PLANIFICARE ŞI PREVIZIUNE ȊN

DOMENIUL LOGISTIC. PRINCIPII. TEHNICI

DE PREVIZIUNE - 1
Planificare si previziune
Planificarea acopera ansamblul deciziilor luate de o intreprindere care definesc obiective
cifrate in toate domeniile care tin de activitatea intreprinderii
Mereu la planificare trebuie avut in vedere orizontul de timp pe care aceasta se face.
De obicei exista planuri pe termen lung (tl), mediu (tm) si scurt (ts). Fiecare intreprindere are
propria sa conceptie care depinde de natura activitatii si de marimea intreprinderii:
 in general exista un plan pe termen lung care se numeste plan de productie care acopera
termene intre 12 si 18 luni. Acest. plan tine seama de stocurile de materii prime si de
productia in curs de realizare si stabileste doua elemente:
- produsele complexe. sau care vor fi realizate;
- capacitatile de productie necesare.
- un plan pe termen scurt il reprezinta programul de productie, obiectivele lui sunt de a
planifica productia la nivelul de repere necesare fiecarui familii de produse. Planificarea se
bazeaza pe previziune care reprezinta preludiul fiecarei planificari. Majoritatea firmelor care
fac astfel de previziuni indiferent daca este vorba de firme care produc pe stoc sau firme care
produc la cerere.
Previziunile depind de o serie intreaga de factori.
Cererea care va fi previzionata poate avea urmatoarele carecteristici:
- tendinta (T) reprezinta directia pe termen lung a cererii; aceasta tendinta poate avea 3
tipuri de comportament: constanta, crescatoare si descendenta.
Tendinta poate ramane constanta sau varia functie de o serie de factori (conjunctura, piata.
etc.)
- ciclul (C) reprezinta variatia ciclica a cererii pe o perioada de cativa ani si in general
ciclurile sunt influentate de factorii macroeconomic. Ciclul influenteaza tendinta.
- sezonabilitatea (S) sunt factori ciclici a caror perioada este de un an;
Fluctuatia cererii functie de sezon se bazeaza pe evenimente specifice unei anumite
perioade (evenimente sezoniere). Exista si sezonabilitate saptamanala sau zilnica.
- variatia aleatoare (A) reprezinta influenta unor factori neidentificabili aprioric si care pot
interveni intamplator sau sporadic afectand cererea pentru un produs;
Schimbarile dinamice pot afecta tendinta si sezonabilitatea si cu cat cererea este mai stabila
cu atat este mai usor sa faci o previziune.
Exista mai multe tipuri de cereri:
* independenta = cererea pentru un produs sau un articol care nu depinde de cererea pentru
alt articol
*dependenta = deriva din cea pentru un alt articol.
Doar articolele cu cerere independenta trebuie prevazute, celelalte derivand din ele (se
refera la aceeasi companie)
PRINCIPIILE PREVIZIUNII
Au 4 mari carecteristici:
- previziunile sunt de obicei gresite (mai mult sau mai putin);
- avand in vedere ca erorile sunt inevitabile trebuie ca fiecare previziune sa includa si o
estimare a erorii care sa includa si un procentaj prin studiul variatiei cererii fata de cererea
medie;
- previziunea se poate face mai usor pe grupe de elemente decat pe elemente individuale;
- previziunile sunt mai corecte pentru perioade de timp mai apropiate
Colectarea si pregatirea datelor
Previziunile se bazeaza de obicei pe date cronologice.Trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
- inregistrarea datelor se face in aceeasi termeni si anume: in cazul productiei sunt date
necesare pe cereri legate de produs si nu pe expedieri, pentru ca acestea nu arata exact datele
la care clientul a cerut produsele. La fel perioada la care ne referim trebuie sa fie aceeasi.
- inregistrarea circumstantelor referitoare la date: cererea este influentata de anumite
evenimente. Aceste evenimente trebuie mentionate odata cu cererea.
- inregistrarea cererii trebuie sa fie facuta separat pentru grupe diferite de clienti. Unele firme
vand sau au eprima cereri pe canale cunoscute de distribuitori si pot vinde en-gros si en-
detail.
Trebuie evidentiata diferenta dintre cele doua tipuri de cereri pt a evidentia tendinta.
TEHNICI DE PREVIZIUNE
Sunt de mai multe feluri:
- Metode calitative. Aceste metode de previziune se bazeaza pe ratiune intuitie si opinie,
sunt subiective prin natura lor. De obicei aceste metode sunt folosite pt tendinte globale pe
perioade lungi si sunt utile sau facute de catre management. In general nu se folosesc tehnici
calitative privind cererea pt un produs nou. In acest caz se utilizeaza metode de cercetare a
pietei si de analogie istorica
- Metode extrinseci -se bazeaza pe indicatori externi, se pleaca de la subpozitia ca cererea
pt un grup de produse este direct proportionala sau se coreleaza cu activitatea intr-un
domeniu conex de activitate.(prod de caramizi este dependenta cu productia de case.
Casele sunt indicatori economici.)
Acesti indicatori economici descriu conditiile economice existente pe o perioada de timp
data (indicatori econmici: PNB, venitul pe cap de locuitor..)
La utilizarea acestor metode problema consta in gasirea unui indicator colerat care
conditioneaza cererea si de preferinta sa fie un indicator premergator aparitiei cererii
(exemplu: numarul de contracte de construire de locuinte)
Metodele extrinseci sunt utile pentru previziunea cererii globale si pe termen mai lung
decat in previziunea pe termen mai scurt.
[Populatia unei tari X/Nr.de pers.pe un Mc Donald’s in USA(25.000)]*[Venitul pe cap de
loc in tara X/Venitul pe cap de loc. In USA($ 23.120)]=Potentialul de penetrare a Mc
Donald’s in tara X
- Metodele intrinseci - metodele care folosesc date istorice pt. a face previziuni. Ele se
bazeaza pe supozitia ca ceea ce s-a intimplat in trecut se va intimpla si in viitor.(Met. de
previziune prin „a privi in retrovizor”). In general, aceasta metoda se bazeaza pe seriile
cronologice care reprezinta un ansamblu de operatii asupra unei anumite variabile functie de
timp.
Functia unei astfel de serii este:
YC=T*C*S*A T-tendinta
1) Tendinta se poate face cu ajutorul cererii medii(CM) CM=Σx/2
CM este cea mai simpla dintre elemente.
2) Mediile glisante (MG)
MG=Σx/nr.de perioade MG - de obicei se obtine facand media unui numar dat de
perioade consecutive si inlocuind datele celei mai vechi perioade cu datele celei mai recente
perioade. Mediile glisante atenueaza fluctuatiile, pastrand totodata forma generala a curbelor
de tendinta. Cu cat perioada pe care se face media este mai lunga, cu atat atenuarea este mai
mare. Mediile glisante (mobile) sunt mai bine utilizate pentru previziunea produselor cu
cerere stabila (constante) si cu sezonabilitate scazuta.
3) Media ponderata glisanta (MGPD)
MGPD =Σ (pd)X/Σpd
La aceasta medie se pune accent pe datele cele mai recente si se atribuie ponderi valorilor in
functie de indepartarea in timp fata de momentul avut in vedere la analiza.
4) Metoda celor mai mici patrate - este o metoda care permite determinarea unei tendinte
sub forma unei drepte. Dreapta rezultanta este cea care indeplineste urmatoarele conditii:
a) suma tuturor erorilor pe verticala este nula Σx=0
b) suma patratelor acestor erori este minima Σy=na
c) dreapta trece printr-un punct mediu Σy=na+bΣx
Reprezentarea (calculul) se face prin alegerea originii timpului in mijlocul seriei, adica
existand un numar egal de perioade de fiecare parte a originii.
a=Σy/n
b=Σxy/x2
Cu cat acest coeficient se apropie de valoarea 2, cu atat se tine seama de datele cele mai
recente.
Astfel se utilizeaza o serie de coeficienti:
 α=0,1 – da o pondere mai mare previziunilor vechi tendintele mai recente nu vor fi
luate suficient in calcul;
 α>0,4 in cazul in care previziunea trebuie sa raspunda rapid la modificarile cererii.
α depinde si de caracteristicile cererii.
- mai aproape de 1 - cerere fluctuanta
- < 1 – cerere stabila
Nivelarea exponentiala constituie o metoda de rutina pentru a actualiza regulat
previziunile in special pt. articole, repere. Ea este considerata satisfacatoare pt. seriile
scurte lansate in productie.
Aceasta metoda nu da rezultate bune daca cererea este scazuta sau intermitenta.
Metoda nivelarii exponentiale detecteaza tendintele, dar previziunea va ramane in urma
cererii.
Obtinerea unui coeficient corect α este de a face o simulare pe calculator.
Sezonabilitatea – este o parte a previziunii care tine seama de perioada de cerere a
produselor.
Sezonabilitatea poate fi caracterizata prin indice de sezon (Is). Acest indice tine seama de
raportul dintre cererea pe o perioada si cererea pe toate perioadele avute in vedere.
Is = (cererea pe o perioada) / (cererea pe toata perioada)
Is poate fi exprimat si ca o cerere medie pe o perioada impartit la cererea medie pe toate
perioadele. Aceasta cerere medie pe toate perioadele se mai numeste si cerere desezonalizata.
In mod normal cererea de sezon (Cs) se face inmultind cererea desezonalizata cu un
coeficient k-coeficient de sezon.
Cs=Cds*K
Cererea desezonalizata se face pe baza cererii medii (Cds)
Trasare previziunii. Se face pe baza tuturor elementelor prezentate pana cum si trebuie sa se
tina seama si de eroarea de previziune. Eroarea de previziune este data de diferenta dintre
cererea efectiva si previziunea cererii. Ea poate avea loc in doua moduri: a) poate sa fie prin
descriere sau b) inclinare ceea ce reprezinta o eroare sistematica sau poate sa fie o eroare
aleatoare.