HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . .2. .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . PREZENTARE GENERALĂ . . 2. . Urmărire plăţi impozite. . . . . . . . . . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . . . . . . . . . . . 2.1. . . . . . .5. . . . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . . . . . . . . . . . . . . . 76 5. 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . .Contabilitate . . . . . . . . . Intrări . Studiul agentului economic. . . . . . . 3.9. . . . . . . . . . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . .6. . . . . .4. . . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. . . . 5. . . . . . . . . . . 3. . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. . . . Cataloage . . Noţiuni de bază. 3. . . .2. . . . . . . . Cotele de taxă . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . preţul contabil. Tipuri. . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7. Codificări. . . 3. . . . . . Tipuri de tranzacţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . 4. . .3. . Recepţii de la furnizor extern. . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . Adaos comercial. . 77 78 78 88 6. . . . . 8. . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . . . . . . . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . .Modularizare programe . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . 7. . . Operaţiuni impozabile. . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . Operaţii cu banca . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . 4. . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . 3.Cuprins 1. . . . . .4. . . . . .5. . . . . . . . . . . 5. . . . . . Factura . 7. Reevaluare disponibil . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .5. . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Părţi . . . .3. . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . Stocuri şi solduri iniţiale. . .6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. 3. . Alte încasări şi plăţi . . . . 2. . . . . 2. .2. . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . . .9. . . . . . . .11. . preţ de vânzare. . . . . . . . . . EVIDENŢA TVA. . . . . . . . . Operaţii de casă . . . . . . . . . . . . . .7. . . . . .10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. . . . . . . . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . .5. . . . . . . . . . Fişe furnizori/clienţi. . . . . . . . . . . 8. . . . . . DOCUMENTE INTERNE . DOCUMENTE DE INTRARE . . . .4. . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . 89 7. . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . 76 4. . . . Ieşiri . . . . . . contribuţii .. . . . . . . . . . .1. .4. . . . . . . . . . . .11. . 75 4. . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. Particularităţi . . . . 8. . . . Transferuri interne . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bonul de consum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . . . . . . . . . . . . . Stabilirea contului corespondent. . .8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8. . . . . . . .3. . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . . .10. . . . . . Încasări/Plăţi . . . .12. 7. 89 6. . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . .6. . . . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . 8. . . . Stocuri . . . . . . . . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . 12.10. . .1. . . . . . . . .2. . . OPERAŢII CURENTE. . . . . . . . . Alte declaraţii. . . . . . . . . . . . .7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15. . . . .sistem Optimall]. . . . . . . . 139 10. . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] . 12. . . . . . .ALTE OPERAŢII . [hMARFE . . . 11. . . . . . . . . . . . . . . . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . . . . . . . . .3. . 8. . . . . . 8. . . . . .2. 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18. . . . . .. . [hMARFI . . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. 8. . Listarea jurnalelor TVA . . . . . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . . . .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. 12. . . . . . . . . Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8.2. . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . Codificarea operaţiilor în hMARFA . . .1. 8. . [hMARFI . . . . .8. 8. . . 11. . . . . .LISTE .5. . . . . . . . .1. . . .componenta declaraţie 390 (VIES)] . . . . . . . . . . . . . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. . . . . . . . . . . . .4. . . . . . Reevaluare sold facturi în valută . . . . 10. 139 9. . . . . . . . . .6. . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . . . .7. . . . . . . . Exploatarea curentă. 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . .8. . . . . . . . . . . . . . chitanţe)] . . . . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . . . . . . . 11. . . . . . . . . . . . . . . Operaţii cu TVA în hMARFA. . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. . Documente pentru evidenţa TVA . . . . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9.3. . . . .2. . . . . . . 12. . . 8. . . . . . . .3. . . . Plus/minus inventar. . . . . . . [hMARFT . . . . . . . .5. . . . Liste utilizator definite . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. . . . . . . . . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . [hMARFE . . . .16. . . . [hMARFT . . . . . . . . . . . . .1.4. . . . Elaborarea jurnalelor TVA . 139 9. . . Listare ordine de plată trezorerie . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . [Preţ mediu]. .6. . . . . . . . . . . .6. .1.5. . . . . . 12. . . . 12. . . . . . . . . .componenta extras de cont parteneri]. . . 12.9. . . . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. . . . . . . . . 12. [hMARFI . Asociere termeni la încasări/plăţi . . . .11. . . . . . . . . . . . [hMARFE . . . . . . . . . . . . . . [hMARFT . . . . . . . . . . .12. . . . . . . . . . . . .4. . . . . 12. . . . . . . 8. . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. .9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . . . . . . . 12. . . . . . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . Operaţii la închiderea lunii. . . .13. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .componenta transfer documente]. . . 8. . . . .. . .cu interfaţa pentru palmtop . . . . . . . [hMARFE . 12. . . .4. Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . . . . . . .situaţii manageriale] . .8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . . . 8. . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. . Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . . . . . 11. . .17. . . . . . . . . [Opţiunea facilităţi financiare]. . . . . . . . . . . . . . . . . .19. . . . . . . . . avize. .1. 8. Creare liste utilizator. . 12. . .14. . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.cataloage de ţări şi judeţe. avize. . bonuri de consum etc. forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă. Ca sistem de evidenţă operativă. avize de însoţire a mărfii.cote de TVA. clienţi). . precum şi a celor financiare (casă. . dar actualizabilă).documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă. facturi.facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile. .pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi..se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . produse finite.catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1. de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri. în care: . conţinut şi contare recomandată). Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator. ordine de plată etc. vânzare.contabilizarea operaţiilor efectuate . .pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni.. .lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole.1. Documentele (recepţii. produse sau servicii. Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros). stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului .se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA. bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. .recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor. crearea jurnalelor necesare. . facturi însoţite de chitanţe. se pot urmări atât clienţii.în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime.) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv. . cât şi furnizorii.şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare.documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 . Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri. mărfuri (inclusiv din import). Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . de a le tipări pe imprimantă gata completate . materiale.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate.operaţiile de recepţie.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie. a operaţiilor comerciale (furnizori. La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: . plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc.

Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. 7 . vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale. 2.. lunar) în aplicaţie. din contră. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. facturi. în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri.la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. în funcţie de client. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. intrare. vânzări şi încasări: . lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. de condiţii de livrare. se poate aplica remiză. . scont etc. modul de operare fiind foarte asemănător. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. situaţia încasărilor şi plăţilor. un câmp de cont.). el necesitând cunoştinţe elementare de operare. codul putând fi selectat pe baza denumirii. documente de plată etc. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului. poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. respectiv facturilor. În momentul vânzării. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni.. Datele nu sunt "ascunse". etc. se poate completa data scadenţei plăţii. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture). dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. firme etc. decadal. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. etc. De asemenea. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. loturi. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. plan de conturi. persoana care facturează sau casier. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. nomenclator de mărfuri. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare. după scadenţa lor. diferenţele de încasat şi de plată. Contarea documentelor se poate efectua în orice moment.în cazul recepţiilor de la furnizori. Aplicaţia este vizuală. situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă.). senzitive la contextul în care le-a solicitat. deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. Astfel. i se furnizează într-o fereastră.

unde articolele sunt ordonate după data calendaristică.ll. Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.pe ferestrele de editare: zz/ll/aa . cum se contabilizează.999. pentru economie de spaţiu.ll. Cu toate aceste facilităţi.999.999.***************).999. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta).htm. puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice. în formatul: aa.999 la +99. se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare.căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor.acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA.numere reprezentând cantităţi: (de la -9. Pentru detalii în legătură cu organizarea. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual.999. implementarea bazei de date consultaţi Cap.999.999. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei. se afişează steluţe (ex. .99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise. 8 .zz .pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică. este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici. Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error".99 la +999.999.999.. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: .99 la +999. aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA . cum arată listat pe hârtie.99) .999. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier.3.zz . Se pot efectua o serie de parametrizări. Dacă veţi lucra numai în operare. iar la afişare. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. Lansarea manualului electronic: . în ce liste apare.pe ferestrele de fişier.999. se pot defini tipuri de documente noi. În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz. puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică.999. . tipurile de documente pot fi adaptate.999) . dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă. în formatul aaaa.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator.condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor.

pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare. De regulă. organizaţii etc. apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale. . Calculator de buzunar Calculatorul.999999.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . iar cursul se calculează din acestea. De exemplu: 100 HUF = i.999. Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale.definirea grupelor de articole . ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2. La unele valute.999.identificarea mişcărilor de materiale. . În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0.999. Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente.999. 9 .pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă . Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul.999999 şi 9. .zzzz RON. Dacă este necesar. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor. produse sau mărfuri .maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă . Însă atenţie. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop. 2. deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale. şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi. . Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii.1. în documente este memorată valoarea în lei şi valută.stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program .Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune.identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.zzzz RON. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului.999.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi. Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS). . ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare.dacă este cazul.stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor . din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi). Se pot introduce numere între -999.0izzzz RON. fundaţii. şi în valută.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT .dacă se utilizează şi această aplicaţie .stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei . De exemplu: 1 EUR = i.

o conducere proprie. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum).2.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . Cod TV MS CA Denumire At. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum. DEMO SRL are o secţie de producţie. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare. reparaţii maşini de scris. un personal propriu. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative.2. de desfacere.3 S1. Exemple: 1. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi. un magazin cu amănuntul. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. o centrală termică şi prestează servicii de transport. adică secţii.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc. . dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare.1.1 S1. aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie. efectuate de firmă în ansamblu.2 S1.2. aprovizionare etc.reparatii TV At. un depozit pentru mărfuri cu ridicata. administraţie). 2.

vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării.2. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu.). un bon fiscal pentru benzină. Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. 371. La firmele mai mici sau noi. organizate atât pe tipuri de articole. De aceea. etc. contabilitate pe La firme mai mari. gestiunile există şi practic. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. trebuie definite gestiunile specifice. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. care sunt gestiuni pentru stocuri. produse. adică "gestiuni propriu-zise". 381 etc. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil. care nu va fi stocat. mărfuri cu amănuntul.2. ele fiind de fapt depozitele existente. Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. produse finite. Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. 345. 302. la toate implementările programului hMARFA. unde vor fi adăugate toate 11 . 1) Astfel. Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. materiale de natura obiectelor de inventar. materiale. "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite. o factură de curent electric etc. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni".inevitabil . Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli.). cu diverse preţuri în anumite gestiuni. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare. respectiv un articol cumpărat pentru firmă.). există totuşi . servicii etc.2. Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli". cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări). va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. mărfuri cu ridicata.o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. deci la toate tipurile de firme. Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301.

si chirii chelt.3. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. cu energie si apa chelt. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme. 12 .) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. protocol si reclama 2. chelt. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. cu materiale nestocate chelt.2. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei. Exemple: 1. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. De asemenea. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. Mijlocie Marfuri cu ridicata str. Menţionăm. Altfel zis. vorbim de o ieşire. cu intretinere si rep. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. vorbim de o intrare. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. cu locatii de gest.

cât şi prin documente de ieşire.cod firmă . ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior.În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei.1. este luată în evidenţă o singură dată. În fişierul Firme firmelor client. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. firma X SRL. deci pe un document de intrare (recepţie). că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme". analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. "Gestiuni" şi "Sectii". Programul. firma X SRL. telefonul. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor.1. chiar prin prescurtarea numelui. cu ocazia dobândirii acestor informaţii. În hMARFA. Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. ele putând fi completate şi ulterior. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. nu sunt obligatorii în prima etapă. La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus.cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. în hCONT sau în amândouă. denumire bancă. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă.0125" adică Client intern. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. de preferat o codificare numerică. cont bancar etc. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. În acest caz. la livrare. pentru a înregistra documente. atunci codificarea trebuie să fie riguroasă. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA. adică o secţie de producţie. de servicii sau chiar o altă gestiune. cum sunt numărul de la registrul comerţului.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . adică Furnizor intern. balanţe) se poate ţine în hMARFA.0125".localitate . fişe. se ţine organizată în fişierele "Firme". atât prin documente de intrare. Dacă se doreşte. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme. Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică). Considerăm totuşi. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT. în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. firmele se pot codifica oricum. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . 13 .

care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. după caz. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi.denumirea documentului.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). stabilit(ă) de societate. . (MO 870bis/23.12.codul unic de înregistrare . după caz. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică. . .conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare.capitalul social. Documentele contabile . . după caz. care este numărul sau seria de la care se emite primul document. . număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). astfel: . după caz. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective.numele şi prenumele. prin decizie internă scrisă. . respectiv: . chiar din faza 14 . întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.denumirea/numele şi prenumele şi. caractere. -. Persoanele prevăzute la art.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. fişe etc.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. după caz. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. 82/1991. .sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.persoanele prevăzute la art. republicată. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei. 1 din Legea contabilităţii nr. temeiul legal al efectuării acesteia. respectiv gestiuni.jurnale. puncte de lucru. după caz.persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . care servesc la prelucrarea. pentru fiecare exerciţiu financiar. sucursale etc.. .2. Alegerea unui sistem de codificare adecvat. . . 1 din Legea nr. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. . după caz.11.semnăturile pentru întocmire şi verificare. atunci când este necesar. 82/1991. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.numărul documentului şi data întocmirii acestuia.4. . o persoană sau mai multe. numărul şi data documentului justificativ. .2.felul.08 privind formularele financiar-contabile. Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.forma juridică. după caz. prin care se va menţiona. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii.

3: 108001 .la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special. . pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. .. plajele trebuie alese pe secţii. la crearea primelor documente. iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. Programul. La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie.. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei)...pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 .. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 . În acest caz..de implementare. : aaT001 . pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001. Dacă se utilizează mai multe jurnale.. 120001.. iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile.. este foarte importantă. 2: 103001 . propune forma aannnn. Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile. 120002. 4: 10A001 .. . La recepţii. Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine. În hMARFA.108000.. aaB999. La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: ..103000..anul 2011 . se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 . alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră. aaS999. adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului..pt.10B000. aaX999.anul 2012 etc.pt. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal. aaC999.10A000. : aa0001 . .. . un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. aaP999. 110002.. trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special). În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special).. 110687....aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 ... de 3 + 12 caractere.pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 . pentru ca la 15 .. Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere.

extrase şi pentru documente.introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie. De exemplu..formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA .sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus.. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite. fiind identificatorul intern al lotului. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite. La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. 16 . de exemplu numărul poate să înceapă cu F. al blocului al setului de formulare respectiv. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx). unde 1.. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului. numai aşa putem fi siguri.. Documentele pot fi create. documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan).. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. În plus. xxx/2.datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit . dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare.not (<Ctrl F1>). La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. atunci se atribuie xxx/1. se poate verifica şi stocul disponibil. gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere. intervalul de numere... . Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. Astfel. numele persoanei care semnează pentru preluare etc. Recomandăm utilizarea acestor numere interne. Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular.. ca ordin de plată. sunt numerele de blocuri consecutive. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum.2. dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA.documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . chitanţă etc.

Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole.la sediu....avize de însoţire marfă. A ... . "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 ... În exemplu numai facturile AFA 0010058. E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc ... numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin.. 2 .. atunci facturile AFA0010056. . fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . 2. AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse... . Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului... BFA 0212002 pot fi şterse.Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse. . 17 .. E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 .agent 1/punct de lucru 1. E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual.. dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr.. E .3.special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002. . Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr...agent 2/punct de lucru 2.facturi întocmite la calculator. 1 . Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc. primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 .fac Bloc Reg. De exemplu.facturi întocmite manual (blocuri de 50 file). Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 .

tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. dar totuşi dorim să obţinem rapoarte.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii. putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte.02 pentru sortimentele de scaune. trebuie să definim grupe pentru fiecare tip.ţigări. de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri. b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte.Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime. Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului. De exemplu. adică articole cu cont sintetic distinct.01 pentru sortimentele de masă şi 345. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis . dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345.3028). cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 . dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . De exemplu. vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. materiale auxiliare. obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). 18 .). obiecte de inventar etc.

denumirea articolului . nu este nici el în prealabil cunoscut. De exemplu: între hl.) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: .Definirea grupelor se execută în faza de implementare. cl. că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: . Rezultă deci. pentru consum etc. marfă. mg sau între bucăţi. Numai în momentul în care intră în patrimoniu. dl. g.dacă este cazul . se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. dacă articolele sunt grupate . Dacă vindeţi articolul respectiv. alegeţi varianta adecvată. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. 2. favorabilă pentru facturare.codul articolului . ml sau între km.cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului. . Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). obiect de inventar. Observaţie.un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare. l. evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire.). Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări). La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură. produs finit al firmei etc. marfă cu ridicata. 19 . cm.grupa de articole de care aparţine. material auxiliar. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator.).unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) . marfă cu amănuntul. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii). în fişierul "Grupe de articole". m. deci într-o gestiune.4. ambalaj. În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune. produs etc. precum şi un preţ de livrare. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. kg. De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator. În hMARFA. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi". serviciu. care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă. mii bucăţi etc. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator.în mod asemănător. mm sau între t.taxa vamală .

deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm.).De exemplu: . Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare. De exemplu. La fiecare recepţie.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri. 2. în nomenclator articolele nu au nici preţ.200. .000 lei/mii bucăţi). De exemplu. Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol.să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului. nici cont contabil. . nici cantitate. Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă).dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc.dacă cumpăraţi 100. alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc). patru conturi esenţiale. produse etc.dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. fără specificarea unei grupe de articole.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective. Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat.5. Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii. este necesar ca: . partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură. pe când ultimele două la contarea automată a 20 .200. faceţi recepţia în KG. . La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate. . Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale.345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. singur tip de articol. mărfuri. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate. la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI.345 mii x 500.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". dar vindeţi cimentul la KG.gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" .

pe contul .un depozit central de materii prime şi materiale.contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA). 6021.1.pe contul .pe contul 301 .din lucrări şi servicii . înseamnă.2 .pe contul 707 .ambalaje . 1 .02 Cheltuieli: .cu mărfurile pe contul 607 .mărfuri cu ridicata .02 .contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă. .cu materii prime şi materiale pe 601.două depozite distincte de mărfuri cu ridicata . dacă articolul aparţine acelei grupe. rândul mai marfă (M).mese .materii prime .contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire.01 .scaune .pe contul 303 Venituri: .un magazin cu amănuntul .din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul .din producţie .pe contul 345.pe contul 371. 6024 şi 6028 21 . .obiecte de inventar în depozit . produs (P) etc.documentelor de ieşire. Deasemenea.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.produse . că s-a greşit la completarea recepţiei.pe contul 381 . Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.pe contul 345 . .pe conturile 3021. 6022.pe contul 345.depozitul nr. ambalaje şi obiecte de inventar . pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv.01 lucrările de reparaţii pe 704.01 371.pe contul 701 . defineşte şi tipul articolului: material (G). Exemplu: O firmă are următoarea structură: .1 371. 2 .din care: transportul pe 704.mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371.1. 3022.02 . Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control .materiale consumabile .contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă).depozitul nr.pe contul 704 . .un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: . 3024 şi 3028 .

1. iar în cazul ieşirilor se 22 . 605.2 ContE 707 707 707 704. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest.1 378. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. G-ALT. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604.cu materiale nestocate. G-CMB. deci grupa va rămâne necompletată: Gest. X605. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT. Este necesară utilizarea grupelor. MR2. X604.01 371. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1.01 704. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. câte conturi pot avea. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale.02 371. G-PSC.1 378. de exemplu. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art. Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. 1 depozitul nr. orice diferenţă de preţ pe contul 308. G-AUX.01 345. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. G. S1. P P GP GC GC GC GC A O ContI 345.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art. Nu este necesară utilizarea grupelor. etc.. S2. MR MR MA S S C C C ContI 371. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt.1.2 ContId 378. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele.

01.amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric .în dolari 2. produse. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol. Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf.302) LIFO. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab.12 KG " . dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv.14 car. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" . "345. programul oferă şi această facilitate.în lei . în Nomenclatorul de articole. Parcurgem Funcţii de conturi. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi. definită o gestiune unde se poate 4. Contul cantitativ are următoarea structură: .12 " .analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301. să vedem. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei.va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare. Se caută. prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice. 2.următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345.01. sau: "5124. reprezintă o anumită cantitate de mărfuri. la grupa 3. 5.01. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv.ridicata Mf.FIFO pret achizitie(371) LIFO.primele 11 caractere : simbolul contului .11 car.cont bancar valută.6. "5124. în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând). 6. de stoc sau de ieşire).01. mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice.cont bancar valută. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare. Lotul (de intrare.

Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. este sus. ambalaj) a acestora. La livrare. în condiţiile de livrare franco-frontieră română. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. aplicaţia contabile recomandate mai modifica.Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului). 24 .preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite. Adaos comercial. acestea se pot 2. La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit.7. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă.2) (378. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. Mărfurile se ţin pe contul 371. de condiţia de livrare (franco. adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul. indiferent de modul lor de formare. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. îl vom numi în mod unitar preţ contabil.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata.2) (4428. materiale etc. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv . La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. baze de aprovizionare şi alte asemenea. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă.

La livrare.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse). care defineşte financiară.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este. Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli.2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus. astfel: Cod C1. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei. Felul cheltuielii hMARFA. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice. vor folosi conturi analitice corespunzătoare.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). Aceste centre. că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora. pentru fiecare 25 . Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi. Dacă cheltuielile (ex. etc. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare.fie nu se înscriu în preambulul recepţiei .2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA. Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii. 2. Observaţie. atât în contabilitatea financiară. activităţi auxiliare.1 C1.8. aplicaţia este parametrizată astfel: .1 921.preţ livrare este preţul fără TVA. iar .. Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează). comision) nu se includ în preţul cu ridicata: .

trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele.1 921. etc.. BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit .1 C1. NIR.1 C1. Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab.cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită... gestiune BCM: contab. = 401 = 901 = 3. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1.servicii BPP: contab.1 921.. financiară contab..2 C1. financiară : (BCM. indirecte pt...1 921... cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative.2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921.. producţie pt.. 9.) 6. administraţie pt. chelt.2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt.... gestiune obţinere produse. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare. Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli.. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii .. = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP..2 921.1 C1. servicii pt.. 6. NC. 9.... financiară contab.

contab.după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program. . financiară contab. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT.se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). fără intervenţia manuală a operatorului.1 = 931. utilizându-se contul 712.2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: . după care se trece (în programul de contabilitate!) la: . însă nu admite modificarea ei.1. 27 . La fel se procedează şi la servicii. se poate folosi "(s)". după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348). Schema unei societăţi comerciale.se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare. Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s".se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA. . se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem . care determină afişarea datei scadenţei. 2. aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig.manual de către utilizator la editarea documentului.închiderea preţ . gestiune 931.2 = 902.1 = 902.9. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat.calcul automat în timpul validării.automat la completarea documentului. gestiune BPS: contab. . trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate. 2. numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: .

10. la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele. 2. sunt valabile cele descrise anterior.serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor.ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură.Scadenţă clienţi . însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei.La completarea documentului.. Se recomandă. De exemplu: 28 . În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă. Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă).2-facturi col. astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului. ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme.se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: . iar informaţiile astfel obţinute se pot lista.. Celelalte funcţii se utilizează astfel: .scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi. taxelor.3-facturi col. . La cota fixă se introduc numerele 1. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior). Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare. data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: ... contribuţiilor etc. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete. Urmărire plăţi impozite. La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior.Scadenţă furnizori . codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%". sub forma impozitelor.intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală.1-facturi col. de întârziere la facturi neîncasate . De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col.Intervale zile în cazul precedent. ..4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an .Intervale zile de întârziere la facturi neplătite .

de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. Utilizând această soluţie.Conturi de trezorerie. Astfel. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. pe scadenţe. Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ. în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare. La tip se înscrie "T" . util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale. pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener. Pe baza acestora. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. scadenţa şi documentul de plată.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc.SOCIALE SI FD. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG.11. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. se pot crea mai multe "Firme". 2. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte. cu evidenţierea scadenţei lor. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. La această metodă însă.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). 29 . Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA.SPEC.

trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA. respectând data facturii. Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): . respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". dacă anul implementării este 2011. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată. iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. definind un cadru general pentru operarea lui. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. nu trebuie completate. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. La validare înscrieţi Total livrare în valută. sau .pe facturi.numai soldul furnizorului. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente. respectând data facturii şi cursul de schimb.1. Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri. cursul de schimb. sau . iar de aici .numai soldul clientului. Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite. modificaţi luna curentă cu <F6>. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării.pe facturi. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): . iar dacă sunt mai multe documente. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. numărul poate să fie de forma: aax000. Secţiunile VAMA şi CHELT. se creează mai multe documente. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3.

Fig. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier. Fig. se poate apăsa tasta <F1>. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare.1.). se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig. la În multe situaţii. într-o grupare logică. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. Dacă după apăsarea 31 . Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. articolele etc.3. 3. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. 3. căutări. care. 3. dacă este cazul. din care se poate selecta cel căutat. va arăta lista cu codurile. când câmpurile sunt active. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit.).Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal.2. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent. este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor.1. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări.2.

Pentru păstrarea acestora. etc. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. Acolo. produselor. valoarea în procente a taxei vamale etc. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv.În plus. II. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. în capitolul I/12. o descriere amănunţită. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil.2. ambalajelor etc. utilizatorul poate să decidă. serviciilor.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. Există 3 posibilităţi: I. se poate alege Lista sumară:D. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. care se poate modifica doar pe bază de documente. programul este livrat cu câteva cataloage utile. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. cota TVA. III. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. 32 . În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. În unele situaţii. de alegerea tipului de hârtie. înseamnă. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. poziţia din lista de taxe vamale. Liste Aplicaţia este complexă. care fac obiectul activităţii utilizatorului. o denumire. Problemele legate de setarea imprimantei. o grupă de care aparţine. 3. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. unitate de măsură. cât şi cel din Loturi de stoc. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea.

Taxe vamale La livrare. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. în funcţie de modificările legislative. executată cu programul hMARFA. Pentru orice operaţie în valută. Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. taxele corespunzătoare. introducându-le cu Adăugare. Valoarea accizelor se modifică destul de des. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. Există câteva valute. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize. De regulă. În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. produsele. necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. În acest fel se asigură. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală. Dacă nu regăsim codul valutei căutate. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. 33 . serviciile etc.

clienţi. când completăm rubrica cursului de schimb . . În orice împrejurare.10. filtrând denumirea valutei căutate. adăugăm moneda EU1. pot fi atât firme. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. ferestre de ajutor etc. <Alt M>.11. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes. selectând perioada (anul. respectiv <Alt S>. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: .În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. Se pot defini şi alte monede.20 EUR 4.10.3. se listează cursurile ordine cronologică inversă. luna) de şters. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor. cât şi persoane. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. EU2 etc.dacă ordonarea este după dată. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage. când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. debitori sau creditori diverşi etc.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. apăsând tasta <F5>.12. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris.213500 2010. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. care la un loc formează partenerii utilizatorului.30 EUR 4. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei.26 EUR 4. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. Punând de ex.31 EUR 4. bănci.27 EUR 4. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. 34 . ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. dacă nu prezintă interes.10.furnizori. din program.284800 2010. Partenerii . precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi.289700 2010. Faţă de varianta livrată. 3. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar.dacă ordonarea este după monedă. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. atunci în dreptul ei se scrie -.287700 2010.

Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. judeţe. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. după care se poate salva cu <Ctrl W>. chiar ajută la completarea lui. Listare selectivă. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. Modificare. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date).Sistem de secretariat . Gestiuni. ales de utilizator. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv..de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi . Trebuie menţionat. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: . dobândind astfel calitatea de document justificativ. Localităţi. informaţii de comunicare. Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. denumirea completă. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). adresa. codul IBAN. În meniurile respective se realizează operaţii simple. codul fiscal. 3. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS . cum sunt Vizualizare. Adăugare.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă. Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele. în funcţie de denumirea străzii. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie.de încasări şi plăţi 35 . Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. iniţialele firmei. Programul verifică codul IBAN introdus. Ştergere. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt.4. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii.de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori .

Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . extras de cont etc.încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor. . Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală. facilităţi suplimentare.. După aceasta. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă .. . MIC . va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului..recepţii-intrări .. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. care se va executa la sfârşitul unei luni. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT. De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită. La contarea documentelor. Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură).dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi.MV ..MR . Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise.. în fişele conturilor şi în cartea mare. pentru operaţiuni specifice şi altele. trebuie să ştergem filtrul D. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei.MI . înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare. jurnal casă . factură. numit şi număr jurnal. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută . . Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific. La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită. De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV ...ieşiri-vânzări . care ar fi TFAC în codificarea acceptată.. 36 . După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur. rezultând ierarhii de jurnale.. De fapt nu este aşa.. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea.. jurnalele se detaliază după necesităţi.. de listare. Un tip de jurnal este definit printr-un cod. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. este vorba numai de diferenţe în modul de contare. pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. fiecare document (recepţie.

arată jurnalul de modelul. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran. codul. sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile. pot interveni . se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei. şi dacă ştergem filtrul D.: .tip document . Prin urmare. Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. aviz insot. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite. denumirea şi partenerii care secţii.de exemplu la factură se poate completa: Nr. marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr.Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz. pentru că aici vor intra materialele spre consum. în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil. iar TFCE . de exemplu care aparţine documentul.parametrii . care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor. . respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv.Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. precum şi documentele din aplicaţia hMARFA. De exemplu. .sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane.emitentul documentului este o secţie (S). un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul.sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori .destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. în cazul BCM .sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului. Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici. care nu permit validarea acestuia fără 37 din . Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC . . etc. gestiuni meniul Vizualizare.sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului.text liber . unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii. De exemplu. . .formule de iniţializare . împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza.firme.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. cu codul lor.formule de validare . persoane.Bon de consum materiale: .Factură firme. Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate.

bon de consum. număr . valoarea contabilă a articolelor vândute etc. etc. modificat sau listat. .factură.documente pentru operaţii specifice . adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul). Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. 3. 38 . borderoul cecurilor depuse.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente .preţ contabil. pe extrasul de cont.referitoare la margini.acest document nu modifică stocurile. .arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. . Dacă această rubrică conţine litera "V".el poate fi oricând vizualizat. .documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări).documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA.sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată. nu şi la modificarea stocului. . deci este în starea Anulat.acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului. .formular . Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: . etc. se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA. Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1.plată comision. Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat. Cantităţile intrate sau ieşite.documente cumulative . cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului.documentul rămâne înregistrat în baza de date. . Un document aflat în starea Validat. respectiv Anulat. ca de exemplu total factură.documente justificative primare .sunt create pe baza altor documente primare.documentul poate fi calculat de program. Dacă se doreşte schimbarea unor date . totaluri. de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă. .). valoare vânzare.formule de contare .de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>. . 2. a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. De exemplu. acel document se află implicit în starea Anulat. etc.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare . .format pagină imprimarea estetică exemplare. În cadrul distinge: modelului. încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare. poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare. deci al aspectului concret al formularului se pot .formule . Imediat după crearea unui nou document în hMARFA. în caz contrar nu este validat.respectarea criteriilor impuse. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. . etc.sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . atunci documentul este în stare Validat. înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. TVA. total TVA.

adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. preţul contabil. Modificarea stocului se execută în momentul validării. 3. în funcţie de modul de implementare a documentului.de exemplu la calculul soldului de casă -. După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. Spre deosebire de documentele în starea Anulat. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. dar nu se contabilizează. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). Aceste documente nu modifică stocul. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. şi operează modificările în stocuri. . Prin urmare. Astfel.3). acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. care ulterior se anulează. Pentru aceasta trebuie. Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună). documentele în starea Validat sunt documente definitivate. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare . După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent.de exemplu registrul de casă . etc. care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare. recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. acestea vor putea fi validate. Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. se înregistrează. Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. după caz). Aici se presupune. că documentele pot fi completate . dacă este cazul. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. 39 . dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare.deci datele caracteristice tipului respectiv de document. nu este aprobat.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul.

În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. Dacă dorim să anulăm un document deja validat. Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR.5.Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>.după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui. etc. 3.3. bon de predare produse finite.Abandonare: se tastează <Esc>. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" .după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată. deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat. În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare.Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare. urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. În plus. .Fig. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările.dacă avem un document format din mai multe ferestre. .intrăm în documentul ales . documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând. Invalidare . 3. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale.selectăm meniul Modificare . Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie. Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. atunci putem intra direct în familia MR. 40 . procedăm în felul următor: .

sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei. care arată. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). Se mai poate modifica şi Număr comandă. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. 41 . care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori .Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. etc. trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. acestea se pot vedea mai detaliat . trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat. Simultan. Cu ocazia completării scadenţei. Data scadenţei.apăsând tasta <F10>. se poate apela cu <Shift F9> calendarul. valoare.1. se poate apela tasta <F1>. număr document primar. gestiunea în care a fost recepţionat lotul. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite .de exemplu data. acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. Prin Modificare. Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare. În cazul recepţiilor. dacă este modificabilă manual. etc. rămâne accesibilă şi după validarea documentului. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. În cazul rândurilor. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. Dacă dorim modificarea acestora. de gestiune.deci se văd loturile de intrare . Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. Dacă documentul a fost validat. fără a anula documentul. inclusiv rândurile acestuia. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată).

listarea individuală a recepţiilor . Text liber .Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I. deci mai întâi trebuie şterse rândurile.reprezintă datele de identificare: .numărul. Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: . Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document. furnizori. În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus. se poate stabili preţul de vânzare.operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) . etc.opţional. 42 .în lei şi valută.) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri.se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului . Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori.lista recepţiilor.de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia .din jurnale: . Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit. cu cheltuieli şi vamă. cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) .după număr recepţie. II. III.cu subtotaluri pe zile.liste utilizator: . . Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri.număr comandă (dacă se utilizează) . . se poate menţiona data expirării. se văd cantităţile intrate şi stocul. În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite.de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare . Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite.sumele de total din factură şi TVA. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). .furnizorul .dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. Capul documentului . în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document . .se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc.dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă).numărul şi data documentului primar . atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite.pe gestiuni. procedăm astfel: .scadenţa plăţii (dacă are sens) . se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv. adaosul comercial. Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole. pe gestiuni. tipul şi data documentului creat .gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) . . unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare.

Liste utilizator: . Dacă folosim tastele <Page Up>. cât şi în valută. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate. 3. Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii.lista adaos comercial calculat relativ la valută . număr comandă etc.. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. că pe tot parcursul mişcării lor. de transport. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ. 43 . preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv. adică cu documentul de recepţie ataşat. calitatea produsului etc. Pentru ziua listării se poate alege lista 2..<Page Down>.datele de intrare ale fiecărui lot.din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR. . Se pot lista . Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul. Loturile se pot vedea pe ecran. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării. . se pot afla detalii despre denumirea.): . de plată. Schimbând ecranul cu Fereastra.se pot lista furnizorii neachitaţi.după filtrările necesare. Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi. în aceeaşi valută etc. la un loc cu eventualele observaţii .se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. din experienţa acumulată. ele îşi păstrează provenienţa.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole.condiţii de livrare. care se formează mai rapid. având specificul. după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate.6. furnizori. preţurile. atât în lei. etc. Astfel. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1.din oferte primite.

lista adaos comercial calculat relativ la valută .loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. . Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. material etc. apare o fereastră de avertizare. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa).Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . 2. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită.Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. Înainte de efectarea operaţiei. liste cantitativ-valorice de stocuri. codul articolului şi codul gestiunii. definit prin codul lui. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei. loturi. data expirării şi observaţiile.) în cadrul unei gestiuni.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. Un articol. codul gestiunii + preţul contabil. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului. Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. etc. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. marfă. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. 44 . Comparând cele două variante. Liste utilizator: . Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. condiţii de livrare etc.

3.4. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă..-tigari. Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului.f). Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii. a). 3. 45 . etc. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. Fig. de articol. număr recepţie etc. De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie.Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. De exemplu. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim.4. la câte preţuri a fost recepţionată. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase. din loturile de intrare. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig. mărfii.. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. În urma selectării loturilor de intrare.

... TOTAL GESTIUNE 251738.. M-CAFEA SOLUB.inventar |U... 3. tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale... 4...... 3131. .....00 18532.... .00 3.. G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR .. Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic..... Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20... G M-CAFEA SOLUB.. etc.. 5....... De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20....00 28350... ...... ......80 TOTAL ..... Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca....1 -Marfuri cu ridicata 3131..00 9450. ..... ... . .00 0...... ieşirile şi stocurile finale.. Detergent marca.. . .. .80 15544... ..000 1060.. ..75 46 .00 1050.90 85.....00 8800.... ... ...... ..50 6119....00 ...00 345 Produse finite 0.... ..50 4867..00 13646. Cafea solub.00 765. 6..... . . În mod analog.000 300....000 9.80 66.inv.. . ... . 72.....00 371. ....000 160. ... . credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------. .... ..00 3021 -Materiale auxiliare 0. 7. .. .... se pot lista mişcările. marca Detergent marca.. ......00 720.... ...000 500..00 74200..25 80... .000 350.00 100. 8.....00 2500.75 24000.M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1.. . --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr.......| inventariate | nr..... ... ..000 .....000 300. ..50 371.2 -Marfuri cu amanuntul 0. recepţie.00 81.00 2300. . dar fără defalcare pe luni...00 600. .00 15..00 720...) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate.... G M-CAFEA SOLUB.. . ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val....... .. ......... că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie... .. .. ... ...... ....00 18.. ... marca Cafea solub... 301 Materii prime 0...00 1500. .00 303 Mater...... ....debit Val...........00 85....... 0.50 105123.. ... .. .. Cele 5 definite şi pentru această listă..00 55...00 70......00 11909....... . După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus... de natura ob.. ..... ...Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol... Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.. Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul..00 200.. ...|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt....... 1455...00 66.. . 2. gestiune............ .00 900.. marca Cafea solub..30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic...... .... . intrările......

7. de tipul: aviz de expediţie.au de obicei cap document. factură.dacă este cazul. detalii despre clienţi sau comenzi. Reamintim. de exemplu ultima zi a lunii precedente. Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .în . Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. lista se formează pentru data curentă. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus.ca şi în cazul precedent. numărul de regim special.după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat . în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. financiar-contabil. se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane.se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator. de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente. Operaţiunile de Vizualizare. Apare însă o fereastră. text liber şi rânduri. ştampilate după caz. bon de consum.facturi neîncasate . Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere.) .în meniul Încasări/Plăţi .Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact.: >1000 următoarele 47 . cât şi pentru management: . că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice. Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. . documente de retur etc. semnate. astfel putem studia datele documentelor de ieşire. dar nu se listează.se poate lista situaţia facturilor neîncasate. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole. Dacă nu se specifică data. dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară. aviz de însoţire marfă. retururile .în . În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra.3.3. Se pot specifica alte date calendaristice. Modificare.în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1. -lista facturilor .ne poziţionăm filtre: . -facturi scadente . Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei.5. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate.listare factură/document de ieşire . atunci însă lista se formează puţin mai încet.

Urmărirea unor comenzi. contracte importante.lista adaos comercial pe mărfuri . 48 . văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: . Dacă sunt mai multe poziţii. III. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I.în valută .completând câmpul Nr.lista adaosului comercial pe mărfuri . acestea se listează cu Lista facturilor. Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: .5.comandă în fiecare factură. .liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export.comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX .lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri . Apare şi în documentele de intrare. 3.liste utilizator: .) care nu este obligatoriu să fie completat. se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II.loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole . activităţi etc. Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire.cmd.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr.Fig. Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi.

pe forme de încasare/plată (numerar. al documentului de încasare/plată. Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată.) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. compensare etc. Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. virament. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate.în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: . Jurnale.. Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci . Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. cec. file.) ..3. Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal. rezultând ierarhii de jurnale. fie o persoană fizică (Persoană). la firme mai mari. Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. De regulă. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi. se încasează şi se plătesc avansuri etc.8. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui. conturi diferite la bănci etc.pe locuri de încasare/plată (casa.în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. atunci 49 . fie de parteneri. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie.

. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. Prin ştergerea soldului. La jurnalele în lei. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal.de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere. acestea trebuie să aibă suma 0. Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda.când se precizează soldul. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file.de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. ci doar rulajul fiecărei file. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente.. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate. .rulajul filei. lei). Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă. mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei. După introducerea sumei în valută. se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei. În cadrul jurnalelor. Exemplu: Casă. dar soldul lor iniţial este 0. O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. respectiv datoria. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: . obţinem rulajul filei. II. stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. înregistrările sunt grupate în file. se înscrie suma în lei în ultima rubrică (.soldul filei. Exemplu: Cecuri primite. 50 .soldul filei precedente.. . indiferent dacă sunt sau nu validate. fără precizarea unei valute. Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. Listând fila tip borderou. Tipuri de jurnale I. Închidere şi validare. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. .

. . Se pot valida şi înregistrări neînchise.înregistrarea nu este contabilizată. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. dacă plata/încasarea se referă la o factură . modificate şi validate de contabil.se restabileşte datoria sau creanţa.. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent.evidenţa sumelor din casă sau bancă. cele două activităţi se întrepătrund. De exemplu. 51 . dar nu anulate. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei. fie trebuie cunoscut contul corespondent. fie în contabilitate. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. dacă în secţiunea Reprezentând. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă.Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: . dar cu sumă 0. a fost precizată recepţia sau factura. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă.se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client.stingerea creanţelor şi datoriilor.. Ea introduce înregistrările în jurnal. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. închide filele. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: . în sensul că persoana. Astfel. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate.înregistrarea se consideră "bună pentru contare". Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. de obicei ulterioară. evidenţiate fie în hMARFA. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. de care răspunde în general contabilul. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. Deci. De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă.

implicit această perioadă este luna curentă..jurnal: listare selectivă .. şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) .Borderoul ordinelor de plată depuse la data de .filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat).operaţiunea Extragere. respectiv Ieşiri /Fişe clienţi .O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă.familie de jurnale: listare selectivă 3. astfel: Intrări/Fişe furnizori .fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă.Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare.poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date. pe conturi etc.Registrul de casă . formular şi formule de model. odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei. după modificare. . dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV. pe parteneri.filă şi data modificabil Reprezentând. rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit. b) din jurnalul de casă . document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută. închisă.document: dacă documentul este întocmit de firmă. care poate servi la completarea formularului corespunzător.filă de tip registru (cu sold şi rulaj). Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat. În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: .Procesul-verbal de compensare. La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 . închisă. Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. Astfel: a) din jurnalele de bancă . . . Sunt trei tipuri de liste: .9.. se modifică luna curentă cu tasta <F6>.filă de tip borderou (numai rulaj) . neînchisă.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi.

nouă. caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă. .: Nivelul 4. TSUME .repetarea extragerii anterioare.total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei.criteriile de grupare.perioada pentru care vor fi create fişele.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei .dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: .: Nivelul 3..: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi.: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută. . este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum. Fereastra: .Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei .Fig.. diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP . 53 . plăţi în perioada selectată. CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1. .: Nivelul 2. încasări. .criteriile de selectare.sold precedent. este completat cu L: apare fereastra în lei.facturi. la a doua ordonare pe denumire partener. caz în care trebuie înscrise criteriile. Extragerea poate să fie: .6. soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei.Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se .dacă Tip monedă . .3.dacă Tip monedă . dar se pot modifica.

balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori.tipică.se listează soldul de la începutul lunii. . inf. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>.00 366 999999 4. pentru economie de spaţiu.sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier.factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: . .dacă SOLDP=0.00 31 90 2.00 91 365 3.calcul penalităţi .2. Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi.se listează subtotal pentru fiecare grupă. că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată.balanţă în lei . Executând o listare pe ECRAN. ci doar un total general. nu va fi listat.este o listă simplă de control. -Fişe: . sup. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . acesta constituind şi antetul fişei.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare. efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap. cont .. . Menţionăm. . .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi .fişe în valută . nu se listează subtotaluri.00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată . Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: . -Balanţa furnizori/clienţi: . caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată).în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă.grupele definesc doar ordonarea listei. Lim.pct. La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: .balanţă în valută .10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim. .grupele nu sunt luate în considerare la listare. înregistrările TSUME nu sunt listate.reevaluare facturi în valută .se listează un singur subtotal pentru toate grupele.fişe în lei .

Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe.lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare. Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R .Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final.ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . . Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. setaţi LATIME_A4="NU".Rulaj # 0 S . dacă este posibilă listare A4/peisaj. .Listele fişe. cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare. la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare. se listează subtotal pentru fiecare grupă. numai fişele în lei sau numai fişele în valută. .Dacă data scadenţei < data de început a perioadei. În schimb. În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele.pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi. .Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret. .lista apare numai pe fereastra în lei şi valută. .Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei. . iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului. Pentru acest lucru. ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. . data calculării: data de sfârşit a perioadei.Sold final # 0 RS. apare o fereastră de avertizare: 55 . . dar nu se listează subtotal pentru această grupă. Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI].Rulaj şi sold final # 0 . .dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): .Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară. atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei. iar cele complete sunt analitice (la nivel factură. se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei. balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret. cu subtotal pe furnizor/client). setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. ci se face centralizare pe penultimul nivel.în Constante şi funcţii verificaţi.. La lansarea operaţiei.Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C .calculează restanţele faţă de data scadenţei. Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener).

Desigur. care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul. Această operaţie înseamnă următoarele: .2 39.în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent. iar cele de ieşire şi cele interne. dar va trebui indicată valuta jurnalului. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001. la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi. pentru contare.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită. programul "ştie". Exemple de contare: REVC 4111. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri.documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate.44 lei 184.58 lei 3. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx.. Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig. 701 sau 704. aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program . -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat.3. se recurge la tasta <F6>.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . care sunt astfel concepute. aceste solduri vor fi cu suma de 0. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă..Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei. încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv. De exemplu.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! . produse finite sau pestare de servicii. Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1.2 REVF 665 = = 765 401. 345 după natura ieşirilor etc.10. în momentul întocmirii lor . respectiv MIR2 etc. 56 .6). Într-adevăr. . deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. iar la descărcarea gestiunii. Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare. MIR2 etc.

adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT.Perioada este o lună întreagă. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume.Jurnal este de maxim două caractere..7. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. etc. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. obţinerea de situaţii intermediare. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT.3. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. .! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa. pentru calculul unor indicatori de vânzări. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice).se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal.nu sunt completate. un tip sau număr de document concret etc. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. trebuie să introducem filtre: Fig. pentru verificarea unor înregistrări. numărul şi data documentului sursă. Nr. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. bancă. de vânzări. 57 . De exemplu: . Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă.Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . . . Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple. De regulă. se pot face contări ulterioare decadal.după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???".. .).Tip document. Operatorul trebuie să verifice. identificarea unor articole contabile. dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN. În acest caz. de casă. câmpurile AN.document . .se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii. prin faptul că ele conţin felul. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:. În cadrul operaţiei de contare.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. un jurnal concret.

Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. La implementare trebuie setată. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. 58 . este înscrisă luna curentă. La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. în partea dreaptă. luna curentă permanentă este unică. pentru că eventuala refacere a contării automate. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. atunci este data calculator. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. care nu au caracter repetitiv. data curentă În primul rând al ecranului. Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. facturi/ieşiri. Luna curentă. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. Recepţii/intrări. atunci este prima zi din luna curentă . În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. Data curentă este: . sau pentru perioada specificată unde este posibil. în cadrul aplicaţiei hCONT. atunci este ultima zi din luna curentă. balanţe. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară. încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă).dacă data calculator este în luna curentă. La fel. La relansarea programului. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. luna curentă este tot luna curentă permanentă. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. prin operaţia numită "import".În cazul utilizării în reţea. acestea trebuie notate de către utilizator. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT.dacă data calculator precede luna curentă. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. . La utilizarea programului în reţea. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. Listele ca fişe.

.factură/doc. la adăugare filă nouă.dată recepţie < d.ieşire < d. Înainte de a efectua această operaţie.valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? . adăugare facturi.recepţia nu are loturi de intrare/stoc .toate facturile din recepţie sunt plătite .toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin. Şterge loturile de ieşire dacă: . Şterge facturile/doc. Verificări efectuate: .cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? .toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4. la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată.ieşire este nevalidat sau validat proform.ieşire cu data < d ETAPA 2. Astfel. Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă. . deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 . datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL.data factură/doc.Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii. păstrând totuşi coerenţa bazei de date. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă.dată recepţie < d . .ieşire este încasată.factura/doc.ieşire nu are loturi de ieşire. .factura/doc.factură/doc. . Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator. erorile sunt semnalate.ieşire şi încasările aferente dacă: . Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: . exprimată la lansarea ştergerii.Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită. .valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1. . fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor. Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: .lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată.

înregistrarea este nevalidată sau nr.reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni. Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse.informaţii.hMARFUxx .schimbare lună curentă temporară <F7> . numai operaţii curente. Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi. hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe.lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> . setări.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> .răsfoire într-un catalog.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>.ştergere rând document <Alt L> . factură/recepţie necompletată .hMARFOxx Recomandat sau pentru . . În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.hMARFAxx .adăugare rând document <Alt S> .bat @echo off cls echo .hMARFDOC . .11. opţiuni. adică prin utilizarea mai multor programe executabile: .calendar <F10> . <Alt V> .notiţe .calculator <Shift F9> .hREPO . pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii.deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> .data înregistrării < d. pause 3.12. câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> . program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx . stări <F8> .vizualizare rând document <Alt M> . programele respective care implementează aceste funcţiuni: . etc. echo Acces interzis ! echo .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> .<Page Down> .afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> .salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> .meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> .fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.modificare rând document <Alt A> .utilitar de imprimare <F9> .hUTIL program complet program operare.ETAPA 5. Şterge încasările şi plăţile dacă: .fereastra de ajutor pt.listare document 60 .hMARFSxx .cursuri de schimb <F6> .

mărfuri Recepţii cheltuieli Rec. | | | +f. dar Exemplu: MRIM .. La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx. . A etc. 100001). ci şi din producţia proprie.. Intrările pot proveni nu numai de la furnizori. MRP . Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date. chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche ..Recepţii materiale...ext. | factura furnizor | fact.. 110002. Dacă sunt multe documete. 11P002.Recepţii cheltuieli : 11C001. din plus de inventar. se poate utiliza şi un singura caracter (de ex.ext.TVA deduc/nededuc. MRIX .| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 . | materii prime| +factura cheltuieli | +f. face în cadrul jurnalului. dintr-o altă gestiune.exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze.4.în anul 2011 propunem. .| fact. | servicii etc. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit.chelt.| +DVI | imobilizări.Recepţii produse : 11P001. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. . 11C002. Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata.chelt. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx. Observaţie . mărfuri: 110001.

nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT .xxxx Total de plată (din doc. ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: .Total TVA) ...1...1. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI.. Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program..Vn 62 .. indiferent de profil. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare. în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie.. Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată . notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă. În cazul cel mai simplu. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar. (din rând recepţie) . iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie.ext..notă de recepţie magazin din transfer 4.V1 . introduse rând cu rând de către operator..) 4426 Total TVA (din doc.notă de recepţie din transfer/+inventar .. DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt.. . Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant.factura furnizorului ..) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant. f. cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte.chelt.. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele. furn. furn. dar cel mai des întâlnit.

el va fi însă completat în fiecare rând. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului. dacă există mai multe modele .: Să urmărim exemplul de completare Fig."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului.Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document.incrementat de program sau dat de utilizator . :datele despre alte cheltuieli. 1.4. În cazul în care mesajul nu este introdus. Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. precum şi în declaraţia 394. factura de transport). Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA. (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă.1.interne. FURNIZOR :datele de cumpărare.trebuie selectat (F1). În acest caz.Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). CHELT.Inventar. după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588.tipul şi numărul documentului de intrare. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI. . şi Fig. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi. La Doc: avem un câmp de un singur caracter. (opţional) NIRIC din Fig. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului. dar şi cea mai frecventă. reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei. Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei. Sectiunea RECEPŢIE include: .numărul recepţiei .2. 4.Transfer 63 . O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.5 .OpTVA . iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. 2. .1. lucrare etc.modelul .4.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: . Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC.gestiunea în care intră stocul . Sumele mici provin din rotunjiri.codul furnizorului. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni.

cod articol . 4.2. din care TVA.- Din acestea.poate fi opţională. se calculează automat din acesta .adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente. apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni. scadenţa . alegem de regulă F sau B (la combustibil). 4.preţ cumpărare .se completează obligatoriu .în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea. care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate. se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni .calculat de regulă astfel: (total factură . dar acestea nu se vor include în declaraţia 394. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar. total factură (inclusiv TVA).preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior.dacă s-au completat şi în capul documentului. De exemplu. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă). Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. De regulă.gestiunea . este preţul de vânzare fără TVA 64 . din care TVA. data facturii. Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). . se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie . este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit. .cheltuieli/unitate. observaţii. Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. putem să înscriem aici informaţia . tipul şi numărul facturii. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni.preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli . data scadenţei. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex.articolul intrat. II. 3. numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări. De exemplu.ambalat în: se introduce opţional.TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare . se trece data la care preconizăm să plătim. total factură (inclusiv TVA). data facturii. factura de transport): cod firmă.

La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare). dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior. este preţul de vânzare cu TVA inclus . La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare. dar poate intra 65 . Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.câştig/unitate . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. 2.preţul de cumpărare (PuCmp).ieşit . se poate calcula .se calculează de program = Intrat .dacă este introdus PuLivCat. se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . etc. La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul.) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil.opţional .dacă este introdus AdC.se completează ulterior de program. de la producător sau de la un comerciant cu ridicata.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1. hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul. Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare. se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): .opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern. pe baza documentelor de ieşire din acest lot .se introduce cota manual sau .Ieşit .observaţii .se introduce manual sau . .preţul de înregistrare (PuInr). dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): . 3. .dacă doreşte utilizatorul.data expirare .cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) ..stoc .

În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine. că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . etc. Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM.1 381 6588(sau 378.analitice pe gestiuni "3zz.analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) . ci sunt recepţionate direct în magazine. vânzare). 302 303 6588 (sau 308.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator. 388) 4426.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului . Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz.y" . denumite în continuare pe scurt materiale. de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2.analitice pe grupe de materiale "3zz.y" . Două lot de stoc. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob.1 371. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1. Ocazional. Loturile consumare.în contact cu aceste gestiuni acolo.x. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative.x" .apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401. înregistrare. În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1. unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul).02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri. materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. inv.1. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401.1 301. sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie. Exemplu: Să presupunem. Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 .

doar la cantitate scrieţi -1. sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate. Se primeşte mai întâi factura.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). Se returnează marfă recepţionată către furnizor: . În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar. pe care o recepţionaţi cu NIRI.mai întâi .la sosirea facturii se face o "recepţie". recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB. bunuri (ct. Pentru simplificarea evidenţei. dar nu validaţi documentul. necorporale (ct. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6..articolul fiind Y-A. urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale.234). cumpărătorul procedează astfel: 67 .2.. acelaşi preţ unitar avansului). în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri.232). . respectaţi cota TVA din articol. iar cantitatea este 1.. La primirea NIRI: .pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091..se întocmeşte aviz de însoţire marfă . înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A. pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans. în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul. trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul.la sosirea facturii se face încă o "recepţie".preţ unitar: valoarea avansului. 7. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri .pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă. iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: . imobilizările fiind considerate imobilizări în curs.4092). Imediat după acordarea avansului. . fără introducerea rândurilor. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise. Atenţie. Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. iar ulterior factura: . .4091) şi servicii (ct. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct. 5.completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi. Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA..

iar taxa vamală. 2.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă. 68 . marfă etc. despre alte cheltuieli. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului. Taxare inversa. deci înscrieţi corect firma.nu se completează OpTVA şi TVATX .se înscrie totalul cu TVA. declaraţia vamală de import şi factura de comision. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. declaraţia vamală de import şi factura de transport.Din tara. Taxare inversa. Taxare inversa. Nevoi firma . Revanzare 2Ii* . accizele şi TVA au fost plătite de acesta.Din tara.Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt.2. din care valoarea TVA . 12 . Capital 2Ii> . de cumpărare.Autolichidare TVA .înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. eventual cu rânduri dacă e material. Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE. 19 .Tip document: NIRII . astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului. În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului.codul OpTVA se alege: 2Ii$ .Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4. în comision: .NIR cu taxare inversă . . Gestiunea nu se completează. I. în nume propriu: .: datele datele datele datele de identificare. număr şi data document. Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT. În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar. Decont: rd. de vămuire.Din tara.

3. . ce tip de operaţie avem.total de plată în vamă. observaţii. Rândurile recepţiei următor: 69 . data. (loturile de intrare) se completează în felul II.Fig. caracterul E înseamnă extern (import/export). . În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA.data facturii externe. 4. numărul facturii.taxe vamale + comision vamal.numărul DVI. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă.scadenţa plăţii. Extern.TVA. din care alegem: 2Ex . .valoarea în lei . Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): . prin care se defineşte. din care total TVA.scadenţa plăţii.valoarea în valută .cu deducere. Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI.simbol valută: Se poate alege cu F1.Op. iar A înseamnă achiziţie intracomunitară. La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată. alegem codul 2Ex. observaţii.se calculează de program.codul furnizorului. Taxabil În aceste coduri. Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE). scadenţa plăţii. . .tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) . data. dacă este în comision se completează cu codul comisionarului . . .cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. din care: .accize. . total factură (inclusiv TVA). înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb".

data expirării.taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă . Calculăm: 581/700 = 0.09%. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport. modificabil şi ulterior . sau direct preţul de vânzare.cantitatea intrată (stoc iniţial) .17 lei/USD.adaos comercial . 4. Accize: s-au plătit în total 581 lei.17 lei. Desigur.observaţii. şi Fig. la un curs de 3.în exemplu.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate .dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei . gestiunea . 4. 4. data la care expiră garanţia furnizorului .17 lei Taxă vamală: .cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă .4. se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.83 lei/kg. Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate.3.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3.17 x 100% = 3.se introduce procentul.preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded. . Preţul producătorului a fost de 1.Fig.00 lei .+cheltuieli . Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2. în rândurile precedente.4. se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată.00 USD x 3.1700 lei = 3. Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1.00 = 5. În exemplul din Fig. cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior .00 USD/pachet. dacă se cunoaşte procentul.tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil . Înscriem suma în rd.17+2.accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă. corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163. Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3.

13 + 3. În practică de regulă nu ne putem aştepta.13 x 24% = 3.24/09/11 Tot: 1736.13-11. În capul recepţiei din Fig.00 4200.170000 Lei Import cu chelt. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3.17 = 4.87 lei 16.96 lei 16.00 11.1700 = = = = = = = 2219.56 d.87 = 20.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U.00 lei 336.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 . curs valutar cu mai multe zecimale etc.17+5. listând recepţia pe ecran: 1736.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .13-11.00 4200. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.17)/11.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700.00+1540.83 TVA: (3.00 4200.17 + 5. dacă am lucrat corect. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă. f. | PU si val.17+0. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot. La cantităţi mari.17 + 0.00+581.00 1400.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 . va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective. | PU si val.00 TVA: 336.M| Cantit |PU si val.4.(taxe vamale calc.25/09/11 Tot: 5740.00 1540.00 7819.2 2219.56 TVA: 1540. deci recepţia s-a întocmit corect.83) x 700 x 24% Chelt.00 2219. multe articole pe aceeaşi factură.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700.00 1400.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619.00 lei facturile furnizorilor. transport: din care: TVA Verificăm.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1. | PU si val.00 MR Cafea macinata KG 700.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3.20/09/11 Tot: 700.17 700.17 accize: 700 x 0.00 7819. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.17 6. c: taxă vamală: 700 x 5.00 Într-adevăr.de factura ext.56 3619.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.00 0.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16.+transp.00 0.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 . | PU si val.00 3.1 = furnizorului extern: 401.17)x100 = 44% aprox.00 2. transp.17 lei = 16.Preţ de înregistrare: 3. 16. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero.00 2219.00 1400.00 0.00 = 11.83 + 2.3.00 2219.00 lei 5740.00 581.00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr.

00 1540. până la portul sau locul de import care se află la frontieră. transport TVA pt. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene. asigurare/unitate (PuChelt) 72 . în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.371.00 581.1 446. de descărcare şi de manipulare conexe.00 lei 336. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport. 2454.1 3619.1 401.00 581.02 4426.00 lei ch.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371.1 1400.02 = = 401.1 4426.1 371. Conform art. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern.1 401. b) costul asigurării.169 al Regulamentului CEE nr.01 446. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare.02 401.00 3619.1 401.01 446.02 = = = = = 446.

cu deducere.1 4426. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig.cu deducere.5.1 401.Op. 4.în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA.1 6588.5 = = furnizorului extern: 401. Taxabil.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus. sau 2At .la taxe vamale nu se înscrie nimic .00 lei 2.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.preţul de cumpărare (PuCmp). .00 lei 73 .40 lei (dif.00 lei 120. AIC.02 = 4427 2448.Op.02 = = 401. AIC.2 401. se înscrie numai TVA calculat . .la OpTVA se completează: 2Ax . din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426.pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%.preţul de înregistrare (PuInr). El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import. . NIRE.Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .1 500. Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES. .exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371.2 10200.

Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi.3.preţul de cumpărare (PuCmp). pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite. încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei.4. .preţul de înregistrare (PuInr). Astfel. Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. în rest facturile. Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. produse la preţ înreg. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. un depozit de produse Furnizor o secţie. în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare. Contare BPP: 345 = 711 | total val. finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare. programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. pe baza documentului de tip BPP. Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . .

la sfârşitul perioadei). adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. . PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. Pentru servicii se creează: . în rest facturile. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. şi se foloseşte în unităţi de 3. indiferent de activitatea desfăşurată.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv).comună pentru mai multe tipuri de servicii. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. = chelt. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară.1. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). 706. Procedând aşa.câte o înregistrare de nomenclator.o recepţie fictivă . dar se contabilizează în secţiunea de gestiune. există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ). se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor. chiriile. extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune. încasările se tratează similar ca la mărfuri. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele.4. 2. facturării serviciilor. Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat. 708) .o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705. Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 .câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0. . cu o producţie simplă.

În plus.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri. în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat". Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul.. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). fără rânduri sau cu rânduri. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. se plătesc comisioane etc. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări.reclamă. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 .628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii.1 604.contare: % = 401. facturi de energie sau apă. Desigur. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor. 4. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând.. 4. materiale.. "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. luna) respectivă. la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător. telefon etc. Se cumpără diverse servicii . X628 etc. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. La livrare. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli.prestate. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . asigurări. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni. chirii. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. 605. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente. după care se trece la facturare. poate utiliza X471. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte. . vor cuprinde acele documente de la furnizor.6. Acest tip de recepţie are însă avantajul.5.

inv.model H . mărfuri. H. (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil .Factură pentru extern . H. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse.model grafic A5 (numai cu opţ.Autofactură .00 lei 5.model G .model A .engl.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .listabil pe hârtie .model L .Aviz de expediţie către magazin .) .model H . DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare.model grafic cu chitanţă (numai cu opţ. De exemplu.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET .model B .model J .livrare către sine .rom.listabil pe formular pretipărit .) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări. se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus.H.Factură firme .consum) .TVA3 .factură retur .Aviz de însoţire marfă .model I .model A . Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.02 = 401. listare grafică) .Factură în valută cu TVA intern .MVR: AEMR .în numele furnizorului .model grafic fără col.Borderou de vânzare (încasare) .inventar . I . S. H.1 24.model A. dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală.avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A. în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.TVA (numai cu opţ. H. Astfel.model extern listabil pe formular (lb.în jurnalul de retururi la vânzări .model I .modelele A. Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426. I .în jurnalul de Ieşiri interne (pt.Factură firme-STOC .avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .00 lei TVAEX .Autofactură .listabil pe hârtie cu chitanţă .model A.listabil pe hârtie .02 = 4428.MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob.intern .Aviz pentru transfer sau +/. materiale sau a serviciilor prestate. I .Factură taxare inversă . Exemplu de contare: 4426.model H .listabil pe hârtie .model B .model A . I . listare grafică) .model K .11 24.) . listare grafică) .model A.00 lei 4426. I.model intern listabil pe formular (lb.în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM .1 -24.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .listabil pe formular pretipărit . T 77 .03 = 401.

dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. în funcţie de situaţia concretă. mărfurilor sau altor valori materiale. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre.document ce stă la baza întocmirii facturii. 5.preţul şi valoarea. materiale promoţionale etc. ora livrării. număr). avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare.datele de identificare ale cumpărătorului (denumire. cod de identificare fiscală). trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere. după caz. Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat. Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi". .document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. . . se pot crea mai multe modele de aviz.09. în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.semnătura expeditorului. buletin/carte identitate (serie.art. dispersate teritorial.datele de identificare ale furnizorului (denumire.data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor. .5. . . La implementare. cod de identificare fiscală).seria şi numărul intern de identificare a formularului. Conţinut minimal: . precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. cu excepţia cazului în care 78 .document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. Serveşte ca: . adresă. premii. .date privind expediţia: numele delegatului. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni.(1) din Codul fiscal valabil la 15. ale aceleiaşi unităţi.155 alin. numărul mijlocului de transport.2. .denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite.2011.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". după caz. persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei. . adresă.data emiterii. dispersate teritorial. semnătura delegatului. . În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. . . cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.document de primire în gestiune. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf.1.

în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii. Originalitatea Norme Cod fiscal. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art.155 (5)). 155 alin.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism.indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei. 73. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: .denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA.la SRL-uri capitalul social . . care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 78. remizele. la art.denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. 31/1990. De asemenea.denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal. . trimiterea la art. precum şi denumirea/numele.data emiterii facturii. . 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. 79 . exclusiv taxa. 313. că în orice factură. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. 152/2. obiecte de colecţie şi antichităţi. la art. 146 alin. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. . preţul unitar. 152/1. care identifică factura în mod unic. . 74. trimiterea la art. 46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art.data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. . adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. în Legea societăţilor comerciale nr. avansurile facturate. . trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. ale reprezentantului fiscal. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. scutire sau operaţiune netaxabilă. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. 125/1(3) în definirea bunurilor. . precum şi numele. pct. . Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. după caz. . . ofertă. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. (1) din Codul fiscal. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi.numărul de ordine. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. în baza uneia sau mai multor serii. În plus. factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: .o referire la alte facturi sau documente emise anterior. republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. (5) din Codul fiscal.factura a fost deja emisă.la SA-uri capitalul social. pentru fiecare cotă.denumirea/numele. opere de artă. denumirea serviciilor prestate. precum şi rabaturile. în funcţie de cotele taxei. .baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. din care efectiv vărsat. . precum şi particularităţile prevăzute la art.denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special.în cazul în care nu se datorează taxa. risturnele şi alte reduceri de preţ.

se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. 2. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. 153^1 din Codul fiscal. (8) lit. c) din Codul fiscal. (1) lit. (2) În sensul alin. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice. 153 din Codul fiscal. datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA. sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. să existe un document centralizator pe suport hârtie.Facturi electronice Norme Cod fiscal. sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. . conform prevederilor Legii nr. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. 73: (1) În sensul art. personalizate cu logo.(1): În cazul pierderii. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1.455/2001 privind semnătura electronică. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. watermark etc. pct. 80 . 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. Posibilităţi de întocmire: . Reconstituirea Norme Cod fiscal pct.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA .46. 3. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială. 2. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. (i) şi (ii). 155 alin.

1. lista loturilor.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special. 3.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate. CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . Fig.Factura serveşte ca: . Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura. Această identificare va fi efectuată de către operator. Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic. preţul de înregistrare. 5. unitatea de măsura. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului. 2. mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. etc.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii. TEXT LIBER .document de încărcare în gestiunea primitorului . date mijloc de transport. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului . tastând <F1> apare fereastra de 81 . într-o fereastră. preţul de vânzare indicat la recepţie etc. nume şi act identitate delegat.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării. însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. Prin indicarea lotului de către operator. text liber şi rânduri. dacă folosim în paralel şi un număr intern. 1. ca la facturile completate pe formular.). RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii).

tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală.. pe care o va indica operatorul. Contarea facturii În general. însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. Fig. mărfuri pt. valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). c) preţul de livrare. VALIDAREA după terminarea completării calculează: .Total valoare de vânzare . Desigur. 4. Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. 5.Total TVA .1 = % 701 704 707 .2. pe care îl va indica tot operatorul. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral. 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371..1 345 | | pt. factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111.ajutor Nomenclator articole. produse 82 . sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte. b) cantitatea livrată.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date.

avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare. servicii. Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire).5. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) .Observaţie: Conturile de stoc. În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile.1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val. cu BPS.) şi aparţin unor grupe diferite.se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. Dacă sunt mai multe cote TVA. Mai întâi se livrează marfa.preţul de vânzare (inclusiv TVA). eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3. Se returnează marfa de la cumpărător: . Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap. Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: .reduceri comerciale .prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2. a) Vânzări la intern 1.3.2 şi 3. Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111. Mai întâi se facturează.cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri. de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 .se emite factura (cu validare proformă) . produse. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură. Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2. iar apoi se livrează marfa: .ulterior se emite factura (validare proformă). etc.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4. Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: .manual în Loturi de stoc prin Modificare . pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct. iar ulterior se întocmeşte factura: . cu stoc şi preţ=0.reduceri financiare .adaos comercial .

. în numerar. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. produse/mărfuri fără TVA . Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. Această factură va avea următoarea contare: 4111.Dacă clientul nu plăteşte factura integral.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. . La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării. dacă există. data. Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. . avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . Articolele nu au denumire. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează.Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă. factura emisă se încasează frecvent imediat.care s-a primit avansul. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter. avans decontat Exemple: 1.1 = % 701.). Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite. similar cu celelalte materiale. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. atunci nu se creează chitanţa. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. se corectează suma. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. respectiv în hIMOB. deci şi înregistrarea încasării în numerar. sau la sumă se înscrie 0.val. suma totală a facturii etc. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2. în paralel cu întocmirea facturii. Această mod automat în Registrul de casă din ziua .TVA coresp. care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie.

Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE.art. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură . dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. la art. pentru situaţiile prevăzute la art. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională. la rubrica furnizor. după caz.modelul extern convenit cu partenerul extern.d din Cod fiscal 1Lb . Scutit cu deducere 1En .modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. care identifică în mod unic o factură. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. şi a doua teză a art. pe cote. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . c).70: . 143(2)b. a) din Codul fiscal. cf. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . TFCE . Scutit cu ded. 153 sau. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română.Op.155/1 (2) şi norme pct. 129 alin. b) din Codul fiscal. (4) lit. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. moneda facturii Cf. . Modele de bază: A .Op. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului. LIC.indicarea. la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. . 85 .Op.Op. B . Scutit cu ded. 143 (2). LIC. e) numele.obisnuite. c) numele. şi la prima teză a art. LIC. a). art.c din Cod fiscal 1Lt . a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate.obisnuite. b) data emiterii. la rubrica cumpărător. (4) lit. al persoanei care emite autofactura.obisnuite. 153/1.obisnuite.obisnuite.72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene.Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. (4) lit. d) pentru situaţiile prevăzute la art.codul de înregistrare în scopuri de TVA. c) şi d) din Codul fiscal. pct. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. Extern. care însă poate fi modificat după exigenţe. Extern. .denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune. b). Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba.Op. (4) lit. 128 alin.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. prevăzut la art. 128 alin. 129 alin. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere. cf.

altor persoane. 155 (4) Constă în utilizarea în România. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană.art. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. stocurilor degradate calitativ.art. . în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. în vederea utilizării în mod gratuit.art. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. i) valoarea taxei colectate.data achiziţiei . Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine . perisabilităţilor.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată. .152/2 şi pct. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată.128 (4).129 (5) din Codul fiscal. art. achiziţionate. în numele acesteia. 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. opere de artă etc.reprezentantul fiscal (dacă este) .preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: . activelor corporale fixe casate Cf.155 (2) Cf. dobândite ori importate de către aceasta. 2) transferurile efectuate în alt stat membru . în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. .155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. cu excepţia celor distruse de calamităţi. exclusiv taxa.130/1(2)a). dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: . în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. art.adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile .data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art.preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit.utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. extrase.70.bunurile constatate lipsă din gestiune. în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: . Elemente suplimentare autofactură: . Normele prevăd la pct. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare . La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea.g) valoarea bunurilor sau serviciilor. .) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură.numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 . de către o persoană impozabilă.(2). din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.art. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere. h) cota de taxă aplicabilă. altele decât bunurile de capital. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. Excepţiile sunt prevăzute la art.serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile.

pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând. se întocmeşte o factură retur (TFACR. (2)-(4) şi (6) şi ale art. Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI. trebuie să autofactureze. . 87 . solicitaţi adaptarea tipurilor de documente.masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă.art.preţul de cumpărare. la ACELAŞI preţ de livrare. Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive.155/1 Aceste situaţii pot fi: .livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . iar pe autofactură.livrări de gaze sau energie electrică. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată.vezi în documentația electronică. art. dar cu reprezentant fiscal .sau data primirii bunurilor.151 . Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S . care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie.către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii.art.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: .132 sau 133 . că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă.art. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare.achiziţiile intracomunitare de bunuri . dacă au locul prestării în România cf.Autofactură . 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului. Facturi cu reduceri Menţionăm. în condiţiile art. Pentru automatizarea calculelor. 151.deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor . cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX). La primirea facturii. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS. 150 alin.reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură. o referire la factură.133 (2) .serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: . până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei .Autofactură .este obligat la plata taxei.Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România. Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. obligată la plata taxei.livrare către sine TFAUT.care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf. . iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată. TFACS .

bucăţi lansate.preţul unitar. cantitatea eliberată. . în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2.denumirea formularului.3. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. după caz. Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. Se întocmeşte în 2 exemplare. Conţinut minimal: . Bonul de consum Cf.numărul documentului. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate.data şi semnătura gestionarului şi a primitorului.3. . data eliberării (ziua. se pot parcurge doar ultimele facturi. programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil. profilul. se obţine lista firmelor. care solicită materiale pentru a fi consumate. norma. În acest caz. Pe celelalte câmpuri. U/M. 5. justificativ de scădere din gestiune. . 5. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate. numărul comenzii. justificativ de înregistrare în contabilitate.document .Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor.document . valoarea. luna. până la care se caută. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor. Ordinului . . Fig. pe măsura lansării. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. cantitatea necesară. dimensiunea). marca. adică un "loc de consum". se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate. În hMARFA. Pe baza documentului.denumirea unităţii.denumirea materialului (inclusiv sortimentul. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate.produsul/lucrarea (comanda). . tastând <F2> pe câmpul client. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. . Numărul de facturi încasate.document 3512/2008. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică. 88 . anul). bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. În Modificare şi Adaugare.

DOCUMENTE INTERNE 6. Documente livrate în hMARFA: AIMT . 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative.01-301.02.1. mărfuri depreciate. 89 . În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare).contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob. respectiv în hIMOB. Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor. dar nelivrate.listabil pe formular pretipărit . Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT .).contare consum materiale: 601.4 = 303 | valoarea de cumpărare ob. ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex.inventar . sau dacă grupa OU. De exemplu: transfer 301. mărfuri aferente facturilor proforme etc. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi.. iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT. de materiale se introduc 6. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi.model A .inv. 2.Aviz pentru transfer sau +/.listabil pe hârtie . 602 = 301. 302 | valoarea de cumpărare materiale . Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale. Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT.inv. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer.model H .model I . mărfuri aferente facturilor emise. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea. obiecte de inventar cu uzură treptată: 471. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu.

efectuate prin casieria unităţii. respectiv datorie completat. contul corespondent se poate completa manual. 2. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. 3. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început.1. 90 . Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Este foarte important de făcut această deosebire.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. registrul de casă serveşte ca: .y. zilnic. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. a soldului de casă. Operaţii de casă Cf.document de stabilire.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. 53x etc.2. contul se poate stabili în validare sau la contare. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. Se întocmeşte în două exemplare. se optează pentru IOH. De aceea. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). la sfârşitul fiecărei zile. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit). dacă a fost stabilit acolo. 7. jurnalul respectiv va fi în lei. 7.7. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. de către persoanele care au calitatea de casier. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. . pe baza actelor justificative. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. după caz. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. se preia contul respectiv din Firme (ex. . 4.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C. taxelor). dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. în cazul urmăririi contribuţiilor. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă.

plată avans trezorerie ct.1 .model H .ridicare de numerar ct. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.numai pentru înregistrare operaţie . acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi. sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă.alte încasări ct. în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită.listabil pe hârtie .581.581.4 sau 421 .În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie.5 (va clarifica contabilul) etc.alte plăţi ct.depunere numerar ct. folosit pentru .1 .425 sau 581..restituire avans trezorerie ct.3) .lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap.În concepţia aplicaţiei hMARFA. În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 . 2 exemplare . Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor. .401.model A .model A . de exemplu: 44444/1.model V .542 .625 . este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.plată salarii ct.listabil pe formular . Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă. zilnic se poate executa operaţia de Închidere. atunci se pune un semn distinctiv. delegaţii ct. 44444/B.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă. folosit pentru: .. 44444/2 sau 44444/A. PFV Plată cu foaie vărsământ .581. care calculează rulajul şi soldul zilei respective.listabil pe hîrtie.plată chelt.581.model I .model W .4 . Astfel.581. Observaţii: .404 etc. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.plată furnizor ct. .5 (va clarifica contabilul) etc. ICH Încasare cu chitanţă .plată avans salarii ct. Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă.11.cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute. registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.542 .

Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru .28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic.3. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124. soldul provizoriu se şterge. Pe ecran se vede soldul filei precedente. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. respectiv P) şi soldul.1. Eventual. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document). dobânzi etc. 7. comisioane plătite băncii.00 3. a contului corespondent.fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868.Casa in lei Nr. Dacă documentul rămâne invalidat. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. care după acceptare se validează.00 372. aşa cum apar ele în extrase. ridicări de numerar. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi.. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. virament dintr-un cont în altul. care permite calculul soldului intermediar. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. 7. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. Dacă fila este închisă. că acel document se va conta automat.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. documentele de plată sunt eliberate de firmă. Documente în hMARFA: 92 .Fig. plăţi. atunci trebuie cunoscut.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. În general. etc.00 2.00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311.

sau ~. codul IBAN se introduce în fişierul Firme. sau ~. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). chiar ajută la completarea lui.581. deci trebuie introdus cu grijă de operator. după care se depune la bancă.. Vezi şi Cap. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată . Vom folosi număr filă: X.766) (ct. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei. numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată.nr. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras). Acest cont.de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie .. pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului. şi se înscrie la Reprezentând.627) (ct...1) (ct.5112) lei/valută (de regulă ct...666) (ct.581.. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. Programul verifică codul IBAN introdus. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr. După ce ordinul a fost operat de bancă.2. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică.. avem nevoie de contul bancar al partenerului. ordinul de plată se întocmeşte la firmă. 7. baza extrasului de cont Fig. În cazul completării manuale. În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă).401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic... se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului. X. numărul recepţiei de la prima factură. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 .de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct.1) (de regulă ct. Plata nu se validează.8 Componenta listare ordine de plată tip BCR. Codul este format din 24 caractere... 12.4111) (ct.

dând alt număr de filă la fiecare grupă. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 .nr. încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată. În funcţie de uzanţele de la bancă. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou. după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama. respectiv Cheltuieli. se înscriu explicaţiile manual.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. Atunci însă se selectează facturile emise. Astfel./A. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F. . Există 2 rânduri pentru acest lucru. pentru urmărirea stingerii creanţelor. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap. În momentul acceptării cecului.. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . 12. dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma. 1.documentul este eliberat de partener.după validare.se foloseşte tipul de document ICEC . obligaţii virate într-o singură sumă. . înregistrăm operaţia cu ICEC.nr. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero. b. Dacă nu ne referim la o recepţie.. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar. document . acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit. .. dacă plătim datoria vamală. c. înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. procedura de încasare are trei momente: 1./B.. La data depunerii cecului la bancă. trebuie introdus V.1..grupate pe filă. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec. Descriem trei variante de lucru: 1. a..Încasare cu cec . deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document. Cecuri primite . Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. . tastăm mai întâi C.

intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. b. după ce au fost înscrise recepţiile. creanţa se stinge (factura este încasată). depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta. MIE MIBL1 .. În ziua când depunem cecul la bancă.3 contul 581.. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând . În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale. Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT ..2. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. a. ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie. înregistrăm operaţia cu ICEC. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. . nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură. c. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea.. 95 pot utiliza următoarele contare: 581..3 trebuie să se .. La sfârşitul lunii. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea. identic cu 1. . b. . borderoul se completează manual. Dacă numărul cecurilor este mare. şi înregistrarea nu se validează. În momentul acceptării cecului. iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I.4. Ex. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA.3 = 4111 contare: 401 = 581.. Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. soldeze la fiecare închidere. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. c. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). se revine asupra acestor plăţi. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul. Astfel.c."Încasare" factura-alte surse PALT ... Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic. şi tipuri de 7. a.. 2. 3.

Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură. pe contul 542.x şi se reţine suma în lei.Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a. cu care se creditează contul 542. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane).Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. factura iniţială IALT . se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei. de ex.crsp Ct. factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT . respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal.crsp = 581. Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT. iar dacă trebuie suplimentată suma. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie.factura clientului PALT + 1000 lei pt. Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie. câte analitice dorim să urmărim.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 . după caz. cu documentul PAVT. Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată). dacă cumpărătorul. Diferenţele se pot stinge cu aceste documente."Încasare" din alte surse . În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). atât în lei cât şi în valută. Contul corespondent va fi 581.1000 lei pt.5 = Ct. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. ci doar explicaţia."Plată" din alte surse 581.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b.5 pe un cont de venit sau de cheltuieli.

EVIDENŢA TVA 8. Contare: 5124. furate . Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei.perisabilităţile.y .diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: .lipsurile din gestiune.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere .3 = 4111.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: . la scădere nefavorabilă a cursului.y = 765 8.5. cu modificările şi completările până la 30. este acum MA . trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului. Plătitorul.se închide fila .în rd. .) LG 571/2003 privind Codul fiscal.stocurile degradate nevalorificabile. Contare: 665 = 5124. iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .1. activele corporale casate . Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A. ca partener.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1. cu modificările şi completările până la 30. Noţiuni de bază Reglementări 1. Sunt asimilate livrării: .a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A. SUMA PLATITA.1.magazinul cu amănuntul. 97 . Etape de lucru: .09.1 7. pierdute.în rd.) interne (cu parteneri din ţară) B.import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C.mostrele gratuite.) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal.) art. Nu sunt asimilate livrării: .09.2011 2.1.Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor. Contare: 5328. în limite legale .2011 8. Pentru aceasta. .) externe .bunurile distruse de calamităţi.

131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art.) pct. 133 alin.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri..(2) din Codul fiscal. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art. B. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1. ca şi un proprietar.13 (13). de către cumpărător sau de către altă persoană. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru.) art. intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2. de către furnizor. către un stat membru. 128.) Operaţiuni externe Importul 1. (1). 153 sau 153/1 din Codul fiscal. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2. în contul furnizorului sau al cumpărătorului.) art.) art. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii.).) pct. a). Exportul Cf. aşa cum este definită la art. Cursul de schimb valutar 98 .Prestarea de servicii 1.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156/4 din Codul fiscal. provenite dintr-un teritoriu terţ. în înţelesul alin. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. art. 153 şi 153/1 din Codul fiscal. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii.143 din (1.. dacă serviciul nu este scutit de taxă. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit.13. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător.) art. C. 156/4 din Codul fiscal.

pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: . cu condiţia ca bunurile.[bunuri livrate] . Este asimilat cu LIC cu plată.SM3 (România) .din SM1 (stat membru 1) B .furnizor .utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat. 143 (2) .înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil).livrări la bordul navelor. pct. aeronavelor sau trenurilor.livrări pentru export în condiţiile art.Cf. de către persoana impozabilă stabilită în România. care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1. .126 (8)b) din (1.) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru. SM2. să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. 132 (1) b). 132 (1) e) şi f) . Nontransfer . care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. alta decât importul de bunuri. k) şi m). .cf.prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile. misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.)).art. Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 . cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.nestabilit în SM3 (România). .22 din Norme. pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. j). .128 (12) din (1.cf. efectuate de către furnizor . e) Transfer/Nontransfer Transfer .) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. 143 (1) a) şi b) .scutirile pentru livrările destinate navelor. pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. art. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. 143 (1) h).art. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf.client .LIC scutite în condiţiile art. înregistrat în SM2 C .art. desemnat de B pentru plata TVA.livrările cu instalare sau asamblare. aeronavelor. art. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. 132 (1)d). în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica).128 (11) din (1. după prelucrare.intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 . i).art.livrarea de gaz sau de electricitate . 132 (5) şi (6) .utilizarea temporară a bunului respectiv.beneficiar (C) 99 . precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România).vânzarea la distanţă . SM3 (România): A . se exprimă în valută. .cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C . art.furnizor (A) . pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art. în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie. pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni.

locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. d) locul de plecare a transportului de pasageri. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. 126 alin.vânzări la distanţă. în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. bunuri accizabile. B poate fi scutit de impozitare.) art. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1. fiind parte la o achiziţie intracomunitară. Astfel. 100 . (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. Excepţii: art.Dacă C plăteşte TVA. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului. Dacă locul livrării. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. 132 (2)-(8) . locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. mijloace de transport noi etc. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor.. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. stabilit conform prezentei prevederi. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România).133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. se situează în afara teritoriului comunitar. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul.132. avion sau tren. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului.. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. Locul prestărilor de servicii 1. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.) art. de cumpărător sau de un terţ.

case memoriale. târguri. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. a căror valoare. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor. Cf. expoziţii şi evenimente culturale. monumente de arhitectură şi arheologice. m). (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. Cotele de taxă 1. 8. e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art. cu excepţia protezelor dentare. inclusiv a terenului pe care sunt construite.. inclusiv a terenului pe care sunt construite. d) livrarea de produse ortopedice. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. natura serviciilor etc. c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. inclusiv a terenului pe care sunt construite. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii.) art. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii.133 (4)-(7). întotdeauna excepţiile prevalează. altele decât cele scutite conform art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. b) livrarea de clădiri. 141 alin. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. d) livrarea de clădiri. prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. . f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară.. monumente istorice. inclusiv a terenului pe care sunt construite. 13 (1) din Norme. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari.2. grădini zoologice şi botanice.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. muzee. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. b) livrarea de manuale şcolare.133 (2) din 1. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele.Regula generală este: Conform art.133 (3) din 1. ziare şi reviste.) art. (1) lit. cărţi.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. pct. 101 . cinematografe.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.1. exclusiv anexele gospodăreşti. nu depăşeşte suma de 380.000 lei.

efectuate cu plată. . operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată. (2). care sunt scutite fără drept de deducere. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile. 141.. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art.. pentru care se aplică cotele prevăzute la art.operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus.126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. astfel cum este definită la art. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.4.1.importuri şi achiziţii intracomunitare. 128 . de asemenea. 127 alin. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. 8. art.operaţiuni taxabile. 142.. 126 (9): .130. (1). pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. dacă locul importului este în România. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă.. 132 şi 133. potrivit art. (3) Sunt. .operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. (2) Este. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile. 140. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. 132/2. efectuată de orice persoană.144/1. potrivit art. în sensul art.AIC neimpozabile 1.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere.154 şi are prefixul "RO". 152. cf. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art.) art. pentru care locul este considerat a fi în România. care acţionează ca atare. sau de o persoană juridică neimpozabilă.. El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 . pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. Sunt prevăzute la art. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România.000 euro. pentru care nu se datorează taxa. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.. scutite de taxă. .8. Sunt prevăzute la art. art. 127 alin. 143 . cf. acţionând ca atare. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. . . Excepţii .1. b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. de asemenea. în conformitate cu prevederile art. în sfera taxei. efectuată de o persoană impozabilă.) art.126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care.3.. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare . d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. .

.declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. (2).solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number).153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. 143 alin. cât şi la cumpărător. Procedura de lucru . dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României. (3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România.pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător.141 (3)). II.europa. inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art.înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL. . . care intenţionează: .153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România. Recomandăm. dacă: . c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . sau pe internet la adresa: http://ec. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod. art.se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. Cf.să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. 103 . 151. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I. altele decât cele prevăzute la lit.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA. dacă va fi obligată la plata taxei. a) şi b).operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare. să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE.000 euro (plafonul de scutire).AIC de bunuri taxabile. pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC.eu/taxation_customs/vies/lang.optează pentru regimul normal de taxă . sau . Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA. din state membre diferite. trebuie să se înregistreze. . Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze. Cf.dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. . dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. art. în fişierul .

2. 82. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui.. 160 alin. polizare. presare sau turnare în lingouri. 2. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art. art. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an . Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. 160 din Codul fiscal. 1. (2) din Codul fiscal. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari. deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie. operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf.05. 153 sau 153/1. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun. înainte de efectuarea operaţiunilor! . Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări. fragmentare. cât şi pentru cele neimpozabile . furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. cioburi de sticlă şi sticlă. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. 104 . tăiere. verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. material textil. inclusiv pentru avansurile încasate.obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. 2.153..658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . astfel cum sunt definite prin Legea nr. hârtie cartonată şi carton. (aplicabil până la 31. fiind preluată atât ca taxă colectată. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare.1.5. 46/2008 . selecţie..Codul silvic .Registrul operatorilor intracomunitari . cauciuc şi plastic. chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică. Astfel. livrarea materialelor prevăzute la pct. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 8.persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare.. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta).) pct.

cele privind accizele legate de importul..facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată. Documente pentru evidenţa TVA Cf. 105 . în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. fără taxă. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală.recepţia facturii furnizorului NIRII . (12) lit. . 2. menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2.facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică.un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.156 din Codul fiscal: .2. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8. livrările intracomunitare de bunuri scutite.evidenţe contabile ale activităţii sale economice. 128 alin. . 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: . art. .al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă. f) .Din punct de vedere contabil. Operaţii FURNIZOR . În baza pct.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA. . Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. prestărilor de servicii. .. trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.documentele vamale şi. . .factură fără TVA. exportul. evidenţiată distinct pentru: 1. ca operaţiuni taxabile. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1.persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare. după caz. Operaţii BENEFICIAR . precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . registrele.h) din Codul fiscal. pct.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România.

prestările de servicii efectuate conform art. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală. (1). 2. evidenţiată distinct pentru: 1. taxa dedusă conform art. inclusiv provenite din import. pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate. 147 alin. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. taxabile. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic.jurnal pentru cumpărări . dar care dau drept de deducere conform art. 4. care nu a depăşit plafonul de 100.. Perioada fiscală Cf. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri. Ordinul 1372/06. cf. 132 şi 133. (2) (6). d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. 156/2 din Codul fiscal. denumite prestări de servicii intracomunitare. evidenţiind distinct: 1.150 (3)-(6) din Codul fiscal.(4) din Codul fiscal. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. 145 alin. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art.3. 4.(3) din Codul fiscal. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile.jurnal pentru vânzări . b). b) valoarea totală.(5) din Codul fiscal. achiziţii de bunuri. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. 3. denumite achiziţii intracomunitare de servicii. Acestea nu sunt formulare tipizate. şi de servicii.. 147 alin. art.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: .registrul nontransferurilor de bunuri . achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art.05. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate.156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică. pentru care locul este în afara României. taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. taxa nededusă conform art. 147 alin. art.(2) nu sunt formulare tipizate. dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii.05. fără taxă. (2) lit. 2. În cazul asocierilor în participaţiune. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. potrivit contractului încheiat între părţi. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. 3.571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13. 150 alin.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora. (2) din Codul fiscal. 133 alin. achiziţii intracomunitare de bunuri.000 euro .156 din Legea nr. (3) Documentele prevăzute la alin. cărora li se aplică cote diferite de taxă.

un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . pe max. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni. Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial.63 din Norme). Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru. cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România . borderouri de încasări.79 din Norme pentru unele situaţii speciale. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct.utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română . dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării. în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă .. Revânzătorii de bunuri second-hand. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. În funcţie de perioada fiscală. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul.128 (12)f)-h)): .. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii.. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art. La pct.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art. după caz. opere de artă etc. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. b) a treia lună a trimestrului calendaristic. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri. De asemenea. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA. c) prima lună a trimestrului calendaristic următor.156 şi pct. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. jurnalele. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau.utilizării temporare.o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: .

un registru comparativ care permite să se stabilească.TVA-Jurn. art.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op.neinclusă în jurnal Op.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special.taxa dedusă . care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: ./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere. Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar. art.dacă operaţia este taxabilă.baza de impozitare . modernizării .obişnuite Op. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art. De exemplu: .data achiziţiei.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf.regimului special. după control Destinaţii (rubrica: Oper. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare)./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op. construirii. 8. . atunci articolele pot fi cu TVA 24%. (pct.143(2)a.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf.TVA.149.3.taxa deductibilă . . CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper. fabricării. . . după caz. Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA. toate articolele din operaţie devin scutite. la finele fiecărei perioade fiscale. în rubrica Oper.ajustările efectuate. 9% sau 0%. trebuie analizată operaţia. taxa colectată.54 (11) din Norme. alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic.TVA-Dest. scutit cu drept de deducere 108 .TVA 5% Op. iar dacă operaţia este taxabilă. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi. atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct.143(2)b. persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital.

4.2. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei. La înregistarea lor. 109 ./I în Dictionar): " " Op.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.2 din decont) Desigur.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd. rubrica Op. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper.TVA-Jurn.TVA 5% 7 Op. dacă există cumpărător obligat la plata TVA. triunghiulare Neimpozabil. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 .fără deducere 4 Op.speciale 5 Ajustare TVA 6 Op.cu/fără deducere 2 Op. alte . modificând x.cu deducere 3 Op.verificaţi documentele primite./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper. La unele tranzacţii externe însă.8. respectiv 19. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor.2-05.2-07. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă. ex.1. după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe.TVA din document rămâne editabilă. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper.stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare. aceste coduri nu trebuie învăţate. 8. 17.1. documentele anexate.neinclusă în jurnal 1 Op. AIC revânzător în op.1. . Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap.TVA-Orig. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: . ex. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. la care o să apară combinaţiile posibile de coduri. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale.cu y se codifică manual.

Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.9 Livrări B/S în ţară. După orice modificare în tipurile de documente.. . contare etc.9 Decont: Achiziţii B/S în ţară.dacă în valută 1Ix .poziţia din decontul TVA în care se va înregistra. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă.după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC. vizualizaţi: . Dacă este necesar. dacă recepţia nu are rânduri: $ .în lei.. solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne..în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? .modul de contare.Op. .2 sau 3.în lei Op. includere în jurnale. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document.mărfuri * . Taxabil.. In tara.Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO . Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor.Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI .obisnuite. Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011.cu deducere.TVA: 2Ix* .Op.diverşi parteneri comerciali B/S . TFCET .materii prime.baza TVA.. TFACS .diverse state membre UE A.jurnalul de cumpărări poate fi: 1.după cota TVA . .Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT..6. Taxabil col. listat din Excel .registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre).Furnizor din RO B . atunci în secţiunea CHELT. taxabile cu cota . cota etc.tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii. model de listare.C etc. taxabile cu cota . .stabiliţi OpTVA.bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A . data exigibilităţii.TVA: Jurnal vânzări: Decont: B . se poate înscrie: 110 factură către B TFAC.Furnizor din RO Document: Tip document: Op.România SM1. .data faptului generator.. . setat în funcţie de natura activităţii firmei .. Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule. Nevoi firmă .analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: . În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia... . SM2 etc... servicii Jurnal cumpărări:col.B. listat din Excel . obiecte de inventar.6. din cauza deselor modificări ale modelului. este recomandat să creaţi un tip de document nou.imobilizări > .Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A . In tara.

factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. etc.."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B. Revânzare 2Ii* .se înscrie total document cu TVA.obişnuite. Tip document: TFCE A Factura export-model int. taxabile cu cota . listare) Op. TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem. Nevoi firmă . Taxare inversă.Op.Autolichidare TVA .se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli.o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli. după caz. deci înscrieţi corect firma.Cumpărător din RO Document: factură de la A. X378.Op. din care TVA . Taxare inversă.codul OpTVA se alege: 2Ii$ . 378. În ţară. . În ţară.Factura taxare inversă Op.Op. dar B calculează TVA Tip document: NIRII .nu se completează OpTVA şi TVATX .Din ţară. Taxare inversă. X308.documente de transport în SM1 . număr şi data document! Gestiunea nu se completează.Furnizor din RO Documente: . sau: .Din ţară. Astfel. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A .Din ţară. Capital 2Ii> .1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231. Scutit cu deducere 111 .Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA.obisnuite. LIC.TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA . că ambii parteneri utilizează hMARFA.obişnuite. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt.în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document.după cota TVA 635 = 4427 B . 308. supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B ..TVA: 1Ii . înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI.TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix .NIR cu taxare inversă . În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. A .contract/comandă .TVA: 1Ld .factură către B fără TVA. marfă etc.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. eventual cu rânduri dacă e material.. înscrie «scutit cu drept de deducere» . Taxabil Livrări B/S în ţară.asigurare. Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .Furnizor firma Document: Tip document: Op..TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .

aceasta neavând un OpTVA propiu.V. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .TVA: 2Ax>. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă. Op.Decont: LIC B.obisnuite. b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3). . iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 . după caz. dacă TVA este zero. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.Cumpărător din RO Documente: .Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B . care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . cu excepţiile: Op.cu deducere. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A . X308. dacă TVA este diferit de zero sau 2In.Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1). scutite cf. 308.Op. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T. iar în secţiunea CHELT.art.TVA: 2Sx . 2Ax$. PSIC.00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt.Op. Taxabil Decont: ASIC pt.V. Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.00 0.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix.00 valoare TVA 0. cele două pot avea OpTVA diferit.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100. B calculează TVA. 0.factură primită de la A. factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt.143 (2) a) şi d) B . fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli.TVA: 1Pd . X378.taxa deductibilă 4426 = 4427 . cu excepţiile: Op. 378.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T.Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA.taxa colectată B/S achiziţionate pt. ASIC. / / = = = = / / = = valoare chelt.A.A. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă.

beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.28 c (E) din Directiva 6 .Furnizor din SM1 B .Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A .TVA: 2At$.143 (2)a)d) - Dacă C. 113 Document: .Cumpărător revânzător din SM2 C . art.Furnizor din RO Documente: factură către B.Beneficiar din SM3 Dacă A. TVA: 1As .AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .înscrie TVA pe factura de la B Decont: . furnizorul este din România: Document: factură către B.Furnizor din stat non-UE B . 2At>. TVA: 1Ld Decont: .LIC B scutite cf.LIC Triunghiular Decont: .143 (2)a)d) Dacă B.transportul se face direct în SM3 de către A sau B .LIC B scutite cf.AIC pt. documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .Cumpărător din RO Document: factura de la A. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .AIC pt. TVA: 1Lt . art.desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op.b5) Operaţii triunghiulare A . menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE.B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op. declaraţia vamală (DVI). "scutit cu drept de deducere" dacă: . cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres. presupunem următoarea înregistrare): Document: . 2At* TVA: taxare inversă .primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op.taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A .taxa colectată .

curierat.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune. Gestiunea nu se completează. Taxare inversa.cele din alte 114 .pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă .taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz. CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: .cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane.pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă . trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. Decont: B/S achiziţionate pt. Capital 2Ex> . 8. . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: .Din tara.Din tara. Observaţie În acest context. trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. reparaţii. Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . Nevoi firma . închiriere către alte persoane.taxa colectată B/S achiziţionate pt.5. deci înscrieţi corect firma. art. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1. Activităţi independente Conform art. Revanzare 2Ex* . Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. .numai cele din categoriile enumerate mai sus.21 (4)t) din Codul fiscal. Taxare inversa. pază şi protecţie. număr şi data document. chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii. dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid. Cheltuiala cu combustibilul Cf. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. şcoli de şoferi. care de reportaj. de regulă. cele utilizate de agenţi de vânzări. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii.1. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. Prevederi fiscale 1.Din tara.48 (7) l/1.intervenţie. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) .în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente. Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul. în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . Taxare inversa.documente de transport Tip document: NIRE.codul OpTVA se alege: 2Ex$ .

în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: .operaţiunile permise de art. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri.1.). 1. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării).conform art. asigurare..1 de mai sus. TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art. utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 . adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: .147. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat. întreţinere şi reparaţii. 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. . Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA.145^1 (2). aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice. sau cele din categoriile de mai sus. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art.. art.145 şi ART 145^1 SAU ART. Astfel.categorii.. Acest lucru înseamnă.achiziţia intracomunitară a vehiculului.conform art. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. exclusiv cele privind combustibilul.145^1. cheltuielile de funcţionare.importul.cumpărarea unui vehicul din România. înţelegem că TVA-ul din documente.145^1 din Codul fiscal. se înţelege : .2. 17 .147 ŞI ART. recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. În consecinţă.21 (3) n) din Codul fiscal. prin achiziţie de vehicule . sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. 19 dacă este din AIC. la care se adaugă ca excepţie suplimentară: .transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. Conform art. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394.achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF.145^1 Conform normei de completare. Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule. etc. 1. 145 din Codul fiscal.3. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile. Astfel.. în afară de cele cu combustibilul.145^1 din Codul fiscal.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . ART. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului. Pe rd. . sau . aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. . din modelul decontului de TVA rezultă. că nu este corect.

. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611.1 X604 XNED C 604.2 6022. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile. analitic 604. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat. cu combustibili 6022.1 611.ca TVA deductibil. respectiv nedeductibilă. GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N .1 6022. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604.2.2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022.1 G GC2N GC 3022 6588.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB .în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile .Chelt.2 611. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2. (Operaţii fără deducere). Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588.1 XCMB XNED C 6022.5 6022.) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.5 6022. si reparatii nedeductibile 116 .1 şi 604.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă).fara deduc. dar nededus.1 X611 XNED C 611.1 611.2 604. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret. Dacă cheltuiala. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile. iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă.1 Implementare .x Menţionăm. se poate utiliza şi contul 604.2 611 611.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret.1 6022.în Nomenclator articole. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op./nededuc. 2.2 XCMB C 6022./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.în Contab. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc. documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED.1 604.

operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil.NIRI cu TVA nedeductibil (pt.03 = 401. s-a introdus un nou document: TVA3 .02 = 401. Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . Contarea este şi ea modificată. plus : 4426. dacă are rânduri. Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil). defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări.exigib. deci şi în Jurnalul de cumpărări. acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări.NIRE cu TVA nedeductibil (pt. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. 3At. TVA neded/deduct.Bon consum materiale/ob. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1.1 minus TVA TVA3 3Ix cu val. În cazul documentului NIRE3. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix. TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil. De aceea în jurnalul: MRIY Rec."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).3 de mai sus.1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3. atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 . cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 .În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil..03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului. deci cu TVA deductibil. TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă. 3Ax. minus : 4426.TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 . operaţii externe) NIRI3 .

1 200 x 48 48 200.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ .00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 .02 401.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611. 2Ex (deci rulaj debitor 4426. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N. 26 . din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.1 24.se înscrie manual. Contare: 3022 401. 2.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii. a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură. cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G.1 401.rd.1 48.00 4426.02 Decont TVA: rd.00 110014 . Total doc: 124 lei.1 3022 200.1 300.1 401. 26: 401.00 110003 .descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM . conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix. cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 . din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611.02). 25 . 2Ax.1 100.1 200.03 401.00 4426.2.00 48.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. pe stoc.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB. 21: rd.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 . Total doc: 248 lei. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM. Total doc: 248.1 72. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA.recepţie Gest:G.00 4426.00 110002 . pe stoc.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.00 3022 4426.03 24.1 4426.02 401. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.

Total doc: 124 lei.00 = 100 + 24 24.1 401. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3.1 300. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1).00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB.1 100.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022.00 Menţionăm. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611. că soluţiile de la pct.00 Pentru partea nedeductibilă (de ex. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil.1 3022 200.00 4426.2 401.1 401.00 110014 . cât şi alte vehicule. deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. pe stoc.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022.1 24.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2.00 Decont TVA: rd. pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.2 4426. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 . 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex.2 3022 124.00 24. 200 lei): 6022. 21: 100 24 rd.03. MVI BCM3 110001 . c) Cazul mixt . 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 .2 401.cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 . Total doc: 124.03 124."BCM (consum nedeductibil!)".03 401. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol.03 100. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură.03 24.00 72.1 4426. Contare: 3022 4426.02 pe contul 4426.Contare: 6022.00 24.2 3022 3022 4426.02 401.00 6022.2 4426.03 611.

recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB.02 4426.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.00 231.1 48.00 Decont TVA: rd. 21: rd.00 . 110020): 231.1 401.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231. d1) achiziţie de la furnizor intern .00 c2) recepţie pe bază de factură.00 4426. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.1 6022.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231.00 MRIX NIRI3 11C011 .00 24.00 .1 4426. recepţii în gestiunea XICC.05. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil).1 404 20000.1 4426.00 4426.03 2400. Total doc: 124.00 4426. 21: rd.TVA3 fără rânduri. din care TVA: -24 11T002 .03 2400. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii. 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401.00 24.cu TVA deductibil (NIRI nr.1 -24.cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr.00 4426. numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .2 4426. MRIX NIRI 11C010 .recepţie partea deductibilă Gest: XCMB. Total document: -124.1 300 x 72 48 100.1 4426.03 4427 2400. din care TVA: +24 Contare: 4426. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.00 d2) achiziţie intracomunitară .1 10000 2400 120 .00 24.00 231.02 4427 4800. Total doc: 248. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022.OpTVA: 3Ix.1 404 10000.1 404 20000.OpTVA: 2Ix.03 404 2400.02 404 4800. 110019): 231.1 200.03 Decont TVA: rd.02 401.1 404 10000. Total document: +124.03 401.1 401. 26: 401.03 Decont TVA: rd.00 4426.

00 4426. Centralizatoarele. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret. poate să listeze numai în formatul A4/portret. în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA. care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul. . iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T".Rapoarte contabile şi declaraţii. Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă.1 rd.00 1290. La livrare. 8.1 404 Decont TVA: rd. 8.00 8000. trebuie setat în Parametri.6.02 404 1290.10 lei. în mod caracter.în funcţie de perioada de raportare. deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă.1.Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj. 121 .26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei.17.26 (întocmiţi NIRE3): 1290.rd. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT .cu TVA nedeductibil 231.03 4426.Perioada . suma este setată la 0.03 404 231. .00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1).21 rd. Dacă imprimanta utilizată. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative.1 404 8000.Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative.00 .6. Listele se pot imprima şi cu hWPrint.1 4426. d3) achiziţie din import . Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L". Articolul de autolichidare: 4426.03 = 4427 este însă necesar. care permite listare grafică în format A4/peisaj. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: .

obligat la plata TVA. există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. prestator inreg.13. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y . etc. vor trebui completate de către utilizator.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor.1.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19.2 24. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. dar pe rd. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil. ceea ce reaminteşte.obligat la plata TVA.operaţii taxabile .2 24.13 din decont.jur-cod VIES 01 21 19.1 şi 13.2 24. rd. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile. De exemplu. . Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. Considerăm. benef.1 17. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: .1. De ex. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA. rd. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. decont 01 21 19.1.2 17.1. col.1 Indicator TVA LIC scutite cf.1 17. taxabile cu 24% ASIC.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17. cât şi la TVA colectat. (TVA deductibil) ASIC. care nu trebuie incluse în decont.1. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus. .1 L S Nr. rândurile de regularizări. art. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului. Desigur. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA. Ca exemplu. benef.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont. 143 (2) a) d) Achizitii B si S. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri. Menţionăm.1. prestator inreg.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont. care 122 .altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.1 07.altele.1-07.

T1. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente. După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe. fie prin corectarea documentelor de recepţie. iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI. 123 . 2011. dacă s-au depistat erori. Dacă preţ în vamă # 100%. fie prin Modificare în jurnal.17.TVA. 2011. prin operaţia: Setare perioada temporară. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere. decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" .2 din jurnal.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată.. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă. Repartizare.pentru regimul de lucru lunar: 2011. în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp. Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. lansaţi Init. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor.2 nu apare separat în decont. se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" . În acest caz. . în Init. iar apoi..17 din decont = 17. .T2..T3.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" .pentru regimul de lucru trimestrial: 2011.01. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. Programul va semnala.se utilizează şi la ASIC.02.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" . Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire. La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" .1+17./Initializare perioada treceţi la luna următoare.03.nu sunt completate: simbolul jurnalului. 2011. însemnând că este vorba de o perioadă temporară. După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" . Astfel de exemplu. 2011.01 sau 2011./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru.T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. La prima utilizare. de aceea vor trebui rezolvate manual de operator. de exemplu 2011. chiar dacă rd. Coduri de perioade corecte: .. . rd..codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului. pot ascunde şi greşeli.

trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L). art. Includere în declaratii. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. dacă este necesar. g) Regularizări în jurnale Principiul este. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA .T4 -> aaaa. pot să treacă la jurnale TVA lunare. din Codul fiscal. De exemplu.06 aaaa. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. alin. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună . Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta.09 aaaa. -> Lunara. cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial. corespunzător naturii operaţiei.(6/1).12 În Parametri.T2 -> aaaa.prima lună a trimestrului calendaristic. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale.156/1. În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare.T1 -> aaaa.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. oricând în cursul anului.T3 -> aaaa. Cf. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică.a treia lună a trimestrului calendaristic. Documentul se introduce în hMARFA.03 aaaa. În jurnale apare câte o Fereastră. astfel: aaaa. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente. pe semestru sau pe an. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: . se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei. Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. Tipuri de corecţii şi introducerea lor . deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă.

verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. cu numele: JURNVANZ.ll] sau [aaaa. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă. În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului .Oper. k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper.6. Din arhive. Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): . JURNCUMP. Meniurile Sit. TVA/Jurnal vânzări.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: . 8. că a fost emisă după control fiscal.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA. Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului.vânzări şi Arhiva jur.DBF. la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni. şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări.TVA 7 . pe care să fie înscris.TVA . aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta.Destinaţie/Origine . Se poate crea şi un model de factură dedicat.Op. l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT . ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel.locul desfăşurării operaţiunii . cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF. Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului.codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA. .Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: . se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix.vanzari Arhiva jur.Jurnal .salvaţi datele cu hUTIL. Jurnal cumpărări. dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru. care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip .Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit.2.lună a trimestrului. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID .Jurnal de cumpărări . TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control.Taxare . 7Ex etc. TVA şi meniurile: Arhiva jur. filtrând o perioadă anterioară. contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată.Perioada inceput evidenta [aaaa. Arhiva jur. Desigur. . Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei .tip taxă aplicată 125 .prima lună a trimestrului următor.numărul şi data recepţiei din hMARFA . Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei.

90 2000. prelucrări ulterioare. decont TVA . Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare. se pot exporta listele cf.00 57.00 6825. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi.84 20.00 1223.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.00 645. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .62 16895.62 212.25 50. La listare se alege de regulă modul peisaj. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.00 293. vânzări cf.90 4733.scutit | masurilor | scutite | neimpoz.60 154.56 24.62 16895.71 4960.12 2540.00 868. deoarece jurnalele conţin multe coloane.cumparari.vanzari./ | | | |Nr.16 960.00 2000.25 50. Detalii – vezi în documentația electronică. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr.95 560.00 609.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor.00 Total 1-Op.00 0.00 0.11 | 13.Jurnal vânzări pe operaţii TVA .80 71.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .72 4.42 500.00 2000.42 50.1-3 | inversa) | deducere | impozit.85 31277. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere.15 2000.Centralizator vânzări .00 4233.00 4000.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd.90 8463.16 2982.00 0. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .42 50. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.25 560. având capul de tabel de mai sus .95 4054.84 168.1 | 13.00 4260. Listele sunt late.centralizator/operaţii TVA .din hMARFT/Sit. decont TVA .obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.30 31277.listă ce conţine doar totaluri.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 .00 0.80 4054.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op.03 2000.27 800.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0.85 31277. care sugerează numărul rândului din decont.Corecţii .2011.o listă mai simplă. unde se pot face însumări.90 1638..Jurnal vânzări cf. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT . | prestari servicii.50 16895. respectiv Arhiva jur.listă care încape pe hârtie A4 portret .Jurnal vânzări pe operaţii/A4 .din componenta opţională Excel pentru hMARFT. Listele se pot tipări şi din Arhiva jur.TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: .90 4733. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere. .95 4054.Centr.42 4733.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560. stocare pe mijloace electronice etc.00 1517.85 884. | Total | prestari servicii. | Livrari B | supuse | si PS. Dacă există atenţionări/erori.25 560.D390 şi D394 . | PS. Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită . | Livrari de bunuri.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri. în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.Err .16 700.80 13.00 4233. b) listare din Excel .00 0.

listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an. Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. referitor la modul de stocare a formularelor: .jurnalul pentru vânzări (JV). dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării.pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. În art. c) listare în format pdf .2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut. din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent.la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere.12 din documentaţie. prin indicarea numărului coloanelor din: . precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor. Lunar. Decontul nu se completează din hMARFA. decât în varianta de la pct.După cum se observă. precum şi la rândurile de regularizări. În continuare sugerăm modul de completare a decontului. La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF. În unele cazuri sumele trebuie însumate. dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite. dacă există acces on-line garantat . Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont.12. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator. rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul. locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României .în cazul stocării pe suport tradiţional.pot fi stocate în orice loc.trebuie garantată integritatea conţinutului . din care se pot tipări şi ulterior. Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). 8. listele pot conţine mai multe coloane. Fiind o componentă opţională. Modul concret de completare poate fi mai complicat. a). recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA.jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008. cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară.7. 127 . La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea.în cazul stocării prin mijloace electronice: . .

altele decât cele de la rd.01 03 JV col.rd.1. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE).1 JV col.rd.Nr.1.01 02 +/.03. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col.1.1 +/.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 .4 03.rd. art.2+07. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1 05 JC col.05.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri.1 ASIC pt.05.1+07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).2 07.1 06 +/.1.rd. 07. scutite cf. art. din care: JV col.2 05. art.1.143 (2) b) şi c). din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1 JC col. scutite cf. precum şi livrări intracomunitare de bunuri. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).2 07.03. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt.03.1 JC col. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1+07. 07.1. din care: ASIC pt.1. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf. 07.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). 07.1+05.1+.05 07 JC col.03.1 04 +/.. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt.

iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd. 05.1 = rd.Nr.10.11 12 JC col.2 14 JV col.10. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). din care: ASIC pt.. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).11 11 JV col.1 = rd.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt.rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col. taxabile cu cota 5% (defalcat din col. 07 19.1.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 = rd. 13.14 15 +/. 08 .1 19.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.10. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii. altele decât cele de la rd. 05 17.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 18 19 = rd. taxabile cu cota 9% (defalcat din col. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere.1+13.1 ASIC pt. 06 = rd.12 13 JV col. cu excepţia celor de la rd. din care: = rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1. 07.10. 1-3. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col. 07.rd 09. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. dacă sunt plătitoare de TVA.exe (dublu click.hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII. găsită.TXT).se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului. Programul se poate lansa în două moduri: . Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. 2. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă. Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr.. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON.).-. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată. 133 contact. . trebuie găsit CIF-ul corect. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: .Copiaţi TCIF. Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. referitor la partenerii fără facturi sau recepţii.Lansaţi TCIF.Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394. 3. Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat. Listarea se execută cu <F10>. Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. va trebui să raportat greşit.exe în catalogul hMARFA. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). se corectează în RO. dar este bine să fie completat la clienţi. b. fără parametru). telefon. .pagina:. Excepţii de la regula de mai sus: . Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. . După verificare. el apare de regulă pe facturi. dacă CIF începe cu litera "R".. trebuie găsit codul. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394. În cazul acestor firme trebuie clarificat. în Declaratia 394. CIF este un număr format din 2-10 cifre..se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social. reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme). confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. trebuie găsit CIF corect. Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic.. din care ultima este o cifră de control. corectitudinea codului CIF.

la cerere. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. Cod jurnal: = spaţiu. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. iar bonul fiscal nu. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6.b2. Dacă este plătitoare de TVA. dacă este preluat din hMARFA. tipul documentului furnizor va fi factura ("F"). pct. inventar. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. Exemplu: facturi emise.6 va însemna factura. ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. b3. este bine să găsiţi codul. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. Factura va fi raportată în declaraţia 394. iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. se introduc în meniul Sit.TVA/Facturi aditionale.interne. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6.8. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr.6. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. De exemplu: -nr. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA.d). către firme plătitoare de TVA. în faţa CIF-ului se scrie RO. opţional. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . transfer etc. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică. utilizaţi şi internetul.

adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO.la facturile emise către firme fără RO. Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale.facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate. . Documentul TBON are modelul A.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă.Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare . Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. Operaţii . pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune. se şterg mai întâi facturile extrase anterior. cu cod jurnal vid. se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. În anumite cazuri. înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. . se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394. ca anexă la bon.Declaraţia 394 . se păstrează. . facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA. La o nouă extragere. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul.se listează după centralizare în 2 exemplare. Facturile introduse manual. operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură. Conţine doar recapitulaţia 135 . . .

dar datele nu se încarcă în baza lui de date.executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8.listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente .Achiziţii şi livrări/parteneri .sunt înregistraţi în scopuri de TVA .au CIF .achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină. Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie. pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT). Cu titlu informativ. . Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011).ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie.realizează AIC sau LIC .au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 . Pentru verificare. . fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: .9.liste interne de verificare. deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă. datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii. . Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal.pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. Declaraţia rectificativă se realizează astfel: . declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394.dacă este necesar. se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic. Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă. .se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE. prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei.

comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic . .000 < 900.cantitatea în unitatea de măsură suplimentară .termeni de livrare .000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică. fără TVA .cod.la Institutul Naţional de Statistică.chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii. se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar. Nu se cuprind în declaraţie: .-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.ro .serviciile .mişcări temporare de bunuri . denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat .date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice . expediţie/origine) .mişcările de bunuri între state membre UE.din facturi sau estimată.introduceri.000 900. nulă) . consumului.156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 .date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) . revizuită.suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) .bunurile în tranzit simplu . expedieri . Mod de declarare: .intrastat@insse.000.e-mail la adresa declaratie.prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet . investiţiei sau revânzării .valoarea statistică . prin aplicaţia Intrastat.000-10.000 Standard 300.returnarea de bunuri . Se declară: .tip declaraţie (nouă.000.mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii. Fişierul creat se poate transmite prin: .intrastat.000 Extinsă > 10.încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www. fără transfer de proprietate . până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.000 > 20.leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani. De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat. numai în format electronic. în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.leasing financiar . în cadrul aceluiaşi flux.intrastat.cod natura tranzacţiei .perioada .ţara parteneră (destinaţie. on-line sau off-line.prin software propriu.valoarea facturată (lei) .000.000.mişcări specifice de bunuri .cod INCOTERMS .ro .mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere .masa netă în kg . dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: .ro – vezi în documentația electronică.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.comerţul triunghiular.000-20. Decontul special de taxă La art.

cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP. este inferioară sumei de 35. precum şi suma taxei aferente. indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin.. precum şi suma taxei aferente. de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile. 153. la registratura organului fiscal sau prin poştă .trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei .156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). art. de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 150 alin. 153. excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane. 150 alin.000 euro. d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei.listat şi pe suport electronic. conform art. a căror cifră de afaceri . de către orice persoană.. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art. a căror cifră de afaceri . e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. altele decât cele prevăzute la lit.. 153. realizată la finele unui an 138 . 153. 153/1. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. realizată la finele unui an calendaristic. (5). Mod de depunere: .pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf.(4) şi (6).. b) şi c). Declaraţia 392A La art.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică. 153.156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. 153/1. 153 sau 153/1 . (2) . următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. art. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010).. (1 Când se depune? .persoanele înregistrate cf. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. 153/1. indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art..conform art.

după care factura/recepţia. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.1. 153. plăţilor etc. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide. • Operaţii de creare.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art.realizarea documentelor . se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei.000 euro. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). care în principal constă din: a . d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Persoane etc.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9. 153. este inferioară sumei de 35. . organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale. validarea şi listarea recepţiilor. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare. . validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate. care prestează servicii de transport internaţional. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. Mai întâi anulaţi REVC/REVF.. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.înscrierea.completarea cataloagelor (Nomenclator articole. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. 153. anulare. OPERAŢII CURENTE 9. 153. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. 153. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. facturilor. încasărilor. Firme.calendaristic. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales.salvarea bazei de date. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011).

Mai întâi anulaţi încasările/plăţile. se extrage declaraţia 390-VIES.3.se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial .cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu .toate facturile şi documentele de ieşire înscrise . se listează.5.la ieşiri: data facturii sau documentului.dacă este cazul. Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative.se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap.se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA . 9. Mai întâi anulaţi factura de retur. se salvează. se verifică.valide pentru aceste documente. . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă.se extrage Declaraţia 394.exe. 404. se depune la organul fiscal . adică pentru care există document REVC. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară.. dacă are factură de retur ataşată validă.toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide . se salvează. se listează. se listează jurnalele TVA .toate recepţiile rezolvate.se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . după care factura/recepţia. respectiv 10. Anularea/validarea facturii este interzisă. din contabilitate d) Încasări/Plăţi . Datele de înregistrare sunt: . pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . . Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută.în hMARFT se extrag.se verifică Balanta sintetica/analitica . În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: . (dacă există asemenea solduri). care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză. verificate . documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca.7.la intrări: data recepţiei.se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape. Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS.recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi. b) Situaţia stocurilor . după care factura de referinţă. confruntarea soldurilor acestora cu 401. se depune la organul fiscal .la încasări/plăţi: data filei.2. Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate. 4111 etc.dacă este cazul.

repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ. etc. h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală). În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune. dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune. dacă este cazul . şi aceasta se importă în programul de contabilitate.listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB. după închiderea lunii. 345. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. (pe analitice mai elocvente).pe analitice.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588. La reluarea activităţii după cădere de tensiune. 401. 302. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET.şi cea manuală dacă este cazul ! 3.se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii .înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . se repetă contarea automată . acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA.operaţii de contare manuală.) f) Contabilitate .după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută . 381. Arhivarea se face cel puţin lunar. 4111. g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări .s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie . 371. etc. 542. după care se închide contabilitatea de gestiune. 141 . blocare de calculator etc.. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT. 5311. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA. 5121 .jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT .se verifică înregistrările obţinute . 409. 581 . 392B. de exemplu: 301. dacă e cazul (392A.după importul datelor în programul de contabilitate. i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare). 393 etc. se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2.pe analitice (să fie soldate) 471 . după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză. modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. se procedează în felul următor: înregistrările din 1. 354. 419 4426. 4427 5112. se repetă importul în hCONT şi încărcarea. trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală).se efectuează operaţia de Contare automată . 303.5) s-au contabilizat valori prea semnificative . . Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată.anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB.

NIRMF . atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă. cu stoc 0.AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr.FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.decontare tichete de masă. Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: .factura trebuie plătită .1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC .Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă. prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat. acceptate de 10.INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .încasări cu tichete Tip 3 .4 = 5328.. având contarea: 461. Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON). Contarea este: 5328. pentru fiecare magazin.3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent.2. Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ.MIT2 . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM.încasări cu tichete Tip 1 .1.apare în jurnalul de cumpărări .încasări cu tichete Tip 2 ..Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip. Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .NIRT .3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie.. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: . ALTE OPERAŢII 10.3 = 411. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. Se folosesc două documente: . înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA..MIT3 . transfer sau +/. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării.10. preţ contabil 0. MRM02. Folosind lista utilizator TRANNIRM.MIT1 .Comandă.Recepţie magazin de la furnizor .NIRMT .

=3. întrucât a fost o eroare de operare. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6. Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. 143 .. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. 100-50 EXEMPLUL 2. dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic.=3. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent.. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. -100 EXEMPLUL 5.... Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=... Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează.=3.. 200-100 EXEMPLUL 3. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ.=3. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. 100 EXEMPLUL 4. întrucât a fost o eroare de operare. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6.EXEMPLUL 1.

2 ------------------------------------------------..2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. 250 val=250 stoc hMARFA=10 10. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr. La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări).2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4. 144 .3. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare. moneda.0 1000 4000 1000 4000 2. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă. 2. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client. NIRE EUR 4.. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi. listat. REVF 4. Per. 3.0 500 2000 500 2000 50 4.nef. În documentul afişat. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev.0000 RON/EUR. cu documentul REEV. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4. POH EUR 4. sold=0. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate.=6. SOLDP 4.2 100 500 2100 50 4. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4.1 3. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci). că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap.II. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi.I.2 sd 401.Stabiliţi un preţ de intrare. în jurnale TVA apar valorile originale. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. Menţionăm. -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF.8. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării.1000 RON/EUR. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci). Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.2000 RON/EUR. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare.2 rDB 401. Exemplu: 1. fav.3.

Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC.2.1. 10. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. ca in exemplul de mai jos: Fig. Verificaţi. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. dacă a fost deja executată! 145 . Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. 2. După verificare poate să apară o fereastră cu erori. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare. Executând o listare pe ECRAN. 10.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată.

0) IF(xI_4<0.2000 = -50 <: 0 401. . xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.-xI_4. . .2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2.plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . . xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . .xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp . . .9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică. . . . IF(xI_4>0. .0) a1. .+xI_4. .+xI_4. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4. iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera. se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. Plată în cazul scăderii cursului (favorabil. Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.xI_SumaFac.2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH. .xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă.0) IF(xI_4>0. De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat.Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . din cauza condiţiilor schimbate. . .xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 . Dacă totuşi se creează manual.2 401.0 Lei/EUR 4. atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual. Dacă la reluare. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . ICH .xI_SumaFac. IF(xI_4>0.-xI_4.0) .1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . PCH .0 Lei/EUR = 4000 lei 3. Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH.2000 = 50 > 0 401.

xI_SumaRev d) Contare REVC . "765" .nef dif. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp .fav dif. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 .nef dif.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.0 Lei/EUR = 4000 lei 4. "765" .fav 10.nef dif. chiar şi la obţinerea 147 .2 1950 50 c) Contare REVF . Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil.2 4111. xI_SumaRev . xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111. xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif.4. xI_SumaRev .2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111.fav dif.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" . Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil. Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate.1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .nef scădere curs dif.fav dif.reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" .b1. Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp .2 765 2000 50 b2.

în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ".în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". Pentru implementare: . termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare". Fişe clienţi (facf). Fişe furnizor (furf).). însumate (F4) etc. Tip plata M max. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL.30 .unor date pentru un cash-flow primar.T. după caz. Pe Fereastra Reprezentand 2. Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi. . Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2. reprezintă aliasul fişierului: nomm. LISTE 11. Recepţii (tran). Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm). În cazul documentelor de încasare. Loturi de stoc (lotm).pe fereastra fişier Reprezentand 2. după aceste criterii definite de utilizator. liste sunt definite. pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului.1. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car. Operare: . Loturi de intrare (lotm). RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max.în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=.F. . În cazul documentelor de plată.în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. . tran. dacă rubricile "Tip incasare"..T. Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule. datele pot fi filtrate.T. acolo unde se află descrierile de liste utilizator. Fişe de magazie (lotf).exe în subcatalogul dbf\FRM. "Tip plata ". De asemenea. 148 .în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c". lotm etc.30 . Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata "././. 11. Loturi de ieşire (facr).F. Facturi/ieşiri (fac_).

dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr.frm şi facr*.frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii..xI_.dacă există grupe.frm şi lotm*.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile().total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 . în tran*. Dacă în *.. subgrupe. atunci pe prima coloană care are total. Apelul trebuie să figureze astfel: .dec.următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este . În toate fişierele. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere. Numai pentru acestea sunt definite variabile: . xR_CodM : Articol: : N : N Y . în fac_*.. atunci şi la descriere grupă.. altfel pe prima coloană .xF_..frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori). grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile()..dacă există coloane cu total. Contents Format width. pentru care sunt prevăzute liste utilizator. Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei. respectiv xF_Variabile(). în inc_*. atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare. inclusiv marginile. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului. Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf.frm .xR_.frm .

cu bifa pe Gestiune .doc=NIRI .La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare.ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import. În Nomenclator articole (nomm) . 11. F4. F3.FRM . listat în ordinea grupelor de articole.Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare .FRM .conţine toate datele generale referitoare la recepţii .reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate. PgDn pentru verificare. Liste utilizator definite 1. apoi gestiunea şi Stare=V .FRM . pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2. accize şi TVA) . dar după ieşire se mai intră odată în .Catalog de preţuri în valută .frm şi se parcurge F2.TRANGEST.doc=NIRI .TRANRGES.Lista recepţiilor (se listează pe A3) .Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) .listează doar intrări. listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .FRM .valoare vamă (defalcată pe taxe. După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.doc=NIRE .Catalog de preţuri în lei .se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) .doc=NIRM . se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare . fără solduri 150 . selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).ieşirea se face cu F10.în exemplu nu s-a descris capul de tabel .2.înainte de listare se selectează luna şi eventual T. cu date furnizori interni . se selectează T.reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.TRANFUR.NOMMLEI.valoare cheltuieli .se poate efectua din familia MR de recepţii. luna şi eventual T.FRM .FRM .NOMMVAL$.Catalogul de preţuri în valută.Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .înainte de listare se selectează Gest=X. NIRMT.4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile ().dacă sunt şi alte documente decât NIRMF. atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T.dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică.TRANIMP$.se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V . În Recepţii/Intrări (tran) . .

FAC_NEIN. 5.LOTMAD$.înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client . nu apare De încasat . altfel se consideră EUR.FAC_VAL$..Lista facturilor emise (exprimat în lei) .FRM .FRM . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4.să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) ..FURFFIS$.FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi .LOTF.FRM .FURFFIS.lista este grupată pe monedă şi pe furnizori. dacă lotul a fost importat.Listă fişe furnizori în valută .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .Facturi neîncasate pe clienţi . număr factură referită.% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării..în listă apare şi număr regim special.Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.odată cu modificarea cursului. . În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP..FRM .Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 . Stare = V şi T.FRM . este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi .lista este grupată pe furnizori.Lista din fişe de magazie . la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .3.Recomandări: .FRM LOTMCONT.Listă fişe furnizori în lei .LOTMVAL$. În Fişe furnizori (furf) . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .În Fişe de magazie (lotf) .FAC_TOT.extragerea trebuie să fie pe gestune+articol.Cursul de cumpărare este cel din recepţie. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus . dacă este import. fie moneda din Nomenclator.FRM . dacă este definită.înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni .FRM .FRM LOTMINIT. cu preţul de livrare din lot.doc = TF .FRM .listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.FRM LOTMVINZ.FRM LOTMINR. eventual pe gestiune+grupa+articol.înainte de listare se selectează: Luna.. .FRM LOTMLIV.În Facturi/Ieşiri (fac_) . număr comandă.

Listă fişe clienţi în lei . Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa . altfel se consideră EUR.FRM .se selectează Data=luna (sau ziua)...FRM . T. dacă este definită.FACRAD$. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener .se alege fereastra: Facturi articole.doc Nr.doc=BVINZ .doc .% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării. se selectează anul şi luna.În Încasări şi plăţi (inc_) . fără solduri 7.FACFFIS.FRM .Ex.FAC_RGES.. se selectează grupa:MA2.Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) .FRM .FRM .Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .În Fişe clienţi (facf) .doc = TFCE .înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .FACFFIS$. ICEC AF 135667/I . deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. T.FRM .INC_CEC.lista este grupată pe monedă şi pe clienţi.Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri ... sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .Cursul de cumpărare este cel din recepţie. Obs. .În Loturi de ieşire (facr) . dacă este import.dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip..bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .FACRLIV. ----------------------------------------------------remitere cec MIE ..doc="T" şi stare = V . la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări .FRM . ICEC AF 135667 .Moneda lotului este fie moneda de cumpărare. dacă lotul a fost importat. de înregistrare: Operaţia Jurnal . .FACRADMF. Client=gestiunea şi Stare=V ..lista este grupată pe clienţi.se alege fereastra: Facturi articole. .FRM .. astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale.grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice..Situaţia încasării cecurilor remise la bancă . fie moneda din Nomenclator..FACRADGR. Stare = V şi T.. 8.înainte de listare se selectează: Luna.listează doar ieşiri. încasare cec MIBL1 . anul şi luna.Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des..Lista fişe clienţi în valută .Lista adaosului comercial pe mărfuri .

2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. De aceea. iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate. . Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. 153 .paralela Implementare Societate: Completaţi Nume.Codul: începe cu %.cecului.03. Adresa. iar "cc" este cifra de control. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt. Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare. 4. ..Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă. .02.la listare se alege familia de jurnale MI .lista va conţine subtotal pe fiecare cec. modificat de: .2005). având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I .Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT. ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX.2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31. 11. ... 2-. .X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. băncile şi conturile. Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr. consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate. fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică). denumirea jurnalului va începe cu 1-. reprezintă codul unităţii de trezorerie. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă.doc=ICEC .Banca.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor). dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document.paralela formular impr. .03. . 3-.2005) Ordinul 246/06. Cod fiscal. Luna şi T..04.3.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) .în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate..

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

.00 1 -1428. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. împărţită la Nr.. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică.83 23 1354. de vamă şi de cheltuieli). Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite. sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. până la care se caută. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre. Indiferent de modul de selectare..00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre.articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori.. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate. Din considerente tehnice. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica..c. se pot parcurge doar ultimele facturi. Media este Suma . atunci se consideră selectat furnizorul de articole.filă=~.39 negative -1428. pozitive 32587. facturile sunt extrase într-un fişier temporar.articole este numărul de articole selectate prin filtre. 160 . se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma . În rândurile următoare (d.. Nr. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX. Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero.83 20 1629.. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise. pozitive. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite.. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr. Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F). se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. În acest caz. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite. apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă. În rândul TOTAL: Nr.c.. Suma . de vamă (V) sau de cheltuieli (C).D.articole.. Din acest motiv se recomandă. valoarea este negativă şi valoarea este zero.76 ------------------------------------------------------------d. Numărul de facturi plătite.

Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document.Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT.12. Componenta imprimare grafică documente (facturi. . avize) în sistemul de operare Windows.7. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare.1. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi. HPRINT HPRINT .6. Utilitarul poate fi folosit: .txt. .3..pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor. HPRINT HPRINT . . avize. 161 .Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat.8. HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. ca datele vânzătorului. Utilizare: .9.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide.PRNT_M_1. logo.. După crearea fişierului de descriere.2. chitanţe. Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . . caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. HPRINT . . Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate.5.4..PRNT___1. watermark. Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale. . . Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark). semnătura şi ştampila. b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: . . iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI.împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului. . unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. rezultând documente cu bună lizibilitate. . date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip.2. Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA. -10. Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite. . Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină.. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul.

Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. aşezarea documentului pe pagină. catalog temporar.un rând de caractere tipărit cu 10cpi. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe.bmp şi Wm_Oriz.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus. care apar pe fiecare document. etc.BMP - TMP hPRINT.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. .DBF.bmp. parametrii generali de configurare. . .Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste. opţional.DBT LOGO.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta. cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare. SIGN. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10.txt din pachetele de instalare. subcatalog HPRINT. Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: . utilitarul de imprimare. dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. cum ar fi date privind vânzătorul. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus.un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA.parametrii imprimantei. . Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. opţional. Parametrii generali de configurare .BMP TEXT. câte caractere 12 cpi se pot imprima.linii numerotate cu 6lpi. . dar numai în scopul testării. 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. Wm_Oblic. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare. . Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 .un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. . opţional. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate.conţine date generale.

nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! . De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. Este indicat.determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei.Grosime linie. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). .parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. care în mod prestabilit este 65. . Un punct de tipar= 1/72 inch. La tipărire. De altfel. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI.hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului. Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei. se poate micşora MARGINE_STANGA. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. În mod prestabilit nu este completat. Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. . Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă. Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare. Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite.LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS . la secţiunea [FACTURA]. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. Exprimat în puncte de tipar. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. Lungime formular . Dacă formularul nu încape pe orizontală.MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i). Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere.GROSIMEL . 163 . fişierul poate fi mutat pe calculatorul local. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS.

[FACTURA]. mărite la tipărire. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. 164 . atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru. Se poate mări sau micşora. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole. fără nici o prelucrare. Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. titlul documentului şi număr exemplare. nu se înscrie numărul exemplarului pe formular.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali. iar dacă #COLOR=D.Implicit este de 0. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. . Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz. este necesar ca fişierul . Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului.Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului.5 puncte.5 x 3. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. pe al doilea cu roşu. Dacă parametru COLOR=D. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . Dacă se întâmplă acest lucru. Are influenţă numai la linii.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. Funcţionează numai sub sisteme de tip NT. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. [FACTURA_CHITANTA]. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. Pe factura format A5. . Nu se scrie întregul formular colorat. semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina.Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului. micşorate. acolo puneţi valoarea 1. se înscrie numărul exemplarului. .5 cm. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color. Nu se tipăreşte pe chitanţe. conţinând ştampila şi semnătura. . Secţiunile agreate: [AVIZ]. Pentru a economisi toner. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document. . 16777215 .Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor. nu şi la textele tipărite. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! . Tipăreşte un şablon peste formular. dacă s-a ales COLOR=D. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă. [FACTURA_A5]. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. dacă #NR_EX > 1.alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE.

Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. parametrii generali de configurare. Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit. Dacă parametrul SIGNATURE este definit. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. Formule). Astfel. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă. - SIGN. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală.BMP bază de date de tip hPRINT.utilitarul de imprimare.opţional. Definiţi parola specială pentru hUTIL.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. de unde poate fi lansat direct. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk. c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor. Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. . ca documentul să se completeze corect. 165 . subcatalog HPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.[FACTURA_FTVA]. sau . opţional. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D.DBF.EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe.BMP TEXT. Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash.BMP hPRINT.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit.DBT LOGO. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat.opţional. Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel. . [CHITANTA]. Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. .

Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. Exemplu: . Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. Aşa cum s-a văzut mai înainte. În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. generat în hMARFA la listarea documentului. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT. potrivit documentului hMARFA listat. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . diferenţa constă în interpretarea lor. În acest caz. – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 . Prin lansarea listării. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. Prin urmare. Cele două descrieri au o sintaxă identică. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. Definiţi parola specială pentru hUTIL. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. aşa cum a fost prezentat mai înainte.. mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT.în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64.. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului.2. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6.

eventual seria şi numărul primului formular. Numărul se scrie în rubrica Nr. hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. . Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. Dacă s-a ales pe ECRAN. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". De exemplu: ABC 000001. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit. Logica tipăririi se implementează în acest script. maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr. De exemplu: 110001. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. În acest caz hPRINT nu este lansat. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. 167 . Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT. . După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: .eventual numărul de factură al primului formular.. este afişat fişierul de descriere a documentului.TXT. la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului.. Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}.factura.numărul de formulare dorite. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă. maximum 6 litere/cifre.

Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă. Dacă acest test este omis. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. ZEKA etc). Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . În antetul listelor apare numele firmei.4.80. exemplarul 1 şi Aviz A4. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă.6.bon de casă propriu-zis . pe acelaşi calculator/reţea. ELMAS. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. ELKA. hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5. De exemplu: 1 2 . în funcţie de numărul staţiilor de lucru. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare. • 12. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. prin Remote Desktop sau în mod terminal.bon de casă cu factură anexată. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. 168 . pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. • acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru. Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. dar sunt identificate prin coduri diferite. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională.5.În hMARFA. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. depozite). Contează numărul staţiilor care folosesc produsul. Evidenţa articolelor se face pe coduri. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. la generarea modelului. dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. 12.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea.3. acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea.

În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. în coloana Cod. mărfuri. 169 . adică AAA şi BBB în cazul de faţă. de obicei cu imprimante laser. În continuare. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. automat se alocă următorul cod intern disponibil. Ele se pot lipi pe produse. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. bonuri de consum. Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat.Practic este un utilitar încorporat în program. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB.reordonare coduri echivalente. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. 12. etc. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole.7. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. La definirea unei echivalenţe noi. situaţie semnalată de program. să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . Prin regula de echivalenţe implementată.

4. băncile şi conturile. 3-. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. 12. cu referire la recepţia plătită. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. sau dacă fila este închisă sau nu. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10. Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. Astfel. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat. nu mai este necesară completarea manuală a acestora. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie. În momentul primirii extrasului. Cod fiscal. 2-.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume.07.07. dar nu avem încă extras de la bancă.07. denumirea jurnalului va începe cu 1-.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3.000 pe lună).07. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri.2011 19. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4.000-20.2011 20. 170 . Etichete simple – vezi în documentația electronică 2. Adresa. dacă aceste file nu sunt închise.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1.2011 18. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~".filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea.8. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. De exemplu: Nr.

Listare Listare pe ECRAN şi F8 . Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date. selectând ECRANxx. Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională.stocul final este evaluat la CMP 171 . care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Imprimare OPH-RNCB. Dacă CMP se calculează pe gestiuni. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. Preţ mediu De regulă.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă.separat pe fiecare gestiune. .exe. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite.pe unitate. trimestrial sau anual. fie lunar. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri.exe lansaţi: > hOP. Este lansat programul Windows: hOP. cu data plăţii. Imprimare paralela. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m").LST cu datele documentului care trebuie tipărit. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate. . În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. . În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12.9.LST creat. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: . în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie. Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit.exe /h Obs. Cost mediu ponderat lunar 2. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1. Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: .

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări .xF_Gest. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. ştergeţi documentele anterioare. 2) .xF_DataFac.AND.Dacă CMP se calculează la nivel de unitate. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. Nu anulaţi.. 2) := xF_VCont := xF_VCont .2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. validaţi. Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP. În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole.xF_Gest. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac ..2) 2. rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale. fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv).xF_DataFac. valorile rezultate de asemenea 175 .Cantităţi ieşite).2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. după care ieşirile. introduceţi.xF_Gest.xF_DataFac. modificaţi. Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica. Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate.La ieşirile externe (TFAC. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar). Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.xF_DataFac. TFCE). Dacă este posibil.. liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă..# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Situaţia soldurilor fără stoc. Operare În momentul validării documentelor de ieşire.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate .

sunt rotunjite la două zecimale.. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă..(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T.) art. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.01.) HG 44/22.(2) lit. b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România.156/4 (1). // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat.) art. Fişele fără stoc şi rulaj.10.12.2003). prin extragerea datelor introduse în hMARFA.) Ordinul 76/21. în utilitarul hMARFT.05 12. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri. 133 alin. Reglementări 1. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile. 153 sau art.2003 privind Codul fiscal (MO 927/23. 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente..02. c) prestările de servicii prevăzute la art.) Legea 571/23. Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri. hMARFT .2004).2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.143 alin. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă . cu modificările şi completările ulterioare 3. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă. a) şi d). (Obs.. cu modificările şi completările ulterioare 2.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29.01. dar stabilite în Comunitate.01. 132/1 alin.2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1.12. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1.

achiziţii care urmează transferurilor scutite. b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere. Menţionăm. (2). b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. 150 alin. apăsând tasta <F1>.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile.în luna calendaristică respectivă. achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A).prestări intracomunitare de servicii AIC . Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. dar stabilite în Comunitate. Se completează. Menţionăm. b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. (2).Triunghiular. Menţionăm. cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. pe fiecare tip de operaţie în parte. Datele apar în această fază analitic. d) prestări intracomunitare de servicii (P). De exemplu.) ANEXA 2. datele pot diferi 177 . pe fiecare document în parte. e) achiziţiile de servicii prevăzute la art."Ld" sau "Pd". că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC .achiziţii intracomunitare de servicii t . Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. Din această cauză. se lansează utilitarul hMARFT. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului. dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă.) este prevăzut. de la persoane impozabile nestabilite în România. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. 133 alin. "S". Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente. Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere. Codificări în declaraţie 3. că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. c) achiziţii intracomunitare de bunuri. efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). va apare: *** Cod tara eronat. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". SECŢIUNEA II 1.

1.pdf .pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. listarea şi exportul datelor. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont.1= rd. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier".) Art. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor.ro.7.. De exemplu: firma.19. 2At rd. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl. hMARFA şi decontul TVA (cf.17.pdf .pdf). Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.anaf.1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL.7.pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma.3. Declaraţia recapitulativă se completează.1= rd.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA. în mod obligatoriu. Import fişier şi Validare. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale.formular validat pt. În fiecare lună copiaţi firma.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA.de cele din decontul de TVA.01 JV P 1Pd rd. 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.. centralizate în utilitarul hMARFT.5. Dacă ulterior datele trebuie reimportate.1 JC A 2Ax.2.1. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia.pdf. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă.1 JC S 2Sx rd. 178 . c5)Apăsaţi butonul VALIDARE. modificate apăsaţi DEBLOCARE. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8.pdf în firma_llaa_CF. Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. validarea.

cu toate datele la zi. Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia.11.2009) 3. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2. dar înainte de listare şi export. Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF.2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10. executaţi operaţiile: Setare per. apăsaţi Salvare fişier text pt. Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.10. Recomandăm.prin scrisoare recomandată . indiferent dacă acestea au mai fost declarate.2009) Componenta extras de cont în lei este opţională.rectificativă .) Ordinul 3512/27. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor.) Ordinul 3055/29. . poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii.c6)După VALIDARE. împreună cu suportul electronic.txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală.) Ordinul 2861/09.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi.10. c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT.): .după centralizarea datelor. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. 179 .). anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3.formularul se editează în 2 exemplare: . După aceea. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. Declaraţia VIES rectificativă Cf.11.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3. dar înainte de Centralizare ! . unitatea fiscală.un exemplar se păstrează de contribuabil.11. Aceste liste se obţin după Extragere. rectificativă Setare decl.modalităţi de depunere: .prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică).12. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12.2008) 2.10. hMARFT .la registratura organului fiscal .

după primirea confirmării). pentru confirmarea debitului. avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi. aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. Se întocmeşte în 3 exemplare. . de regulă. potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. pentru semnare (toate exemplarele).) 28. stradă. precum şi ex. Ordinului 3512/08 (1.proceduri scrise. care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: . .comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.) serveşte la: . adaptate specificului activităţii (pct. 2.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente.contul.5) . . precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar.judeţul.(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor.la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex.denumirea unităţii creditoare. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii.la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). . . provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală.a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2. . În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: .6(1)).sediul (localitate. Circulă: .) 4. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct.decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct.(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). Se arhivează: . 2.codul de identificare fiscală. . Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului. Nerespectarea acestei proceduri.42). rămase neachitate. pe baza datelor din contabilitatea analitică. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. număr). datoriilor şi capitalurilor proprii se face. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri. 180 .3.de asemenea.

Rezolvarea diferenţelor 2. recomandăm să verificaţi: . procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document.189 (2)).notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct.) pct. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct..emiterea de noi documente de către părţi. felul. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.) pct. 44. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. conducătorul compartimentului financiar-contabil.contarea greşită a documentului . datoriilor şi capitalurilor proprii.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . grupate după natura lor.56 (3). valabil la data încheierii exerciţiului financiar.corectarea propriei evidenţe sau contări . conform posturilor din bilanţ. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare .491).56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. denumirea formularului. suma. datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. Elementele de natura activelor. datoriilor şi capitalurilor proprii. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Ordinului 2861/09 (2.) pct. În scopul prezentării 181 . Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. 4.. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. explicaţii. 3. semnături: conducătorul unităţii. după caz. numărul şi data documentului. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral.. inclusiv ştampila.chiar anul . Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă.- banca.data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna . (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf. Măsuri care se pot lua: . Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor.. denumirea unităţii debitoare. în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. ea se înregistrează în contul 4118.(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor. În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor.recepţiei) .) pct.

b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: .în bilanţ. după caz. astfel evaluate.186. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite. . Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie. recepţiile. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.7. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini.se introduc facturile. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct. pct. . disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus. În acest caz. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ. valoarea creanţelor. în valută etc. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase.creanţele şi datoriile în valută.2. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener. diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. 10. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. La finele fiecărei luni. Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi. la pct. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă.3 din documentaţia electronică. în coloana M (Mod expediere) nu 182 .În Fişe clienţi. după caz. Observaţii . iar pentru disponibil. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută.

Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). cu Modificare se pot înscrie explicaţii.soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel.se pot confrunta datele din col.Extrase clienţi . . Dacă s-au preluat corect datele. şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. Acestea vor apare pe extrase.vom avea litera X. adresa sau documentele justificative. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). Dacă doriţi să modificaţi această dată. Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare. Data înregistrării este data preluării din fişe. modificaţi în Tipuri de documente formularul. în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat. În coloane avem: Sold extras . că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold. se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. Pe rândurile documentelor. datele vor fi 183 . Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase. în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max.Centr. Verificări În Listare selectivă avem: . ci " ". În acest caz.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă. dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA. deci nu se va lista extras pentru ele. Cu Modificare. Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate. Pe fereastra de fişier. fără să se actualizeze fişierul Firme).avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. unde e necesar.6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele. Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv.extrase pe conturi . Sold actual=0 Dacă se consideră. înscrieţi-le pe liste manual. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi). pe conturi. cu semnificaţia se expediază (nu se listează). la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total. Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru.

în hMARFA. . La listarea extrasului de cont.În Extrase furnizori.. unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. care este sediul principal. La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. nu se va lista extras de cont. De exemplu. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools.preluate separat.. prelucrări ulterioare.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1.). Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. Trebuie asigurat ca: . se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei. Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. Listare extrase . dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. la apăsarea tastei <F10>. Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor). audit. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont. Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere. Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. La imprimarea cu PDFCreator. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:. dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă. care le fac mai mai uşor de completat. . numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales.Menţionăm. Pentru a preciza..denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize.

se listează extrasul. b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. În acest caz. . cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii). date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 . b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă.în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog. cu deosebirea. . Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF.se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> . .la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF). . La listare se procedează ca mai sus. . Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp.Executaţi exportul PCTL2 . Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf.baza de PCTL1 .. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) ..deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 ..se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori .deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail. sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC.baza de de date: date sediu principal. .bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4. sau se pot lista selectiv. se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului. dacă există un server de fax configurat. de data aceasta pe DISC. (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei . Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. date punct de lucru 1. cu titlul s_ext.tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS. că se alege tipul de imprimantă WIN-P.se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax. Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă. jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG.lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A . pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . din care se pot tipări şi ulterior. WIN.Filename:<Title>.la fel FIRMA . imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail.stabiliţi. În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul..baza de PCTL2 .

12. O altă limitare provine din aplicaţia Excel. . listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). Atenţie. selectări. grupări. listele pot conţine mai multe coloane.000 de înregistrări. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65.xls.se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor.. Implicit. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari. Avantajele listării în format Excel: . să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului.xls. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT.xls pentru noiembrie 2011. Jurnal vanzari. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. Jurnal cumparari. unde se pot face însumări. modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2.6. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor.8. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari. Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf. prelucrări ulterioare.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . hMARFT . Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic. 186 . decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel.2. se pot exporta listele cf.xls.stabiliţi. Arhiva jurnal vanzari.vezi pct. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă. stocare pe mijloace electronice etc. În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada. La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. Lista Export in XLS cf. dacă modificaţi aria de tipărit. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date.se vor putea arhiva listele în mod sistematic. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.xls.opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel. lista este preformatată.12.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru.decont TVA Export in Excel/Open Office 1. a) din cap. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011. decât în varianta listării obişnuite . . Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii.se pot ascunde coloanele care nu conţin valori.decont TVA .

. Exemple: . 187 . Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump.xml.recepţia produselor finite în hMARFA..recepţia produselor finite în hMARFA. statistici.13. Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit. . .alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date.xml.componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe. cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice. Varianta 2: . jurnvanz. 3.. hPROD Varianta 1: .xml. La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă.introducerea consumurilor de materiale în hMARFA. .transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD. .calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate.calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor. hMARFI .transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD. . Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii.vezi în documentația electronică 12.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate.Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. . . Vezi Detalii . În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel.în hPROD .de tip HAMOR Soft Ex. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). arhjvanz. .) în programe de calcul tabelar.xml. arhjcump. situaţii etc.

pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat. Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal.case de marcat Ex.. Lansată în mod comandă. Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă.pentru flexibilitate. Astfel.legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU.preluare date din hMARFA.facturi. recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. .culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA.generarea fişierului PLU. Omron.generare recepţie prin transfer pe bază de avize. nomenclator de materiale.încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA .schimb de date în format text sau .automatizare operaţii tipice în hMARFA: . Ex. legătura cu Optimall: .hMARFA . . . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. . .DBF: sold furnizori.generare factură rate. pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2. de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil. .ordin de plată pentru rate lunare. . operaţia de import/export va afecta toate jurnalele.culegere de date pe bază de coduri de bare. sold clienţi. 188 .modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete. . . . dar presupune şi definirea unui document nou. Ex.generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. . . Sapel. Datecs): . Cu alte cuvinte.EXCEL . . Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale. baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. chitanţe pa baza datelor preluate. . . (Elca.operaţiile de import/export pot fi executate interactiv. unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C.generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă.dispozitive mobile .generare facturi pe bază de avize.

Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT . Astfel 189 . • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer.Aviz ptr.dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. prin validarea avizelor se operează stocul. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL.AND. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii. Avizele pentru transfer trebuie să fie create. Dacă se indică mai multe avize. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează. va conţine toate avizele încă nefacturate. întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. . xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . În prezenta implementare. xF_Gest. . În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat. astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer. Se generează recepţiile din import. Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: . Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE.câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. avizele nefacturate. Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare.Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT). xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !". adică din gestiunea din care sunt transferate.dacă s-a selectat deja un aviz. transfer sau +/-INV. Validare/Anulare abandonata !".

În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT. . xF_1 . cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: . xF_DataFac . produsă de firma AROBS Transilvania Software .".1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest. Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. Practic.vezi în documentația electronică. . Agentul. Avizele marcate nu vor putea fi anulate. După generarea facturilor.@xF_ContM) "DV". LEFT(xF_TipM. Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. xF_ContEd . xF_CodGr. Prin urmare. Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. "transf. . 190 . Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM. xF_VCont "CV". xF_ContM . xF_TipFac . xF_TipFac . avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. . xF_1 . xF_ContEd . deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero.întocmirea facturilor.AND. 12. @xF_ContE.in marfa". xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. Validare/Anulare abandonata !".cu interfaţa pentru palmtop . "desc. hMARFI . xF_CodGr. xF_NrFac .14. xF_DataFac .gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor. telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor. Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac . Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". xF_TipFac . xF_Linia1 . PDA-uri.din gest. . 0) #ABANDON De asemenea. . Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F".încasarea facturilor. se va modifica şi formula de contare. @xF_ContEd) "DV". xF_ContM . xF_VCont "CV". xF_ContM . încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. xF_TipFac . xF_Linia1 . OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest. . h_LDOM(xF_DataFac) .sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. xF_ContM . agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. h_LDOM(xF_DataFac) . OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări.preluarea comenzilor. . acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". iar veniturile prin TFAC generat. xF_NrFac . astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat.

. programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA.. după care se reia operaţia de import.. Executarea operaţiei de transfer . Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă .. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole.. . Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi . Comenzile. "MID01". 191 • . operaţia de import este întreruptă. A99. . aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem. după care se reia operaţia de import. vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer.. . A02. . . articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop.vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice. "MID02".pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: .când se întoarce agentul la firmă. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda. Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01. Dacă partenerul nu există.pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall . Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex. În acest caz se declară manual partenerul referit. corespunzătoare stilului de distribuţie: 1.După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex.) şi se lansează Import/Optimall. operaţia de import este întreruptă.Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui . .varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi. Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite.import în hMARFI . Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit.

se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa. . Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12. MID02 Borderou incasari Agent 02 .depunere sume încasate de agent în casă: 586.soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă.7 586. Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: .pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati. Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581.când se întoarce agentul la firmă. . La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online.aa . Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: . 5311 586.jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent.aa 4111.se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT). Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet. când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi . . dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. ex.cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată.2. . precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date.15. Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH.agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA. Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti. .încasare agent de la client: 586.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate. 192 .6.7. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581.ccc . care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări.7 .6. precum şi cu stocul din maşină .se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura .: MID01 Borderou incasari Agent 01. hMARFI .Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui.1. .varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile.6.

hMARFE . hMARFE .vezi în documentația electronică personalizat .listă vânzări .vânzări/luni în USD .).vezi în documentația electronică 12. pe luni şi combinaţii. afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare.opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. situaţii etc. .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate. Exemple: simplu .vezi în documentația electronică .12.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA.16. • Diagramă: diagramă corespunzătoare.opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru.vezi în documentația electronică . a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi).situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată. 193 . • Vânzări: situaţie vânzări generate.vezi în documentația electronică 12. clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers. rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc.vezi în documentația electronică cu imagini . pe agenţi. transmitere circulare prin e-mail etc.18.vânzări/cantităţi . a unor oferte de preţuri personalizate. hMARFE . pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls . 12. Exemplu personalizat . Exemple: . Exemplu: . În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. pe rute.catalog de preţ. pe articole. filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. Presupune Excel 2000 sau mai mare. • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru.similar pentru situaţiile la cumpărări. Exemple: . hMARFE . statistici.vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă. pe clienţi.19.17.vezi în documentația electronică .ofertă de preţ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful