutier, responsabilitatea crearii,
8
intretinerii, imbunatatirii si controlului infrastructurii revine autoritatilor publice, transportatorii
platind in schimb o serie de taxe, taxe a caror valoare este direct dependenta de volumul de
activitate desfasurat.

Exista insa si o serie de dezavantaje ale transportului naval, dezavantaje legate in principal de:

a) timpul de tranzit relativ mare, transportul pe apa fiind, de regula, unul lent. Acest lucru
influenteaza in mod direct nivelul stocurilor de marfuri si al costurilor aferente. Avem in
vedere stocurile de siguranta suplimetare necesare in perioadele de indisponibilizare a
serviciilor de transport, dar si cele de tranzit;
b) disponibilitatea limitata, putandu-se utiliza un asemenea tip de transport numai in
situatiile in care expeditorul si destinatarul marfurilor au acces direct la caile de transport.
In acelasi timp, disponibilitatea transportului pe apa este influentata de conditiile de
clima;
c) ambalarea de protectie trebuie sa fie una adecvata, aceasta insemnand costuri
suplimentare.

4)Transportul aerian se caracterizeaza prin viteza mare a deplasarii, mai ales in cazul distantelor
mari intre expeditorul si destinatarul marfurilor deplasate. Este un avantaj relativ, urmare a unor
aspecte precum timpul necesar pentru rularea si livrarea marfurilor la suprafata solului, timpul
necesar unor alte moduri de transport necesar asigurarii legaturii dintre punctul de origine si
terminalul aerian de incarcare, ca si intre terminalul de descarcare si punctul de destinatie,
frecventa totusi redusa a transportului aerian, congestionarea aeroporturilor etc. Daca facem
exceptie de situatiile meteorologice nefavorabile, transportul aerian este unul de incredere, un
serios avantaj al transportului aerian ramanand nivelul scazut al pierderilor si al deteriorarilor. In
aceste conditii, costul ambalajelor de protectie este mai mic decat in cazul altor tipuri de
transport.

Dezavantajele transportului aerian de marfuri se refera in principal, la:

a) accesibilitatea limitata, aceasta insemnand ca marfurile trebuie sa fie transportate in alte

moduri, atat de la locul de expeditie pana la aeroport, cat si de la aeroport la beneficiar.In
conditiile gradului scazut de accesibilitate creste timpul efectiv de transport si de aici
costul de transport;
b) capacitatea limitata de transport, in conditiile in care mijloacele de transport aerian sunt
totusi limitate in privinta capacitatii fizice de transport;
c) costurile de transport relativ mari in comparatie cu celelalte moduri de transport. De data
aceasta, structura costurilor este dominata de cele variabile. In schimb, costurile fixe sunt
mai mici in raport de transporturile pe calea ferata, pe apa sau de cele terestre.

5)Transportul prin conducte are o pondere mica in totalul transporturilor logistice. El prezinta
avantajul unor tarife scazute, devenind deosebit de eficient in cazul conductelor de mare
diametru, care functioneaza aproape de capacitatea lor integrala, valorificandu-se astfel
economiile de scara. De regula, prin conducte se transporta petrolul si produsele petroliere,
gazele naturale, produsele chimice lichide, apele menajere, apa potabila etc. Un avantaj
important al transportului prin conducte il reprezinta nivelul scazut al pierderilor, datorat
caracteristicilor specifice de constructie a conductelor si de operare. Pe de alta parte insa,
transportul prin conducte are si o serie de dezavantaje, legate in principal de:

a) disponibilitatea redusa, in conditiile in care existenta conductelor se limiteaza totusi la o

arie geografica restransa. Mai mult, transportul de la un punct de origine sau la un punct

9
 de destinatie care nu are acces nemijlocit la o conducta presupune apelarea la alte
modalitati de transport, cu implicatii asupra costurilor totale.
b) gama restransa de produse ce pot fi totusi deplasate printr-un astfel de mod de transport;
c) timpul de tranzit este destul de mare, viteza de transport prin conducte fiind relative mica.
Un asemenea dezavantaj este diminuat de faptul ca acest tip de transport se desfasoara
fara intrerupere;
d) un singur sens de transport.

1.4 Stocarea

Deciziile privind stocarea sunt la fel de importante in activitatea logistica, in conditiile in care
aceasta componenta a sistemului logistic se situeaza pe al doilea loc ca pondere in totalul
costurilor. Printr-o gestiune eficienta a stocurilor pot fi aduse importante economii de fonduri,
economii care trebuie insa colaborate cu o crestere continua a calitatii serviciilor oferite
clientilor. In ultima instanta, obiectivul urmarit il constituie asigurarea unei aprovizionari
continue, adaptata specificului cererii si in conditii de costuri cat mai mici posibile.

Disponibilitatea produselor in stoc, una din componentele de prima insemnatate ale servirii
clientilor, reprezinta probabilitatea existentei produselor in momentul in care acestea sunt
solicitate de catre clienti. In vederea stabilirii nivelului stocului de produse, firma va avea in
vedere mai multi parametri, precum cererea estimata, particularitatile produsului si vitezei de
circulatie a acestuia, dar si contributia lui la vanzarile si profitul firmei.

Primul element ramane desigur cererea previzionata pentru satisfacerea careia firma va constitui
mai intai un stoc de baza, iar apoi unul de siguranta, acesta avand rolul de a asigura o anumita
protectie pentru cazurile de variatii neasteptate ale cererii, ca si pentru incertitudinile privitoare la
intervalul de reaprovizionare. Stocul mediu necesar pentru asigurarea unui anumit nivel de
disponibilitate a produselor va fi influentat si de numarul depozitelor utilizate de catre firma,
volumul stocurilor crescand pe masura existentei unui numar mai mare de depozite.

In vederea cuantificarii disponibilitatii produselor in stoc se apeleaza la trei indicatori de baza:

frecventa rupturilor de stoc, indicele de executie si numarul livrarilor de comenzi complete.

a) Frecventa rupturilor de stoc reflecta probabilitatea absentei unui produs in stoc. Indicatorul
este calculat fie pentru un anumit produs, fie pentru toate produsele firmei. Cuantificarea
frecventei rupturilor de stoc pentru fiecare produs are in vedere faptul ca disponibilitatea
anumitor produse prezinta o importanta majora pentru client. Atunci cand comenzile sunt
frecvente si in cantitati mici, probabilitatea unei rupturi de stoc este mai mare decat in cazul
comenzilor mai rare si in cantitati mari.

b) Indicele de executie masoara atat marimea, cat si impactul rupturilor de stoc in timp. Acesta
coreleaza disponibilitatea produsului cu cererea exprimata de catre clienti, masoara frecventa
rupturilor de stoc. El se calculeaza ca raport intre cantitatea livrata din produsul solicitat de catre
un anumit client si cantitatea comandata de catre acesta. Desigur, datele pot fi agregate la nivelul
unui singur client sau al tuturor clientilor. Si in cazul indicelui de executie, obiectivele pot fi
diferentiate, in functie de caracteristicile cererii. Astfel, pentru produsele critice, se poate stabili
un nivel inalt al indicelui de executie, in timp ce acest indice este mai mic in cazul comenzilor
frecvente si in cantitati mai mici, fata de situatia comenzilor cu frecventa mai mica si de cantitate
mai mare.

10
c) Numarul livrarilor de comenzi complete reprezinta numarul situatiilor in care furnizorul este
capabil sa onoreze integral comanda clientilor. Aceasta presupune ca firma dispune de toate
produsele solicitate de client, in cantitatile si la nivelul de calitate cerute de acesta.

Desigur, firma furnizoare are posibilitatea de a opta pentru o disponibilitate diferentiata, in

functie de mai multi factori, dar, mai ales, in functie de importanta produselor si clientilor.

1.5 Depozitarea

Depozitarea este o componenta a sistemului logistic, care presupune un ansamblu de activitati de

sustinere, ce contribuie la realizarea obiectivelor de servire a clientilor.

Intr-o asemenea acceptiune, depozitele sunt spatii de stocare a produselor, implantate in drumul
fizic al unui produs de la producator la client. In functie de forma de proprietate, depozitele
apartin producatorului, grosistului, detailistului sau unor mandatari.

Utilizarea depozitelor in sistemul logistic este justificata de rolul si functiile pe care acestea le
indeplinesc. Existenta depozitelor este legata de necesitatea mentinerii unor stocuri de marfuri,
iar rolul acestora rezulta din cel putin urmatoarele considerente:

. firmele dotate cu spatii de depozitare au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor,

in cantitatea si calitatea solicitata, in locul potrivit si la momentul potrivit, in conditiile celei mai
mari contributii la profitul firmei;

. amplasate corespunzator, depozitele, si mai ales cele de distributie, diminueaza timpul de

livrare, contribuind astfel in mod substantial la cresterea nivelului de servire logistica.

Desigur, utilitatea depozitelor nu trebuie redusa doar la pastrarea unor cantitati de produse. Rolul
acestora este mult mai mare, acesta constand in:

a) Coordonarea cererii cu oferta. Un asemenea rol este legat de asigurarea cantitatilor de produse
necesare pentru satisfacerea cererii, in situatii speciale, referitoare mai ales la:

 incertitudini legate de cerere, fiind necesar sa se constituie si sa se mentina stocuri de

produse care sa permita satisfacerea cererii in perioadele de varf;
 incertitudini referitoare la ciclul de performanta, in conditiile in care capacitatea de a
onora comenzile clientilor este influentata de primirea la timpul potrivit a marfurilor de la
furnizori. Existenta unor variatii ale duratei intervalului de reaprovizionare face necesara
constituirea unor stocuri de protectie;
 cerere sezoniera, in conditiile in care produsele achizitionate de clienti numai in anumite
perioade fac necesara, la randul lor, crearea de stocuri. Productia se poate desfasura pe
intreaga durata a anului, pentru a asigura cantitatea necesara in sezon, in conditii minime
de cost;
 productie sezoniera, depozitele avand rolul de a prelua si pastra marfurile produse intr-o
perioada limitata de timp. Stocurile sunt chemate sa satisfaca cererea distribuita de-a
lungul anului.

11
b) Obtinerea de economii de costuri, si avem aici in vedere costuri din alte domenii ale activitatii
firmei, respectiv productie (prin economiile de scara), cumparare, transport etc.

c) Continuarea sau amanarea productiei / prelucrarii. Avem in vedere aici o serie de produse cu
caracteristici speciale, mai ales alimentare (vinuri, fructe etc.) care, pentru a ajunge in stadiul
vanzarii trebuie sa mai ramana in depozit pentru maturizare (invechire, coacere etc.). In alta
ordine de idei, uneori este necesara amanarea finalizarii procesului de prelucrare pana in
momentul in care sunt cunoscute caracteristicile cererii.

d) Indeplinirea unor obiective de marketing, legate mai ales de:

 reducerea timpului de livrare, urmare a amplasarii depozitelor cat mai aproape de clienti.
Proximitatea in raport cu piata tinta nu are in vedere neaparat aspectul spatial, ci mai
degraba pe cel temporal, fiind conditionata de disponibilitatea unor mijloace rapide de
transport;
 adaugarea de valoare, prin oferirea unor servicii speciale, potrivit cerintelor clientilor.
Avem in vedere servicii precum facturarea, ambalarea, crearea de pachete promotionale
etc.

In principal, in cadrul activitatilor logistice ale firmei, depozitele indeplinesc functii legate de
pastrarea marfurilor, consolidarea livrarilor, divizarea lotului, crearea unei structuri sortimentale
si oferirea de servicii de valoare adaugata.

a) Pastrarea marfurilor se constituie in functia de baza, traditionala a depozitului de marfuri, ce

presupune o serie de activitati legate de mentinerea stocurilor de marfuri si de protejare a
acestora.

b) Consolidarea livrarilor, atunci cand cantitatile de produse solicitate de catre client sunt mai
mari si este necesara formarea lotului complet, uneori fiind chiar necesar a se apela la mai multe
surse, apartinand fie aceluiasi producator, fie se apeleaza la mai multe firme.

c) Divizarea lotului, indiferent in ce mod primeste depozitul furnizorului marfa, respectiv de la

unul sau mai multi producatori. Marfurile sunt primite de catre depozit in cantitati mari, in timp
ce livrarile catre clienti trebuie facute in cantitati mici, in functie de solicitarea acestora.

d) Crearea unei structuri sortimentale, functie ce se intalneste practic in doua variante, in functie
de sursa de provenienta a marfurilor:

 de la unitatile de productie ale aceleiasi firme, in acest caz marfurile trebuind sa fie
sortate, pentru a raspunde solicitarilor fiecarui client sau piete tinta in ceea ce priveste
structura sortimentala;
 de la firme diferite, de data aceasta depozitul trebuind sa creeze combinatii de produse in
mod anticipat fata de comenzile clientilor. In acest scop sortimentul va include mai multe
linii de produse de la furnizorii firmei. O asemenea varianta ofera clientilor avantaje
precum reducerea numarului furnizorilor in care fiecare client trebuie sa stabileasca
relatii, reducerea costurilor de transport fata de cazul in care fiecare client isi va face
aprovizionarea in mod individual de la furnizor, asigurarea unei structuri sortimentale
diversificate, adaptate cerintelor clientilor.

e) Oferirea de servicii de valoare adaugata, exemplul cel mai concludent fiind serviciile legate de
ambalarea marfurilor. Astfel, in cazul marfurilor care urmeaza sa poarte marca privata (de

12
distribuitor) a clientului, si nu marca fabricantului (producatorului), depozitele pentru produsele
nediferentiate vor realiza operatiuni de ambalare speciala si etichetare, in functie de comenzile
specifice ale clientilor. Exista si alte servicii legate de ambalare oferite de depozit, precum cele
referitoare la ambalarea promotionala, repartizarea marfurilor, ambalarea unor produse livrate de
catre furnizori in vrac etc. De asemenea, trebuie adaugat ca serviciile de valoare adaugata au in
vedere si operatiunile de asamblare a unor componente de produs sau de cercetare a unor
probleme specifice productiei.

Pentru a fi indeplinite functiile prezentate mai sus, este necesara desfasurarea unor operatiuni de
manipulare a produselor, operatiuni referitoare mai ales la incarcarea si descarcarea marfurilor,
miscari spre si dinspre aria de depozitare (de la locul de descarcare intre zona de pastrare, apoi
spre platforma de executare a comenzilor) si, nu in ultimul rand, executarea comenzilor.

Astfel, un prim criteriu ce poate fi avut in vedere in clasificarea depozitelor este dat de marfurile
ce urmeaza a fi depozitate, consolidate cu conditiile de depozitare a acestora.

Potrivit acestui criteriu, exista depozitele de marfuri generale, capabile sa pastreze aproape toata
gama de produse si depozitele specializate pe un anumit produs sau grupa de produse, acestea
din urma oferind conditii adecvate caracteristicilor specifice ale produselor (de exemplu spatii
frigorifice).

Un al doilea criteriu de clasificare a depozitelor are in vedere rolul ce urmeaza sa fie indeplinit
de catre depozit. Sub acest aspect, exista depozite de pastrare a produselor pe termen lung, care
se mai numesc si depozite de stocare, avand ca principal rol asigurarea unei coordonari a cererii
cu oferta, dupa cum exista si depozite cunoscute sub denumirea de centre de distributie. Prima
categorie de depozite, cele de stocare, sunt specifice viziunii traditionale asupra rolului
depozitului, in timp ce o a doua categorie are in vedere o viziune moderna asupra depozitelor.

Cel de-al treilea criteriu utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate, din
aceasta perspectiva diferentiindu-se depozitele private (aflate in proprietatea si managementul
aceleiasi firme care detine si proprietatea bunurilor ce fac obiectul depozitarii), depozitele
publice (apartin unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, firma ce
presteaza servicii de acest fel celor interesati) si depozitele contractuale (bazate pe un aranjament
pe termen lung si destinat in exclusivitate unui anumit client).

O decizie importanta referitoare la depozitare este legata de organizarea (amenajarea) interioara a

depozitului. In abordarea unei asemenea probleme trebuie avute in vedere sarcinile de baza ale
unui depozit, respectiv receptia marfurilor, controlul si stocajul acestora si apoi pregatirea
comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea lor catre client.

Primele doua sarcini - receptia si stocajul - corespund circuitului primar sau circuitului de stocaj,
iar a treia - livrarea marfurilor - corespunde circuitului secundar sau circuitului de serviciu. Intr-
un asemenea context, organizarea depozitului trebuie astfel facuta incat cele doua circuite sa nu
se suprapuna.

In functie de amplasarea principalelor zone-receptie, depozitare, expeditie - din cadrul spatiului

de depozitare, in practica exista trei variante de flux al marfurilor intr-un depozit:

 circulatia marfurilor in linie dreapta, atunci cand zonele de receptie si de expeditie sunt
paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;
 circulatia marfurilor in arc de cerc de 90º, cand zonele de receptie si de expeditie sunt
amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;
13
  circulatia marfurilor in arc de cerc de 180º, cand zonele de receptie si de expeditie sunt
amplasate pe aceiasi latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului se vor avea in vedere, in principal, urmatoarele elemente:

a) sistemul constructiv al depozitului (suprafata, inaltime, numar de niveluri, dotarea cu rampe

de incarcare-descarcare);

b) conditiile de depozitare determinate de specificul produselor (temperatura, umiditate etc.);

c) modul de ambalare;

d) tipul de palete folosite.

Pe de alta parte, in amenajarea interioara a depozitului se vor urmari o serie de obiective, legate
mai ales de:

 complementaritatea, un criteriu relevant mai ales pentru modalitatea bazata pe rutele de

preluare, are in vedere faptul ca produsele care de regula sunt folosite impreuna in
consum si sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi, vor fi amplasate in
apropiere;
 compatibilitatea, are in vedere acele produse care pot fi amplasate in apropiere, fara nici
un fel de risc. Aranjarea unor astfel de produse in depozit trebuie sa ia in considerare
caracteristicile lor merceologice;
 popularitatea este un criteriu potrivit caruia in situatiile in care un anumit produs cu
circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat,
se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere catre clienti. In aceste
conditii, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri cu ocazia fiecarei operatiuni de
preluare va fi mai scurta;
 marimea, un criteriu potrivit caruia marfurile de dimensiuni reduse se vor amplasa in
apropierea zonelor de expediere, asigurandu-se astfel o densitate mare de produse in
proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de
manipular doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mai mici sunt cele care au o
circulatie rapida.

1.6 Sistemul informational

O componenta de seama a distributiei fizice, ce poate aduce o contributie hotaratoare la cresterea

eficientei circuitului produselor, o reprezinta fluxurile informationale privitoare la logistica
produselor, sistemul informational logistic vehiculand, de fapt, toate informatiile relevante
pentru luarea deciziilor din sfera distributiei fizice. In conditiile in care nu intotdeauna datele
obtinute prin cercetarile de marketing sunt suficiente, sistemul informational logistic faciliteaza
luarea deciziilor si asigurarea serviciilor logistice in trei modalitati, respectiv: transformarea
datelor intr-o forma mai utila si mai accesibila, transferarea datelor in reteaua logistica acolo
unde ele sunt necesare si stocarea acestor date pana in momentul in care ele urmeaza sa fie
efectiv utilizate. Un asemenea sistem poate servi si pentru infaptuirea unor analize economice,
prin folosirea unor metode si modele statistico-matematice, precum si pentru luarea unor decizii
si pentru controlul sistemului logistic. Sistemele informationale logistice pot fi astfel proiectate
pe trei niveluri diferite:

14
 1) nivelul de baza pentru prelucrarea datelor, in acest caz nefiind necesara o analiza
sofisticata;
2) un nivel in care metodele si modelele econometrice devin parte integranta a sistemului de
analiza;
3) un nivel in care atat analiza datelor, cat si luarea deciziilor si declansarea unor actiuni se
realizeaza cu ajutorul sistemului.

Un aspect aparte in analiza si utilizarea sistemului informational logistic il constituie modul in

care se lanseaza si se realizeaza comenzile. Modalitatile practice prin care se transmit comenzile,
frecventa prelucrarii informatiilor pe parcursul realizarii acestora ofera un camp larg de actiune
si de utilizare a numeroase informatii si in acest domeniu.

In prezent, se poate vorbi de o noua tendinta, respectiv sistemele de management logistic

segmentate. Astfel de sisteme coreleaza tehnologiile moderne - si mai ales Internetul - cu cele
mai avansate tehnici din domeniul logisticii si al managementului lantului de aprovizionare-
livrare.

Specialistii spun ca in viitor, in afara de canalele de distributie traditionale dintre furnizori si

clienti, vor fi create si canale electronice, Internetul deschizand o era de oportunitati in domeniul
lantului logistic si al celui de aprovizionare-livrare.

II. Studiu de caz (Logistica Hipermarketului Kaufland din Piatra

Neamț)

II.1Structura organizatorică a firmei Kaufland este următoarea:

o departamentul gestiune;
o departamentul food;
o departamentul non food;
o departament produse proaspete;
o marchendiserii;
o lucrători comerciali.

Pe langă aceştia în magazin mai lucrează un număr mare de oameni asigurând paza şi
protecţia clienţilor și oameni de servici care asigură curăţenia magazinului.
Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de
a recepţiona marfa, de a o gestiona pe departamente în funcţie de tipul lor, de a verifica
stocurile permanent şi de a verifica cum se fac transporturile.

15
 Celelalte departamente sunt conduse de câte un director de department împreună cu
asistenţii de vânzări şi lucrători comerciali care au în atribuţie buna informare a clienţilor
despre produsele din fiecare departament.

2.2 Obiectul de activitate

Activităţi : comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse alimantare, băuturi si tutun. Această clasă include activitatea magazinelor ce vând o
cantitate diversă de bunuri, în care mărfurile alimentare, băuturile şi produsele din tutun sunt
predominante.

Tipul activității curente: Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în

domeniul alimentar cât şi multe alte articole în domeniile: menaj, timp liber şi grădină.

2.3 Micromediu

Micromediul include factorii şi forţele cu acţiune imediată asupra firmei, care influenţează direct
succesul activităţii desfăşurate şi asupra cărora şi firma îşi exercită controlul într-o măsură mai
mică sau mai mare.

Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienţii și concurenţii. Axa centrală a

micromediului este reprezentată de lanțul Furnizori – Firmă – Clienți.

2.4 Furnizori

Majoritatea produselor (băuturi, congelate, țigări, produse non-food) vin de la depozitul central
aflat la Ploiești. Datorită termenului de valabilitate redus, pâinea, mezelurile, lactatele sunt
distribuite direct de către furnizori.

Principalii furnizori:

 Dulciuri: Heidi, Kandia, Joe

 Băuturi: Cola, Pepsi, Timbark, European Drinks
 Drogherie: Nivea, Colgate, Hankel, Procter&Gamble, Interbrand
 Alimente: Fux, Unilever
 Lactate: Napolact, Parmalat, Danone
 Congelate: Agroalim
 Pește: Macromex

Energia electrică este furnizată de SC E.ON ENERGIE ROMANIA SA iar apa este furnizată de
SC Apaserv SA.

2.5 Clienți

16
Clienţii hipermarketului Kaufland sunt reprezentanţi de consumatorii finali, care achiziţioanează
produsele necesare consumului propriu. Segmentul de clienţi căruia i se adreasează este foarte
larg: copii, tineri, oameni de afaceri, femei, bărbaţi.

2.6 Concurență

Concurenții hipermarketului Kaufland sunt:

 supermarketuri: Billa, Lidl, Carrefour

 magazine alimentare și nealimentare
 benzinării
 site-uri de cumpărături online

2.7 Particularitățile și importanța logisticii

În cadrul canalului logistic Kaufland are două roluri:

 Producător deoarece deține o marcă proprie: K-Classic;

 Detailist deoarece clienții achiziționează produsele direct din hypermarket

Kaufland folosește un sistem informaţional flexibil şi sigur care gestionează întreaga activitate
și permite viteză maximă de reacţie la cerinţele clienţilor. În același timp sistemul informațional
prelucrează datele în rapoarte accesabile în timp real astfel încât echipa managerială să poată lua
cele mai bune decizii la timpul potrivit.

Logistica este extrem de importantă pentru hipermarketul Kaufland deoarece trebuie să ofere
mereu calitate şi are nevoie în permanenţă de produse proaspete. În ceea ce privește varietatea
sortimentului, constând în articole regionale sau de proveniență ecologică, prospețimea și
calitatea produselor, la prețuri cu adevărat mici, poate fi obținută numai printr-o colaborare bună
cu furnizorii.

2.8 Componentele sistemului logistic

Logistica de aprovizionare

Activitatea logistică începe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenţii de vânzări
preiau comenzile de la clienţi, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le introduce în
calculator şi întocmeşte facturile pentru fiecare comandă în parte.

În etapa următoare operatoarea trimite informaţiile referitoare la comanda către cei ce au

nevoie de ele. Depozitul va primi instrucţiuni legate de ambalarea şi expedierea mărfurilor
solicitate. Atunci când se constată o lipsă a produselor din stoc, acestea vor fi resolicitate.
Mărfurile expediate vor fi însoţite de documente de transport şi de factură. Pentru a accelera
procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de întocmire a documentelor,
Kaufland utilizează un sistem computerizat de înregistrare a comenzilor. Astfel, comanda către
furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de calculator. Calculatorul face această comandă
în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs în parte din ultimele 3 luni şi estimează un stoc
optim necesar pentru următoarea perioadă stabilită, de regulă de 25 zile.

Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Kaufland încearcă să negocieze cele
mai bune contracte la furnizori. După primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecţie

17
adiţională a calităţii mărfii, iar în cazul în care descoperă defecte sau nereguli are dreptul să
returneze comanda, furnizorul fiind obligat să ramburseze valorea acesteia.

Logistica internă

Logistica internă se desfășoară atât în interiorul depozitului Kaufland cât și în spațiul de

vânzare.

Aprovizioanrea cu fructe și legume se efectuează în fiecare zi la ora 19:00, iar dimineața

înainte de deschiderea hipermarketului se verifică stocul de fructe și legume iar cele care sunt
deteriorate sunt puse la reducere, necesarul de stoc completându-se cu produsele din depozit.

Aprovizionarea cu celelalte categorii de mărfuri se realizează o dată la 25 de zile, transportarea

acestora până în interiorul depozitului efectuându-se cu ajutorul cărucioarelor manuale și a
motostivuitoarelor. Ulterior produsele congelate sunt așezate în lăzi frigorifice iar celelate
produse sunt așezate pe rafturi și paleți.

În momentul în care s-a constatat că stocul de produse din interiorul spațiului de vânzare s-a
epuizat, aprovizionarea cu stocul necesar de mărfuri se face de către angajați. Eliberarea din
depozit a acestora se realizează prin intermediul unui sistem informațional.

Logistica externă

Kaufland este un hipermarket cu autoservire. Clientul își pune toate produsele într-un cărucior
sau coș de cumpărături și ulterior va achita la casa de marcat.

Garanțiile și serviciile post-vânzare oferite de către Kaufland sunt:

 Garanția prospețimii
 Garanția rapidității la vitrina cu servire asistată
 Garanția rapidității la case

Dacă se întâmplă ca un client să găsească unul sau mai multe articole care să expiră la sfârşitul
zilei sau dacă aşteptată mai mult de 5 minute la vitrina cu servire asistată și nu sunt toate
cântarele ocupate sau dacă așteaptă mai mult de 5 minute şi nu sunt toate casele deschise
primește un bon în valoare de 5 lei.

 Garanția schimbului de produse;

 Garanția produselor electrice: 3 ani garanţie pentru toate produsele electrice;
 Garanția prețurilor de discounter

La Kaufland se găsesc peste 3300 de articole la preț de discounter. În cazul în care un client
găsește un produs care în alte parte este mai ieftin permanent primește de la Biroul de Informații
un mic cadou.

 Serviciul de apelare gratuit pentru sugestii, cereri sau critici;

 Serviciul de apel gratuit pentru taxi.

2.9 Organizarea activităților logistice

18
 Depozitarea

Depozitul hipermarketului are o suprafață de 700 m2 . În depozit există un spațiu special

pentru departamentul de fructe și legume, acestea fiind păstrate la o temperatură optimă de 8 - 12
grade Celsius.

Depozitul dispune şi de lăzi frigorifice pentru produsele ce au nevoie a fi păstrate la temperaturi

scăzute.

Aranjarea mărfurilor pe paleţi se face în funcţie de natura lor, forma geometrică şi rezistenţa
mecanică la stivuirea ambalajelor. Astfel produsele alimentare vor fi depozitate separat de
produsele nealimentare. Stivuirea mărfurilor pe paleţi se face pe un singur rând pentru a nu se
îngreuna manipularea mărfurilor.

Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri și vestiare. În momentul de față își
desfășoară activitatea în depozit și în cadrul birourilor aproximativ 20 de persoane.

Transportul

Distribuirea produselor la unitatea din Piatra Neamț se efectuează pe baza comenzilor expediate
de către aceasta la depozitul central.

Transportul mărfurilor se face cu mijloace de transport proprii acoperite, aerisite, uscate şi

igienizate, unele dintre ele fiind dotate cu spaţii frigorifice.

Fiecare lot de livrare este însoţit de documentele de certificare a calităţii, întocmite conform
dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt ambalate în cutii de carton, fiecare cutie fiind
inscripţionată cu sigla producătorului.

Produsele din mase plastice, din lemn, electronicele, electrocasnicele și jucăriile sunt aduse în
containere din China în portul Constanța. Din port sunt preluate de camioanele firmei Kaufland
și transportate la depozitul central.

Gestiunea stocurilor

Produsele proaspete au un rulaj mai mare, în fiecare zi este achiziţionată o cantitate minimă de
astfel de produse.

Pentru gestiunea stocurilor Kaufland folosește sistemul SAP (System Applications and
Products) care permite gestionarea complet computerizată a tuturor proceselor operaţionale, fără
a fi necesară utilizarea documentelor pe hârtie, pornind de la recepţia mărfurilor şi depozitarea
acestora, până la administrarea stocurilor şi planificarea sarcinilor personalului.

Datorită computerizării totale a sistemului și datorită faptului că toată marfa conține cod de
bare produsele pot fi imediat identificate în deposit.

Toate produsele aflate în depozit sunt introduse în baza de date, fiecare având un nume şi un
cod, pentru a avea o gestiune clară a ceea ce se află în depozit și pentru ca produsele să poată fi
indentificate cu ușurință în depozit.

19
 Controlul stocurilor se face tot cu ajutorul sistemului SAP, actualizându-se zilnic datele
referitoare la produsele existente în stoc. De două ori pe an se realizează inventarierea mărfurilor
aflate în spațiul de vânzare.

Incheiere

Intr-un final as putea spune ca sectorul logistic s-a dezvoltat, devenind un sector de activitate de
sine-statator. Acest avant viguros este in principal datorat fenomenelor de externalizare a
logisticii de catre intreprinderile industriale si de complexitatea crescuta a prestatiei de transport
si logistice. A devenit un nou domeniu economic, care in afara de transport inglobeaza
depozitarea, manipularea, gestiunea imobiliara, serviciile informatice si de consultanta etc.

Daca se face analogie intre o organizare logistica si o casa, atunci fiecare activitate logistica
poate fi asemanata cu o camera. Fiecare camera contine 3 elemente: procese, oameni si sisteme.
Procesele sunt asemanate cu peretii, plafoanele si podelele si definesc relatiile dintre activitati,
oamenii sunt locatarii care lucreaza cu procesele, si sistemele sunt instalatiile tehnice si electrice
care conecteaza si sprijina camerele. Procesul determina daca sunt facute lucrurile care trebuie.
Sistemul determina daca aceste lucruri sunt facute cum trebuie.As putea adauga ca Logistica
unei intreprinderi constituie de fapt organele vitale ale unei companii, fara de care nu ar putea
functiona nimic.

Cat tine de procesul de logistica a companiei Kaufland as putea sa mentionez cateva metode de
imbunatatire a eficientei logistice , prin urmare:

În cazul problemei cu transportarea mărfurilor de la depozitul central în Piatra Neamț firma ar

putea inlocui trailerele standard cu trailere double deck cu podea dublă și cu înălțime flexibilă de
montaj al etajului intermediar. De asemenea aceste trailere permit transportul împreună al
mărfurilor alimentare și nealimentare prin separarea lor cu ajutorul podelei intermediare.
Adoptarea acestei soluții duce la reducerea costurilor de distribuție prin eficientizarea
transportului.

Pentru a elimina posibilitatea de rătăcire a mărfurilor ar trebui implementat pe motostivuitoare

sistemul modular identPLUS. Acest sistem permite colectarea automată de date la încărcare,
oferind ajutor la încărcare și informații privind poziția vehiculului pe timpul fiecărei etape de
transport. Acest lucru face posibil ca datele din sistemul SAP să reflecte exact situația reală din
depozit.

De asemenea îmbunătățirea eficienței și eficacității logisticii firmei presupune și asigurarea cu

personal calificat și competent. Acest lucru se poate realiza prin încheierea unor contracte cu
diferite unități de învățământ, prin care să permită tinerilor să facă practică la hipermarketul
Kaufland. Astfel ar avea un număr mai ridicat de personal și ar putea selecta care dintre aceste
persoane să rămână în continuare ca angajați ai hipermarketului.

20
Bibliografie:

Balan , Carmen , Logistica, Editia a II, Editura Uranus Bucuresti, pag. 55-82

Balan , Carmen , Logistica, Editia a II, Editura Uranus Bucuresti, pag 123-168

https://conspecte.com/logistica/conceptul-de-logistica.html

https://www.rasfoiesc.com/business/management/STRUCTUTA-ACTIVITATII-
LOGISTIC33.php

https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Locul-logisticii-in-activitate53689.php

https://www.studocu.com/en-us/document/universitatea-alexandru-ioan-cuza-din-iasi/
marketing/377261862-logistica-kaufland/27416233/download/377261862-logistica-kaufland.pdf

21