HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

. . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . Codificări. .1. . . . . . DOCUMENTE DE INTRARE . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . 8. 7.3. 89 7. . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Modularizare programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Părţi . . . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . . . .1. . .11. . . . . . . . . . . . . . 3. 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . Tipuri. . . . . . . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . . .7. Stabilirea contului corespondent.2. . . . . . . . . . . . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . . . . . . . . .9. . .1. . . . . . . . . . . . . . . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . . Studiul agentului economic. . . . . . 3. . .Contabilitate .10. .5. . . . . . . . . . . . . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . . . . . . .12. . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. .3. . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . . . . . .1. . 8. . . . Operaţiuni impozabile.. . . . . . Bonul de consum . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4.2. . . 3. . . . . . . . . . . . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . . . . . . . . . . Adaos comercial. . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . .. . . . . . . 4. . . .6. . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . preţ de vânzare. . . . . . .2. . . . . 2. 89 6. . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . EVIDENŢA TVA. . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. 2. . . . . . . . . . . . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . . . 4 . . . . . . . . . . DOCUMENTE INTERNE . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . . . . . . . . Încasări/Plăţi . . . . . . . . . . 3. Tipuri de tranzacţii . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . .3. . . . . 4. . . . . .1. . . .6.11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . .2. . 75 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PREZENTARE GENERALĂ . . . . . . 8. . . . . . . . . Stocuri şi solduri iniţiale. Cataloage . . . . . . . 3. . .1. . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . 77 78 78 88 6. 5. .1. . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . Alte încasări şi plăţi . 76 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . . . Intrări . . . . . . .6. . . . .Cuprins 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . . . . . . . Factura . . . . . . . . . . . . . . . . . .10. . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . Cotele de taxă . . . . . . . . Stocuri . . . . . . . Fişe furnizori/clienţi. . . . . . . . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. . . . . .3. . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . .8. Urmărire plăţi impozite. . . Operaţii de casă .1. . . . . . . . . . . . . . contribuţii . . . . . . . . . 2. Recepţii de la furnizor extern. . . . . . . . . . . . 7. . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9. . . . Particularităţi . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . Reevaluare disponibil . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . .7. . . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . preţul contabil. . .4. . . Ieşiri . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . 76 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. 2. . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . Operaţii cu banca . . . . . . . . 2. . 7. . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . . . . . . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. . . . . . . . . . . .8. 8. . . . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . . . . . . . . . 3. . . . .. Transferuri interne . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Noţiuni de bază. . . 3. . . . 3. . . . . . . . . .

. . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . . . 12. .3. . 11. . Elaborarea jurnalelor TVA . . . . . . . .15. . . . .1. . .7. . Exploatarea curentă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . 12. . . . . . . Operaţii la închiderea lunii. avize. [hMARFT . . . . . . Plus/minus inventar. . . . .cu interfaţa pentru palmtop . .1. . . . . . . . . .4. . . . .2. . . . . . Operaţii cu TVA în hMARFA. . . . .10. . . . .8. . . . . . . .2. [hMARFE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . Alte declaraţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . . . . . . . . . . . . . .14. . . . . . .5. . . . . . . .5. . . . . . . . . . . .11. . . . . . . .situaţii manageriale] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . Reevaluare sold facturi în valută . . . . . . . . . . Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . 12.6. . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . . . .LISTE . . . . . . . . . .18. 11. . . . 8. . . . . . 8.17. .5. . . . .. . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . .3. 11. Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . .1. . 8. Listarea jurnalelor TVA . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . Asociere termeni la încasări/plăţi . . [hMARFT . . . . . . . . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9. . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . 12. . . 8. . . . . . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . . . . . . . . . . . . . . . . . .componenta declaraţie 390 (VIES)] . . . . .6. . . OPERAŢII CURENTE. . Liste utilizator definite . . .1. . . chitanţe)] . . . . . . . . .9. . . .componenta transfer documente]. . [hMARFE . . . .3. . . . [hMARFE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. .6. . . . . . . . . . . . . . . 139 10. . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. .7. .4. . .13. . Jurnalele TVA din hMARFA . . . .. . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. .2. . .2. . . . . . .sistem Optimall]. . . . 12. . . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . . . . . . . . . 12. 12. . . . . . . . . . . 8. 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. 12.6. . . 10. . . . . . . . . 8. . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . .4. . . . . . . . . . . . . . .19. . . . . . . . . . . . . . . . Listare ordine de plată trezorerie . 139 9. . . . . .12. 12. . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. . . . . . . .ALTE OPERAŢII . 8. . . . . . . . . . 12. [hMARFT . . 10.8. . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . .9. . . . . . [hMARFI . . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . . [hMARFE . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. 8. . . Codificarea operaţiilor în hMARFA . . Creare liste utilizator. . 139 9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea facilităţi financiare]. . . . . . . .componenta extras de cont parteneri]. . . . . . Documente pentru evidenţa TVA . . . . . . . . . . .1. . . . .2. .8. . . . . . . . . . . .16. . . . . . . . . . . . . . . . . [Preţ mediu]. . . . . . . . 11. . . 12. 12.. [hMARFI . . .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. . . . . 8. . . .

ordine de plată etc.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni. Ca sistem de evidenţă operativă. vânzare. La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: .recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor..şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare. materiale. dar actualizabilă).cote de TVA.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie. .catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . a operaţiilor comerciale (furnizori. Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. în care: . conţinut şi contare recomandată). . . .) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv.operaţiile de recepţie. se pot urmări atât clienţii. plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc. facturi însoţite de chitanţe. pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare.. de a le tipări pe imprimantă gata completate . .contabilizarea operaţiilor efectuate .documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 .lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole. . crearea jurnalelor necesare. precum şi a celor financiare (casă. . produse finite. . facturi.1. clienţi). de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri.se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA.pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi.în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime. Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . mărfuri (inclusiv din import).cataloage de ţări şi judeţe.facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile. . . forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă.documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă. cât şi furnizorii. Documentele (recepţii. PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri. bonuri de consum etc. produse sau servicii.se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator. avize de însoţire a mărfii. avize. stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros).

în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare. modul de operare fiind foarte asemănător. Astfel. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. i se furnizează într-o fereastră. 2. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. lunar) în aplicaţie. plan de conturi. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. nomenclator de mărfuri. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul..). respectiv facturilor. poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. etc. documente de plată etc. diferenţele de încasat şi de plată. Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. persoana care facturează sau casier. firme etc. decadal. loturi. De asemenea. un câmp de cont. intrare. se poate completa data scadenţei plăţii.în cazul recepţiilor de la furnizori. de condiţii de livrare. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. Datele nu sunt "ascunse". vânzări şi încasări: . el necesitând cunoştinţe elementare de operare. din contră. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. după scadenţa lor. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. codul putând fi selectat pe baza denumirii. situaţia încasărilor şi plăţilor. se poate aplica remiză. scont etc. în funcţie de client. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. etc.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. 7 . facturi.). d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. În momentul vânzării. senzitive la contextul în care le-a solicitat. lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc.la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului.. Aplicaţia este vizuală. . acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale.

adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual.***************).999. se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare. cum se contabilizează.99 la +999. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz. Lansarea manualului electronic: .pe ferestrele de fişier. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor.3.zz .999. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. unde articolele sunt ordonate după data calendaristică.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.zz . în formatul: aa.999.ll. se afişează steluţe (ex.999.htm. dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică. 8 .999. aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA .999. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta).99) .acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. . este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici.999.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99.999. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei. pentru economie de spaţiu. se pot defini tipuri de documente noi. Se pot efectua o serie de parametrizări.căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie.. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program. în formatul aaaa.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator.99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise.99 la +999.ll. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier.pe ferestrele de editare: zz/ll/aa .condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor. Pentru detalii în legătură cu organizarea. iar la afişare. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: . Dacă veţi lucra numai în operare. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice.999. în ce liste apare.999.numere reprezentând cantităţi: (de la -9. cum arată listat pe hârtie.999) . Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs.999. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error".999 la +99. . tipurile de documente pot fi adaptate.999. puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor. implementarea bazei de date consultaţi Cap. Cu toate aceste facilităţi.

În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0.999999 şi 9. .stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . 2. De exemplu: 1 EUR = i. .999. Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS).999. Însă atenţie.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor .dacă se utilizează şi această aplicaţie . organizaţii etc.pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă .identificarea mişcărilor de materiale.1.999.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT .stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program .în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune. . şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi.identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă . iar cursul se calculează din acestea. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului. din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi). Se pot introduce numere între -999.999999.zzzz RON. Dacă este necesar.Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.999. Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi.pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare. produse sau mărfuri . Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor. ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2. fundaţii.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei . deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale. în documente este memorată valoarea în lei şi valută. . De exemplu: 100 HUF = i. ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare. 9 .zzzz RON. listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane. Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente.definirea grupelor de articole . apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale. La unele valute.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice .999.dacă este cazul. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop. De regulă. şi în valută. Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii. .0izzzz RON. Calculator de buzunar Calculatorul.

de desfacere.1 S1.1. Exemple: 1. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum). Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum. reparaţii maşini de scris. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. un personal propriu.2. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative.3 S1. un depozit pentru mărfuri cu ridicata.2. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie. administraţie). aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2.2. aprovizionare etc. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare. DEMO SRL are o secţie de producţie. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare. . 2.reparatii TV At. o centrală termică şi prestează servicii de transport. o conducere proprie.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . adică secţii. un magazin cu amănuntul.2 S1. efectuate de firmă în ansamblu. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. Cod TV MS CA Denumire At.

care sunt gestiuni pentru stocuri.). Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. adică "gestiuni propriu-zise". cu diverse preţuri în anumite gestiuni. produse finite. ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil.2. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat.o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). o factură de curent electric etc. Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". 302. Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. servicii etc. trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). deci la toate tipurile de firme. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni". un bon fiscal pentru benzină. mărfuri cu ridicata. unde vor fi adăugate toate 11 . "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite. va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. ele fiind de fapt depozitele existente.inevitabil . 345. organizate atât pe tipuri de articole. trebuie definite gestiunile specifice.). etc. Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. La firmele mai mici sau noi. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". De aceea. care nu va fi stocat. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. există totuşi .2. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări).2. materiale de natura obiectelor de inventar. mărfuri cu amănuntul. materiale. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu. produse. la toate implementările programului hMARFA.). contabilitate pe La firme mai mari. şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. 1) Astfel. 371. 381 etc. gestiunile există şi practic. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. respectiv un articol cumpărat pentru firmă. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare.

cu locatii de gest. cu energie si apa chelt.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. 12 .2. vorbim de o intrare. Menţionăm. protocol si reclama 2. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. Exemple: 1. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. si chirii chelt.) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. cu intretinere si rep. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme. vorbim de o ieşire.3. cu materiale nestocate chelt. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. Altfel zis. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. De asemenea. chelt. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune.

La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. chiar prin prescurtarea numelui. de preferat o codificare numerică.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) .1. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. atât prin documente de intrare. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT.localitate . firmele se pot codifica oricum. adică o secţie de producţie. "Gestiuni" şi "Sectii".În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. la livrare. se ţine organizată în fişierele "Firme".1. firma X SRL. de servicii sau chiar o altă gestiune. În fişierul Firme firmelor client. Considerăm totuşi. analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor.0125". fişe. Dacă se doreşte. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. deci pe un document de intrare (recepţie). cont bancar etc. Programul. în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. cum sunt numărul de la registrul comerţului. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. telefonul. firma X SRL. în hCONT sau în amândouă. pentru a înregistra documente. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . În acest caz. nu sunt obligatorii în prima etapă.cod firmă . ele putând fi completate şi ulterior. Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire.0125" adică Client intern. În hMARFA. Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". balanţe) se poate ţine în hMARFA. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. cu ocazia dobândirii acestor informaţii. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). denumire bancă. este luată în evidenţă o singură dată. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA.cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. 13 . cât şi prin documente de ieşire. adică Furnizor intern. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme".

1 din Legea nr.denumirea documentului. Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. . puncte de lucru. după caz. număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). pentru fiecare exerciţiu financiar.. . .conţinutul operaţiunii economico-financiare şi. numărul şi data documentului justificativ. după caz.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie. caractere.semnăturile pentru întocmire şi verificare. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică.persoanele prevăzute la art. fişe etc. stabilit(ă) de societate. . care este numărul sau seria de la care se emite primul document. o persoană sau mai multe.12.numele şi prenumele. după caz. 1 din Legea contabilităţii nr.2. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. prin decizie internă scrisă.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . 82/1991. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul.08 privind formularele financiar-contabile. republicată.persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: . Persoanele prevăzute la art.denumirea/numele şi prenumele şi. respectiv: . chiar din faza 14 .2. . . Documentele contabile .sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate. astfel: . temeiul legal al efectuării acesteia. Alegerea unui sistem de codificare adecvat. 82/1991.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare. după caz. . atunci când este necesar. . care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. prin care se va menţiona. -. după caz.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.codul unic de înregistrare .capitalul social.jurnale. .4.felul. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre. după caz.11. . întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. respectiv gestiuni.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. sucursale etc.forma juridică. după caz. după caz.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei. . centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. (MO 870bis/23. care servesc la prelucrarea. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu. .

. alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră. pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile....de implementare. . este foarte importantă.. 120001. pentru ca la 15 .anul 2011 .. se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 .anul 2012 etc. Programul... În acest caz. de 3 + 12 caractere.. plajele trebuie alese pe secţii.10A000. : aaT001 . 110002.la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special. aaS999. aaX999... 2: 103001 . 110687. . iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. propune forma aannnn.pt.103000.. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei). . 4: 10A001 ..pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 . un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special). adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului. aaP999. Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere.. aaB999. 3: 108001 .. În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare. aaC999... Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile... : aa0001 . Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine.. La recepţii. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 . .. În hMARFA. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special)..10B000. La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001. La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: . Dacă se utilizează mai multe jurnale. la crearea primelor documente.. iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine.aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 .108000. . 120002.pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 .pt.

xxx/2. dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri..introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele.formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA .. numai aşa putem fi siguri. astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere.. . dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum. De exemplu. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . atunci se atribuie xxx/1. numele persoanei care semnează pentru preluare etc. fiind identificatorul intern al lotului.datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit .2. 16 . Recomandăm utilizarea acestor numere interne. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei. se poate verifica şi stocul disponibil. de exemplu numărul poate să înceapă cu F.sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus. La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului..documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie.. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan). ca ordin de plată. intervalul de numere. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului. Astfel.not (<Ctrl F1>). Documentele pot fi create. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite. unde 1. Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal.. La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. sunt numerele de blocuri consecutive. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite. al blocului al setului de formulare respectiv. extrase şi pentru documente.. chitanţă etc.. În plus. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx). Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular.

..Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse. Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr...agent 2/punct de lucru 2.agent 1/punct de lucru 1... . În exemplu numai facturile AFA 0010058. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin.. 1 .. .fac Bloc Reg.. "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 .. BFA 0212002 pot fi şterse. Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc.... E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc .. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 .facturi întocmite manual (blocuri de 50 file).. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului. E ..la sediu. atunci facturile AFA0010056. E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual. E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 .special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002. 2 ...facturi întocmite la calculator.. dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr.. AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse.avize de însoţire marfă. În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole. Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 . A .3. De exemplu. 17 . .. 2. .

3028). materiale auxiliare.). cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 . vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345. obiecte de inventar etc. adică articole cu cont sintetic distinct.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii.02 pentru sortimentele de scaune. dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. dar totuşi dorim să obţinem rapoarte. dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . 18 .01 pentru sortimentele de masă şi 345. De exemplu. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului.ţigări. Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului. b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis . obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. trebuie să definim grupe pentru fiecare tip. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte. De exemplu.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime.

). marfă cu amănuntul.cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire. mm sau între t.un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. l. cl. kg.denumirea articolului . obiect de inventar. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. marfă.4. În hMARFA.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. . alegeţi varianta adecvată.) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: . produs finit al firmei etc. Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. cm. Numai în momentul în care intră în patrimoniu. ml sau între km. Dacă vindeţi articolul respectiv. Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări). evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). ambalaj. se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. 2. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: .grupa de articole de care aparţine.taxa vamală . mii bucăţi etc. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi". m. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură. mg sau între bucăţi.codul articolului . serviciu. dacă articolele sunt grupate .dacă este cazul . dl. material auxiliar. deci într-o gestiune. g. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune. Rezultă deci.). marfă cu ridicata. De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator. în fişierul "Grupe de articole". pentru consum etc. nu este nici el în prealabil cunoscut. produs etc. Observaţie.în mod asemănător. 19 . precum şi un preţ de livrare. favorabilă pentru facturare. De exemplu: între hl.unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) . se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă.

pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc). La fiecare recepţie. pe când ultimele două la contarea automată a 20 . fără specificarea unei grupe de articole.200.5. . dar vindeţi cimentul la KG. De exemplu.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. De exemplu. . creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură. alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc. produse etc. Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. mărfuri. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă).În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. 2.dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. nici cont contabil. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune.).345 mii x 500. Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii. faceţi recepţia în KG. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate.să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului. nici cantitate. în nomenclator articolele nu au nici preţ. În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. . Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol.dacă cumpăraţi 100. . singur tip de articol.De exemplu: . Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care.gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" . deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm.dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg.000 lei/mii bucăţi).200.345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. patru conturi esenţiale. este necesar ca: . la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI. Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare.

documentelor de ieşire.pe contul .contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă). dacă articolul aparţine acelei grupe.din producţie .mărfuri cu ridicata .01 .pe contul 704 .pe contul 345.2 . defineşte şi tipul articolului: material (G).obiecte de inventar în depozit . 6021. 2 .ambalaje . 1 .produse . .02 .01 371. produs (P) etc.un depozit central de materii prime şi materiale.1 371.pe contul 301 .mese .un magazin cu amănuntul .1.pe contul .contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire.cu materii prime şi materiale pe 601. .depozitul nr.pe contul 701 .pe contul 707 .01 lucrările de reparaţii pe 704. Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.materii prime . .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata . 6022. înseamnă.din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul .depozitul nr. pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv.contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă. . ambalaje şi obiecte de inventar .din care: transportul pe 704.din lucrări şi servicii . Deasemenea. rândul mai marfă (M).un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .1.pe contul 345 . 3022.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371.pe contul 371.02 Cheltuieli: .pe conturile 3021.pe contul 303 Venituri: .cu mărfurile pe contul 607 .pe contul 345. că s-a greşit la completarea recepţiei.02 .scaune . Exemplu: O firmă are următoarea structură: .materiale consumabile .pe contul 381 . 3024 şi 3028 . Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control . 6024 şi 6028 21 .contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA).

X605. orice diferenţă de preţ pe contul 308.1. Nu este necesară utilizarea grupelor. de exemplu.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel.1 378.2 ContId 378. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345.1. G-CMB. X604.cu materiale nestocate.01 371. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art.01 704. deci grupa va rămâne necompletată: Gest. G.02 371. S2. G-AUX. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. G-PSC.2 ContE 707 707 707 704. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. 1 depozitul nr.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi.. iar în cazul ieşirilor se 22 . Este necesară utilizarea grupelor. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr. câte conturi pot avea. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. 605. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. G-ALT. S1. MR2. etc. MR MR MA S S C C C ContI 371.1 378.01 345. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT.

01. sau: "5124. la grupa 3.cont bancar valută. prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. Parcurgem Funcţii de conturi. "345. să vedem.302) LIFO.12 KG " . Se caută.6.amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric .01. Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. 2. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf.ridicata Mf.următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345. Lotul (de intrare. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. "5124.01. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA.în lei . definită o gestiune unde se poate 4. în Nomenclatorul de articole.FIFO pret achizitie(371) LIFO.01.11 car. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare. Contul cantitativ are următoarea structură: .14 car. reprezintă o anumită cantitate de mărfuri. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând).va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301. dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare.analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301.12 " . În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol.cont bancar valută. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" . dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv. de stoc sau de ieşire). preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi. produse. 6. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire.în dolari 2. programul oferă şi această facilitate. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice. 5. mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată.primele 11 caractere : simbolul contului . Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab.

Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. La livrare. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie.2) (378. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. Mărfurile se ţin pe contul 371. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului). preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici. este sus. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător.7. baze de aprovizionare şi alte asemenea. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite.preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. Adaos comercial. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. ambalaj) a acestora. indiferent de modul lor de formare. materiale etc.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. 24 . aplicaţia contabile recomandate mai modifica. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. acestea se pot 2. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv . îl vom numi în mod unitar preţ contabil.2) (4428. în condiţiile de livrare franco-frontieră română. de condiţia de livrare (franco.

La livrare.1 921. care defineşte financiară. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: .preţ livrare este preţul fără TVA. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei . vor folosi conturi analitice corespunzătoare. unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii. astfel: Cod C1. iar .la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. atât în contabilitatea financiară. Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare.1 C1. Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse).8. Dacă cheltuielile (ex. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice. Felul cheltuielii hMARFA.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi. că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. activităţi auxiliare.2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc. . Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli. pentru fiecare 25 . Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie)..preţ vânzare este preţul inclusiv TVA. 2. Aceste centre. Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. etc. aplicaţia este parametrizată astfel: . cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează). Observaţie.

financiară : (BCM.... = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP.1 C1..2 C1.... servicii pt..servicii BPP: contab. financiară contab. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii .1 921.. 9. 9.. NIR. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1.1 921.2 921. Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab. BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit . indirecte pt... cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative... gestiune BCM: contab. NC. chelt. 6. etc.1 C1. Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli..2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt. = 401 = 901 = 3.1 C1...) 6..cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită. trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele. administraţie pt.. gestiune obţinere produse..1 921. financiară contab.2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare.. producţie pt.

care determină afişarea datei scadenţei.9. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT. . numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: .închiderea preţ . La fel se procedează şi la servicii.1 = 902. se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem .1 = 931. după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348). gestiune 931. fără intervenţia manuală a operatorului.calcul automat în timpul validării.1. . gestiune BPS: contab.se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare.se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). financiară contab. 2.2 = 902. aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig.manual de către utilizator la editarea documentului. după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate. Schema unei societăţi comerciale. se poate folosi "(s)".după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s". 27 .contab. 2.2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: . .se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat. însă nu admite modificarea ei.automat la completarea documentului. utilizându-se contul 712.

ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme. Urmărire plăţi impozite.2-facturi col. De exemplu: 28 .3-facturi col. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură. .Intervale zile în cazul precedent..1-facturi col.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior).scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi. . la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele. 2. sub forma impozitelor. Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare. Se recomandă..ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. contribuţiilor etc.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi.4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an . Celelalte funcţii se utilizează astfel: . astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor. codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: .Scadenţă clienţi . contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete. însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor.La completarea documentului. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col.intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. La cota fixă se introduc numerele 1. La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior. de întârziere la facturi neîncasate . În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă.Intervale zile de întârziere la facturi neplătite .10. sunt valabile cele descrise anterior.se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: . trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei.Scadenţă furnizori . taxelor. Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală.. Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă)...

se pot crea mai multe "Firme". de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic. Utilizând această soluţie. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. cu evidenţierea scadenţei lor. în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare.11.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte. scadenţa şi documentul de plată. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. Astfel.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581. 2. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. La tip se înscrie "T" .SOCIALE SI FD. La această metodă însă. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. 29 .SPEC. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale. Pe baza acestora. făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. pe scadenţe. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA).Conturi de trezorerie.

numărul poate să fie de forma: aax000. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA. iar dacă sunt mai multe documente. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". se creează mai multe documente. La validare înscrieţi Total livrare în valută. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos.pe facturi. iar de aici . dacă anul implementării este 2011.numai soldul furnizorului. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): . După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. modificaţi luna curentă cu <F6>. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. Secţiunile VAMA şi CHELT. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente.numai soldul clientului. sau . data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. respectând data facturii şi cursul de schimb.pe facturi. sau . Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): . iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. respectând data facturii.1. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. cursul de schimb. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. nu trebuie completate. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. definind un cadru general pentru operarea lui.

căutări. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. va arăta lista cu codurile. articolele etc. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare.). 3. Dacă după apăsarea 31 .2. Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. Fig. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier.2. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. 3.1. se poate apăsa tasta <F1>. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. care. dacă este cazul.1. 3. când câmpurile sunt active. la În multe situaţii.).3. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. din care se poate selecta cel căutat. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra.Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. Fig. într-o grupare logică. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică.

Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. Problemele legate de setarea imprimantei. care fac obiectul activităţii utilizatorului. înseamnă. se poate alege Lista sumară:D. cât şi cel din Loturi de stoc. produselor. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. II. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. valoarea în procente a taxei vamale etc. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. cota TVA. care se poate modifica doar pe bază de documente. în capitolul I/12. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. de alegerea tipului de hârtie. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. Pentru păstrarea acestora. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. III. etc.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. utilizatorul poate să decidă. În unele situaţii. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil. poziţia din lista de taxe vamale. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. Liste Aplicaţia este complexă. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. unitate de măsură. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează. Acolo.2. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. o grupă de care aparţine. ambalajelor etc. serviciilor.În plus. Există 3 posibilităţi: I. 3. programul este livrat cu câteva cataloage utile. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. o denumire. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. o descriere amănunţită. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. 32 . În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării.

se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. De regulă.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. taxele corespunzătoare. urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. În acest fel se asigură. Taxe vamale La livrare. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. 33 . produsele. serviciile etc. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. Valoarea accizelor se modifică destul de des. Există câteva valute. Pentru orice operaţie în valută. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. în funcţie de modificările legislative. În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. introducându-le cu Adăugare. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. executată cu programul hMARFA.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY).

Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. bănci. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage.287700 2010. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. Partenerii .11. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: . Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. În orice împrejurare. debitori sau creditori diverşi etc.10. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. cât şi persoane.31 EUR 4. selectând perioada (anul. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. Se pot defini şi alte monede. adăugăm moneda EU1.furnizori. din program.10.dacă ordonarea este după monedă.284800 2010.27 EUR 4. ferestre de ajutor etc. Punând de ex.26 EUR 4.dacă ordonarea este după dată. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar.3.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. se listează cursurile ordine cronologică inversă. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar.30 EUR 4.289700 2010. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi. pot fi atât firme. clienţi.213500 2010. luna) de şters. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. <Alt M>. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. care la un loc formează partenerii utilizatorului. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor.12. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată. 34 . respectiv <Alt S>. apăsând tasta <F5>. EU2 etc. atunci în dreptul ei se scrie -.În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. dacă nu prezintă interes. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. filtrând denumirea valutei căutate. Faţă de varianta livrată. . 3. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. când completăm rubrica cursului de schimb .10.20 EUR 4.

de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi .de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori . Listare selectivă.4. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS . iniţialele firmei. Adăugare. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . denumirea completă. Gestiuni. adresa. 3. informaţii de comunicare.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv. chiar ajută la completarea lui. codul IBAN. Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt. cum sunt Vizualizare.Sistem de secretariat . cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. Modificare. Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. Ştergere. Programul verifică codul IBAN introdus. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă.. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată.de încasări şi plăţi 35 . orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. după care se poate salva cu <Ctrl W>. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă. Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. judeţe. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. ales de utilizator. În meniurile respective se realizează operaţii simple. Trebuie menţionat.firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date). iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. codul fiscal. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). Localităţi. dobândind astfel calitatea de document justificativ. în funcţie de denumirea străzii.

36 . pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură).. În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific. care ar fi TFAC în codificarea acceptată. Un tip de jurnal este definit printr-un cod. rezultând ierarhii de jurnale. MIC . La contarea documentelor. După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. este vorba numai de diferenţe în modul de contare. extras de cont etc.. care se va executa la sfârşitul unei luni..dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.recepţii-intrări . înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare...ieşiri-vânzări ...MR . . Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei.Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal .MV .. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă . fiecare document (recepţie. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită. De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV . factură. . pentru operaţiuni specifice şi altele. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută . La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. în fişele conturilor şi în cartea mare. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT. Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. jurnalele se detaliază după necesităţi. De fapt nu este aşa... de listare.. pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent... trebuie să ştergem filtrul D. După aceasta. datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. jurnal casă . facilităţi suplimentare. numit şi număr jurnal. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită.încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor.MI . .. Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală.

De exemplu. un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul. Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC .Bon de consum materiale: . şi dacă ştergem filtrul D. .sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului.sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori . .: . care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor.emitentul documentului este o secţie (S). gestiuni meniul Vizualizare.firme. denumirea şi partenerii care secţii. care nu permit validarea acestuia fără 37 din .Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz.destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. Prin urmare.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei.formule de iniţializare .tip document .text liber . aviz insot. codul. . respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv. De exemplu. sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. în cazul BCM . Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane. marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr. . pentru că aici vor intra materialele spre consum. persoane. Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului.sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului. precum şi documentele din aplicaţia hMARFA. . împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza. de exemplu care aparţine documentul. unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii.de exemplu la factură se poate completa: Nr.parametrii . pot interveni . cu codul lor.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. iar TFCE .Factură firme. Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite.Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. etc. Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici.formule de validare . factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile.arată jurnalul de modelul. în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil.

de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă.documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA. Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: . ca de exemplu total factură. sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare .factură. Dacă această rubrică conţine litera "V".formule de contare . se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA.sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . etc.arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. 3.referitoare la margini. deci al aspectului concret al formularului se pot . valoarea contabilă a articolelor vândute etc. . . pe extrasul de cont.sunt create pe baza altor documente primare.formule . în caz contrar nu este validat. . totaluri. încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare. număr . cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului. Un document aflat în starea Validat. atunci documentul este în stare Validat. acel document se află implicit în starea Anulat.de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>. valoare vânzare. .format pagină imprimarea estetică exemplare. modificat sau listat. De exemplu. înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. .formular .documentul rămâne înregistrat în baza de date. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). . În cadrul distinge: modelului.el poate fi oricând vizualizat.). etc. Cantităţile intrate sau ieşite.documentul poate fi calculat de program. .plată comision. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului.preţ contabil.respectarea criteriilor impuse. etc. .documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări). a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. Dacă se doreşte schimbarea unor date . adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul). borderoul cecurilor depuse. Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. deci este în starea Anulat. 2.acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex.documente cumulative . Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat.documente pentru operaţii specifice .documente justificative primare .acest document nu modifică stocurile. respectiv Anulat.sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată. total TVA.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente . poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare. . bon de consum. etc. nu şi la modificarea stocului. Imediat după crearea unui nou document în hMARFA. . . TVA. 38 . Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1.

recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. etc. 3. . adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare. în funcţie de modul de implementare a documentului. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. Aceste documente nu modifică stocul. se înregistrează. dar nu se contabilizează. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. nu este aprobat. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. Aici se presupune. 39 . după caz). Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. care ulterior se anulează. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună). care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. dacă este cazul. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare. Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. documentele în starea Validat sunt documente definitivate. Pentru aceasta trebuie. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. şi operează modificările în stocuri. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare . iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. Prin urmare. Modificarea stocului se execută în momentul validării.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. Astfel.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent.deci datele caracteristice tipului respectiv de document.de exemplu la calculul soldului de casă -. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig.3). preţul contabil. acestea vor putea fi validate. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. Spre deosebire de documentele în starea Anulat. După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. că documentele pot fi completate .de exemplu registrul de casă .

Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare.dacă avem un document format din mai multe ferestre.selectăm meniul Modificare . etc. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. Invalidare . atunci putem intra direct în familia MR. procedăm în felul următor: . 3.după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată.după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . 40 . Dacă dorim să anulăm un document deja validat. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat. 3. În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. . bon de predare produse finite. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările.intrăm în documentul ales . documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând. .Abandonare: se tastează <Esc>.Fig. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" .Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>. Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui.3.5. Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR. Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie. iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale. În plus. Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale.

scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată). Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. Dacă dorim modificarea acestora. Data scadenţei. valoare. care arată. Cu ocazia completării scadenţei. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. Prin Modificare.Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. În cazul recepţiilor. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. inclusiv rândurile acestuia. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus.1.deci se văd loturile de intrare . sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. rămâne accesibilă şi după validarea documentului. etc. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori . se poate apela cu <Shift F9> calendarul. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. Se mai poate modifica şi Număr comandă. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. Simultan.apăsând tasta <F10>. Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. etc. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. În cazul rândurilor. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare.de exemplu data. 41 . dacă este modificabilă manual. număr document primar. se poate apela tasta <F1>. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . de gestiune. acestea se pot vedea mai detaliat .comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. Dacă documentul a fost validat. fără a anula documentul. gestiunea în care a fost recepţionat lotul.

Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. cu cheltuieli şi vamă. Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori.cu subtotaluri pe zile.liste utilizator: . Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri. III.lista recepţiilor.furnizorul . ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document.sumele de total din factură şi TVA. . Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite.numărul şi data documentului primar .se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului . .din jurnale: . etc. Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) . Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: . atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune. .reprezintă datele de identificare: .operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) .dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare. Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit. procedăm astfel: . Text liber . se poate stabili preţul de vânzare.gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) . deci mai întâi trebuie şterse rândurile. se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv.numărul.în lei şi valută.după număr recepţie.de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare .pe gestiuni. în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document .scadenţa plăţii (dacă are sens) . Capul documentului .se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc. În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite. pe gestiuni.opţional. adaosul comercial.număr comandă (dacă se utilizează) . . 42 . .dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă).) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri. tipul şi data documentului creat .Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I. furnizori. II.listarea individuală a recepţiilor . se văd cantităţile intrate şi stocul.de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia . se poate menţiona data expirării. În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus.

<Page Down>. Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii.din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul.6. că pe tot parcursul mişcării lor.datele de intrare ale fiecărui lot. Se pot lista . la un loc cu eventualele observaţii . în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. etc. în aceeaşi valută etc. . calitatea produsului etc. Schimbând ecranul cu Fereastra. după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. număr comandă etc. Liste utilizator: . 3.): . din experienţa acumulată. preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv. furnizori. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. Astfel. se pot afla detalii despre denumirea. Loturile se pot vedea pe ecran. preţurile. de transport. ele îşi păstrează provenienţa.se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. atât în lei. adică cu documentul de recepţie ataşat. care se formează mai rapid.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole.. Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi.lista adaos comercial calculat relativ la valută . cât şi în valută.se pot lista furnizorii neachitaţi. Dacă folosim tastele <Page Up>. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. Pentru ziua listării se poate alege lista 2. având specificul.din oferte primite. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate..condiţii de livrare. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . 43 .după filtrările necesare. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării. . de plată.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă.

lista adaos comercial calculat relativ la valută . Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). . Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. material etc. liste cantitativ-valorice de stocuri. Comparând cele două variante. Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. Înainte de efectarea operaţiei.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. definit prin codul lui. 2.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa). 44 . Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. Un articol. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . Liste utilizator: . codul articolului şi codul gestiunii. dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. marfă. condiţii de livrare etc. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. codul gestiunii + preţul contabil. etc.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. apare o fereastră de avertizare. loturi. data expirării şi observaţiile.Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem.) în cadrul unei gestiuni. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului.

Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii. mărfii. 3.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig.. număr recepţie etc. a). De exemplu.4. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase.-tigari. Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere.. la câte preţuri a fost recepţionată. Fig. În urma selectării loturilor de intrare. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului. 45 . De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim. 3. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. etc.4.f). din loturile de intrare. de articol. Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă.

.. .... ...00 28350.00 900. marca Cafea solub.... ..00 81.. ..M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1........ ....00 1050... Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20..... credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------.... Detergent marca...... ..00 720.. . 3131..00 345 Produse finite 0..00 2500. G M-CAFEA SOLUB.. M-CAFEA SOLUB......00 9450.00 18532. .. ... După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus... .000 500.. .....80 66....30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic.. etc... ieşirile şi stocurile finale..... ...000 350. ... ....... 6.. .25 80.. marca Cafea solub. . ...00 2300..... În mod analog. . ... . ...000 300..75 46 . . ......000 . .00 11909.......80 TOTAL ..... 4.00 600.000 300.00 1500..... .... .. de natura ob..) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate. .. 2.00 720....75 24000.. .. 0.2 -Marfuri cu amanuntul 0. ... TOTAL GESTIUNE 251738. .......00 66. . .. intrările..50 371. ....... ... Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca. ....000 1060.. marca Detergent marca... Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul....... ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val.Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol........ .... ...inv. 8........... ..00 100.. .... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr........ ....1 -Marfuri cu ridicata 3131..00 8800. ...| inventariate | nr.. ....... . De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20.. 3..00 200. ..00 765.50 4867.... ... gestiune..... tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale.... .. G M-CAFEA SOLUB..50 105123.debit Val. 1455.... .. că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie..00 0....00 70....50 6119. . ......00 3. G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR .... dar fără defalcare pe luni..............00 55... 72.. ........00 18.00 371.. .. recepţie.. . Cafea solub..|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt.inventar |U.... ...00 13646...... se pot lista mişcările. ..... 301 Materii prime 0.00 303 Mater. . .00 74200.80 15544. .00 15.... Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic. . .00 3021 -Materiale auxiliare 0. Cele 5 definite şi pentru această listă. Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.. 5.... 7........90 85....000 160........ ...00 85...00 ....000 9. ..

3. Dacă nu se specifică data. Modificare. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra.în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1. -lista facturilor . astfel putem studia datele documentelor de ieşire. lista se formează pentru data curentă. documente de retur etc.3.în meniul Încasări/Plăţi . Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus. dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară.7.Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. aviz de însoţire marfă. financiar-contabil. atunci însă lista se formează puţin mai încet.5. detalii despre clienţi sau comenzi. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane. retururile . Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista. text liber şi rânduri. semnate. că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice.ne poziţionăm filtre: . cât şi pentru management: . Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. bon de consum. Apare însă o fereastră.se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei.ca şi în cazul precedent. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere. Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig. factură.facturi neîncasate . de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente. de exemplu ultima zi a lunii precedente.au de obicei cap document. Operaţiunile de Vizualizare. ştampilate după caz.după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat .) .dacă este cazul.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. -facturi scadente .în . . în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. de tipul: aviz de expediţie.listare factură/document de ieşire .: >1000 următoarele 47 . dar nu se listează. numărul de regim special. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole.în . Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .se poate lista situaţia facturilor neîncasate. Se pot specifica alte date calendaristice. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. Reamintim.

Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire. se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr. .liste utilizator: .în valută .loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole .lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri .5. contracte importante.Fig.) care nu este obligatoriu să fie completat. Urmărirea unor comenzi.comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX .lista adaos comercial pe mărfuri . acestea se listează cu Lista facturilor. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I. Dacă sunt mai multe poziţii.lista adaosului comercial pe mărfuri . 3.comandă în fiecare factură.cmd. Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: . activităţi etc. Apare şi în documentele de intrare.completând câmpul Nr. văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: . Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi.liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export. III. 48 .

Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie.3. doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA.. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui. cec. se încasează şi se plătesc avansuri etc. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: . fie o persoană fizică (Persoană). Jurnale. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci . Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale.) . Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. fie de parteneri. Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii.pe locuri de încasare/plată (casa.8.în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. rezultând ierarhii de jurnale. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată. al documentului de încasare/plată. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. De regulă. atunci 49 . compensare etc. conturi diferite la bănci etc. virament. la firme mai mari.) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale.. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi.în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate. file.pe forme de încasare/plată (numerar.

Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. . se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). fără precizarea unei valute. Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. Exemplu: Cecuri primite. ci doar rulajul fiecărei file. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. înregistrările sunt grupate în file. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. se înscrie suma în lei în ultima rubrică (. lei). fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei..de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. II.când se precizează soldul. Prin ştergerea soldului. . Închidere şi validare. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda.rulajul filei. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate.soldul filei precedente. Exemplu: Casă. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: .. dar soldul lor iniţial este 0. obţinem rulajul filei. 50 . indiferent dacă sunt sau nu validate. Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă. Tipuri de jurnale I. La jurnalele în lei. După introducerea sumei în valută. Listând fila tip borderou. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. În cadrul jurnalelor.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. acestea trebuie să aibă suma 0. . mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei. respectiv datoria. . iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou.soldul filei.

Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. dar cu sumă 0. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. De exemplu. în sensul că persoana. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. închide filele.se restabileşte datoria sau creanţa. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. dacă plata/încasarea se referă la o factură . Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. . De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite.. de care răspunde în general contabilul. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. Deci. fie trebuie cunoscut contul corespondent.. fie în contabilitate. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate. Astfel. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. a fost precizată recepţia sau factura.înregistrarea se consideră "bună pentru contare". Se pot valida şi înregistrări neînchise. Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii.stingerea creanţelor şi datoriilor. evidenţiate fie în hMARFA. dar nu anulate. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei. cele două activităţi se întrepătrund. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. dacă în secţiunea Reprezentând. Ea introduce înregistrările în jurnal.Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: .înregistrarea nu este contabilizată. modificate şi validate de contabil.evidenţa sumelor din casă sau bancă. de obicei ulterioară. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. . De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. 51 .

b) din jurnalul de casă . Sunt trei tipuri de liste: .jurnal: listare selectivă . rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit. care poate servi la completarea formularului corespunzător.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă. Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat. .Borderoul ordinelor de plată depuse la data de . În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. închisă. se modifică luna curentă cu tasta <F6>.document: dacă documentul este întocmit de firmă.. astfel: Intrări/Fişe furnizori . neînchisă. implicit această perioadă este luna curentă. Astfel: a) din jurnalele de bancă .filă de tip borderou (numai rulaj) . Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă. pe parteneri. .filă de tip registru (cu sold şi rulaj).operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: . pe conturi etc.poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV. formular şi formule de model. închisă. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date. La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 .Registrul de casă .filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat)..operaţiunea Extragere. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează.fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă.Procesul-verbal de compensare.Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare. odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. respectiv Ieşiri /Fişe clienţi .9..familie de jurnale: listare selectivă 3. soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. după modificare. . document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr.filă şi data modificabil Reprezentând. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) . la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină.

este completat cu L: apare fereastra în lei. plăţi în perioada selectată.: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută.repetarea extragerii anterioare.facturi. . caz în care trebuie înscrise criteriile. TSUME .: Nivelul 2. . O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP .perioada pentru care vor fi create fişele.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei ..Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se .Fig. dar se pot modifica.dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: . 53 . soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei. este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum. Extragerea poate să fie: .: Nivelul 3.3. . Fereastra: .criteriile de grupare.6. la a doua ordonare pe denumire partener.: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi.: Nivelul 4.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei . CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1.sold precedent.criteriile de selectare. încasări.nouă..dacă Tip monedă .dacă Tip monedă . . diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod. . caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă.total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei.

.fişe în lei .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi . caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată). acesta constituind şi antetul fişei. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată .grupele nu sunt luate în considerare la listare.00 31 90 2.10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim. Executând o listare pe ECRAN.în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă. Lim. . încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare.se listează subtotal pentru fiecare grupă. inf.reevaluare facturi în valută . Menţionăm. sup. pentru economie de spaţiu. efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap.se listează un singur subtotal pentru toate grupele.00 366 999999 4.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . .sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier. .tipică.balanţă în lei . Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. nu va fi listat.grupele definesc doar ordonarea listei. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: . -Fişe: .pct.factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: .calcul penalităţi . nu se listează subtotaluri. cont .se listează soldul de la începutul lunii. Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.balanţă în valută .2. că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată.fişe în valută .este o listă simplă de control. ci doar un total general. La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: . . înregistrările TSUME nu sunt listate.balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori. .dacă SOLDP=0.00 91 365 3.. -Balanţa furnizori/clienţi: . Cota fixa -----------------------------------------0 30 1.

. Pentru acest lucru.Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului.Listele fişe.Sold final # 0 RS.Rulaj şi sold final # 0 . dar nu se listează subtotal pentru această grupă. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei. . dacă este posibilă listare A4/peisaj.Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe.calculează restanţele faţă de data scadenţei. balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener). . dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . cu subtotal pe furnizor/client). . . atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei. ci se face centralizare pe penultimul nivel. . ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare.dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): .pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi. . la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final. apare o fereastră de avertizare: 55 . setaţi LATIME_A4="NU". . se listează subtotal pentru fiecare grupă. iar cele complete sunt analitice (la nivel factură. La lansarea operaţiei. numai fişele în lei sau numai fişele în valută. În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele. data calculării: data de sfârşit a perioadei. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii.Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C .lista apare numai pe fereastra în lei şi valută.Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere.Rulaj # 0 S . Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI]. .Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară. Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R . În schimb. . .în Constante şi funcţii verificaţi.lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare. se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută.

2 REVF 665 = = 765 401. dar va trebui indicată valuta jurnalului. 701 sau 704. care sunt astfel concepute. iar cele de ieşire şi cele interne. programul "ştie"..în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! . în momentul întocmirii lor . Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz.3. aceste solduri vor fi cu suma de 0. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001.Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371.10. respectiv MIR2 etc. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707. pentru contare. Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii. Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri. la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. MIR2 etc. -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program .2 39.în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv.6).jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002. 345 după natura ieşirilor etc. 56 . produse finite sau pestare de servicii. Într-adevăr. Desigur. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . se recurge la tasta <F6>. iar la descărcarea gestiunii.. Exemple de contare: REVC 4111. Această operaţie înseamnă următoarele: . Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1.44 lei 184. . De exemplu.58 lei 3.documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig.

LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT. În cadrul operaţiei de contare. etc.document . Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. .Tip document. 57 .3. Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. se pot face contări ulterioare decadal. bancă. De exemplu: . Operatorul trebuie să verifice.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice).Jurnal este de maxim două caractere. .). Nr. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume. pentru verificarea unor înregistrări.7.. . În acest caz. prin faptul că ele conţin felul. prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii.Perioada este o lună întreagă. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:.nu sunt completate. câmpurile AN. pentru calculul unor indicatori de vânzări.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . de vânzări.se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal.! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa. adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. De regulă. un tip sau număr de document concret etc. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat. un jurnal concret. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. obţinerea de situaţii intermediare. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. trebuie să introducem filtre: Fig. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document.după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???". de casă. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple.. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN. identificarea unor articole contabile. . numărul şi data documentului sursă. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. .

modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. Recepţii/intrări. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. luna curentă permanentă este unică. care nu au caracter repetitiv. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. Luna curentă. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. este înscrisă luna curentă. atunci este data calculator. sau pentru perioada specificată unde este posibil. balanţe.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă). pentru că eventuala refacere a contării automate. prin operaţia numită "import". unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. acestea trebuie notate de către utilizator. facturi/ieşiri. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. în cadrul aplicaţiei hCONT.dacă data calculator este în luna curentă. La fel. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. atunci este ultima zi din luna curentă. 58 . . în partea dreaptă. Data curentă este: . La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. La implementare trebuie setată.dacă data calculator precede luna curentă. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. atunci este prima zi din luna curentă .În cazul utilizării în reţea. Listele ca fişe. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. La utilizarea programului în reţea. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. La relansarea programului. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. luna curentă este tot luna curentă permanentă. data curentă În primul rând al ecranului.

. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă.toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. Şterge loturile de ieşire dacă: .toate facturile din recepţie sunt plătite . Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator.toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4.ieşire este nevalidat sau validat proform. .cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? . Verificări efectuate: .factură/doc. .factură/doc. . Astfel. Înainte de a efectua această operaţie.dată recepţie < d.data factură/doc.recepţia nu are loturi de intrare/stoc .Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii.valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1.factura/doc.ieşire < d.dată recepţie < d .ieşire şi încasările aferente dacă: . exprimată la lansarea ştergerii. respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin. . . erorile sunt semnalate. fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor. .ieşire este încasată.Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită. la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată. Şterge facturile/doc. datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.ieşire cu data < d ETAPA 2.ieşire nu are loturi de ieşire. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: . adăugare facturi.factura/doc.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 .valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? . păstrând totuşi coerenţa bazei de date. la adăugare filă nouă. Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă.

lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> .fereastra de ajutor pt. program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx .modificare rând document <Alt A> .schimbare lună curentă temporară <F7> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>. adică prin utilizarea mai multor programe executabile: .calculator <Shift F9> . Şterge încasările şi plăţile dacă: . etc.ştergere rând document <Alt L> .notiţe .ETAPA 5.vizualizare rând document <Alt M> .cursuri de schimb <F6> . opţiuni. stări <F8> .bat @echo off cls echo .hREPO .hMARFOxx Recomandat sau pentru .12.fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.calendar <F10> .hMARFUxx .listare document 60 . factură/recepţie necompletată .11.hUTIL program complet program operare.hMARFSxx .utilitar de imprimare <F9> . numai operaţii curente.meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> . echo Acces interzis ! echo .răsfoire într-un catalog. Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse.hMARFAxx . .adăugare rând document <Alt S> .hMARFDOC . În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> . setări.deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> .reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni. programele respective care implementează aceste funcţiuni: . Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> . <Alt V> .informaţii. hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe.afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> .<Page Down> . pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii.înregistrarea este nevalidată sau nr.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> . .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi.data înregistrării < d. pause 3. câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> .

DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. mărfuri: 110001. 110002.. ci şi din producţia proprie. Observaţie .Recepţii materiale.TVA deduc/nededuc. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. | factura furnizor | fact. se poate utiliza şi un singura caracter (de ex. chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche . Intrările pot proveni nu numai de la furnizori.Recepţii produse : 11P001. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata. . | servicii etc. | | | +f.. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date. dar Exemplu: MRIM . MRIX . dintr-o altă gestiune. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx. La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale.4. 11P002. din plus de inventar.. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx. Dacă sunt multe documete.| fact.| +DVI | imobilizări.. A etc.în anul 2011 propunem. 100001).. MRP .chelt.chelt..ext. .| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 .exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze.ext. . 11C002.mărfuri Recepţii cheltuieli Rec. face în cadrul jurnalului.Recepţii cheltuieli : 11C001.

notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă.notă de recepţie din transfer/+inventar . În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT . (din rând recepţie) . Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program..Total TVA) . (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată . furn.. dar cel mai des întâlnit.. introduse rând cu rând de către operator.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact... .. iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar. indiferent de profil. În cazul cel mai simplu. furn. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI.Vn 62 . DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt.factura furnizorului .nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document..1. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: .ext. cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte.V1 . în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie...notă de recepţie magazin din transfer 4. ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare.chelt. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA.. Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant...1.xxxx Total de plată (din doc. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare.) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele... f.) 4426 Total TVA (din doc.

trebuie selectat (F1).modelul . Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului. 2.Inventar. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni. precum şi în declaraţia 394. factura de transport). (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă. Sectiunea RECEPŢIE include: . În cazul în care mesajul nu este introdus.1."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. el va fi însă completat în fiecare rând. 1. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă.interne.4. .numărul recepţiei . CHELT. 4.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA.4. după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588. Sumele mici provin din rotunjiri.: Să urmărim exemplul de completare Fig. lucrare etc. .Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document. reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei. Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. şi Fig. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi. :datele despre alte cheltuieli.5 . Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI.gestiunea în care intră stocul .incrementat de program sau dat de utilizator .2.codul furnizorului.tipul şi numărul documentului de intrare. În acest caz. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului.1. FURNIZOR :datele de cumpărare. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului. Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei.Transfer 63 . dacă există mai multe modele . La Doc: avem un câmp de un singur caracter. iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.OpTVA . dar şi cea mai frecventă. (opţional) NIRIC din Fig. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: .

articolul intrat. total factură (inclusiv TVA). este preţul de vânzare fără TVA 64 . factura de transport): cod firmă. Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni. Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. 4.preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior.cheltuieli/unitate. 3. se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni. . total factură (inclusiv TVA). Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă).poate fi opţională. se calculează automat din acesta . Dacă introducem mai întâi preţul de livrare.în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare .preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli . este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit. II. data scadenţei.gestiunea . 4. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar.calculat de regulă astfel: (total factură . Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente. . observaţii. data facturii.cod articol .2. dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate. se trece data la care preconizăm să plătim. De exemplu. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. din care TVA.dacă s-au completat şi în capul documentului.- Din acestea. tipul şi numărul facturii. alegem de regulă F sau B (la combustibil).ambalat în: se introduce opţional. data facturii. se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie .se completează obligatoriu . De regulă. De exemplu.TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). scadenţa .preţ cumpărare . din care TVA. Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). putem să înscriem aici informaţia . numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări.

se calculează de program = Intrat .) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil. Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport. este preţul de vânzare cu TVA inclus .observaţii . La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul.preţul de înregistrare (PuInr).cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) .opţional . etc. dar poate intra 65 .se completează ulterior de program.opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern.stoc .câştig/unitate . dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil. .dacă este introdus AdC. dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): .data expirare . 3. 2. . se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. pe baza documentelor de ieşire din acest lot .Ieşit . La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare.se introduce manual sau .preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior. de la producător sau de la un comerciant cu ridicata..preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1. se poate calcula . Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare.se introduce cota manual sau . La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare).preţul de cumpărare (PuCmp). hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul.dacă doreşte utilizatorul.ieşit .dacă este introdus PuLivCat.

materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute. În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1. înregistrare. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator. denumite în continuare pe scurt materiale. vânzare). 388) 4426. Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz.1. Ocazional.în contact cu aceste gestiuni acolo. Loturile consumare. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob. sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie.02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri.1 381 6588(sau 378.x" . unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul). de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. ci sunt recepţionate direct în magazine. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative.apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401.y" . Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM.x.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele.1 371.analitice pe gestiuni "3zz. etc. inv.1 301.y" . că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. Exemplu: Să presupunem.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401. 302 303 6588 (sau 308. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1.analitice pe grupe de materiale "3zz. În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului .analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) . Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală. Două lot de stoc. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 .

. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). iar ulterior factura: .232). În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar.completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi.234). în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . Se primeşte mai întâi factura. respectaţi cota TVA din articol. pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans. La primirea NIRI: . în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale.4092). cumpărătorul procedează astfel: 67 . necorporale (ct.se întocmeşte aviz de însoţire marfă . iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: .la sosirea facturii se face o "recepţie". acelaşi preţ unitar avansului). Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul. Se returnează marfă recepţionată către furnizor: . fără introducerea rândurilor.2. iar cantitatea este 1. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6.. Atenţie.. . Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct. Pentru simplificarea evidenţei.preţ unitar: valoarea avansului. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă..4091) şi servicii (ct. 5. imobilizările fiind considerate imobilizări în curs..mai întâi .articolul fiind Y-A. trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor. Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA. 7.la sosirea facturii se face încă o "recepţie". recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB. pe care o recepţionaţi cu NIRI. . înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3. dar nu validaţi documentul. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri . sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate. doar la cantitate scrieţi -1. Imediat după acordarea avansului. . urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale. bunuri (ct.

68 . În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă. de vămuire.: datele datele datele datele de identificare. În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. declaraţia vamală de import şi factura de transport. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1. de cumpărare. Decont: rd. 19 . Taxare inversa. deci înscrieţi corect firma. .înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. iar taxa vamală. în nume propriu: .Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4. marfă etc. Taxare inversa. 12 . Gestiunea nu se completează.Din tara.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document.Autolichidare TVA .codul OpTVA se alege: 2Ii$ .NIR cu taxare inversă . În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar.nu se completează OpTVA şi TVATX . astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului. din care valoarea TVA . I. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. eventual cu rânduri dacă e material.Din tara. număr şi data document. 2. despre alte cheltuieli. declaraţia vamală de import şi factura de comision. Capital 2Ii> . Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. Nevoi firma . Taxare inversa.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE.2.Din tara. în comision: .Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt. accizele şi TVA au fost plătite de acesta.se înscrie totalul cu TVA. Revanzare 2Ii* .Tip document: NIRII .

La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată. caracterul E înseamnă extern (import/export). dacă este în comision se completează cu codul comisionarului .simbol valută: Se poate alege cu F1.scadenţa plăţii. Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): .tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) .Op.TVA.cu deducere.3.valoarea în lei . . (loturile de intrare) se completează în felul II. din care: . Extern.codul furnizorului.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează.accize. La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. . Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă. . . numărul facturii.scadenţa plăţii. Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE). înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb". Rândurile recepţiei următor: 69 .se calculează de program. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: .total de plată în vamă. ce tip de operaţie avem. observaţii.numărul DVI. . din care total TVA. Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI. În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA. . prin care se defineşte.taxe vamale + comision vamal. observaţii.data facturii externe.valoarea în valută . iar A înseamnă achiziţie intracomunitară. Taxabil În aceste coduri. . . scadenţa plăţii. din care alegem: 2Ex . data. 4. total factură (inclusiv TVA). data.Fig. alegem codul 2Ex.

4.Fig.adaos comercial .00 USD/pachet.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3.1700 lei = 3. cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei .4.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior .17 lei Taxă vamală: . 4.3. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163.00 = 5.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă . Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate. În exemplul din Fig. dacă se cunoaşte procentul. modificabil şi ulterior .17 lei.4.+cheltuieli .observaţii. Accize: s-au plătit în total 581 lei. Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1.data expirării.în exemplu.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate . Înscriem suma în rd. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă . sau direct preţul de vânzare. se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată. la un curs de 3.17 x 100% = 3.tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil . .17 lei/USD. în rândurile precedente.preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded.00 lei .83 lei/kg.00 USD x 3. data la care expiră garanţia furnizorului .09%.17+2. Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2. şi Fig. 4.accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă. gestiunea . Preţul producătorului a fost de 1. Calculăm: 581/700 = 0. Desigur. se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.cantitatea intrată (stoc iniţial) .se introduce procentul. Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3.

24/09/11 Tot: 1736. transport: din care: TVA Verificăm.17+0. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371. 16. | PU si val. dacă am lucrat corect. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective.00 2.00 4200.56 d.00 7819.00 TVA: 336.00+1540.00 0. În capul recepţiei din Fig.17 700.00 Într-adevăr.00 3.17 6. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero.00 581.83 + 2.00 0.00 2219.de factura ext. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.00 7819.17 = 4.M| Cantit |PU si val.170000 Lei Import cu chelt. La cantităţi mari.13-11.00 1540.17 + 0.20/09/11 Tot: 700. f.83 TVA: (3.17 lei = 16.13-11.00 11.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr. listând recepţia pe ecran: 1736.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3.17+5.4.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619.Preţ de înregistrare: 3. c: taxă vamală: 700 x 5.00 MR Cafea macinata KG 700.+transp.56 3619.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700.13 + 3.87 lei 16.83) x 700 x 24% Chelt.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .13 x 24% = 3.1700 = = = = = = = 2219. În practică de regulă nu ne putem aştepta.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1.17 accize: 700 x 0.00 4200. | PU si val. deci recepţia s-a întocmit corect.2 2219.56 TVA: 1540.00 lei 336.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .17)x100 = 44% aprox.17 + 5. | PU si val.00 = 11.87 = 20.17)/11.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16.00 4200.00 2219.00 lei facturile furnizorilor. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.00 0.00 1400. | PU si val. curs valutar cu mai multe zecimale etc.1 = furnizorului extern: 401.00 1400. transp. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă.(taxe vamale calc.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 .00 1400.00 lei 5740.00+581.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3.96 lei 16.00 2219.3.25/09/11 Tot: 5740. multe articole pe aceeaşi factură.

Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.1 401. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare.02 401.00 581. 2454.1 1400. b) costul asigurării.02 = = = = = 446.00 581.02 = = 401. transport TVA pt.1 446.00 1540. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern. de descărcare şi de manipulare conexe.1 401. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.371. asigurare/unitate (PuChelt) 72 .02 4426.01 446.1 401.00 3619.01 446.169 al Regulamentului CEE nr.00 lei 336.1 4426. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371.1 3619.1 371.00 lei ch. Conform art. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.

1 6588.5 = = furnizorului extern: 401.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig. sau 2At . .preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus.cu deducere. El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import. . 4.1 4426.cu deducere.00 lei 120.la taxe vamale nu se înscrie nimic .Op.00 lei 2.preţul de înregistrare (PuInr).exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.Op. din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426. AIC.02 = 4427 2448.2 401. AIC.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.2 10200.1 401.5.1 500.40 lei (dif.pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%. Taxabil. se înscrie numai TVA calculat .preţul de cumpărare (PuCmp). NIRE. .la OpTVA se completează: 2Ax . Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES. .Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .00 lei 73 .02 = = 401.

preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare. Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. . încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei.preţul de cumpărare (PuCmp). Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. un depozit de produse Furnizor o secţie. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil. pe baza documentului de tip BPP.4. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată.preţul de înregistrare (PuInr). . finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare. iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite.3. produse la preţ înreg. Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi. pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. în rest facturile. Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. Astfel. Contare BPP: 345 = 711 | total val.

= chelt. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat.comună pentru mai multe tipuri de servicii. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare. Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. Procedând aşa.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0. PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară.1.o recepţie fictivă . Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. Pentru servicii se creează: . există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ). Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. la sfârşitul perioadei). cu o producţie simplă. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. 708) . se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705. încasările se tratează similar ca la mărfuri.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). 706. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex.câte o înregistrare de nomenclator. în rest facturile. chiriile. . şi se foloseşte în unităţi de 3. dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. 2. facturării serviciilor. extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele.4. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. . indiferent de activitatea desfăşurată.

asigurări. luna) respectivă. 605. la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător.5.. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul. facturi de energie sau apă. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând.reclamă. materiale. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente.. Acest tip de recepţie are însă avantajul. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii. Se cumpără diverse servicii . Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor.1 604. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat". .contare: % = 401. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli. se plătesc comisioane etc. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI. fără rânduri sau cu rânduri. 4.. "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. telefon etc. poate utiliza X471. 4. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. după care se trece la facturare. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). X628 etc. La livrare. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi.prestate. vor cuprinde acele documente de la furnizor. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604.6. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . În plus. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni. chirii.628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . Desigur. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând.

Factură firme-STOC .MVR: AEMR .listabil pe hârtie .model B . I.model L .H. I .se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.) .Aviz de expediţie către magazin .00 lei TVAEX . Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob.factură retur .02 = 401.inventar .intern .listabil pe formular pretipărit . H.Factură firme .modelele A.consum) . în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.model A. mărfuri.model A. listare grafică) .listabil pe hârtie cu chitanţă .TVA3 .model H .03 = 401.Autofactură . Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426.în numele furnizorului .Factură taxare inversă .model A .) .livrare către sine .model grafic A5 (numai cu opţ. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse.în jurnalul de retururi la vânzări .în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM . S.model K . H.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET . T 77 . H.rom.model grafic fără col.model A.model A . I .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .00 lei 4426.model H .avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A.1 -24.11 24.model intern listabil pe formular (lb.model I . De exemplu.model B .listabil pe hârtie .model A .) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări. listare grafică) .model I .model J .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) . se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus.listabil pe hârtie . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală.engl.00 lei 5. Exemplu de contare: 4426. materiale sau a serviciilor prestate.în jurnalul de Ieşiri interne (pt. (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil .02 = 4428.Autofactură .Borderou de vânzare (încasare) . I .Factură în valută cu TVA intern . DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare. I . listare grafică) .listabil pe formular pretipărit .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.model G . Astfel.model grafic cu chitanţă (numai cu opţ.avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .Aviz de însoţire marfă .1 24.model extern listabil pe formular (lb.inv.Aviz pentru transfer sau +/.model H . H.Factură pentru extern .TVA (numai cu opţ.

document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. La implementare. cu excepţia cazului în care 78 .datele de identificare ale furnizorului (denumire. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi". . 5. dispersate teritorial.datele de identificare ale cumpărătorului (denumire.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf.dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. premii.5. Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. . Serveşte ca: . dispersate teritorial. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". după caz. . avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. . . precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre. Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite. numărul mijlocului de transport. în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.semnătura expeditorului.document ce stă la baza întocmirii facturii. cod de identificare fiscală).data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor. Conţinut minimal: . precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. după caz. se pot crea mai multe modele de aviz. adresă.document de primire în gestiune. . persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.date privind expediţia: numele delegatului. în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat. . adresă. cod de identificare fiscală). bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. semnătura delegatului. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. . ale aceleiaşi unităţi. materiale promoţionale etc. mărfurilor sau altor valori materiale. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei. număr).seria şi numărul intern de identificare a formularului. buletin/carte identitate (serie. în funcţie de situaţia concretă. . . cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. . În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. ora livrării.document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.(1) din Codul fiscal valabil la 15.09. . Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare.1.155 alin.2011.preţul şi valoarea.art.data emiterii.2.

Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. precum şi numele. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi.denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art. .în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. precum şi rabaturile. . persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. 74. În plus.factura a fost deja emisă. în baza uneia sau mai multor serii. că în orice factură. 155 alin.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. obiecte de colecţie şi antichităţi. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. după caz. . risturnele şi alte reduceri de preţ. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului. scutire sau operaţiune netaxabilă.data emiterii facturii. 79 . . pentru fiecare cotă. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: . la art. în funcţie de cotele taxei. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. 78. pct. (5) din Codul fiscal. .indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei.denumirea/numele.în cazul în care nu se datorează taxa. preţul unitar. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. precum şi particularităţile prevăzute la art. din care efectiv vărsat. . precum şi denumirea/numele. în Legea societăţilor comerciale nr. . 31/1990. la art. trimiterea la art. . cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. opere de artă. De asemenea. 146 alin. . factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: .denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. 125/1(3) în definirea bunurilor. . . denumirea serviciilor prestate.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. care identifică factura în mod unic. 152/2. ofertă. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. 152/1. republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. avansurile facturate. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. . Originalitatea Norme Cod fiscal. 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. remizele. ale reprezentantului fiscal. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune.la SRL-uri capitalul social .data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. .la SA-uri capitalul social. trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special. 313. (1) din Codul fiscal. 73.denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal.155 (5)).numărul de ordine. trimiterea la art. exclusiv taxa.o referire la alte facturi sau documente emise anterior.

73: (1) În sensul art.(1): În cazul pierderii. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. 80 . 2. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială. pct.Facturi electronice Norme Cod fiscal.46. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art.455/2001 privind semnătura electronică. (i) şi (ii). să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. 153^1 din Codul fiscal. Posibilităţi de întocmire: . b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. (1) lit. personalizate cu logo. conform prevederilor Legii nr. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. 153 din Codul fiscal. (8) lit. 3.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. (2) În sensul alin. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. 2. watermark etc. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. c) din Codul fiscal. 155 alin.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. să existe un document centralizator pe suport hârtie. . inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice.

mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii). 2. 3. dacă folosim în paralel şi un număr intern. Fig.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . 5. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat. 1. Această identificare va fi efectuată de către operator. Prin indicarea lotului de către operator. nume şi act identitate delegat. lista loturilor. TEXT LIBER . Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special. preţul de înregistrare. Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic. unitatea de măsura. ca la facturile completate pe formular. preţul de vânzare indicat la recepţie etc. date mijloc de transport. CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării.1. într-o fereastră.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii. Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura.document de încărcare în gestiunea primitorului . tastând <F1> apare fereastra de 81 . etc. text liber şi rânduri.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii.Factura serveşte ca: . programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului.).document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate.

1 345 | | pt. însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv.1 = % 701 704 707 . pe care îl va indica tot operatorul. mărfuri pt. sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe. produse 82 . Contarea facturii În general. c) preţul de livrare.Total TVA . VALIDAREA după terminarea completării calculează: .ajutor Nomenclator articole. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală. pe care o va indica operatorul. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). b) cantitatea livrată.. Desigur. 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371. tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc.Total valoare de vânzare .. Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. 4.2.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral. factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. 5. Fig.

Observaţie: Conturile de stoc.) şi aparţin unor grupe diferite.reduceri financiare .2 şi 3. avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. Mai întâi se livrează marfa. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire). Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: . a) Vânzări la intern 1. pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct. Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv.1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1.se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Mai întâi se facturează.manual în Loturi de stoc prin Modificare .preţul de vânzare (inclusiv TVA). produse. Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: .5.se emite factura (cu validare proformă) .cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile. pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri. Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2. etc.3. Se returnează marfa de la cumpărător: .prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) .ulterior se emite factura (validare proformă). Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură. servicii. Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111.adaos comercial . iar apoi se livrează marfa: . de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 .la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4. cu stoc şi preţ=0. Dacă sunt mai multe cote TVA.reduceri comerciale . cu BPS. iar ulterior se întocmeşte factura: . Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap. eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3.

Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. Articolele nu au denumire. se corectează suma.care s-a primit avansul. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata. data.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă.TVA coresp. factura emisă se încasează frecvent imediat. avans decontat Exemple: 1. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit.val. . deci şi înregistrarea încasării în numerar. sau la sumă se înscrie 0. avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . respectiv în hIMOB. dacă există. în paralel cu întocmirea facturii.Dacă clientul nu plăteşte factura integral. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării. . Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie. La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă.). care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. atunci nu se creează chitanţa. Această factură va avea următoarea contare: 4111. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter. similar cu celelalte materiale. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2.Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. .1 = % 701. în numerar. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. produse/mărfuri fără TVA . suma totală a facturii etc.

LIC. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii. a) din Codul fiscal. TFCE . moneda facturii Cf. şi a doua teză a art. Scutit cu ded. pe cote. (4) lit.c din Cod fiscal 1Lt . e) numele. (4) lit.Op. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei.obisnuite. . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. 128 alin. 85 . d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură . dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . LIC.155/1 (2) şi norme pct. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută. (4) lit.obisnuite. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului.d din Cod fiscal 1Lb . din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. cf. la rubrica furnizor.modelul extern convenit cu partenerul extern. b). după caz. B .codul de înregistrare în scopuri de TVA. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit.indicarea.modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. Modele de bază: A . LIC. b) din Codul fiscal.Op. cf. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.obisnuite.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba. . la rubrica cumpărător. a). dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. care însă poate fi modificat după exigenţe. art. Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională.Op. care identifică în mod unic o factură.Op.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. Extern. 129 alin.Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. şi la prima teză a art. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. 129 alin. 143(2)b. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. al persoanei care emite autofactura. pentru situaţiile prevăzute la art.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune.72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene. pct. 143 (2). Extern. 153/1.obisnuite. c) numele.Op. . Scutit cu deducere 1En . Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări.70: . d) pentru situaţiile prevăzute la art. c). (4) lit. prevăzut la art. b) data emiterii. Scutit cu ded.obisnuite. 128 alin. În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. 153 sau. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). la art.art. c) şi d) din Codul fiscal.

bunurile constatate lipsă din gestiune. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană. Elemente suplimentare autofactură: . i) valoarea taxei colectate.art.70.art.128 (4).155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.130/1(2)a).data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată. 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie.adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile .152/2 şi pct.reprezentantul fiscal (dacă este) . Normele prevăd la pct. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 . în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse.155 (2) Cf. La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea.art. . prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: . în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. exclusiv taxa. de către o persoană impozabilă. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: . opere de artă etc.(2). importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare . Excepţiile sunt prevăzute la art. activelor corporale fixe casate Cf. h) cota de taxă aplicabilă.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: . .g) valoarea bunurilor sau serviciilor. Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine .utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. perisabilităţilor. achiziţionate. stocurilor degradate calitativ.data achiziţiei . . dobândite ori importate de către aceasta. altor persoane. altele decât bunurile de capital. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit. în numele acesteia.129 (5) din Codul fiscal. în vederea utilizării în mod gratuit. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi. cu excepţia celor distruse de calamităţi. art. extrase. 2) transferurile efectuate în alt stat membru .preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată.art.) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură. 155 (4) Constă în utilizarea în România. art. . dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.

La primirea facturii.155/1 Aceste situaţii pot fi: . dacă au locul prestării în România cf.preţul de cumpărare.livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . se întocmeşte o factură retur (TFACR.care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf.Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA.vezi în documentația electronică.serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: . iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată. 151. trebuie să autofactureze. dar cu reprezentant fiscal . cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX). că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă. pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România. solicitaţi adaptarea tipurilor de documente. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei . TFACS . Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S . persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată.art. la ACELAŞI preţ de livrare.art.livrări de gaze sau energie electrică.sau data primirii bunurilor.reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură.către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii.art. 87 . care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie.masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă.151 . dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. o referire la factură.Autofactură . . Pentru automatizarea calculelor.Autofactură .este obligat la plata taxei.133 (2) . Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive. iar pe autofactură. 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.livrare către sine TFAUT. Facturi cu reduceri Menţionăm. în condiţiile art. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS.deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor .achiziţiile intracomunitare de bunuri . Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: . 150 alin. Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. art. obligată la plata taxei. (2)-(4) şi (6) şi ale art. .132 sau 133 .

în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare. luna. se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate. valoarea. se obţine lista firmelor. Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor. dimensiunea). Se întocmeşte în 2 exemplare. norma. Ordinului .denumirea unităţii.denumirea formularului.Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. adică un "loc de consum". justificativ de scădere din gestiune. 5. cantitatea necesară. profilul. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor. În Modificare şi Adaugare. Fig. programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil. bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. Pe baza documentului. . data eliberării (ziua.denumirea materialului (inclusiv sortimentul.produsul/lucrarea (comanda).document . se pot parcurge doar ultimele facturi. În hMARFA. după caz. numărul comenzii. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. cantitatea eliberată. 5. Pe celelalte câmpuri. Bonul de consum Cf.numărul documentului.3.document . . tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate. .preţul unitar. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. pe măsura lansării. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. U/M. eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate.document 3512/2008.3. până la care se caută. . justificativ de înregistrare în contabilitate. . Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Numărul de facturi încasate. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. marca. 88 . . care solicită materiale pentru a fi consumate. anul).data şi semnătura gestionarului şi a primitorului. În acest caz. Conţinut minimal: . bucăţi lansate. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. tastând <F2> pe câmpul client. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate.

01-301.Aviz pentru transfer sau +/.contare consum materiale: 601. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi. Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor. Documente livrate în hMARFA: AIMT . Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. sau dacă grupa OU.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT . obiecte de inventar cu uzură treptată: 471.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea. 89 . mărfuri aferente facturilor proforme etc. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu. de materiale se introduc 6. dar nelivrate. DOCUMENTE INTERNE 6.model H .1. Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT.inv. respectiv în hIMOB.listabil pe hârtie .model I . Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare).4 = 303 | valoarea de cumpărare ob.contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale. pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt. 2..inventar . mărfuri aferente facturilor emise.inv. iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT. mărfuri depreciate. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative. De exemplu: transfer 301. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex.).model A . 602 = 301.listabil pe formular pretipărit . 302 | valoarea de cumpărare materiale .02.

se optează pentru IOH. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. contul se poate stabili în validare sau la contare.2. jurnalul respectiv va fi în lei. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit).document de stabilire.1. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă. efectuate prin casieria unităţii. taxelor). respectiv datorie completat. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. se preia contul respectiv din Firme (ex. dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. . Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. registrul de casă serveşte ca: . manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. 4. Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. contul corespondent se poate completa manual. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. De aceea. 3. de către persoanele care au calitatea de casier. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. dacă a fost stabilit acolo. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. pe baza actelor justificative.y. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. Se întocmeşte în două exemplare. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început. după caz.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. la sfârşitul fiecărei zile. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. . 53x etc. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută. a soldului de casă. Operaţii de casă Cf. în cazul urmăririi contribuţiilor. zilnic. 90 . 2. Este foarte important de făcut această deosebire. 7. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare.7. 7.

model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 .581. folosit pentru: .5 (va clarifica contabilul) etc.542 . . 2 exemplare . 44444/2 sau 44444/A.581.404 etc.model A .În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor. registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.depunere numerar ct.plată salarii ct.listabil pe hîrtie.numai pentru înregistrare operaţie . Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă. Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă.plată avans trezorerie ct.lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap.1 . sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă. folosit pentru .model I .listabil pe formular ..restituire avans trezorerie ct.plată furnizor ct.alte plăţi ct.4 .625 .cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute.plată chelt. Observaţii: ..581. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.model H .425 sau 581.model A .11. . 44444/B.1 . atunci se pune un semn distinctiv. este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.plată avans salarii ct. Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului.581. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele. delegaţii ct. de exemplu: 44444/1.listabil pe hârtie .alte încasări ct. PFV Plată cu foaie vărsământ . acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi.În concepţia aplicaţiei hMARFA. ICH Încasare cu chitanţă . zilnic se poate executa operaţia de Închidere.401.542 . în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită.model W .model V .ridicare de numerar ct. care calculează rulajul şi soldul zilei respective.5 (va clarifica contabilul) etc.4 sau 421 .581.3) . Astfel.

28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1.00 2.Fig. atunci trebuie cunoscut. În general. 7. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. virament dintr-un cont în altul. ridicări de numerar.00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311. Pe ecran se vede soldul filei precedente. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări.fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking.. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. Documente în hMARFA: 92 .28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic.00 372. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. Dacă fila este închisă. dobânzi etc. plăţi. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868.Casa in lei Nr. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. care permite calculul soldului intermediar. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. care după acceptare se validează. comisioane plătite băncii.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. 7.00 3. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document). respectiv P) şi soldul. documentele de plată sunt eliberate de firmă. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru . sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I.1. aşa cum apar ele în extrase. Eventual. că acel document se va conta automat. soldul provizoriu se şterge. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei. Dacă documentul rămâne invalidat. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite.3. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. a contului corespondent. etc. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru.

401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic.581. Plata nu se validează. Programul verifică codul IBAN introdus. 7. După ce ordinul a fost operat de bancă. numărul recepţiei de la prima factură. Acest cont. deci trebuie introdus cu grijă de operator.. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei.nr. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 .de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie . Codul este format din 24 caractere. se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. Vezi şi Cap.. după care se depune la bancă.de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct. codul IBAN se introduce în fişierul Firme. ordinul de plată se întocmeşte la firmă. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). În cazul completării manuale. sau ~... chiar ajută la completarea lui. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată .4111) (ct. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras). baza extrasului de cont Fig. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). X.627) (ct.. Vom folosi număr filă: X.766) (ct. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual. sau ~... avem nevoie de contul bancar al partenerului.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR...2.5112) lei/valută (de regulă ct.1) (de regulă ct.. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului. numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată.1) (ct.666) (ct. şi se înscrie la Reprezentând... 12.581.

) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. Dacă nu ne referim la o recepţie.documentul este eliberat de partener. b. . document . ./B. Astfel. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. pentru urmărirea stingerii creanţelor. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. La data depunerii cecului la bancă.după validare. Atunci însă se selectează facturile emise. obligaţii virate într-o singură sumă. tastăm mai întâi C.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. trebuie introdus V. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. . procedura de încasare are trei momente: 1. .1..recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. dacă plătim datoria vamală. remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3.se foloseşte tipul de document ICEC . Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero. respectiv Cheltuieli. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul. c. 12.nr. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma. Cecuri primite . abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 . 1. În funcţie de uzanţele de la bancă. încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz.. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou. înregistrăm operaţia cu ICEC. astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată. În momentul acceptării cecului. se înscriu explicaţiile manual. a.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex.. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap.Încasare cu cec . deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document.. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare. Descriem trei variante de lucru: 1. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC. Există 2 rânduri pentru acest lucru.nr.. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. dând alt număr de filă la fiecare grupă. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F./A.. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).grupate pe filă.

MIE MIBL1 .. .2.3 = 4111 contare: 401 = 581... Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121. c. după ce au fost înscrise recepţiile. Ex. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea. b.3 contul 581. La sfârşitul lunii. şi înregistrarea nu se validează.4. iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I. 3.. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea. .3 trebuie să se . Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând . intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. identic cu 1. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA. soldeze la fiecare închidere. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce. 95 pot utiliza următoarele contare: 581. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul. nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT . Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale.. se revine asupra acestor plăţi. c. înregistrăm operaţia cu ICEC. a.. Dacă numărul cecurilor este mare. În momentul acceptării cecului. Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. În ziua când depunem cecul la bancă. a. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA."Încasare" factura-alte surse PALT . şi tipuri de 7. borderoul se completează manual. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea.. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). 2. Astfel..c. creanţa se stinge (factura este încasată). depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta.."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. . se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. b.

factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT .factura clientului PALT + 1000 lei pt.5 pe un cont de venit sau de cheltuieli. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT.crsp = 581. cu documentul PAVT. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. factura iniţială IALT . ci doar explicaţia. câte analitice dorim să urmărim.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 . La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane).5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată)."Plată" din alte surse 581. se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a. iar dacă trebuie suplimentată suma. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581. pe contul 542. atât în lei cât şi în valută. cu care se creditează contul 542.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie.Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. de ex. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt.crsp Ct. Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. Contul corespondent va fi 581. Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă.1000 lei pt. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară.5 = Ct. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal. În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. după caz."Încasare" din alte surse . Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie.x şi se reţine suma în lei. dacă cumpărătorul. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă.

) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A.3 = 4111. Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A.se închide fila . cu modificările şi completările până la 30.perisabilităţile. cu modificările şi completările până la 30. EVIDENŢA TVA 8.2011 8. Nu sunt asimilate livrării: .Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor. Contare: 665 = 5124.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere .5.bunurile distruse de calamităţi.import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.în rd.2011 2.1.1. ca partener. Contare: 5328. trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării. Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. .) externe .se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Plătitorul.) art. este acum MA . în limite legale . Contare: 5124.y = 765 8.09.1.mostrele gratuite. activele corporale casate .lipsurile din gestiune.y . Etape de lucru: .) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1.a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit.stocurile degradate nevalorificabile. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului. SUMA PLATITA.09. pierdute.1 7. la scădere nefavorabilă a cursului. iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri.) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal. Noţiuni de bază Reglementări 1. . 97 .) interne (cu parteneri din ţară) B.) LG 571/2003 privind Codul fiscal. Sunt asimilate livrării: .diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: .în rd.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: .magazinul cu amănuntul. furate . Pentru aceasta.

c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2.) pct.) art. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. aşa cum este definită la art. C.) art.(2) din Codul fiscal. Cursul de schimb valutar 98 .) art. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art. de către furnizor.) art. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene..). provenite dintr-un teritoriu terţ. 153 sau 153/1 din Codul fiscal. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii.13 (13). Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. a).128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii.143 din (1. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. dacă serviciul nu este scutit de taxă. de către cumpărător sau de către altă persoană. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. 128. 156/4 din Codul fiscal. 153 şi 153/1 din Codul fiscal.13. 133 alin. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2. B. în înţelesul alin. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1.) pct. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1.) Operaţiuni externe Importul 1. Exportul Cf. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. art. 156/4 din Codul fiscal.Prestarea de servicii 1. către un stat membru.131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. ca şi un proprietar. intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie. (1)..

SM2. 132 (1) e) şi f) . cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica).prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile. k) şi m). e) Transfer/Nontransfer Transfer .furnizor (A) .intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . . aeronavelor sau trenurilor. cu condiţia ca bunurile.cf. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.[bunuri livrate] .art.22 din Norme. aeronavelor.139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. de către persoana impozabilă stabilită în România.beneficiar (C) 99 . înregistrat în SM2 C . de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. pct. Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România). pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni. precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni.)). pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: .utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat. 132 (1)d).livrări pentru export în condiţiile art. Este asimilat cu LIC cu plată.livrarea de gaz sau de electricitate . . art.înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil). efectuate de către furnizor . Nontransfer .livrările cu instalare sau asamblare. misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.128 (11) din (1.126 (8)b) din (1.SM3 (România) .LIC scutite în condiţiile art. art. care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului.) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru.nestabilit în SM3 (România). care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1.128 (12) din (1.vânzarea la distanţă . să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. 143 (2) . în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie. i). pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art. desemnat de B pentru plata TVA.client . . 143 (1) a) şi b) . SM3 (România): A . . de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. 132 (5) şi (6) .cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C .cf.scutirile pentru livrările destinate navelor.) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.utilizarea temporară a bunului respectiv. 132 (1) b). . pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.art.din SM1 (stat membru 1) B .art.Cf. art. după prelucrare. se exprimă în valută.livrări la bordul navelor. alta decât importul de bunuri.furnizor . 143 (1) h). j). Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 .art. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf.

vânzări la distanţă. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix.) art. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1. 100 . b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul. Dacă locul livrării. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. Locul prestărilor de servicii 1. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. de cumpărător sau de un terţ. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. Excepţii: art.Dacă C plăteşte TVA.. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. bunuri accizabile. 132 (2)-(8) . Astfel. fiind parte la o achiziţie intracomunitară. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art.) art. avion sau tren. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. B poate fi scutit de impozitare. mijloace de transport noi etc. se situează în afara teritoriului comunitar. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul.132. d) locul de plecare a transportului de pasageri. stabilit conform prezentei prevederi. 126 alin. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor.

. monumente de arhitectură şi arheologice. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari..Regula generală este: Conform art. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. 141 alin. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii. nu depăşeşte suma de 380. d) livrarea de clădiri. muzee. exclusiv anexele gospodăreşti. b) livrarea de manuale şcolare.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. inclusiv a terenului pe care sunt construite. altele decât cele scutite conform art. 101 .133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. case memoriale. grădini zoologice şi botanice.133 (3) din 1. cinematografe. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. natura serviciilor etc. (1) lit. .133 (2) din 1. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. b) livrarea de clădiri. 13 (1) din Norme. târguri. monumente istorice. întotdeauna excepţiile prevalează.) art. expoziţii şi evenimente culturale.1. Cf. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. cu excepţia protezelor dentare. Cotele de taxă 1. inclusiv a terenului pe care sunt construite.000 lei. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. a căror valoare.) art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art. pct. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. 8. prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. ziare şi reviste. d) livrarea de produse ortopedice.2. c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.133 (4)-(7). cărţi. (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. inclusiv a terenului pe care sunt construite. m).

127 alin. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art. (2).8. 127 alin.AIC neimpozabile 1.. de asemenea. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. . al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. astfel cum este definită la art.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. 132 şi 133. efectuată de o persoană impozabilă. (1). dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. .. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 143 . scutite de taxă. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.operaţiuni taxabile. în sensul art. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. acţionând ca atare.144/1. 8.. 140.operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus. pentru care locul este considerat a fi în România. . cf. 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. efectuată de orice persoană. 128 . art. Sunt prevăzute la art..1. 141. .. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile. 152.154 şi are prefixul "RO". Excepţii ..126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. în sfera taxei. 132/2.operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. pentru care nu se datorează taxa.) art.) art. de asemenea. Sunt prevăzute la art. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. 126 (9): . c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. . (3) Sunt. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată.importuri şi achiziţii intracomunitare. potrivit art. 142. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. art. cf. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 . b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi.. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare .000 euro.4. efectuate cu plată. (2) Este. b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. care sunt scutite fără drept de deducere. . în conformitate cu prevederile art. potrivit art. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România.126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care. dacă locul importului este în România. care acţionează ca atare. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile.130.1.3. sau de o persoană juridică neimpozabilă.

. inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art.optează pentru regimul normal de taxă . dacă va fi obligată la plata taxei. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România. Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. art. trebuie să se înregistreze. Cf.înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . . (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României.declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. (2). La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. . c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC. b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA. altele decât cele prevăzute la lit.solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number). Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze. care intenţionează: .eu/taxation_customs/vies/lang. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod. art. dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. sau pe internet la adresa: http://ec. în fişierul . dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. cât şi la cumpărător.europa.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. II.pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător. 151.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile.141 (3)). Procedura de lucru . .000 euro (plafonul de scutire). din state membre diferite. să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE.dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. 103 .AIC de bunuri taxabile. sau . 143 alin. Recomandăm. a) şi b). dacă: . Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I.operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA. Cf. .se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere.să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.

persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare.obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. 1. cauciuc şi plastic. 2. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf. presare sau turnare în lingouri.. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun. înainte de efectuarea operaţiunilor! . deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie.1.5. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare. polizare. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. (aplicabil până la 31.) pct.Codul silvic . inclusiv pentru avansurile încasate. hârtie cartonată şi carton. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta). 160 alin. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. cioburi de sticlă şi sticlă.. 104 . selecţie. Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. cât şi pentru cele neimpozabile . b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an .. furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă.. 2. livrarea materialelor prevăzute la pct.153.Registrul operatorilor intracomunitari . 160 din Codul fiscal. 82. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică. 8. material textil. art. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art. tăiere. fragmentare. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui. fiind preluată atât ca taxă colectată.05. astfel cum sunt definite prin Legea nr. Astfel. operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile. (2) din Codul fiscal. 153 sau 153/1. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. 2. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. 46/2008 .

Documente pentru evidenţa TVA Cf.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. 2.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8. art. precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . . ca operaţiuni taxabile.factură fără TVA.156 din Codul fiscal: . menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2.facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. registrele.. . evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală.h) din Codul fiscal. 105 .documentele vamale şi. .2. prestărilor de servicii.evidenţe contabile ale activităţii sale economice.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală.. cele privind accizele legate de importul. El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.Din punct de vedere contabil.un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. fără taxă. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. exportul. trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu. În baza pct. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. . .al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. 128 alin. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata.persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.recepţia facturii furnizorului NIRII . Operaţii BENEFICIAR . livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. livrările intracomunitare de bunuri scutite. Operaţii FURNIZOR . (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. f) . pct. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă. 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: . (12) lit. după caz. evidenţiată distinct pentru: 1. . .facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică.

(1). pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 .571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art.jurnal pentru vânzări . 4. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata. taxa nededusă conform art. 2. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. Perioada fiscală Cf.150 (3)-(6) din Codul fiscal. evidenţiată distinct pentru: 1. taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. şi de servicii. (2) (6). Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate. dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin.jurnal pentru cumpărări . 147 alin. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică. potrivit contractului încheiat între părţi. 150 alin. pentru care locul este în afara României. prestările de servicii efectuate conform art. denumite achiziţii intracomunitare de servicii. Ordinul 1372/06. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. Acestea nu sunt formulare tipizate.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: . care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. fără taxă.(4) din Codul fiscal. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. (2) lit. achiziţii intracomunitare de bunuri. inclusiv provenite din import. 145 alin. (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. 3. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală.05. art. b) valoarea totală.000 euro . cf.(3) din Codul fiscal. 147 alin. 2. În cazul asocierilor în participaţiune. 147 alin. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii. 133 alin. taxa dedusă conform art.05.3. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate.(2) nu sunt formulare tipizate. taxabile. art. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. care nu a depăşit plafonul de 100.156 din Legea nr. dar care dau drept de deducere conform art...2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală. (3) Documentele prevăzute la alin. b). a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă. denumite prestări de servicii intracomunitare. 156/2 din Codul fiscal. 132 şi 133. achiziţii de bunuri. evidenţiind distinct: 1. cărora li se aplică cote diferite de taxă. 3. 4. (2) din Codul fiscal.registrul nontransferurilor de bunuri . (2) Prin excepţie de la prevederile alin.(5) din Codul fiscal.

. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. La pct. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic. În funcţie de perioada fiscală. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. jurnalele.o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării.. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri. c) prima lună a trimestrului calendaristic următor.156 şi pct. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. b) a treia lună a trimestrului calendaristic.un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. pe max.utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română .128 (12)f)-h)): . după caz.utilizării temporare. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru.. opere de artă etc. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România . pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă . Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC. Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA. Revânzătorii de bunuri second-hand. De asemenea.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme. agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct.63 din Norme). Aceste persoane au obligaţia de a ţine: . decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial. borderouri de încasări. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru.

care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: .obişnuite Op.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf. taxa colectată. . la finele fiecărei perioade fiscale. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct. Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.neinclusă în jurnal Op.ajustările efectuate. scutit cu drept de deducere 108 . Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar. . toate articolele din operaţie devin scutite.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf. CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper. De exemplu: .TVA-Jurn.taxa deductibilă .3. construirii. alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic.taxa dedusă . totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi. .regimului special.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere.TVA 5% Op. (pct. iar dacă operaţia este taxabilă.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare).149.un registru comparativ care permite să se stabilească.143(2)b. modernizării . 9% sau 0%. atunci articolele pot fi cu TVA 24%.data achiziţiei. după caz./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op. fabricării. în rubrica Oper./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special.TVA-Dest. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art.baza de impozitare . . persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital.143(2)a.54 (11) din Norme. 8. atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie. trebuie analizată operaţia.TVA. art. art.dacă operaţia este taxabilă. după control Destinaţii (rubrica: Oper.

TVA-Orig. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii.TVA din document rămâne editabilă. .1.neinclusă în jurnal 1 Op.TVA-Jurn.2-07.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 . respectiv 19.2-05./I în Dictionar): " " Op. dacă există cumpărător obligat la plata TVA. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare.cu deducere 3 Op. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei. modificând x.2. ex.TVA 5% 7 Op.1.cu y se codifică manual. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper.4.verificaţi documentele primite.speciale 5 Ajustare TVA 6 Op.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper. 109 . achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă.fără deducere 4 Op. aceste coduri nu trebuie învăţate.1.8. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. La unele tranzacţii externe însă. 8. rubrica Op. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap. documentele anexate. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor. alte . după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper.2 din decont) Desigur. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva. AIC revânzător în op. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: . care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe. triunghiulare Neimpozabil. La înregistarea lor.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit. ex.cu/fără deducere 2 Op. 17.

. taxabile cu cota . . atunci în secţiunea CHELT. setat în funcţie de natura activităţii firmei .. obiecte de inventar... In tara.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: . .imobilizări > . .România SM1.modul de contare. .Furnizor din RO Document: Tip document: Op. cota etc.Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO .6.cu deducere.C etc. Taxabil.în lei.9 Livrări B/S în ţară.dacă în valută 1Ix .în lei Op.data faptului generator.baza TVA. Taxabil col. ... se poate înscrie: 110 factură către B TFAC.bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A .diverşi parteneri comerciali B/S .în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? . listat din Excel . .după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC.stabiliţi OpTVA. taxabile cu cota .. SM2 etc. dacă recepţia nu are rânduri: $ . Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011. După orice modificare în tipurile de documente.poziţia din decontul TVA în care se va înregistra..TVA: Jurnal vânzări: Decont: B . servicii Jurnal cumpărări:col.Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI .obisnuite. .9 Decont: Achiziţii B/S în ţară. includere în jurnale.Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.6. vizualizaţi: .materii prime.Op. este recomandat să creaţi un tip de document nou.Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A .diverse state membre UE A.registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre).. din cauza deselor modificări ale modelului.B. data exigibilităţii. Nevoi firmă . TFCET . contare etc. În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia.2 sau 3.după cota TVA ..Furnizor din RO B .Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. TFACS .jurnalul de cumpărări poate fi: 1.. model de listare. Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor. solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne. listat din Excel . Dacă este necesar.mărfuri * ..Op. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă.tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii.TVA: 2Ix* . Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule. In tara.

dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A . Revânzare 2Ii* .factură către B fără TVA. În ţară. taxabile cu cota .se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. A .TVA: 1Ld ."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B. TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt.obisnuite.TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .nu se completează OpTVA şi TVATX . eventual cu rânduri dacă e material.NIR cu taxare inversă .Factura taxare inversă Op..Op. supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B .Op. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt.Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA. înscrie «scutit cu drept de deducere» . factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.Furnizor din RO Documente: . . În ţară. număr şi data document! Gestiunea nu se completează. deci înscrieţi corect firma.după cota TVA 635 = 4427 B . Taxare inversă.asigurare. Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . Capital 2Ii> . că ambii parteneri utilizează hMARFA. Taxare inversă. sau: ..codul OpTVA se alege: 2Ii$ .înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei.. Tip document: TFCE A Factura export-model int. din care TVA . înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. Taxare inversă.Autolichidare TVA .în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document.Furnizor firma Document: Tip document: Op. X378.Din ţară. 378. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli. Taxabil Livrări B/S în ţară.Din ţară.Cumpărător din RO Document: factură de la A. Scutit cu deducere 111 . marfă etc.obişnuite. 308. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . etc.se înscrie total document cu TVA. după caz.contract/comandă . listare) Op. dar B calculează TVA Tip document: NIRII .TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix .Din ţară. Astfel.documente de transport în SM1 . LIC.Op.TVA: 1Ii ..obişnuite. Nevoi firmă . X308.

TVA: 1Pd .cu deducere.factură primită de la A. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .00 0.Op. B calculează TVA. după caz. 2Ax$. b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3). Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T. X378. cele două pot avea OpTVA diferit.V.taxa colectată B/S achiziţionate pt. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1).TVA: 2Sx . 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA. 378.TVA: 2Ax>. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt. Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. / / = = = = / / = = valoare chelt.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. ASIC. iar în secţiunea CHELT.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T. cu excepţiile: Op. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate.Op. factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt. X308.obisnuite. Op.Cumpărător din RO Documente: .Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B .taxa deductibilă 4426 = 4427 .V. 0. cu excepţiile: Op. Taxabil Decont: ASIC pt.A. PSIC. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă.00 valoare TVA 0. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă. dacă TVA este diferit de zero sau 2In. aceasta neavând un OpTVA propiu.143 (2) a) şi d) B .Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. dacă TVA este zero.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.art. programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 . 308. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A . .Decont: LIC B. scutite cf.A.

documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .taxa colectată .Cumpărător din RO Document: factura de la A.b5) Operaţii triunghiulare A .desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op. TVA: 1Lt . care cumpărătorul este obligat la plata TVA .B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op.LIC B scutite cf. art.Furnizor din SM1 B .înscrie TVA pe factura de la B Decont: .Beneficiar din SM3 Dacă A.AIC pt.AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art. TVA: 1As .Furnizor din RO Documente: factură către B. menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE. presupunem următoarea înregistrare): Document: . art. cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres. furnizorul este din România: Document: factură către B. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .AIC pt. 113 Document: .transportul se face direct în SM3 de către A sau B .Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A .LIC B scutite cf. declaraţia vamală (DVI). 2At* TVA: taxare inversă .LIC Triunghiular Decont: . TVA: 1Ld Decont: .taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A .28 c (E) din Directiva 6 .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op. beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op. 2At>.143 (2)a)d) Dacă B.143 (2)a)d) - Dacă C.TVA: 2At$. "scutit cu drept de deducere" dacă: .Cumpărător revânzător din SM2 C .Furnizor din stat non-UE B .

trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . art. trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare.taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. Gestiunea nu se completează. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid.1. Activităţi independente Conform art. de regulă. Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul.Din tara.48 (7) l/1. Taxare inversa. reparaţii.21 (4)t) din Codul fiscal. . deci înscrieţi corect firma. Prevederi fiscale 1.Din tara. care de reportaj. Capital 2Ex> . în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA. închiriere către alte persoane. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente.documente de transport Tip document: NIRE. Taxare inversa. Taxare inversa.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1.codul OpTVA se alege: 2Ex$ .în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) .cele din alte 114 . cele utilizate de agenţi de vânzări. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. şcoli de şoferi. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). 8. pază şi protecţie. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: . Revanzare 2Ex* .5. dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare.Din tara. chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii. curierat.pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă .intervenţie. CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: . Observaţie În acest context.numai cele din categoriile enumerate mai sus. număr şi data document.taxa colectată B/S achiziţionate pt. Decont: B/S achiziţionate pt. .cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane. Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă . Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . Nevoi firma . Cheltuiala cu combustibilul Cf.

în afară de cele cu combustibilul.achiziţia intracomunitară a vehiculului. adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: . se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: . . recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule.145^1 (2). Astfel. 1. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF.1 de mai sus. întreţinere şi reparaţii. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat.importul. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice. art.).1.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . 1.operaţiunile permise de art. sau cele din categoriile de mai sus. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 . aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. 19 dacă este din AIC. din modelul decontului de TVA rezultă. Pe rd.145^1 din Codul fiscal. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. . 145 din Codul fiscal. 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. prin achiziţie de vehicule . Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf.2.145^1 din Codul fiscal. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării). Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. etc. 17 .transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. Conform art. utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile. asigurare. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art.3. se înţelege : . 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. Astfel.conform art. sau .145 şi ART 145^1 SAU ART. înţelegem că TVA-ul din documente. În consecinţă.conform art. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. exclusiv cele privind combustibilul.145^1 Conform normei de completare.achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct. cheltuielile de funcţionare..147 ŞI ART.147..categorii.. că nu este corect.145^1. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA. Acest lucru înseamnă..cumpărarea unui vehicul din România. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului.21 (3) n) din Codul fiscal. la care se adaugă ca excepţie suplimentară: . ART. .

1 6022.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB .x Menţionăm.1 604.2 6022.în Nomenclator articole.1 X611 XNED C 611.1 XCMB XNED C 6022.în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile .1 X604 XNED C 604./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art./nededuc. analitic 604.2 XCMB C 6022. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB. se poate utiliza şi contul 604.2.1 6022. si reparatii nedeductibile 116 . .2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret. 2.2 611 611.2 604.Chelt.1 611. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N . (Operaţii fără deducere). Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc.5 6022. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile. documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă). cu combustibili 6022.) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.2 611. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604.fara deduc. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret.1 G GC2N GC 3022 6588. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli.1 611.ca TVA deductibil. dar nededus.1 şi 604. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat.în Contab.1 Implementare . iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă. respectiv nedeductibilă.2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile.5 6022. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2. Dacă cheltuiala.

02 = 401. Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi. Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1.Bon consum materiale/ob. deci cu TVA deductibil. s-a introdus un nou document: TVA3 .În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix.NIRE cu TVA nedeductibil (pt.. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 ."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. Contarea este şi ea modificată. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 .3 de mai sus.TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. În cazul documentului NIRE3. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). dacă are rânduri. Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . deci şi în Jurnalul de cumpărări. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3.exigib. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil). defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil. TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului.NIRI cu TVA nedeductibil (pt. plus : 4426. De aceea în jurnalul: MRIY Rec. 3Ax. TVA neded/deduct. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil. operaţii externe) NIRI3 . cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 . acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări.03 = 401.1 minus TVA TVA3 3Ix cu val.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3. 3At. minus : 4426.

cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 .1 401.1 24. pe stoc.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 . 25 .02 Decont TVA: rd.00 4426.se înscrie manual.1 4426.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ . din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022. Contare: 3022 401. din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură. 21: rd.03 401.02 401.1 3022 200.00 4426. 2.02).00 48.1 300. 26 . ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 .00 110014 .00 3022 4426. din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.00 110002 .02 401. 26: 401.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.1 200 x 48 48 200. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix.2.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022. Total doc: 248 lei. cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd. 2Ax.00 4426.recepţie Gest:G.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N. Total doc: 248.1 100.1 200.00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură. 2Ex (deci rulaj debitor 4426.rd.1 72.00 110003 .03 24.1 48. pe stoc. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM. Total doc: 124 lei.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM .DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii.1 401.

1 300.1 24.03 24. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol.03 124. deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.00 Menţionăm.03.1 4426. Contare: 3022 4426.2 4426.02 pe contul 4426.00 Decont TVA: rd.2 4426. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 .recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB.2 3022 124.Contare: 6022.00 24. 200 lei): 6022. Total doc: 124. 21: 100 24 rd.00 24. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 . pe stoc. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile.2 401.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022.03 401. pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.03 100. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 .2 3022 3022 4426. MVI BCM3 110001 .00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil. că soluţiile de la pct. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex.00 4426. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.00 72.00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426. cât şi alte vehicule. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611.00 6022.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt. c) Cazul mixt . cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1). din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022.1 401.1 401.1 100.02 401. Total doc: 124 lei."BCM (consum nedeductibil!)".00 110014 .00 = 100 + 24 24.1 3022 200.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.03 611.2 401.

d1) achiziţie de la furnizor intern .00 . din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022.1 6022.03 2400.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231.TVA3 fără rânduri. Total doc: 124. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil). dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii.1 404 20000. MRIX NIRI 11C010 .2 4426.1 10000 2400 120 . din care TVA: -24 11T002 .03 401.1 404 10000.1 48.00 4426.05. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .00 4426. 26: 401.1 200.1 401. Total doc: 248.02 404 4800.00 d2) achiziţie intracomunitară .00 24.1 404 10000.00 Decont TVA: rd.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr. 21: rd. 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401. 110020): 231.1 401.03 2400.1 4426.00 24.03 Decont TVA: rd.00 231.cu TVA deductibil (NIRI nr.00 4426.1 404 20000. din care TVA: +24 Contare: 4426.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB. recepţii în gestiunea XICC.00 . Total document: +124.OpTVA: 3Ix.1 -24. 110019): 231.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.03 4427 2400.00 24. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.1 4426.03 404 2400.02 4426. Total document: -124.OpTVA: 2Ix. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.1 4426.recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.02 401.00 4426.02 4427 4800.00 231. 21: rd.1 300 x 72 48 100.00 4426.03 Decont TVA: rd.00 c2) recepţie pe bază de factură.00 MRIX NIRI3 11C011 .

Articolul de autolichidare: 4426.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei.6. dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L".Rapoarte contabile şi declaraţii. La livrare.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1).02 404 1290. în mod caracter.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.26 (întocmiţi NIRE3): 1290.1 4426. poate să listeze numai în formatul A4/portret. Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă.00 4426. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă. Centralizatoarele. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret. în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA. Dacă imprimanta utilizată.1 404 8000. . deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390.00 1290.1. trebuie setat în Parametri.03 = 4427 este însă necesar. d3) achiziţie din import .21 rd.03 4426. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: .6. Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document. care permite listare grafică în format A4/peisaj. .Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj. care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul. Listele se pot imprima şi cu hWPrint.00 . 8.Perioada .10 lei. iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T".Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA. 8. 121 . Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT .00 8000.03 404 231. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative.în funcţie de perioada de raportare.cu TVA nedeductibil 231.1 404 Decont TVA: rd. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative.1 rd. suma este setată la 0.17.rd.

obligat la plata TVA.1.altele. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului.1 L S Nr. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil.13 din decont.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. art.operaţii taxabile . care 122 . dar pe rd.1 07. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA. Desigur. De exemplu.2 24.13. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y .1. prestator inreg.1. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA.1-07. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: . benef. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. Ca exemplu.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A. Menţionăm. (TVA deductibil) ASIC.jur-cod VIES 01 21 19.1 17.obligat la plata TVA.1 17. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . rd. taxabile cu 24% ASIC. 143 (2) a) d) Achizitii B si S.1 Indicator TVA LIC scutite cf.1 şi 13. rd.1.1. vor trebui completate de către utilizator.2 24. ceea ce reaminteşte. cât şi la TVA colectat. De ex. Considerăm. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. prestator inreg.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. decont 01 21 19. aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont.2 17. rândurile de regularizări. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd.2 24. . În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19. etc. care nu trebuie incluse în decont. . că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri. benef. col.1.

. de aceea vor trebui rezolvate manual de operator.T1./Initializare perioada treceţi la luna următoare. . în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp. chiar dacă rd.2 din jurnal.03.2 nu apare separat în decont. în Init. La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize. La prima utilizare. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. 2011. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. 2011. 2011.. Programul va semnala.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" . În acest caz.17..când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere. lansaţi Init. decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" .1+17..01 sau 2011. . După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere.TVA. iar apoi. 2011.pentru regimul de lucru lunar: 2011..T3.nu sunt completate: simbolul jurnalului.se utilizează şi la ASIC.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011. Repartizare.T2. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" . c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor. Coduri de perioade corecte: ./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru. . Dacă preţ în vamă # 100%. prin operaţia: Setare perioada temporară.17 din decont = 17.codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal. fie prin Modificare în jurnal. Astfel de exemplu.02. fie prin corectarea documentelor de recepţie. de exemplu 2011. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" .bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" . însemnând că este vorba de o perioadă temporară. 123 . iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI. pot ascunde şi greşeli.T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" .01. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente. dacă s-au depistat erori. rd. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă.

deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente. Documentul se introduce în hMARFA.T3 -> aaaa. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA . Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă.12 În Parametri. pe semestru sau pe an.156/1. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. dacă este necesar. alin. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont. -> Lunara.09 aaaa. Tipuri de corecţii şi introducerea lor . Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie.a treia lună a trimestrului calendaristic. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L). În jurnale apare câte o Fereastră. De exemplu. g) Regularizări în jurnale Principiul este. Cf. oricând în cursul anului.(6/1). însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului.T4 -> aaaa. Includere în declaratii.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. corespunzător naturii operaţiei. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: .prima lună a trimestrului calendaristic. din Codul fiscal.T1 -> aaaa. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente. astfel: aaaa. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. art.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim.T2 -> aaaa.06 aaaa. pot să treacă la jurnale TVA lunare. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale.03 aaaa.

Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului. Arhiva jur. cu numele: JURNVANZ.vanzari Arhiva jur.Destinaţie/Origine . contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată. cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF.ll] sau [aaaa.codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA.Oper.TVA 7 . care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip .Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: .Jurnal de cumpărări . şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări.lună a trimestrului. Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului.verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă. se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă. . că a fost emisă după control fiscal. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID .locul desfăşurării operaţiunii . Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei. filtrând o perioadă anterioară.tip taxă aplicată 125 . Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei. Se poate crea şi un model de factură dedicat. TVA/Jurnal vânzări.DBF.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix. ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel. Din arhive.Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: . În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului . la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni.TVA .2.Taxare . aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta. k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper. Meniurile Sit. pe care să fie înscris. Jurnal cumpărări.Perioada inceput evidenta [aaaa.numărul şi data recepţiei din hMARFA .6.Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit. l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru. TVA şi meniurile: Arhiva jur.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA. 8.prima lună a trimestrului următor.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei . 7Ex etc.Op. Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): . .vânzări şi Arhiva jur. TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control. Desigur. JURNCUMP.Jurnal .salvaţi datele cu hUTIL.

centralizator/operaţii TVA . | prestari servicii.90 8463. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere.2011. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor. care sugerează numărul rândului din decont.15 2000.Corecţii .00 6825.1 | 13.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 .16 2982. se pot exporta listele cf.00 4233. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur. | Livrari de bunuri.00 609. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept.90 1638.00 1223. având capul de tabel de mai sus .80 71.42 500. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană.00 0.25 560.56 24.00 2000.1-3 | inversa) | deducere | impozit. vânzări cf.00 0.42 50. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 . | Livrari B | supuse | si PS.00 2000. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.71 4960.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .Centralizator vânzări .Jurnal vânzări pe operaţii TVA . Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită .00 4000.95 4054.listă ce conţine doar totaluri. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.vanzari.80 4054.o listă mai simplă. Listele sunt late.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.90 4733. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.30 31277. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.95 560. decont TVA .00 0.cumparari.90 4733.16 960.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare.00 0. decont TVA .D390 şi D394 .84 168.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.84 20.. unde se pot face însumări.00 Total 1-Op. La listare se alege de regulă modul peisaj. .00 1517.25 560.85 31277.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560.din hMARFT/Sit.27 800. respectiv Arhiva jur.00 868. Dacă există atenţionări/erori.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.90 2000.din componenta opţională Excel pentru hMARFT. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi.listă care încape pe hârtie A4 portret .85 31277.25 50.scutit | masurilor | scutite | neimpoz. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.11 | 13.16 700.60 154.12 2540. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr.72 4./ | | | |Nr. stocare pe mijloace electronice etc.00 4260. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.25 50.00 293. deoarece jurnalele conţin multe coloane.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD.80 13. prelucrări ulterioare. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT .00 0.62 16895.42 4733.Centr.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: .62 212.Jurnal vânzări cf.00 57. Detalii – vezi în documentația electronică.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri.Err .62 16895. | Total | prestari servicii.03 2000.42 50.95 4054.50 16895. | PS. b) listare din Excel .00 645.00 4233.85 884.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI . cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .

Fiind o componentă opţională. c) listare în format pdf . a). dacă există acces on-line garantat . locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României . 127 . . Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an.pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. În art. precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul. Lunar.trebuie garantată integritatea conţinutului .jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008.7.pot fi stocate în orice loc. precum şi la rândurile de regularizări. Decontul nu se completează din hMARFA.2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. referitor la modul de stocare a formularelor: .la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere.După cum se observă. din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent.în cazul stocării pe suport tradiţional. dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite. Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont. cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator.12. prin indicarea numărului coloanelor din: . deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. din care se pot tipări şi ulterior. recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA. 8.12 din documentaţie. listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). decât în varianta de la pct. În unele cazuri sumele trebuie însumate. La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea. În continuare sugerăm modul de completare a decontului.în cazul stocării prin mijloace electronice: .jurnalul pentru vânzări (JV). listele pot conţine mai multe coloane. Modul concret de completare poate fi mai complicat. La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF.

1.2 07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.05. altele decât cele de la rd.05 07 JC col.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă).03.1.01 03 JV col.1.2+07.05. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. scutite cf.1+07.1.1 04 +/.rd. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt.143 (2) b) şi c).1+. 07. art.1+07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1+05. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 JC col. 07.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri. precum şi livrări intracomunitare de bunuri. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).01 02 +/. din care: ASIC pt. 07.1 JC col. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.2 07.03.1 JV col. din care: JV col.rd.2 05. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE).03. scutite cf..1.03. art. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf.1 +/. art.4 03.rd.1 ASIC pt. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col.rd.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 .Nr.1 06 +/.1. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt. 07.1.1 05 JC col.

Nr.10. 05. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).12 13 JV col.1 = rd.11 12 JC col. cu excepţia celor de la rd. 13. 08 .1+13. taxabile cu cota 9% (defalcat din col. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 ASIC pt. 07. 05 17.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 19. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.14 15 +/.10.1 18 19 = rd. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd.10..rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col.rd 09.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.10.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 = rd. din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 07. 07 19. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri. taxabile cu cota 5% (defalcat din col. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col.1 = rd.2 14 JV col. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).11 11 JV col. 1-3. altele decât cele de la rd. din care: = rd.1. 06 = rd.1. din care: ASIC pt.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

va trebui să raportat greşit.Copiaţi TCIF. Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . CIF este un număr format din 2-10 cifre. reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme). .. dacă sunt plătitoare de TVA. trebuie găsit CIF-ul corect. dacă CIF începe cu litera "R". găsită. Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat. fără parametru). trebuie găsit CIF corect. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF. Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod.se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. din care ultima este o cifră de control. Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2. După verificare. dar este bine să fie completat la clienţi. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). Excepţii de la regula de mai sus: . în Declaratia 394.exe în catalogul hMARFA.. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. 3. Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394. Listarea se execută cu <F10>. trebuie găsit codul. Programul se poate lansa în două moduri: .hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII.se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului.Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. b. confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. . de exemplu la documentul de casă de marcat TBON.pagina:. el apare de regulă pe facturi.).TXT). corectitudinea codului CIF. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394. Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1.Lansaţi TCIF. 2. Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr. . În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală.. se corectează în RO.-.. 133 contact.exe (dublu click. referitor la partenerii fără facturi sau recepţii. telefon. În cazul acestor firme trebuie clarificat.

6. tipul documentului furnizor va fi factura ("F"). Factura va fi raportată în declaraţia 394. Exemplu: facturi emise. este bine să găsiţi codul. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . factură furnizor iniţială: "0405006" -nr. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). inventar.6 va însemna factura. Dacă este plătitoare de TVA.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor.TVA/Facturi aditionale. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. în faţa CIF-ului se scrie RO. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6.b2. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. transfer etc. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. opţional. pct. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului. b3.8. se introduc în meniul Sit. la cerere. iar bonul fiscal nu. dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. De exemplu: -nr.interne. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. utilizaţi şi internetul. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394.d). dacă este preluat din hMARFA. către firme plătitoare de TVA. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. Cod jurnal: = spaţiu. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc.

pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. .Declaraţia 394 .Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. . În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA. Operaţii . Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. . Documentul TBON are modelul A.la facturile emise către firme fără RO.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394. adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO. ca anexă la bon.facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor. Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă. La o nouă extragere.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA. . se şterg mai întâi facturile extrase anterior. Conţine doar recapitulaţia 135 . Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale. În anumite cazuri. e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394. Facturile introduse manual. se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. . dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură. cu cod jurnal vid. se păstrează.se listează după centralizare în 2 exemplare.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare . care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă.

ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie.se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii. Pentru verificare. datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii.sunt înregistraţi în scopuri de TVA .9. pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT).dacă este necesar.realizează AIC sau LIC . declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie. .achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină. Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal. . Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011). Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA.listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente . . Declaraţia rectificativă se realizează astfel: . introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie.pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă. Cu titlu informativ. dar datele nu se încarcă în baza lui de date. . se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic.Achiziţii şi livrări/parteneri .au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 .executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8. fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: .au CIF .liste interne de verificare. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE.

prin aplicaţia Intrastat.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii.000 Standard 300.la Institutul Naţional de Statistică.000-10. De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat. expediţie/origine) . se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar.cantitatea în unitatea de măsură suplimentară .termeni de livrare .mişcări specifice de bunuri . Fişierul creat se poate transmite prin: .cod natura tranzacţiei .ro – vezi în documentația electronică.perioada .ro .ţara parteneră (destinaţie.din facturi sau estimată.tip declaraţie (nouă.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.000.prin software propriu.valoarea facturată (lei) .încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www. Se declară: .intrastat. consumului.suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .intrastat@insse.000 < 900.000. până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.returnarea de bunuri .cod.serviciile .date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) .chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii. .mişcările de bunuri între state membre UE. expedieri .leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani. investiţiei sau revânzării .date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice . revizuită.000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică. on-line sau off-line. denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat . Mod de declarare: .leasing financiar .000. în cadrul aceluiaşi flux.intrastat.mişcări temporare de bunuri .comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic . nulă) .comerţul triunghiular.prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet .000 900.000-20.000 Extinsă > 10.000 > 20.000. dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .e-mail la adresa declaratie. fără transfer de proprietate .bunurile în tranzit simplu . fără TVA .masa netă în kg .introduceri. Nu se cuprind în declaraţie: . Decontul special de taxă La art.ro .cod INCOTERMS . numai în format electronic. în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 .valoarea statistică .mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere .

indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. (2) . trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică.. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. 153. a căror cifră de afaceri . b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin.000 euro. b) şi c). astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.(4) şi (6). (5). precum şi suma taxei aferente. Declaraţia 392A La art. 150 alin. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. la registratura organului fiscal sau prin poştă . realizată la finele unui an calendaristic.153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010). altele decât cele prevăzute la lit.156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art.. 153. este inferioară sumei de 35. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). 153. 153 sau 153/1 .persoanele înregistrate cf..conform art. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane.. 153/1.156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. a căror cifră de afaceri . art. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. de către orice persoană. 153. (1 Când se depune? . 150 alin. 153/1.listat şi pe suport electronic. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art.trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei .. realizată la finele unui an 138 . conform art. art. de către persoanele impozabile înregistrate conform art. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. Mod de depunere: . următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153. de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. precum şi suma taxei aferente..pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf. 153/1.

organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. care în principal constă din: a . Persoane etc. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare.salvarea bazei de date. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). Firme. • Operaţii de creare.. . plăţilor etc. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.completarea cataloagelor (Nomenclator articole.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art.000 euro. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide. validarea şi listarea recepţiilor. 153. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales. OPERAŢII CURENTE 9.1. . cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. Mai întâi anulaţi REVC/REVF. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate. 153. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente.realizarea documentelor . după care factura/recepţia. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.calendaristic. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei.înscrierea. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. încasărilor. anulare. 153. 153. d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. care prestează servicii de transport internaţional. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. este inferioară sumei de 35. 153. facturilor.

dacă este cazul.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu . Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS. se listează jurnalele TVA .la intrări: data recepţiei. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape.. se extrage declaraţia 390-VIES. se verifică. Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate. Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative.la ieşiri: data facturii sau documentului.se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap.se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial . care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză. după care factura/recepţia.se verifică Balanta sintetica/analitica .se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA .toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . se depune la organul fiscal . din contabilitate d) Încasări/Plăţi . se salvează. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară.5. Anularea/validarea facturii este interzisă. 404.exe.recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi. după care factura de referinţă. Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă. 9. se listează. verificate .valide pentru aceste documente.în hMARFT se extrag. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . . . dacă are factură de retur ataşată validă.se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . se listează. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută.la încasări/plăţi: data filei. adică pentru care există document REVC. respectiv 10. b) Situaţia stocurilor .dacă este cazul.7.2. 4111 etc.se extrage Declaraţia 394.toate recepţiile rezolvate. se depune la organul fiscal . confruntarea soldurilor acestora cu 401. Mai întâi anulaţi factura de retur. Mai întâi anulaţi încasările/plăţile.3.toate facturile şi documentele de ieşire înscrise . În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: .se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca. (dacă există asemenea solduri). Datele de înregistrare sunt: . se salvează.

141 . 409. În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune. 392B.listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB. 5311.după importul datelor în programul de contabilitate. 4427 5112. de exemplu: 301.se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii . după care se închide contabilitatea de gestiune. trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală). dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune.operaţii de contare manuală. . 5121 .) f) Contabilitate .anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii. 354. se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2.pe analitice (să fie soldate) 471 .5) s-au contabilizat valori prea semnificative . h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală). 371.jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT .se efectuează operaţia de Contare automată .pe analitice. după închiderea lunii. acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA.înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare). modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. 542. 345.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT.şi cea manuală dacă este cazul ! 3. şi aceasta se importă în programul de contabilitate. se repetă contarea automată . etc. Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată. se repetă importul în hCONT şi încărcarea. dacă este cazul . 302.se verifică înregistrările obţinute . blocare de calculator etc. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. 393 etc.. Arhivarea se face cel puţin lunar. 401. La reluarea activităţii după cădere de tensiune. etc.după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută . g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări . 581 .s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie . (pe analitice mai elocvente).repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB. 303. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză. dacă e cazul (392A. 381. 4111. se procedează în felul următor: înregistrările din 1. 419 4426. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA.

Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării. atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă.3 = 411. transfer sau +/. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328. Se folosesc două documente: .apare în jurnalul de cumpărări .Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă.factura trebuie plătită .Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr. Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON).10. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip.decontare tichete de masă. cu stoc 0.1.Recepţie magazin de la furnizor .3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent. pentru fiecare magazin. Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .NIRMT . Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. Folosind lista utilizator TRANNIRM. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: . preţ contabil 0.. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: . MRM02. .INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .încasări cu tichete Tip 3 .AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr.NIRMF . Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ. având contarea: 461. Contarea este: 5328.. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat.FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.MIT3 .MIT2 . înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA. ALTE OPERAŢII 10.NIRT . acceptate de 10..MIT1 .2.1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC .4 = 5328.Comandă.3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie.încasări cu tichete Tip 2 ..încasări cu tichete Tip 1 .

.. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ...=3. 100 EXEMPLUL 4. 143 . Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2.. -100 EXEMPLUL 5...50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6. Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.=3. 100-50 EXEMPLUL 2. întrucât a fost o eroare de operare. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.=3. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent. 200-100 EXEMPLUL 3.=3.EXEMPLUL 1. Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. întrucât a fost o eroare de operare.. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=. dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic.

0 1000 4000 1000 4000 2.2 ------------------------------------------------. listat.2 rDB 401. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi. în jurnale TVA apar valorile originale.1000 RON/EUR.nef. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci).2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. 144 .=6. Per. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4.0 500 2000 500 2000 50 4. Menţionăm.2 100 500 2100 50 4. Exemplu: 1.2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4.II. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare.3. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării. fav. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). NIRE EUR 4.. cu documentul REEV. moneda. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci).2 sd 401. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.8. -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr.2000 RON/EUR. sold=0. 2.I.. 3. POH EUR 4.0000 RON/EUR. REVF 4. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.1 3. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF.Stabiliţi un preţ de intrare. În documentul afişat. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev. SOLDP 4. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4. La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări).3.

2. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. Verificaţi. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată.1. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. 10.2. După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. ca in exemplul de mai jos: Fig. Executând o listare pe ECRAN. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. dacă a fost deja executată! 145 . Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. 10.

0) IF(xI_4<0.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0. .9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil. . . .-xI_4. ICH . iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera.plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . Dacă la reluare. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . . .2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH.2 401. . din cauza condiţiilor schimbate. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4. PCH .0) a1.-xI_4. . IF(xI_4>0. se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică.1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .0 Lei/EUR 4. .xI_SumaFac.+xI_4. Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH. atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual. . . .0) . .xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .2000 = 50 > 0 401.xI_SumaFac. IF(xI_4>0.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă. Plată în cazul scăderii cursului (favorabil. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.+xI_4. . .2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2.0) IF(xI_4>0. xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" .xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp .xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 . Dacă totuşi se creează manual.0 Lei/EUR = 4000 lei 3. . De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat.2000 = -50 <: 0 401.

b1.2 4111. xI_SumaRev . Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil. chiar şi la obţinerea 147 . Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111. "765" .0 Lei/EUR = 4000 lei 4.fav dif.fav 10.nef dif. xI_SumaRev d) Contare REVC .nef dif.fav dif. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp .nef dif.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.2 765 2000 50 b2.4.reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" .2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111.nef scădere curs dif.1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . "765" .9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. xI_SumaRev . xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.2 1950 50 c) Contare REVF .fav dif. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" . xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp . Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate.

după caz. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ". În cazul documentelor de plată. "Tip plata ". Facturi/ieşiri (fac_). dacă rubricile "Tip incasare".T. tran. LISTE 11. Pe Fereastra Reprezentand 2.. 148 .pe fereastra fişier Reprezentand 2. În cazul documentelor de încasare./. Fişe furnizor (furf). câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule. Loturi de ieşire (facr).T.exe în subcatalogul dbf\FRM.T. Fişe clienţi (facf).). Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata ". RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max.în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=. De asemenea.în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c".F. . 11. . pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi. Loturi de stoc (lotm). acolo unde se află descrierile de liste utilizator.în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare".30 . Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm). însumate (F4) etc.în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. Operare: . Recepţii (tran). Fişe de magazie (lotf). Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2. Loturi de intrare (lotm). după aceste criterii definite de utilizator.30 . Tip plata M max. în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. .F. Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. datele pot fi filtrate.1. liste sunt definite. Pentru implementare: . lotm etc./. reprezintă aliasul fişierului: nomm.unor date pentru un cash-flow primar. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car.

xR_CodM : Articol: : N : N Y .frm şi facr*.xF_.. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile(). atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare.frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori).următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este .. inclusiv marginile. Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei. altfel pe prima coloană .total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 .frm ..dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile(). Contents Format width.dacă există grupe. În toate fişierele. subgrupe.xI_. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere. Numai pentru acestea sunt definite variabile: . Dacă în *. atunci pe prima coloană care are total.frm . în fac_*.dec.. pentru care sunt prevăzute liste utilizator. în tran*. respectiv xF_Variabile(). atunci şi la descriere grupă.dacă există coloane cu total.xR_.frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii... grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului.frm şi lotm*. Apelul trebuie să figureze astfel: . Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului. în inc_*.

factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) .conţine toate datele generale referitoare la recepţii .înainte de listare se selectează luna şi eventual T.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.doc=NIRM .valoare cheltuieli .TRANFUR. fără solduri 150 .(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile ().Catalog de preţuri în lei . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare .Lista recepţiilor (se listează pe A3) .doc=NIRI . cu bifa pe Gestiune .Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .valoare vamă (defalcată pe taxe.în exemplu nu s-a descris capul de tabel .2.dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import.La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică. pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2. .FRM .se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V .FRM .doc=NIRE .FRM .Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare .FRM . PgDn pentru verificare.frm şi se parcurge F2.TRANGEST.NOMMLEI. listat în ordinea grupelor de articole. După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.Catalog de preţuri în valută . luna şi eventual T.se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) .ieşirea se face cu F10.doc=NIRI . atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T.listează doar intrări. listarea trebuie executată din familia de jurnale MR. se selectează T.TRANIMP$. accize şi TVA) .dacă sunt şi alte documente decât NIRMF. NIRMT. dar după ieşire se mai intră odată în . apoi gestiunea şi Stare=V . 11. F3.se poate efectua din familia MR de recepţii. F4.ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) .Catalogul de preţuri în valută.TRANRGES. se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.NOMMVAL$. În Recepţii/Intrări (tran) .înainte de listare se selectează Gest=X. În Nomenclator articole (nomm) . cu date furnizori interni . Liste utilizator definite 1.FRM .FRM . selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).

Facturi neîncasate pe clienţi .lista este grupată pe furnizori..Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.. dacă lotul a fost importat. număr comandă.FRM LOTMLIV.doc = TF . În Fişe furnizori (furf) ..odată cu modificarea cursului. altfel se consideră EUR. 5.FURFFIS. este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi . dacă este import.FRM LOTMCONT. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4.3.FRM .Recomandări: .Listă fişe furnizori în lei .Lista din fişe de magazie .înainte de listare se selectează: Luna.În Facturi/Ieşiri (fac_) . fie moneda din Nomenclator. . dacă este definită. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.Listă fişe furnizori în valută .LOTMVAL$.în listă apare şi număr regim special. nu apare De încasat .% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării.să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .În Fişe de magazie (lotf) .. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .Lista facturilor emise (exprimat în lei) .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.FRM .Cursul de cumpărare este cel din recepţie.FRM LOTMINR. număr factură referită.FRM .înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni .Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 . . Stare = V şi T.LOTMAD$.înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client .FURFFIS$.FRM .FRM LOTMINIT.FAC_VAL$.FRM LOTMVINZ.Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi .FRM . eventual pe gestiune+grupa+articol. la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) . cu preţul de livrare din lot. În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP.FRM .LOTF.extragerea trebuie să fie pe gestune+articol.FAC_TOT.FRM .FRM ..FAC_NEIN.lista este grupată pe monedă şi pe furnizori.

.lista este grupată pe clienţi.se selectează Data=luna (sau ziua). .În Încasări şi plăţi (inc_) .Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .. . ICEC AF 135667/I . altfel se consideră EUR. încasare cec MIBL1 . dacă este definită.FACFFIS$.Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) . ..se alege fereastra: Facturi articole....înainte de listare se selectează: Luna.Cursul de cumpărare este cel din recepţie..FAC_RGES. de înregistrare: Operaţia Jurnal . T.. dacă este import..doc="T" şi stare = V .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.FACFFIS. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării. 8.Ex.FRM . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .FRM . T.lista este grupată pe monedă şi pe clienţi. ----------------------------------------------------remitere cec MIE .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune . Obs..INC_CEC. Client=gestiunea şi Stare=V .În Fişe clienţi (facf) . fără solduri 7..doc .FRM . astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale.FRM .listează doar ieşiri.FACRADMF.Lista adaosului comercial pe mărfuri . la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări .grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice.FACRLIV. ICEC AF 135667 . Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa .Lista fişe clienţi în valută .FACRAD$.Listă fişe clienţi în lei .se alege fereastra: Facturi articole.FRM .doc=BVINZ .Situaţia încasării cecurilor remise la bancă .FACRADGR. fie moneda din Nomenclator.FRM .În Loturi de ieşire (facr) .Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri . Stare = V şi T. se selectează grupa:MA2.dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip. se selectează anul şi luna.FRM . dacă lotul a fost importat.bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) . anul şi luna.doc = TFCE ...doc Nr.FRM .

iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate.. denumirea jurnalului va începe cu 1-. .03. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document..2005) Ordinul 246/06.paralela formular impr.Banca. Adresa.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor). . Cod fiscal..2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ.. având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I .2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31. iar "cc" este cifra de control.paralela Implementare Societate: Completaţi Nume. 2-. 3-.la listare se alege familia de jurnale MI . se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt.Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent. 153 . . Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23. .03. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. 11. De aceea.doc=ICEC .04. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare. Luna şi T. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. reprezintă codul unităţii de trezorerie. băncile şi conturile. ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX.lista va conţine subtotal pe fiecare cec. 4.3. . .. . modificat de: .Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) .2005).Codul: începe cu %. fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică).în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT.02. consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA.cecului.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

Suma . Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica.. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr. Media este Suma . de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult. pozitive.. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă..83 20 1629.. se pot parcurge doar ultimele facturi.83 23 1354. facturile sunt extrase într-un fişier temporar. Din acest motiv se recomandă. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. În rândul TOTAL: Nr.c.D. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică...articole este numărul de articole selectate prin filtre. valoarea este negativă şi valoarea este zero..76 ------------------------------------------------------------d. sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. În rândurile următoare (d. până la care se caută. de vamă (V) sau de cheltuieli (C).39 negative -1428. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori.. atunci se consideră selectat furnizorul de articole.articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159.00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre. apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX. împărţită la Nr.filă=~. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma . Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier. Nr. Indiferent de modul de selectare. Din considerente tehnice. În acest caz. Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero. Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F). 160 . pozitive 32587. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite.. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2.00 1 -1428. Numărul de facturi plătite. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise.. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. de vamă şi de cheltuieli).articole.c.

HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină.5. chitanţe.1.Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT. Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA. ..4. avize) în sistemul de operare Windows.txt... Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare. watermark. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor. . Componenta imprimare grafică documente (facturi.2. . Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi.3. Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale.Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT. Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: .ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide.Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document.12. 161 . caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. Utilitarul poate fi folosit: . . semnătura şi ştampila. date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: . După crearea fişierului de descriere.pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor.8. Utilizare: . unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. avize.împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului.6. ca datele vânzătorului. logo. . Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark). -10.2. . . rezultând documente cu bună lizibilitate. .. HPRINT HPRINT . HPRINT . . iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI.9. .PRNT___1.PRNT_M_1.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat. Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite. .7. HPRINT HPRINT . hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul.

. Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus. . Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus. Wm_Oblic. .un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. . câte caractere 12 cpi se pot imprima. opţional.DBT LOGO.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. dar numai în scopul testării. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: . Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat. 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare.linii numerotate cu 6lpi. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. . dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. aşezarea documentului pe pagină.Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste. Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. catalog temporar.un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul. opţional. Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark. . Parametrii generali de configurare .BMP - TMP hPRINT. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe.BMP TEXT. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate.DBF.txt din pachetele de instalare. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare. . etc. parametrii generali de configurare. opţional. subcatalog HPRINT. SIGN. utilitarul de imprimare. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10. cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA.parametrii imprimantei.conţine date generale. cum ar fi date privind vânzătorul.un rând de caractere tipărit cu 12 cpi.bmp.bmp şi Wm_Oriz. care apar pe fiecare document.un rând de caractere tipărit cu 10cpi. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 .

Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i).parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei.GROSIMEL . Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite. În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. Exprimat în puncte de tipar. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. la secţiunea [FACTURA]. . Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS. Dacă formularul nu încape pe orizontală. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. se poate micşora MARGINE_STANGA. definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă.Grosime linie. În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. În mod prestabilit nu este completat. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. 163 . Un punct de tipar= 1/72 inch. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. La tipărire. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. Este indicat. Lungime formular . fişierul poate fi mutat pe calculatorul local. care în mod prestabilit este 65. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. .hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului.MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. De altfel. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă. nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! . . De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI.LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS .

Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. Dacă se întâmplă acest lucru. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. Se poate mări sau micşora. Secţiunile agreate: [AVIZ]. culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. iar dacă #COLOR=D.Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. Pentru a economisi toner. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. 164 . conţinând ştampila şi semnătura. Tipăreşte un şablon peste formular. mărite la tipărire. .alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. Nu se scrie întregul formular colorat.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. dacă #NR_EX > 1. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3. atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. Nu se tipăreşte pe chitanţe. . micşorate. Are influenţă numai la linii.5 puncte. se înscrie numărul exemplarului.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. titlul documentului şi număr exemplare. . Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. Pe factura format A5. Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz.Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. [FACTURA_A5]. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat. nu se înscrie numărul exemplarului pe formular.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. Dacă parametru COLOR=D. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului.Implicit este de 0. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos. 16777215 . Funcţionează numai sub sisteme de tip NT. fără nici o prelucrare. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. dacă s-a ales COLOR=D. Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. pe al doilea cu roşu. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. [FACTURA_CHITANTA]. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului. nu şi la textele tipărite. [FACTURA]. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate. şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! .bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. .5 cm.5 x 3. este necesar ca fişierul . acolo puneţi valoarea 1. .

parametrii generali de configurare. Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală.opţional. Formule).BMP TEXT. - SIGN. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. de unde poate fi lansat direct. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat. 165 . semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. ca documentul să se completeze corect. Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. Definiţi parola specială pentru hUTIL.DBT LOGO.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk. Astfel. Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel. Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT.BMP hPRINT. Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit. opţional.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. [CHITANTA].BMP bază de date de tip hPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon. Dacă parametrul SIGNATURE este definit.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială.opţional. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk. . Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit. .utilitarul de imprimare. c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor.[FACTURA_FTVA]. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă.DBF. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D. sau . aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. subcatalog HPRINT. .

generat în hMARFA la listarea documentului. În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. Cele două descrieri au o sintaxă identică. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). diferenţa constă în interpretarea lor. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 . Definiţi parola specială pentru hUTIL.. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT.. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. Prin lansarea listării. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. Exemplu: . aşa cum a fost prezentat mai înainte. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. potrivit documentului hMARFA listat.în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. În acest caz.2. Aşa cum s-a văzut mai înainte. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. Prin urmare.

Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. . Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura.eventual numărul de factură al primului formular.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR".factura. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. maximum 6 litere/cifre. Numărul se scrie în rubrica Nr.. Logica tipăririi se implementează în acest script. În acest caz hPRINT nu este lansat. 167 . . la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului. maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr.numărul de formulare dorite. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. este afişat fişierul de descriere a documentului. De exemplu: 110001. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx.. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. De exemplu: ABC 000001.TXT. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar. Dacă s-a ales pe ECRAN. Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: .eventual seria şi numărul primului formular. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă.

exemplarul 1 şi Aviz A4. Evidenţa articolelor se face pe coduri. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5.3. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. prin Remote Desktop sau în mod terminal. e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. • 12. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea. la generarea modelului. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională.80.6. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă.bon de casă cu factură anexată. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). În antetul listelor apare numele firmei. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. ELMAS. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. 168 . Dacă acest test este omis. dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru.4. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă.5.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. Contează numărul staţiilor care folosesc produsul. dar sunt identificate prin coduri diferite. depozite). hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea. 12. ZEKA etc).bon de casă propriu-zis . pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor.În hMARFA. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. în funcţie de numărul staţiilor de lucru. pe acelaşi calculator/reţea. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. ELKA. De exemplu: 1 2 .

7. automat se alocă următorul cod intern disponibil. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. Prin regula de echivalenţe implementată. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent. În continuare. în coloana Cod. adică AAA şi BBB în cazul de faţă. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. de obicei cu imprimante laser. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol.reordonare coduri echivalente. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern. Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. etc. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC.Practic este un utilitar încorporat în program. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. 12. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. situaţie semnalată de program. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol. Ele se pot lipi pe produse. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . mărfuri. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. La definirea unei echivalenţe noi. În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole. bonuri de consum. 169 . pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat.

2011 20. denumirea jurnalului va începe cu 1-. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă.000-20.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1.07. Astfel.8. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. 3-. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat.07. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4. Adresa. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. Cod fiscal.07. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie. nu mai este necesară completarea manuală a acestora.07. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3.2011 19. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB. dacă aceste file nu sunt închise. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. sau dacă fila este închisă sau nu. cu referire la recepţia plătită.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5. În momentul primirii extrasului. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. De exemplu: Nr. Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr.2011 18. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2. băncile şi conturile. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. 4.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. 12. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~". este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. dar nu avem încă extras de la bancă. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. 170 . 2-. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă.000 pe lună). se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.

selectând ECRANxx. Preţ mediu De regulă. .exe lansaţi: > hOP. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12.Listare Listare pe ECRAN şi F8 . În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune.separat pe fiecare gestiune. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date.stocul final este evaluat la CMP 171 . Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: . Cost mediu ponderat lunar 2. Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. Dacă CMP se calculează pe gestiuni.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie.pe unitate. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m").LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Este lansat programul Windows: hOP.9.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite. trimestrial sau anual. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: .exe /h Obs.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate. Imprimare paralela. Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând. . fie lunar. În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. cu data plăţii. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO.exe. Imprimare OPH-RNCB. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1.LST creat. Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. .

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

xF_DataFac.La ieşirile externe (TFAC.2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. introduceţi. modificaţi.xF_DataFac. !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM.xF_Gest.xF_Gest. TFCE). ştergeţi documentele anterioare. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.Dacă CMP se calculează la nivel de unitate. valorile rezultate de asemenea 175 . Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica.2) 2. Nu anulaţi. Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP..xF_Gest. 2) ..# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar). pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă. validaţi.xF_DataFac.2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit.. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate . fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv). rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale. În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. Dacă este posibil.. Situaţia soldurilor fără stoc.AND. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac . Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă. În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP.xF_DataFac. Operare În momentul validării documentelor de ieşire. 2) := xF_VCont := xF_VCont . Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate.Cantităţi ieşite). liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări . după care ieşirile.

c) prestările de servicii prevăzute la art..2003 privind Codul fiscal (MO 927/23.(2) lit. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă. (Obs.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29.10. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1. prin extragerea datelor introduse în hMARFA. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art.2004).01. Reglementări 1.143 alin. // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile. 133 alin. a) şi d).01.02. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri. în utilitarul hMARFT. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă .) Legea 571/23.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat. Fişele fără stoc şi rulaj.2003). cu modificările şi completările ulterioare 3. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . 153 sau art.) art.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T. 132/1 alin.01. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj.156/4 (1). 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente..12.2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.) Ordinul 76/21...sunt rotunjite la două zecimale. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România. b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase.) HG 44/22.12.05 12.) art. dar stabilite în Comunitate. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională. cu modificările şi completările ulterioare 2.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. hMARFT .

Menţionăm. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". achiziţii care urmează transferurilor scutite. că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente.prestări intracomunitare de servicii AIC . pe fiecare document în parte. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. Din această cauză. dar stabilite în Comunitate. Datele apar în această fază analitic. d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). Se completează. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile. d) prestări intracomunitare de servicii (P)."Ld" sau "Pd". b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. c) achiziţii intracomunitare de bunuri. dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă. (2). Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. De exemplu. datele pot diferi 177 .în luna calendaristică respectivă. în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). va apare: *** Cod tara eronat. b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . pe fiecare tip de operaţie în parte. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Menţionăm. "S".achiziţii intracomunitare de servicii t . e) achiziţiile de servicii prevăzute la art.) este prevăzut. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. 150 alin. (2). achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. Menţionăm. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. se lansează utilitarul hMARFT. SECŢIUNEA II 1. 133 alin.Triunghiular. Codificări în declaraţie 3.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. de la persoane impozabile nestabilite în România. apăsând tasta <F1>.) ANEXA 2.

c5)Apăsaţi butonul VALIDARE. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor.1= rd.1= rd. În fiecare lună copiaţi firma.formular validat pt.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390. 2At rd. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA.pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale. modificate apăsaţi DEBLOCARE.pdf .1 JC A 2Ax. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia..pdf).. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3. listarea şi exportul datelor. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT.de cele din decontul de TVA. De exemplu: firma.1.2.1.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL. validarea.ro.7. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.) Art. 178 . În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă.7.01 JV P 1Pd rd.3.pdf în firma_llaa_CF.anaf. hMARFA şi decontul TVA (cf.17. 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF. Dacă ulterior datele trebuie reimportate.pdf. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier".1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. în mod obligatoriu.pdf .5.1 JC S 2Sx rd. centralizate în utilitarul hMARFT.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT.19. Declaraţia recapitulativă se completează. Import fişier şi Validare.

c6)După VALIDARE.11. Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF. Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia.11.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. rectificativă Setare decl. hMARFT .txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT. apăsaţi Salvare fişier text pt. indiferent dacă acestea au mai fost declarate.) Ordinul 2861/09.prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică).): . executaţi operaţiile: Setare per. După aceea.2009) 3.la registratura organului fiscal . Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. unitatea fiscală.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală.formularul se editează în 2 exemplare: .2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10. dar înainte de Centralizare ! .). c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12. cu toate datele la zi. dar înainte de listare şi export.) Ordinul 3512/27.prin scrisoare recomandată . Aceste liste se obţin după Extragere.10.2008) 2. împreună cu suportul electronic.11. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. . Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă.10.un exemplar se păstrează de contribuabil. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică. 179 .2009) Componenta extras de cont în lei este opţională.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23. Recomandăm. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1.după centralizarea datelor. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT. poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2.) Ordinul 3055/29. Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA.10.modalităţi de depunere: .12.rectificativă . Declaraţia VIES rectificativă Cf.

6(1)). pentru semnare (toate exemplarele). număr). Circulă: . stradă. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. Ordinului 3512/08 (1.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). Se arhivează: .la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). 2. provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală.a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. .decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct. datoriilor şi capitalurilor proprii se face. precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. precum şi ex.de asemenea. . În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: . care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului.la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex.) 28. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct. avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi.contul. Se întocmeşte în 3 exemplare. adaptate specificului activităţii (pct.judeţul.sediul (localitate.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. . după primirea confirmării).3. .codul de identificare fiscală.5) .) serveşte la: . Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: .) 4. aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf. . 180 . care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. pentru confirmarea debitului. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. pe baza datelor din contabilitatea analitică.proceduri scrise. potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente. rămase neachitate. . 2. Nerespectarea acestei proceduri.(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor. de regulă.42).denumirea unităţii creditoare. .(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii.

semnături: conducătorul unităţii. care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. 44. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor. conducătorul compartimentului financiar-contabil. Ordinului 2861/09 (2. explicaţii. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.) pct. recomandăm să verificaţi: . Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. Măsuri care se pot lua: .. suma. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral.chiar anul .56 (3).56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct. felul. Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă.. În scopul prezentării 181 . Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare . inclusiv ştampila.recepţiei) .) pct.491). procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice. 3.) pct. după caz. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. conform posturilor din bilanţ. (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. datoriilor şi capitalurilor proprii. grupate după natura lor.189 (2)).contarea greşită a documentului .data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna . În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor..(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor. Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. datoriilor şi capitalurilor proprii. 4. denumirea formularului.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. denumirea unităţii debitoare. ea se înregistrează în contul 4118. în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct. Elementele de natura activelor.. Rezolvarea diferenţelor 2.) pct.corectarea propriei evidenţe sau contări .emiterea de noi documente de către părţi. numărul şi data documentului.- banca. datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere.notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă .

valoarea creanţelor.în bilanţ. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus.creanţele şi datoriile în valută.În Fişe clienţi. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. iar pentru disponibil. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză. . creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. La finele fiecărei luni. pct. în coloana M (Mod expediere) nu 182 . Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. la pct.se introduc facturile. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. după caz.2. Observaţii . disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni. în valută etc. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. recepţiile. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: .3 din documentaţia electronică. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct.7. . în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare. În acest caz. 10. după caz. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi.186. astfel evaluate. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul.

au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. datele vor fi 183 . Data înregistrării este data preluării din fişe. Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru. modificaţi în Tipuri de documente formularul. Verificări În Listare selectivă avem: . Sold actual=0 Dacă se consideră. Acestea vor apare pe extrase. în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold. deci nu se va lista extras pentru ele. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate.Centr. Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare.se pot confrunta datele din col.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA.soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . . Dacă doriţi să modificaţi această dată. Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi). Pe fereastra de fişier. Cu Modificare. ci " ".Extrase clienţi . la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Pe rândurile documentelor.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele. unde e necesar. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA. în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. Dacă s-au preluat corect datele. în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat. cu semnificaţia se expediază (nu se listează). pe conturi. Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). cu Modificare se pot înscrie explicaţii. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total. şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. înscrieţi-le pe liste manual. În coloane avem: Sold extras .vom avea litera X.avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. În acest caz. adresa sau documentele justificative.extrase pe conturi . fără să se actualizeze fişierul Firme).

Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. la apăsarea tastei <F10>. Pentru a preciza. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei. prelucrări ulterioare. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). La listarea extrasului de cont.. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:. . nu se va lista extras de cont. în hMARFA.).preluate separat. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont.În Extrase furnizori.. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă.Menţionăm. numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei. În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit. Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere. Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT. audit. Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize. La imprimarea cu PDFCreator.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1.. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". De exemplu. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. . Listare extrase . se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. Trebuie asigurat ca: . apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. care le fac mai mai uşor de completat. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. care este sediul principal.

Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp..stabiliţi. Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail.bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii). cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf. din care se pot tipări şi ulterior. (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei . . . . În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul.la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF). se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului.se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . date punct de lucru 1.se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail.. Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă.baza de PCTL2 . b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax. WIN. . . Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail. că se alege tipul de imprimantă WIN-P. cu deosebirea. Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail. În acest caz.. de data aceasta pe DISC.se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori .lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A .baza de PCTL1 .în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog.deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.baza de de date: date sediu principal.se listează extrasul. cu titlul s_ext.Executaţi exportul PCTL2 . c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul.Filename:<Title>. sau se pot lista selectiv. . La listare se procedează ca mai sus. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 .la fel FIRMA .tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) . sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC. dacă există un server de fax configurat.deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 . Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4. jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG..

Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. se pot exporta listele cf..se vor putea arhiva listele în mod sistematic. Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . Atenţie. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite.xls.xls. 12. Jurnal cumparari. O altă limitare provine din aplicaţia Excel.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date.se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor.6. lista este preformatată. a) din cap.decont TVA Export in Excel/Open Office 1.xls. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă.vezi pct. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . selectări. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor. Jurnal vanzari. prelucrări ulterioare. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic.2. să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului. 186 . În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada. Implicit. grupări. Arhiva jurnal vanzari. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT. decât în varianta listării obişnuite .opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel. listele pot conţine mai multe coloane.8. . Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori.000 de înregistrări. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.decont TVA . sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65. Lista Export in XLS cf. unde se pot face însumări. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011.xls pentru noiembrie 2011. stocare pe mijloace electronice etc. .xls.12. Avantajele listării în format Excel: . La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. hMARFT . dacă modificaţi aria de tipărit.stabiliţi.

transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD. arhjvanz. Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii. situaţii etc.xml.recepţia produselor finite în hMARFA.în hPROD .calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor.xml.componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe. Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump. .xml.vezi în documentația electronică 12.de tip HAMOR Soft Ex. . .13. arhjcump. 3. statistici.alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). . cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate. Varianta 2: .recepţia produselor finite în hMARFA.introducerea consumurilor de materiale în hMARFA. Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit.calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD. 187 . . . hPROD Varianta 1: .transferul cantităţilor de produse finite recepţionate.Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel. La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă.xml. .) în programe de calcul tabelar.transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD. . jurnvanz.. Exemple: . hMARFI .. Vezi Detalii . .

.generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA.generare facturi pe bază de avize. recunoaşterea reperelor dintr-o magazie.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete.dispozitive mobile . legătura cu Optimall: . . operaţia de import/export va afecta toate jurnalele.schimb de date în format text sau . . pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil.pentru flexibilitate. sold clienţi. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2. . Sapel. unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet.culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.facturi.culegere de date pe bază de coduri de bare.generare recepţie prin transfer pe bază de avize. de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil. . .legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer.DBF: sold furnizori. 188 . Lansată în mod comandă.automatizare operaţii tipice în hMARFA: . Datecs): .EXCEL .operaţiile de import/export pot fi executate interactiv. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. Ex.hMARFA . (Elca.case de marcat Ex. Omron. dar presupune şi definirea unui document nou.încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA . . Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C.preluare date din hMARFA.generare factură rate. Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă. Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale.generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă. pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem. .. . nomenclator de materiale. fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. Ex. . .ordin de plată pentru rate lunare. chitanţe pa baza datelor preluate.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU. . Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal.generarea fişierului PLU. . prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat. Astfel. Cu alte cuvinte. . .

Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer. Astfel 189 . Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare.dacă s-a selectat deja un aviz.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT). xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !". În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat. Dacă se indică mai multe avize. În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize.Aviz ptr. Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . Validare/Anulare abandonata !". xF_Gest. .AND. În prezenta implementare. întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac .câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează. prin validarea avizelor se operează stocul. Avizele pentru transfer trebuie să fie create. Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). adică din gestiunea din care sunt transferate. va conţine toate avizele încă nefacturate. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. Se generează recepţiile din import. Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. transfer sau +/-INV. .dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. avizele nefacturate.

iar veniturile prin TFAC generat. produsă de firma AROBS Transilvania Software . xF_ContEd . În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND.in marfa". xF_VCont "CV". Agentul. deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. xF_VCont "CV". OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări. xF_TipFac . xF_1 . .întocmirea facturilor. @xF_ContE. xF_TipFac . Avizele marcate nu vor putea fi anulate. xF_CodGr. Prin urmare. xF_ContM . Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F". .AND.14.cu interfaţa pentru palmtop . Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor. PDA-uri. "transf. "desc. xF_TipFac . xF_DataFac .1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest.@xF_ContM) "DV". h_LDOM(xF_DataFac) . LEFT(xF_TipM.". xF_ContM . Validare/Anulare abandonata !". . xF_NrFac . xF_Linia1 . OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. . @xF_ContEd) "DV". încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM. xF_CodGr. Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile.din gest. 190 . xF_1 .încasarea facturilor. telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: . xF_TipFac .sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". xF_ContEd . xF_ContM . Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. hMARFI . Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac . xF_DataFac . xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. 12.preluarea comenzilor. . xF_NrFac . După generarea facturilor. astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat. agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. 0) #ABANDON De asemenea. avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. se va modifica şi formula de contare. În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. Practic. xF_Linia1 . . . h_LDOM(xF_DataFac) . xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest.vezi în documentația electronică.gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor. xF_ContM . .

pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: . aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem. . vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer.. după care se reia operaţia de import.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01.) şi se lansează Import/Optimall.. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative. articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit.. Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. . operaţia de import este întreruptă.Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie.varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi. Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă. . Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează.vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru..preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex.. corespunzătoare stilului de distribuţie: 1. . programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA. A02.import în hMARFI . . Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi . operaţia de import este întreruptă. Dacă partenerul nu există. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda. Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. În acest caz se declară manual partenerul referit.pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall . În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. "MID01". Comenzile. Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă .După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex. după care se reia operaţia de import. A99. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem. . "MID02". . 191 • . Executarea operaţiei de transfer .când se întoarce agentul la firmă.

agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.7. La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online.varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile.: MID01 Borderou incasari Agent 01. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi.jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent. care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări.15. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi .aa . . Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti. . MID02 Borderou incasari Agent 02 .când se întoarce agentul la firmă.cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată.pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati. ex.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581. . .Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui. precum şi cu stocul din maşină .încasare agent de la client: 586.7 586.se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului. Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: . Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: . Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12.1.depunere sume încasate de agent în casă: 586.6. 192 .in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura .7 .se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa.se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date. 5311 586. .soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă.6. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA. Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581.2. când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi. hMARFI . Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet. .aa 4111. Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.6.ccc .programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT).

hMARFE . • Diagramă: diagramă corespunzătoare. 193 . Exemple: simplu . situaţii etc. transmitere circulare prin e-mail etc.vezi în documentația electronică cu imagini .opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel.18. clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers.catalog de preţ. Presupune Excel 2000 sau mai mare.similar pentru situaţiile la cumpărări. pe articole. a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi). hMARFE .19.vânzări/luni în USD . pe rute. În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. Exemplu personalizat .12. a unor oferte de preţuri personalizate.vezi în documentația electronică personalizat . 12.17. rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc. • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA. Exemple: .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate. filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls .situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată. .vezi în documentația electronică 12. Exemplu: .vezi în documentația electronică .vezi în documentația electronică .vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă.vânzări/cantităţi .vezi în documentația electronică . Exemple: . statistici. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru.listă vânzări . • Vânzări: situaţie vânzări generate.16. afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare.vezi în documentația electronică 12. hMARFE .ofertă de preţ. pe clienţi.). pe agenţi. hMARFE .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit. pe luni şi combinaţii.