HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . .4. . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . 7. . . . . 4. . . . . . . . .7. . . . Operaţiuni impozabile. . . 3. .6. . EVIDENŢA TVA. . . . 2. . . . . .8. . . . . . . . 89 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . . . . . . . . . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7.6. . . . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. Tipuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10. . . . . . . . . . . . . . . . 2.2. . . . . . . . . . . . . . .1. . . Studiul agentului economic.9. . . . . . . . .4. . . . . . 76 5. . . Organizarea articolelor pe grupe.4. . . . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . .3. . . 2. . . . . . . . . . . Reevaluare disponibil . Codificări. . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . .. . . .1. . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . Recepţii de la furnizor extern.1. . . .1. . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE INTERNE . . . . . . Stabilirea contului corespondent. . . . . . . . .6. 77 78 78 88 6. . . . . .5.. . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. . . . . . . . . . .12. . . 3. . . . Urmărire plăţi impozite. . . . . . . . . . . . . . . . . PREZENTARE GENERALĂ . . . . . . 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . . . 7. . . . . . . . 3. . . . . 3. . . . . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . preţ de vânzare. . . . . . . . . . . 76 4. . . . . . . . . . . . .11. . . . . . . . . . . . . .Contabilitate . . 7.4. . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . Bonul de consum . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . Părţi . . . . . . . . . . . . . . . . Tipuri de tranzacţii . . . . . . . 8. . . . . . . . 2. . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . 75 4. . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE INTRARE . . . . . . . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . Transferuri interne . . Noţiuni de bază. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . .9. Alte încasări şi plăţi . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . .1. . 5. . . . . . . . . . 4. . . . .2. . . . . Stocuri şi solduri iniţiale. . . . . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . . . . . . . Adaos comercial. contribuţii . . . . . . . . . . . . 7. . . . . .5. . . . . . . 3. . . . .11. . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cuprins 1. . . Fişe furnizori/clienţi. . . . Încasări/Plăţi . 89 7. . . . . . . . . . Operaţii de casă . . . 3. . . . preţul contabil. 2. . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . 2. . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularităţi . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . 8.1. . . . . . . 7. . . . . .2. . . . . . . . . . Ieşiri . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .5. . Cataloage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . .1. . . . . Factura . . .Modularizare programe . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. 4. . . . . . . . . . . 4 . . . . . . . . . .3. . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . .2. . Operaţii cu banca . . . Recepţionarea producţiei proprii. Intrări . .3. . . . . . . . .8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cotele de taxă . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . Listarea jurnalelor TVA . .6. . . .1. . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . Codificarea operaţiilor în hMARFA . . .3. . [hMARFE . . . . . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. . . 139 10. . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . .9.1. . . . . .. . . . . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . 8. .componenta transfer documente]. 11. . . . 8. . . . . . . . . . .. . . . . 11. . . . . .1. . . . . . . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . .sistem Optimall]. . 11. . . . . . 139 9. . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . 139 9. . Operaţii cu TVA în hMARFA. chitanţe)] . . . .2. . . . . . . .8. . [hMARFT . . . . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . . .situaţii manageriale] . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . . .13. . . . . . . . . . . . . . . . . .10. . .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . . . . . . . . . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. . . . . . . . . . . . .6. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . . . . OPERAŢII CURENTE. . . . . . . .2. . .componenta declaraţie 390 (VIES)] . . .8. . . . . . . Elaborarea jurnalelor TVA . . . .7. . . . . . . .LISTE . . . . . Asociere termeni la încasări/plăţi . 12. . . . . . . . . . . . . . . . 12. Listare ordine de plată trezorerie . . . . . . . . . . .11. .ALTE OPERAŢII . . 8. . [hMARFE . . . . . 10. . . . . Liste utilizator definite . . . . . . 8. . . . . .8.4. . . . . [Opţiunea facilităţi financiare]. . . . . . . . . . . . . . . [hMARFE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . . . . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . 8. . . . . . . . . . . . . .15. 12. . . . . .5. . . . . . . . . .9. . . . 12. . . . . . . . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9. . . . . . . . . . . avize. . [Preţ mediu]. . . . . . . Plus/minus inventar. . . . . . . . . . . . . . 8. .componenta extras de cont parteneri]. . . . . . . . . . 11. . . 12. . . .5. . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. Operaţii la închiderea lunii. . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. .. . . . . .2. . . . . . . . . . Alte declaraţii. Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . [hMARFT . . . . . .1. . . Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. . . . .14. . . . .16. . . . 12. . . . 12. . . . . .17. Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFI . .4. . . 12. . . . . . . . . . . Exploatarea curentă. . . . 12. . . . . Documente pentru evidenţa TVA . 8. . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . .cu interfaţa pentru palmtop . . .18. . . . . . [hMARFE . . . . . . . 12. . .19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . 12. . 12. . . . .6. . . . . . [hMARFI . . . . . . . Creare liste utilizator.4. . . . . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. 8. . . . . . . .12. . . 8. . . . . . .2. . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . 10. . . . . . . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . .2. . . [hMARFT . . .5. . . . Reevaluare sold facturi în valută . . . . . . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] .7. . . . . . . . . . . . . . . 10. . . . . . . . . .6. . . . . . . . . . . . . . .

pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. de a le tipări pe imprimantă gata completate .în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime. de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri. . conţinut şi contare recomandată). avize de însoţire a mărfii. stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . ordine de plată etc. facturi însoţite de chitanţe. materiale.documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 .operaţiile de recepţie. Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . .şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare. .cataloage de ţări şi judeţe. Documentele (recepţii. clienţi). Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator.se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA. Ca sistem de evidenţă operativă. . . precum şi a celor financiare (casă.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni. Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros).se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . facturi.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie.contabilizarea operaţiilor efectuate . dar actualizabilă).lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole. a operaţiilor comerciale (furnizori. cât şi furnizorii.documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă. . .pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi.) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv. produse sau servicii.. .cote de TVA. plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc. forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă. crearea jurnalelor necesare. PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri. avize. mărfuri (inclusiv din import). Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare.facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile. .catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1.recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor.1. se pot urmări atât clienţii. bonuri de consum etc.. în care: . . produse finite. vânzare.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: .

lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment. i se furnizează într-o fereastră.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. persoana care facturează sau casier. scont etc. de condiţii de livrare. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare. nomenclator de mărfuri. respectiv facturilor. 7 .).. decadal. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. documente de plată etc. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. se poate aplica remiză. 2. Datele nu sunt "ascunse". Astfel. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. din contră. codul putând fi selectat pe baza denumirii. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului. situaţia încasărilor şi plăţilor. în funcţie de client. facturi.la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale.). senzitive la contextul în care le-a solicitat. vânzări şi încasări: . etc. diferenţele de încasat şi de plată. el necesitând cunoştinţe elementare de operare. În momentul vânzării. . precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. se poate completa data scadenţei plăţii. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. etc. un câmp de cont. Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi.. plan de conturi. firme etc. acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă.în cazul recepţiilor de la furnizori. intrare. modul de operare fiind foarte asemănător. loturi. lunar) în aplicaţie. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. De asemenea. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. după scadenţa lor. Aplicaţia este vizuală. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative.

Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie.999.99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise. unde articolele sunt ordonate după data calendaristică.***************). anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: . se afişează steluţe (ex.999. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei.999.999.999) . cum arată listat pe hârtie. tipurile de documente pot fi adaptate.htm. Pentru detalii în legătură cu organizarea.999.3.999.999.999 la +99. aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator. .999. în formatul aaaa.999. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error". pentru economie de spaţiu.pe ferestrele de editare: zz/ll/aa . se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică.999. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor.numere reprezentând cantităţi: (de la -9.zz . Dacă veţi lucra numai în operare. Cu toate aceste facilităţi.pe ferestrele de fişier. iar la afişare. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date.99) .99 la +999. se pot defini tipuri de documente noi. este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici. Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs. puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor. implementarea bazei de date consultaţi Cap. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual..căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa.acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA . Lansarea manualului electronic: .ll. 8 .99 la +999.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99. în ce liste apare. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta). cum se contabilizează.condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor. dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă. .ll. în formatul: aa. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>. Se pot efectua o serie de parametrizări.999.zz .999.

deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale.999.1.0izzzz RON. Însă atenţie.dacă se utilizează şi această aplicaţie . ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare. . şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT . produse sau mărfuri . în documente este memorată valoarea în lei şi valută. Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS).maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă .identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.zzzz RON. . iar cursul se calculează din acestea.999. La unele valute. În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0. 2. .Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale. De exemplu: 1 EUR = i. De exemplu: 100 HUF = i. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului. Calculator de buzunar Calculatorul. fundaţii.zzzz RON.dacă este cazul.în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune. De regulă.999. Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii.pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop. Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul. ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor .pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă . organizaţii etc. şi în valută. apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale.stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente. Dacă este necesar. 9 .999999 şi 9.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane. Se pot introduce numere între -999. din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi).999999. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor. Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale.identificarea mişcărilor de materiale. .fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei .stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program . .999.999.definirea grupelor de articole .numai pentru urmărire furnizori şi clienţi.

de desfacere.1.2 S1. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. adică secţii. un personal propriu. 2. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative. DEMO SRL are o secţie de producţie. o centrală termică şi prestează servicii de transport.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2.1 S1. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum). Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. Exemple: 1. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. aprovizionare etc.2. . în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie.reparatii TV At. aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie.2. efectuate de firmă în ansamblu. o conducere proprie. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare.2. Cod TV MS CA Denumire At. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune.3 S1. administraţie). un magazin cu amănuntul. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . reparaţii maşini de scris. un depozit pentru mărfuri cu ridicata.

o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări). Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. un bon fiscal pentru benzină. Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. care nu va fi stocat. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. cu diverse preţuri în anumite gestiuni. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301.inevitabil . mărfuri cu ridicata.). Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. 381 etc. contabilitate pe La firme mai mari. trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). 345. organizate atât pe tipuri de articole. produse.2. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu. La firmele mai mici sau noi. De aceea. materiale de natura obiectelor de inventar. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. materiale. mărfuri cu amănuntul. etc. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". servicii etc. 371.). şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. adică "gestiuni propriu-zise". trebuie definite gestiunile specifice. respectiv un articol cumpărat pentru firmă.2. gestiunile există şi practic. va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. deci la toate tipurile de firme.).2. care sunt gestiuni pentru stocuri. o factură de curent electric etc. Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. la toate implementările programului hMARFA. produse finite. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). 1) Astfel. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni". ele fiind de fapt depozitele existente. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. unde vor fi adăugate toate 11 . 302. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. există totuşi . "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite.

si chirii chelt. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. protocol si reclama 2.3. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze.2.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. vorbim de o intrare. cu energie si apa chelt. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei.) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. cu materiale nestocate chelt. cu intretinere si rep. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. vorbim de o ieşire. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. 12 . partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune. Menţionăm. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. chelt. Exemple: 1. cu locatii de gest. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. De asemenea. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. Altfel zis. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul.

în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. pentru a înregistra documente. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme". "Gestiuni" şi "Sectii". firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. 13 . cu ocazia dobândirii acestor informaţii. la livrare. în hCONT sau în amândouă. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor.În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. atât prin documente de intrare. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT. cât şi prin documente de ieşire. se ţine organizată în fişierele "Firme". Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". cont bancar etc.1.localitate . evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA. balanţe) se poate ţine în hMARFA. ele putând fi completate şi ulterior. Programul. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). firmele se pot codifica oricum. Dacă se doreşte. chiar prin prescurtarea numelui. de servicii sau chiar o altă gestiune. adică Furnizor intern. cum sunt numărul de la registrul comerţului. analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. fişe. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. În hMARFA. firma X SRL. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT.0125". La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme.cod firmă . adică o secţie de producţie. firma X SRL. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: .0125" adică Client intern. Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. telefonul. Considerăm totuşi. denumire bancă. În acest caz.cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor. este luată în evidenţă o singură dată. de preferat o codificare numerică. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA.1. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior. nu sunt obligatorii în prima etapă.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . În fişierul Firme firmelor client. deci pe un document de intrare (recepţie).

după caz. caractere.. după caz. . prin care se va menţiona.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Documentele contabile . întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.denumirea/numele şi prenumele şi. astfel: . după caz.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul).denumirea documentului. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie.4. sucursale etc. fişe etc. după caz. care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. . (MO 870bis/23. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare. după caz. numărul şi data documentului justificativ.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare. puncte de lucru. număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). 1 din Legea contabilităţii nr.semnăturile pentru întocmire şi verificare. 1 din Legea nr.2. . create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre. 82/1991. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică. temeiul legal al efectuării acesteia. după caz.sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate. atunci când este necesar. . Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. . o persoană sau mai multe. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.08 privind formularele financiar-contabile. Persoanele prevăzute la art.persoanele prevăzute la art. 82/1991. după caz. pentru fiecare exerciţiu financiar.capitalul social. prin decizie internă scrisă. Alegerea unui sistem de codificare adecvat.felul.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. -. chiar din faza 14 . . care servesc la prelucrarea.persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna. care este numărul sau seria de la care se emite primul document.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. respectiv: . . . . respectiv gestiuni.numele şi prenumele. . . stabilit(ă) de societate. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: .forma juridică.codul unic de înregistrare .2. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative.11.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. după caz. republicată. .12. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. .jurnale.

este foarte importantă.pt. aaC999. În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare... : aaT001 .. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special). de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 . 2: 103001 . Dacă se utilizează mai multe jurnale. 110687.. aaX999. pentru ca la 15 . plajele trebuie alese pe secţii. 120002.103000. aaP999. . aaB999. . iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. la crearea primelor documente.. Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere. Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile. aaS999. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei). . .. În acest caz. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine.10B000. 120001. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special)... La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie. iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului.anul 2012 etc. 110002. se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 . La recepţii. 4: 10A001 . În hMARFA.de implementare.pt.10A000..108000... alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră. Programul.. La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: .. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001.. pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile.la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special..pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 ..aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 .anul 2011 . trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal... : aa0001 . propune forma aannnn. .. 3: 108001 ... un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului. de 3 + 12 caractere... Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine.pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 .

extrase şi pentru documente. dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare.. Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. intervalul de numere. numai aşa putem fi siguri. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx). În plus. Recomandăm utilizarea acestor numere interne.. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite. se poate verifica şi stocul disponibil. fiind identificatorul intern al lotului. Documentele pot fi create. . Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan). La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie. atunci se atribuie xxx/1. numele persoanei care semnează pentru preluare etc. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. al blocului al setului de formulare respectiv. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . sunt numerele de blocuri consecutive..sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus. ca ordin de plată. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite.. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului.. xxx/2. 16 .formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA . astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere.2. Astfel. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei.. dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA.not (<Ctrl F1>)..datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit .. de exemplu numărul poate să înceapă cu F.introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului. chitanţă etc.documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. De exemplu. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum. unde 1.

Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse. 2 . Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc. 17 .. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 .. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului... De exemplu.agent 1/punct de lucru 1. AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse. BFA 0212002 pot fi şterse... 1 ... .facturi întocmite la calculator.. E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc ..la sediu. "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 . dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr. numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual.. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . .. A . E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 .. .. .facturi întocmite manual (blocuri de 50 file). atunci facturile AFA0010056.3.. Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole.agent 2/punct de lucru 2..special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002.. fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. E .. Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 .avize de însoţire marfă. .. În exemplu numai facturile AFA 0010058. 2.fac Bloc Reg. În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F .. Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr.

02 pentru sortimentele de scaune. obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 . obiecte de inventar etc. tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. dar totuşi dorim să obţinem rapoarte. putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte. materiale auxiliare. 18 . b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. adică articole cu cont sintetic distinct. dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului.01 pentru sortimentele de masă şi 345. trebuie să definim grupe pentru fiecare tip.). dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului. De exemplu. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis .3028). De exemplu.ţigări.

denumirea articolului .taxa vamală . marfă cu amănuntul. în fişierul "Grupe de articole". mii bucăţi etc. mg sau între bucăţi. că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. produs etc. 19 . cl. Observaţie.un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare.cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului.). material auxiliar. deci într-o gestiune. nu este nici el în prealabil cunoscut. dacă articolele sunt grupate . precum şi un preţ de livrare. se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă. . marfă cu ridicata. obiect de inventar. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire.în mod asemănător. ml sau între km.). mm sau între t. cm.dacă este cazul . serviciu. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi". Numai în momentul în care intră în patrimoniu. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). pentru consum etc. care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. Rezultă deci. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: .) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: . m. l. dl. alegeţi varianta adecvată. Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune.codul articolului . De exemplu: între hl.4. marfă. se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. ambalaj. Dacă vindeţi articolul respectiv. În hMARFA. g. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material.grupa de articole de care aparţine.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. favorabilă pentru facturare. evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări).unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) . La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. 2. kg. produs finit al firmei etc. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator.

deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm. în nomenclator articolele nu au nici preţ. partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. pe când ultimele două la contarea automată a 20 . mărfuri. faceţi recepţia în KG. dar vindeţi cimentul la KG.5. . Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii. La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate.dacă cumpăraţi 100. cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. .).200. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale. este necesar ca: . Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care. De exemplu. nici cantitate. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă). Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc).De exemplu: .dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. La fiecare recepţie. singur tip de articol.să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului.345 mii x 500. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune. fără specificarea unei grupe de articole.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. De exemplu. Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură.dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. patru conturi esenţiale.200. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate. Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare.000 lei/mii bucăţi). nici cont contabil.345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. 2. . . la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI.gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" . produse etc.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc.

mărfuri cu ridicata .mese .pe contul 701 .pe contul 345.din producţie .01 .scaune . .pe contul 303 Venituri: . ambalaje şi obiecte de inventar .un depozit central de materii prime şi materiale.pe contul 345 .contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire. pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv.pe contul 345. Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.1. 3024 şi 3028 . 3022.cu mărfurile pe contul 607 .mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371. defineşte şi tipul articolului: material (G).1 371. produs (P) etc.un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul . înseamnă.02 Cheltuieli: . . 2 .din lucrări şi servicii .din care: transportul pe 704.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.documentelor de ieşire.materii prime .obiecte de inventar în depozit . Deasemenea.pe contul 707 . .pe contul 301 . . 1 . 6024 şi 6028 21 .contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă.pe contul .depozitul nr. 6022.pe contul . că s-a greşit la completarea recepţiei.cu materii prime şi materiale pe 601.01 371.1.02 .depozitul nr.contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA).01 lucrările de reparaţii pe 704. 6021. dacă articolul aparţine acelei grupe.contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă).un magazin cu amănuntul .pe contul 381 . Exemplu: O firmă are următoarea structură: .materiale consumabile .pe contul 371.ambalaje .2 .pe conturile 3021. Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control .02 .produse .pe contul 704 .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata . rândul mai marfă (M).

G-ALT. 605. iar în cazul ieşirilor se 22 . 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr. câte conturi pot avea. etc.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi.cu materiale nestocate. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. MR MR MA S S C C C ContI 371. G-AUX. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT.1. X605.02 371.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel.1..01 345. orice diferenţă de preţ pe contul 308. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. G-CMB. deci grupa va rămâne necompletată: Gest.2 ContId 378. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1.1 378. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. S1. X604. MR2. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. G. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art.2 ContE 707 707 707 704. Este necesară utilizarea grupelor.01 371. S2. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art.1 378. G-PSC. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. 1 depozitul nr.01 704. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. de exemplu. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345. Nu este necesară utilizarea grupelor.

mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice. în Nomenclatorul de articole. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab. "345.12 " . produse. sau: "5124.01.în lei . în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând). servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. la grupa 3. reprezintă o anumită cantitate de mărfuri.11 car. "5124. prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. Se caută. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare. dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv. Parcurgem Funcţii de conturi.cont bancar valută. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare. Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv. de stoc sau de ieşire).ridicata Mf.în dolari 2.14 car. 5.va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301.01.amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric . 6.următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. programul oferă şi această facilitate. 2. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" .6.01.302) LIFO.01. să vedem. Lotul (de intrare.cont bancar valută. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf. definită o gestiune unde se poate 4.12 KG " . Contul cantitativ are următoarea structură: .analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301.primele 11 caractere : simbolul contului .FIFO pret achizitie(371) LIFO. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi.

deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. este sus. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. aplicaţia contabile recomandate mai modifica. Mărfurile se ţin pe contul 371.2) (378. baze de aprovizionare şi alte asemenea. ambalaj) a acestora. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv . transformat în lei la cursul de schimb utilizat. 24 . în condiţiile de livrare franco-frontieră română. indiferent de modul lor de formare. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite. La livrare. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul.preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit. de condiţia de livrare (franco.Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. Adaos comercial. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul.2) (4428. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. acestea se pot 2. materiale etc. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. îl vom numi în mod unitar preţ contabil.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata. La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern.7.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului).

. Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli. Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. Felul cheltuielii hMARFA.2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: .la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. care defineşte financiară. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus. cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează). astfel: Cod C1. Observaţie. 2.8. .1 921. aplicaţia este parametrizată astfel: .1 C1. Aceste centre. că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. Aceste sensuri sunt valabile la recepţii.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei . iar . unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA. La livrare. Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: . vor folosi conturi analitice corespunzătoare. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz). pentru fiecare 25 .la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi.2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. atât în contabilitatea financiară.preţ livrare este preţul fără TVA. Dacă cheltuielile (ex. etc. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse). activităţi auxiliare.

.... producţie pt. servicii pt.. etc.2 C1.. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1. Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare..cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită..2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921.1 921. NIR. financiară : (BCM.servicii BPP: contab.) 6. financiară contab. trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele.... Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli. 9. gestiune obţinere produse.1 921.2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt. 6.1 C1.1 921. administraţie pt.. = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP...1 C1.. financiară contab.1 C1.. = 401 = 901 = 3.. BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit . gestiune BCM: contab. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii . indirecte pt.. 9. cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative. NC.2 921.. chelt...

se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem .2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: .2 = 902. după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . 2. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s". financiară contab. care determină afişarea datei scadenţei.contab. Schema unei societăţi comerciale.închiderea preţ . însă nu admite modificarea ei. . 27 . aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig.1.se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare. utilizându-se contul 712. se poate folosi "(s)". după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348).se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate. . gestiune BPS: contab. . gestiune 931.manual de către utilizator la editarea documentului.automat la completarea documentului. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT.calcul automat în timpul validării. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat. 2. La fel se procedează şi la servicii. fără intervenţia manuală a operatorului.1 = 902. numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: .9.1 = 931.după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program.se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA.

. Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă). astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor. . Se recomandă. ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme..2-facturi col.10.. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col. . Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală. Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare. de întârziere la facturi neîncasate .serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor. trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.La completarea documentului. La cota fixă se introduc numerele 1.Scadenţă clienţi . Celelalte funcţii se utilizează astfel: . În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă. data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: . la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele..ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. contribuţiilor etc.Intervale zile de întârziere la facturi neplătite .4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an .3-facturi col.. sunt valabile cele descrise anterior. 2.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi. De exemplu: 28 . sub forma impozitelor.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului. însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete. Urmărire plăţi impozite. codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior. taxelor. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior).Scadenţă furnizori .1-facturi col.Intervale zile în cazul precedent.intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută.se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: .scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi.

în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare.11.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ.Conturi de trezorerie. La această metodă însă. scadenţa şi documentul de plată. cu evidenţierea scadenţei lor. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. 29 . Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin. Astfel. pe scadenţe. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. Pe baza acestora. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor.SOCIALE SI FD. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte. 2. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. se pot crea mai multe "Firme". La tip se înscrie "T" . FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic. Utilizând această soluţie.SPEC. util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale.

iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. respectând data facturii. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. numărul poate să fie de forma: aax000. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri.pe facturi. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. Secţiunile VAMA şi CHELT.1. modificaţi luna curentă cu <F6>.numai soldul clientului. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. iar de aici . deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. respectând data facturii şi cursul de schimb. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. La validare înscrieţi Total livrare în valută. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate.pe facturi. dacă anul implementării este 2011. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. nu trebuie completate. definind un cadru general pentru operarea lui. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. cursul de schimb. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): . data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. iar dacă sunt mai multe documente. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): . respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. se creează mai multe documente.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente.numai soldul furnizorului. sau . Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. sau . Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată.

În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. 3. se poate apăsa tasta <F1>. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări. dacă este cazul. Fig.Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal. într-o grupare logică. 3. când câmpurile sunt active. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent. din care se poate selecta cel căutat.2. Fig. va arăta lista cu codurile.). În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. articolele etc.1. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier. la În multe situaţii.2. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig. care.3.1. Dacă după apăsarea 31 . căutări. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. 3. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat.).

etc. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. în capitolul I/12. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică.2. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. se poate alege Lista sumară:D. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. Problemele legate de setarea imprimantei. III. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. o grupă de care aparţine. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. În unele situaţii. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. de alegerea tipului de hârtie. care se poate modifica doar pe bază de documente. care fac obiectul activităţii utilizatorului. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. Liste Aplicaţia este complexă.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. Există 3 posibilităţi: I. cât şi cel din Loturi de stoc. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. poziţia din lista de taxe vamale. Acolo. unitate de măsură. utilizatorul poate să decidă. o denumire. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. ambalajelor etc. Pentru păstrarea acestora. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. serviciilor. produselor. 32 .În plus. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. programul este livrat cu câteva cataloage utile. cota TVA. valoarea în procente a taxei vamale etc. 3. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat. o descriere amănunţită. II. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. înseamnă. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil.

pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). produsele. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. taxele corespunzătoare. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. Pentru orice operaţie în valută.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. Valoarea accizelor se modifică destul de des. serviciile etc. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. Taxe vamale La livrare. De regulă. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. În acest fel se asigură. introducându-le cu Adăugare. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . executată cu programul hMARFA. Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. în funcţie de modificările legislative. Există câteva valute. 33 . Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric.

respectiv <Alt S>.30 EUR 4. debitori sau creditori diverşi etc. 3.287700 2010. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. bănci. selectând perioada (anul. Punând de ex.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. <Alt M>.furnizori. din program. atunci în dreptul ei se scrie -.213500 2010. ferestre de ajutor etc. când completăm rubrica cursului de schimb . se listează cursurile ordine cronologică inversă.3. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei.27 EUR 4. Se pot defini şi alte monede. .10. Partenerii .284800 2010.20 EUR 4. filtrând denumirea valutei căutate.În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb.11. luna) de şters. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual.dacă ordonarea este după monedă. În orice împrejurare. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi. care la un loc formează partenerii utilizatorului. Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. EU2 etc. clienţi. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. 34 .12. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă.31 EUR 4. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: . Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. pot fi atât firme. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar.dacă ordonarea este după dată. apăsând tasta <F5>. dacă nu prezintă interes. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată.10. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. adăugăm moneda EU1. cât şi persoane.10. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. Faţă de varianta livrată.26 EUR 4.289700 2010.

informaţii de comunicare. ales de utilizator.Sistem de secretariat . Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . Gestiuni. 3. judeţe. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă.firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date). O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. În meniurile respective se realizează operaţii simple. codul fiscal. adresa.. denumirea completă. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. cum sunt Vizualizare. Trebuie menţionat.de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi .de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori . Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. dobândind astfel calitatea de document justificativ. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. codul IBAN. cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). Listare selectivă. Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate.de încasări şi plăţi 35 . ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. după care se poate salva cu <Ctrl W>. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. în funcţie de denumirea străzii. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. Modificare. Adăugare. Ştergere. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă. Localităţi.4. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS . chiar ajută la completarea lui. iniţialele firmei. Programul verifică codul IBAN introdus.

.. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută .încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor.MI . de listare. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc.. care se va executa la sfârşitul unei luni. datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. . care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea.MR .) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. este vorba numai de diferenţe în modul de contare. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. rezultând ierarhii de jurnale. trebuie să ştergem filtrul D. Un tip de jurnal este definit printr-un cod. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. După aceasta.. . Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. . extras de cont etc. 36 . În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific.. în fişele conturilor şi în cartea mare.. MIC . Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale.. factură. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile. jurnalele se detaliază după necesităţi. care ar fi TFAC în codificarea acceptată. pentru operaţiuni specifice şi altele.. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă ... Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură).. Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală.Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA. facilităţi suplimentare. La contarea documentelor.ieşiri-vânzări . pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent.MV . jurnal casă . De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV . Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT.recepţii-intrări . De fapt nu este aşa.. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită.dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.. fiecare document (recepţie.. numit şi număr jurnal. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise.

.formule de iniţializare .sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului. .tip document . De exemplu.firme. Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane. iar TFCE . care nu permit validarea acestuia fără 37 din . . în cazul BCM . Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici. gestiuni meniul Vizualizare. respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv. un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul. unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii. cu codul lor.: .formule de validare . precum şi documentele din aplicaţia hMARFA. Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. persoane. . marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr. aviz insot.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document .Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA.Factură firme. pot interveni . sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. Prin urmare. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite. care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor. De exemplu.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. pentru că aici vor intra materialele spre consum. factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei. şi dacă ştergem filtrul D.text liber . denumirea şi partenerii care secţii.Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. de exemplu care aparţine documentul. în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil.sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori .destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. codul.de exemplu la factură se poate completa: Nr.parametrii . etc.sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului. .Bon de consum materiale: . Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate.arată jurnalul de modelul. Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC .emitentul documentului este o secţie (S). împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza.

documente justificative primare .arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. total TVA.).acest document nu modifică stocurile.documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA. etc.referitoare la margini. Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: . borderoul cecurilor depuse. Dacă se doreşte schimbarea unor date . atunci documentul este în stare Validat. 38 .preţ contabil. . . deci al aspectului concret al formularului se pot . valoarea contabilă a articolelor vândute etc. în caz contrar nu este validat.el poate fi oricând vizualizat. modificat sau listat. a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare. . Un document aflat în starea Validat.documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări). deci este în starea Anulat. pe extrasul de cont.plată comision. număr . ca de exemplu total factură. adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul). 2. În cadrul distinge: modelului. .sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . . înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă. etc.factură. Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1. etc.formule .acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex. valoare vânzare. Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare.documentul rămâne înregistrat în baza de date. Cantităţile intrate sau ieşite. . .documente cumulative . . 3. sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat. . etc.format pagină imprimarea estetică exemplare.de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>. totaluri. respectiv Anulat. se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA. Dacă această rubrică conţine litera "V".formular .sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente . În validare se calculează şi unele elemente ale documentului.respectarea criteriilor impuse. TVA. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). bon de consum.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare . Imediat după crearea unui nou document în hMARFA.sunt create pe baza altor documente primare. nu şi la modificarea stocului. cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului.documente pentru operaţii specifice .documentul poate fi calculat de program. încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare. De exemplu. . acel document se află implicit în starea Anulat.formule de contare . .

se înregistrează.de exemplu registrul de casă . După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. dacă este cazul. După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. Pentru aceasta trebuie. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). Spre deosebire de documentele în starea Anulat. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. etc.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent. acestea vor putea fi validate. preţul contabil. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. Astfel. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună). 3. care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. documentele în starea Validat sunt documente definitivate. că documentele pot fi completate . în funcţie de modul de implementare a documentului. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. Aici se presupune. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă.deci datele caracteristice tipului respectiv de document. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. . după caz). recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. care ulterior se anulează.de exemplu la calculul soldului de casă -. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. Prin urmare. Aceste documente nu modifică stocul. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare . 39 . Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. Modificarea stocului se execută în momentul validării. dar nu se contabilizează. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. şi operează modificările în stocuri.3). nu este aprobat.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat.

Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" . Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. Dacă dorim să anulăm un document deja validat. . iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> .Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare. 3. atunci putem intra direct în familia MR.Abandonare: se tastează <Esc>.5. Invalidare . În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie. În plus. În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. 3. procedăm în felul următor: . 40 . Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui. .Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>.dacă avem un document format din mai multe ferestre. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor.după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările.selectăm meniul Modificare . bon de predare produse finite.Fig.3. etc.după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată.intrăm în documentul ales . Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR. documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând.

În cazul recepţiilor. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. care arată. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. etc. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. etc. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. Cu ocazia completării scadenţei. inclusiv rândurile acestuia. se poate apela cu <Shift F9> calendarul. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită.apăsând tasta <F10>. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. fără a anula documentul. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. 41 . Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. Dacă dorim modificarea acestora. număr document primar. Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. rămâne accesibilă şi după validarea documentului. sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei. gestiunea în care a fost recepţionat lotul. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori .deci se văd loturile de intrare . Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare. ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare.de exemplu data. În cazul rândurilor.1. dacă este modificabilă manual. Simultan. Prin Modificare. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată). se poate apela tasta <F1>. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. de gestiune.Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. Data scadenţei. Dacă documentul a fost validat. acestea se pot vedea mai detaliat . valoare. Se mai poate modifica şi Număr comandă. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit.

se poate stabili preţul de vânzare.) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri. 42 . Capul documentului .liste utilizator: . Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori. furnizori.sumele de total din factură şi TVA.Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I.opţional.gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) .intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). III.în lei şi valută.numărul. procedăm astfel: . . Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole. atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite. Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. . se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv.operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) .lista recepţiilor.din jurnale: . Text liber .pe gestiuni. II. unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare. .se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului .cu subtotaluri pe zile. în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document . În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite.scadenţa plăţii (dacă are sens) . cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) . se văd cantităţile intrate şi stocul. Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: .număr comandă (dacă se utilizează) . ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document. etc.de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare .de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia . .furnizorul . Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit. tipul şi data documentului creat .reprezintă datele de identificare: . deci mai întâi trebuie şterse rândurile. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune. Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite. Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri.listarea individuală a recepţiilor . se poate menţiona data expirării. pe gestiuni. adaosul comercial.se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc. cu cheltuieli şi vamă.dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă).dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. .după număr recepţie. În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus.numărul şi data documentului primar .

Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ. 43 . Schimbând ecranul cu Fereastra. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile.condiţii de livrare. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1.<Page Down>.lista adaos comercial calculat relativ la valută . Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării.. Dacă folosim tastele <Page Up>.se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. calitatea produsului etc. în aceeaşi valută etc. Liste utilizator: . în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite.datele de intrare ale fiecărui lot. Pentru ziua listării se poate alege lista 2. adică cu documentul de recepţie ataşat. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii. .6. la un loc cu eventualele observaţii . după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. furnizori. care se formează mai rapid.se pot lista furnizorii neachitaţi. ele îşi păstrează provenienţa. din experienţa acumulată. de plată. etc. Loturile se pot vedea pe ecran. preţurile. Astfel. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv.din oferte primite. de transport. .din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR. că pe tot parcursul mişcării lor.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă.după filtrările necesare. atât în lei. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. 3.): .. adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate. număr comandă etc. se pot afla detalii despre denumirea. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor. Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată. având specificul. cât şi în valută. Se pot lista .

marfă. liste cantitativ-valorice de stocuri. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. Comparând cele două variante. Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră.Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa). . de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii.) în cadrul unei gestiuni. data expirării şi observaţiile. Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. Înainte de efectarea operaţiei.lista adaos comercial calculat relativ la valută . În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. condiţii de livrare etc.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. codul gestiunii + preţul contabil. dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. 44 . Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. definit prin codul lui. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. loturi. material etc. apare o fereastră de avertizare. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. Un articol. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . Liste utilizator: . se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. codul articolului şi codul gestiunii. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). 2. etc. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem.

e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii. etc. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv. mărfii.4. Fig.4. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim. În urma selectării loturilor de intrare. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora...f). număr recepţie etc. 3. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. 45 . Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig. De exemplu. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii.-tigari. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. la câte preţuri a fost recepţionată. Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere. de articol. a). alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă. din loturile de intrare. De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie. 3.

...00 18....... ..00 765. ...00 345 Produse finite 0. . ..... 7....... 72. ......00 1050.. Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul........ ......000 350... . ...00 18532.. .. Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca. ..00 74200. . . ........ . ....00 600. .50 371.50 105123... marca Detergent marca.. Cele 5 definite şi pentru această listă....... 6. După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus.. ieşirile şi stocurile finale... 8....00 200. TOTAL GESTIUNE 251738.00 720..00 371.....00 81.. Detergent marca.80 66..00 3..... Cafea solub.... ...00 8800. Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.50 6119.. .00 900..00 100.. .90 85....000 .....00 28350...00 85....30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic.. . marca Cafea solub. . etc. . .. 4......... M-CAFEA SOLUB. Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic... ..000 1060.... G M-CAFEA SOLUB...25 80.... .00 0....... . 5......000 9..... 0....00 9450. .... ..M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1..50 4867. ... . .00 3021 -Materiale auxiliare 0.. ...inventar |U.. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr.Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol... .) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate. .inv.. . ..... .00 2500...00 66.......... .000 300......75 24000.00 11909......... credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------.. marca Cafea solub........ .00 1500...... Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20.....000 500.. 3131.. 301 Materii prime 0.. . . ..1 -Marfuri cu ridicata 3131.. .. 1455....80 15544........ ...00 303 Mater. ... G M-CAFEA SOLUB. tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale....00 720.00 55...80 TOTAL .. ...... de natura ob...000 160.2 -Marfuri cu amanuntul 0.. ............ ... 3...00 2300...00 70. gestiune. ....|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt..00 . că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie.. . . G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR ....debit Val. dar fără defalcare pe luni..... ..... 2...... .75 46 .00 15. În mod analog....... De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20. ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val.... ..... .. recepţie...000 300. . .......... . ..| inventariate | nr...... .. se pot lista mişcările. . intrările.00 13646..

Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. Operaţiunile de Vizualizare.în . detalii despre clienţi sau comenzi. .: >1000 următoarele 47 .3. Dacă nu se specifică data. de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente. -lista facturilor . de exemplu ultima zi a lunii precedente. semnate.după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat .Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .facturi neîncasate . se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista. text liber şi rânduri. dar nu se listează.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. lista se formează pentru data curentă. ştampilate după caz. factură. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra. financiar-contabil.se poate lista situaţia facturilor neîncasate. Reamintim. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere. Se pot specifica alte date calendaristice. de tipul: aviz de expediţie.în .în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1.se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole.5. Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig.) . numărul de regim special. aviz de însoţire marfă. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. atunci însă lista se formează puţin mai încet.dacă este cazul. Apare însă o fereastră. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei.în meniul Încasări/Plăţi . dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară. documente de retur etc. bon de consum.7. retururile . -facturi scadente .3.listare factură/document de ieşire . Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. astfel putem studia datele documentelor de ieşire.ca şi în cazul precedent. Modificare. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus.au de obicei cap document.ne poziţionăm filtre: . cât şi pentru management: . că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice.

liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr. Urmărirea unor comenzi. 48 . activităţi etc.lista adaosului comercial pe mărfuri . se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II.) care nu este obligatoriu să fie completat. Apare şi în documentele de intrare. acestea se listează cu Lista facturilor. contracte importante.5.comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX . Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire. Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi.completând câmpul Nr. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I. văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: .cmd.Fig. Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: . Dacă sunt mai multe poziţii. 3.liste utilizator: . .lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri . III.loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole .în valută .comandă în fiecare factură.lista adaos comercial pe mărfuri .

doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. cec. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale.) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului.pe locuri de încasare/plată (casa. atunci 49 . Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate.8. se încasează şi se plătesc avansuri etc. Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând.3. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: . Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. compensare etc.în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . Jurnale. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi. al documentului de încasare/plată. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată. fie o persoană fizică (Persoană). Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. file. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui.pe forme de încasare/plată (numerar. rezultând ierarhii de jurnale. De regulă. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA.. conturi diferite la bănci etc. fie de parteneri. la firme mai mari. virament. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii.) ..în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci .

indiferent dacă sunt sau nu validate. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda. ci doar rulajul fiecărei file. Exemplu: Casă.. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei.soldul filei. Exemplu: Cecuri primite. .soldul filei precedente. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. respectiv datoria. După introducerea sumei în valută. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: .când se precizează soldul.de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere. Închidere şi validare. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. înregistrările sunt grupate în file. fără precizarea unei valute. stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. La jurnalele în lei. Tipuri de jurnale I. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate.rulajul filei. se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. II. obţinem rulajul filei. Prin ştergerea soldului. acestea trebuie să aibă suma 0. . Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă. se înscrie suma în lei în ultima rubrică (. . Listând fila tip borderou. dar soldul lor iniţial este 0. În cadrul jurnalelor. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. . Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. lei). 50 . mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului..

Ea introduce înregistrările în jurnal. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. fie în contabilitate. dacă plata/încasarea se referă la o factură . dacă în secţiunea Reprezentând. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. modificate şi validate de contabil.înregistrarea se consideră "bună pentru contare". Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. dar nu anulate. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. închide filele. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. a fost precizată recepţia sau factura. De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate. Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. . Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. . fie trebuie cunoscut contul corespondent. Deci. Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. în sensul că persoana.. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. Astfel. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. 51 .se restabileşte datoria sau creanţa. evidenţiate fie în hMARFA. Se pot valida şi înregistrări neînchise. dar cu sumă 0. de obicei ulterioară. De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite. De exemplu. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă..Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: .stingerea creanţelor şi datoriilor. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe.evidenţa sumelor din casă sau bancă. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate.înregistrarea nu este contabilizată. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. cele două activităţi se întrepătrund. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. de care răspunde în general contabilul.

respectiv Ieşiri /Fişe clienţi . odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei.9. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează. şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. care poate servi la completarea formularului corespunzător. Astfel: a) din jurnalele de bancă . .. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) .Procesul-verbal de compensare. Sunt trei tipuri de liste: .document: dacă documentul este întocmit de firmă. astfel: Intrări/Fişe furnizori .Registrul de casă . după modificare.operaţiunea Extragere. la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. formular şi formule de model. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. închisă. închisă.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă. neînchisă.poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . se modifică luna curentă cu tasta <F6>. Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat. La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 .fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă. În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare.filă şi data modificabil Reprezentând.filă de tip registru (cu sold şi rulaj). . implicit această perioadă este luna curentă. b) din jurnalul de casă . dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV.Borderoul ordinelor de plată depuse la data de ..familie de jurnale: listare selectivă 3. rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date. pe conturi etc. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. . pe parteneri.filă de tip borderou (numai rulaj) .Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare.. Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: .filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat). Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă.jurnal: listare selectivă . document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr.

. Extragerea poate să fie: .facturi. diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod.criteriile de grupare.: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi. .: Nivelul 3.nouă. plăţi în perioada selectată. dar se pot modifica. este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum.perioada pentru care vor fi create fişele.total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei.criteriile de selectare.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei .sold precedent.dacă Tip monedă ...Fig. . . caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă. . încasări. la a doua ordonare pe denumire partener.: Nivelul 4. soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei. este completat cu L: apare fereastra în lei. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP .dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: . Fereastra: .Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei . TSUME . 53 .dacă Tip monedă . CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1.3.6.: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută.repetarea extragerii anterioare.Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se . caz în care trebuie înscrise criteriile.: Nivelul 2.

inf. încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii. .fişe în valută .00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată .fişe în lei .balanţă în valută . . că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată. . -Balanţa furnizori/clienţi: .factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: .balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.2.grupele nu sunt luate în considerare la listare.tipică.sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: .este o listă simplă de control. .00 91 365 3. ci doar un total general. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.se listează un singur subtotal pentru toate grupele. nu se listează subtotaluri.balanţă în lei .pct. înregistrările TSUME nu sunt listate.se listează subtotal pentru fiecare grupă.dacă SOLDP=0. Executând o listare pe ECRAN.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare. -Fişe: . pentru economie de spaţiu.grupele definesc doar ordonarea listei. Menţionăm. Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap. acesta constituind şi antetul fişei. .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi . nu va fi listat. Lim.se listează soldul de la începutul lunii.în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă.10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim. La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: .00 31 90 2. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. . sup.00 366 999999 4.reevaluare facturi în valută . caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată). cont ..calcul penalităţi .

balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final.Listele fişe. . se listează subtotal pentru fiecare grupă.Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi.pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi.Rulaj # 0 S . apare o fereastră de avertizare: 55 . În schimb. setaţi LATIME_A4="NU". iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului. modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F .Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară.dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare. ci se face centralizare pe penultimul nivel. data calculării: data de sfârşit a perioadei. cu subtotal pe furnizor/client).Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere. . .Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C . Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI]. Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener). dacă este posibilă listare A4/peisaj.în Constante şi funcţii verificaţi. dar nu se listează subtotal pentru această grupă.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii.Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. iar cele complete sunt analitice (la nivel factură. La lansarea operaţiei. . dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . numai fişele în lei sau numai fişele în valută. Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R . . Pentru acest lucru. . .lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare.. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei.calculează restanţele faţă de data scadenţei. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret. atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei. În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele. se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută. . ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi.Rulaj şi sold final # 0 .Sold final # 0 RS.lista apare numai pe fereastra în lei şi valută. . la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare. .

jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig. iar la descărcarea gestiunii. produse finite sau pestare de servicii. Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1. MIR2 etc. dar va trebui indicată valuta jurnalului. Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare.. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate .3. Desigur. Într-adevăr. 345 după natura ieşirilor etc.documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate. aceste solduri vor fi cu suma de 0. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx. 56 . va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat. 701 sau 704. în momentul întocmirii lor . Această operaţie înseamnă următoarele: .Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371.6). se recurge la tasta <F6>.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. Exemple de contare: REVC 4111. -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii. respectiv MIR2 etc.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. pentru contare. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001.58 lei 3. Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii.2 REVF 665 = = 765 401.. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. De exemplu. iar cele de ieşire şi cele interne.10. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program .în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. care sunt astfel concepute. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! . încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv.2 39. la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul. programul "ştie". .44 lei 184.

după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???". . . De exemplu: . identificarea unor articole contabile. dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat.! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. pentru calculul unor indicatori de vânzări. de vânzări. etc.chiar dacă s-a încheiat deja o lună..se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal. prin faptul că ele conţin felul.3.Perioada este o lună întreagă. . LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: .Tip document. câmpurile AN. De regulă. În acest caz. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN. prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. un tip sau număr de document concret etc. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. trebuie să introducem filtre: Fig.nu sunt completate.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT.Jurnal este de maxim două caractere.document . dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. Nr. se pot face contări ulterioare decadal.. 57 . Operatorul trebuie să verifice. de casă. Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:.7. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare.). . În cadrul operaţiei de contare. bancă. Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple. un jurnal concret. pentru verificarea unor înregistrări. numărul şi data documentului sursă. Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus. . acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. obţinerea de situaţii intermediare. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice). la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume.

se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. în cadrul aplicaţiei hCONT.dacă data calculator precede luna curentă. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. data curentă În primul rând al ecranului. luna curentă permanentă este unică. La relansarea programului.În cazul utilizării în reţea. Luna curentă. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. La utilizarea programului în reţea. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. atunci este prima zi din luna curentă . 58 . Listele ca fişe. La fel. pentru că eventuala refacere a contării automate. luna curentă este tot luna curentă permanentă. facturi/ieşiri. atunci este data calculator. atunci este ultima zi din luna curentă. Recepţii/intrări. prin operaţia numită "import".dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă). solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. sau pentru perioada specificată unde este posibil. unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. care nu au caracter repetitiv. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. . Data curentă este: . Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. în partea dreaptă. La implementare trebuie setată. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. acestea trebuie notate de către utilizator. balanţe. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate.dacă data calculator este în luna curentă. este înscrisă luna curentă. La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program.

Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă. . exprimată la lansarea ştergerii.recepţia nu are loturi de intrare/stoc .toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4. adăugare facturi.dată recepţie < d.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 . Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă.ieşire şi încasările aferente dacă: .ieşire este încasată.toate facturile din recepţie sunt plătite .ieşire este nevalidat sau validat proform. păstrând totuşi coerenţa bazei de date. fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită. . respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin.factură/doc.cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? .data factură/doc. datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL. Astfel.ieşire < d. Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: .dată recepţie < d . .valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? .factura/doc. erorile sunt semnalate.ieşire cu data < d ETAPA 2. Şterge loturile de ieşire dacă: . . la adăugare filă nouă.ieşire nu are loturi de ieşire. .factura/doc. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse. Înainte de a efectua această operaţie.factură/doc. Verificări efectuate: .Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii. Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator.Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată. Şterge facturile/doc. .valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1.toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată. .

hMARFUxx .hMARFAxx .hUTIL program complet program operare.hMARFSxx . adică prin utilizarea mai multor programe executabile: .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi.meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> . câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> . etc.calendar <F10> .ETAPA 5.afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> . numai operaţii curente. Şterge încasările şi plăţile dacă: .fereastra de ajutor pt.modificare rând document <Alt A> .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> .vizualizare rând document <Alt M> .hREPO .fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.<Page Down> . hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe. Principalele taste funcţionale utilizate <F1> . factură/recepţie necompletată .12. program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx . <Alt V> .înregistrarea este nevalidată sau nr.utilitar de imprimare <F9> .calculator <Shift F9> .adăugare rând document <Alt S> .reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni.notiţe .deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>. echo Acces interzis ! echo . programele respective care implementează aceste funcţiuni: .schimbare lună curentă temporară <F7> . În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> .11.hMARFOxx Recomandat sau pentru . pause 3. setări.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.bat @echo off cls echo .răsfoire într-un catalog.deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> . stări <F8> .data înregistrării < d. pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii. .cursuri de schimb <F6> .hMARFDOC . opţiuni.listare document 60 .ştergere rând document <Alt L> .lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> . Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse. .informaţii.

. A etc. MRP .în anul 2011 propunem.Recepţii materiale. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata.exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx. se poate utiliza şi un singura caracter (de ex.| fact. | servicii etc.ext. . face în cadrul jurnalului.ext. 11C002. 100001). ci şi din producţia proprie.| +DVI | imobilizări. 11P002.. dar Exemplu: MRIM .4. | factura furnizor | fact.Recepţii cheltuieli : 11C001..TVA deduc/nededuc. MRIX . 110002. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit.. La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale. Observaţie .mărfuri Recepţii cheltuieli Rec.. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. mărfuri: 110001. din plus de inventar.| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 . chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche .chelt. Dacă sunt multe documete.. dintr-o altă gestiune.. .chelt. | | | +f.Recepţii produse : 11P001. Intrările pot proveni nu numai de la furnizori.

notă de recepţie din transfer/+inventar .Vn 62 .. indiferent de profil..ext. notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă. introduse rând cu rând de către operator.. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar.V1 ..nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document.. f. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. (din rând recepţie) . furn.notă de recepţie magazin din transfer 4. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401.xxxx Total de plată (din doc. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA.chelt. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT .. ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare.) 4426 Total TVA (din doc.Total TVA) . Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program. iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie.. . furn..1. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată .. Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele. în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie...1. În cazul cel mai simplu. DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt.factura furnizorului . dar cel mai des întâlnit.) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: ... cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte.. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI.

Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: . 1.tipul şi numărul documentului de intrare. 4.gestiunea în care intră stocul . (opţional) NIRIC din Fig. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I.2.Inventar. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi.trebuie selectat (F1).5 .modelul . dar şi cea mai frecventă. Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului. Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit.Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document.1. FURNIZOR :datele de cumpărare.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. lucrare etc. În cazul în care mesajul nu este introdus. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă.4. factura de transport). La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.: Să urmărim exemplul de completare Fig. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni. . (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă.incrementat de program sau dat de utilizator . el va fi însă completat în fiecare rând. Sectiunea RECEPŢIE include: . Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei.Transfer 63 . dacă există mai multe modele . reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei. precum şi în declaraţia 394. după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului. La Doc: avem un câmp de un singur caracter. Sumele mici provin din rotunjiri. iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului.numărul recepţiei .OpTVA .1. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli. şi Fig.codul furnizorului. .4."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare. CHELT.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA.interne. 2. În acest caz. :datele despre alte cheltuieli. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC.

data facturii. total factură (inclusiv TVA). total factură (inclusiv TVA). De exemplu.gestiunea . scadenţa .2. data scadenţei. dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare . este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit. De regulă. De exemplu. se trece data la care preconizăm să plătim. se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . din care TVA. data facturii. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. factura de transport): cod firmă.cod articol . Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). II.preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli . În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă). .se completează obligatoriu . 3. putem să înscriem aici informaţia .ambalat în: se introduce opţional. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. se calculează automat din acesta . 4. este preţul de vânzare fără TVA 64 .în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate.dacă s-au completat şi în capul documentului. observaţii. . Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig.articolul intrat. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni. Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. alegem de regulă F sau B (la combustibil). se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie .- Din acestea.calculat de regulă astfel: (total factură .TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol).preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior.cheltuieli/unitate. apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni.preţ cumpărare . tipul şi numărul facturii.poate fi opţională. din care TVA. 4.

preţul de înregistrare (PuInr).dacă este introdus PuLivCat. . 3.se calculează de program = Intrat . etc.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1.opţional . dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil.. Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.observaţii . dar poate intra 65 . La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul.Ieşit . este preţul de vânzare cu TVA inclus . La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare).stoc .opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern. se poate calcula .se completează ulterior de program.data expirare . dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): . La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare.preţul de cumpărare (PuCmp).dacă doreşte utilizatorul.ieşit .câştig/unitate . pe baza documentelor de ieşire din acest lot . de la producător sau de la un comerciant cu ridicata.) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil. se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): .preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior. hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul. Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare. 2. Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. .dacă este introdus AdC.cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) .se introduce cota manual sau . se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .se introduce manual sau .

analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) .rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401.x. etc. 388) 4426.apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401. Loturile consumare. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1.analitice pe grupe de materiale "3zz. ci sunt recepţionate direct în magazine. inv.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . 302 303 6588 (sau 308.y" . În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1. vânzare). înregistrare. Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz.x" .1. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin. În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine. de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2. unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul).02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri. Ocazional. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală.y" . Exemplu: Să presupunem.1 381 6588(sau 378.1 371. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob.în contact cu aceste gestiuni acolo. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 . Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM. Două lot de stoc.1 301. materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute. denumite în continuare pe scurt materiale.analitice pe gestiuni "3zz.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului . sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator.

mai întâi . Imediat după acordarea avansului. Pentru simplificarea evidenţei. doar la cantitate scrieţi -1. dar nu validaţi documentul. iar cantitatea este 1. iar ulterior factura: . recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB. acelaşi preţ unitar avansului). necorporale (ct. pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans..completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi. Se primeşte mai întâi factura. respectaţi cota TVA din articol. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri. pe care o recepţionaţi cu NIRI. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct. Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA. imobilizările fiind considerate imobilizări în curs.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise. 7. sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate.la sosirea facturii se face încă o "recepţie".4091) şi servicii (ct.se întocmeşte aviz de însoţire marfă . iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: .pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar.preţ unitar: valoarea avansului. . Atenţie. .la sosirea facturii se face o "recepţie". Se returnează marfă recepţionată către furnizor: . trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor. 5..pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4. Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A. La primirea NIRI: . bunuri (ct.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative).4092).. cumpărătorul procedează astfel: 67 . dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3.232). în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul..2. urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri . La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul.. fără introducerea rândurilor. . avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091.articolul fiind Y-A. în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă.234).

Tip document: NIRII .NIR cu taxare inversă .Autolichidare TVA . accizele şi TVA au fost plătite de acesta. declaraţia vamală de import şi factura de comision. de cumpărare.: datele datele datele datele de identificare.2. Taxare inversa. Taxare inversa.nu se completează OpTVA şi TVATX .Din tara. Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. marfă etc.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. eventual cu rânduri dacă e material. 2. . deci înscrieţi corect firma. din care valoarea TVA . 12 . 68 . despre alte cheltuieli.Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4.Din tara. de vămuire.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. Capital 2Ii> . 19 . În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. Taxare inversa. Gestiunea nu se completează. iar taxa vamală.codul OpTVA se alege: 2Ii$ . I. astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului. Decont: rd. Nevoi firma . în comision: . Revanzare 2Ii* .Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1.Din tara. declaraţia vamală de import şi factura de transport.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului. Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă. În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar. număr şi data document. în nume propriu: .se înscrie totalul cu TVA.

La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată. caracterul E înseamnă extern (import/export). ce tip de operaţie avem.Op. (loturile de intrare) se completează în felul II. înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb".valoarea în lei . Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. 4. numărul facturii.total de plată în vamă. .simbol valută: Se poate alege cu F1.se calculează de program.3. data.tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) . prin care se defineşte.Fig.cu deducere.TVA. dacă este în comision se completează cu codul comisionarului . . observaţii. Rândurile recepţiei următor: 69 . . din care total TVA. În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. Taxabil În aceste coduri. iar A înseamnă achiziţie intracomunitară. observaţii. . alegem codul 2Ex.scadenţa plăţii.accize. Extern. scadenţa plăţii. din care alegem: 2Ex . data.valoarea în valută . din care: . . Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE). . Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI. Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă.scadenţa plăţii. .data facturii externe.codul furnizorului. Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): . .numărul DVI.taxe vamale + comision vamal. total factură (inclusiv TVA).

se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată.09%. Accize: s-au plătit în total 581 lei. În exemplul din Fig.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă . cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran.cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă . Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1.observaţii. .accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă. Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3.cantitatea intrată (stoc iniţial) .4. 4. Preţul producătorului a fost de 1. Desigur.00 lei .3. dacă se cunoaşte procentul.se introduce procentul. şi Fig.data expirării. data la care expiră garanţia furnizorului .1700 lei = 3.preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded.00 USD/pachet.+cheltuieli .17 x 100% = 3.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3. la un curs de 3.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei . 4. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.17 lei Taxă vamală: .4.00 USD x 3.17 lei/USD.17 lei.83 lei/kg.adaos comercial . Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate. sau direct preţul de vânzare. 4.00 = 5.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate . se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.în exemplu.Fig. modificabil şi ulterior . Calculăm: 581/700 = 0. Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2. gestiunea . în rândurile precedente.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior .tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil . Înscriem suma în rd. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163.17+2.

În practică de regulă nu ne putem aştepta. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16.00 lei 336.1 = furnizorului extern: 401. 16. | PU si val. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective. transport: din care: TVA Verificăm.83 TVA: (3.56 TVA: 1540.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0. f. curs valutar cu mai multe zecimale etc.17 700. dacă am lucrat corect.24/09/11 Tot: 1736.83 + 2.13 + 3. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .00 1400.00+581.56 3619.00 2219.00 7819.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619.00 lei facturile furnizorilor.96 lei 16.17 6.00 0.4. | PU si val.00 1400.00 2219. c: taxă vamală: 700 x 5.17+5.87 lei 16.20/09/11 Tot: 700. multe articole pe aceeaşi factură. deci recepţia s-a întocmit corect.83) x 700 x 24% Chelt.25/09/11 Tot: 5740.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .de factura ext.M| Cantit |PU si val. | PU si val. La cantităţi mari. În capul recepţiei din Fig.17 + 0.00 581.+transp.13-11.00 4200.17 + 5.17 lei = 16.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U.00+1540.3.00 1400.00 Într-adevăr. | PU si val.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3.56 d.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 .00 4200.00 3. listând recepţia pe ecran: 1736.00 0.17 accize: 700 x 0.13-11.00 11.00 2.00 4200.Preţ de înregistrare: 3.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .00 MR Cafea macinata KG 700.00 TVA: 336.00 lei 5740.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero.17 = 4.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.17+0.17)/11. transp.00 0.00 2219.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.13 x 24% = 3.2 2219.17)x100 = 44% aprox.170000 Lei Import cu chelt.87 = 20.(taxe vamale calc.00 1540.1700 = = = = = = = 2219.00 7819.00 = 11.

1 401.169 al Regulamentului CEE nr. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare. de descărcare şi de manipulare conexe.01 446.02 = = 401. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.00 3619.1 1400.01 446. transport TVA pt.00 581.1 446.00 lei 336.371.1 401. 2454. asigurare/unitate (PuChelt) 72 . transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern. b) costul asigurării. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.1 371.1 4426.00 581. Conform art.02 = = = = = 446.1 3619. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.00 1540.02 4426.02 401.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371.00 lei ch.1 401. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.

5 = = furnizorului extern: 401. Taxabil. din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426.1 500.02 = 4427 2448. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig.cu deducere.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.00 lei 73 .00 lei 2. .02 = = 401.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA.Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .Op. sau 2At .1 401. . se înscrie numai TVA calculat .cu deducere. .Op.5.preţul de înregistrare (PuInr). Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES. AIC.40 lei (dif. El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import.1 4426.la taxe vamale nu se înscrie nimic .preţul de cumpărare (PuCmp).2 401. AIC.exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%. .la OpTVA se completează: 2Ax .2 10200. 4.00 lei 120.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus. NIRE.1 6588.

Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. Astfel.preţul de cumpărare (PuCmp). . finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie.preţul de înregistrare (PuInr). Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată. Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare. pe baza documentului de tip BPP. în rest facturile. programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. Contare BPP: 345 = 711 | total val.4. încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei.3. produse la preţ înreg. un depozit de produse Furnizor o secţie. Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil. Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. .

708) . La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare.o recepţie fictivă .1. . "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ). Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. indiferent de activitatea desfăşurată. 706.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0.câte o înregistrare de nomenclator.4. dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. Pentru servicii se creează: . extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705. = chelt. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. . adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. în rest facturile. Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. 2. încasările se tratează similar ca la mărfuri. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. şi se foloseşte în unităţi de 3.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat.comună pentru mai multe tipuri de servicii. cu o producţie simplă. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. Procedând aşa. la sfârşitul perioadei). PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. chiriile. se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor. facturării serviciilor.

poate utiliza X471. La livrare. după care se trece la facturare. la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător.6. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli. asigurări.. vor cuprinde acele documente de la furnizor. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI.628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe. 4. materiale.5. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime. luna) respectivă. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări .. Acest tip de recepţie are însă avantajul. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). În plus. telefon etc.. Se cumpără diverse servicii .prestate. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni.reclamă. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor.contare: % = 401. chirii. în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat". .5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice. Desigur. 605. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente.1 604. facturi de energie sau apă. 4. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. se plătesc comisioane etc. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. fără rânduri sau cu rânduri. X628 etc.

Factură taxare inversă .model extern listabil pe formular (lb.11 24. se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus.model A.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .H.Aviz de însoţire marfă .Autofactură .1 -24.00 lei 4426.listabil pe hârtie cu chitanţă .în numele furnizorului .00 lei 5.listabil pe hârtie .model grafic cu chitanţă (numai cu opţ.modelele A.model K .model L .model A.) .Factură pentru extern . I .MVR: AEMR .model grafic A5 (numai cu opţ.se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.Factură în valută cu TVA intern .03 = 401.02 = 401.model I .în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM .listabil pe formular pretipărit .model A . De exemplu.listabil pe hârtie .) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări. T 77 . Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .1 24. H.consum) . (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil .model A. I. H.engl.listabil pe hârtie .model I .avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A. materiale sau a serviciilor prestate. Exemplu de contare: 4426. listare grafică) .listabil pe formular pretipărit .model grafic fără col.Borderou de vânzare (încasare) .model B . Astfel.inventar . mărfuri.model G .Aviz pentru transfer sau +/.în jurnalul de retururi la vânzări .model H . S.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.model A .model H . I .livrare către sine .TVA3 . I .model J .în jurnalul de Ieşiri interne (pt.00 lei TVAEX .model A .intern .Factură firme-STOC . în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.factură retur .Factură firme .Aviz de expediţie către magazin .rom. listare grafică) .02 = 4428. Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426. H. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse. I .inv.Autofactură .model H . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală. DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare.avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR . listare grafică) .TVA (numai cu opţ.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .model B . H.model intern listabil pe formular (lb.) .MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob.

de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor.semnătura expeditorului.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". 5. adresă. mărfurilor sau altor valori materiale. . .dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. cod de identificare fiscală).2. dispersate teritorial. . În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare.(1) din Codul fiscal valabil la 15. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. adresă. semnătura delegatului. Serveşte ca: . Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni. cu excepţia cazului în care 78 . în funcţie de situaţia concretă. .date privind expediţia: numele delegatului. . se pot crea mai multe modele de aviz. cod de identificare fiscală). ora livrării. număr).data emiterii. .denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.document de primire în gestiune. precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi". La implementare.155 alin. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. .preţul şi valoarea. Conţinut minimal: .document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. . numărul mijlocului de transport. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite.art. după caz.2011.datele de identificare ale cumpărătorului (denumire. avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare.5. în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat. ale aceleiaşi unităţi. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. buletin/carte identitate (serie.datele de identificare ale furnizorului (denumire. . materiale promoţionale etc. . Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei.document ce stă la baza întocmirii facturii. în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.seria şi numărul intern de identificare a formularului.09. .1. dispersate teritorial. persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. . premii. după caz.data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor.

155 alin. 125/1(3) în definirea bunurilor.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. 152/2. pct. . persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. trimiterea la art. obiecte de colecţie şi antichităţi. în funcţie de cotele taxei. risturnele şi alte reduceri de preţ. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. . 146 alin.factura a fost deja emisă. 31/1990. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. 74. exclusiv taxa. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. care identifică factura în mod unic. opere de artă.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. . .data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. precum şi particularităţile prevăzute la art. denumirea serviciilor prestate. . ofertă. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: . inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. . republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. În plus. . din care efectiv vărsat. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului. precum şi numele. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. scutire sau operaţiune netaxabilă. . 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special.denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. ale reprezentantului fiscal. . 313. la art. care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi. .numărul de ordine. preţul unitar. 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.o referire la alte facturi sau documente emise anterior.155 (5)). pentru fiecare cotă. 152/1. precum şi rabaturile. precum şi denumirea/numele. factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: . că în orice factură.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. trimiterea la art. 79 .indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei.la SA-uri capitalul social.denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. 78. Originalitatea Norme Cod fiscal. Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii.denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. . adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal.în cazul în care nu se datorează taxa. De asemenea. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. 73. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art.data emiterii facturii. în Legea societăţilor comerciale nr. .denumirea/numele. (1) din Codul fiscal.la SRL-uri capitalul social . (5) din Codul fiscal. . trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. după caz. remizele. la art. în baza uneia sau mai multor serii. avansurile facturate.

să existe un document centralizator pe suport hârtie. (i) şi (ii). b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. pct. conform prevederilor Legii nr. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. 3. 73: (1) În sensul art. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. 153^1 din Codul fiscal. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1.Facturi electronice Norme Cod fiscal. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. c) din Codul fiscal. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . (8) lit. personalizate cu logo. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. 155 alin. b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială.(1): În cazul pierderii. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct. (1) lit. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. Posibilităţi de întocmire: . (2) În sensul alin. watermark etc. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. 80 . 2. . să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare.46.455/2001 privind semnătura electronică. 2. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele. 153 din Codul fiscal.

Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura. preţul de vânzare indicat la recepţie etc.Factura serveşte ca: . TEXT LIBER . text liber şi rânduri.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate. Fig.document de încărcare în gestiunea primitorului . CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii. lista loturilor. dacă folosim în paralel şi un număr intern. ca la facturile completate pe formular. programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . date mijloc de transport. nume şi act identitate delegat. mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special. preţul de înregistrare.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii. RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii). etc. Această identificare va fi efectuată de către operator. însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. într-o fereastră. Prin indicarea lotului de către operator. 3.1.). unitatea de măsura. 2. 1. tastând <F1> apare fereastra de 81 . 5.

Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). Desigur.1 = % 701 704 707 . mărfuri pt.Total valoare de vânzare .ajutor Nomenclator articole. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte.. factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. c) preţul de livrare. Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. pe care îl va indica tot operatorul. pe care o va indica operatorul.. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală. produse 82 . 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371. Fig. b) cantitatea livrată.Total TVA . 4. VALIDAREA după terminarea completării calculează: . însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe.2. Contarea facturii În general. tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc. 5.1 345 | | pt.

pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri. iar ulterior se întocmeşte factura: . a) Vânzări la intern 1. cu BPS.5. de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 . cu stoc şi preţ=0. Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap. produse. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire). Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv.adaos comercial .se emite factura (cu validare proformă) . avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program.cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă .reduceri financiare .2 şi 3.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4. Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111.se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1.preţul de vânzare (inclusiv TVA).reduceri comerciale . Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2.3. iar apoi se livrează marfa: .) şi aparţin unor grupe diferite. Mai întâi se facturează. servicii.manual în Loturi de stoc prin Modificare .ulterior se emite factura (validare proformă).la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) . Dacă sunt mai multe cote TVA. eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3.prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2. Mai întâi se livrează marfa.Observaţie: Conturile de stoc. Se returnează marfa de la cumpărător: . Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: . Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: . etc. În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile. pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct.1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură.

Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. Această factură va avea următoarea contare: 4111. se corectează suma. . factura emisă se încasează frecvent imediat. data. similar cu celelalte materiale. suma totală a facturii etc. în paralel cu întocmirea facturii. în numerar. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit.TVA coresp. . care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24.care s-a primit avansul. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2.val. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează.Dacă clientul nu plăteşte factura integral. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie. produse/mărfuri fără TVA .Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. dacă există. avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . . atunci nu se creează chitanţa. deci şi înregistrarea încasării în numerar. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . respectiv în hIMOB. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite. sau la sumă se înscrie 0. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata. avans decontat Exemple: 1.). după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter.1 = % 701. La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă. Articolele nu au denumire. La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării.

obisnuite. Extern. (4) lit. al persoanei care emite autofactura. prevăzut la art.155/1 (2) şi norme pct. 143(2)b. cf.indicarea. după caz. pentru situaţiile prevăzute la art.codul de înregistrare în scopuri de TVA. e) numele. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . şi a doua teză a art. Modele de bază: A . 143 (2). Scutit cu ded. care însă poate fi modificat după exigenţe. b).Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. (4) lit. 128 alin. . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului. 85 . care identifică în mod unic o factură. 153 sau.obisnuite. 153/1. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări. TFCE .Op. c). pct.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune.Op. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. d) pentru situaţiile prevăzute la art. Scutit cu ded.Op. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. .un număr de ordine secvenţial şi data emiterii.obisnuite.d din Cod fiscal 1Lb .modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. art.72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. LIC. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională. În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. 129 alin.Op.c din Cod fiscal 1Lt . dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă.Op. a) din Codul fiscal. cf. moneda facturii Cf. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. pe cote. LIC. şi la prima teză a art. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. Extern. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere.obisnuite. . d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură . La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . B . la rubrica furnizor. (4) lit. a). c) numele.obisnuite.modelul extern convenit cu partenerul extern. la art. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba.70: . la rubrica cumpărător. b) din Codul fiscal. b) data emiterii. LIC.art. (4) lit. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. 129 alin. c) şi d) din Codul fiscal. 128 alin. Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE. Scutit cu deducere 1En .

stocurilor degradate calitativ. altele decât bunurile de capital. în vederea utilizării în mod gratuit. h) cota de taxă aplicabilă. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. Elemente suplimentare autofactură: .adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile .152/2 şi pct.bunurile constatate lipsă din gestiune. perisabilităţilor.130/1(2)a). extrase.) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură. activelor corporale fixe casate Cf. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. i) valoarea taxei colectate. . La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea.129 (5) din Codul fiscal. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse. . de către o persoană impozabilă. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi. 2) transferurile efectuate în alt stat membru . pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere. Normele prevăd la pct.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată.data achiziţiei . . opere de artă etc. art. . a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană. altor persoane. exclusiv taxa. achiziţionate.155 (2) Cf. Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine .numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 .(2).art.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit.g) valoarea bunurilor sau serviciilor. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: .data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile. cu excepţia celor distruse de calamităţi. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. dobândite ori importate de către aceasta.utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile.art.art. Excepţiile sunt prevăzute la art. 155 (4) Constă în utilizarea în România. 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: . în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. art. în numele acesteia.art. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri.70. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare .155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.128 (4). din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: . că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată.reprezentantul fiscal (dacă este) .

.151 . Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI.sau data primirii bunurilor. dar cu reprezentant fiscal . La primirea facturii. Pentru automatizarea calculelor.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România. Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive.Autofactură .achiziţiile intracomunitare de bunuri .Autofactură .132 sau 133 .serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: .art. la ACELAŞI preţ de livrare. solicitaţi adaptarea tipurilor de documente. 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator. obligată la plata taxei. (2)-(4) şi (6) şi ale art. Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. 150 alin. iar pe autofactură. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare. pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând.vezi în documentația electronică.este obligat la plata taxei. 151. se întocmeşte o factură retur (TFACR.livrări de gaze sau energie electrică. TFACS . Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului.către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS. care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie. dacă au locul prestării în România cf.reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei .133 (2) .Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA. o referire la factură. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă. 87 .masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI.preţul de cumpărare. că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă. Facturi cu reduceri Menţionăm. cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX).livrare către sine TFAUT. .art. în condiţiile art. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: .care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf.art.155/1 Aceste situaţii pot fi: .deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor . trebuie să autofactureze. art.livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S .

Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. Pe baza documentului. bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. numărul comenzii.data şi semnătura gestionarului şi a primitorului. Bonul de consum Cf.Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. norma. eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate. se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate.numărul documentului. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. dimensiunea). care solicită materiale pentru a fi consumate. anul). . . .document . U/M. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor.3. În hMARFA. . Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor. se pot parcurge doar ultimele facturi. . până la care se caută. Numărul de facturi încasate. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Ordinului .document . pe măsura lansării. luna. cantitatea necesară.preţul unitar. se obţine lista firmelor. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. valoarea. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. Fig. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate. marca. programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil. În acest caz. tastând <F2> pe câmpul client. În Modificare şi Adaugare.document 3512/2008.denumirea formularului. după caz. data eliberării (ziua. Se întocmeşte în 2 exemplare. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. justificativ de înregistrare în contabilitate. Conţinut minimal: . 5.denumirea unităţii.denumirea materialului (inclusiv sortimentul. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. Pe celelalte câmpuri. justificativ de scădere din gestiune.3. cantitatea eliberată. profilul. 88 . în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare. bucăţi lansate. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. .produsul/lucrarea (comanda). 5. adică un "loc de consum". sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit.

obiecte de inventar cu uzură treptată: 471.1.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT . mărfuri aferente facturilor emise.inv. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. De exemplu: transfer 301. 602 = 301.model A . DOCUMENTE INTERNE 6.listabil pe formular pretipărit . de materiale se introduc 6.. Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea. 302 | valoarea de cumpărare materiale .contare consum materiale: 601. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex. 89 . Documente livrate în hMARFA: AIMT . mărfuri aferente facturilor proforme etc.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1. respectiv în hIMOB.4 = 303 | valoarea de cumpărare ob. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale.model I .02. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare). mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi.model H . 2. dar nelivrate.01-301. mărfuri depreciate.).contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob. Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer.listabil pe hârtie . iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT.inv. Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor. pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative.inventar .Aviz pentru transfer sau +/. sau dacă grupa OU. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu.

Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. la sfârşitul fiecărei zile. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. . dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă.7. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă.2. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. de către persoanele care au calitatea de casier. se preia contul respectiv din Firme (ex.document de stabilire. se optează pentru IOH.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. . 7. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. Operaţii de casă Cf. registrul de casă serveşte ca: .y. dacă a fost stabilit acolo. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit). De aceea. 90 . Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). după caz. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs.1. În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. Este foarte important de făcut această deosebire. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută. 4. zilnic. 7.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. a soldului de casă. Se întocmeşte în două exemplare. pe baza actelor justificative. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal. contul corespondent se poate completa manual. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. taxelor). ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. 2. efectuate prin casieria unităţii. jurnalul respectiv va fi în lei. contul se poate stabili în validare sau la contare. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. respectiv datorie completat. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. 3. în cazul urmăririi contribuţiilor. 53x etc.

5 (va clarifica contabilul) etc. de exemplu: 44444/1.lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor.581.581.11.plată furnizor ct.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă.depunere numerar ct.restituire avans trezorerie ct.numai pentru înregistrare operaţie . atunci se pune un semn distinctiv. zilnic se poate executa operaţia de Închidere.401.542 .5 (va clarifica contabilul) etc. delegaţii ct. 2 exemplare .ridicare de numerar ct.4 .alte încasări ct.3) . sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă. acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi. folosit pentru .404 etc.În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie..625 .plată salarii ct. Astfel. Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului.model V . folosit pentru: .plată chelt. Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă. Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă. în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită.1 .425 sau 581.cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute. .1 . . 44444/B.În concepţia aplicaţiei hMARFA. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 . 44444/2 sau 44444/A.plată avans salarii ct.alte plăţi ct. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.model A .model H .542 .model W .model I . Observaţii: . ICH Încasare cu chitanţă .listabil pe formular . care calculează rulajul şi soldul zilei respective.581.listabil pe hârtie ..listabil pe hîrtie. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.581.581. este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.model A . PFV Plată cu foaie vărsământ . registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.4 sau 421 .plată avans trezorerie ct.

documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. etc. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi. comisioane plătite băncii. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările.Fig. soldul provizoriu se şterge.00 3. documentele de plată sunt eliberate de firmă. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. a contului corespondent. care permite calculul soldului intermediar.Casa in lei Nr. plăţi.fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815.3. Documente în hMARFA: 92 . documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. care după acceptare se validează.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. 7. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. că acel document se va conta automat.00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248.1. atunci trebuie cunoscut. virament dintr-un cont în altul. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. Eventual. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. Pe ecran se vede soldul filei precedente. ridicări de numerar. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru.28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1.. dobânzi etc. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. aşa cum apar ele în extrase. Dacă fila este închisă. În general. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă.00 372. Dacă documentul rămâne invalidat. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document). 7. respectiv P) şi soldul. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont.00 2. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru .

... după care se depune la bancă.1) (ct.5112) lei/valută (de regulă ct. codul IBAN se introduce în fişierul Firme. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm.627) (ct. Programul verifică codul IBAN introdus. Codul este format din 24 caractere. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică.. numărul recepţiei de la prima factură. Vezi şi Cap. şi se înscrie la Reprezentând.. Acest cont.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR. se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului.666) (ct.2. chiar ajută la completarea lui. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). baza extrasului de cont Fig. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr. avem nevoie de contul bancar al partenerului. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras)...4111) (ct.581.1) (de regulă ct. ordinul de plată se întocmeşte la firmă.. deci trebuie introdus cu grijă de operator. 7.de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct.nr.766) (ct. 12. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 . După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată . Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator).401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic. Vom folosi număr filă: X. Plata nu se validează.581. sau ~.de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie . X.. numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată. În cazul completării manuale.. După ce ordinul a fost operat de bancă.. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. sau ~..

1. obligaţii virate într-o singură sumă. tastăm mai întâi C. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar. procedura de încasare are trei momente: 1.după validare..documentul este eliberat de partener. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci.Încasare cu cec ...se foloseşte tipul de document ICEC . încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare. c. trebuie introdus V. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama.. Există 2 rânduri pentru acest lucru. b. La data depunerii cecului la bancă.grupate pe filă. Atunci însă se selectează facturile emise. respectiv Cheltuieli. pentru urmărirea stingerii creanţelor. înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. . în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. a. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul. Descriem trei variante de lucru: 1. se înscriu explicaţiile manual. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 . dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). 12.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. În funcţie de uzanţele de la bancă. înregistrăm operaţia cu ICEC. Dacă nu ne referim la o recepţie.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . dacă plătim datoria vamală. . remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. Cecuri primite . după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. . document ./A. Astfel. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document.nr.. În momentul acceptării cecului. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. dând alt număr de filă la fiecare grupă. 1./B. .nr. astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată.. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma.

În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).3 contul 581.. soldeze la fiecare închidere. creanţa se stinge (factura este încasată). 95 pot utiliza următoarele contare: 581.3 = 4111 contare: 401 = 581. Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112.3 trebuie să se . Astfel. a. La sfârşitul lunii. după ce au fost înscrise recepţiile. În momentul acceptării cecului. b. MIE MIBL1 . nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea. intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. c. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea. Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale. înregistrăm operaţia cu ICEC. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie. şi tipuri de 7. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. c."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. În ziua când depunem cecul la bancă. b. Ex. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea. borderoul se completează manual.4. ... 2... Dacă numărul cecurilor este mare. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând .. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. şi înregistrarea nu se validează.c.. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul.. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. . iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I.2. se revine asupra acestor plăţi. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121. . Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta."Încasare" factura-alte surse PALT .. 3. a. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT .. identic cu 1.

5 pe un cont de venit sau de cheltuieli. factura iniţială IALT .factura clientului PALT + 1000 lei pt.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată). de ex. după caz.x şi se reţine suma în lei. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581.crsp Ct.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. cu care se creditează contul 542."Plată" din alte surse 581. iar dacă trebuie suplimentată suma.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b.5 = Ct. factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT ."Încasare" din alte surse . pe contul 542. Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare. În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii.crsp = 581. ci doar explicaţia. atât în lei cât şi în valută. se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi. câte analitice dorim să urmărim.Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane). dacă cumpărătorul. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT.1000 lei pt. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT. Contul corespondent va fi 581. Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. cu documentul PAVT. Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 . Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei.

1.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1.stocurile degradate nevalorificabile.) interne (cu parteneri din ţară) B. Noţiuni de bază Reglementări 1. SUMA PLATITA. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului. EVIDENŢA TVA 8. este acum MA .Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor.perisabilităţile. Contare: 665 = 5124.a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. furate .preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: . cu modificările şi completările până la 30.y .în rd.1.) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal. Contare: 5328.1. . Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A.) LG 571/2003 privind Codul fiscal.2011 8.y = 765 8.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.09. iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri.5.2011 2.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.magazinul cu amănuntul.diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: . pierdute.în rd.) art.3 = 4111. în limite legale . 97 . cu modificările şi completările până la 30.bunurile distruse de calamităţi.import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.mostrele gratuite.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A.se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează . Etape de lucru: .09.) externe . Sunt asimilate livrării: .utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere . Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. Pentru aceasta. Plătitorul. Nu sunt asimilate livrării: . trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării. . ca partener. activele corporale casate .1 7.se închide fila .lipsurile din gestiune. Contare: 5124. la scădere nefavorabilă a cursului.

13.) pct. în înţelesul alin. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător.. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.) art. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. ca şi un proprietar. 128. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă.143 din (1.) art. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii. către un stat membru.. 153 sau 153/1 din Codul fiscal. de către cumpărător sau de către altă persoană. a). Exportul Cf. 156/4 din Codul fiscal. C. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. provenite dintr-un teritoriu terţ. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art.13 (13).(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. B. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art. 156/4 din Codul fiscal.) art. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii.Prestarea de servicii 1. (1). art.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1. 133 alin.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2.) pct. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie. 153 şi 153/1 din Codul fiscal.131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. dacă serviciul nu este scutit de taxă.(2) din Codul fiscal. aşa cum este definită la art.). 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. Cursul de schimb valutar 98 . de către furnizor. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii.) art. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1.) Operaţiuni externe Importul 1.

pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art.livrări la bordul navelor.utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat.livrări pentru export în condiţiile art.cf. care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. . efectuate de către furnizor . de către persoana impozabilă stabilită în România. j). Este asimilat cu LIC cu plată. desemnat de B pentru plata TVA.LIC scutite în condiţiile art. 143 (1) a) şi b) . k) şi m). Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România). . să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. se exprimă în valută. i).)).scutirile pentru livrările destinate navelor.furnizor (A) .nestabilit în SM3 (România). pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni.livrarea de gaz sau de electricitate .beneficiar (C) 99 . cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. SM3 (România): A .cf. pct. cu condiţia ca bunurile. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. 132 (1) e) şi f) .art.vânzarea la distanţă .furnizor . de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său.din SM1 (stat membru 1) B .Cf. în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie. pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art. după prelucrare. SM2. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă. Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 . misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.art.128 (11) din (1.utilizarea temporară a bunului respectiv.înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil).SM3 (România) .prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile.cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C . art. aeronavelor. 143 (2) .) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.128 (12) din (1. . 132 (1)d).art.139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. 132 (1) b). (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. aeronavelor sau trenurilor.client . pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: . art. 143 (1) h). în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica). alta decât importul de bunuri. înregistrat în SM2 C .) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru.art. e) Transfer/Nontransfer Transfer . . art. Nontransfer .126 (8)b) din (1.livrările cu instalare sau asamblare.22 din Norme. 132 (5) şi (6) .intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . . din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf.[bunuri livrate] . precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1.

în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. Dacă locul livrării. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. de cumpărător sau de un terţ.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor. se situează în afara teritoriului comunitar.. g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. 100 . locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor.132. Locul prestărilor de servicii 1. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import.) art. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. Astfel. B poate fi scutit de impozitare. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul.) art. bunuri accizabile. 126 alin. d) locul de plecare a transportului de pasageri.Dacă C plăteşte TVA. fiind parte la o achiziţie intracomunitară. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. avion sau tren. Excepţii: art. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . 132 (2)-(8) . nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate.. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. mijloace de transport noi etc. b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul.vânzări la distanţă. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă. stabilit conform prezentei prevederi.

Cotele de taxă 1. monumente de arhitectură şi arheologice. inclusiv a terenului pe care sunt construite. întotdeauna excepţiile prevalează.2. inclusiv a terenului pe care sunt construite. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. expoziţii şi evenimente culturale. b) livrarea de clădiri. cinematografe. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. inclusiv a terenului pe care sunt construite.1. natura serviciilor etc. pct. nu depăşeşte suma de 380. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art.133 (2) din 1. ziare şi reviste. muzee. d) livrarea de clădiri. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.000 lei. Cf.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.. . m). prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. altele decât cele scutite conform art. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii.133 (4)-(7). e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. grădini zoologice şi botanice. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară.133 (3) din 1. a căror valoare. 101 .. c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. inclusiv a terenului pe care sunt construite. d) livrarea de produse ortopedice. cărţi. exclusiv anexele gospodăreşti. târguri. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. b) livrarea de manuale şcolare.) art. 141 alin. monumente istorice. 13 (1) din Norme.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. 8. inclusiv a terenului pe care sunt construite. (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe.Regula generală este: Conform art.) art. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. case memoriale. (1) lit. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii. cu excepţia protezelor dentare.

000 euro. Excepţii . Sunt prevăzute la art. 132/2. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. efectuată de o persoană impozabilă. 152. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. (2) Este. art.. . (2).AIC neimpozabile 1.. de asemenea. efectuată de orice persoană. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. . acţionând ca atare..4. pentru care nu se datorează taxa. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. pentru care locul este considerat a fi în România. . d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art.. efectuate cu plată. în sensul art. (1).1. care acţionează ca atare. 142. . b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. dacă locul importului este în România. 140. 132 şi 133. cf. scutite de taxă. art. 8. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană.126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. sau de o persoană juridică neimpozabilă. 127 alin.1.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. 143 . astfel cum este definită la art.3. Sunt prevăzute la art. .importuri şi achiziţii intracomunitare. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. (3) Sunt. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. care sunt scutite fără drept de deducere. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.144/1. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată.154 şi are prefixul "RO". c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile. .126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care.operaţiuni taxabile. 127 alin.) art.. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă.. 128 . pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare . al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile. cf. de asemenea.8. 141.) art. El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 .130.operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. în conformitate cu prevederile art. 126 (9): . 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. potrivit art. potrivit art. în sfera taxei..

europa.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. sau . La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România. altele decât cele prevăzute la lit.optează pentru regimul normal de taxă .solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number). b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA. dacă: . .operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare.să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. 151. pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC. trebuie să se înregistreze. dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. Procedura de lucru . se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I. Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA.141 (3)). sau pe internet la adresa: http://ec.se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea. art. . .AIC de bunuri taxabile. (2).000 euro (plafonul de scutire).dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. din state membre diferite. dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. Cf.înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . cât şi la cumpărător. . art. să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE. Cf. II.declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. care intenţionează: . dacă va fi obligată la plata taxei. 143 alin.pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător. Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale. Recomandăm. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România.eu/taxation_customs/vies/lang. a) şi b). inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art. în fişierul . . 103 .

104 .obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. 2. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică. furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. (aplicabil până la 31. livrarea materialelor prevăzute la pct. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. presare sau turnare în lingouri. fiind preluată atât ca taxă colectată. 2. înainte de efectuarea operaţiunilor! . (2) din Codul fiscal.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. 82. 1. cât şi pentru cele neimpozabile .. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. cauciuc şi plastic. deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art.05. tăiere. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta). cioburi de sticlă şi sticlă.. astfel cum sunt definite prin Legea nr. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.Codul silvic . inclusiv pentru avansurile încasate.) pct. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun. 160 din Codul fiscal. art. 153 sau 153/1. Astfel. Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf. fragmentare. 160 alin. operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile.1. 46/2008 .persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare.. polizare.153. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. selecţie. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare. hârtie cartonată şi carton. 8. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an .Registrul operatorilor intracomunitari . Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări. material textil.. 2.5.

factură fără TVA. precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. fără taxă. f) . . Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: . trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică. El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă. Operaţii FURNIZOR . evidenţiată distinct pentru: 1. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. art. Operaţii BENEFICIAR .156 din Codul fiscal: .al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală. 128 alin.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8. . cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. .facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. pct.recepţia facturii furnizorului NIRII . după caz.. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. . menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2. livrările intracomunitare de bunuri scutite. 105 .un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală. ca operaţiuni taxabile.evidenţe contabile ale activităţii sale economice. În baza pct. beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata. (12) lit. cele privind accizele legate de importul. . .2.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. registrele. 2. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri.Din punct de vedere contabil. Documente pentru evidenţa TVA Cf..persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.h) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. prestărilor de servicii. exportul. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă.documentele vamale şi. .

pentru care locul este în afara României. 4. (3) Documentele prevăzute la alin. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. cărora li se aplică cote diferite de taxă. Ordinul 1372/06. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. 147 alin. 132 şi 133. prestările de servicii efectuate conform art. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. cf.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora.000 euro . Acestea nu sunt formulare tipizate. art.(3) din Codul fiscal. care nu a depăşit plafonul de 100. taxabile. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. (2) (6).3. achiziţii de bunuri. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. (2) din Codul fiscal. 3. denumite prestări de servicii intracomunitare. pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri. evidenţiată distinct pentru: 1. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii. 4. taxa dedusă conform art. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă. (2) lit. 156/2 din Codul fiscal. 2. şi de servicii. taxa nededusă conform art.(5) din Codul fiscal.156 din Legea nr. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. inclusiv provenite din import. 133 alin. 147 alin. 147 alin. b). dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. (1).(2) nu sunt formulare tipizate. fără taxă.jurnal pentru cumpărări . 145 alin. dar care dau drept de deducere conform art. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală. evidenţiind distinct: 1. 3. art.jurnal pentru vânzări . (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. b) valoarea totală.. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art.150 (3)-(6) din Codul fiscal.registrul nontransferurilor de bunuri . achiziţii intracomunitare de bunuri.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică.05.(4) din Codul fiscal. În cazul asocierilor în participaţiune. Perioada fiscală Cf.. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. 2. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate. potrivit contractului încheiat între părţi. 150 alin.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: .571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata.05. denumite achiziţii intracomunitare de servicii.

o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. La pct.156 şi pct. agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct. borderouri de încasări.63 din Norme). Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC.. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: .. jurnalele. Revânzătorii de bunuri second-hand. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. după caz. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul.utilizării temporare. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii.. c) prima lună a trimestrului calendaristic următor. opere de artă etc.utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română . Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru.un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . În funcţie de perioada fiscală. pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă . De asemenea. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art. Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România . Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial. pe max. Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru.128 (12)f)-h)): . dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. b) a treia lună a trimestrului calendaristic.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau.

fabricării.TVA.taxa deductibilă ./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op.54 (11) din Norme.TVA 5% Op. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere. Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art. scutit cu drept de deducere 108 . atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf. De exemplu: . art.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare). alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic. . după caz. 9% sau 0%.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special. atunci articolele pot fi cu TVA 24%.ajustările efectuate. taxa colectată. trebuie analizată operaţia.regimului special. iar dacă operaţia este taxabilă.taxa dedusă . Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA.baza de impozitare . în rubrica Oper.3. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi.data achiziţiei.TVA-Jurn.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special. 8.dacă operaţia este taxabilă.149. . art. . .143(2)b.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op.143(2)a. CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper. construirii. (pct. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct. persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital.obişnuite Op.neinclusă în jurnal Op.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf.un registru comparativ care permite să se stabilească. care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: . modernizării . toate articolele din operaţie devin scutite. la finele fiecărei perioade fiscale./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper.TVA-Dest. după control Destinaţii (rubrica: Oper.

rubrica Op.1.verificaţi documentele primite. triunghiulare Neimpozabil./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii.neinclusă în jurnal 1 Op.TVA 5% 7 Op.TVA-Jurn. . TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper.8.1. ex. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap. alte .speciale 5 Ajustare TVA 6 Op. La înregistarea lor. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: . AIC revânzător în op.4. după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare.2. ex.fără deducere 4 Op. La unele tranzacţii externe însă.cu deducere 3 Op. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii.cu/fără deducere 2 Op. 109 .cu y se codifică manual. documentele anexate. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale.TVA-Orig.TVA din document rămâne editabilă. 17. dacă există cumpărător obligat la plata TVA.2-05. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei./I în Dictionar): " " Op.1. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd. respectiv 19. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri.2-07. aceste coduri nu trebuie învăţate. modificând x.2 din decont) Desigur. 8. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 .

imobilizări > .TVA: 2Ix* .poziţia din decontul TVA în care se va înregistra.TVA: Jurnal vânzări: Decont: B . Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. . obiecte de inventar.diverşi parteneri comerciali B/S . solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne.în lei Op.. . În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia. vizualizaţi: .Op. Taxabil col..tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii. servicii Jurnal cumpărări:col.dacă în valută 1Ix . In tara.materii prime. listat din Excel .bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A .. SM2 etc.în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? . Dacă este necesar.6..Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI .Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A .în lei.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: . verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă. . ...modul de contare. din cauza deselor modificări ale modelului.stabiliţi OpTVA. . TFCET .obisnuite. dacă recepţia nu are rânduri: $ .9 Decont: Achiziţii B/S în ţară.după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC.Op. contare etc.2 sau 3.mărfuri * . . listat din Excel .6.jurnalul de cumpărări poate fi: 1.Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.Furnizor din RO B . După orice modificare în tipurile de documente. Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011. model de listare.. Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule.România SM1. este recomandat să creaţi un tip de document nou. Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor.data faptului generator.. includere în jurnale.cu deducere.Furnizor din RO Document: Tip document: Op. TFACS . Nevoi firmă . Taxabil.Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT..B.diverse state membre UE A.C etc. data exigibilităţii. taxabile cu cota . setat în funcţie de natura activităţii firmei . taxabile cu cota ...Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO .după cota TVA . se poate înscrie: 110 factură către B TFAC. In tara.9 Livrări B/S în ţară. .baza TVA. atunci în secţiunea CHELT. cota etc.registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre)..

308. În ţară. marfă etc. A .contract/comandă . Taxare inversă.. înscrie «scutit cu drept de deducere» .. listare) Op.obişnuite. Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . după caz. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B .factură către B fără TVA.Furnizor din RO Documente: . Revânzare 2Ii* .nu se completează OpTVA şi TVATX . dar B calculează TVA Tip document: NIRII . Taxabil Livrări B/S în ţară. taxabile cu cota .Op. Tip document: TFCE A Factura export-model int. 378.Autolichidare TVA .se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. X308.obisnuite. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A . Capital 2Ii> .se înscrie total document cu TVA. din care TVA . X378.TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .Cumpărător din RO Document: factură de la A. sau: .înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. Taxare inversă. Nevoi firmă .după cota TVA 635 = 4427 B ..Op. factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.Op.."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B.NIR cu taxare inversă .TVA: 1Ld .codul OpTVA se alege: 2Ii$ . Taxare inversă. înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . În ţară. etc.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. Astfel.TVA: 1Ii .Furnizor firma Document: Tip document: Op. deci înscrieţi corect firma. eventual cu rânduri dacă e material.documente de transport în SM1 .o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli. Scutit cu deducere 111 . număr şi data document! Gestiunea nu se completează. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem. că ambii parteneri utilizează hMARFA.TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix . Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.obişnuite.Factura taxare inversă Op.în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document.asigurare.Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA. TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt.Din ţară.Din ţară.Din ţară. . LIC.

programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix. PSIC.Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. 308.V. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T. dacă TVA este zero. ASIC. cu excepţiile: Op. aceasta neavând un OpTVA propiu. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. cu excepţiile: Op.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1).TVA: 2Ax>. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .00 valoare TVA 0.Op. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli. / / = = = = / / = = valoare chelt. 2Ax$. B calculează TVA. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă.Op. dacă TVA este diferit de zero sau 2In.cu deducere.00 0.TVA: 2Sx .00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate. X308.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.Cumpărător din RO Documente: . factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA.V. după caz. Taxabil Decont: ASIC pt. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă.A. b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3). .143 (2) a) şi d) B .taxa deductibilă 4426 = 4427 .00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A . 378.Decont: LIC B. X378.art. iar în secţiunea CHELT. 0. cele două pot avea OpTVA diferit. scutite cf. Op.obisnuite.taxa colectată B/S achiziţionate pt.TVA: 1Pd .A.Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B . iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 .factură primită de la A.

b5) Operaţii triunghiulare A . menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE. TVA: 1As . 113 Document: .AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .LIC Triunghiular Decont: .LIC B scutite cf.Furnizor din SM1 B .taxa colectată .Cumpărător din RO Document: factura de la A.înscrie TVA pe factura de la B Decont: .taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A .Cumpărător revânzător din SM2 C .AIC pt. art. art. TVA: 1Lt . presupunem următoarea înregistrare): Document: . documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .143 (2)a)d) - Dacă C. cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres. TVA: 1Ld Decont: .Furnizor din stat non-UE B . 2At* TVA: taxare inversă .TVA: 2At$.Beneficiar din SM3 Dacă A. 2At>.transportul se face direct în SM3 de către A sau B .143 (2)a)d) Dacă B.LIC B scutite cf. declaraţia vamală (DVI). beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op. "scutit cu drept de deducere" dacă: .Furnizor din RO Documente: factură către B.AIC pt.Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A .28 c (E) din Directiva 6 .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op. furnizorul este din România: Document: factură către B.

transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. Activităţi independente Conform art. Observaţie În acest context. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . cele utilizate de agenţi de vânzări. Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul. Capital 2Ex> . transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). închiriere către alte persoane. Gestiunea nu se completează.48 (7) l/1.intervenţie. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . art.taxa colectată B/S achiziţionate pt. Taxare inversa. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3.numai cele din categoriile enumerate mai sus. Prevederi fiscale 1.Din tara.1. dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare. chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii.taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid. deci înscrieţi corect firma.Din tara. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1.codul OpTVA se alege: 2Ex$ .cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane. . număr şi data document.Din tara. pază şi protecţie.cele din alte 114 . Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: . Cheltuiala cu combustibilul Cf.pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă . Taxare inversa. . Nevoi firma . în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă .documente de transport Tip document: NIRE. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. curierat.5. Revanzare 2Ex* . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: . Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. reparaţii. şcoli de şoferi. Decont: B/S achiziţionate pt.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. care de reportaj. 8. trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. Taxare inversa. de regulă.21 (4)t) din Codul fiscal.

ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA. 17 . exclusiv cele privind combustibilul.1. 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal.147 ŞI ART. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.145^1 din Codul fiscal. că nu este corect.. întreţinere şi reparaţii. adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: . .achiziţia intracomunitară a vehiculului.145^1. în afară de cele cu combustibilul. Pe rd. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 .2. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. Acest lucru înseamnă. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării). Astfel. Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule.operaţiunile permise de art.importul. aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. sau . nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. sau cele din categoriile de mai sus.3. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului. etc. se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate. 1. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF.1 de mai sus. prin achiziţie de vehicule . 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. .achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct.categorii. asigurare. 19 dacă este din AIC. recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. 145 din Codul fiscal.. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394.147.transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. înţelegem că TVA-ul din documente. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat. din modelul decontului de TVA rezultă.cumpărarea unui vehicul din România.conform art. 1. se înţelege : .145^1 Conform normei de completare.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . Astfel. . la care se adaugă ca excepţie suplimentară: . utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: .145^1 (2). TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. Conform art. art.. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile.145^1 din Codul fiscal.145 şi ART 145^1 SAU ART.21 (3) n) din Codul fiscal.. ART.).conform art. cheltuielile de funcţionare. În consecinţă. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri.

2 6022. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2. dar nededus.1 611.2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022.1 şi 604.1 611.1 6022. Dacă cheltuiala. cu combustibili 6022.2 XCMB C 6022.1 XCMB XNED C 6022. respectiv nedeductibilă. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB . analitic 604. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB.1 6022. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile. 2.în Contab. (Operaţii fără deducere).) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.2 611 611./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.x Menţionăm.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc. iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op.2 611. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N . se poate utiliza şi contul 604.1 X611 XNED C 611.fara deduc.Chelt. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile.2. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588.în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile . si reparatii nedeductibile 116 .în Nomenclator articole. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă).ca TVA deductibil.1 Implementare . documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED.5 6022.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604. .5 6022.1 G GC2N GC 3022 6588.1 X604 XNED C 604.2 604.1 604./nededuc.

plus : 4426. minus : 4426. cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 . NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. s-a introdus un nou document: TVA3 ..03 = 401. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 .NIRI cu TVA nedeductibil (pt. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil).Bon consum materiale/ob. defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3.03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului. operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 ."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil.1 minus TVA TVA3 3Ix cu val. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix. 3Ax. TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. Contarea este şi ea modificată.exigib. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil. Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil. TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. 3At. Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă.NIRE cu TVA nedeductibil (pt. deci şi în Jurnalul de cumpărări.TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426.02 = 401. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1. TVA neded/deduct. acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări. De aceea în jurnalul: MRIY Rec. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil. iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. operaţii externe) NIRI3 . dacă are rânduri. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. În cazul documentului NIRE3. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. deci cu TVA deductibil.3 de mai sus.

cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 .02). 25 .recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.00 110002 .1 401.03 24. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.00 4426. din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.rd.02 401. 21: rd.00 110014 .02 Decont TVA: rd. Total doc: 248 lei. 26: 401.00 110003 .2.00 4426.1 3022 200.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ .recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.00 48. 2. Total doc: 124 lei. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură. 26 .00 4426.1 100.1 200.1 4426.1 300.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.1 401.1 48. Total doc: 248. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM . Contare: 3022 401. cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G. din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611. 2Ax.03 401.se înscrie manual. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 .1 24.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022.1 72. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N.1 200 x 48 48 200.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 . pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA. 2Ex (deci rulaj debitor 4426.00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură. pe stoc.recepţie Gest:G. pe stoc.02 401.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.00 3022 4426. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix.

03 24. pe stoc.00 110014 .03 611.03. 200 lei): 6022. c) Cazul mixt .02 401. Total doc: 124 lei.00 Decont TVA: rd.03 401. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 ."BCM (consum nedeductibil!)".descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022.00 Menţionăm. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile.2 3022 3022 4426. Contare: 3022 4426.03 124. că soluţiile de la pct.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB.1 24. 21: 100 24 rd. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol. cât şi alte vehicule.00 24. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 . pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt.Contare: 6022.2 4426. MVI BCM3 110001 .2 3022 124.1 4426.2 4426.00 4426.00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 . deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.03 100. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex. Total doc: 124.1 300.00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.1 401.1 401.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611.2 401.02 pe contul 4426. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3.1 3022 200.00 72. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1).1 100. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil.00 24. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.00 = 100 + 24 24.00 6022.2 401.

03 404 2400.00 d2) achiziţie intracomunitară . 21: rd.03 4427 2400.1 404 10000. d1) achiziţie de la furnizor intern .00 4426. 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401.02 4427 4800.TVA3 fără rânduri.1 404 20000.00 231.00 c2) recepţie pe bază de factură.1 404 10000.1 48.recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.00 MRIX NIRI3 11C011 .OpTVA: 3Ix. din care TVA: +24 Contare: 4426.00 .03 2400.1 404 20000. Total doc: 124.00 231.02 404 4800.1 300 x 72 48 100.00 24.02 401. Total doc: 248. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil).cu TVA deductibil (NIRI nr. 110019): 231.00 4426.00 . din care TVA: -24 11T002 .00 4426.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231.00 24.02 4426.00 24. Total document: +124.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr.00 Decont TVA: rd. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.03 Decont TVA: rd.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.1 401. MRIX NIRI 11C010 .1 6022. 110020): 231. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii.1 -24.03 401.05.2 4426.1 4426.03 Decont TVA: rd. Total document: -124.00 4426.1 10000 2400 120 .1 401.00 4426.1 4426. recepţii în gestiunea XICC.1 4426.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.1 200. 26: 401.OpTVA: 2Ix.03 2400. 21: rd.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .

Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă.1 4426.21 rd. deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390. în mod caracter.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1).cu TVA nedeductibil 231. d3) achiziţie din import .03 4426. Listele se pot imprima şi cu hWPrint. .6.00 4426. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă.Perioada .1 404 Decont TVA: rd.Rapoarte contabile şi declaraţii. care permite listare grafică în format A4/peisaj. 8. 121 . iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T". Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei. Articolul de autolichidare: 4426.00 8000.00 1290.1.în funcţie de perioada de raportare. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: .Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA. poate să listeze numai în formatul A4/portret.03 404 231.03 = 4427 este însă necesar. . suma este setată la 0.1 rd. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT . în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative.1 404 8000. dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L". 8.17. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative.10 lei.Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj.26 (întocmiţi NIRE3): 1290.00 .6. La livrare. trebuie setat în Parametri.rd. Dacă imprimanta utilizată. care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. Centralizatoarele.02 404 1290.

De exemplu. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile.2 24. cât şi la TVA colectat. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri.obligat la plata TVA.1 17. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA.1. 143 (2) a) d) Achizitii B si S.1.1 şi 13. ceea ce reaminteşte. (TVA deductibil) ASIC.operaţii taxabile .1. care nu trebuie incluse în decont.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd. De ex.2 24.1 07. benef. prestator inreg.1 17. rândurile de regularizări. aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont.2 17. Desigur.1.obligat la plata TVA. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: . datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil.1 Indicator TVA LIC scutite cf. vor trebui completate de către utilizator. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului.13 din decont. prestator inreg. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y . dar pe rd. Menţionăm. benef.2 24. art. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor. etc. Considerăm. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA. Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil .1.altele. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. care 122 . taxabile cu 24% ASIC. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri. decont 01 21 19. rd. col.1-07. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17.1 L S Nr.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. Ca exemplu.13. rd. .jur-cod VIES 01 21 19. .1.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.

17../Initializare perioada treceţi la luna următoare. fie prin corectarea documentelor de recepţie.01 sau 2011. Repartizare. Astfel de exemplu. . chiar dacă rd. În acest caz.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" . în Init./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru.TVA. pot ascunde şi greşeli.nu sunt completate: simbolul jurnalului. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. iar apoi. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI. de exemplu 2011. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor. lansaţi Init.se utilizează şi la ASIC.T1.2 nu apare separat în decont.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" .pentru regimul de lucru lunar: 2011. decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" .01.03. Dacă preţ în vamă # 100%.02. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă.T3... La prima utilizare. . 2011.2 din jurnal. dacă s-au depistat erori. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe.1+17. 123 . rd. 2011. prin operaţia: Setare perioada temporară. . La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize.17 din decont = 17. Coduri de perioade corecte: . în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011. însemnând că este vorba de o perioadă temporară. După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" . de aceea vor trebui rezolvate manual de operator.T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. 2011.T2. fie prin Modificare în jurnal. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" . se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" .. Programul va semnala. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal.. 2011.codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului.

Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim.06 aaaa. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă. -> Lunara. Tipuri de corecţii şi introducerea lor .03 aaaa.12 În Parametri. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA . Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. pot să treacă la jurnale TVA lunare. art. oricând în cursul anului. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent.T1 -> aaaa. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului.T2 -> aaaa. Includere în declaratii. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente. pe semestru sau pe an. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente.09 aaaa.156/1. dacă este necesar. corespunzător naturii operaţiei. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie. De exemplu.T4 -> aaaa. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L). În jurnale apare câte o Fereastră. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta.a treia lună a trimestrului calendaristic. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: . g) Regularizări în jurnale Principiul este. Cf. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale.(6/1). aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . alin. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună.T3 -> aaaa.prima lună a trimestrului calendaristic. deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei. Documentul se introduce în hMARFA. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . din Codul fiscal. astfel: aaaa.

pe care să fie înscris.Jurnal .TVA .codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA. cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF.verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei. Meniurile Sit.salvaţi datele cu hUTIL.Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: . Arhiva jur. Desigur. JURNCUMP.DBF. aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta. 7Ex etc.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei .tip taxă aplicată 125 . l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă. TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control. contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată. Din arhive. k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper.2. la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni. Se poate crea şi un model de factură dedicat. TVA/Jurnal vânzări.locul desfăşurării operaţiunii . cu numele: JURNVANZ.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă.Destinaţie/Origine . În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului . cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID . că a fost emisă după control fiscal.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix. dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru.Taxare . TVA şi meniurile: Arhiva jur.ll] sau [aaaa. Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului.Perioada inceput evidenta [aaaa.Op.Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit. care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip .prima lună a trimestrului următor. 8. Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei.numărul şi data recepţiei din hMARFA .Oper.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: .6. Jurnal cumpărări. Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului. ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel.vânzări şi Arhiva jur.TVA 7 . şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări. filtrând o perioadă anterioară.lună a trimestrului.Jurnal de cumpărări .vanzari Arhiva jur. . . Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): .

50 16895. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT .80 13.25 50. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere.00 0.16 700.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 .conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv.00 0.listă care încape pe hârtie A4 portret . care sugerează numărul rândului din decont.12 2540. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere.56 24. | prestari servicii.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: . b) listare din Excel .90 2000. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur. | Livrari B | supuse | si PS.27 800./ | | | |Nr. respectiv Arhiva jur.00 57.00 2000.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare.42 50. La listare se alege de regulă modul peisaj. decont TVA .00 1223.2011.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd. decont TVA . | Total | prestari servicii.00 868. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor.72 4.25 560.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0. | Livrari de bunuri.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .62 212.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560.71 4960.00 4260.din hMARFT/Sit. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.95 560.25 50. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept.00 Total 1-Op.11 | 13.00 4000.Corecţii .00 609..90 8463.Jurnal vânzări cf.00 1517.Centralizator vânzări .00 6825.90 4733. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.Err .84 20. prelucrări ulterioare.00 4233.62 16895.90 1638.vanzari.00 0. stocare pe mijloace electronice etc. | PS. vânzări cf.Centr. deoarece jurnalele conţin multe coloane. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.85 31277. unde se pot face însumări. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr. Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită . Detalii – vezi în documentația electronică.cumparari.25 560.30 31277.95 4054. Dacă există atenţionări/erori.00 0.60 154.85 884.centralizator/operaţii TVA .95 4054.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri.00 4233.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD.80 4054.00 2000.00 645. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.listă ce conţine doar totaluri.84 168. se pot exporta listele cf. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.1-3 | inversa) | deducere | impozit.din componenta opţională Excel pentru hMARFT.42 4733.00 0.1 | 13.scutit | masurilor | scutite | neimpoz.80 71.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .16 2982.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.03 2000.o listă mai simplă. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA . având capul de tabel de mai sus .00 293.90 4733. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 .85 31277.16 960.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.15 2000.Jurnal vânzări pe operaţii TVA . . Listele sunt late.42 500.D390 şi D394 .62 16895.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.42 50.

Decontul nu se completează din hMARFA.jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008. a). locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României . precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor.în cazul stocării pe suport tradiţional. referitor la modul de stocare a formularelor: . La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF. Lunar. Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont. deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. decât în varianta de la pct.trebuie garantată integritatea conţinutului . La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). În unele cazuri sumele trebuie însumate. din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent.După cum se observă. c) listare în format pdf .12. cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. Modul concret de completare poate fi mai complicat. dacă există acces on-line garantat . dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite. În art.jurnalul pentru vânzări (JV).pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. precum şi la rândurile de regularizări. listele pot conţine mai multe coloane. .la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere.pot fi stocate în orice loc. 127 . din care se pot tipări şi ulterior. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator. prin indicarea numărului coloanelor din: . recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul.în cazul stocării prin mijloace electronice: .7. În continuare sugerăm modul de completare a decontului. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an. Fiind o componentă opţională.2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. 8.12 din documentaţie. dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale.

1.1 ASIC pt.2 07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).rd.143 (2) b) şi c). care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE). 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt.1. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). art.1. 07. 07.1.03.1 JC col. scutite cf.1 JC col.1+.rd.05.1.1+07. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri. art. 07.2+07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).01 02 +/.05. precum şi livrări intracomunitare de bunuri. din care: JV col. art.4 03. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 05 JC col. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă).1 JV col. scutite cf.1 04 +/. 07.03. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.rd.1 06 +/.1+05.01 03 JV col.05 07 JC col.1+07. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf.03. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt..2 05. din care: ASIC pt.1.1 +/.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 .2 07.rd. altele decât cele de la rd.1.03.Nr.

1 ASIC pt.1 = rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 06 = rd.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). din care: = rd. 05 17.10.1 18 19 = rd.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 05.14 15 +/. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col. 07. 13.1. 1-3.1 19.1.1 = rd.10. cu excepţia celor de la rd.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col. taxabile cu cota 9% (defalcat din col.2 14 JV col. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri.Nr.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii. din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.12 13 JV col.10. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 08 .1+13. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). taxabile cu cota 5% (defalcat din col..11 12 JC col. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii. altele decât cele de la rd.1 = rd. 07 19.rd 09. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd. 07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).10.11 11 JV col. din care: ASIC pt.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

CIF este un număr format din 2-10 cifre. trebuie găsit CIF-ul corect. telefon. va trebui să raportat greşit. el apare de regulă pe facturi.Copiaţi TCIF. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394. Listarea se execută cu <F10>. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394.se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului.exe în catalogul hMARFA. dar este bine să fie completat la clienţi. În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală. b. Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere... .TXT). fără parametru). Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF.-. .Lansaţi TCIF. dacă CIF începe cu litera "R". Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. trebuie găsit CIF corect. Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr. Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. 3. Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat.pagina:. Excepţii de la regula de mai sus: .se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social.hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. .Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. corectitudinea codului CIF.exe (dublu click. Programul se poate lansa în două moduri: . referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată.). reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme). Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic.. 2. în Declaratia 394. din care ultima este o cifră de control. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. referitor la partenerii fără facturi sau recepţii. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. se corectează în RO. 133 contact. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON. În cazul acestor firme trebuie clarificat. găsită.. Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. După verificare. trebuie găsit codul. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. dacă sunt plătitoare de TVA.

document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. opţional. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. Dacă este plătitoare de TVA. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. Cod jurnal: = spaţiu. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. utilizaţi şi internetul.TVA/Facturi aditionale. este bine să găsiţi codul. la cerere. Exemplu: facturi emise.8.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor.interne. dacă este preluat din hMARFA. pct. inventar. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr. către firme plătitoare de TVA. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. tipul documentului furnizor va fi factura ("F"). transfer etc. dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. De exemplu: -nr. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). Factura va fi raportată în declaraţia 394. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului.d).6.b2. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări.6 va însemna factura. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. se introduc în meniul Sit. b3. iar bonul fiscal nu. în faţa CIF-ului se scrie RO. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . iar în caz contrar rămâne doar partea numerică.

. Documentul TBON are modelul A. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . . pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă.la facturile emise către firme fără RO. . dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă.Declaraţia 394 . Operaţii . Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394. În anumite cazuri. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. Conţine doar recapitulaţia 135 . facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor. .facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate. .(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. cu cod jurnal vid. înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. se şterg mai întâi facturile extrase anterior. Facturile introduse manual. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare . ca anexă la bon. se păstrează. se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394.se listează după centralizare în 2 exemplare. care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. La o nouă extragere.Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO. Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA.

pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT).9.dacă este necesar.au CIF . Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal. Pentru verificare. deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011). Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394. .listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente .realizează AIC sau LIC . Cu titlu informativ.au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 . fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: . pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE.ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie.achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină.liste interne de verificare. Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă. se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic.se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie.executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8. datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii.sunt înregistraţi în scopuri de TVA . Declaraţia rectificativă se realizează astfel: . . . prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei.Achiziţii şi livrări/parteneri . .pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. dar datele nu se încarcă în baza lui de date.

fără TVA .date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice .000 Standard 300.000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică.intrastat@insse.leasing financiar .mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere . De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat.000 < 900. fără transfer de proprietate .ţara parteneră (destinaţie.ro – vezi în documentația electronică.mişcările de bunuri între state membre UE.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii. Se declară: .valoarea facturată (lei) . în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .la Institutul Naţional de Statistică.termeni de livrare . numai în format electronic.000 > 20.ro . consumului.prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet . Decontul special de taxă La art. investiţiei sau revânzării .mişcări specifice de bunuri .000.000.156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 . revizuită. Fişierul creat se poate transmite prin: . .-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www. Mod de declarare: . on-line sau off-line. se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar.comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic .schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.masa netă în kg . expediţie/origine) . nulă) .cod.cod natura tranzacţiei . prin aplicaţia Intrastat.prin software propriu.valoarea statistică . denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat .000. Nu se cuprind în declaraţie: .mişcări temporare de bunuri .intrastat.din facturi sau estimată.date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) .perioada .e-mail la adresa declaratie.cantitatea în unitatea de măsură suplimentară . dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .000.000 900.intrastat.cod INCOTERMS .ro .chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii.bunurile în tranzit simplu .000-10.leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani. în cadrul aceluiaşi flux.000-20.000 Extinsă > 10.comerţul triunghiular. expedieri .serviciile . până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.tip declaraţie (nouă.introduceri.returnarea de bunuri .

a căror cifră de afaceri . conform art. 153. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. precum şi suma taxei aferente. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010). b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. de către orice persoană. (2) . trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin. a căror cifră de afaceri . Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art.. la registratura organului fiscal sau prin poştă . 153. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. b) şi c). 153. realizată la finele unui an 138 . art. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile.conform art. 153/1. 153. Declaraţia 392A La art.156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 150 alin.000 euro. realizată la finele unui an calendaristic. 153/1. art.. precum şi suma taxei aferente.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică. (5). cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art.persoanele înregistrate cf. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane.trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei . 150 alin. de către persoanele impozabile înregistrate conform art.. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. este inferioară sumei de 35. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile.. altele decât cele prevăzute la lit.156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art.listat şi pe suport electronic. 153. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi.(4) şi (6). 153 sau 153/1 . 153/1. (1 Când se depune? . e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. Mod de depunere: ..pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP.. indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art.

d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153. Persoane etc. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. OPERAŢII CURENTE 9.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii.completarea cataloagelor (Nomenclator articole. organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. . validarea şi listarea recepţiilor. este inferioară sumei de 35. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei.calendaristic. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). .realizarea documentelor .000 euro. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.. după care factura/recepţia. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales. facturilor. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). anulare.1. care în principal constă din: a . • Operaţii de creare. 153. 153. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. 153. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate. Firme. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art.înscrierea. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare. care prestează servicii de transport internaţional. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. Mai întâi anulaţi REVC/REVF. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. 153. încasărilor. plăţilor etc. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.salvarea bazei de date.

toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . 4111 etc. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape. . se listează jurnalele TVA . dacă are factură de retur ataşată validă.valide pentru aceste documente..se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate.se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . verificate . b) Situaţia stocurilor . se listează. În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: .se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap. respectiv 10. din contabilitate d) Încasări/Plăţi . se depune la organul fiscal .la intrări: data recepţiei. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară.7.la ieşiri: data facturii sau documentului.2. (dacă există asemenea solduri). Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative.în hMARFT se extrag. se salvează.toate recepţiile rezolvate. se listează.dacă este cazul. se salvează. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută.se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA . se verifică.se verifică Balanta sintetica/analitica . care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză.se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă. Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS. 404.3.exe. se depune la organul fiscal . Mai întâi anulaţi încasările/plăţile.la încasări/plăţi: data filei. confruntarea soldurilor acestora cu 401. după care factura/recepţia. .toate facturile şi documentele de ieşire înscrise . Anularea/validarea facturii este interzisă.se extrage Declaraţia 394. se extrage declaraţia 390-VIES. adică pentru care există document REVC. Mai întâi anulaţi factura de retur. 9. Datele de înregistrare sunt: .5. după care factura de referinţă.dacă este cazul. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 .recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi. documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu .

etc. acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA. şi aceasta se importă în programul de contabilitate. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală). 345.s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie .pe analitice (să fie soldate) 471 .se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588. blocare de calculator etc. 4427 5112. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT.după importul datelor în programul de contabilitate. 303. 409. după închiderea lunii. dacă este cazul . se procedează în felul următor: înregistrările din 1.şi cea manuală dacă este cazul ! 3. 401. h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală). se repetă contarea automată .se verifică înregistrările obţinute .se efectuează operaţia de Contare automată .se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii . etc. 4111.5) s-au contabilizat valori prea semnificative . 581 . g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări .după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută . modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune.repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ.) f) Contabilitate .înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . de exemplu: 301. 393 etc. 5311.listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB. 392B.pe analitice. 371. 354. Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată. dacă e cazul (392A. În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune. i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare).. 302. se repetă importul în hCONT şi încărcarea. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. Arhivarea se face cel puţin lunar. 542. 419 4426. 141 . Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA. La reluarea activităţii după cădere de tensiune.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB. 5121 . .anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii.jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT . se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2.operaţii de contare manuală. (pe analitice mai elocvente). 381. după care se închide contabilitatea de gestiune. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză.

pentru fiecare magazin. transfer sau +/. preţ contabil 0.MIT1 . Se folosesc două documente: .Recepţie magazin de la furnizor . Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON).4 = 5328. acceptate de 10. Folosind lista utilizator TRANNIRM.încasări cu tichete Tip 1 .MIT3 .10.NIRT .AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: . ALTE OPERAŢII 10..FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.3 = 411. Contarea este: 5328.factura trebuie plătită .decontare tichete de masă.. cu stoc 0.Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr.INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .încasări cu tichete Tip 2 . Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .1.1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC .Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip.3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie.NIRMT .. atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă.NIRMF .Comandă. .. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat.3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent.încasări cu tichete Tip 3 . înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA.MIT2 . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: . Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ.apare în jurnalul de cumpărări . având contarea: 461. MRM02. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării.2.

143 . 100 EXEMPLUL 4. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6.. -100 EXEMPLUL 5. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. 200-100 EXEMPLUL 3.EXEMPLUL 1. 100-50 EXEMPLUL 2. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. întrucât a fost o eroare de operare..50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6..=3. Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează.=3.. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. întrucât a fost o eroare de operare. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=.=3.. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent... Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil.=3.. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele.

0 1000 4000 1000 4000 2. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci).0 500 2000 500 2000 50 4.2 sd 401. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. cu documentul REEV. POH EUR 4. moneda. că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap. La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări). 2. în jurnale TVA apar valorile originale. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută. SOLDP 4. REVF 4. fav. În documentul afişat.2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. 3. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării.2000 RON/EUR. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.8. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client.I. Exemplu: 1. sold=0. 144 .=6.2 ------------------------------------------------. listat. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr.3.2 rDB 401. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare.. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4.3.2 100 500 2100 50 4. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci). Menţionăm.1000 RON/EUR.0000 RON/EUR.Stabiliţi un preţ de intrare..II. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării.nef. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi. Per. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.1 3.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare. NIRE EUR 4. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10.

După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Verificaţi. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare.2.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. dacă a fost deja executată! 145 . Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. ca in exemplul de mai jos: Fig. 10. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată. 10. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. Executând o listare pe ECRAN.1. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. 2. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>.

PCH .2000 = -50 <: 0 401.0 Lei/EUR 4. . . .-xI_4.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0. valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică.xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 .0) IF(xI_4<0. .+xI_4.0) a1. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4. ICH .2000 = 50 > 0 401. . xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil. . . IF(xI_4>0. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.0) .0) IF(xI_4>0.+xI_4. . . din cauza condiţiilor schimbate. Dacă totuşi se creează manual. De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat.Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . . .2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH.xI_SumaFac. . se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. .Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă. atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0.2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2.2 401. IF(xI_4>0. Plată în cazul scăderii cursului (favorabil.xI_SumaFac. .xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp . Dacă la reluare. .-xI_4. xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . .9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH. iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera.

Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" .b1. "765" .0 Lei/EUR = 4000 lei 3.2 4111.2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111.nef dif.nef dif.0 Lei/EUR = 4000 lei 4.1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate. Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. chiar şi la obţinerea 147 .fav dif. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp . xI_SumaRev d) Contare REVC . xI_SumaRev .fav dif.fav dif. "765" . xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp .2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111.reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" .nef dif.fav 10.4. Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil. xI_SumaRev .nef scădere curs dif. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4. xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif.9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.2 1950 50 c) Contare REVF .2 765 2000 50 b2.

În cazul documentelor de încasare. Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata ". Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ".F. Pe Fereastra Reprezentand 2. dacă rubricile "Tip incasare". Facturi/ieşiri (fac_). Operare: . însumate (F4) etc. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=. pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm).)./. ./. Loturi de stoc (lotm). Fişe clienţi (facf). Fişe furnizor (furf).. Loturi de ieşire (facr). . lotm etc. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car. datele pot fi filtrate. după aceste criterii definite de utilizator.în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c". 148 .T. acolo unde se află descrierile de liste utilizator. Pentru implementare: .în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. Tip plata M max. Fişe de magazie (lotf). reprezintă aliasul fişierului: nomm. Loturi de intrare (lotm).F. liste sunt definite. LISTE 11. după caz.în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". 11.T. De asemenea. tran. Recepţii (tran).unor date pentru un cash-flow primar. Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi.în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare". RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max. În cazul documentelor de plată. . câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule.30 .30 .pe fereastra fişier Reprezentand 2. Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL.exe în subcatalogul dbf\FRM. "Tip plata ".1.T.

frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii. atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare. În toate fişierele.dec. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile()..total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 . xR_CodM : Articol: : N : N Y . atunci pe prima coloană care are total.. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului... în inc_*.frm şi lotm*.frm .xF_.xI_.următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este . Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei.dacă există coloane cu total. Dacă în *. grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului. în fac_*. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile().xR_.frm şi facr*.frm . inclusiv marginile. Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf..dacă există grupe. Contents Format width. respectiv xF_Variabile().frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori). altfel pe prima coloană . atunci şi la descriere grupă. în tran*.dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr. pentru care sunt prevăzute liste utilizator. subgrupe. Apelul trebuie să figureze astfel: . Numai pentru acestea sunt definite variabile: ..

FRM .conţine toate datele generale referitoare la recepţii .Lista recepţiilor (se listează pe A3) .FRM . pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2. atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T. Liste utilizator definite 1. se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.se poate efectua din familia MR de recepţii.TRANRGES.valoare cheltuieli . accize şi TVA) .FRM .ieşirea se face cu F10.Catalog de preţuri în lei . În Recepţii/Intrări (tran) . listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.TRANGEST.valoare vamă (defalcată pe taxe. luna şi eventual T.înainte de listare se selectează Gest=X.dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import.Catalogul de preţuri în valută. selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată). 11. listat în ordinea grupelor de articole. NIRMT. F3. cu bifa pe Gestiune .doc=NIRI .dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică.înainte de listare se selectează luna şi eventual T.NOMMVAL$. PgDn pentru verificare. În Nomenclator articole (nomm) .(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .doc=NIRM . cu date furnizori interni .ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) . fără solduri 150 . dar după ieşire se mai intră odată în .La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare.listează doar intrări.FRM .frm şi se parcurge F2.se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V .FRM .reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate. F4.doc=NIRE . se selectează T.2. apoi gestiunea şi Stare=V .Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare . .reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) .TRANFUR.NOMMLEI.dacă sunt şi alte documente decât NIRMF.Catalog de preţuri în valută .FRM .TRANIMP$.4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile ().Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) .Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .în exemplu nu s-a descris capul de tabel . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare . După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.doc=NIRI .

% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării.LOTMVAL$.FRM .extragerea trebuie să fie pe gestune+articol.FRM .FRM .înainte de listare se selectează: Luna.FRM .FRM LOTMCONT.lista este grupată pe furnizori. la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni .înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client .Lista din fişe de magazie . dacă este import.odată cu modificarea cursului.listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.3. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .FURFFIS.în listă apare şi număr regim special. dacă este definită.FURFFIS$. nu apare De încasat . 5. număr comandă.Facturi neîncasate pe clienţi . În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP. număr factură referită..să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .doc = TF . eventual pe gestiune+grupa+articol.FAC_TOT. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4. . .FRM LOTMLIV. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .Listă fişe furnizori în lei . fie moneda din Nomenclator. cu preţul de livrare din lot.FAC_NEIN. altfel se consideră EUR.lista este grupată pe monedă şi pe furnizori.FRM LOTMVINZ.FRM ..FRM LOTMINR.. Stare = V şi T.FAC_VAL$.Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.LOTMAD$.. este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi . În Fişe furnizori (furf) .În Facturi/Ieşiri (fac_) .FRM LOTMINIT.În Fişe de magazie (lotf) . dacă lotul a fost importat..FRM .Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 .LOTF.Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .FRM .Lista facturilor emise (exprimat în lei) .Recomandări: .FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi .FRM .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.Listă fişe furnizori în valută .

Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa . .Lista adaosului comercial pe mărfuri ... .FACRADGR. T. astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale. T. Stare = V şi T. ----------------------------------------------------remitere cec MIE .lista este grupată pe clienţi. încasare cec MIBL1 ..FACFFIS.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.FRM . de înregistrare: Operaţia Jurnal .. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. dacă este import.grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice.. ...Lista fişe clienţi în valută . ICEC AF 135667/I .listează doar ieşiri.doc=BVINZ .FRM .FAC_RGES. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .doc="T" şi stare = V . se selectează anul şi luna.se alege fereastra: Facturi articole.Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării.bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .se alege fereastra: Facturi articole.înainte de listare se selectează: Luna.În Fişe clienţi (facf) . dacă lotul a fost importat.Situaţia încasării cecurilor remise la bancă .Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) . fie moneda din Nomenclator. fără solduri 7.FRM ..se selectează Data=luna (sau ziua).FRM .FRM .FACRADMF.lista este grupată pe monedă şi pe clienţi.FACRLIV.FRM . se selectează grupa:MA2.Listă fişe clienţi în lei ..FRM .În Loturi de ieşire (facr) . anul şi luna.În Încasări şi plăţi (inc_) .dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip.înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare . altfel se consideră EUR. 8.Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.Ex. ICEC AF 135667 . dacă este definită. Obs...doc Nr.doc .FACFFIS$. Client=gestiunea şi Stare=V .FACRAD$.FRM .Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri .INC_CEC.doc = TFCE ... la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări .

Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT. iar "cc" este cifra de control. ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX.02.Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent. consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor).. 4.cecului..doc=ICEC . .la listare se alege familia de jurnale MI .3.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă. . . fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică). având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I . denumirea jurnalului va începe cu 1-.03.. De aceea. .Codul: începe cu %. iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate.2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23.paralela Implementare Societate: Completaţi Nume. 153 . Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe.04. . Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) .Banca. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate. . reprezintă codul unităţii de trezorerie. . 11.2005) Ordinul 246/06. 3-.lista va conţine subtotal pe fiecare cec. Cod fiscal. Adresa.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare.2005). 2-. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document. modificat de: . Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT.03...2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. băncile şi conturile. Luna şi T.paralela formular impr.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. până la care se caută. 160 . Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. În rândul TOTAL: Nr.articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159..83 23 1354. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul.. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori.. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma . valoarea este negativă şi valoarea este zero.00 1 -1428. Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero. împărţită la Nr.76 ------------------------------------------------------------d. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr.83 20 1629. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX. Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier. Media este Suma . se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. În rândurile următoare (d. atunci se consideră selectat furnizorul de articole. de vamă şi de cheltuieli). Numărul de facturi plătite. Indiferent de modul de selectare.c. facturile sunt extrase într-un fişier temporar.articole.articole este numărul de articole selectate prin filtre. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă... de vamă (V) sau de cheltuieli (C).D. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult.00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică.c. se pot parcurge doar ultimele facturi.. dacă cursorul se află pe o coloană numerică.. Nr. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. Suma . În acest caz.filă=~. pozitive 32587. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite.. sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica. pozitive. Din acest motiv se recomandă..39 negative -1428.. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate. Din considerente tehnice. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise. Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F).

Componenta imprimare grafică documente (facturi. Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . logo. . Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate. Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină. . HPRINT . HPRINT HPRINT ..3.9. -10. avize. HPRINT HPRINT .pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat.2. unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT..6. Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark). Utilizare: . . caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. . Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite. . semnătura şi ştampila. .PRNT___1.împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului.txt. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi.7.Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide. .. . care se foloseşte pentru tipărirea formularelor.Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document.8. avize) în sistemul de operare Windows. ca datele vânzătorului. watermark. HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx.4. .2. 161 . Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale. Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare. chitanţe. .1.Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT. Utilitarul poate fi folosit: .PRNT_M_1. După crearea fişierului de descriere. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: . .. date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip. rezultând documente cu bună lizibilitate. iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI.12.5.pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul.

un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. . cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare.BMP - TMP hPRINT.un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. Wm_Oblic. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: . . 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare. opţional. utilitarul de imprimare.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. subcatalog HPRINT. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 . .txt din pachetele de instalare.DBF. aşezarea documentului pe pagină.parametrii imprimantei. Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură.BMP TEXT. dar numai în scopul testării. Parametrii generali de configurare . opţional. cum ar fi date privind vânzătorul.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. . Dacă parametrul SIGNATURE este definit. opţional.bmp.un rând de caractere tipărit cu 10cpi. Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat.un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. parametrii generali de configurare.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus. Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark.Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. . Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul. etc. . Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA.conţine date generale.linii numerotate cu 6lpi. dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare.bmp şi Wm_Oriz. . SIGN. care apar pe fiecare document. Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. câte caractere 12 cpi se pot imprima. catalog temporar.DBT LOGO.

care în mod prestabilit este 65. . Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. În mod prestabilit nu este completat.LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS . fişierul poate fi mutat pe calculatorul local.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI. De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. 163 .MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. Exprimat în puncte de tipar. Lungime formular . se poate micşora MARGINE_STANGA. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă. . În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului. Un punct de tipar= 1/72 inch. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos. Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i). În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! .parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. Dacă formularul nu încape pe orizontală.GROSIMEL . definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă.hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. la secţiunea [FACTURA].Grosime linie. Este indicat. La tipărire. De altfel. În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. .

Funcţionează numai sub sisteme de tip NT. fără nici o prelucrare. titlul documentului şi număr exemplare. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole.5 puncte. Dacă se întâmplă acest lucru. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.Implicit este de 0. dacă s-a ales COLOR=D. . 16777215 . Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz. Nu se tipăreşte pe chitanţe. Se poate mări sau micşora. [FACTURA_A5]. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. pe al doilea cu roşu. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. Dacă parametru COLOR=D. 164 . atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru.Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. [FACTURA]. mărite la tipărire. Are influenţă numai la linii. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru.alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. . acolo puneţi valoarea 1. . nu şi la textele tipărite. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. . este necesar ca fişierul . . şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! .5 cm. dacă #NR_EX > 1. conţinând ştampila şi semnătura. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3.5 x 3. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. Secţiunile agreate: [AVIZ]. Tipăreşte un şablon peste formular. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. Pentru a economisi toner. Pe factura format A5. iar dacă #COLOR=D.Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. [FACTURA_CHITANTA]. se înscrie numărul exemplarului. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP.Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. nu se înscrie numărul exemplarului pe formular. Nu se scrie întregul formular colorat. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. micşorate.

Dacă parametrul SIGNATURE este definit.DBT LOGO. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. de unde poate fi lansat direct.BMP bază de date de tip hPRINT.BMP hPRINT.DBF. Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. [CHITANTA]. Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă. Formule). Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit.opţional. parametrii generali de configurare. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat. .[FACTURA_FTVA]. Astfel. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. ca documentul să se completeze corect.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă. subcatalog HPRINT. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. 165 . . Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel.BMP TEXT. Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare.opţional. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.utilitarul de imprimare. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D. Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk. sau . semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. . opţional. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. Definiţi parola specială pentru hUTIL. - SIGN.

În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. Prin urmare. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. În acest caz. definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată.2. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT. potrivit documentului hMARFA listat. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens. aşa cum a fost prezentat mai înainte. Cele două descrieri au o sintaxă identică.. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite. – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 . încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali. Definiţi parola specială pentru hUTIL. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc.în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA.. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. Exemplu: . În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. diferenţa constă în interpretarea lor. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. Prin lansarea listării. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. Aşa cum s-a văzut mai înainte. Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. generat în hMARFA la listarea documentului. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut).

Numărul se scrie în rubrica Nr. 167 . la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. În acest caz hPRINT nu este lansat. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. Dacă s-a ales pe ECRAN... Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN.eventual numărul de factură al primului formular. maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: . Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă. De exemplu: ABC 000001. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. De exemplu: 110001. Logica tipăririi se implementează în acest script. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic.factura. maximum 6 litere/cifre. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea.numărul de formulare dorite. Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}. hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar.eventual seria şi numărul primului formular. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. . . La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura. este afişat fişierul de descriere a documentului. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit.TXT.

dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. pe acelaşi calculator/reţea. ZEKA etc). Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. În antetul listelor apare numele firmei.bon de casă propriu-zis . depozite).6. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională. ELKA. Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). hMARFA va avea cel puţin versiunea 6.80. prin Remote Desktop sau în mod terminal.5. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea. Dacă acest test este omis. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea. 168 . Evidenţa articolelor se face pe coduri. • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă.În hMARFA. Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. în funcţie de numărul staţiilor de lucru. dar sunt identificate prin coduri diferite. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat.4. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. • 12. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea.3. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5.bon de casă cu factură anexată. exemplarul 1 şi Aviz A4. ELMAS. 12. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . la generarea modelului. pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. De exemplu: 1 2 . Contează numărul staţiilor care folosesc produsul.

Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. Prin regula de echivalenţe implementată. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. de obicei cu imprimante laser. în coloana Cod.reordonare coduri echivalente. adică AAA şi BBB în cazul de faţă.Practic este un utilitar încorporat în program. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent. mărfuri. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. automat se alocă următorul cod intern disponibil. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. 169 . Ele se pot lipi pe produse. etc. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. situaţie semnalată de program. bonuri de consum. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern.7.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. În continuare. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. La definirea unei echivalenţe noi. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. 12. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>.

se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea. dacă aceste file nu sunt închise. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~". se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete.2011 18.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5. nu mai este necesară completarea manuală a acestora.07. În momentul primirii extrasului.07. Astfel. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2.07. 3-.2011 20.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15. denumirea jurnalului va începe cu 1-.000 pe lună). sau dacă fila este închisă sau nu. băncile şi conturile. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB. De exemplu: Nr.2011 19. Cod fiscal. 4. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3.8. 2-. 12. dar nu avem încă extras de la bancă. Adresa.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate.000-20. 170 . Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4.07. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat. cu referire la recepţia plătită. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite. Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie.

Listare Listare pe ECRAN şi F8 . Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând.9.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie. cu data plăţii. . care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Dacă CMP se calculează pe gestiuni. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit. fie lunar. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m"). Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. Imprimare OPH-RNCB. Este lansat programul Windows: hOP. . În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune.exe. Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP. Preţ mediu De regulă. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: . În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1. În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. Cost mediu ponderat lunar 2. trimestrial sau anual. selectând ECRANxx. .separat pe fiecare gestiune. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12.exe /h Obs.stocul final este evaluat la CMP 171 . Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: .LST creat.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit.pe unitate. Imprimare paralela.

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. TFCE).. 2) .2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP. Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate.. după care ieşirile. introduceţi.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări . rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale..La ieşirile externe (TFAC. Situaţia soldurilor fără stoc. validaţi.AND. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.xF_DataFac. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă. fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv). pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă.xF_Gest. ştergeţi documentele anterioare. modificaţi. 2) := xF_VCont := xF_VCont .# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.2) 2. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac . În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Dacă este posibil.Cantităţi ieşite). În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP.xF_DataFac.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate . Nu anulaţi.xF_DataFac. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole. valorile rezultate de asemenea 175 .xF_DataFac.. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar).Dacă CMP se calculează la nivel de unitate.xF_Gest. Operare În momentul validării documentelor de ieşire.xF_Gest.2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.

pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă.) art. // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0.2003 privind Codul fiscal (MO 927/23.) Legea 571/23.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art..2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională. Reglementări 1.143 alin. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. cu modificările şi completările ulterioare 3.01.(2) lit.sunt rotunjite la două zecimale.10. Fişele fără stoc şi rulaj.) HG 44/22.) art. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1.05 12. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri.2004). altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile. 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente. 133 alin. hMARFT .. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă .01.) Ordinul 76/21.12.2003). c) prestările de servicii prevăzute la art.02. prin extragerea datelor introduse în hMARFA. (Obs. 132/1 alin.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase. în utilitarul hMARFT.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri.. cu modificările şi completările ulterioare 2.156/4 (1). a) şi d). b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România. dar stabilite în Comunitate. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă.01. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.12. 153 sau art..

se lansează utilitarul hMARFT. Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente.achiziţii intracomunitare de servicii t . d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". c) achiziţii intracomunitare de bunuri. Menţionăm. (2).în luna calendaristică respectivă. de la persoane impozabile nestabilite în România. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Codificări în declaraţie 3. dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă. pe fiecare tip de operaţie în parte.prestări intracomunitare de servicii AIC . că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. achiziţii care urmează transferurilor scutite. Menţionăm. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile. în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. apăsând tasta <F1>. Menţionăm.) este prevăzut. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). (2). dar stabilite în Comunitate. SECŢIUNEA II 1. 133 alin. că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă."Ld" sau "Pd". De exemplu. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Datele apar în această fază analitic. Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. Se completează. e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. 150 alin.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . pe fiecare document în parte. va apare: *** Cod tara eronat.) ANEXA 2. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. "S". că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. d) prestări intracomunitare de servicii (P). b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . Datele vor apare totalizate pe fiecare partener.Triunghiular. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. Din această cauză. b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). datele pot diferi 177 . b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare.

pdf).2. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT.de cele din decontul de TVA.formular validat pt. în mod obligatoriu.01 JV P 1Pd rd. Import fişier şi Validare. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF.pdf . de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa.1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl. De exemplu: firma.1 JC S 2Sx rd. 178 . 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale.. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor. modificate apăsaţi DEBLOCARE. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier". c5)Apăsaţi butonul VALIDARE.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA..5. În fiecare lună copiaţi firma. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. Dacă ulterior datele trebuie reimportate.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF.19. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.pdf în firma_llaa_CF. listarea şi exportul datelor.1. hMARFA şi decontul TVA (cf. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.) Art.7.3. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont.17.1 JC A 2Ax. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă.ro.pdf.1.1= rd.pdf . Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia. centralizate în utilitarul hMARFT.7. 2At rd.pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma.1= rd. validarea.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA.anaf. Declaraţia recapitulativă se completează.

179 . rectificativă Setare decl. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3.prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică).prin scrisoare recomandată . indiferent dacă acestea au mai fost declarate.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.11.2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10.): .11. Aceste liste se obţin după Extragere.după centralizarea datelor.2008) 2.).rectificativă .10. dar înainte de Centralizare ! . hMARFT . Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă.) Ordinul 3512/27. Recomandăm. împreună cu suportul electronic.modalităţi de depunere: .2009) 3.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală.12. .txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT. c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA. Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.11.10.2009) Componenta extras de cont în lei este opţională. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii.la registratura organului fiscal .10.formularul se editează în 2 exemplare: . unitatea fiscală. După aceea. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. apăsaţi Salvare fişier text pt.) Ordinul 3055/29.c6)După VALIDARE. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2.) Ordinul 2861/09. dar înainte de listare şi export.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23. Declaraţia VIES rectificativă Cf.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. executaţi operaţiile: Setare per. cu toate datele la zi. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1.un exemplar se păstrează de contribuabil. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3.

număr). se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii.proceduri scrise. Circulă: .3. 2. . potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente. rămase neachitate.) 28. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: .la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. .42).judeţul.) 4. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf.contul. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. adaptate specificului activităţii (pct. .la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1).a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2. .(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor. Se arhivează: . pentru semnare (toate exemplarele).5) .decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct. după primirea confirmării). Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct. avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi.6(1)). pentru confirmarea debitului.de asemenea. stradă. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. . datoriilor şi capitalurilor proprii se face.la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală. . precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. de regulă. .codul de identificare fiscală.(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. 180 . Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului.sediul (localitate. 2. pe baza datelor din contabilitatea analitică.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. precum şi ex.denumirea unităţii creditoare. Se întocmeşte în 3 exemplare.) serveşte la: . aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. Nerespectarea acestei proceduri. Ordinului 3512/08 (1. În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: .

care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. denumirea formularului.notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa .corectarea propriei evidenţe sau contări . Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. datoriilor şi capitalurilor proprii.contarea greşită a documentului . felul. 4.) pct. Ordinului 2861/09 (2.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. Elementele de natura activelor.56 (3). denumirea unităţii debitoare.recepţiei) . după caz. Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice. numărul şi data documentului. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare .. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor. suma. conform posturilor din bilanţ. grupate după natura lor. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. 44..- banca.) pct.chiar anul .data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna .) pct. ea se înregistrează în contul 4118. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor.491). datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral. În scopul prezentării 181 .. Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă. 3.(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor. în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. inclusiv ştampila. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.189 (2)).56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. semnături: conducătorul unităţii. explicaţii. (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. Rezolvarea diferenţelor 2.. recomandăm să verificaţi: .existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . conducătorul compartimentului financiar-contabil. Măsuri care se pot lua: . datoriilor şi capitalurilor proprii. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.emiterea de noi documente de către părţi. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct.) pct.

la pct. . Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.2. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: . valoarea creanţelor. În acest caz. recepţiile.7. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul. Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. iar pentru disponibil. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză.creanţele şi datoriile în valută. 10. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. după caz. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.186. în valută etc.în bilanţ. disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni.În Fişe clienţi. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus. în coloana M (Mod expediere) nu 182 . La finele fiecărei luni. după caz. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. pct. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct. .se introduc facturile. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. Observaţii . astfel evaluate. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite.3 din documentaţia electronică. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie.

Data înregistrării este data preluării din fişe. fără să se actualizeze fişierul Firme). ci " ". Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv. deci nu se va lista extras pentru ele.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi).soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . Cu Modificare. la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Dacă doriţi să modificaţi această dată. datele vor fi 183 . modificaţi în Tipuri de documente formularul. în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0).data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. unde e necesar. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele.Centr. în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. pe conturi.se pot confrunta datele din col. În acest caz. Acestea vor apare pe extrase. adresa sau documentele justificative. Pe rândurile documentelor.extrase pe conturi . Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } .avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA. Sold actual=0 Dacă se consideră.vom avea litera X. cu semnificaţia se expediază (nu se listează). că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase. Pe fereastra de fişier. În coloane avem: Sold extras .Extrase clienţi . în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat. şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA. . Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare. Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel. înscrieţi-le pe liste manual. Verificări În Listare selectivă avem: . Dacă s-au preluat corect datele. cu Modificare se pot înscrie explicaţii. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total.

Menţionăm. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1. în hMARFA. Listare extrase .. Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. audit. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont. Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. . care este sediul principal. nu se va lista extras de cont. La imprimarea cu PDFCreator. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". Trebuie asigurat ca: . Pentru a preciza. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont.. De exemplu. Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. La listarea extrasului de cont. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode.). prelucrări ulterioare. apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte.În Extrase furnizori.preluate separat. numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. la apăsarea tastei <F10>. .. care le fac mai mai uşor de completat. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei.

sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC..la fel FIRMA . . În acest caz. de data aceasta pe DISC. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4.bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc. c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail. WIN. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax.deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail. b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă. . Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii). că se alege tipul de imprimantă WIN-P.se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori . În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. . din care se pot tipări şi ulterior.baza de PCTL1 .Filename:<Title>. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) . Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă.baza de de date: date sediu principal.la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF).stabiliţi. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 . jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG. dacă există un server de fax configurat.baza de PCTL2 . sau se pot lista selectiv. b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. .tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS.se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului. cu titlul s_ext.lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A ... . pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail.. cu deosebirea.deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 . . La listare se procedează ca mai sus.se listează extrasul. date punct de lucru 1.Executaţi exportul PCTL2 . (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei . Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp.în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog.

Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65. . Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii. listele pot conţine mai multe coloane. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . Implicit. stocare pe mijloace electronice etc. Atenţie. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011. unde se pot face însumări.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru. grupări. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.2. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari.stabiliţi.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). prelucrări ulterioare. se pot exporta listele cf. O altă limitare provine din aplicaţia Excel. 12. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. Jurnal cumparari. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite.xls. să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date. a) din cap.vezi pct.xls.decont TVA Export in Excel/Open Office 1. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă. Arhiva jurnal vanzari. dacă modificaţi aria de tipărit. Jurnal vanzari. lista este preformatată. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic. hMARFT . selectări.xls.000 de înregistrări. decât în varianta listării obişnuite .xls. Lista Export in XLS cf. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă.se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor. Avantajele listării în format Excel: .12.se vor putea arhiva listele în mod sistematic. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari.xls pentru noiembrie 2011..8. .6. La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2. Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada.opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel. 186 .decont TVA .

jurnvanz.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). statistici..calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD. Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii. .xml.13.recepţia produselor finite în hMARFA. .componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe. Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump.xml.. hMARFI .recepţia produselor finite în hMARFA. .Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel. . . cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice. . . . La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă. Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit. arhjvanz. 3. .xml.în hPROD . 187 .transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD.de tip HAMOR Soft Ex.calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor. Exemple: .xml.vezi în documentația electronică 12. Varianta 2: . Vezi Detalii . hPROD Varianta 1: . situaţii etc. arhjcump.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate.) în programe de calcul tabelar.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD.alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date.introducerea consumurilor de materiale în hMARFA.

generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă. baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal.culegere de date pe bază de coduri de bare. Astfel. . de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil.generare facturi pe bază de avize. . unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet.generarea fişierului PLU.ordin de plată pentru rate lunare. .generare recepţie prin transfer pe bază de avize.DBF: sold furnizori. chitanţe pa baza datelor preluate.culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.schimb de date în format text sau .facturi.EXCEL . .legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer. Lansată în mod comandă.automatizare operaţii tipice în hMARFA: . legătura cu Optimall: . Cu alte cuvinte.operaţiile de import/export pot fi executate interactiv. Omron. operaţia de import/export va afecta toate jurnalele.. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat.pentru flexibilitate. .generare factură rate. dar presupune şi definirea unui document nou. Sapel. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. .preluare date din hMARFA.generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA. . Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2.dispozitive mobile . sold clienţi.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete. nomenclator de materiale. .la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU.hMARFA . recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. . . .încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA . . pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C. 188 . Datecs): . . . pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale. Ex.case de marcat Ex. (Elca. . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. Ex.

În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat.dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. transfer sau +/-INV. În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !". întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT).câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). Dacă se indică mai multe avize. astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. adică din gestiunea din care sunt transferate. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează.dacă s-a selectat deja un aviz. xF_Gest. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer. Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer. . Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. Astfel 189 . • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . În prezenta implementare. Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. prin validarea avizelor se operează stocul. va conţine toate avizele încă nefacturate. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). . Se generează recepţiile din import. xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . Validare/Anulare abandonata !". Avizele pentru transfer trebuie să fie create.AND. avizele nefacturate.Aviz ptr.

. . Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F". xF_VCont "CV". xF_TipFac . încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. xF_DataFac . . xF_Linia1 . xF_1 .in marfa". 190 . xF_TipFac . Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". 12. iar veniturile prin TFAC generat. xF_DataFac . . xF_ContM . agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat. xF_ContM . În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. @xF_ContEd) "DV". Prin urmare. Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. xF_NrFac . .AND. deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac .". . xF_TipFac . cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: .din gest. . astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. Validare/Anulare abandonata !". hMARFI . Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. . xF_TipFac . xF_VCont "CV". descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM. 0) #ABANDON De asemenea. Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. xF_ContM .@xF_ContM) "DV".14. xF_Linia1 . xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. h_LDOM(xF_DataFac) .vezi în documentația electronică. @xF_ContE. Practic. Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor. OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări.gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor.sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. Agentul. OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". "desc. Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. PDA-uri.încasarea facturilor. LEFT(xF_TipM.1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest. "transf. h_LDOM(xF_DataFac) . xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest. xF_CodGr. se va modifica şi formula de contare. avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. xF_NrFac . După generarea facturilor.întocmirea facturilor.preluarea comenzilor. produsă de firma AROBS Transilvania Software . xF_ContEd . Avizele marcate nu vor putea fi anulate. xF_CodGr.cu interfaţa pentru palmtop . telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. xF_ContM . xF_ContEd . xF_1 .

A02. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează.varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi.. "MID01". aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem. În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie. .După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex. după care se reia operaţia de import.pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall .) şi se lansează Import/Optimall. . . Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem.când se întoarce agentul la firmă. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop. 191 • .pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: . Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit.vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru.. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex. Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă.. articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit. vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. după care se reia operaţia de import.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. A99.. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice. Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi . Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01. Comenzile. Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă .Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . Executarea operaţiei de transfer . Dacă partenerul nu există. În acest caz se declară manual partenerul referit. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative. operaţia de import este întreruptă. . programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA.import în hMARFI . . .. "MID02". . operaţia de import este întreruptă. corespunzătoare stilului de distribuţie: 1.

Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet.7 586.2. ex.aa . Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12. Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: . .când se întoarce agentul la firmă.: MID01 Borderou incasari Agent 01. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT). .ccc .se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului. hMARFI .varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile. . Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581. precum şi cu stocul din maşină .6.Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate.6.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura . Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer. . .cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată. care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări. Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: .încasare agent de la client: 586. 192 . 5311 586.7 . Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi . când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi.jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent.aa 4111.1. La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online. .6.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent.15. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA.pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati.depunere sume încasate de agent în casă: 586.7. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date.soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă. MID02 Borderou incasari Agent 02 .se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa.

situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată.opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit.vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă.vânzări/cantităţi . statistici. Exemple: simplu . Exemplu: . hMARFE . hMARFE . pe articole. transmitere circulare prin e-mail etc. 193 .vezi în documentația electronică .16. În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. 12.vezi în documentația electronică 12. clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers.opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. pe luni şi combinaţii.19.catalog de preţ. • Vânzări: situaţie vânzări generate.opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. hMARFE .vezi în documentația electronică 12. pe clienţi.vezi în documentația electronică . filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. pe agenţi. • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. Presupune Excel 2000 sau mai mare. rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc. a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi).ofertă de preţ.vânzări/luni în USD .similar pentru situaţiile la cumpărări. situaţii etc. afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare. a unor oferte de preţuri personalizate. Exemple: .listă vânzări .). hMARFE . pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls . Exemplu personalizat .vezi în documentația electronică . pe rute.18. Exemple: . .12. • Diagramă: diagramă corespunzătoare. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA.vezi în documentația electronică cu imagini .vezi în documentația electronică personalizat .17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful