Gestiunea Stocurilor

LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de
materii prime si materiale
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica
LUCRARE DE LICENTA
Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale
I. Introducere
II. Studiul si analiza sistemului informational existent
II. 1. Studiul sistemului existent
II. 2. Performante si limite
II. 3. Propuneri de perfectionare
III. Proiectarea de ansamblu
III. 1. Activitati si cerinte in activitatea de proiectarea de

ansamblu
III. 2. Structurarea sistemului informational
III. 3. Definirea intrarilor, iesirilor si a colectiilor de date
IV. Proiectarea de detaliu
IV. 1. Proiectarea situatiilor de iesire
IV. 2. Proiectarea codurilor
IV. 3. Proiectarea intrarilor

IV. 4. Proiectarea bazelor de date
IV. 5. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare a datelor
V. Elaborarea programelor
VI. Implementarea programelor
VII. Analiza eficientei economice a sistemului informatic realizat
I. Introducere
In sistemul intreprinderii productia reprezinta un compartiment

ce ocupa un loc primordial. Marile transformari survenite in economia
nationala afecteaza atit laturile tehnice ale intreprinderii, cit si pe cele
economice, organizatorice si de conducere.
Productia este o activitate economica a carei functie esentiala

consta in combinarea si utilizarea factorilor materiali si umani in vederea
obtinerii de noi bunuri materiale si servicii, contribuind la sporirea avutiei
nationale si la satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor.
Activitatile care au loc in economia nationala, procesul

reproductiei in ansamblul sau, sunt conditionate de aprovizionarea tehnico-
materiala si de desfacerea produselor. Subsistemul circulatiei marfurilor, prin
care se realizeaza activitatea de aprovizionare tehnico-materiala, activitatea
de comert si activitatea de achizitie si contractare de produse, asigura
conexiunea dintre productie si consum, conditionind cheltuielile de munca
sociala.
Acumularea unor bunuri in scopul satisfacerii cererilor viitoare

constituie o caracteristica comuna a multor procese economice numite
generic procese de stocare.
Problema stocurilor este deosebit de complexa si, de cele mai

multe ori, esentiala pentru buna desfasurare a unui proces de productie.
Cum practic nu exista procese de aprovizionare sau de

desfacere riguros ritmice, problema stocurilor se pune incepind de la
asigurarea resurselor, trecind prin toate fazele productiei intermediare, a
productiei finale pina la livrarea produselor catre mediul exterior procesului
de productie, pentru a continua sub forma stocurilor create la consumatorii
particulari sau privati, de unde se intoarce ca feed back negativ, sub forma
de noua cerere de productie finita sau oferta probabila de resurse pentru
reluarea procesului de productie. Acest ciclu mai mult sau putin lung, emite
catre sistemul de management semnale ce se concretizeaza in procesul de
management in probleme de cele mai multe ori dificil de solutionat.
Pentru activitatea de aprovizionare, gestiunea stocurilor are ca

obiect receptionarea cantitativa si calitativa a unor produse (materii prime,
materiale, combustibil), consumarea si eliberarea acestora pentru productie
si dimensionarea optima a stocurilor.
Gestiunea stocurilor de produse finite trebuie sa stabileasca

daca comenzile inregistrate sunt sau nu livrabile din stocurile existente, sa
determine loturile ce trebuie lansate in productie, pentru satisfacerea
comenzilor, sa fundamenteze pe baza analizei economice, variante optime
de stocare.
Gestiunea stiintifica a stocurilor asigura aprovizionarea continua

a procesului de productie cu obiectele muncii necesare, existenta acestora in
depozitele unitatii economice, acumularea lor prealabila, astfel incit, la
primirea comenzii, sa se poata alimenta imediat sectiile de fabricatie, locurile
de munca cu materii prime si materiale, in cantitatile si sortimentatia dorita.
In cadrul gestiunii stiintifice a stocurilor, un rol important il are

stabilirea pe baza unor modele matematico-economice a nivelului stocurilor
pentru diferite resurse si a momentelor la care se face aprovizionarea.
Prin utilizarea tehnicii electronice de calcul in activitatile

enumerate, se asigura o crestere a capacitatii de calcul sub aspectul
volumului datelor si a operatiilor efectuate, cresterea exactitatii informatiilor,
sporirea operativitatii si complexitatii situatiilor de informare-raportare,
determinind apropierea decidentului de fenomenele si procesele economice
pe care acesta le are in atentie, cu multitudinea aspectelor pozitive ce deriva
din acesta.
Cu ajutorul calculatorului poate fi realizata urmarirea cu

usurinta a stocurilor supranormative, a materialelor cu miscare lenta sau
fara miscare putindu-se elimina eventualele rupturi de stoc, imobilizari de
mijloace circulante.
Lucrarea de fata, isi propune sa realizeze un sistem informatic

prin intermediul caruia sa se realizeze gestiunea stocurilor de materii prime
si materiale furnizind totodata informatii pentru fundamentarea deciziilor
conducerii unitatii.
II. Studiul si analiza

sistemului informational existent
II. 1 Studiul sistemului existent
Studiul sistemului existent reprezinta un ansamblu de activitati

prin care se urmareste cunoasterea performantelor tehnico-functionale ale
sistemului informational in ansamblul sau, dar si pentru fiecare element
component, cunoasterea cerintelor informationale ale conducerii,
cunoasterea lipsurilor si restrictiile pe care le reprezinta sistemul existent
fata de aceste cerinte.
Rezultatele acestui studiu, servesc ca punct de plecare in

analiza criteriilor de evaluare a performantelor si limitelor sistemului
informational existent.
a) definirea caracteristicilor generale ale sistemului

economic.
Societatea “MARK - CONSTRUCT” si-a inceput activitatea in

anul 1993, cu un capital de 120 milioane lei.
Obiectul de activitate al acestei societati este prestarea

serviciilor in constructii: de la lucrari de reparatii in constructii pina la
constructii civile si industriale sau restaurari ale monumentelor istorice. In
privinta muncitorilor, societatea acopera toata gama meseriilor de constructii
cum ar fi : zidari, zugravi, vopsitori, faiantari, mozaicari, timplari, parchetari,
lacatusi, instalatori etc. Toti acesti muncitori sunt coordonati de
ingineri,subingineri, maistri etc.
In prezent, societatea are contracte in derulare pentru lucrari

de prestari-servicii in constructii cu diferite societati cum ar fi : Romtelecom,
Institutul Politehnic Bucuresti, Hotel Bucuresti, Unirea S.A., Centrul Istoric
etc.
Spectrul larg de servicii asigurat de firma la un standard de

calitate deosebit, se datoreaza selectiei aplicate asupra intregului personal, a
materialelor si a utilajelor de buna calitate folosite.
Ca urmare a rezultatelor obtinute in ultimii ani ( peste 5

miliarde de lei cifra de afaceri ) si a investitiilor in tehnica de constructii,
firma beneficiaza de
sprijinul Uniunii Europene prin intermediul Fundatiei C.R.I.M.M. -

organizatie
care asigura aplicarea programului PHARE in Romania.
Principalele obiective urmarite sunt maximizarea profitului, care

este o conditie primordiala de supravietuire a oricarei firme, distribuirea cit
mai eficienta a personalului pe locurile de munca, perfectionarea acestuia si
salarizarea tuturor categoriilor de personal in functie de nivelul lor de
calificare.
b) studiul activitatii desfasurate in sistemul economic
I. Studiul functiunilor unitatii:
Activitatea curenta esta coordonata de catre Directorul General

in strinsa colaborare cu conducatorii tuturor compartimentelor subordonate
acestuia. Fiecare dintre sefii de compartimente ( juridic, economic,
tehnic ) avind in subordine direct si nemijlocit diverse departamente,
colaboreaza cu sefii acestora in scopul ducerii la indeplinire a deciziilor luate
de catre Directorul General, urmarind traducerea in practica a deciziilor in
cadrul sistemului condus.
Compartimentarea activitatii in cadrul firmei si legaturile dintre acestea sunt reflectate de

organigrama societatii “MARK - CONSTRUCT ”, prezentata :
Dintr-o analiza succinta a acestei organigrame se desprind
citeva aspecte importante prezentata pe scurt in continuare:
- se remarca ierarhizarea diferitelor functii si compartimente

precum si gruparea serviciilor in functie de specificul activitatilor;
- serviciul aprovizionare se subordoneaza directorului

economic, in a carui subordine se gaseste si serviciul financiar-contabil;
- activitatea de productie propiu zisa se realizeaza in punctele

de lucru (la beneficiari) si in atelierul de reparatii-montaj.
Structura functionala a firmei are la baza gruparea activitatilor

in functie de specificul acestora. Astfel se pot dinstinge:
a) functia de productie - cuprinde activitatile de pregatire

organizatorica a productiei, care stabilesc ordinea de derulare tehnologica a
executarii constructiilor, si folosirea judicioasa a tuturor
echipamentelor/masinilor de constructii, precum si activitatile de executie
propiu zise.
b) functia financiar-contabila - integreaza activitatile prin care

se asigura obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare necesare
activitatii firmei, inregistrarea si evidenta in expresie baneasca a
fenomenelor economice ce au loc in cadrul firmei, precum si urmarirea
modului de realizare a rezultatelor economice.
c) functia de aprovizionare - include toate activitatile prin care

materiile prime, materialele sunt achizitionate de la furnizor si ajung in cele
din urma la punctele de lucru (beneficiari) unde vor fi folosite in procesul de
productie (constructii).
Desfasurarea in bune conditii a activitatii de aprovizionare in

concordanta cu cerintele de consum ale unitatii economice, cu necesitatea
realizarii contractelor incheiate cu clientii, cu furnizorii de materiale, impune
organizarea unor sisteme complexe de relatii atit in interiorul firmei, cit si in
afara acesteia. Pe plan intern, relatiile se organizeaza intre compartimentele
de aprovizionare materiala si celelalte compartimente sau subunitati din
cadrul structurii organizatorice a firmei.
Conducerea departamentului aprovizionare, are misiunea de

a tine permanent active raporturile cu sectorul tehnic care emite specificatiile
de materiale, cu sectorul de productie care incorporeaza resursele materiale
in lucrari, cu compartimentul financiar care achita facturile pentru
materialele aprovizionate (vezi figura).
Sectorul productie
(incorporeaza materialele in
lucrari sau le tranforma in
produse)
Compartimentul tehnic
(intocmeste specificatiile de
materiale)
Compartimentul
aprovizionare (planifica,
programeaza, depoziteaza,
elibereaza pentru consum
resursele materiale)
Compartimentul financiar
(achita facturile pentru
cumpararea materialelor)
Compartimentul
mecanizare-transport
(asigura transportul
materialelor)
Pentru intelegerea fenomenelor legate de procesul de

aprovizionare, se prezinta in continuare desfasurarea operatiunilor de
aprovizionare:
Nr. crt Operatiuni 1 2 3 4 5

1 Livrare materiale ( de la furnizor ) x
2 Primire si receptionare materiale x x
3 Luarea materialelor in evidenta si gestiune x
4 Depozitarea si conservarea materialelor x
5 Formarea stocurilor (scriptic si faptic) x
6 Intocmire bonuri de consum x
7 Formare loturi de livrare x
8 Organizare transport materiale x
9 Expediere catre punctele de lucru (beneficiari) x x
Unde cifrele corespunzatoare coloanelor reprezinta:
1. - Furnizor
2. - Compartiment aprovizionare
3. - Depozit de materii prime si materiale
4. - Puncte de lucru ( la beneficiari )
5. - Transport
d) functia de personal - cuprinde activitatile prin care sunt

asigurate resursele umane necesare realizarii obiectivelor firmei, dezvoltarea
continua a competentei angajatilor, rezolvarea problemelor de retribuire a
angajatilor.
e) functia de cercetare-dezvoltare - cuprinde ansamblul

activitatilor prin care se studiaza, concepe si elaboreaza viitorul cadru tehnic
si organizatoric al firmei.
II. Studiul functiei de baza a unitatii economice
Activitatea de baza a societatii o reprezinta prestarea serviciilor

in constructii. Astfel, societatea executa lucrari de constructii civile si
industriale, inclusiv lucrari de consolidari la constructii existente, fatade,
restaurari, finisaje, instalatii sanitare, hidroizolatii, placaje cu faianta, gresie
si marmura.
Datorita calitatii lucrarilor pe care le executa, societatea

societatea a primit avizul de restaurare a monumentelor istorice, aviz cu
care putine societati de constructii pot sa se mindreasca.
Pentru obtinerea unei lucrari, se intocmeste o oferta si un

deviz estimativ a lucrarii care urmeaza sa fie executata, iar daca acesta este
acceptat de beneficiar, se realizeaza un contract de prestari-servicii in
constructii. Aceste etape sunt supravegheate de catre directorul general,
directorul tehnic si cel economic.
Lucrarile executate la beneficiar, sunt coordonate de catre
maistri sau ingineri, in functie de dificultatea lucrarilor. Aceste lucrari sunt
receptionate de catre beneficiar, in urma unei situatii de lucrari, dupa care in
urma acceptului, se intocmeste factura de plata.
Directorul tehnic impreuna cu directorul economic sunt

responsabili cu urmarirea derularii tuturor contractelor incheiate de
societatea comerciala si cu intocmirea situatiilor de plata, lunar si/sau anual.
Ei raporteaza directorului general.
III. Studiul sistemului informational
Fluxul informational prezinta anumite caracteristici imprimate

de specificul activitatii desfasurate, respectiv gestionarea materiilor prime si
a materialelor.
In regulamentul de organizare si functionare al societatii se

prevad instructiuni referitoare la activitatile desfasurate la depozit. Astfel,
seful depozitului si personalul din subordinea lui, raspund de gestionarea
bunurilor incredintate respectiv de primirea, pastrarea si eliberarea de
bunuri aflate in administrarea, folosirea sau detinerea societatii comerciale.
La primirea marfurilor seful de depozit are obligatia de a lua masuri
organizatorice in vederea unor corecte desfasurari a operatiilor privind
receptia marfurilor primite, sa efectueze controlarea marfurilor daca
corespund cu datele inscrise in documentele insotitoare, sa identifice viciile
aparente si sa semneze de primirea bunurilor. In situatia in care se primesc
bunuri avind caracteristici pentru a caror verificare seful de depozit nu
poseda cunostintele necesare, acesta solicita in scris conducerii unitatii sa i
se asigure asistenta tehnica de specialitate.
Regulamentul de organizare si functionare prevede si situatia in

care seful de depozit si comisia de receptie observa neconcordante intre
datele inscrise in actele de livrare si cele faptice referitoare la greutatea
neta, numarul, sortimentul sau calitatea marfurilor primite. In aceasta
situatie, se incheie un proces verbal in care se consemneaza lipsa sau
deficientele constatate, mentionindu-se sistemul de cintarire, conditiile
atmosferice, etc.
In cazul in care cantitatile receptionate efectiv, sunt mai mici

decit cele inscrise in documente (comenzi, contracte, avize de expeditie),
“MARK - CONSTRUCT” comunica furnizorului respectiv constatarile, iar
acesta, in termenele prevazute de lege, trebuie sa livreze cantitatile
diferenta. In conditiile in care cantitatile livrate sunt mai mari decit cele care
erau stabilite in comenzi sau contracte, se va introduce in gestiune numai
cantitatile ce trebuiau sa fie livrate, iar diferentele se vor lua in custodie,
comunicind furnizorului aceasta situatie.
In urma studiului efectuat, au rezultat urmatoarele documente,

folosite pentru gestiunea bunurilor aflate in depozit:
Unitatea:
Nota de receptie si constatare diferente
nr. .. data .
Nr. Produsul U.M. Cantitatea Cantitatea Pret Valoare
crt. (2) (3) livrata primita unitar (7)
(1) (4) (5) (6)

I01 I02 I03 I04 I05 I06
I07
Modul de obtinere a indicatorilor:
col (2) - I01 - se completeaza din factura furnizorului
col (4) - I03 - se obtine din factura furnizorului
col (5) - I04 - se obtine prin numarare/cintarire la primirea produselor
col (7) - I06 - se completeaza prin inmultirea cantitatii primite cu pretul

unitar pentru produsul respectiv (I04xI05)
- I07 - se obtine prin insumarea coloanei 7
Nota de receptie si constatare diferente se intocmeste pe baza

datelor stabilite cu ocazia receptiei materialelor aprovizionate, prin
masurare, cintarire, numarare etc., a avizului de expeditie sau facturii
primite de la furnizor sau a bonului de vinzare in cazul marfurilor procurate
de la fondul pietii.
Documentele referitoare la materialele intrate in gestiune
(facturi, avize de expeditie), dupa inregistrare in fisele de magazie, se
predau zilnic serviciului aprovizionare care le verifica si le vizeaza apoi se
trimit la contabilitate zilnic. Pe baza N.I.R.-ului se efectueaza intrarea in
gestiune.
Beneficiarii documentelor: depozitul, furnizorul, borderoul de

predare a documentelor.
Periodicitatea: aleatoare in functie de receptiile de materii

prime si materiale.
Unitatea:
Fisa de magazie
pag.
Magazia: Materialul:
Cod: U.M.: Pret: Stoc normat: Stoc siguranta:
Document : Intrari Iesiri Stoc Data si

Data Numar: Fel: semnatura
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
I08 I09 I10 I11 I11 I12
Modul de obtinere a indicatorilor:
col (1) - I08 - se completeaza data inscrisa pe documentul in baza caruia se

efectueaza operatiunea;
col (2) - I09 - se completeaza numarul documentului in baza caruia se

efectueaza operatiunea;
col (3) - I10 - felul documentului;
col (4) sau col (5) se completeaza dupa caz intrare sau iesire de valori
materiale;
col (6) - I11 - se inregistreaza stocul existent pentru materialul respectiv.
Daca operatiunea a fost de intrare in depozit, atunci stocul actualizat este
stocul initial la care se adauga cantitatea intrata, daca operatiunea a fost de
iesire din depozit, atunci stocul actualizat se obtine din stocul initial din care
este scazuta cantitatea iesita.
Fiecarui material existent in magazie i se asociaza o fisa de

magazie, existind obligativitatea sa se efectueze evidentele operativ, in fisele
de magazie, pe masura ce se produc primirile sau iesirile de valori materiale.
Beneficiarii documentului : depozitul
Periodicitatea : aleatoare, in functie de miscarile din gestiune
Unitatea:
Bon de consum
nr.:
Nr. crt. Denumire material U.M. Cantitatea solicitata:

(1) (2) (3) (4)
Data: Gestionar: Delegat: Primitor:

Punct de lucru :
Bonul de consum este documentul de eliberare a materialelor

din depozit pentru punctele de lucru. Pe baza acestui document se
efectueaza scaderea din gestiune.
Beneficiarii documentului : depozitul, punctele de lucru
Periodicitatea : aleatoare in functie de necesitatile de materii

prime si materiale ale punctelor de lucru.
Bonul de consum este completat de maistrul sau inginerul de la

punctul de lucru care solicita materiile prime sau materialele respective,
completarea facindu-se in doua exemplare. Livrarea materiilor
prime/materialelor catre punctul de lucru, se realizeaza de catre personalul
de la compartimentul aprovizionare, pe bonul de consum fiind inscrisa
persoana care este delegata sa ridice (livreze) materiile prime/materialele.
Pe linga documentele prezentate se mai folosesc registrul de

stocuri si raportul trimestrial referitor la stocurile de materiale.
Registrul de stocuri se completeaza la finele fiecarei luni,
manual, fiind elaborat pe grupe de materiale, cu inscrierea fiecarui sortiment
de material. Serveste la tinerea unei evidente lunare a stocurilor de
materiale - cantitativ si valoric. Registrul este completat in doua exemplare -
unul pentru Aprovionare si al doilea pentru serviciul Financiar - Contabil.
Raportul referitor la stocurile de materiale este elaborat

trimestrial, manual, si permite sesizarea cazurilor de abatere a stocului
efectiv de la stocul normat si determinarea diferentelor de stoc.
Studiul sistemului informational presupune elaborarea schemei

fluxului informational, cu punerea in evidenta a principalelor activitati si a
legaturilor statice si dinamice dintre ele. La nivelul sistemului analizat,
acesta poate fi reprezentat ca in figura urmatoare:
Marfa intra in depozit pe baza unei facturi externe de la
furnizor. In urma procesului manual de prelucrare P1 se completeaza N.I.R.
-ul. Acesta se completeaza in trei exemplare, primul exemplar mergind la
contabilitate, al doilea la furnizor, ultimul raminind la depozit, fiind document
justificativ de intrare in gestiune.
Bonurile de consum, cele de retur si N.I.R.-urile reprezinta

intrari in procesul manual de prelucrare P2, prin care se realizeaza
actualizarea fiselor de magazie. Bonurile de consum, respectiv cele de retur
se completeaza in doua exemplare, originalul raminind la depozit, copia la
punctele de lucru.
Studiul si analiza sistemului existent, presupune de asemenea

asocierea pentru sistemul economic analizat a modelului static sau
structural, surprinderea modificarilor ce au loc asupra entitatilor din cadrul
sistemului, in functie de diferitele fenomene ce pot apare - modelul dinamic,
modelul functional, precum si integrarea acestor modele.
Modelul static sau structural pentru activitatea de gestiune a

materiilor prime si materiale, presupune identificarea componentelor sau a
entitatilor din cadrul sistemului economic analizat, identificarea asocierilor
dintre entitati si calificarea acestora, identificarea atributelor aferente
entitatilor si asocierile dintre entitati, stabilirea atributelor de identificare a
entitatilor. Astfel, au reiesit urmatoarele entitati:
- Materiale
- Inregistrarea contabila in contul furnizor
- Furnizor de materii prime/materiale
- Factura
- Nota de intrare receptie
- Fisa de magazie
- Bon de consum/retur
- Puncte de lucru
Modelul static sau structural pentru activitatea de gestiune a

materiilor prime / materialelor este redat in cele ce urmeaza:
trimit
(1,n)
Modelul dinamic presupune surprinderea modificarilor ce au loc
asupra entitatilor din cadrul sistemului in functie de diferitele fenomene ce
pot apare pentru fiecare entitate luata in parte precum si interconditionarile
dintre entitati.
Modelul functional al sistemului analizat are drept scop

determinarea transformarilor de date care se produc in cadrul sistemului in
scopul satisfacerii cerintelor informationale aferente acestui sistem.
In cadrul modelului functional, accentul se deplaseaza de la

realitatea analizata catre cerintele informationale ale utilizatorilor, cerinte a
caror satisfacere constituie obiectivul realizarii bazelor de date.
Modelul functional este redat in figura de mai jos:
Tot referitor la cerintele informationale, conducerea firmei

doreste sa stie, intr-un timp de raspuns al sistemului limitat urmatoarele:
- plusurile si minusurile din gestiune;
- cazurile in care se constata ca bunurile din gestiune sunt

depreciate, degradate, distruse sau sustrase;
- existenta stocurilor pe depozite si magazii;

- situatia stocurilor la o anumita data;
- urmarirea stocurilor supranormative;
- urmarirea materialelor cu miscare lenta sau fara miscare;
- prevederea rupturilor de stoc, in cazul cind cererile de

materiale ale punctelor de lucru nu pot fi onorate din stocurile existente;
II. 2. Performante si limite
Analiza sistemului informational existent consta in evaluarea

performantelor si limitelor in raport cu cerintele sistemului de conducere si
evaluarea gradului de pregatire al unitatii economice pentru introducerea
noului sistem informational.
a) Performante
Desi, dupa cum s-a putut constata din studierea sistemului

informational, procedurile intilnite erau bazate pe prelucrarea manuala a
datelor, activitatea de gestionare a materiilor prime si materialelor se
desfasurau in destul de bune conditiuni, dar cu un volum foarte mare de
munca.
Datele referitoare la fiecare material sunt consemnate in fisele

de magazie, care sunt extrase din cartoteca, cartotecile fiind aranjate in
ordine, numerotate. De asemenea, si documentele justificative ale operatiilor
efectuate in gestiune sunt arhivate pe perioade.
Se poate constata la sfirsitul fiecarei luni, plusurile sau

minusurile din gestiune prin inventariere, confruntind stocul scriptic extras
din fisa de magazie, pentru fiecare material, cu stocul faptic pentru acel
material.
In cazul constatarii de diferente, se intocmeste un raport in

care se specifica neconcordantele gasite.
Tot la sfirsitul fiecarei luni se realizeaza situatia finala cu

stocurile de materii prime si materiale, prin care conducerea ia cunostinta de
stocurile efective aflate in depozit, comparindu-le cu necesarul de materii
prime si materiale pentru desfasurarea in bune conditiuni a proceselor de
productie (constructii). Periodic se desfasoara un control al stocurilor
supranormative, prin compararea din fisa de magazie a fiecarui material, a
normei din stoc cu stocul existent.
b) Limite
Principala limita a sistemului informational existent o constituie

timpul mare de raspuns al sistemului condus la solicitarile sistemului de
conducere, timp de raspuns care in conditiile actuale ale economiei de piata
poate avea influente negative asupra firmei.
Pe de alta parte, dupa cum se stie, un factor esential al

rentabilitatii unei unitati economice il constituie reducerea costurilor de
productie. Elaborarea unor norme de consum riguroase, strict dimensionate
si concretizate intr-o economie semnificativa de resurse materiale, este o
modalitate pentru reducerea acestor costuri. Punerea efectiv in practica a
acestei modalitati, este incadrarea efectiva in consumurile normate de
materii prime si materiale. De aici si importanta evidentierii in orice moment
a stocurilor supranormative, actualul sistem informational fiind deficitar in
ceea ce priveste aceste probleme.
Un alt aspect este si faptul ca ponderea cea mai mare din

cheltuielile necesare pentru realizarea productiei, o reprezinta cea pentru
materii prime si materiale. Plecind de la acest aspect se impune ca o
necesitate reducerea continua a acestor cheltuieli. Actiuni in acest sens ar fi
evitarea imobilizarilor de resurse materiale, repunerea imediata in circuit a
stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare, actualul sistem informational
fiind deficitar in ceea ce priveste informatiile referitoare la aceste aspecte.
Ca o concluzie se poate mentiona faptul ca actualul sistem

informational este caracterizat de o capacitate redusa de calcul sub aspectul
volumului datelor prelucrate, de o operativitatate si complexitate scazuta a
situatiilor de informare-raportare.
II. 3. Propuneri de perfectionare
Propunerile de perfectionare vor cauta in primul rind sa inlature

deficentele vechiului sistem.
O prima directie de perfectionare este legata de introducerea

unui sistem informatic in subsistemul analizat cu multitudinea aspectelor
pozitive ce deriva din aceasta: cresterea exactitatii informatiilor, capacitatea
sporita de calcul sub aspectul volumului datelor prelucrate si implicit a
cresterii vitezei de raspuns a sistemului.
Informatiile referitoare la introducerea in gestiune a cantitatilor
livrate de materii prime si materiale vor putea fi puse la dispozitia
compartimentului aprovizionare pentru tinerea evidentei realizarii
necesarului de aprovizionat.
O alta directie de perfectionare este legata de

dimensionarea judicioasa a stocurilor de materii prime si materiale, prin
utilizarea unor modele matematice de gestiune a stocurilor, care sa conduca
la reducerea cheltuielilor aferente procesului de stocare.
Ca propunere de perfectionare se incearca realizarea analizei

stocurilor in expresie fizica si expresie valorica.
Pentru analiza stocurilor in expresie fizica se folosesc urmatorii

indicatori: gradul de incadrare a stocurilor efective in limite normate,
volumul fizic al stocurilor supranormative, volumul stocurilor disponibile.
Gradul de incadrare a stocurilor efective in limitele normate (k)

se determina cu ajutorul relatiei :
k=Sef/Sn*100
unde:
Sef = stocul efectiv de materiale existent in depozit
Sn = stocul normat de materiale
Volumul fizic al stocurilor supranormative (Spn) se poate

calcula cu ajutorul relatiei :
Spn = Sef-Sn
In conditiile unei situatii normale, coeficentul k ia valori

cuprinse intre 0 si 1. Cind k<1 se impune reintregirea urgenta a stocului, iar
cind k>1, inseamna ca s-au format stocuri supranormative si ca urmare,
trebuie luate masuri de redimensionare a acestora.
Principalul indicator in expresie valorica il reprezinta viteza de

rotatie.
Studierea influentei stocurilor asupra vitezei de rotatie este

deosebit de importanta intrucit se constata in ce masura se asigura ca
fondurile materiale sa circule cit mai repede. Orice stationare indelungata a
acestor fonduri conduce la realizarea unei productii mai mici.
Individualizata la nivelul materiilor prime si materialelor, viteza

de rotatie se stabileste cu ajutorul relatiei:
Vr = (Spv*T) / Vc
unde :
Spv = stocul mediu de productie, in expresie valorica
T = numarul de zile al perioadei de gestiune
Vc = consumul de materiale in perioada respectiva
Pentru a stabili numarul de rotatii, se imparte numarul de zile

al perioadei de gestiune la viteza de rotatie.
Analiza stocurilor de materiale se poate extinde si asupra altor

aspecte, in functie de scopul urmarit de utilizatorii rezultatelor.
Scopul analizei este ca pe baza rezultatelor obtinute, sistemul

de conducere sa poata lua cele mai indicate masuri pentru a se asigura o
buna gestionare a stocurilor de materii prime, concretizata in asigurarea
continuitatii productiei cu imobilizari minime de resurse materiale si
financiare.
III. Proiectarea de ansamblu
Aceasta etapa consta din :
- elaborarea modelului de ansamblu al sistemului

informatic
- planificarea realizarii sale pe parti componente
III. 1 Studiul sistemului existent

Continutul acestei etape consta in structurarea sistemului
informatic, definirea iesirilor, a intrarilor, definirea colectiilor de date,
alegerea modelelor matematice si a programelor, alegerea solutiilor tehnice.
Sistemul informatic conceput, trebuie sa indeplineasca anumite

caracteristici, printre care:
- sa contina ca element central o baza de date in care sunt

stocate date intercalate;
- autenticitatea datelor. De asemenea, formatul si gradul de

sintetizare si prezentare al datelor difera in functie de nivelul de conducere la
care acestea sunt prezentate;
- posibilitatea prelucrarii si transmiterii datelor la conducere in

timp util;
- sa ofere posibilitatea interactiunii imediate om-masina, care

devine tot mai necesara cu cit decidentul uman este plasat mai sus in
ierarhia conducerii;
- grad ridicat de integrare din punct de vedere intern si extern;
- adaptare sau modificare cu efort minim;
Pentru intrunirea acestor caracteristici este necesar sa fie

indeplinite o serie de cerinte in etapa de conducere:
- fundamentarea sistemului informatic pe criterii de eficienta

economica prin compararea cheltuielilor estimate ca necesare pentru
realizarea si functionarea sistemului cu efectele economice directe si
indirecte ce se sconteaza a fi obtinute prin introducerea sistemului
informatic;
- formularea cerintelor informationale prin participarea directa

a conducerii unitatii;
- asigurarea unui nivel tehnic ridicat;
- adaptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile

(echipament de calcul, programe, personal) si cu restrictiile impuse
(financiare);
III. 2 Structurarea sistemului existent
In scopul elaborarii modelului de ansamblu, sistemul

informational se descompune in subsisteme relativ autonome, fiecare avind
“intrarile” si “iesirile” sale, precum si algoritmi de transformare a intrarilor in
iesiri.
In urma acestei etape se vor evidentia subsistemele

componente, legaturile dintre acestea (conexiunile interne), precum si
legaturile exterioare ale sistemului cu alte sisteme atit pe verticala, cit si pe
orizontala (conexiunile externe).
Motivele care fac necesara structurarea sistemului informatic

sunt urmatoarele:
- numarul mare de elemente si legaturi care compun un sistem

informatic face imposibila proiectarea “in bloc” a acesteia;
- implementarea simultana a tuturor componentelor sistemului

informatic, fara perturbarea activitatii, este deosebit de dificila;
- prioritatea anumitor obiective;
- cantitatea limitata a resurselor umane si materiale;
La structurarea sistemului informatic se vor avea in vedere

urmatoarele cerinte:
- unicitatea criteriului de descompunere a sistemului pe fiecare

nivel al structurii;
- posibilitatea constituirii sistemului prin agregarea modulelor;
- sa nu existe suprapuneri ale modulelor;
Structura functionala a sistemului informatic la nivelul unitatii

economice este:
Subsistem pentru -
aprovizionare
III.3 Definirea iesirilor, intrarilor, colectiilor de date

si a modelelor matematice utilizate
1. Definirea iesirilor
Realizarea oricarui sistem informational are loc practic prin

satisfacerea cerintelor informationale ale conducerii, ceea ce inseamna
furnizarea la cerere sau periodic a situatiilor, rapoartelor de iesire ce
grupeaza informatii, date necesare cunoasterii realitatii curente, necesare
fundamentarii deciziilor pentru dirijarea activitatii pe termen scurt, mediu
sau lung.
Utilitatea si viabilitatea sistemului informational sunt

determinate de tipul, continutul si operativitatea cu care se transmit aceste
situatii de iesire, factorilor de decizie pe diferite nivele.
La nivelul subsistemului de gestiune a stocurilor de materii

prime si materiale, iesirile pot fi impartite in doua categorii: acte si rapoarte,
situatii si rapoarte centralizate.
Situatiile si rapoartele centralizate sunt multiple, cu grade

diferite de complexitate si pot fi la rindul lor impartite in doua categorii,
functie de momentul intocmirii : periodice si la cerere.
Situatiile periodice se pot referi la:
- situatia stocurilor existente la un anumit moment in depozit;
- situatia stocurilor supranormative;
- situatia stocurilor fara miscare;
- viteza de rotatie a stocurilor;
De regula aceste situatii se intocmesc la sfirsitul lunii. Tot

situatii periodice sunt si cele referitoare la dimensionarea stocurilor, ce se
obtin pe baza normelor de consum si a necesarului de materiale pentru anul
de plan.
Situatiile la cerere sunt cele mai des intilnite. Astfel se poate

determina: - stocul pe un produs;
- stocul pe o categorie de produse;
- dinamica unui material aflat in depozit;
Aceste situatii se intocmesc intr-un singur exemplar si nu se

memoreaza decit in baze de date temporare.
2. Definirea intrarilor
La fel ca si iesirile, intrarile pot fi impartite in doua categorii ce

servesc la obtinerea unor acte si rapoarte, si care servesc la obtinerea
situatiilor centralizatoare.
Pentru prima categorie, cel mai important act de intrare in

subsistem il reprezinta factura de intrare de la furnizor. Operatorul de la
depozit, preia anumite date in baza carora se intocmeste N.I.R.-ul si
procedeaza la actualizarea bazelor de date. Aceste date sunt : data si
numarul facturii, numele furnizorului, adresa si codul fiscal, banca si contul
bancar al furnizorului.
In continuare se preiau datele referitoare la caracteristicile

materialelor (cantitate, pret, unitate de masura) si se compara totalurile
calculate cu cele de pe factura. Daca totalul este in regula, se trece la
tiparirea N.I.R.-ului, care se intocmeste la fiecare livrare de materiale de la
furnizor.
In ceea ce priveste situatiile centralizatoare intrarile se refera in

special la informatii stabilite de compartimentul plan, cum ar fi:
- stocurile normate pentru diferitele materiale:
- necesarul de aprovizionat pe trimestru;
- costuri de lansare a comenzilor de aprovizionare;
- costul unitar de stocare;
- costul de penalizare pentru materiale ce nu se gasesc in stoc.
3. Definirea colectiilor de date
In aceasta etapa, datele definite global in activitatile anterioare

servesc la gruparea lor in colectii de date dupa diferite criterii, la nivelul
fiecarui subsistem sau la nivelul intregului sistem informational.
La nivelul subsistemului analizat s-au deosebit urmatoarele

colectii de date:
a) Materiale
In aceasta colectie exista date care se refera la fenomene

statice, respectiv la caracteristicile fiecarui produs in parte, cum ar fi:
codul materialului, denumirea, unitatea de masura, grupa din care
face parte materialul.
Aceste informatii au un caracter, in general statistic in sensul

ca ele se modifica foarte rar. Din acest punct de vedere, colectia de date
este de baza, deoarece datele isi pastreaza valabilitatea, relevanta si
autenticitatea pe perioada de existenta a obiectului de referinta. Daca
dispare acesta, dispar si ele. Totodata, datele isi pastreaza autenticitatea si
relevanta pe perioada de referinta a obiectelor pe care le descrie. Marimea
acestei perioade de timp este specifica fiecarui colectii si este delimitata
cronologic de momentul aparitiei, inscrierii datelor si de momentul
disparitiei.
b) Grupe de materiale
Si aceasta colectie de date cuprinde informatii care au un

caracter static. Informatiile continute sunt codul si denumirea grupei de
materiale.
c) Furnizori
Aceasta colectie de date cuprinde informatii referitoare la:
- cod furnizor;
- denumirea completa a furnizorului;
- adresa (strada, numar, bloc);
- cod fiscal;
- banca si codul bancar;
- telefon;
Pentru simplificarea procedurii de introducere a facturii de

intrare, s-a considerat necesara codificarea fiecarui furnizor. Astfel,
operatorul de la depozit nu mai este nevoit sa introduca de fiecare data
datele referitoare la furnizor. Tot ce are de facut este sa raspunda la
intrebarea daca factura este de la un furnizor nou sau de la unul existent,
avind in ajutor si o lista continind denumirea acestora.
Daca furnizorul este nou, codul este generat automat de

program dupa un algoritm pe care operatorul nu este necesar sa il cunoasca,
in continuare urmind introducerea datelor referitoare la furnizor.
Aceasta colectie de date poate fi analizata si din punct de

vedere al prelucrarii datelor. Astfel, poate sa fie considerata o colectie de
date de baza, deoarece datele au un caracter permanent in sensul ca fiecare
data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei, in functie de existenta
obiectului de referinta. Daca dispare acesta, dispare si datele de referinta la
el.
d) Clienti (puncte de lucru)
Aceasta colectie de date cuprinde informatii referitoare la:
- codul clientului
- denumirea completa
- adresa
- codul fiscal
- banca si contul bancar
- telefon
Este foarte asemanatoare colectiei de date furnizori si serveste

in principal la identificarea clientilor nominalizati in bonul de consum ce
insoteste materialele disponibile din depozit. Este o colectie de date de baza,
datele avind un continut omogen, format din datele primare.
e) Intrari/Iesiri de materiale
Este colectia de date cea mai numeroasa, tinind seama ca aici

se vor memora atit iesirile cit si intrarile de materiale.
Aceasta colectie cuprinde date referitoare la dinamica

materialelor (iesiri si intrari de materiale).
Din punct de vedere al intrarilor de materiale,se retin date

referitoare la tipul actului, numarul si data actului, codul materialului,
cantitatea intrata, pretul unitar, codul furnizorului.
Din punct de vedere al iesirilor de materiale, se retine acelasi

set de date, continutul fiind insa diferit. Astfel, se retine tipul documentului,
denumirea, numarul si data documentului de iesire, codul clientului
(punctului de lucru), codul materialului, cantitatea si pretul unitar.
Diferenta dintre documente este foarte mare si este data de

cimpul “tip document”. Pe baza acestui cimp se pot intocmi situatii
referitoare la volumul intrarilor/iesirilor unui anumit material, la valoarea
iesirilor/intrarilor pe o anumita perioada de timp.
Din acest punct de vedere colectia poate fi clasificata ca fiind

intermediara sau de lucru.
4. Identificarea modelelor matematice referitoare la

procesul de stocare
O problema importanta o reprezinta dimensiunea stocurilor de
materii prime si materiale, dimensionare care sa corespunda unor cheltuieli
cit mai mici a activitatii de stocare. Elementele unui proces de stocare sunt:
1) Cererea din produsul stocat, care poate fi:
a) cerere determinista - cind este cunoscuta intr-un

interval de timp
b) cerere aleatoare
c) cerere necunoscuta
2) Intervalul de timp intre doua aprovizionari succesive care

poate fi:
a) fix
b) variabil
3) Cantitatea.de produse intrate periodic in stoc care poate fi:
a) constanta
b) variabila
4) Nivelul stocului de marfa
5) Costul de stocare (Cs) - reprezinta cheltuielile de depozitare,

intretinere, reparatii. Calculul procesului stocarii se face la nivelul stocului
mediu.
6) Costul de lansare a comenzii (Cl) care include toate

cheltuielile ce se fac incepind cu intocmirea comenzii, trimiterea acesteia la
furnizori, cheltuieli de transport , inclusiv cu deplasarile de delegati ai
cumparatorului la furnizor.
7) Costul de penalizare sau penurie (Cp) apare datorita lipsei

de materiale in stoc, cind cererea este mai mare decit stocul.
Modelele de stocare in care se admite posibilitatea

nesatisfacerii cererii datorita lipsei de produse in stoc (“ruptura de stoc”), se
face in ipoteza ca toate comenzile neonorate la un moment dat nu se
anuleaza, ele se amina, acoperindu-se ulterior odata cu plata unor
penalizari. Aceste costuri de penalizare afecteaza profiturile firmei.
Printre modelele utilizate in dimensionarea si normarea
stocurilor, pot fi enumerate metoda de calcul direct si metode de calcul
indirect.
Aplicatia informatica va folosi doua metode de calcul indirect:
- modelul de gestiune cu perioada fixa si cerere constanta
- modelul cu perioada fixa, cerere constanta si posibilitate de

ruptura a stocului.
Primul model, cunoscut in literatura de specialitate ca

modelul Wilson, presupune:
- determinarea lotului optim - n0;
- intervalul optim dintre doua aprovizionari -T0
- costul minim - 0
Informatiile de intrare in model sunt:
- N = necesarul trimestrial de aprovizionat
- = perioada de gestiune (trimestrul)
- Cl = costul de lansare al unei reaprovizionari
- Cs= costul de stocare pentru o unitate de material pe zi
Dupa cum se observa unitatea de timp pentru perioada de gestiune o

reprezinta trimestrul datorita specificului activitatii societatii care depinde
foarte mult de sezon.
Iesirile se obtin pe baza intrarilor cu ajutorul urmatoarelor

relatii:
2*N*Cl
*Cs
n0 =
T0 =
0 = 2*N**Cl*Cs
Acest model nu are insa in vedere eventualitatea aparitie a

fenomenului de epuizare a stocului curent mai devreme de reintregirea lui.
Deoarece in practica sunt frecvente asemenea situatii, modelul trebuie
completat si cu cerintele impuse de acest fenomen. Se ajunge astfel la
modelul de gestiune cu perioada fixa, cerere constanta si posibilitate de
ruptura a stocului.
Se ia in considerare factorul de indisponibilitate sau de

penurie , care joaca un rol important in procesul de stocare cu penalizare.
Factorul de penurie/indisponibilitate se determina cu ajutorul

relatiei:
 = Cp / (Cs+Cp) unde
Cp = cheltuieli suplimentare sau de penurie unitare pe zi
Cs = cheltuieli de stocare
Informatiile de iesire ale modelului sunt:
- determinarea lotului optim - n0;
- intervalul optim dintre doua aprovizionari -T0

- costul minim - 0
si se determina cu ajutorul urmatoarelor relatii:
Cp+Cs
Cp
2*N*Cl
*Cs
*
To =
s0 = n0 * 
Diferentele dintre n0 si s0 are rolul de a asigura satisfacerea

consumului in conditiile epuizarii stocului curent (s0) si poate sa fie asimilata
stocului de siguranta.
IV. Proiectarea de detaliu
Proiectarea detaliata a sistemelor informatice se realizeaza in doua

faze:
- proiectarea logica de detaliu;
- proiectarea tehnica de detaliu;

Are ca obiective elaborarea modelului de detaliu al sistemului
informatic si stabilirea solutiilor tehnice de realizare.
Documentatiile realizate in aceasta etapa sunt: PROIECTUL

LOGIC DE DETALIU si PROIECTUL TEHNIC DE DETALIU care se refera la
intregul sistem/produs/program si la partile componente ale acestuia.
Proiectul tehnic de detaliu poate fi considerat o documentatie de lucru,
pentru asigurarea comunicarii intre membrii echipei de proiectare continind
informatii tehnice ce privesc sistemul informatic.
Proiectarea detaliata a sistemelor informatice presupune:
- detalierea functiunilor si a structurii functionale a

subsistemelor/aplicatiilor informatice;
- proiectarea detaliata (logica si fizica) a “iesirilor” fiecarui

subsistem/aplicatie/procedura;
- proiectarea codurilor;
- proiectarea detaliata (logica si fizica) a “intrarilor” fiecarui

subsistem/aplicatie/procedura;
- proiectarea bazelor de date;
- proiectarea procedurilor si a fluxurilor tehnologice de prelucrare;
- evaluarea necesarului de resurse;
- planificarea elaborarii programelor.
IV. 1 Proiectarea situatiilor de iesire
In acest pas al proiectarii se trece la terminarea si definitivarea

cerintelor informationale pina la nivel de procedura, pentru fiecare aplicatie
informatica. Aceasta etapa se finalizeaza cu intocmirea pentru fiecare
situatie finala a specificatiilor de iesire.
In principal, aceste specificatii au doua roluri importante:
- de a transmite rezultatele prelucrarii pe calculator

utilizatorilor, intr-o forma pe care acestia sa o inteleaga si in care sa se
regaseasca cerintele lor;
- de a transmite proiectul situatiilor finale programatorului
pentru a-i permite acestuia trecerea la intocmirea procedurilor.
Pe baza specificatiilor de iesire se trece la proiectarea fizica de

detaliu, prin care se alege suportul informatiilor de iesire, se realizeaza
definitivarea formei si formatului de editare a situatiilor (asezarea in
pagina/ecran, spatierea intre coloane si rinduri) si se definitiveaza
procedurile de utilizare si interpretare a iesirilor.
Situatiile de iesire se pot imparti in doua mari categorii: situatii

sub forma unor informari/consultari si situatii transmise altor
compartimente. Aceasta impartire este determinata de beneficiarul
informatiilor.
Astfel, in prima categorie se doreste o informatie punctuala (un

pret, o cantitate, un numar de factura, etc.) sau informatii punctuale legate
intre ele. Beneficiarul este de cele mai multe ori, operatorul de depozit. In al
doilea caz, beneficiarul este o persoana caruia ii trebuie inminata o situatie
de sinteza si care nu este in acelasi loc cu operatorul de depozit.
In primul caz, situatiile se prezinta sub forma unor simple

vizualizari pe monitor, iar in al doilea caz sub forma unor rapoarte listate la
imprimanta.
De asemenea, exista situatii de iesire care pot fi tratate din

ambele puncte de vedere, de aceea programatorul trebuie sa prevada o
optiune care sa indice si suportul de iesire al situatiei.
In definitivarea formei si formatului de prezentare a situatiilor

finale s-a tinut cont de o serie de cerinte ale conducerii, precum si de faptul
ca unele situatii finale pot fi destinate raporturilor externe ale unitatii cu alte
unitati economico-sociale.
In proiectarea situatiilor finale mai intervin o serie de restrictii

datorate caracteristicilor si performantelor tehnice ale echipamentelor
periferice. Astfel, in proiectarea acestor situatii s-a tinut seama de:
- numarul maxim de caractere pe linie;
- numarul maxim de linii pe pagina/ecran;
- facilitatile de imprimare
Totodata s-a tinut cont ca la parcurgerea unei situatii finale sa
fie cit mai usoara si sa nu dea nastere la ambiguitati. Astfel antetul, titlul si
capul de tabel vor contine informatii si coduri ce vor indica sursa de emitere
a raportului, continutul raportului si perioada la care se refera.
a) Vizualizari
Se pot imagina o multime de astfel de situatii, mai ales ca

scopul programului este ca operatorul de la depozit, care in cazul cel mai
nefericit nu are deloc cunostinte de limbaj de programare, sa aiba acces la
orice informatie existenta in bazele de date, acces care trebuie sa fie rapid,
explicit si sigur. Exista totodata vizualizari care necesita realizarea unor
legaturi intre bazele de date, iar realizarea acestor legaturi trebuie sa fie
transparente pentru utilizatorul final.
Sunt totusi, citeva tipuri clasice de vizualizari. Astfel, exista

vizualizari ale actelor de intrare si de iesire care se efectueaza pentru
controlul circulatiei materialelor inspre clienti (puncte de lucru) sau furnizori.
Din punct de vedere al actelor de intrare intereseaza anumite

informatii ce se refera fie la valoarea actelor, fie la caracteristicile
materialelor.
Sunt prevazute urmatoarele vizualizari:
- vizualizarea fisei de magazie pentru un anumit material;
- vizualizarea unei note de intrare receptie;
- vizualizarea unui aviz de expeditie;
- vizualizarea furnizorilor;
- vizualizarea clientilor;
- vizualizarea listei de coduri pentru furnizori
- vizualizarea listei de coduri pentru materiale.
Pentru fisa de magazie modelul de afisare este:

Unitatea:
Fisa de magazie
data: ..
Continutul informational are urmatoarele caracteristici:
Materialul : C35
Stoc initial: N10.3
Sold initial: N12
Stoc normat: N12.3
Tip document: C3
Pret: N9
Cantitate: N10.3
Valoare: N12
Total stoc existent : N12.3

Total valoare: N12
Referitor la vizualizarea unei note de intrare receptie pot

interesa ca observatii : data la care a fost intocmit N.I.R.-ul, respectiv,
numarul facturii, furnizorul, precum si denumirea materialelor care au fost
receptionate, unitatea de masura, cantitatea primita, pretul unitar.
Toate acestea nu necesita prelucrari ale bazelor de date ci

simple consultari, obtinerea tuturor acestor informatii putindu-se realiza intr-
o singura vizualizare. Numarul de N.I.R. este constituit automat de program,
el crescind cu o unitate la fiecare receptie de materiale. La inceputul anului
el redevine 1.
Atit imprimarea cit si vizualizarea unui N.I.R. arata astfel:
Material: C35
U.M.: C3
Cantitate livrata: N10.3
Pret unitar: N9
Valoare: N12
Total valoare: N12
Lista furnizorilor prezinta datele aferente fiecarui furnizor:

denumirea furnizorului, adresa completa a acestuia. Suportul de iesire se va
face pe ecran sau pe imprimanta, functie de optiunea utilizatorului.
Lista clientilor/beneficiarilor prezinta datele aferente fiecarui

client: denumirea clientului, adresa, cod fiscal, telefon. Suportul de iesire se
va face pe ecran sau pe imprimanta, functie de optiunea utilizatorului.
Machetele celor doua liste sunt prezentate in continuare:
Denumire beneficiar:C30
Adresa: C45
Telefon: N7
Cod fiscal: N11
Banca: C20
Localitatea: C20
Cont: N12
Denumire furnizor:C30
Adresa: C45
Telefon: N7
Cod fiscal: N11
Banca: C20
Localitatea: C20
Cont: N12
b) rapoarte
Printre rapoarte se pot enumera rapoartele referitoare la
- Dimensionarea economica a stocurilor prin modelul Wilson
- Dimensionarea economica a stocurilor prin modelul cu

posibilitate de ruptura a stocului.
Cele doua rapoarte au forma :
Unitatea:
Dimensionare stocuri prin modelul
Wilson
Materialul Lotul optim Interval optim Cost minim
Materialul: C35
Lotul optim: N12.3
Interval optim: N3
Cost minim: N9
Materialul: C35
Lotul optim: N12.3
Interval optim: N3
Cost minim: N9
Stoc siguranta: N11.3
Alte rapoarte sunt :
- situatia sintetica a stocurilor;
- situatia stocurilor supranormative;
- situatia stocurilor fara miscare;
- lista consumurilor pe puncte de lucru.

Machetele acestora sunt prezentate in continuare :
Denumire articol: C35
U.M.: C3
Cant.: 10.3
Valoare: N12
Total valoare: N13

Materialul: C35
Stoc existent:N12.3
Stoc normat: N12.3
Grad de incadrare: N9
Diferenta: N9.3
Materialul: C35
U.M.: C3
Pret: N9
Stoc: N12.3
Valoare: N12
Nr. document: N8
Articol: C35
Cantitate: N11.3
U.M: C3
Pret unitar: N9
Valoare: N12
Factura: N8
Articol: C35
Cantitate: N11.3
Valoare: N12
Total valoare: N13

Articol: C35
Stoc: N12.3
Consum: N11.3
Viteza de rotatie: N6.2
IV. 2 Proiectarea codurilor
O cerinta esentiala a sistemelor infomatice este aceea ca datele

din sistem sa fie riguros definte, ordonate, clasate si codificate. De aceea, in
urma analizei sistemului informational am ajuns la concluzia ca este
necesara existenta codurilor atit pentru materialele gestionate in depozit dar
si pentru furnizori, clienti si tipuri de documente.
La proiectarea codurilor trebuie sa se tina seama de doua

aspecte importante: influenta tipului si structurii codului asupra
performantelor sistemului informational; implicatiile utilizarii codului in
operatiile de culegere a datelor, prelucrarii si interpretarii rezultatelor finale
de catre utilizatorii ce nu au cunostinte de specialitate
- codificarea furnizorilor si clientilor (punctele de lucru) - este
un cod numeric avind lungimea de cinci cifre, el fiind generat automat de
program la aparitia unui furnizor sau client nou.
- codificarea documentelor - a fost necesara datorita actualizarii

fiselor de magazie, acestea continind cimpul tipdoc, care indica tipul
documentului. Codurile sunt :
BC = pentru bon de consum
NIR = pentru nota de intrare receptie
- codificarea materialelor - a fost necesara pentru realizarea

legaturilor intre bazele de date care contin informatii despre materiale. Si
codul materialelor este numeric, avind o lungime de cinci cifre.
Materialele mai sunt caracterizate si de grupa din care fac

parte. Astfel fiecare material mai are un cod suplimentar, cel al codului de
grupa, ceea ce face posibila gruparea materialelor in functie de grupa.
Denumirea grupei si codul de grupa (care si el este numeric)

sunt memorate intr-o baza de date separata .
Dupa cum s-a observat, aproape toate codurile sunt numerice,

fiind generate automat de program, ceea ce face ca munca utilizatorului
programului sa fie usoara.
IV. 3 Proiectarea intrarilor
Datele de intrare de la momentul culegerii lor si pina in

momentul utilizarii efective in cadrul sistemului informatic, parcurg o
succesiune de etape intermediare, cum ar fi : inregistrarea, conversia intr-o
forma acceptata de sistemul de calcul, verificarea corectitudinii informatiilor,
corectarea eventualelor erori etc.
Proiectarea de detaliu a intrarilor cuprinde doua etape:

proiectarea logica de detaliu si proiectarea tehnica de detaliu.
a) proiectarea logica de detaliu
La proiectarea logica se stabileste in detaliu lista “intrarilor” iar

pentru fiecare “intrare” se descrie continutul, natura si structura datelor, se
stabileste frecventa de aparitie, volumul de date, criteriile de control si
validare.
Din acest punct de vedere intrarile in sistemul informational

sunt : - factura de intrare de la furnizor
- bonul de consum /retur.
In factura de intrare se dinsting ca elemente informationale: numarul

facturii, data, denumirea furnizorului, adresa, codul fiscal, materialul,
unitatea de masura, cantitatea, pretul unitar.
Pentru bonul de consum se dinsting: numarul bonului, data, materialul,

cantitatea, unitatea de masura, pretul unitar.
Numarul de exemplare, periodicitate si beneficiarii, precum si

scopul acestora au fost reflectate in capitolul “ Studiul si analiza sistemului
existent “.
b) proiectarea tehnica de detaliu
In aceasta etapa este necesar sa se realizeze urmatoarele

activitati:
- alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor
- proiectarea machetelor de intrare
- stabilirea instructiunilor de culegere
- regulile de control si validare a datelor
- proiectarea videoformatelor de intrare.
Din punct de vedere al suportului tehnic s-a ales

solutia ca datele introduse de la tastatura sa fie stocate in variabile globale,
iar de aici, functie de optiunea operatorului, sa actualizeze bazele de date
corespunzatoare si stocate pe suportul magnetic.
Ca modalitate de introducere a datelor pe calculator s-a ales

solutia afisarii in ferestre a machetei documentului respectiv, cautind pe cit
posibil sa se respecte caracteristicile acestuia. Pentru o eventuala modificare
a cimpului introdus se poate apela la tastele sageti sau la tasta TAB. In toate
videoformatele exista cimpuri al caror continut trebuie validat, mediul de
programare oferind instrumente foarte bune in acest sens. In cazul
introducerii unor informatii gresite se vor genera mesaje de eroare, care se
vor afisa intr-o zona prestabilita a ecranului, insotita de o
avertizare sonora.
Modalitatea de lucru este aceeasi pentru toate videoformatele:

cimpuri ce se completeaza implicit, al caror continut nu poate fi modificat
(cimpuri de tip SAY), cimpuri in care se introduc date (cimpuri de tip GET),
cimpuri in care se pot inscrie date daca este adevarata conditia din clauza
WHEN.
Pentru exemplificare se prezinta videoformatul atasat

introducerii datelor din factura de intrare.
Acelasi videoformat se foloseste si pentru introducerea datelor

din bonul de consum, programul facind diferenta dintre o factura si un bon
de consum in functie de datele introduse in cimpul “Tip document”.
Intr-un prim ecran se vor cere informatii generale despre

documentul de intrare:
Numarul :
Data :
Documentul :
Tip document :
Client F/B :
dupa care urmeaza ecranul de introducere a materialelor:

Materialele sunt livrate de furnizori pe baza unei facturi de intrare. Pe
baza acestei facturi se efectueaza nota de intrare receptie.
Operatorului i se solicita numarul si data facturii. Dupa introducerea

acestora, i se va cere sa introduca tipul documentului care poate sa fie de
intrare (factura) sau de iesire (bon de consum). In functie de tipul
documentului introdus, va aparea o lista a furnizorilor (document de intrare)
sau a beneficiarilor (document de iesire).
In cazul prezentat, tipul documentului este de intrare. Va aparea o

lista cu denumirea tuturor furnizorilor. Daca se constata ca furnizorul este
nou, se apasa tasta ESC, aparind o fereastra in care se solicita datele
despre furnizorul nou.
Operatorului i se va solicita gestiunea in care vor fi introduse
materialele, apoi denumirea materialului care va fi preluat dintr-o lista de
materiale. In situatia in care materialul este nou, se apasa tasta ESC,
aparind o noua fereastra in care se introduc date referitoare la acest
material si anume : denumire, unitate de masura, grupa din care face parte
si eventualele observatii la acest material. Acest ecran este prezentat in cele
ce urmeaza:
Dupa ce se introduc toate informatiile referitoare la
articole/materiale se revine in ecranul principal.
Urmeaza introducerea datelor referitoare la cantitatile livrate de

furnizor si a pretului unitar. Daca cantitatea primita difera de cantitatea
livrata ea va fi inscrisa la rubrica observatii.
Odata introduse aceste date, se vor actualiza automat datele din

fereastra STOC, respectiv valorile din cimpurile Intrari, Stoc actual si Valoare
stoc.
La selectarea butonului “Adaugare”, se reia ciclul incepind cu

introducerea gestiunii.
In situatia in care se doreste anularea/stergerea datelor introduse

se selecteaza butonul “Sterg”.
Videoformatele asociate bonului de consum sint aceleasi, numai

esenta este alta, prin bonul de consum realizindu-se o scadere din gestiune.
La bonul de consum, atunci cind cantitatea solicitata depaseste stocul efectiv
aflat in depozit, se va genera un mesaj despre acest fapt, programul
nepermitind eliberarea unei cantitati mai mari decit stocul efectiv.
IV.4. Proiectarea bazelor de date
Proiectarea bazelor de date este o etapa ce isi are punctul de

plecare intr-o etapa anterioara, de stabilire a colectiilor de date. Astfel,
structura conceptuala reprezinta numai o validare si transpunere in termenii
unui sistem de gesiune a bazelor de date a modelului de ansamblu a datelor.
In urma analizei s-a ajuns la concluzia existentei urmatoarelor

baze de date:
Structure for database: C:BAZEGESTIUNI.DBF
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_GEST Numeric 2 Asc
2 DENUM_GEST Character 32 Asc
3 OBSERVATII Memo 10
** Total ** 45
Este baza de date care contine informatii despre gestiuni
deoarece programul permite tinerea evidentei a mai multor gestiuni.
Structure for database: C:BAZEARTICOLE.DBF
1 COD_GRUPA Numeric 3 Asc
2 COD_ARTIC Numeric 6 Asc
3 DEN_ARTIC Character 45 Asc
4 COD_UM Character 3
5 STOC_NORMAT Numeric 12 3
6 COST_STOC Numeric 7
7 COST_LANS Numeric 7
8 COST_PENAL Numeric 7
9 NECESAR Numeric 13.3
** Total ** 68
Este baza de date care contine nomenclatorul materialelor.
Structure for database: C:BAZEGRUPE.DBF
1 COD_GRUPA Numeric 3 Asc
2 DEN_GRUPA Character 32 Asc
** Total ** 46
Este baza de date care contine grupele de materiale. Aceasta

baza de date permite impartirea materialelor/articolelor dupa grupa.
Structure for database: C:DOC_1997PROJBAZEDOCUMENT.DBF
1 DEN_DOC Character 10
2 TIP_DOC Character 3
3 NR_DOC Numeric 8 Asc
4 DATA_DOC Date 8
5 RIND Numeric 3
6 COD_GEST Numeric 2
8 CANTITATE Numeric 13 3
9 PRET Numeric 9 Asc
10 COD_CLIENT Numeric 6
** Total ** 93
Este baza de date care contine toate informatiile cu privire la

documentele de intrare si iesire. Diferenta dintre documentele de intrare si
cele de iesire se realizeaza prin intermediul cimpului tip_doc care poate fi
completat cu: NIR (nota de intrare receptie) sau BC (bon de consum).
Legatura dintre nomenclatorul materialelor si aceasta baza de date se
realizeaza prin intermediul cimpului cod_artic - codul articolului. Celelalte
cimpuri se completeaza dupa factura de intrare respectiv bonul de consum.
Structure for database: C:BAZEBENEFIC.DBF
1 COD_BENEF Numeric 6 Asc
2 DEN_BENEF Character 45 Asc
3 LOCALITATE Character 15
4 JUDET Character 2
5 ADRESA Character 45
6 TEL Character 15
7 COD FISCAL Character 15
8 BANCA Character 20
9 LOC_BANCA Character 15
10 CONT Numeric 15
** Total ** 204
Structure for database: C:BAZEFURNIZOR.DBF
1 COD_FURNIZ Numeric 6 Asc
2 DEN_FURNIZ Character 45 Asc
3 LOCALITATE Character 15
4 JUDET Character 2
5 ADRESA Character 45
6 TEL Character 15
7 COD FISCAL Character 15
8 BANCA Character 20
9 LOC_BANCA Character 15
10 CONT Numeric 15
** Total ** 204
Aceste baze de date contin informatii referitoare la furnizori -
furnizor.dbf si la beneficiari - benefic.dbf.
Structure for database: C:BAZENIRMAT.DBF
1 NR_NIR Numeric 6
2 DATA_NIR Date 8
3 NR_FACT Numeric 8 Asc
** Total ** 22
Aceasta baza de date puncteaza legaturile ce se stabilesc intre

notele de intrare receptie si materiale.
Structure for database: C:BAZESTOCURI.DBF
2 COD_GEST Numeric 2 Asc
3 PRET Numeric 9
4 STOC Numeric 13 3
5 INTRARI Numeric 13 3
6 IESIRI Numeric 13 3
** Total ** 57
Aceasta baza de date permite tinerea evidentei stocurilor
fiecarui material.
Determinarea legaturilor dintre colectii se realizeaza pe baza

legaturilor naturale care exista intre obiectele descrise cu ajutorul entitatilor
identificate. Dependentele dintre obiecte pot fi ilustrate pe baza unui graf
orientat in care fiecare nod reprezinta cite un tip de obiect iar arcele cite o
dependenta.
Relatiile dintre entitati pot fi de tipul: “1” la “1” (1:1), “1” la

“multi” (1:N) si “multi” la “multi” (M:N).
Relatia de tip M:N se descompune, in general in relatii de tip

1:N, mai usor de analizat si implementat prin intermediul diferitelor
S.G.B.D.-uri. Transformarea se realizeaza prin introducerea unei entitati
intermediare.
Se vor analiza in continuare relatiile stabilite intre aceste

obiecte simple.
a) Relatia dintre Materiale si Gestiuni
care se descompune in:
Gestiuni-
Materiale
Gestiuni
b) Relatia dintre Materiale si Furnizori
c) Relatia dintre Materiale si Beneficiari (Puncte de lucru)

d) Relatia dintre Materiale si Grupe de materiale
e) Relatia dintre Materiale si Stocuri
f) Relatia dintre Materiale si Facturi

f) Relatia dintre Materiale si Bonuri de consum
Definirea modelului conceptual de ansamblu al datelor.
Definirea modelului conceptual de ansamblu al datelor se

realizeaza prin integrarea tuturor entitatilor definite in pasul A prin
intermediul relatiilor determinate in pasul B, intr-un model unic, de
ansamblu al datelor din baza de date.
Materiale
Grupe
Grupe
Furnizori
Materiale
Furnizori
Materiale
Benef.
Proiectarea tabelelor de date se realizeaza in abordare top-

down prin definirea unei tabele in care, atributele intra drept coloane, iar
liniile sunt realizari de relatie.
O tehnica de proiectare a modelului conceptual al bazei de date

intr-o abordare top-down este tehnica celor cinci formate normale.
Conform acestei tehnici, atributele entitatilor definite se

organizeaza intr-o singura tabela de date (o tabela unica) sau intr-o singura
tabela de date (o tabela unica) sau in mai multe si se urmareste
descompunerea acestor tabele in altele, fara pierdere de informatii in scopul
eliminarii anomaliilor de ordin logic si fizic. Acest lucru se realizeaza prin
parcurgerea a o serie de etape, de normalizare, prin care se trece de la o
forma normala la alta.
In cazul nostru, pentru simplificarea programarii, tabelele
rezultate sint in foma normala unu.
IV. 5 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
a datelor
Tehnologia de prelucrare a datelor poate fi definita ca

ansamblul procedeelor, metodelor si mijloacelor utilizate in domeniul
prelucrarii automate a datelor, avind ca scop final obtinerea unor tabele,
liste sau a altor situatii de iesire. Acestea contin informatii necesare
fundamentarii deciziilor si controlul executiei, ajuta in acelasi timp la
executarea unor operatii si activitati.
Ea poate fi considerata ca un proces de interconditionare dintre

metode si reguli bine stabilite, pe de o parte, si principalele categorii de
resurse specifice, pe de alta parte ( personal, tehnica de calcul, pachete de
programe, etc.), in scopul obtinerii unor informatii in concordanta cu
cerintele sistemului informational.
Obiectivele urmarite in proiectarea, organizarea si utilizarea

tehnologiei de prelucrare automata a datelor sunt subordonate obiectivului
principal al sistemului informational : asigurarea furnizarii din procesul de
prelucrare a datelor, a informatiilor necesare si suficiente, de calitate
corespunzatoare, in timp util si cu cost minim pe unitate de informatie
prelucrata si modificata. Totodata, se urmareste si indeplinirea obiectivelor
secundare, printre care se enumera:
- utilizarea eficienta a resurselor implicate;
-
asigurarea calitatii corespunzatoare a informatiilor si pastrarea
acesteia pe tot parcursul intregului flux, pina la obtinerea situatiilor finale;
-
urmarirea realizarii unui timp minim de culegere, prelucrare si
transmitere a datelor;
- pastrarea flexibilitatii sistemului, cu posibilitatea introducerii
rapide a eventualelor imbunatatiri in organizarea si utilizarea resurselor
implicate.
Operatiile tehnologice utilizate pentru procesul de prelucrare a

datelor pot fi grupate in :
- operatii tehnologice de pregatire a datelor in vederea

prelucrarii automate a acestora;
- operatii tehnologice de prelucrare propiu-zisa a datelor;
- operatii tehnologice de redare a rezultatelor obtinute din

prelucrare;
Din prima categorie se pot enumera urmatoarele operatii

efectuate la depozitul de materiale:
- operatii de culegere si inregistrare a datelor;
- operatii de codificare a datelor de intrare (codificarea

furnizorilor, clientilor, materialelor);
- operatii de transpunere a datelor pe suporti tehnici ce permit

citirea automata;
- operatii privind corectarea erorilor si constituirea fiselor cu

date corecte.
Ca operatii de prelucrare a bazelor de date se pot enumera:

stabilirea unor relatii intre bazele de date functie de procedurile care le
apeleaza, centralizarea datelor la sfirsitul fiecarei luni, etc.
In ultima categorie intra listarea la imprimanta a unor rapoarte

(situatia stocurilor de materiale, situatia vitezei de rotatie a stocurilor de
materii prime si materiale, etc.)
In continuare, pentru exemplificarea procedurilor si a fluxului

tehnologic se prezinta fluxul tehnologic de obtinere a documentului “Nota de
intrare receptie”.
V. Elaborarea programelor
Este etapa finala de realizare a sistemului informatic, care se

bazeaza pe iesirile din celelalte etape ale proiectului, transpunindu-le intr-un
algoritm ce poate fi transpus intr-un limbaj de programare.
In cadrul acestei etape se termina construirea sistemului

informatic, dupa care urmeaza implementarea lui. Ca parte finala in
proiectarea sistemelor informatice, aceasta etapa va beneficia de rezultatelor
etapelor anterioare.
In cadrul etapei se elaboreaza structura programelor, algoritmii

de prelucrare si transcrierea algoritmilor intr-un limbaj de programare.
In etapa de proiectare de detaliu a sistemului infomatic s-a

constatat existenta mai multor tipuri de fisiere si activitati necesare bunei
desfasurari a aplicatiei. Se poate realiza o grupare a fisierelor functie de
procedurile care le folosesc. De exemplu procedura proc8 care realizeaza
introducerea de materiale in depozit din factura furnizorlui foloseste fisierele
document, nirfact, articole, furnizor, dar nu foloseste fisierele folosite la
scoaterea din magazie a materialelor. Totodata, in etapa de analiza s-a
constatat ca un anumit set de baze de date este mai folosit decit altul.
Metoda de programare utilizata a fost programarea structurata,
tehnica de programare fiind top-down. Meniul principal, functie de optiunea
utilizatorului actioneaza un anumit modul existind o separatie clara intre
module.
Aplicatia este conceputa pe trei niveluri:
- Nivelul zero- Meniul principal
- Nivelul 1 - Actualizari, Consultari, Liste si Utilitare
- Nivelul 2
In cadrul modulului Actualizari fac parte submodulele PROC1

(Actualizare gestiuni), PROC2 (Actualizari grupe de materiale), PROC3
(Actualizari materiale), PROC4 (Actualizari furnizori), PROC5 (Actualizari
beneficiari), PROC6 (Informatii materiale), PROC7 (Setare stocuri initiale),
PROC8 (Documente materiale -Intrari/Iesiri de materiale).
In cadrul modulului Consultari fac parte submodulele PROC9

(Stocuri/Gestiuni), PROC10 (Stocuri cu miscare lenta), PROC11
(Dimensionare stocuri prin metoda Wilson), PROC12 (Dimensionare stocuri
cu posibilitate de ruptura a stocului), PROC13 (Stocuri supranormative),
PROC14 (Viteza de rotatie a materialelor).
In cadrul modulului Liste se intilnesc submodulele PROC 15

(Stocuri/Gestiuni), PROC16 (Fise de magazie), PROC17 (Consumuri in
luna/puncte de lucru), PROC18 (Livrari produse/furnizori), PROC19
(Preturi/Articole), PROC20 (Grupe de materiale), PROC21 (Beneficiari), PROC
22 (Furnizori), PROC23 (Lista de articole).
Interfata cu utilizatorul (meniul) este prezentat in continuare:
ACTUALIZARI CONSULTARI LISTE UTILITARE IESIRE

Gestiuni
Grupe de materiale
Articole - Materiale
Furnizori
Beneficiari
Informatii materiale
Setare stocuri initiale
Documente materiale
Stocuri/Gestiuni
Stocuri/Articole
Stocuri cu miscare lenta
Dimensionare stocuri - Wilson
Dimensionare stocuri - ruptura de

stoc
Viteza de rotatie a materialelor
Stocuri supranormative

Stocuri/Gestiuni
Fise de magazie
Consumuri in luna/Punct de lucru
Livrari produse/Furnizori
Preturi/Articole
Grupe de materiale
Beneficiari
Furnizori
Lista de materiale
Directionare LISTE
Intretinere fisiere
Salvare zilnica de date
Inchidere luna/An
Faptul ca programul utilizeaza multe proceduri si videoformate

atrage dupa sine un numar mare de variabile folosite. Totodata, in faza de
proiectare a intrarilor, a machetelor documentelor si a videoformatelor s-a
constatat necesitatea ca unele variabile sa fie recunoscute pe o parte mai
mare a programului, indiferent de numarul de proceduri prin care se trece. O
posibilitate ar fi fost folosirea de variabile locale, acestea fiind transmise
explicit prin apelurile de proceduri . S-a constatat ca nu este o solutie buna
deoarece, pe de o parte apelurile de functii sau proceduri ar fi fost destul de
lungi, partea de declarare a parametrilor ar fi fost mare, iar pe de alta parte
ar fi necesitat o foarte mare atentie deoarece prin simpla inversare a
parametrilor in lista de parametri ar fi atras dupa sine nefunctionalitatea
corecta a programului. De aceea s-a ales o a doua varianta si anume
folosirea de variabile globale.
Un aspect important al oricarui program este acela ca interfata
cu utilizatorul sa fie cit mai “prietenoasa” : sa prezinte un aspect placut,
informatii ajutatoare despre ceea ce se executa, usurinta in utilizare, din
acest punct de vedere exista doua posibilitati: creearea interfetelor definite
explicit, sau cu ajutorul componentei Screen Builder a mediului de
programare FoxPro.
Prima solutie este mai greoaie deoarece presupune definirea

ferestrelor, activarea si dezactivarea lor in mod explicit. Pot apare astfel
probleme din cauza nedezactivarii sau a definirii gresite a unei ferestre.
Componenta Screen Builder da posibilitatea construirii facile de

videoformate si mai ales de modificat, existind totusi inconvenientul: daca
liniile de cod scrise intr-un screen contin erori ce apar abia la executie,
mesajul de eroare nu indica explicit locul acesteia ci numai tipul erorii. In
concluzie este recomandata scrierea cit mai putin cod in cadrul unui screen.
Pentru exemplificarea modului de functionare a programului voi

prezenta modul de introducere a facturii de intrare si a bonului de consum.
VI. Implementarea programelor
Principalele obiective ale etapei de implementare sunt:
- experimentarea noului sistem;
- finisarea noului sistem;
- punerea in functiune;
Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui

sistem informatic, fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu
momentul trecerii in exploatare a sistemului informatic respectiv. Dupa
momentul punerii in functiune, nu este normal sa se admita intreruperea
mentinerii in exploatare a componentelor sau a sistemului respectiv.
Principalele grupe de activitati ce trebuie realizate in aceasta

etapa sunt:
1. Asigurarea conditiilor de punere in functiune
2. Punerea in functiune a procedurilor manuale si automate
1. Asigurarea conditiilor de punere in functiune

Implementarea sistemului informational proiectat depinde de
conditiile de punere in functiune. Asigurarea acestor conditii presupune in
principal, urmatoarele activitati:
A. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor

manuale si automatizate
Aceste instructiuni au rolul de a da posibilitatea operatorului sa

cunoasca procedurile manuale sau automate ce urmeaza sa le execute.
Acestea cuprind:
- prezentarea succinta a aplicatiei;
- prezentarea noilor documente si a instructiunilor de

completare;
- prezentarea situatiilor (rapoarte, vizualizari, videoformate,

etc) de iesire, a instructiunilor de folosire si interpretare a acestora.
Pentru persoanele ce se ocupa cu prelucrarea informatiilor,

instructiunile se refera la:
- modalitatile de prezentare si recunoastere a documentelor

primare si a situatiilor cu rezultate finale;
- modalitati de operare a acestora si de interventie in cazul

unor incidente ce pot apare in timpul executiei programului.
B. Instruirea personalului utilizator
Sensibilizarea utilizatorilor in probleme de informatica

urmareste sa aduca la cunostinta acestora posibilitatile tehnicii de calcul,
avantajele ei si noua disciplina impusa. In acelasi timp trebuie efectuata si o
pregatire psihologica a acestora, ce are drept scop convingerea ca
introducerea tehnicii de calcul nu urmareste reducerea personalului muncitor
ci a usurarii muncii acestuia.
Astfel, pentru instruirea personalului utilizator se va organiza

un curs de initiere, in care se va explica cum va functiona programul,
inclusiv invatarea programelor utilitare care exista intr-un calculator, fara de
care programul nu ppoate functiona.
C. Asigurarea resurselor hard.

Are in vedere stabilirea necesarului de echipamente de calcul
pentru buna desfasurare a programului.
Se considera necesar existenta unui calculator PC 486/66Mhz,

4Mb RAM, si a unei imprimante matriciale OKI Microline 386, aceasta fiind
configuratia minima. Optional calculatorului i se poate atasa o placa de retea
in vederea extinderii sistemului informatic in cadrul firmei si crearea unei de
retele de calculatoare.
D. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare
Acest punct se refera la conditiile ce trebuiesc asigurate pentru

implementarea noului sistem, respectiv la asigurarea transpunerii in practica
a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare.
E. Asigurarea fondului informational
Acest punct presupune pregatirea datelor reale si incarcarea

bazelor de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem. In
aceasta etapa se vor face teste asupra fiecarei optiuni din meniu, cu
verificarea exactitatii acestora din punct de vedere al validarii datelor,
operarii corecte pe bazele de date respective, etc.
2. Punerea in functiune a procedurilor manuale si automate
Punerea in functiune a procedurilor manuale si automate

presupune sa fie indeplinite urmatoarele conditii: sa fie instalat mediul de
lucru FoxPro pe calculatoare, utilizatorii sa fie instruiti in folosirea noilor
programe, etc.
Pentru eliminarea eventualelor lipsuri si deficiente s-a hotarit

functionarea simultana a celor doua sisteme pe o perioada de o luna.
VII. Analiza eficientei economice a sistemului
informatic realizat
Principalele argumente ale acestui sistem sunt:

- sporul de precizie a datelor obtinut prin: automatizarea
construirii codurilor, tratarea in mod unitar a acestora, posibilitati de
corectie, disciplina impusa, etc.
- usurinta cu care se realizeaza operarea documentelor

intocmite manual;
- usurinta de a corecta greselile facute datorita posibilitatilor

superioare de editare a documentelor;
- obtinerea facila a unor documente de iesiri complexe, cerute

de conducerea unitatii, documente ce au un rol in fundamentarea deciziilor.
Urmatorul set de indicatori este considerat ca fiind capabil sa

reflecte elementele suficiente pentru formularea tehnico-economica a
variantelor Sistemului Informatic si a componentelor sale functionale:
-> Coeficentul de satisfacere a cerintelor functionale;
-> Coeficentul timpului de raspuns;
-> Coeficentul eficientei economice;
-> Coeficentul timpului de recuperare;
-> Coeficentul timpului de raspuns;
1. Coeficentul de satisfacere a cerintelor functionale
Este un grad de utilitate al lucrarilor executate in Sistemul

Informatic. Acest coeficent are diverse valori pentru treptele piramidei
ierarhice ale conducerii existente in unitate.
Pentru realizarea acestui indicator, care sa estimeze masura in

care o varianta a sistemului informatic satisface cerintele informationale
alese se va urmari raportul: calitatea informatiilor proiectate a fi furnizate de
sistemul informatic si cantitatea informatiilor reale.
2. Coeficentul timpului de raspuns

Frecventa deciziilor si actiunilor sistemului de conducere
depinde de durata lucrarilor cu caracter informational sau de raspuns a
componentelor sistemului informatic (tri) si perioada aferenta desfasurarii
proceselor de conducere (tec) compus din durata elaborarii deciziei si cea a
punerii in aplicare a ei. Conditia minima necesara pentru asigurarea
functionarii stabile a unitatii:
tra=tri + tec
In cazul optimizarii conditiilor tehnico-organizatorice rezulta
tri<=tra - tec
tri- reprezinta durata elaborarii lucrarilor cu caracter

informational sau de raspuns a componentelor.
Pentru omogenizarea factorilor ce influenteaza nivelul tehnico-

economic a unui sistem informatic se utilizeaza coeficentul timpului de
raspuns.
kr=tri(tra - tec)
3. Coeficentul eficientei economice
Se noteaza cu Ke si se prezinta ca un raport intre suma

efectelor economice potentiale la nivelul unui an (Ea) si resursele informatice
(Cr)
Ke=Ea/Cr
4. Coeficentul duratei de recuperare
Este un indicator complementar de fundamentare tehnico-

economica a variantelor de realizare a sistemului informatic din punct de
vedere al posibilitatilor de perfectionare a sistemului informatic corelat cu
ciclul de dezvoltare al resurselor informatice.
Reprezinta raportul intre resursele proiectate a fi utilizate si

efectele economice potentiale totale pe durata ciclului de viata a sistemelor
informatice.
Kd=Cr/(D * Ea)
D - reprezinta durata de viata;
Cr - reprezinta resursele informatice;
Bibliografie:
1. Ion Lungu, Gheorghe Sabau - Sisteme informatice

pentru Traian Surcel, Constanta
Bodea conducere
2. Gheorghe Baisan, Mihai Pricop -

Managementul
aprovizionarii
si desfacerii
3. Ion Lungu, Constanta Bodea - Baze de date
Georgeta Badescu, Cristina

Ionita
4. Gabriel Dima, Mihai Dima - Fox Pro

Gestiunea Stocurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiunea Stocurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de

materii prime si materiale

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

II. Studiul si analiza sistemului informational existent

II. 1. Studiul sistemului existent

II. 2. Performante si limite

II. 3. Propuneri de perfectionare

III. Proiectarea de ansamblu

III. 1. Activitati si cerinte in activitatea de proiectarea de

III. 2. Structurarea sistemului informational

III. 3. Definirea intrarilor, iesirilor si a colectiilor de date

IV. Proiectarea de detaliu

IV. 1. Proiectarea situatiilor de iesire

IV. 2. Proiectarea codurilor

IV. 3. Proiectarea intrarilor

IV. 5. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare a datelor

VI. Implementarea programelor

VII. Analiza eficientei economice a sistemului informatic realizat

In sistemul intreprinderii productia reprezinta un compartiment

Productia este o activitate economica a carei functie esentiala

Activitatile care au loc in economia nationala, procesul

Acumularea unor bunuri in scopul satisfacerii cererilor viitoare

Problema stocurilor este deosebit de complexa si, de cele mai

Cum practic nu exista procese de aprovizionare sau de

Pentru activitatea de aprovizionare, gestiunea stocurilor are ca

Gestiunea stocurilor de produse finite trebuie sa stabileasca

Gestiunea stiintifica a stocurilor asigura aprovizionarea continua

In cadrul gestiunii stiintifice a stocurilor, un rol important il are

Prin utilizarea tehnicii electronice de calcul in activitatile

Cu ajutorul calculatorului poate fi realizata urmarirea cu

Lucrarea de fata, isi propune sa realizeze un sistem informatic

II. Studiul si analiza

II. 1 Studiul sistemului existent

Studiul sistemului existent reprezinta un ansamblu de activitati

Rezultatele acestui studiu, servesc ca punct de plecare in

a) definirea caracteristicilor generale ale sistemului

Societatea “MARK - CONSTRUCT” si-a inceput activitatea in

Obiectul de activitate al acestei societati este prestarea

In prezent, societatea are contracte in derulare pentru lucrari

Spectrul larg de servicii asigurat de firma la un standard de

Ca urmare a rezultatelor obtinute in ultimii ani ( peste 5

sprijinul Uniunii Europene prin intermediul Fundatiei C.R.I.M.M. -

Principalele obiective urmarite sunt maximizarea profitului, care

b) studiul activitatii desfasurate in sistemul economic

I. Studiul functiunilor unitatii:

Activitatea curenta esta coordonata de catre Directorul General

Compartimentarea activitatii in cadrul firmei si legaturile dintre acestea sunt reflectate de

- se remarca ierarhizarea diferitelor functii si compartimente

- serviciul aprovizionare se subordoneaza directorului

- activitatea de productie propiu zisa se realizeaza in punctele

Structura functionala a firmei are la baza gruparea activitatilor

a) functia de productie - cuprinde activitatile de pregatire

b) functia financiar-contabila - integreaza activitatile prin care

c) functia de aprovizionare - include toate activitatile prin care

Desfasurarea in bune conditii a activitatii de aprovizionare in

Conducerea departamentului aprovizionare, are misiunea de

Pentru intelegerea fenomenelor legate de procesul de

Nr. crt Operatiuni 1 2 3 4 5

3. - Depozit de materii prime si materiale

4. - Puncte de lucru ( la beneficiari )

d) functia de personal - cuprinde activitatile prin care sunt