HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

. . . . . . . . . . . . . . . . . Tipuri de tranzacţii . . . . . . . Recepţii de la furnizor extern. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cotele de taxă . .2. . . . . . . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . .4. . 76 5. . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . 3. . . . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.2. . . DOCUMENTE DE INTRARE . . . . . . . . . . Stocuri şi solduri iniţiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . .9. . .Cuprins 1. 2. . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . .. .6. . . . . . . . . . . . 2. . Fişe furnizori/clienţi. Operaţii cu banca . . . . . . . . Factura . . . . 2.1. . . . . . 2. . . . .6. . . . . . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. Stocuri . 8. . . . . . .4. . . . . . . . . . .. . . Urmărire plăţi impozite. . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . EVIDENŢA TVA. . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . 3. . . . . . . . . . Intrări . . . . Cataloage . PREZENTARE GENERALĂ . 77 78 78 88 6. Transferuri interne . . . . . . . . . .4. . . . . 7.1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . . . . . . preţ de vânzare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 4. . . . . . . Operaţiuni impozabile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . . . . . . . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11. . . . . .6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . 7. . . . 89 7. . . . . .3. .1. . . . . . .8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.1. . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . Stabilirea contului corespondent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. . . . . . .1. . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . 3.1. . 8. . . . . . preţul contabil. . . 7. . . . . . . DOCUMENTE INTERNE . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . 4 . . . . 2. . . . . . . . . . .2. . . . . . 2. . . . . . . . . . . . 89 6. . .12.11. . . .3. . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . 4. Particularităţi . .1. . .Modularizare programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alte încasări şi plăţi . . . . . . . . 75 4. . . . .8. . . . . . . . . . . . . . Studiul agentului economic. . . . . . . . . . . . . . . . . 5. . Operaţii de casă . . . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . Ieşiri .Contabilitate . . . . . . . . . . . . . . . Bonul de consum . . . . . . . .7. . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . Noţiuni de bază. . . . . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . Părţi . . . . . .1. . . . . . . . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . . . . . . . . . . . Încasări/Plăţi . . . . . . . . . . . . . . 7. . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. .4. . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . contribuţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9. . 3. . . . . . . . 3. Codificări. . . . . . 4. . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adaos comercial. DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . .7. . . 3. . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . .3. . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . Tipuri. . .2. . . . . . Reevaluare disponibil . . . . . . 3.10. . . . .5. . . . .5. 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .17. . . . . .3. . . .2. . . . . . . . . .9. . . .situaţii manageriale] . .5. . . . . . . . . . .10. . . . . . . . . . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . . . . . . .4. [Opţiunea facilităţi financiare]. . . Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. . . . . . . . . . . . . . . .18. . . . . . . .. . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. .3. . . . . . . . . Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . . . 12. . . 12. . . . Exploatarea curentă. . . . . . . . . . . . . . . . Măsuri de simplificare (taxare inversă) .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. . . . . . . . 12. . . . . . . .19. . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . . 11. 8. . . . . . . .. . . . [hMARFI . . . . . 10. . . 139 10. . . . .8. . . . . . .3. . . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . .2. .sistem Optimall]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . Listare ordine de plată trezorerie . 139 9. . . . . . . . . . . . .7. . .14. . . . avize. . . . . . . . . . . . . .8. . . . . . . . . . . . . . . [hMARFI . .1. . . 10. . . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . . 8. . . . . . . . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . . Liste utilizator definite . . . . . . . . . . . . . . . . . . Plus/minus inventar. . . . . . . . . . . . . . . . .componenta transfer documente]. . . . . . . . [hMARFE . . . . . . 8. . . . . . . . . . [hMARFE . . . . . . OPERAŢII CURENTE. . . . [hMARFI . . .4. . . . . . . . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . .1. . . . . . . . . .2. . . . . .2.1. . . . . . . . . . . . . . . . [hMARFT . . . . . . . . . Reevaluare sold facturi în valută . . . . . 12. . . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . [Opţiunea coduri articole echivalente]. . . . . . . .LISTE .8. . . . . . . . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. . . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . . . . . . . .7. . . [hMARFE . . . . . . . . 12. . . . . . . . 8. .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . . . . . . . . . . . . . .componenta declaraţie 390 (VIES)] .. . . . . . 12. . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. Elaborarea jurnalelor TVA .11. . .ALTE OPERAŢII . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . Asociere termeni la încasări/plăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9. . . . . . . . . . . . . .6. . . Creare liste utilizator. . . 139 9. . . . . . . 8. . . . . . . . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. . . . . . . . . . . . [hMARFT . . . . . . . 11. . [hMARFE . . . [hMARFT . . . . . . . . Alte declaraţii. . . .5. .1. .6. . . 12. . . . . . [Preţ mediu]. . 12. . . . . . . . 12. . . .1. . . . . . . chitanţe)] . Listarea jurnalelor TVA . 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . 12. . . . 8. . 8. . . . . . . .2. . Operaţii la închiderea lunii. . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . .componenta extras de cont parteneri]. . 8. . . . . 12. . . . . . . . . . . . 8. .9. . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . . . . . . . . . . . . .cu interfaţa pentru palmtop . . . . . . .5. .4. .6. . . . 11. . . . . . 10. Codificarea operaţiilor în hMARFA . . . 12. . . .15. . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . .12. . . . . . . . . . .6. . . . .13. . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . Operaţii cu TVA în hMARFA. . . . .16. . . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. . . . . . . Documente pentru evidenţa TVA . . . 12. . . . . . . . . . . .

ordine de plată etc.cote de TVA.operaţiile de recepţie.pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi. se pot urmări atât clienţii. Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros). forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă.se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA.se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . precum şi a celor financiare (casă. mărfuri (inclusiv din import). . cât şi furnizorii. . .pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie. .1.recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . facturi. materiale. avize.catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1. de a le tipări pe imprimantă gata completate . în care: ..şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare.cataloage de ţări şi judeţe. conţinut şi contare recomandată). . produse finite. pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator. . facturi însoţite de chitanţe. avize de însoţire a mărfii. Ca sistem de evidenţă operativă.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni. . Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . crearea jurnalelor necesare. clienţi).lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole. dar actualizabilă). PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri. Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. vânzare. produse sau servicii.documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare. bonuri de consum etc..) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv. Documentele (recepţii. . plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc. .facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile.în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime. stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . a operaţiilor comerciale (furnizori.contabilizarea operaţiilor efectuate . La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: .documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 . . de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri.

bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale. respectiv facturilor. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. Astfel. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. etc.în cazul recepţiilor de la furnizori. de condiţii de livrare. intrare.). persoana care facturează sau casier. 2. după scadenţa lor. lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. firme etc. scont etc.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. plan de conturi.. senzitive la contextul în care le-a solicitat.. vânzări şi încasări: . deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. În momentul vânzării. din contră. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. el necesitând cunoştinţe elementare de operare. Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. situaţia încasărilor şi plăţilor. Aplicaţia este vizuală. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. De asemenea. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului.). a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. diferenţele de încasat şi de plată. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare.la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. modul de operare fiind foarte asemănător. lunar) în aplicaţie. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. i se furnizează într-o fereastră. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. etc. documente de plată etc. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. un câmp de cont. . în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. se poate completa data scadenţei plăţii. loturi. în funcţie de client. facturi. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. 7 . Datele nu sunt "ascunse". se poate aplica remiză. codul putând fi selectat pe baza denumirii. decadal. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni. nomenclator de mărfuri. poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare.

99) . Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei. cum arată listat pe hârtie.99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise.999.htm. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier. Lansarea manualului electronic: .999.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator.999. pentru economie de spaţiu. . puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor.999 la +99.999. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program.999.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică. iar la afişare. Cu toate aceste facilităţi. unde articolele sunt ordonate după data calendaristică. în formatul aaaa.căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa.99 la +999.99 la +999.999.ll.999) .pe ferestrele de editare: zz/ll/aa . Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta). este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici.numere reprezentând cantităţi: (de la -9.ll.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.999.999. implementarea bazei de date consultaţi Cap. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor. se pot defini tipuri de documente noi. .***************).zz . Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs. în formatul: aa. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: . se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare.acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. 8 . tipurile de documente pot fi adaptate.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99.. aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual.999. Pentru detalii în legătură cu organizarea. dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă.999. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice. se afişează steluţe (ex. Se pot efectua o serie de parametrizări. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99.999. cum se contabilizează.zz . în ce liste apare.pe ferestrele de fişier.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA . Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie. Dacă veţi lucra numai în operare. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz.999. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error".3.condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor.

stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . Se pot introduce numere între -999. 2. .999.definirea grupelor de articole . fundaţii.Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program . şi în valută.maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă .sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop.999. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor. De regulă.dacă este cazul.999.dacă se utilizează şi această aplicaţie . ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare. în documente este memorată valoarea în lei şi valută.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei . din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi). deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale.999999.pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare. . Dacă este necesar. 9 . Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului. De exemplu: 1 EUR = i. La unele valute. Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS). . Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii. Însă atenţie. produse sau mărfuri .în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune.1.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor .verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT .999999 şi 9. Calculator de buzunar Calculatorul.999.0izzzz RON.999. . Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente. . organizaţii etc.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi. apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale.pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă . listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane. Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul. iar cursul se calculează din acestea.zzzz RON.identificarea mişcărilor de materiale. ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2. Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale.zzzz RON. De exemplu: 100 HUF = i. şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi.

4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2. .reparatii TV At.3 S1. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie.1 S1. de desfacere. aprovizionare etc. adică secţii. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare. un depozit pentru mărfuri cu ridicata. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. reparaţii maşini de scris. o centrală termică şi prestează servicii de transport. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. DEMO SRL are o secţie de producţie. 2. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune.1. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi.2. Cod TV MS CA Denumire At. un personal propriu. efectuate de firmă în ansamblu. o conducere proprie. Exemple: 1.2. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. administraţie). aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie.2. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum).2 S1. un magazin cu amănuntul.

un bon fiscal pentru benzină.2. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu. 371. Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. De aceea. 381 etc. care nu va fi stocat.). Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi.). Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. care sunt gestiuni pentru stocuri. Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". 302. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. contabilitate pe La firme mai mari. produse. mărfuri cu amănuntul.2. servicii etc. trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). materiale. ele fiind de fapt depozitele existente. materiale de natura obiectelor de inventar. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare. La firmele mai mici sau noi. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. adică "gestiuni propriu-zise". Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. 1) Astfel. organizate atât pe tipuri de articole. la toate implementările programului hMARFA. va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. o factură de curent electric etc. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli.). în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". mărfuri cu ridicata. unde vor fi adăugate toate 11 . "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite.o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii.inevitabil . cu diverse preţuri în anumite gestiuni. respectiv un articol cumpărat pentru firmă. există totuşi . ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil. gestiunile există şi practic. etc.2. deci la toate tipurile de firme. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. produse finite. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni". 345. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). trebuie definite gestiunile specifice. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări). trebuie să existe o gestiune de destinaţie. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301.

cu intretinere si rep. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. cu materiale nestocate chelt. cu energie si apa chelt.) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. chelt. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. vorbim de o ieşire.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. Menţionăm. vorbim de o intrare.3. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. protocol si reclama 2. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. De asemenea. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme. Altfel zis. cu locatii de gest. si chirii chelt. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei. Exemple: 1.2.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. 12 .

se ţine organizată în fişierele "Firme". fişe. adică Furnizor intern. cum sunt numărul de la registrul comerţului. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. Considerăm totuşi. firma X SRL.1. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. În fişierul Firme firmelor client.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . telefonul. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme". dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. 13 .1. În acest caz. În hMARFA. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. Programul. de servicii sau chiar o altă gestiune. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior. de preferat o codificare numerică. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. este luată în evidenţă o singură dată. atât prin documente de intrare.cod firmă .În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. nu sunt obligatorii în prima etapă.0125". cât şi prin documente de ieşire. balanţe) se poate ţine în hMARFA.0125" adică Client intern. la livrare. cont bancar etc.cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA. Dacă se doreşte. ele putând fi completate şi ulterior. chiar prin prescurtarea numelui.localitate . "Gestiuni" şi "Sectii". cu ocazia dobândirii acestor informaţii. în hCONT sau în amândouă. denumire bancă. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). deci pe un document de intrare (recepţie). adică o secţie de producţie. firma X SRL. firmele se pot codifica oricum. pentru a înregistra documente.

astfel: . care servesc la prelucrarea. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.denumirea/numele şi prenumele şi. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: . 82/1991. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică.capitalul social. prin decizie internă scrisă. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). . . vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. temeiul legal al efectuării acesteia. .2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: .codul unic de înregistrare .felul.sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate. . fişe etc. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). . după caz. o persoană sau mai multe. stabilit(ă) de societate. 1 din Legea nr. . 82/1991. -. respectiv gestiuni.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi.persoanele prevăzute la art.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare.semnăturile pentru întocmire şi verificare.forma juridică. după caz. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. care este numărul sau seria de la care se emite primul document. respectiv: . Documentele contabile . . . Alegerea unui sistem de codificare adecvat. republicată. după caz. . după caz. .2. pentru fiecare exerciţiu financiar. Persoanele prevăzute la art. . după caz.08 privind formularele financiar-contabile.jurnale. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul. întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. 1 din Legea contabilităţii nr. care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27.2. numărul şi data documentului justificativ. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.4. .11. atunci când este necesar.12.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie. după caz. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate.numărul documentului şi data întocmirii acestuia.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile.denumirea documentului. chiar din faza 14 .numele şi prenumele. după caz. puncte de lucru. după caz. caractere. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre.. sucursale etc. prin care se va menţiona. (MO 870bis/23.

pt.. Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine.103000.... În hMARFA. de 3 + 12 caractere. 4: 10A001 .pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 .. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 . În acest caz.. aaC999.anul 2012 etc. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001. La recepţii. pentru ca la 15 . .10A000.. . În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare. Programul.. alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră.. iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special)... Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile. aaX999.. 120002. 120001. la crearea primelor documente. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal. : aa0001 . adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului..anul 2011 ... La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: . pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile.. aaP999. : aaT001 ..108000. 110687. 3: 108001 . se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 ..10B000. La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie. 110002.la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special.aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 .. un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special).. aaB999. Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere.. aaS999. . iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. propune forma aannnn. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine.pt.de implementare. . plajele trebuie alese pe secţii. Dacă se utilizează mai multe jurnale. 2: 103001 . este foarte importantă.pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 .. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei). ..

.. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară.introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite..datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit . De exemplu. ca ordin de plată. unde 1. dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare.2. La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive.. Documentele pot fi create. Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie.. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite. Astfel. sunt numerele de blocuri consecutive. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan). al blocului al setului de formulare respectiv. În plus.not (<Ctrl F1>). numele persoanei care semnează pentru preluare etc.documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum.. extrase şi pentru documente. Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx). Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA. astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere. de exemplu numărul poate să înceapă cu F. atunci se atribuie xxx/1. Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. intervalul de numere. 16 . . fiind identificatorul intern al lotului. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului.formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA . care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei. se poate verifica şi stocul disponibil..sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus. numai aşa putem fi siguri. La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. chitanţă etc. Recomandăm utilizarea acestor numere interne.. xxx/2.

A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . 2 ...... 17 .avize de însoţire marfă. .agent 2/punct de lucru 2. AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse... .agent 1/punct de lucru 1. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 .. Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 ..facturi întocmite la calculator.Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse. E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual. Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc. BFA 0212002 pot fi şterse.. De exemplu. E .. 2. Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr.facturi întocmite manual (blocuri de 50 file). În exemplu numai facturile AFA 0010058.3.. dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului.special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002.. E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 ..la sediu.fac Bloc Reg.. În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole. numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. .. 1 .. A . . atunci facturile AFA0010056. fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin... "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 . .. E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc .

obiecte de inventar etc.02 pentru sortimentele de scaune. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301).01 pentru sortimentele de masă şi 345. obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. De exemplu.). vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . trebuie să definim grupe pentru fiecare tip. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. adică articole cu cont sintetic distinct. dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345. materiale auxiliare.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii. putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime. b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului. 18 . băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului.ţigări. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis . dar totuşi dorim să obţinem rapoarte.3028). dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. De exemplu. cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 .

marfă. ml sau între km. pentru consum etc. obiect de inventar. mg sau între bucăţi. precum şi un preţ de livrare. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. l.). produs finit al firmei etc. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. mii bucăţi etc. alegeţi varianta adecvată. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: . marfă cu amănuntul. produs etc. ambalaj.). dl. kg.grupa de articole de care aparţine. . că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. marfă cu ridicata. La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură.4.denumirea articolului .unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) .cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire. 19 .în mod asemănător. g.un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. Observaţie.dacă este cazul . Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. 2. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. în fişierul "Grupe de articole". se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune. De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator. deci într-o gestiune. mm sau între t. cm.codul articolului . favorabilă pentru facturare. evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. cl. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi". În hMARFA. serviciu. De exemplu: între hl. se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă. dacă articolele sunt grupate . Numai în momentul în care intră în patrimoniu. m. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). nu este nici el în prealabil cunoscut.taxa vamală . Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări).) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: . Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. Dacă vindeţi articolul respectiv. Rezultă deci. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). material auxiliar.

Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare.200. La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate. Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol. . . Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii.De exemplu: .al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". în nomenclator articolele nu au nici preţ. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc. mărfuri.să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc). alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. dar vindeţi cimentul la KG.dacă cumpăraţi 100. produse etc. nici cont contabil.200. Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care. patru conturi esenţiale. . La fiecare recepţie. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale. la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. nici cantitate.dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură.345 mii x 500. De exemplu. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune. 2.000 lei/mii bucăţi). Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă).345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei.dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. singur tip de articol. fără specificarea unei grupe de articole. De exemplu.).gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" . faceţi recepţia în KG. partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. . În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm. este necesar ca: .5. pe când ultimele două la contarea automată a 20 .

pe contul 704 .1 371.pe contul 345. Exemplu: O firmă are următoarea structură: .materiale consumabile .02 .mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371.contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire.01 .pe contul 301 .depozitul nr.ambalaje .pe conturile 3021.01 371.contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă). .pe contul .din lucrări şi servicii .01 lucrările de reparaţii pe 704.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative. pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv. că s-a greşit la completarea recepţiei. 2 .un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .pe contul 345. ambalaje şi obiecte de inventar . 1 . 3024 şi 3028 .pe contul . defineşte şi tipul articolului: material (G).pe contul 707 .documentelor de ieşire. 6021. dacă articolul aparţine acelei grupe. produs (P) etc.materii prime .din producţie .depozitul nr. 6022. Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul .contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA).02 Cheltuieli: .1. 3022.produse .un depozit central de materii prime şi materiale.pe contul 371. înseamnă. .din care: transportul pe 704. Deasemenea.mărfuri cu ridicata .contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă.pe contul 345 .cu mărfurile pe contul 607 .pe contul 701 .2 .02 .pe contul 303 Venituri: .pe contul 381 .1. rândul mai marfă (M).cu materii prime şi materiale pe 601. .obiecte de inventar în depozit .mese .un magazin cu amănuntul . Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control . 6024 şi 6028 21 . .scaune .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata .

X605. 605.01 704.2 ContE 707 707 707 704. orice diferenţă de preţ pe contul 308. S2. X604. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1. de exemplu. Nu este necesară utilizarea grupelor. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel.1 378.1 378. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. G-PSC. G.1. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. MR MR MA S S C C C ContI 371. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. MR2. 1 depozitul nr. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345.01 345. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. Este necesară utilizarea grupelor. câte conturi pot avea. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. etc.02 371. G-ALT. G-CMB.1. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. G-AUX..02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi. iar în cazul ieşirilor se 22 . S1.2 ContId 378. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. deci grupa va rămâne necompletată: Gest.cu materiale nestocate.01 371.

12 KG " .amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric . care au intrat/ieşit cu acelaşi document. 2. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA.cont bancar valută. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab.01. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi.cont bancar valută. în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând). Se caută. programul oferă şi această facilitate. Lotul (de intrare. Parcurgem Funcţii de conturi.6.primele 11 caractere : simbolul contului .12 " . de stoc sau de ieşire).următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345.11 car. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1.01.în dolari 2.FIFO pret achizitie(371) LIFO. la grupa 3. să vedem. dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv.302) LIFO. prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. produse.ridicata Mf.14 car. în Nomenclatorul de articole.în lei . Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. reprezintă o anumită cantitate de mărfuri. 5. "345. definită o gestiune unde se poate 4. "5124. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare.analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301. Contul cantitativ are următoarea structură: . pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" .01.01. sau: "5124. mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice.va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301. 6.

La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. Adaos comercial. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere.2) (378. La livrare.7. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului).2) (4428. în condiţiile de livrare franco-frontieră română. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata.Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. baze de aprovizionare şi alte asemenea. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător. îl vom numi în mod unitar preţ contabil. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv . 24 . este sus. materiale etc. indiferent de modul lor de formare. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. ambalaj) a acestora. acestea se pot 2.preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat. Mărfurile se ţin pe contul 371. aplicaţia contabile recomandate mai modifica. de condiţia de livrare (franco. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul.

1 921. pentru fiecare 25 . Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei . aplicaţia este parametrizată astfel: . vor folosi conturi analitice corespunzătoare.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii.8. atât în contabilitatea financiară. Felul cheltuielii hMARFA.2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc. cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează). La livrare. Observaţie.la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. astfel: Cod C1. Aceste centre.preţ livrare este preţul fără TVA.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse). 2.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice. Dacă cheltuielile (ex. Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli. etc.2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: . activităţi auxiliare. . Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. iar . că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei.1 C1. care defineşte financiară.

financiară contab.. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1.1 C1. gestiune obţinere produse..2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt.1 921. trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele. administraţie pt. 6... Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab... = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP...1 921.. servicii pt. financiară contab.. producţie pt. chelt.2 C1.. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii .. 9. NC. BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit . financiară : (BCM. indirecte pt... desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare. = 401 = 901 = 3.1 C1.1 C1.... Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli.1 921. gestiune BCM: contab...) 6.2 921. etc.cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită..2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921. 9.. cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative.servicii BPP: contab. NIR.

2 = 902. se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem . după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . utilizându-se contul 712.1 = 902.2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: . Schema unei societăţi comerciale. gestiune BPS: contab.1 = 931. . trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate.calcul automat în timpul validării. numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: .închiderea preţ . aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig. 2.contab.se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). fără intervenţia manuală a operatorului. se poate folosi "(s)".se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s". . 27 .manual de către utilizator la editarea documentului. gestiune 931.automat la completarea documentului. însă nu admite modificarea ei.se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat. care determină afişarea datei scadenţei.1. 2.după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program. după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348). inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT. financiară contab.9. La fel se procedează şi la servicii. .

Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală.scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi..Scadenţă furnizori .intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. sub forma impozitelor. taxelor.Scadenţă clienţi .. ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme. La cota fixă se introduc numerele 1. la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col. de întârziere la facturi neîncasate .serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor. . Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă). atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior). Urmărire plăţi impozite. De exemplu: 28 .4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an . 2. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete.Intervale zile în cazul precedent.La completarea documentului.2-facturi col. data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: . .Intervale zile de întârziere la facturi neplătite . codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor. Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului. În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă..3-facturi col.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi. sunt valabile cele descrise anterior. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură.. Se recomandă. La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior. trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.10. Celelalte funcţii se utilizează astfel: .. însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. contribuţiilor etc.se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: .1-facturi col.ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută.

contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. cu evidenţierea scadenţei lor. Pe baza acestora.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. scadenţa şi documentul de plată.SPEC.SOCIALE SI FD.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). Utilizând această soluţie. Astfel. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. pe scadenţe. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic. 29 . util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale. La tip se înscrie "T" .5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581. se pot crea mai multe "Firme".11. 2. Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia.Conturi de trezorerie. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. La această metodă însă. făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit.

În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente. nu trebuie completate. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. Secţiunile VAMA şi CHELT. sau . La validare înscrieţi Total livrare în valută. iar dacă sunt mai multe documente. se creează mai multe documente. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. numărul poate să fie de forma: aax000. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. cursul de schimb. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. definind un cadru general pentru operarea lui. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. iar de aici . Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): . respectând data facturii. Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. modificaţi luna curentă cu <F6>.pe facturi. După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. respectând data facturii şi cursul de schimb. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): . dacă anul implementării este 2011. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis.pe facturi. sau . Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri.numai soldul clientului. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite.1.numai soldul furnizorului.

1. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. din care se poate selecta cel căutat.2. Fig. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. Dacă după apăsarea 31 . trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări.).2.Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal. într-o grupare logică. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent.). Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig.3. 3. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. 3. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare.1. 3. care. articolele etc. când câmpurile sunt active. dacă este cazul. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier. Fig. la În multe situaţii. căutări. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. va arăta lista cu codurile. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. se poate apăsa tasta <F1>.

Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. o descriere amănunţită. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp.În plus. o denumire. 3. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. o grupă de care aparţine. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării. unitate de măsură. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific.2. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. produselor. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat. Acolo. cota TVA. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. poziţia din lista de taxe vamale. Există 3 posibilităţi: I. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. serviciilor. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. înseamnă. 32 . programul este livrat cu câteva cataloage utile. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. III. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. Liste Aplicaţia este complexă. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. ambalajelor etc. în capitolul I/12. se poate alege Lista sumară:D. care fac obiectul activităţii utilizatorului. II. valoarea în procente a taxei vamale etc. utilizatorul poate să decidă. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. de alegerea tipului de hârtie. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil. cât şi cel din Loturi de stoc. Problemele legate de setarea imprimantei. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. În unele situaţii. Pentru păstrarea acestora.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. etc. care se poate modifica doar pe bază de documente.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează.

De regulă.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. 33 . În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. produsele. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală. Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. Există câteva valute. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. Valoarea accizelor se modifică destul de des. În acest fel se asigură.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. serviciile etc. introducându-le cu Adăugare. executată cu programul hMARFA. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. în funcţie de modificările legislative. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. Taxe vamale La livrare. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. taxele corespunzătoare. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. Pentru orice operaţie în valută.

furnizori. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar.27 EUR 4. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. atunci în dreptul ei se scrie -.287700 2010.284800 2010. când completăm rubrica cursului de schimb . Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage.11.3. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. 34 . filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor. . Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni.289700 2010.20 EUR 4. luna) de şters.26 EUR 4.În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. EU2 etc.213500 2010. Se pot defini şi alte monede.30 EUR 4. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. respectiv <Alt S>. se listează cursurile ordine cronologică inversă. Partenerii . <Alt M>. Punând de ex. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. care la un loc formează partenerii utilizatorului. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă.10. adăugăm moneda EU1. clienţi. dacă nu prezintă interes.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar. selectând perioada (anul.dacă ordonarea este după dată. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. filtrând denumirea valutei căutate. când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes. pot fi atât firme. Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: .31 EUR 4. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. bănci.10. din program. debitori sau creditori diverşi etc. cât şi persoane. În orice împrejurare. Faţă de varianta livrată. apăsând tasta <F5>. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. 3.dacă ordonarea este după monedă.10.12. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. ferestre de ajutor etc.

cum sunt Vizualizare. Listare selectivă. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. chiar ajută la completarea lui. iniţialele firmei. Ştergere.de încasări şi plăţi 35 . Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. Adăugare. Modificare. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv.Sistem de secretariat .firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date). cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile.4. O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. În meniurile respective se realizează operaţii simple. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. ales de utilizator. Localităţi.de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi . Gestiuni.de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori . informaţii de comunicare. Programul verifică codul IBAN introdus. judeţe.. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. după care se poate salva cu <Ctrl W>. codul IBAN. dobândind astfel calitatea de document justificativ. Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). denumirea completă. Trebuie menţionat. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. în funcţie de denumirea străzii. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS . codul fiscal. Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. adresa. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. 3. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane.

. care se va executa la sfârşitul unei luni.MV . Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. factură.încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor. jurnal casă .Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . Un tip de jurnal este definit printr-un cod.. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. La contarea documentelor. jurnalele se detaliază după necesităţi.. fiecare document (recepţie. După aceasta. în fişele conturilor şi în cartea mare.ieşiri-vânzări . iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. .. trebuie să ştergem filtrul D. Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. este vorba numai de diferenţe în modul de contare.. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă .MI . De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV . După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. 36 . MIC . aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită. care ar fi TFAC în codificarea acceptată. La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA. Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură). înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare.. de listare. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile.. facilităţi suplimentare.. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. extras de cont etc. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT. numit şi număr jurnal.dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite.. pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent. rezultând ierarhii de jurnale.. datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. . delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific.. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută .recepţii-intrări ... De fapt nu este aşa. pentru operaţiuni specifice şi altele.. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea..MR .

persoane. respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv. Prin urmare. gestiuni meniul Vizualizare.destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza. .emitentul documentului este o secţie (S). De exemplu.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . în cazul BCM . marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr.Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. etc. factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile. . şi dacă ştergem filtrul D. precum şi documentele din aplicaţia hMARFA. . pot interveni .formule de iniţializare . codul.Bon de consum materiale: . în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil. care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor. un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul. De exemplu. iar TFCE . Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. cu codul lor. sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare.Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz. Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei. denumirea şi partenerii care secţii.tip document .de exemplu la factură se poate completa: Nr. .Factură firme.: . Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici.sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori . de exemplu care aparţine documentul. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. . pentru că aici vor intra materialele spre consum. aviz insot. Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane.arată jurnalul de modelul. care nu permit validarea acestuia fără 37 din . Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC .sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului.firme.parametrii .text liber . unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii.formule de validare .sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului.

documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări).acest document nu modifică stocurile.referitoare la margini. total TVA.acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex. în caz contrar nu este validat. modificat sau listat.el poate fi oricând vizualizat.de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>. . ca de exemplu total factură.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare . Dacă se doreşte schimbarea unor date . 2. înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă.documente cumulative .respectarea criteriilor impuse. încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare. număr . respectiv Anulat. etc. . etc. .plată comision.formular . poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare. Cantităţile intrate sau ieşite. Imediat după crearea unui nou document în hMARFA. . Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1. TVA. . .sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA. . atunci documentul este în stare Validat. Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. . Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: .sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente . borderoul cecurilor depuse. cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului.formule de contare . totaluri.documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA.format pagină imprimarea estetică exemplare.documentul poate fi calculat de program. Dacă această rubrică conţine litera "V". deci al aspectului concret al formularului se pot .formule .documentul rămâne înregistrat în baza de date. De exemplu. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare).sunt create pe baza altor documente primare. etc. Un document aflat în starea Validat. pe extrasul de cont. valoare vânzare.factură.arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. 38 . bon de consum. acel document se află implicit în starea Anulat. . valoarea contabilă a articolelor vândute etc.sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată.).documente justificative primare .documente pentru operaţii specifice . deci este în starea Anulat. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului.preţ contabil. sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. . nu şi la modificarea stocului. a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. . În cadrul distinge: modelului. etc. 3. Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat. adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul).

Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. Aceste documente nu modifică stocul. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare. 3. dacă este cazul. în funcţie de modul de implementare a documentului. Aici se presupune. Astfel. care ulterior se anulează. Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). preţul contabil. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent.3). Documentele astfel introduse sunt luate în considerare . Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. Prin urmare. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). . După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. Modificarea stocului se execută în momentul validării. După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. şi operează modificările în stocuri. Pentru aceasta trebuie. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. nu este aprobat. dar nu se contabilizează. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună).de exemplu registrul de casă . că documentele pot fi completate . Spre deosebire de documentele în starea Anulat. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. se înregistrează. etc. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. documentele în starea Validat sunt documente definitivate. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare. după caz). acestea vor putea fi validate. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. 39 .de exemplu la calculul soldului de casă -. care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare.deci datele caracteristice tipului respectiv de document.

Invalidare .intrăm în documentul ales . 40 . bon de predare produse finite.după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document.3. . iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din .Abandonare: se tastează <Esc>. Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui.Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" .5. 3. Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie.dacă avem un document format din mai multe ferestre.Fig.după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările. Dacă dorim să anulăm un document deja validat. atunci putem intra direct în familia MR. În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând.selectăm meniul Modificare . În plus. etc. procedăm în felul următor: . .Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>. 3. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR.

1. Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. inclusiv rândurile acestuia. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. etc. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită).deci se văd loturile de intrare . ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. Cu ocazia completării scadenţei. 41 . Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. gestiunea în care a fost recepţionat lotul. În cazul rândurilor. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. acestea se pot vedea mai detaliat .Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. Data scadenţei. dacă este modificabilă manual. Dacă dorim modificarea acestora. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori . de gestiune. etc. Prin Modificare. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat.de exemplu data. se poate apela tasta <F1>.apăsând tasta <F10>. fără a anula documentul. ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. Se mai poate modifica şi Număr comandă. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. număr document primar. rămâne accesibilă şi după validarea documentului. scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată). Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. În cazul recepţiilor. se poate apela cu <Shift F9> calendarul. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. Simultan. sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei. Dacă documentul a fost validat. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. valoare. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. care arată.

se poate stabili preţul de vânzare. . Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole. III. .în lei şi valută. 42 .se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune. Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite.scadenţa plăţii (dacă are sens) .lista recepţiilor. atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite.dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. procedăm astfel: . II.pe gestiuni. furnizori.furnizorul .reprezintă datele de identificare: .operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) . în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document . Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune).sumele de total din factură şi TVA.) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri.de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare . deci mai întâi trebuie şterse rândurile. etc.gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) . În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus. se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv.număr comandă (dacă se utilizează) . . . În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite.opţional. se poate menţiona data expirării.din jurnale: . Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit.după număr recepţie. Capul documentului . .numărul.Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I.listarea individuală a recepţiilor .se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului .liste utilizator: .numărul şi data documentului primar . Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori. se văd cantităţile intrate şi stocul. pe gestiuni.cu subtotaluri pe zile. cu cheltuieli şi vamă. cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) . Aici se pot detalia preţurile de cumpărare.dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă). unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare. ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document. adaosul comercial. tipul şi data documentului creat . Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: . Text liber .de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia .

de plată.din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR. Pentru ziua listării se poate alege lista 2. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. Astfel. calitatea produsului etc.se pot lista furnizorii neachitaţi. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul. Se pot lista . Loturile se pot vedea pe ecran. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1. 43 . în aceeaşi valută etc. în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării. după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare.lista adaos comercial calculat relativ la valută . care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. . de transport. număr comandă etc.6. ele îşi păstrează provenienţa. atât în lei. preţurile. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ.. la un loc cu eventualele observaţii . ..se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . adică cu documentul de recepţie ataşat.<Page Down>. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii. având specificul. preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv.condiţii de livrare. cât şi în valută. că pe tot parcursul mişcării lor. din experienţa acumulată. etc. se pot afla detalii despre denumirea. Dacă folosim tastele <Page Up>. Liste utilizator: . Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi.datele de intrare ale fiecărui lot.după filtrările necesare. care se formează mai rapid.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole.): . Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor.din oferte primite. furnizori. adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă. 3. Schimbând ecranul cu Fereastra. Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată.

dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. definit prin codul lui. Un articol. liste cantitativ-valorice de stocuri. Liste utilizator: .lista adaos comercial calculat relativ la valută . codul gestiunii + preţul contabil. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . etc.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. data expirării şi observaţiile. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. Comparând cele două variante. . Înainte de efectarea operaţiei. condiţii de livrare etc. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. codul articolului şi codul gestiunii. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. marfă.) în cadrul unei gestiuni. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. loturi. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. material etc.Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem. se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă. câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii. Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa). Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). 2. 44 . apare o fereastră de avertizare.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs.

De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie. Fig.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă. În urma selectării loturilor de intrare. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim. mărfii. a).-tigari. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii. la câte preţuri a fost recepţionată. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv.4. de articol. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. De exemplu. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii. 45 . Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere.f). etc. Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. număr recepţie etc. 3. 3.. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase.4. din loturile de intrare.. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig.

.75 46 .. .75 24000.00 720...00 3021 -Materiale auxiliare 0..00 ..00 3.. 8... Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca..) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate.. Cele 5 definite şi pentru această listă....... dar fără defalcare pe luni...... de natura ob... ..00 1500. .. intrările... .... .00 200. Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe...debit Val. ....00 11909.. În mod analog.30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic..00 371. recepţie... .00 600.80 66. 3. .. ...50 6119. credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------.1 -Marfuri cu ridicata 3131. 5......80 TOTAL ... ....... ... tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale...00 765.000 500..inv. .... .00 74200. .. . ...... . --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr.... ...... gestiune. marca Detergent marca. .... .. De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20....... ....50 105123.........00 345 Produse finite 0...... 0.00 70.00 9450.... ... M-CAFEA SOLUB....80 15544..... ... . 7... ..00 1050. ....00 720...| inventariate | nr..2 -Marfuri cu amanuntul 0..|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt...00 900... .... .......000 ....... ....000 1060.. . ... . ..00 18. .... ........000 300. marca Cafea solub.........000 350........ ....... Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic......... . .... ... G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR .. ....00 66.. Cafea solub. Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul......Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol.. .. .. 3131. 4. 72....50 371..00 303 Mater.....00 2500.............. .... Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20. .000 9. TOTAL GESTIUNE 251738... Detergent marca. ... ....25 80.000 300... .00 18532...00 81.. ...00 13646..M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1....inventar |U.00 100....... .... .. . 301 Materii prime 0. G M-CAFEA SOLUB.50 4867.. 6. ieşirile şi stocurile finale....00 0.. ...00 8800......00 28350.00 2300... că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie.. .... 2.. .. ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val.. etc.....00 55. marca Cafea solub... .00 85.00 15..... .90 85.... .... . se pot lista mişcările. . .. 1455.000 160.. G M-CAFEA SOLUB. După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus. .....

-lista facturilor . lista se formează pentru data curentă.: >1000 următoarele 47 .Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente. numărul de regim special. documente de retur etc. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane. Operaţiunile de Vizualizare. ştampilate după caz.) . Reamintim.în meniul Încasări/Plăţi . în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. Modificare.3. dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus.facturi neîncasate . Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. de tipul: aviz de expediţie. semnate. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei. Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig.7. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole.3. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice. factură. financiar-contabil. atunci însă lista se formează puţin mai încet.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere.5.listare factură/document de ieşire . Se pot specifica alte date calendaristice. detalii despre clienţi sau comenzi.în .în . . aviz de însoţire marfă. de exemplu ultima zi a lunii precedente. Dacă nu se specifică data.ca şi în cazul precedent. dar nu se listează. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra.se poate lista situaţia facturilor neîncasate. -facturi scadente . retururile .se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. cât şi pentru management: . astfel putem studia datele documentelor de ieşire. text liber şi rânduri.ne poziţionăm filtre: . Apare însă o fereastră. Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1. se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista.au de obicei cap document. bon de consum.după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat .dacă este cazul.

Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: . acestea se listează cu Lista facturilor.liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export. se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II. activităţi etc.completând câmpul Nr.cmd.lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri . 3.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr.) care nu este obligatoriu să fie completat.lista adaos comercial pe mărfuri . 48 . văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: . Dacă sunt mai multe poziţii.lista adaosului comercial pe mărfuri . Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire. contracte importante.Fig.loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole . III.în valută .comandă în fiecare factură. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I. Apare şi în documentele de intrare. Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi.comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX .liste utilizator: . Urmărirea unor comenzi. .5.

atunci 49 . Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise.) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale.pe forme de încasare/plată (numerar. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui.8. Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci . al documentului de încasare/plată. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă).în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . fie de parteneri. Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii. virament. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi.. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: . rezultând ierarhii de jurnale. compensare etc. Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. cec. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale.) . Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. se încasează şi se plătesc avansuri etc. Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal.3. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată.pe locuri de încasare/plată (casa. file.în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. fie o persoană fizică (Persoană). De regulă. la firme mai mari. conturi diferite la bănci etc. Jurnale..

. mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă.soldul filei precedente. Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă.de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere. Tipuri de jurnale I.când se precizează soldul.. 50 . După introducerea sumei în valută.soldul filei. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: . respectiv datoria.. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. . se înscrie suma în lei în ultima rubrică (.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. obţinem rulajul filei. se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. înregistrările sunt grupate în file. lei). II. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate. stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. . acestea trebuie să aibă suma 0. fără precizarea unei valute. Prin ştergerea soldului. Exemplu: Cecuri primite. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă.rulajul filei. indiferent dacă sunt sau nu validate. Listând fila tip borderou. Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. Exemplu: Casă. . În cadrul jurnalelor. La jurnalele în lei. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. ci doar rulajul fiecărei file. Închidere şi validare. dar soldul lor iniţial este 0.

Astfel. Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. modificate şi validate de contabil. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent. Se pot valida şi înregistrări neînchise. 51 .înregistrarea se consideră "bună pentru contare". De exemplu. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. .. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite. Ea introduce înregistrările în jurnal. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. închide filele. dacă în secţiunea Reprezentând.stingerea creanţelor şi datoriilor. Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . fie trebuie cunoscut contul corespondent. Deci. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. dacă plata/încasarea se referă la o factură . evidenţiate fie în hMARFA. a fost precizată recepţia sau factura. de care răspunde în general contabilul. fie în contabilitate. de obicei ulterioară. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării.se restabileşte datoria sau creanţa. cele două activităţi se întrepătrund. Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. în sensul că persoana. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. . poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări.. dar cu sumă 0.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă.înregistrarea nu este contabilizată.evidenţa sumelor din casă sau bancă. dar nu anulate. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă.Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: . Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate.

operaţiunea Extragere. pe conturi etc. pe parteneri.familie de jurnale: listare selectivă 3. Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat.Procesul-verbal de compensare.Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date.filă de tip borderou (numai rulaj) . rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit. şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) . închisă. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează.filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat). închisă. b) din jurnalul de casă .Borderoul ordinelor de plată depuse la data de .. Sunt trei tipuri de liste: . odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei. respectiv Ieşiri /Fişe clienţi . document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr. neînchisă. .9.Registrul de casă . Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: .. . astfel: Intrări/Fişe furnizori . . soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii.poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 . Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. după modificare. care poate servi la completarea formularului corespunzător. Astfel: a) din jurnalele de bancă .filă şi data modificabil Reprezentând. se modifică luna curentă cu tasta <F6>.jurnal: listare selectivă .fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă.filă de tip registru (cu sold şi rulaj). la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV..document: dacă documentul este întocmit de firmă. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. formular şi formule de model. În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. implicit această perioadă este luna curentă.

criteriile de selectare. ..perioada pentru care vor fi create fişele..Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se .: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi.dacă Tip monedă . este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum. încasări.sold precedent. 53 . caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă.: Nivelul 2. . Fereastra: .: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută.repetarea extragerii anterioare.nouă.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei .Fig. .dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: .6. . plăţi în perioada selectată. dar se pot modifica. caz în care trebuie înscrise criteriile.dacă Tip monedă .: Nivelul 3. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP .total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei. TSUME .facturi.criteriile de grupare. soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei . Extragerea poate să fie: . CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1. este completat cu L: apare fereastra în lei. la a doua ordonare pe denumire partener. diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod.: Nivelul 4.3. .

.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare. înregistrările TSUME nu sunt listate.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi .grupele nu sunt luate în considerare la listare.pct. nu va fi listat.00 31 90 2. -Balanţa furnizori/clienţi: .00 91 365 3. caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată).se listează subtotal pentru fiecare grupă.fişe în valută .balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori. Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. . pentru economie de spaţiu. că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată. . . acesta constituind şi antetul fişei.este o listă simplă de control. ci doar un total general.balanţă în valută . Executând o listare pe ECRAN.factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: . Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.calcul penalităţi . . cont .00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată . Menţionăm.reevaluare facturi în valută .2.fişe în lei . .tipică. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.grupele definesc doar ordonarea listei.10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim. . nu se listează subtotaluri.se listează un singur subtotal pentru toate grupele. Lim.în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă.sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier. -Fişe: .se listează soldul de la începutul lunii. inf.00 366 999999 4.balanţă în lei .dacă SOLDP=0. La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: . Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii. efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: . sup.

atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei. .pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei. .. . . Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută. Pentru acest lucru.dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . numai fişele în lei sau numai fişele în valută.Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară.lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare.Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret. iar cele complete sunt analitice (la nivel factură.Listele fişe.Rulaj şi sold final # 0 .în Constante şi funcţii verificaţi. .Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C . . balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor. . La lansarea operaţiei. dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare.Sold final # 0 RS. iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului.calculează restanţele faţă de data scadenţei.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare.lista apare numai pe fereastra în lei şi valută. cu subtotal pe furnizor/client). Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener). se listează subtotal pentru fiecare grupă. Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI]. . modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . setaţi LATIME_A4="NU". ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. data calculării: data de sfârşit a perioadei. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret. dar nu se listează subtotal pentru această grupă. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii. . ci se face centralizare pe penultimul nivel. apare o fereastră de avertizare: 55 . La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe.Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. dacă este posibilă listare A4/peisaj.Rulaj # 0 S . Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R . . În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele. setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. În schimb.Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere.

Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei.3..pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. aceste solduri vor fi cu suma de 0. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat. la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi. pentru contare. 345 după natura ieşirilor etc. produse finite sau pestare de servicii.6). De exemplu. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001. Desigur.10. Într-adevăr.2 REVF 665 = = 765 401. -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii. Această operaţie înseamnă următoarele: .în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371. MIR2 etc. care sunt astfel concepute. se recurge la tasta <F6>. iar la descărcarea gestiunii. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig. 56 . respectiv MIR2 etc. încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. dar va trebui indicată valuta jurnalului. 701 sau 704.44 lei 184. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program .jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002. . Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă.58 lei 3. în momentul întocmirii lor . Exemple de contare: REVC 4111. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707. Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1.documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate.în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! .. programul "ştie". iar cele de ieşire şi cele interne.2 39.

după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???". etc. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. 57 . pentru verificarea unor înregistrări. .document . programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:. . câmpurile AN. Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple. prin faptul că ele conţin felul.Perioada este o lună întreagă. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. pentru calculul unor indicatori de vânzări. dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat. . trebuie să introducem filtre: Fig. identificarea unor articole contabile. Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. . adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. Nr.Tip document.nu sunt completate. numărul şi data documentului sursă. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. . cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice). De exemplu: .). de vânzări..3.7. de casă. Operatorul trebuie să verifice. bancă.. un jurnal concret.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . De regulă. obţinerea de situaţii intermediare.! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa. În cadrul operaţiei de contare.se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal. În acest caz. prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN.Jurnal este de maxim două caractere. se pot face contări ulterioare decadal. un tip sau număr de document concret etc. Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat.

58 . Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. Recepţii/intrări. atunci este prima zi din luna curentă . Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. atunci este ultima zi din luna curentă. Luna curentă. Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. data curentă În primul rând al ecranului. La implementare trebuie setată. în partea dreaptă. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. în cadrul aplicaţiei hCONT. care nu au caracter repetitiv. acestea trebuie notate de către utilizator. La utilizarea programului în reţea. este înscrisă luna curentă. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. Data curentă este: . pentru că eventuala refacere a contării automate. La fel. atunci este data calculator. La relansarea programului. . atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. luna curentă permanentă este unică. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. facturi/ieşiri.dacă data calculator este în luna curentă. Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. balanţe.dacă data calculator precede luna curentă. prin operaţia numită "import". unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual.În cazul utilizării în reţea. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. sau pentru perioada specificată unde este posibil. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. luna curentă este tot luna curentă permanentă. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. Listele ca fişe. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă).

adăugare facturi. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . Astfel. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.dată recepţie < d.ieşire cu data < d ETAPA 2.ieşire este nevalidat sau validat proform.factura/doc.ieşire şi încasările aferente dacă: . Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: .toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3.factură/doc. exprimată la lansarea ştergerii. fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată. .toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă. .ieşire nu are loturi de ieşire. păstrând totuşi coerenţa bazei de date. la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată. Verificări efectuate: . Şterge facturile/doc.cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? .data factură/doc. Înainte de a efectua această operaţie. Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă.factură/doc. la adăugare filă nouă.ieşire < d.ieşire este încasată. Şterge loturile de ieşire dacă: . .Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 .factura/doc. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită. erorile sunt semnalate. . . Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator. respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin.Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii.toate facturile din recepţie sunt plătite . .dată recepţie < d .recepţia nu are loturi de intrare/stoc . .valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1.valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? . datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL.

Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse.hMARFUxx .cursuri de schimb <F6> .data înregistrării < d.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> . <Alt V> .hUTIL program complet program operare. câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> .ştergere rând document <Alt L> . .hMARFSxx .lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> . .fereastra de ajutor pt. Şterge încasările şi plăţile dacă: .vizualizare rând document <Alt M> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> .bat @echo off cls echo . echo Acces interzis ! echo .calculator <Shift F9> . hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe.ETAPA 5.meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> .listare document 60 . setări.afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> .calendar <F10> .schimbare lună curentă temporară <F7> .informaţii. program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx . programele respective care implementează aceste funcţiuni: .răsfoire într-un catalog.reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni. În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> . etc.11.12. factură/recepţie necompletată .adăugare rând document <Alt S> .hREPO .hMARFAxx . numai operaţii curente. pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii.modificare rând document <Alt A> .înregistrarea este nevalidată sau nr.şterge soldurile dacă data soldului < d 3. stări <F8> .notiţe . adică prin utilizarea mai multor programe executabile: .fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.<Page Down> .utilitar de imprimare <F9> . pause 3.hMARFDOC .deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi. opţiuni.hMARFOxx Recomandat sau pentru . Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>.

ext.| +DVI | imobilizări. 110002.chelt. Intrările pot proveni nu numai de la furnizori.. | | | +f.| fact. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx.. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata. face în cadrul jurnalului. . MRP . Observaţie .în anul 2011 propunem. se poate utiliza şi un singura caracter (de ex. | factura furnizor | fact.chelt. mărfuri: 110001.. 11P002. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx.Recepţii cheltuieli : 11C001. A etc... dintr-o altă gestiune. La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale.exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze.4. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date.ext. din plus de inventar. . 11C002. dar Exemplu: MRIM .Recepţii materiale.. 100001).| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 .mărfuri Recepţii cheltuieli Rec. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit. | servicii etc. ci şi din producţia proprie. Dacă sunt multe documete. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale.TVA deduc/nededuc. . MRIX . chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche .Recepţii produse : 11P001.

... NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare. dar cel mai des întâlnit. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele..Vn 62 .ext.. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT . furn. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: .) 4426 Total TVA (din doc. cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte.notă de recepţie din transfer/+inventar .factura furnizorului . notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă.chelt. DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt.) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant..notă de recepţie magazin din transfer 4. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401.... iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie. în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie. furn. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată .. ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare. f..Total TVA) .1. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar.V1 . Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program. .nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document..xxxx Total de plată (din doc..1. indiferent de profil. introduse rând cu rând de către operator.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. (din rând recepţie) . Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA.. În cazul cel mai simplu.

gestiunea în care intră stocul . (opţional) NIRIC din Fig. şi Fig. precum şi în declaraţia 394.2. după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588. el va fi însă completat în fiecare rând. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului. lucrare etc. Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare.codul furnizorului. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI.Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document. . (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă. dar şi cea mai frecventă."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. FURNIZOR :datele de cumpărare. 4. 1. :datele despre alte cheltuieli.1.interne. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului.Transfer 63 . La Doc: avem un câmp de un singur caracter.5 . factura de transport). Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC.incrementat de program sau dat de utilizator .1.trebuie selectat (F1). iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. CHELT.4. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: . Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului. dacă există mai multe modele . 2. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA).numărul recepţiei . .tipul şi numărul documentului de intrare. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli. Sumele mici provin din rotunjiri. reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei. O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale.: Să urmărim exemplul de completare Fig.OpTVA .4. În cazul în care mesajul nu este introdus.modelul .Inventar. Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei. În acest caz. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. Sectiunea RECEPŢIE include: .

3. este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. este preţul de vânzare fără TVA 64 . eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare . 4. data scadenţei. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă).gestiunea . factura de transport): cod firmă.dacă s-au completat şi în capul documentului.- Din acestea. se calculează automat din acesta . din care TVA. se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . tipul şi numărul facturii. numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări. observaţii. II. total factură (inclusiv TVA).se completează obligatoriu . Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate. De exemplu. Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC).preţ cumpărare .cod articol .preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli .preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior. apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni. scadenţa .poate fi opţională. total factură (inclusiv TVA).în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. data facturii.cheltuieli/unitate. alegem de regulă F sau B (la combustibil). Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente. De exemplu. din care TVA. . dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. 4. se trece data la care preconizăm să plătim. Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni.2. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie . .ambalat în: se introduce opţional. De regulă. putem să înscriem aici informaţia .calculat de regulă astfel: (total factură .TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar.articolul intrat. data facturii.

preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior. La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare). Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare.Ieşit . dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil.se introduce manual sau . 3.se calculează de program = Intrat . se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): . dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): .) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil.ieşit . Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.dacă este introdus PuLivCat. 2.opţional .se introduce cota manual sau .se completează ulterior de program. pe baza documentelor de ieşire din acest lot .preţul de înregistrare (PuInr). se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .preţul de cumpărare (PuCmp). La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare.opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern.. dar poate intra 65 . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. .câştig/unitate . de la producător sau de la un comerciant cu ridicata. se poate calcula .cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) . La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul. .dacă doreşte utilizatorul. este preţul de vânzare cu TVA inclus . hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul.data expirare .stoc .observaţii .preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1.dacă este introdus AdC. etc.

Exemplu: Să presupunem. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin. Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM.în contact cu aceste gestiuni acolo. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului . Loturile consumare.x.02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri.1.analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) .analitice pe gestiuni "3zz. materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele. Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz.y" . de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 . În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401. ci sunt recepţionate direct în magazine. vânzare).1 371. etc.y" . inv.x" . unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul). înregistrare. Două lot de stoc. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1. denumite în continuare pe scurt materiale.analitice pe grupe de materiale "3zz.apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401.1 381 6588(sau 378. 388) 4426.1 301. Ocazional. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator. sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob. 302 303 6588 (sau 308.

cumpărătorul procedează astfel: 67 . necorporale (ct. dar nu validaţi documentul.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document .mai întâi . sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate. fără introducerea rândurilor.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri . 7.la sosirea facturii se face încă o "recepţie". acelaşi preţ unitar avansului).pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4. imobilizările fiind considerate imobilizări în curs. Se primeşte mai întâi factura. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct.4091) şi servicii (ct. Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă.la sosirea facturii se face o "recepţie". iar ulterior factura: . .articolul fiind Y-A. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri. pe care o recepţionaţi cu NIRI. înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A.completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul. urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale. pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans.. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6. 5. Imediat după acordarea avansului. Se returnează marfă recepţionată către furnizor: .. în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale. iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: . Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA.. în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul. avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091.. respectaţi cota TVA din articol. În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar.234).se întocmeşte aviz de însoţire marfă .. recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise. Pentru simplificarea evidenţei. trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor. Atenţie.2. La primirea NIRI: .preţ unitar: valoarea avansului. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3.232). doar la cantitate scrieţi -1.4092). . Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă. bunuri (ct. iar cantitatea este 1. .

în nume propriu: . Revanzare 2Ii* . eventual cu rânduri dacă e material. despre alte cheltuieli. marfă etc. Decont: rd. Taxare inversa.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă.: datele datele datele datele de identificare.Din tara. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. în comision: . Taxare inversa. declaraţia vamală de import şi factura de comision.2. astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului. Nevoi firma . În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1. Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE.se înscrie totalul cu TVA. deci înscrieţi corect firma.Din tara.Autolichidare TVA . declaraţia vamală de import şi factura de transport. 19 .Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4.Din tara. 2. de cumpărare.NIR cu taxare inversă .Tip document: NIRII . În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. de vămuire. I. număr şi data document.codul OpTVA se alege: 2Ii$ . iar taxa vamală. Capital 2Ii> . accizele şi TVA au fost plătite de acesta.nu se completează OpTVA şi TVATX .înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. Gestiunea nu se completează. din care valoarea TVA . 68 . Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. . Taxare inversa. 12 .Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt.

.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. din care total TVA. Extern. .simbol valută: Se poate alege cu F1.se calculează de program.codul furnizorului.3. Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă. dacă este în comision se completează cu codul comisionarului . caracterul E înseamnă extern (import/export). . Taxabil În aceste coduri. .data facturii externe. data. . data. total factură (inclusiv TVA). ce tip de operaţie avem. La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. (loturile de intrare) se completează în felul II.tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) . din care alegem: 2Ex . alegem codul 2Ex.Fig. din care: . Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . observaţii.valoarea în valută .TVA. scadenţa plăţii. Rândurile recepţiei următor: 69 .valoarea în lei . . . La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată.total de plată în vamă.taxe vamale + comision vamal.scadenţa plăţii. . observaţii. Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI. Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): .accize.Op. înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb". În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA. iar A înseamnă achiziţie intracomunitară. 4. prin care se defineşte.numărul DVI. Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE). numărul facturii.scadenţa plăţii.cu deducere.

4.se introduce procentul. 4. cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163. şi Fig.accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă.3. În exemplul din Fig. Înscriem suma în rd.data expirării.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei .tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil . sau direct preţul de vânzare. Accize: s-au plătit în total 581 lei. data la care expiră garanţia furnizorului . . 4. la un curs de 3.+cheltuieli .Fig.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă . se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3.cantitatea intrată (stoc iniţial) .1700 lei = 3. Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3. Preţul producătorului a fost de 1.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate . în rândurile precedente.cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă .17 x 100% = 3.00 lei .preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior . dacă se cunoaşte procentul. Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1. se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată.00 = 5.adaos comercial . gestiunea .4.observaţii.00 USD x 3. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.în exemplu.preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded. 4.83 lei/kg.17+2. Desigur. Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate. Calculăm: 581/700 = 0.17 lei/USD.17 lei Taxă vamală: . Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2.09%.00 USD/pachet. modificabil şi ulterior .17 lei.

17 lei = 16.de factura ext.00 = 11.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective.00 lei facturile furnizorilor.4.00 4200.00 7819.1 = furnizorului extern: 401.24/09/11 Tot: 1736.83) x 700 x 24% Chelt.+transp.17 + 5.56 d.00 0.00 0.00 3.00+581. | PU si val.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700.00 2219.17+5.00 4200.00 lei 5740.17 700.83 + 2. La cantităţi mari.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U.13-11.00 0.(taxe vamale calc.17 6.17 accize: 700 x 0.00 7819.00 581.56 3619. dacă am lucrat corect.87 = 20.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619.96 lei 16. | PU si val.00 MR Cafea macinata KG 700.00 1540.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .00 lei 336.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3. deci recepţia s-a întocmit corect.17)/11.00 2219. | PU si val. 16. f.13-11.00 Într-adevăr.87 lei 16. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero. transport: din care: TVA Verificăm.3.56 TVA: 1540.00 TVA: 336.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16.13 x 24% = 3.00 4200.17 + 0.M| Cantit |PU si val.1700 = = = = = = = 2219.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă.2 2219. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt. transp.17 = 4. c: taxă vamală: 700 x 5.00 2219.00 2. | PU si val.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1.17)x100 = 44% aprox. În practică de regulă nu ne putem aştepta.Preţ de înregistrare: 3.00 11.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.00 1400.00+1540. listând recepţia pe ecran: 1736.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .17+0.25/09/11 Tot: 5740. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.170000 Lei Import cu chelt.00 1400. curs valutar cu mai multe zecimale etc.13 + 3. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.20/09/11 Tot: 700. multe articole pe aceeaşi factură. În capul recepţiei din Fig.00 1400.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 .83 TVA: (3.

de descărcare şi de manipulare conexe. b) costul asigurării. Conform art. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern.1 3619. asigurare/unitate (PuChelt) 72 . 2454.1 4426.1 401.00 lei 336.01 446.1 1400. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.00 lei ch. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare.02 401.1 401.169 al Regulamentului CEE nr.00 581.02 = = 401.02 4426.00 581.371.1 446. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.00 1540. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.1 401.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371.00 3619.1 371.02 = = = = = 446. transport TVA pt.01 446. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.

00 lei 2. Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES. sau 2At . 4.00 lei 73 .cu deducere.Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.5 = = furnizorului extern: 401.02 = = 401.1 500. Taxabil. . cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig.preţul de cumpărare (PuCmp).40 lei (dif.1 4426.la taxe vamale nu se înscrie nimic . AIC. .00 lei 120.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371. El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import. se înscrie numai TVA calculat .2 10200. AIC.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus.la OpTVA se completează: 2Ax . din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426.Op.5.cu deducere. NIRE.preţul de înregistrare (PuInr). . .1 6588.pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%.2 401.02 = 4427 2448.1 401.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA.Op.

pe baza documentului de tip BPP. Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . produse la preţ înreg.preţul de cumpărare (PuCmp). Contare BPP: 345 = 711 | total val. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil. Astfel. în rest facturile. încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei. pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. . Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată. Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar.4. un depozit de produse Furnizor o secţie.3. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare.preţul de înregistrare (PuInr). Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi. iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite. Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. . Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare.

Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele.comună pentru mai multe tipuri de servicii. cu o producţie simplă. facturării serviciilor. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. 2.1. Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. 706. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară. Pentru servicii se creează: . PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. în rest facturile. Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. la sfârşitul perioadei). Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat. Procedând aşa. extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune. = chelt. Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii.o recepţie fictivă . încasările se tratează similar ca la mărfuri. . 708) . indiferent de activitatea desfăşurată.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). şi se foloseşte în unităţi de 3. chiriile.4.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0. există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ). . adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici.câte o înregistrare de nomenclator. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705.

Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte.contare: % = 401.. luna) respectivă. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . poate utiliza X471. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. telefon etc.. vor cuprinde acele documente de la furnizor. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni. facturi de energie sau apă. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând. 605. . în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat".. 4. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI.reclamă.6. asigurări.5. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime. materiale. În plus. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii. Desigur. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri.628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli. 4. după care se trece la facturare. La livrare. Acest tip de recepţie are însă avantajul. chirii. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. X628 etc.1 604. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări.prestate. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor. se plătesc comisioane etc. fără rânduri sau cu rânduri.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. Se cumpără diverse servicii .

H.avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .model B . Astfel.Factură firme .Autofactură . I .11 24. I .rom.H.intern .inventar .Aviz de expediţie către magazin .TVA3 .listabil pe hârtie cu chitanţă .Borderou de vânzare (încasare) . I . se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus.consum) .Autofactură .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial. Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426.03 = 401.Factură în valută cu TVA intern .model G . listare grafică) .model I . mărfuri.model H .livrare către sine . I.model H .model grafic cu chitanţă (numai cu opţ. T 77 . S.listabil pe formular pretipărit .în jurnalul de retururi la vânzări .model B .model A. (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil . DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare.model A . H.00 lei 5.inv.factură retur . listare grafică) .model K .model H . Exemplu de contare: 4426.model A .00 lei TVAEX .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .model I .în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM .engl.model grafic fără col.model L . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală. listare grafică) . materiale sau a serviciilor prestate. I . H.model J .modelele A.avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A. De exemplu.00 lei 4426.1 -24.Factură taxare inversă .în jurnalul de Ieşiri interne (pt.TVA (numai cu opţ.model intern listabil pe formular (lb.listabil pe hârtie .1 24. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse. H.listabil pe hârtie .model A.Factură firme-STOC .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .) .) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări.model extern listabil pe formular (lb.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET .se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.model grafic A5 (numai cu opţ.02 = 4428.model A.listabil pe hârtie .în numele furnizorului .listabil pe formular pretipărit . în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob. Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .MVR: AEMR .model A .Factură pentru extern .) .Aviz pentru transfer sau +/.02 = 401.Aviz de însoţire marfă .

ale aceleiaşi unităţi.(1) din Codul fiscal valabil la 15. mărfurilor sau altor valori materiale. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. cod de identificare fiscală). semnătura delegatului. . în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat. Serveşte ca: . cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului.dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei.09.datele de identificare ale furnizorului (denumire. după caz. numărul mijlocului de transport.2.preţul şi valoarea. La implementare. . dispersate teritorial.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni. se pot crea mai multe modele de aviz.seria şi numărul intern de identificare a formularului. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. buletin/carte identitate (serie. .document ce stă la baza întocmirii facturii.1.155 alin. cod de identificare fiscală). 5.2011.document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. în funcţie de situaţia concretă. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf.data emiterii. Conţinut minimal: . ora livrării. cu excepţia cazului în care 78 . materiale promoţionale etc. . Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite.document de primire în gestiune. precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. dispersate teritorial.date privind expediţia: numele delegatului. premii. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi".datele de identificare ale cumpărătorului (denumire. . Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. . . în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile. . după caz. .art. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.5.data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor. adresă. număr). . avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. . precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre. . adresă.semnătura expeditorului.

remizele. . cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct.la SRL-uri capitalul social . în baza uneia sau mai multor serii. din care efectiv vărsat. În plus.o referire la alte facturi sau documente emise anterior. 155 alin. avansurile facturate.indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei. ale reprezentantului fiscal. precum şi numele. preţul unitar. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. ofertă. care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. .data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: . adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. pct.155 (5)). trimiterea la art. . Originalitatea Norme Cod fiscal.numărul de ordine.data emiterii facturii. . la art. . republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. după caz.factura a fost deja emisă. 78. 125/1(3) în definirea bunurilor. . De asemenea.la SA-uri capitalul social. la art. trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art. . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. precum şi rabaturile. în funcţie de cotele taxei. precum şi particularităţile prevăzute la art. denumirea serviciilor prestate. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului. 31/1990. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. .în cazul în care nu se datorează taxa.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. că în orice factură. . care identifică factura în mod unic. 74. opere de artă. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. risturnele şi alte reduceri de preţ. scutire sau operaţiune netaxabilă. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. 152/1. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi.denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. exclusiv taxa. (5) din Codul fiscal.denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. (1) din Codul fiscal. pentru fiecare cotă. . precum şi denumirea/numele. . în Legea societăţilor comerciale nr. Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. trimiterea la art.denumirea/numele.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. 146 alin. 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special. 152/2. 73. 313. . factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: .denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal. 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. obiecte de colecţie şi antichităţi. în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. 79 . .

părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. (1) lit. conform prevederilor Legii nr. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. 80 . 3. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. 153 din Codul fiscal.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare. (2) În sensul alin. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. 2. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1. pct. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. 73: (1) În sensul art. 153^1 din Codul fiscal. Posibilităţi de întocmire: .(1): În cazul pierderii. personalizate cu logo. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. 155 alin. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice. watermark etc. b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. (i) şi (ii).pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele.46. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art.455/2001 privind semnătura electronică. (8) lit.Facturi electronice Norme Cod fiscal. . c) din Codul fiscal. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. să existe un document centralizator pe suport hârtie. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. 2. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art.

2. 5. Prin indicarea lotului de către operator. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat.Factura serveşte ca: . unitatea de măsura. tastând <F1> apare fereastra de 81 . text liber şi rânduri.). preţul de înregistrare. dacă folosim în paralel şi un număr intern. însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special. RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii).opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării. date mijloc de transport. CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . etc. într-o fereastră. ca la facturile completate pe formular.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate. Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic.document de încărcare în gestiunea primitorului .document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . 1. nume şi act identitate delegat. Această identificare va fi efectuată de către operator. 3. TEXT LIBER . preţul de vânzare indicat la recepţie etc.1. mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. lista loturilor. Fig. programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii.

tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc. VALIDAREA după terminarea completării calculează: .2.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date. pe care îl va indica tot operatorul. Desigur. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte.. produse 82 .Total valoare de vânzare . 4. Fig. mărfuri pt.1 = % 701 704 707 . b) cantitatea livrată.Total TVA . c) preţul de livrare.ajutor Nomenclator articole.. 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371.1 345 | | pt. sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe. 5. factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. Contarea facturii În general. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală. pe care o va indica operatorul.

cu BPS. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1. Se returnează marfa de la cumpărător: . a) Vânzări la intern 1. cu stoc şi preţ=0.se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: . În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile. Mai întâi se livrează marfa. iar apoi se livrează marfa: . servicii.se emite factura (cu validare proformă) .ulterior se emite factura (validare proformă).la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) . iar ulterior se întocmeşte factura: . conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2.manual în Loturi de stoc prin Modificare . avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare. Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv.prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2. etc.adaos comercial . Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4.) şi aparţin unor grupe diferite.Observaţie: Conturile de stoc. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire). Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap.5.1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val.reduceri financiare . produse. pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri.3. eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3.preţul de vânzare (inclusiv TVA).cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . Mai întâi se facturează. de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 . pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct.reduceri comerciale . Dacă sunt mai multe cote TVA. Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: .2 şi 3. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură.

. factura emisă se încasează frecvent imediat. dacă există. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar.Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. . Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit. data. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii.Dacă clientul nu plăteşte factura integral. care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. atunci nu se creează chitanţa. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. produse/mărfuri fără TVA . La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă. se corectează suma.care s-a primit avansul.val. Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează. suma totală a facturii etc. similar cu celelalte materiale.TVA coresp. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. în numerar. Această factură va avea următoarea contare: 4111. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter. deci şi înregistrarea încasării în numerar.1 = % 701. sau la sumă se înscrie 0. avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . . respectiv în hIMOB.). Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării. avans decontat Exemple: 1. Articolele nu au denumire.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. în paralel cu întocmirea facturii.

modelul extern convenit cu partenerul extern. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed .Op. . În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. B .obisnuite. cf.modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). (4) lit. pe cote. la rubrica furnizor. 153/1. Scutit cu ded. Modele de bază: A . 128 alin. şi a doua teză a art. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.codul de înregistrare în scopuri de TVA. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări.Op. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. LIC. (4) lit.obisnuite. (4) lit. care însă poate fi modificat după exigenţe. c). moneda facturii Cf. 153 sau. la art. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută.Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. b).obisnuite. a) din Codul fiscal. (4) lit. 143(2)b. 128 alin.obisnuite. b) data emiterii.d din Cod fiscal 1Lb .Op. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. Extern. pentru situaţiile prevăzute la art. şi la prima teză a art. Scutit cu deducere 1En . al persoanei care emite autofactura. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. . prevăzut la art. care identifică în mod unic o factură. pct. Extern.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune.70: . La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . după caz.art. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere. LIC. Scutit cu ded.obisnuite. cf. 85 . art.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba. a). c) şi d) din Codul fiscal. c) numele. e) numele. 129 alin. 143 (2).Op. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii.155/1 (2) şi norme pct. Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE.c din Cod fiscal 1Lt . dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. d) pentru situaţiile prevăzute la art. TFCE . b) din Codul fiscal. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. .Op.indicarea. 129 alin. d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură .72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene. la rubrica cumpărător. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. LIC.

preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare . în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. i) valoarea taxei colectate. dobândite ori importate de către aceasta.art. . 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie. achiziţionate. 155 (4) Constă în utilizarea în România. extrase.preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.(2). perisabilităţilor.art. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: .data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său.bunurile constatate lipsă din gestiune. La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea. în vederea utilizării în mod gratuit.numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 . activelor corporale fixe casate Cf. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată. Excepţiile sunt prevăzute la art.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere. 2) transferurile efectuate în alt stat membru . Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine . de către o persoană impozabilă.reprezentantul fiscal (dacă este) .g) valoarea bunurilor sau serviciilor.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: . art.art. art.129 (5) din Codul fiscal.data achiziţiei .129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: .152/2 şi pct. exclusiv taxa. . pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. cu excepţia celor distruse de calamităţi. h) cota de taxă aplicabilă.155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru.130/1(2)a). altor persoane. altele decât bunurile de capital. . Elemente suplimentare autofactură: .adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile . dacă transportul sau expedierea acestor bunuri.155 (2) Cf. Normele prevăd la pct.128 (4).art. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi.) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.70. opere de artă etc. stocurilor degradate calitativ. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. . în numele acesteia.

persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă.care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf. .serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: .Autofactură . la ACELAŞI preţ de livrare. solicitaţi adaptarea tipurilor de documente.155/1 Aceste situaţii pot fi: . Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive. în condiţiile art. cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX).achiziţiile intracomunitare de bunuri .livrare către sine TFAUT.deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor .orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România.este obligat la plata taxei.masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI. că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă.livrări de gaze sau energie electrică. trebuie să autofactureze.133 (2) . o referire la factură. Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI.reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură. TFACS .151 . 150 alin. pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând. 151.vezi în documentația electronică. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare. obligată la plata taxei. La primirea facturii.art.132 sau 133 . Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului. care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie. Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S .livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare .către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii. iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată.art. Facturi cu reduceri Menţionăm. iar pe autofactură. .art. 87 .sau data primirii bunurilor.Autofactură . Pentru automatizarea calculelor. dar cu reprezentant fiscal . (2)-(4) şi (6) şi ale art.preţul de cumpărare. 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator. dacă au locul prestării în România cf. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată. art. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei . se întocmeşte o factură retur (TFACR.Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: .

Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. În acest caz. norma.document 3512/2008. . anul).data şi semnătura gestionarului şi a primitorului.document . Bonul de consum Cf. Pe baza documentului. U/M. care solicită materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. până la care se caută. În hMARFA. . eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. valoarea. bucăţi lansate. luna.preţul unitar. după caz. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate. Numărul de facturi încasate. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate.numărul documentului. data eliberării (ziua. Se întocmeşte în 2 exemplare. cantitatea necesară. 5. bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. .document . Pe celelalte câmpuri. se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate.produsul/lucrarea (comanda).3. justificativ de înregistrare în contabilitate. 88 . În Modificare şi Adaugare. . programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil. pe măsura lansării. în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare.denumirea formularului. profilul.denumirea materialului (inclusiv sortimentul. . numărul comenzii.Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor.denumirea unităţii. Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. 5. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor. adică un "loc de consum". Fig. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. Conţinut minimal: . justificativ de scădere din gestiune. se pot parcurge doar ultimele facturi. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. dimensiunea). tastând <F2> pe câmpul client. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. Ordinului .3. cantitatea eliberată. marca. se obţine lista firmelor. .

Documente livrate în hMARFA: AIMT . 89 .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT . 2. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1. obiecte de inventar cu uzură treptată: 471..listabil pe formular pretipărit . dar nelivrate.).inv.model I .Aviz pentru transfer sau +/.02. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. de materiale se introduc 6. De exemplu: transfer 301. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea.contare consum materiale: 601.inventar . în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu.listabil pe hârtie . 602 = 301. Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte.01-301. mărfuri aferente facturilor proforme etc. Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare). iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT. pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt. mărfuri aferente facturilor emise. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative.1. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale.model A .model H . mărfuri depreciate.contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob. sau dacă grupa OU.inv. Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT. respectiv în hIMOB.4 = 303 | valoarea de cumpărare ob. 302 | valoarea de cumpărare materiale . DOCUMENTE INTERNE 6.

Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit). 53x etc. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. respectiv datorie completat. Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative.1. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. De aceea. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută.y. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început. . taxelor). Operaţii de casă Cf. contul corespondent se poate completa manual.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. dacă a fost stabilit acolo. de către persoanele care au calitatea de casier. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. în cazul urmăririi contribuţiilor. registrul de casă serveşte ca: . zilnic. . după caz. Este foarte important de făcut această deosebire.document de stabilire. pe baza actelor justificative.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. la sfârşitul fiecărei zile. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse.7. contul se poate stabili în validare sau la contare.2. 90 . se optează pentru IOH. Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. se preia contul respectiv din Firme (ex. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH).document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. 7. jurnalul respectiv va fi în lei. 3. efectuate prin casieria unităţii. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. 7. 2. 4. În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. Se întocmeşte în două exemplare. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. a soldului de casă.

1 . delegaţii ct.În concepţia aplicaţiei hMARFA. este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.plată avans trezorerie ct.plată furnizor ct.În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie. folosit pentru . atunci se pune un semn distinctiv..alte încasări ct.581. Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă.ridicare de numerar ct.plată salarii ct. 2 exemplare .542 . 44444/2 sau 44444/A.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă.restituire avans trezorerie ct.581.plată avans salarii ct.listabil pe formular . acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi.581.numai pentru înregistrare operaţie . ICH Încasare cu chitanţă .581.model H .4 sau 421 .. Observaţii: . PFV Plată cu foaie vărsământ . Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă.1 .542 .depunere numerar ct.3) . Dacă la documente apar două cu acelaşi număr. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 . . Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului. care calculează rulajul şi soldul zilei respective.listabil pe hîrtie.alte plăţi ct.model A . registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap. sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă. 44444/B. Astfel.625 . zilnic se poate executa operaţia de Închidere. de exemplu: 44444/1. în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.model I .5 (va clarifica contabilul) etc.listabil pe hârtie .404 etc.model V .581. folosit pentru: .425 sau 581.5 (va clarifica contabilul) etc. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor.cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute.401.11.model W .4 .plată chelt.model A . .

a contului corespondent. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi. Documente în hMARFA: 92 . PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124.3. care permite calculul soldului intermediar.1. comisioane plătite băncii. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. atunci trebuie cunoscut. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei.28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic. că acel document se va conta automat.00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările. În general. 7. etc. care după acceptare se validează. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. Eventual. Dacă documentul rămâne invalidat. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. plăţi. ridicări de numerar. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. Pe ecran se vede soldul filei precedente. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document). 7. documentele de plată sunt eliberate de firmă. aşa cum apar ele în extrase.. soldul provizoriu se şterge.Casa in lei Nr.00 372. virament dintr-un cont în altul.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru . Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru.00 2. dobânzi etc. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. respectiv P) şi soldul.00 3.fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. Dacă fila este închisă.Fig. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold.

numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată.. Codul este format din 24 caractere. După ce ordinul a fost operat de bancă.766) (ct. codul IBAN se introduce în fişierul Firme.581. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată . Plata nu se validează.. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei..581.2. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului.627) (ct. se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului.1) (de regulă ct.. În cazul completării manuale. 12. avem nevoie de contul bancar al partenerului. Acest cont. numărul recepţiei de la prima factură.de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie .. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). ordinul de plată se întocmeşte la firmă.. chiar ajută la completarea lui.5112) lei/valută (de regulă ct.401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras)... Programul verifică codul IBAN introdus. X. Vezi şi Cap. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 . Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică..4111) (ct. şi se înscrie la Reprezentând.666) (ct. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual.. 7. după care se depune la bancă. baza extrasului de cont Fig. Vom folosi număr filă: X.de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). sau ~.nr. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr... deci trebuie introdus cu grijă de operator. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect.1) (ct. sau ~.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR.

. dacă plătim datoria vamală. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. pentru urmărirea stingerii creanţelor. tastăm mai întâi C. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). procedura de încasare are trei momente: 1. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. Există 2 rânduri pentru acest lucru. În funcţie de uzanţele de la bancă. Atunci însă se selectează facturile emise.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . Astfel. dând alt număr de filă la fiecare grupă. Dacă nu ne referim la o recepţie. . Descriem trei variante de lucru: 1. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC.nr. Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare... La data depunerii cecului la bancă. dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero. deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. respectiv Cheltuieli. acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor .se foloseşte tipul de document ICEC . astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată.Încasare cu cec . 1. remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou.după validare. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.documentul este eliberat de partener.. trebuie introdus V. În momentul acceptării cecului. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F./A. document . înregistrăm operaţia cu ICEC. Cecuri primite . înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma. .grupate pe filă. c.1. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. .. 12. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 ./B.. se înscriu explicaţiile manual.nr. obligaţii virate într-o singură sumă.. după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama. a. b.

. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea.. Astfel. . a. Dacă numărul cecurilor este mare.3 = 4111 contare: 401 = 581. b. înregistrăm operaţia cu ICEC. 3. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic.. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121. se revine asupra acestor plăţi. Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. În momentul acceptării cecului. borderoul se completează manual. Ex.. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.2. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA... a. creanţa se stinge (factura este încasată). depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta. intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli).. 95 pot utiliza următoarele contare: 581.. după ce au fost înscrise recepţiile. În ziua când depunem cecul la bancă. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea.. şi înregistrarea nu se validează. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând .c. identic cu 1. Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul.4. soldeze la fiecare închidere.3 contul 581. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie. şi tipuri de 7. MIE MIBL1 . b."Încasare" factura-alte surse PALT . c.. ."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT . . iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I. c. La sfârşitul lunii. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce.3 trebuie să se . 2. nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură.

5 pe un cont de venit sau de cheltuieli.5 = Ct. se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi.Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată).factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b.crsp Ct."Încasare" din alte surse . factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT . Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie. Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal. dacă cumpărătorul. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT.factura clientului PALT + 1000 lei pt. pe contul 542. Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă. Contul corespondent va fi 581. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane). de ex. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă. câte analitice dorim să urmărim. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. factura iniţială IALT .1000 lei pt. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. iar dacă trebuie suplimentată suma. atât în lei cât şi în valută. cu documentul PAVT. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare).x şi se reţine suma în lei. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură."Plată" din alte surse 581. ci doar explicaţia. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT. În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. după caz.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a. cu care se creditează contul 542.crsp = 581.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 .

stocurile degradate nevalorificabile.în rd.) externe .) interne (cu parteneri din ţară) B.) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: .se închide fila . cu modificările şi completările până la 30.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.mostrele gratuite. iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri. Noţiuni de bază Reglementări 1.2011 8.1 7.) art. în limite legale . Etape de lucru: . Contare: 5328.în rd.5. Sunt asimilate livrării: .y . Contare: 665 = 5124. activele corporale casate . SUMA PLATITA. .a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A. pierdute.1. la scădere nefavorabilă a cursului.09.Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1. EVIDENŢA TVA 8.import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.lipsurile din gestiune. cu modificările şi completările până la 30. furate . Pentru aceasta.bunurile distruse de calamităţi. .se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .magazinul cu amănuntul.diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: . este acum MA .3 = 4111. ca partener.) LG 571/2003 privind Codul fiscal. Nu sunt asimilate livrării: .2011 2.09. Plătitorul.1. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A.perisabilităţile. Contare: 5124.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere .y = 765 8.1. Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. 97 . trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării.

153 sau 153/1 din Codul fiscal. B. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. 156/4 din Codul fiscal. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă.Prestarea de servicii 1. dacă serviciul nu este scutit de taxă. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. 128. către un stat membru..) art.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător. Exportul Cf. C. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii. 153 şi 153/1 din Codul fiscal. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii.13 (13). intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie. (1).131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. a). 133 alin.) art. provenite dintr-un teritoriu terţ. în înţelesul alin. 156/4 din Codul fiscal. de către cumpărător sau de către altă persoană.143 din (1. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art. Cursul de schimb valutar 98 . de către furnizor. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.) art. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art.) art.13. aşa cum este definită la art.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii.(2) din Codul fiscal.. art.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1.) pct. ca şi un proprietar.) Operaţiuni externe Importul 1.) pct. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art.). care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2.

143 (2) . în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie. cu condiţia ca bunurile. care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. 132 (1)d).utilizarea temporară a bunului respectiv. efectuate de către furnizor . 132 (1) b).prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile. Nontransfer . precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO .art.vânzarea la distanţă . pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni.art.) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. . după prelucrare. SM2.)).art. . art. cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. . (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni.cf.scutirile pentru livrările destinate navelor. pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art. e) Transfer/Nontransfer Transfer .livrările cu instalare sau asamblare. k) şi m).livrarea de gaz sau de electricitate .intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . pct. aeronavelor sau trenurilor.livrări la bordul navelor. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său.cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C .Cf.nestabilit în SM3 (România). înregistrat în SM2 C . din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf. de către persoana impozabilă stabilită în România. 132 (1) e) şi f) . pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: .cf. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica). misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.128 (12) din (1.din SM1 (stat membru 1) B . Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România). care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1. i).utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat.beneficiar (C) 99 . 132 (5) şi (6) . alta decât importul de bunuri. SM3 (România): A . se exprimă în valută. art.126 (8)b) din (1.LIC scutite în condiţiile art.) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru. aeronavelor. . să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. 143 (1) h). cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.furnizor (A) .înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil). desemnat de B pentru plata TVA.[bunuri livrate] . Este asimilat cu LIC cu plată.128 (11) din (1.client .art.livrări pentru export în condiţiile art.SM3 (România) . pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art. art.22 din Norme. 143 (1) a) şi b) . Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 .furnizor .139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. j). pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. .

(1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. bunuri accizabile. fiind parte la o achiziţie intracomunitară. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului.132.Dacă C plăteşte TVA. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile.) art. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. Astfel. 100 . g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. d) locul de plecare a transportului de pasageri. Excepţii: art. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. 132 (2)-(8) . avion sau tren. mijloace de transport noi etc. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. Locul prestărilor de servicii 1. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice. Dacă locul livrării. în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. se situează în afara teritoriului comunitar. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate.vânzări la distanţă. stabilit conform prezentei prevederi. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . 126 alin. B poate fi scutit de impozitare...) art. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. de cumpărător sau de un terţ. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.

b) livrarea de manuale şcolare. 141 alin. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. expoziţii şi evenimente culturale. muzee. inclusiv a terenului pe care sunt construite. târguri.) art. e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. case memoriale. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. natura serviciilor etc. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari.) art. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii. cinematografe. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. 8.Regula generală este: Conform art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. exclusiv anexele gospodăreşti.133 (4)-(7). c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. m). întotdeauna excepţiile prevalează.1. inclusiv a terenului pe care sunt construite. nu depăşeşte suma de 380. 101 . (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale.133 (3) din 1. inclusiv a terenului pe care sunt construite. prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. . pct. cărţi. d) livrarea de produse ortopedice. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. grădini zoologice şi botanice.000 lei. monumente istorice..) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. 13 (1) din Norme. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. ziare şi reviste. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art.2. a căror valoare. monumente de arhitectură şi arheologice. d) livrarea de clădiri. (1) lit. Cf. altele decât cele scutite conform art. Cotele de taxă 1.133 (2) din 1. cu excepţia protezelor dentare.. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. b) livrarea de clădiri. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. inclusiv a terenului pe care sunt construite.

de asemenea. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. (2) Este.130. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 143 ..8. 126 (9): . art.3.operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare . efectuate cu plată.1. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană.. 127 alin. . Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art. 127 alin. 141. potrivit art. .1. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi.126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care. în conformitate cu prevederile art.144/1. (2)..importuri şi achiziţii intracomunitare. 132 şi 133. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. . Sunt prevăzute la art. 128 . . care sunt scutite fără drept de deducere. 132/2. care acţionează ca atare. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. cf. . Sunt prevăzute la art.000 euro. în sfera taxei.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 8. în sensul art.126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. (3) Sunt. pentru care nu se datorează taxa. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. dacă locul importului este în România. 140... efectuată de o persoană impozabilă. art. astfel cum este definită la art. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile.operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 . 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. scutite de taxă.) art. potrivit art. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. Excepţii .) art. cf. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile.AIC neimpozabile 1. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată. 152..operaţiuni taxabile. (1). . sau de o persoană juridică neimpozabilă.. b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. 142. de asemenea. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.154 şi are prefixul "RO". acţionând ca atare.4. pentru care locul este considerat a fi în România. efectuată de orice persoană.

(2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I. II. 103 . a) şi b). 143 alin. trebuie să se înregistreze.eu/taxation_customs/vies/lang.europa. dacă: .pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător.să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. Cf.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. altele decât cele prevăzute la lit.141 (3)). Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA. art.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. Cf. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România. sau . să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. Recomandăm. Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze. art. Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale. dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. sau pe internet la adresa: http://ec. dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. . din state membre diferite.înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL. care intenţionează: .solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number). în fişierul . b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: .operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. cât şi la cumpărător. (2).să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. . inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art.dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. . b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA. 151. pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC. .declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. Procedura de lucru .se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea. dacă va fi obligată la plata taxei.000 euro (plafonul de scutire). .livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România.optează pentru regimul normal de taxă .AIC de bunuri taxabile.

obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică. polizare.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an .153. 1. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. 104 .. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art. (aplicabil până la 31.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 .. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. 153 sau 153/1. cioburi de sticlă şi sticlă. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. astfel cum sunt definite prin Legea nr. tăiere.Registrul operatorilor intracomunitari . este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari. cauciuc şi plastic. art.1. presare sau turnare în lingouri.05. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare. 2. Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1.5. operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile. furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie. livrarea materialelor prevăzute la pct. selecţie. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.Codul silvic . Astfel. hârtie cartonată şi carton. cât şi pentru cele neimpozabile . chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui. 8. 160 alin. fiind preluată atât ca taxă colectată. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase.) pct.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. 160 din Codul fiscal.persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase.. 2. 2. 46/2008 . chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. fragmentare. (2) din Codul fiscal. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare. material textil. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun.. inclusiv pentru avansurile încasate. înainte de efectuarea operaţiunilor! . 82. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta).

art. f) . El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.2. . menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2. Operaţii FURNIZOR . beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.documentele vamale şi. livrările intracomunitare de bunuri scutite. registrele. Operaţii BENEFICIAR . .h) din Codul fiscal. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. . trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu. pct.un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art.Din punct de vedere contabil. evidenţiată distinct pentru: 1. 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: .persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. cele privind accizele legate de importul. precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . 2.al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. prestărilor de servicii. (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. Documente pentru evidenţa TVA Cf. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. În baza pct. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri. (12) lit.facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. ca operaţiuni taxabile. . Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală. .156 din Codul fiscal: . 128 alin. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică.recepţia facturii furnizorului NIRII .evidenţe contabile ale activităţii sale economice.factură fără TVA.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8. fără taxă.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări.. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. 105 . . . după caz. exportul..

. dar care dau drept de deducere conform art. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art.05.05. pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. (2) (6)..2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: .571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. taxa dedusă conform art.156 din Legea nr. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. (2) lit. (2) din Codul fiscal. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora. 3. 147 alin. 133 alin. taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. 3.jurnal pentru vânzări . 145 alin.000 euro . Acestea nu sunt formulare tipizate.150 (3)-(6) din Codul fiscal. 4. denumite prestări de servicii intracomunitare. achiziţii de bunuri. evidenţiată distinct pentru: 1. (3) Documentele prevăzute la alin. potrivit contractului încheiat între părţi. 2. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii.jurnal pentru cumpărări . În cazul asocierilor în participaţiune. b) valoarea totală. inclusiv provenite din import. cărora li se aplică cote diferite de taxă. (1). 147 alin.(4) din Codul fiscal. art. 156/2 din Codul fiscal. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. taxa nededusă conform art. 132 şi 133.(2) nu sunt formulare tipizate.registrul nontransferurilor de bunuri . drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală.(3) din Codul fiscal. evidenţiind distinct: 1. 150 alin. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata.3. Ordinul 1372/06. Perioada fiscală Cf. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă. pentru care locul este în afara României. b). prestările de servicii efectuate conform art. art. 4. taxabile. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. cf.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate. achiziţii intracomunitare de bunuri. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate. fără taxă. şi de servicii. denumite achiziţii intracomunitare de servicii.(5) din Codul fiscal. care nu a depăşit plafonul de 100. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. 147 alin. (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. 2.

nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii. La pct. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme. după caz.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul. Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea.156 şi pct. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC. pe max. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. opere de artă etc.utilizării temporare.128 (12)f)-h)): . pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă . jurnalele. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. Revânzătorii de bunuri second-hand. Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. De asemenea. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA. borderouri de încasări. b) a treia lună a trimestrului calendaristic.. În funcţie de perioada fiscală. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art.63 din Norme). perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România . Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: . c) prima lună a trimestrului calendaristic următor. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art.o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau.un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 .. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri..utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română . dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării.

la finele fiecărei perioade fiscale.dacă operaţia este taxabilă. persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital.3. după control Destinaţii (rubrica: Oper. . CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper. fabricării. iar dacă operaţia este taxabilă. construirii.54 (11) din Norme. modernizării . alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper. . taxa colectată. trebuie analizată operaţia. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct. Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA. .c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare).TVA-Jurn.ajustările efectuate. De exemplu: . după caz.data achiziţiei.TVA 5% Op.149.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special. (pct. 9% sau 0%. care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: . 8. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf. toate articolele din operaţie devin scutite. .obişnuite Op.regimului special.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf. art.baza de impozitare . atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie. în rubrica Oper.143(2)a.taxa deductibilă .un registru comparativ care permite să se stabilească.neinclusă în jurnal Op. Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special. scutit cu drept de deducere 108 .dacă operaţia este scutită cu drept de deducere. art. atunci articolele pot fi cu TVA 24%.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi.taxa dedusă . iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.TVA-Dest.TVA.143(2)b.

TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.TVA din document rămâne editabilă. ex.2 din decont) Desigur.2-05.4. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei. 109 . după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper. rubrica Op.1. modificând x.cu/fără deducere 2 Op. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 . respectiv 19.neinclusă în jurnal 1 Op.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare.TVA-Orig. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva.1.2-07.verificaţi documentele primite.cu y se codifică manual. dacă există cumpărător obligat la plata TVA.fără deducere 4 Op.TVA-Jurn. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: .TVA 5% 7 Op.cu deducere 3 Op. 17. La unele tranzacţii externe însă. La înregistarea lor.2.8. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor.1. 8. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe. AIC revânzător în op. alte .speciale 5 Ajustare TVA 6 Op. . aceste coduri nu trebuie învăţate. documentele anexate./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper./I în Dictionar): " " Op. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii. triunghiulare Neimpozabil. ex. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale.

SM2 etc. vizualizaţi: . este recomandat să creaţi un tip de document nou.Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. data exigibilităţii.stabiliţi OpTVA. listat din Excel . Taxabil col.. Dacă este necesar. .diverşi parteneri comerciali B/S .imobilizări > ...România SM1.Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A .cu deducere.dacă în valută 1Ix . .B. După orice modificare în tipurile de documente. In tara..Furnizor din RO B .9 Decont: Achiziţii B/S în ţară.6.materii prime. obiecte de inventar.TVA: 2Ix* .modul de contare.. cota etc.Op. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. .obisnuite.C etc.mărfuri * . din cauza deselor modificări ale modelului. . Nevoi firmă .tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii.în lei Op. Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor. TFACS . se poate înscrie: 110 factură către B TFAC. servicii Jurnal cumpărări:col. TFCET .registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre)..după cota TVA . model de listare.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: .. .diverse state membre UE A. includere în jurnale.Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT... atunci în secţiunea CHELT.jurnalul de cumpărări poate fi: 1. In tara. În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia.în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? . Taxabil.în lei.după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC. Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011. setat în funcţie de natura activităţii firmei .baza TVA. taxabile cu cota . contare etc.TVA: Jurnal vânzări: Decont: B .data faptului generator.Op..Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI . ..bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A . dacă recepţia nu are rânduri: $ . solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă. listat din Excel .9 Livrări B/S în ţară. .poziţia din decontul TVA în care se va înregistra. taxabile cu cota .Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO ..6. Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule.Furnizor din RO Document: Tip document: Op.2 sau 3.

X308.nu se completează OpTVA şi TVATX .documente de transport în SM1 . Astfel. LIC.în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document. sau: .obişnuite. eventual cu rânduri dacă e material.obisnuite. număr şi data document! Gestiunea nu se completează.. Taxare inversă. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A . Scutit cu deducere 111 ...TVA: 1Ii . .TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .Op. În ţară. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.Op. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. Taxabil Livrări B/S în ţară.se înscrie total document cu TVA. X378.Furnizor firma Document: Tip document: Op.o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli.TVA: 1Ld . înscrie «scutit cu drept de deducere» .NIR cu taxare inversă .contract/comandă . În ţară.asigurare. A .după cota TVA 635 = 4427 B .Op. marfă etc. etc.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .factură către B fără TVA. Revânzare 2Ii* . înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI.Autolichidare TVA . după caz.. Tip document: TFCE A Factura export-model int.se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. Nevoi firmă . TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem. supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B . 378."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B. Taxare inversă.Din ţară.Factura taxare inversă Op. 308. Taxare inversă.Cumpărător din RO Document: factură de la A. listare) Op. dar B calculează TVA Tip document: NIRII . Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix . că ambii parteneri utilizează hMARFA.codul OpTVA se alege: 2Ii$ .obişnuite.Furnizor din RO Documente: . deci înscrieţi corect firma.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.Din ţară. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt. din care TVA .Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA. taxabile cu cota .Din ţară. Capital 2Ii> .

care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A . dacă TVA este zero. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.taxa deductibilă 4426 = 4427 .V. PSIC. aceasta neavând un OpTVA propiu. 0.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T.Op.art.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1). iar în secţiunea CHELT. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. cele două pot avea OpTVA diferit. ASIC. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . Op.00 valoare TVA 0.A. X378.00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt. 308. scutite cf. 378. cu excepţiile: Op.TVA: 2Ax>.Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B .cu deducere. .obisnuite.00 0. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. / / = = = = / / = = valoare chelt. X308.Cumpărător din RO Documente: .Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. după caz. 2Ax$. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 . Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.Op.TVA: 1Pd . 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA.143 (2) a) şi d) B . b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3). se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă. programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix.factură primită de la A.taxa colectată B/S achiziţionate pt.Decont: LIC B. cu excepţiile: Op.V.A. Taxabil Decont: ASIC pt. B calculează TVA. factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt.TVA: 2Sx . dacă TVA este diferit de zero sau 2In.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.

beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.143 (2)a)d) - Dacă C. art.taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A .Cumpărător revânzător din SM2 C .b5) Operaţii triunghiulare A .LIC B scutite cf.LIC Triunghiular Decont: .AIC pt. documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B . care cumpărătorul este obligat la plata TVA .Beneficiar din SM3 Dacă A.B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op. art.143 (2)a)d) Dacă B. TVA: 1Lt .taxa colectată .desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op. "scutit cu drept de deducere" dacă: . declaraţia vamală (DVI).AIC pt. TVA: 1Ld Decont: . 2At>.TVA: 2At$. 113 Document: . cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres. TVA: 1As .transportul se face direct în SM3 de către A sau B .Furnizor din RO Documente: factură către B. 2At* TVA: taxare inversă .Furnizor din SM1 B .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op.LIC B scutite cf.AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art.Cumpărător din RO Document: factura de la A.Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A . presupunem următoarea înregistrare): Document: . care cumpărătorul este obligat la plata TVA .28 c (E) din Directiva 6 .Furnizor din stat non-UE B .înscrie TVA pe factura de la B Decont: . furnizorul este din România: Document: factură către B. menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE.

Din tara. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) .21 (4)t) din Codul fiscal.codul OpTVA se alege: 2Ex$ . Prevederi fiscale 1. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . Taxare inversa. în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA.Din tara. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid. . Activităţi independente Conform art. închiriere către alte persoane. deci înscrieţi corect firma.taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. curierat. art.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. Cheltuiala cu combustibilul Cf. Taxare inversa. de regulă.cele din alte 114 .Din tara. cele utilizate de agenţi de vânzări.1.cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: . Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. Gestiunea nu se completează. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. Capital 2Ex> . pază şi protecţie.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă . trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: . număr şi data document.documente de transport Tip document: NIRE. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare.pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă .intervenţie. Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul.5. .48 (7) l/1. care de reportaj. trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. şcoli de şoferi.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune.taxa colectată B/S achiziţionate pt. reparaţii. Observaţie În acest context. Decont: B/S achiziţionate pt. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1.numai cele din categoriile enumerate mai sus. chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii. 8. Nevoi firma . Taxare inversa. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente. Revanzare 2Ex* .

la care se adaugă ca excepţie suplimentară: . TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. Conform art.achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct.147 ŞI ART. etc. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri.)..1 de mai sus. înţelegem că TVA-ul din documente. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. .conform art.achiziţia intracomunitară a vehiculului. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA.145^1 Conform normei de completare. sau ..147. în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: .1. 1. 145 din Codul fiscal. . prin achiziţie de vehicule . Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 .3. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. 19 dacă este din AIC.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . că nu este corect. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule. din modelul decontului de TVA rezultă. sau cele din categoriile de mai sus. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice.145 şi ART 145^1 SAU ART. 17 .cumpărarea unui vehicul din România.conform art. adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: . asigurare.145^1. 1. . 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. Astfel. Acest lucru înseamnă. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile. aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. Astfel. Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate.operaţiunile permise de art. În consecinţă. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului. art.categorii.importul. se înţelege : . cheltuielile de funcţionare.145^1 din Codul fiscal.. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394. în afară de cele cu combustibilul.2. Pe rd. 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. exclusiv cele privind combustibilul. Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. întreţinere şi reparaţii.145^1 din Codul fiscal. ART..transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării).145^1 (2). utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF.21 (3) n) din Codul fiscal.

si reparatii nedeductibile 116 . .1 604.2 611 611.1 X611 XNED C 611. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă).1 G GC2N GC 3022 6588. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588. 2.2 604. analitic 604.2 XCMB C 6022.5 6022. se poate utiliza şi contul 604.2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022.1 6022.ca TVA deductibil. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2.1 611. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile./nededuc. cu combustibili 6022. Dacă cheltuiala. dar nededus. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB . iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile.1 X604 XNED C 604.1 6022. (Operaţii fără deducere).2 6022.) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.1 611.x Menţionăm. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604.1 şi 604.5 6022.1 XCMB XNED C 6022.în Contab. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret.în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile .fara deduc. respectiv nedeductibilă.Chelt.în Nomenclator articole. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB.1 Implementare ./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.2 611.2. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N . documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc.

Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil. 3At. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil.NIRI cu TVA nedeductibil (pt.02 = 401.Bon consum materiale/ob. Contarea este şi ea modificată. deci şi în Jurnalul de cumpărări. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări.exigib. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil. În cazul documentului NIRE3. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil). De aceea în jurnalul: MRIY Rec. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 . s-a introdus un nou document: TVA3 . iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix. cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 .TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii.3 de mai sus.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3.NIRE cu TVA nedeductibil (pt. deci cu TVA deductibil. TVA neded/deduct. operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări.03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi. dacă are rânduri."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil.În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. operaţii externe) NIRI3 . Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă.03 = 401..1 minus TVA TVA3 3Ix cu val. plus : 4426. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 . Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . 3Ax. minus : 4426.

02 Decont TVA: rd. Total doc: 248. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA.1 72.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.02 401.recepţie Gest:G. pe stoc. 26 . 2Ex (deci rulaj debitor 4426.00 110002 . din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 .00 4426.02). 21: rd.00 4426.1 200. din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611.1 100. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură.00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură.se înscrie manual.1 200 x 48 48 200. Total doc: 124 lei. 2Ax.1 401.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ . cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix.02 401.00 110014 .1 3022 200. pe stoc.03 401. 2.rd.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii.00 3022 4426. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 . Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM.1 4426. Total doc: 248 lei.2.1 24. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022. 26: 401. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N.00 48.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022.1 401.1 300. cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 .00 110003 . Contare: 3022 401.00 4426. 25 .recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.1 48.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM .03 24.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.

b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol.00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil. cât şi alte vehicule.03 24.02 pe contul 4426. c) Cazul mixt . pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.2 401.1 100.00 4426. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022.2 4426. pe stoc.00 24.00 = 100 + 24 24.2 4426.03.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 ."BCM (consum nedeductibil!)".00 Decont TVA: rd. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.03 124.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1). Contare: 3022 4426. deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.1 300. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 .00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426.02 401.1 4426. 200 lei): 6022.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 .00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3.00 110014 .1 401.Contare: 6022.03 401. Total doc: 124 lei.00 6022.00 24.1 3022 200.2 3022 3022 4426.2 3022 124. MVI BCM3 110001 .03 611.1 24.1 401.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022.00 72. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.2 401.00 Menţionăm. 21: 100 24 rd. că soluţiile de la pct. Total doc: 124.03 100.

1 404 20000.03 2400. Total doc: 248.02 404 4800.1 404 10000.00 24. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .1 4426.02 4427 4800.03 2400.03 Decont TVA: rd.1 200.00 Decont TVA: rd.02 4426.1 404 10000.00 d2) achiziţie intracomunitară .00 24. Total doc: 124.00 c2) recepţie pe bază de factură.1 300 x 72 48 100. 110019): 231.00 4426. 110020): 231.1 -24.02 401. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022.1 401. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.cu TVA deductibil (NIRI nr. recepţii în gestiunea XICC.00 231.1 4426.00 4426.05.1 48.recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.TVA3 fără rânduri. din care TVA: -24 11T002 .1 401.03 4427 2400.00 4426.00 . una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil).00 MRIX NIRI3 11C011 . 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401.00 4426.1 6022.OpTVA: 3Ix. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii. 26: 401.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB.00 4426. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.1 4426.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.00 231.03 404 2400. 21: rd. Total document: +124. MRIX NIRI 11C010 . Total document: -124.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.00 24.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr.03 401.OpTVA: 2Ix.2 4426. din care TVA: +24 Contare: 4426. 21: rd. d1) achiziţie de la furnizor intern .1 404 20000.03 Decont TVA: rd.1 10000 2400 120 .00 .

care permite listare grafică în format A4/peisaj. Listele se pot imprima şi cu hWPrint.1 404 Decont TVA: rd.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. 8.00 4426.Rapoarte contabile şi declaraţii.1 rd. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative. Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1). Dacă imprimanta utilizată. . poate să listeze numai în formatul A4/portret. suma este setată la 0. Articolul de autolichidare: 4426.03 4426.în funcţie de perioada de raportare.6.03 404 231.26 (întocmiţi NIRE3): 1290.00 8000.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: .00 . 8. în mod caracter. d3) achiziţie din import .00 1290.1 4426. Centralizatoarele.Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA.Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj. 121 . deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390.rd.cu TVA nedeductibil 231.1. La livrare. Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă. .02 404 1290. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative. iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T".03 = 4427 este însă necesar.6.Perioada . dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L". care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul. în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA.21 rd.10 lei. trebuie setat în Parametri.1 404 8000. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret.17. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT .

rd. Considerăm.13 din decont. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri. Menţionăm.1 17.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . . Ca exemplu. art. rândurile de regularizări.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.1-07. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil. În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19. dar pe rd. col. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17. rd. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: .altele.1. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col.2 24.1 Indicator TVA LIC scutite cf.obligat la plata TVA.1. Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA. aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont. ceea ce reaminteşte. benef. vor trebui completate de către utilizator. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA. taxabile cu 24% ASIC.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor. prestator inreg.2 17. etc.2 24. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile.1 07.1.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd. care 122 .operaţii taxabile . . care nu trebuie incluse în decont. (TVA deductibil) ASIC.13.1. De ex.obligat la plata TVA. decont 01 21 19.2 24. Desigur. 143 (2) a) d) Achizitii B si S.1 17. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. benef. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y . De exemplu.1.1 L S Nr.1.1 şi 13.jur-cod VIES 01 21 19.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. cât şi la TVA colectat.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. prestator inreg.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont.

La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize.02.. În acest caz. rd. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. fie prin corectarea documentelor de recepţie. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere.se utilizează şi la ASIC.pentru regimul de lucru lunar: 2011. chiar dacă rd. de aceea vor trebui rezolvate manual de operator. Astfel de exemplu. 2011.T2.01 sau 2011. pot ascunde şi greşeli. Repartizare. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. .1+17. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" .codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" . 123 .. însemnând că este vorba de o perioadă temporară. Programul va semnala./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru.T3. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" . se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" . .01. 2011.2 din jurnal. iar apoi. Coduri de perioade corecte: .2 nu apare separat în decont. dacă s-au depistat erori.T1. în Init.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011. în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp..17 din decont = 17. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente.T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. 2011. lansaţi Init. La prima utilizare./Initializare perioada treceţi la luna următoare.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. Dacă preţ în vamă # 100%. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe.nu sunt completate: simbolul jurnalului. După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" .03. . prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal.TVA. decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" . prin operaţia: Setare perioada temporară.. iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI.17. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor. 2011.. fie prin Modificare în jurnal. de exemplu 2011.

12 În Parametri. De exemplu. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . Documentul se introduce în hMARFA. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial.a treia lună a trimestrului calendaristic. astfel: aaaa. Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. din Codul fiscal. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L). dacă este necesar. Cf.T1 -> aaaa. În jurnale apare câte o Fereastră.prima lună a trimestrului calendaristic. Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie.T4 -> aaaa. Includere în declaratii. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta.156/1.(6/1). pe semestru sau pe an.T3 -> aaaa. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente. deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare. alin.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. art. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim. corespunzător naturii operaţiei. -> Lunara. Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. Tipuri de corecţii şi introducerea lor .03 aaaa. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare.06 aaaa.T2 -> aaaa.09 aaaa. oricând în cursul anului. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent. pot să treacă la jurnale TVA lunare. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA . Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: . dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . g) Regularizări în jurnale Principiul este.

În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului .Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: .Op.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: . Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei.ll] sau [aaaa. Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei. Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului.DBF.Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit.numărul şi data recepţiei din hMARFA . Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): .codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA.Jurnal .lună a trimestrului. TVA/Jurnal vânzări. 8. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID . Din arhive. l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper.salvaţi datele cu hUTIL. că a fost emisă după control fiscal. Meniurile Sit. 7Ex etc. şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări.tip taxă aplicată 125 .Oper.vânzări şi Arhiva jur. Arhiva jur.Jurnal de cumpărări .Destinaţie/Origine . .TVA 7 . Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului. Desigur. Jurnal cumpărări.prima lună a trimestrului următor. la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei .verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei.6. contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată. pe care să fie înscris.vanzari Arhiva jur. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă. filtrând o perioadă anterioară. . dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru.2. Se poate crea şi un model de factură dedicat. care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip . cu numele: JURNVANZ. cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA. JURNCUMP.TVA . TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control.Perioada inceput evidenta [aaaa. TVA şi meniurile: Arhiva jur.Taxare . ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel. se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă.locul desfăşurării operaţiunii . aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta.

15 2000.vanzari.2011. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT .00 1517. Dacă există atenţionări/erori.11 | 13.00 1223. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.16 960.00 293.25 50.Corecţii . vânzări cf. deoarece jurnalele conţin multe coloane.80 13./ | | | |Nr.scutit | masurilor | scutite | neimpoz.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .00 2000.cumparari.25 560.00 0.90 4733.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560..60 154. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.42 4733.D390 şi D394 .27 800.42 50.50 16895.16 700. Detalii – vezi în documentația electronică. având capul de tabel de mai sus . stocare pe mijloace electronice etc.42 50.00 4000.56 24.din componenta opţională Excel pentru hMARFT.00 4233.00 2000.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri.o listă mai simplă.80 71.listă ce conţine doar totaluri.71 4960. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur.03 2000. | prestari servicii.00 0.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd. Listele sunt late.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .1 | 13.90 2000.85 884.84 20.00 0. decont TVA .84 168. . | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere.16 2982.00 0.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare. | Livrari B | supuse | si PS. unde se pot face însumări.90 4733.centralizator/operaţii TVA . respectiv Arhiva jur.95 560. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.00 4260.62 212.90 8463.12 2540.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 . Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi.62 16895. | PS. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.Err .00 0. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .listă care încape pe hârtie A4 portret .00 609.din hMARFT/Sit. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 .90 1638. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.25 560.Jurnal vânzări cf.Centr. Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită . În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept.1-3 | inversa) | deducere | impozit.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.62 16895.95 4054.85 31277. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.42 500.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: .00 57.Centralizator vânzări . | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.00 645.00 4233.Jurnal vânzări pe operaţii TVA . La listare se alege de regulă modul peisaj. decont TVA .72 4.95 4054.25 50.30 31277. | Livrari de bunuri.00 868.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.80 4054.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD. prelucrări ulterioare.85 31277.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr. | Total | prestari servicii.00 6825. care sugerează numărul rândului din decont. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.00 Total 1-Op. b) listare din Excel . se pot exporta listele cf.

jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008.jurnalul pentru vânzări (JV).pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul. Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont. locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României .în cazul stocării pe suport tradiţional. 8. decât în varianta de la pct.trebuie garantată integritatea conţinutului . dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. prin indicarea numărului coloanelor din: . listele pot conţine mai multe coloane.2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. dacă există acces on-line garantat .pot fi stocate în orice loc.în cazul stocării prin mijloace electronice: . cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. În continuare sugerăm modul de completare a decontului. În unele cazuri sumele trebuie însumate. recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). Decontul nu se completează din hMARFA. din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent. . 127 . La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF.la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere.După cum se observă. Fiind o componentă opţională. din care se pot tipări şi ulterior. deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. precum şi la rândurile de regularizări. În art. Lunar. dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an. La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea. a). Modul concret de completare poate fi mai complicat. referitor la modul de stocare a formularelor: .12 din documentaţie. c) listare în format pdf .12.7. Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor.

1.03. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.143 (2) b) şi c). scutite cf.1 JV col.4 03.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). 07.1+07.05.1. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt.03.2 05.rd. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col. 07.1 +/.1+. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1.rd. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 .1. art.. altele decât cele de la rd. art. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).2+07.1+05.1 05 JC col.1 JC col.1 JC col.2 07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).03.01 03 JV col. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri.1. art.1 04 +/. din care: JV col. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).rd. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt.01 02 +/. 07.1 ASIC pt.Nr. scutite cf.05 07 JC col. 07.1.03. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE).1. din care: ASIC pt.rd.2 07.05.1+07. precum şi livrări intracomunitare de bunuri.1 06 +/.

11 12 JC col. 06 = rd.1 = rd.10. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii. altele decât cele de la rd. din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 05.. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii.10. 1-3. 05 17.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. taxabile cu cota 9% (defalcat din col. 08 .17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). din care: ASIC pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). cu excepţia celor de la rd.10. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col. 13.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.1 18 19 = rd.1 ASIC pt.12 13 JV col. 07.14 15 +/. 07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col.1+13.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1 = rd.Nr.1.2 14 JV col.1 19.11 11 JV col. taxabile cu cota 5% (defalcat din col. 07 19.rd 09.10.1.1 = rd. din care: = rd.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. 3.-. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2. Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. dar este bine să fie completat la clienţi. din care ultima este o cifră de control. Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat.Copiaţi TCIF.hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . fără parametru). trebuie găsit CIF-ul corect. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON.Lansaţi TCIF. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF.Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. Excepţii de la regula de mai sus: .se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social. 2. Listarea se execută cu <F10>. telefon.exe în catalogul hMARFA. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). referitor la partenerii fără facturi sau recepţii. el apare de regulă pe facturi. Programul se poate lansa în două moduri: . referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. După verificare. Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. trebuie găsit codul. dacă sunt plătitoare de TVA. Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394.. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. dacă CIF începe cu litera "R". corectitudinea codului CIF. . Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat. Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic. Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. se corectează în RO. va trebui să raportat greşit. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. găsită.. CIF este un număr format din 2-10 cifre. 133 contact.pagina:.TXT). .se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului. . În cazul acestor firme trebuie clarificat.. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. în Declaratia 394. reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme). Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr.exe (dublu click. În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală. trebuie găsit CIF corect.. b.). Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394.

se introduc în meniul Sit. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). De exemplu: -nr. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. dacă este preluat din hMARFA. către firme plătitoare de TVA. Exemplu: facturi emise. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap.6 va însemna factura. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. transfer etc. Dacă este plătitoare de TVA.8. este bine să găsiţi codul. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. opţional. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc. tipul documentului furnizor va fi factura ("F").interne.b2. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6. în faţa CIF-ului se scrie RO. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6.TVA/Facturi aditionale. iar bonul fiscal nu. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor. la cerere.d). iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . b3. utilizaţi şi internetul. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. inventar. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. Factura va fi raportată în declaraţia 394. Cod jurnal: = spaţiu. pct.6.

Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. . dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură. . pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394. Conţine doar recapitulaţia 135 .Declaraţia 394 . Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul. Facturile introduse manual. Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. se păstrează. . e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . Documentul TBON are modelul A. Operaţii .Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă.se listează după centralizare în 2 exemplare. se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. cu cod jurnal vid.facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare . Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. se şterg mai întâi facturile extrase anterior. se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. La o nouă extragere. .la facturile emise către firme fără RO.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. ca anexă la bon. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale. care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. În anumite cazuri. . facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA.

9.achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină. Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal. pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE.pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011). .Achiziţii şi livrări/parteneri . declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie. Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394. deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii.ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie. pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT). Declaraţia rectificativă se realizează astfel: . Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie. dar datele nu se încarcă în baza lui de date. Pentru verificare. se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic. .au CIF .sunt înregistraţi în scopuri de TVA .listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente . Cu titlu informativ.executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8. .liste interne de verificare.dacă este necesar. fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: . Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. .au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 .realizează AIC sau LIC .se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii. prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei.

000.masa netă în kg .intrastat. în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet .introduceri.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii.cod. expedieri . . revizuită.suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .000.156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 .cantitatea în unitatea de măsură suplimentară . on-line sau off-line.mişcări temporare de bunuri .ro – vezi în documentația electronică.000.000-10. fără TVA .000-20. nulă) .comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic . Mod de declarare: . fără transfer de proprietate .date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) . investiţiei sau revânzării . consumului. denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat .valoarea statistică . Fişierul creat se poate transmite prin: .mişcări specifice de bunuri .intrastat@insse.din facturi sau estimată.la Institutul Naţional de Statistică.valoarea facturată (lei) .leasing financiar . Se declară: .000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică.-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.000 Standard 300.000 900.date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice .leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani.comerţul triunghiular.cod natura tranzacţiei .returnarea de bunuri .serviciile . Nu se cuprind în declaraţie: .mişcările de bunuri între state membre UE.încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www.intrastat.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.000. se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar. Decontul special de taxă La art.cod INCOTERMS .mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere .prin software propriu.e-mail la adresa declaratie.000 < 900.ro . prin aplicaţia Intrastat.chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii. numai în format electronic.000 > 20. în cadrul aceluiaşi flux.bunurile în tranzit simplu .tip declaraţie (nouă.termeni de livrare . De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat. până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.000 Extinsă > 10.perioada . expediţie/origine) . dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .ro .ţara parteneră (destinaţie.

Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP. de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. altele decât cele prevăzute la lit. (2) . e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 153.. conform art.000 euro. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art. (5). art.. precum şi suma taxei aferente. 153/1. 153 sau 153/1 . realizată la finele unui an 138 . calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie.153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010). 153.. 150 alin.conform art.(4) şi (6).. este inferioară sumei de 35.listat şi pe suport electronic.156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Mod de depunere: .trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei . 150 alin. 153/1. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile. realizată la finele unui an calendaristic. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. a căror cifră de afaceri . art... indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. la registratura organului fiscal sau prin poştă . 153/1. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. de către persoanele impozabile înregistrate conform art.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf. precum şi suma taxei aferente. a căror cifră de afaceri .156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art.persoanele înregistrate cf. Declaraţia 392A La art. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane. (1 Când se depune? . până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. 153. b) şi c). Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. 153. 153. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. de către orice persoană.

se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei.completarea cataloagelor (Nomenclator articole. OPERAŢII CURENTE 9.salvarea bazei de date. Persoane etc.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. • Operaţii de creare. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9.. 153. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide. 153. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. încasărilor. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. anulare.realizarea documentelor . Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). Firme.1. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. care prestează servicii de transport internaţional. 153.înscrierea. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. 153. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate.000 euro. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. validarea şi listarea recepţiilor. după care factura/recepţia. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. . Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. Mai întâi anulaţi REVC/REVF. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 .calendaristic.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. 153. care în principal constă din: a . b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare. plăţilor etc. organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. facturilor. . este inferioară sumei de 35.

dacă este cazul. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape.în hMARFT se extrag. verificate . Mai întâi anulaţi încasările/plăţile. Datele de înregistrare sunt: . se listează. după care factura de referinţă. respectiv 10.3. se verifică.dacă este cazul. Anularea/validarea facturii este interzisă. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară. În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă.valide pentru aceste documente.la încasări/plăţi: data filei. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută.se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap. Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS. 4111 etc.toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . se salvează. (dacă există asemenea solduri). Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative. Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate. după care factura/recepţia. se salvează.toate recepţiile rezolvate.se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri .toate facturile şi documentele de ieşire înscrise .recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi. . din contabilitate d) Încasări/Plăţi . 404. adică pentru care există document REVC. .se verifică Balanta sintetica/analitica .se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA .la intrări: data recepţiei. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . dacă are factură de retur ataşată validă. confruntarea soldurilor acestora cu 401.se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . b) Situaţia stocurilor . documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca.se extrage Declaraţia 394. se listează jurnalele TVA .se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial .2. Mai întâi anulaţi factura de retur. se listează.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu . care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză. se depune la organul fiscal . se depune la organul fiscal .. se extrage declaraţia 390-VIES.la ieşiri: data facturii sau documentului.exe.7. 9.5.

anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii.se verifică înregistrările obţinute . 5311. se procedează în felul următor: înregistrările din 1. 371. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA.s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie . după care se închide contabilitatea de gestiune. 542. 141 . În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune.înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . Arhivarea se face cel puţin lunar. 345. 401. La reluarea activităţii după cădere de tensiune. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. etc. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză. blocare de calculator etc. 302. şi aceasta se importă în programul de contabilitate. . trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală).. g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări .pe analitice (să fie soldate) 471 . se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2. modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. etc.după importul datelor în programul de contabilitate. 419 4426. dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune.5) s-au contabilizat valori prea semnificative .se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii .după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută .jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT .şi cea manuală dacă este cazul ! 3. 4427 5112.repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588. 4111.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB.se efectuează operaţia de Contare automată . după închiderea lunii.pe analitice. se repetă importul în hCONT şi încărcarea. h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală).listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB.) f) Contabilitate . acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT. 5121 . Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată. de exemplu: 301. 581 . 354. i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare). 392B. (pe analitice mai elocvente). 381. dacă este cazul .operaţii de contare manuală. 393 etc. 409. acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA. dacă e cazul (392A. 303. se repetă contarea automată .

NIRT .Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă. preţ contabil 0. atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01.Comandă..factura trebuie plătită .3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent.NIRMT .MIT2 .4 = 5328. ALTE OPERAŢII 10.decontare tichete de masă. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328.NIRMF . cu stoc 0. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: .MIT1 .MIT3 . pentru fiecare magazin. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării. acceptate de 10. Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON). .1.INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .. Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM.Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: . transfer sau +/. Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC .încasări cu tichete Tip 1 .3 = 411.3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip.10.încasări cu tichete Tip 2 .. având contarea: 461.2.apare în jurnalul de cumpărări .FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune. Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ.. Se folosesc două documente: . înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA. MRM02.AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat.încasări cu tichete Tip 3 . Folosind lista utilizator TRANNIRM. Contarea este: 5328.Recepţie magazin de la furnizor .

Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2.. 143 . Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil.... Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil.=3. întrucât a fost o eroare de operare.=3. Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6. 100-50 EXEMPLUL 2. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.=3. 200-100 EXEMPLUL 3.. -100 EXEMPLUL 5.50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.EXEMPLUL 1. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent.... În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ.=3. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. întrucât a fost o eroare de operare. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6. dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. 100 EXEMPLUL 4. Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează.

La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări). cu documentul REEV. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare.8. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. sold=0. În documentul afişat.3. -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3. în jurnale TVA apar valorile originale. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev.1 3.2 sd 401. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci).0 1000 4000 1000 4000 2. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi.2 rDB 401. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării.nef.. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4.2 100 500 2100 50 4.II. Menţionăm. moneda.I. REVF 4. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client.0 500 2000 500 2000 50 4. Exemplu: 1.2000 RON/EUR. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap.1000 RON/EUR.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi. NIRE EUR 4.. SOLDP 4. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.2 ------------------------------------------------.0000 RON/EUR. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă.=6. Per. 3. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. listat.2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4. 144 . 2. POH EUR 4.3. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci). fav. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401.Stabiliţi un preţ de intrare.

După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. 2. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. Verificaţi. ca in exemplul de mai jos: Fig. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. 10.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. dacă a fost deja executată! 145 . ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată. Executând o listare pe ECRAN.1.2. 10. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare.

Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă. .xI_SumaFac. Dacă totuşi se creează manual. xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil. . .2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2. .0) .-xI_4. PCH . Dacă la reluare. .plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .0 Lei/EUR = 4000 lei 3.2000 = -50 <: 0 401. .2000 = 50 > 0 401. IF(xI_4>0.2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH.1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . . .xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.0) a1.9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 .2 401.+xI_4. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . din cauza condiţiilor schimbate. se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. . Plată în cazul scăderii cursului (favorabil.0) IF(xI_4>0.xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 .xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp .0 Lei/EUR 4. iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera.-xI_4. IF(xI_4>0.xI_SumaFac. . . atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual.0) IF(xI_4<0. . .+xI_4. . De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat.Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0. . valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică. . ICH . xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.

2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111. xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif. Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil.nef dif.fav 10.nef scădere curs dif.2 1950 50 c) Contare REVF . xI_SumaRev . xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp . xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4. Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate.2 765 2000 50 b2.2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111.reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" . xI_SumaRev d) Contare REVC .nef dif. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.fav dif. Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . chiar şi la obţinerea 147 .reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" .1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . "765" .4.fav dif.nef dif. xI_SumaRev . xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp .2 4111.fav dif.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.b1. "765" .0 Lei/EUR = 4000 lei 4.

În cazul documentelor de plată.F. dacă rubricile "Tip incasare". termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare". RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max. Fişe furnizor (furf). termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ".F.30 .în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule. În cazul documentelor de încasare. tran. Pe Fereastra Reprezentand 2.T.T. Fişe de magazie (lotf). "Tip plata ". Operare: .30 . LISTE 11. datele pot fi filtrate. Recepţii (tran). . acolo unde se află descrierile de liste utilizator. Facturi/ieşiri (fac_).pe fereastra fişier Reprezentand 2. Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car. 148 ./. Loturi de intrare (lotm).în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". Pentru implementare: . Fişe clienţi (facf). după aceste criterii definite de utilizator. reprezintă aliasul fişierului: nomm.).în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c". lotm etc. însumate (F4) etc. Tip plata M max. după caz. 11. . De asemenea. liste sunt definite.exe în subcatalogul dbf\FRM. pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. Loturi de stoc (lotm). Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL./. Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm).1.unor date pentru un cash-flow primar. Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi. Loturi de ieşire (facr).T. Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata "..în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. . "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=. în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar.

grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului. atunci şi la descriere grupă.frm şi lotm*.. Contents Format width. atunci pe prima coloană care are total.frm .dacă există grupe.următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este .frm şi facr*. în tran*.frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii. Numai pentru acestea sunt definite variabile: . Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf. atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare. xR_CodM : Articol: : N : N Y . inclusiv marginile. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului.xR_.. respectiv xF_Variabile(). altfel pe prima coloană . Dacă în *. subgrupe.dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr.dacă există coloane cu total.xI_..xF_.frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori).frm .frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile().total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 .. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere.. în fac_*. Apelul trebuie să figureze astfel: . pentru care sunt prevăzute liste utilizator.dec. Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei. În toate fişierele.. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile(). în inc_*.

se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.conţine toate datele generale referitoare la recepţii .listează doar intrări.doc=NIRI .Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare . se selectează T.ieşirea se face cu F10.FRM .dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică. atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T.(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) .Catalogul de preţuri în valută.FRM . F3. F4. PgDn pentru verificare. 11.Catalog de preţuri în lei .înainte de listare se selectează luna şi eventual T.TRANGEST.se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V . listat în ordinea grupelor de articole.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.Catalog de preţuri în valută .doc=NIRE .La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare.FRM .Lista recepţiilor (se listează pe A3) .Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) .FRM . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare . În Recepţii/Intrări (tran) .TRANIMP$.Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .FRM . Liste utilizator definite 1. accize şi TVA) . fără solduri 150 . listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) .doc=NIRM . După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile (). cu date furnizori interni .2.frm şi se parcurge F2.valoare vamă (defalcată pe taxe. În Nomenclator articole (nomm) . luna şi eventual T.se poate efectua din familia MR de recepţii. apoi gestiunea şi Stare=V .dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import.doc=NIRI . NIRMT.valoare cheltuieli .înainte de listare se selectează Gest=X.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate. pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2.în exemplu nu s-a descris capul de tabel . selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .FRM .dacă sunt şi alte documente decât NIRMF. cu bifa pe Gestiune .NOMMVAL$.TRANRGES. . dar după ieşire se mai intră odată în .TRANFUR.NOMMLEI.

LOTF..Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 . fie moneda din Nomenclator.FRM .extragerea trebuie să fie pe gestune+articol.FRM . dacă este import. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4.FRM .FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi . număr comandă..FRM .În Facturi/Ieşiri (fac_) .lista este grupată pe furnizori.înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .FRM LOTMVINZ.FAC_VAL$.Lista facturilor emise (exprimat în lei) . dacă este definită. dacă lotul a fost importat.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării. .Facturi neîncasate pe clienţi .înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client . sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .înainte de listare se selectează: Luna.În Fişe de magazie (lotf) . la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .doc = TF . În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP.Listă fişe furnizori în lei .odată cu modificarea cursului. 5. nu apare De încasat ..3.FAC_TOT.LOTMAD$. altfel se consideră EUR.FRM .FRM .lista este grupată pe monedă şi pe furnizori.FRM . este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi .Lista din fişe de magazie .FAC_NEIN.FURFFIS.FRM LOTMLIV.în listă apare şi număr regim special. eventual pe gestiune+grupa+articol.listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.Recomandări: ..FRM LOTMINIT. cu preţul de livrare din lot.FRM . număr factură referită. .LOTMVAL$. Stare = V şi T.să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .FRM LOTMCONT.FURFFIS$.Listă fişe furnizori în valută . În Fişe furnizori (furf) ..FRM LOTMINR.

T. la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări . astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale. .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.lista este grupată pe clienţi.FACRLIV.înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .. . T.În Încasări şi plăţi (inc_) .% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării..bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .. 8. ICEC AF 135667/I . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. Client=gestiunea şi Stare=V ..înainte de listare se selectează: Luna.FACRADMF. .Lista fişe clienţi în valută .doc="T" şi stare = V ...INC_CEC.Ex..lista este grupată pe monedă şi pe clienţi.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.FRM .FRM .doc Nr.se alege fereastra: Facturi articole.Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) .Situaţia încasării cecurilor remise la bancă .În Loturi de ieşire (facr) . altfel se consideră EUR. dacă este import. Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa . se selectează grupa:MA2..FRM .doc . Stare = V şi T. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener . dacă lotul a fost importat. anul şi luna..FACFFIS. ICEC AF 135667 .FRM . încasare cec MIBL1 ..listează doar ieşiri.FACRAD$.FAC_RGES.dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip.FRM . dacă este definită.FRM .doc=BVINZ .grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice.Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .FRM . se selectează anul şi luna. fără solduri 7..În Fişe clienţi (facf) .FACFFIS$..FRM .se selectează Data=luna (sau ziua).doc = TFCE .Listă fişe clienţi în lei . fie moneda din Nomenclator.Lista adaosului comercial pe mărfuri . ----------------------------------------------------remitere cec MIE .Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri . Obs. de înregistrare: Operaţia Jurnal .FACRADGR.se alege fereastra: Facturi articole.

2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr. Adresa.Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT.doc=ICEC .Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă..în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. . .paralela formular impr. . se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate.Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent.Codul: începe cu %.. consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor). denumirea jurnalului va începe cu 1-. Luna şi T.3. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document..2005) Ordinul 246/06.la listare se alege familia de jurnale MI . iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) . ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX. 153 . . Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. 4. 3-. De aceea. . fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică).Banca. iar "cc" este cifra de control.2005). Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă.03. reprezintă codul unităţii de trezorerie.2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31.lista va conţine subtotal pe fiecare cec.cecului.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. . 2-.04. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare. . 11.. Cod fiscal. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt.03. Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23.02.paralela Implementare Societate: Completaţi Nume. având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I . Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. modificat de: .. băncile şi conturile.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite. facturile sunt extrase într-un fişier temporar. 160 . Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr. se pot parcurge doar ultimele facturi. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite. Nr. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori. pozitive 32587. de vamă (V) sau de cheltuieli (C). Din considerente tehnice..articole este numărul de articole selectate prin filtre. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier..D.filă=~.83 23 1354. Numărul de facturi plătite. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. până la care se caută. apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa.39 negative -1428.76 ------------------------------------------------------------d.83 20 1629. Suma .. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX. În rândurile următoare (d.articole. pozitive. În acest caz. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. Media este Suma ..c. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. atunci se consideră selectat furnizorul de articole..00 1 -1428.00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre. În rândul TOTAL: Nr. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma .articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate... Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F). sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă.. Indiferent de modul de selectare. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica. împărţită la Nr.c. valoarea este negativă şi valoarea este zero. Din acest motiv se recomandă.. de vamă şi de cheltuieli). Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero..

avize.5. rezultând documente cu bună lizibilitate.Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT. . avize) în sistemul de operare Windows.3. Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . -10.2. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul. . Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite. date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip.1. . ca datele vânzătorului.Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document. logo. După crearea fişierului de descriere.PRNT___1. HPRINT .9.. . Utilizare: .Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT. Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate. . . iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI. 161 . Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare.8.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat. watermark.. . Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA.pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor. caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. Utilitarul poate fi folosit: .7.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide. Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale. HPRINT HPRINT . . HPRINT HPRINT . ..PRNT_M_1..txt. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: .împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului.2. Componenta imprimare grafică documente (facturi. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi. semnătura şi ştampila. HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor. .6. . chitanţe.12. Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark).4.

Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate. etc. Parametrii generali de configurare . dar numai în scopul testării. care apar pe fiecare document. utilitarul de imprimare. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. . 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea.linii numerotate cu 6lpi.txt din pachetele de instalare. Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. subcatalog HPRINT. .BMP TEXT. . dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. . opţional.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA. opţional. aşezarea documentului pe pagină.bmp.un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos.BMP - TMP hPRINT.un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 . Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark.bmp şi Wm_Oriz.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. . parametrii generali de configurare. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus.Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste.un rând de caractere tipărit cu 10cpi.DBF. SIGN.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. .conţine date generale. opţional.un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.DBT LOGO. catalog temporar. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. câte caractere 12 cpi se pot imprima. cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: . Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat. . Wm_Oblic.parametrii imprimantei. cum ar fi date privind vânzătorul. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul.

La tipărire. 163 .Grosime linie. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos. În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. la secţiunea [FACTURA]. Un punct de tipar= 1/72 inch. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. . Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare.GROSIMEL .MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. Dacă formularul nu încape pe orizontală. . Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. În mod prestabilit nu este completat. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite.hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. . fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. Lungime formular . De altfel. se poate micşora MARGINE_STANGA. nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! . Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i). De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei. care în mod prestabilit este 65. definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă.parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. fişierul poate fi mutat pe calculatorul local. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă. Exprimat în puncte de tipar. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung).LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS . Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI. Este indicat.

nu se înscrie numărul exemplarului pe formular. Secţiunile agreate: [AVIZ]. [FACTURA_CHITANTA]. Se poate mări sau micşora.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. [FACTURA]. Are influenţă numai la linii.alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. Pentru a economisi toner. Nu se scrie întregul formular colorat. dacă #NR_EX > 1. Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. iar dacă #COLOR=D. fără nici o prelucrare.Implicit este de 0. . culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. . se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. Dacă parametru COLOR=D. Pe factura format A5. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . Parametrul Vanzator apare de mai multe ori. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. . este necesar ca fişierul . dacă s-a ales COLOR=D.5 puncte. . nu şi la textele tipărite. mărite la tipărire. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. 164 . atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat. pe al doilea cu roşu. Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz.5 x 3. titlul documentului şi număr exemplare. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate. conţinând ştampila şi semnătura. acolo puneţi valoarea 1. 16777215 . Dacă se întâmplă acest lucru.Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. Funcţionează numai sub sisteme de tip NT.Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! . Nu se tipăreşte pe chitanţe. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3. Tipăreşte un şablon peste formular. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. micşorate. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului. .Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. [FACTURA_A5].5 cm. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. se înscrie numărul exemplarului.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru.

utilitarul de imprimare.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. . parametrii generali de configurare. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat.DBF. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk.BMP hPRINT. de unde poate fi lansat direct. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă.[FACTURA_FTVA]. . Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon. - SIGN. Dacă parametrul SIGNATURE este definit.DBT LOGO. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. Formule). Definiţi parola specială pentru hUTIL. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.BMP bază de date de tip hPRINT. ca documentul să se completeze corect.BMP TEXT.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă.opţional. Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. Astfel. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D. 165 . Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. . mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. subcatalog HPRINT. opţional. [CHITANTA]. Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: .opţional. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. sau . Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel. Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit.

generat în hMARFA la listarea documentului.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). În acest caz. Prin urmare. Prin lansarea listării. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 . potrivit documentului hMARFA listat. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă.2. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi.. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. diferenţa constă în interpretarea lor. Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. Cele două descrieri au o sintaxă identică. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare..în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. Definiţi parola specială pentru hUTIL. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT. Exemplu: . Aşa cum s-a văzut mai înainte. aşa cum a fost prezentat mai înainte.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens.

dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. De exemplu: ABC 000001. . mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă. 167 . În acest caz hPRINT nu este lansat. la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura. maximum 6 litere/cifre. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx.TXT. Numărul se scrie în rubrica Nr.. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. Logica tipăririi se implementează în acest script. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: . Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie.factura.eventual numărul de factură al primului formular. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT.eventual seria şi numărul primului formular. Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. este afişat fişierul de descriere a documentului. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar. Dacă s-a ales pe ECRAN. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea.. De exemplu: 110001.numărul de formulare dorite. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit. .

Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . Contează numărul staţiilor care folosesc produsul. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. dar sunt identificate prin coduri diferite. dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea. pe acelaşi calculator/reţea. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. ZEKA etc). iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4.80. De exemplu: 1 2 . Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). • 12.În hMARFA. În antetul listelor apare numele firmei. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. depozite).6.3.4. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare.bon de casă cu factură anexată.5. prin Remote Desktop sau în mod terminal. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă. hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea. Dacă acest test este omis. 12. la generarea modelului. Evidenţa articolelor se face pe coduri. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. ELMAS. exemplarul 1 şi Aviz A4. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. în funcţie de numărul staţiilor de lucru.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5. 168 .bon de casă propriu-zis . Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. ELKA. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului.

bonuri de consum. Ele se pot lipi pe produse. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. 169 . mărfuri. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat.7. Prin regula de echivalenţe implementată. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. adică AAA şi BBB în cazul de faţă. 12. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole. în coloana Cod. etc. de obicei cu imprimante laser. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. situaţie semnalată de program.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. automat se alocă următorul cod intern disponibil. În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. La definirea unei echivalenţe noi. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete.reordonare coduri echivalente. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. În continuare. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol.Practic este un utilitar încorporat în program.

Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1. sau dacă fila este închisă sau nu.07. De exemplu: Nr. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat.07. Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr. dacă aceste file nu sunt închise. 3-. 12. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT.07. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~". nu mai este necesară completarea manuală a acestora. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5.07.2011 19. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite.000 pe lună). cu referire la recepţia plătită. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. 2-. Adresa. dar nu avem încă extras de la bancă. denumirea jurnalului va începe cu 1-. Cod fiscal. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete.000-20.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite.2011 20. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4.8. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. băncile şi conturile. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi. 170 . imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie. Astfel.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15. În momentul primirii extrasului. 4. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea.2011 18. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB.

gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite.Listare Listare pe ECRAN şi F8 . Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: . Imprimare OPH-RNCB. În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune.pe unitate. În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1. Cost mediu ponderat lunar 2. cu data plăţii. . Este lansat programul Windows: hOP. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date.LST creat.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie. .LST cu datele documentului care trebuie tipărit. trimestrial sau anual. Imprimare paralela. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: .exe /h Obs.exe lansaţi: > hOP. Dacă CMP se calculează pe gestiuni. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit. care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12. Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate.stocul final este evaluat la CMP 171 . Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională.separat pe fiecare gestiune.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx. fie lunar. .la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă. Preţ mediu De regulă.9.exe. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. selectând ECRANxx. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m").

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. validaţi. Situaţia soldurilor fără stoc. liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .xF_Gest. modificaţi.2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar).AND. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. valorile rezultate de asemenea 175 .xF_Gest.xF_DataFac. introduceţi. Dacă este posibil.2) 2. În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă.. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole. !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. TFCE).2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP.. Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate. după care ieşirile. pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă. 2) . Operare În momentul validării documentelor de ieşire. ştergeţi documentele anterioare. rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv)..La ieşirile externe (TFAC. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări .xF_Gest.Cantităţi ieşite).Dacă CMP se calculează la nivel de unitate.. Nu anulaţi.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate . Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica.xF_DataFac.xF_DataFac.xF_DataFac. 2) := xF_VCont := xF_VCont .

a) şi d)..156/4 (1). Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1.01. 132/1 alin. b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. cu modificările şi completările ulterioare 2. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente.10.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă . dar stabilite în Comunitate. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri.sunt rotunjite la două zecimale. în utilitarul hMARFT.143 alin.2003). pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . Reglementări 1.(2) lit. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj. 133 alin.) art. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România.2004).05 12. 153 sau art. cu modificările şi completările ulterioare 3.) HG 44/22. Fişele fără stoc şi rulaj. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T.) art.02. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă..156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29. (Obs.01..2003 privind Codul fiscal (MO 927/23. hMARFT .2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1.) Ordinul 76/21. c) prestările de servicii prevăzute la art. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.12. prin extragerea datelor introduse în hMARFA..componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0.01. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri.) Legea 571/23.12.

d) prestări intracomunitare de servicii (P). Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile. pe fiecare tip de operaţie în parte. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. Menţionăm.) este prevăzut. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener. se lansează utilitarul hMARFT. efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. SECŢIUNEA II 1. achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). apăsând tasta <F1>. "S". Se completează.) ANEXA 2. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. (2).achiziţii intracomunitare de servicii t . pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . pe fiecare document în parte. c) achiziţii intracomunitare de bunuri.Triunghiular. 133 alin. (2). de la persoane impozabile nestabilite în România. în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A"."Ld" sau "Pd". De exemplu. b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere. că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. dar stabilite în Comunitate. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. va apare: *** Cod tara eronat. e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile. achiziţii care urmează transferurilor scutite. Menţionăm. Menţionăm. b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. e) achiziţiile de servicii prevăzute la art.prestări intracomunitare de servicii AIC . Codificări în declaraţie 3. datele pot diferi 177 . Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă. Din această cauză. Datele apar în această fază analitic. 150 alin.în luna calendaristică respectivă.

în mod obligatoriu.pdf.2. 2At rd.pdf . 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.3.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT. Import fişier şi Validare. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA.1.pdf). hMARFA şi decontul TVA (cf. În fiecare lună copiaţi firma.7. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL.1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390. c5)Apăsaţi butonul VALIDARE.pdf . Declaraţia recapitulativă se completează.) Art. listarea şi exportul datelor. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl.. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia. modificate apăsaţi DEBLOCARE. validarea.5.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA.7. De exemplu: firma. centralizate în utilitarul hMARFT.pdf în firma_llaa_CF. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA.1.formular validat pt. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale.ro. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT. 178 . cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.1 JC S 2Sx rd.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF.1 JC A 2Ax.19. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3.17.anaf. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8..pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma.1= rd. Dacă ulterior datele trebuie reimportate.01 JV P 1Pd rd.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.1= rd.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier".de cele din decontul de TVA.

rectificativă .11. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. dar înainte de Centralizare ! .10.modalităţi de depunere: . poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii. Declaraţia VIES rectificativă Cf. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. dar înainte de listare şi export. Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA.12. hMARFT .un exemplar se păstrează de contribuabil.11.) Ordinul 3055/29. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20. executaţi operaţiile: Setare per.10.2008) 2.10.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală.c6)După VALIDARE. rectificativă Setare decl.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi.) Ordinul 2861/09.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1.prin scrisoare recomandată . Aceste liste se obţin după Extragere. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3. Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT.txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT.la registratura organului fiscal .2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23.formularul se editează în 2 exemplare: .) Ordinul 3512/27.prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică).2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10. indiferent dacă acestea au mai fost declarate. apăsaţi Salvare fişier text pt.). c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică. După aceea. Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia.2009) Componenta extras de cont în lei este opţională.după centralizarea datelor. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă. cu toate datele la zi.11. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. Recomandăm. 179 . unitatea fiscală. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12.2009) 3.): . . împreună cu suportul electronic.

la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex. datoriilor şi capitalurilor proprii se face. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf.denumirea unităţii creditoare. Se arhivează: . . pe baza datelor din contabilitatea analitică.la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). pentru confirmarea debitului. număr).a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct.codul de identificare fiscală. precum şi ex.sediul (localitate. . Ordinului 3512/08 (1.) 28. după primirea confirmării).) 4. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: . adaptate specificului activităţii (pct.) serveşte la: . ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii.contul. rămase neachitate.5) . potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. . pentru semnare (toate exemplarele).judeţul.6(1)). avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi.(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. Nerespectarea acestei proceduri. Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse. precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. stradă. provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală. 2.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente.proceduri scrise.de asemenea.(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. . . de regulă. 2. 180 .3. aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: . care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. . care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. Circulă: . se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare.42). Se întocmeşte în 3 exemplare. .decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct.

Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.56 (3).corectarea propriei evidenţe sau contări ..491). Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf. conform posturilor din bilanţ. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor..notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare .189 (2)).recepţiei) . datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.) pct.) pct. conducătorul compartimentului financiar-contabil.data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna . denumirea formularului. Elementele de natura activelor.emiterea de noi documente de către părţi. recomandăm să verificaţi: . Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. denumirea unităţii debitoare. Rezolvarea diferenţelor 2.(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor. (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. grupate după natura lor.chiar anul . datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Ordinului 2861/09 (2. În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor.) pct. În scopul prezentării 181 . suma. numărul şi data documentului.56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.contarea greşită a documentului .) pct. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . 4. datoriilor şi capitalurilor proprii.- banca.. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. Măsuri care se pot lua: .. semnături: conducătorul unităţii. procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. felul. 3. Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă. 44. datoriilor şi capitalurilor proprii. în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct. după caz. inclusiv ştampila. datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. explicaţii. ea se înregistrează în contul 4118.

Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.2. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. în coloana M (Mod expediere) nu 182 . În acest caz. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută.în bilanţ.se introduc facturile. Observaţii . care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. astfel evaluate. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite. disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni.creanţele şi datoriile în valută. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: . în valută etc. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. pct. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă. 10. La finele fiecărei luni. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută.186. la pct. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.În Fişe clienţi. . valoarea creanţelor. după caz. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie. . recepţiile.3 din documentaţia electronică. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză.7. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. iar pentru disponibil. după caz. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

cu Modificare se pot înscrie explicaţii. deci nu se va lista extras pentru ele. în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. cu semnificaţia se expediază (nu se listează). se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi).vom avea litera X. unde e necesar. Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate. pe conturi. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA. Cu Modificare. Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase. fără să se actualizeze fişierul Firme). ci " ". datele vor fi 183 . în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . Acestea vor apare pe extrase. Sold actual=0 Dacă se consideră. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total.extrase pe conturi . dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA. înscrieţi-le pe liste manual. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). Dacă s-au preluat corect datele. că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold.Extrase clienţi . Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele. adresa sau documentele justificative. Dacă doriţi să modificaţi această dată. În coloane avem: Sold extras . la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. În acest caz.Centr. Data înregistrării este data preluării din fişe. Pe rândurile documentelor.soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare. Pe fereastra de fişier. modificaţi în Tipuri de documente formularul. în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat.se pot confrunta datele din col. Verificări În Listare selectivă avem: . . Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M.avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme.

prelucrări ulterioare. care le fac mai mai uşor de completat.preluate separat. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. . La imprimarea cu PDFCreator. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1.. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit.Menţionăm. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont.. Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere. numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. . Trebuie asigurat ca: . Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT.În Extrase furnizori. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat.. în hMARFA. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere.). Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont. Listare extrase . Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize. care este sediul principal. audit.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei. nu se va lista extras de cont. Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. la apăsarea tastei <F10>. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă. se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. De exemplu. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. Pentru a preciza. La listarea extrasului de cont. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:.

se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori .baza de de date: date sediu principal. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) .se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . . .în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog.baza de PCTL2 . Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail. imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail.lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A . cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf. .Executaţi exportul PCTL2 .se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail. .la fel FIRMA ..se listează extrasul.baza de PCTL1 . din care se pot tipări şi ulterior. În acest caz. . se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului.deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 .. date punct de lucru 1. .. cu titlul s_ext. Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul.Filename:<Title>. c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . cu deosebirea. La listare se procedează ca mai sus. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii). WIN. b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă. că se alege tipul de imprimantă WIN-P. sau se pot lista selectiv. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4. de data aceasta pe DISC. (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei .la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF). În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 .stabiliţi. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax. jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG. Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC. b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă.deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.. Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. dacă există un server de fax configurat.tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS.bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc.

să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului. Jurnal vanzari.opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel.xls. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic.xls. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă.6. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor. stocare pe mijloace electronice etc. grupări. Lista Export in XLS cf.. unde se pot face însumări. prelucrări ulterioare. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari.se vor putea arhiva listele în mod sistematic.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru.2. 12. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date.xls pentru noiembrie 2011.12. 186 .decont TVA Export in Excel/Open Office 1. Avantajele listării în format Excel: .000 de înregistrări.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori. selectări.8. . Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. Implicit. O altă limitare provine din aplicaţia Excel. Atenţie.vezi pct.decont TVA . . se pot exporta listele cf. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite.stabiliţi. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2.xls. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. listele pot conţine mai multe coloane. lista este preformatată. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor. La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. Arhiva jurnal vanzari. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011. Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf.xls. a) din cap. hMARFT .puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N).Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . dacă modificaţi aria de tipărit. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65. Jurnal cumparari. decât în varianta listării obişnuite . Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii. În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) .

13. statistici.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate.xml. . Vezi Detalii .recepţia produselor finite în hMARFA.calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). 187 . 3.xml.transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD. Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii.în hPROD . Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit.. Exemple: .componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe.) în programe de calcul tabelar. . Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump. La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă. situaţii etc.calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD. .xml. Varianta 2: .alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date. . .xml.vezi în documentația electronică 12. hPROD Varianta 1: . cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice. În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel.introducerea consumurilor de materiale în hMARFA. .de tip HAMOR Soft Ex. arhjvanz. hMARFI . . jurnvanz. arhjcump.recepţia produselor finite în hMARFA. ..Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. .

pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem.generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă. Astfel. unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet.pentru flexibilitate.automatizare operaţii tipice în hMARFA: .încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA . recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. .generare recepţie prin transfer pe bază de avize.legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2.schimb de date în format text sau . (Elca. Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal. Lansată în mod comandă. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C. . Ex.preluare date din hMARFA. .generare factură rate. . de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil.hMARFA .dispozitive mobile . Sapel. .generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA.generare facturi pe bază de avize.case de marcat Ex. pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. . baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. .ordin de plată pentru rate lunare. dar presupune şi definirea unui document nou. chitanţe pa baza datelor preluate.DBF: sold furnizori. . .culegere de date pe bază de coduri de bare. nomenclator de materiale.facturi. Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă.operaţiile de import/export pot fi executate interactiv. . . operaţia de import/export va afecta toate jurnalele. . Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale. Ex. Cu alte cuvinte. Omron.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU. Datecs): . sold clienţi. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat.. legătura cu Optimall: . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete. .generarea fişierului PLU. . . 188 .EXCEL .culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.

astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil.dacă încă nu a fost selectat nici un aviz.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer. xF_Gest. prin validarea avizelor se operează stocul. Avizele pentru transfer trebuie să fie create. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii. adică din gestiunea din care sunt transferate.câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT). xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !". Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. Dacă se indică mai multe avize. . avizele nefacturate. În prezenta implementare. Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize.Aviz ptr. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). transfer sau +/-INV. . Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează.AND. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . Astfel 189 .dacă s-a selectat deja un aviz. Se generează recepţiile din import. va conţine toate avizele încă nefacturate. Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer. • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . Validare/Anulare abandonata !". Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client.

14. descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM.". h_LDOM(xF_DataFac) . telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. iar veniturile prin TFAC generat. "transf. PDA-uri. xF_ContEd . Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat.cu interfaţa pentru palmtop . 0) #ABANDON De asemenea. xF_NrFac . xF_ContEd . Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". . OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări. Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. .1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest. . xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. Avizele marcate nu vor putea fi anulate. .vezi în documentația electronică. Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac . astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat.sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. xF_TipFac . xF_DataFac . h_LDOM(xF_DataFac) . xF_ContM . xF_ContM . @xF_ContEd) "DV". . produsă de firma AROBS Transilvania Software . În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. LEFT(xF_TipM. xF_Linia1 . Validare/Anulare abandonata !". "desc. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. xF_CodGr. OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. xF_NrFac . 190 . Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F".in marfa". xF_TipFac . xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest.încasarea facturilor. În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. După generarea facturilor. se va modifica şi formula de contare. Prin urmare. Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. xF_VCont "CV". . xF_1 . Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor.gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor.din gest. xF_TipFac . avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. xF_1 . Practic. xF_ContM . Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. Agentul. @xF_ContE. xF_TipFac . cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: .întocmirea facturilor. hMARFI . acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. xF_VCont "CV". xF_Linia1 . .AND.preluarea comenzilor. xF_CodGr. .@xF_ContM) "DV". xF_DataFac . xF_ContM . 12.

) şi se lansează Import/Optimall.După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex. Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi .Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . "MID02". . Executarea operaţiei de transfer . Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit.pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall . 191 • .vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex. Comenzile. articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit. programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA. A02...când se întoarce agentul la firmă. . corespunzătoare stilului de distribuţie: 1. vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer. operaţia de import este întreruptă.pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: .. Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă . astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem. .. "MID01". . Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează. A99. Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative.. În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie. Dacă partenerul nu există. .varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi. Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. În acest caz se declară manual partenerul referit. .import în hMARFI . după care se reia operaţia de import.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice. operaţia de import este întreruptă. după care se reia operaţia de import. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda. . Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA.

192 . Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: . Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti.se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului.pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. hMARFI .se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12.aa 4111. .programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate.6. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA. Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.: MID01 Borderou incasari Agent 01.2.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura . Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH.încasare agent de la client: 586.varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date.7.7 .jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent.când se întoarce agentul la firmă.soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă.aa . . .se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa. MID02 Borderou incasari Agent 02 . când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT). precum şi cu stocul din maşină . Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: .Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui. . Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581.6. . care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări.7 586.6. 5311 586. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi .ccc . ex. Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. . La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi.cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată.15.depunere sume încasate de agent în casă: 586.1.

vezi în documentația electronică . • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. Presupune Excel 2000 sau mai mare. Exemple: .similar pentru situaţiile la cumpărări. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate.vezi în documentația electronică personalizat . statistici.vezi în documentația electronică 12. hMARFE . transmitere circulare prin e-mail etc. . afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare.opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi). rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc.vezi în documentația electronică cu imagini .ofertă de preţ.16. • Vânzări: situaţie vânzări generate. pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls . hMARFE .vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă. 12.vânzări/luni în USD . pe rute.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA.vezi în documentația electronică 12. situaţii etc. pe articole. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru.). În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. Exemple: simplu . Exemple: . pe agenţi.opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator.opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit. pe luni şi combinaţii. clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers.vezi în documentația electronică . Exemplu personalizat .situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată. hMARFE . 193 . hMARFE . Exemplu: .19.catalog de preţ. • Diagramă: diagramă corespunzătoare.vânzări/cantităţi .vezi în documentația electronică .listă vânzări .18. a unor oferte de preţuri personalizate.17. pe clienţi.12.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful