Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul Economie Marketing și Turism

Referat

Etapa de planificare
în sistemele logistice de producție

A efectuat: Grecu Viorel, Gr. MK1302

A verificat: Garștea Sergiu,
dr., lect. sup. univ.

Chişinău, 2016
0
 CUPRINS
Introducere......................................................................................................................................2
Subiectul I: Studiul teoretic ............................................................................................................3
Subiectul II: Studiul analitic ...........................................................................................................7
Concluzii .......................................................................................................................................12
Bibliografie ...................................................................................................................................14

1
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei cercetate se manifestă prin faptul că planificarea

reprezintă un o funcție de mare valoare pentru succesul unei întreprinderi, determinând dacă
acesta va avea loc în viitor. Astfel, o planificare elaborată în temeni de claritate și eficiență
maximă ne asigură o atingere a obiectivelor propuse și o schemă de lucru care ne va ușura și
orienta munca, pentru obținerea rezultatelor maxime la costuri minime. În acest scop,cercetarea
etapei de planificare în sistemele logistice de producție reprezintă actualitate a mediului
economic, ajutțndu-ne să înțelegem impactul și beneficiile aduse de o planificare eficientă.

Scopul este de a cerceta etapa de planificare în sistemele logistice de producție.

Obiectivele concrete ale studiului sunt:

1. Înţelegerea necesităţii planificării în cadrul procesului de producție
2. Explicarea aspectelor unei activități de planificare și identificarea pașilor efectuați în
procesul de programare a activității
3. Cercetarea meteodelor de planificare
4. Cercetarea sistemelor logistice de producție

Obiectul studiului redă activitatea departamentelor de planificare și producție în

elaborarea planificării proceselor de producție din cadrul întreprinderii.

Metodologia de cercetare aplicată:

a) baza informațională au constituit-o cărțile din domeniul logisitcii aprovizionării și producției,
articole ale autorilor străini.
b) metodele de cercetare utilizate: analiza surselor de informare, deducția.

Cuvinte-cheie: sisteme logistice de producție, precesul de planificare, MRP, sisteme de

planificare.

2
 CAPITOLUL I: STUDIUL TEORETIC A ETAPEI DE PLANIFICARE
ÎN SISTEMELE LOGISTICE DE PRODUCȚIE
La etapa actuală de dezvoltare a economiei, au apărut noi condiţii de organizare a
producţiei, care au depăşit cu mult limitele metodelor tradiţionale de organizare a procesului de
producţie. Aceste schimbări, în marea lor majoritate, au fost introduse de către logistică și anume
logistica procesului de producţie.
Sistemul logistic al unei întreprinderii industriale trebuie să evidenţieze legăturile
reciproce dintre activităţile care încep şi se încheie cu piaţa de desfacere, trecând prin
subsistemele desfacere–vânzări, aprovizionare materială şi respectiv cel al producţiei.

Producţia şi logistica se întrepătrund. Producţia nu poate fi luată separat de logistică şi

viceversa. Deciziile luate în aceste două domenii angajează compania în structuri de costuri pe
termen relativ lung şi determină, într-o mare măsură, modul în care aceasta concurează pe
pieţele alese. Pentru producători, relaţia cu logistica trebuie să resolve două probleme:
1. cum să menţină sau să sporească receptivitatea sa la modificările cerinţelor pieţei;
2. cum să menţină sau să sporească profitabilitatea.
Cele două coordonate principale ale situaţiei sunt localizarea şi caracteristicile intrărilor
de materiale (furnizorii de materii prime) şi localizarea şi caracteristicile pieţei (clienţii).
Capacitatea de producţie este determinată de localizare şi de logistică şi trebuie să fie în legătură
cu cererea pieţei. Rezultă că şi capacitatea reţelei logistice – aprovizionarea, primirea şi
procesarea comenzilor, transportul, reţeaua de depozite şi livrarea către consumatorul final –
trebuie să fie, de asemenea, conectată la cererea pieţei. Problemele determinate de localizare,
capacitate şi logistică sunt interconectate.

Compartimentele de planificare și dezvoltare interacționează cu secțiile de programare

operativă a producţiei care furnizează date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei
prevăzute pentru execuţie, eşalonarea fabricării acesteia. Conlucrarea dintre aceste
compartimente trebuie să se desfăşoare continuu pentru a asigura corelarea permanentă a
planului şi a programelor de aprovizionare cu cele de producţie.
Analiza conexiunii logisticii cu producţia se va face ţinând cont de trei aspecte:
1. Prin poziţia competitivă a firmei şi modul în care aceast ainfluenţează funcţiunile de
producţie şi logistică;
2. Prin conţinutul reţelei logistice a producţiei;
3
 3. Prin problema servirii clienţilor la nivelul interferenţei producţie-logistică.

Procesul de producţie este funcţia centrală a oricărei întreprinderi industriale. El asigură

transformarea input-urilor în output-uri, destinate satisfacerii consumatorilor.
Input-urile sunt resurse umane, terenurile, echipamentele, clădirile, tehnologia, iar
output-urile sunt bunurile şi serviciile destinate clienţilor.
Pentru a eficientiza procesul de transformare a resurselor, de a sincroniza diferite
momente de producţie şi de consum, în cadrul întreprinderii se distinge o nouă funcţie - logistica
procesului de producţie. Ea îşi găseşte întrebuinţarea în trei etape ale procesului logistic:
 Aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare. Aprovizionarea se referă la relaţiile ce se
stabilesc între firmă şi furnizorii ei, respectiv nivelurile ce se află în amonte, în lanţul de
aprovizionare-livrare. Aprovizionarea presupune în afară de activitatea de cumpărare,
activităţi de transport, gestiune a stocurilor, depozitare, manipulare, gestiune a informaţiei
etc.
 Producţia bunurilor. Responsabilitatea logisticianului nu include desfăşurarea efectivă a
întregului proces de producţie. Contribuţia logisticii în domeniul producţiei constă în
asigurarea materialelor, componentelor, produselor în curs de prelucrare, în cantităţile
necesare desfăşurării procesului de fabricaţie, în concordanţă cu programul de producţie
stabilit.
 Distribuţia fizică a produselor finite către consumator. La interfaţa dintre furnizori şi
clienţi, operaţiunile de distribuţie fizică asigură disponibilitatea produselor pentru clienţi.
Logistica procesului de producţie reprezintă asigurarea producerii complete şi calitative
a bunurilor în conformitate cu necesităţile consumatorilor, reducând la minim durata ciclului de
producţie şi optimizând costurile de producţie
Conform altei definiţii logistica de producţie este activitatea de planificare şi organizare
a proceselor de dezvoltare a sistemelor de producţie.
Logistica la nivel industrial este definită ca procesul de administrare strategică a
achiziţiei, deplasării şi stocării materialelor, semifabricatelor şi produselor finite, precum şi a
fluxurilor de informaţii corespunzătoare acestor procese.
Scopul logisticii de producţie este optimizarea fluxurilor materiale în interiorul
întreprinderii, concretizat în următoarele:
 planificarea producţiei în conformitate cu evoluţia cererii,
 elaborarea planurilor de producţie şi a graficelor de lucru a secţiilor de producţie,
4
  stabilirea normativelor de producţie şi urmărirea respectării lor,
 controlul asupra cantităţii şi calităţii producţiei finite,
 participarea la elaborarea şi realizarea noilor tehnologii,
 controlul asupra costurilor de producţie etc.
Funcțiile logisticii de producție sunt:
1) planificarea proceselor de producție, asigurând continuitatea lor și sincronizarea
(integrarea echipamentului, forței de muncă, stabilirea dimensiuni loturi, frecvenței de lucru,
opțiunile de plată și altele).
2) optimizarea procesului de producție (organizarea de circulație a materiei prime în unități
de producție, identificarea de rezerve pentru a reduce costurile și a îmbunătăți calitatea,
reducerea ciclului de producție, minimizarea rebuturilor, etc.);
3) coordonarea orarelor de producție cu departamentele de aprovizionare și comercializare;
4) stabilirea unor standarde și controlul respectării acestora
5) gestionarea operațională a procesului de producție:
- Înregistrarea și analiza continuă a informațiilor curente cu privire la stadiul actual privind
punerea în aplicare a programului de producție stabilit, regimul și schimburile de aprovizionare
cu materie primă a procesului de producție.
- Adoptarea de măsuri operaționale pentru prevenirea și eliminarea abaterilor de la planul
stabilit, cât și a întreruperilor în producție și furnizarea produselor finale;
- Programe de identificare și analiză a cauzelor abaterilor de la obiectivele stabilite de
producție și de aprovizionare cu materie primă și produse intermediare, precum și adoptarea de
măsuri operaționale pentru abordarea acestor cauze;
- Coordonarea activităților departamentelor interconectate de producție și aprovizionare în
scopul de a asigura ritmicitatea procesului de producție conform programului stabilit;
6) controlul cantității, calității și costuluimateriei prime.
Logistica însoţeşte produsul pe întregul parcurs în interiorul întreprinderii, dar şi în afara
acesteia.
Planul este documentul elaborat pe baza unei metodologii, prin care seconcretizează
prevederile strategiei de acţiune şi sarcinile ce revin compartimentelorfuncţionale şi de producţie
pe anumite perioade de timp.
A planifica înseamnă:
● a lista acţiunile incluse într-o activitate;
5
 ● a defini gradele de prioritate ale diferitelor sarcini;
● a defini rezultatul aşteptat pentru fiecare sarcină;
● a evalua duratele de realizare pentru fiecare acţiune.
Planificarea reprezintă o funcţie de bază a managementului producţiei. Planificarea
trebuie elaborată ştiinţific, folosind metode şi tehnici adecvate.
Planificarea permite firmelor să anticipeze schimbările, fiind utilă în identificarea
riscurilor şi în determinarea mai precisă a costurilor şi a beneficiilor strategiilor alternative. Fără
o orientare axată pe planificare, firma va fi fi surprinsă de evenimente, neavând capacitatea şi
puterea de a le influenţa. Planificarea activităţii logistice trebuie să constituie o componentă a
planificării activităţii de producție, care la rândul ei trebuie să fie subordonată planului general al
firmei.
Planul general al firmei cuprinde o expunere a strategiei de ansamblu, detaliind
afacerile şi misiunile firmei, direcţiile viitoare de dezvoltare, alocarea şi specificarea resurselor
financiare. Ca urmare, planul firmei va avea patru componente de bază: planul de producţie,
planul forţei de muncă, planul financiar şi planul de marketing.
Conceptul logistic de organizare a producției include următoarele dispoziții principale:
1. Eliminarea stocurilor excedentare;
2. Renunțarea la timpul îndelungat de efectuare a operațiunilor de depozitare și transportare
de mărfuri;
3. Eliminarea produselor din fabricație care nu sunt procurate / comandate;
4. Eliminarea întreruperilor de lucru a utilajelor;
5. Eliminarea rebuturilor;
6. Eliminarea transportului intern care nu este necesar;
7. Transformarea furnizorilor în parteneri de durată.
Există mai multe motive pentru a reduce costurile asociate cu procesul de producție,
utilizând metoda logistică:
1. Optimizarea stocurilor și rezervelor - una dintre problemele centrale ale logisticii.
Depozitarea lor necesită cheltuieli suplimentare și forță de muncă suplimentară;
2. Reducerea pierderii de materiale și produse;
3. Crearea unui mediu sigur de lucru și eliminarea factorilor dăunători sau periculoși pentru
personalul întreprinderii;
4. Reducerea numărului de lucrători auxiliari;
6
 5. Îmbunătățirea utilizării spațiului de producție și depozitare.

CAPITOLUL II: STUDIUL ANALITIC A ETAPEI DE PLANIFICARE

ÎN SISTEMELE LOGISTICE DE PRODUCȚIE
Planificarea producției este o parte integrală a funcției de logistică și este complet
coordonată cu alte componente, inclusiv managementul materialelor și mentenanța producției.
Fiecare afacere care are o operațiune de fabricație va pune în aplicare un anumit nivel de
funcționalitate de planificare a producției pentru a se asigura că produsele finite pot fi fabricate la
timpul necesar și livrate conform comenzile clienților. Planificarea producției este o funcție
importantă a aprovizionării întreprinderii, deoarece cuprinde funcțiile care sunt utilizate pentru a
planifica introducerea, vânzarea și fabricarea de articole.

Planificarea producției presupune achiziționare și alocarea de resurse pentru activitatea de

producție, astfel încât aceasta să satisfacă cererea clientului, pe o perioadă de timps pecificată.
De fapt, problema de planificare este o problemă de optimizare, care presupune obiectivul de a
dezvolta un plan care ar satisfice cererea la costuri minime. Problema de optimizare care stă la
baza va varia în funcție de diferențele proceselor de fabricare și conjuncturile pieței.
Orice problemă de planificare începe cu o specificația cererii, care trebuie să fie
satisfăcută de către planul de producție. În cele mai multe contexte, în cel mai bun caz cererea
este cunoscută partial sau de cele mai multe ori nu este cunoscută deloc. Prin urmare, trebuie să
ne bazăm pe o programare a viitoarei cereri. Astfel, în măsura în care cererea este inexactă, ar
trebui să decidem cum să reacționăm și ce acțiuni să înteprindem în astfel de condiții de
incertitudine.
Un moment important este planificare deciziilor care cuprinde procesul de producție,
aprovizionarea cu resurse necesare și decizii în privința alocării acestora.

Identificare costului oportun de asemene prezintă o problema importantă a planificării

producției. Trebuie să determinăm dinamica costurilor de producție, care include în sine o
mulțime de alte costuri, cum ar fi: costuri de depozitare, de aprovizionare, de returnare a
comenzilor.

Firmele trebuie sa elaboreze o strategie de fabricație sau de planificare a producției

agregate pentru a se asigura că există capacitatea suficientă pentru a satisface prognoza cererii și
pentru a determina cel mai bun plan pentru a satisface această cerere.

7
 Un plan de producție bine elaborate va permite companiei să îndeplinească următoarele
obiective:
 Minimizarea costurilor / maximiza profiturile
 Maximizarea
 Minimizarea investiții în utilaje
 Minimizarea modificărilor ratelor de producție
 Minimizarea modificarilor nivelului de forță de muncă
 Maximizarea utilizării instalațiilor și echipamentelor.
Elaborarea unui plan de producțiese realizează prin următoarele etape:

Etapa 1: Determinarea cerințelor și programarea cererii

Sarcini pe care ar trebui să le îndeplinească logistica în momentul determinării și

programării cererii:

1. Elaborarea cererii pe fiecare produs sau serviciu aparte pentru perioada următoare de
timp;
2. Combinarea cererilor individuale de produse sau servicii într-o cerere agregată;
3. Racordarea cererii agregate la resursele întreprinderii și tehnologiile de producție.

Sunt o mulțime de factori interni care influențează nivelul cererii pentru produsele
întreprinderii. Acești factori interni includ: strategiile de marketing, design-ul produselor,
strategiile de îmbunătățire a serviciului client, calitatea și prețul produselor.

De asemenea, sunt și factori externi, de piață care afectează cererea, cum ar fi: nivelul de
competitivitate pe piață și posibilile reacții ale concurenților la strategiile firmei, percepția
consumatorilor despre produs și comportamentul acestora afectat de anumiți indicatori socio-
demografici.

Etapa 2: Îndeplinirea cerințelor

Următoarea activitate importantă este identificarea alternativelor pe care firma le poate

implementa pentru a îndeplini planul de producție, împreună cu constrângerile și costurile
implicate. Pașii pe care firma ar trebui să-i urmeze:

1. Dezvoltarea posibilelor variante de structuri a utilizării resurselor pentru îndeplinirea

planului;
2. Identificarea celui mai potrivit plan care satisface cererea la costurile minime.

8
 Odată selectat, planul este evaluat de conducere și este aprobat pentru implementare.
Pentru o eficiență sporită a procesului de planificare, echipa decidentă trebuie să fie compusă din
manageri ai producției, marketingului, achizițiilor, finanțelor.

Planificarea producției este o parte integrală a funcției de logistică și este complet

coordonată cu alte componente, inclusiv managementul materialelor și mentenanța producției.
Fiecare afacere care are o operațiune de fabricație va pune în aplicare un anumit nivel de
funcționalitate de planificare a producției pentru a se asigura că produsele finite pot fi fabricate la
timpul necesar și livrate conform comenzile clienților. Planificarea producției este o funcție
importantă a aprovizionării întreprinderii, deoarece cuprinde funcțiile care sunt utilizate pentru a
planifica introducerea, vânzarea și fabricarea de articole.

Funcția de administrare a cererii permite companiei să determine cantitățile de bunuri și

servicii cerute și termenele de livrare a acestora. Managementul cererii folosește atât cerințele
planificării, de la vânzări și operațiunile de planificare, cât și cerințe din partea clienților, de
exemplu prin planificarea comenzile de vânzări. Pentru a utiliza funcționalitatea de gestionare a
cererii, departamentul de planificare va trebui să se asigure că fiecarui dintre produsele unei
companii se atribuie o strategie de planificare.

Există o serie de strategii de planificare a producției:

• Producem pentru stocare - Această strategie de planificare ar trebui să fie utilizată în cazul
în care o societate produce bunuri care sunt fabricate independent de oricare comenzi ale
clienților. Producția de articole fără a face referire la o comandă de la client creează situația în
care produsele vor trebui să fie depozitate în depozit și, prin urmare, vor fi impuse anumite
taxe de depozitare. Deși acest lucru nu permite unei întreprinderi să îndeplinească comenzile
clienților imediat, aceasta trebuie să fie luată în considerare în raport cu costurile de producție
a articolelor înainte de orice comenzi, mai ales în cazul în care costul unitar al produselor în
stoc este mare.
• Producem la comandă - Nu orice produs fabricat de o companie va fi un produs care poate fi
stocat. Unele produse pe care o companie le poate fabrica pot fi foarte scumpe și de aceea
fabricarea a astfel de bunuri nu poate fi justificată în cazul în care ele vor fi stocate la depozit
pentru un termen nedeterminat. De asemenea, dacă produsele sunt comandate neregulat,
bunurile pot fi stocate luni întregi până a fi comandate de vreun client. În cazul în care o
companie vinde acest tip de produse, atunci acestea vor trebui să fie fabricate pentru fiecare

9
 comandă de vânzare care este primită și planul va reflecta necesitatea de producție în
conformitate cu viitoarele comenzi.
• Nivel fix de producție – Compania care utilizează această strategie de producție fabrică în
mod continuu o cantitate egală cu mediul cererii de bunuri. Programul de obicei indică aceeași
cantitate de producție bazată pe cererea totală, care împărțită la numărul de zile lucrate ne
indică normele de producție pe zi sau ore.

Sistemul de planificare a producției MRP

MRP (Material requirements planning) este un sistem planificare a producției,

programare și control a stocurilor, utilizat pentru a gestiona procesele de producție. Obiectivele
acestui sitem sunt:

 Asigurarea disponibilității materiilor pentru producție și a produselor finite pentru

livrarea consumatorilor;
 Menținerea unei cantități scăzute de materii și produse la depozite;
 Planificarea activităților de producție, programelor de livrare și de aprovizionare.

Companiile trebuie să controloze tipurile și cantitățile de materii cu care se

aprovizionează, să planifice produsele care vor fi produse și să identifice cantitățile necesare de
fabricație care să îndeplinească cererea prezentă și viitoare, la costuri minime. Luarea unei
decizii incorecte în oricare dintre aceste aspecte, va afecta compania și situația sa financiară, ca
de exemplu:

 Dacă companie achiziționează o cantitate insuficientă de materie utilizată în producție,

există posibilitatea ca aceasta să nu fie capabilă să-și îndeplinească obligațiile
contractuale la timp;
 Dacă compania achizioționeză o cantitate excesivă de materie primă, banii sunt înghețați
la depozite, iar materialele pot fi stocate pentru o perioadă nedeterminată de timp;
 Începerea producției conform unei comenzi nu la timpul potrivit poate cauza probleme
majore în respectarea termenelor de livrare a produselor.

Sistemul MRP este un sistem care cuprinde în sine multe aspecte ale activității unei
întreprinderi fiind utilizate de mai multe departamente și secții. Informațiile generate de sistem
reprezintă beneficii pentru managerii de aprovizionare și producție. Astfel, sistemul MRP
exprimă următoarele beneficii: minimizarea nivelurilor de stocuri și reducerea costurilor de
depozitare, înregistrarea cerințelor necesare de materie primă, calculează cantitate optimă de

10
materie primă spre depozitare, planifică activitatea pentru viitoarele necesități ale capacității de
producție.

De asemenea, sistemul are anumite probleme, cum ar fi: necesită un sistem eficient,
precis și periodic de înregistrare a tuturor datelor despre materie primă și produse din cadrul
întreprinderii. Scăpările sau lipsa unor informații pot cauza probleme serioase în procesul de
producție a bunurilor și livrare a produselor finite. Un alt dezavantaj al sistemului este că acesta
necesită timp și costuri suplimentare de implementare și proiectarea acestuia poate fi dificilă.

11
 CONCLUZII

Activitatea logistică a înregistrat o evoluţie constantă pe parcursul ultimilor 10 ani.

Reducerea costului de producţie şi distribuţie a produselor, odată cu îmbunătăţirea
calităţii şi a serviciilor oferite clienţilor, constituie un obiectiv al majorităţii directorilor de
firmă. Îmbunătăţirile vizibile în domeniul costurilor, calităţii şi serviciilor sunt esenţiale în
condiţiile de concurenţă de pe piaţă în zilele noastre. În economia tot mai globalizată din
prezent, asemenea îmbunătăţiri determină adesea supravieţuirea unei firme.
Logistica are un rol important în dezvoltarea pe termen lung a companiei, în succesul şi
rentabilitatea sa.

Programarea în timp și planificarea se referă la asigurarea livrărilor de materiale necesare

procesului de producție, astfel încât are loc respectarea graficelor de producție. Chiar dacă
stocurile constituie pot fi privite ca o asigurare împotriva unor probleme de aprovizionare, în
teorie, o eșalonare perfectă a livrărilor ar trebui să elimine stocurile. Pe parcursul lucrării a fost
menționat faptul că o stocare de materii prime și produse finite duc direct la înghețarea banilor în
companie, ceea ce e este un indicator nefavorabil pentru activitatea oricărui agent economic.
Procesul de producție trebuie asigurat la timp, în cantități necesare de materie primă și la
calitatea planificată, astfel asigurând o continuitate a producției și o ritmicitate de livrare, care
este un lucru apreciat de clienți. De asemenea, livrările trebuiesc programate cu exactitate, pentru
că uneori, cererea nu corespunde cu oferta, întreprinderea recurgând la un șir de activități de
„împingere” a producției sale pe piață.

Observăm că pentru a reuşi în conjunctura prezentă, întreprinderile trebuie să adopte o

abordare disciplinară şi sistematică a pieţei, să stabilească priorităţi atent alese, să aloce resursele
cu cea mai mare stricteţe şi să facă uneori compromisuri care cer mult discernământ.

Subiectul analizat ne-a arătat că, de fapt, procesul de producție reprezintă un sistem
complex de activități, care nu încep și se termină în secția de fabricație. Producția reprezintă o
etapă în tot sistemul de transmire a bunurilor de la furnizorul primar la cumpărătorul final.

Actualitatea implementării logisticii în activitatea de planificare a procesului de producție

este condiționată de însăși efectele pe care aceasta le are asupra activității unei companii, și
anume: optimizarea stocurilor, minimizarea costurilor de depozitare, asigurarea la timp și cu

12
necesarul de materie primă a procesului de producție, asigurarea continuității procesului de
producție și satisfacerea cererii prin livrarea la timp a comenzilor consumatorilor.

Sistemul MRP analizat în lucrare este unul dintre mulțimea de sisteme de planificare și
programare a producției, însă de-a lungul implementării sale s-a arătat ca un lider printre
„concurenții” săi. Desigur, ca orice structură prezintă anumite dezavantaje și probleme, însă
acestea pot fi rezolvate eficient și ar trebui eliminate din activitatea întreprinderii, pentru că
anume efectele obținute din implemetarea sistemul ne declară ferm că planificarea procesului de
producție este necesară în toate activitățile de fabricație, iar sitemul MRP reprezintă o soluție
optimă, care necesită un mic mai mult efort, pregătire, atenție și deprindere.

13
 BIBLIOGRAFIE:

1. Cârstea, Gh. Asigurarea și gestiunea resurselor materiale. București: Editura Economica,

2000.
2. Perroux, F. Tehnicile cantitative ale planificării. București: Editura ARSR, 1969.
3. Baily, P. ș. a. Principiile și managementul achizițiilor. Chișinău: Editura ARC, 2004.
4. Articol: Material Requirements Planning (MRP):
http://www.inc.com/encyclopedia/material-requirements-planning-mrp.html (vizitat
11.11.2014)
5. Curs Logistică: http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/transporturi/curs-logistica-
management-111232.html (vizitat 10.11.2014)
6. Articol Wikipedia:Materialrequirementsplanning:
http://en.wikipedia.org/wiki/Material_requirements_planning (vizitat 10.11.2014)
7. Articol: Manufacturing Planning and Control de Stephen C. Gaves:
http://web.mit.edu/sgraves/www/ProdPlanCh.PDF (vizitat 11.11.2014)
8. Acticol: Preparing Your Production Plan:
http://www.smetoolkit.org/smetoolkit/en/content/en/907/Preparing-Your-Production-Plan
(vizitat 11.11.2014)
9. Articol: What Are the Strategies Used in Production Planning & Scheduling? De Kenneth
Hamlett: http://smallbusiness.chron.com/strategies-used-production-planning-scheduling-
1808.html (vizitat 10.11.2014)
10. Articol: SAP Productiona Planning de Martin Murray:
http://logistics.about.com/od/supplychainsoftware/a/Sap-Production-Planning.htm(vizitat
09.11.2014)
11. Articol: ВЗАИМОДЕЙСТВИЕ ЛОГИСТИКИ С ПРОИЗВОДСТВОМ,
МАРКЕТИНГОМ И ФИНАНСИРОВАНИЕМ: http://zyckova-m.narod.ru/index/0-36
(vizitat 10.11.2014)
12. Т.В. Алесинская. Основы логистики. Функциональные области логистического
управления. Часть 3. Таганрог: Изд-во ТТИ ЮФУ, 2010:
http://www.aup.ru/books/m193/4_1.htm (vizitat 10.11.2014)
13. Rindașu, V.C. Logistica mărfurilor: http://ru.scribd.com/doc/46886989/cartea-logistica-
marfurilor (vizitat 09.11.2014)

14