HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

.4. . .1. . . . . . . . .1.4. . . . . Noţiuni de bază. . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . 89 7. . . . . . . preţul contabil. . . contribuţii . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE INTRARE . . .3. . 2. . .1. . 7. . . . . . Recepţii de la furnizor extern. Stocuri şi solduri iniţiale. . .11. .1. . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Recepţionarea" serviciilor .7. 2. .4. . 76 4. . . . . . . Operaţii cu banca . 2. . . . . Părţi . . . . . . . .3. . . . . . . 2. . . . . . . . . 5. EVIDENŢA TVA. . . . .Modularizare programe . . . . . . Bonul de consum . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . .1. . . . 3. . DOCUMENTE INTERNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fişe furnizori/clienţi. . . . . . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . . . . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . . . . . . Transferuri interne . Cataloage . Tipuri de tranzacţii . . . . . . . . . . . . .12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . 2. . 5. . . . . . . . . . . . . Alte încasări şi plăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 5. . Stabilirea contului corespondent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . Urmărire plăţi impozite. . .5.9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . . . . . . . . .. . .10. . . . . . . . . . . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . . . . . . . . . Adaos comercial. . . . . . . . . . . . . . . . . .1. 8. preţ de vânzare. . . . . .Cuprins 1. . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . . . ..3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PREZENTARE GENERALĂ .5. . . .Principalele taste funcţionale utilizate . .8. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. Avizul de însoţire a mărfii 5. . . . . . . . . Particularităţi . . . . . . . . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Contabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Cotele de taxă . . . . . . . . . . . . . . . 2. .9. . . . . . 7. . . .5. . . . . . Reevaluare disponibil .2. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . Încasări/Plăţi . . . . . . 4. . . . . . . . . . . Intrări . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaţii de casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Studiul agentului economic.8. . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Factura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . .2. . . . . . . . 7. . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . 3. . .10. . Tipuri. . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . 8. . . . . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . . . . . . . . . .2.1. . . .6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . .2. . . . . . . Ieşiri . . .1. . . . . . . . . . . 3. . . . . 3.2. . 77 78 78 88 6. . . . . Stocuri . . . .1. . . . . .3. . .7. . . . . . . . . . . .1. . . . 4 . . . .11. . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . . . . . . . . . 3. . . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . . . . . . . . . . . . . . Codificări. . . . . . . 2. . . . . . . . . .1. . . . Operaţiuni impozabile. . . . . . .2. 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. . . . . . .

. . . . . . . .10. . . . .1. . . . . . 11. . . . . . . . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . .ALTE OPERAŢII .14. . .LISTE . . . . . . Operaţii la închiderea lunii. . .2. . Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . . . .19. Listare ordine de plată trezorerie . . . . . . . . . . . . 12. [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. Creare liste utilizator. . . . . . . . . . . . . . .16. . . . . . . . . . .5. . . . . . . 8. . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . . . . . . . . . . . . . 10. . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . . . 11. .1. . .6. . . .6. . [hMARFE . . .2. Liste utilizator definite . . . . . . . . . 12. . . . .1. . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . 12. .componenta extras de cont parteneri]. . . . . . . . . . .9. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. . . . . . 8. 12. . . . . . . . . . .2. 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9. . . . . . . . . . . . . . . . 139 9. . . . . . . . . Operaţii cu TVA în hMARFA. Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . 12. . . . . . .6. . . .1. 8. . . .componenta transfer documente]. . . . 12. . . . . . chitanţe)] . . . . . . . . . . . . .15. . . 8.2. .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . . .7. . . .4. . . . [hMARFT . . . . . . . . . . .cu interfaţa pentru palmtop . . . . . . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . .. . . 12. . . . . . . .11. [hMARFE . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. 8. [Opţiunea facilităţi financiare]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . . Exploatarea curentă. . . . . . . . .8.4. . . 8. Plus/minus inventar. . . . . . . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. . . . . . . . . .1. . . . . . . 12. . . . . .sistem Optimall]. . . . . . . . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI.situaţii manageriale] . .componenta declaraţie 390 (VIES)] . . . . . . . .12. . Listarea jurnalelor TVA . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . Alte declaraţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . . . . . . . . . 12. Codificarea operaţiilor în hMARFA . . . . . 139 10. . . . . . . .4. . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . Elaborarea jurnalelor TVA . . . 8. Documente pentru evidenţa TVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Asociere termeni la încasări/plăţi . . Reevaluare sold facturi în valută . . 12. . . 139 9. . . .7. . . . . [hMARFI . . . . . . 11. . . . .17. . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . . . . .1. 11. . .3. . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. 8. . . . . . . .8. . . . . . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. OPERAŢII CURENTE. . . . . . . . . . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. . . .. . . . [Preţ mediu]. . . . . . 12.5. . . . . . . . 12. . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . [hMARFT . . .8. . . . . .9. . . . . . . .13. . .2. . . . . . 12. .3. . . . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. . . . . . . . . .18. . . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFE . .4. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFT .6. . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . [hMARFE . . . avize. .

facturi însoţite de chitanţe.operaţiile de recepţie. facturi. . precum şi a celor financiare (casă. cât şi furnizorii.. Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros).se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA. de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri. se pot urmări atât clienţii.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: . de a le tipări pe imprimantă gata completate . bonuri de consum etc. produse finite.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni. mărfuri (inclusiv din import).şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare. ordine de plată etc.contabilizarea operaţiilor efectuate .. clienţi). Documentele (recepţii. în care: . stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc.în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime.cataloage de ţări şi judeţe. . . .facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile. forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă. conţinut şi contare recomandată). . produse sau servicii. dar actualizabilă). materiale. Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. vânzare.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie.lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole. Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator. pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. avize de însoţire a mărfii. bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . . a operaţiilor comerciale (furnizori. crearea jurnalelor necesare. .catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1.documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă. .pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi.cote de TVA. . . PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri.recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor.documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 .se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus .1.) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv. Ca sistem de evidenţă operativă. avize.

Datele nu sunt "ascunse". se poate completa data scadenţei plăţii. facturi. diferenţele de încasat şi de plată. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului. nomenclator de mărfuri. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare. el necesitând cunoştinţe elementare de operare. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment. lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. plan de conturi. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. etc. modul de operare fiind foarte asemănător. în funcţie de client. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. etc. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. lunar) în aplicaţie. d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. după scadenţa lor. din contră.). acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. i se furnizează într-o fereastră.în cazul recepţiilor de la furnizori. firme etc..). Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. de condiţii de livrare. se poate aplica remiză. deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi..la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. Astfel. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. decadal. De asemenea. senzitive la contextul în care le-a solicitat. loturi. 2. documente de plată etc. respectiv facturilor. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. situaţia încasărilor şi plăţilor. vânzări şi încasări: .documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. Aplicaţia este vizuală. intrare. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni. 7 . poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. codul putând fi selectat pe baza denumirii. În momentul vânzării. un câmp de cont. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. scont etc. persoana care facturează sau casier. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. .

999 la +99.999) .ll.999.htm.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.pe ferestrele de editare: zz/ll/aa .99 la +999. cum se contabilizează.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică.999.999. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei. . puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA .numere reprezentând cantităţi: (de la -9. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error". se pot defini tipuri de documente noi.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program. . tipurile de documente pot fi adaptate. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: . Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Pentru detalii în legătură cu organizarea.999.999.999.***************). Se pot efectua o serie de parametrizări.99 la +999. cum arată listat pe hârtie. Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie.999. este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta). aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex.999. în formatul aaaa. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99.zz .pe ferestrele de fişier.condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor.ll.999. se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare. implementarea bazei de date consultaţi Cap. Lansarea manualului electronic: .999. se afişează steluţe (ex. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor. unde articolele sunt ordonate după data calendaristică. Dacă veţi lucra numai în operare. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz.999. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier. Cu toate aceste facilităţi.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99. în formatul: aa. în ce liste apare.zz .3. pentru economie de spaţiu.99) .căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa.acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date. 8 .99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual.. dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă.999. Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice. iar la afişare.

De exemplu: 100 HUF = i. şi în valută.pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă .identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.1. În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0.999999 şi 9. Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale. fundaţii.zzzz RON.999. Însă atenţie. apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale. La unele valute.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor .în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune. 9 . în documente este memorată valoarea în lei şi valută. Calculator de buzunar Calculatorul.maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă .dacă se utilizează şi această aplicaţie . Dacă este necesar.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei . . Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii. . şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi. 2.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare. . listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane.stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program . organizaţii etc. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului. din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi).pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare.Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.zzzz RON. deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale. . Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS). produse sau mărfuri .stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: .999.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT . De exemplu: 1 EUR = i. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor.999999. Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente. .999.definirea grupelor de articole .999.0izzzz RON.identificarea mişcărilor de materiale.999. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop. ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2. De regulă. Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul. iar cursul se calculează din acestea.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi.dacă este cazul. Se pot introduce numere între -999.

o conducere proprie. Cod TV MS CA Denumire At. efectuate de firmă în ansamblu. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc. aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie. o centrală termică şi prestează servicii de transport. . un depozit pentru mărfuri cu ridicata.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2.3 S1. un magazin cu amănuntul.1. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. de desfacere.2.1 S1. reparaţii maşini de scris. DEMO SRL are o secţie de producţie.2.reparatii TV At. adică secţii. administraţie).reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 .2 S1. un personal propriu. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare.2. aprovizionare etc. Exemple: 1. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum). 2. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului.

Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". o factură de curent electric etc. există totuşi . care nu va fi stocat. organizate atât pe tipuri de articole. servicii etc.inevitabil . 302. care sunt gestiuni pentru stocuri. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. 1) Astfel. un bon fiscal pentru benzină. ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil.2. cu diverse preţuri în anumite gestiuni. 381 etc. Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. respectiv un articol cumpărat pentru firmă. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301. produse finite.). Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". etc. 345. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. la toate implementările programului hMARFA.2. adică "gestiuni propriu-zise".).o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii. gestiunile există şi practic. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. 371. materiale. contabilitate pe La firme mai mari. "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă.2. Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. De aceea. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu. La firmele mai mici sau noi. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. materiale de natura obiectelor de inventar. deci la toate tipurile de firme. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor.). trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări). ele fiind de fapt depozitele existente. unde vor fi adăugate toate 11 . mărfuri cu amănuntul. produse. mărfuri cu ridicata. Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). trebuie definite gestiunile specifice. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni".

Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. 12 . Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme.3. vorbim de o ieşire.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. Menţionăm. chelt. protocol si reclama 2. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. cu locatii de gest. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. cu intretinere si rep. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. cu materiale nestocate chelt. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. si chirii chelt. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. Altfel zis.2. cu energie si apa chelt. De asemenea. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. Exemple: 1. vorbim de o intrare. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie.) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman.

cum sunt numărul de la registrul comerţului. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . cât şi prin documente de ieşire. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. chiar prin prescurtarea numelui.0125". nu sunt obligatorii în prima etapă. firma X SRL. fişe. la livrare. în hCONT sau în amândouă. este luată în evidenţă o singură dată. Dacă se doreşte. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. cont bancar etc. Evidenţa acestor parteneri este "Persoane".În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. cu ocazia dobândirii acestor informaţii. În hMARFA.0125" adică Client intern. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). telefonul. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme".cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. Programul. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. În acest caz. "Gestiuni" şi "Sectii". balanţe) se poate ţine în hMARFA. analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. atât prin documente de intrare. denumire bancă. ele putând fi completate şi ulterior. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme.1. de servicii sau chiar o altă gestiune. firma X SRL. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. În fişierul Firme firmelor client. firmele se pot codifica oricum. adică Furnizor intern.cod firmă . adică o secţie de producţie.localitate . pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. pentru a înregistra documente. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. Considerăm totuşi.1. se ţine organizată în fişierele "Firme". La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. de preferat o codificare numerică. deci pe un document de intrare (recepţie). 13 . Dacă această firmă va apare şi ca furnizor.

12. după caz.capitalul social. . . . Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă).alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.denumirea/numele şi prenumele şi. caractere. pentru fiecare exerciţiu financiar. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.11.persoanele prevăzute la art. întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. prin care se va menţiona. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative.forma juridică.08 privind formularele financiar-contabile. Alegerea unui sistem de codificare adecvat. care este numărul sau seria de la care se emite primul document. astfel: .2. Documentele contabile . respectiv gestiuni. . puncte de lucru.2.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . . după caz.numărul documentului şi data întocmirii acestuia.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare.. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare. . chiar din faza 14 . o persoană sau mai multe. temeiul legal al efectuării acesteia. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. (MO 870bis/23.denumirea documentului. respectiv: .codul unic de înregistrare . fişe etc. după caz. -.jurnale.numele şi prenumele. după caz. 82/1991. 1 din Legea contabilităţii nr.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul).persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna. prin decizie internă scrisă. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre. după caz. . sucursale etc. 1 din Legea nr.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie.semnăturile pentru întocmire şi verificare. . după caz. . după caz. Persoanele prevăzute la art.felul.sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.4. . atunci când este necesar. . care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. 82/1991. care servesc la prelucrarea. numărul şi data documentului justificativ. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul. republicată. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. stabilit(ă) de societate. . după caz. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: .

Dacă se utilizează mai multe jurnale. La recepţii.108000.. iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. .pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 ..anul 2011 .. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine. este foarte importantă. Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile. În acest caz. aaX999. alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră. aaP999. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special).. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special). aaS999. Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine.pt. : aa0001 ... 120001.103000.. 120002. un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999.pt. iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile.10A000. : aaT001 .. Programul.. .... propune forma aannnn. 2: 103001 . În hMARFA. La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001.. pentru ca la 15 . În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare.pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 . adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului.10B000.aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 .la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special. . 3: 108001 . se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 . 110002. La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: . la crearea primelor documente...anul 2012 etc. .. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 .. aaB999.. Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere.. .. 110687... 4: 10A001 .. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei).de implementare. plajele trebuie alese pe secţii. de 3 + 12 caractere. aaC999.

dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA. Documentele pot fi create. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan). Astfel. numele persoanei care semnează pentru preluare etc. La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite. . care poate fi numerotat diferit de cel uzual. În plus. sunt numerele de blocuri consecutive. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: ..sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei.documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite.. astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere. extrase şi pentru documente. al blocului al setului de formulare respectiv. numai aşa putem fi siguri. de exemplu numărul poate să înceapă cu F. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului.datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit . De exemplu. 16 .not (<Ctrl F1>). unde 1. intervalul de numere.. se poate verifica şi stocul disponibil... chitanţă etc.2.. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului. xxx/2. atunci se atribuie xxx/1. fiind identificatorul intern al lotului.. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie. La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. ca ordin de plată. dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare.formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA . Recomandăm utilizarea acestor numere interne..introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx).

. Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 . 2 . 1 ..Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse...fac Bloc Reg. . E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 . 17 ... BFA 0212002 pot fi şterse. dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr. . 2..... În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse. În exemplu numai facturile AFA 0010058.. Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc.avize de însoţire marfă. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . .agent 2/punct de lucru 2. Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole. ... fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin.facturi întocmite manual (blocuri de 50 file)..3. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului.. numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr. E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc .special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002.la sediu. E .facturi întocmite la calculator. De exemplu. E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 ... atunci facturile AFA0010056.. "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 . A ..agent 1/punct de lucru 1.. .

în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii.3028).ţigări. b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului.). cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 . dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . dar totuşi dorim să obţinem rapoarte. 18 . De exemplu. trebuie să definim grupe pentru fiecare tip. vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. obiecte de inventar etc. obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime.02 pentru sortimentele de scaune. De exemplu. putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte. materiale auxiliare. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului. adică articole cu cont sintetic distinct. dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis .01 pentru sortimentele de masă şi 345.

material auxiliar. De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). în fişierul "Grupe de articole". produs finit al firmei etc. La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură. se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune.dacă este cazul . că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. m.grupa de articole de care aparţine. Dacă vindeţi articolul respectiv. ml sau între km. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. produs etc. mg sau între bucăţi. cl. De exemplu: între hl. g. Rezultă deci. cm. dacă articolele sunt grupate . serviciu. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: .denumirea articolului .) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: . Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări).unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) . kg. l.). marfă cu ridicata.codul articolului . preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. mm sau între t. precum şi un preţ de livrare. alegeţi varianta adecvată.taxa vamală . marfă cu amănuntul. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire. pentru consum etc.4. se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă. . dl. deci într-o gestiune. nu este nici el în prealabil cunoscut. mii bucăţi etc. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. Numai în momentul în care intră în patrimoniu. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). obiect de inventar.cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului.un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare. marfă.). care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri.în mod asemănător. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi". Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. În hMARFA. favorabilă pentru facturare. 19 . 2. ambalaj. Observaţie.

dar vindeţi cimentul la KG. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă).dacă cumpăraţi 100. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii.200. faceţi recepţia în KG. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate. Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol.gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" . produse etc. partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. este necesar ca: . De exemplu. mărfuri. .). singur tip de articol. .să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului.200. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc).dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. patru conturi esenţiale.345 mii x 500. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale. în nomenclator articolele nu au nici preţ.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune. La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate. La fiecare recepţie.000 lei/mii bucăţi).articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" .345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. De exemplu.De exemplu: . Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care.dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. pe când ultimele două la contarea automată a 20 . În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. fără specificarea unei grupe de articole.5. la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc. 2. nici cont contabil. Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare. . . alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură. nici cantitate.

obiecte de inventar în depozit . Exemplu: O firmă are următoarea structură: .produse .un depozit central de materii prime şi materiale.pe contul . 3024 şi 3028 .01 371.01 lucrările de reparaţii pe 704.depozitul nr.pe contul 381 .pe contul 345.scaune .02 . . 3022.pe contul .2 . 1 .02 Cheltuieli: .pe contul 371.01 .pe contul 704 .pe contul 701 .pe conturile 3021.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.materiale consumabile .din lucrări şi servicii .pe contul 345. .din producţie .pe contul 345 .contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA). că s-a greşit la completarea recepţiei.cu materii prime şi materiale pe 601.contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă).pe contul 301 .02 .mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371. Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat. produs (P) etc.mese . înseamnă. defineşte şi tipul articolului: material (G).un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata .1 371.din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul . rândul mai marfă (M).contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă.pe contul 707 .ambalaje . pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv.cu mărfurile pe contul 607 .un magazin cu amănuntul .contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire. .mărfuri cu ridicata .depozitul nr.din care: transportul pe 704. dacă articolul aparţine acelei grupe. Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control .pe contul 303 Venituri: . 6024 şi 6028 21 . .materii prime . 6021. Deasemenea. 2 . 6022.1.documentelor de ieşire.1. ambalaje şi obiecte de inventar .

A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. iar în cazul ieşirilor se 22 . de exemplu.2 ContId 378.1 378. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art.01 371. câte conturi pot avea. G-ALT.cu materiale nestocate.. orice diferenţă de preţ pe contul 308. Este necesară utilizarea grupelor. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. 605.01 345. S1. G-AUX. G-CMB. Nu este necesară utilizarea grupelor.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel. X605. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1. etc. G-PSC. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. G. deci grupa va rămâne necompletată: Gest.1. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art. X604. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr.01 704.02 371. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. S2. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. 1 depozitul nr. MR2.2 ContE 707 707 707 704. MR MR MA S S C C C ContI 371.1 378.1.

Contul cantitativ are următoarea structură: . prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1.cont bancar valută. Se caută. în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând).primele 11 caractere : simbolul contului .01. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire.11 car. "5124.12 KG " . sau: "5124. Parcurgem Funcţii de conturi.01.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf. la grupa 3. dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv. 2.va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare.analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301. "345. să vedem. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol.următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345. programul oferă şi această facilitate.6. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. în Nomenclatorul de articole. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare. Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. de stoc sau de ieşire).ridicata Mf.amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric . reprezintă o anumită cantitate de mărfuri.12 " . mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată. 6.302) LIFO. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice.în lei .01.14 car. 5.FIFO pret achizitie(371) LIFO. Lotul (de intrare.01. definită o gestiune unde se poate 4.cont bancar valută. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" .în dolari 2. produse.

constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. Adaos comercial. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. indiferent de modul lor de formare.7. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv . La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite. comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). de condiţia de livrare (franco. Mărfurile se ţin pe contul 371. este sus. în condiţiile de livrare franco-frontieră română. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit.2) (378. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. La livrare. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. aplicaţia contabile recomandate mai modifica. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului). baze de aprovizionare şi alte asemenea. materiale etc. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. îl vom numi în mod unitar preţ contabil. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici.2) (4428. 24 .Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. acestea se pot 2. ambalaj) a acestora.preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat.

La livrare. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: .. Observaţie. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei. iar . cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează).fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli.preţ livrare este preţul fără TVA. pentru fiecare 25 . Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii. care defineşte financiară. astfel: Cod C1.1 C1. Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei . la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice. 2. Felul cheltuielii hMARFA.1 921. Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este. activităţi auxiliare.2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus. că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. Dacă cheltuielile (ex. Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. . Aceste centre. aplicaţia este parametrizată astfel: .Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse).la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. etc.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). atât în contabilitatea financiară.8. vor folosi conturi analitice corespunzătoare.

servicii BPP: contab.1 C1... BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit . chelt. producţie pt.... administraţie pt. trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele.. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii .cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită. servicii pt......... cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative.2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt.. Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab..2 C1.. NC.1 C1. NIR.2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921. financiară contab. gestiune obţinere produse. indirecte pt. 9.. financiară contab. = 401 = 901 = 3. 6. Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli. etc.1 921.1 921.) 6..1 C1. = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP..2 921. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare. financiară : (BCM.. gestiune BCM: contab.1 921. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1. 9.

utilizându-se contul 712. numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: . La fel se procedează şi la servicii. după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . 2.se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA.2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: . se poate folosi "(s)".manual de către utilizator la editarea documentului. 27 . care determină afişarea datei scadenţei. .1 = 931. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT. . . gestiune BPS: contab.1. 2.închiderea preţ . se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem . trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate.contab. după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348).se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare. gestiune 931.automat la completarea documentului. însă nu admite modificarea ei. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s".9.2 = 902. fără intervenţia manuală a operatorului.1 = 902.calcul automat în timpul validării.după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program. aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat. financiară contab. Schema unei societăţi comerciale.se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711).

scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi..se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: . La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior.1-facturi col. astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor.Scadenţă clienţi .intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.Scadenţă furnizori . Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare.. codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". .3-facturi col.4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an . însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei. sub forma impozitelor.serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor. Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală. de întârziere la facturi neîncasate . Celelalte funcţii se utilizează astfel: . În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă.Intervale zile de întârziere la facturi neplătite . De exemplu: 28 . La cota fixă se introduc numerele 1.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi. taxelor.. data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: .prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col.. Se recomandă.. ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior). sunt valabile cele descrise anterior. Urmărire plăţi impozite. la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele.2-facturi col. . Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă).10.ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete. contribuţiilor etc. 2. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură.Intervale zile în cazul precedent.La completarea documentului.

Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ. 29 . La tip se înscrie "T" . Pe baza acestora. util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. Astfel. La această metodă însă. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA. pe scadenţe. se pot crea mai multe "Firme". 2.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener.SPEC.Conturi de trezorerie. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. cu evidenţierea scadenţei lor. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. scadenţa şi documentul de plată. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus.SOCIALE SI FD. Utilizând această soluţie. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin.11. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581.

numai soldul furnizorului. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): .1. Secţiunile VAMA şi CHELT. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): . sau . cursul de schimb. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn. Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite. nu trebuie completate. Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni. La validare înscrieţi Total livrare în valută. respectând data facturii şi cursul de schimb. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. respectând data facturii.pe facturi. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. sau . dacă anul implementării este 2011. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. modificaţi luna curentă cu <F6>. După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. numărul poate să fie de forma: aax000. definind un cadru general pentru operarea lui. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. se creează mai multe documente. iar de aici . data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. iar dacă sunt mai multe documente.pe facturi. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari.numai soldul clientului. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA.

Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent.1. dacă este cazul. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. se poate apăsa tasta <F1>. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. din care se poate selecta cel căutat. va arăta lista cu codurile.3. Dacă după apăsarea 31 .2.). Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig. la În multe situaţii.Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal. 3. Fig. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări. când câmpurile sunt active. Fig. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. într-o grupare logică. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. căutări. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. care. 3.1. Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. 3. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare.). articolele etc.2.

produselor. o grupă de care aparţine. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. etc. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. o denumire. în capitolul I/12. Problemele legate de setarea imprimantei. cât şi cel din Loturi de stoc. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. cota TVA. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. unitate de măsură. Există 3 posibilităţi: I. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. Acolo. utilizatorul poate să decidă. II. o descriere amănunţită.În plus. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. care fac obiectul activităţii utilizatorului. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. serviciilor. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. 3. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. de alegerea tipului de hârtie. În unele situaţii. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. Liste Aplicaţia este complexă. 32 . care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează. poziţia din lista de taxe vamale.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. ambalajelor etc. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator.2. care se poate modifica doar pe bază de documente. III. valoarea în procente a taxei vamale etc. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. se poate alege Lista sumară:D.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. programul este livrat cu câteva cataloage utile. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat. înseamnă. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. Pentru păstrarea acestora. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor.

El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. 33 . Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. De regulă. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. Taxe vamale La livrare. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. Valoarea accizelor se modifică destul de des. În acest fel se asigură. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. Pentru orice operaţie în valută. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune).Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. introducându-le cu Adăugare. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. Există câteva valute. În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). în funcţie de modificările legislative. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. taxele corespunzătoare. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. serviciile etc. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. produsele. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală. executată cu programul hMARFA.

În orice împrejurare. atunci în dreptul ei se scrie -.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi. când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes.10. Partenerii . respectiv <Alt S>. 3. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. din program. Punând de ex. .dacă ordonarea este după dată. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar.12. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar. Faţă de varianta livrată. bănci.11. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage.289700 2010. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor.În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. Se pot defini şi alte monede. adăugăm moneda EU1.dacă ordonarea este după monedă.287700 2010.20 EUR 4.30 EUR 4. filtrând denumirea valutei căutate. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. <Alt M>.furnizori. debitori sau creditori diverşi etc. ferestre de ajutor etc.26 EUR 4.10. selectând perioada (anul. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. care la un loc formează partenerii utilizatorului. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. se listează cursurile ordine cronologică inversă. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată.284800 2010. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. 34 .10. pot fi atât firme.31 EUR 4.213500 2010. clienţi. luna) de şters. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. apăsând tasta <F5>. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată. EU2 etc.3. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual. când completăm rubrica cursului de schimb . cât şi persoane.27 EUR 4. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: . dacă nu prezintă interes.

Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele.de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori . Adăugare. cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. codul fiscal. informaţii de comunicare.Sistem de secretariat . chiar ajută la completarea lui. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv..de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi . denumirea completă. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui).Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. Ştergere. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. în funcţie de denumirea străzii. În meniurile respective se realizează operaţii simple. Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. Modificare. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. ales de utilizator. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. Programul verifică codul IBAN introdus. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă.4. 3. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt. dobândind astfel calitatea de document justificativ. Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. codul IBAN. adresa.firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date). Trebuie menţionat. iniţialele firmei. judeţe. după care se poate salva cu <Ctrl W>. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. Listare selectivă. O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. Gestiuni. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.de încasări şi plăţi 35 . Localităţi. cum sunt Vizualizare. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS .

jurnal casă . datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută . La contarea documentelor. numit şi număr jurnal. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită.. Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. care se va executa la sfârşitul unei luni. rezultând ierarhii de jurnale..MV ..MI . jurnalele se detaliază după necesităţi. pentru operaţiuni specifice şi altele.. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. extras de cont etc.. înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare. . de listare. La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea.Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . 36 . pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent. .. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită.. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. factură. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT.. După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. De fapt nu este aşa. În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific.recepţii-intrări . Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură).. în fişele conturilor şi în cartea mare.. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei. este vorba numai de diferenţe în modul de contare. care ar fi TFAC în codificarea acceptată. Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. . facilităţi suplimentare.ieşiri-vânzări . De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV ... Un tip de jurnal este definit printr-un cod. MIC . După aceasta.încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor.MR . trebuie să ştergem filtrul D.. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. fiecare document (recepţie. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare..dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă .

denumirea şi partenerii care secţii. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei.Bon de consum materiale: . precum şi documentele din aplicaţia hMARFA.tip document . împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza. cu codul lor. marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr. .sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori .text liber . Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. în cazul BCM . De exemplu. factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile. .arată jurnalul de modelul. Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC . aviz insot.sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului. în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil. care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor.Factură firme.Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite. . un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul.emitentul documentului este o secţie (S). sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii.formule de validare . etc.parametrii .destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul.: . Prin urmare. De exemplu. de exemplu care aparţine documentul. . pot interveni . pentru că aici vor intra materialele spre consum.sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului. şi dacă ştergem filtrul D. persoane.formule de iniţializare . care nu permit validarea acestuia fără 37 din . Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . .Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. gestiuni meniul Vizualizare.de exemplu la factură se poate completa: Nr.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie.firme. codul. Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. iar TFCE . Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane. respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv.

TVA. valoarea contabilă a articolelor vândute etc.sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . nu şi la modificarea stocului. modificat sau listat. .documente justificative primare . .el poate fi oricând vizualizat. . poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare. etc. înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. atunci documentul este în stare Validat. Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: . borderoul cecurilor depuse. deci este în starea Anulat.documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări). de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă.formular .format pagină imprimarea estetică exemplare.documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA. valoare vânzare. Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. . total TVA. ca de exemplu total factură.documente cumulative .preţ contabil.acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex.referitoare la margini. etc. sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. pe extrasul de cont. număr . .formule de contare . În cadrul distinge: modelului. acel document se află implicit în starea Anulat. De exemplu. etc. respectiv Anulat. . . .factură. . Dacă această rubrică conţine litera "V". deci al aspectului concret al formularului se pot . Dacă se doreşte schimbarea unor date .plată comision.documentul poate fi calculat de program.formule . adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul). bon de consum. Imediat după crearea unui nou document în hMARFA.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare . Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1.arată aspectul final al documentului în limbaj informatic.acest document nu modifică stocurile. se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA. cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului.). Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat.documentul rămâne înregistrat în baza de date. . etc.sunt create pe baza altor documente primare. . se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare.respectarea criteriilor impuse. Un document aflat în starea Validat. a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente .sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată. 2. Cantităţile intrate sau ieşite. 38 .de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului.documente pentru operaţii specifice . totaluri. 3. în caz contrar nu este validat.

acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent.de exemplu la calculul soldului de casă -. Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare.de exemplu registrul de casă . După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. nu este aprobat. acestea vor putea fi validate. şi operează modificările în stocuri. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. că documentele pot fi completate . În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. în funcţie de modul de implementare a documentului. Astfel. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. 39 . Aceste documente nu modifică stocul. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. Prin urmare. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună).deci datele caracteristice tipului respectiv de document. Pentru aceasta trebuie. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. documentele în starea Validat sunt documente definitivate. Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. dar nu se contabilizează. 3.3). Modificarea stocului se execută în momentul validării. etc. . în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. după caz). Spre deosebire de documentele în starea Anulat. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. preţul contabil. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. care ulterior se anulează. care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare . dacă este cazul. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. Aici se presupune. se înregistrează.

Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat.selectăm meniul Modificare . Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" .după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . 40 .Abandonare: se tastează <Esc>.Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare. Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui.5. . În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. bon de predare produse finite. 3. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările.Fig.intrăm în documentul ales .3. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . Dacă dorim să anulăm un document deja validat. În plus. . 3. atunci putem intra direct în familia MR. etc. În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR. procedăm în felul următor: . documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând. Invalidare .după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale.dacă avem un document format din mai multe ferestre.

celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. se poate apela tasta <F1>. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. gestiunea în care a fost recepţionat lotul.apăsând tasta <F10>. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori . inclusiv rândurile acestuia. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. acestea se pot vedea mai detaliat . ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. număr document primar.de exemplu data. etc. Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare.1. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). rămâne accesibilă şi după validarea documentului. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. Cu ocazia completării scadenţei. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . valoare. dacă este modificabilă manual. Simultan. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. de gestiune. Dacă documentul a fost validat. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. care arată. În cazul rândurilor. 41 . În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. Prin Modificare. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. În cazul recepţiilor. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. Data scadenţei.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. etc.deci se văd loturile de intrare . scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată).Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. Dacă dorim modificarea acestora. fără a anula documentul. Se mai poate modifica şi Număr comandă. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. se poate apela cu <Shift F9> calendarul.

se poate stabili preţul de vânzare. În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus. Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune.de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia . procedăm astfel: .numărul şi data documentului primar . . Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri.furnizorul .de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare . pe gestiuni. II. adaosul comercial. III. .dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă). etc.din jurnale: .opţional.) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri. Capul documentului .liste utilizator: . în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document .pe gestiuni. cu cheltuieli şi vamă. Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole.scadenţa plăţii (dacă are sens) . Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). 42 .numărul.în lei şi valută. ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document. . deci mai întâi trebuie şterse rândurile. cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) . .reprezintă datele de identificare: . Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit.număr comandă (dacă se utilizează) .gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) . se poate menţiona data expirării.Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I.se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc. Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite.se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului . se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv.lista recepţiilor. .sumele de total din factură şi TVA. unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare. tipul şi data documentului creat .cu subtotaluri pe zile. se văd cantităţile intrate şi stocul. Text liber .operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) . Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: .listarea individuală a recepţiilor .dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite.după număr recepţie. furnizori.

Loturile se pot vedea pe ecran. de transport. preţurile.se pot lista furnizorii neachitaţi. la un loc cu eventualele observaţii .<Page Down>. se pot afla detalii despre denumirea.): . număr comandă etc. etc. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ..lista adaos comercial calculat relativ la valută . în aceeaşi valută etc. adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate. care se formează mai rapid. Se pot lista . 43 . Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată..din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR.6. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . adică cu documentul de recepţie ataşat. că pe tot parcursul mişcării lor.condiţii de livrare. calitatea produsului etc. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii. cât şi în valută. de plată. 3. Liste utilizator: . Dacă folosim tastele <Page Up>. având specificul. preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării. ele îşi păstrează provenienţa.se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. atât în lei. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. Pentru ziua listării se poate alege lista 2. furnizori.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă. . după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare.după filtrările necesare. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. Schimbând ecranul cu Fereastra.datele de intrare ale fiecărui lot. din experienţa acumulată.din oferte primite. . Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi. Astfel.

) în cadrul unei gestiuni.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . Un articol. apare o fereastră de avertizare.Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa).loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. data expirării şi observaţiile. Liste utilizator: . Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1.lista adaos comercial calculat relativ la valută . . Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). Comparând cele două variante. Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem. 44 . dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. liste cantitativ-valorice de stocuri. marfă. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită. se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. loturi. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. 2. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. Înainte de efectarea operaţiei. codul articolului şi codul gestiunii. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. definit prin codul lui. dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. codul gestiunii + preţul contabil. material etc. etc. condiţii de livrare etc.

e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii.-tigari. mărfii. 3. 3. Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă. la câte preţuri a fost recepţionată... că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. Fig. număr recepţie etc. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii. De exemplu. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig. 45 . De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim.f). de articol. De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie.4. Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. a). În urma selectării loturilor de intrare. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele.4. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. din loturile de intrare. etc. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii.

...00 55.......00 3021 -Materiale auxiliare 0.. 72. . ..75 46 . 6.00 0. M-CAFEA SOLUB...... tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale. . .| inventariate | nr.00 11909. Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20. .. .00 3..00 ...00 74200. ..000 1060.. .... credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------. Detergent marca. . .. .... ...75 24000.....00 13646.. . ... .... recepţie............. .00 85. .. Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic........Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol........ TOTAL GESTIUNE 251738...... ........ ...inv. .. 3..... ieşirile şi stocurile finale. .. .... 4. ... ..... 2.00 1050....00 66.....00 303 Mater..00 81. ..000 9.00 720... .. ... .. De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20..... că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie. . . ....00 2300.50 4867..00 15..25 80.inventar |U.|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt.debit Val. . Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca.... 1455..00 28350... ....... gestiune.00 371.. dar fără defalcare pe luni... se pot lista mişcările...........1 -Marfuri cu ridicata 3131.. .00 345 Produse finite 0....... ...2 -Marfuri cu amanuntul 0.... ....) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate. ..00 2500.. După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus..00 18..00 18532. ... .00 9450... .80 TOTAL ........... ... .. 0........... .. Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul. .00 900....80 66. marca Detergent marca.. .00 200... marca Cafea solub. G M-CAFEA SOLUB..........80 15544.. 8...00 1500.... .. .. Cele 5 definite şi pentru această listă. marca Cafea solub.00 70..000 ..000 300.... etc...... de natura ob. ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val. . intrările..... .. 3131........000 160...90 85... .30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic.........00 8800... 7..... .... ...M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1.50 105123. . ..000 500..50 371.000 300.000 350.... 301 Materii prime 0.. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr. .......... .00 765....00 600... . .50 6119......00 100. G M-CAFEA SOLUB..... .. ...00 720. G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR ........ 5.... Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.. Cafea solub. În mod analog... .

în .în . dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară.ne poziţionăm filtre: . financiar-contabil. Modificare.5. de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente.ca şi în cazul precedent. bon de consum. Apare însă o fereastră.7. detalii despre clienţi sau comenzi.în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1. cât şi pentru management: . Dacă nu se specifică data. Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig.) .după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat . Operaţiunile de Vizualizare. lista se formează pentru data curentă. semnate. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane. retururile . Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. Reamintim.facturi neîncasate . Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere. documente de retur etc.au de obicei cap document. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole.se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator. că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă.dacă este cazul. de exemplu ultima zi a lunii precedente.în meniul Încasări/Plăţi . factură. -facturi scadente . aviz de însoţire marfă. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei.3.Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra.listare factură/document de ieşire . atunci însă lista se formează puţin mai încet. ştampilate după caz. în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista. Se pot specifica alte date calendaristice. .se poate lista situaţia facturilor neîncasate.: >1000 următoarele 47 . numărul de regim special. dar nu se listează. astfel putem studia datele documentelor de ieşire. text liber şi rânduri. de tipul: aviz de expediţie. -lista facturilor . Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă.3. Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .

Apare şi în documentele de intrare.loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole . 3.liste utilizator: . contracte importante. activităţi etc. .completând câmpul Nr. 48 .liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export. Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr.lista adaosului comercial pe mărfuri . III.lista adaos comercial pe mărfuri . Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi. acestea se listează cu Lista facturilor.în valută . Urmărirea unor comenzi.Fig. se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II. Dacă sunt mai multe poziţii. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I.5.) care nu este obligatoriu să fie completat.lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri .cmd.comandă în fiecare factură. văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: .comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX . Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: .

Jurnale. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie. rezultând ierarhii de jurnale.. Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. compensare etc.pe locuri de încasare/plată (casa. file. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA.8. se încasează şi se plătesc avansuri etc. atunci 49 . Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii. doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui. Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: .) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei.pe forme de încasare/plată (numerar. Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată. cec. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci .în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . la firme mai mari. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. al documentului de încasare/plată. fie o persoană fizică (Persoană). fie de parteneri.3. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate.) . Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale.în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. conturi diferite la bănci etc.. Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. De regulă. virament.

respectiv datoria. se înscrie suma în lei în ultima rubrică (. indiferent dacă sunt sau nu validate. . Tipuri de jurnale I.rulajul filei. Listând fila tip borderou.când se precizează soldul. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate. ci doar rulajul fiecărei file. Prin ştergerea soldului. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: . se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. obţinem rulajul filei. Exemplu: Casă.soldul filei precedente. acestea trebuie să aibă suma 0. . dar soldul lor iniţial este 0. După introducerea sumei în valută. .de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere. mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei.. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. II. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată.soldul filei. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. . stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. lei). În cadrul jurnalelor.. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei. fără precizarea unei valute.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. La jurnalele în lei. Închidere şi validare. Exemplu: Cecuri primite. 50 . Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. înregistrările sunt grupate în file.

Ea introduce înregistrările în jurnal. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. modificate şi validate de contabil. dacă plata/încasarea se referă la o factură . În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. .înregistrarea se consideră "bună pentru contare". fie trebuie cunoscut contul corespondent. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . de care răspunde în general contabilul. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. fie în contabilitate.înregistrarea nu este contabilizată. dar cu sumă 0. 51 . Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. evidenţiate fie în hMARFA. Astfel. închide filele. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. a fost precizată recepţia sau factura. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. cele două activităţi se întrepătrund. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. în sensul că persoana. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei.Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: . De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite.se restabileşte datoria sau creanţa.stingerea creanţelor şi datoriilor. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă. . dar nu anulate. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. De exemplu. Deci. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă.evidenţa sumelor din casă sau bancă. Se pot valida şi înregistrări neînchise... dacă în secţiunea Reprezentând. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. de obicei ulterioară. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent.

filă şi data modificabil Reprezentând. dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV. .9. pe parteneri.filă de tip registru (cu sold şi rulaj). respectiv Ieşiri /Fişe clienţi . pe conturi etc. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date.fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă. neînchisă.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă. . după modificare. implicit această perioadă este luna curentă. închisă. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează.Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare. Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: . Astfel: a) din jurnalele de bancă . Sunt trei tipuri de liste: . La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 . În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. care poate servi la completarea formularului corespunzător. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr. . rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit. odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei.Procesul-verbal de compensare..document: dacă documentul este întocmit de firmă.. Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele.Borderoul ordinelor de plată depuse la data de .filă de tip borderou (numai rulaj) .. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. formular şi formule de model. b) din jurnalul de casă . şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. astfel: Intrări/Fişe furnizori .poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă. se modifică luna curentă cu tasta <F6>.filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat). închisă.jurnal: listare selectivă .operaţiunea Extragere. la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) .Registrul de casă .familie de jurnale: listare selectivă 3.

sold precedent. .dacă Tip monedă . Extragerea poate să fie: .6.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei .. dar se pot modifica. soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei. plăţi în perioada selectată.nouă.Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se . TSUME . .total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei.. . diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod.repetarea extragerii anterioare. . este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum. 53 .3.Fig.: Nivelul 3.: Nivelul 4.: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi. la a doua ordonare pe denumire partener. Fereastra: .criteriile de selectare.dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: . .: Nivelul 2.criteriile de grupare. CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei . încasări.: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP . caz în care trebuie înscrise criteriile. este completat cu L: apare fereastra în lei.dacă Tip monedă .facturi.perioada pentru care vor fi create fişele. caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă.

Lim. ci doar un total general. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. nu se listează subtotaluri. încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: . cont . inf.balanţă în valută . efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap.fişe în valută . .se listează subtotal pentru fiecare grupă. acesta constituind şi antetul fişei.se listează soldul de la începutul lunii. Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. .grupele nu sunt luate în considerare la listare.dacă SOLDP=0.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare. . . pentru economie de spaţiu. Executând o listare pe ECRAN. Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.fişe în lei .10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim.00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată .00 91 365 3. -Balanţa furnizori/clienţi: .00 31 90 2.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . . că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată.2.se listează un singur subtotal pentru toate grupele.în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă.grupele definesc doar ordonarea listei.factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: .este o listă simplă de control. sup.calcul penalităţi .pct. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.tipică. nu va fi listat. caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată).balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori. -Fişe: .reevaluare facturi în valută . înregistrările TSUME nu sunt listate. Menţionăm.în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi .sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier..00 366 999999 4. . La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: .balanţă în lei .

Listele fişe.Rulaj # 0 S . setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. se listează subtotal pentru fiecare grupă. Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener). Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret. numai fişele în lei sau numai fişele în valută. Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R .Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei. . dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută.Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară. ci se face centralizare pe penultimul nivel.Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret. iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului.Sold final # 0 RS.Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere. apare o fereastră de avertizare: 55 . . Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI]. . La lansarea operaţiei.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final. În schimb. .dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . . Pentru acest lucru. cu subtotal pe furnizor/client).Rulaj şi sold final # 0 . balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor. ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. dar nu se listează subtotal pentru această grupă. la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei. data calculării: data de sfârşit a perioadei.lista apare numai pe fereastra în lei şi valută.Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C .pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi. .calculează restanţele faţă de data scadenţei.în Constante şi funcţii verificaţi. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe. modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . .Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. iar cele complete sunt analitice (la nivel factură. . .. În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele. .lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare. dacă este posibilă listare A4/peisaj.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii. setaţi LATIME_A4="NU". atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei.

la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program . 701 sau 704. respectiv MIR2 etc.10. De exemplu. Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1.2 39. iar la descărcarea gestiunii.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. 56 . Într-adevăr.2 REVF 665 = = 765 401. se recurge la tasta <F6>.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă. încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv. produse finite sau pestare de servicii. 345 după natura ieşirilor etc. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx. în momentul întocmirii lor .44 lei 184.58 lei 3.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! .documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707. .în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig. Această operaţie înseamnă următoarele: . -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii.Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei.. care sunt astfel concepute. programul "ştie".6). La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat.. Exemple de contare: REVC 4111.3. Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii. Desigur. iar cele de ieşire şi cele interne. pentru contare. dar va trebui indicată valuta jurnalului. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare. aceste solduri vor fi cu suma de 0. MIR2 etc.

.Jurnal este de maxim două caractere. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice). Nr. Operatorul trebuie să verifice. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor.. se pot face contări ulterioare decadal. În acest caz. câmpurile AN. De exemplu: .7. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT. numărul şi data documentului sursă. pentru verificarea unor înregistrări. . programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. trebuie să introducem filtre: Fig.Tip document. . Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus.3.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal.! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa.document . etc. 57 . prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume. bancă.Perioada este o lună întreagă. dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . pentru calculul unor indicatori de vânzări. Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple. . . un tip sau număr de document concret etc.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. obţinerea de situaţii intermediare. un jurnal concret.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. În cadrul operaţiei de contare. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:. de casă. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN.). Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. de vânzări. identificarea unor articole contabile.nu sunt completate.după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???"..se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal. De regulă. prin faptul că ele conţin felul.

La relansarea programului. Listele ca fişe. La utilizarea programului în reţea. La implementare trebuie setată. La fel. Luna curentă.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă). în cadrul aplicaţiei hCONT. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. atunci este data calculator. Data curentă este: . Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. facturi/ieşiri. care nu au caracter repetitiv. luna curentă este tot luna curentă permanentă. data curentă În primul rând al ecranului. în partea dreaptă. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. acestea trebuie notate de către utilizator. Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. este înscrisă luna curentă. La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă.dacă data calculator precede luna curentă. prin operaţia numită "import". 58 . unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. . trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. Recepţii/intrări. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. balanţe. sau pentru perioada specificată unde este posibil. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. luna curentă permanentă este unică. atunci este prima zi din luna curentă . Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. pentru că eventuala refacere a contării automate. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. atunci este ultima zi din luna curentă.În cazul utilizării în reţea. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă.dacă data calculator este în luna curentă. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare.

toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4. datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? . . adăugare facturi.factura/doc.ieşire nu are loturi de ieşire.ieşire cu data < d ETAPA 2. păstrând totuşi coerenţa bazei de date. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . Înainte de a efectua această operaţie. Şterge loturile de ieşire dacă: . . Astfel.factură/doc. Şterge facturile/doc.factura/doc. Verificări efectuate: .ieşire < d. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă. .valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? .ieşire şi încasările aferente dacă: . exprimată la lansarea ştergerii.factură/doc.Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri.dată recepţie < d . Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă. .valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1. . erorile sunt semnalate. respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin.toate facturile din recepţie sunt plătite . la adăugare filă nouă.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită.recepţia nu are loturi de intrare/stoc .toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. . Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator.dată recepţie < d. .data factură/doc. Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: . la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată. fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 .ieşire este încasată.ieşire este nevalidat sau validat proform.Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii.

.hMARFUxx .cursuri de schimb <F6> . pause 3. opţiuni.lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> .12.informaţii.calendar <F10> .hUTIL program complet program operare.fereastra de ajutor pt. stări <F8> .adăugare rând document <Alt S> .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> .bat @echo off cls echo . Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse.utilitar de imprimare <F9> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> . numai operaţii curente.ETAPA 5.meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> .răsfoire într-un catalog.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.modificare rând document <Alt A> . În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.notiţe .deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> . echo Acces interzis ! echo .hMARFSxx .vizualizare rând document <Alt M> . Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>.listare document 60 .fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces. hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe. <Alt V> .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi.calculator <Shift F9> .data înregistrării < d. program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx . câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> . pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii.înregistrarea este nevalidată sau nr. factură/recepţie necompletată .afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> . Şterge încasările şi plăţile dacă: .ştergere rând document <Alt L> .hMARFAxx . setări.hREPO . programele respective care implementează aceste funcţiuni: .deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> .<Page Down> .reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni.11.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> . etc.hMARFOxx Recomandat sau pentru . adică prin utilizarea mai multor programe executabile: . .hMARFDOC .schimbare lună curentă temporară <F7> .

La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date.. 11C002. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. | servicii etc. dintr-o altă gestiune.Recepţii cheltuieli : 11C001. Observaţie . MRP .chelt.exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze. 11P002. | factura furnizor | fact. 110002.TVA deduc/nededuc. ci şi din producţia proprie. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx. .| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 .. | | | +f. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata. . A etc..Recepţii produse : 11P001.| fact.chelt.ext. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit. mărfuri: 110001. chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche . Intrările pot proveni nu numai de la furnizori.. din plus de inventar.Recepţii materiale. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx.4.ext. Dacă sunt multe documete. 100001). dar Exemplu: MRIM . se poate utiliza şi un singura caracter (de ex.. .în anul 2011 propunem.| +DVI | imobilizări. face în cadrul jurnalului. MRIX .mărfuri Recepţii cheltuieli Rec..

.notă de recepţie din transfer/+inventar ..Vn 62 . furn.Total TVA) . indiferent de profil..chelt.) 4426 Total TVA (din doc. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: . DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt..V1 .. Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant. în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie.notă de recepţie magazin din transfer 4. furn. În cazul cel mai simplu.1. f. (din rând recepţie) . ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar.. introduse rând cu rând de către operator.) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant.nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT . adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele. cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte. notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă..xxxx Total de plată (din doc. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare.. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401..ext...În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată . Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA. iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie. dar cel mai des întâlnit. Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program. .1..factura furnizorului ...

după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588. el va fi însă completat în fiecare rând.codul furnizorului.gestiunea în care intră stocul . Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. dacă există mai multe modele . . factura de transport).Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC.: Să urmărim exemplul de completare Fig. . 1. (opţional) NIRIC din Fig. precum şi în declaraţia 394.tipul şi numărul documentului de intrare.numărul recepţiei .1. Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului.Inventar.OpTVA .modelul .interne. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului.2.incrementat de program sau dat de utilizator . În acest caz.Transfer 63 . Sumele mici provin din rotunjiri. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni.4. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli. 2. O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale. lucrare etc. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc. CHELT. iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia.5 . Sectiunea RECEPŢIE include: . Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: . :datele despre alte cheltuieli. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei."operaţia TVA" se completează în acest caz automat.trebuie selectat (F1). câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului. FURNIZOR :datele de cumpărare. La Doc: avem un câmp de un singur caracter.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). mărfuri) şi a valorii unei alte facturi. Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA. Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei. (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă. 4. În cazul în care mesajul nu este introdus.1. şi Fig. dar şi cea mai frecventă.4.

4. Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. din care TVA. tipul şi numărul facturii.2. se trece data la care preconizăm să plătim.TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare . se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie . .- Din acestea.ambalat în: se introduce opţional.gestiunea . putem să înscriem aici informaţia .preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. total factură (inclusiv TVA).calculat de regulă astfel: (total factură . 4. data facturii. se calculează automat din acesta . De regulă.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. . II.dacă s-au completat şi în capul documentului. observaţii.preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli .articolul intrat.cheltuieli/unitate. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente. data facturii. alegem de regulă F sau B (la combustibil). se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. De exemplu. total factură (inclusiv TVA). scadenţa .se completează obligatoriu . care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate.în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. factura de transport): cod firmă. De exemplu.poate fi opţională. este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. din care TVA. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă). Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. 3. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar. data scadenţei.preţ cumpărare . Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni.cod articol . este preţul de vânzare fără TVA 64 . apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni.

La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare. .dacă este introdus AdC.stoc . pe baza documentelor de ieşire din acest lot .Ieşit .se completează ulterior de program..dacă doreşte utilizatorul. se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): .preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior.data expirare . Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare. La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul. etc.câştig/unitate .preţul de cumpărare (PuCmp). 2. se poate calcula . Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1. dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil.opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern.dacă este introdus PuLivCat.se calculează de program = Intrat .observaţii .preţul de înregistrare (PuInr).cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) .ieşit .) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil. . dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): . este preţul de vânzare cu TVA inclus .se introduce manual sau . hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul.opţional . 3. La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare).se introduce cota manual sau . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. dar poate intra 65 . de la producător sau de la un comerciant cu ridicata. se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .

ci sunt recepţionate direct în magazine. înregistrare. Două lot de stoc. Loturile consumare. inv. Exemplu: Să presupunem. că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului .y" . În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator.analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) . Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative. 302 303 6588 (sau 308.în contact cu aceste gestiuni acolo.02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele. Ocazional.1 301.apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 . sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie. În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine.x. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2.x" .1.analitice pe gestiuni "3zz. 388) 4426. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401. unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul). denumite în continuare pe scurt materiale. vânzare). Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz. etc. În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1.analitice pe grupe de materiale "3zz. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob.1 381 6588(sau 378.1 371. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1.y" .

se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A. .completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi.. acelaşi preţ unitar avansului). dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri. iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: .2.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4.4091) şi servicii (ct.232). numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6. recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB. Se returnează marfă recepţionată către furnizor: . iar cantitatea este 1.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise.. sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate.. . în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul. În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar. 5. La primirea NIRI: .mai întâi . pe care o recepţionaţi cu NIRI. Se primeşte mai întâi factura. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul. pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă. cumpărătorul procedează astfel: 67 .articolul fiind Y-A.234). urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale.. . doar la cantitate scrieţi -1. avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri ..pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . imobilizările fiind considerate imobilizări în curs. în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale. Imediat după acordarea avansului. respectaţi cota TVA din articol.4092). iar ulterior factura: .se întocmeşte aviz de însoţire marfă . Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. Atenţie.la sosirea facturii se face o "recepţie". trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor. 7. bunuri (ct.preţ unitar: valoarea avansului.la sosirea facturii se face încă o "recepţie". dar nu validaţi documentul. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct. Pentru simplificarea evidenţei. necorporale (ct. fără introducerea rândurilor. Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA.

68 . Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE. 12 .se înscrie totalul cu TVA.Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt. Capital 2Ii> . În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului. În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar.nu se completează OpTVA şi TVATX . .la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. Taxare inversa. marfă etc. 2.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. în comision: . 19 .NIR cu taxare inversă .codul OpTVA se alege: 2Ii$ . Taxare inversa. eventual cu rânduri dacă e material. de vămuire. Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. din care valoarea TVA .Din tara. de cumpărare. Revanzare 2Ii* . iar taxa vamală. număr şi data document.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă. I.Din tara.Din tara. Nevoi firma . declaraţia vamală de import şi factura de comision.2. În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. Gestiunea nu se completează.Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4. accizele şi TVA au fost plătite de acesta. astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului.Tip document: NIRII . Taxare inversa. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1.: datele datele datele datele de identificare. Decont: rd. despre alte cheltuieli. deci înscrieţi corect firma.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei.Autolichidare TVA . declaraţia vamală de import şi factura de transport. în nume propriu: .

scadenţa plăţii. (loturile de intrare) se completează în felul II.tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) . Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . observaţii.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. iar A înseamnă achiziţie intracomunitară.data facturii externe. În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA.taxe vamale + comision vamal. . caracterul E înseamnă extern (import/export). La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată. dacă este în comision se completează cu codul comisionarului . Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă.total de plată în vamă. din care: . .codul furnizorului.Op.simbol valută: Se poate alege cu F1. înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb".scadenţa plăţii. Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE).3. . 4. . alegem codul 2Ex. La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. Taxabil În aceste coduri. din care total TVA. Extern. .numărul DVI. total factură (inclusiv TVA). data. numărul facturii. . ce tip de operaţie avem.valoarea în valută . Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI.cu deducere. data. observaţii.accize. .valoarea în lei .se calculează de program. Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): .TVA. .scadenţa plăţii. Rândurile recepţiei următor: 69 . prin care se defineşte.Fig. din care alegem: 2Ex .

Fig. Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate.1700 lei = 3.17+2.00 = 5.00 USD/pachet. Calculăm: 581/700 = 0. gestiunea .în exemplu. Desigur.3.adaos comercial . Accize: s-au plătit în total 581 lei.se introduce procentul. data la care expiră garanţia furnizorului . .data expirării. 4.accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă .cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă . Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2. Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior .tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil .preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3.17 lei. la un curs de 3. modificabil şi ulterior . cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran. În exemplul din Fig. se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.4.cantitatea intrată (stoc iniţial) .00 lei .00 USD x 3. sau direct preţul de vânzare. se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei. 4. dacă se cunoaşte procentul. Înscriem suma în rd. 4.17 lei/USD.17 x 100% = 3. Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3.83 lei/kg.17 lei Taxă vamală: . în rândurile precedente.+cheltuieli . Preţul producătorului a fost de 1.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei . şi Fig.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate .4.observaţii. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163.09%.

deci recepţia s-a întocmit corect.de factura ext.1 = furnizorului extern: 401.00 Într-adevăr.96 lei 16.00 4200.170000 Lei Import cu chelt.13 x 24% = 3. | PU si val.17 = 4. | PU si val. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective. | PU si val.17)x100 = 44% aprox.Preţ de înregistrare: 3.00 1400.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1.87 lei 16.13-11.00 11.24/09/11 Tot: 1736.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .00 0.00 1540.56 d.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3. 16.83) x 700 x 24% Chelt.00 7819.56 TVA: 1540.00 7819.1700 = = = = = = = 2219.56 3619. listând recepţia pe ecran: 1736.00 581.83 + 2.87 = 20.00 4200.00 0.17 + 0.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 . pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700. transp.00 0.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr. La cantităţi mari.00 TVA: 336.M| Cantit |PU si val.17 accize: 700 x 0.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U. dacă am lucrat corect.20/09/11 Tot: 700.00 lei 336.00+1540.00 2219.00 3.00 1400. c: taxă vamală: 700 x 5.17)/11.17 700.4. | PU si val. f.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700.00 2219. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3. transport: din care: TVA Verificăm. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.25/09/11 Tot: 5740.17 lei = 16. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero.13 + 3.00 2219.(taxe vamale calc. În practică de regulă nu ne putem aştepta.2 2219. curs valutar cu mai multe zecimale etc.13-11.+transp.17 6.3.00 2.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.00 lei 5740.00 1400.17+0.00 MR Cafea macinata KG 700.83 TVA: (3.00 4200. multe articole pe aceeaşi factură. În capul recepţiei din Fig.00+581.00 = 11.17+5.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .00 lei facturile furnizorilor.17 + 5.

b) costul asigurării.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare. transport TVA pt. de descărcare şi de manipulare conexe.02 401.1 1400.02 = = 401.1 4426. Conform art. 2454. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.01 446.00 581. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare.1 401. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.1 3619.00 581.00 lei 336.169 al Regulamentului CEE nr.1 371.00 1540. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.02 = = = = = 446.1 401. asigurare/unitate (PuChelt) 72 .01 446.1 401.1 446.00 3619.00 lei ch.02 4426.371.

. NIRE. AIC.la taxe vamale nu se înscrie nimic .00 lei 2.2 10200.preţul de cumpărare (PuCmp). 4.40 lei (dif.la OpTVA se completează: 2Ax .5. .1 6588. Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES.Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%.5 = = furnizorului extern: 401.02 = 4427 2448.1 500.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig.1 401. sau 2At .1 4426.2 401. din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus.cu deducere. AIC. se înscrie numai TVA calculat . . .00 lei 120.preţul de înregistrare (PuInr).cu deducere. El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import.Op.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.Op.02 = = 401.00 lei 73 . Taxabil.exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.

preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. . Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .preţul de înregistrare (PuInr).3.preţul de cumpărare (PuCmp). Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. pe baza documentului de tip BPP. în rest facturile. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată. programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. produse la preţ înreg. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite. Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi. . pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil.4. finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare. un depozit de produse Furnizor o secţie. Contare BPP: 345 = 711 | total val. în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare. Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. Astfel. Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare.

. 2. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare. încasările se tratează similar ca la mărfuri. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat. Pentru servicii se creează: . Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. = chelt. extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele. indiferent de activitatea desfăşurată. chiriile. Procedând aşa. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară. 708) . Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. . Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. la sfârşitul perioadei).4.comună pentru mai multe tipuri de servicii.o recepţie fictivă . PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4.1.câte o înregistrare de nomenclator. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. facturării serviciilor. şi se foloseşte în unităţi de 3. cu o producţie simplă. în rest facturile. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). 706. există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ).

.prestate.. la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător. în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat". materiale. luna) respectivă. vor cuprinde acele documente de la furnizor. facturi de energie sau apă.contare: % = 401. fără rânduri sau cu rânduri. Desigur. 4. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice.5. 4. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli. "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. după care se trece la facturare. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând.6. Acest tip de recepţie are însă avantajul.. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). La livrare. Se cumpără diverse servicii . În plus. 605. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări.reclamă. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul.1 604. telefon etc. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. se plătesc comisioane etc. X628 etc. poate utiliza X471. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor.628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe. chirii. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte. asigurări. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. . ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii.

I .model H .listabil pe hârtie .inventar .consum) .Aviz de însoţire marfă .model A. T 77 . Exemplu de contare: 4426.Factură firme-STOC .03 = 401.avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări. I . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală.02 = 4428.) .Factură în valută cu TVA intern .model A . mărfuri.în numele furnizorului .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.Autofactură .intern . listare grafică) .1 -24.listabil pe hârtie . I.Factură firme .model K .MVR: AEMR . H.Aviz de expediţie către magazin .model J .model B .în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM . se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus. (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil .Autofactură . De exemplu.listabil pe formular pretipărit . H.listabil pe hârtie . Astfel. I .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) . H.model extern listabil pe formular (lb. Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .model G .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .model A .model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET .MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob.inv.00 lei 4426. H.model B . I .model grafic A5 (numai cu opţ.Borderou de vânzare (încasare) .TVA (numai cu opţ.model H .H.) .model I .TVA3 .00 lei TVAEX .se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.engl.model A.00 lei 5.model intern listabil pe formular (lb. listare grafică) .avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A.model grafic fără col.Factură pentru extern .11 24.Factură taxare inversă . Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426.factură retur .model L .02 = 401.listabil pe formular pretipărit .în jurnalul de Ieşiri interne (pt.model grafic cu chitanţă (numai cu opţ.model A .model A. DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare. în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.model H .rom.Aviz pentru transfer sau +/. listare grafică) .în jurnalul de retururi la vânzări . S. materiale sau a serviciilor prestate.1 24. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse.listabil pe hârtie cu chitanţă .modelele A.livrare către sine .model I .

precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite. semnătura delegatului. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei. se pot crea mai multe modele de aviz. Serveşte ca: .seria şi numărul intern de identificare a formularului. La implementare.art.2011. . număr). . . buletin/carte identitate (serie. cu excepţia cazului în care 78 . . cod de identificare fiscală). Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. 5. mărfurilor sau altor valori materiale. în funcţie de situaţia concretă. ale aceleiaşi unităţi.(1) din Codul fiscal valabil la 15. .5.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.data emiterii. . Conţinut minimal: . . ora livrării.document de primire în gestiune.document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.document ce stă la baza întocmirii facturii. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. dispersate teritorial. în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.155 alin.preţul şi valoarea. după caz. Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare. cod de identificare fiscală).) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". . după caz. adresă. dispersate teritorial.2. numărul mijlocului de transport.datele de identificare ale cumpărătorului (denumire.data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor. avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni.semnătura expeditorului. . în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat.09. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi".1. persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf. . materiale promoţionale etc. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor. precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. adresă.date privind expediţia: numele delegatului. .document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. premii. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. .datele de identificare ale furnizorului (denumire.

Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. exclusiv taxa. precum şi denumirea/numele. (1) din Codul fiscal. . 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special. ale reprezentantului fiscal. din care efectiv vărsat. (5) din Codul fiscal.data emiterii facturii. . 125/1(3) în definirea bunurilor. ofertă. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. scutire sau operaţiune netaxabilă. 152/2. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. 73. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. la art. . . care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art.o referire la alte facturi sau documente emise anterior. risturnele şi alte reduceri de preţ. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. .denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: . De asemenea.la SA-uri capitalul social. 78.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. opere de artă. trimiterea la art. . . precum şi numele.la SRL-uri capitalul social . 31/1990. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art.în cazul în care nu se datorează taxa. preţul unitar. . în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. pct. 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. pentru fiecare cotă. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. În plus.numărul de ordine. 313.factura a fost deja emisă. obiecte de colecţie şi antichităţi. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. denumirea serviciilor prestate. 74. . 152/1. avansurile facturate. . precum şi particularităţile prevăzute la art. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: .indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal.denumirea/numele. după caz. în Legea societăţilor comerciale nr. remizele. că în orice factură. trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. 155 alin. Originalitatea Norme Cod fiscal. Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. .denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal. . în baza uneia sau mai multor serii. 146 alin. . precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului.155 (5)). la art.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. trimiterea la art. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. precum şi rabaturile. în funcţie de cotele taxei. republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. care identifică factura în mod unic.denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. 79 .data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans.

watermark etc. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. Posibilităţi de întocmire: . beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială.455/2001 privind semnătura electronică. (2) În sensul alin. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. (1) lit. 80 . personalizate cu logo. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. conform prevederilor Legii nr. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. . pct. 2.(1): În cazul pierderii.Facturi electronice Norme Cod fiscal. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare. b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. 73: (1) În sensul art. (i) şi (ii). c) din Codul fiscal.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. să existe un document centralizator pe suport hârtie.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele. 2. 153^1 din Codul fiscal. 153 din Codul fiscal. 3. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. (8) lit. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . 155 alin. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art.46. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România.

programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . 1. TEXT LIBER .Factura serveşte ca: . unitatea de măsura.document de încărcare în gestiunea primitorului . mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. preţul de înregistrare. tastând <F1> apare fereastra de 81 . însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. date mijloc de transport. lista loturilor. nume şi act identitate delegat. text liber şi rânduri. Fig.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării. 2. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic.1. preţul de vânzare indicat la recepţie etc. Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura. 3.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate. ca la facturile completate pe formular.). RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii). 5. dacă folosim în paralel şi un număr intern.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii. Această identificare va fi efectuată de către operator.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii. etc. Prin indicarea lotului de către operator. într-o fereastră.

c) preţul de livrare. sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe. 5. însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. pe care o va indica operatorul.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date.ajutor Nomenclator articole. VALIDAREA după terminarea completării calculează: . mărfuri pt. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral. Fig.. tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc. pe care îl va indica tot operatorul.2. Contarea facturii În general. produse 82 . 4.1 = % 701 704 707 .Total TVA . 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală..Total valoare de vânzare . se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte.1 345 | | pt. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. Desigur. Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. b) cantitatea livrată.

Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) .se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Mai întâi se livrează marfa.cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . etc. pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct. Dacă sunt mai multe cote TVA.manual în Loturi de stoc prin Modificare .reduceri comerciale . iar apoi se livrează marfa: . a) Vânzări la intern 1.3.adaos comercial .Observaţie: Conturile de stoc.5.preţul de vânzare (inclusiv TVA).2 şi 3.prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2. cu BPS. produse. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4.1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val. Se returnează marfa de la cumpărător: . de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 . Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: .) şi aparţin unor grupe diferite. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire). Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură.reduceri financiare . Mai întâi se facturează.ulterior se emite factura (validare proformă). iar ulterior se întocmeşte factura: .se emite factura (cu validare proformă) . Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: . servicii. Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv. eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3. pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri. În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile. cu stoc şi preţ=0. avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare.

La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit.). Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0.care s-a primit avansul.Dacă clientul nu plăteşte factura integral. factura emisă se încasează frecvent imediat. . dacă există. respectiv în hIMOB. care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . în paralel cu întocmirea facturii. . Articolele nu au denumire. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata. se corectează suma.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. produse/mărfuri fără TVA .val. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. deci şi înregistrarea încasării în numerar.TVA coresp. Această factură va avea următoarea contare: 4111. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter. atunci nu se creează chitanţa. Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie.Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. în numerar. data. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează. . avans decontat Exemple: 1. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2. sau la sumă se înscrie 0. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite.1 = % 701. La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . similar cu celelalte materiale. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. suma totală a facturii etc. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6.

70: . 85 . (4) lit. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări. c) numele.Op.Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. c) şi d) din Codul fiscal. care identifică în mod unic o factură. şi a doua teză a art.modelul extern convenit cu partenerul extern.72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene. pct. moneda facturii Cf.obisnuite. cf. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. care însă poate fi modificat după exigenţe. (4) lit. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. LIC. 143(2)b. pentru situaţiile prevăzute la art. pe cote.art.Op. după caz. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. . prevăzut la art. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld .Op. 128 alin.obisnuite. . exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională.d din Cod fiscal 1Lb . La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . şi la prima teză a art. la rubrica cumpărător. 129 alin. 153/1. Scutit cu ded. e) numele. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere. c). adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului.obisnuite.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. 129 alin. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.obisnuite. la art. al persoanei care emite autofactura.c din Cod fiscal 1Lt . Modele de bază: A . TFCE . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. 128 alin. la rubrica furnizor.Op. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. a). În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. b) din Codul fiscal. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. B .- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba. LIC. 143 (2). (4) lit.indicarea. (4) lit. Extern. art. 153 sau. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii. d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură . Extern. Scutit cu deducere 1En . a) din Codul fiscal. LIC. d) pentru situaţiile prevăzute la art.codul de înregistrare în scopuri de TVA.obisnuite.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. cf.155/1 (2) şi norme pct.Op. b). Scutit cu ded. b) data emiterii. Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE.modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. .

h) cota de taxă aplicabilă. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană. 2) transferurile efectuate în alt stat membru . La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea.reprezentantul fiscal (dacă este) . .) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură.art. opere de artă etc. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri.g) valoarea bunurilor sau serviciilor. art. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi. în numele acesteia. .bunurile constatate lipsă din gestiune.data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art.155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. de către o persoană impozabilă. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată. i) valoarea taxei colectate. art. perisabilităţilor. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: . cu excepţia celor distruse de calamităţi. achiziţionate. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.(2).data achiziţiei . exclusiv taxa. Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine . activelor corporale fixe casate Cf. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere.129 (5) din Codul fiscal.utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. Excepţiile sunt prevăzute la art. dobândite ori importate de către aceasta.adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile . de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său.70.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: .numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 .preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse. .art. Normele prevăd la pct. altor persoane.art. altele decât bunurile de capital. Elemente suplimentare autofactură: . . 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. în vederea utilizării în mod gratuit. extrase. stocurilor degradate calitativ.130/1(2)a).art.155 (2) Cf. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. 155 (4) Constă în utilizarea în România. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare .152/2 şi pct.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: .preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.128 (4).

achiziţiile intracomunitare de bunuri . În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS.livrări de gaze sau energie electrică. Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive.sau data primirii bunurilor. că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă.Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA.reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură. trebuie să autofactureze. Pentru automatizarea calculelor. solicitaţi adaptarea tipurilor de documente. se întocmeşte o factură retur (TFACR.155/1 Aceste situaţii pot fi: .art.serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: . persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare.care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei .livrare către sine TFAUT. TFACS . la ACELAŞI preţ de livrare.133 (2) . iar pe autofactură. iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată.livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . . pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată.vezi în documentația electronică. 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: .masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI. 87 . 151. în condiţiile art.art.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România. .deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor .către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii. cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX).Autofactură . Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. dacă au locul prestării în România cf. obligată la plata taxei. care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie. dar cu reprezentant fiscal . La primirea facturii. Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S . 150 alin. (2)-(4) şi (6) şi ale art. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului. Facturi cu reduceri Menţionăm.Autofactură .art. Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI. o referire la factură.este obligat la plata taxei.preţul de cumpărare. art.132 sau 133 .151 . persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă.

Bonul de consum Cf. . în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare. justificativ de înregistrare în contabilitate. bucăţi lansate. În acest caz. . programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil.produsul/lucrarea (comanda). cantitatea necesară.denumirea unităţii.data şi semnătura gestionarului şi a primitorului. adică un "loc de consum". . Ordinului .document 3512/2008. În hMARFA. anul). eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate.document . Numărul de facturi încasate. Conţinut minimal: .preţul unitar. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate.denumirea formularului. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor.3. 5. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. cantitatea eliberată.3. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. . după caz. Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor. norma. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate.numărul documentului. care solicită materiale pentru a fi consumate. 5. se pot parcurge doar ultimele facturi. marca. pe măsura lansării. dimensiunea). data eliberării (ziua. Se întocmeşte în 2 exemplare. U/M. .denumirea materialului (inclusiv sortimentul. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică.Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. . luna. se obţine lista firmelor. până la care se caută. Pe baza documentului. bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. tastând <F2> pe câmpul client. Fig. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. numărul comenzii. justificativ de scădere din gestiune. Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor.document . 88 . În Modificare şi Adaugare. se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate. profilul. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. Pe celelalte câmpuri. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. valoarea. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero.

). pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt.4 = 303 | valoarea de cumpărare ob.Aviz pentru transfer sau +/. Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. 89 . Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer. 302 | valoarea de cumpărare materiale . obiecte de inventar cu uzură treptată: 471. mărfuri aferente facturilor emise.inventar . de materiale se introduc 6. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex. dar nelivrate. 602 = 301. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare).model I . Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor.contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob.01-301. 2. Documente livrate în hMARFA: AIMT .inv. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale. De exemplu: transfer 301.listabil pe formular pretipărit . iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT.02. mărfuri aferente facturilor proforme etc. respectiv în hIMOB.model H . mărfuri depreciate. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea.model A .inv. DOCUMENTE INTERNE 6. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1.listabil pe hârtie .contare consum materiale: 601. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative.1..model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT . sau dacă grupa OU.

7. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. se optează pentru IOH. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. a soldului de casă. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. 7. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. în cazul urmăririi contribuţiilor.y. se preia contul respectiv din Firme (ex. după caz. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. 2. Se întocmeşte în două exemplare. Este foarte important de făcut această deosebire. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută. jurnalul respectiv va fi în lei. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început. respectiv datorie completat. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. contul corespondent se poate completa manual.1. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. zilnic. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă. efectuate prin casieria unităţii. 53x etc. . Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. 90 . la sfârşitul fiecărei zile. taxelor). contul se poate stabili în validare sau la contare. Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent.7.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. dacă a fost stabilit acolo. Operaţii de casă Cf. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). registrul de casă serveşte ca: . 3. pe baza actelor justificative. dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. 4. De aceea.document de stabilire. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit). Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. de către persoanele care au calitatea de casier. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar.2. .

Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă.581. Observaţii: .1 . registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual. delegaţii ct.model A .model A .581. ICH Încasare cu chitanţă .5 (va clarifica contabilul) etc.lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap.restituire avans trezorerie ct.4 sau 421 . de exemplu: 44444/1.542 .4 .plată avans salarii ct. în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită. Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă.listabil pe hîrtie. 44444/2 sau 44444/A.401.625 . Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 .listabil pe hârtie . 44444/B. . sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă.1 .numai pentru înregistrare operaţie .plată chelt. atunci se pune un semn distinctiv.425 sau 581.model H .581.11. Astfel. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.plată salarii ct.3) .listabil pe formular . .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă.alte plăţi ct.În concepţia aplicaţiei hMARFA. folosit pentru . PFV Plată cu foaie vărsământ .cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.model V .plată furnizor ct..plată avans trezorerie ct.581.model W .model I .depunere numerar ct. este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.alte încasări ct.ridicare de numerar ct.581.În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie.404 etc.. zilnic se poate executa operaţia de Închidere. care calculează rulajul şi soldul zilei respective. 2 exemplare .5 (va clarifica contabilul) etc.542 . sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor. acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi. folosit pentru: .

Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. Pe ecran se vede soldul filei precedente. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. documentele de plată sunt eliberate de firmă. Dacă documentul rămâne invalidat. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. Eventual. aşa cum apar ele în extrase. dobânzi etc. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. 7.00 372. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru. care permite calculul soldului intermediar. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124.00 2.3.00 3. Documente în hMARFA: 92 . atunci trebuie cunoscut. etc. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. comisioane plătite băncii. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru . În general.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document).fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. care după acceptare se validează. a contului corespondent.Fig.. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei. virament dintr-un cont în altul.1.00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311. ridicări de numerar. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. că acel document se va conta automat. 7.28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic.Casa in lei Nr. respectiv P) şi soldul. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. soldul provizoriu se şterge. Dacă fila este închisă. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. plăţi.

. ordinul de plată se întocmeşte la firmă.401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic. sau ~..1) (ct. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 . X. Vom folosi număr filă: X. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. Programul verifică codul IBAN introdus. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr... se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului. deci trebuie introdus cu grijă de operator.5112) lei/valută (de regulă ct..1) (de regulă ct.4111) (ct. Vezi şi Cap. avem nevoie de contul bancar al partenerului. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras). 7. Codul este format din 24 caractere.. În cazul completării manuale. Plata nu se validează. după care se depune la bancă. numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată..de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie .581. numărul recepţiei de la prima factură.de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct.766) (ct.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR. şi se înscrie la Reprezentând. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). codul IBAN se introduce în fişierul Firme. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată .nr. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). După ce ordinul a fost operat de bancă..627) (ct. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual...666) (ct.. sau ~. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului.. Acest cont.2.581. chiar ajută la completarea lui. 12. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei. baza extrasului de cont Fig.

grupate pe filă. 1. Cecuri primite .după validare.. astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 . evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap.nr. b.Încasare cu cec . În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. obligaţii virate într-o singură sumă.se foloseşte tipul de document ICEC . înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. Astfel. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma./A. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou.1.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero.documentul este eliberat de partener. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar./B. Dacă nu ne referim la o recepţie. respectiv Cheltuieli. remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. pentru urmărirea stingerii creanţelor. document . deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document. după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.. . dacă plătim datoria vamală. 12. .. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . În funcţie de uzanţele de la bancă. trebuie introdus V. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama.. La data depunerii cecului la bancă.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . Atunci însă se selectează facturile emise. Există 2 rânduri pentru acest lucru. se înscriu explicaţiile manual. înregistrăm operaţia cu ICEC. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. . acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. c. încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F. a.. procedura de încasare are trei momente: 1.. Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. tastăm mai întâi C.nr. . schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul. dând alt număr de filă la fiecare grupă. În momentul acceptării cecului. Descriem trei variante de lucru: 1.

. b.c. identic cu 1. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic. În ziua când depunem cecul la bancă. c. borderoul se completează manual.. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea. soldeze la fiecare închidere.. Dacă numărul cecurilor este mare.. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie. Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta.3 = 4111 contare: 401 = 581. iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I. . şi înregistrarea nu se validează."Încasare" factura-alte surse PALT . şi tipuri de 7. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT . completând numărul recepţiei şi efectuând validarea. 3. după ce au fost înscrise recepţiile. MIE MIBL1 . creanţa se stinge (factura este încasată). aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA..3 contul 581. Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând .. Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale. intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. Ex. În momentul acceptării cecului. 2. . La sfârşitul lunii. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA.. Astfel. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). înregistrăm operaţia cu ICEC. a. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea.2. nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121. se revine asupra acestor plăţi.. c.."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. a. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. b.4. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).3 trebuie să se . 95 pot utiliza următoarele contare: 581. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. .. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce.

Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. factura iniţială IALT .factura clientului PALT + 1000 lei pt. Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată). Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare. pe contul 542. cu documentul PAVT.5 pe un cont de venit sau de cheltuieli. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane).Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. Contul corespondent va fi 581. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). cu care se creditează contul 542. ci doar explicaţia. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581.1000 lei pt. Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 .crsp Ct. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal. iar dacă trebuie suplimentată suma. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. dacă cumpărătorul.5 = Ct. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b."Încasare" din alte surse . Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. de ex.x şi se reţine suma în lei. În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT ."Plată" din alte surse 581. câte analitice dorim să urmărim. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie.crsp = 581. după caz. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi. atât în lei cât şi în valută. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542.

diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: .5. furate . la scădere nefavorabilă a cursului.09.în rd. EVIDENŢA TVA 8.y .128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1. Contare: 665 = 5124. Contare: 5328.2011 8.3 = 4111.a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. 97 . Contare: 5124.1 7.Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor. cu modificările şi completările până la 30.1. Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. SUMA PLATITA. este acum MA . Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A. Noţiuni de bază Reglementări 1.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.în rd.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: . . pierdute.import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .) interne (cu parteneri din ţară) B.magazinul cu amănuntul.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere .1.mostrele gratuite.) LG 571/2003 privind Codul fiscal. Etape de lucru: .1. Plătitorul.se închide fila .09.) externe . Nu sunt asimilate livrării: .lipsurile din gestiune.perisabilităţile. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului.) art. iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri. Sunt asimilate livrării: . ca partener. activele corporale casate . în limite legale .) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal.stocurile degradate nevalorificabile.bunurile distruse de calamităţi.y = 765 8. . cu modificările şi completările până la 30. Pentru aceasta.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A. trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării.2011 2.

provenite dintr-un teritoriu terţ. aşa cum este definită la art. a).) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1. C. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit.131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. 133 alin. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii.143 din (1. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2. 153 şi 153/1 din Codul fiscal. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. B. în înţelesul alin.(2) din Codul fiscal.) pct. intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie.13 (13)..) pct. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.) art.. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii. art.).13.) Operaţiuni externe Importul 1. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.) art.) art. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. 156/4 din Codul fiscal.Prestarea de servicii 1. către un stat membru. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2. (1). 156/4 din Codul fiscal.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. ca şi un proprietar. de către furnizor. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă. Exportul Cf. de către cumpărător sau de către altă persoană. dacă serviciul nu este scutit de taxă. Cursul de schimb valutar 98 . beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.) art. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. 128. 153 sau 153/1 din Codul fiscal.

să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său.client . (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. . . j).art. în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica). pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art.art.livrări la bordul navelor. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. Este asimilat cu LIC cu plată. Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 . 143 (1) h). aeronavelor.nestabilit în SM3 (România). e) Transfer/Nontransfer Transfer . pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.livrarea de gaz sau de electricitate .art.prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile.128 (11) din (1. desemnat de B pentru plata TVA.128 (12) din (1.vânzarea la distanţă . 143 (1) a) şi b) .art. k) şi m). SM2. 143 (2) . Nontransfer .furnizor .înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil). efectuate de către furnizor . 132 (1) b). i). .livrările cu instalare sau asamblare. pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni. misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.LIC scutite în condiţiile art. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă. cu condiţia ca bunurile. în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie.cf.139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf. de către persoana impozabilă stabilită în România.din SM1 (stat membru 1) B . cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.livrări pentru export în condiţiile art. se exprimă în valută.furnizor (A) .)). . care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1.) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru.utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat. precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . aeronavelor sau trenurilor. 132 (1) e) şi f) . după prelucrare. SM3 (România): A .beneficiar (C) 99 .intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului.cf.22 din Norme.scutirile pentru livrările destinate navelor.) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. art.Cf. înregistrat în SM2 C .utilizarea temporară a bunului respectiv. art. pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art.cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C .SM3 (România) .[bunuri livrate] . 132 (1)d). 132 (5) şi (6) . art.126 (8)b) din (1. alta decât importul de bunuri. pct. pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: . . Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România).

132 (2)-(8) . bunuri accizabile. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. 100 .132.. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. Astfel. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. de cumpărător sau de un terţ. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. Dacă locul livrării. se situează în afara teritoriului comunitar. d) locul de plecare a transportului de pasageri. b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul. stabilit conform prezentei prevederi. mijloace de transport noi etc. g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1.. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. Excepţii: art. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. Locul prestărilor de servicii 1. avion sau tren. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului.Dacă C plăteşte TVA.) art. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix.vânzări la distanţă. fiind parte la o achiziţie intracomunitară. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă. 126 alin. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.) art. în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. B poate fi scutit de impozitare. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice.

000 lei. nu depăşeşte suma de 380. Cotele de taxă 1. (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale.Regula generală este: Conform art. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. cinematografe..2. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii.1. exclusiv anexele gospodăreşti. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. cu excepţia protezelor dentare. 101 . monumente de arhitectură şi arheologice.. inclusiv a terenului pe care sunt construite.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. d) livrarea de produse ortopedice. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. pct. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. muzee. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. inclusiv a terenului pe care sunt construite. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. b) livrarea de clădiri. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. 8. Cf. întotdeauna excepţiile prevalează.133 (2) din 1. natura serviciilor etc. m). altele decât cele scutite conform art. case memoriale.) art.) art.133 (3) din 1. ziare şi reviste. cărţi. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. târguri. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari. . a căror valoare. d) livrarea de clădiri.133 (4)-(7). monumente istorice. expoziţii şi evenimente culturale. b) livrarea de manuale şcolare. grădini zoologice şi botanice. 141 alin.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. 13 (1) din Norme. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. inclusiv a terenului pe care sunt construite. (1) lit.

8... El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 .126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care.) art. Sunt prevăzute la art... 128 . art. (2). 127 alin. .AIC neimpozabile 1. (3) Sunt. de asemenea. 132/2. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. 126 (9): . pentru care nu se datorează taxa. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă.126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. cf. 142. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare . (2) Este. . acţionând ca atare. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.3. 143 .154 şi are prefixul "RO". dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.130. efectuate cu plată. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. în conformitate cu prevederile art.importuri şi achiziţii intracomunitare. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile. scutite de taxă. potrivit art.1. 132 şi 133.. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. . Sunt prevăzute la art. efectuată de orice persoană. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.4.operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. cf. în sfera taxei. 141.operaţiuni taxabile.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere.. pentru care locul este considerat a fi în România. 8. astfel cum este definită la art. Excepţii . sau de o persoană juridică neimpozabilă. . b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. art. dacă locul importului este în România. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. potrivit art. care sunt scutite fără drept de deducere. 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art.) art.144/1. în sensul art.000 euro. 152. 127 alin. care acţionează ca atare. efectuată de o persoană impozabilă. 140.. de asemenea. . efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă.1. (1). .operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus.

dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. 103 .europa.să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. art. dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. dacă: . dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. Cf. sau . . Procedura de lucru .operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare. trebuie să se înregistreze. . în fişierul .141 (3)). sau pe internet la adresa: http://ec. Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale.declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. II.eu/taxation_customs/vies/lang. La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România. care intenţionează: . . 143 alin.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. .optează pentru regimul normal de taxă .solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number).000 euro (plafonul de scutire). altele decât cele prevăzute la lit. să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE. dacă va fi obligată la plata taxei. din state membre diferite. inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art.AIC de bunuri taxabile.înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I. b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. Cf.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România. art.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. Recomandăm. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod. a) şi b). (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României. cât şi la cumpărător.se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea. 151. . (2). pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC.pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător. Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA.

operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf.Codul silvic ...658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art. Astfel.obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. 104 . material textil. cioburi de sticlă şi sticlă.153. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase. astfel cum sunt definite prin Legea nr. cât şi pentru cele neimpozabile . 2. hârtie cartonată şi carton. fragmentare. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare.. livrarea materialelor prevăzute la pct.persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare. 2. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui.) pct. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. 82. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică..05. cauciuc şi plastic.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. înainte de efectuarea operaţiunilor! . chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. tăiere.Registrul operatorilor intracomunitari . 153 sau 153/1. 160 alin. (aplicabil până la 31. selecţie. presare sau turnare în lingouri. 2. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. polizare.1. art. deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari.5. (2) din Codul fiscal. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta). furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. inclusiv pentru avansurile încasate. Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. fiind preluată atât ca taxă colectată. 46/2008 . 8.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an . 1. 160 din Codul fiscal.

.h) din Codul fiscal. ca operaţiuni taxabile. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României.factură fără TVA. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. prestărilor de servicii. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.recepţia facturii furnizorului NIRII . fără taxă. după caz. În baza pct. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata. precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA.2. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă. 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: .documentele vamale şi.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8. cele privind accizele legate de importul. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală. Documente pentru evidenţa TVA Cf. Operaţii BENEFICIAR . achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. 105 .. trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică. livrările intracomunitare de bunuri scutite. .evidenţe contabile ale activităţii sale economice. exportul. registrele. . (12) lit. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. .un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. f) .79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. art. beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. ..Din punct de vedere contabil.al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică.facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri.156 din Codul fiscal: .un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. . 128 alin. evidenţiată distinct pentru: 1. Operaţii FURNIZOR . pct. . menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2. 2.

pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . 3. 2. (2) (6). b) valoarea totală. 147 alin. denumite achiziţii intracomunitare de servicii. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. achiziţii intracomunitare de bunuri.000 euro . 132 şi 133. art. cf. 147 alin. cărora li se aplică cote diferite de taxă..registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora. taxa dedusă conform art. b). (1). fără taxă. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. dar care dau drept de deducere conform art. pentru care locul este în afara României. Acestea nu sunt formulare tipizate. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă.(5) din Codul fiscal. dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată.jurnal pentru cumpărări . evidenţiind distinct: 1. Perioada fiscală Cf.156 din Legea nr. potrivit contractului încheiat între părţi. şi de servicii. prestările de servicii efectuate conform art. 4.(4) din Codul fiscal.(2) nu sunt formulare tipizate. 133 alin. denumite prestări de servicii intracomunitare. achiziţii de bunuri. (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. În cazul asocierilor în participaţiune. (2) din Codul fiscal. 3. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. (2) lit. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: .. taxa nededusă conform art. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13.jurnal pentru vânzări .(3) din Codul fiscal. 145 alin. (3) Documentele prevăzute la alin. art. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. taxabile. evidenţiată distinct pentru: 1. care nu a depăşit plafonul de 100. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. 150 alin.150 (3)-(6) din Codul fiscal. 147 alin. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii.registrul nontransferurilor de bunuri . 4. 2. Ordinul 1372/06. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. 156/2 din Codul fiscal. inclusiv provenite din import. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata. taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art.3.05.05. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală.

Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art. pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă .o achiziţie intracomunitară taxabilă în România.156 şi pct.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. jurnalele. De asemenea. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC. opere de artă etc. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial.. b) a treia lună a trimestrului calendaristic. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. pe max. borderouri de încasări. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri.63 din Norme).utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română . c) prima lună a trimestrului calendaristic următor. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: . Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare.utilizării temporare. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România . dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru.un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . În funcţie de perioada fiscală. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau. Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. Revânzătorii de bunuri second-hand. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul. după caz. La pct. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme.. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa.128 (12)f)-h)): .

trebuie analizată operaţia. atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie.taxa dedusă .taxa deductibilă . scutit cu drept de deducere 108 . 9% sau 0%.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special. . .regimului special.TVA-Dest.3. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.TVA 5% Op. care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: .TVA.baza de impozitare . fabricării. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere. . 8. . Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA. atunci articolele pot fi cu TVA 24%. Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar.ajustările efectuate.neinclusă în jurnal Op. (pct.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare)./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper.un registru comparativ care permite să se stabilească. alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic. taxa colectată. în rubrica Oper. la finele fiecărei perioade fiscale.obişnuite Op. iar dacă operaţia este taxabilă. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op. art. după caz.TVA-Jurn.149. art. construirii. persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital. după control Destinaţii (rubrica: Oper. modernizării .d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf.143(2)a.54 (11) din Norme. toate articolele din operaţie devin scutite. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art. De exemplu: .data achiziţiei. CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf.dacă operaţia este taxabilă.143(2)b.

verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd.8.1. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri.2-05. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 .speciale 5 Ajustare TVA 6 Op. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe. triunghiulare Neimpozabil.2-07. aceste coduri nu trebuie învăţate. după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper. ex. 8. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale. . unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei.TVA 5% 7 Op.TVA-Jurn.neinclusă în jurnal 1 Op. modificând x.2 din decont) Desigur. ex. respectiv 19.1. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper. 17.cu y se codifică manual.cu deducere 3 Op. alte .TVA din document rămâne editabilă. documentele anexate./I în Dictionar): " " Op. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: .TVA-Orig.4. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă. La înregistarea lor.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper. AIC revânzător în op.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare. 109 .cu/fără deducere 2 Op.fără deducere 4 Op. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. La unele tranzacţii externe însă. rubrica Op.verificaţi documentele primite. dacă există cumpărător obligat la plata TVA.2.1.

cu deducere..tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii.Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A . . Taxabil col. Nevoi firmă .mărfuri * .imobilizări > .B.9 Decont: Achiziţii B/S în ţară. vizualizaţi: . .jurnalul de cumpărări poate fi: 1..Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.Op. taxabile cu cota .Furnizor din RO Document: Tip document: Op.Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI . . este recomandat să creaţi un tip de document nou. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. cota etc. SM2 etc.registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre). setat în funcţie de natura activităţii firmei . taxabile cu cota .după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC.data faptului generator.în lei. contare etc.Op.România SM1.diverse state membre UE A.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: .. Taxabil.în lei Op. Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule.baza TVA.diverşi parteneri comerciali B/S ... In tara.. dacă recepţia nu are rânduri: $ . din cauza deselor modificări ale modelului. servicii Jurnal cumpărări:col.Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.stabiliţi OpTVA. .TVA: Jurnal vânzări: Decont: B . atunci în secţiunea CHELT.în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? ... includere în jurnale. ..dacă în valută 1Ix . solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne.6. . data exigibilităţii. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă.6. TFACS . se poate înscrie: 110 factură către B TFAC.. .după cota TVA ..bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A . In tara.materii prime. În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia. Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011. După orice modificare în tipurile de documente.. Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor.obisnuite.Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO .poziţia din decontul TVA în care se va înregistra.2 sau 3. obiecte de inventar.modul de contare.Furnizor din RO B . Dacă este necesar. listat din Excel .9 Livrări B/S în ţară. model de listare.C etc. listat din Excel .TVA: 2Ix* . TFCET .

sau: .nu se completează OpTVA şi TVATX . LIC.Op.se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. taxabile cu cota .Op. . Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt.Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA.Din ţară.obisnuite. că ambii parteneri utilizează hMARFA. Nevoi firmă .TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix . Tip document: TFCE A Factura export-model int.obişnuite.TVA: 1Ld . eventual cu rânduri dacă e material. 378. înscrie «scutit cu drept de deducere» .codul OpTVA se alege: 2Ii$ .Autolichidare TVA . supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B . X378.factură către B fără TVA. număr şi data document! Gestiunea nu se completează.după cota TVA 635 = 4427 B .. 308. deci înscrieţi corect firma.. Revânzare 2Ii* . din care TVA . X308.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. În ţară.. etc. Taxare inversă. factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.Furnizor din RO Documente: .asigurare.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .contract/comandă .se înscrie total document cu TVA. Capital 2Ii> .Din ţară. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A .Cumpărător din RO Document: factură de la A.documente de transport în SM1 .în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document.Furnizor firma Document: Tip document: Op. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt. Astfel. A . Taxare inversă.NIR cu taxare inversă . În ţară.TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .Op. listare) Op. marfă etc.obişnuite.. Taxabil Livrări B/S în ţară. dar B calculează TVA Tip document: NIRII .Din ţară. Scutit cu deducere 111 . înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI.Factura taxare inversă Op.TVA: 1Ii . Taxare inversă.o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli. după caz. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.

factură primită de la A. cu excepţiile: Op. 308.taxa colectată B/S achiziţionate pt.Op.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1). X308. după caz. 2Ax$.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T.Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. cele două pot avea OpTVA diferit.V.art. PSIC. 378. cu excepţiile: Op. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. Op.A. Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A . factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt.00 0.Decont: LIC B. 0.00 valoare TVA 0.Cumpărător din RO Documente: . ASIC. dacă TVA este zero. B calculează TVA. iar în secţiunea CHELT. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 .V.TVA: 2Sx . Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate.Op. aceasta neavând un OpTVA propiu. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . scutite cf.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.A.00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt.taxa deductibilă 4426 = 4427 . 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA. dacă TVA este diferit de zero sau 2In.obisnuite.143 (2) a) şi d) B .TVA: 1Pd . care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă. X378. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .cu deducere. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă. .Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B . programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix.TVA: 2Ax>. Taxabil Decont: ASIC pt. / / = = = = / / = = valoare chelt. b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3).

113 Document: .Cumpărător revânzător din SM2 C .Furnizor din RO Documente: factură către B. art.Cumpărător din RO Document: factura de la A.TVA: 2At$. "scutit cu drept de deducere" dacă: .B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op.AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art.taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A . art. menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE. 2At>.28 c (E) din Directiva 6 . care cumpărătorul este obligat la plata TVA . presupunem următoarea înregistrare): Document: .143 (2)a)d) - Dacă C.LIC Triunghiular Decont: . TVA: 1Ld Decont: .b5) Operaţii triunghiulare A .taxa colectată . 2At* TVA: taxare inversă .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op.Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A . TVA: 1Lt . care cumpărătorul este obligat la plata TVA .LIC B scutite cf.AIC pt.Beneficiar din SM3 Dacă A.Furnizor din SM1 B . furnizorul este din România: Document: factură către B. beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op.LIC B scutite cf.AIC pt. TVA: 1As .înscrie TVA pe factura de la B Decont: . cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres.transportul se face direct în SM3 de către A sau B .Furnizor din stat non-UE B . declaraţia vamală (DVI).143 (2)a)d) Dacă B. documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .

Decont: B/S achiziţionate pt. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. reparaţii. Prevederi fiscale 1.taxa colectată B/S achiziţionate pt. Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. de regulă. Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). Capital 2Ex> . Cheltuiala cu combustibilul Cf.Din tara. trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. 8. Nevoi firma . dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare.pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă .Din tara. Taxare inversa. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. pază şi protecţie. Revanzare 2Ex* .1.intervenţie. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. Observaţie În acest context. cele utilizate de agenţi de vânzări. trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare.Din tara. Taxare inversa. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) .numai cele din categoriile enumerate mai sus.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă .48 (7) l/1. art. . .5. Taxare inversa. Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . Gestiunea nu se completează.codul OpTVA se alege: 2Ex$ .5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: . deci înscrieţi corect firma. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1. în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA. CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: .cele din alte 114 .în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. închiriere către alte persoane. Activităţi independente Conform art. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid.documente de transport Tip document: NIRE. chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii.taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. curierat.21 (4)t) din Codul fiscal. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente. care de reportaj. număr şi data document. şcoli de şoferi.cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane.

aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd.1. întreţinere şi reparaţii. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF. Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. ART.145^1 din Codul fiscal. 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. sau .145^1 (2).. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat.145^1 din Codul fiscal.transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional.). în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: . 19 dacă este din AIC.3.147 ŞI ART.. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394. 1. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA. înţelegem că TVA-ul din documente. Pe rd.importul.147. cheltuielile de funcţionare.145^1 Conform normei de completare. 145 din Codul fiscal. că nu este corect. în afară de cele cu combustibilul. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării)..1 de mai sus.operaţiunile permise de art.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate. etc. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. Conform art. Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. În consecinţă. utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). din modelul decontului de TVA rezultă.2. prin achiziţie de vehicule .145 şi ART 145^1 SAU ART. . . TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. 17 . asigurare. 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. Acest lucru înseamnă. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule. Astfel. art.conform art. se înţelege : . 1.21 (3) n) din Codul fiscal. sau cele din categoriile de mai sus.145^1. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 .cumpărarea unui vehicul din România.categorii. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice.achiziţia intracomunitară a vehiculului. exclusiv cele privind combustibilul. adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: .achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct.conform art. recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. Astfel. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri. .. la care se adaugă ca excepţie suplimentară: .

Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile. respectiv nedeductibilă. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc.1 611.2 611 611. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile. iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă.5 6022.1 6022.1 X604 XNED C 604.2 604.1 XCMB XNED C 6022.2 6022.Chelt. 2.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret.ca TVA deductibil.fara deduc.1 şi 604.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB .) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.x Menţionăm.1 Implementare . . (Operaţii fără deducere)./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art. se poate utiliza şi contul 604.1 604.5 6022. si reparatii nedeductibile 116 . Dacă cheltuiala. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op. analitic 604. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588.1 6022.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604./nededuc.2 611.2 XCMB C 6022.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă).1 611.2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022. dar nededus. cu combustibili 6022. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N .în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile . Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611. documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED.în Nomenclator articole.1 X611 XNED C 611. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB.în Contab.1 G GC2N GC 3022 6588.2.

Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi. În cazul documentului NIRE3. TVA neded/deduct.Bon consum materiale/ob. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. deci cu TVA deductibil. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).1 minus TVA TVA3 3Ix cu val. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3. s-a introdus un nou document: TVA3 . dacă are rânduri. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix. plus : 4426..NIRE cu TVA nedeductibil (pt. acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări. Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă.NIRI cu TVA nedeductibil (pt. operaţii externe) NIRI3 .TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil.03 = 401. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil). Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . Contarea este şi ea modificată. defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. 3At. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 ."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil.3 de mai sus. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 . cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 .exigib. 3Ax. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI.02 = 401.03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului.În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. deci şi în Jurnalul de cumpărări. iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). De aceea în jurnalul: MRIY Rec. minus : 4426.

00 110014 .02 Decont TVA: rd.2.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.00 110002 .00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.recepţie Gest:G.00 4426. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix. pe stoc. 26: 401.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 . Total doc: 248 lei.1 401. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură.03 24.1 24.00 48. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N.02). 2Ax. 2Ex (deci rulaj debitor 4426.00 110003 .1 48.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ .02 401.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii.1 100.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022.00 3022 4426.03 401. cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM .1 3022 200. pe stoc. cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 .1 4426. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 . 25 . din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401. Contare: 3022 401. Total doc: 124 lei.1 300. 21: rd.1 200 x 48 48 200.1 401.02 401.se înscrie manual.rd.00 4426. 2. 26 . din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611.1 200. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM.00 4426. Total doc: 248.1 72. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA.

03.00 4426.2 401. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil.03 100.2 4426.2 401.1 100.03 611. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.00 6022.1 401.00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. cât şi alte vehicule.00 110014 .recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 .00 72.1 4426.02 401.00 24.02 pe contul 4426.03 401.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.2 3022 3022 4426.00 Decont TVA: rd.1 3022 200. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol.2 3022 124. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3."BCM (consum nedeductibil!)".1 24.00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426.00 = 100 + 24 24. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022. Contare: 3022 4426. MVI BCM3 110001 .03 24.Contare: 6022. Total doc: 124.2 4426. 21: 100 24 rd. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex. c) Cazul mixt . 200 lei): 6022. pe stoc.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611. că soluţiile de la pct. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 .00 24. pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.1 401. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 .00 Menţionăm.1 300. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022. Total doc: 124 lei. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1). deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.03 124.

1 6022.03 401.02 401. 26: 401.00 4426.00 .1 4426.00 231.1 401. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil).cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231.1 4426.00 . din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.1 48.1 401. 21: rd.1 4426. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii. Total document: +124.02 404 4800.1 404 20000.00 24. 110019): 231.02 4427 4800. 110020): 231.1 300 x 72 48 100.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.cu TVA deductibil (NIRI nr. din care TVA: +24 Contare: 4426.03 404 2400.00 24.00 4426.1 -24.recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.1 10000 2400 120 . 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401. MRIX NIRI 11C010 .00 d2) achiziţie intracomunitară . din care TVA: -24 11T002 . 21: rd.2 4426. recepţii în gestiunea XICC.03 2400.00 4426.00 4426.1 404 10000.05. Total document: -124. Total doc: 124.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr.00 MRIX NIRI3 11C011 .1 404 20000.00 Decont TVA: rd.03 Decont TVA: rd.00 c2) recepţie pe bază de factură.1 200.OpTVA: 2Ix. d1) achiziţie de la furnizor intern .00 4426.03 Decont TVA: rd. Total doc: 248.03 2400.TVA3 fără rânduri.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB.00 231. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .00 24.03 4427 2400. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.1 404 10000.OpTVA: 3Ix.02 4426. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.

Rapoarte contabile şi declaraţii. d3) achiziţie din import . poate să listeze numai în formatul A4/portret.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1).10 lei. Articolul de autolichidare: 4426.în funcţie de perioada de raportare.03 404 231. Listele se pot imprima şi cu hWPrint.03 4426. care permite listare grafică în format A4/peisaj.02 404 1290. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă. 8.1 rd. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT .17.00 8000. Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document.26 (întocmiţi NIRE3): 1290. Centralizatoarele.21 rd.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.6.1 404 Decont TVA: rd. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative.Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj.00 .03 = 4427 este însă necesar.rd.6.1 4426.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei. iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T". deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390. 121 .1.1 404 8000. care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul. suma este setată la 0. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative. dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L". . în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA.Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA. Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă. trebuie setat în Parametri.cu TVA nedeductibil 231. în mod caracter. La livrare. .00 4426. Dacă imprimanta utilizată.Perioada .00 1290. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: . 8. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret.

benef.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19.2 24.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. 143 (2) a) d) Achizitii B si S.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil.altele. care 122 .13 din decont.1.2 17. taxabile cu 24% ASIC. benef.2 24. prestator inreg.1 17. art.1 07.1. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului.2 24. vor trebui completate de către utilizator.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor. De exemplu.13. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. .jur-cod VIES 01 21 19. cât şi la TVA colectat. col. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y . Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. Considerăm.1. (TVA deductibil) ASIC. rândurile de regularizări. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri.1-07.1 L S Nr. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: .obligat la plata TVA.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd. prestator inreg. . aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont.1. rd.obligat la plata TVA. Desigur.1. Menţionăm. care nu trebuie incluse în decont. De ex. ceea ce reaminteşte. rd. Ca exemplu. decont 01 21 19.1 şi 13.1. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA.operaţii taxabile . că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. dar pe rd. etc.1 Indicator TVA LIC scutite cf.1 17.

decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" . Astfel de exemplu. în Init. După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere. iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI. iar apoi. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor. . prin operaţia: Setare perioada temporară.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente.. fie prin corectarea documentelor de recepţie. În acest caz. 2011.pentru regimul de lucru lunar: 2011. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. de aceea vor trebui rezolvate manual de operator. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă. rd. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. 123 . pot ascunde şi greşeli. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată. de exemplu 2011..nu sunt completate: simbolul jurnalului.1+17. Coduri de perioade corecte: . La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize..01. dacă s-au depistat erori.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" .. se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" .TVA. în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp.T3.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" ..2 din jurnal.02.T2.se utilizează şi la ASIC. La prima utilizare.T1. 2011. Repartizare. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe. Programul va semnala.codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. chiar dacă rd.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" . . Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal.03. . 2011.17 din decont = 17.T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. lansaţi Init. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere. Dacă preţ în vamă # 100%. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" .17. însemnând că este vorba de o perioadă temporară.2 nu apare separat în decont./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru./Initializare perioada treceţi la luna următoare. 2011. fie prin Modificare în jurnal.01 sau 2011.

De exemplu. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA .T3 -> aaaa. pot să treacă la jurnale TVA lunare.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei.03 aaaa. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . -> Lunara. În jurnale apare câte o Fereastră. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă. deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare. din Codul fiscal. Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. oricând în cursul anului. g) Regularizări în jurnale Principiul este.06 aaaa. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L).Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. astfel: aaaa. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale. Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. Includere în declaratii. Documentul se introduce în hMARFA. art.T4 -> aaaa.09 aaaa. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. pe semestru sau pe an. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente.a treia lună a trimestrului calendaristic. corespunzător naturii operaţiei. Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente.156/1.12 În Parametri. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial.prima lună a trimestrului calendaristic. alin. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare.T1 -> aaaa. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente. dacă este necesar. Tipuri de corecţii şi introducerea lor . Cf. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: .(6/1). operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta.T2 -> aaaa. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent.

cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA.TVA .Jurnal . Meniurile Sit. cu numele: JURNVANZ. Arhiva jur. În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului . dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru.Oper. cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF.Destinaţie/Origine . TVA/Jurnal vânzări. Jurnal cumpărări. se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă.verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. 7Ex etc.ll] sau [aaaa.vanzari Arhiva jur.TVA 7 . 8. că a fost emisă după control fiscal.salvaţi datele cu hUTIL.tip taxă aplicată 125 . k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper. Din arhive.locul desfăşurării operaţiunii . contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată.Jurnal de cumpărări . TVA şi meniurile: Arhiva jur. Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei.DBF. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID .2.lună a trimestrului.Op. care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip . Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului.Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: .numărul şi data recepţiei din hMARFA . la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă. şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări.6.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: .vânzări şi Arhiva jur. Desigur. TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control.Taxare .tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei . l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . .codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA. pe care să fie înscris. Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): . JURNCUMP. Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei.Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit. Se poate crea şi un model de factură dedicat. ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel. filtrând o perioadă anterioară. Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului. .Perioada inceput evidenta [aaaa.prima lună a trimestrului următor. aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta.

72 4.90 8463.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD.00 4000.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv..lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .o listă mai simplă. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor. Detalii – vezi în documentația electronică. .03 2000.16 700.85 31277.00 4260.scutit | masurilor | scutite | neimpoz. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.42 500. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .25 50.2011.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: .15 2000. | Livrari de bunuri.Err .25 50.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri.00 4233.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0.00 609. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea. decont TVA .1 | 13.80 71.90 4733. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere.80 4054.25 560.12 2540.85 31277.00 0.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.00 0.62 16895.50 16895. având capul de tabel de mai sus .42 50. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT . care sugerează numărul rândului din decont.00 1223. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 .centralizator/operaţii TVA .sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv . prelucrări ulterioare.00 0.00 868.56 24.84 20.00 293.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.95 560.62 16895.00 6825.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.00 1517.Corecţii .85 884.cumparari.11 | 13.62 212.16 2982. Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită . | prestari servicii. | Total | prestari servicii.00 0./ | | | |Nr. | PS. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană. b) listare din Excel .1-3 | inversa) | deducere | impozit.listă ce conţine doar totaluri. decont TVA .80 13.90 1638.vanzari.90 2000. deoarece jurnalele conţin multe coloane.60 154.95 4054. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă. stocare pe mijloace electronice etc. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur.16 960.00 57.D390 şi D394 .obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560.Jurnal vânzări pe operaţii TVA .00 4233.00 Total 1-Op.71 4960.din hMARFT/Sit.95 4054.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd.Centralizator vânzări .00 645.Centr.90 4733.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.42 4733. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere. | Livrari B | supuse | si PS.25 560.listă care încape pe hârtie A4 portret . unde se pot face însumări. Listele sunt late.42 50.Jurnal vânzări cf. Dacă există atenţionări/erori.84 168. se pot exporta listele cf.00 2000.27 800.din componenta opţională Excel pentru hMARFT. vânzări cf. La listare se alege de regulă modul peisaj.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 . respectiv Arhiva jur.00 2000.00 0.30 31277.

deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. Lunar.2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. c) listare în format pdf . din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an. Decontul nu se completează din hMARFA.în cazul stocării pe suport tradiţional. În unele cazuri sumele trebuie însumate. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. referitor la modul de stocare a formularelor: . Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator.trebuie garantată integritatea conţinutului .în cazul stocării prin mijloace electronice: . Modul concret de completare poate fi mai complicat. La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea. precum şi la rândurile de regularizări. precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor. prin indicarea numărului coloanelor din: . locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României . dacă există acces on-line garantat . listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT.pot fi stocate în orice loc.jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008. listele pot conţine mai multe coloane.12. 8. . cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011).jurnalul pentru vânzări (JV). recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA.După cum se observă. În continuare sugerăm modul de completare a decontului. În art. din care se pot tipări şi ulterior. dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite.7. a).12 din documentaţie. Fiind o componentă opţională.pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont.la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere. 127 . decât în varianta de la pct. La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF.

rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).03. din care: JV col.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri.4 03. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt.143 (2) b) şi c)..1 06 +/. precum şi livrări intracomunitare de bunuri. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE).1 JV col. art.05 07 JC col.1.1+07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.1 ASIC pt. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col.2+07. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1.1. altele decât cele de la rd.1+. din care: ASIC pt. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 05 JC col. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf.1.2 07.rd.1 JC col. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.01 03 JV col.03. art.1 +/. scutite cf.05.03. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).03.05. 07.2 07. 07.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). art. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). scutite cf.rd.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 .2 05. 07.rd.1.01 02 +/. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt. 07.1+05.1 04 +/.1.Nr.1+07.1 JC col.1.

07 19. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)..2 14 JV col.1. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. din care: = rd. 07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 06 = rd. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 05 17.10.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). taxabile cu cota 9% (defalcat din col.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.1 18 19 = rd.1 ASIC pt. taxabile cu cota 5% (defalcat din col.11 12 JC col.14 15 +/.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii.rd 09.10.1 = rd. cu excepţia celor de la rd. altele decât cele de la rd.1+13.10.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.Nr. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri.12 13 JV col.1 = rd. 07. 1-3. 08 .1.11 11 JV col.rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col. 05.10. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col.1 19. din care: ASIC pt. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd. 13.1 = rd. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

telefon. Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme).pagina:. va trebui să raportat greşit.hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII.Lansaţi TCIF..se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social.Copiaţi TCIF. Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr. Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. 2. 133 contact. . Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod.. dar este bine să fie completat la clienţi. din care ultima este o cifră de control. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON. în Declaratia 394. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF. Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). După verificare. b.. confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. se corectează în RO. . Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat.exe (dublu click. 3. corectitudinea codului CIF. CIF este un număr format din 2-10 cifre. Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. dacă CIF începe cu litera "R". referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu.-. . Listarea se execută cu <F10>. trebuie găsit codul.exe în catalogul hMARFA. găsită. fără parametru). el apare de regulă pe facturi. Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic.TXT). În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală.Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. În cazul acestor firme trebuie clarificat.. trebuie găsit CIF-ul corect.). Excepţii de la regula de mai sus: . trebuie găsit CIF corect. Programul se poate lansa în două moduri: . Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . referitor la partenerii fără facturi sau recepţii. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394.se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului. dacă sunt plătitoare de TVA.

se introduc în meniul Sit.6 va însemna factura. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. utilizaţi şi internetul. la cerere. Exemplu: facturi emise. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. tipul documentului furnizor va fi factura ("F").d). dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . în faţa CIF-ului se scrie RO. dacă este preluat din hMARFA. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc. Factura va fi raportată în declaraţia 394.8. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări. opţional.interne. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. Cod jurnal: = spaţiu. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6.b2.6. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului.TVA/Facturi aditionale. către firme plătitoare de TVA. pct. este bine să găsiţi codul. inventar. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr. b3. iar bonul fiscal nu. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. Dacă este plătitoare de TVA. transfer etc. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6. De exemplu: -nr. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu.

Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă.Declaraţia 394 . La o nouă extragere. pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. Operaţii .la facturile emise către firme fără RO. . se păstrează. facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA. . Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO.se listează după centralizare în 2 exemplare. Conţine doar recapitulaţia 135 . se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA. ca anexă la bon.Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. . Facturile introduse manual.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. . cu cod jurnal vid.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale. operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare . Documentul TBON are modelul A. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul. e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394. . înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. În anumite cazuri. Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: .facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate. se şterg mai întâi facturile extrase anterior. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ.

. pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE.se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394.9.au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 . fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: .executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă. Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011). Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie. .ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie. se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic. . împreună cu suportul electronic al declaraţiei. prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei.sunt înregistraţi în scopuri de TVA .liste interne de verificare. Cu titlu informativ. Pentru verificare.dacă este necesar.pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie. Declaraţia rectificativă se realizează astfel: .Achiziţii şi livrări/parteneri . pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT). .au CIF . deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii.listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente . dar datele nu se încarcă în baza lui de date.achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină.realizează AIC sau LIC .

termeni de livrare .ro .comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic .ţara parteneră (destinaţie.valoarea statistică .000 900. De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat. on-line sau off-line. numai în format electronic. nulă) . dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică.-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.intrastat. Fişierul creat se poate transmite prin: .din facturi sau estimată.cantitatea în unitatea de măsură suplimentară .suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 . investiţiei sau revânzării . prin aplicaţia Intrastat.000 Extinsă > 10. revizuită. expediţie/origine) .intrastat.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere . se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar.introduceri. consumului.cod INCOTERMS . . Nu se cuprind în declaraţie: .000.serviciile . fără transfer de proprietate . Decontul special de taxă La art.returnarea de bunuri .chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii.ro – vezi în documentația electronică.intrastat@insse.mişcări temporare de bunuri .leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani.tip declaraţie (nouă. Mod de declarare: .000.000 > 20.mişcările de bunuri între state membre UE.cod.mişcări specifice de bunuri .ro .perioada .000.încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www.bunurile în tranzit simplu .000 Standard 300.date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) . fără TVA .cod natura tranzacţiei .000. Se declară: .leasing financiar .prin software propriu.comerţul triunghiular.000 < 900.000-10.e-mail la adresa declaratie.date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice . expedieri . până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.000-20.valoarea facturată (lei) .masa netă în kg . denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat .prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet . în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii.la Institutul Naţional de Statistică. în cadrul aceluiaşi flux.

Mod de depunere: . 153. 153. realizată la finele unui an calendaristic. art.listat şi pe suport electronic.trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei .prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică.(4) şi (6). a căror cifră de afaceri . b) şi c). până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153/1. la registratura organului fiscal sau prin poştă . indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. art.000 euro. (1 Când se depune? . Declaraţia 392A La art. (2) . este inferioară sumei de 35. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile..156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. altele decât cele prevăzute la lit.persoanele înregistrate cf.conform art. de către orice persoană. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). precum şi suma taxei aferente. e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art.153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010). de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. (5). Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. 153. a căror cifră de afaceri . cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art. 153. 153/1. precum şi suma taxei aferente.. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane.156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP.. conform art. 153/1. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 150 alin. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. de către persoanele impozabile înregistrate conform art. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie.pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin.. 150 alin. realizată la finele unui an 138 .. 153 sau 153/1 .. 153.

completarea cataloagelor (Nomenclator articole.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. care în principal constă din: a . . Persoane etc. care prestează servicii de transport internaţional. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare.realizarea documentelor . anulare. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.salvarea bazei de date. organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. . plăţilor etc. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9.1.calendaristic.000 euro. după care factura/recepţia. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. 153. Firme. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei. d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. • Operaţii de creare. este inferioară sumei de 35. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . 153.. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales. 153. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate.înscrierea. OPERAŢII CURENTE 9. 153. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. facturilor. Mai întâi anulaţi REVC/REVF. încasărilor. validarea şi listarea recepţiilor. 153.

se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută. b) Situaţia stocurilor .se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA . documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca.la încasări/plăţi: data filei. se depune la organul fiscal .se extrage Declaraţia 394.2. se verifică. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape.dacă este cazul. 9.la intrări: data recepţiei.. 404. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . se salvează. se listează jurnalele TVA . se listează.toate facturile şi documentele de ieşire înscrise . se extrage declaraţia 390-VIES.toate recepţiile rezolvate.7. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară.valide pentru aceste documente.5. Mai întâi anulaţi încasările/plăţile. se listează. adică pentru care există document REVC.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu .în hMARFT se extrag.se verifică Balanta sintetica/analitica . respectiv 10. după care factura de referinţă. .la ieşiri: data facturii sau documentului. Mai întâi anulaţi factura de retur. Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate.se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial . Anularea/validarea facturii este interzisă. Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative. Datele de înregistrare sunt: . se depune la organul fiscal . confruntarea soldurilor acestora cu 401. (dacă există asemenea solduri).dacă este cazul. dacă are factură de retur ataşată validă. verificate . Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS. 4111 etc.toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: . din contabilitate d) Încasări/Plăţi . care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză.se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă. se salvează.recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi.se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . după care factura/recepţia.exe.3. .

Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. 141 . 303.şi cea manuală dacă este cazul ! 3. se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2. trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală).pe analitice. dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune. h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală). de exemplu: 301..repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA. 393 etc. după închiderea lunii. acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA. blocare de calculator etc. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT.jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT . 401.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588.după importul datelor în programul de contabilitate. 371. i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare). şi aceasta se importă în programul de contabilitate. dacă este cazul .) f) Contabilitate . 345. 542.se efectuează operaţia de Contare automată . 381. 419 4426. 354. etc.s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie .listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB. 5121 . 4427 5112. se procedează în felul următor: înregistrările din 1. 392B. Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză.operaţii de contare manuală. Arhivarea se face cel puţin lunar.se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii . g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări . 302. 409.pe analitice (să fie soldate) 471 . 4111. dacă e cazul (392A. 581 .anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii. .5) s-au contabilizat valori prea semnificative .se verifică înregistrările obţinute . după care se închide contabilitatea de gestiune. (pe analitice mai elocvente).după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută . La reluarea activităţii după cădere de tensiune. etc. În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune.înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . se repetă importul în hCONT şi încărcarea. 5311. se repetă contarea automată .

Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON).Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr.1. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip. Se folosesc două documente: . MRM02.2.Recepţie magazin de la furnizor . Folosind lista utilizator TRANNIRM.4 = 5328.MIT3 .încasări cu tichete Tip 3 .NIRMT .. pentru fiecare magazin.MIT2 . cu stoc 0. preţ contabil 0.Comandă.încasări cu tichete Tip 1 .decontare tichete de masă. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: . Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328. Contarea este: 5328. având contarea: 461. atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă.NIRMF .3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie. transfer sau +/.FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune..INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat.factura trebuie plătită . Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .MIT1 . ..AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr.Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă. Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM. acceptate de 10.10.1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC . Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării.3 = 411. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: .apare în jurnalul de cumpărări . ALTE OPERAŢII 10.NIRT .încasări cu tichete Tip 2 .3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent.

dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic.EXEMPLUL 1. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6.=3. Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.=3.=3. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=.50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil. întrucât a fost o eroare de operare. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent. -100 EXEMPLUL 5. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele... 143 . Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ.. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. 100-50 EXEMPLUL 2.=3. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează.... 200-100 EXEMPLUL 3. întrucât a fost o eroare de operare.. 100 EXEMPLUL 4.

sold=0. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10. în jurnale TVA apar valorile originale. Per. fav. POH EUR 4. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi.I.2 rDB 401. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401. că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap. moneda. 144 . La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări).2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF. SOLDP 4.2 ------------------------------------------------. cu documentul REEV. NIRE EUR 4. 3.=6.Stabiliţi un preţ de intrare.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. Menţionăm.. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare.1 3. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării.3.3.. -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci).0 500 2000 500 2000 50 4.8. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.2 sd 401. Exemplu: 1. 2.nef. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client. listat.2 100 500 2100 50 4.1000 RON/EUR.2000 RON/EUR. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev. În documentul afişat. REVF 4. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4.II. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.0000 RON/EUR.0 1000 4000 1000 4000 2. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci).

10. 2. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. Executând o listare pe ECRAN. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx.2. ca in exemplul de mai jos: Fig. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată. După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. 10.1. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. Verificaţi. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. dacă a fost deja executată! 145 . numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură.

2 401.xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 .0) IF(xI_4>0.xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp .xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0. . din cauza condiţiilor schimbate.xI_SumaFac. De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil. iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera. . . .plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . . .Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .0 Lei/EUR = 4000 lei 3. Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH.-xI_4.0) a1. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4. .+xI_4.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă. atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual. PCH .xI_SumaFac. . . .1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . IF(xI_4>0. Plată în cazul scăderii cursului (favorabil. xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . .+xI_4. .2000 = 50 > 0 401.2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH.-xI_4. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.0 Lei/EUR 4.2000 = -50 <: 0 401.9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . . se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. Dacă la reluare. ICH . IF(xI_4>0. .0) . . valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică.2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2. Dacă totuşi se creează manual.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.0) IF(xI_4<0.

xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif. chiar şi la obţinerea 147 .reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" .4.2 1950 50 c) Contare REVF .nef scădere curs dif. xI_SumaRev .nef dif.fav dif. Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil. Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.nef dif.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" .1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111.fav 10. xI_SumaRev d) Contare REVC .b1.2 765 2000 50 b2. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.0 Lei/EUR = 4000 lei 4. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp .nef dif. Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.2 4111. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp . Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. "765" . "765" .fav dif. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111.9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . xI_SumaRev .fav dif.

Pe Fereastra Reprezentand 2. Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi. acolo unde se află descrierile de liste utilizator.T. Operare: . Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=. Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm). liste sunt definite. dacă rubricile "Tip incasare". pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. .exe în subcatalogul dbf\FRM.T. LISTE 11. reprezintă aliasul fişierului: nomm. după caz. Facturi/ieşiri (fac_).în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. De asemenea.F.în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". 148 . după aceste criterii definite de utilizator.T. lotm etc. 11. RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ". însumate (F4) etc. .30 . datele pot fi filtrate. În cazul documentelor de plată. În cazul documentelor de încasare. Loturi de ieşire (facr). Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL. câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule.1. Fişe furnizor (furf)./. Loturi de stoc (lotm). în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. Fişe de magazie (lotf). "Tip plata ". Loturi de intrare (lotm)./. Pentru implementare: . Fişe clienţi (facf).F. Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2. tran. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare".30 . Recepţii (tran). Tip plata M max.).unor date pentru un cash-flow primar..în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. .pe fereastra fişier Reprezentand 2. Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata ".în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c".

Numai pentru acestea sunt definite variabile: .frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii.total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 .xR_. atunci şi la descriere grupă.dec.xF_. grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului. în tran*.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile().. subgrupe. Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei..xI_. atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare..frm şi facr*.frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori)..dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr.frm . în fac_*. xR_CodM : Articol: : N : N Y . altfel pe prima coloană . Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf. Dacă în *.dacă există coloane cu total. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile(). în inc_*. Contents Format width. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere.frm şi lotm*. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului.dacă există grupe. pentru care sunt prevăzute liste utilizator. Apelul trebuie să figureze astfel: . În toate fişierele.. atunci pe prima coloană care are total. inclusiv marginile.frm .următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este . respectiv xF_Variabile()..

în exemplu nu s-a descris capul de tabel .NOMMVAL$.Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile ().doc=NIRM .dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import.Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare .se poate efectua din familia MR de recepţii.Lista recepţiilor (se listează pe A3) . După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală. cu date furnizori interni . F4. listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.valoare cheltuieli . atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T. listat în ordinea grupelor de articole.Catalogul de preţuri în valută.TRANFUR. . F3.înainte de listare se selectează luna şi eventual T.doc=NIRE .TRANIMP$. apoi gestiunea şi Stare=V . În Nomenclator articole (nomm) . fără solduri 150 . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare . accize şi TVA) .FRM . dar după ieşire se mai intră odată în .doc=NIRI . se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică.TRANRGES.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate. selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) . În Recepţii/Intrări (tran) .se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V .se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) .FRM .înainte de listare se selectează Gest=X.La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare. se selectează T.Catalog de preţuri în valută .factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) .dacă sunt şi alte documente decât NIRMF. NIRMT.NOMMLEI.ieşirea se face cu F10.2.FRM . 11.FRM .listează doar intrări.TRANGEST.Catalog de preţuri în lei .(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .FRM . PgDn pentru verificare.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.doc=NIRI . cu bifa pe Gestiune .FRM . pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2.conţine toate datele generale referitoare la recepţii .valoare vamă (defalcată pe taxe.frm şi se parcurge F2. luna şi eventual T. Liste utilizator definite 1.

FURFFIS$.FRM .FURFFIS.FRM LOTMINIT.în listă apare şi număr regim special. altfel se consideră EUR.înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni .lista este grupată pe furnizori. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .doc = TF .FRM . În Fişe furnizori (furf) . este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4.FRM .Lista facturilor emise (exprimat în lei) .Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .Cursul de cumpărare este cel din recepţie.FRM LOTMVINZ.Facturi neîncasate pe clienţi .FRM . fie moneda din Nomenclator.înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client . număr comandă.listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.În Facturi/Ieşiri (fac_) .FAC_NEIN.Lista din fişe de magazie . eventual pe gestiune+grupa+articol..În Fişe de magazie (lotf) .FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi . nu apare De încasat . cu preţul de livrare din lot..FRM LOTMINR.FRM LOTMCONT.să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .FRM . .FRM . dacă lotul a fost importat.FRM LOTMLIV.LOTMAD$. la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .extragerea trebuie să fie pe gestune+articol.LOTF.Listă fişe furnizori în valută .. dacă este definită.Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.odată cu modificarea cursului.% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării. număr factură referită.Recomandări: .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.3.. .FRM . În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP.FAC_TOT. Stare = V şi T.înainte de listare se selectează: Luna.FRM . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .FAC_VAL$.lista este grupată pe monedă şi pe furnizori.LOTMVAL$.Listă fişe furnizori în lei .. dacă este import. 5.

Obs.se selectează Data=luna (sau ziua).grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice. T.înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri .Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) .FRM . dacă lotul a fost importat. anul şi luna.Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des..Moneda lotului este fie moneda de cumpărare. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus . la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări . 8. Stare = V şi T. Client=gestiunea şi Stare=V .FACRAD$....FRM . astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale.. se selectează anul şi luna.se alege fereastra: Facturi articole.FAC_RGES.% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării.doc . încasare cec MIBL1 .se alege fereastra: Facturi articole.lista este grupată pe clienţi. . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .FACRLIV. de înregistrare: Operaţia Jurnal .. dacă este import. ICEC AF 135667/I .înainte de listare se selectează: Luna.FACFFIS.doc=BVINZ . .FRM .doc="T" şi stare = V .dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip.FACRADGR..FACFFIS$. dacă este definită.FRM .Lista adaosului comercial pe mărfuri . Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa .lista este grupată pe monedă şi pe clienţi. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. se selectează grupa:MA2..FRM . altfel se consideră EUR.Ex.Lista fişe clienţi în valută .FRM .Situaţia încasării cecurilor remise la bancă . ICEC AF 135667 . ----------------------------------------------------remitere cec MIE .În Loturi de ieşire (facr) . fără solduri 7.Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .În Fişe clienţi (facf) ...INC_CEC.În Încasări şi plăţi (inc_) .Listă fişe clienţi în lei .FACRADMF.bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .doc Nr.. ..doc = TFCE .listează doar ieşiri. fie moneda din Nomenclator.FRM .FRM .Cursul de cumpărare este cel din recepţie.. T.

.. ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX. fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică). se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor).Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT. modificat de: . 4. De aceea. .Codul: începe cu %. băncile şi conturile.doc=ICEC . denumirea jurnalului va începe cu 1-.Banca..2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31. .2005). iar "cc" este cifra de control. .04. . reprezintă codul unităţii de trezorerie.paralela formular impr. Luna şi T. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt. consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT..lista va conţine subtotal pe fiecare cec.Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent.. Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr.la listare se alege familia de jurnale MI . 153 . iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document.03. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. 3-. Adresa.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare. Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) . .2005) Ordinul 246/06.3.03. 11.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I .cecului.02..paralela Implementare Societate: Completaţi Nume. Cod fiscal. . 2-.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

. Suma . valoarea este negativă şi valoarea este zero.D.articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159. Media este Suma . până la care se caută. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă. În acest caz. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma . eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX.76 ------------------------------------------------------------d.83 23 1354.articole este numărul de articole selectate prin filtre. Din considerente tehnice. de vamă (V) sau de cheltuieli (C)..83 20 1629.articole. pozitive. sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr... iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori. În rândul TOTAL: Nr.. Indiferent de modul de selectare. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. În rândurile următoare (d. atunci se consideră selectat furnizorul de articole..00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre.c. se pot parcurge doar ultimele facturi. pozitive 32587. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise.. 160 .. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult. Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F). se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. facturile sunt extrase într-un fişier temporar. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică..00 1 -1428.filă=~. Din acest motiv se recomandă. apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier..c. împărţită la Nr. de vamă şi de cheltuieli). Numărul de facturi plătite. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite. Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero. Nr.39 negative -1428.

Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale. Utilitarul poate fi folosit: . . ca datele vânzătorului. Componenta imprimare grafică documente (facturi. chitanţe.. Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină.pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor. . date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip. . Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA.2.9.3. iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI.. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: .6. .4. .împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului.8.1. . 161 . rezultând documente cu bună lizibilitate. . . HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. watermark.Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT. Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite. Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark). avize.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide.txt. HPRINT HPRINT .Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document. unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor. Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate.PRNT_M_1. caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. .12.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare. Utilizare: .2. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi. -10. avize) în sistemul de operare Windows.. logo. . .7.5. semnătura şi ştampila. HPRINT HPRINT .PRNT___1. HPRINT ..Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT. După crearea fişierului de descriere.

Parametrii generali de configurare . cum ar fi date privind vânzătorul. Wm_Oblic. câte caractere 12 cpi se pot imprima. dar numai în scopul testării. 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea.Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste.un rând de caractere tipărit cu 10cpi. cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare. opţional.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. . Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. opţional. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. Dacă parametrul SIGNATURE este definit.un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. . Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare. SIGN. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 . parametrii generali de configurare. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul. . etc.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. aşezarea documentului pe pagină.un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. . Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10. dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. utilitarul de imprimare.BMP TEXT. Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat.txt din pachetele de instalare.bmp şi Wm_Oriz.un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. . xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: . Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. .BMP - TMP hPRINT.linii numerotate cu 6lpi. opţional.DBF. Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test.bmp.DBT LOGO. catalog temporar. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. subcatalog HPRINT.conţine date generale. care apar pe fiecare document. Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark. .parametrii imprimantei.

În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. . la secţiunea [FACTURA].hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. În mod prestabilit nu este completat. Exprimat în puncte de tipar. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. 163 . dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. Un punct de tipar= 1/72 inch. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite. Este indicat. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. La tipărire.Grosime linie. Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i). Dacă formularul nu încape pe orizontală. Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. . Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. De altfel. Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. care în mod prestabilit este 65.LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS .MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului.GROSIMEL . fişierul poate fi mutat pe calculatorul local. De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! . neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă.parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. se poate micşora MARGINE_STANGA.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. . În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). Lungime formular . În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei.

. .alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. . Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. Se poate mări sau micşora. Dacă parametru COLOR=D. Secţiunile agreate: [AVIZ]. iar dacă #COLOR=D. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos. acolo puneţi valoarea 1. .Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică.5 x 3.Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. Tipăreşte un şablon peste formular.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat.Implicit este de 0. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori.5 puncte. Funcţionează numai sub sisteme de tip NT. mărite la tipărire. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. pe al doilea cu roşu. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului. Are influenţă numai la linii. fără nici o prelucrare. dacă #NR_EX > 1. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise.5 cm. micşorate. 16777215 . Nu se scrie întregul formular colorat. [FACTURA_CHITANTA]. [FACTURA].Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! . nu se înscrie numărul exemplarului pe formular.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. . 164 . pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. se înscrie numărul exemplarului. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. Pe factura format A5. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului. Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz. atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru. dacă s-a ales COLOR=D. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . Se tipăreşte cu dimensiunea de 3.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. [FACTURA_A5]. titlul documentului şi număr exemplare. conţinând ştampila şi semnătura. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. este necesar ca fişierul . Dacă se întâmplă acest lucru.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. Pentru a economisi toner. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. nu şi la textele tipărite. Nu se tipăreşte pe chitanţe.

Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D.DBF. de unde poate fi lansat direct. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. . c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor. parametrii generali de configurare. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă.se imprimă deodată formularul şi conţinutul.BMP TEXT.BMP hPRINT. ca documentul să se completeze corect.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk.DBT LOGO. semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. sau . aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă.opţional. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. Astfel. [CHITANTA].opţional. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk. subcatalog HPRINT.BMP bază de date de tip hPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. . Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit. 165 . Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială.utilitarul de imprimare. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat. Definiţi parola specială pentru hUTIL. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. Formule). tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. . Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. opţional. - SIGN.[FACTURA_FTVA].

– vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 . parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c.. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite.în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali.. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT. Cele două descrieri au o sintaxă identică. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. Prin lansarea listării. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. potrivit documentului hMARFA listat.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . Prin urmare. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). aşa cum a fost prezentat mai înainte.2. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT. Definiţi parola specială pentru hUTIL. diferenţa constă în interpretarea lor. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. Aşa cum s-a văzut mai înainte. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT. În acest caz. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. Exemplu: . În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. generat în hMARFA la listarea documentului.

factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă.eventual seria şi numărul primului formular. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: .. hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. În acest caz hPRINT nu este lansat. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". De exemplu: ABC 000001. Dacă s-a ales pe ECRAN.TXT.factura. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT.eventual numărul de factură al primului formular. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea. . la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus.numărul de formulare dorite.. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura. Logica tipăririi se implementează în acest script. maximum 6 litere/cifre. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}. Numărul se scrie în rubrica Nr. . De exemplu: 110001. este afişat fişierul de descriere a documentului. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. 167 . Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr.

acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. Contează numărul staţiilor care folosesc produsul. hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. În antetul listelor apare numele firmei. Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea.În hMARFA. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. 168 .80. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare. Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). • 12. Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. în funcţie de numărul staţiilor de lucru. ELMAS. e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. la generarea modelului. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională. 12.bon de casă propriu-zis . dar sunt identificate prin coduri diferite. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. prin Remote Desktop sau în mod terminal. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. Dacă acest test este omis. exemplarul 1 şi Aviz A4. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12.4.3.bon de casă cu factură anexată.5. Evidenţa articolelor se face pe coduri. ELKA. De exemplu: 1 2 . pe acelaşi calculator/reţea.6. ZEKA etc). depozite). • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru.

mărfuri. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie.reordonare coduri echivalente. adică AAA şi BBB în cazul de faţă. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. Prin regula de echivalenţe implementată. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC. situaţie semnalată de program. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol.7. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. 169 . Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole.Practic este un utilitar încorporat în program. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. de obicei cu imprimante laser. În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. automat se alocă următorul cod intern disponibil. în coloana Cod. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. La definirea unei echivalenţe noi. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. 12. Ele se pot lipi pe produse. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. bonuri de consum. etc. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. În continuare.

Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. 2-. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3.8. se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie. denumirea jurnalului va începe cu 1-.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~".07. 3-. dacă aceste file nu sunt închise. 4.07. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. nu mai este necesară completarea manuală a acestora.2011 20. sau dacă fila este închisă sau nu. 12. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. De exemplu: Nr. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. În momentul primirii extrasului.000 pe lună). băncile şi conturile.07. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe.2011 18. 170 . Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15. Cod fiscal.000-20. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. Astfel. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite.07.2011 19. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. Adresa. dar nu avem încă extras de la bancă. cu referire la recepţia plătită. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi.

selectând ECRANxx. cu data plăţii. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. fie lunar. În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. Dacă CMP se calculează pe gestiuni. . Imprimare OPH-RNCB. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate. Cost mediu ponderat lunar 2.stocul final este evaluat la CMP 171 .Listare Listare pe ECRAN şi F8 . Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1.separat pe fiecare gestiune. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date. În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune.exe.9. care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită.pe unitate. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m").LST creat. Imprimare paralela. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO.exe lansaţi: > hOP.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă.exe /h Obs. . Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: .LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. .la intrare: la cost de achiziţie/de producţie. Preţ mediu De regulă. trimestrial sau anual. Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: . Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând. Este lansat programul Windows: hOP. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

!(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.. introduceţi. după care ieşirile. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări . Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate. Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica. modificaţi. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar).. În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. Situaţia soldurilor fără stoc.Dacă CMP se calculează la nivel de unitate.xF_DataFac. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac . fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv).xF_Gest.2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.xF_DataFac.AND. liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM..xF_Gest.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate .. 2) .# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Operare În momentul validării documentelor de ieşire. validaţi.xF_DataFac.2) 2. Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS. pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă. În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. valorile rezultate de asemenea 175 . 2) := xF_VCont := xF_VCont . Dacă este posibil.Cantităţi ieşite).xF_DataFac.2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. TFCE). ştergeţi documentele anterioare. rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale.xF_Gest.La ieşirile externe (TFAC. Nu anulaţi.

) Legea 571/23. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile.156/4 (1). 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente.02.) art. dar stabilite în Comunitate.01.05 12.2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1..(2) lit.2003). // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0. hMARFT . pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 .10. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională. în utilitarul hMARFT. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă . a) şi d). a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art.12. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase.12. 153 sau art..2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. (Obs. cu modificările şi completările ulterioare 3.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T. 133 alin.) art. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri.2003 privind Codul fiscal (MO 927/23. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă..sunt rotunjite la două zecimale. 132/1 alin. prin extragerea datelor introduse în hMARFA.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art.01. b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art.) Ordinul 76/21. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă. c) prestările de servicii prevăzute la art. cu modificările şi completările ulterioare 2.01. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Reglementări 1.143 alin.2004).. Fişele fără stoc şi rulaj.) HG 44/22.

achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. (2). dar stabilite în Comunitate. c) achiziţii intracomunitare de bunuri. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile. Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. va apare: *** Cod tara eronat. Menţionăm. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. (2). e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile.) ANEXA 2. pe fiecare tip de operaţie în parte. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă.Triunghiular. datele pot diferi 177 . 133 alin.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . "S". că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . SECŢIUNEA II 1.achiziţii intracomunitare de servicii t . dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener. că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. De exemplu. că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. de la persoane impozabile nestabilite în România.) este prevăzut. b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. pe fiecare document în parte. Menţionăm.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . Codificări în declaraţie 3. Menţionăm. Datele apar în această fază analitic. Din această cauză. Se completează. efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. 150 alin. achiziţii care urmează transferurilor scutite."Ld" sau "Pd". în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L).prestări intracomunitare de servicii AIC . dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente.în luna calendaristică respectivă. b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. apăsând tasta <F1>. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. d) prestări intracomunitare de servicii (P). se lansează utilitarul hMARFT. b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA.

2.7.anaf.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont. 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă. Import fişier şi Validare. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale. 2At rd.1 JC S 2Sx rd. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia. 178 . În fiecare lună copiaţi firma. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT. centralizate în utilitarul hMARFT.) Art.01 JV P 1Pd rd.1. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA.17. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Dacă ulterior datele trebuie reimportate.ro.pdf în firma_llaa_CF.pdf .pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier".pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma.. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. c5)Apăsaţi butonul VALIDARE.1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.pdf).1= rd. listarea şi exportul datelor.19. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL.pdf.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA. hMARFA şi decontul TVA (cf.pdf . în mod obligatoriu. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor. modificate apăsaţi DEBLOCARE.3..5.de cele din decontul de TVA. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. validarea.1 JC A 2Ax. De exemplu: firma. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390. Declaraţia recapitulativă se completează. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl.1= rd.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT.7. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA.1. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8.formular validat pt.

cu toate datele la zi.prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică). Aceste liste se obţin după Extragere. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică.txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă.). datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.11. poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii. 179 .formularul se editează în 2 exemplare: . Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA. dar înainte de listare şi export.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23.10.10. c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. Recomandăm.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.2009) Componenta extras de cont în lei este opţională.) Ordinul 3055/29.) Ordinul 2861/09. executaţi operaţiile: Setare per.c6)După VALIDARE.modalităţi de depunere: . împreună cu suportul electronic. unitatea fiscală. Declaraţia VIES rectificativă Cf.rectificativă . indiferent dacă acestea au mai fost declarate. hMARFT .un exemplar se păstrează de contribuabil. dar înainte de Centralizare ! . Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă. . ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12.) Ordinul 3512/27.prin scrisoare recomandată . Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1.11. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3.2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10. Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF.12. apăsaţi Salvare fişier text pt. După aceea.la registratura organului fiscal . rectificativă Setare decl.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală.2008) 2. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2.): .după centralizarea datelor.10.2009) 3.11.

. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.contul. după primirea confirmării). . aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. 180 . ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. Circulă: .3. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct.) 4.5) . cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. 2. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf.la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: .de asemenea. pe baza datelor din contabilitatea analitică.codul de identificare fiscală. precum şi ex. Se arhivează: . provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală.decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct. avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi.sediul (localitate. .(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1).6(1)).a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2.proceduri scrise. . număr).(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse.denumirea unităţii creditoare. pentru semnare (toate exemplarele). adaptate specificului activităţii (pct. . pentru confirmarea debitului. . care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont.la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex.42). . de regulă. 2. rămase neachitate.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente. Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului. Se întocmeşte în 3 exemplare.) serveşte la: . Ordinului 3512/08 (1. se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii. Nerespectarea acestei proceduri. precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. stradă. potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. datoriilor şi capitalurilor proprii se face.judeţul. În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: . care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.) 28.

numărul şi data documentului. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice. recomandăm să verificaţi: . explicaţii. datoriilor şi capitalurilor proprii. grupate după natura lor.(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor.) pct.notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf.) pct.56 (3).56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.189 (2)).data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna .. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. conducătorul compartimentului financiar-contabil.) pct. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral. conform posturilor din bilanţ. felul. 4.recepţiei) .emiterea de noi documente de către părţi. datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. Elementele de natura activelor. după caz.chiar anul .491). (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. denumirea unităţii debitoare. În scopul prezentării 181 .- banca. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare . datoriilor şi capitalurilor proprii. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct. denumirea formularului. Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. suma. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. inclusiv ştampila.corectarea propriei evidenţe sau contări . 44. Rezolvarea diferenţelor 2. în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct.. semnături: conducătorul unităţii.contarea greşită a documentului . Măsuri care se pot lua: . Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor. 3. În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor...încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. Ordinului 2861/09 (2.) pct. ea se înregistrează în contul 4118.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

la pct. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus. disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni.2. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. iar pentru disponibil.7.186. . pct. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. recepţiile. Observaţii .3 din documentaţia electronică. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. valoarea creanţelor. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. în valută etc. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct. . 10. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener. astfel evaluate. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite.se introduc facturile.creanţele şi datoriile în valută. după caz.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: . Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. În acest caz.În Fişe clienţi. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie. în coloana M (Mod expediere) nu 182 . se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.în bilanţ. La finele fiecărei luni. după caz.

Dacă s-au preluat corect datele. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi). Sold actual=0 Dacă se consideră. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare.soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . adresa sau documentele justificative. şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. unde e necesar. deci nu se va lista extras pentru ele. dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA. în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. Data înregistrării este data preluării din fişe. fără să se actualizeze fişierul Firme). că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele. Pe fereastra de fişier. pe conturi. Cu Modificare. cu semnificaţia se expediază (nu se listează). Acestea vor apare pe extrase.Extrase clienţi . Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru. Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase.vom avea litera X. În coloane avem: Sold extras . în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat. Verificări În Listare selectivă avem: .Centr. . Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . Dacă doriţi să modificaţi această dată.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). înscrieţi-le pe liste manual. ci " ".se pot confrunta datele din col. Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv. În acest caz.extrase pe conturi . modificaţi în Tipuri de documente formularul. datele vor fi 183 .avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). Pe rândurile documentelor. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total. se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. cu Modificare se pot înscrie explicaţii.

numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. La imprimarea cu PDFCreator. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont. În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT. Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. .Menţionăm.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei. Listare extrase . Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont.. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. care le fac mai mai uşor de completat. Pentru a preciza. Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere. se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont.. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 .În Extrase furnizori. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize. De exemplu. audit. nu se va lista extras de cont. unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere. prelucrări ulterioare. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:.).preluate separat. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor.. care este sediul principal. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. La listarea extrasului de cont. Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). . Trebuie asigurat ca: . iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1. la apăsarea tastei <F10>. în hMARFA.

se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . . (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei .la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF). b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail.. cu deosebirea. jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG. La listare se procedează ca mai sus. .Executaţi exportul PCTL2 .baza de de date: date sediu principal.baza de PCTL1 .baza de PCTL2 . din care se pot tipări şi ulterior. Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă.se listează extrasul. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii).. Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. . cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf.Filename:<Title>. În acest caz. WIN. dacă există un server de fax configurat. de data aceasta pe DISC. . modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) .lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A .la fel FIRMA . În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. că se alege tipul de imprimantă WIN-P. imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 . se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului.se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail.tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS. c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. .stabiliţi. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax. cu titlul s_ext. sau se pot lista selectiv. Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4. date punct de lucru 1..deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 . Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă. sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC.bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc.în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog. .. pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul.se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori .deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.

vezi pct. dacă modificaţi aria de tipărit. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date. . în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65. Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii.xls.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru .decont TVA Export in Excel/Open Office 1.000 de înregistrări.2. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor. În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă.opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . listele pot conţine mai multe coloane.12.6. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT. unde se pot face însumări. prelucrări ulterioare. Avantajele listării în format Excel: .xls pentru noiembrie 2011.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă..se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor. 186 .xls. La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic.stabiliţi. O altă limitare provine din aplicaţia Excel. Implicit. . hMARFT . în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite.decont TVA . Lista Export in XLS cf. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. lista este preformatată. Atenţie. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011. Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf. selectări. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari. Jurnal cumparari.se vor putea arhiva listele în mod sistematic. se pot exporta listele cf. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului. 12. a) din cap.xls. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2. grupări. stocare pe mijloace electronice etc.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru. Jurnal vanzari.8. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. decât în varianta listării obişnuite . Arhiva jurnal vanzari.xls.

Varianta 2: . În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii).13. arhjvanz. . 3. . Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump. Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii.. statistici.calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor.calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD. jurnvanz.alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date. situaţii etc.recepţia produselor finite în hMARFA.) în programe de calcul tabelar.xml. .Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. . cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD. hMARFI . hPROD Varianta 1: .de tip HAMOR Soft Ex.xml.transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD. Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate. arhjcump.xml.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate.în hPROD . . .componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe. . Vezi Detalii . . La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă.recepţia produselor finite în hMARFA.vezi în documentația electronică 12..xml. .introducerea consumurilor de materiale în hMARFA. 187 . Exemple: .

.EXCEL .culegere de date pe bază de coduri de bare. 188 .dispozitive mobile . Omron. Ex.generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă. .generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA. . Cu alte cuvinte.. dar presupune şi definirea unui document nou. .generare factură rate.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU. .legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer.ordin de plată pentru rate lunare.pentru flexibilitate. . Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat. (Elca. sold clienţi.hMARFA . Datecs): . Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal. pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem. . Lansată în mod comandă. recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. .facturi. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C. Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale. nomenclator de materiale. Ex. Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă.generare facturi pe bază de avize.generarea fişierului PLU. de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil. .generare recepţie prin transfer pe bază de avize.schimb de date în format text sau . chitanţe pa baza datelor preluate.DBF: sold furnizori. . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. Astfel. . baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. .culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete. . legătura cu Optimall: . Sapel.automatizare operaţii tipice în hMARFA: . .case de marcat Ex.preluare date din hMARFA.operaţiile de import/export pot fi executate interactiv.încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA . . La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2. operaţia de import/export va afecta toate jurnalele. unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet.

Dacă se indică mai multe avize. Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer. Avizele pentru transfer trebuie să fie create. Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. adică din gestiunea din care sunt transferate. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil.AND. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer. Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . prin validarea avizelor se operează stocul. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. Astfel 189 .câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat.dacă s-a selectat deja un aviz. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. transfer sau +/-INV. Se generează recepţiile din import. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează. .Aviz ptr.dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. În prezenta implementare. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). . va conţine toate avizele încă nefacturate. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. xF_Gest. avizele nefacturate.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT). Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. Validare/Anulare abandonata !". Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !".

xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. xF_VCont "CV". xF_CodGr. cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: . @xF_ContEd) "DV". "transf. . avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. . xF_1 . se va modifica şi formula de contare.gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor. xF_TipFac . Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. hMARFI . Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat. Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F". Validare/Anulare abandonata !". xF_ContM .@xF_ContM) "DV". xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest. telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. xF_1 . Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. Prin urmare. .vezi în documentația electronică. Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. produsă de firma AROBS Transilvania Software . xF_TipFac .AND. xF_ContM . descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM. 0) #ABANDON De asemenea. iar veniturile prin TFAC generat. xF_DataFac .1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest. deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. LEFT(xF_TipM. . Practic. xF_TipFac . Avizele marcate nu vor putea fi anulate. Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. xF_Linia1 . xF_ContM . În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize.sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. xF_NrFac .preluarea comenzilor. @xF_ContE. xF_VCont "CV".încasarea facturilor. OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări. Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. "desc.in marfa". xF_ContEd . acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F".din gest. xF_CodGr. xF_ContM . . xF_ContEd .întocmirea facturilor. . PDA-uri. xF_Linia1 . xF_TipFac . După generarea facturilor. h_LDOM(xF_DataFac) . . h_LDOM(xF_DataFac) .cu interfaţa pentru palmtop . Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac .". .14. 12. încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. xF_DataFac . 190 . xF_NrFac . Agentul.

varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi. Comenzile. Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi . În acest caz se declară manual partenerul referit.. operaţia de import este întreruptă. . Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă. articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop. A02. .Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . . La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda. vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer. corespunzătoare stilului de distribuţie: 1. 191 • . Executarea operaţiei de transfer . "MID01". "MID02".) şi se lansează Import/Optimall. aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem.import în hMARFI . Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit.. A99. după care se reia operaţia de import. .vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru.când se întoarce agentul la firmă. Dacă partenerul nu există. În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie. după care se reia operaţia de import. ..preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex..După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex.pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: . programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA. Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă . Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01. .programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează.pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall . .. operaţia de import este întreruptă. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative. Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole.

192 . Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date.când se întoarce agentul la firmă. hMARFI . . .15. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581.7 . programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA.depunere sume încasate de agent în casă: 586.se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. .ccc .: MID01 Borderou incasari Agent 01.încasare agent de la client: 586.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura .7 586.se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului.aa .jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent. Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: .chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH. Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12.varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile. 5311 586.1.se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. MID02 Borderou incasari Agent 02 . Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: . precum şi cu stocul din maşină . Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate. La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online. . Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581.7. Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti.6. Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.6.2.6. care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. .pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati. .Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui.aa 4111.cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi . ex.soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT).

hMARFE . afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare. pe articole.vânzări/luni în USD .vezi în documentația electronică personalizat . Exemple: .ofertă de preţ. situaţii etc.19. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls .vezi în documentația electronică . statistici.vezi în documentația electronică 12.vânzări/cantităţi .vezi în documentația electronică .vezi în documentația electronică cu imagini .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator.similar pentru situaţiile la cumpărări. hMARFE .12. 12. • Vânzări: situaţie vânzări generate. rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc.listă vânzări .vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă.17. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate.18. pe luni şi combinaţii.). clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers. • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. Exemple: simplu . 193 . hMARFE . transmitere circulare prin e-mail etc. a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi).opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. Exemple: .vezi în documentația electronică . pe rute. filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. Exemplu personalizat . .16. pe agenţi.vezi în documentația electronică 12. Exemplu: . • Diagramă: diagramă corespunzătoare.situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată.catalog de preţ. hMARFE . Presupune Excel 2000 sau mai mare. pe clienţi.opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA. a unor oferte de preţuri personalizate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful