P. 1
hmarfa6

hmarfa6

|Views: 1,691|Likes:
Published by Bassu Razvan

More info:

Published by: Bassu Razvan on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. PREZENTARE GENERALĂ
  • 2. ORGANIZAREA EVIDENŢEI
  • 2.1. Studiul agentului economic
  • 2.2. Codificări
  • 2.3. Organizarea articolelor pe grupe
  • 2.4. Definirea articolelor gestionate în hMARFA
  • 2.5. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc
  • 2.6. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA, preţul contabil
  • 2.7. Adaos comercial, preţ de vânzare
  • 2.8. Contabilitatea de gestiune în hMARFA
  • 2.9. Stabilirea scadenţei de plată/încasare
  • 2.10. Urmărire plăţi impozite, contribuţii
  • 2.11. Stocuri şi solduri iniţiale
  • 3. UTILIZAREA PROGRAMULUI
  • 3.1. Particularităţi
  • 3.2. Cataloage
  • 3.3. Părţi
  • 3.4. Tipuri
  • 3.5. Intrări
  • 3.6. Stocuri
  • 3.7. Ieşiri
  • 3.8. Încasări/Plăţi
  • 3.9. Fişe furnizori/clienţi
  • 3.10. Contabilitate
  • 3.11. Modularizare programe
  • 3.12. Principalele taste funcţionale utilizate
  • 4. DOCUMENTE DE INTRARE
  • 4.2. Recepţii de la furnizor extern
  • 4.3. Recepţionarea producţiei proprii
  • 4.4. "Recepţionarea" serviciilor
  • 4.5. Recepţionarea cheltuielilor
  • 4.6. "Recepţii" pentru regularizări de TVA
  • 5. DOCUMENTE DE IEŞIRE
  • 5.1. Avizul de însoţire a mărfii
  • 5.2. Factura
  • 5.3. Bonul de consum
  • 6. DOCUMENTE INTERNE
  • 6.1. Transferuri interne
  • 7. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI
  • 7.1. Stabilirea contului corespondent
  • 7.2. Operaţii de casă
  • 7.3. Operaţii cu banca
  • 7.4. Alte încasări şi plăţi
  • 8. EVIDENŢA TVA
  • 8.1. Noţiuni de bază
  • 8.1.1. Tipuri de tranzacţii
  • 8.1.2. Cotele de taxă
  • 8.1.4. Codul de înregistrare în scopuri de TVA
  • 8.2. Documente pentru evidenţa TVA
  • 8.3. Codificarea operaţiilor în hMARFA
  • 8.4. Operaţii cu TVA în hMARFA
  • 8.5. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile
  • 8.6. Jurnalele TVA din hMARFA
  • 8.6.1. Elaborarea jurnalelor TVA
  • 8.6.2. Listarea jurnalelor TVA
  • 8.7. Completarea Decontului de TVA (cod 300)
  • 8.9. Alte declaraţii
  • 9. OPERAŢII CURENTE
  • 9.1. Exploatarea curentă
  • 10.2. Plus/minus inventar
  • 10.4. Asociere termeni la încasări/plăţi
  • 11.1. Creare liste utilizator
  • 12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
  • 12.1. Opţiunea facilităţi financiare
  • 12.5. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat
  • 12.6. Opţiunea coduri articole echivalente
  • 12.7. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare
  • 12.11. hMARFT - componenta extras de cont parteneri
  • 12.14. hMARFI - cu interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall
  • 12.15. hMARFI - cu preluare vânzări de la casele de marcat
  • 12.19. hMARFE - opţiune extragere vânzări direct în Excel

HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

2. . . . . . . . . . . . . . . . . . Reevaluare disponibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . 77 78 78 88 6. . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cotele de taxă . . . . . . . 75 4. . . . . . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. . 3. . . Particularităţi . . . . . 8. . . . . . . . . . .3. . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . preţ de vânzare. . . 7. . . . . . . . . . . Încasări/Plăţi . . . . . . . . . . .3. 2. . . . . . . . . . .6. . . . . . .5. . . . . . . Operaţii cu banca . .. . . . . . . . . . . . . . . . .Modularizare programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . 4. 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . .4. . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Noţiuni de bază. . . . . contribuţii . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 5. . . . Codificări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . Alte încasări şi plăţi . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .3.2. 7. . 3. . . . 3.6. 8. . Factura . . . . Fişe furnizori/clienţi. . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . . . . . . 3. . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Urmărire plăţi impozite. .4. . . . Adaos comercial. . . .2. . . . . . . . . Intrări . . . . . . . . . . Recepţii de la furnizor extern. . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . Stabilirea contului corespondent. . . . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. . . 76 4. . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . .1. . . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . 2.5. . . . . . . 4 . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 7. . . . . .10. Părţi . . . . . . . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . 2. .8. . . . 89 6. . . . . . . . . . . .2.8. . . . . . . . . . . . . .1.6. . . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor .9. . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7. . . . . .Contabilitate . . .1. . .1. . . Studiul agentului economic. . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE INTRARE . 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PREZENTARE GENERALĂ . . . . . .12. Stocuri şi solduri iniţiale. . . . Cataloage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaţiuni impozabile. . . . .9. . . . . . . . . . . Bonul de consum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transferuri interne . . 4. . . . . . . . .11. . 3. .1.5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . 7. .3. . . . . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE INTERNE . . . . . . .1. . . 4. .10. . . . . . . .3. . . . . . . . .7. . . . . . . . Tipuri de tranzacţii . . . . . preţul contabil. . . . . . .11. . . .3. . . . . . . . Stocuri . . 3. . . . 3. . . . . . . . . . . 2. . 2. . . . .5. . . . . . . . . . . . . . . Ieşiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . 3.Cuprins 1. . . . . . Tipuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . EVIDENŢA TVA. . . . . Operaţii de casă . . . . . . . . . . . . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . .

1. . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. . . . . . . . . . . . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . 12. . . . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . .1. . . 12. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. 139 9. Listare ordine de plată trezorerie . . 8. . . . . . . . . . . . 11. .componenta extras de cont parteneri]. Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . .4. . . .8. . .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . .2. . . . . .9. . . . . . . [Opţiunea facilităţi financiare]. . . . . . . . . . [hMARFE . . .18. . . . . . . . . . . . . . . 8. . . avize. . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. . . .10. . . . . . . . . . . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . .componenta transfer documente].opţiune extragere vânzări direct în Excel]. . . . . . . . . . . . .LISTE . . . . . . . . . . . . . . 11. . . . .6. . .4. . . . . . . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9. . .6. . . . 8. . . . . . 8. . [hMARFI . . . . . . . OPERAŢII CURENTE. . . . . . .5. . . .3.sistem Optimall]. . . . [Preţ mediu]. . 12. . . . 10. . . Operaţii cu TVA în hMARFA. . . . . . .5.1. . . . . . . . . . . . . . . . Elaborarea jurnalelor TVA . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . . . . 12. . . chitanţe)] . . . . . . Liste utilizator definite . . . .3. . . . . . . . . . . . . 8. . . . . 12.situaţii manageriale] . . . . . . . .15. . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exploatarea curentă.17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . 12. . Alte declaraţii. . . . . . . Creare liste utilizator. . . . . [hMARFT . . . . . . . . . . . . 12. .componenta declaraţie 390 (VIES)] . .13. . . .11. . . . . . . . . . . .2. .1. . . . . . . . 8. . . .7. . . . [hMARFE . . . . . .12. . . . 139 10. . . . .6. . . . 8. . . 12. . . . . Listarea jurnalelor TVA . .3. . . . . . . . 12. . . . . . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. . . . . . 12. 8. . . . . . . .8. . . . . . . . 11. .8. . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . Codificarea operaţiilor în hMARFA . . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . . . . . . . . . . . . . . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . . [hMARFT . . . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . . . 12. . 12. . . . . . . . . . Asociere termeni la încasări/plăţi . . . . . .9. . . . . 12. . . . . . . . .ALTE OPERAŢII . . . . . . Plus/minus inventar.19. . . . . . . . . . . . . . 139 9. . . . Documente pentru evidenţa TVA . . . . . . 11. . . . . . . . .7. . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. . . . . . . 12. . . . . . . . 12. . . . . . . . [hMARFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . . . . [hMARFE . . . . . . . Operaţii la închiderea lunii. . . . [hMARFI . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . 10. . . . . . . . . [hMARFI . 12. . . . .4. . . . . . . . . . Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . . . . . . . . . . . . . . .16. . . .2.cu interfaţa pentru palmtop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . .2. . . . . . . ..1. . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . .1. . . .1. [hMARFE . . . . . . . Reevaluare sold facturi în valută . . . . .. . . . . . . . . . . .2. . .

.1. PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri.. precum şi a celor financiare (casă. . în care: .cote de TVA. plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc. produse sau servicii.documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 . . clienţi). materiale. La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: .pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi. bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare.facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile. .în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime. Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator. . avize de însoţire a mărfii. Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . cât şi furnizorii. Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros). . de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri. pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. crearea jurnalelor necesare. facturi însoţite de chitanţe.) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni.lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole.catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1.contabilizarea operaţiilor efectuate .se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . avize. bonuri de consum etc.recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor. stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . produse finite.şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare. Documentele (recepţii.documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă.se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA. de a le tipări pe imprimantă gata completate .operaţiile de recepţie. a operaţiilor comerciale (furnizori.. . vânzare.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. . facturi. dar actualizabilă). ordine de plată etc. . Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă. se pot urmări atât clienţii. conţinut şi contare recomandată). . Ca sistem de evidenţă operativă. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile .cataloage de ţări şi judeţe. mărfuri (inclusiv din import).

Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. se poate aplica remiză. acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. În momentul vânzării. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. loturi. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. etc. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului. 2. decadal. după scadenţa lor. diferenţele de încasat şi de plată.). intrare. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. i se furnizează într-o fereastră.. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). din contră. persoana care facturează sau casier. . codul putând fi selectat pe baza denumirii. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare.). documente de plată etc.la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. senzitive la contextul în care le-a solicitat. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. etc. Astfel. firme etc. De asemenea. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment. nomenclator de mărfuri. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. Datele nu sunt "ascunse". facturi. 7 . plan de conturi. de condiţii de livrare. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. Aplicaţia este vizuală. lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. modul de operare fiind foarte asemănător. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. un câmp de cont. vânzări şi încasări: . el necesitând cunoştinţe elementare de operare. în funcţie de client.în cazul recepţiilor de la furnizori. poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. lunar) în aplicaţie. situaţia încasărilor şi plăţilor. respectiv facturilor. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale.. scont etc. se poate completa data scadenţei plăţii. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective.

pe ferestrele de editare: zz/ll/aa .999.zz .99 la +999.999.999 la +99.99) .999. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. se pot defini tipuri de documente noi. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99.999.ll.3. Cu toate aceste facilităţi. dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei.pe ferestrele de fişier.999) . unde articolele sunt ordonate după data calendaristică.. în formatul aaaa. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA .999. Pentru detalii în legătură cu organizarea. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99. implementarea bazei de date consultaţi Cap.999. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta).htm.999. este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici.999.999. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. cum arată listat pe hârtie. tipurile de documente pot fi adaptate. iar la afişare.99 la +999. 8 .acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz. în ce liste apare. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program.999. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: . aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex.999. se afişează steluţe (ex.căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa. puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică.999. . Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error".numere reprezentând cantităţi: (de la -9.ll.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator. Dacă veţi lucra numai în operare. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual. în formatul: aa. se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare.zz . Lansarea manualului electronic: .***************). pentru economie de spaţiu. Se pot efectua o serie de parametrizări. .condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor.99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise. cum se contabilizează.

deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor. Se pot introduce numere între -999. organizaţii etc.zzzz RON. De exemplu: 1 EUR = i. produse sau mărfuri . fundaţii. .dacă este cazul.Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.zzzz RON. Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii.maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă . 2. ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare.999.în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune. Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS). Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente. apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale. în documente este memorată valoarea în lei şi valută.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi.stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program .identificarea mişcărilor de materiale.999.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei . . Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul. De regulă. Calculator de buzunar Calculatorul. din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi). .1.stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane. .pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă . De exemplu: 100 HUF = i. iar cursul se calculează din acestea.identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic. La unele valute. . Dacă este necesar. 9 . Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului.pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare.dacă se utilizează şi această aplicaţie .999999.999.definirea grupelor de articole . Însă atenţie. şi în valută.999999 şi 9. ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT . şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi.999.999.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor . În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0.0izzzz RON.

în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare.1. efectuate de firmă în ansamblu.1 S1. un personal propriu. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. .2 S1. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. reparaţii maşini de scris. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc.2. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum). un magazin cu amănuntul. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. de desfacere.2. aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie. 2.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune.2. o conducere proprie. Exemple: 1. DEMO SRL are o secţie de producţie. administraţie). Cod TV MS CA Denumire At. o centrală termică şi prestează servicii de transport. adică secţii. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi. aprovizionare etc. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. un depozit pentru mărfuri cu ridicata.3 S1.reparatii TV At. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie.

gestiunile există şi practic. trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni". ele fiind de fapt depozitele existente.o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii. contabilitate pe La firme mai mari. va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. etc. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. cu diverse preţuri în anumite gestiuni. există totuşi .). mărfuri cu ridicata. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări).). produse finite. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. materiale. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare.). 381 etc. De aceea. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu. trebuie definite gestiunile specifice.2. Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. servicii etc. ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil. care nu va fi stocat. Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". 345. adică "gestiuni propriu-zise".2. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. organizate atât pe tipuri de articole. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate).inevitabil .2. care sunt gestiuni pentru stocuri. La firmele mai mici sau noi. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301. Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. mărfuri cu amănuntul. un bon fiscal pentru benzină. Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. respectiv un articol cumpărat pentru firmă. materiale de natura obiectelor de inventar. "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite. produse. 302. 371. o factură de curent electric etc. deci la toate tipurile de firme. 1) Astfel. la toate implementările programului hMARFA. unde vor fi adăugate toate 11 . şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale.

vorbim de o intrare. Menţionăm. cu materiale nestocate chelt. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. vorbim de o ieşire. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme.) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul.2. chelt. Altfel zis. protocol si reclama 2.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. si chirii chelt. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. cu energie si apa chelt. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. 12 .3. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. De asemenea. cu locatii de gest. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. cu intretinere si rep. Exemple: 1. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune.

adică Furnizor intern. 13 . cu ocazia dobândirii acestor informaţii. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). Considerăm totuşi. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA.0125" adică Client intern.În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. firma X SRL. "Gestiuni" şi "Sectii".iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . este luată în evidenţă o singură dată. cont bancar etc. în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401.localitate . nu sunt obligatorii în prima etapă. În fişierul Firme firmelor client. în hCONT sau în amândouă. analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. denumire bancă. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. Dacă se doreşte. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. de servicii sau chiar o altă gestiune. Programul. cum sunt numărul de la registrul comerţului. adică o secţie de producţie. În hMARFA. firma X SRL. deci pe un document de intrare (recepţie).cod firmă .cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme. fişe. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. telefonul. la livrare. În acest caz. de preferat o codificare numerică. firmele se pot codifica oricum. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . cât şi prin documente de ieşire. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor. Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. se ţine organizată în fişierele "Firme".0125". chiar prin prescurtarea numelui. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme". La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. balanţe) se poate ţine în hMARFA.1.1. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. ele putând fi completate şi ulterior. pentru a înregistra documente. atât prin documente de intrare.

care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul. pentru fiecare exerciţiu financiar.sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate. fişe etc. chiar din faza 14 . . după caz.12. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: .2. . .denumirea documentului.jurnale. . respectiv gestiuni. . republicată. . după caz. astfel: . numărul şi data documentului justificativ. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. .codul unic de înregistrare . . Alegerea unui sistem de codificare adecvat. 82/1991.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi. întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. (MO 870bis/23. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare. 82/1991. .2.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate.felul. Documentele contabile . 1 din Legea contabilităţii nr. . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. . după caz.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie. după caz. Persoanele prevăzute la art. -.forma juridică.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). după caz. care servesc la prelucrarea. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre.11. sucursale etc. stabilit(ă) de societate.persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna. caractere.08 privind formularele financiar-contabile.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . respectiv: .denumirea/numele şi prenumele şi. Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. prin care se va menţiona. după caz. care este numărul sau seria de la care se emite primul document.capitalul social. 1 din Legea nr.4. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.persoanele prevăzute la art. o persoană sau mai multe. după caz. .semnăturile pentru întocmire şi verificare. număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei.. . puncte de lucru. după caz. prin decizie internă scrisă. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. atunci când este necesar. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. temeiul legal al efectuării acesteia.numele şi prenumele.

iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. La recepţii... aaX999. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal.pt...103000.pt. plajele trebuie alese pe secţii. . 110687.pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 ... deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei). iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile... : aa0001 .de implementare.pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 .10A000.. Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine. adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului. aaC999.. un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 . La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: . este foarte importantă. Dacă se utilizează mai multe jurnale. de 3 + 12 caractere. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special). 3: 108001 ..anul 2011 . 110002. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine. La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie..108000. 2: 103001 . . iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001. Programul. alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră.. aaB999.10B000.. aaP999.. propune forma aannnn.. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special)... . Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere. la crearea primelor documente. În hMARFA.. 120002. 120001.. . .. : aaT001 . În acest caz. pentru ca la 15 .. În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare.anul 2012 etc.la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special. se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 . aaS999. Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile. 4: 10A001 .aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 ..

intervalul de numere.. chitanţă etc. Astfel. Documentele pot fi create.. fiind identificatorul intern al lotului. al blocului al setului de formulare respectiv. ca ordin de plată. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. numai aşa putem fi siguri.. La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului. xxx/2. de exemplu numărul poate să înceapă cu F. . Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei. sunt numerele de blocuri consecutive.documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . În plus.introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. 16 .... numele persoanei care semnează pentru preluare etc. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite. La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan).sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus.not (<Ctrl F1>).2. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . se poate verifica şi stocul disponibil. extrase şi pentru documente. De exemplu. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum.formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA .datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit . Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie. unde 1. Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx). dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA.. Recomandăm utilizarea acestor numere interne. astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere. atunci se atribuie xxx/1. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite..

.agent 2/punct de lucru 2. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 .. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . E . E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual. În exemplu numai facturile AFA 0010058. Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 . . atunci facturile AFA0010056. numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin..3. De exemplu. 2.. "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 .avize de însoţire marfă.la sediu..Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse. Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr.. AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse. Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc.. E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc . A . dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr. .fac Bloc Reg. .. 17 . fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin.facturi întocmite manual (blocuri de 50 file).. .... . Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole. 2 ..facturi întocmite la calculator.agent 1/punct de lucru 1. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului. În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . BFA 0212002 pot fi şterse.....special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002. 1 .... E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 .

dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345.). De exemplu. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). trebuie să definim grupe pentru fiecare tip. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului.3028). dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . obiecte de inventar etc. 18 .01 pentru sortimentele de masă şi 345.02 pentru sortimentele de scaune. dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. adică articole cu cont sintetic distinct. dar totuşi dorim să obţinem rapoarte. cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 . b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. De exemplu.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime. materiale auxiliare. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte. tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii.ţigări. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis . Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului. vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc.

ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire. l. 2.cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului. Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi".un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare.grupa de articole de care aparţine. mm sau între t. kg.unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) .). Rezultă deci. obiect de inventar. marfă cu ridicata. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. Observaţie. dl. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă.codul articolului . precum şi un preţ de livrare. serviciu. Dacă vindeţi articolul respectiv. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune.). Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. mii bucăţi etc. material auxiliar. marfă cu amănuntul. nu este nici el în prealabil cunoscut.taxa vamală . Numai în momentul în care intră în patrimoniu. că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări). evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. produs etc. favorabilă pentru facturare.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. De exemplu: între hl. dacă articolele sunt grupate . ml sau între km. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: . .denumirea articolului .dacă este cazul . g. marfă.) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: .în mod asemănător. cm. ambalaj. De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator. alegeţi varianta adecvată.4. se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. mg sau între bucăţi. m. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). pentru consum etc. 19 . care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. deci într-o gestiune. în fişierul "Grupe de articole". În hMARFA. produs finit al firmei etc. cl.

deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". mărfuri. O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc. singur tip de articol. . faceţi recepţia în KG.200. la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI. În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii.345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă).).gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" . partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. dar vindeţi cimentul la KG.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. fără specificarea unei grupe de articole. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc). La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate. nici cantitate. pe când ultimele două la contarea automată a 20 .200. produse etc. .dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale. La fiecare recepţie.dacă cumpăraţi 100. deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm.dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. 2. alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură.să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului. . Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol. De exemplu.5.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA.345 mii x 500. nici cont contabil. este necesar ca: .De exemplu: . Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare. în nomenclator articolele nu au nici preţ. patru conturi esenţiale.000 lei/mii bucăţi). De exemplu. . Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune.

dacă articolul aparţine acelei grupe.1 371. 6021. 1 .pe contul 371.pe contul .depozitul nr. Exemplu: O firmă are următoarea structură: .un magazin cu amănuntul . ambalaje şi obiecte de inventar .în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă.scaune . Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control .pe contul 345.02 Cheltuieli: . .documentelor de ieşire. rândul mai marfă (M).din producţie .materii prime . că s-a greşit la completarea recepţiei.mese . 2 .din care: transportul pe 704.din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul . produs (P) etc. defineşte şi tipul articolului: material (G).produse .un depozit central de materii prime şi materiale.pe contul 707 .pe contul 345.mărfuri cu ridicata .contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă). înseamnă.mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371.pe contul 704 .01 .1.02 .din lucrări şi servicii .pe contul 303 Venituri: .un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .pe conturile 3021. pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv. 6022.pe contul 345 .contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire.pe contul .obiecte de inventar în depozit .ambalaje .2 .pe contul 381 . 6024 şi 6028 21 .materiale consumabile .cu mărfurile pe contul 607 .01 371. 3024 şi 3028 .contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA). Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.1.depozitul nr.cu materii prime şi materiale pe 601. . Deasemenea.pe contul 301 .02 .01 lucrările de reparaţii pe 704. 3022.pe contul 701 . . .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata .

deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. G.cu materiale nestocate.01 371. MR2.1 378. Este necesară utilizarea grupelor.01 704. MR MR MA S S C C C ContI 371.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel. S1. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art.2 ContE 707 707 707 704. etc.2 ContId 378. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604.1.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi. X605. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. Nu este necesară utilizarea grupelor. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT.1 378.1. G-PSC.. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. orice diferenţă de preţ pe contul 308. G-AUX. câte conturi pot avea. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont.02 371. 605. X604.01 345. deci grupa va rămâne necompletată: Gest. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. iar în cazul ieşirilor se 22 . G-ALT. G-CMB. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345. S2. de exemplu. 1 depozitul nr.

amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric .va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301.302) LIFO.01.ridicata Mf. "5124. sau: "5124. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv.primele 11 caractere : simbolul contului . dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv. reprezintă o anumită cantitate de mărfuri. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol. definită o gestiune unde se poate 4. 2. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând). la grupa 3. Se caută.în lei . După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire. în Nomenclatorul de articole.cont bancar valută. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi. mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată. Contul cantitativ are următoarea structură: . 5.01.11 car.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf.6. Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare.12 KG " . 6.01.FIFO pret achizitie(371) LIFO. "345. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice.12 " .următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345.01. programul oferă şi această facilitate. să vedem. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" . Lotul (de intrare. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab.cont bancar valută. prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. de stoc sau de ieşire).14 car. produse.în dolari 2.analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301. Parcurgem Funcţii de conturi.

Adaos comercial. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371.2) (4428. comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). de condiţia de livrare (franco. baze de aprovizionare şi alte asemenea. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului). ambalaj) a acestora. indiferent de modul lor de formare. acestea se pot 2. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. este sus.7. 24 . recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. aplicaţia contabile recomandate mai modifica. La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. materiale etc. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. în condiţiile de livrare franco-frontieră română. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. La livrare.Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici. Mărfurile se ţin pe contul 371. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite.2) (378. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata. îl vom numi în mod unitar preţ contabil. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv .preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat.

2. că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei . Observaţie. vor folosi conturi analitice corespunzătoare.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse).8.1 921. Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. atât în contabilitatea financiară. pentru fiecare 25 . Aceste centre. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus.2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. activităţi auxiliare. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: . Felul cheltuielii hMARFA. etc. . iar . astfel: Cod C1. Dacă cheltuielile (ex.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . aplicaţia este parametrizată astfel: .2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc. Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este.preţ livrare este preţul fără TVA.. La livrare.1 C1. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). care defineşte financiară. Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli. cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează). Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii.

= 401 = 901 = 3... BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit .2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921..1 921.. NC..2 C1.. NIR. financiară : (BCM.. 9.. chelt.2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt.1 C1.. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii .1 921. servicii pt. Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab.cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită... financiară contab. gestiune obţinere produse. etc. Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli.. 6. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1.. gestiune BCM: contab. financiară contab.... indirecte pt..1 C1. cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare. administraţie pt. = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP.1 921. 9. trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele.) 6... producţie pt.1 C1.2 921...servicii BPP: contab.

. gestiune BPS: contab. trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate. însă nu admite modificarea ei.1. financiară contab.contab. se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem .se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig.1 = 931. fără intervenţia manuală a operatorului. . numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: . se poate folosi "(s)".automat la completarea documentului.se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare.2 = 902. Schema unei societăţi comerciale. gestiune 931.calcul automat în timpul validării. 2. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s". 27 .închiderea preţ .2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: .9. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat.se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA.manual de către utilizator la editarea documentului.după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program. care determină afişarea datei scadenţei. după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . 2. .1 = 902. La fel se procedează şi la servicii. utilizându-se contul 712. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT. după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348).

ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme. La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior). Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură. Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă). 2. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete.serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor.Intervale zile în cazul precedent. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col. astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor. sub forma impozitelor. .1-facturi col.2-facturi col..10. Celelalte funcţii se utilizează astfel: .scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi. trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei. taxelor. Urmărire plăţi impozite. Se recomandă. La cota fixă se introduc numerele 1. În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă.3-facturi col.. la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele.Scadenţă furnizori .. contribuţiilor etc.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.La completarea documentului.intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului.4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an ..Intervale zile de întârziere la facturi neplătite .se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: . De exemplu: 28 . însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. sunt valabile cele descrise anterior.ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". . de întârziere la facturi neîncasate .Scadenţă clienţi . data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: .. Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare.

5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). pe scadenţe.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. se pot crea mai multe "Firme". Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ. Pe baza acestora. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte.SPEC. Utilizând această soluţie. cu evidenţierea scadenţei lor. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. Astfel.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin.Conturi de trezorerie. util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale.11. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. La tip se înscrie "T" . făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit. La această metodă însă. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic. 2. 29 .SOCIALE SI FD. în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. scadenţa şi documentul de plată.

numai soldul clientului. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): . data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. respectând data facturii. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn. dacă anul implementării este 2011. Secţiunile VAMA şi CHELT. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată.pe facturi. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. sau . sau . Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA.pe facturi./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. se creează mai multe documente. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. respectând data facturii şi cursul de schimb. Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite. numărul poate să fie de forma: aax000. iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. La validare înscrieţi Total livrare în valută. Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. definind un cadru general pentru operarea lui. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri. cursul de schimb. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri.1. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. iar de aici .Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente. iar dacă sunt mai multe documente. modificaţi luna curentă cu <F6>. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată.numai soldul furnizorului. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. nu trebuie completate. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): .

când câmpurile sunt active. Dacă după apăsarea 31 . 3. va arăta lista cu codurile. din care se poate selecta cel căutat. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier.1. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. 3.2. se poate apăsa tasta <F1>.3.1.Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal.2. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. 3. Fig.). căutări. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. articolele etc. la În multe situaţii. Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. Fig. dacă este cazul. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. într-o grupare logică. care.).

sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. III. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat.2. etc.În plus. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. care fac obiectul activităţii utilizatorului. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. 32 . serviciilor. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. o denumire. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. programul este livrat cu câteva cataloage utile. produselor. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. înseamnă. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. poziţia din lista de taxe vamale. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. o grupă de care aparţine. În unele situaţii. Pentru păstrarea acestora. cota TVA. unitate de măsură. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. ambalajelor etc. Problemele legate de setarea imprimantei.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. se poate alege Lista sumară:D. valoarea în procente a taxei vamale etc. utilizatorul poate să decidă.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. II. cât şi cel din Loturi de stoc. care se poate modifica doar pe bază de documente. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. în capitolul I/12. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. de alegerea tipului de hârtie. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. Liste Aplicaţia este complexă. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. Există 3 posibilităţi: I. Acolo. o descriere amănunţită. 3. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează.

Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. 33 . care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. Taxe vamale La livrare. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. taxele corespunzătoare. se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. serviciile etc. introducându-le cu Adăugare.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. Pentru orice operaţie în valută. necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. De regulă. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. Valoarea accizelor se modifică destul de des. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). În acest fel se asigură. în funcţie de modificările legislative. executată cu programul hMARFA. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. Există câteva valute. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. produsele. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală.

când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. atunci în dreptul ei se scrie -. În orice împrejurare. Se pot defini şi alte monede. filtrând denumirea valutei căutate. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes. dacă nu prezintă interes.10.10. debitori sau creditori diverşi etc. 34 . ferestre de ajutor etc. cât şi persoane.10. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar.12.În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. pot fi atât firme. Partenerii .311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului.20 EUR 4. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor.26 EUR 4. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR.284800 2010.213500 2010. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. din program. adăugăm moneda EU1. luna) de şters.30 EUR 4. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar. <Alt M>. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări.3. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. selectând perioada (anul. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. Faţă de varianta livrată. Punând de ex.dacă ordonarea este după monedă.furnizori. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage. Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. respectiv <Alt S>. 3. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. se listează cursurile ordine cronologică inversă. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. bănci. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual.289700 2010. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: . .11. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă.287700 2010. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. clienţi. EU2 etc. când completăm rubrica cursului de schimb .27 EUR 4.31 EUR 4.dacă ordonarea este după dată. apăsând tasta <F5>. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. care la un loc formează partenerii utilizatorului.

chiar ajută la completarea lui.de încasări şi plăţi 35 .de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi . codul IBAN. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . cum sunt Vizualizare. codul fiscal. iniţialele firmei.Sistem de secretariat . urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi.de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori .firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date). Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. 3. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. Listare selectivă. În meniurile respective se realizează operaţii simple. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). Ştergere. adresa. dobândind astfel calitatea de document justificativ. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă. judeţe. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. denumirea completă. Localităţi. ales de utilizator. Adăugare. Modificare. în funcţie de denumirea străzii. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă. cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS .4. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. Trebuie menţionat. după care se poate salva cu <Ctrl W>. Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. informaţii de comunicare.. Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. Gestiuni. Programul verifică codul IBAN introdus.

De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV . facilităţi suplimentare. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. extras de cont etc.. este vorba numai de diferenţe în modul de contare.MV . de listare. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută . La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA... trebuie să ştergem filtrul D. MIC .. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. ... datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală. pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent.. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită. 36 .încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor. Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. La contarea documentelor.MI .dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată. Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură).. De fapt nu este aşa. jurnal casă . fiecare document (recepţie. După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. . Structura ierarhică este definită de codul jurnalului.MR .. Un tip de jurnal este definit printr-un cod. rezultând ierarhii de jurnale. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă . care ar fi TFAC în codificarea acceptată..ieşiri-vânzări . care se va executa la sfârşitul unei luni. numit şi număr jurnal. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile. pentru operaţiuni specifice şi altele. După aceasta. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită... factură. înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare.Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . în fişele conturilor şi în cartea mare. În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific..recepţii-intrări . jurnalele se detaliază după necesităţi. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea.. .

sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori .de exemplu la factură se poate completa: Nr. denumirea şi partenerii care secţii. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite. Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC . marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr. aviz insot. Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane. Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate. împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza. Prin urmare.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . . un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul. şi dacă ştergem filtrul D. care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor. . în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil. în cazul BCM .formule de iniţializare .Bon de consum materiale: . persoane.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei. etc. care nu permit validarea acestuia fără 37 din . cu codul lor.Factură firme. codul.formule de validare .arată jurnalul de modelul. gestiuni meniul Vizualizare. Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. precum şi documentele din aplicaţia hMARFA.tip document .: . .firme.destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile. De exemplu. pot interveni . pentru că aici vor intra materialele spre consum.sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului.sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului. respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv.parametrii . Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici. de exemplu care aparţine documentul. . unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii. .text liber .emitentul documentului este o secţie (S). sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. iar TFCE .Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. De exemplu.Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz.

. nu şi la modificarea stocului.documente pentru operaţii specifice . sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. etc. acel document se află implicit în starea Anulat. etc. totaluri. 38 .sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare .). .documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA.formular . număr . atunci documentul este în stare Validat.de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>.documente justificative primare . etc. 2. Cantităţile intrate sau ieşite. modificat sau listat.acest document nu modifică stocurile. . Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: .documente cumulative .referitoare la margini. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). borderoul cecurilor depuse. deci al aspectului concret al formularului se pot .sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente .documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări). Imediat după crearea unui nou document în hMARFA. .formule . a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă. . Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. etc. pe extrasul de cont. . Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1.sunt create pe baza altor documente primare.sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată.format pagină imprimarea estetică exemplare. poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare.formule de contare . Dacă se doreşte schimbarea unor date . în caz contrar nu este validat.documentul poate fi calculat de program. ca de exemplu total factură. 3.arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. În cadrul distinge: modelului. total TVA. . se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA.documentul rămâne înregistrat în baza de date. De exemplu. valoarea contabilă a articolelor vândute etc.plată comision. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului. Dacă această rubrică conţine litera "V".acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex.factură. bon de consum.respectarea criteriilor impuse. Un document aflat în starea Validat. TVA. . . înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. respectiv Anulat.preţ contabil. cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului. valoare vânzare. . deci este în starea Anulat. Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat.el poate fi oricând vizualizat. . adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul).

În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. nu este aprobat. şi operează modificările în stocuri. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. preţul contabil. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. Astfel. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>.deci datele caracteristice tipului respectiv de document. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună). Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare. documentele în starea Validat sunt documente definitivate. adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare).Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. Aceste documente nu modifică stocul. Aici se presupune.de exemplu la calculul soldului de casă -. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. că documentele pot fi completate . În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare. după caz).3). se înregistrează. acestea vor putea fi validate. 3. Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. Modificarea stocului se execută în momentul validării. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. 39 . etc. Pentru aceasta trebuie. . pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei.de exemplu registrul de casă . Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. dar nu se contabilizează. care ulterior se anulează. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. în funcţie de modul de implementare a documentului. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. Spre deosebire de documentele în starea Anulat. dacă este cazul. Prin urmare. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare .

Fig. În plus.Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare.selectăm meniul Modificare . bon de predare produse finite. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . Invalidare . Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie. procedăm în felul următor: . Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând.5. În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. atunci putem intra direct în familia MR. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR.Abandonare: se tastează <Esc>.după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. 3. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările. iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" . Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui.intrăm în documentul ales . . 3.dacă avem un document format din mai multe ferestre.3.după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată. Dacă dorim să anulăm un document deja validat. etc. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat.Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>. 40 . În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. .

valoare. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>.1. Se mai poate modifica şi Număr comandă. Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori . Prin Modificare. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. număr document primar.apăsând tasta <F10>. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. 41 . acestea se pot vedea mai detaliat . se poate apela tasta <F1>.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare. Cu ocazia completării scadenţei. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. dacă este modificabilă manual. fără a anula documentul.deci se văd loturile de intrare . putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). inclusiv rândurile acestuia. Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. de gestiune. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. Data scadenţei. sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei.de exemplu data. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. gestiunea în care a fost recepţionat lotul. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. etc. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată). rămâne accesibilă şi după validarea documentului.Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. Dacă dorim modificarea acestora. Simultan. În cazul recepţiilor. Dacă documentul a fost validat. se poate apela cu <Shift F9> calendarul. etc. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. care arată. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. În cazul rândurilor.

dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă). II.numărul.în lei şi valută.operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) . Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: . Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori. furnizori.) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri. Text liber . III.lista recepţiilor. unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare. Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri. .sumele de total din factură şi TVA. Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. . în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document . deci mai întâi trebuie şterse rândurile. se văd cantităţile intrate şi stocul.listarea individuală a recepţiilor .se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului . .reprezintă datele de identificare: . cu cheltuieli şi vamă. . Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite. ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document. Capul documentului .cu subtotaluri pe zile. Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit.numărul şi data documentului primar . procedăm astfel: . se poate menţiona data expirării.furnizorul . cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) .număr comandă (dacă se utilizează) .din jurnale: .liste utilizator: . se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv. tipul şi data documentului creat . 42 . se poate stabili preţul de vânzare.de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia . . În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite.de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare . pe gestiuni. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune. În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus.Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I.scadenţa plăţii (dacă are sens) . atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite. etc.dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. adaosul comercial.gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) .se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc.pe gestiuni.opţional.după număr recepţie.

. 3. etc. Dacă folosim tastele <Page Up>. Se pot lista .lista adaos comercial calculat relativ la valută . din experienţa acumulată. cât şi în valută. care se formează mai rapid.6. ele îşi păstrează provenienţa. număr comandă etc.): . Pentru ziua listării se poate alege lista 2. 43 . la un loc cu eventualele observaţii . adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole. Schimbând ecranul cu Fereastra.se pot lista furnizorii neachitaţi. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. se pot afla detalii despre denumirea..se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor.condiţii de livrare.<Page Down>. că pe tot parcursul mişcării lor. adică cu documentul de recepţie ataşat. .după filtrările necesare. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. Astfel. având specificul. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul.din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole .se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă.din oferte primite. preţurile.. Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi. atât în lei. calitatea produsului etc. preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv. Liste utilizator: . de plată. Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ. după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. de transport. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. Loturile se pot vedea pe ecran.datele de intrare ale fiecărui lot. în aceeaşi valută etc. furnizori. în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor.

. Liste utilizator: . Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). etc. codul gestiunii + preţul contabil.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole.lista adaos comercial calculat relativ la valută . câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii. Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa).Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . data expirării şi observaţiile. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. condiţii de livrare etc.) în cadrul unei gestiuni. apare o fereastră de avertizare. liste cantitativ-valorice de stocuri. Înainte de efectarea operaţiei. Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. Un articol. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. material etc. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. 44 . Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. Comparând cele două variante.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. definit prin codul lui. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. loturi. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită. 2. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. marfă. dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs. codul articolului şi codul gestiunii. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare.

Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere. mărfii. a). 3. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. De exemplu. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv.. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii..f). Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase. 3. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. În urma selectării loturilor de intrare. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig. număr recepţie etc. la câte preţuri a fost recepţionată. e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. de articol. 45 . Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. etc. Fig. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii.-tigari.4. De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie. din loturile de intrare.4. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune.

.......50 105123. Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic.. ..00 74200... .. 2.. Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20.... ... .....80 TOTAL ..00 371... tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale. .... . ...00 8800.... . .00 720....000 1060.50 371..........00 345 Produse finite 0...M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1. ......50 4867.00 70. ..000 350.... credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------.....00 1500......000 300......80 15544. G M-CAFEA SOLUB. 7.. ...... TOTAL GESTIUNE 251738.. ........ .... . . ......00 55.00 200.... .00 13646.......00 18532.... Cafea solub.. gestiune. . Cele 5 definite şi pentru această listă... ... ......00 66. ... .. marca Cafea solub...00 0.... Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul.. .... . . 3131...00 2300....... ..00 81....000 9... intrările. ..... se pot lista mişcările..000 .. M-CAFEA SOLUB....80 66... 1455......00 100... 8.00 28350. .. G M-CAFEA SOLUB.50 6119.Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol... ..... ....... 72. Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca...........................00 3021 -Materiale auxiliare 0....00 2500..00 85. .. .. ... . . ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val.....|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt.... .... ...... Detergent marca...25 80....00 3. .. că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie. . ieşirile şi stocurile finale... 6.) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate...00 18...00 720. . Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.000 300.inventar |U. În mod analog. După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus........ .. .. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr... .... . .. de natura ob. .00 11909.75 46 ....00 900...00 303 Mater... ...... .1 -Marfuri cu ridicata 3131...... dar fără defalcare pe luni..... 301 Materii prime 0...... G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR ..000 160. . marca Detergent marca..debit Val...000 500.inv...00 .. .2 -Marfuri cu amanuntul 0. .... .... .| inventariate | nr.00 765... . . 0.. 4.. ... 5. .... De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20...00 15. marca Cafea solub. ..... recepţie..30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic.00 9450.. . 3.90 85.00 600..75 24000.00 1050.. etc...

. bon de consum. documente de retur etc.3. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus.facturi neîncasate .5.dacă este cazul.ne poziţionăm filtre: . factură. aviz de însoţire marfă. dar nu se listează. lista se formează pentru data curentă. atunci însă lista se formează puţin mai încet. Se pot specifica alte date calendaristice.în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1.) . Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra.în . dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară. detalii despre clienţi sau comenzi. astfel putem studia datele documentelor de ieşire.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. Dacă nu se specifică data. Operaţiunile de Vizualizare. text liber şi rânduri.: >1000 următoarele 47 . că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice. -lista facturilor . Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare . de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente.listare factură/document de ieşire . se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei.au de obicei cap document. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole. numărul de regim special. de tipul: aviz de expediţie. Apare însă o fereastră. Reamintim. retururile .după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat .3.în . Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig.ca şi în cazul precedent.Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. de exemplu ultima zi a lunii precedente. -facturi scadente .se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator.se poate lista situaţia facturilor neîncasate. financiar-contabil. semnate. Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. Modificare. ştampilate după caz.7.în meniul Încasări/Plăţi . cât şi pentru management: .

se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II. 48 . Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: . văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: .cmd. .loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole .) care nu este obligatoriu să fie completat.lista adaos comercial pe mărfuri . Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi. activităţi etc. Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire. Apare şi în documentele de intrare. Dacă sunt mai multe poziţii.lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri .comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX .lista adaosului comercial pe mărfuri .liste utilizator: .liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I.completând câmpul Nr.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr. III.5. acestea se listează cu Lista facturilor.Fig. Urmărirea unor comenzi.comandă în fiecare factură.în valută . contracte importante. 3.

iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă.3. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului.8.) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. rezultând ierarhii de jurnale. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). Jurnale. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi. cec. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: .. doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. virament.pe locuri de încasare/plată (casa.) . Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui. fie o persoană fizică (Persoană). conturi diferite la bănci etc. Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. compensare etc. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci . fie de parteneri. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată. la firme mai mari. file. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie.în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . se încasează şi se plătesc avansuri etc. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate. De regulă.în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal.. al documentului de încasare/plată. atunci 49 .pe forme de încasare/plată (numerar.

50 . acestea trebuie să aibă suma 0. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: .. La jurnalele în lei. dar soldul lor iniţial este 0. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei.când se precizează soldul. Tipuri de jurnale I. ci doar rulajul fiecărei file. obţinem rulajul filei. Exemplu: Casă. stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei.soldul filei precedente.rulajul filei.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. Listând fila tip borderou. Prin ştergerea soldului. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. Exemplu: Cecuri primite. .soldul filei. respectiv datoria. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. După introducerea sumei în valută. . Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. În cadrul jurnalelor. Închidere şi validare. . înregistrările sunt grupate în file. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. lei). se înscrie suma în lei în ultima rubrică (. II. fără precizarea unei valute.de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere.. se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). . indiferent dacă sunt sau nu validate.

unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate..evidenţa sumelor din casă sau bancă. fie trebuie cunoscut contul corespondent. Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. .stingerea creanţelor şi datoriilor. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. . dar nu anulate.se restabileşte datoria sau creanţa. de obicei ulterioară. Astfel. a fost precizată recepţia sau factura. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. închide filele. dacă plata/încasarea se referă la o factură . Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei. fie în contabilitate..Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: . care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. De exemplu. De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . modificate şi validate de contabil.înregistrarea se consideră "bună pentru contare".înregistrarea nu este contabilizată.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. dar cu sumă 0. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . 51 . O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. de care răspunde în general contabilul. dacă în secţiunea Reprezentând. Ea introduce înregistrările în jurnal. cele două activităţi se întrepătrund. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. Deci. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. Se pot valida şi înregistrări neînchise. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. evidenţiate fie în hMARFA. în sensul că persoana.

şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei. Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: . Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat. neînchisă.filă de tip registru (cu sold şi rulaj). la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit.9. după modificare.Registrul de casă .poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 . formular şi formule de model. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) .filă de tip borderou (numai rulaj) . Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. Astfel: a) din jurnalele de bancă .familie de jurnale: listare selectivă 3.Procesul-verbal de compensare.fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă. închisă. pe parteneri.Borderoul ordinelor de plată depuse la data de .operaţiunea Extragere. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date. Sunt trei tipuri de liste: . Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează. care poate servi la completarea formularului corespunzător. . . dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV.. În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât.. Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă. b) din jurnalul de casă .jurnal: listare selectivă .filă şi data modificabil Reprezentând. închisă.. . respectiv Ieşiri /Fişe clienţi . se modifică luna curentă cu tasta <F6>.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. implicit această perioadă este luna curentă.Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare. astfel: Intrări/Fişe furnizori .document: dacă documentul este întocmit de firmă. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. pe conturi etc. document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr.filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat).

..criteriile de grupare.: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei ..: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută. .6.Fig.repetarea extragerii anterioare. 53 .: Nivelul 3.perioada pentru care vor fi create fişele. plăţi în perioada selectată. caz în care trebuie înscrise criteriile.dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: . CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1.: Nivelul 2.Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se .3. TSUME . caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă. soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei. la a doua ordonare pe denumire partener.dacă Tip monedă . diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod. Extragerea poate să fie: .dacă Tip monedă . încasări. este completat cu L: apare fereastra în lei. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP . Fereastra: .facturi. .: Nivelul 4. este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum.criteriile de selectare. . .sold precedent.nouă.total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei . dar se pot modifica.

2.factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi . . La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: .sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier. Lim.. că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată.grupele nu sunt luate în considerare la listare. -Balanţa furnizori/clienţi: .grupele definesc doar ordonarea listei. . acesta constituind şi antetul fişei. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. inf. caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată). Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: . nu se listează subtotaluri. .dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare.10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim.se listează soldul de la începutul lunii.este o listă simplă de control. cont . înregistrările TSUME nu sunt listate. Menţionăm.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): .în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă.se listează subtotal pentru fiecare grupă. Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.pct. ci doar un total general. sup. -Fişe: . efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap.00 31 90 2.balanţă în valută .se listează un singur subtotal pentru toate grupele.calcul penalităţi . nu va fi listat. Executând o listare pe ECRAN.00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată . pentru economie de spaţiu.balanţă în lei . . Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.fişe în lei .00 366 999999 4.balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori. .tipică.00 91 365 3.dacă SOLDP=0.fişe în valută . . încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii.reevaluare facturi în valută .

se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei. . iar cele complete sunt analitice (la nivel factură.Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C .Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret.lista apare numai pe fereastra în lei şi valută. Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI].Listele fişe. ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. .Sold final # 0 RS. numai fişele în lei sau numai fişele în valută. dar nu se listează subtotal pentru această grupă. . modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener).pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi. atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei..calculează restanţele faţă de data scadenţei. .lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare. se listează subtotal pentru fiecare grupă. .Rulaj # 0 S .dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele. dacă este posibilă listare A4/peisaj.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi.în Constante şi funcţii verificaţi.Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. apare o fereastră de avertizare: 55 . . . astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii. cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare. Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. ci se face centralizare pe penultimul nivel. . la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare. setaţi LATIME_A4="NU". cu subtotal pe furnizor/client). setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor. data calculării: data de sfârşit a perioadei. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe.Rulaj şi sold final # 0 . Pentru acest lucru.Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară. În schimb. iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului. . dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R .Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei. La lansarea operaţiei. .

. care sunt astfel concepute.Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei.3. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul.documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate. Exemple de contare: REVC 4111. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001. -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii. la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi.. pentru contare.. în momentul întocmirii lor .58 lei 3.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! . dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri. Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii. iar cele de ieşire şi cele interne. aceste solduri vor fi cu suma de 0.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. 345 după natura ieşirilor etc. 56 .10. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat.6). dar va trebui indicată valuta jurnalului. 701 sau 704.2 REVF 665 = = 765 401. programul "ştie". Desigur.2 39.44 lei 184. iar la descărcarea gestiunii. încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv. produse finite sau pestare de servicii.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig. Într-adevăr.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. Această operaţie înseamnă următoarele: . MIR2 etc. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . De exemplu. respectiv MIR2 etc. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program . Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1. se recurge la tasta <F6>. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx.în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent. Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare.

Nr. un tip sau număr de document concret etc.Perioada este o lună întreagă. . dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. pentru verificarea unor înregistrări. În cadrul operaţiei de contare..3. numărul şi data documentului sursă. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:. . obţinerea de situaţii intermediare. se pot face contări ulterioare decadal.7.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN. adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. câmpurile AN. În acest caz. .). pentru calculul unor indicatori de vânzări. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. etc. Operatorul trebuie să verifice. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice). de casă. un jurnal concret.după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???". trebuie să introducem filtre: Fig.Tip document. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. identificarea unor articole contabile. De exemplu: . Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple..se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. 57 .document . Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . bancă. . . prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii. Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus. De regulă.nu sunt completate.! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. prin faptul că ele conţin felul. de vânzări.Jurnal este de maxim două caractere.

dacă data calculator este în luna curentă. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. este înscrisă luna curentă. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. La relansarea programului. luna curentă este tot luna curentă permanentă. atunci este prima zi din luna curentă . atunci este ultima zi din luna curentă. data curentă În primul rând al ecranului. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. Data curentă este: . La implementare trebuie setată. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. Recepţii/intrări. Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. sau pentru perioada specificată unde este posibil. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. în partea dreaptă.dacă data calculator precede luna curentă. La utilizarea programului în reţea. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. . atunci este data calculator. unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. acestea trebuie notate de către utilizator. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. care nu au caracter repetitiv. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. Listele ca fişe. Luna curentă. balanţe. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. facturi/ieşiri.În cazul utilizării în reţea. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. pentru că eventuala refacere a contării automate. prin operaţia numită "import". La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. 58 . dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. La fel. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. în cadrul aplicaţiei hCONT. luna curentă permanentă este unică. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă). Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta.

Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri. Şterge loturile de ieşire dacă: .ieşire cu data < d ETAPA 2.toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită.ieşire este nevalidat sau validat proform.dată recepţie < d.ieşire şi încasările aferente dacă: .factură/doc. respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin. erorile sunt semnalate. .valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1.dată recepţie < d .factura/doc.Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii. Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator. adăugare facturi. .data factură/doc.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.factură/doc. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . Înainte de a efectua această operaţie. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă.toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4. .valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? . păstrând totuşi coerenţa bazei de date. datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL. la adăugare filă nouă.recepţia nu are loturi de intrare/stoc . Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: . . la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată.toate facturile din recepţie sunt plătite .ieşire < d. Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă. fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor.cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? .toate încasările corespunzătoare au data < d 59 .ieşire este încasată. . . . Verificări efectuate: . exprimată la lansarea ştergerii.ieşire nu are loturi de ieşire. Şterge facturile/doc.factura/doc. Astfel.

hMARFUxx . <Alt V> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> .11.calculator <Shift F9> .vizualizare rând document <Alt M> .hMARFDOC .notiţe .hREPO . opţiuni.fereastra de ajutor pt.afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> .deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> .utilitar de imprimare <F9> .calendar <F10> .cursuri de schimb <F6> .schimbare lună curentă temporară <F7> .deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> . câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> .informaţii.meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> .hMARFOxx Recomandat sau pentru .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi. programele respective care implementează aceste funcţiuni: . Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse. program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx .modificare rând document <Alt A> .fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.12.adăugare rând document <Alt S> . adică prin utilizarea mai multor programe executabile: . pause 3.răsfoire într-un catalog.listare document 60 . .înregistrarea este nevalidată sau nr. echo Acces interzis ! echo .reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni.ETAPA 5.hUTIL program complet program operare.bat @echo off cls echo . pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.data înregistrării < d. În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50. setări. .hMARFSxx .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> . Şterge încasările şi plăţile dacă: .ştergere rând document <Alt L> . stări <F8> . hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe.hMARFAxx . numai operaţii curente.<Page Down> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>. factură/recepţie necompletată . Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> . etc.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> .

mărfuri Recepţii cheltuieli Rec. Intrările pot proveni nu numai de la furnizori. . pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx.chelt. ci şi din producţia proprie. Dacă sunt multe documete. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date. ... | factura furnizor | fact. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit. 11C002. din plus de inventar. 110002..TVA deduc/nededuc. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. A etc. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. 100001). | | | +f. ..în anul 2011 propunem.| fact. | servicii etc. se poate utiliza şi un singura caracter (de ex.Recepţii cheltuieli : 11C001. La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale.Recepţii produse : 11P001.| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 .chelt. Observaţie .exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze.ext..ext. chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche . face în cadrul jurnalului.| +DVI | imobilizări. dintr-o altă gestiune. dar Exemplu: MRIM . ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx.. mărfuri: 110001.4.Recepţii materiale. MRP . MRIX . 11P002.

furn. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată .. dar cel mai des întâlnit..ext.xxxx Total de plată (din doc. . introduse rând cu rând de către operator. (din rând recepţie) . iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT . ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare.. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA. În cazul cel mai simplu.. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele.chelt..notă de recepţie magazin din transfer 4. notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă. Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant.notă de recepţie din transfer/+inventar ... în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie.. indiferent de profil. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI..Total TVA) ..) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant.Vn 62 ..1..factura furnizorului . f.1. Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: . Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar. DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401..V1 . cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte..) 4426 Total TVA (din doc.nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. furn.

dar şi cea mai frecventă.modelul ."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. dacă există mai multe modele .numărul recepţiei . CHELT. 1.1. Sumele mici provin din rotunjiri.trebuie selectat (F1). Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni. precum şi în declaraţia 394.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588. iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă. 4. FURNIZOR :datele de cumpărare.incrementat de program sau dat de utilizator .Transfer 63 .1.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. el va fi însă completat în fiecare rând. . :datele despre alte cheltuieli. Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli.OpTVA .Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi. şi Fig.2. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI.tipul şi numărul documentului de intrare.4. reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei.Inventar. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului. O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC. (opţional) NIRIC din Fig.4.: Să urmărim exemplul de completare Fig. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. lucrare etc.5 . În acest caz.interne.codul furnizorului. În cazul în care mesajul nu este introdus. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc. Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului.gestiunea în care intră stocul . Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. . Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă. Sectiunea RECEPŢIE include: . La Doc: avem un câmp de un singur caracter. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: . factura de transport). 2. Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare.

se trece data la care preconizăm să plătim. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. 3.calculat de regulă astfel: (total factură . eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare .preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior. apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni. total factură (inclusiv TVA). care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate. Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente. data facturii.ambalat în: se introduce opţional. Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă). Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). observaţii. Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni. din care TVA. scadenţa . total factură (inclusiv TVA). . se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie .articolul intrat. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole.2.- Din acestea. De exemplu. data scadenţei. este preţul de vânzare fără TVA 64 . se calculează automat din acesta . data facturii. dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări.în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. factura de transport): cod firmă. alegem de regulă F sau B (la combustibil). De regulă.gestiunea . 4. putem să înscriem aici informaţia . II. .se completează obligatoriu .dacă s-au completat şi în capul documentului. tipul şi numărul facturii. este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit.cod articol .TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. din care TVA.poate fi opţională.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. De exemplu. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. 4.preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli .cheltuieli/unitate. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar.preţ cumpărare .

se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): . Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.opţional . este preţul de vânzare cu TVA inclus .preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1. dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil. se poate calcula .preţul de cumpărare (PuCmp).ieşit .se calculează de program = Intrat .data expirare .) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil.preţul de înregistrare (PuInr). 3.se completează ulterior de program.se introduce manual sau . La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul. dar poate intra 65 .observaţii ..stoc .câştig/unitate . La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare.dacă este introdus AdC.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior.se introduce cota manual sau . se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) .dacă este introdus PuLivCat. etc. 2. . .Ieşit . La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare). dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): . pe baza documentelor de ieşire din acest lot . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. de la producător sau de la un comerciant cu ridicata. hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul.opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern.dacă doreşte utilizatorul. Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare.

sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. Ocazional.analitice pe gestiuni "3zz.1 371. inv. Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative. materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin. unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul).rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului . în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1. înregistrare.1 381 6588(sau 378. ci sunt recepţionate direct în magazine. Două lot de stoc. denumite în continuare pe scurt materiale.1 301.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele. Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală.02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri. 388) 4426. de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2.y" .x" .apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob.în contact cu aceste gestiuni acolo. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 .analitice pe grupe de materiale "3zz.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401. Exemplu: Să presupunem.analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) . În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator. 302 303 6588 (sau 308. etc.y" .x. Loturile consumare. vânzare). că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata .1. În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1.

preţ unitar: valoarea avansului. Se primeşte mai întâi factura. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3.. dar nu validaţi documentul. Imediat după acordarea avansului.234).la sosirea facturii se face o "recepţie".4091) şi servicii (ct. recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB.. respectaţi cota TVA din articol.articolul fiind Y-A. fără introducerea rândurilor. Se returnează marfă recepţionată către furnizor: . pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul.completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi. necorporale (ct. urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale.la sosirea facturii se face încă o "recepţie".se întocmeşte aviz de însoţire marfă .4092). pe care o recepţionaţi cu NIRI..după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise. acelaşi preţ unitar avansului)..2. Atenţie. iar cantitatea este 1. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct. Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6. în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul. bunuri (ct. înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri. La primirea NIRI: . iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: . cumpărătorul procedează astfel: 67 . . în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale. imobilizările fiind considerate imobilizări în curs.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4. 5. . trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . .. 7. În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar. iar ulterior factura: . Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA. avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri . Pentru simplificarea evidenţei.mai întâi . sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate. doar la cantitate scrieţi -1. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă.232).

de cumpărare.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. 2. 68 . în comision: . declaraţia vamală de import şi factura de transport. număr şi data document. Taxare inversa. Decont: rd. deci înscrieţi corect firma. eventual cu rânduri dacă e material. În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. Capital 2Ii> . despre alte cheltuieli.Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt. Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. Gestiunea nu se completează.Tip document: NIRII . Taxare inversa.2.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei.Din tara. În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar. Taxare inversa.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă. I.Autolichidare TVA . .NIR cu taxare inversă . Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE.se înscrie totalul cu TVA. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. accizele şi TVA au fost plătite de acesta.Din tara. din care valoarea TVA . Revanzare 2Ii* . Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1.Din tara. 12 . 19 . iar taxa vamală. de vămuire.Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document.: datele datele datele datele de identificare. marfă etc. declaraţia vamală de import şi factura de comision. în nume propriu: .codul OpTVA se alege: 2Ii$ .nu se completează OpTVA şi TVATX . În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului. astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului. Nevoi firma .

Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): . prin care se defineşte. .numărul DVI. La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată.taxe vamale + comision vamal. (loturile de intrare) se completează în felul II.accize.se calculează de program. La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. numărul facturii. . scadenţa plăţii. Extern.data facturii externe. .cu deducere. din care alegem: 2Ex . . . data. data.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. . din care: .scadenţa plăţii. observaţii. 4. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE). . total factură (inclusiv TVA).codul furnizorului. Taxabil În aceste coduri. ce tip de operaţie avem. observaţii.valoarea în valută .TVA. Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă.3.Op. dacă este în comision se completează cu codul comisionarului .scadenţa plăţii. alegem codul 2Ex. În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA. caracterul E înseamnă extern (import/export). iar A înseamnă achiziţie intracomunitară.simbol valută: Se poate alege cu F1.tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) .total de plată în vamă. din care total TVA. Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI. Rândurile recepţiei următor: 69 .Fig. . înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb".valoarea în lei .

09%.17+2. data la care expiră garanţia furnizorului .adaos comercial . la un curs de 3.00 lei . dacă se cunoaşte procentul.00 = 5.observaţii.17 x 100% = 3.17 lei Taxă vamală: .preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded. Preţul producătorului a fost de 1.cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă .17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3. .83 lei/kg. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate . 4. modificabil şi ulterior . Calculăm: 581/700 = 0.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei .4. în rândurile precedente.Fig. 4. Accize: s-au plătit în total 581 lei. Înscriem suma în rd.se introduce procentul.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior . gestiunea . Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2.tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil . Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1. Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate. 4.cantitatea intrată (stoc iniţial) .accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă.17 lei/USD.data expirării. se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată.00 USD x 3.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă . Desigur.4.00 USD/pachet. şi Fig.17 lei. În exemplul din Fig. sau direct preţul de vânzare.3.+cheltuieli . Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3. cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran. se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.în exemplu. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163.1700 lei = 3.

25/09/11 Tot: 5740.00 2219.17+5. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă. În practică de regulă nu ne putem aştepta.00 581. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective. La cantităţi mari. | PU si val.24/09/11 Tot: 1736.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .Preţ de înregistrare: 3.00 0.00 1400.87 lei 16. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.00 4200.96 lei 16.00 MR Cafea macinata KG 700.00 3.00 2219.M| Cantit |PU si val.56 d.13-11.00 7819.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.00 1400. c: taxă vamală: 700 x 5.00 lei 5740.00 2.(taxe vamale calc.17)/11.17 + 5.13-11.13 x 24% = 3.00 lei 336.00 lei facturile furnizorilor. | PU si val.17 700.17)x100 = 44% aprox.20/09/11 Tot: 700.00 4200.17 lei = 16. | PU si val.83 TVA: (3.00 Într-adevăr.87 = 20.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero. multe articole pe aceeaşi factură.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16.2 2219.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 . | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr. | PU si val. 16.17 + 0.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3.00 TVA: 336. curs valutar cu mai multe zecimale etc.+transp. listând recepţia pe ecran: 1736.56 3619.00 1400. transport: din care: TVA Verificăm.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 .00+1540.17+0.00 1540. transp. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3. În capul recepţiei din Fig.17 = 4.00+581.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U.4. dacă am lucrat corect.de factura ext.83 + 2.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700. deci recepţia s-a întocmit corect.3.00 4200.00 0.56 TVA: 1540.17 6.00 = 11.00 2219.1700 = = = = = = = 2219.13 + 3.00 7819.00 0.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700.170000 Lei Import cu chelt.17 accize: 700 x 0. f.1 = furnizorului extern: 401.83) x 700 x 24% Chelt.00 11.

169 al Regulamentului CEE nr.1 401.1 371.02 4426.00 lei 336.00 3619.01 446.1 446. transport TVA pt. 2454.02 = = = = = 446. de descărcare şi de manipulare conexe.00 1540.1 4426. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.1 3619.1 1400.1 401.00 581. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.371.02 401. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.1 401. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.00 lei ch.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371. asigurare/unitate (PuChelt) 72 .02 = = 401.01 446. Conform art.00 581. b) costul asigurării.

preţul de cumpărare (PuCmp).Op. .pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%.preţul de înregistrare (PuInr). din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig.40 lei (dif.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA. AIC. Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES. AIC.02 = = 401.1 401.la taxe vamale nu se înscrie nimic .Op.00 lei 120.1 500.1 6588. .exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.1 4426. NIRE.cu deducere.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .00 lei 2.02 = 4427 2448. El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import.2 10200.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus.00 lei 73 .5. 4.2 401. .5 = = furnizorului extern: 401.cu deducere.la OpTVA se completează: 2Ax . Taxabil. sau 2At . . se înscrie numai TVA calculat .

programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. Astfel. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. . în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare.4.preţul de înregistrare (PuInr). încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei. pe baza documentului de tip BPP. în rest facturile. Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. un depozit de produse Furnizor o secţie. Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse.preţul de cumpărare (PuCmp). iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite. Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi. produse la preţ înreg. Contare BPP: 345 = 711 | total val.3. Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare. . produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil.

la sfârşitul perioadei). se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . 708) . dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. . Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0. Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). 2.4.comună pentru mai multe tipuri de servicii. Pentru servicii se creează: . extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune. 706.o recepţie fictivă . PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. Procedând aşa. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. indiferent de activitatea desfăşurată.câte o înregistrare de nomenclator. chiriile. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară. = chelt. şi se foloseşte în unităţi de 3.1. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ). Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. cu o producţie simplă. facturării serviciilor. încasările se tratează similar ca la mărfuri. Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. în rest facturile.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). .

"Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. La livrare. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte. vor cuprinde acele documente de la furnizor. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. chirii. asigurări. 4.1 604. 605. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat"..contare: % = 401. . În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. poate utiliza X471. materiale. după care se trece la facturare. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări. Desigur. fără rânduri sau cu rânduri. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente. Se cumpără diverse servicii . baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri. În plus. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor..628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe.prestate.6. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. 4. X628 etc.reclamă. facturi de energie sau apă. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli.. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice.5. telefon etc. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând. se plătesc comisioane etc. luna) respectivă. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul. Acest tip de recepţie are însă avantajul. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime.

model intern listabil pe formular (lb. H. Exemplu de contare: 4426.model A .factură retur .se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc. I . I . se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus. DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare.model H . listare grafică) . De exemplu.Aviz de expediţie către magazin . I .engl.Aviz de însoţire marfă .model B . materiale sau a serviciilor prestate.model A .Factură firme-STOC .model K .02 = 4428.Factură pentru extern .model A.avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .model H . H.Factură firme .MVR: AEMR .model J . H.în jurnalul de retururi la vânzări .listabil pe hârtie . listare grafică) . H.MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob.TVA3 .TVA (numai cu opţ.model I .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .în jurnalul de Ieşiri interne (pt. S.inventar . I .02 = 401.inv.model grafic A5 (numai cu opţ. (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil . listare grafică) .model B . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală.model A .) .) .model extern listabil pe formular (lb.Autofactură .model G .11 24.00 lei TVAEX .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.listabil pe hârtie .00 lei 4426.Aviz pentru transfer sau +/.avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A.listabil pe formular pretipărit . Astfel.model A.în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM .model A.intern . I. în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.03 = 401.Autofactură .model L .rom.modelele A.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET . T 77 . consum sau altă gestiune a stocurilor de produse.) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări.model I .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) . mărfuri.model grafic cu chitanţă (numai cu opţ.în numele furnizorului . Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426. Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .livrare către sine .listabil pe hârtie cu chitanţă .00 lei 5.Factură taxare inversă .1 24.Borderou de vânzare (încasare) .1 -24.H.model H .listabil pe hârtie .consum) .model grafic fără col.Factură în valută cu TVA intern .listabil pe formular pretipărit .

document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. adresă. .(1) din Codul fiscal valabil la 15.document de primire în gestiune. cod de identificare fiscală). cod de identificare fiscală). . ora livrării. Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură".dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. .datele de identificare ale cumpărătorului (denumire. . în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.semnătura expeditorului. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. se pot crea mai multe modele de aviz. după caz. în funcţie de situaţia concretă. precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. mărfurilor sau altor valori materiale.data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor.1.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.data emiterii.5.date privind expediţia: numele delegatului. avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. buletin/carte identitate (serie. . . Serveşte ca: . ale aceleiaşi unităţi. dispersate teritorial.document ce stă la baza întocmirii facturii. premii. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. cu excepţia cazului în care 78 .datele de identificare ale furnizorului (denumire. numărul mijlocului de transport. adresă. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf.seria şi numărul intern de identificare a formularului. materiale promoţionale etc.2. . . 5. . La implementare. în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat.preţul şi valoarea.2011. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. după caz. . precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre.art. semnătura delegatului.155 alin. . dispersate teritorial. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi". Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. . Conţinut minimal: . număr).09. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei.

. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului. factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: .data emiterii facturii. (1) din Codul fiscal. exclusiv taxa. Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct.factura a fost deja emisă. Originalitatea Norme Cod fiscal. De asemenea.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. 155 alin. la art.denumirea/numele. care identifică factura în mod unic. 79 . 313. 152/1. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi.numărul de ordine. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. . 74. risturnele şi alte reduceri de preţ. . pct. (5) din Codul fiscal. obiecte de colecţie şi antichităţi. precum şi numele. trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. .o referire la alte facturi sau documente emise anterior. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: . ofertă. 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special.data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. că în orice factură. . în Legea societăţilor comerciale nr. . pentru fiecare cotă. scutire sau operaţiune netaxabilă. din care efectiv vărsat. opere de artă. avansurile facturate. În plus. republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. 73.155 (5)). Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art.indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. precum şi denumirea/numele. în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. . 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. . în funcţie de cotele taxei. remizele. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. 152/2.la SRL-uri capitalul social . .la SA-uri capitalul social. trimiterea la art. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. .denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor.în cazul în care nu se datorează taxa. denumirea serviciilor prestate. 78. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. . preţul unitar. după caz.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand.denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. precum şi particularităţile prevăzute la art. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. în baza uneia sau mai multor serii. ale reprezentantului fiscal. trimiterea la art. . 31/1990.denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. 125/1(3) în definirea bunurilor. la art. . cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 146 alin. precum şi rabaturile.

(1): În cazul pierderii. (8) lit.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. watermark etc.46. 153 din Codul fiscal. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele. 73: (1) În sensul art.455/2001 privind semnătura electronică. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. personalizate cu logo. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice. 2. 3. Posibilităţi de întocmire: . să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. 2. pct. (i) şi (ii).Facturi electronice Norme Cod fiscal. (2) În sensul alin. 155 alin. (1) lit. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct. c) din Codul fiscal. să existe un document centralizator pe suport hârtie.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare. conform prevederilor Legii nr. 80 . b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. 153^1 din Codul fiscal. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. . 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială.

ca la facturile completate pe formular.Factura serveşte ca: .document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . Fig. Prin indicarea lotului de către operator. mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii). CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . 2. 1. preţul de înregistrare. Această identificare va fi efectuată de către operator.1. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. unitatea de măsura. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii. nume şi act identitate delegat. preţul de vânzare indicat la recepţie etc.document de încărcare în gestiunea primitorului . Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate. într-o fereastră.). programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului. 3. lista loturilor. date mijloc de transport. Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării. 5. text liber şi rânduri. etc. TEXT LIBER . dacă folosim în paralel şi un număr intern. tastând <F1> apare fereastra de 81 .

Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. b) cantitatea livrată.1 345 | | pt. 5. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc.Total TVA .1 = % 701 704 707 . mărfuri pt. sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date. produse 82 .2.. c) preţul de livrare. pe care îl va indica tot operatorul.Total valoare de vânzare . 4. Fig.. 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte. Desigur. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral.ajutor Nomenclator articole. Contarea facturii În general. pe care o va indica operatorul. însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. VALIDAREA după terminarea completării calculează: .

1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val.manual în Loturi de stoc prin Modificare . Se returnează marfa de la cumpărător: .prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2.se emite factura (cu validare proformă) . iar apoi se livrează marfa: . Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1. etc.cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2. avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare.reduceri comerciale .la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4. iar ulterior se întocmeşte factura: . pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri.) şi aparţin unor grupe diferite. produse.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) . Mai întâi se facturează. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. cu BPS.se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111.preţul de vânzare (inclusiv TVA). Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap. În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile.ulterior se emite factura (validare proformă).Observaţie: Conturile de stoc. servicii. pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct.adaos comercial . a) Vânzări la intern 1. Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: . Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: .2 şi 3. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire). Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv. Dacă sunt mai multe cote TVA.reduceri financiare . Mai întâi se livrează marfa. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură. de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 . eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3.3. cu stoc şi preţ=0.5.

Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. . factura emisă se încasează frecvent imediat. suma totală a facturii etc. Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează. dacă există. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit. produse/mărfuri fără TVA . .Dacă clientul nu plăteşte factura integral. . data. avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter.1 = % 701. în numerar. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă.TVA coresp. avans decontat Exemple: 1. în paralel cu întocmirea facturii.val. respectiv în hIMOB. care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. deci şi înregistrarea încasării în numerar. La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării.). Articolele nu au denumire. atunci nu se creează chitanţa. Această factură va avea următoarea contare: 4111. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . similar cu celelalte materiale. se corectează suma. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite.care s-a primit avansul. sau la sumă se înscrie 0.

Scutit cu ded. 128 alin. . Scutit cu deducere 1En . c). La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . b) din Codul fiscal. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură .c din Cod fiscal 1Lt . b). pct.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba.70: . . a). (4) lit. cf.obisnuite.obisnuite. la art.modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii. şi la prima teză a art. (4) lit. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză.Op. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română. 143(2)b. Extern. 143 (2).modelul extern convenit cu partenerul extern. c) şi d) din Codul fiscal.obisnuite. 85 .obisnuite. Scutit cu ded. art. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări. B . La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . Modele de bază: A . Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE. Extern. 129 alin. LIC.Op. care însă poate fi modificat după exigenţe. la rubrica cumpărător. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE).72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene. 128 alin.codul de înregistrare în scopuri de TVA. .Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor.Op. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere.indicarea. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută. LIC. pe cote. pentru situaţiile prevăzute la art. prevăzut la art. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. 153/1. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. care identifică în mod unic o factură.obisnuite. b) data emiterii. după caz. dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. moneda facturii Cf. c) numele. cf. 129 alin.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune.art.d din Cod fiscal 1Lb . (4) lit.155/1 (2) şi norme pct. d) pentru situaţiile prevăzute la art. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului.Op.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. a) din Codul fiscal. 153 sau. şi a doua teză a art.Op. LIC. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. la rubrica furnizor. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. al persoanei care emite autofactura. (4) lit. e) numele. TFCE .

dobândite ori importate de către aceasta. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi. 155 (4) Constă în utilizarea în România.art. i) valoarea taxei colectate. altor persoane. activelor corporale fixe casate Cf. Excepţiile sunt prevăzute la art.data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art. 2) transferurile efectuate în alt stat membru . .g) valoarea bunurilor sau serviciilor.bunurile constatate lipsă din gestiune. de către o persoană impozabilă.data achiziţiei . cu excepţia celor distruse de calamităţi. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare . .utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.(2).art. Elemente suplimentare autofactură: . opere de artă etc. în numele acesteia.130/1(2)a). Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine . La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: .numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 .155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. . achiziţionate. perisabilităţilor. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. art. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană.reprezentantul fiscal (dacă este) .art. . exclusiv taxa. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru.adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile . art.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: .129 (5) din Codul fiscal. extrase. 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie.128 (4). Normele prevăd la pct.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit.152/2 şi pct.preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. h) cota de taxă aplicabilă.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. stocurilor degradate calitativ.155 (2) Cf.70. altele decât bunurile de capital.art. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: . în vederea utilizării în mod gratuit. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură.

până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei . care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie.livrare către sine TFAUT. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului. o referire la factură. 150 alin.masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI.132 sau 133 .livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . art.Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA.133 (2) . solicitaţi adaptarea tipurilor de documente. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă. dar cu reprezentant fiscal . obligată la plata taxei. trebuie să autofactureze.către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii. .151 . Facturi cu reduceri Menţionăm. la ACELAŞI preţ de livrare. în condiţiile art. (2)-(4) şi (6) şi ale art. Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S . iar pe autofactură. pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând. 151. TFACS .achiziţiile intracomunitare de bunuri . Pentru automatizarea calculelor.Autofactură .reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură.este obligat la plata taxei.preţul de cumpărare. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată. Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica.Autofactură .art. La primirea facturii. se întocmeşte o factură retur (TFACR.art. iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare. cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX).155/1 Aceste situaţii pot fi: . 87 .art. . Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive.livrări de gaze sau energie electrică.serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: .sau data primirii bunurilor. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România.care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf. 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator. dacă au locul prestării în România cf.deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor . că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă. Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: .vezi în documentația electronică.

cantitatea necesară. care solicită materiale pentru a fi consumate. bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. cantitatea eliberată. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. valoarea. norma. până la care se caută. 5.denumirea unităţii. justificativ de scădere din gestiune. Fig. marca. Ordinului .numărul documentului. .denumirea materialului (inclusiv sortimentul. . .Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate. În hMARFA. după caz. se pot parcurge doar ultimele facturi. U/M. Pe celelalte câmpuri. Bonul de consum Cf.document . Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. se obţine lista firmelor. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. 88 .3.preţul unitar. În acest caz.document 3512/2008. . Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. adică un "loc de consum". justificativ de înregistrare în contabilitate. tastând <F2> pe câmpul client. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate. data eliberării (ziua. bucăţi lansate. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. numărul comenzii.denumirea formularului. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii.produsul/lucrarea (comanda). profilul. . În Modificare şi Adaugare. 5. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor. Se întocmeşte în 2 exemplare.data şi semnătura gestionarului şi a primitorului. pe măsura lansării. luna. anul). Pe baza documentului.document . . Conţinut minimal: . iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate.3. Numărul de facturi încasate. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor. în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare. se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate. programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. dimensiunea).

obiecte de inventar cu uzură treptată: 471.inv. DOCUMENTE INTERNE 6. mărfuri aferente facturilor emise.listabil pe hârtie . 2. sau dacă grupa OU. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative.01-301. de materiale se introduc 6.Aviz pentru transfer sau +/.02. 302 | valoarea de cumpărare materiale . mărfuri depreciate. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu. dar nelivrate.listabil pe formular pretipărit .4 = 303 | valoarea de cumpărare ob. Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor.inv.).contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob. Documente livrate în hMARFA: AIMT . Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. 89 . Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare).model A . pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. De exemplu: transfer 301.1.inventar .model H . respectiv în hIMOB.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT . Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT. mărfuri aferente facturilor proforme etc.contare consum materiale: 601.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi. 602 = 301. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex.model I . iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT..

nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. Este foarte important de făcut această deosebire. dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. registrul de casă serveşte ca: . dacă a fost stabilit acolo. respectiv datorie completat. 3. pe baza actelor justificative. se preia contul respectiv din Firme (ex. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început. 2.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. Se întocmeşte în două exemplare. efectuate prin casieria unităţii. a soldului de casă. 7.7. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. contul se poate stabili în validare sau la contare. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. la sfârşitul fiecărei zile. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. . zilnic. jurnalul respectiv va fi în lei. Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. contul corespondent se poate completa manual. În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. Operaţii de casă Cf. în cazul urmăririi contribuţiilor. 7. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. 53x etc. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs.y.2.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. taxelor).document de stabilire. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. de către persoanele care au calitatea de casier. se optează pentru IOH. 90 . . De aceea. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal. 4. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. după caz. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit).1. Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă.

atunci se pune un semn distinctiv.model A .3) .lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap.542 .425 sau 581. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.. registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute.model V . Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă. de exemplu: 44444/1.5 (va clarifica contabilul) etc. Astfel.În concepţia aplicaţiei hMARFA.restituire avans trezorerie ct.1 .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă.581. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor.5 (va clarifica contabilul) etc. Observaţii: .depunere numerar ct.11.404 etc.4 sau 421 .model H .1 . .581. 44444/2 sau 44444/A.625 .plată chelt..plată avans salarii ct. delegaţii ct. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.581. ICH Încasare cu chitanţă .alte plăţi ct. care calculează rulajul şi soldul zilei respective.listabil pe hîrtie. acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi.În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie.numai pentru înregistrare operaţie .model A .ridicare de numerar ct.listabil pe hârtie . Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă. .alte încasări ct. folosit pentru: .listabil pe formular .model I .581.plată furnizor ct.401. zilnic se poate executa operaţia de Închidere. PFV Plată cu foaie vărsământ . în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită.581.542 . Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului.4 . sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă.model W .plată avans trezorerie ct. 44444/B. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 .plată salarii ct. este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse. folosit pentru . 2 exemplare .

etc. În general. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868.fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. ridicări de numerar. Documente în hMARFA: 92 . documentele de plată sunt eliberate de firmă. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1.00 2. a contului corespondent. virament dintr-un cont în altul.3. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. care permite calculul soldului intermediar. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare.28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. că acel document se va conta automat. care după acceptare se validează. Dacă fila este închisă.Casa in lei Nr. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document).1. Dacă documentul rămâne invalidat. 7. plăţi.00 372. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. Eventual. dobânzi etc.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. 7. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru . aşa cum apar ele în extrase. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. Pe ecran se vede soldul filei precedente. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. atunci trebuie cunoscut. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru. soldul provizoriu se şterge.Fig. respectiv P) şi soldul. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările..00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311.00 3. comisioane plătite băncii.

X.2.. Programul verifică codul IBAN introdus. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. sau ~. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului. Acest cont. Vom folosi număr filă: X. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras).. se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului. 12.de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie . numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată. ordinul de plată se întocmeşte la firmă..766) (ct.. Plata nu se validează.1) (de regulă ct.666) (ct. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 .4111) (ct. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual... După ce ordinul a fost operat de bancă. după care se depune la bancă... şi se înscrie la Reprezentând. avem nevoie de contul bancar al partenerului. În cazul completării manuale. Codul este format din 24 caractere.627) (ct.5112) lei/valută (de regulă ct...1) (ct. numărul recepţiei de la prima factură. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată .581. baza extrasului de cont Fig.nr. 7. sau ~. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei.. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr. chiar ajută la completarea lui. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică.de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct. Vezi şi Cap. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). deci trebuie introdus cu grijă de operator.. codul IBAN se introduce în fişierul Firme.581.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR.401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic.

Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare./B.. astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată. respectiv Cheltuieli. Atunci însă se selectează facturile emise. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar. 1.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 . se înscriu explicaţiile manual. Există 2 rânduri pentru acest lucru.. dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero..grupate pe filă. obligaţii virate într-o singură sumă. a.documentul este eliberat de partener.. dacă plătim datoria vamală. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F. .1. Cecuri primite . La data depunerii cecului la bancă.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. procedura de încasare are trei momente: 1. În momentul acceptării cecului. înregistrăm operaţia cu ICEC. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma. pentru urmărirea stingerii creanţelor. ./A. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. document . tastăm mai întâi C.. încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc.Încasare cu cec . b. trebuie introdus V. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. acceptare cec (primirea cecului de la client) 2.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . 12. înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC. deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document.se foloseşte tipul de document ICEC . Descriem trei variante de lucru: 1.nr. În funcţie de uzanţele de la bancă. c. după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. Astfel.nr. dând alt număr de filă la fiecare grupă.. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. . în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).după validare. . La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama. Dacă nu ne referim la o recepţie. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul.

2. c. b.. Astfel. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).. Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale... iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea. 95 pot utiliza următoarele contare: 581. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie... a. şi înregistrarea nu se validează. înregistrăm operaţia cu ICEC. depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta. . se revine asupra acestor plăţi. şi tipuri de 7. intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic.. În momentul acceptării cecului. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea.c. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT .. a."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. MIE MIBL1 . creanţa se stinge (factura este încasată). Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121.4. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA. nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură.3 trebuie să se . Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA.. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. . după ce au fost înscrise recepţiile. Ex. La sfârşitul lunii. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. .2. În ziua când depunem cecul la bancă. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. 3."Încasare" factura-alte surse PALT . identic cu 1.3 = 4111 contare: 401 = 581. Dacă numărul cecurilor este mare. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând . Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. c. borderoul se completează manual. b.. soldeze la fiecare închidere.3 contul 581.

Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 . În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT."Plată" din alte surse 581.1000 lei pt.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată). Contul corespondent va fi 581. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie.5 pe un cont de venit sau de cheltuieli. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. câte analitice dorim să urmărim.crsp Ct.crsp = 581.5 = Ct. iar dacă trebuie suplimentată suma. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă. atât în lei cât şi în valută."Încasare" din alte surse .Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. factura iniţială IALT . Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581. dacă cumpărătorul. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. după caz. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane). pe contul 542.x şi se reţine suma în lei.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a. Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. de ex. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare.factura clientului PALT + 1000 lei pt. se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b. factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT . suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie. ci doar explicaţia. cu care se creditează contul 542. cu documentul PAVT.

stocurile degradate nevalorificabile.a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit.în rd.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: .3 = 4111. Noţiuni de bază Reglementări 1.în rd.) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal. pierdute.09.1.mostrele gratuite. Contare: 5328. furate . Etape de lucru: .bunurile distruse de calamităţi.5. EVIDENŢA TVA 8. . cu modificările şi completările până la 30.perisabilităţile. Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A. Contare: 665 = 5124. ca partener.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului.2011 2. activele corporale casate .) LG 571/2003 privind Codul fiscal.Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor. este acum MA .lipsurile din gestiune. la scădere nefavorabilă a cursului.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1. Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. 97 .y = 765 8.1. Nu sunt asimilate livrării: . Sunt asimilate livrării: . cu modificările şi completările până la 30.2011 8.magazinul cu amănuntul.se închide fila . trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării. SUMA PLATITA.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. . Plătitorul.09.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere .1.se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .) externe . Contare: 5124.) interne (cu parteneri din ţară) B. Pentru aceasta. în limite legale .1 7.y .import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.) art.diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: . iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A.

128. 156/4 din Codul fiscal. de către furnizor. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art. B.131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii. art. a). (1). dacă serviciul nu este scutit de taxă.) pct.) pct. 153 şi 153/1 din Codul fiscal. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. aşa cum este definită la art. Cursul de schimb valutar 98 . către un stat membru. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2.) art.) art.. 156/4 din Codul fiscal. în înţelesul alin.. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art.13 (13).) Operaţiuni externe Importul 1.) art. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1. ca şi un proprietar. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. Exportul Cf. de către cumpărător sau de către altă persoană. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător. provenite dintr-un teritoriu terţ. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. C. 153 sau 153/1 din Codul fiscal. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit.Prestarea de servicii 1.(2) din Codul fiscal.) art.). intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie.143 din (1.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru.13. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. 133 alin.

LIC scutite în condiţiile art. de către persoana impozabilă stabilită în România.SM3 (România) .client .cf.nestabilit în SM3 (România).) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. aeronavelor sau trenurilor.furnizor (A) . pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: .126 (8)b) din (1. e) Transfer/Nontransfer Transfer . cu condiţia ca bunurile.art. Este asimilat cu LIC cu plată. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.livrarea de gaz sau de electricitate .22 din Norme. .livrările cu instalare sau asamblare. 143 (1) a) şi b) .art. j).art. 143 (2) . desemnat de B pentru plata TVA.cf. Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România). în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica).139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. .prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile. SM3 (România): A .utilizarea temporară a bunului respectiv.128 (11) din (1. pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni.livrări pentru export în condiţiile art. să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial.intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . art. cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf. misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art.scutirile pentru livrările destinate navelor. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. . Nontransfer .furnizor . precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . 132 (1) e) şi f) .128 (12) din (1.vânzarea la distanţă . care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1. 132 (1) b). .) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru.beneficiar (C) 99 . i). SM2. 132 (5) şi (6) . care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. alta decât importul de bunuri. 143 (1) h). înregistrat în SM2 C . după prelucrare. . pct.art.livrări la bordul navelor. art. Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 .utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat. pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art.din SM1 (stat membru 1) B .[bunuri livrate] . aeronavelor. 132 (1)d).Cf.cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C . se exprimă în valută. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. k) şi m). art.înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil). în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie. efectuate de către furnizor .)).

în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. fiind parte la o achiziţie intracomunitară.) art. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. d) locul de plecare a transportului de pasageri. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. Locul prestărilor de servicii 1. de cumpărător sau de un terţ. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. stabilit conform prezentei prevederi. bunuri accizabile.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. se situează în afara teritoriului comunitar. avion sau tren. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. 126 alin. g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1.Dacă C plăteşte TVA. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice. Astfel.. Excepţii: art. 132 (2)-(8) . B poate fi scutit de impozitare. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile.vânzări la distanţă. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice.. 100 . în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor.132.) art. (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. mijloace de transport noi etc. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. Dacă locul livrării.

e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. monumente istorice. expoziţii şi evenimente culturale. grădini zoologice şi botanice.1. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari. inclusiv a terenului pe care sunt construite.Regula generală este: Conform art. altele decât cele scutite conform art. (1) lit. muzee. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp.133 (4)-(7). atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii.000 lei. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. cinematografe. c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. inclusiv a terenului pe care sunt construite.. inclusiv a terenului pe care sunt construite. natura serviciilor etc. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. d) livrarea de clădiri. exclusiv taxa pe valoarea adăugată.. monumente de arhitectură şi arheologice. (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. inclusiv a terenului pe care sunt construite. case memoriale. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. Cf.) art.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. cărţi. 101 . 141 alin. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele. b) livrarea de manuale şcolare. d) livrarea de produse ortopedice. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea.) art. a căror valoare. inclusiv a terenului pe care sunt construite.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. cu excepţia protezelor dentare. 13 (1) din Norme. Cotele de taxă 1. exclusiv anexele gospodăreşti. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. târguri. nu depăşeşte suma de 380. întotdeauna excepţiile prevalează. ziare şi reviste.2. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. b) livrarea de clădiri.133 (3) din 1. . dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art. pct.133 (2) din 1. 8. m). prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri.

143 .000 euro. .operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere.130. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile. Sunt prevăzute la art. efectuată de orice persoană. scutite de taxă.operaţiuni taxabile. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. de asemenea. 8. (2)..) art. efectuată de o persoană impozabilă. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. . c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. sau de o persoană juridică neimpozabilă.1.. Sunt prevăzute la art.. 127 alin. 141. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. pentru care locul este considerat a fi în România.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată. art. potrivit art. efectuate cu plată. în conformitate cu prevederile art. de asemenea. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art. 126 (9): . b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. (3) Sunt. pentru care nu se datorează taxa... 128 . care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare .1.144/1. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. 132 şi 133.AIC neimpozabile 1. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. 132/2.126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care. . constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. în sensul art. acţionând ca atare.126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă.. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 127 alin. art.. 140. cf. Excepţii . pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. 152. cf. (1).3. . (2) Este. . 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri.8. potrivit art.operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus. care acţionează ca atare. dacă locul importului este în România. . în sfera taxei.4. astfel cum este definită la art.154 şi are prefixul "RO".importuri şi achiziţii intracomunitare. care sunt scutite fără drept de deducere.) art. El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 . altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 142.

. . art. Cf. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod.se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea. altele decât cele prevăzute la lit. Recomandăm. a) şi b).declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35.dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. din state membre diferite. dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România. b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA.AIC de bunuri taxabile.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art.000 euro (plafonul de scutire). Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA.optează pentru regimul normal de taxă . (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României. 103 . Cf. Procedura de lucru . Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale.europa. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I. care intenţionează: .să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. sau .înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL.eu/taxation_customs/vies/lang.operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare. 143 alin. II. (2). pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . în fişierul .solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number). dacă: .pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE. Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze. inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art. 151.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. dacă va fi obligată la plata taxei. trebuie să se înregistreze. art. dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. . . .141 (3)). c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. cât şi la cumpărător.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. sau pe internet la adresa: http://ec.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere.

Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. presare sau turnare în lingouri. material textil. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări.. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă.153. 2. înainte de efectuarea operaţiunilor! . hârtie cartonată şi carton. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică.5. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. 104 . tăiere. 160 alin. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. fiind preluată atât ca taxă colectată. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. art. 8. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . inclusiv pentru avansurile încasate. 153 sau 153/1. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare.Registrul operatorilor intracomunitari .persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare. (aplicabil până la 31.) pct. 160 din Codul fiscal. (2) din Codul fiscal. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art. 1. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare. cauciuc şi plastic. 46/2008 .2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta).. 82.1. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. astfel cum sunt definite prin Legea nr. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. selecţie. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari.05. Astfel. fragmentare. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an . deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie.obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun.. operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile.Codul silvic . cioburi de sticlă şi sticlă.. polizare.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. 2. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. cât şi pentru cele neimpozabile . livrarea materialelor prevăzute la pct. 2.

(4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. Documente pentru evidenţa TVA Cf. livrările intracomunitare de bunuri scutite.factură fără TVA. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. Operaţii BENEFICIAR . prestărilor de servicii. . menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2... . beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. 128 alin.Din punct de vedere contabil. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. f) . a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală. . fără taxă.documentele vamale şi. precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare .recepţia facturii furnizorului NIRII . 105 . .evidenţe contabile ale activităţii sale economice.al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. 2. (12) lit.persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică. art. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. pct. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. după caz. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă. . 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: .persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8.facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală. cele privind accizele legate de importul.2. evidenţiată distinct pentru: 1.156 din Codul fiscal: . (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata. . trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu. Operaţii FURNIZOR . .un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.h) din Codul fiscal. exportul. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri. registrele. În baza pct. ca operaţiuni taxabile.

4. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. taxa dedusă conform art. pentru care locul este în afara României. (3) Documentele prevăzute la alin. evidenţiată distinct pentru: 1. 2. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală. 147 alin. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. În cazul asocierilor în participaţiune. cărora li se aplică cote diferite de taxă. Acestea nu sunt formulare tipizate. 2. 150 alin. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică. achiziţii de bunuri. 156/2 din Codul fiscal. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. b). (2) (6). (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate. (2) lit. 132 şi 133. Perioada fiscală Cf. art. şi de servicii. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă.registrul nontransferurilor de bunuri .05. 4.3.. care nu a depăşit plafonul de 100. dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri. 3. 3. evidenţiind distinct: 1. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: . (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. potrivit contractului încheiat între părţi. inclusiv provenite din import. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. (1).jurnal pentru cumpărări . taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art.(5) din Codul fiscal. denumite prestări de servicii intracomunitare. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii.156 din Legea nr. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. b) valoarea totală.571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate. dar care dau drept de deducere conform art. 147 alin.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora. taxabile.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. art. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. (2) din Codul fiscal. taxa nededusă conform art.000 euro . cf. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. achiziţii intracomunitare de bunuri.(2) nu sunt formulare tipizate. 147 alin. denumite achiziţii intracomunitare de servicii.(4) din Codul fiscal.. Ordinul 1372/06. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală.jurnal pentru vânzări .150 (3)-(6) din Codul fiscal.05.(3) din Codul fiscal. 145 alin. prestările de servicii efectuate conform art. fără taxă. 133 alin.

agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. c) prima lună a trimestrului calendaristic următor. pe max. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. De asemenea.. În funcţie de perioada fiscală. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial.utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română . Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: . după caz. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România .un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art.156 şi pct. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. Revânzătorii de bunuri second-hand. La pct. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC.utilizării temporare. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme.63 din Norme).o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. jurnalele. Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. b) a treia lună a trimestrului calendaristic. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art. opere de artă etc. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa.. borderouri de încasări. pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă .. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri.128 (12)f)-h)): .

De exemplu: .TVA-Jurn. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art. care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: .3. alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi.54 (11) din Norme. trebuie analizată operaţia.TVA 5% Op. scutit cu drept de deducere 108 . .un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special. modernizării . art. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA. . 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct. după caz. .un registru comparativ care permite să se stabilească.taxa dedusă .149.143(2)b.obişnuite Op.taxa deductibilă .ajustările efectuate. atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special. toate articolele din operaţie devin scutite. Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar. 9% sau 0%. iar dacă operaţia este taxabilă./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op. Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA. după control Destinaţii (rubrica: Oper. art.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare).data achiziţiei. atunci articolele pot fi cu TVA 24%. (pct.regimului special.TVA.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf. fabricării. la finele fiecărei perioade fiscale.baza de impozitare .speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op. în rubrica Oper. 8. construirii. persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf. taxa colectată. .neinclusă în jurnal Op. CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper.TVA-Dest.dacă operaţia este taxabilă./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper.143(2)a.

scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper.2-07. 17. AIC revânzător în op. rubrica Op. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei.fără deducere 4 Op. modificând x./I în Dictionar): " " Op.TVA-Jurn.speciale 5 Ajustare TVA 6 Op.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd.4./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper. ex. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale. alte . La înregistarea lor. triunghiulare Neimpozabil. 109 .TVA din document rămâne editabilă.8. documentele anexate. aceste coduri nu trebuie învăţate. după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper.2-05.cu/fără deducere 2 Op. respectiv 19.2. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri.TVA 5% 7 Op.1.cu y se codifică manual.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: .1. ex. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe. dacă există cumpărător obligat la plata TVA.2 din decont) Desigur.neinclusă în jurnal 1 Op.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii. .verificaţi documentele primite.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 . La unele tranzacţii externe însă. 8. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă.1.TVA-Orig.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.cu deducere 3 Op.

..data faptului generator.Furnizor din RO B . din cauza deselor modificări ale modelului.imobilizări > .. In tara....Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. . atunci în secţiunea CHELT.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: .2 sau 3. taxabile cu cota .în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? . este recomandat să creaţi un tip de document nou. listat din Excel .registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre).Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A . După orice modificare în tipurile de documente. . SM2 etc.B. . .materii prime. includere în jurnale. În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia.9 Livrări B/S în ţară. obiecte de inventar.obisnuite. listat din Excel . dacă recepţia nu are rânduri: $ . Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011.jurnalul de cumpărări poate fi: 1..bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A . model de listare.. .baza TVA. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă.în lei Op. .6.Op.dacă în valută 1Ix . Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule. se poate înscrie: 110 factură către B TFAC.Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI . Taxabil col. TFCET .diverşi parteneri comerciali B/S . taxabile cu cota . Nevoi firmă .cu deducere.Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO ..poziţia din decontul TVA în care se va înregistra.după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC.după cota TVA . Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor. data exigibilităţii.TVA: 2Ix* .modul de contare. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. TFACS ..Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii. servicii Jurnal cumpărări:col. Taxabil.mărfuri * . Dacă este necesar.România SM1.în lei. . In tara..Op. vizualizaţi: .C etc.diverse state membre UE A..6. solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne.TVA: Jurnal vânzări: Decont: B . setat în funcţie de natura activităţii firmei .Furnizor din RO Document: Tip document: Op.9 Decont: Achiziţii B/S în ţară.stabiliţi OpTVA. contare etc. cota etc.

.Op.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei.Autolichidare TVA . înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI..contract/comandă .1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.Din ţară. după caz. X308. factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A . deci înscrieţi corect firma. supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B . Nevoi firmă .Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA.obisnuite. Taxare inversă.nu se completează OpTVA şi TVATX .Factura taxare inversă Op.în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document. Tip document: TFCE A Factura export-model int. sau: .. listare) Op.. Revânzare 2Ii* .documente de transport în SM1 .TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A . taxabile cu cota .după cota TVA 635 = 4427 B . În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt.factură către B fără TVA. înscrie «scutit cu drept de deducere» .obişnuite. X378. Taxare inversă. că ambii parteneri utilizează hMARFA. dar B calculează TVA Tip document: NIRII . eventual cu rânduri dacă e material.TVA: 1Ld . număr şi data document! Gestiunea nu se completează. marfă etc. din care TVA .o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt.TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix .Cumpărător din RO Document: factură de la A."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B.. LIC.Op. 378.obişnuite. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.se înscrie total document cu TVA.TVA: 1Ii . Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem. În ţară. Scutit cu deducere 111 . În ţară.Din ţară.Din ţară. Astfel.Furnizor din RO Documente: .Furnizor firma Document: Tip document: Op. Taxabil Livrări B/S în ţară.codul OpTVA se alege: 2Ii$ .NIR cu taxare inversă . Taxare inversă.Op. A .se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli.asigurare. 308. Capital 2Ii> . etc.

iar în secţiunea CHELT. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A .Cumpărător din RO Documente: .Decont: LIC B. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt.Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B .Op. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. aceasta neavând un OpTVA propiu. 2Ax$. 308.art. ASIC. / / = = = = / / = = valoare chelt.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1). X308. cu excepţiile: Op. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă. Taxabil Decont: ASIC pt.taxa colectată B/S achiziţionate pt.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. 378.V. X378. cu excepţiile: Op. PSIC. .Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. cele două pot avea OpTVA diferit.cu deducere. B calculează TVA. dacă TVA este diferit de zero sau 2In.taxa deductibilă 4426 = 4427 . scutite cf.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T. Op. dacă TVA este zero.00 valoare TVA 0. programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix.143 (2) a) şi d) B . 0.A.TVA: 2Ax>.factură primită de la A.V. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli.TVA: 2Sx . iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 .00 0. după caz.obisnuite.00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate. 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA. Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .A.Op.Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă. b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3).TVA: 1Pd . care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .

art.desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .143 (2)a)d) - Dacă C. 2At>. "scutit cu drept de deducere" dacă: . furnizorul este din România: Document: factură către B.Beneficiar din SM3 Dacă A. cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres. art. 2At* TVA: taxare inversă .b5) Operaţii triunghiulare A . documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .AIC pt. beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A .AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art.Cumpărător revânzător din SM2 C . care cumpărătorul este obligat la plata TVA .AIC pt.Furnizor din SM1 B .taxa colectată . TVA: 1As . TVA: 1Lt . 113 Document: .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op. presupunem următoarea înregistrare): Document: .28 c (E) din Directiva 6 .143 (2)a)d) Dacă B. menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE.B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op.TVA: 2At$.Cumpărător din RO Document: factura de la A. declaraţia vamală (DVI).transportul se face direct în SM3 de către A sau B .Furnizor din RO Documente: factură către B.înscrie TVA pe factura de la B Decont: .Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A . TVA: 1Ld Decont: .LIC Triunghiular Decont: .LIC B scutite cf.LIC B scutite cf.Furnizor din stat non-UE B .

cele din alte 114 . . Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. închiriere către alte persoane. cele utilizate de agenţi de vânzări.documente de transport Tip document: NIRE. curierat. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1. dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare. pază şi protecţie. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii. Capital 2Ex> . deci înscrieţi corect firma. Taxare inversa.21 (4)t) din Codul fiscal. Prevederi fiscale 1. Revanzare 2Ex* . care de reportaj. Activităţi independente Conform art. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente.taxa colectată B/S achiziţionate pt. Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. 8.pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă . şcoli de şoferi. număr şi data document.1. CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: . Taxare inversa. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi).cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane.taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. Nevoi firma . Observaţie În acest context. Cheltuiala cu combustibilul Cf.5.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă .Din tara.Din tara. reparaţii. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. . Decont: B/S achiziţionate pt. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. Taxare inversa.numai cele din categoriile enumerate mai sus.Din tara.codul OpTVA se alege: 2Ex$ . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: . Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: .în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document.48 (7) l/1. de regulă. art.intervenţie. Gestiunea nu se completează. trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane.

cumpărarea unui vehicul din România. aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. etc. cheltuielile de funcţionare.145^1 din Codul fiscal.147 ŞI ART.145^1 Conform normei de completare. că nu este corect.1 de mai sus. adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: . Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. 1. întreţinere şi reparaţii. la care se adaugă ca excepţie suplimentară: . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: . prin achiziţie de vehicule . 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 .21 (3) n) din Codul fiscal. utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare).achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct.2. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. se înţelege : . recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. în afară de cele cu combustibilul.145^1 (2).transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. Pe rd. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice.. 1. sau . art. se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate.). Conform art.conform art. 19 dacă este din AIC.145 şi ART 145^1 SAU ART. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. Astfel.145^1... exclusiv cele privind combustibilul. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF. .. .conform art.145^1 din Codul fiscal. 145 din Codul fiscal. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării). înţelegem că TVA-ul din documente. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri. .categorii. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. Acest lucru înseamnă.1. Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. În consecinţă.achiziţia intracomunitară a vehiculului.operaţiunile permise de art.3. din modelul decontului de TVA rezultă. 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. ART. asigurare. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA. 17 . sau cele din categoriile de mai sus.importul. Astfel.147.

2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022.1 611. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile. 2. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op.1 G GC2N GC 3022 6588.1 X611 XNED C 611.) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc. cu combustibili 6022. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat.1 6022.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB .2 604. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588.în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile .2.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604. dar nededus. Dacă cheltuiala. iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N . se poate utiliza şi contul 604. analitic 604. respectiv nedeductibilă.în Nomenclator articole.5 6022. si reparatii nedeductibile 116 .1 6022./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.1 XCMB XNED C 6022. .2 XCMB C 6022./nededuc.1 X604 XNED C 604. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile.x Menţionăm.Chelt.2 6022.5 6022.fara deduc.1 604.2 611.2 611 611.ca TVA deductibil. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret. (Operaţii fără deducere).în Contab.1 şi 604. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB.1 Implementare . documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret.1 611.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă). Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2.

deci cu TVA deductibil. operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi.TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. În cazul documentului NIRE3.1 minus TVA TVA3 3Ix cu val. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil). Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. operaţii externe) NIRI3 . De aceea în jurnalul: MRIY Rec.NIRE cu TVA nedeductibil (pt.Bon consum materiale/ob. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 . Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil.NIRI cu TVA nedeductibil (pt. TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. 3Ax. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix.3 de mai sus. 3At. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări. TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil. minus : 4426.exigib. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil. cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 .03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3. iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document.În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). deci şi în Jurnalul de cumpărări. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).03 = 401. Contarea este şi ea modificată.02 = 401.. TVA neded/deduct. plus : 4426. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 . BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil. Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . dacă are rânduri. defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. s-a introdus un nou document: TVA3 .

26 .1 48.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.rd. 21: rd. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură.02 401.1 4426.1 24. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii. 2Ex (deci rulaj debitor 4426.1 72. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 .02).descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix.1 401. cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 . din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022. 25 .02 Decont TVA: rd.se înscrie manual. din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611. 2.00 4426.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.1 200.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM . Total doc: 248 lei.00 48.1 300.recepţie Gest:G.02 401.00 110002 . pe stoc.03 24.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ .00 110014 .00 4426.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 . Total doc: 124 lei. pe stoc.1 401.1 200 x 48 48 200.00 110003 . cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM. din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură. Contare: 3022 401. 2Ax. Total doc: 248.2. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA.1 3022 200. 26: 401.03 401.1 100.00 3022 4426.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.00 4426.

MVI BCM3 110001 . pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.2 4426.1 24. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.2 401.1 401.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt.00 110014 .2 4426. Total doc: 124.00 6022.1 100. 200 lei): 6022.2 3022 3022 4426.Contare: 6022. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile. c) Cazul mixt .00 72.03.00 Decont TVA: rd.00 24.1 3022 200. 21: 100 24 rd. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.03 100.02 401. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1).00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 .1 401.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 .00 4426. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol.00 Menţionăm.1 4426.00 24.00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426.03 24.02 pe contul 4426. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 . deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.2 401. Contare: 3022 4426.03 401.03 611.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611.00 = 100 + 24 24. că soluţiile de la pct.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil.03 124. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3. pe stoc."BCM (consum nedeductibil!)". Total doc: 124 lei.1 300.2 3022 124. cât şi alte vehicule. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.

1 404 20000.1 4426. Total document: +124. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.03 Decont TVA: rd.1 -24.1 10000 2400 120 .1 401. 26: 401.03 2400. 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401. Total doc: 124.03 4427 2400.recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.OpTVA: 2Ix.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231. 110019): 231.OpTVA: 3Ix.00 4426.00 24.03 Decont TVA: rd.1 404 10000.00 .TVA3 fără rânduri.05. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului. Total doc: 248.1 48.00 MRIX NIRI3 11C011 .cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.00 . Total document: -124. 21: rd.00 4426.00 4426.1 300 x 72 48 100. recepţii în gestiunea XICC.1 4426. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil).02 4426.1 404 10000.00 4426.02 4427 4800.1 6022. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii. MRIX NIRI 11C010 . din care TVA: -24 11T002 .00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.2 4426.02 404 4800.00 Decont TVA: rd. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .00 24. d1) achiziţie de la furnizor intern .cu TVA deductibil (NIRI nr.00 231.1 4426. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022. din care TVA: +24 Contare: 4426.03 2400.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr.00 24.02 401. 110020): 231.00 d2) achiziţie intracomunitară .1 404 20000.00 4426.00 c2) recepţie pe bază de factură.1 200. 21: rd.03 401.1 401.03 404 2400.00 231.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB.

Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: . 8.00 8000.Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj. Centralizatoarele. în mod caracter.Rapoarte contabile şi declaraţii. . care permite listare grafică în format A4/peisaj. . Listele se pot imprima şi cu hWPrint.00 .cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1).în funcţie de perioada de raportare.1.17.10 lei.03 = 4427 este însă necesar.02 404 1290.rd. La livrare.26 (întocmiţi NIRE3): 1290. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative.1 404 Decont TVA: rd. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret. trebuie setat în Parametri.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei. suma este setată la 0.cu TVA nedeductibil 231. 8. Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă.1 404 8000. Articolul de autolichidare: 4426. Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document.03 404 231. deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390.1 4426.00 1290. 121 . dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L".Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA. iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T". care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul. în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA. d3) achiziţie din import .03 4426.6.1 rd.00 4426. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative. poate să listeze numai în formatul A4/portret. Dacă imprimanta utilizată.6.21 rd. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT .Perioada . listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă.

altele. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA. etc. De ex. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară. dar pe rd.1 Indicator TVA LIC scutite cf.2 24. Menţionăm. Considerăm. art.2 17. Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA. rd. 143 (2) a) d) Achizitii B si S. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile. . 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y .1 şi 13. taxabile cu 24% ASIC. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. (TVA deductibil) ASIC.1. care nu trebuie incluse în decont. De exemplu.1 17.1. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri.obligat la plata TVA.operaţii taxabile .13.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor.1 L S Nr.1. Desigur.2 24.1.jur-cod VIES 01 21 19. prestator inreg. cât şi la TVA colectat.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd.2 24. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil.obligat la plata TVA.1.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . col. benef.1 17. rândurile de regularizări. vor trebui completate de către utilizator.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. ceea ce reaminteşte. prestator inreg.13 din decont.1.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului. care 122 . pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17. benef. .dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. rd. decont 01 21 19. Ca exemplu.1 07.1-07. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: .

. 2011.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" . lansaţi Init. 123 . iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI.2 din jurnal. prin operaţia: Setare perioada temporară.. fie prin corectarea documentelor de recepţie. însemnând că este vorba de o perioadă temporară./Initializare perioada treceţi la luna următoare./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru. Dacă preţ în vamă # 100%.17 din decont = 17.01 sau 2011. fie prin Modificare în jurnal... Astfel de exemplu. 2011. Repartizare. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. în Init.TVA. . 2011. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente. . Coduri de perioade corecte: .codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului. dacă s-au depistat erori.se utilizează şi la ASIC.T3. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă.. La prima utilizare.T1.17. Programul va semnala.1+17. chiar dacă rd. decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" .03.pentru regimul de lucru lunar: 2011. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" .. rd.2 nu apare separat în decont. pot ascunde şi greşeli. În acest caz. în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp.nu sunt completate: simbolul jurnalului. După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată.T2. iar apoi. La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize. de exemplu 2011.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" . 2011.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal. se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" . de aceea vor trebui rezolvate manual de operator.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor.02.01. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" .T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată.

Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale.T1 -> aaaa. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal.03 aaaa.prima lună a trimestrului calendaristic. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare. oricând în cursul anului.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. Includere în declaratii. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial. deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare.T3 -> aaaa. Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. g) Regularizări în jurnale Principiul este. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . De exemplu. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente.T4 -> aaaa. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: . iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta. din Codul fiscal. alin. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont. În jurnale apare câte o Fereastră.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei.(6/1). j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA .T2 -> aaaa. astfel: aaaa. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent. pe semestru sau pe an. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L).a treia lună a trimestrului calendaristic.09 aaaa. corespunzător naturii operaţiei. Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie.06 aaaa. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. dacă este necesar. -> Lunara. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA.156/1. Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. art. Tipuri de corecţii şi introducerea lor . Documentul se introduce în hMARFA. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . pot să treacă la jurnale TVA lunare.12 În Parametri. Cf.

Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit. TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control.Oper. Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei. În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului .ll] sau [aaaa.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei . Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei. cu numele: JURNVANZ.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: . k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper. JURNCUMP. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă.codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA.locul desfăşurării operaţiunii . că a fost emisă după control fiscal. pe care să fie înscris.Perioada inceput evidenta [aaaa.salvaţi datele cu hUTIL.vânzări şi Arhiva jur.2. Desigur. .Taxare . Se poate crea şi un model de factură dedicat. Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului. Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): .tip taxă aplicată 125 . 7Ex etc. TVA/Jurnal vânzări. filtrând o perioadă anterioară.numărul şi data recepţiei din hMARFA . Arhiva jur. ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel.vanzari Arhiva jur. şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări.Jurnal de cumpărări . se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă.prima lună a trimestrului următor. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID .6. aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta.verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip . Din arhive. 8. Jurnal cumpărări. TVA şi meniurile: Arhiva jur. contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată. la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni.Jurnal .TVA . .DBF.lună a trimestrului. Meniurile Sit.Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: . cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF. l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului. dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA.Destinaţie/Origine .Op.TVA 7 .

Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită . se pot exporta listele cf.90 4733.listă ce conţine doar totaluri.vanzari.Corecţii .00 645. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.25 50.00 868. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .95 560.60 154.11 | 13.71 4960.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri. care sugerează numărul rândului din decont. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi. prelucrări ulterioare.42 50.00 0.00 57. deoarece jurnalele conţin multe coloane. | PS.85 31277.80 4054. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană. vânzări cf.Jurnal vânzări pe operaţii TVA .30 31277.80 13. Listele sunt late.72 4. | prestari servicii. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor.00 4233. | Livrari B | supuse | si PS. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr.42 4733. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.90 2000.62 16895. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.1 | 13.00 6825.15 2000.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0.00 1223.25 50. decont TVA . listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 . | Total | prestari servicii.42 50.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 . ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.42 500.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .2011.25 560.Jurnal vânzări cf.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.00 0.90 4733. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: . | Livrari de bunuri.cumparari.00 Total 1-Op. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur.1-3 | inversa) | deducere | impozit. La listare se alege de regulă modul peisaj.56 24./ | | | |Nr. Dacă există atenţionări/erori. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept.16 700.00 0.80 71.Err .25 560.90 8463.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.03 2000.00 2000.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560.listă care încape pe hârtie A4 portret . decont TVA .scutit | masurilor | scutite | neimpoz. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.62 16895.00 4233.16 2982.00 4260.00 4000.00 1517. .84 20.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .o listă mai simplă.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare.00 609.95 4054..Centr.12 2540. b) listare din Excel .DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd. având capul de tabel de mai sus . Detalii – vezi în documentația electronică. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10. respectiv Arhiva jur.D390 şi D394 .centralizator/operaţii TVA .85 884.50 16895. unde se pot face însumări.85 31277.16 960.00 293.00 0.84 168.00 2000.din componenta opţională Excel pentru hMARFT.00 0.95 4054. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT . stocare pe mijloace electronice etc.62 212.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv.din hMARFT/Sit.Centralizator vânzări .27 800.90 1638.

pot fi stocate în orice loc.jurnalul pentru vânzări (JV). dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul.După cum se observă.în cazul stocării prin mijloace electronice: . Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont. deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. a). listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). Fiind o componentă opţională. dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite. 127 . Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an. listele pot conţine mai multe coloane. Modul concret de completare poate fi mai complicat. La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF. prin indicarea numărului coloanelor din: . c) listare în format pdf .la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere. cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României .jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008. decât în varianta de la pct. . din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent. referitor la modul de stocare a formularelor: . În continuare sugerăm modul de completare a decontului.12 din documentaţie. În unele cazuri sumele trebuie însumate.12. Lunar. precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor. În art.2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator. precum şi la rândurile de regularizări.în cazul stocării pe suport tradiţional. din care se pot tipări şi ulterior. Decontul nu se completează din hMARFA. dacă există acces on-line garantat .pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii.7. recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA.trebuie garantată integritatea conţinutului . 8.

1.rd.1 04 +/. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt. art. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.03.03.2 05. 07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 JC col. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1+07.05 07 JC col.1+. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. art. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt.1.Nr. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf.01 02 +/.03.2+07.2 07. scutite cf.05.01 03 JV col.1+07.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri.1 06 +/.1.1. din care: ASIC pt.03. precum şi livrări intracomunitare de bunuri.1.2 07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 +/.1 ASIC pt.4 03. altele decât cele de la rd.1 05 JC col.. 07. 07.rd. art.rd.rd.1.1 JC col. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 07. din care: JV col.143 (2) b) şi c).05.1.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 . scutite cf.1 JV col.1+05. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE). care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă).

12 13 JV col.1 = rd.14 15 +/.1. taxabile cu cota 9% (defalcat din col. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd.1 = rd. din care: ASIC pt.2 14 JV col.. cu excepţia celor de la rd.1 19. 13. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1.10. taxabile cu cota 5% (defalcat din col. din care: = rd.11 11 JV col. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii. 06 = rd.1+13.10.10. 07.Nr. 05 17. din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col. altele decât cele de la rd. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). 05. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 07 19.1 18 19 = rd.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 07.1 ASIC pt. 08 . 1-3.1 = rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).rd 09.10.11 12 JC col.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

dacă sunt plătitoare de TVA. CIF este un număr format din 2-10 cifre. găsită. 2. referitor la partenerii fără facturi sau recepţii..se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. b. dacă CIF începe cu litera "R". Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2.).Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a.se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social. . el apare de regulă pe facturi. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON. Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. trebuie găsit CIF-ul corect. 3.TXT). Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394.hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII. va trebui să raportat greşit. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF. Programul se poate lansa în două moduri: . Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. . Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic.. fără parametru). corectitudinea codului CIF. telefon. 133 contact. . Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr.Copiaţi TCIF. se corectează în RO. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. dar este bine să fie completat la clienţi. Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat.exe în catalogul hMARFA.. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. Listarea se execută cu <F10>. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). din care ultima este o cifră de control. Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394. în Declaratia 394. În cazul acestor firme trebuie clarificat.Lansaţi TCIF. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. După verificare. trebuie găsit codul.-.. Excepţii de la regula de mai sus: . Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. trebuie găsit CIF corect. reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme).pagina:.exe (dublu click.

b2. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. Exemplu: facturi emise. De exemplu: -nr. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului. utilizaţi şi internetul. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). către firme plătitoare de TVA.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. dacă este preluat din hMARFA. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr.6 va însemna factura. transfer etc. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. se introduc în meniul Sit. opţional. tipul documentului furnizor va fi factura ("F").d). iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. în faţa CIF-ului se scrie RO. pct. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. este bine să găsiţi codul. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc.8. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. inventar. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . b3. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. Dacă este plătitoare de TVA.TVA/Facturi aditionale. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6. Factura va fi raportată în declaraţia 394. Cod jurnal: = spaţiu. iar bonul fiscal nu. la cerere.interne.6.

înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. ca anexă la bon. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă.facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate. Conţine doar recapitulaţia 135 .Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare .Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor.Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . . se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. cu cod jurnal vid. Facturile introduse manual.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA.se listează după centralizare în 2 exemplare. La o nouă extragere. Documentul TBON are modelul A. operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu.Declaraţia 394 . se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. . adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO. . . care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură. se şterg mai întâi facturile extrase anterior. În anumite cazuri. e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale.la facturile emise către firme fără RO. se păstrează. . facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA. Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul. Operaţii . Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394.

pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT). Declaraţia rectificativă se realizează astfel: . . prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei. . pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394. Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011).realizează AIC sau LIC . Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă.se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii.dacă este necesar.au CIF . fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: . datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . .9. dar datele nu se încarcă în baza lui de date. deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. Pentru verificare.sunt înregistraţi în scopuri de TVA . declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie.ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie.Achiziţii şi livrări/parteneri . Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. Cu titlu informativ. se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic.au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 .executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8.achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină. .pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie.liste interne de verificare.listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente .

prin aplicaţia Intrastat. Decontul special de taxă La art. .intrastat.000.intrastat@insse. până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.mişcările de bunuri între state membre UE.prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet . nulă) .termeni de livrare .cantitatea în unitatea de măsură suplimentară . consumului. De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat.bunurile în tranzit simplu .perioada .cod INCOTERMS .000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică.la Institutul Naţional de Statistică.e-mail la adresa declaratie.000 900.cod natura tranzacţiei .date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice .serviciile . Mod de declarare: .date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) .suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 .000. fără transfer de proprietate .din facturi sau estimată.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.ţara parteneră (destinaţie.chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii.intrastat. fără TVA . expediţie/origine) .000 Extinsă > 10.000-10.000-20.comerţul triunghiular.-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.000.mişcări specifice de bunuri . Fişierul creat se poate transmite prin: .valoarea statistică .ro . revizuită.introduceri. numai în format electronic.valoarea facturată (lei) .mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere .comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic . investiţiei sau revânzării . Se declară: .leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani.000 < 900.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii.ro – vezi în documentația electronică.leasing financiar .000. denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat . se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar. expedieri . în cadrul aceluiaşi flux.000 Standard 300.prin software propriu.returnarea de bunuri .încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www.masa netă în kg .ro . în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice. Nu se cuprind în declaraţie: .mişcări temporare de bunuri .000 > 20. on-line sau off-line. dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .cod.tip declaraţie (nouă.

este inferioară sumei de 35. de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile. Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. 153 sau 153/1 . art. art. conform art. 153.156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. a căror cifră de afaceri . 153. 153/1. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art. de către persoanele impozabile înregistrate conform art. (2) . realizată la finele unui an 138 . b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Mod de depunere: . Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011).(4) şi (6). Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei . 153.. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP.000 euro. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. (1 Când se depune? . de către orice persoană.156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. 153..conform art. b) şi c).listat şi pe suport electronic.persoanele înregistrate cf. indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. (5).153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010)... indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. 153/1. realizată la finele unui an calendaristic.. e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. altele decât cele prevăzute la lit. 153. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane. 150 alin. precum şi suma taxei aferente. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. precum şi suma taxei aferente. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art.pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf. 153/1. la registratura organului fiscal sau prin poştă . a căror cifră de afaceri . 150 alin. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică. Declaraţia 392A La art..

trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . 153. 153. OPERAŢII CURENTE 9. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei.salvarea bazei de date. organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. plăţilor etc.calendaristic.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. facturilor. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. este inferioară sumei de 35. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide.realizarea documentelor . următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. care în principal constă din: a . validarea şi listarea recepţiilor. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare. . • Operaţii de creare. Persoane etc. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. Mai întâi anulaţi REVC/REVF. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate. 153.000 euro.. anulare. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. Firme. 153. . suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România.înscrierea. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. care prestează servicii de transport internaţional. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). încasărilor.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. după care factura/recepţia. 153. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie.1. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.completarea cataloagelor (Nomenclator articole.

verificate . Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate. documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . se depune la organul fiscal .la intrări: data recepţiei. se listează jurnalele TVA .se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA .la ieşiri: data facturii sau documentului.se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial .toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . Datele de înregistrare sunt: .se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . se listează.3.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu ..se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap. respectiv 10. Anularea/validarea facturii este interzisă. 404. Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative.se verifică Balanta sintetica/analitica . • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară. dacă are factură de retur ataşată validă. .valide pentru aceste documente. se salvează. după care factura/recepţia.recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi.dacă este cazul.se extrage Declaraţia 394. adică pentru care există document REVC.2. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape. care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză. din contabilitate d) Încasări/Plăţi . În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: .se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează .7.toate recepţiile rezolvate.exe. confruntarea soldurilor acestora cu 401. Mai întâi anulaţi factura de retur.dacă este cazul. se salvează. se listează. Mai întâi anulaţi încasările/plăţile.la încasări/plăţi: data filei. . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă. se depune la organul fiscal .în hMARFT se extrag. Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS. se extrage declaraţia 390-VIES.5. după care factura de referinţă. 9. 4111 etc. b) Situaţia stocurilor .toate facturile şi documentele de ieşire înscrise . se verifică. (dacă există asemenea solduri).

În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune. La reluarea activităţii după cădere de tensiune.după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută . h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală).se verifică înregistrările obţinute . dacă e cazul (392A. 401.repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ. .după importul datelor în programul de contabilitate. 302. etc. 141 . trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală). (pe analitice mai elocvente).anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii. 345. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA. 4111.. 542. se repetă importul în hCONT şi încărcarea.se efectuează operaţia de Contare automată . după închiderea lunii. etc.5) s-au contabilizat valori prea semnificative . dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune.s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie . 354.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB. 5121 . g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări . se procedează în felul următor: înregistrările din 1. 419 4426. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză. 581 . 4427 5112. şi aceasta se importă în programul de contabilitate.operaţii de contare manuală. 371.) f) Contabilitate . acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA.înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . 392B. dacă este cazul . se repetă contarea automată . Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată. 5311. de exemplu: 301. după care se închide contabilitatea de gestiune. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT. i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare).pe analitice. Arhivarea se face cel puţin lunar. 393 etc.listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB. se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2. 381.se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii .şi cea manuală dacă este cazul ! 3.jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT . 303.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. blocare de calculator etc. 409. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute.pe analitice (să fie soldate) 471 .

Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării.NIRMT .1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC ..decontare tichete de masă. cu stoc 0. .Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr. transfer sau +/.NIRT .4 = 5328. Se folosesc două documente: . ALTE OPERAŢII 10. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat. având contarea: 461. Folosind lista utilizator TRANNIRM.MIT1 .apare în jurnalul de cumpărări .INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .factura trebuie plătită .MIT3 .încasări cu tichete Tip 2 .AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr.MIT2 . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM.Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă.Comandă.FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.. înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA.încasări cu tichete Tip 3 .1. Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON).3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie.. Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328.încasări cu tichete Tip 1 . pentru fiecare magazin. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: . Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. preţ contabil 0. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: .Recepţie magazin de la furnizor .NIRMF .3 = 411. Contarea este: 5328.2.10.3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent. acceptate de 10. MRM02. Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .. atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă.

Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează.=3. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=. întrucât a fost o eroare de operare. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2.. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6. 200-100 EXEMPLUL 3... În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.=3. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ. întrucât a fost o eroare de operare.=3. dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. 143 .. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează.50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. 100 EXEMPLUL 4. Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.. -100 EXEMPLUL 5. Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil. 100-50 EXEMPLUL 2..EXEMPLUL 1...=3.

I. REVF 4. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări). NIRE EUR 4. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării. 144 .0 500 2000 500 2000 50 4.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per.0000 RON/EUR.2000 RON/EUR.Stabiliţi un preţ de intrare. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client.2 100 500 2100 50 4. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi.8. Per. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev.0 1000 4000 1000 4000 2. SOLDP 4.2 sd 401. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401.2 rDB 401.1000 RON/EUR. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. în jurnale TVA apar valorile originale. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.1 3.. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4. că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap. moneda. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. Exemplu: 1. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr.3. Menţionăm. fav. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării. 3. 2. listat. În documentul afişat.2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4. POH EUR 4. sold=0. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. cu documentul REEV. -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci).3. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10.. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF.2 ------------------------------------------------. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.=6. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci).nef.II.

Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare. ca in exemplul de mai jos: Fig.2. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată.1. Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. 2. dacă a fost deja executată! 145 . Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. Executând o listare pe ECRAN. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. Verificaţi. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. 10. 10.

Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil.0) IF(xI_4>0.xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 . De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat. .9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . Dacă la reluare. .xI_SumaFac. xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . . valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică. .+xI_4. .+xI_4. . PCH . atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual.2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH. ICH .2 401. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.2000 = -50 <: 0 401. . .-xI_4. IF(xI_4>0.0) IF(xI_4<0.xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp .0 Lei/EUR = 4000 lei 3. Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH.2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0. Dacă totuşi se creează manual.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă. din cauza condiţiilor schimbate. .plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . Plată în cazul scăderii cursului (favorabil.xI_SumaFac. .1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .-xI_4. . iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera. IF(xI_4>0. . .2000 = 50 > 0 401. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.0) . .0) a1. .0 Lei/EUR 4. .

nef dif. xI_SumaRev .2 1950 50 c) Contare REVF . Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" .1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 .2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111. "765" . "765" . xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.2 765 2000 50 b2.2 4111.fav dif.2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111.fav dif. chiar şi la obţinerea 147 . xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp .reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" .nef dif. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp . Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.4.nef dif. Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate.nef scădere curs dif. xI_SumaRev d) Contare REVC .fav 10.0 Lei/EUR = 4000 lei 4. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4. Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.fav dif. xI_SumaRev .b1.

Facturi/ieşiri (fac_).1.T. Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata ". în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. reprezintă aliasul fişierului: nomm. Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2.pe fereastra fişier Reprezentand 2. Loturi de ieşire (facr). câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule. lotm etc. liste sunt definite. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ".în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită.exe în subcatalogul dbf\FRM. după aceste criterii definite de utilizator. acolo unde se află descrierile de liste utilizator. Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm). . după caz. . Recepţii (tran). În cazul documentelor de încasare. Fişe clienţi (facf). RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max.F. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=.în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". Operare: . Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie.F. Fişe de magazie (lotf). De asemenea.30 .). Pe Fereastra Reprezentand 2.unor date pentru un cash-flow primar. Loturi de intrare (lotm). LISTE 11. . Tip plata M max. datele pot fi filtrate.. însumate (F4) etc. "Tip plata ". termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare". 11./.T.în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL./.T. Loturi de stoc (lotm).30 . Pentru implementare: . Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi. 148 . pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car.în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c". tran. dacă rubricile "Tip incasare". În cazul documentelor de plată. Fişe furnizor (furf).

Apelul trebuie să figureze astfel: . atunci pe prima coloană care are total.. pentru care sunt prevăzute liste utilizator..dacă există coloane cu total. altfel pe prima coloană . parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile().frm . grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului.frm şi facr*... inclusiv marginile.frm şi lotm*.frm .frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii. În toate fişierele.frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori).total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 . în fac_*.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile(). Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf. xR_CodM : Articol: : N : N Y . Dacă în *.următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este .dacă există grupe. în tran*.xF_. Numai pentru acestea sunt definite variabile: . atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare. în inc_*.dec.dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr. respectiv xF_Variabile(). trebuie definiţi pe rând parametrii raportului. atunci şi la descriere grupă. Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei. Contents Format width..xR_. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere. subgrupe.xI_..

În Recepţii/Intrări (tran) . apoi gestiunea şi Stare=V . F4.FRM .doc=NIRE . luna şi eventual T.FRM . atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T.FRM . După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.TRANIMP$.NOMMVAL$.TRANRGES.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.în exemplu nu s-a descris capul de tabel . F3. Liste utilizator definite 1.TRANGEST.Lista recepţiilor (se listează pe A3) .Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V .TRANFUR.Catalogul de preţuri în valută.doc=NIRI .conţine toate datele generale referitoare la recepţii .înainte de listare se selectează Gest=X. dar după ieşire se mai intră odată în .doc=NIRM .Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) . listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) .La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare. cu bifa pe Gestiune . se selectează T.listează doar intrări.NOMMLEI. accize şi TVA) .Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare .(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .ieşirea se face cu F10.FRM . NIRMT. selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).2.dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică.Catalog de preţuri în lei .înainte de listare se selectează luna şi eventual T. .FRM .4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile ().valoare vamă (defalcată pe taxe. În Nomenclator articole (nomm) .Catalog de preţuri în valută . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare . fără solduri 150 . se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2. cu date furnizori interni .frm şi se parcurge F2.se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) . PgDn pentru verificare.dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import.FRM .valoare cheltuieli . pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2.doc=NIRI .ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .se poate efectua din familia MR de recepţii. listat în ordinea grupelor de articole. 11.dacă sunt şi alte documente decât NIRMF.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.

FRM .FAC_VAL$.înainte de listare se selectează: Luna.extragerea trebuie să fie pe gestune+articol. În Fişe furnizori (furf) .FRM . număr factură referită.FRM . altfel se consideră EUR.FRM LOTMVINZ.FURFFIS.FAC_TOT.Listă fişe furnizori în lei .FRM . cu preţul de livrare din lot.LOTF. ..Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .FAC_NEIN.3.% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării.Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 .FRM .Facturi neîncasate pe clienţi .FRM LOTMINR. .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare. 5. la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .doc = TF .FURFFIS$.Listă fişe furnizori în valută .să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .FRM LOTMLIV.Recomandări: . nu apare De încasat .FRM .Lista facturilor emise (exprimat în lei) .FRM ..lista este grupată pe monedă şi pe furnizori..înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client .LOTMVAL$.listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.În Facturi/Ieşiri (fac_) ...FRM .Lista din fişe de magazie .FRM LOTMINIT.FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener . este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi . fie moneda din Nomenclator. număr comandă.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.În Fişe de magazie (lotf) .lista este grupată pe furnizori. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des. Stare = V şi T. eventual pe gestiune+grupa+articol.înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni .odată cu modificarea cursului.în listă apare şi număr regim special.FRM LOTMCONT. dacă este import. În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP.LOTMAD$. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4. dacă lotul a fost importat. dacă este definită.

lista este grupată pe clienţi. dacă este import. Obs..dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip.FRM . la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări .FACRADGR.FRM . sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .doc = TFCE . astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale..Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri . fie moneda din Nomenclator. ----------------------------------------------------remitere cec MIE .înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .se alege fereastra: Facturi articole. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .Cursul de cumpărare este cel din recepţie.% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării.Ex. altfel se consideră EUR.lista este grupată pe monedă şi pe clienţi...FRM .doc Nr.FRM . 8..FRM ..se alege fereastra: Facturi articole.bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.INC_CEC....FRM .se selectează Data=luna (sau ziua). Client=gestiunea şi Stare=V .În Loturi de ieşire (facr) .. de înregistrare: Operaţia Jurnal .FAC_RGES. .FACFFIS.Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) .FACRAD$..Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.Lista fişe clienţi în valută .doc .doc=BVINZ . ICEC AF 135667/I . dacă este definită. T.listează doar ieşiri. încasare cec MIBL1 . Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa .înainte de listare se selectează: Luna.FACFFIS$.Lista adaosului comercial pe mărfuri .doc="T" şi stare = V .Listă fişe clienţi în lei . .FACRLIV. anul şi luna. se selectează anul şi luna.. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. T..FRM .În Fişe clienţi (facf) .grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice. ICEC AF 135667 . Stare = V şi T. dacă lotul a fost importat. .FRM . fără solduri 7.În Încasări şi plăţi (inc_) . se selectează grupa:MA2.Situaţia încasării cecurilor remise la bancă .FACRADMF.

..04.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate.. fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică).3.02. Adresa.cecului. De aceea. iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate.doc=ICEC . .Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. 153 . modificat de: . . ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX. .lista va conţine subtotal pe fiecare cec. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor). denumirea jurnalului va începe cu 1-. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt. Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr.Banca. reprezintă codul unităţii de trezorerie.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe.2005). consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA. 3-. având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I . . 11.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) . 4. Luna şi T. . Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT..Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent..2005) Ordinul 246/06.Codul: începe cu %. băncile şi conturile. Cod fiscal.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă.paralela Implementare Societate: Completaţi Nume.03.03. Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23.paralela formular impr.2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31.. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate.la listare se alege familia de jurnale MI . iar "cc" este cifra de control. . 2-.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

pozitive 32587. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX.00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre. În acest caz. se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr. facturile sunt extrase într-un fişier temporar.83 23 1354. de vamă şi de cheltuieli).. Suma . Nr. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. de vamă (V) sau de cheltuieli (C). Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero.. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. În rândurile următoare (d.. Din acest motiv se recomandă. atunci se consideră selectat furnizorul de articole. 160 . Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise. pozitive.83 20 1629. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult.articole este numărul de articole selectate prin filtre. Media este Suma . negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite.filă=~.. se pot parcurge doar ultimele facturi.. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma ..articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159.00 1 -1428. Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier.c.. Din considerente tehnice. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă. valoarea este negativă şi valoarea este zero.D.. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori.76 ------------------------------------------------------------d.39 negative -1428. sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole.c. până la care se caută.. împărţită la Nr. Numărul de facturi plătite..articole. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. Indiferent de modul de selectare. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. În rândul TOTAL: Nr. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica. Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F). apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate.

watermark.Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT. rezultând documente cu bună lizibilitate. .5. . Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite.12. După crearea fişierului de descriere.9. . Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor.4. Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare.1. HPRINT ..PRNT_M_1. . chitanţe.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat. . avize) în sistemul de operare Windows. HPRINT HPRINT .Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document.Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT. . .PRNT___1. Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark). ca datele vânzătorului. Componenta imprimare grafică documente (facturi. . unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. Utilizare: . semnătura şi ştampila. Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale. .txt..pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor. Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA..2. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul. HPRINT HPRINT . -10.6. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: .8. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi. Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate. date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip. logo. iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI.împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului..3. caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA.7. . Utilitarul poate fi folosit: . .2.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide. 161 . avize.

Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10.bmp şi Wm_Oriz.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus. Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo.bmp. câte caractere 12 cpi se pot imprima.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. cum ar fi date privind vânzătorul.un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. .un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. utilitarul de imprimare. care apar pe fiecare document.Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. etc. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul. opţional. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: .un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. SIGN. opţional. opţional.parametrii imprimantei. .DBF. catalog temporar.BMP - TMP hPRINT. . Wm_Oblic. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 . cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. . Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. .conţine date generale. . 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea. Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat.un rând de caractere tipărit cu 10cpi.BMP TEXT. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate. .DBT LOGO. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA. Parametrii generali de configurare . parametrii generali de configurare.txt din pachetele de instalare. subcatalog HPRINT. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. dar numai în scopul testării. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. aşezarea documentului pe pagină.linii numerotate cu 6lpi.

Lungime formular . Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. De altfel. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. se poate micşora MARGINE_STANGA. nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! .LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS . care în mod prestabilit este 65. Dacă formularul nu încape pe orizontală. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. .lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. Un punct de tipar= 1/72 inch. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. 163 . . Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului.MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. Exprimat în puncte de tipar. Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă. În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. La tipărire. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI.parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i).Grosime linie. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. la secţiunea [FACTURA]. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS. . Este indicat. Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos.hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei. În mod prestabilit nu este completat.GROSIMEL . fişierul poate fi mutat pe calculatorul local.

Nu se scrie întregul formular colorat. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina.5 puncte. [FACTURA_A5]. dacă s-a ales COLOR=D. Nu se tipăreşte pe chitanţe. 164 . Pentru a economisi toner. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. iar dacă #COLOR=D. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. Tipăreşte un şablon peste formular. Dacă parametru COLOR=D. atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. . . dacă #NR_EX > 1.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. Are influenţă numai la linii. Se poate mări sau micşora. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori. acolo puneţi valoarea 1.Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. este necesar ca fişierul . activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . titlul documentului şi număr exemplare.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. 16777215 . nu se înscrie numărul exemplarului pe formular. nu şi la textele tipărite. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. micşorate. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. fără nici o prelucrare. [FACTURA_CHITANTA]. conţinând ştampila şi semnătura. se înscrie numărul exemplarului. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului.5 cm. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat.alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. [FACTURA]. Secţiunile agreate: [AVIZ]. Dacă se întâmplă acest lucru.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus.5 x 3. Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz. şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! . Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. Pe factura format A5. Funcţionează numai sub sisteme de tip NT. culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. mărite la tipărire.Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului. .Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. pe al doilea cu roşu. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului.Implicit este de 0. . . Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos.

aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. de unde poate fi lansat direct. . Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. subcatalog HPRINT.opţional.utilitarul de imprimare. semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. [CHITANTA]. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon.[FACTURA_FTVA]. . Astfel. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă. Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit. 165 . Formule). ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat.DBT LOGO. sau . c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor. Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. .BMP hPRINT. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.BMP TEXT. Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D. - SIGN.opţional. parametrii generali de configurare. Definiţi parola specială pentru hUTIL. ca documentul să se completeze corect. Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk.BMP bază de date de tip hPRINT. Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit. opţional.DBF.

după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. Prin lansarea listării. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 .. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. Aşa cum s-a văzut mai înainte. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. Exemplu: . astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. generat în hMARFA la listarea documentului. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT. Definiţi parola specială pentru hUTIL. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c.în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. În acest caz. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA.2. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare.. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite. diferenţa constă în interpretarea lor. Cele două descrieri au o sintaxă identică. Prin urmare. Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. aşa cum a fost prezentat mai înainte. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali. potrivit documentului hMARFA listat. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT.

maximum 6 litere/cifre. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale.. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit.TXT. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. . De exemplu: ABC 000001. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea. De exemplu: 110001.eventual seria şi numărul primului formular.factura. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}. este afişat fişierul de descriere a documentului. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat.eventual numărul de factură al primului formular. Dacă s-a ales pe ECRAN.. Numărul se scrie în rubrica Nr.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr. În acest caz hPRINT nu este lansat. Logica tipăririi se implementează în acest script. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: . 167 . Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. . hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT.numărul de formulare dorite. la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura.

În hMARFA. prin Remote Desktop sau în mod terminal. depozite). Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile.80. pe acelaşi calculator/reţea. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. exemplarul 1 şi Aviz A4. Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). Pentru mai mult de 5 staţii de lucru.6. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat.4. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă. În antetul listelor apare numele firmei. • 12.5. Contează numărul staţiilor care folosesc produsul.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5. dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. De exemplu: 1 2 . sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. ZEKA etc). Evidenţa articolelor se face pe coduri. 12. 168 . Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular.bon de casă cu factură anexată. Dacă acest test este omis. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională. ELKA. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă.3. în funcţie de numărul staţiilor de lucru. la generarea modelului. acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată.bon de casă propriu-zis . ELMAS. dar sunt identificate prin coduri diferite.

reordonare coduri echivalente. automat se alocă următorul cod intern disponibil. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. La definirea unei echivalenţe noi. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. adică AAA şi BBB în cazul de faţă. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. situaţie semnalată de program. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. Prin regula de echivalenţe implementată. etc. mărfuri. Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. în coloana Cod. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei.Practic este un utilitar încorporat în program. 12. În continuare.7. Ele se pot lipi pe produse. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . de obicei cu imprimante laser. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern. bonuri de consum. 169 . Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată.

Astfel. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. dacă aceste file nu sunt închise.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1. Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr. nu mai este necesară completarea manuală a acestora. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2.07. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice.8. sau dacă fila este închisă sau nu. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3. denumirea jurnalului va începe cu 1-.2011 18.000-20. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea. 12.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume. 170 .07. se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie.07. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4. cu referire la recepţia plătită. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. 2-.2011 20. Adresa. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. băncile şi conturile.07. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5. 4. Cod fiscal. 3-.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat. dar nu avem încă extras de la bancă.000 pe lună). De exemplu: Nr. În momentul primirii extrasului.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~".2011 19.

stocul final este evaluat la CMP 171 .separat pe fiecare gestiune. selectând ECRANxx. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO. Dacă CMP se calculează pe gestiuni.exe lansaţi: > hOP. care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie.exe /h Obs. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: . Imprimare OPH-RNCB. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite. Cost mediu ponderat lunar 2.exe. Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. fie lunar. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date. În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă.Listare Listare pe ECRAN şi F8 . Imprimare paralela.9. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1. Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>.pe unitate. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: . Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m"). .LST creat. cu data plăţii. Preţ mediu De regulă. trimestrial sau anual. . .imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx. Este lansat programul Windows: hOP. Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională.

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

2) . Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP.. TFCE).La ieşirile externe (TFAC.Cantităţi ieşite).xF_Gest.. valorile rezultate de asemenea 175 . Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica.xF_DataFac. rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale. 2) := xF_VCont := xF_VCont . În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire.2) 2.2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.xF_Gest.2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.Dacă CMP se calculează la nivel de unitate. Operare În momentul validării documentelor de ieşire. modificaţi. !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat.AND. validaţi. Nu anulaţi. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări .# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac . liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. după care ieşirile. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar).xF_Gest. Situaţia soldurilor fără stoc. În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP.xF_DataFac.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate.xF_DataFac.. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă. introduceţi. fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv).Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate . CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole.. pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă. ştergeţi documentele anterioare. Dacă este posibil.xF_DataFac.

133 alin. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. prin extragerea datelor introduse în hMARFA. hMARFT .05 12. Fişele fără stoc şi rulaj.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională.) Ordinul 76/21.01. 153 sau art.2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1. 132/1 alin. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1.) HG 44/22. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România.156/4 (1).) art. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . cu modificările şi completările ulterioare 2. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T. // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0. 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente.12. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art.) Legea 571/23. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile. în utilitarul hMARFT..sunt rotunjite la două zecimale. a) şi d).. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă.02. cu modificările şi completările ulterioare 3.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29.10. Reglementări 1. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art.(2) lit. (Obs. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă ..2003). b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art.143 alin.2004).01.12. c) prestările de servicii prevăzute la art. dar stabilite în Comunitate..) art.01. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.2003 privind Codul fiscal (MO 927/23.

achiziţii intracomunitare de servicii t . Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. pe fiecare document în parte. Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. SECŢIUNEA II 1. Menţionăm. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. pe fiecare tip de operaţie în parte. că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . (2). "S". b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Se completează. se lansează utilitarul hMARFT. că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile. 133 alin. achiziţii care urmează transferurilor scutite. 150 alin. Datele apar în această fază analitic. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. de la persoane impozabile nestabilite în România. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile. b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere. c) achiziţii intracomunitare de bunuri. efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. Codificări în declaraţie 3. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener. apăsând tasta <F1>. în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). (2). dar stabilite în Comunitate.în luna calendaristică respectivă. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. d) prestări intracomunitare de servicii (P). e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). va apare: *** Cod tara eronat.) ANEXA 2. De exemplu."Ld" sau "Pd". datele pot diferi 177 . Din această cauză. că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". Menţionăm.livrări intracomunitare de bunuri PSIC .achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC .Triunghiular.prestări intracomunitare de servicii AIC . pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă.) este prevăzut. Menţionăm.

formular validat pt.1.7. Import fişier şi Validare. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF.7.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier".1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur.2. validarea.1= rd.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF.ro.) Art. 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.pdf). centralizate în utilitarul hMARFT. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390.19. Declaraţia recapitulativă se completează. listarea şi exportul datelor. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3. în mod obligatoriu.1. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8. 178 .pdf .0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA.pdf. Dacă ulterior datele trebuie reimportate..1 JC S 2Sx rd. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl. c5)Apăsaţi butonul VALIDARE.3. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă. În fiecare lună copiaţi firma. hMARFA şi decontul TVA (cf. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont.pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www.01 JV P 1Pd rd. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT.5. 2At rd.de cele din decontul de TVA. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.anaf. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT. modificate apăsaţi DEBLOCARE..1 JC A 2Ax.17. De exemplu: firma.1= rd.pdf în firma_llaa_CF.pdf . În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL.

Declaraţia VIES rectificativă Cf. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.2009) 3. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării.c6)După VALIDARE. . Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF. Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA. dar înainte de Centralizare ! .2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23. 179 .) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi.11.txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT. poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii. Aceste liste se obţin după Extragere. Recomandăm.10.11.2008) 2.10.): .2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10.) Ordinul 2861/09.modalităţi de depunere: .componenta extras de cont parteneri Reglementări 1.11. unitatea fiscală. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2.după centralizarea datelor.rectificativă .12. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică.). indiferent dacă acestea au mai fost declarate.un exemplar se păstrează de contribuabil. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3.la registratura organului fiscal . rectificativă Setare decl. apăsaţi Salvare fişier text pt. dar înainte de listare şi export.prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică). executaţi operaţiile: Setare per. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT.) Ordinul 3055/29. cu toate datele la zi.prin scrisoare recomandată .formularul se editează în 2 exemplare: .2009) Componenta extras de cont în lei este opţională. Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia. hMARFT .10. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă.) Ordinul 3512/27. După aceea. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12. împreună cu suportul electronic.

În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: .) 28.(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor. precum şi ex. . după primirea confirmării). Nerespectarea acestei proceduri.la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: . potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf. Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului.de asemenea. de regulă.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente.3. pentru confirmarea debitului.proceduri scrise.6(1)). . . care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. 2. adaptate specificului activităţii (pct.codul de identificare fiscală. .denumirea unităţii creditoare. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct. număr). care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. datoriilor şi capitalurilor proprii se face.) 4. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. pe baza datelor din contabilitatea analitică.la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex. stradă.) serveşte la: . Se arhivează: . 180 .5) . . Se întocmeşte în 3 exemplare. pentru semnare (toate exemplarele). provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală.42).sediul (localitate. .judeţul.decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct.a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2. aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. rămase neachitate.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. Ordinului 3512/08 (1.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse.contul. 2. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. Circulă: . cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. .

felul. (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. 44.contarea greşită a documentului . Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.189 (2)).recepţiei) . Rezolvarea diferenţelor 2.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. conform posturilor din bilanţ. numărul şi data documentului.corectarea propriei evidenţe sau contări . datoriilor şi capitalurilor proprii. care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. semnături: conducătorul unităţii.) pct.491).56 (3). datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral. Elementele de natura activelor. denumirea formularului. procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice.emiterea de noi documente de către părţi. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Măsuri care se pot lua: . în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct. datoriilor şi capitalurilor proprii. ea se înregistrează în contul 4118. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare . inclusiv ştampila. explicaţii. Ordinului 2861/09 (2. suma.) pct. Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă.- banca.) pct. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.. denumirea unităţii debitoare.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor. grupate după natura lor..data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna . recomandăm să verificaţi: . conducătorul compartimentului financiar-contabil. 3. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor.notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor. În scopul prezentării 181 . Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar..) pct.56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. după caz.chiar anul . Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct.. 4.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză.creanţele şi datoriile în valută. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus. în coloana M (Mod expediere) nu 182 . respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur.7. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă.3 din documentaţia electronică. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct.2. În acest caz. . Observaţii . Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul. pct. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie.În Fişe clienţi. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: . Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. recepţiile. La finele fiecărei luni. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. la pct.se introduc facturile. disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni. astfel evaluate. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. valoarea creanţelor. după caz.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. . iar pentru disponibil. 10. după caz. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite. în valută etc.în bilanţ.186.

Extrase clienţi . Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru. Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat. Verificări În Listare selectivă avem: . şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. unde e necesar. ci " ".vom avea litera X. Dacă s-au preluat corect datele. că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold.soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . cu semnificaţia se expediază (nu se listează). modificaţi în Tipuri de documente formularul. În coloane avem: Sold extras .soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi).Centr. Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv. fără să se actualizeze fişierul Firme). . înscrieţi-le pe liste manual. deci nu se va lista extras pentru ele. Dacă doriţi să modificaţi această dată. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele. Sold actual=0 Dacă se consideră. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate. adresa sau documentele justificative. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. În acest caz. Cu Modificare. cu Modificare se pot înscrie explicaţii. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA. la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Data înregistrării este data preluării din fişe. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total. pe conturi.extrase pe conturi .se pot confrunta datele din col. Acestea vor apare pe extrase. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). Pe fereastra de fişier. în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare.avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. Pe rândurile documentelor. datele vor fi 183 . Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase.

Trebuie asigurat ca: . Listare extrase .. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:. la apăsarea tastei <F10>.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei. . Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă.. audit. În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. De exemplu.. apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit.preluate separat. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei. Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize.În Extrase furnizori. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. Pentru a preciza. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere. prelucrări ulterioare. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. nu se va lista extras de cont. în hMARFA. care este sediul principal.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P".Menţionăm. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. La imprimarea cu PDFCreator. care le fac mai mai uşor de completat. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1. . Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere.). La listarea extrasului de cont. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT.

se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . WIN.în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog.stabiliţi. .lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A .tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS. La listare se procedează ca mai sus. Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă.se listează extrasul. pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul.deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.baza de PCTL2 . b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. . imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii).se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori . . b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă. cu deosebirea. jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG. Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp. dacă există un server de fax configurat. Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. cu titlul s_ext. Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax. sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC. că se alege tipul de imprimantă WIN-P. de data aceasta pe DISC. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) . În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail.Executaţi exportul PCTL2 . sau se pot lista selectiv. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 . În acest caz..la fel FIRMA . b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4.se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail. (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei .bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc.deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 .. date punct de lucru 1.baza de PCTL1 . din care se pot tipări şi ulterior.. cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf. . . Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT.Filename:<Title>.. .baza de de date: date sediu principal.la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF). c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA .

12.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. Jurnal vanzari. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor. Arhiva jurnal vanzari.xls.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.2.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru. .opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf.000 de înregistrări. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic. Jurnal cumparari. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date. Lista Export in XLS cf. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT. lista este preformatată. selectări.vezi pct..6. Avantajele listării în format Excel: . hMARFT .se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor. se pot exporta listele cf. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite. unde se pot face însumări. stocare pe mijloace electronice etc.xls. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari.xls. listele pot conţine mai multe coloane. Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă. Atenţie. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari. Implicit.8.xls pentru noiembrie 2011.12. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65.decont TVA .decont TVA Export in Excel/Open Office 1.stabiliţi. dacă modificaţi aria de tipărit. O altă limitare provine din aplicaţia Excel. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. prelucrări ulterioare. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . . 186 .se vor putea arhiva listele în mod sistematic. a) din cap. decât în varianta listării obişnuite . grupări. să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului. În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada.xls.

Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii.calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor.componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe. Varianta 2: . arhjvanz.transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD.xml. . .xml. 187 . hPROD Varianta 1: .alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date.. .) în programe de calcul tabelar.. . cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice. La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate. 3.în hPROD .calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD.introducerea consumurilor de materiale în hMARFA. arhjcump.13. . În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel.recepţia produselor finite în hMARFA.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate. . Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit.Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394.vezi în documentația electronică 12.xml. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). Exemple: . Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump.xml.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD. hMARFI . .de tip HAMOR Soft Ex. . statistici. jurnvanz. situaţii etc. Vezi Detalii . .recepţia produselor finite în hMARFA.

Astfel. Omron.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU. unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet. . . (Elca. . sold clienţi.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete.preluare date din hMARFA. pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. . Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale.dispozitive mobile . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2.generarea fişierului PLU. Datecs): . operaţia de import/export va afecta toate jurnalele. recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C. Sapel. Cu alte cuvinte. chitanţe pa baza datelor preluate. . ..operaţiile de import/export pot fi executate interactiv. . .generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă. .generare factură rate. Ex.generare recepţie prin transfer pe bază de avize.hMARFA .automatizare operaţii tipice în hMARFA: . legătura cu Optimall: . Ex. pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem.EXCEL .generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat.pentru flexibilitate. . Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal.DBF: sold furnizori. .generare facturi pe bază de avize.schimb de date în format text sau . Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă. . .ordin de plată pentru rate lunare. Lansată în mod comandă. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. . . 188 .încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA .culegere de date pe bază de coduri de bare. de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil. nomenclator de materiale.legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer.culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.facturi.case de marcat Ex. baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. dar presupune şi definirea unui document nou.

0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii. xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !". Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. xF_Gest. prin validarea avizelor se operează stocul. va conţine toate avizele încă nefacturate. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil. • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: .articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. .AND. În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat. În prezenta implementare.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT).dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer. Validare/Anulare abandonata !". xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . Dacă se indică mai multe avize. Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. Astfel 189 . Avizele pentru transfer trebuie să fie create. Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM).Aviz ptr. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . transfer sau +/-INV.câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. avizele nefacturate. . Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează. adică din gestiunea din care sunt transferate. Se generează recepţiile din import. Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer.dacă s-a selectat deja un aviz.

În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. 190 . Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. LEFT(xF_TipM. xF_1 . Agentul.din gest.cu interfaţa pentru palmtop . xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F". xF_CodGr. Prin urmare.sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri.1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest.AND. xF_VCont "CV". xF_1 . 12. PDA-uri. . agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. Avizele marcate nu vor putea fi anulate. iar veniturile prin TFAC generat.gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor.@xF_ContM) "DV". deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. h_LDOM(xF_DataFac) . "transf. hMARFI . . xF_Linia1 . xF_ContM . . "desc. xF_TipFac . xF_ContEd . Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac . produsă de firma AROBS Transilvania Software .preluarea comenzilor. xF_ContM . Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. xF_NrFac . xF_ContEd . Practic. @xF_ContEd) "DV". . . cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: . xF_DataFac . avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. xF_TipFac . Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". . xF_CodGr. @xF_ContE.încasarea facturilor.in marfa". În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat. . xF_ContM . OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări. xF_ContM .14. xF_NrFac . încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. xF_TipFac . Validare/Anulare abandonata !". xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. După generarea facturilor. OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. . Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor. telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. h_LDOM(xF_DataFac) .vezi în documentația electronică. xF_Linia1 . Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. se va modifica şi formula de contare.întocmirea facturilor. xF_TipFac . xF_VCont "CV". descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM. xF_DataFac .". 0) #ABANDON De asemenea.

Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole. Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit. ..programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice..vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem. A99. Executarea operaţiei de transfer . articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit. 191 • .. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA. programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA.Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . corespunzătoare stilului de distribuţie: 1. după care se reia operaţia de import. Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă. A02.când se întoarce agentul la firmă.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop.. vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer. .import în hMARFI .pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall .După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex. Dacă partenerul nu există.) şi se lansează Import/Optimall.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. operaţia de import este întreruptă. "MID01". În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie.. . Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda. . aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem. . În acest caz se declară manual partenerul referit. operaţia de import este întreruptă. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează. Comenzile. după care se reia operaţia de import. Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă .varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi.pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: . "MID02". Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi . . .

. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi .varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile.aa 4111. Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581. . 192 .2. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581.Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui. ex.7 . Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet. .cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA. Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: .se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: .1.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate. hMARFI . precum şi cu stocul din maşină . La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online.6. MID02 Borderou incasari Agent 02 .se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului. Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti.jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH.încasare agent de la client: 586. când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi.6.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura . care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări.când se întoarce agentul la firmă. Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12.soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă. 5311 586.15. . .aa . Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.6.ccc .: MID01 Borderou incasari Agent 01.7 586. . Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT).pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati.depunere sume încasate de agent în casă: 586.7.

hMARFE .vezi în documentația electronică personalizat .vezi în documentația electronică .vezi în documentația electronică .16. filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie.listă vânzări .12. Exemplu: . statistici. pe luni şi combinaţii. rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc.opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit.ofertă de preţ.situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată.vezi în documentația electronică cu imagini . pe articole.similar pentru situaţiile la cumpărări.19. afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare. Exemple: .). a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi). transmitere circulare prin e-mail etc. Exemple: simplu . 12.catalog de preţ. Exemplu personalizat . pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls . hMARFE . • Vânzări: situaţie vânzări generate. . pe agenţi. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate. 193 .vânzări/cantităţi .vânzări/luni în USD .17. Presupune Excel 2000 sau mai mare. situaţii etc. hMARFE .18.vezi în documentația electronică 12. • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. pe clienţi. Exemple: . hMARFE . În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. pe rute. a unor oferte de preţuri personalizate. clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers.opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator.vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă.opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. • Diagramă: diagramă corespunzătoare.vezi în documentația electronică 12.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA.vezi în documentația electronică .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->