HAMOR Soft SRL - Sf.Gheorghe tel/fax: 0267312139 web: www.hamorsoft.ro e-mail: hamor@hamorsoft.

ro

hMARFA®
GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA ACTIVITĂŢII COMERCIALE, FINANCIARE ŞI A STOCURILOR
Versiunea 6.D

© HAMOR Soft SRL 1992-2011

DATE TEHNICE

Pachet software : hMARFA® Gestiunea şi contabilitatea activităţii comerciale, financiare şi a stocurilor Versiune Producător : V 6. - 1992-2011 : HAMOR Soft® SRL CIF:RO547548, J14/361/1991 adresă e-mail:hamor@hamorsoft.ro http://www.hamorsoft.ro adr. poştală :520089 - Sf.Gheorghe, CP.140 telefon/fax :0267326301, 0267312139 Cod ORDA Cod OSIM : 133500002/2009 (Registrul Programelor pentru Calculator) : 52546/2002 (marcă înregistrată)

Componente şi opţiuni: Opţiunea F Componenta Opţiunea R Opţiunea M Componenta Componenta Componenta Componenta Opţiunea E Opţiunea hMARFI hMARFI hMARFI hMARFE hMARFE hMARFE hMARFE * Pg * * * I * V * S * * * * * * * * * * * Facilităţi financiare Imprimare grafică documente (facturi, avize, chitanţe) Reţea (pentru 5 staţii) Multisocietate/multibază Imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Declaraţia 390 (VIES) Extras de cont parteneri Listare ordine de plată tip BCR Coduri articole echivalente Listare coduri de bare Componenta transfer documente Interfaţa pentru palmtop - sistem Optimall Preluare vânzări de la casele de marcat Situaţii manageriale Opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Opţiune extragere vânzări direct în Excel

Cerinţe hardware: - Calculator compatibil IBM PC, - spaţiu hard disc în funcţie de mărimea şi numărul bazelor de date, dar minimum 100 MB - unitate CD sau USB - legat în reţea, dacă opţiunea este reţea Recomandăm: reţea pe cablu - imprimantă compatibilă cu calculatorul Recomandăm: - să poată lista în mod Esc/P, PCL sau windows - să fie conectată pe interfaţă paralelă, USB sau reţea - să suporte formatele A4 peisaj sau A3, dar minimum A4 portret, - să poată lista 220 caractere/rând, dar minimum 160 caractere/rând. Cerinţe software: - poate fi rulat sub sisteme de operare: - WINDOWS '95, '98, Me, NT, 2000, XP, Vista, Windows 7 (32 biţi şi 64 biţi) - Linux cu emulare DOS - server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, eventual în reţele mici şi sistem de operare de staţie 2

Recomandăm

: - utilizare monopost: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi) - utilizare în reţea: server: WINDOWS 2003, 2008, Linux, staţii: WINDOWS XP Prof., Vista Business, Windows 7 Prof. (32 biţi). : - numere formate din max. 9 întregi, dar modificabil - numărul de angajaţi limitat de performanţele sistemului, dar maximum câteva sute : - Fişiere de date Clipper 5 (DBFNTX), compatibile dBASE III - Tipuri de documente: forma, contarea adaptabilă local printr-un sistem inclus în program. : © HAMOR Soft SRL, 1992-2011 Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul autorului.

Limitări

Caracteristici

Copyright

3

. . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . Operaţiuni impozabile. . . . . . 7. . DOCUMENTE DE IEŞIRE . . . . . . . . .10. . . . . . "Recepţii" pentru regularizări de TVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . Cotele de taxă . . .1. . . . . . . . . . . Fişe furnizori/clienţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . .3. . . . . . Părţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . .Contabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . UTILIZAREA PROGRAMULUI. . . . . . . . . . . . . 2. . .2. . . . . . . . . . . 7. . . . .Modularizare programe . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Încasări/Plăţi .4. . . . . . . . . . . Intrări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Studiul agentului economic. . . . . . . . . . . . . .7. . . . . . "Recepţionarea" serviciilor . Particularităţi . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . .3. . 2. . . . . . Alte încasări şi plăţi . 75 4. . . . . 4. . . . . . . . . . ORGANIZAREA EVIDENŢEI . . . . . . . .9. . . . . . . 76 5. . .4. . . .2. . . . . . . .4. .2. . . . . . . Cataloage . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . .5. . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . . Ieşiri . . . .7. . . . . . . . . . . . . . . Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. 8. . . . . . .3. . . . . . . . . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . Organizarea articolelor pe grupe. . . . . . 5. . . . . . 77 78 78 88 6. . . . . . . . 3. . . .Principalele taste funcţionale utilizate . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cuprins 1. . .2. . . . . . . .8.. . . . . . .1. . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12. . . . . . . . Codificări.6.5. . 2. . . . . . . . Stabilirea scadenţei de plată/încasare . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. .3. . . . . . Avizul de însoţire a mărfii 5. . . . . . . . . . . 89 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 90 90 92 95 96 97 97 97 101 101 . . .6. . 7. .1. . . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc.3. . . . . . Definirea articolelor gestionate în hMARFA. . . . .1.1. . . . . . . . . . Operaţii cu banca . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . Bonul de consum . 3. . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Recepţii de la furnizor extern. . . . . . . Stocuri . . . . Recepţionarea producţiei proprii. . . . 8. . . . . . . preţ de vânzare. . . . . Tipuri. . . Contabilitatea de gestiune în hMARFA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Noţiuni de bază. . . . . . .11. DOCUMENTE INTERNE . . . . . . . .5. . . 3. . . . . . . . . . . . . . .2. . . Stocuri şi solduri iniţiale. .8. . . . . . . . . . . . . . . . . Recepţia stocurilor de provenienţă internă. . . . . . . . . . . Reevaluare disponibil . . . . . . . . . EVIDENŢA TVA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stabilirea contului corespondent. . .5. . . . . . . . . . . contribuţii . 3. . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 4. . . . . . . 3. . 8. . . . . . . . . . . . . . . 6 9 9 10 17 19 20 23 24 25 27 28 29 30 30 32 34 35 40 43 47 49 52 56 60 60 61 64 68 74 3. . . . . Urmărire plăţi impozite. . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . Adaos comercial. . . Factura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . 89 6. . . .10. . . . Transferuri interne . . . . 5. . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . .6.11. 3. . . . 3. . . . . . . . . . . 4 . . . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . 4. 3. . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.1. . . . . . . . . . . PREZENTARE GENERALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DOCUMENTE DE INTRARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaţii de casă . . . .4.. . .9. .. . . preţul contabil. . Tipuri de tranzacţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recepţionarea cheltuielilor . . . . . . . . . . . . . ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI. . . . . . .

. . . . . . Creare liste utilizator. . . 12. . . . . . . . . [hMARFI . . . . . . . . . . .componenta transfer documente]. . . . . . . . . . . . . .2. Listarea jurnalelor TVA . . . .11. . . [Componenta listare ordine de plată tip BCR]. . . . . . Plus/minus inventar. . . .3. . . . . . . . . .2. .17. . . . .19. . . . . . . . . . . . . .6. . . . 11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. 12. . . . . . .12. . . . . . [Opţiunea coduri articole echivalente]. . . . . . . .8. . . . . . . . . [hMARFE . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . .cu preluare vânzări de la casele de marcat] . . . . . Asociere termeni la încasări/plăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . . .1.1. . . . . . . 11. . . . COMPONENTE ŞI OPŢIUNI. . . . . . . . . Măsuri de simplificare (taxare inversă) . . . . . .componenta declaraţie 390 (VIES)] . . . . 12. . . . . . . . . . . . [Componenta imprimare grafică documente (facturi. . . . . 12. . . . . [Opţiunea facilităţi financiare].3.4. . . avize. . . . . . . . 8. . . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea multisocietate/multibază] . . . Exploatarea curentă. . OPERAŢII CURENTE. 12.9. [hMARFE . . 12. . . . . . . [Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare]. 8. . . . . . . chitanţe)] . . . . .. . . . . .1. . . . . . . . . . . . . Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul 10. 8. . . 8. . . . . . . . . . . . . . . 12. . . 12. . .5. . . 141 141 142 143 147 148 148 149 152 155 155 160 167 167 168 168 169 169 170 175 179 185 186 190 192 192 192 192 193 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . .6.situaţii manageriale] . . ..1. . . [Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat] .4. . . . . . Operaţii la închiderea lunii. . 8.3. . . . . . [hMARFE . . . . 12. . . . . . . .cu interfaţa pentru palmtop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaţii cu TVA în hMARFA. .5. . . Codificarea operaţiilor în hMARFA . . . . . . . . . . . .15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. 8. Listare ordine de plată trezorerie . . .6. . . . . .2. . .. . . . . Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile . . . . . . . . . . .6. . . . 12. . . . Elaborarea jurnalelor TVA . . . . . 12. . .7. . . . . . . . . . . . . . . . . .18. . . . . . . . . . .7. . . . .8. . . . [hMARFT . . . . . 8. . . . . . . . . . . . . . . 10. . .sistem Optimall]. . . . . . .ALTE OPERAŢII . . . . . . . . . . . . 10. . . .14. . . . . . . .opţiune extragere vânzări direct în Excel]. . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . [Opţiunea reţea (pentru 5 staţii)]. . . . . . . . . . . . Date tehnice Reguli de licenţiere 5 . . . . . .8. . . Documente pentru evidenţa TVA . . . . . . . . .componenta extras de cont parteneri]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394) 8. . . .2. . [hMARFT . . . . . . . . . . . . . . . . . Liste utilizator definite . . . . . . . 139 10. . . . . . . . . . . . . 8. . 139 9. . . Completarea Decontului de TVA (cod 300) . . Alte declaraţii. . 8. . . . . . . . .opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale] 12. . . . 139 9. . [Preţ mediu]. . 102 103 105 108 109 114 121 121 125 127 129 136 9.3. . . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale]. . . . . . . . . Jurnalele TVA din hMARFA . . . . . .2. . . . . . . [hMARFE . . . .10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reevaluare sold facturi în valută . .opţiune export în Excel/OpenOffice] . . . . . . . . . [hMARFI . . . . . . . . 12.2. . . . . . . . . 12.1. . . . . . . . . .16. . . . Codul de înregistrare în scopuri de TVA . . .LISTE . . . . . . . . 12.13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. . [hMARFT . . . . . . 11. 12. . . . . . . . . . 12.9. .4. .

precum şi a celor financiare (casă. . materiale. dar actualizabilă). de unităţi de producţie sau de servicii şi în general de orice societate comercială care realizează vânzări de mărfuri. de a le tipări pe imprimantă gata completate . stabilindu-se preţurile de înregistrare şi de vânzare cu ajutorul programului . Principalele obiective care se pot realiza cu hMARFA sunt: . Programul se poate utiliza atât pe un singur calculator de tip IBM PC cât şi în reţea locală cu baza de date pe File Server şi cu posibilităţi de acces de la staţiile reţelei. în care: . pentru cunoaşterea în orice moment a creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. Documentele (recepţii. cât şi furnizorii. . mărfuri (inclusiv din import). Ca sistem de evidenţă operativă.operaţiile de recepţie. .. .şi transferul înregistrărilor contabile în aplicaţia hCONT (programul de contabilitate generală şi analitică elaborat de HAMOR Soft) sau alt program de contabilitate care poate asigura condiţiile necesare. .documentele de evidenţă cele mai uzuale în domeniile de mai sus (cu descriere de formă. încasare şi plată se înregistrează de îndată ce au loc tranzacţiile . La livrare baza de date hMARFA cuprinde următoarele informaţii încărcate: . avize. a operaţiilor comerciale (furnizori..documentele de plată se introduc în jurnalul corespunzător 6 .contabilizarea operaţiilor efectuate . . .lista de taxe vamale (încărcată doar cu capitole. Se poate proceda şi invers: documentele întocmite pe hârtie se pot înregistra şi prelucra ulterior pe calculator.în toate cazurile de mai sus se realizează şi gestionarea stocurilor de materii prime. . bancă) în conformitate cu legislaţia în vigoare.cataloage de ţări şi judeţe. crearea jurnalelor necesare. ordine de plată etc. PREZENTARE GENERALĂ Aplicaţia hMARFA este un program informatic care rezolvă gestiunea şi contabilitatea operaţiilor legate de stocuri. se pot urmări atât clienţii.se poate realiza o urmărire complexă a încasărilor şi plăţilor efectuate. vânzare. plăţile/ încasările în funcţie de scadenţă etc. . Aplicaţia poate fi folosită la agenţi economici mici şi mijlocii cu diverse activităţi: de unităţi care efectuează vânzări cu ridicata (en gros).1. produse finite. facturi. clienţi).se asigură gestiunea operaţiilor cu TVA. facturi însoţite de chitanţe.pentru evidenţierea operaţiilor interne se pot urmări mişcările între gestiuni. produse sau servicii.recepţiile şi loturile se introduc odată cu sosirea mărfii de la furnizor.pentru intrările în depozitele sau gestiunile unităţii se pot întocmi diverse documente de recepţie. avize de însoţire a mărfii. forma lor pe hârtie rezultând din listarea lor pe imprimantă.se poate organiza chiar şi contabilitatea de gestiune pentru operaţiile de mai sus . .facturarea se foloseşte chiar în scopul de a întocmi facturile.) se pot crea direct pe calculator în mod interactiv. conţinut şi contare recomandată).catalog cu principalele localităţi din ţară Manierele de exploatare ale programului sunt variate: 1. bonuri de consum etc.cote de TVA.pentru ieşirile din unitate se pot întocmi facturi.

2. situaţia încasărilor şi plăţilor. Datele primare pot fi introduse chiar de către gestionar. nomenclator de mărfuri. Operatorul este ajutat cu instrucţiuni explicative. din contră. i se furnizează într-o fereastră.în cazul recepţiilor de la furnizori. diferenţele de încasat şi de plată. dacă un utilizator este familiarizat cu oricare altă aplicaţie a firmei HAMOR Soft. Datele nu sunt "ascunse". acest lucru permiţând să dispunem de date contabile provizorii chiar înainte de închiderea perioadei sau să studiem modul de contare automată a unui document introdus. b) preţ de lot: preţul se referă la un lot de stoc. persoana care facturează sau casier. documente de plată etc. el necesitând cunoştinţe elementare de operare. Evidenţa stocurilor se ţine pe sursei de aprovizionare (furnizor. Acest preţ poate să fie fixat şi în valută şi poate fi reactualizat în funcţie de modificarea cursului. respectiv facturilor. c) preţ calculat pe bază de cotă de adaos pe grupe de articole. un câmp de cont. bazată pe tehnica ferestrelor şi se conformează standardului SAA (System Application Architecture).la sfârşitul lunii se obţin o serie de situaţii necesare contabilităţii sau conducerii societăţii. De asemenea. se poate aplica remiză. personalul de conducere şi decizie poate consulta un întreg set de date despre situaţia economico-financiară a unităţii respective. utilizatorul poate "răsfoi" în baza de date ca şi într-o carte deschisă. Programul poate fi utilizat direct de către personalul care se ocupă de gestiunea sau contabilitatea unităţii patrimoniale respective. loturile păstrând identitatea transport) şi numărul documentului de Preţul de vânzare se poate forma în diverse moduri: a) preţ de catalog: comerciantul practică acelaşi preţ pentru un articol indiferent de sursa de aprovizionare. În momentul vânzării. etc. Cota este diferită în funcţie de modul de vânzare: adaos la vânzări cu ridicata şi adaos la vânzări cu amănuntul. 7 . senzitive la contextul în care le-a solicitat. lista tuturor codurilor împreună cu denumirea lor. poate să înceapă lucrul cu aceasta după studierea manualului de utilizare. de condiţii de livrare. se poate completa data scadenţei plăţii. codul putând fi selectat pe baza denumirii. etc. plan de conturi. în fiecare zi situaţia stocurilor pe loturi sau pe mărfuri. . Aplicaţia este vizuală. a întocmirii În această manieră de exploatare datele din documente se vor introduce zilnic. d) preţ stabilit în momentul vânzării: pe bază de cotă de adaos sau în valoare absolută. lunar) în aplicaţie.. Familiarizarea cu aplicaţia: Interfaţa utilizator este prietenoasă. vânzări şi încasări: . deoarece în orice moment se pot vizualiza oricare dintre evidenţele proprii aplicaţiei (loturi. intrare. după scadenţa lor.). Contarea documentelor se poate efectua în orice moment.documentele primare întocmite manual se introduc periodic (săptămânal. Astfel. iar după prelucrarea datelor la compartimentele de specialitate. scont etc.). situaţia vânzărilor pe loturi sau clienţi. modul de operare fiind foarte asemănător. loturi. vor reflecta în mod operativ şi la zi desfăşurarea activităţii comerciale. în funcţie de client.. firme etc. decadal. Acolo unde trebuie să fie completat un câmp de cod. precum şi baza de date a aplicaţiei (gestiuni. Ca sistem de culegere şi prelucrare date legate de recepţii. facturi.

În hMARFA datele calendaristice sunt înregistrate în baza de date în formatul aaaallzz. Se pot efectua o serie de parametrizări.999.ll.999.999.acest manual se poate consulta în paralel cu rularea programului hMARFA. tipurile de documente pot fi adaptate. .ll. iar la afişare. în ce liste apare.3.999.pe ferestrele de fişier.999) .999. este posibil ca aplicaţia să aibă un comportament diferit faţă de cel descris aici. pentru economie de spaţiu. introduceţi câteva documente din fiecare tip şi studiaţi după fiecare document introdus: cum arată pe fereastra de fişier. Deci o pregătire pentru utilizarea ei este obligatorie.selectaţi acest fişier şi tastaţi <Enter>.htm.numere reprezentând preţuri şi valori (RON) în documente şi în liste: (de la -99. Documentaţia se referă la forma livrată a aplicaţiei.999. unde articolele sunt ordonate după data calendaristică. Dacă veţi lucra numai în operare. Cu toate aceste facilităţi.999.zz .999.999. în formatul: aa. aplicaţia rămâne un instrument de gestiune complex. se pot defini tipuri de documente noi.99) În cazul în care un număr rezultat din calcule nu se încadrează între limitele admise. iar la încercarea de a scrie numărul pe disc apare eroarea "width error". dată fiind multitudinea şi complexitatea operaţiilor pe care le rezolvă. anul este reprezentat pe 4 cifre numai acolo unde din punct de vedere tehnic este necesar: .zz .999.99) .condiţie suplimentară pentru valoarea loturilor.. se afişează steluţe (ex.pe liste: zz/ll/aa Limitele preţurilor şi valorilor în hMARFA . Dacă consideraţi că în forma livrată aplicaţia nu satisface întru-totul necesităţile Dvs.***************).numere reprezentând cantităţi: (de la -9. implementarea bazei de date consultaţi Cap. Pentru detalii în legătură cu organizarea. Fixaţi luna curentă pe o lună ulterioară celor din baza de date (meniul Contabilitate/ Luna curenta). în formatul aaaa. cum se contabilizează.999 la +99.Vizualizarea se poate face şi după criterii stabilite de utilizator. După aceea parcurgeţi capitolele manualului de faţă pentru a deprinde operaţiile şi modul de operare caracteristice. se pot crea liste utilizator şi se poate redefini modul de contare. puteţi solicita personalizarea aplicaţiei de la producător sau distribuitor.99 la +999. cum arată listat pe hârtie. Preţurile unitare şi valorile sunt afişate în toate ferestrele cu 2 zecimale. Se va lansa browserul internet cu ajutorul căruia veţi putea "răsfoi" în acest manual. Vă recomandăm să începeţi cu Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. Dacă aţi cerut personalizarea bazei de date. adică cantitatea x preţul unitar: (de la -99.999. În paralel cu studiul documentaţiei creaţi în baza de date demonstrativă diferite documente concrete pentru învăţarea şi testarea operaţiilor.999.pe ferestrele de editare: zz/ll/aa . puteţi începe direct cu studiul meniurilor din program.pe ferestrele de fişier unde articolele nu sunt ordonate după data calendaristică. .99 la +999.căutaţi în catalogul hMARFA\DOC sau HAMOR\DOC fişierul hmarfa. Lansarea manualului electronic: . 8 .

apelabil cu <F9> lucrează cu 6 zecimale. De exemplu: 1 EUR = i. în documente este memorată valoarea în lei şi valută. De exemplu: 100 HUF = i. cereţi modificarea contărilor de la producător sau distribuitor.numai pentru urmărire furnizori şi clienţi. se va organiza sistemul de evidenţă în acest scop.999. . Un curs cu mai multe zecimale este necesar şi pentru exprimarea mai exactă a cursurilor de pe documente. Studiul agentului economic Pentru exploatarea corectă şi eficientă a programului trebuie parcurse câteva etape care necesită colaborarea utilizatorului cu persoana care implementează programul. Persoane implicate: conducerea economică şi administrativă a unităţii patrimoniale şi furnizorul programului.sau corelarea cu contabilitatea existentă pentru stabilirea de conturi analitice identice . De regulă.identificarea domeniilor de activitate ale agentului economic.fixarea tipurilor de documente care se vor emite cu ajutorul aplicaţiei .1.stabilirea nivelului la care se vor urmări încasările şi plăţile: . organizaţii etc. În acest caz în hMARFA se înscrie tot 1 HUF = 0. ca HUF şi JPY cursul este dat pentru 100 unităţi monetare.zzzz RON. .definirea grupelor de articole .999999 şi 9.999999. deci cursul împărţit cu 100 şi exprimat cu 6 zecimale. La unele valute. Dacă este necesar.dacă se utilizează şi această aplicaţie . din rezultatele operaţiilor sunt exacte numai primele 15-16 cifre! Listări În general listele pot fi imprimate pe hârtie A4 (lăţime 160 caractere la 20 cpi). Totuşi pentru liste cu multe coloane este necesară o imprimantă A3 sau măcar A4 care poate imprima în format peisaj (în mod DOS). . Dacă utilizaţi hMARFA pentru instituţii. iar cursul se calculează din acestea. 2.999.0izzzz RON.în cazul în care se doreşte ca operaţiile efectuate cu ajutorul aplicaţiei să apară şi în contabilitatea de gestiune.999. 9 . Calculator de buzunar Calculatorul.pentru evidenţa complexă a operaţiilor financiare. şi doriţi contabilizarea automată a documentelor după alt plan de conturi.999. fundaţii.zzzz RON. Însă atenţie.999. . Contări Planul de conturi cu care se livrează programul este cel introdus de Ordinul 3055/2009 pentru societăţile comerciale. .stabilirea numărului implicit de zile în care se doreşte plata furnizorilor/încasarea clienţilor . ORGANIZAREA EVIDENŢEI 2. produse sau mărfuri .pentru evidenţa tuturor operaţiilor de casă şi bancă . şi în valută.identificarea mişcărilor de materiale.Cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede se exprimă cu 4 zecimale.stabilirea de comun acord a gestiunilor şi secţiilor existente şi a celor care eventual se mai deschid pentru utilizarea posibilităţilor oferite de program .maniera de utilizare a programului: culegere şi prelucrare date sau evidenţă operativă . Se pot introduce numere între -999.dacă este cazul. listele utilizator se pot adapta prin eliminarea unor coloane.verificarea planului de cont utilizat în programul hCONT .

2.1 S1. o conducere proprie. Secţia trebuie văzută în hMARFA ca fiind de fapt un loc de consum şi de obţinere de produse finite sau prestare de serviciii. un depozit pentru mărfuri cu ridicata. Codificare secţii În hMARFA secţia nu înseamnă neapărat o subunitate productivă care are o dotare proprie. în acest caz fiind necesar acordul dintre persoana care organizează gestiunea agentului economic respectiv şi cel care realizează implementarea programului. O firmă mică de prestări servicii efectuează reparaţii televizoare şi reparaţii maşini de scris. vor trebui să definească "secţiile" ca fiind chiar locurile de consum pe care doresc să le urmărească separat.2.reparatii TV At.1. DEMO SRL are o secţie de producţie. Cod TV MS CA Denumire At. Spre deosebire de firmele de producţie şi de servicii unde pot exista mai multe locuri de consum.reparatii masini de scris Consumuri administratie 10 . Exemple: 1. aşa cum apare la firme mai mari cu profil de producţie. administraţie). un personal propriu. Secţia unică va "culege" toate consumurile din stoc. efectuate de firmă în ansamblu.2. reparaţii maşini de scris.3 S1. . un magazin cu amănuntul. adică secţii. Nu există ateliere organizate distinct pentru cele două activităţi. Firmele care au o astfel de activitate utilizează de regulă şi contabilitate de gestiune. aprovizionare etc. o centrală termică şi prestează servicii de transport. dar se doreşte să se urmărească consumurile pe trei centre de cheltuieli (pentru reparaţii televizoare. firmele care nu au asemenea activitate vor defini cel puţin o secţie pentru consumurile activităţii administrative.2 S1.în fişierul "Sectii" se pot codifica: Cod S1. Codificări În continuare vom prezenta câteva sugestii pentru codificare. Cei care doresc ca din aplicaţie să obţină şi datele necesare contabilităţii de gestiune (sub forma înregistrărilor contabile pe conturile de gestiune sau prin liste de consumuri pe diverse locuri de consum). 2. de desfacere.4 S2 S3 S4 S5 Denumire Depozit vanzari cu ridicata Magazin cu amanuntul Sectia de productie Sectia de prestari servicii Activitati auxiliare Activitati indirecte Administrativ Desfacere 2.

materiale. va fi preluat direct în conturile de cheltuieli (o factură de transport. mărfuri cu amănuntul. la toate implementările programului hMARFA. unde vor fi adăugate toate 11 . Valorile stocurilor din gestiuni sunt reflectate în câteva conturi de stoc (301. mărfuri cu ridicata. De aceea.2. unde nu există fizic depozite delimitate pentru diverse elemente din patrimoniu.2. 371. deci la toate tipurile de firme. produse finite. adică "gestiuni propriu-zise".inevitabil .). şi aceste firme au obligatoriu câteva din următoarele gestiuni: gestiuni de materiale. trebuie să existe o gestiune de destinaţie. etc. 381 etc. pentru ca ele să poată constitui obiectul unor ieşiri (vânzări). cu diverse preţuri în anumite gestiuni. ci ele trebuie definite în primul rând din punct de vedere contabil. Aceste elemente sunt denumite în program articole şi pot exista la moment dat cu diverse cantităţi. Pentru ca documentul de cumpărare să poată fi înregistrat. respectiv un articol cumpărat pentru firmă. un bon fiscal pentru benzină. Gestiunile sunt definite de utilizator în prima fază a implementării. trebuie ca aceste servicii şi lucrări să existe într-o "gestiune de servicii" (servicii vândute). Având în vedere că hMARFA execută atât evidenţa cât şi contabilitatea stocurilor. ele fiind de fapt depozitele existente. cât şi în funcţie de domeniile de activitate şi de subunităţi.). Codificare gestiuni hMARFA asigură posibilitatea unei evidenţe cantitativ-valorice de elemente patrimoniale (mărfuri. trebuie definite gestiunile specifice. care nu va fi stocat. 2) O altă categorie de pseudogestiuni sunt "gestiunile de cheltuieli" (servicii cumpărate). La firmele mai mici sau noi. produse. contabilitate pe La firme mai mari. materiale de natura obiectelor de inventar. organizate atât pe tipuri de articole. care sunt gestiuni pentru stocuri. "Pseudogestiuni" În afară de gestiunile de tipul celor amintite. pentru servicii şi lucrări executate de firmă pentru clienţi. 302. gestiunile există şi practic. un Gestiunile nu sunt neapărat depozitele firmei organizate ca atare. 345. vor trebui să existe tot atâtea gestiuni de cheltuieli. Pentru aceasta se va utiliza fişierul "Gestiuni". servicii etc.). Ele se utilizează numai în cazul în care se doreşte: obţinerea unui jurnal de cumpărări complet din program contabilizarea automată a tuturor documentelor de cumpărare şi plată evidenţa tuturor operaţiilor de plăţi evidenţa tuturor cheltuielilor. o factură de curent electric etc. pentru calculaţia costurilor Un serviciu prestat în beneficiul firmei de către o altă firmă. există totuşi . Această gestiune este o "gestiune de cheltuieli".o departajare a stocurilor pe gestiuni la nivelul contabilităţii.2. Existând mai multe conturi pe care se înregistrează aceste cheltuieli. în hMARFA pot fi necesare şi "pseudogestiuni". 1) Astfel.

) O firmă de comerţ are două depozite cu ridicata la Braşov şi un magazin cu amănuntul la Hărman. si chirii chelt. vorbim de o intrare. Codificare parteneri Modificarea stocurilor de articole hMARFA numai pe bază de documente. Lunga Magazin cu amanuntul Harman Materiale si obiecte de inventar chelt. în aşa fel încât şi operatorul care va lucra în mod curent cu programul. Menţionăm. Al doilea partener poate fi o firmă (un furnizor sau un client) dar poate fi şi o secţie de producţie sau de servicii din cadrul propriei firme. documentele au doi parteneri: un expeditor şi un destinatar. chelt. iar documentul prin care se realizează se numeşte document de ieşire. 12 . iar documentul prin care se realizează se numeşte document de intrare. De asemenea. cu locatii de gest. Denumirea gestiunii trebuie să reflecte clar scopul pentru care va fi utilizată. protocol si reclama 2. cu intretinere si rep. cu energie si apa chelt. Ea poate să-şi organizeze gestiunile în felul următor: Cod MR1 MR2 MA1 G X604 X605 X611 X612 X623 Denumire Marfuri cu ridicata str. cu materiale nestocate chelt. Mijlocie Marfuri cu ridicata str.) Firma DEMO SRL din avea următoarele gestiuni: exemplul arătat la codificarea secţiilor poate Cod C G MA MR P S Denumire Cheltuieli Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata Produse finite Servicii prestate 2. că pentru a realiza un nivel calitativ mai ridicat al informaţiei. vorbim de o ieşire. Exemple: 1. se pot deschide noi gestiuni o dată ce se descoperă posibilităţile ascunse ale aplicaţiei. Dacă gestiunea este destinatarul mişcării. Altfel zis.3. Alegerea codului gestiunii este la latitudinea utilizatorului. în cadrul gestiunilor are loc în Documentele au întotdeauna doi poli: sursă şi destinaţie. să-şi poată da seama când trebuie să o utilizeze.gestiunile pe care se va baza aplicaţia. Dacă gestiunea este expeditorul mişcării. Direcţia mişcării se exprimă întotdeauna din punctul de vedere al gestiunii. Unul dintre cei doi parteneri ai unui document de intrare sau ieşire este în mod obligatoriu o gestiune a utilizatorului. partenerul poate fi şi o persoană fizică şi o altă gestiune.2.

de servicii sau chiar o altă gestiune. Evidenţa partenerilor necesită o codificare corespunzătoare a fiecărei firme. Dacă această firmă va apare şi ca furnizor. Dacă se doreşte.În ambele cazuri partenerul gestiunii poate fi o altă firmă sau poate fi un partener din interiorul firmei. pentru a forma conturi analitice cu ajutorul codificării firmelor. "Gestiuni" şi "Sectii".cod firmă . la livrare. cum sunt numărul de la registrul comerţului. La codificare trebuie ţinut cont de cele de mai sus. nu sunt obligatorii în prima etapă. pentru a înregistra documente. dar la implementare se poate opta şi pentru evidenţa în hCONT.localitate . în hCONT sau în amândouă. este parametrizat pentru a ţine această evidenţă numai în hMARFA (în hCONT doar evidenţă sintetică).1.0125" adică Client intern. În hMARFA. cât şi prin documente de ieşire. Conturile analitice de clienţi şi de furnizori (dacă se utilizează) pot fi construite de către program cu ajutorul codului firmei din fişierul Firme astfel: Dacă firma "X SRL" a fost codificată cu codul "0125" în fişierul "Firme". Evidenţa analitică a furnizorilor şi clienţilor (facturi neplătite. telefonul.cod fiscal Celelalte informaţii cerute de program cu ocazia introducerii unei firme. ca partenerii să apară analitic şi în evidenţa contabilă ţinută hCONT. cont bancar etc. atât prin documente de intrare. evidenţa atât a firmelor furnizor cât şi a O societate care este şi furnizor şi client pentru gestionăm cu hMARFA. analiticul corespunzător în contul de clienţi va fi construit ca fiind "4111. firmele se pot codifica oricum. Considerăm totuşi. că datele din hMARFA pot fi considerate ca evidenţă analitică. ajunge să se preia doar informaţiile din conturile de nivel superior. care furnizează datele analitice necesare pentru conturi sintetice din contabilitate. cu ocazia dobândirii acestor informaţii. prin indicarea obligatorie a următoarelor date: . Evidenţa acestor parteneri este "Persoane". Programul.0125". atunci codificarea trebuie să fie riguroasă.iniţiale (este de fapt numele cu care va apare firma respectivă pe toate documentele listate din hMARFA) . se ţine organizată în fişierele "Firme". firma X SRL. fişe. este luată în evidenţă o singură dată. trebuie să definiţi partenerii cu care gestiunile pot veni în corespondenţă. adică Furnizor intern. în contarea documentului respectiv se va utiliza contul "401. ele putând fi completate şi ulterior. firma pe care o O societate se va afla în postură de furnizor dacă este partener pe un document de intrare (recepţie) şi se va afla în postură de client dacă apare ca partener pe un document de ieşire. chiar prin prescurtarea numelui. de preferat o codificare numerică. denumire bancă. adică o secţie de producţie. Dacă evidenţa analitică este numai în hMARFA. În fişierul Firme firmelor client.1. firma X SRL. 13 . balanţe) se poate ţine în hMARFA. În acest caz. deci pe un document de intrare (recepţie).

persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna. (MO 870bis/23. centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. după caz. după caz. respectiv: . care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente. .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). Codificare documente Prevederi legale Conform Ordinului 3512/27. după caz.sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate. prin care se va menţiona. care servesc la prelucrarea. -. întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.capitalul social. puncte de lucru. Codificarea documentelor în hMARFA Documentele interne ale firmei. după caz. atunci când este necesar.denumirea/numele şi prenumele şi. după caz. o persoană sau mai multe. . .numele şi prenumele. Persoanele prevăzute la art.2008): Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Documentele contabile .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.2. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică.4.codul unic de înregistrare . ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Alegerea unui sistem de codificare adecvat. . .conţinutul operaţiunii economico-financiare şi.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. trebuie să cuprindă elemente cu privire la: . 1 din Legea nr. temeiul legal al efectuării acesteia. 82/1991. chiar din faza 14 . caractere.forma juridică.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. pentru fiecare exerciţiu financiar.conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare. fişe etc. . numărul şi data documentului justificativ. după caz.08 privind formularele financiar-contabile. . .jurnale. În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu. . astfel: . număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă). sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul. respectiv gestiuni. care este numărul sau seria de la care se emite primul document. create în hMARFA vor fi codificate cu 6 cifre. după caz.fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie.12.2. sucursale etc.11. republicată. .denumirea documentului.semnăturile pentru întocmire şi verificare. . după caz. vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile.persoanele prevăzute la art. . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. stabilit(ă) de societate.felul. 82/1991. 1 din Legea contabilităţii nr.. vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii. . prin decizie internă scrisă.

aaP999. aaB999. La recepţii.103000.. alegerea cea mai comodă a plajei pentru numere de recepţie se poate face atribuind o cifră.. 120001.. În acest caz. se poate alege sistem de numerotare documentelor trebuie să fie Totuşi şi aici recomandăm alegerea unor plaje de numere: BCM TBCA : aaM001 .. : aa0001 . . 110687. La ieşiri trebuie alese două sisteme de codificare pentru documente: . trebuie folosit şi câmpul de "regim special" (cod lot şi număr regim special). iar pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile. de exemplu: jurnal 1: jurnal jurnal jurnal 100001 .pt.. un caracter la fiecare jurnal: MRIM MRIX MRM1 MRM2 MRP MRS : : : : : : aa0001 aaX001 aaA001 aaC001 aaP001 aaS000 aa9999. . Programul... este foarte importantă..de implementare. trebuie folosite căsuţele de regim special (cod lot şi număr regim special).108000..pentru documentele interne din MVI separat pentru fiecare tip document: BCM TBCA : aa0001 .. pentru ca programul să incrementeze automat numărul de ordine.pentru documentele din MVF şi MVR numărul unic în cadrul bazei de date (firmei): facturi: aa0001 . Se vor utiliza numere de ordine de cel mult 6 caractere.. În hMARFA..pt. plajele trebuie alese pe secţii.la documentele de ieşire se poate acorda un număr mai lung în câmpul Număr regim special.10A000. pentru ca la 15 . .... aaC999. iar următoarele 4 un număr de ordine: 110001. În câmpul de 3 caractere se poate înscrie de exemplu codul blocului de factură sau alt număr atribuit prin sistemul intern de numerotare. : aaT001 . aaX999. 4: 10A001 .. la crearea primelor documente. ..10B000.. Recomandăm elaborarea procedurii interne scrise şi adaptarea aplicaţiei hMARFA pentru a asigura o metodă de numerotare care să satisfacă necesităţile.. 110002.anul 2011 ..anul 2012 etc. aaS999. Recomandăm ca în "număr regim special" să înscrieţi tot numărul de ordine.. 3: 108001 . iar lotul/seria să fie identificatorul intervalului. Dacă se utilizează mai multe jurnale.aa9999 avize : aaA001 BVINZ : aaB001 . La firme mai mari documentul primar BCM se completează manual la fiecare secţie. trebuie alese plaje de valori pentru fiecare jurnal. 2: 103001 .. de 3 + 12 caractere. adică primele 2 caractere să fie ultimele 2 caractere ale anului.. deoarece numărul de recepţie este unic în cadrul bazei de date (firmei). . 120002. propune forma aannnn. pentru ca numărul de ordine (număr factură) să se incrementeze corect în toate cazurile.

. Numerotarea filelor este independentă în cadrul fiecărui jurnal. Acest număr de lot se poate înscrie şi pe coperta pachetului/blocului de formular. 16 . gestionate în următoarele moduri în hMARFA: . Blocurile de documente achiziţionate se pot recepţiona pe stoc cu o notă de intrare-recepţie.formularele sunt completate manual şi se introduc ulterior în hMARFA . La intrarea unor blocuri de documente pretipărite se poate atribui şi un număr de lot format din 2-3 cifre sau litere (xxx).sistem mixt din cele 3 modalităţi de mai sus.2. atunci se atribuie xxx/1. că am legat la dosar toate documentele emise (mai ales dacă se utilizează mai multe blocuri de documente simultan).. chitanţă etc. Pentru urmărirea intervalului de numere atribuite. ca ordin de plată. care pot fi concepute şi ca un număr de înregistrare al documentului în evidenţa firmei. Astfel.. În plus.. astfel ca un lot să fie un interval continuu de numere. extrase şi pentru documente. intervalul de numere. În textul liber al bonului de consum se poate înscrie numărul lotului.. Recomandăm utilizarea acestor numere interne. fiind identificatorul intern al lotului.introducerea în hMARFA să nu se suprapună numerele. La încasări şi plăţi alegeţi două sisteme de numerotare: pentru file. De exemplu. xxx/2.. al blocului al setului de formulare respectiv. numele persoanei care semnează pentru preluare etc. . documentele pot fi îndosariate în ordinea crescătoare a a acestui număr intern pentru regăsire mai uşoară. se poate verifica şi stocul disponibil. Dacă lotul achiziţionat conţine mai multe pachete/blocuri. de exemplu numărul poate să înceapă cu F. Documentele pot fi create. numai aşa putem fi siguri. dar recomandăm alegerea unor plaje măcar în cadrul fiecărui tip de jurnal în aşa fel încât înregistrările contabile generate să conţină date privind jurnalul din care provin: MICL : MICV1: MICV2: MIBL1: MIBL2: MIBV1: MIBV2: MIT1 : MIT2 : MIX : aa0001 aa1001 aa2001 aa1001 aa2001 aaA001 aaB001 aa1001 aa2001 aaX001 aa0999 aa1999 aa2999 aa1999 aa2999 aaA999 aaB999 aa1999 aa2999 aaX999 încasare şi plată cu numerotare internă se pot Pentru documentele de alege coduri mai lungi: chitanţă : dispoziţie de încasare: dispoziţie de plată : ordin de plată : CHaa0001 DPaa0001 DIaa0001 OPaa0001 - Plajele de valori alese pot fi înscrise în procedura de numerotare.not (<Ctrl F1>).. dar pentru a fi la îndemână şi în hMARFA.. sunt numerele de blocuri consecutive. unde 1.datele sunt introduse direct în hMARFA şi se listează pe formularul pretipărit .documentele sunt create în hMARFA şi se listează pe hârtie albă . La recepţiile ulterioare se vor atribui numere de lot consecutive. Ieşirile către utilizatori se pot face cu ajutorul bonului de consum. care poate fi numerotat diferit de cel uzual. trebuie introduse în evidenţă chiar şi documentele anulate (acestea pot fi fără rânduri) pentru a se asigura continuitatea intervalului. Numerele interne vor fi crescătoare şi vor fi atribuite conform procedurii de codificare stabilite.

.agent 1/punct de lucru 1.. E . .facturi întocmite la calculator. Următoarele caractere reprezintă numărul de ordine în cadrul intervalului. . Organizarea articolelor pe grupe Elementele gestionate cu programul hMARFA poartă denumirea generică de articole... primul bloc E10002 E1 E10002 Facturi agent 1/punct de lucru 1 . "Regim special" Observatii document Lot/ Numar serie -----------------------------------------------------------------------F00001 F0 F00001 Facturi întocmite la calculator F00002 F0 F00002 .avize de însoţire marfă.Documentele pentru care rubrica Regim special este completată nu pot fi şterse.. 1 ....special ------------------------------TFAC 090010 01 AFA0010056 TFAC 090013 01 AFA0010057 TFAC 090014 01 AFA0010058 TFAC 090011 TFAC 090012 02 02 BFA0212001 BFA0212002... Ele pot fi de mai multe tipuri: mărfuri (M) produse finite (P) materiale (G) obiecte de inventar (O) ambalaje (A) servicii (S) etc. În exemplu numai facturile AFA 0010058. 2. numai dacă sunt ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. În acest caz primul caracter identifică tipul de document: F . AFA0010057 şi BFA0212001 nu pot fi şterse. E20001 E2 E20001 Facturi agent 2/punct de lucru 2 E20002 E2 E20002 . fiind ultimele în intervalul de regim special de care aparţin. E10001 E1 E10001 Facturi întocmite manual. A00001 A0 A00001 Avize de însoţire marfă A00002 A0 A00002 . . atunci facturile AFA0010056... E10050 E1 E10050 E10051 E1 E10051 al doilea bloc .facturi întocmite manual (blocuri de 50 file).. 17 .fac Bloc Reg. A .. 2 . Al doilea caracter identifică intervalul sau locul unde se întocmeşte documentul: 0 .la sediu.. . dacă există facturile din 2 blocuri diferite: Tip Nr. De exemplu.... Exemplu de numerotare a documentelor în hMARFA -----------------------------------------------------------------------Nr.3.. BFA 0212002 pot fi şterse. .agent 2/punct de lucru 2..

de vânzare este format cu cotă de adaos diferit pe grupe d) dacă preţul de articole. dacă la o unitate de vânzări cu ridicata dorim să urmărim valoarea stocurilor sau totalul cantităţilor intrate şi ieşite lunar pe grupe de mărfuri.). dacă într-o singură gestiune de produse finite avem conturile 345. obiecte de inventar etc. cât şi a materialelor consumabile (conturile 3021 .Gruparea articolelor devine necesară în mai multe situaţii: a) dacă într-o singură gestiune ţinem evidenţa a mai multor tipuri de articole (de exemplu materii prime. dar totuşi dorim să obţinem rapoarte.02 pentru sortimentele de scaune. dacă în aceeaşi gestiune de materiale ţinem evidenţa atât a materiilor prime (cont 301). obiectelor de inventar (303) şi ambalajelor. 18 . putem defini grupele: P-MASA (mese) P-SCAU (scaune) c) în situaţiile în care nu este necesar să urmărim în contabilitate grupele de articole pe conturi distincte.01 pentru sortimentele de masă şi 345. De exemplu.3028). Alegerea codului grupelor este exemplificare arătăm o soluţie: la latitudinea utilizatorului.în cazul nostru se poate evidenţia baza de calcul pentru Contribuţia la Fondul special pentru sănătate datorat de vânzătorii de produse dăunătoare sănătăţii.ţigări. materiale auxiliare. De exemplu. adică articole cu cont sintetic distinct. Grupa MA2 a fost definită pentru a urmări un scop precis . vom defini grupele: ALI (alimente) CAF (cafea) COS (cosmetice) DET (detergenţi) TIG (ţigări) BAU (băuturi) DUL (dulciuri) CON (conserve) ALT (alte mărfuri industriale) etc. dar pentru GC1 Materiale auxiliare GC2 Combustibili GC3 Materiale pentru ambalat GC4 Piese de schimb GC8 Alte materiale consumabile GP Materii prime MA1 Mărfuri alimentare MA2 Mărfuri . tip de articole în aceeaşi gestiune avem De exemplu. b) dacă în cadrul aceluiaşi conturi analitice distincte. trebuie să definim grupe pentru fiecare tip. băuturi MN Mărfuri nealimentare P Produse finite S Servicii O Obiecte de inventar AMB (ambalaje) În această codificare prima literă reflectă chiar tipul articolului.

kg. grupă şi conturile aferente trebuie să fie indicată în fişierul "Functii de conturi".cota de TVA În nomenclatorul de articole se mai pot preciza şi descrierea detaliată a articolului. Pentru ca aceste articole să poată fi indicate pe documentul de recepţie (intrare). că în hMARFA nu suntem obligaţi să dăm coduri diferite pentru unul şi acelaşi articol dacă îl recepţionăm cu preţuri diferite sau pe conturi diferite. Ceea ce se indică obligatoriu şi cu grijă cu ocazia definirii articolului în nomenclator. mm sau între t. preţul cu care circulă în comerţ sau preţul cu care producem un bun material. g. nu este nici el în prealabil cunoscut. Definirea articolelor gestionate în hMARFA Gestiunile cuprind stocuri formate din articole. se poate decide ce reprezintă pentru firmă acel articol (materie primă.în mod asemănător. cl. De exemplu: între hl. 19 .unitatea de măsură (în care se vor indica cu ocazia intrării în gestiune cantităţile şi preţul unitar) . Rezultă deci. care se poate utiliza la listarea unui catalog de preţuri. mg sau între bucăţi.dacă este cazul . .grupa de articole de care aparţine. Observaţie.taxa vamală .) şi nici informaţii de preţ din următoarele motive: . De aceea spunem că nici preţul de achiziţie sau de producţie nu sunt informaţii de nomenclator.). Articolele pot ajunge în gestiuni numai prin recepţii (intrări). În situaţiile de la punctele a) şi b) legătura între gestiune. În hMARFA. Numai în momentul în care intră în patrimoniu. favorabilă pentru facturare. serviciu. 2. deci înainte de intrarea în patrimoniu (în gestiune) sunt următoarele elemente: . precum şi un preţ de livrare. mii bucăţi etc.4.codul articolului . evidenţa articolelor după coduri şi denumiri. marfă. Informaţiile pe care trebuie să le indicăm în momentul când definim un nou articol în nomenclator nu conţin informaţia Tip articol (material. Preţurile articolelor se vor comunica tot cu ocazia introducerii acestora în gestiuni prin documente de intrare (recepţii).un bun material sau un serviciu poate fi cumpărat sau produs de firmă şi utilizat în diverse scopuri (pentru vânzare. marfă cu ridicata. pentru consum etc. dacă articolele sunt grupate . cm. Dacă vindeţi articolul respectiv. l. ele trebuie să aibă în prealabil un cod şi o denumire.Definirea grupelor se execută în faza de implementare. marfă cu amănuntul. Alegerea ordinii de mărime la unităţi de măsură La unele articole putem alege dintre mai multe ordine de mărime la unitatea de măsură.). produs finit al firmei etc. material auxiliar. ml sau între km. alegeţi varianta adecvată. ambalaj. La alegere luaţi în considerare ordinul de mărime la cantităţile din loturile de intrare/ ieşire şi ordinul de mărime la preţul/unitate de măsură.denumirea articolului . dl. produs etc. deci într-o gestiune. obiect de inventar. m. Apartenenţa unui articol la o grupă din nomenclatorul de articole se indică la introducerea articolelor în nomenclator. se ţine într-un fişier denumit Nomenclator de articole. în fişierul "Grupe de articole".

200. La ultima condiţie distingem două situaţii: a) În respectiva gestiune se ţine evidenţa unui deci a unui singur cont de stoc din contabilitate. b) În gestiunea respectivă se ţine evidenţa a mai multor tipuri de articole (materiale.345 mii x 500. Pentru ca programul să poată crea un nou lot de stoc dintr-un anumit articol într-o anumită gestiune cu ocazia introducerii unei recepţii. creaţi un articol cu denumirea "Ciment (sac 50 kg)" cu Um=SAC şi faceţi recepţia cu această unitate de măură.articolul să fie definit (introdus) în "Nomenclator de articole" . O astfel de înregistrare de stoc se numeşte lot de intrare sau lot de stoc. alături de codul gestiunii trebuie specificat codul grupei. deci în "Firme" trebuie să avem introdusă firma de la care recepţionăm.5.De exemplu: . în nomenclator articolele nu au nici preţ. nici cont contabil. dar vindeţi cimentul la KG. pentru fiecare rând al documentului de recepţie se creează un lot de intrare (stoc).).să avem un "Tip de document" de intrare corespunzător Tipurile de documente le găsiţi gata definite de la instalarea programului. De exemplu. La fiecare recepţie. Faceţi recepţia în mii bucăţi (100. deci evidenţa a mai multor conturi de stoc din contabilitate.200. În cazul a) "Functii de conturi" trebuie să conţină un singur rând pentru respectiva gestiune.al doilea partener al documentului să fie definit (introdus) în "Firme" sau "Sectii". este necesar ca: .dacă cumpăraţi ciment şi UM pe factura furnizorului este Tone. . produse etc. la recepţii de materiale sau mărfuri en-gros din comerţul intern se foloseşte tipul de document NIRI. Primele două se folosesc la contarea automată a documentelor de intrare. În cazul b) "Functii de conturi" trebuie să conţină pentru gestiunea respectivă mai multe rânduri.În fişierul "Functii de conturi" să fie definită (introdusă) descrierea contului de stoc al gestiunii respective.dacă vindeţi cimentul numai la saci de 50 kg. singur tip de articol. faceţi recepţia în KG.000 lei/mii bucăţi).dacă cumpăraţi 100. mărfuri. . . nici cantitate. Un astfel de rând defineşte pentru o pereche (gestiune + grupă). partenerul expeditor al tipului de document NIRI este o firmă. cantitatea depăşeşte limitele admise de hMARFA. Pentru fiecare cont va trebui să existe un rând distinct în care. 2. Aceste informaţii se ataşează în momentul când se constituie un stoc din respectivul articol. fără specificarea unei grupe de articole. patru conturi esenţiale. . Contul şi preţul contabil al unui articol din stoc Funcţii de conturi Aşa cum am arătat. pe când ultimele două la contarea automată a 20 .345 de şuruburi cu preţ unitar 500 lei. De exemplu.gestiunea să fie definită (introdusă) la "Gestiuni" .

pe contul 301 .obiecte de inventar în depozit .două depozite distincte de mărfuri cu ridicata .din care: transportul pe 704.cu mărfurile pe contul 607 .un depozit central de materii prime şi materiale. 6024 şi 6028 21 . defineşte şi tipul articolului: material (G).produse .pe contul 707 .cu materii prime şi materiale pe 601.01 lucrările de reparaţii pe 704.pe contul 701 . înseamnă.pe contul 345. produs (P) etc.contul de descărcare este utilizat tot la contarea documentelor de ieşire.pe contul .02 . 3022.pe contul 303 Venituri: .02 Cheltuieli: .pe contul .pe contul 371.mese .pe contul 381 .din lucrări şi servicii .mărfurile din magazinul cu amănuntul pe contul 371.din comerţ cu ridicata sau cu amănuntul .pe contul 704 .materii prime .2 .ambalaje . Aceste definiţii trebuie introduse de utilizator în "funcţii de conturi" împreună cu furnizorul în faza de implementare şi vor fi utilizate în continuare de program pentru evidenţele contabile executate automat.1. 2 .depozitul nr.pe contul 345 . ambalaje şi obiecte de inventar . 3024 şi 3028 . 6022.02 . Acest cont de diferenţă mai are şi o funcţie de control .contul de ieşire (venit) este contul folosit pentru înregistrarea venitului aferent vânzărilor din lotul respectiv (articole din grupa respectivă şi din gestiunea respectivă). că s-a greşit la completarea recepţiei.1. rândul mai marfă (M). Exemplu: O firmă are următoarea structură: .materiale consumabile .depozitul nr. 6021. 1 . dacă articolul aparţine acelei grupe.pe contul 345.documentelor de ieşire.din producţie .un magazin cu amănuntul . Deasemenea.pe conturile 3021.01 . pentru a se obţine înregistrarea contabilă de descărcare a gestiunii aferentă ieşirii în consum sau la vânzare din lotul respectiv.în cazul când după operaţia Contare automată pe acest cont s-au contabilizat valori semnificative.1 371. .scaune .mărfuri cu ridicata . . .01 371.contul de intrare (stoc) este acel cont pe care vor fi înregistrate valorile loturilor la articolele recepţionate în gestiunea respectivă.un depozit comun de produse finite Contabilitatea este organizată astfel: Stocuri: .contul de diferenţă este acel cont pe care vor fi înregistrate la recepţie diferenţele între valoarea loturilor recepţionate pe stoc şi valoarea de pe factura furnizorului (fără TVA). .

P P GP GC GC GC GC A O ContI 345.01 371. cu energie şi apă respectiv întreţinere şi reparaţii pe conturile 604.02 ContEd 607 607 607 604 605 611 604 605 611 În gestiunile P şi G vor exista stocuri pe mai multe conturi. orice diferenţă de preţ pe contul 308. G-ALT. de exemplu.1. MR2.02 371. G-AUX. X605.2 ContE 707 707 707 704. MR MR MA S S C C C ContI 371. X611 vor exista intrări numai pe câte un singur cont. depozit produse finite şi "pseudogestiunile": S1 S2 X604 X605 X611 servicii de transport reparaţii pt. S1. iar în cazul ieşirilor se 22 . Se vor defini grupele: MASA şi SCAU pentru cele două conturi distincte din gestiunea G-PRO şi grupele G-PRI. P P G G G G G G G Grupa MASA SCAU G-PRI G-AUX G-CMB G-PSC G-ALT A-AMB O-OBI Tip Art. G-PSC. câte conturi pot avea.1 378.02 301 3021 3022 3024 3028 381 303 ContId 348 348 308 308 308 308 308 388 308 ContE 701 701 ContEd 711 711 601 6021 6022 6024 6028 608 603 708 În acest fel. deci în funcţii de conturi aceste gestiuni trebuie introduse de atâtea ori. Este necesară utilizarea grupelor.2 ContId 378.01 345. etc. 2 magazin cu amănunutul depozit materiale. G-CMB. G. A-AMB şi O-OBI pentru cele şapte conturi de stoc din gestiunea MAT.. orice intrare de materii prime va fi contată pe contul 301. 611 cu Se vor defini MR1 MR2 MA1 G P - gestiunile: depozitul nr. S2. deci grupa va rămâne necompletată: Gest. X604. Se introduc în Funcţii de conturi rândurile: Gest. Nu este necesară utilizarea grupelor. terţi materiale nestocate energie şi apă reparaţii În gestiunile MR1.1 378.1. deci vom crea numai câte un singur rând în funcţii de conturi pentru ele. 1 depozitul nr. MR1 MR2 MA1 S1 S2 X604 X605 X611 Grupa Tip Art. 605.01 704.cu materiale nestocate.

reprezintă o anumită cantitate de mărfuri. 6.FIFO pret achizitie(371) LIFO.FIFO pret achizitie= pret vanzare(371)adaos comercial(378)TVA neexigibila(4428) 23 Produse Materiale Mf. Metode de evaluare aplicabile în hMARFA. Se introduce articolul respectiv corespunzătoare.01. dacă la gestiunea respectivă avem definite conturile necesare pentru operaţiile de efectuat cu articolul respectiv.cont bancar valută.12 " . să vedem.primele 11 caractere : simbolul contului .următoarele 3 caractere: unitatea de măsură Ex: "345. Metodele de evidenţă şi evaluare diferă în funcţie de natura stocului: Tip articol Inventar Contab. Parcurgem Funcţii de conturi. Lotul (de intrare. Contul cantitativ are următoarea structură: .12 KG " . prin posibilitatea creării de conturi cantitative pe lângă cele valorice.14 car.amanunt permanent permanent permanent permanent cant-valoric cant-valoric cant-valoric global-valoric . în aceeaşi gestiune (pe ecran se pot vedea pe un singur rând).în dolari 2. În cazul în care dorim să întocmim un document de ieşire referitor la acel articol. în Nomenclatorul de articole. pentru ieşire şi apare cu ocazia completării " USD" . produse. debitarea contului 601 şi creditarea Este important de reţinut ordinea operaţiilor care trebuie efectuate la adăugarea de noi articole : 1. mai întâi trebuie să-i întocmim un document de intrare într-o gestiune şi recepţia să fie validată.01. "345. Înregistrări contabile cantitative sau în valută În cazul în care în aplicaţia hCONT se fac şi înregistrări contabile cantitative paralel cu cele valorice. servicii sau alte subiecte de acelaşi fel a căror evidenţă se realizează cu ajutorul aplicaţiei. de stoc sau de ieşire). la grupa 3. "5124. Se caută. care au intrat/ieşit cu acelaşi document. i se crează grupă nouă cu o codificare corespunzătoare. După aceste operaţii articolul va fi disponibil lotul ca disponibil în fereastra de ajutor rândurilor documentului de ieşire. 2. 5. dacă la Gestiuni este recepţiona articolul respectiv.ridicata Mf.cont bancar valută. sau: "5124. programul oferă şi această facilitate.6.va efectua descărcarea gestiunii prin contului 301.analitica a stocurilor Evaluare -------------------------------La intrare La iesire pret prestabilit(345) pret achizitie(301.11 car.01.302) LIFO.01.în lei . Dacă articolul respectiv nu se încadrează în Grupele de articole existente. preţul contabil În hMARFA evidenţa stocurilor este ţinută pe loturi. definită o gestiune unde se poate 4.

comisionul societăţii comerciale de export-import intermediare şi cota de profit. La livrare. îl vom numi în mod unitar preţ contabil. Adaos comercial. 24 . adică: preţ de vânzare cu (-)adaosul comercial (-)TVA neexigibilă = preţ de achiziţie amănuntul (inclusiv TVA) (371. Mărfurile se ţin pe contul 371.2) (4428. Acest preţ se înscrie în bonul de predare producţie. ambalaj) a acestora.7. iar diferenţa de preţ (preţ efectiv .preţ prestabilit) se calculează după închiderea contabilităţii de gestiune în cadrul programului de contabilitate utilizat. La mărfuri cu amănuntul folosim metoda valorică. recomandăm utilizarea preţului de achiziţie. baze de aprovizionare şi alte asemenea.Preţul cu care sunt înregistrate loturile la intrare în gestiune şi în contabilitate pe conturile de stocuri. constructivi şi funcţionali şi de alte caracteristici de calitate ale produselor. Această metodă respectă principiul înregistrării la preţ de achiziţie. indiferent de modul lor de formare. Adaos comercial cu ridicata: Adaosul comercial cu ridicata poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. acestea se pot 2. La import: preţul cu ridicata de aprovizionare se formează pe baza preţului extern. se aplică preţuri cu amănuntul care conţin adaos comercial cu amănuntul.2) La celelalte tipuri de articole: mărfuri cu ridicata. La producţie: pentru livrări din depozitele producătorului nu se justifică aplicarea unui adaos comercial. intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata. materiale etc.2) (378. parametrizată să lucreze cu preţurile dar dacă este necesar. ca diferenţă între preţul negociat cu beneficiarii şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat societatea comercială cu ridicata. indiferent de cantitatea vândută unui cumpărător.2 la preţ de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA). La produse recomandăm metoda de evaluare cu preţ prestabilit. În terminologia hMARFA în loc de preţ de achiziţie (în sensul normelor contabile) utilizăm termenul de preţ de înregistrare (din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi ale programului). în condiţiile de livrare franco-frontieră română. Adaos comercial cu amănuntul: Adaosul comercial cu amănuntul poate fi stabilit în mărime procentuală sau în sumă fixă. Preţ cu amănuntul: Pentru vânzarea de mărfuri prin magazine cu amănuntul. preţ de vânzare Preţ cu ridicata: Preţurile cu ridicata sunt determinate de nivelul costurilor de producţie dimensionate în funcţie de parametrii tehnici. deoarece valoarea bilanţieră a mărfurilor cu amănuntul este la preţ de achiziţie. aplicaţia contabile recomandate mai modifica. este sus. transformat în lei la cursul de schimb utilizat. La import: adaosul comercial acoperă: cheltuieli de desfacere. de condiţia de livrare (franco. ca diferenţă între preţul practicat la amănunt (fără TVA) şi preţul cu ridicata la care s-a aprovizionat vânzătorul cu amănuntul. La comerţ cu ridicata: pentru livrări din depozite.

care defineşte financiară. Organizare Centrele de cheltuieli sunt identificate în contabilitatea de gestiune prin conturi de colectare cheltuieli. . cât şi în cea de gestiune (dacă se implementează).fie nu se înscriu în preambulul recepţiei .. La livrare.1 921.fie nu se repartizează automat pe loturi (este realizabil prin reparametrizare) În hMARFA pentru preţul practicat la vânzare utilizăm doi termeni: . Felul cheltuielii hMARFA. 2.2 C2 C3 C4 C5 - Denumire gestiune Cont 921. La ieşirile cu alţi parametrii sensul variabilelor PuLiv şi PuVinz este dat la implementare şi nu coincide neapărat cu cele de mai sus. Aceste sensuri se pot modifica prin reparametrizarea aplicaţiei. Grupele de se identifică cu grupe de articole specifice în de fapt contul de cheltuieli din contabilitatea mai jos sunt date spre exemplificare. comision) nu se includ în preţul cu ridicata: .la bunurile produse preţul iniţial este preţul de livrare. Dacă cheltuielile (ex. Aceste centre. iar . astfel: Cod C1.2 922 923 924 925 cheltuieli directe producţie cheltuieli directe servicii cheltuieli activităţi auxiliare cheltuieli indirecte cheltuieli de administraţie cheltuieli de desfacere În mod firesc. atât în contabilitatea financiară. Se va utiliza termenul de preţ iniţial în loc de preţ cu ridicata din motive de compatibilitate cu versiunile mai vechi. unităţile de producţie cu organizare pe mai multe secţii. etc. numite şi locuri de cheltuieli în aplicaţia hMARFA pot fi identificate prin gestiuni specifice. Aceste sensuri sunt valabile la recepţii. la loturi de stoc (PuLivCat şi PuVinzCat) şi la ieşirile cu parametrii altv (l-PuLiv şi v-PuVinz).1 C1. Contabilitatea de gestiune în hMARFA Avantajul organizării contabilităţii de gestiune cu ajutorul programului hMARFA este. vor folosi conturi analitice corespunzătoare. pentru fiecare 25 . activităţi auxiliare.preţ vânzare este preţul inclusiv TVA.la bunurile achiziţionate (import sau intern) preţul iniţial este preţul de înregistrare (achiziţie). aplicaţia este parametrizată astfel: . că în momentul introducerii sau creării tuturor documentelor în program se realizează în paralel şi contarea acestora.preţ livrare este preţul fără TVA.Cum sunt utilizate aceste noţiuni în hMARFA ? Preţ iniţial (PuInit) este în mod uniform baza la care se aplică adaosul comercial (preţ cu ridicata de achiziţie la mărfuri şi preţ cu ridicata de livrare la produse).8. Observaţie.

1 C1.. BPS) 345 = 711 26 preţ prestabilit*cantit . Operaţii: În contabilitatea de gestiune se execută operaţii de colectare (cheltuieli si producţie) pe parcursul lunii şi de închidere la sfârşitul lunii: În cursul lunii: colectare consum şi cheltuieli: NIR: contab. gestiune obţinere produse. financiară : (BCM.2 C1. Cod M-PRIM M-CONS C-ALTM C-ENER C-REPA C-RECL C-ALTS - Denumire grupa materii prime materiale consumabile cheltuieli materiale nestocate cheltuieli energie cheltuieli reparaţii cheltuieli reclamă cheltuieli alte servicii . trebuie ca în Funcţii de conturi legătură dintre ele.1 921..) 6.....1 921. = 901 preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit preţ înregistrare*cantit (BPP. producţie pt. 6. 9..1 C1.1 921. 9.2 C3 C3 C3 C3 C4 C4 C5 Grupa M-PRIM M-CONS M-ALTM M-CONS M-ALTM C-ALTM C-ALTS C-ENER C-REPA M-CONS C-ALTS C-RECL ContI 601 602 604 602 604 604 628 605 611 602 628 623 GestI 921. Cont 601 602 604 605 611 623 628 După definirea centrelor de cheltuieli şi cheltuieli. gestiune BCM: contab.. servicii pt.... cum ar fi de exemplu consumul de materii prime pentru activităţi administrative. desfacere În acest fel se pot exclude unele erori de operare. financiară contab.....2 921. = 401 = 901 = 3.cont de cheltuieli din contabilitatea financiară existând posibilitatea de a deschide o grupă de articole cu codificarea dorită.. NC.. financiară contab.servicii BPP: contab.1 C1... NIR. chelt.2 923 923 923 923 924 924 925 GestId 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 901 Observatii pt. administraţie pt. Funcţii de conturi: a diferitelor feluri de să stabilim relaţiile de Cent C1.. etc. indirecte pt..

9. .1. În situaţia în care data scadenţei se calculează automat. gestiune BPS: contab. Schema unei societăţi comerciale. 2. care determină afişarea datei scadenţei.se închid conturile de cheltuieli şi venituri Atenţie! în cazul în care după importul datelor observăm ceva de corectat într-o înregistrare obţinută din hMARFA. inclusiv operaţia de Încărcare în hCONT. utilizându-se contul 712. 2. .1 = 931. însă nu admite modificarea ei.contab. trebuie să corectăm documentul justificativ din hMARFA şi să reluăm operaţiile de Contare automată şi apoi importul în programul de contabilitate. aşa cum poate fi tratată în hMARFA: contabilităţii de gestiune şi se stabilesc diferenţele de Fig. numai pentru tipurile de documente care în machetă În aplicaţie există 3 modalităţi pentru calculul scadenţei: .2 = 902. după care se calculează diferenţele pentru producţia livrată (711=348).se importă datele în programul hCONT în jurnalele corespunzătoare. La fel se procedează şi la servicii.manual de către utilizator la editarea documentului. 27 .calcul automat în timpul validării. gestiune 931. după care se trece (în programul de contabilitate!) la: .după introducerea şi crearea tuturor documentelor pe care le utilizăm în program.2 preţ prestabilit*cantit 0 tarif prestabilit*cantit La sfârşitul lunii: . financiară contab.automat la completarea documentului.1 = 902. fără intervenţia manuală a operatorului.se preiau diferenţele de preţ pentru producţia stocată (348=711). se execută operaţia Contare automată pentru luna pe care dorim s-o închidem . Stabilirea scadenţei de plată/încasare Scadenţa se tratează conţin parametrul "s".închiderea preţ . . se poate folosi "(s)".

Acest lucru se poate stabili ca o regulă generală. Dacă limita superioară a ultimului interval se completează cu 99999 (care nu se va tipări în listă). La limita inferioară se introduc numere cu 1 zi mai mari decât pentru intervalul definit anterior. de întârziere la facturi neîncasate . însă la întocmirea facturilor se poate suprascrie scadenţa implicită pe baza celor convenite cu partenerul comercial. De exemplu: plata Limita inferioară 0 31 61 366 Limita superioară 30 60 365 99999 Cota fixă 1 2 3 4 Semnificaţia col. la "firme" se mai pot adăuga eventual şi altele.ieşiri: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută.1-facturi col. 2.2-facturi col. Se recomandă.. În cazul în care se organizează acest sistem de evidenţă. iar informaţiile astfel obţinute se pot lista. data scadenţei se calculează automat pe baza datei din documentul de bază şi a datei stabilite în Funcţii numerice: .. taxelor. contribuţiilor etc.serveşte ca regulă generală pentru furnizorilor.prin Modificare se poate seta pentru nevoile utilizatorului.scadenţa înscrisă înseamnă numărul de zile în care utilizatorul aplicaţiei solicită de regulă încasarea propriilor facturi. De exemplu: 28 .Intervale zile în cazul precedent. sub forma impozitelor.. Dacă doriţi să tipăriţi data scadenţei pe factură. contribuţii În forma livrată există în fişierul Firme o serie de "firme" create pentru evidenţa datoriilor societăţii către diverse bugete. . trebuie să vă adresaţi furnizorului aplicaţiei. ca pentru a apărea una după alta şi la începutul listei de firme.Intervale zile de întârziere la facturi neplătite .10.n care înseamnă numărul de ordine al coloanei în lista definită de noi. La cota fixă se introduc numerele 1. .Scadenţă furnizori .La completarea documentului. atunci acolo se grupează toate facturile cu întârzieri foarte mari (în funcţie de intervalul definit anterior). codul acestor "firme" să înceapă cu semnul "%".3-facturi col. Urmărire plăţi impozite.se procedează ca Pentru sumele neplătite/neîncasate la scadenţă servesc listele: ..4-facturi întârziate întârziate întârziate întârziate până la 1 lună până la 2 luni până la 1 an mai mult de 1 an .intrări: Facturi scadente-lei şi Facturi scadente-valută. sunt valabile cele descrise anterior. Celelalte funcţii se utilizează astfel: .Scadenţă clienţi . Listele de mai sus servesc şi ca document justificativ la completarea Datelor informative din situaţiile financiare.. astfel: se pot stabili atâtea intervale câte interesează pentru analiza datelor.

2. scadenţa şi documentul de plată. La această metodă însă. util de exemplu în cazul controalelor şi confruntărilor cu organele fiscale. În Cont datorie se înscrie contul contabil utilizat pentru evidenţa respectivei obligaţii. Soluţia aleasă poate să difere şi în funcţie de volumul datelor de introdus. FOND GARANTARE IMPOZIT VENIT-SALARIATI SOMAJ-ANGAJATOR-3% SOMAJ-ASIGURATI-1% etc. în acest caz se pot înscrie conturile de obligaţii pentru fiecare. de exemplu la plata cu acelaşi ordin de plată a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit vom avea contarea: 581. Utilizând această soluţie.SOCIALE SI FD. ordinul de plată în cont unic se înscrie în încasări şi plăţi pe atâtea rânduri. se pot crea mai multe "Firme". La furnizori şi clienţi interni se poate opta pentru introducerea soldurilor pe facturi sau pe partener. de exemplu un contabil extern poate lăsa lista tuturor obligaţiilor de plată de către societate. Stocuri şi solduri iniţiale La implementare soldurile/stocurile trebuie să fie cunoscute şi trebuie introduse în hMARFA. Pe baza acestora.5 = 5121 1000 lei În hCONT va trebui să repartizăm sumele în baza declaraţiei: % 444 4411 = 581. făcându-se "recepţii" lunare pentru fiecare tip de impozit. câte contribuţii s-au plătit cu acel ordin. Pentru urmărire ulterioară se pot extrage în acest caz fişe "furnizori" cu recepţia. La tip se înscrie "T" . pe fiecare tip de contribuţie salarială în parte. contabilul îşi poate organiza un scadenţar al plăţilor. cu evidenţierea scadenţei lor.Cod %AUTO %CLADIR %DIVID %IVENIT %UBASFS %UBS %TVA Firma TAXA MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZIT CLADIRI IMPOZIT DIVIDENDE IMPOZIT VENIT-SALARIATI BUGET ASIG. Se poate imagina o evidenţă şi mai complexă a impozitelor. BUGET DE STAT TAXA PE VALOAREA ADAUGATA etc. Astfel.SPEC. Dată fiind plata mai multor obligaţii în contul unic. la %UBASFS şi %UBS se trece cont datorie 581. Exemplu de "Firme": %ACC %CAS/1 %CAS/2 %CASS/1 %CASS/2 %CCI %FGS %IVENIT %SOMA/1 %SOMA/2 ACC -ANGAJATOR CAS -ANGAJATOR CAS -ASIGURATI CASS -ANGAJATOR CASS -ASIGURATI CONCEDII SI INDEMNIZ.5 1000 lei 400 lei 600 lei Dacă se doreşte.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA). 29 . pe scadenţe.11.Conturi de trezorerie.

iar dacă sunt mai multe documente. După terminarea implementării comparaţi soldurile din hMARFA cu soldurile conturilor respective din hCONT! 3. trebuie mai întâi studiată Documentaţia de operare şi exploatare– vezi în documentația electronica.1. În cazul în care aţi solicitat unele modificări faţă de versiunea standard. respectând data facturii. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. Fereastră În cazul în care alegem de exemplu 30 meniul Intrari. sau . Particularităţi Aplicaţiile realizate de HAMOR Soft sunt concepute într-un limbaj uniform şi modalităţile de operare sunt comune.Numerele documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie în concordanţă cu sistemul de codificare ales pentru documente. definind un cadru general pentru operarea lui. Soldurile clienţilor interni se introduc cu TFAC (fără rânduri): .pe facturi. cursul de schimb. Dacă din anumite articole există mai multe loturi cu preţuri diferite. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. se creează mai multe documente. deci în fiecare jurnal trebuie să fie mai "mici" decât primul document propriu-zis. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării./Luna curentă) la luna precedentă lunii iniţiale. atunci codul de an să fie mai mic decât anul implementării: 11xnnn.pe facturi. numărul poate să fie de forma: aax000. iar valoarea în lei se va calcula conform cursului introdus pentru ziua respectivă. nu trebuie completate. în aşa fel încât în acelaşi document un articol dintr-o gestiune să figureze o singură dată. modificaţi luna curentă cu <F6>.numai soldul clientului. Secţiunile VAMA şi CHELT. Stocurile se introduc cu documentul NIRT ca un "plus de inventar". Soldurile furnizorilor externi se introduc pe facturi cu NIRE fără rânduri. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării şi valoarea se preia din contabilitate. Soldurile clienţilor externi se introduc pe facturi cu TFCE fără rânduri. La jurnalele de încasări/plăţi se introduce un document de tip sold. Pentru a opera cu uşurinţă programul hMARFA. pot să apară câteva diferenţe faţă de cele descrise mai jos. UTILIZAREA PROGRAMULUI 3. În acest capitol ne vom rezuma numai la particularităţile programului hMARFA.numai soldul furnizorului. sau . iar de aici . respectând data facturii şi cursul de schimb. La validare înscrieţi Total livrare în valută. Dacă soldul se poate introduce printr-un singur document. respectând datele facturilor şi scadenţele de plată. data documentului fiind ultima zi a lunii precedente datei iniţiale a implementării. dacă anul implementării este 2011. iar dacă sunt documente de introdus pentru alte luni. Data documentelor prin care se introduc soldurile trebuie să fie anterioară lunii iniţiale! Fixaţi luna curentă (Contab. Soldurile furnizorilor interni se introduc cu NIRI (fără rânduri): .

căutări.2. articolele etc. într-o grupare logică. 3. se apasă tasta <Enter> şi atunci datele din rândul ales se vor introduce în mod automat (Fig.1. Aceste ecrane ajută la "dezvăluirea" tuturor informaţiilor introduse într-un fişier. trebuie să studiaţi cu atenţie posibilităţile de grupare a informaţiilor pe ecran şi să vă obişnuiţi să le utilizaţi pentru diverse filtrări. sau doreşte să caute într-un catalog câteva date referitoare la articolul cu care lucrează la momentul respectiv. 3. Fig. din care se poate selecta cel căutat. la completarea datelor cerute de program utilizatorul poate fi nedumerit. Fereastra de ajutor Ferestrele de ajutor nu trebuie confundate cu Ferestrele descrise punctul precedent. când câmpurile sunt active. Fig.). este cel mai indicat să apeleze la ferestrele de ajutor. la În multe situaţii. Dacă după apăsarea 31 .Receptii/Intrari şi intrăm într-un jurnal. se observă că primul punct de meniu este Fereastra (Fig.1.2. De fiecare dată când observaţi meniul Fereastra. 3. În cazul în care utilizatorul este nelămurit pe moment cu conţinutul unui câmp de completat. Pentru evitarea greşelilor în completarea datelor se recomandă utilizarea ferestrelor de ajutor în toate cazurile posibile. va arăta lista cu codurile. dacă este cazul. Ele sunt descrise în mod detaliat şi în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. În cazul operaţiilor de Adăugare şi Modificare. care.).3. După poziţionarea cursorului pe rândul selectat. se poate apăsa tasta <F1>.

înseamnă. Pentru păstrarea acestora. ambalajelor etc. iar pe imprimantă se pot scoate o mulţime de liste. etc. de recalculare a preţurilor în lei pentru articolele ale căror preţuri sunt exprimate şi în valută. programul este livrat cu câteva cataloage utile. Există 3 posibilităţi: I.tastei <F1> nu apare nici o ferestră de culoare verde. Liste Aplicaţia este complexă. utilizatorul poate să decidă. se pot introduce feluri de cheltuieli sau orice alt obiectiv urmărit cu ajutorul aplicaţiei. Se modifică numai preţul în lei din nomenclator după introducerea cursului de schimb ales. Aici modificarea poate fi realizată deodată pentru toate articolele exprimate în aceeaşi valută. o descriere amănunţită. pentru care din ele să opteze cu ajutorul listării pe ecran. II.2. serviciilor. care va arăta forma listei în modul în care va ieşi aceasta din imprimantă. produselor. o grupă de care aparţine. În cazul în care se oferă mai multe tipuri de liste din meniul Listare. se va lua în considerare cursul din data anterioară cea mai apropiată. În cazul în care nu s-a indicat un alt curs pentru ziua recalculării. care pe parcursul folosirii programului pot şi trebuie să fie actualizate în funcţie de schimbările din legislaţie şi a datelor operative cu care se lucrează. După această operaţie preţul loturilor de stoc va rămâne neschimbat. sau se pot selecta numai unele articole pentru care se doreşte recalcularea. poziţia din lista de taxe vamale.5 este descris modul de utilizare a listării pe ecran. Recalcularea se face în funcţie de modificarea cursului valutei în care sunt exprimate articolele respective. cota TVA. care fac obiectul activităţii utilizatorului. care se poate modifica doar pe bază de documente. se poate alege Lista sumară:D. Cataloage Există unele informaţii care trebuie să fie permanent la îndemână şi care au o stabilitate destul de mare în timp. Nomenclatorul de articole Nomenclatorul serveşte la introducerea mărfurilor. de alegerea tipului de hârtie. în capitolul I/12. III. Fiecare produs sau serviciu va avea un cod unic. Recalculare preţuri În cadrul Nomenclatorului de articole există un meniu specific. o denumire. Această operaţie se lansează din meniul Loturi de stoc şi este descrisă mai detaliat acolo. În unele situaţii. Problemele legate de setarea imprimantei. Se modifică atât preţul în lei din Nomenclator. unitate de măsură. Acolo. Preţul loturilor de mărfuri cu amănuntul nu se modifică. că trebuie căutat în documentaţie sau utilizatorul trebuie să decidă singur cum anume completeză câmpul respectiv. valoarea în procente a taxei vamale etc. dacă utilizatorul doreşte numai control al totalului care va rezulta din listă. deoarece preţul lor de obicei este şi preţul contabil. sunt descrise în Documentaţia de operare şi exploatare – vezi în documentația electronică. 32 .În plus. cât şi cel din Loturi de stoc. Se modifică selectiv preţul din Loturi de stoc pe baza preţurilor din Nomenclator. 3.

Dacă nu regăsim codul valutei căutate. Există câteva valute. Pentru orice operaţie în valută. Unităţi de măsură Aplicaţia conţine în momentul livrării cele mai uzuale unităţi de măsură. Cursurile se pot evidenţia cu 6 zecimale. Valoarea accizelor se modifică destul de des. Programul nu utilizează accizele introduse aici pentru calculul efectiv al accizelor pe o factură. în funcţie de modificările legislative. 33 . Utilizatorul poate adăuga cursuri de schimb şi pentru alte valute. Pentru produsele sau serviciile care se urmăresc numai valoric. se poate consulta catalogul pentru calculul efectiv. În cazul în care utilizatorul lucrează cu accize. ca la recepţia mărfurilor din import într-o fereastră de ajutor să putem selecta imediat poziţia corespunzătoare mărfii respective şi cota de taxă vamală.aici suma dată se împarte la 100 (de exemplu HUF sau JPY). se va lua în considerare implicit cursul valutei din data operaţiei. precum şi explicaţii privind modul de calcul (dacă se impune). urmăriţi schimbarea valorii acestora prin reglementări şi introduceţi-le pe baza modelului livrat. astfel că în cazul în care lucraţi cu articole purtătoare de accize.Grupe de articole Acest fişier are rolul de a oferi o posibilitate în plus utilizatorului să-şi grupeze mărfurile. Acest catalog va fi actualizat de către utilizator pe parcursul utilizării sau prin upgrade. introducându-le cu Adăugare. De regulă. aplicaţia conţine numai capitolele din Tariful vamal de import al României. el se va considera nemodificat şi se vor efectua calculele la cursul din data precedentă cea mai apropiată. o putem adăuga la listă cu tastele <Alt A>. serviciile etc. produsele. TVA Catalogul de TVA reprezintă enumerarea poziţiilor şi a cotelor de TVA corespunzător reglementărilor în vigoare. taxele corespunzătoare. Taxe vamale La livrare. sau dacă acest curs nu este trecut în catalog. În acest fel se asigură. calculul lor efectiv pe factură se poate seta de către furnizorul aplicaţiei în formulele de validare. urmând ca utilizatorul care realizează importuri să completeze cu poziţiile necesare. Accize Catalogul de accize conţine enumerarea poziţiilor şi a cotelor de accize. Cursuri de schimb În acest catalog s-au trecut la livrare cursurile de referinţă ale Băncii Naţionale a României pentru principalele monede de la sfârşitul anilor precedenţi. pe felurile de mărfuri cu care se lucrează. executată cu programul hMARFA. câmpul respectiv poate fi lăsat liber. la care cursul de referinţă se exprimă în lei pentru 100 unităţi monetare . necesitatea unei asemenea grupări rezultă din metodele folosite de unele societăţi comerciale în urmărirea sintetică a activităţii comerciale. În cadrul capitolului precedent a fost exemplificat modul de utilizare a grupelor de articole. În fereastra de ajutor apelabilă cu tasta <F1> apare lista valutelor deja introduse. care pot fi însă completate de către utilizator după necesităţi. El doar le ataşează unui articol şi la vânzarea acestora.

EU2 etc. bănci.11.31 EUR 4.287700 2010. atunci în dreptul ei se scrie -. Partenerii . Se vor lista cursurile pentru atâtea monede câte încap pe orizontală pe hârtia uzuală cea mai lată. pe monede în Cursurile de schimb mai vechi se pot şterge cu ştergere selectivă. modificare sau ştergere (cu <Alt A>. pot fi atât firme. Părţi Acest meniu principal este compus dintr-o serie de cataloage.dacă ordonarea este după dată. Totuşi anumite cursuri de referinţă se pot păstra. apăsând tasta <F5>. ceea ce se efectuează apăsând tasta <F1> pe câmpul de monedă. ferestre de ajutor etc.10. Dacă anumite monede care nu vă interesează nu intră în listă. care la un loc formează partenerii utilizatorului. 3. acestea se pot completa în cadrul unor personalizări ale aplicaţiei. clienţi.10. 34 . când după apariţia ferestrei de ajutor cu lista de monede se pot face operaţii de adăugare. Punând de ex. selectând perioada (anul. adăugăm moneda EU1. luna) de şters.10.213500 2010.12.289700 2010. Există două posibilităţi pentru a lista cursurile: .În Cursuri de schimb se poate urmări evoluţia cursurilor de schimb. Se pot adăuga şi "monede" în afara cursurilor de referinţă ale BNR. Faţă de varianta livrată. .284800 2010. dacă nu prezintă interes. filtrând denumirea valutei căutate. din program. Dacă de exemplu dorim să urmărim cursul euro la bancile comerciale la care avem cont. Se pot defini şi alte monede. respectiv <Alt S>. cât şi persoane.311100 Cursurile se pot introduce pentru datele la care a avut loc modificarea cursului. când completăm rubrica cursului de schimb .30 EUR 4. În orice împrejurare.3. Astfel pentru zilele din intervalul în care cursul este stabil se consideră valabil cursul precedent datei. <Alt M>.27 EUR 4. Dacă pentru data listată dintr-un rând o monedă nu are curs explicit înscris. Funcţii numerice În forma livrată aplicaţia conţine o serie de funcţii a căror utilitate este descrisă în paragrafele referitoare la scadenţa de plată.26 EUR 4. precum şi la calcululul penalităţilor din Fişe furnizori/clienţi.dacă ordonarea este după monedă. introducând cursurile zilnic sau pentru datele pentru care prezintă interes.20 EUR 4. schimbaţi ordonarea monedelor din Dicţionar astfel ca acestea să fie mai în faţă sau ştergeţi cursurile monedelor şi moneda din Dicţionar. dar în cazul mişcărilor interne partenerii pot fi şi secţii sau gestiuni. Dicţionar În fişierul Dictionar se află unele poziţii de catalog utilizate în cadrul unor codificări. apare o fereastră de ajutor din care îl putem prelua sau în care putem face adăugarea cursului actual. De exemplu (valorile sunt numai exemplificative!): 2010. Monedele sunt definite de fapt în Dicţionar. filtru N pe coloana ca Ultima zi/lună se vor păstra cursurile din ultimele zile ale lunilor. se listează cursurile ordine cronologică inversă. debitori sau creditori diverşi etc.furnizori. se listează un rând pentru fiecare dată selectată conţinând cursurile pentru toate monedele din Dicţionar.

Modificare.de intrare-recepţie a stocurilor şi înregistrare a facturilor furnizori . Orice persoană se identifică cu un cod de 5 caractere (este sugestivă o codificare în care primele trei caractere sunt literele cu care începe numele. orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. secţii Despre specificul conceptelor de gestiuni şi secţii în cadrul aplicaţiei s-a relatat mai pe larg în capitolul anterior. ales de utilizator.de ieşire a stocurilor şi înregistrare a facturilor clienţi . Tipuri Potrivit Legii contabilităţii. unde ele apar în câte o fereastră de ajutor (cu apăsarea tastei <F1>) la completarea câmpului respectiv. codul fiscal. iar ultimele două sunt primele litere ale prenumelui). O firmă este definită printr-un cod de firmă unic pentru această aplicaţie. ţări Cataloagele respective se utilizează în cadrul aplicaţiei pentru completarea mai rapidă a datelor care se referă la firme sau persoane. deci actualizările dintr-un program se pot reflecta şi în celălalt.de încasări şi plăţi 35 . Listare selectivă. judeţe. iniţialele firmei. Trebuie menţionat. Programul verifică codul IBAN introdus. Persoane În activitatea comercială este utilă o listă cu toate persoanele cu care poate avea legături utilizatorul. informaţii de comunicare. iar la sfârşit un text liber în care se pot introduce şi orice alte informaţii care sunt considerate utile. Ştergere. că în cazul în care utilizatorul posedă şi aplicaţia hMISS . în funcţie de denumirea străzii. după care se poate salva cu <Ctrl W>. codul IBAN. dobândind astfel calitatea de document justificativ. urmând ca utilizatorul să le completeze după necesităţi. Gestiuni.Firme În acest fişier se vor introduce acei agenţi economici. În meniurile respective se realizează operaţii simple. cu care firma titulară a aplicaţiei hMARFA are sau este posibil să aibă relaţii. 3.Sistem de secretariat . În afară de iniţialele firmei este obligatorie completarea localităţii în care se află firma respectivă. adresa. Codurile poştale pentru localităţi mai mari se completează manual după catalogul naţional. Localităţi. În aplicaţie există trei categorii mari de tipuri de documente: .firmele şi persoanele sunt într-un fişier comun (depinde de modul de organizare a bazelor de date).. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică.4. Se pot înregistra persoanele cu care avem relaţii la o anumită firmă etc. Adăugare. cum sunt Vizualizare. Documentele trebuie listate pe hârtie şi menţinute în arhivă în condiţii de siguranţă. Cataloagele se livrează cu o mulţime de date deja completate. chiar ajută la completarea lui. denumirea completă.

numit şi număr jurnal. După aceasta.. Un tip de jurnal este definit printr-un cod. factură... De exemplu: În cazul returului de marfă de la client se întocmeşte de obicei o factură obişnuită.MV . Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise..dacă sunt mai multe puncte de încasare-plată.Aceste categorii sunt predefinit: delimitate în hMARFA printr-un cod de jurnal . care se va executa la sfârşitul unei luni.. fiecare document (recepţie. trebuie să ştergem filtrul D. pentru fiecare familie de jurnal sau chiar tip de jurnal se va crea un jurnal contabil corespondent.încasări şi plăţi Pentru simplificarea căutărilor.) va fi grupat într-unul din tipurile de jurnale definite. care cere imediat identificarea facturii cu care s-a făcut livrarea. de listare. . Dacă dorim să vedem şi jurnalele auxiliare pe care le avem în programul de contabilitate generală. De fapt nu este aşa. Aplicaţia conţine însă documentul TFACR (Retur la factură). extras de cont etc. pentru operaţiuni specifice şi altele.ieşiri-vânzări .MI . În concepţia programului fiecărui tip de document îi corespunde ceva specific. După această operaţie se pot şterge jurnalele care nu se folosesc. Jurnalele referitoare la conturi curente sau casă se adaptează conturilor bancare concrete ale utilizatorului şi registrelor de casă .. Tipuri de jurnale Meniul serveşte la definirea tipurilor de jurnale în care se vor înregistra documentele culese sau elaborate în cadrul aplicaţiei. datele facturii referite ne stau în faţă până la completarea facturii retur.MR . .. MIC . jurnal casă . în fişele conturilor şi în cartea mare. facilităţi suplimentare... 36 .. Utilizatorul care dispune de aplicaţia de contabilitate hCONT. Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. Aceste jurnale vor căpăta în final forma de registre-jurnal auxiliare. La înregistrarea sau elaborarea documentelor prin aplicaţia hMARFA. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. La contarea documentelor. . rezultând ierarhii de jurnale. pentru aceasta ne putem deplasa cu cursorul apăsând de mai multe ori simultan tastele <Ctrl ← sau → >. delimitarea operaţiilor după natura lor sau după responsabilităţi. care ar fi TFAC în codificarea acceptată... De exemplu: MIB MIBL MIBL1 MIBL2 MIBV . este vorba numai de diferenţe în modul de contare. Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale.. înregistrările contabile rezultate îşi vor păstra provenienţa (cel puţin a familiei de jurnal în care este înregistrat documentul) şi ca urmare.. va putea "importa" aceste jurnale contabile în evidenţa contabilă generală pentru a le cuprinde în balanţele contabile.recepţii-intrări . jurnalele se detaliază după necesităţi. jurnal bancă jurnal bănci în lei jurnal bancă XXX cont xxx jurnal bancă YYY cont yyy jurnal bănci în valută . La intrarea în acest fişier se observă toate jurnalele care pot fi create în aplicaţia hMARFA. aşa încât aparent se lucrează cu mai multe tipuri de documente faţă de practica obişnuită.

pentru că aici vor intra materialele spre consum. cu codul lor. Prin urmare. Aceste caracteristici pot fi urmărite cu pe documentul TFAC . unde în ferestrele de ajutor o să apară diferiţi expeditori sau destinatari în funcţie de aceste criterii. care se recomandă să nu fie modificate decât de producător sau de distribuitor. marfii: Nume delegat: mijlocul de transport: nr. şi dacă ştergem filtrul D. . codul.parametrii . factura TFAC va aparţine categoriei de operaţii interne taxabile.sunt nişte variabile care setate de către furnizorul programului trebuie cunoscute şi uneori . în funcţie de operaţia economico-financiară pentru care a fost folosit şi poate fi tratat diferenţiat din punct de vedere contabil. în cazul BCM .text liber . gestiuni meniul Vizualizare. De exemplu. precum şi documentele din aplicaţia hMARFA. se poate vedea care sunt documentele utilizate în varianta actuală a aplicaţiei. Tipurile de documente cu care este livrat programul se văd pe ecran.arată jurnalul de modelul.expeditorul materialelor date în consum este o gestiune de materiale o magazie. Ultimele trei coloane dau indicaţii asupra circuitului documentelor şi a părţilor implicate. aviz insot.Tipuri de documente Meniul serveşte la definirea tipurilor de documente cu care se lucrează în aplicaţia hMARFA. .formule de validare . pot interveni .destinatarul este aceeaşi secţie care a emis documentul. Fiecărui document de tip hMARFA îi sunt ataşate o serie de caracteristici.Factură firme.formule de iniţializare . . de exemplu care aparţine documentul.emitentul documentului este o secţie (S). iar TFCE . Aceste informaţii ne vor fi furnizate pe parcursul utilizării programului. . etc. împreună cu jurnalul în care se vor contabiliza. . De exemplu.: . care nu permit validarea acestuia fără 37 din .Factura export se va încadra din punct de vedere al operaţiei TVA la export sau LIC după caz. denumirea şi partenerii care secţii.Bon de consum materiale: .sunt unele formule de control pentru corelaţiile interiorul documentului.sunt unele indicaţii care se referă la ataşarea unor caracteristici chiar de la începutul completării documentului. sau eventual de persoane cu vaste cunoştinţe în gestiune şi programare. persoane.de exemplu la factură se poate completa: Nr. apăsând tasta <F1> o să apară semnificaţia prescurtărilor folosite.sunt câteva rânduri în care se pot scrie unele informaţii specifice acelui document . Dacă ne deplasăm cu filtrul din ultimul rând sub aceste coloane. un document de un anumit tip va putea fi înregistrat după caz într-un jurnal sau altul.firme. respectiv pentru a indica tipul de jurnal în care va fi înregistrat documentul respectiv.tip document .

el poate fi oricând vizualizat.sunt câteva dimensiuni fără care nu s-ar respecta a diferitelor documente .). sau pentru reevaluarea disponibilităţilor în valută. totaluri. modificat sau listat.documente justificative primare . valoare vânzare.de exemplu adresa furnizoruluise poate modifica cu grijă şi salva cu <Ctrl W>.documentul nu va fi inclus în jurnalele TVA (cumpărări sau vânzări). cât şi la vizualizarea documentului în rubrica Stare din "capul" documentului. TVA. înscrise pe document sunt utilizate doar la calculul şi listarea documentului. număr . . .documentul rămâne înregistrat în baza de date. În validare se calculează şi unele elemente ale documentului. . borderoul cecurilor depuse. .sunt formulele de calcul ale diferitelor valori din documentul respectiv . De exemplu.formule de contare . poate fi trecut în starea Anulat prin operaţia de anulare.format pagină imprimarea estetică exemplare. în caz contrar nu este validat. nu şi la modificarea stocului. .documente cumulative . etc. total TVA. ca de exemplu total factură. Un document în starea Anulat poate fi trecut în starea Validat prin operaţia de validare. încasare dobândă băncile de regulă înscriu numai un număr de notă contabilă corespunzătoare. etc. 3. deci al aspectului concret al formularului se pot . valoarea contabilă a articolelor vândute etc.sunt create pe baza altor documente primare.acestea sunt create pentru a realiza contarea unor operaţii de încasări şi plăţi care se realizează fără un document primar (ex. deci este în starea Anulat.sunt create cu scopul de a fi listate şi utilizate în contabilitate ca documente primare . atunci documentul este în stare Validat.factură. . În cadrul distinge: modelului. Ce înseamnă validarea şi anularea (invalidarea) unui document ? Un document creat în hMARFA Validat. adică se va putea afla valoarea totală (operaţia Calcul). .documentul poate fi calculat de program.documentul nu va fi contabilizat de programul hMARFA. respectiv Anulat. Dacă se doreşte schimbarea unor date . Imediat după crearea unui nou document în hMARFA.arată aspectul final al documentului în limbaj informatic. acel document se află implicit în starea Anulat.acest document nu modifică stocurile.preţ contabil.referitoare la margini. Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: .sunt formulele care definesc modul de contare a documentelor cu ajutorul operaţiei Contare automată. etc.respectarea criteriilor impuse. bon de consum. Din punct de vedere al raţiunii trebuie să distingem 3 categorii: creării documentelor din aplicaţie 1. . etc. se poate afla în principal în două stări Starea documentului se poate vedea de exemplu în meniul Facturi/Ieşiri atât pe ecranul de fişier prin conţinutul coloanei "St" (stare). Dacă această rubrică conţine litera "V". 2.documente pentru operaţii specifice . pe extrasul de cont. a soldurilor clienţilor şi furnizorilor externi etc. .formule .formular . 38 . . Un document aflat în starea Validat. Cantităţile intrate sau ieşite.plată comision. se poate verifica ca toate loturile de ieşire să fie cu aceeaşi cotă TVA. de intrare sau interne şi ele devin astfel documente justificative registrul de casă. .

Selectăm operaţiunea dorită şi tastăm din nou <Enter>. Aceste documente se pot folosi de exemplu pentru prezentarea de facturi proforme în cazul în care se doreşte mai întâi încasarea contravalorii mărfurilor şi după aceea livrarea lor efectivă. După terminarea unui document nedefinitivat se mai poate alege şi operaţia Calcul. Astfel. Aici se presupune. documentele în starea Validat sunt documente definitivate.de exemplu registrul de casă . Înregistrarea în jurnalul TVA se execută prin listarea respectivului jurnal din programul utilitar hMARFT pentru luna în care este datat documentul. după care într-o mică fereastră se propune: Validare. acestea vor putea fi validate. În cazul documentelor de încasare şi plată există o diferenţă de nuanţă aici s-a utilizat cuvântul Invalidare pentru a sugera această deosebire. dacă este cazul. În cazul în care se eliberează un document cu număr luat dintr-un interval stabilit prin procedura de numerotare.de persoane care nu sunt iniţiate în contabilitate şi nu pot indica de fiecare dată un cont corespondent. acesta trebuie lăsat în baza de date sub formă anulată. pe baza lor se pot opera mişcările pe fişele de magazie (modificare de stoc). Chiar şi în cazul în care documentul este editat manual. că documentele pot fi completate . Contarea se execută prin operaţia de Contare automată (contare globală de documente pe o anumită lună). după caz). 39 . etc. iar sub formă listată toate exemplarele se pot lega la dosar şi bara cu o linie pe care se înscrie Anulat. acum ne vom rezuma numai la operaţiile de mai sus. ca la închiderea lunii contabilul firmei să revadă documentele în starea Invalidat şi să efectueze operaţia de contare. în jurnalele TVA de cumpărări sau vânzări şi se înregistrează în contabilitatea firmei (Fig. Validare proforma sau Calcul (la unele documente se propune numai Validare. Aceste documente nu modifică stocul. Apar în jurnalul TVA şi în contabilitate. şi operează modificările în stocuri. dar facturile sunt introduse în program pentru evidenţă şi contare.Putem spune că este vorba de un document în faza de "proiect" care nu este definitivat. Spre deosebire de documentele în starea Anulat. Pentru aceasta trebuie. recomandăm să introduceţi facturile anulate pentru a primi şi ele un număr intern şi pentru continuitatea intervalului. dar nu se contabilizează. preţul contabil. După prima completare a unui document şi constatarea corectitudinii celor înscrise se apasă tasta <Enter>. În cazul Validării programul verifică unele corelaţii între datele înscrise în document şi calculează totalul. Cum se execută operaţiile de Validare şi Anulare ? Modul de întocmire a documentelor va fi descris în cele ce urmează. în funcţie de modul de implementare a documentului. . se înregistrează. în jurnalele TVA şi nu poate fi înregistrat în contabilitatea firmei. adică documente validate proform (litera "P" în rubrica Stare). care serveşte la consultarea totalurilor care ar rezulta după Validare. nu este aprobat. care ulterior se anulează.3).deci datele caracteristice tipului respectiv de document. 3. Toate aceste operaţii sunt executate de programul hMARFA. Observaţie: documentele de ieşire mai pot avea şi o a treia stare. Modificarea stocului se execută în momentul validării. deci pe baza lui nu se pot face încă operări pe fişele de magazie. Prin urmare. Documentele astfel introduse sunt luate în considerare .de exemplu la calculul soldului de casă -.

deci s-a reuşit anularea Dacă documentul este validat. În acest capitol ne vom rezuma la unele probleme general valabile de operare. atunci putem intra direct în familia MR.selectăm meniul Modificare . În cadrul fiecărui jurnal sunt predefinite tipurile de documente specifice cu care se poate lucra. 3.Abandonare: se tastează <Esc>. Atenţie! Nici un document nu se poate modifica sau şterge înainte de anularea lui.5. Modificarea se următoarele 3 moduri: poate sfârşi într-unul din . bon de predare produse finite.Fig. . urmând ca problemele de întocmire concretă a documentelor de diferite tipuri să fie prezentate în capitolul următor. etc. mărfuri cheltuieli produse servicii Dacă dorim să vedem pe acelaşi ecran toate intrările.după apăsarea tastei <Enter> ni se propune Validare sau în cazul documentelor de Încasare/Plată. la fereastra de intrare în jurnale trebuie şters filtrul implicit "J" . procedăm în felul următor: .Anulare: cu <Enter> sau <Ctrl W> se activează fereastra de anulare. 3. Dacă dorim să anulăm un document deja validat. Tipurile de documente care se pot crea în acest jurnal de recepţii se pot alege dintr-o fereastră care apare la operaţia de Adăugare şi ele sunt de tipul: notă de intrare-recepţie.intrăm în documentul ales .după anulare se poate urmări în coloana St (Stare) dacă a dispărut litera P sau V de lângă document. În plus.3. Invalidare . Familia de jurnale de recepţii este acesteia se pot defini după genul de ultimul nivel cum sunt: MRIM MRIX MRP MRS Recepţii Recepţii Recepţii Recepţii codificată cu MR.dacă avem un document format din mai multe ferestre. cu ajutorul tastei <Tab> activăm fereastra din partea de jos a ecranului (această operaţie se poate execută şi mai rapid: după intrarea în document se apasă simultan tastele <Ctrl W> . . 40 . iar în cadrul activităţi desfăşurate jurnale de materiale. Intrări Recepţii/Intrări Acest meniu serveşte la adăugarea documentelor de intrare a diferitelor stocuri în gestiunile unităţii patrimoniale. documentele care au rânduri nu se pot şterge înainte de ştergerea individuală a fiecărui rând.Modificare model: se modifică Modelul şi se părăseşte ecranul cu <Ctrl W>.

acestea se pot vedea pe ecran după mai multe criterii de grupare. Se mai poate modifica şi Număr comandă.de exemplu data. scadenţa (dacă intervin schimbări în înţelegerea cu partenerul sau dacă s-a plătit parţial şi există un termen fixat pentru următoarea plată). ceea ce serveşte ori pentru urmărirea efectivă a cheltuielilor pe comenzi. se poate apela tasta <F1>. se poate apela cu <Shift F9> calendarul. cu ajutorul căruia se poate selecta data dorită. dacă este modificabilă manual. sau se poate schimba numărul de zile sau data scadenţei.apăsând tasta <F10>. selectăm rândul de modificat şi apăsăm <F10>. Data scadenţei.comenzi Vamă Cheltuieli De plată Operaţii TVA Cu operaţia de Vizualizare se pot vedea toate datele documentului selectat. celelalte referinţe recalculându-se în mod automat. Apoi reintrăm în Modificare şi pe câmpurile care au un fond albastru închis putem efectua modificările dorite . Operaţia Adăugare serveşte pentru crearea de noi documente de intrare.Atenţie! Unele liste care se referă la totalitatea recepţiilor se pot obţine numai cu filtrul implicit "J" şters. dacă numărul acestuia incrementat de program ne convine. Prin operaţia de Modificare se pot schimba datele dintr-un document deja întocmit. Cu ocazia completării scadenţei. Alegem tipul de document care corespunde scopului propus şi ne uităm. Dacă documentul a fost validat. În caz contrar trebuie să înscriem numărul corespunzător.1. acestea se pot vedea mai detaliat . număr document primar. ori pentru obţinerea altor informaţii de grupare. care indică apăsarea tastelor <Alt V> pentru vizualizare rânduri. trebuie şters întreg documentul sau rândul recepţionat în gestiunea necorespunzătoare. fără a anula documentul. Simultan. etc.deci se văd loturile de intrare . trebuie să efectuăm mai întâi operaţia de Anulare după procedura descrisă mai sus. Dacă dorim modificarea acestora. şi apare calculatorul de scadenţă cu ajutorul căreia se poate face o completare mai uşoară. putem însă schimba datele referitoare la modelul documentului (are sens dacă se doreşte listarea sub o formă diferită). În cazul recepţiilor. gestiunea în care a fost recepţionat lotul. inclusiv rândurile acestuia. care arată. deci numai când vedem la un loc toate jurnalele de intrări ! De exemplu: Facturi de plătit (în lei sau valută) Facturi scadente (în lei sau valută) Primul meniu din ecranul de recepţii este o Fereastră care a fost descrisă şi la paragraful 3. Prin Modificare. după informaţiile care sunt necesare la un moment dat: Recepţii Furnizori (în lei) Furnizori (în valută) Furnizori . În cazul rândurilor. de gestiune. rămâne accesibilă şi după validarea documentului. etc. În cazul în care dorim să modificăm în rândurile documentului. ne poziţionăm cu <Tab> pe ultimul tabel. Atenţie ! La operaţia Modificare nu se pot modifica datele de genul: tipul şi numărul documentului. valoare. 41 . că rândurile se pot modifica cu <Alt M> sau şterge cu <Alt S>. Astfel se poate schimba data scadenţei pentru un document validat.

scadenţa plăţii (dacă are sens) . Capul documentului . în cazul în care avem cheltuieli suplimentare pe un alt document .după număr recepţie.pe gestiuni. . II. furnizori.gestiunea (se completează numai dacă toate loturile se recepţionează în aceeaşi gestiune) . Aici se pot detalia preţurile de cumpărare. adaosul comercial. se poate menţiona data expirării. .) Textul liber este văzut printr-o fereastră de 2 sau 4 rânduri.numărul. unul câte unul cu <AltS> în cadrul operaţiei de Modificare.număr comandă (dacă se utilizează) . .de exemplu o factură de transport care se referă la articolele în curs de recepţionare . se pot trece unele observaţii cu privire la lotul respectiv.liste utilizator: . Listarea oferă în cazul documentelor de intrare mai multe posibilităţi: . Text liber . .în lei şi valută. Operaţia Ştergere se utilizează la ştergerea individuală a unor documente care nu mai sunt considerate necesare sau au fost concepute greşit.sumele de total din factură şi TVA.opţional.dacă cele două loturi conţin articole fungibile (termenul consacrat din legislaţia contabilă). 42 .lista recepţiilor. procedăm astfel: . În timpul scrierii textului liber rândurile defilează de jos în sus. etc. pe gestiuni. cu cheltuieli şi vamă. ţinând cont că ele vor apare tipărite şi pe document.listarea individuală a recepţiilor .din jurnale: .reprezintă datele de identificare: .Documentele de intrare şi ieşire sunt compuse din 3 părţi principale: I. tipul şi data documentului creat . se văd cantităţile intrate şi stocul. Redactarea textului liber se execută prin introducerea rând cu rând a observaţiilor dorite. într-un singur document de recepţie a aceluiaşi articol în aceeaşi gestiune.se poate alege varianta "cu cheltuieli" a documentului .furnizorul .cu subtotaluri pe zile.de exemplu factura pe baza căreia se face recepţia . cele două loturi se recepţionează într-un singur lot calculând preţul unitar mediu astfel: PuMediu = (Cant1 x Pu1 + Cant2 x Pu2)/(Cant1 + Cant2) . Tot aici se definesc şi gestiunile în care se recepţionează stocul (dacă nu s-a definit o gestiune comună în capul documentului) Atenţie ! Aplicaţia hMARFA nu permite recepţia de mai multe ori.intrări de mărfuri în magazin (raport de gestiune). În cazul în care avem pe un singur document al furnizorului acelaşi articol la preţuri diferite. .se pot înscrie detalii referitoare la operaţia respectivă (explicaţii etc.numărul şi data documentului primar .dacă articolele din cele două loturi nu sunt fungibile. se poate stabili preţul de vânzare. deci mai întâi trebuie şterse rândurile. Ştergerea se efectuează numai pentru documentele care nu au rânduri. Rândurile documentului Rândurile reprezintă de fapt intrările de stocuri din diferite articole. atunci trebuie diferenţiate şi în Nomenclatorul de articole şi vor avea coduri diferite.operaţia TVA (un cod pe baza căruia se va cuprinde în jurnalul TVA) . III.

Stocurile pot fi urmărite simultan doreşte să le vadă utilizatorul: stocuri stocuri stocuri stocuri după mai multe criterii. Stocuri Loturi de stoc Stocurile se văd pe ecran pe loturi. Loturile se pot vedea pe ecran. atât în lei.se pot lista furnizorii neachitaţi. cât şi în valută. Loturi de intrare Loturile de intrare sunt de fapt articolele care au fost recepţionate cu un singur document de intrare. din experienţa acumulată. preţul de vânzare şi contul de stoc pe care se contabilizează mişcările articolului respectiv. Liste utilizator: . Se pot urmări şi zilele de întârziere la plată. Schimbând ecranul cu Fereastra.condiţii de livrare. etc. având specificul. număr comandă etc. Se pot lista . care se formează mai rapid. 3. chiar dacă stocul s-a epuizat sau este negativ..6. se pot afla detalii despre denumirea.. furnizori. după cum dintr-o gestiune dintr-un anumit articol mai mari decât o anumită cantitate intrate cu un anumit document de intrare. Pentru ziua listării se poate alege lista 2.datele de intrare ale fiecărui lot. iar pentru perioadele precedente se alege lista 1. detalii despre denumirea Cu Vizualizare se pot vedea pe ecran cantităţile intrate. care se formează parcurgând toate încasările/plăţile. Cu ajutorul meniului Fereastra se pot vedea loturilor. . calitatea produsului etc.se pot urmări plăţile de efectuat pe scadenţă.din familia de jurnale:(ştergând filtrul "J" apar toate recepţiile şi se intră în jurnalul MR.din oferte primite. că pe tot parcursul mişcării lor. în coloanele Aceste criterii se pot obţine prin poziţionarea filtrului dorite şi introducerea ca filtru a condiţiilor dorite. de transport. de plată.lista adaos comercial calculat relativ la valută .<Page Down>. utilizatorul îşi poate nota firmele de la care se pot aproviziona anumite articole . preţurile. ele îşi păstrează provenienţa.): . la un loc cu eventualele observaţii . adică cu documentul de recepţie ataşat. în aceeaşi valută etc. adică vor fi legate de documentul de intrare în unitate.după filtrările necesare. Această listă se poate obţine şi pentru alte zile decât ziua listării.loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Furnizori/Articole Meniul Furnizori/Articole serveşte pentru evidenţa posibilităţilor de achiziţie pentru unele articole.se pot lista documentele de intrare filtrate după criteriile dorite de exemplu de la acelaşi furnizor. ne putem deplasa direct de pe un articol pe altul. Dacă folosim tastele <Page Up>. . Astfel. 43 .

Înaintea listării se recomandă filtrarea pe ecran a gestiunilor pentru care dorim să listăm stocurile. În acest caz criteriul de grupare este numărul recepţiei.Recalcularea automată a preţurilor de livrare şi vânzare a stocurilor pe baza modificării preţului de livrare sau a cotei TVA efectuate în prealabil în Nomenclatorul de articole. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră numai atunci când se înregistrează la un preţ la care nu a existat până în momentul respectiv. Prin operaţia de Listare se pot obţine cataloage de preţ. câte fişe ţine pentru unul şi acelaşi articol şi după ce criterii. apare o fereastră de avertizare. dar pe baza observaţiei de mai sus dă posibilitatea utilizatorului să obţină fişele şi lista de stocuri şi în al doilea sistem. poate avea una sau mai multe fişe pentru că poate exista în gestiuni diferite. 2. Pentru a răspunde ambelor sisteme de evidenţă. .loturile de stoc la: preţ unitar de cumpărare preţ unitar contabil preţ unitar cu ridicata preţ unitar de înregistrare preţ unitar livrare catalog preţ livrare valută din nomenclator preţ unitar vânzare catalog Fişe de magazie Fişa de magazie în hMARFA este un raport care grupează în ordine cronologică mişcările (loturile de intrare şi de ieşire) ale unui articol (produs.pe baza modificărilor impuse prin Funcţii de conturi. A doua variantă de evidenţă se întâlneşte la firme mari care au producţie de serie sau comerţ cu multe sortimente.) în cadrul unei gestiuni. Unui articol i se deschide câte o fişă nouă pe fiecare gestiune în care intră. Există două sisteme de evidenţă uzuale: 1. Depinde de utilizator (de felul în care şi-a organizat evidenţa). data expirării şi observaţiile. Un articol. marfă. dar aprovizionate de la furnizori diferiţi fără constanţă în preţuri. Prima variantă de evidenţă se foloseşte de regulă la firme mici cu producţie de unicate şi serie mică sau comerţ cu sortimente puţine. programul hMARFA lucrează implicit în primul sistem. de fiecare dată când se recepţionează un lot nou şi se urmăreşte pe această fişă distinct epuizarea stocului. Operaţia de Modificări selective are două opţiuni: . 44 .Modificarea conturilor de stoc în cazul în care se doreşte reorganizarea contabilităţii analitice . Liste utilizator: . Comparând cele două variante. condiţii de livrare etc. codul articolului şi codul gestiunii. material etc. Înainte de efectarea operaţiei. Stocul pe o asemenea fişă variază în ambele sensuri (scădere şi creştere). loturi.lista adaos comercial calculat relativ la valută . liste cantitativ-valorice de stocuri. etc. cu preţuri diferite sau provenienţă diferită. definit prin codul lui. codul gestiunii + preţul contabil.În cadrul operaţiei de Modificare la Loturi de stoc se pot modifica doar adaosul comercial sau preţul de vânzare. Criteriul de grupare în acest caz este codul articolului. dar cu furnizori puţini în condiţii stabile de preţ şi livrare. se constată că de fapt fişele în varianta a doua sunt o reuniune a mai multor fişe din prima variantă.

4. 3. să selecteze acele mişcări din care se vor alcătui fişele. De exemplu: G MA MR Materii prime si materiale Magazin cu amanuntul Depozit marfuri cu ridicata b) Articolul este denumirea produsului. e) Grupa înseamnă o detaliere a apartenenţei în cadrul gestiunii. număr recepţie etc.-tigari. bauturi Marfuri nealimentare f) Contul înseamnă gruparea după contul contabil ataşat lotului respectiv. De exemplu la mărfuri putem avea: MA1 MA2 MN Marfuri alimentare Marfuri alim. Ce înseamnă aceste criterii luate individual? a) Gestiunea-gruparea se va face în funcţie de gestiunea de care aparţine lotul respectiv. alegeţi oricare tip de extragere care nu conţine cuvântul lot! d) Preţul ca criteriu înseamnă. În urma selectării loturilor de intrare. De exemplu. Fig. mărfii. la câte preţuri a fost recepţionată.. Dacă facem de exemplu o selecţie alegând criteriul selectat în fig. din loturile de intrare. că articolele vor fi diferenţiate şi în funcţie de preţul contabil. programul extrage loturile de ieşire aferente acestora. aceeaşi marfă va apărea în atâtea poziţii..4. Criteriul de grupare selectat din lista de opţiuni de mai sus permite utilizatorului să aleagă dintr-o serie de posibilităţi de grupare/detaliere a mişcărilor extrase. a).f). 3. 45 .Listarea fişelor de magazie se execută la cerere pe baza unor criterii: Criterii Criterii Criterii Criterii Criterii de de de de de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor grupare mişcări pe fişe selectare fişe pentru listare ordonare fişe în cadrul unei liste totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor Criteriile de extragere mişcări pentru alcătuirea fişelor permit utilizatorului ca prin condiţii puse asupra codului de gestiune. de articol. vom obţine fişe separate ale articolelor pe fiecare document de intrare şi pe grupe în cadrul gestiunii. etc. Dacă doriţi să listaţi o listă de inventariere. Criteriile de grupare din figura de mai sus conţin combinaţii ale celor de la lit. De exemplu: G-CUIE G-SCANDURA M-APA-MINERALA M-CAFEA-M Cuie 50 Scandura stejar Apa minerala Cafea macinata c) Lotul înseamnă cantitatea intrată dintr-un articol cu acelaşi document de recepţie.

G M-CAFEA SOLUB....... marca Cafea solub. .. .... dar fără defalcare pe luni.... .00 15. . Cafea solub.00 720...... .......... .80 15544.. recepţie. ..00 85...00 345 Produse finite 0..00 720.. .00 ...... .000 9.50 6119.|Denumirea bunurilor| Codul sau | |-----------------------------|PRET |-------------------------|VALOAREA|-----------| |crt........00 100...... . .. G M-CAFEA SOLUB. ...75 24000.. .00 8800.00 2300. .. .75 46 ..... ..... ...debit Val.. .... marca Cafea solub.....inv.....000 300........ ....... ... ... 5. Cele 5 definite şi pentru această listă. că se pot lista chiar şi ulterior situaţii care reflectă stocurile de la sfârşitul oricărei luni pentru care am avut date introduse în aplicaţie.. .. .00 18...00 1500.... 6.M| Stocuri | Diferente |UNITAR| | Diferente | DE | | | | | | | |-----------------------------| | Valoarea |-----------|INVENTAR|Valo-|Motiv| | | | | |Faptice|Scriptice|Plus |Minus| | |Plus |Minus| |area |(cod)| --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GESTIUNEA: MR -> Depozit mărfuri cu ridicata 1......00 600... În mod analog. Se poate opta pentru fişe în care mişcările sunt defalcate pe luni sau pentru fişe cu mişcări înşirate cronologic. .... G M-DETERGENT A KG M-DETERGENT A KG M-FAINA KG M-PAHAR CRISTALSET M-TIGARETE B CAR . M-CAFEA SOLUB. ..... ........000 1060.. . .. gestiune. 2.. ....... Exemplu de listă Balanţă sintetică în care între criteriile de grupare a figurat şi contul contabil: Balanta sintetica luna: 07/20....) Criteriile de ordonare fişe în cadrul unei liste permit utilizatorului să definească ordinea de listare a fişelor selectate.. 8..........000 300....50 105123.. ieşirile şi stocurile finale.00 200.... ----------------------------------------------------------------------------Grupa Denumire grupa Sold initial Val. se pot lista mişcările.00 3021 -Materiale auxiliare 0..00 28350..| inventariate | nr.. .. 3131.Criteriile de selectare fişe permit ca din fişele alcătuite prin grupare să poată fi listate numai o parte (fişele unui anumit articol.. .000 500...00 3... marca Detergent marca.....000 160. 0.....00 55.00 9450.........000 350.. Făină albă Pahare cristal Ţigarete marca... ..00 81..... de natura ob... Criteriile de totalizare a mişcărilor în cadrul fişelor permit obţinerea stocurilor (soldurilor) de început de lună şi rulajele lunare ale intrărilor şi ieşirilor (cantitativ şi valoric) pe fişe.00 11909...... .... intrările.....25 80. . Aceste balanţe au un rol deosebit prin faptul.. . ..00 303 Mater..... .... ..... etc...... . .....80 TOTAL .90 85.......00 0.. tipuri de criterii pot fi Balanţele de materiale conţin date cantitative şi valorice cu stocurile iniţiale.... ..... ... După inventarierea faptică se trec manual pe aceste liste stocurile găsite la faţa locului şi se calculează diferenţele în plus sau minus. .. 7. credit Sold final ----------------------------------------------------------------------------... ..inventar |U.. .. .... Detergent marca.. 1455...00 900.... 72... ..... . .. ... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | CANTITATI | | VALOAREA CONTABILA | |DEPRECIEREA| | Nr....00 13646..00 765...00 66.1 -Marfuri cu ridicata 3131... ... .50 4867.30 Listele de inventariere care se pot obţine pe gestiuni la sfârşitul oricărei luni corespund de fapt inventarului scriptic.000 .00 371..50 371....80 66.... TOTAL GESTIUNE 251738...00 1050... .00 18532.2 -Marfuri cu amanuntul 0.... .....00 2500... . .... 301 Materii prime 0.. .. 4..00 74200.. 3.... .00 70. ..... De exemplu: Lista de inventariere Data: 31 decembrie 20. ... .

3.în meniul Încasări/Plăţi . Documentele de ieşire au o structură asemănătoare celor de intrare .5. text liber şi rânduri. . atunci însă lista se formează puţin mai încet. Se pot specifica alte date calendaristice. retururile . de tipul: aviz de expediţie. detalii despre clienţi sau comenzi.3. aviz de însoţire marfă.facturi neîncasate . -facturi scadente .ne poziţionăm filtre: . în care putem opta pentru o listă rapidă (Tip 2) care parcurge numai partea neîncasată a facturii şi o listă mai lentă (Tip 1) care parcurge încasările. de exemplu ultima zi a lunii precedente. Documentele completate de mână se introduc în program pentru o evidenţă completă. factură. Documentele se pot lista pe imprimate în prealabil tipărite sau pe hârtie albă. semnate. Apare însă o fereastră.se poate lista situaţia facturilor neîncasate. Adăugare şi Ştergere se efectuează la fel ca şi în cazul documentelor de intrare şi au fost descrise mai sus. Ieşiri Facturi/Ieşiri Meniul Facturi/ieşiri este locul unde se întocmesc sau se introduc documentele de ieşire a diferitelor articole.) .în .în . că coloanele pentru această situaţie se pot modifica conform celor descrise la Funcţii numerice. reevaluate la cursul de schimb din ziua listei. Reamintim.după înregistrarea documentelor de încasare de care dispunem la un moment dat .7.ca şi în cazul precedent. Modificare.în firma F-0010 din anul 2011 cu cu Fereastra la (1. financiar-contabil. -lista facturilor . numărul de regim special. Lista conţine şi informaţii referitoare la facturile scadente la data respectivă şi calculează numărul de zile de întârziere. În cadrul ieşirilor ecranul poate fi schimbat cu meniul Fereastra. lista se formează pentru data curentă.listare factură/document de ieşire . bon de consum. dar are avantajul că poate reconstitui situaţia încasărilor pentru o dată anterioară. dar nu se listează. cât şi pentru management: . se poate specifica ziua în care dorim să obţinem lista. Dacă nu se specifică data.Facturi-lei) şi introducem coloana Data: 2011 coloana Client: F-0010 coloana Total fact. ştampilate după caz. Cu ajutorul tastelor <Ctrl ← sau → > ne deplasăm în ultimul rând de pe ecran (ecranul fiind schimbat cu meniul Fereastră în poziţia dorită) şi putem introduce mai multe criterii de filtrare în mai multe coloane.se listează documentele de ieşire create pentru a fi verificate.: >1000 următoarele 47 . astfel putem studia datele documentelor de ieşire.au de obicei cap document. Exemplu: Care au fost vânzările către valoare mai mare de 1000 lei? (Fig.dacă este cazul. de exemplu pentru sfârşitul lunii precedente. Aceeaşi listă se poate obţine separat şi pentru facturile în valută neîncasate. documente de retur etc. Operaţiunile de Vizualizare. Listarea permite obţinerea unor situaţii utile atât pentru compartimentul desfacere.se obţin liste după diverse criterii alese de utilizator.

se pot obţine liste pe comisionari şi distribuitori II. 3.cmd.comandă în fiecare factură. acestea se listează cu Lista facturilor.lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe Număr comandă În capul documentelor de ieşire poate fi introdus un câmp numit Număr comandă (Nr. III.comisionarii şi distribuitorii se pot codifica în Dicţionarul care apare în fereastra de ajutor apelată cu <F1> astfel: C: vânzări realizate prin utilizator C-F-XXXX: vânzări prin firma XXXX C-P-XxxX: vânzări prin persoana fizica XxxX . Apare şi în documentele de intrare. Loturi de ieşire Loturile de ieşire sunt de fapt rândurile documentelor de ieşire.lista adaosului comercial pe grupe de mărfuri şi mărfuri . Când se utilizează pe documente interne: urmărirea consumului de materii pe comenzi.în valută .lista adaos comercial pe mărfuri .Fig.completând câmpul Nr. văzute cu ajutorul Ferestrei din mai multe unghiuri: Loturi de ieşire Facturi-articole Articole-clienţi Comenzi-articole Centre-articole Liste: . activităţi etc. Dacă sunt mai multe poziţii. Urmărirea unor comenzi.5. Se poate utiliza pentru evidenţa vânzărilor pe comisionari şi distribuitori: .loturi de ieşire cu subtotaluri pe articole . . 48 .) care nu este obligatoriu să fie completat.lista adaosului comercial pe mărfuri .liste utilizator: facturi neîncasate pe clienţi ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) lista facturilor emise lista facturilor de export. contracte importante. dar sunt situaţii când el poate fi util: Exemple: I.liste utilizator: .

Încasări/Plăţi Operaţiile de încasări/plăţi sunt consemnate în documente de încasări/plăţi. fie de parteneri. Aceste informaţii sunt consemnate în secţiunea Reprezentând. iar unul definit pentru o familie se poate utiliza în toate jurnalele familiei. Într-un jurnal se pot înregistra operaţii de încasare/plată într-o singură monedă. De exemplu: Cod MI MIB MIBL MIBL1 MIBV MIBV1 MIBV2 MIC MICL MICL1 MICV MICV1 MIE MIR MIX Denumire Încasări şi plăţi Conturi la bănci Conturi la bănci . Jurnale.3. doar dacă documentele de stabilire a creanţei/datoriei au fost întocmite sau au fost măcar înregistrate în hMARFA. file. cec. compensare etc. Documentele de încasare/plată sunt întocmite fie în societatea gestionată. iar cele de la nivele superioare sunt familii de jurnale. Celelalte creanţe şi datorii sunt evidenţiate şi stinse în contabilitate.pe locuri de încasare/plată (casa.) . Stingerea creanţelor şi a datoriilor este pusă în evidenţă (chiar în mod analitic) în hMARFA. Partenerul (Plătitorul de la care încasăm sau Beneficiarul căruia îi plătim) este fie o persoană juridică (Firmă). Un tip de document definit pentru un tip de jurnal se poate utiliza numai în acel jurnal. rezultând ierarhii de jurnale..) Jurnalele se pot grupa în familii de jurnale. Jurnalele de la ultimul nivel sunt jurnale propriu-zise.pe forme de încasare/plată (numerar. se încasează şi se plătesc avansuri etc. Este cazul facturilor de la furnizori şi a facturilor pentru clienţi. virament.în lei Cont xxx bancă XXX în lei Conturi la bănci . Structura ierarhică este definită de codul jurnalului. în cazul operaţiilor de încasări/plăţi prin casă se procedează la emiterea unui document intern: dispoziţie de încasare/plată prin casierie. dar întotdeauna sunt înregistrate în societatea gestionată.8. Moneda jurnalului se decide la deschiderea lui. al documentului de încasare/plată..în valută Cont xxx bancă XXX în USD Cont xxx bancă XXX în EUR Casă Casă în lei Casă XXX în lei Casă în valută Casă XXX în USD Cecuri primite Diferenţe din reevaluare Alte tipuri de încasări/plăţi Observatii familie familie familie jurnal familie jurnal jurnal familie familie jurnal familie jurnal jurnal jurnal jurnal de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale de jurnale Tipurile de documente utilizate se pot defini la nivelul jurnalelor sau la nivelul familiilor de jurnale. conturi diferite la bănci etc. înregistrări şi documente de încasări/plăţi Înregistrarea documentelor se face în jurnale în mod cronologic: . atunci 49 . la firme mai mari. De regulă. Prin operaţiile de încasări/plăţi se sting creanţe şi datorii. fie o persoană fizică (Persoană).

stările unei înregistrări Închiderea este operaţia prin care se stabileşte soldul filei şi se creează o înregistrare de tip Sold. În hMARFA încasările şi plăţile se fac în aceeaşi monedă în care a fost stabilită creanţa. Criteriile de grupare sunt variate şi sunt controlate de utilizator: o o o o o o filă filă filă filă fila filă = = = = = = înregistrările din casă dintr-o zi înregistrările din casă dintr-o perioadă (câteva zile) un extras de cont cecuri primite care urmează să fie depuse la bancă în aceeaşi zi un proces-verbal de compensare încasările dintr-o zi la punctul de facturare Programul permite ca într-o filă să fie înregistrări din mai multe zile şi permite ca pentru o zi să existe mai multe file. lei).de tip borderou: nu prezintă interes soldul jurnalului. Deci un jurnal este compus din una sau mai multe file de jurnal. fila se deschide pentru a se putea adăuga înregistrări şi a modifica sau şterge cele existente. respectiv datoria. . obţinem rulajul filei. Dacă sunt înregistrări care sunt considerate anulate. Exemplu: Casă. Dacă încasarea sau plata s-a făcut în altă monedă. Închidere şi validare.de tip registru: după fiecare filă se calculează soldul jurnalului prin operaţia de Închidere.. Tipuri de jurnale I. jurnale de tip registru şi este Operaţia inversă este ştergerea soldului corespunzător filei. Listând fila tip borderou. indiferent dacă sunt sau nu validate. Cont bancar Listând fila tip registru obţinem: . II. La jurnalele în lei.rulajul filei. Soldul se calculează plecând de la soldul filei precedente (în sensul numărului de filă) şi adunând sau scăzând sumele din toate înregistrările din filă. se înscrie codul valutei în rubrica următoare (ajutor tasta F1). . O filă poate să fie închisă doar dacă şi fila precedentă este închisă. dar soldul lor iniţial este 0. înregistrările sunt grupate în file. ci doar rulajul fiecărei file.când se precizează soldul. Prin ştergerea soldului. la care o să apară cursul de schimb şi suma în lei. mai întâi moneda încasării sau a plăţii trebuie convertită în moneda creanţei sau a datoriei. Închiderea filelor este obligatorie în opţională în jurnale de tip borderou. 50 . În cadrul jurnalelor. se înscrie suma în lei în ultima rubrică (. Exemplu: Cecuri primite. Încasările la punctul de facturare În aceste jurnale nu este obligatorie Închiderea după fiecare filă.soldul filei precedente. Se poate şterge doar soldul ultimei file închise. . . Şi aceste jurnale trebuie deschise cu un sold iniţial pentru a indica moneda.soldul filei. iar filele sunt compuse din înregistrări ale documentelor de încasare/plată. După introducerea sumei în valută. fără precizarea unei valute.. acestea trebuie să aibă suma 0.

evidenţiate fie în hMARFA. cele două activităţi se întrepătrund. O înregistrare se poate valida dacă s-a stabilit exact creanţa sau datoria care trebuie stinsă. Deci. unde gestionara ţine evidenţa sumelor ce sunt rulate prin casă şi a soldului de casă. 51 . Aceste înregistrări vor fi cu suma 0 şi cu menţiunea "anulat" în explicaţii. Acestea trebuie şterse sau se pot păstra în stare nevalidată. Astfel. închide filele. a fost precizată recepţia sau factura. . de care răspunde în general contabilul. Ea introduce înregistrările în jurnal.stingerea creanţelor şi datoriilor. Ea răspunde pentru sumele rulate şi pentru soldul casei şi consemnează terminarea activităţii sale ("semnează") prin închiderea filei.înregistrarea nu este contabilizată. dacă plata/încasarea se referă la o factură . dar cu sumă 0.. fie trebuie cunoscută factura încasată sau plătită. Se pot valida şi înregistrări neînchise. La sfârşitul lunii rămân un număr de înregistrări nevalidate care trebuie analizate. Înregistrările pentru care Stare=" " sunt considerate nevalidate. putem să introducem şi filele anulate pe ziua anulării în casă. în sensul că persoana. O înregistrare este contabilizată doar dacă este validată. dacă dorim să urmărim toate numerele din intervalul de numerotare ale unui bloc de chitanţe. La o firmă mică care ţine evidenţa cu hMARFA. Contabilul modifică înregistrările în secţiunea Reprezentând şi Cont corespondent şi "îşi pune semnătura" prin validarea înregistrării. Stabilirea corectă a creanţei sau a datoriei şi stingerea acestora în evidenţa firmei este o altă activitate. sunt gestionate de persoane diferite şi Cazul frecvent este casa. În jurnalele de încasări/plăţi nu este admisă prezenţa înregistrărilor anulate. dar nu anulate.evidenţa sumelor din casă sau bancă. Din acest motiv validarea este permisă abia după ce s-a stabilit contul corespondent. poate stabili de cele mai multe ori creanţele şi datoriile şi astfel poate să valideze aceste înregistrări. . De ce sunt necesare aceste două operaţii ? Înregistrările de încasare/plată servesc pentru: . De exemplu. Starea validată este marcată prin "V" în coloana St. modificate şi validate de contabil.Validare/Invalidare înregistrare de încasare/plată Validarea este operaţia prin care: .înregistrarea se consideră "bună pentru contare".se stinge datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de client. de obicei ulterioară. fie în contabilitate. care introduce înregistrările de încasări şi plăţi. Operaţia inversă este Invalidarea prin care: .se restabileşte datoria sau creanţa. putem obţine lista cu toate încasările care s-au realizat din acel chitanţier. pentru a nu influenţa rulajul şi soldul filei. De multe ori cele două funcţiuni chiar la momente diferite. fie trebuie cunoscut contul corespondent. dacă filtrăm primele caractere ale numărului de regim special. Se poate invalida şi o înregistrare dintr-o filă închisă. dacă în secţiunea Reprezentând..

Registrul de casă . Sunt trei tipuri de liste: .Procesul-verbal de compensare.document: dacă documentul este întocmit de firmă. Starea acestora se modifică împreună cu starea recepţiilor care le-au generat.filă de tip registru (cu sold şi rulaj).familie de jurnale: listare selectivă 3. b) din jurnalul de casă . Astfel: a) din jurnalele de bancă . pe parteneri.fila: lista unei file conţine lista tuturor înregistrărilor din filă. Dacă dorim să realizăm fişe pentru o altă perioadă.jurnal: listare selectivă . . implicit această perioadă este luna curentă.Borderoul ordinelor de plată depuse la data de . Listare Listarea se poate face la mai multe nivele: . închisă. În momentul închiderii se modifică automat suma din înregistrarea REEV în aşa fel încât. Aceste înregistrări sunt marcate cu "F" în câmpul Stare. formular şi formule de model. care poate servi la completarea formularului corespunzător. astfel: Intrări/Fişe furnizori . neînchisă. .filă utilizator (rezultat din tipul de document FILĂ definit pentru un jurnal sau pentru o familie de jurnale cu un model adecvat). document document document document nevalidat: validat : nevalidat: validat : toate câmpurile accesibile modificabil doar nr..filă de tip borderou (numai rulaj) . rulajul filei şi eventual soldul de început şi de sfârşit. închisă. şi partener modificabil doar model document Există şi înregistrări de chitanţe de încasare/plată generate automat odată cu validarea unor recepţii plătite în numerar.. Reevaluare disponibilităţi În jurnalele de disponibilităţi în care moneda este o valută.filă şi data modificabil Reprezentând.O înregistrare de încasare/plată poate fi în următoarele stări: filă filă filă filă neînchisă. d) din jurnalul Compensări în lei (MIX1) .9. se modifică luna curentă cu tasta <F6>..Borderoul cecurilor depuse la bancă spre încasare.operaţiunea Extragere. pe conturi etc. Înregistrarea REEV se introduce cu suma 0 şi se validează. respectiv Ieşiri /Fişe clienţi . soldul filei în lei să fie la cursul de schimb indicat în fişierul Cursuri de schimb pentru data închiderii. În funcţie de criteriile de grupare alese fişele se vor crea pe facturi. Fişe furnizori/clienţi Fişele se obţin prin extragerea documentelor din baza de date. după modificare.operaţiunea Extragere La extragere trebuie specificată o perioadă pentru care se vor alcătui fişele. La extragere se pot selecta anumite criterii pe baza cărora se vor crea fişele: 52 . la definirea lui trebuie prevăzut cel puţin un model cu format pagină. . dacă în filă a fost introdusă o înregistrare cu tipul de document REEV.poate să ţină locul registrului întocmit manual pe formular c) din jurnalul de cecuri (MIE) . odată cu închiderea filei se poate efectua şi reevalurea soldului în lei.

perioada pentru care vor fi create fişele.Furnizori/Clienţi în lei : numai facturi în lei . soldul în ziua anterioară datei de început a perioadei. O fişă se compune din următoarele înregistrări: SOLDP . caz în care criteriile propuse sunt aceleaşi ca la extragerea precedentă..sold precedent.Fig. .: Grupările pe cod partener şi pe denumire sunt aceleaşi.3. este completat cu L: apare fereastra în lei. plăţi în perioada selectată.: Nivelul 2. Extragerea poate să fie: . . .criteriile de selectare.: Nivelele A-pe B-pe C-pe D-pe E-pe F-pe pot fi completate cu: conturi monedă comenzi cod partener denumire facturi schimbă fereastra în funcţie de Tip monedă selectat: nu este completat : apare fereastra în lei şi valută.repetarea extragerii anterioare.nouă.dacă Tip monedă ..dacă Tip monedă Extragere: La Extragere trebuie specificate: .: Nivelul 4.Furnizori/Clienţi în valută : facturi în valută exprimate în valută şi lei După Extragere se .: Nivelul 3.criteriile de grupare. caz în care trebuie înscrise criteriile.dacă Tip monedă .total sume sau sold final la data de sfârşit a perioadei. la a doua ordonare pe denumire partener. 53 . dar se pot modifica. încasări. diferenţa este în ordonarea listei: la prima ordonarea este după cod. . . este completat cu V: apare fereastra în valută - 28/02/11 Tip firma : Tip moneda: Tip docum.6.Furnizori/Clienţi în lei şi valută : facturi în lei şi în valută exprimate în lei .facturi. TSUME . CRITERII DE SELECTARE: Perioada : 01/02/11 Client : Cont client : Jurnal facturi : CRITERII DE GRUPARE: Nivelul 1. Fereastra: .

00 366 999999 4. nu va fi listat. efectuând setările descrise în Funcţii numerice (vezi Cap.în liste este tratată ca o "plată" a facturii de referinţă. -Balanţa furnizori/clienţi: .2. acesta constituind şi antetul fişei. caz în care se propun anumite criterii (varianta recomandată). La extragere apar opţiunile: Vizualizare criterii Extragere nouă Repetă extragerea precedentă ---------------------------Extrageri tipice pentru: .factura de retur este tratată diferit în fişă şi în listele de neîncasate/ neplătite din Facturi/Recepţii: .10): INT-NEINC INT-NEPLA De exemplu: Lim. Lim. înregistrările TSUME nu sunt listate.se listează subtotal pentru fiecare grupă. . -Fişe: . sup. .balanţă plăţi restante După Extragere poate să apară o fereastră cu erori.fişe în valută .. .balanţă în valută .balanţă în lei .în fişe factura de retur este tratată ca o stornare a facturii de referinţă şi apare cu minus în coloana facturi .se listează un singur subtotal pentru toate grupele.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare. cont . Executând o listare pe ECRAN. Liste: -Facturi furnizor/plăţi şi Facturi clienţi/încasări: .reevaluare facturi în valută .00 31 90 2. . pentru economie de spaţiu.dacă SOLDP=0. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare.00 91 365 3.calcul penalităţi .grupele nu sunt luate în considerare la listare.sunt luate în considerare toate filtrele de pe fereastra fişier.este o listă simplă de control.dintre filtrele de pe fereastră fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Balanţa plăţi/încasări restante (apare numai la extragerea tipică aferentă!): .grupele definesc doar ordonarea listei.tipică. ci doar un total general.se listează soldul de la începutul lunii. nu se listează subtotaluri. încasările/plăţile în cursul lunii şi soldul de la sfârşitul lunii. că gruparea pe intervale de scadenţă se obţine numai pe hârtie lată. . Cota fixa -----------------------------------------0 30 1. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>.00 54 Intervale zile de întârziere la încasare Intervale zile de întârziere la plată .fişe în lei . inf. Ultimele coloane reflectă vechimea datoriei faţă de furnizorii/creanţa faţă de clienţii respectivi. .pct. Menţionăm.

se va proceda astfel: În fişe clienţi/furnizori se execută extragere tipică pentru reevaluare facturi în valută. dacă este posibilă listare A4/peisaj.Rulaj şi sold final # 0 .ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi. atunci data de referinţă de la care se calculează penalităţile este data de început a perioadei. . . setaţi LATIME_A4="DA" în Parametri. . ci se face centralizare pe penultimul nivel.Dacă pentru un partener s-a făcut deja un calcul pentru o perioadă anterioară.Din fişele extrase se pot lista şi numai cele care au rulaj sau sold final.Rulaj # 0 S . data calculării: data de sfârşit a perioadei.Dacă data scadenţei < data de început a perioadei.calculează restanţele faţă de data scadenţei. La lansarea operaţiei. . modificaţi procentele de penalitate: P-PENALIZ-F . balanţă şi penalităţi admit filtru pe coloana de furnizor. iar data de început a perioadei de extragere trebuie aleasă în funcţie de scopul calculului. dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare Observaţii: . apare o fereastră de avertizare: 55 .pentru o listă de restanţe pe facturi trebuie să figureze numai criteriul de grupare pe facturi.Sold final # 0 RS. Setările se fac separat pe [FISE_FURNIZORI] şi pe [FISE_CLIENTI].Dacă este posibilă doar listarea pe A4/portret. În funcţie de fereastra aleasă se listează toate fişele.Procent penalitate/zi la facturi furnizori P-PENALIZ-C . Listele sumare sunt situaţii sintetice (numai la nivel de partener). dar nu se listează subtotal pentru această grupă.lista poate servi atât pentru completarea formularului Date informative din situaţiile financiare. setaţi LATIME_A4="NU".. . cât şi pentru aprecierea situaţiei financiare. La Operaţii apare acum Reevaluare facturi externe. ultimul nivel de grupă trebuie să fie pe facturi.Listele fişe. cu subtotal pe furnizor/client). Pentru acest lucru.Deci data calculării este data de sfârşit a perioadei de extragere.dintre filtrele de pe fereastra fişier sunt luate în considerare doar cele care fac parte din criteriile de grupare -Penalităţi de întârziere (apare numai la extragerea tipică aferentă!): . .lista apare numai pe fereastra în lei şi valută. . . Pentru selectare utilizaţi filtru corespunzător pe coloana: [# 0] Rulaj şi/sau sold final # 0 ? R . iar cele complete sunt analitice (la nivel factură. Astfel listele tipice se vor lista cu mai puţine coloane şi vor încape pe A4/portret.Calculează penalităţile de întârziere într-un interval dintre: data de referinţă: data de început a perioadei sau data scadenţei. .în Constante şi funcţii verificaţi. . În schimb. numai fişele în lei sau numai fişele în valută. Reevaluare solduri creanţe şi datorii în valută Din 2010 reevaluarea acestor solduri este obligatorie cu frecvenţă lunară. la calculul actual data de început trebuie să fie data de sfârşit a perioadei anterioare. astfel încât din fişele rezultate să fie posibil calculul penalităţii. se listează subtotal pentru fiecare grupă.Procent penalitate/zi la facturi clienţi Lista apare numai pe fereastra în lei.

pentru contare. MIR2 etc.Executa reevaluarea facturilor in valuta cu sold > 0 la cursul de la sfarsitul perioadei. Această operaţie înseamnă următoarele: .documentele de intrare primite de la terţi se înregistrează în momentul intrării în unitate. se recurge la tasta <F6>.10. Desigur. iar cele de ieşire şi cele interne. 345 după natura ieşirilor etc.44 lei 184. în momentul întocmirii lor . aceasta se poate organiza cu ajutorul furnizorului de program . care în cazul operaţiilor invalidate de completat obligatoriu pentru un cont program trebuie Operaţia se execută implicit pentru luna curentă la care este setat programul. care sunt astfel concepute. După aceea apare avertismentul: Executati Extragere pentru includere REVC (REVF) create/actualizate . la repetarea extragerii tipice pentru reevaluare o să apară acum rînduri în care o să avem tip document REVF la furnizori şi REVC la clienţi. La prima reevaluare poate să apară de exemplu: LISTA DE ERORI: Factura E90001. respectiv MIR2 etc. dar va trebui indicată valuta jurnalului. Într-adevăr. Aceste documente o să fie preluate automat şi în jurnalele MIR1. în cazul stocurilor se vor credita conturile 371. . iar la descărcarea gestiunii. aceste solduri vor fi cu suma de 0.în documentele de Încasări/Plăţi există un câmp corespondent.pentru documentele cu care este livrat programul există formule de contare ataşate. deci contul de venit va fi în mod corespunzător 707.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:USD În acest caz. Acum se revine în fişe şi se lansează operaţia de reevaluare. 56 . încât să reflecte cât mai fidel fenomenul economic respectiv.în cazul în care evidenţa operaţiilor economice care se petrec la utilizator necesită o contare mai deosebită.6). Inainte de lansare: -Anulati documentele de incasare corespunzatoare facturilor in valuta care sint ulterioare datei reevaluarii. Documentele de reevaluare REVC se creeaza in jurnalele MIRx.. produse finite sau pestare de servicii. -Incarcati cursurile de schimb pentru data reevaluarii.2 39. programul "ştie". 701 sau 704. va trebui să introducem "solduri de început" în valutele în care avem parteneri de reevaluat.jurnal MIR absent/neinitializat pentru moneda:EUR Factura E90002. în Încasări/Plăţi în jurnalele cod MIR1. dacă la o facturare este vorba de o vânzare de mărfuri.2 REVF 665 = = 765 401. Contabilitate Contare automată Tipurile de documente cu care este livrat programul sau cele care s-au creat ulterior sub asistenţa producătorului sau a distribuitorului sunt contabilizate cu ajutorul programului la lansarea meniului Contare/Contare automată (Fig.. Exemple de contare: REVC 4111.58 lei 3. Dacă se doreşte contarea unei luni diferite de cea curentă.3. De exemplu.în cadrul operaţiei de Contare automată se vor conta numai documentele care sunt datate din perioada la care se referă contarea! .

bancă. la executarea contării automate putem să indicăm o periadă anume. dacă toate documentele au putut fi contate sau lipseşte vreo indicaţie pentru executarea tuturor contărilor. Dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus. cât şi în valută (fereastra înregistrări cantitativvalorice). pentru calculul unor indicatori de vânzări. .Atenţie! În cazul în care un document nu este validat. prin faptul că ele conţin felul. Înregistrările obţinute din programul hMARFA vor fi sub forma de formule contabile simple.Tip document. . numărul şi data documentului sursă. câmpurile AN.document . trebuie să introducem filtre: Fig. prin faptul că ele sunt însoţite de un cod de jurnal (jurnal de recepţii. programul semnalează numărul de documente nevalidate găsite. pentru verificarea unor înregistrări. acesta nu va fi luat în seamă pentru contare. În cadrul operaţiei de contare. pentru a vedea modul de contare al acestuia Câmpurile AN.Jurnal este de maxim două caractere.7. În cazul operaţiilor în valută se poate urmări fiecare operaţie atât în lei. se pot face contări ulterioare decadal.nu sunt completate..Perioada este o lună întreagă. . În acest caz. de vânzări. obţinerea de situaţii intermediare. LUNA se completează în fişierul Înregistrări contabile doar dacă: . . dacă este vorba de nişte documente intenţionat anulate sau de documente anulate pentru efectuarea unor corecturi şi uitate în starea Anulat.chiar dacă s-a încheiat deja o lună. LUNA nu se completează (în titlul ecranului Înregistrări contabile luna nu este completată!) ca să nu fie posibil importul în hCONT. Înregistrările contabile generate automat de aplicaţie sunt grupate şi după natura operaţiei în cadrul căreia s-a întocmit documentul sursă. Nr.se poate preciza şi un singur document dintr-un anume jurnal. programul ne avertizează cu: Inregistrari contabile eronate:.după Contarea automată trebuie verificat prin poziţionarea cu filtrul(<Ctrl ← sau → >) pe rând în coloanele de cont creditor şi debitor şi introducerea filtrului "???".. etc.3. un tip sau număr de document concret etc. Contare selectivă Prin contarea selectivă în cadrul contării automate sunt posibile: verificări operaţii de contare. Operatorul trebuie să verifice. 57 .! Înregistrările contabile îşi păstrează provenienţa. adică o lună incompletă sau un jurnal incomplet nu va putea fi importat în hCONT. Pentru a căuta modul de contare a unui anume document. de casă. . De regulă. identificarea unor articole contabile. De exemplu: . un jurnal concret.).se poate conta dacă este cazul numai un singur jurnal.

Listele ca fişe. La implementare trebuie setată. La lansarea aplicaţiei este afişată luna curentă/permanentă. precum şi contarea automată sunt executate pentru luna curentă. atunci este prima zi din luna curentă . Luna curentă/permanentă: este setabilă din meniul Contabilitate şi setarea se memorează de la o lansare a programului la alta. trecerea înregistrărilor contabile rezultate din hMARFA în aplicaţia de contabilitate generală se poate efectua. La utilizarea programului în reţea. Modificarea temporară a lunii curente se poate face cu <F6> de oriunde din program. solicitaţi sprijin de la furnizorul aplicaţiei pentru setări corespunzătoare. Atenţie! În cazul efectuării unor contări manuale. Recepţii/intrări. oricum nu se admit modificări în perioada contabilizată. prin operaţia numită "import". încasări/plăţi se pot adăuga numai pentru luna curentă. La fel. unde contarea efectuată automat de program se poate modifica manual. sau pentru perioada specificată unde este posibil. facturi/ieşiri. În cazul în care contabilitatea generală este ţinută pe calculator cu programul hCONT. luna curentă permanentă este unică.dacă data calculator precede luna curentă.dacă data calculator urmează luna curentă (este după luna curentă). . Luna curentă/temporară: se setează cu <F6> şi nu este memorată. în cadrul aplicaţiei hCONT. atunci este data calculator. pentru că eventuala refacere a contării automate. în partea dreaptă. Dacă data de sfârşit a perioadei < Data arhivă. este înscrisă luna curentă. Contarea manuală se poate folosi după corecţia unor contări necorespunzătoare. Se utilizează mai frecvent când la începutul unei luni mai devine necesară introducerea unor documente sosite cu întârziere pe luna precedentă. se poate specifica şi dacă se permit actualizările de documente în paralel cu operaţia de contare. balanţe. acestea trebuie notate de către utilizator. dar de la fiecare staţie se poate seta în mod temporar altă lună curentă. Contarea automată şi pentru Se poate proceda în felul următor: a) se poate corecta manual contarea automată a documentului sau: b) se pot storna în programul de contabilitate articolele rezultate şi se pot trece cele noi Dacă asemenea corecturi manuale devin frecvente şi repetate. modificarea este permisă doar pentru cele din luna curentă. atunci este ultima zi din luna curentă. La relansarea programului.În cazul utilizării în reţea. Luna curentă. Contare manuală Pentru a rezolva unele evenimente excepţionale. se poate folosi meniul Contare/Contare manuală. 58 .dacă data calculator este în luna curentă. acestea se pierd şi trebuie refăcute de fiecare dată înainte de importul lor în hCONT. Data curentă este: . care nu au caracter repetitiv. data curentă În primul rând al ecranului. luna curentă este tot luna curentă permanentă. atunci blocarea operaţiilor de actualizare nu este necesară.

data factură/doc.ieşire cu data < d ETAPA 2. la adăugare curs de schimb şi în alte situaţii când se propune o dată pentru a fi completată.recepţia nu are loturi de intrare/stoc . . . respectiv pentru întocmirea notei de recepţie în magazin. . .factura/doc.factura/doc. Astfel. Şterge lotul de intrare/stoc şi loturile de ieşire corespunzătoare dacă: .toate facturile din recepţie sunt plătite . Ştergeri documente Meniul serveşte pentru eliberarea spaţiului pe disc al calculatorului şi obţinerea unei viteze sporite în operarea curentă. datele trebuie reorganizate şi salvate cu utilitarul hUTIL.ieşire este încasată. Verificări efectuate: .toate plăţile corespunzătoare au data < d ETAPA 4.ieşire < d.ieşire şi încasările aferente dacă: .dată recepţie < d . la adăugare filă nouă. Înainte de a efectua această operaţie.factură/doc.toate loturile de ieşire corespunzătoare aparţin unor documente de ieşire cu data < d ETAPA 3. Şterge facturile/doc.cantitatea din câmpul Ieşiri din lotul de stoc este egală cu suma cantităţilor din loturile de ieşire aferente? .dată recepţie < d. exprimată la lansarea ştergerii. erorile sunt semnalate. Şterge recepţiile şi plăţile aferente dacă: . Şterge loturile de ieşire dacă: . fiind utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor. stocurile rămân cu cantitatea intrată şi nu se şterg decât la cerere explicită. Se vor şterge documentele mai vechi decât data indicată de utilizator.toate încasările corespunzătoare au data < d 59 . . păstrând totuşi coerenţa bazei de date. .Loturile de intrare/stoc de tip cheltuieli (C) şi mărfuri cu amănuntul (MA) de multe ori nu au prevăzute ieşiri.ieşire este nevalidat sau validat proform.valoarea încasării înregistrate în factură este egală cu suma încasărilor aferente din Încasări/plăţi? Etapele ştergerii: ETAPA 1. . adăugare facturi. Pentru loturile şi documentele care îndeplinesc condiţiile de ştergere se fac verificări de coerenţă şi dacă se constată erori de coerenţă.lotul cu stoc = 0 sau de tip Cheltuieli sau marfă cu amănuntul sau lotul este din recepţie nevalidată.factură/doc. deci loturile şi documentele implicate nu sunt şterse.Exemple: data calculator luna curentă -> data curentă --------------------------------------------------15/07/11 iulie 2011 -> 15/07/2011 15/07/11 august 2011 -> 01/08/2011 15/07/11 iunie 2011 -> 30/06/2011 Data curentă se propune la adăugare recepţii.ieşire nu are loturi de ieşire.valoarea plăţii înregistrate în recepţie este egală cu suma plăţilor aferente din Încasări/plăţi? .

<Page Down> .12.şterge soldurile dacă data soldului < d 3.calculator <Shift F9> . program modificare dată arhivă utilitar de verificare coerenţă şi traduceri utilitar de definire liste utilizator documentaţie electronică utilitar hMET xx .afişare total documente neplătite (la opţiunea F) <F4> . Principalele taste funcţionale utilizate <F1> .fereastra de ajutor pt.lista tastelor funcţionale <Ctrl F1> .însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <F5> . În locul programelor la care utilizatorul nu are acces se poate crea un fişier bat cu aceeaşi denumire: hmarfs50.utilitar de imprimare <F9> .ETAPA 5.listare document 60 .meniu de operaţii care pot fi efectuate în contextul dat <Ctrl ← sau →> . programele respective care implementează aceste funcţiuni: . .cursuri de schimb <F6> .hMARFUxx .modificare rând document <Alt A> . .informaţii.vizualizare rând document <Alt M> .bat @echo off cls echo .hMARFDOC . opţiuni.deplasare dintr-o fereastră în alta la un document <Ctrl W> .calendar <F10> . etc.fie trebuie copiate pe C: sau în catalogul utilizator numai acelea la care utilizatorul are acces.hREPO . <Alt V> .pot fi completate cu observaţiile utilizatorului <F2> .hMARFAxx . pentru operaţii curente în baze de date mari a limita accesul operatorului la celelalte operaţii. Modularizare programe Din motive de securitate sau de confidenţialitate a datelor introduse.salvarea/anularea unui document sau salvare text în notiţe <Ctrl T> .hMARFSxx . setări.notiţe . Şterge încasările şi plăţile dacă: .ştergere rând document <Alt L> .11.înregistrarea este nevalidată sau nr.adăugare rând document <Alt S> .deplasarea pe diverse coloane a filtrului pentru a introduce diferite criterii de filtrare <TAB> . adică prin utilizarea mai multor programe executabile: . hMARFA se poate implementa şi cu modularizare de programe. factură/recepţie necompletată .fie trebuie şterse din Aplicaţii şi trebuie organizată lansarea lor în aşa fel încât să aibă acces doar utilizatorii autorizaţi.hUTIL program complet program operare.data înregistrării < d. pause 3.hMARFOxx Recomandat sau pentru . stări <F8> .răsfoire într-un catalog.însumare rapidă date din coloană (la opţiunea F) <Page Up>. echo Acces interzis ! echo . numai operaţii curente.reprezintă versiunea programului Pentru a limita accesul la anumite funcţiuni. câmpul care urmează să fie completat <Shift F1> .schimbare lună curentă temporară <F7> .

mărfuri Recepţii cheltuieli Rec. ca numerotarea să înceapă cu 11xxxx.. DOCUMENTE DE INTRARE În concepţia programului hMARFA documentele de intrare sunt acele documente justificative care se întocmesc cu ajutorul programului pentru evidenţa cantitativ-valorică a intrărilor de stocuri (sau chiar cheltuieli) în gestiunile unităţii patrimoniale. dintr-o altă gestiune. din plus de inventar. | | | +f.Recepţii cheltuieli : 11C001. 100001). | servicii etc...Recepţii materiale. MRP . Scopul în care se utilizează diferitele tipuri de documente de intrare precum şi documentele primare pe baza cărora se întocmesc acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tip articol | Provenienţa articolelor |---------------------------------------------------------------| Din comerţul | Din AIC | Din import | Din productie | intern | | | proprie mărfuri | NIRIC/NIRI= | NIRE= | NIRE= | X cu ridicata. dar atunci în 2020 numerotarea trebuie începută cu lit. mărfuri: 110001.. Dacă sunt multe documete. pentru ca în 2012 să poată începe cu 12xxxx.. .| | | | ------------------------------------------------------------------------------mărfuri | NIRMF= | | X | X cu amănuntul | factura furnizorului | | | ------------------------------------------------------------------------------produse | X | X | X | BPP finite | | | | ------------------------------------------------------------------------------servicii | X | X | X | BPS ------------------------------------------------------------------------------cheltuieli | NIRI = | X | X | X | factura furnizorului | | | 61 . La livrare familia jurnalelor de recepţii MR este împărţită în jurnale astfel: MRIM MRIX MRIY MRM MRP MRS Recepţii materiale.chelt.ext. Incrementarea numărului de recepţie se trebuie să fie unic în cadrul bazei de date.TVA deduc/nededuc. ci şi din producţia proprie.| +DVI | imobilizări.chelt. . Observaţie . Intrările pot proveni nu numai de la furnizori.în anul 2011 propunem. 11P002. dar Exemplu: MRIM .| fact.ext.4. MRIX .exigibil Recepţii magazine Recepţii produse Recepţii servicii În fiecare jurnal sunt predefinite tipurile de documente cu care este admis să se lucreze. | factura furnizor | fact. .Recepţii produse : 11P001. A etc. 110002. | materii prime| +factura cheltuieli | +f. 11C002.. face în cadrul jurnalului. chiar şi stocul iniţial de pornire este o intrare mai veche . se poate utiliza şi un singura caracter (de ex.

. adică tipul de document Notă de recepţie intern care se foloseşte la toate firmele.Total TVA) ... furn. Recepţia stocurilor de provenienţă internă Notă de intrare-recepţie intern (NIRI. dar cel mai des întâlnit. notă de recepţie magazin de la furnizor bon predare produse "bon predare servicii" o firmă.... Prezentăm mai jos schema contării documentului NIRI: % = 401. (din rând recepţie) . Rând n conturi clasa "6" Vn = preţ unitar x cant. dar inseparabile din punct de vedere financiar-contabil: ..1.. DVI NIRI NIRIC NIRE NIRMF BPP BPS achiziţie intracomunitară factura externă factura de cheltuieli a altui furnizor (transport) declaraţie vamală de import notă de recepţie intern notă de recepţie intern+cheltuieli notă de recepţie extern+chelt..factura furnizorului . iar la În cazul notelor de intrare partenerul este întotdeauna bonurile de predare o secţie.. NIRIC) În cadrul acestui capitol vom prezenta detaliat cel mai uzual tip de document de intrare.chelt.1.notă de recepţie magazin din transfer 4.. ca suma produselor Cantitate x Preţ unitar de cumpărare..ext.În tabel s-au folosit următoarele conotaţii şi prescurtări: AIC fact. Diferenţa dintre Total de plată şi Total TVA ar trebui să rezulte şi din recepţia propriu-zisă a diferitelor articole întocmită de gestionar. Valoarea recepţiei propriu-zise se calculează de program.Vn 62 . cu ajutorul tipului de document NIRI se realizează înregistrarea concomitentă a două documente justificative distincte.xxxx Total de plată (din doc. introduse rând cu rând de către operator.nota de recepţie a gestionarului Prin realizarea evidenţei concomitent cu un singur tip de document.. Valoarea de cumpărare de pe factura furnizorului rezultă din introducerea de pe factură a două sume: Total de plată şi Total TVA. În cazul cel mai simplu. indiferent de profil.. (din rând recepţie) ------------------------------------------------------------------------cont de diferenţe (Total de plată .V1 .) 4426 Total TVA (din doc.notă de recepţie din transfer/+inventar . f. furn. în hMARFA este asigurată punerea imediată în evidenţă a diferenţelor dintre valoarea de pe factura furnizorului şi totalul documentului de recepţie. În cazul transferurilor interne şi a plusurilor de inventar documentele de recepţie sunt: NIRT NIRMT . .) ------------------------------------------------------------------------Rând 1 conturi clasa "3" V1 = preţ unitar x cant.

reflectând cheltuieli ocazionate exclusiv de acest transport (de obicei. FURNIZOR :datele de cumpărare. În cazul în care mesajul nu este introdus. la două facturi corespunde o singură recepţie şi în hMARFA se rezolvă cu un singur document de tip NIRIC. La apăsarea tastei <F1> o să apară o listă de documente: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.Inventar.tipul şi numărul documentului de intrare. Conturile din clasa 6 se utilizează când unele poziţii de pe factură se trec direct pe cheltuieli.4.codul furnizorului. dar şi cea mai frecventă. şi Fig. Capul documentului de recepţie are 2-4 secţiuni: RECEPŢIE :datele de identificare.2.Transfer 63 .Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA). (opţional) NUMĂR COMANDĂ:identificator comandă. Sectiunea RECEPŢIE include: . La Doc: avem un câmp de un singur caracter.1. Dacă ele aparţin mai multor gestiuni sau dacă dorim să efectuăm ulterior operaţii de transfer în alte gestiuni. . lucrare etc. furnizorul programului poate să introducă un mesaj de avertizare în cazul în care există diferenţe la validarea documentului. când unei facturi de intrare îi corespunde o singură recepţie şi s-a rezolvat în hMARFA cu un singur document de tip NIRI. . CHELT. dacă există mai multe modele . O altă situaţie întâlnită în practica gestiunii constă în necesitatea de a îngloba în preţul de înregistrare a articolelor (materiale.5 ."operaţia TVA" se completează în acest caz automat. Semnificaţia codului este descrisă în capitolul referitor la TVA şi determină încadrarea în jurnale TVA. 4.OpTVA . 2. el va fi însă completat în fiecare rând.modelul . iar în cazul sumelor mai semnificative trebuie reverificată recepţia. :datele despre alte cheltuieli. În acest caz.gestiunea în care intră stocul . (opţional) NIRIC din Fig. Astfel se realizează: Preţul contabil = preţ unitar cumpărare + preţ unitar cheltuieli I. mărfuri) şi a valorii unei alte facturi.completarea este convenabilă în cazul în care toate articolele din documentul de recepţie intră în aceeaşi gestiune.numărul recepţiei .1. Aceasta poate să provină din erori de operare sau chiar documentul justificativ este greşit întocmit. Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii furnizorului: .4. după contare automată se caută tot ce s-a contabilizat pe contul 6588.: Să urmărim exemplul de completare Fig. factura de transport).Pe ultimul rând apare diferenţa dintre totalul calculat pe rânduri şi totalul înscris în document.incrementat de program sau dat de utilizator . Diferenţele pot proveni de regulă din erori de operare sau din documentul eronat al furnizorului. Sumele mici provin din rotunjiri. Schema prezentată s-a bazat pe situaţia cea mai simplă. câmpul Gestiunea se lasă necompletat în capul documentului.trebuie selectat (F1). Pentru evitarea trecerii neobservate a diferenţei la efectuarea recepţiei. 1.interne. precum şi în declaraţia 394.

gestiunea . Secţiunea CHELT se completează opţional (numai la NIRIC). din care TVA. Reprezintă unitatea de măsură în care sunt grupate unităţile de articole. este preţul de vânzare fără TVA 64 . Dacă nu am definit mai multe coduri de articol pentru tipodimensiuni.se completează obligatoriu . II. Dacă introducem mai întâi preţul de livrare. Secţiunea NUMĂR COMANDĂ se completează opţional. observaţii. eventual cu codul de UM de recepţie şi de facturare . .2. data facturii. data scadenţei. se trece data la care preconizăm să plătim. se repartizează cheltuielile de transport care se includ în preţul de achiziţie .cheltuieli/unitate. 4.preţ cumpărare .preţul de înregistrare = Preţ cumpărare + Cheltuieli . putem să înscriem aici informaţia . 4. este evidenţiat pe factură sau pe bonul de casă cu care am plătit. 3. la recepţie imobilizări se poate trece numărul de inventar. Dacă furnizorul nu a înscris o dată anume. care pot servi pentru înregistrarea în contabilitate.articolul intrat.cod articol . apa minerală poate fi îmbuteliată în sticle de diverse dimensiuni. Pentru unele cheltuieli însă (fără TVA) putem să avem şi alte documente.în cazul în care în capul documentului nu s-a completat gestiunea.adaos comercial: se poate completa/modifica şi ulterior. se pot recepţiona stocuri în mai multe gestiuni cu acelaşi document şi eventual se pot face transferuri în alte gestiuni . tipul şi numărul facturii.TVA)/cantitate (dacă avem un singur articol). total factură (inclusiv TVA). total factură (inclusiv TVA).dacă s-au completat şi în capul documentului.preţ de livrare: se poate completa/modifica şi ulterior. se calculează automat din acesta . De regulă. factura de transport): cod firmă. dar acestea nu se vor include în declaraţia 394.calculat de regulă astfel: (total factură . din care TVA. În textul liber se pot înscrie diverse observaţii referitoare la recepţie (o să apară pe listă). numai dacă se doreşte urmărirea unor comenzi sau lucrări.poate fi opţională. De exemplu. data facturii. alegem de regulă F sau B (la combustibil). . dacă există şi alte cheltuieli care se includ în preţul de cumpărare şi care se pot identifica pe recepţia respectivă (de ex. De exemplu. Rândurile următor: recepţiei (loturile de intrare) se completează în felul Fig. scadenţa .- Din acestea.ambalat în: se introduce opţional.

opţional . se calculează: AdC : (PuLivCat-PuInit)/PuInit*100 Preţ livrare catalog (PuLivCat): .dacă este introdus PuLivCat.Ieşit . dar acestea nu sunt incluse în preţul contabil.se completează ulterior de program.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) Evidenţa mărfurilor care intră în stoc se poate realiza la 3 preţuri contabile: 1.preţul de cumpărare (PuCmp). La preţ de vânzare cu amănuntul (PuCont = PuVinzCat) Această variantă se foloseşte de obicei în gestiunile cu amănuntul.preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior. Cheltuielile suplimentare de achiziţie (transport.dacă doreşte utilizatorul.opţional a)Intrări de mărfuri Structura preţului la mărfuri interne În cazul notei de intrare-recepţie intră în gestiune mărfuri care provin din comerţul intern.observaţii . Preţ de cumpărare (PuCmp): preţul plătit furnizorului fără TVA. este preţul de vânzare cu TVA inclus . se poate calcula . hMARFA nu ţine evidenţa completă a gestiunilor cu amănuntul. .stoc .cantitatea intrată (stoc iniţial din acest lot) .se introduce cota manual sau . La preţ de cumpărare (PuCont = PuCmp) Mărfurile intră în stoc la valoarea de cumpărare. Se pot repartiza şi cheltuielile de achiziţie pentru a se vedea costul complet de achiziţie în scopul formării corecte a preţului de vânzare. pe baza documentelor de ieşire din acest lot . de la producător sau de la un comerciant cu ridicata. se calculează: PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .. La preţ de achiziţie (PuCont = PuInr) Mărfurile intră în stoc la costul de achiziţie (înregistrare).preţul de înregistrare (PuInr).ieşit . . 3.câştig/unitate . dacă TVA este deductibil şi cu TVA dacă este nedeductibil Cheltuieli de transport/aprovizionare/manipulare repartizate pe unitatea de marfă (PuChelt): dacă există Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): .se introduce manual sau . etc.data expirare .) sunt repartizate automat asupra loturilor şi sunt incluse în preţul contabil.se calculează de program = Intrat . 2. dar poate intra 65 .dacă este introdus AdC.

Pentru recepţii în gestiunile cu amănuntul se utilizează documentul NIRM.y" .1 301. ci sunt recepţionate direct în magazine. În acest caz în hMARFA se ţine evidenţa transferurilor de mărfuri din magazia cu ridicata în magazine. Două lot de stoc.02 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare mărfuri valoarea de cumpărare ambalaje eventualele diferenţe faţă de factură (rotunjiri.în contact cu aceste gestiuni acolo.1 381 6588(sau 378. în cursul aprovizionării se pot ivi situaţiile: 1. denumite în continuare pe scurt materiale.rândurile sunt materialele de pe factura furnizorului Contare: % = 401. materialele achiziţionate ca materie primă pot fi vândute.y" .1.) | TVA deductibil b)Intrări de materiale şi obiecte de inventar Materiile prime şi materialele.x. Ocazional.rândurile sunt mărfurile de pe factura furnizorului . vânzare). 388) 4426. rămâne cel fixat la recepţie (a nu se confunda cu nivelul preţului contabil: cumpărare. unde agentul economic are o magazie cu ridicata şi mai multe magazine (gestiuni cu amănuntul). 302 303 6588 (sau 308. În hMARFA se pot gestiona şi materialele cu 2 restricţii: 1.x" .analitice pe grupe de materiale "3zz. În acest caz în hMARFA se pot introduce şi aceste recepţii cu scopul ca întreaga marfă intrată în unitate să aibă evidenţa pe calculator.apare în Jurnalul de cumpărări Contare: % = 401. inv. de materiale se păstrează separat de la intrare şi până la loturi de intrare nu sunt niciodată reunite într-un singur 2. etc. sunt articole achiziţionate cu scopul de a fi transformate în produse prin procesul de producţie.analitice pe gestiuni "3zz. înregistrare.analitice pe gestiuni şi pe grupe de materiale Se recepţionează materiale în magazia de materiale (G sau O) . Conturile de stoc folosite pot fi de forma: "3zz. că se recepţionează mărfuri în depozitul cu ridicata . Se primeşte marfă însoţită de factură: se face o recepţie obişnuită 66 . Loturile consumare. Exemplu: Să presupunem. eventualele diferenţe faţă de factură | TVA deductibil Din punct de vedere al primirii documentelor justificative. 328) 4426 | | | | total factură furnizor valoarea de cumpărare materiale valoarea de cumpărare ob. Anumite mărfuri (de exemplu cele alterabile) nu mai trec prin magazia centrală. În momentul transferului se stabileşte şi structura preţului cu amănuntul care se comunică către magazin. Preţul contabil al lotului nu poate varia în timp.1 371.

acelaşi preţ unitar avansului). pentru ca să nu fiţi nevoiţi să urmăriţi natura articolelor pentru care daţi avans. Se primeşte mai întâi factura. dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri 3.se întocmeşte aviz de însoţire marfă . trebuie să primiţi o factură de avans de la furnizor.. Dacă este necesar creaţi mai multe articole de avans cu diverse cote TVA. Se primeşte mai întâi marfa însoţită de aviz de însoţire marfă.la sosirea facturii se face încă o "recepţie". .232).. doar la cantitate scrieţi -1. în funcţie de natura articolelor pentru care aţi plătit avansul. . iar cantitatea este 1.după care (valoarea articolelor primiţi o nouă factură pe care o recepţionaţi tot cu articolele propriu-zise.pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document . Imediat după acordarea avansului. Pentru simplificarea evidenţei. În hMARFA recepţia este tratată numai din punct de vedere financiar. Cumpărarea imobilizărilor se înregistrează în hMARFA cu NIRI fără rânduri. .preţ unitar: valoarea avansului. respectaţi cota TVA din articol.se primeşte factura în roşu de la furnizor şi se face o "recepţie" completând doar capul documentului cu total factură şi TVA (ambele sunt valori negative). 5. La primirea NIRI: .pe baza avizului se face o recepţie: în capul recepţiei nu se completează datele de total document 4. urmând ca la întocmirea situaţiilor anuale. Recepţie cu taxare inversă Dacă se recepţionează bunuri pe care furnizorul le-a facturat cu taxare inversă. recepţia propriu-zisă pe baza procesului verbal de punere în funcţiune se va face în hIMOB.la sosirea facturii se face o "recepţie".. La plata avansului înscrieţi în casă/bancă cu PALT/POH completând partenerul.. în "pseudo-gestiunile": XICC-imobilizări corporale.mai întâi . necorporale (ct. Avans achitat furnizorului: În contabilitate se deosebesc avansurile acordate pentru imobilizări corporale (ct.234). Atenţie. 7..4091) şi servicii (ct. înscrieţi un rând cu acelaşi Y-A. fără introducerea rândurilor. iar ulterior factura: . dar care va avea doar capul completat şi nu va avea rânduri . avansurile se pot contabiliza în cursul anului numai pe contul 4091. dar nu validaţi documentul. bunuri (ct. Se returnează marfă recepţionată către furnizor: .articolul fiind Y-A. iar ulterior marfă însoţită de aviz de însoţire marfă: .2.completaţi numărul recepţiei la documentul de plată şi validaţi.4092). pe care o recepţionaţi cu NIRI. numai soldul lui 4091 să fie verificat şi defalcat după natura avansului: % = 4091 4092 232 234 6. sau XINC-imobilizări necorporale În textul liber se descriu imobilizările achiziţionate. imobilizările fiind considerate imobilizări în curs. cumpărătorul procedează astfel: 67 .

Completarea Nota de recepţie extern (NIRE) În hMARFA pentru recepţionarea articolelor care provin din import direct se utilizează tipul de document NIRE. În câmpul Cod furnizor vamă trecem codul comisionarului.nu se completează OpTVA şi TVATX .se înscrie totalul cu TVA.Din tara. număr şi data document.Din tara. în nume propriu: . care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) rd. 19 . marfă etc.la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factura externă.Achiziţii de B/S pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă) Contare TVATX: 4426 = 4427 4. Decont: rd.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. Taxare inversa. de cumpărare. Recepţii de la furnizor extern a) Recepţii din import Mărfurile de regulă pot fi importate în două feluri: 1. declaraţia vamală de import şi factura de comision. Taxare inversa. 12 .Tip document: NIRII . iar taxa vamală. Nevoi firma . accizele şi TVA au fost plătite de acesta. 2.codul OpTVA se alege: 2Ii$ . de vămuire. . Revanzare 2Ii* . Gestiunea nu se completează. Taxare inversa. I. deci înscrieţi corect firma. Capul documentului de recepţie din import are 4 secţiuni: RECEPŢIE: FURNIZOR: VAMĂ : CHELT.Din tara.: datele datele datele datele de identificare. din care valoarea TVA . astfel că aceste sume trebuie achitate comisionarului. Capital 2Ii> .2.Autolichidare TVA .la recepţia mărfurilor importate intervin documentele: factură externă. În acest caz vămuirea s-a făcut de comisionar.NIR cu taxare inversă . despre alte cheltuieli. În rândul "CHELTUIELI:" trecem comisionul (şi transportul) de plătit comisionarului. declaraţia vamală de import şi factura de transport. eventual cu rânduri dacă e material.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. 68 . în comision: .Achiziţii de B/S supuse măsurilor de simplificare (Ordin 183/2011) pt.

valoarea în valută .scadenţa plăţii.taxe vamale + comision vamal.cu deducere. În secţiunea RECEPTIE trebuie completat manual câmpul OpTVA. . iar A înseamnă achiziţie intracomunitară. ce tip de operaţie avem. data. total factură (inclusiv TVA). . din care total TVA.accize.tipul şi numărul facturii externe (vezi şi la recepţii de la intern) . La apăsarea tastei <F1> apare o fereastră de ajutor care ne oferă lista de operaţii TVA. Taxabil În aceste coduri. Extern.scadenţa plăţii.Op. . . Secţiunea FURNIZOR se completează pe baza facturii externe: . Secţiunea VAMA se completează pe baza Declaraţiei vamale de import (DVI/FAC): .total de plată în vamă.numărul DVI. Fiind vorba de import (dintr-o ţară din afara UE).codul furnizorului. La introducerea valutei apare instantaneu cursul de schimb al valutei din ziua facturării sau cursul anterior din data cea mai apropiată. . înregistrat în fişierul "Cursuri de schimb".data facturii externe. . caracterul E înseamnă extern (import/export). dacă este în comision se completează cu codul comisionarului .3. scadenţa plăţii. alegem codul 2Ex. din care: . observaţii. Secţiunea CHELT se completează pe baza facturii de transport (dacă este import în nume propriu) sau pe baza facturii de comision (dacă este import în comision): cod firmă.simbol valută: Se poate alege cu F1. . observaţii. data. (loturile de intrare) se completează în felul II. .se calculează de program.TVA. prin care se defineşte. 4. numărul facturii.cod firmă: dacă importul este în nume propriu nu se completează. Cursul trebuie să fie cel utilizat pe DVI.valoarea în lei .Fig. Rândurile recepţiei următor: 69 . din care alegem: 2Ex .

taxe vamale+comision vamal: pe bază cotă este calculat automat pe unitatea de marfă .preţ de înregistrare=Preţ vamă+Taxe+Accize+TVA neded. Desigur.09%. Calculăm: 581/700 = 0.+cheltuieli .preţ de vânzare: se poate completa/modifica şi ulterior . Din cele de mai sus rezultă o taxă vamală pe unitate de produs de 3.adaos comercial .4.17+2. modificabil şi ulterior .1700 lei = 3.17 lei/USD.se introduce procentul.00 USD x 3. 4.observaţii. Calculaţi cota astfel: acciză/um = total accize plătite/cantitate. În exemplul din Fig.83 lei/kg. data la care expiră garanţia furnizorului . şi Fig.17 lei. Accize: s-au plătit în total 581 lei.00 lei .00 = 5. 4.calculat de program preţ în vamă: se introduce procentual faţă de valoarea de cumpărare sau în valoare absolută pe unitate . corespunzător şi se calulează automat procentul de taxă vamală de 163. dacă se cunoaşte procentul.dacă nu s-a completat la RECEPTIE cod articol ambalat în: se introduce opţional preţ la recepţie format din preţ unitar cumpărare în valută preţ de cumpărare în lei . se dau următoarele date: S-au importat 700 kilograme de cafea măcinată.tva nedeductibil: 0 dacă deductibil sau cotă TVA dacă este nedeductibil .accize: pe bază cotă se calculeză automat pe unitatea de marfă. cotă acciză = (acciză/um) / (Preţ în vamă + Taxe+com) Preţ în vamă şi Taxe+com sunt cele afişate pe ecran.00 USD/pachet. în rândurile precedente.Fig.3.în exemplu.17 x 100% = 3. 4.4.cheltuieli: se calculează prin repartizarea cheltuielilor de transport pe unitatea de marfă . Cheltuieli/ unitate (transport): 1400 lei/700 kg 70 = 2. sau direct preţul de vânzare.data expirării. la un curs de 3. . Preţul producătorului a fost de 1. se înscrie şi se va calcula automat valoarea unitară a taxei.17 lei Taxă vamală: . gestiunea . Pentru preţul unitar s-au făcut următoarele calcule: Preţ unitar cumpărare: 1. taxa vamală s-a calculat la: valoare factură furnizor extern + valoare factură de trensport.cantitatea intrată (stoc iniţial) . Înscriem suma în rd.17 lei Vamă: Preţ în vamă: 3.

00 1400.00 1400.56 lei lei lei lei Total vamă: 3619. În practică de regulă nu ne putem aştepta.17)x100 = 44% aprox.00+581.00 Într-adevăr.17 accize: 700 x 0. va trebui să anulăm NIRE şi să recalculăm datele respective.00+1540. ca diferenţele să fie apropiate de valoarea zero.96 lei 16.00 0. În capul recepţiei din Fig. Dacă într-una din coloane diferenţa este semnificativă.17 = 4.17 700.1 = furnizorului extern: 401. transport: din care: TVA Verificăm.00 7819.3.56 TVA: 1540. c: taxă vamală: 700 x 5.00 2219. f.de factura ext.13 x 24% = 3.) *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* |Gest| Specificatia |U.17)/11.00 0.4. dacă am lucrat corect. transp.00 TVA: 336.(taxe vamale calc.170000 Lei Import cu chelt.00 4200. | | | produselor | | | externa | cumparare | chelt.13 + 3.00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------DIFERENTE: 0.00 2219.00 4200.vama | cheltuieli | contabila | | | | | | USD | (lei) | (lei) | (lei) | (lei) | *----*--------------------------------*---*--------*-----------*------------*------------*------------*------------* 1.13-11.00 0.17+0. | PU si val.56 3619.17 lei = 16.00 11. deci recepţia s-a întocmit corect.87 lei 16.24/09/11 Tot: 1736.+transp.17 6.87 = 20.17 + 5.00 lei facturile furnizorilor.83) x 700 x 24% Chelt.83 + 2.00 lei 336. curs valutar cu mai multe zecimale etc. | PU si val. pe rândul de diferenţe avem zero peste tot.20/09/11 Tot: 700.13-11.00 2. | PU si val.1700 = = = = = = = 2219. La cantităţi mari.00 lei datorie furnizor Pe baza declaraţiei vamale: 71 .00 lei NOTA DE INTRARE-RECEPTIE/IMPORT Nr.83 TVA: (3.00 4200. 16.00 1540.00 581.00 ================================================================================================================== TOTAL CALCULAT: 700. | PU si val.00 7819.17 + 0.110017 din 25/09/11 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURNIZOR: AUSTRALIAN TRADER Doc: F1 .00 2219. listând recepţia pe ecran: 1736.17+5.00 1400.0 TOTAL DIN DOCUMENTE (fara TVA deductibil) 700.Preţ de înregistrare: 3.00 USD VAMA: INTERNATIONAL SA Doc: DVI 126 .00 lei 5740.13 lei Preţ de livrare (stabilit de importator): Adaos comercial: adaos net: TVA: Preţ de vânzare: ((16. multe articole pe aceeaşi factură.25/09/11 Tot: 5740. putem accepta chiar şi diferenţe de zeci de lei din cauza rotunjirilor! Contare NIRE la import: Pe baza facturii 371.56 CHELTUIELI:EXTAZ-SEE SA Doc: F33 .00 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curs de schimb: 1 USD = 3.56 d.00 = 11.M| Cantit |PU si val.00 MR Cafea macinata KG 700.2 2219. avem datele din respectiv din declaraţia vamală de import: Valoarea mărfii-factură furnizor: 700 x 3.00 3.

00 3619. Formule de calcul: Preţ unitar cumpărare în valută + transport în valută (PuCmpVal) Curs de schimb (CursSch) Preţ unitar cumpărare în lei (PuCmp): PuCmp = PuCmpVal * CursSch Preţ unitar în vamă (PuInVama): preţ de cumpărare + cheltuieli de transport pe parcurs extern + cheltuieli de manipulare pe parcurs extern + asigurări pe parcurs extern / Cantitate Taxă vamală (VamaN) % şi comisionul vamal Taxe vamale pe unitate de marfă (PuVama): PuVama = PuInVama x (VamaN+comision vamal) / 100 Cotă accize (AczN) % sau suma fixă pe unitatea de produs Accize pe unitate de marfă (PuAcz): PuAcz = (PuInVama + PuVama) * AczN / 100 sau Sumă accize/ UM * UM concreta Baza de impozitare TVA (PuBazaTva): PuBazaTva = (PuInVama + PuVama + PuAcz) TVA nedeductibil (PuTva): se completează doar dacă TVA este nedeductibil şi trebuie inclus în preţul contabil PuTva = PuBazaTva * TVA / 100 Cheltuieli de transport.01 446.02 401.1 401.02 = = = = = 446. b) costul asigurării.00 581.371.1 446. transport Structura preţului la mărfurile din import Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern.1 4426. de descărcare şi de manipulare conexe.1 401.1 1400.00 1540.02 = = 401.56 lei lei lei lei lei taxe vamale accize taxe vamale accize TVA în vamă Pe baza facturii de cheltuieli: 371. 2454.00 581. asigurare/unitate (PuChelt) 72 .00 lei 336.1 3619.169 al Regulamentului CEE nr. valoarea în vamă se transformă în lei de regulă la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii şi publicat în ziua respectivă sau în ziua următoare. în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii: a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare.01 446. transport TVA pt.1 401.02 4426. Conform art. până la portul sau locul de import care se află la frontieră.00 lei ch.1 371. Taxele vamale se pot studia pe site-ul sistemului de coduri TARIC – vezi în documentația electronică al Comisiei Europene.

5. se înscrie numai TVA calculat . sau 2At .1 500.Op.preţul de înregistrare (PuInr). . El se utilizează cu unele diferenţe faţă de import.2 10200.00 lei 2. NIRE.1 6588.preţul de cumpărare (PuCmp).cu deducere. .Op.preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) a) Achiziţii intracomunitare (AIC) În cazul achiziţiilor intracomunitare se utilizează tipul de document utilizat şi mai sus.la OpTVA se completează: 2Ax . Triunghiular Acest cod va determina încadrarea în jurnalul de cumpărări şi includerea operaţiei în declaraţia VIES.58 lei Pe baza facturii de cheltuieli: 371.1 401. 4.exemplu contare NIRE la AIC: Pe baza facturii 371. cum se poate urmări şi în figura de mai jos: Fig. Taxabil.5 = = furnizorului extern: 401.1 4426.02 = 4427 2448. din rotunjire) Autolichidare TVA: 4426.00 lei 73 .Preţ de înregistrare/achiziţie (PuInr): PuInr = PuCmp + PuVama + PuAcz + PuTva + PuChelt Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuInr Adaos comercial (AdC): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInit + PuInit*AdC/100 Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: .la taxe vamale nu se înscrie nimic .în secţiunea VAMA se înscrie AUTOLICHIDARE TVA.pe rândurile cu articole se înscrie preţ în vamă 100%. AIC.cu deducere. .2 401. .02 = = 401.40 lei (dif.00 lei 120. AIC.

un depozit de produse Furnizor o secţie.3. . finite apar diferenţe faţă de mărfuri la înregistrarea în contabilizare.preţul de înregistrare (PuInr).preţ de vânzare catalog (PuVinzCat) La produsele gestiune şi la similar. . Loturile de produse finite (recepţionate cu BPP distincte) se păstrează separat de la intrare şi până la vânzare. Expeditorul este o secţie şi destinatarul este finite. în corespondenţă cu contul definit la "funcţii de conturi" ca şi cont ieşire de descărcare. Astfel. produse la preţ înreg. Tipul de document BPP (bon de predare produse finite) se utilizează la firme care au activitate de producţie. în rest facturile. programul generează înregistrarea pentru debitarea contului de produse finite. Două loturi de produse nu sunt niciodată reunite într-un singur lot de stoc. în capul recepţiei se trece ca depozitul destinaţie va fi gestiunea specificată.preţul de cumpărare (PuCmp). iar Preţul de înregistrare se indică în conformitate cu aleasă de utilizator pentru produsele finite. produsele se pot înregistra în contabilitate la diverse preţuri: 74 . Structura preţului la produse finite: Cost de producţie/preţ de producţie prestabilit (PuCmp): Cost de desfacere/preţ de desfacere prestabilit (PuChelt): dacă există Cost complet/Preţ complet prestabilit (PuInr): PuInr = PuCmp + PuChelt Marjă producător: (Marja): Preţ livrare catalog (PuLivCat): PuLivCat = PuInr + PuInr*Marja/100 Preţ iniţial/preţ cu ridicata (PuInit) : PuInit = PuLivCat Preţ vânzare catalog (PuVinzCat): PuVinzCat = PuLivCat + PuLivCat*TVA/100 Preţ contabil (PuCont) poate fi: . pentru a înregistra intrările de produse finite în gestiunea corespunzătoare. Acest mod de lucru ar putea fi o restricţie în tratarea stocurilor de produse. Contare BPP: 345 = 711 | total val.4. încasările se tratează Preţul contabil al produselor În funcţie de complexitatea şi diversitatea producţiei. pe baza documentului de tip BPP. metoda de evidenţă Din punct de vedere contabil. Recepţionarea producţiei proprii Bonul de predare produse finite (BPP) În hMARFA evidenţa stocurilor se ţine pe loturi.

Tipul de document BPS (bon de predare servicii) se utilizează în mod curent la firme cu activitate de prestări servicii şi execuţie de lucrări. la sfârşitul perioadei). . . 706. BPS nu se contabilizează în secţiunea de contabilitate financiară. La servicii apar diferenţe la "înregistrarea în gestiune" şi la contabilizare. există posibilitatea structurării preţului şi serviciile facturate vor fi cumulate şi cantitativ (se cumulează ieşirile în lot şi serviciile prestate apar cu stoc negativ).1. PuCmp PuChelt PuInr PuLivCat = = = = 0 0 PuCont = PuCmp = 0 preţ de livrare estimat 4. = chelt. se recepţionează loturile de servicii care se facturează clienţilor. 708) . cu o producţie simplă.4. încasările se tratează similar ca la mărfuri.o gestiune fictivă cu tip articol "S" şi cont de intrare "704"(sau după caz 705.o recepţie fictivă . Procedând aşa. dar se contabilizează în secţiunea de gestiune.câte un lot de intrare fictiv cu stoc iniţial = 0.comună pentru mai multe tipuri de servicii. Produsul se înregistrează la preţ de cost prestabilit (standard) adică: PuCmp = cost prestabilit PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuCmp PuLivCat = PuInr+marjă producător marjă prod. 2. "Recepţionarea" serviciilor În hMARFA se poate realiza şi evidenţa prestării. Produsul se înregistrează în hMARFA doar cantitativ (PuCont = 0). În funcţie de perioadele în care vrem să cunoaştem cantitativ serviciile 75 . Pentru evidenţa lor se creează o gestiune de servicii. în rest facturile. extracontabil sau cu ajutorul contabilităţii de gestiune. facturării serviciilor. locaţiile de gestiune şi alte surse de venituri care se facturează unor terţi de către toţi agenţii economici. indiferent de activitatea desfăşurată.desfacere+profit+accize Diferenţele de preţ care apar între costul prestabilit şi costul efectiv se evidenţiază doar în contabilitate la închiderea lunii (când devine cunoscut costul efectiv). Produsul se înregistrează la preţ de livrare estimat. Pentru servicii se creează: . şi se foloseşte în unităţi de 3. Expeditorul unui document de tip BPS este o secţie şi destinatarul este o "pseudogestiune" de servicii. adică: PuCmp = preţ de livrare estimat PuChelt = 0 PuInr = PuCont = PuVinzCat = PuCmp Acest procedeu este foarte simplist producţie mici. Încărcarea şi descărcarea valorică a gestiunii se va rezolva după stabilirea costului de producţie efectiv (de ex. Dar acestei categorii i se pot asimila şi comisioanele.câte o înregistrare de nomenclator. chiriile.

după care se trece la facturare. Contul de intrare şi contul de intrare diferenţă vor fi identice. urmând ca în contabilitate să se precizeze contul de cheltuieli prin nota: 6xx = 471. În plus. Aceste jurnale nu pot fi complete dacă nu conţin celelalte documente cu TVA prin care se cumpără materiale trecute direct în consum (deci la cheltuieli). Desigur. În aceste "recepţii" vom introduce câte un lot cu stoc iniţial=0 pentru fiecare fel de serviciu pe care urmează să-l prestăm în perioada (anul. Acest tip de recepţie are însă avantajul. luna) respectivă. 4. În cazul recepţiei cu rânduri se debitează conturile de intrare găsite în funcţii de conturi pentru gestiunile indicate la fiecare rând. . Se cumpără diverse servicii . în cazul în care prin hMARFA se urmăreşte şi gestiunea materialelor. telefon etc. asigurări.6.. materiale. Pentru introducerea acestora se poate utiliza documentul NIRI. se plătesc comisioane etc. ca: TVA3 TVAEX TVA deductibil/nedeductibil TVA devenit exigibil 76 . facturi de energie sau apă. poate utiliza X471. 605. Dacă pe factură există mai multe poziţii care trebuie contabilizate pe conturi de cheltuieli distincte.5 Fiecare tip de cheltuială are o gestiune proprie şi un rând în funcţii de conturi. că trebuie să existe o poziţie de cheltuieli în nomenclator şi mai ales că se vor crea loturi de stoc de tip cheltuieli care nu se pot elimina decât prin ştergere selectivă de documente. poate să apară necesitatea urmăririi unor cheltuieli pe centre de cheltuieli. baza de date este configurată pentru varianta fără rânduri. că se pot strânge date pentru contabilitatea de gestiune sau pentru calculul costurilor. în cazul în care pe parcurs se prestează un nou tip de serviciu care nu a fost "recepţionat".628 4426 | total factură furnizor | valoarea de cumpărare | TVA deductibilă În cazul recepţiei fără rânduri se debitează contul de intrare de diferenţe.contare: % = 401.. Recepţia cu rânduri prezintă dezavantajul. atunci se poate folosi o singură recepţie cu rânduri sau mai multe recepţii fără rând.prestate. 4. pe baza cărora s-au făcut recepţiile de materii prime.1 604.. chirii. În acest caz în capul recepţiei se introduc pseudogestiuni de cheltuieli: X604. vor cuprinde acele documente de la furnizor. fără rânduri sau cu rânduri. putem crea o recepţie fictivă la începutul anului sau la începutul fiecărei luni. La livrare. "Recepţii" pentru regularizări de TVA În acest jurnal se adaugă documente specifice regularizării deductibilităţii TVA. X628 etc.reclamă. Recepţionarea cheltuielilor Jurnalele de cumpărări . la BPS iniţial se adaugă rândul corespunzător. În cazul în care operatorul nu poate decide natura cheltuielii. Toate acestea trebuie introduse în jurnalul de cumpărări.5.

T 77 .avize retur către magazin corespunzătoare celor 4 modele de AEM TFACR .Aviz de însoţire marfă .inventar . De exemplu.inv. consum sau altă gestiune a stocurilor de produse. mărfuri.model J . I.model A.model H .00 lei TVAEX .model I .model grafic cu chitanţă (numai cu opţ.00 lei 4426.rom.listabil pe hârtie .Factură în valută cu TVA intern .model A . Tipurile de documente de ieşire cu care este livrat programul: .TVA (numai cu opţ.Aviz pentru transfer sau +/.Factură firme-STOC . H.MVI: BCM BCM3 BCM_S TBCA TVAEX Bon BCM Bon Bon TVA consum materiale / ob. Exemplu de contare: 4426. H.1 -24.în jurnalul de Ieşiri spre vânzare (MVF): AEM .MVR: AEMR .consum) .model A .model I . în jurnalul TVA suma va ajunge în coloana de TVA nedeductibil.model A .11 24. H. H.listabil pe formular pretipărit .model grafic A5 (numai cu opţ.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .Borderou de vânzare (încasare) . Exemplu de contare (nume document NC în Contare): 4426.Autofactură . (consum nedeductibil!) consum materiale-stoc consum operaţii asimilate devenit exigibil .02 = 401.model B . I . listare grafică) . DOCUMENTE DE IEŞIRE Documentele de ieşire în hMARFA sunt acele documente justificative cu ajutorul cărora se ţine evidenţa ieşirilor spre vânzare.H.Factură firme .livrare către sine .listabil pe hârtie cu chitanţă .listabil pe hârtie .model H .Autofactură . I .model intern listabil pe formular (lb.model grafic fără col. I .03 = 401.model A şi I AIMF AIMT BVINZ TAIM TFAC TFACI TFACS TFAUS TFAUT TFCE TFCET . se întocmeşte un "document" TVA3 cu operaţia TVA 2Ix cu valoarea TVA cu minus şi încă un TVA3 cu operaţia TVA 3Ix cu valoarea TVA cu plus.Aviz de expediţie către magazin .1 24.factură retur .model L . Astfel.) .listabil pe formular pretipărit .model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) .listabil pe hârtie .model H . I .model extern listabil pe formular (lb.modelele A. listare grafică) .intern .model K .se poate înregistra TVA devenit exigibil (cumpărări în rate etc.în jurnalul de retururi la vânzări .) .model A.model B .02 = 4428.se utilizează când trebuie corectată operaţia TVA atribuită iniţial.în numele furnizorului .model G . materiale sau a serviciilor prestate. S.Factură pentru extern .00 lei 5.avize retur către furnizor corespunzătoare modelelor A.în jurnalul de Ieşiri interne (pt. listare grafică) . dacă o parte din benzina cumpărată pe stoc este utilizată în scopuri care nu permit deductibilitatea fiscală.) pentru ca să figureze în jurnalul de cumpărări.Factură taxare inversă .TVA3 .engl.model A.

după caz. 5. cod de identificare fiscală). . Avizul de însoţire a mărfii Conform Ordinului 3512/2008 (MO 870bis/2008) privind documentele financiar-contabile. număr). după caz. . . Serveşte ca: . Se întocmeşte în 2 sau mai multe exemplare.2011.document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.2. materiale promoţionale etc. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură".art.1. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi. precum şi al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre.document de primire în gestiune. adresă. buletin/carte identitate (serie.document ce stă la baza întocmirii facturii.5. . ale aceleiaşi unităţi. Dată fiind multitudinea de situaţii în care se poate emite. în funcţie de modul de utilizare se pot concepe formule contabile.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului.semnătura expeditorului. Dacă se doreşte înscrierea unor menţiuni. numărul mijlocului de transport. dispersate teritorial. de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor. în funcţie de situaţia concretă.(1) din Codul fiscal valabil la 15.155 alin. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei. . cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. . adresă. La implementare. avizul de însoţire a mărfii este un formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare. cod de identificare fiscală).data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului primitor. Factura a) Prevederi legale Obligaţia emiterii Cf.dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. în forma livrată a aplicaţiei hMARFA avizul nu este contabilizat. În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura. semnătura delegatului. dispersate teritorial. Conţinut minimal: . se pot crea mai multe modele de aviz. .datele de identificare ale furnizorului (denumire. bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. ora livrării.seria şi numărul intern de identificare a formularului. . cu excepţia cazului în care 78 .date privind expediţia: numele delegatului. . precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale unităţii. . .09. mărfurilor sau altor valori materiale.datele de identificare ale cumpărătorului (denumire. premii.data emiterii.preţul şi valoarea. . Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi". persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

46 (1): Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. comandă şi alte documente întrebuinţate în comerţ trebuie să se menţioneze: . exclusiv taxa. denumirea serviciilor prestate. . în funcţie de cotele taxei. care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. . . . ofertă.dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand. 31/1990. pct.factura a fost deja emisă. obiecte de colecţie şi antichităţi.baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau. pentru fiecare cotă. 313. scutire sau operaţiune netaxabilă. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. precum şi denumirea/numele. Conţinut minimal Conform Codului fiscal (art. opere de artă. 152/2. după caz. 79 . De asemenea. . 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special.indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate exprimate în lei. la art. ale reprezentantului fiscal. că în orice factură.în cazul în care nu se datorează taxa.numărul de ordine. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor. în Legea societăţilor comerciale nr.denumirea/numele. Facturile transmise prin poşta electronică sunt considerate facturi în original. remizele.denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care si-a desemnat un reprezentant fiscal. . atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune. 152/1. republicată în MO 1066/2004 se prevede la art. 78. 74. preţul unitar. (5) din Codul fiscal.155 (5)).denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal. risturnele şi alte reduceri de preţ. precum şi codul codul de identificare fiscală ale beneficiarului.la SRL-uri capitalul social . . 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective. . . 73. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. avansurile facturate. trimiterea la art. Originalitatea Norme Cod fiscal. trimiterea la art. 125/1(3) în definirea bunurilor. în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii.o referire la alte facturi sau documente emise anterior. cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. În plus. .la SA-uri capitalul social. în baza uneia sau mai multor serii. (1) din Codul fiscal.în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism. precum şi rabaturile. .denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. care identifică factura în mod unic. trimiterea la dispoziţiile aplicabile din titlul VI al Codului fiscal sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă. .data emiterii facturii. inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct.data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi. 146 alin. la art. adresa şi codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura. . din care efectiv vărsat. precum şi particularităţile prevăzute la art. 155 alin. Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. precum şi numele. factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Posibilităţi de întocmire: . datele urmând să se introducă ulterior în hMARFA.46. 3.pe formulare pretipărite se listează datele din hMARFA . 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei. 155 alin. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare. 80 .(1): În cazul pierderii. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. Reconstituirea Norme Cod fiscal pct. 2. 153^1 din Codul fiscal. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. personalizate cu logo. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date. să existe un document centralizator pe suport hârtie.pe formulare pretipărite se întocmeşte manual la sediul clientului. conform prevederilor Legii nr. pct. (i) şi (ii). sau (ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii. (8) lit. (2) În sensul alin.pe hârtie albă se listează deodată formularul şi datele.455/2001 privind semnătura electronică. 2. . sau (iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. watermark etc. c) din Codul fiscal. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare. inclusiv pentru livrări intracomunitare: 1.Facturi electronice Norme Cod fiscal. 73: (1) În sensul art. b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România: 1. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin: (i) semnătură electronică. se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii: a) pentru operaţiuni efectuate în România. 153 din Codul fiscal. b) Facturarea în hMARFA Introducerea sau crearea facturilor în hMARFA se execută cu documentul TFAC şi a celorlalte modele derivate din TFAC după caz. (1) lit. beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială. Cu opţiunea de listare grafică se pot obţine formulare mai estetice. cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare.

programul va putea culege din baza de date şi celelalte informaţii legate de lot (denumirea articolului.1. Numărul intern este recomandat să se utilizeze ca un număr distinct de numărul de regim special. Facturile se pot urmări mai uşor şi din punct de vedere cronologic.opţional data facturii data scadenţei tipul şi modelul operaţia TVA datele clientului Toate acestea sunt indicate de operator la începutul adăugării. 5. RÂNDURILE facturii se compun din: a) identificatorul lotului de stoc din care se face expediţia (codul articolului împreună cu numărul recepţiei şi codul gestiunii). mai ales la firmele unde simultan sunt utilizate mai multe blocuri de facturi. 3. într-o fereastră. unitatea de măsura. ca la facturile completate pe formular. lista loturilor. Dacă câmpul ARTICOL este necompletat.se completează cu număr aviz de însoţire a mărfii. preţul de înregistrare. date mijloc de transport. 1.).Factura serveşte ca: . însă programul îl "ajută" punându-i la dispoziţie. preţul de vânzare indicat la recepţie etc. 2. Prin indicarea lotului de către operator. nume şi act identitate delegat. CAPUL facturii conţine: numărul de regim special intern de numerotare al formularului numărul intern al facturii număr comandă . Această identificare va fi efectuată de către operator.document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului Model Modelele de facturi din aplicaţie se compun de regulă din: capul facturii. dacă folosim în paralel şi un număr intern. text liber şi rânduri. Pe fereastra de text liber cu <F10> se poate vizualiza firma şi persoanele din firma pentru care se întocmeşte factura.document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate.document de însoţire a mărfii pe timpul transportului .document de încărcare în gestiunea primitorului . a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . etc. tastând <F1> apare fereastra de 81 . TEXT LIBER . Fig.

pe care îl va indica tot operatorul.ajutor Nomenclator articole.2. VALIDAREA după terminarea completării calculează: .. produse 82 . valorile calculate sunt utile pentru că asigură: verificarea calculelor făcute manual de cel care a întocmit factura includerea facturii în jurnalul de vânzări scăderea din stoc a bunurilor facturate contabilizarea prin program a facturii la sfârşitul lunii urmărirea soldului facturii respective şi a clientului respectiv în ansamblu (înregistrarea în fişa clientului). sau întocmirea unei noi facturi pentru diferenţe.Total valoare de vânzare . Programul calculează pentru fiecare rând de factură valoarea de vânzare şi TVA aferentă. factura introdusă în program se contează în mod automat după formula: 4111. în cazul depistării de erori de calcul în factura originală. b) cantitatea livrată. însă programul îi "propune" în prealabil preţul de livrare stabilit la recepţia lotului respectiv. pe care o va indica operatorul. mărfuri pt.Total de plată În cazul facturilor care au fost completate manual şi înregistrate ulterior în baza de date. 5. tastând <F1> apare fereastra de ajutor Loturi de intrare/stoc. dar dacă câmpul este completat parţial sau integral.Total TVA . Desigur.1 345 | | pt. se recomandă anularea tuturor exemplarelor şi întocmirea unei noi facturi corecte.1 = % 701 704 707 . c) preţul de livrare. Fig. 4. Contarea facturii În general. 4427 | | | | total factură (inclusiv TVA) vânzări produse vânzări servicii vânzări mărfuri | TVA colectat şi concomitent descărcarea din gestiune: 607 711 = = 371..

prin modificare selectivă pe baza preţului din Nomenclator articole (dacă există preţ în nomenclator) 2. Preţ livrare calculat pe baza cotei de adaos: la preţul iniţial (cu ridicata) se aplică cota de adaos din Grupe de articole (dacă este prevăzută cota pentru grupa articolului ales şi dacă în parametrii documentului se solicită acest calcul) Preţul propus poate fi corectat şi devine preţ livrare efectiv.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) 4.ulterior se emite factura (validare proformă). Mai întâi se livrează marfa. de livrare şi decontare avans către clientul de la 83 . pentru fiecare cotă este necesar un articol distinct. cu BPS. Facturare avans primit de la client Pentru avansul primit de la client trebuie întocmită factură.3. iar ulterior se întocmeşte factura: . a) Vânzări la intern 1. produse. etc. Preţul de vânzare (livrare) recomandat la întocmirea facturii poate fi: 1.manual în Loturi de stoc prin Modificare . pentru că articolele vândute provin de regulă din diverse gestiuni (mărfuri. conturile de venituri şi conturile de descărcare sunt culese de program. Factura cu avansul primit conţine numai rândul de avans (cantitate=1 şi preţ unitar = valoarea avansului) şi se contabilizează: 4111. Factura se întocmeşte simultan cu livrarea mărfii: se întocmeşte o factură fiscală (cu validare finală) 2.se emite factura (cu validare proformă) .Observaţie: Conturile de stoc. cu stoc şi preţ=0.la livrare se întocmeşte aviz de însoţire marfă (cu validare finală) .se emite factura în roşu TFACR (cu validare finală) 5. avans de la clienţi | TVA colectat Pe factura următoare.reduceri financiare . iar apoi se livrează marfa: .cumpărătorul aduce marfa însoţită de aviz de însoţire marfă . Mai întâi se facturează.) şi aparţin unor grupe diferite. Pentru modificarea preţurilor în funcţie de evoluţia cursului unor valute vezi Cap.adaos comercial . servicii.reduceri comerciale . Documentul poate fi parametrizat şi în aşa fel încât să se poată indica: . Dacă sunt mai multe cote TVA.preţul de vânzare (inclusiv TVA).5. eventual se poate emite o singură factură pentru avizele din luna respectivă 3. În Nomenclator există poziţia de avansuri primite: Y-AVANS-PRIM-24 Aceste loturi se "recepţionează" la fel ca serviciile.2 şi 3. Se returnează marfa de la cumpărător: .1 = % 419 4427 | total factură (inclusiv TVA) | val. Preţ livrare lot: este preţul de livrare din lotul de stoc ales Acest preţ poate fi modificat: . Aceste conturi sunt specifice fiecărui rând de pe factură (lot de ieşire).

Y-AVANS PRIMIT 1 pu 1000 val 1000 tva 240 diverse mărfuri 2000 tva 480 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 1000 240 2. denumirea articolului vândut trebuie înscrisă la facturare în rândul de descriere. deci şi înregistrarea încasării în numerar.1 = % 701. 707 419 4427 | | | | total factură (rest plată) val. Vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă este tratată în hMARFA numai sub aspect financiar. în paralel cu întocmirea facturii. Vânzare imobilizări şi obiecte de inventar în folosinţă Pentru vânzarea imobilizărilor şi a obiectelor de inventar în folosinţă. suma totală a facturii etc.). avans decontat (cu minus) TVA colectat TVA colectat = TVA corespunzător produse/mărfuri . Articolele nu au denumire. în Registrul de casă se creează o chitanţă cu datele afişate şi cu suma totală a facturii. dacă există. b) Vânzări la export Principalele modalităţi de export: 84 listată şi chitanţa.Dacă această fereastră se confirmă cu Enter. care nu au o evidenţă în hMARFA (nu au stoc în hMARFA) se folosesc articolele generice: Y-IMOBILIZAR-24 şi Y-OBIINV-FOL-24. după care se confirmă crearea chitanţei cu Enter. se corectează suma. Y-AVANS PRIMIT 1 pu 2000 val 2000 tva 480 diverse mărfuri 1000 tva 240 Y-AVANS PRIMIT -1 pu 1000 val -1000 tva -240 ----------------------------------------------Total 0 0 6. Descărcarea lor din gestiune trebuie făcut acolo unde au evidenţă proprie. respectiv în hIMOB. Această factură va avea următoarea contare: 4111. . La listarea facturii este chitanţă este înscrisă în încasării. similar cu celelalte materiale. .TVA coresp.Dacă această fereastră se abandonează cu Esc. data. sau la sumă se înscrie 0. atunci nu se creează chitanţa. factura emisă se încasează frecvent imediat.care s-a primit avansul. Această mod automat în Registrul de casă din ziua . Aceste articole trebuie "recepţionate" o singură dată cu BPS şi stoc=0. Aceste firme solicită listarea chitanţei obişnuite. Atenţie ! Obiectele de inventar din magazie sunt de natură materială şi sunt facturate în mod obişnuit. se trece avansul cu cantitate = -1 şi preţ unitar = valoarea avansului care se decontează. în numerar. avans decontat Exemple: 1. . produse/mărfuri fără TVA .Dacă clientul nu plăteşte factura integral.val. La validarea facturii într-o fereastră se propune o chitanţă (număr chitanţă. Facturi cu chitanţe La firmele de comerţ cu ridicata.

Scutit cu deducere 1En . pct.d din Cod fiscal 1Lb . 143 (2). Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută.155/1 (2) şi norme pct. cf. c) şi d) din Codul fiscal. Extern. pentru situaţiile prevăzute la art.art. dar dacă operaţiunea nu este scutită de taxă. prevăzut la art. Modele de bază: A . 143(2)b. (4) lit. exprimat în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională.obisnuite. Neimpozabil c) Livrări intracomunitare (LIC) Se utilizează acelaşi document TFCE.Op.c din Cod fiscal 1Lt .codul de înregistrare în scopuri de TVA. la art. (4) lit. (4) lit. la rubrica furnizor. e) numele. 153 sau. Extern. LIC.obisnuite.70: . LIC. Scutit cu ded. b) data emiterii. 128 alin. adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului. care însă poate fi modificat după exigenţe. Conţinut minimal autofactură: a) numărul facturii. şi la prima teză a art. f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate.Factură pentru extern În hMARFA facturarea produselor. lucrărilor şi serviciilor la extern constă în întocmirea unui document de ieşire (TFCE). 129 alin. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ld . art. 129 alin. la rubrica cumpărător. b). . pe cote. suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. 128 alin.un număr de ordine secvenţial şi data emiterii. care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii.modelul intern însoteşte marfa pe teritoriul României şi se introduce în contabilitate. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări. În forma livrată aplicaţia conţine un model în limba engleză. c) numele. a bazei de impozitare şi suma taxei datorate. Scutit cu ded. a) din Codul fiscal. şi a doua teză a art.Op. TFCE . B . la rubrica cumpărător se înscriu informaţiile menţionate la lit. Triunghiular În funcţie de codul ales se va înscrie şi o menţiune pe factura în limba română referitor la scutirea cu deducere. .obisnuite. . d) Autofacturarea Elemente de înscris pe autofactură .obisnuite.Op. (4) lit.denumirea/numele şi adresa părţilor implicate în operaţiune. d) pentru situaţiile prevăzute la art. c). LIC. al persoanei care emite autofactura.Op. baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.- export în nume propriu: export în comision: export după perfecţionare activă (lohn) Limba. La operaţii TVA se alege dintre codurile: 1Ed . adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română.obisnuite. moneda facturii Cf. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. 85 . care identifică în mod unic o factură.indicarea. 153/1. după caz. b) din Codul fiscal. cf.modelul extern convenit cu partenerul extern.Op. a).72 (1) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004) factura va fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene.

preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. exclusiv taxa. . La factură se anexează declaraţia furnizorului care confirmă că acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpărarea.art. . în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. 155 (4) Constă în utilizarea în România. dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parţial: . în cazul persoanelor impozabile livrările de bunuri către sine pot fi.130/1(2)a). altor persoane. dobândite ori importate de către aceasta. 2) transferurile efectuate în alt stat membru .adresa exactă a locului unde au fost transferate bunurile . pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. de către o persoană impozabilă.) şi care nu este obligat să emită o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură. în vederea utilizării în mod gratuit. art. Normele prevăd la pct.data achiziţiei .bunurile constatate lipsă din gestiune. .reprezentantul fiscal (dacă este) . cu excepţia celor distruse de calamităţi.155 (4) Transferul reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. Elemente suplimentare autofactură: . achiziţionate. că informaţiile din autofactură se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate în decontul de taxă ca taxă colectată. prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. i) valoarea taxei colectate.art.art. art. perisabilităţilor. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. importul sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate de persoana impozabilă revânzătoare .129 (5) din Codul fiscal. 4) fiecare furnizor de la care se achiziţionează bunuri supuse regimului special de taxare (consignaţie.70.128 (4).preluarea bunurilor mobile achiziţionate sau produse pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană. . altele decât bunurile de capital. h) cota de taxă aplicabilă.utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile.129 (4) prestările de servicii către sine pot fi următoarele: .preluarea de mobile corporale achiziţionate sau produse. în numele acesteia. extrase. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.g) valoarea bunurilor sau serviciilor.numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumpărări 86 .data transferului 3) pentru fiecare AIC efectuată în România în condiţiile art. Excepţiile sunt prevăzute la art. opere de artă etc. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru.155 (2) Cf.152/2 şi pct. Situaţii în care se emite autofactura: 1) livrările de bunuri/prestările de servicii către sine . stocurilor degradate calitativ. activelor corporale fixe casate Cf. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse.64 (7) din Norme Elemente suplimentare autofactură: .serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile.art.(2).

TFACS . dacă au locul prestării în România cf. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei . Afişare facturi neîncasate În momentul facturării se poate verifica. Furnizorul nu înscrie taxa pe TFACI.livrări de gaze sau energie electrică. Aceasta va fi o factură cu cantităţi negative şi va servi la încărcarea gestiunii utilizatorului şi diminuarea datoriei clientului.deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea lor .livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare . 150 alin. În hMARFA se livrează 2 modele de autofacturi: TFAUS.sau data primirii bunurilor. Pentru fiecare factură emisă trebuie făcută o factură retur separată. o referire la factură.serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în România: . că în hMARFA se pot întocmi şi facturi cu remize (discount-uri) acordate clienţilor sau sconturi pentru plata înainte de scadenţă.Autofactură .art.132 sau 133 . (2)-(4) şi (6) şi ale art.în numele furnizorului e)Alte facturi pentru situaţii speciale Taxare inversă Pentru livrarea de: . 87 .133 (2) .vezi în documentația electronică.art. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă.este obligat la plata taxei. 151. la ACELAŞI preţ de livrare. art.art. dar cu reprezentant fiscal .reunire loturi de stoc Dacă avem stocul de marfă format din mai multe loturi care ies cu aceeaşi factură. solicitaţi adaptarea tipurilor de documente. iar pe autofactură. în condiţiile art. dacă clientul are facturi neachitate şi cât este suma ultimelor facturi neachitate. .Factură taxare inversă La OpTVA va avea automat codul: 1Ii pentru încadrarea corectă în jurnalele TVA. La primirea facturii. iar beneficiarul o înscrie în decont atât ca taxă colectată. cât şi ca taxă deductibilă (foloseşte NIRII şi TVATX).Autofactură . pe formularul listat loturile vor apare însumate pe un singur rând. Detalii în Utilizare TFACS şi BCM_S .151 . trebuie să autofactureze. care se înscrie în factură la momentul cumpărării pentru bunurile în regim de consignaţie.livrare către sine TFAUT. .masă lemnoasă şi materiale lemnoase se utilizează modelul: TFACI. Factura retur În cazul în care clientul ne returnează marfă din diferite motive. persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare.către persoane impozabile/neimpozabile beneficiare de servicii.155/1 Aceste situaţii pot fi: . 5) în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.achiziţiile intracomunitare de bunuri .care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România cf. se întocmeşte o factură retur (TFACR. Facturi cu reduceri Menţionăm.preţul de cumpărare.orice alte cazuri când beneficiarul impozabil/neimpozabil stabilit/ nestabilit în România. Pentru automatizarea calculelor. obligată la plata taxei.

Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică.numărul documentului. Pe celelalte câmpuri. . se parcurg toate facturile clientului şi se afişează şi se însumează toate facturile neîncasate. . . norma.denumirea materialului (inclusiv sortimentul. U/M. anul). Conţinut minimal: .denumirea unităţii. până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja încasate. se fixează cu constanta NRFAC_INC_F2. Bonul de consum Cf.denumirea formularului. se pot parcurge doar ultimele facturi.Pe fereastra de fişier Facturi/iesiri selectaţi ultima factură a clientului şi tastaţi: <F2>. justificativ de scădere din gestiune. care solicită materiale pentru a fi consumate. în corespondenţă cu contul de cheltuieli definit la Funcţii de conturi ca şi cont de descărcare.produsul/lucrarea (comanda). Vor fi afişate ultimele facturi neîncasate şi suma lor. se obţine lista firmelor.3. Se poate folosi pentru darea în consum a materiilor prime şi materialelor. Dacă constanta NRFAC_INC_F2 lipseşte sau este egală cu zero. cantitatea eliberată. de către compartimentul care efectuează lansarea sau de către alte compartimente ale unităţii. până la care se caută. după caz. luna. sau chiar şi pentru darea în folosinţă a obiectelor de inventar din depozit. . Fig. Ordinului . tastând <F2> pe câmpul client. eventualele facturi neîncasate care preced facturile achitate nu vor fi afişate şi însumate.document . Numărul de facturi încasate. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul.preţul unitar. programul generează înregistrarea de descărcare a gestiunii la preţul contabil.document . numărul comenzii. dimensiunea). Pe baza documentului.data şi semnătura gestionarului şi a primitorului.3. profilul. adică un "loc de consum". bucăţi lansate. cantitatea necesară. marca. data eliberării (ziua. justificativ de înregistrare în contabilitate. În Modificare şi Adaugare. valoarea. Se întocmeşte în 2 exemplare. . pe măsura lansării. tastând <F2> este afişată doar fereastra cu ultimele facturi neîncasate. bonul de consum serveşte ca: de eliberare din magazie a materialelor. iar după selectarea firmei este afişată fereastra cu ultimele facturi neîncasate. respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum. 5. 5. . bonul de consum (BCM) are ca partener destinatar o secţie. În hMARFA. În acest caz.document 3512/2008. 88 .

89 . De exemplu: transfer 301.model A . obiecte de inventar cu uzură treptată: 471.inv.listabil pe formular pretipărit . iar pentru recepţia în gestiunea destinaţie utilizaţi NIRT. mărfuri aferente facturilor emise.).4 = 303 | valoarea de cumpărare ob. mărfuri depreciate.inventar . 602 = 301. mărfuri rezervate pentru anumiţi clienţi.1.Aviz pentru transfer sau +/.02. respectiv în hIMOB. de materiale se introduc 6. pentru celelalte loturi de intrare vom fi avertizaţi cu Transfer interzis! De fapt.Recepţie din transfer sau +INV Transferul de bunuri între gestiuni Există mai multe modalităţi de a realiza transferul între gestiuni: 1. 302 | valoarea de cumpărare materiale . ci doar pentru a ţine anumite mărfuri separat (ex. mărfuri aferente facturilor proforme etc. Fără consemnarea în contabilitate şi fără emitere de document: Se foloseşte când conturile pe care "se ţin" stocurile în cele 2 gestiuni sunt aceleaşi. Pentru înregistrarea ieşirii din gestiunea sursă utilizaţi AIMT.01-301. în acest caz gestiunile nu se folosesc în sensul propriu.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) NIRT .model H . dar nelivrate. 8035 = 000 Bonurile de restituire de la secţii la magazia ca şi BCM-uri cu cantităţi negative. Documente livrate în hMARFA: AIMT . Transfer între gestiuni propriu-zise cu contabilitate şi emitere de document: înregistrarea simultană în Aceste operaţii se folosesc atunci când mărfurile din cele două gestiuni implicate în transfer sunt înregistrate pe conturi sintetice sau analitice distincte. Operaţia se realizează în Loturi de stoc cu operaţia Transfer. DOCUMENTE INTERNE 6.. În acest caz practic lotul se sparge în 2 şi se păstrează provenienţa mărfii (furnizorul şi documentele de intrare). Obiectele de inventar date în folosinţă trebuie recepţionate în programul în care se ţine evidenţa lor.model I . sau dacă grupa OU. 2.inv.contare consum obiecte de inventar: 603 = 303 | valoarea de cumpărare ob.contare consum materiale: 601. Transferuri interne Mişcările interne se concretizează în principal în transferuri de diverse bunuri între diferite gestiuni sau secţii ale unităţii patrimoniale. Transferul se poate realiza numai pentru loturile la care în capul recepţiei a fost lăsat necompletat câmpul Gestiunea.listabil pe hârtie .

. deoarece contarea automată a celor două tipuri de documente este diferită! Moneda jurnalului va fi determinată de soldul de început.7. nu se poate da o "reţetă" universal valabilă de contare pentru fiecare. Este foarte important de făcut această deosebire. 3. a soldului de casă. Dacă nu ne referim la nici un curs de schimb la început. în cazul urmăririi contribuţiilor. Dacă începem un jurnalcu soldul într-o anumită valută.) corespunzător jurnalului şi este acelaşi pentru toate înregistrările din jurnal. se optează pentru IOH. dacă se completează cod partener şi partenerul este o firmă care are contul de creanţă. În documentele introduse în program există un câmp liber denumit Cont corespondent. la sfârşitul fiecărei zile. desigur trebuie să continuăm cu aceeaşi valută în cadrul aceluiaşi jurnal. 90 .y. 53x etc. respectiv datorie completat.document de stabilire. Cont corespondent variază de la o înregistrare la alta şi trebuie stabilit înainte de definitivarea înregistrării (validarea este permisă numai după ce contul corespondent a fost stabilit). Ordinului 3512/2008 (MO 1080bis/2008). contul corespondent se poate completa manual. de către persoanele care au calitatea de casier. se preia contul respectiv din Firme (ex. manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. deci dacă se referă la o încasare sau o plată se decide în cadrul jurnalului alegând documentul corespunzător. 4. Stabilirea contului corespondent Documentele de încasare şi plată pot fi utilizate în scopuri foarte diverse. Acest caz trebuie indicat în parametrii documentului prin C.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. Exemplu: Dacă dorim să achităm prin bancă o anumită sumă. efectuate prin casieria unităţii. . se alege jurnalul cu contul bancar corespunzător (şi implicit moneda corespunzătoare) şi se selectează o Adăugare de Plată cu ordin pe hârtie (POH). 7. dacă a fost stabilit acolo.2. Modalităţi de stabilire a contului corespondent: 1. pe baza actelor justificative. pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Cont jurnal este contul de trezorerie (512x. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. De aceea.1. 2. În cazul în care dorim să înregistrăm o încasare. Operaţii de casă Cf. ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI Caracterul operaţiunii. registrul de casă serveşte ca: . 7. zilnic.document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. la încasări/plăţi facturi clienţi sau furnizori contul se preia din factură sau din recepţie. taxelor). Se întocmeşte în două exemplare. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative. contul se poate stabili în validare sau la contare. Soldul de casă al zilei precedente se reportează. după caz. jurnalul respectiv va fi în lei.

Dacă se doreşte completarea lui cu ajutorul programului.În concepţia aplicaţiei hMARFA.plată chelt.581. 44444/B.542 . Filele pot fi listate zilnic şi se îndosariază ca registru de casă. . care calculează rulajul şi soldul zilei respective.plată avans salarii ct. 44444/2 sau 44444/A. delegaţii ct. ICH Încasare cu chitanţă . folosit pentru .plată avans trezorerie ct. zilnic se poate executa operaţia de Închidere.plată salarii ct..625 . Redăm mai jos lista principalelor documente de utilizează la completarea registrului de casă. atunci se pune un semn distinctiv. folosit pentru: .. Astfel.alte încasări ct.ridicare de numerar ct.alte plăţi ct.model grafic (numai cu opţiunea listare grafică) IMON Încasare vânzări cu monetar DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE PLĂŢI: PALT Plată din casă. PFV Plată cu foaie vărsământ .4 sau 421 .542 .numai pentru înregistrare operaţie .restituire avans trezorerie ct.depunere numerar ct.11. de exemplu: 44444/1. .5 (va clarifica contabilul) etc.lucrul cu documentele PFV de mai sus este descris la Listare OPT (Cap. sau de exemplu se încasează două facturi cu o singură chitanţă. sau se poate conduce în paralel şi un registru manual şi atunci înreegistrările din hMARFA servesc doar pentru contabilitate şi verificarea operaţiilor.581.404 etc.În cazul sumelor plătite din avansurile de trezorerie. încasare/plată care se DOCUMENTE ŞI OPERAŢII DE ÎNCASĂRI: IALT Încasare cu altele.listabil pe hârtie . acestea se defalcă pe conturi (eventual pe recepţii) în jurnalul Alte încasări/plăţi.plată furnizor ct. Dacă la documente apar două cu acelaşi număr.1 .5 (va clarifica contabilul) etc.1 .listabil pe hîrtie.581.listabil pe formular . este necesar ca toate documentele de încasări şi plăţi să fie introduse.581.model W .model H .model A . registrul de casă se apropie foarte mult de registrul de casă completat manual.model V . În figura de mai jos este redat un exemplu de registru de casă: 91 . 2 exemplare .401.425 sau 581.581.model A .3) . în casă apare numai avansul plătit şi suma restituită.4 . Observaţii: .cu imprimare paralelă Documentele de mai sus pot să fie în lei sau în diverse valute.model I .

etc. În general. Pentru a se adăuga noi operaţii la ultima zi. Dacă documentul rămâne invalidat. PALT CH 88 25/09/11 R-11C004 F80-13/09/11 INTERNATIONAL SA 124. sumele şi documentele de încasare sau plată (care încep cu I. Înregistrările sunt aranjate întocmai ca la registrul de casă completat manual: Registru . comisioane plătite băncii. Acest lucru permite ca ulterior contabilul să poată verifica şi completa înregistrările. nu se mai pot face modificări în operaţiile cu fila inchisă. Documente în hMARFA: 92 .fila: 310004 Data: 25/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------|NrCr| Document | Explicatia |Incasari(Lei)| Plati (Lei) | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> SOLD FILA: 310003 DATA : 15/09/2011 1815. Dacă fila este închisă.00 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------->> RULAJ FILA: 310004 868. Pe ecran se vede soldul filei precedente. care după acceptare se validează. documentele pot fi invalidate pentru corectarea explicaţiilor. respectiv P) şi soldul. Listare registru de casă Din jurnalul Casa în lei/valută se listează zilnic Fila tip registru. acesta va fi luat în seamă la rulaje şi sold. ICH CH 101 25/09/11 F-110008 F11000005-19/09/11 INVEST SRL 868. PALT CH 55 20/09/11 R-11C003 F332211-09/09/11 INVEST SRL 248. ridicări de numerar.28 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Listele se îndosariază periodic. a contului corespondent. documentele de plată sunt eliberate de firmă. dar contarea se va efectua numai după indicarea contului corespondent.28 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------1.3.Casa in lei Nr..00 -------->> SOLD FILA: 310004 DATA : 25/09/2011 2311. virament dintr-un cont în altul. În cazul în care se adaugă o operaţie (adică un document). plăţi. trebuie să introducem în hMARFA operaţiile reflectate în extrasele de cont: încasări. Oricând se poate face o închidere provizorie a filei.Fig. atunci trebuie cunoscut. eventual filele pot fi şnuruite la intervalele stabilite. Dacă dorim să avem evidenţa zilnică a soldului din conturile bancare. Operaţii cu banca Operaţiile cu băncile partenere apar de regulă în extrasele de cont. documentele de încasare sunt eliberate de parteneri. Eventual. care permite calculul soldului intermediar. 7. că acel document se va conta automat.00 2.00 372. aşa cum apar ele în extrase.1. soldul provizoriu se şterge. 7. indiferent dacă se lucrează în mod clasic sau prin internet banking. dobânzi etc.00 3.

Codul este format din 24 caractere. Lista partenerilor neachitaţi apare apăsând <F1> la completarea numărului recepţiei.401) Ordinul de plată (POH/IOH) În modul de lucru clasic..de încasare: IDOB Încasare dobândă INUM "Încasare" depunere numerar ICEC Încasare cu cec IOH Încasare cu ordin pe hârtie . baza extrasului de cont Fig. sau ~. se recomandă totuşi listarea pe ecran pentru a nu uita niciun amănunt şi pentru a vedea contul beneficiarului.nr.. ordinul de plată se întocmeşte la firmă. După completare se listează ordinul pe formularul de la bancă sau se completează manual. chiar ajută la completarea lui. deci trebuie introdus cu grijă de operator. Plata simultană a mai multor facturi ale aceluiaşi furnizor Se introduce în hMARFA un ordin de plată pe fila nr. Programul verifică codul IBAN introdus.627) (ct. dar nu cunoaştem numărul filei (număr extras).1) (ct..766) (ct. şi se înscrie la Reprezentând. X..8 Componenta listare ordine de plată tip BCR. Pentru detalii vezi Verificarea introducerii codului IBAN – vezi în documentația electronică.... Vezi şi Cap. după care se depune la bancă. Observaţii referitoare la completarea unui document de plată .. 7. numărul recepţiei de la prima factură.5112) lei/valută (de regulă ct. filă se poate înscrie manual pe extrasul de cont pentru regăsire ulterioară 93 .de plată: PCOM Plată comision bancar PDOB Plată dobândă PNUM "Plată" ridicare numerar POH Plată cu ordin pe hârtie (ct... În momentul întocmirii cunoaştem data documentului (data la care dorim să fie operat de bancă). pentru ca aceste înregistrări să se situeze în coada jurnalului.581. avem nevoie de contul bancar al partenerului.. 12.2. Pentru întocmirea unui ordin de plată corect. Acest cont. În cazul completării manuale. Se mai poate lista şi ataşa eventual un borderou al documentelor depuse la bancă (listare Filă utilizator). numai la primirea extrasului de cont se definitivează înregistrarea creată.581. sau ~. pe definitivăm înregistrarea şi o validăm. După ce ordinul a fost operat de bancă. Plata nu se validează..4111) (ct. Vom folosi număr filă: X.1) (de regulă ct.666) (ct. codul IBAN se introduce în fişierul Firme.

dacă la SUMA DE PLATA nu avem zero. În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont). înscriem numărul facturii şi validăm înregistrarea. Atunci însă se selectează facturile emise. dând alt număr de filă la fiecare grupă.) după numărul documentului din rândurile 2 şi următoarele se trece . încasare cec (suma apare pe extrasul de cont) În practică nu toate momentele sunt consemnate în contabilitate şi momentul stingerii creanţei diferă de la caz la caz. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul fără validare. . a.nr. după care la F1 apare lista acestor furnizori neplătiţi.. evidenţa cecurilor se ţine în modul descris la cap.se foloseşte tipul de document ICEC . Cecuri Dacă dispuneţi de opţiunea Facilităţi financiare./B. înseamnă că am făcut o plată parţială sau am introdus greşit suma. pentru urmărirea stingerii creanţelor. deoarece hMARFA nu acceptă repetarea aceluiaşi număr de document.. se înscriu explicaţiile manual. obligaţii virate într-o singură sumă. în câmpul de 1 caracter din faţa numărului recepţiei se lasă litera F.în explicaţii se preiau automat datele recepţiei selectate.după validare. înregistrăm operaţia cu ICEC. Astfel.. Dacă nu ne referim la o recepţie..1. În funcţie de uzanţele de la bancă. 12. Există 2 rânduri pentru acest lucru.documentul este eliberat de partener. firma doar îl înregistrează în Borderoul cecurilor . acceptare cec (primirea cecului de la client) 2. astfel creanţa nu se stinge încă şi înregistrarea nu va fi contabilizată. c.de regulă număr ordin de plată Important! În cazul în care pe acelaşi document de plată există mai multe poziţii (ex. tastăm mai întâi C.recepţie plătită se poate căuta cu tasta F1. b. Încasările din extrasul de cont se introduc în hMARFA în mod similar. cecurile depuse în aceeaşi zi pot fi pe acelaşi borderou sau numai cecurile care se încasează de la aceeaşi bancă pot figura pe acelaşi borderou. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm Filă utilizator pentru a obţine borderoul.grupate pe filă. . dar datorate pe mai multe conturi sau mai multe facturi plătite cu acelaşi ordin etc. trebuie introdus V. procedura de încasare are trei momente: 1. respectiv Cheltuieli.nr. La recepţii aceştia apar în Fereastra Vama. se listează borderoul cecurilor depuse la bancă (Filă utilizator) Dacă clientul plăteşte cu cec./A. abia în acest moment se stinge creanţa (factura este încasată) şi numai această operaţie se înregistrează în contabilitate prin 5121 = 4111 94 . Cecuri primite . Descriem trei variante de lucru: 1.. . remiterea la bancă spre încasare (însoţit de borderou) 3. Dacă e vorba de un furnizor obişnuit.. iar dacă vrem să plătim un furnizor de cheltuieli de pe un NIRIC. În momentul acceptării cecului. Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou. 1. . dacă plătim datoria vamală. În al doilea caz vom grupa cecurile pe bănci. La data depunerii cecului la bancă.Încasare cu cec . document .

identic cu 1. b. Formula contabilă generată va fi: 5121 = 5112. creanţa se stinge (factura este încasată). b. atunci plata corespunzătoare se înregistrează completând doar explicaţiile din secţiunea Reprezentând . Pentru urmărirea acestor operaţii în hMARFA se tipuri de documente: IALT . ci doar în explicaţii şi validăm înregistrarea."Încasare" factura-alte surse PALT .. nu înscriem numărul facturii în câmpul număr factură. 2. depunerea la bancă şi încasarea aceluiaşi cec (dacă există) se vor aşeza una după alta... c. se poate defini o listă utilizator pentru a lista această situaţie... În momentul încasării efective (suma apare pe extrasul de cont).. Astfel. şi tipuri de 7.. aceste două momente nu sunt consemnate în hMARFA. Aceste procese verbale se întocmesc pe formulare speciale. în jurnalul de cecuri primite înregistrăm cecul. ICEC ICEC AF 123456 AF 123456/I Astfel. numărul facturii plătite cu cec şi validăm înregistrarea. c. borderoul se completează manual.. a. 95 pot utiliza următoarele contare: 581. La sfârşitul lunii. Înregistrarea se va contabiliza cu data depunerii cecului la bancă: 5112 = 5121."Plată" furnizor -alte surse În cazul realizării corecte a compensării. iar la înregistrarea în jurnalul de bancă mai adăugăm la număr /I. MIE MIBL1 . 3. Plăţi fără documentul furnizorului recepţionat Dacă recepţiile nu se înregistrează la zi (se întâmplă adesea cu recepţiile de servicii executate de terţi înregistrate ca cheltuieli). . Ex. aici vom arăta numai modul de introducere a acestora în hMARFA. Alte încasări şi plăţi Compensări Un procedeu uzual în relaţiile furnizori-clienţi este întocmirea proceselor verbale de compensare privind unele datorii şi creanţe reciproce. şi înregistrarea nu se validează.c.. Dacă numărul cecurilor este mare. după ce au fost înscrise recepţiile. se revine asupra acestor plăţi. înregistrăm operaţia cu ICEC.3 trebuie să se . a.3 contul 581.2.. intrând în familia de jurnale MI şi selectând tip document=ICEC. . . Depunem la bancă cecul (cecurile) însoţite de borderou.3 = 4111 contare: 401 = 581. Situaţia cecurilor remise la bancă şi neîncasate se poate studia dacă la înregistrare în ambele jurnale (cecuri primite şi cont curent bancă) folosim tipul de document ICEC şi numărul cecului scris identic. Cecuri eliberate Pentru evidenţa cecurilor eliberate se pot defini jurnale documente similare cu cele de la cecuri primite. soldeze la fiecare închidere. În momentul acceptării cecului. schimbăm data de înregistrare în data depunerii şi listăm fila utilizator pentru a obţine borderoul. completând numărul recepţiei şi efectuând validarea. În ziua când depunem cecul la bancă.4.

Plăţile efective din avans se înscriu în jurnalul MIX2 Alte incasari/plati in lei. după caz. respectiv funizorul este aceeaşi firmă (compensare furnizor-client): IALT + 800 lei pt. Încasare cu tichete de masă La magazinele cu amănuntul este o practică curentă.crsp Ct.crsp = 581. Plăţi din avansuri de trezorerie Se utilizează documentul PAVT.factura cumpărătorului sold partener de încasat: 200 lei b. În secţiunea Reprezentând nu se completează câmpul număr recepţie sau factură.Compensare între facturile aceluiaşi client: IALT + 1000 lei pt. dacă cumpărătorul. Compensare între factura de vânzare şi factura de cumpărare.5 = Ct. iar dacă trebuie suplimentată suma.5 Aceste documente se folosesc şi pentru stingerea unor datorii sau creanţe nesemnificative (cauzate de erori la întocmirea documentelor de plată). se pot face atâtea jurnale de încasări/plăţi. Pentru fiecare furnizor de tichete recomandăm să deschideţi câte un jurnal. Diferenţele se pot stinge cu aceste documente. suma în valuta facturii şi suma în lei obţinută în înregistrarea anterioară. cu documentul PAVT. Încasare/plată în altă monedă decât moneda facturii Încasarea/plata se înregistrează în jurnalul de casă sau bancă corespunzător monedei."Încasare" din alte surse .Exemple de compensări folosind documentele de mai sus: a.: MIT1 MIT2 Tichete Tip 1 acceptate Tichete Tip 2 acceptate 96 . Dacă în urma decontului trebuie restituită o sumă. pe contul 542. urmând ca contabilul să le transfere de pe 581.1000 lei pt. factura retur sold partener: 0 lei Alte încasări/plăţi în lei IALT PALT .5 pe un cont de venit sau de cheltuieli. La utilizatorii unde avansul de trezorerie este utilizat în mod frecvent la deplasări şi se doreşte urmărirea lui pe conturi analitice (pe persoane). de ex. atât în lei cât şi în valută. cu care se creditează contul 542. câte analitice dorim să urmărim. Avansul este ridicat din casă cu PALT pe contul 542. ca o parte din încasări să se realizeze cu tichete de masă acceptate de la populaţie. Prin acest document se plătesc datoriile (facturile furnizor) achitate din avansuri de trezorerie. aceasta se înregistrează tot în casă cu PALT pe contul 542 (de regulă se completează dispoziţie de plată/încasare). ci doar explicaţia."Plată" din alte surse 581. În jurnalul Alte încasări şi plăţi deschis în moneda facturii se scrie o înregistrare în care se specifică numărul recepţiei/facturii. aceasta se înregistrează tot în casă cu IALT. Contul corespondent va fi 581.factura clientului PALT + 1000 lei pt.x şi se reţine suma în lei. factura iniţială IALT .

1.diferenţa de curs în lei se va vedea la Vizualizare REEV: .2011 2.5. Contare: 5328.3 = 4111. Tipuri de tranzacţii De la aderarea la UE se practică 3 tipuri de tranzacţii comerciale: A. cu modificările şi completările până la 30. trebuie introdus mai întâi cursul de schimb din data reevaluării.1.mostrele gratuite.128 Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Contare: 5124. activele corporale casate . pierdute.) Operaţiuni interne Livrarea de bunuri 1.se închide fila .1. Nu sunt asimilate livrării: .Cu documentul ITICH se înscrie valoarea totală a tichetelor.preluarea de bunuri achiziţionate sau produse de persoana impozabilă (dacă taxa aferentă a fost dedusă) pentru: . .y = 765 8. . la scădere nefavorabilă a cursului. cu modificările şi completările până la 30.) art. EVIDENŢA TVA 8.magazinul cu amănuntul. furate .import/export (tranzacţii cu parteneri din state din afara UE) C. Contare: 665 = 5124.) operaţiuni intracomunitare (cu parteneri din state membre UE) A.bunurile distruse de calamităţi. Noţiuni de bază Reglementări 1. SUMA PLATITA.stocurile degradate nevalorificabile.09. Sunt asimilate livrării: .a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit.în rd.utilizarea în scopul unei operaţiuni care nu dau drept de deducere . iar documentul încasat este BVINZ din Facturi/ieşiri.2011 8.lipsurile din gestiune. 97 .) HG 44/2004 Norme de aplicare a Codului fiscal.perisabilităţile. Plătitorul.a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea desfăşurată.în rd. în limite legale .) interne (cu parteneri din ţară) B. este acum MA . Etape de lucru: .) LG 571/2003 privind Codul fiscal.y . ca partener.1 7.) externe . Reevaluare disponibil În cazul casei şi băncii în valută există un tip de document (REEV) care este folosit pentru reevaluarea valutei la cursul de la sfârşitul perioadei şi care calculează diferenţele de curs în lei. Pentru aceasta. SUMA INCASATA la creştere favorabilă a cursului.09.se adaugă un document REEV în jurnalul în valută pentru ultima zi a perioadei cu suma zero şi se validează .

se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară în declaraţia recapitulativă conform prevederilor art.) art. ca şi un proprietar. dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. Atunci când prestatorul este o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru. trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art. c) Prestările de servicii intracomunitare (PSIC) 2. Exportul Cf. de către furnizor. 128..) pct. intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie. b) Achiziţiile intracomunitare de bunuri (AIC) 1. dacă serviciul nu este scutit de taxă. exportul reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii.) pct. aşa cum este definită la art.128 (9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri. Cursul de schimb valutar 98 . 153 şi 153/1 din Codul fiscal. provenite dintr-un teritoriu terţ.) Operaţiuni externe Importul 1. care sunt prestate de prestatori stabiliţi în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii.). B. În situaţia în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România nu este înregistrat în scopuri de taxă. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.143 din (1. care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii. beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară în declaraţia recapitulativă prevăzută la art.13 (13). art. C. care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. către un stat membru.(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile art.. a).) art.Prestarea de servicii 1. de către cumpărător sau de către altă persoană.(2) din Codul fiscal. 130/1 (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător.129 (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. b) pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. (1).131 Importul de bunuri reprezintă: a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 156/4 din Codul fiscal. d) Achiziţiile de servicii intracomunitare (ASIC) 2. 156/4 din Codul fiscal. în înţelesul alin.) art. în contul furnizorului sau al cumpărătorului.) art.13. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. 153 sau 153/1 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA trebuie să îndeplinească obligaţiile specifice de înregistrare în scopuri de TVA prevăzute la art.) Operaţiuni intracomunitare a) Livrările intracomunitare de bunuri (LIC) 1. 133 alin.

precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO . Nontransfer .scutirile pentru livrările destinate navelor. efectuate de către furnizor .utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat. .art.livrările cu instalare sau asamblare. să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial. i). care se pot înţelege prin exemplul de mai jos: Participă societăţi din 3 state membre UE: SM1. Bunurile se transportă direct din SM1 în SM3 (România).livrări pentru export în condiţiile art. e) Transfer/Nontransfer Transfer . .128 (12) din (1. alta decât importul de bunuri. 143 (2) . 132 (1) e) şi f) .intermediar (B) / \ [factura] [factura] / \ SM1 .furnizor . art. pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: . Este asimilat cu LIC cu plată. 143 (1) h).utilizarea temporară a bunului respectiv.din SM1 (stat membru 1) B . . care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului. pct. aeronavelor. aeronavelor sau trenurilor.139/1: (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută.) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru. Transferul dreptului de a dispune de bunuri: SM2 . desemnat de B pentru plata TVA.art. cu condiţia ca bunurile.) reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru.vânzarea la distanţă .126 (8)b) din (1.cf.LIC scutite în condiţiile art.prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile. . pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat cursul care se va aplica).livrarea de gaz sau de electricitate .nestabilit în SM3 (România). 132 (1) b). (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. .[bunuri livrate] . k) şi m). se exprimă în valută.înregistrat în SM2 (impozabil sau neimpozabil). înregistrat în SM2 C .cumpărător revânzător care achiziţionează bunuri de la A şi le revinde lui C . SM2.furnizor (A) . misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. art. SM3 (România): A . 132 (5) şi (6) . cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. 143 (1) a) şi b) .cf.livrări la bordul navelor. în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie.art. pe teritoriul unui alt stat membru f) Operaţiuni triunghiulare Sunt operaţiuni specifice (art.22 din Norme. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă. de către persoana impozabilă stabilită în România.128 (11) din (1.)). pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii -art.SM3 (România) . art. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său. j).art.beneficiar (C) 99 . pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni. 132 (1)d).client . după prelucrare.Cf. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză (Cf.

132. (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate. (3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice. locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor.) art. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile. c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor. avion sau tren. 126 alin. aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice.Dacă C plăteşte TVA. bunuri accizabile. (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii . (2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. d) locul de plecare a transportului de pasageri. Locul prestărilor de servicii 1.) art. Excepţii: art. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului.vânzări la distanţă. Astfel. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. Dacă locul livrării. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului.. fiind parte la o achiziţie intracomunitară.133 (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă. 100 . În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. de cumpărător sau de un terţ. mijloace de transport noi etc. g) Locul operaţiunilor Locul livrării de bunuri 1. locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. se situează în afara teritoriului comunitar.. nu este necesar ca B să fie înregistrat în SM3 (România). 132 (2)-(8) . b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. B poate fi scutit de impozitare. stabilit conform prezentei prevederi.

000 lei. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. altele decât cele scutite conform art.133 (2) din 1. a căror valoare.140 (1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. b) livrarea de clădiri. nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. întotdeauna excepţiile prevalează. 8. m). achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Cf. inclusiv a terenului pe care sunt construite. ziare şi reviste. 101 . c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. pct. târguri. monumente istorice.Regula generală este: Conform art. c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp. cinematografe. inclusiv a terenului pe care sunt construite. (2/1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. (1) lit..1.133 (2) şi (3)! Sinteza regulilor şi excepţiilor – vezi în documentația electronică. şi prestarea se desfăşoară din/în acestea. natura serviciilor etc.. e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. Excepţii: În afară de regula generală mai există o serie de alte reguli şi excepţii după calitatea partenerilor.) Beneficiar Persoană impozabilă Persoană neimpozabilă Locul prestării Sediul beneficiarului Sediul prestatorului Dacă în afară de sediul activităţii economice părţile mai au şi alte sedii fixe. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. d) livrarea de clădiri. 141 alin. nu depăşeşte suma de 380. grădini zoologice şi botanice. inclusiv a terenului pe care sunt construite.2. inclusiv a terenului pe care sunt construite. exclusiv taxa pe valoarea adăugată.) art. d) livrarea de produse ortopedice. 13 (1) din Norme. destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. cu excepţia protezelor dentare. muzee. prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri. expoziţii şi evenimente culturale. Cotele de taxă 1. b) livrarea de manuale şcolare. .) art. exclusiv anexele gospodăreşti.133 (3) din 1. atunci se ia în considerare locul în care se află aceste sedii.133 (4)-(7). destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari. către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele. dacă serviciile pot fi încadrate pe una dintre excepţiile prevăzute la art. case memoriale. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. monumente de arhitectură şi arheologice. cărţi. inclusiv a terenului pe care sunt construite.

potrivit art. . (2).importuri şi achiziţii intracomunitare.1. cf. Excepţii .operaţiunile prevăzute la primele 3 poziţii de mai sus. 132 şi 133. Operaţiuni impozabile a) Operaţiuni impozabile 1. scutite de taxă..130. dacă locul importului este în România. care acţionează ca atare.AIC neimpozabile 1. (3) Sunt. (2) Este.. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. (1). care sunt scutite fără drept de deducere. cf. în sensul art. art. .144/1. b) Clasificarea operaţiunilor impozabile Operaţiunile impozabile pot fi. pentru care locul este considerat a fi în România. fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. . .. în conformitate cu prevederile art.operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. potrivit art. de asemenea.1. Codul de înregistrare în scopuri de TVA Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat de noi CIF) este prevăzut la art. efectuată de orice persoană.3. sau de o persoană juridică neimpozabilă. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare . operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.126 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. . c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. 141. efectuate cu plată.) art. b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile.8. de asemenea. Sunt prevăzute la art.4. acţionând ca atare. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. pentru care nu se datorează taxa.. . art. efectuată de o persoană impozabilă.000 euro. 128 . b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.operaţiuni taxabile.. operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată. 126 (9): . 142. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile.154 şi are prefixul "RO".126 (4) nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă. 152. constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. 132/1: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri. 127 alin. în sfera taxei. 132/2. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. 143 . 127 alin. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art.operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. astfel cum este definită la art. 8.) art. 140. Sunt prevăzute la art... El trebuie comunicat partenerilor comerciali dacă 102 .

(3) persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România. Recomandăm. II.operaţiuni scutite dacă optează pentru taxare. în fişierul .să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă. b) înainte de prestarea serviciilor pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA.europa. Cf.să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. care intenţionează: . să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE. (2) persoana care are sediul activităţii economice în afara României.000 euro (plafonul de scutire). (2). art. .înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA Societatea în câmpul COD_FISCAL din hUTIL.solicitaţi şi de la partenerii din UE acest cod (VAT number). Cf.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere.AIC de bunuri taxabile. Partenerul extern care Vă comunică mai multe coduri de TVA. a) şi b). . cât şi la cumpărător.se efectuează operaţiunile pentru care a fost necesară înregistrarea. dacă: . dar este stabilită în România printr-un sediu fix: a) înaintea primirii serviciilor pentru sediul fix. .declară că va depăşi sau depăşeşte cifra de afaceri de 35. . pentru a beneficia de scutire de taxă la LIC.dacă efectuează operaţiuni scutite şi optează pentru taxarea lor (art. Procedura de lucru . din state membre diferite. b) înainte de prestarea serviciilor de la sediul fix din România pentru o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care va plăti TVA c) înaintea realizării unor activităţi economice care implică: . sau pe internet la adresa: http://ec. sau .pe factură trebuie să figureze câte un "VAT number" valid atât la vânzător. Înregistarea se face înainte de primirea/prestarea serviciilor dacă primeşte/ prestează servicii pentru care este obligată la plata taxei în România În termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul trebuie să se înregistreze. 103 . La adresa de mai sus pot fi verificate şi codurile firmelor din România. se va înregistra în Firme separat cu fiecare cod.141 (3)).livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere.153 (înregistrare obişnuită în scopuri de taxă): (1) persoana care are sediul activităţii economice în România şi intenţionează să realizeze operaţiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere. altele decât cele prevăzute la lit. trebuie să se înregistreze. Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale. Redăm şi un extras prescurtat din prevederile referitoare la obligaţia de înregistrare: I.eu/taxation_customs/vies/lang. inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art. 143 alin. . c) înainte de a primi servicii de la un prestator stabilit în alt stat membru. art. dacă va fi obligată la plata taxei.do?fromWhichPage=vieshome&selectedLanguage=RO" – vezi în documentația electronică. 151.153/1 persoanele impozabile neînregistrate şi persoanele juridice neimpozabile: a) înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare taxabile. dacă acestea sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru.optează pentru regimul normal de taxă .

fiind preluată atât ca taxă colectată. este obligatoriu să vă înregistraţi la organele fiscale în Registrul operatorilor intracomunitari.Codul silvic . 8. care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr.1. fragmentare. 160 alin. hârtie cartonată şi carton. înainte de efectuarea operaţiunilor! . chiar sfărâmate Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică. chiar sfărâmate Sfeclă de zahăr d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase. nedestinate însămânţării Secară Orz Porumb Boabe de soia. 2.. 2. 82. 104 . deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie. livrarea materialelor prevăzute la pct. furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. 160 din Codul fiscal. selecţie. cât şi pentru cele neimpozabile . 46/2008 .05. (aplicabil până la 31. destinat însămânţării Grâu comun destinat însămânţării Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun. tăiere. 2. cauciuc şi plastic. măsurile de simplificare se aplică obligatoriu în cazul în care cele două părţi care iau parte la tranzacţie sunt înregistrate în scopuri de TVA cf.persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări.. (3) În cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art.Registrul operatorilor intracomunitari . operaţiunile au loc în interiorul ţării şi sunt taxabile. material textil.) pct. inclusiv pentru avansurile încasate. Taxarea inversă se aplică pentru: a) livrarea următoarelor categorii de deşeuri: 1. art. Măsuri de simplificare (taxare inversă) Conform art.organul fiscal va radia din registru persoanele care nu au efectuat operaţiuni intracomunitare timp de un an . cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare. chiar sfărâmate Seminţe de floarea-soarelui.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 . verificarea codului de TVA la adresa de mai sus este posibilă numai pentru persoanele care s-au înscris în Registru. polizare. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase. (2) din Codul fiscal.2013): Grâu dur Alac (Triticum spelta). astfel cum sunt definite prin Legea nr. Astfel. după prelucrarea acestora prin operaţiuni de curăţare.obligaţia există atât pentru persoanele juridice impozabile. cioburi de sticlă şi sticlă.. presare sau turnare în lingouri. 153 sau 153/1. 1. chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.153..5.pentru a efectua livrări/achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare.

Documente pentru evidenţa TVA Cf. cele privind accizele legate de importul. 2. livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri.evidenţe contabile ale activităţii sale economice.factură fără TVA.recepţia facturii furnizorului NIRII . precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare . după caz. menţiune "taxare inversă" TFACI 1Ii 2. 105 . prestărilor de servicii.TVA taxare inversă TVATX 2Ii contare NC: 4426 = 4427 ---------------------------------------------------------------------------- 8.un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art.un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. f) . El nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxarea inversă. .2. (4) Înregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată.persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare. valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă. fără taxă. trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu. .h) din Codul fiscal. .facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică. achiziţiilor intracomunitare sau importurilor. ca operaţiuni taxabile. . 128 alin.156 din Codul fiscal: .facturile şi alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri. .Din punct de vedere contabil.al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni.documentele vamale şi. 79 din Norme: Fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente: . beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. registrele. Operaţii FURNIZOR . livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României. a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator.79 (2) Jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări. pct. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. . art. evidenţiată distinct pentru: 1. Operaţii BENEFICIAR . exportul. livrările intracomunitare de bunuri scutite. (12) lit. Schema operaţiunii în hMARFA: Explicaţii Document OpTVA ----------------------------------------------------------------------------1. (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata. evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea următoarelor elemente: a) valoarea totală.. .. În baza pct.

dar care dau drept de deducere conform art. prestările de servicii efectuate conform art. a taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate. b) valoarea totală. 156/2 din Codul fiscal. fără taxă. 147 alin. atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rata. Perioada fiscală Cf. Ordinul 1372/06. 133 alin.150 (3)-(6) din Codul fiscal. Documentele necesare se pot întocmi manual sau cu ajutorul sistemului informatic. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art.000 euro . dar trebuie respectat conţinutul minimal de informaţii. 4.. denumite achiziţii intracomunitare de servicii. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. art. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă. care nu a depăşit plafonul de 100. d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală. dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. Acestea nu sunt formulare tipizate. (1).(4) din Codul fiscal. care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate. 2. inclusiv provenite din import.3. Fiecare persoană impozabilă poate să-şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate.571/2003 privind Codul fiscal (MO 364/13. (2) (6). art. 150 alin. 3. 145 alin.156 din Legea nr. c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală. cf. potrivit contractului încheiat între părţi. e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală.(2) nu sunt formulare tipizate. denumite prestări de servicii intracomunitare.. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. În cazul asocierilor în participaţiune. taxa nededusă conform art.05. pentru care locul este în afara României. (2) din Codul fiscal. şi de servicii. (6/1) Prin excepţie de la prevederile alin. 147 alin. b). cărora li se aplică cote diferite de taxă. pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează 106 . 4.(3) din Codul fiscal. taxa dedusă conform art.2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată. achiziţii intracomunitare de bunuri. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. evidenţiată distinct pentru: 1. evidenţiind distinct: 1. taxabile.jurnal pentru cumpărări . achiziţii de bunuri. cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri. (2) lit.registrul nontransferurilor de bunuri .jurnal pentru vânzări .156/1: (1) Perioada fiscală este luna calendaristică.05. 2.(5) din Codul fiscal. (2) şi să asigure întocmirea decontului de taxă prevăzut la art. 132 şi 133.registrul bunurilor mobile corporale primite în scopul expertizării sau efectuării de lucrări asupra acestora.2008) prezintă modelul orientativ al următoarelor documente: . taxa dedusă pe bază de pro-rata conform art. 147 alin. 3. (3) Documentele prevăzute la alin. a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală.

Nu se trec în acest registru bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. decontul de TVA şi plata se realizează lunar sau trimestrial. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă. Agenţiile de turism Vor ţine jurnale de vânzări sau. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru. perioada poate redeveni trimestrială dacă se depune o nouă declaraţie de menţiuni.. după caz. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru.prestării de servicii care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului.156 şi pct. 24 luni a unui bun pe teritoriul altui stat membru Registrul bunurilor corporale primite Se utilizează de persoanele impozabile care primesc din alt stat membru bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri. dar în interiorul Comunităţii pentru evidenţa bunurilor în cazul (art. 80 din norme sunt prevăzute şi situaţiile în care în mod excepţional perioada fiscală poate fi semestrul sau anul. c) prima lună a trimestrului calendaristic următor.utilizării temporare a bunului pe teritoriul altui stat membru în scopul prestării de servicii de către persoana impozabilă română .. borderouri de încasări. Revânzătorii de bunuri second-hand.. Ele nu se realizează din aplicaţia hMARFA.63 din Norme). cu condiţia ca bunurile să fie reexpediate în România .o achiziţie intracomunitară taxabilă în România. Registre speciale Registrele speciale sunt prevăzute la art. Evidenţe pentru regimuri speciale de taxare Aceste documente sunt prevăzute de Codul fiscal şi Norme. Dacă timp de 1 an nu se mai realizează AIC. Persoana impozabilă obligată să-şi schimbe perioada fiscală este obligată să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care se produce evenimentul care determină modificarea. perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic. Registrul nontransferurilor de bunuri Se utilizează pentru evidenţierea bunurilor transportate în afara ţării. Aceste persoane au obligaţia de a ţine: .79 din Norme pentru unele situaţii speciale. jurnalele. pe max. nu sunt obligatorii pentru toţi contribuabilii. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare.un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse 107 . în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă . De asemenea. La pct.128 (12)f)-h)): . agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului (pct.utilizării temporare. În funcţie de perioada fiscală. b) a treia lună a trimestrului calendaristic. dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic. opere de artă etc.

trebuie analizată operaţia.dacă operaţia este taxabilă.143(2)b. scutit cu drept de deducere 108 . construirii. iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA. . Clasificarea operaţiilor este descrisă în Dicţionar. modernizării .baza de impozitare .data achiziţiei. . . care va conţine pentru fiecare bun de capital cu o durată normală de funcţionare mai mare sau egală cu 5 ani: . .149.un registru comparativ care permite să se stabilească. atunci articolele pot fi cu TVA 24%. atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie.ajustările efectuate. totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi.143(2)a. 9% sau 0%./E în Dictionar): I L P E Livrări în ţară Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) Prestări intracomunitare de servicii (PSIC) Livrări externe (în afară de LIC) Taxare (rubrica: Oper. art. alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic.d (aplicabil numai la LIC: L) Scutit cu deducere cf.evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special.speciale Autofacturi întocmite în numele furnizorului Op.taxa dedusă .TVA. toate articolele din operaţie devin scutite.neinclusă în jurnal Op.taxa deductibilă .3. (pct. De exemplu: .regimului special.TVA 5% Op.TVA-Dest.dacă operaţia este scutită cu drept de deducere.TVA-Jurn. taxa colectată. la finele fiecărei perioade fiscale.c (aplicabil numai la LIC: L) Scutit fără deducere Neimpozabil Taxare inversă (simplificare). persoanele impozabile vor ţine un Registru al bunurilor de capital. 64 din Norme) Evidenţa pentru ajustarea TVA Conform pct. fabricării. în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital în baza art.obişnuite Op.TVA-Taxa /E în Dictionar): x d d b f n i Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Scutit cu deducere Scutit cu deducere cf. după control Destinaţii (rubrica: Oper. iar dacă operaţia este taxabilă. Codificarea operaţiilor în hMARFA La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA.54 (11) din Norme. 8./E în Dictionar): " " 1 4 5 6 7 Op. CLASIFICAŢIA OPERAŢIILOR ÎN RAPORT CU TVA -----------------------------------------------------------------------------VÂNZĂRI/IEŞIRI Jurnale (rubrica: Oper. art. după caz. în rubrica Oper.un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special.

la care o să apară combinaţiile posibile de coduri. ex.2 din decont) Desigur. modificând x./I în Dictionar): Achiziţii Achiziţii Achiziţii Achiziţii din ţară intracomunitare de bunuri (AIC) intracomunitare de servicii (ASIC) externe (în afară de AIC) (rubrica: Oper.1.TVA-Tip /I în Dictionar): i t Tip $ Achiziţii bunuri de capital > Achiziţii pentru revânzare * Achiziţii pentru nevoi firmă ------------------------------------------------------------------------------(1 . La unele tranzacţii externe însă. Operaţii cu TVA în hMARFA În continuare descriem căteva exemple de înregistare în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale.2-05. după control Origine I A S E Taxare x y s n (rubrica: Oper.cu y se codifică manual./I în Dictionar): " " Op.2-07. TVA în funcţie cotă/articole (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Achiziţie în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (aplicabil numai la AIC: A) (rubrica: Oper. 17. care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe.cu/fără deducere 2 Op.TVA din document rămâne editabilă. La înregistarea lor. aceste coduri nu trebuie învăţate. triunghiulare Neimpozabil. dacă există cumpărător obligat la plata TVA. .4. unde sunt mai multe posibilităţi cu privire la încadrarea operaţiei.fără deducere 4 Op.8.1.TVA-Orig. documentele obişnuite se vor codifica automat la întocmirea lor. rubrica Op. 8. ea va trebui completată cu ajutorul tastei <F1>. 109 . alte . Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestor operaţii au fost prezentat în cap.speciale 5 Ajustare TVA 6 Op. respectiv 19. documentele anexate.t (aplicabil numai la achiziţii din ţară: I) Livrare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare. verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii.verificaţi documentele primite.adică furnizorul/prestatorul AIC sau ASIC nu este înregistrat ca plătitor de TVA (rd.cu deducere 3 Op.neinclusă în jurnal 1 Op. AIC revânzător în op.TVA-Jurn. achiziţii din ţară (I) de la neplătitori de tva.TVA 5% 7 Op. ex.1. achiziţii de bunuri şi servicii cu tva nedeductibil Taxare inversă. scutit cu drept de deducere (aplicabil numai la LIC: L) CUMPĂRĂRI/INTRĂRI Jurnale (rubrica: Oper. tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere: .stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii.2.TVA-Taxa /I în Dictionar): Taxabil (TVA în funcţie cotă/articole) Taxabil alte (1 Scutit.

dacă în valută 1Ix . taxabile cu cota .9 Livrări B/S în ţară. In tara.Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.bunuri şi servicii a) Operaţii interne a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern A .mărfuri * .Furnizor din RO Document: Tip document: Op.Furnizor din RO B . Numerotarea rândurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA este sugerată pe baza modelului de decont din Ordinul 183/2011.9 Decont: Achiziţii B/S în ţară. listat din Excel . includere în jurnale.în ce declaraţii se va cuprinde operaţia? .. vizualizaţi: .modul de contare.Cumpărător din RO a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern A . atunci în secţiunea CHELT.cu deducere.Model Decont TVA completat manual din jurnalele de mai sus – – vezi toate în documentațiile electronice Folosim prescurtările: RO . ..6..după cota TVA Observaţie: Dacă se utilizează NIRIC.. TFCET ..2 sau 3. . obiecte de inventar. dacă recepţia nu are rânduri: $ . ..Cumpărător din RO Document: factură de la A Tip document: NIRI . se poate înscrie: 110 factură către B TFAC.România SM1. Tipurile de operaţii TVA care sunt permise la un tip de document sunt descrise în Tipuri de documente la INITIALIZARE/Formule.obisnuite. servicii Jurnal cumpărări:col. .în lei. taxabile cu cota .materii prime. cota etc. TFACS .data faptului generator. După orice modificare în tipurile de documente. contare etc.jurnalul de cumpărări poate fi: 1.imobilizări > . Taxabil.TVA: 2Ix* . din cauza deselor modificări ale modelului. verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă.B.analizaţi operaţia din punct de vedere TVA: .Op.diverse state membre UE A. . este recomandat să creaţi un tip de document nou. Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document. Taxabil col.în lei Op.tipul (ultimul caracter) se defineşte automat după natura primului rând din recepţie sau tipul gestiunii.poziţia din decontul TVA în care se va înregistra. listat din Excel .TVA: Jurnal vânzări: Decont: B ..baza TVA.Op.. solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii TVA în funcţie de nevoile interne.diverşi parteneri comerciali B/S .C etc. ..registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre). Nevoi firmă ..6. setat în funcţie de natura activităţii firmei . data exigibilităţii. În referirile la decontul TVA am descris numai titlul generic al rândului (sau rândurilor) în care se încadrează operaţia. Dacă este necesar. model de listare... In tara. Pentru urmărirea mai uşoară a operaţiilor. SM2 etc.Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.după cota TVA .stabiliţi OpTVA. .

Decont: B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .. X378.NIR cu taxare inversă .Furnizor firma Document: Tip document: Op.TVA: Decont: Contare TFAUS: A autofactură TFAUS 1Ix .TVA deductibilă Contare TVATX: 4426 = 4427 a4) Autofactură pentru livrări către sine A .asigurare. LIC.Din ţară.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.înscrie valoarea fără TVA pentru evidenţa datoriei. Tip document: TFCE A Factura export-model int. dacă livrări gratuite b) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state membre UE b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC) A . că ambii parteneri utilizează hMARFA. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231. . supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA B . Capital 2Ii> .TVA colectată B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA .Op.Din ţară. Taxare inversă. Taxabil Livrări B/S în ţară. În ţară.se înscrie total document cu TVA.se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. Revânzare 2Ii* . deci înscrieţi corect firma.obişnuite. eventual cu rânduri dacă e material. Taxare inversă.Factura taxare inversă Op.factură către B fără TVA. înscrie «taxare inversă» Tip document: TFACI.. Taxare inversă. 308. Astfel.nu se completează OpTVA şi TVATX .Furnizor din RO Document: factură către B fără TVA..obişnuite.în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest document."Cumpărător" de regulă firma A sau firma B. În ţară.contract/comandă . Scutit cu deducere 111 .Cumpărător din RO Document: factură de la A. etc. după caz. din care TVA .după cota TVA 635 = 4427 B . sau: . X308. taxabile cu cota .Op.codul OpTVA se alege: 2Ii$ .documente de transport în SM1 .obisnuite. Taxare inversă Decont: Livrări B/S pt. dar B calculează TVA Tip document: NIRII .TVA: 1Ii .TVA: 1Ld . listare) Op.Din ţară. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.Op. număr şi data document! Gestiunea nu se completează. factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.Furnizor din RO Documente: . Nevoi firmă . TFCE B Factura export-model extern (se schimbă modelul numai pt. înscrie «scutit cu drept de deducere» . A . 378.o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli.Autolichidare TVA . marfă etc. a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare Presupunem..

00 0.00 valoare TVA 0. dacă TVA este diferit de zero sau 2In. 0. cu excepţiile: Op. se înscrie valoarea facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra articolelor achiziţionate.143 (2) a) şi d) B .Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE. se înscrie TVA calculat fără să se înscrie cod furnizor vamă. 378. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA . PSIC. 308. ASIC. dacă TVA este zero.Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231.TVA: 1Pd . Taxabil Decont: ASIC pt.Op. fără să se înscrie cod furnizor cheltuieli. X378.cu deducere. scutite cf.factură primită de la A. B calculează TVA. Op. iar în secţiunea CHELT. aceasta neavând un OpTVA propiu.TVA: 2Sx . / / = = = = / / = = valoare chelt. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă.TVA: 2Ax>. 2Ax* după caz Completare: În secţiunea VAMA. . X308. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea 112 .Op. Completare rânduri: VAMA: Pret in vama: 100.V. cu excepţiile: Op.00 % Decont: Contare TVA: Observaţii: B/S achiziţionate pt.Cumpărător din RO Documente: .obisnuite.art. Doc: FAC CHELTUIELI din Total cheltuieli din care: T.taxa deductibilă 4426 = 4427 . b4) Achiziţii intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b3). Iar factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în "gestiunea" X231.A.00 valoare TVA Doc: AUTOLICHIDARE TVA din Total vama din care: taxa vamala accize T. 2Ax$. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA .Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A) b2) Prestări intracomunitare de servicii Se lucrează ca la punctul b1). cele două pot avea OpTVA diferit.A.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix.Decont: LIC B. factura de transport Tip document: NIRE Nota de receptie extern+chelt.taxa colectată B/S achiziţionate pt. după caz. Scutit cu deducere Decont: PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC) A .V.Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B) B .

art.Furnizor din SM1 B .desemnează pe C ca persoană obligată la plată Tip document: TFCE Op. art.primeşte factură de la A Tip document: NIRE fără TVA Op. 113 Document: . TVA: 1Lt .AIC scutit Decont: AIC scutite/neimpozabile Vânzare: Document: emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care: la emitent îşi înscrie CIF din România la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3 menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3 şi o referire la art.LIC Triunghiular Decont: .Furnizor din stat non-UE B .AIC pt. presupunem următoarea înregistrare): Document: .LIC B scutite cf. 2At* TVA: taxare inversă . furnizorul este din România: Document: factură către B. TVA: 1As .Cumpărător revânzător din SM2 C .AIC pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA . declaraţia vamală (DVI).b5) Operaţii triunghiulare A . menţiunea "scutit cu drept de deducere" DVE. 2At>. care cumpărătorul este obligat la plata TVA .Beneficiar din SM3 Dacă A.transportul se face direct în SM3 de către A sau B .înscrie TVA pe factura de la B Decont: .Cumpărător din stat non-UE c2) Import de către persoane impozabile A .taxa deductibilă c) Livrări/achiziţii de bunuri în/din state non-UE c1) Export A . TVA: 1Ld Decont: .143 (2)a)d) - Dacă C.B comunică un cod valid de TVA din SM3 Tip document: TFCE Op.TVA: 2At$. beneficiarul este din România: primeşte factura lui B documentul de însoţire mărfuri de la A Tip document: NIRE (similar cu AIC) Op.LIC B scutite cf. cumpărătorul-revânzător este din România: Cumpărare (nu este prevăzut expres.28 c (E) din Directiva 6 .Furnizor din RO Documente: factură către B.143 (2)a)d) Dacă B. documente de transport Tip document: TFCE OpTVA: 1Ed Decont: Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere B .Cumpărător din RO Document: factura de la A.taxa colectată . "scutit cu drept de deducere" dacă: .

taxa deductibilă Contare TVA: 4426 = 4427 d) Prestări/cumpărări de servicii în relaţie cu parteneri externi În acest caz.48 (7) l/1. Un autovehicul poate aparţine numai unei categorii din cele de mai jos: . Pentru celelalte tipuri de autovehicule plătitorii de impozit pe profit nu pot deduce cheltuiala cu combustibilul.Din tara. închiriere către alte persoane. trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. Capital 2Ex> . art. Gestiunea nu se completează. cheltuielile privind combustibilul nu sunt deductibile nici la calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente.intervenţie. în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA. număr şi data document. Cheltuiala cu combustibilul Cf.1. Taxare inversa.Din tara. Prevederi fiscale 1. . chiar dacă utilizează autovehiculul în interesul afacerii. de regulă. Activităţi independente Conform art. Revanzare 2Ex* .documente de transport Tip document: NIRE. care de reportaj. Menţiunea "Neimpozabil în România" apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En. Autovehiculele care intră în această categorie trebuie să fie sub 3. atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA din NIRE şi OpTVA = vid.numai cele din categoriile enumerate mai sus. dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin autolichidare.21 (4)t) din Codul fiscal. Observaţie În acest context.5. cele utilizate de agenţi de vânzări. 8. şcoli de şoferi. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . .pentru care cheltuiala cu combustibilul NU este deductibilă .pentru care cheltuiala cu combustibilul ESTE deductibilă . CU EXCEPŢIA unor vehicule utilizate EXCLUSIV pentru: . reparaţii.cele din alte 114 .cheltuielile privind COMBUSTIBILUL pentru vehiculele destinate transportului de persoane. creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA. Taxare inversa.taxa colectată B/S achiziţionate pt. curierat.Din tara. Taxare inversa.codul OpTVA se alege: 2Ex$ . transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii. deci înscrieţi corect firma. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus. care beneficiarul din Ro este obligat la plata TVA (taxare inversă) . pază şi protecţie. transport de persoane cu plată (inclusiv taxi). trebuie categorizat parcul de autovehicule utilizat pentru transportul de persoane. Decont: B/S achiziţionate pt.5 tone şi să aibă cel mult 9 scaune.în jurnalul TVA se cuprinde numai acest document. Soluţii pentru cheltuieli şi TVA nedeductibile 1. Nevoi firma . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: .

adică din suma TVA deductibil se va înscrie taxa pentru: . etc. Evidenţierea în decontul de TVA Rândul 26 din decont (modelul valabil în 2011) conţine: SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CF. că pentru un singur autovehicul utilizat de persoanele din conducerea societăţii se pot deduce toate cheltuielile. sau .145^1 Conform normei de completare. sau cele din categoriile de mai sus. utilizare în scop comercial (adică pentru revânzare). Astfel.1.cumpărarea unui vehicul din România. prin achiziţie de vehicule .3. Acest lucru înseamnă. care apoi se decontează acestuia şi taxa pentru băuturi alcoolice şi tutun (cu excepţia cazurilor când acesta este destinat revânzării). se va înscrie doar TVA-ul aferent achiziţiei autovehiculelor exceptate şi cel aferent combustibilului pentru autovehiculele exceptate.).145^1 din Codul fiscal. asigurare. Conform art.. Deci pentru ratele de leasing taxa este deductibilă. dacă sunt utilizate şi în alte scopuri.1 de mai sus. cheltuielile de funcţionare. 1. sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.conform art. Acest lucru este important şi pentru corelarea cu declaraţia recapitulativă 394. din modelul decontului de TVA rezultă.categorii. se înţelege : . recomandăm să se întocmească lista parcului de vehicule cu precizarea clară a categoriei în care se încadrează acestea pentru o evidenţă contabilă corectă. că nu este corect. în afară de cele cu combustibilul. . Dacă persoana respectivă are în dotare mai multe autovehicule. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice. Pe rd.145^1 (2). . Astfel. nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art.achiziţia intracomunitară a vehiculului. art.145 şi ART 145^1 SAU ART. 19 dacă este din AIC..21 (3) n) din Codul fiscal. 26 se va înscrie însă numai TVA-ul deductibil conform Codului fiscal. . întreţinere şi reparaţii. ci TVA-ul nedeductibil trebuie evidenţiat..147 ŞI ART. De exemplu nu se înscrie taxa pentru sumele achitate în numele şi în contul clientului.transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. În consecinţă.achiziţiile de COMBUSTIBIL şi . în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011 nu este deductibil nici TVA-ul pentru: .importul.conform art. TVA pentru combustibil şi achiziţii auto Conform art.achiziţiile de AUTOVEHICULE pentru categoriile de autovehicule enumerate la pct. 145 din Codul fiscal.operaţiunile permise de art. 1. aferent combustibilului sau autovehiculelor trebuie să apară de regulă pe rd. pentru celelalte nu se poate deduce nici o cheltuială de întreţinere (reparaţii. la persoanele parţial impozabile se înscrie TVA de dedus determinată pe bază de pro-rata. ca achiziţiile de benzină să fie recepţionate ca nişte achiziţii de la neplătitori de TVA. ART.145^1. 21 (Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 24%) sau pe rd. exclusiv cele privind combustibilul. 17 . Autovehicule pentru funcţii de conducere Cf. Acesta trebuie să apară în declaraţia 300 115 . la care se adaugă ca excepţie suplimentară: .2..147.145^1 din Codul fiscal. înţelegem că TVA-ul din documente.

cu combustibili 6022.în Parti/Gestiuni există "gestiunea": XCMB .) se pot face completări: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.în Cataloage/Grupe de articole există grupele: GC2N Combustibili-nedeductibil XNED Cheltuieli nedeductibile .1 şi 604./Functii de conturi există poziţiile: ____________________________________________________________________________ Gest Grupa Tip art.1 G GC2N GC 3022 6588.1 6022. documentul de recepţie va fi NIRI3 şi va fi contabilizat cu conturile de pe rândul XCMB XNED.1 XCMB XNED C 6022.2 611 611. respectiv nedeductibilă. Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ X611 C 611. .2 Introducerea analiticelor necesită şi defalcarea conturilor respective în hCONT: 6022 6022. Evidenţa poziţiilor nedeductibile în hMARFA 2.în Contab. Dacă cheltuiala. În hMARFT acest TVA se urmăreşte separat.1 604. analitic 604.1 Implementare .2 611. se poate utiliza şi contul 604.fara deduc.Chelt.2 604.1 X611 XNED C 611. în jurnalul de cumpărări la categoria: 3-Op. Pentru alte tipuri de cheltuieli nedeductibile (reparaţii autoturisme etc.x Menţionăm.în Nomenclator articole. si reparatii nedeductibile 116 . GC2 G-COMBUST-DEDUC Combustibil deductibil GC2 G-COMBUST-NEDED Combustibil nedeductibil GC2N . Cont intrare Cont diferenţe Cont ieşire Cont descărcare ____________________________________________________________________________ G GC2 GC 3022 6588. documentul de recepţie va fi NIRI şi va fi contabilizat pe conturile de pe rândul XCMB.1 X604 XNED C 604.2.1 611.2 Cheltuieli privind combustibilul -Cheltuieli privind combustibilul/deductibile -Cheltuieli privind combustibilul/nedeductibile Cheltuieli cu intretinere si reparatii -Cheltuieli cu intret. 2.5 6022. dar nededus.1 611.2 Primele două rânduri se utilizează când combustibilul este recepţionat pe stoc şi este consumat ulterior (ca cheltuială deductibilă/nedeductibilă). (Operaţii fără deducere).1 6022. că dacă combustibilul este trecut direct pe cheltuieli.2 XCMB C 6022. iar al treia şi al patrulea rând se utilizează când combustibilul este contabilizat direct ca o cheltuială deductibilă. Dacă cheltuiala şi TVA-ul aferent sunt nedeductibile. pentru recepţia pe stoc a combustibilului există: G-COMBUST Combustibil deduc.2 eventual se poate introduce X604 în loc de XCMB: X604 C 604./nededuc.ca TVA deductibil. respectiv TVA-ul aferent sunt deductibile.2 6022.5 6022. si reparatii deductibile -Cheltuieli cu intret.

acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări. 3Ax. TVA-ul fiind regularizat cu documentul TVA3. cu cheltuieli şi TVA nedeductibil: NIRE3 . s-a introdus un nou document: TVA3 .1 plus TVA Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM3. defalcarea ulterioară (realizată cu BCM3) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. precizăm modul de completare a decontului din jurnalele listate din hMARFT: 117 . Documente specifice Documente de intrare Există două documente noi. Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil.03 = 401. De aceea în jurnalul: MRIY Rec. dacă are rânduri. 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil. plus : 4426.exigib. iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un document special: BCM3 . atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI. deci cu TVA deductibil.Bon consum materiale/ob. minus : 4426.În hMARFT în Corespondenţe/Jurnal cumpărări există operaţii pentru TVA nedeductibil (jurnalul 3). operaţii interne) NIRI3 pentru TVA nedeductibil (OpTVA 3Ix) calculează: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva). TVA nedeductibil Din cauza că TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în decontul de TVA împreună cu baza de calcul. În cazul documentului NIRE3. Documente de ieşire Pentru darea în consum a materialelor (combustibilului) recepţionate cu NIRI3 (eventual NIRE3) se poate folosi BCM . iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document. Completarea decontului de TVA Pe lângă cele descrise la punctul 1.3 de mai sus. de inventar (preţul contabil fiind majorat deja cu TVA-ul nedeductibil).03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului.TVA deductibil/nedeductibil cu contarea: TVA3 2Ix cu val. TVA neded/deduct. deci şi în Jurnalul de cumpărări. operaţii externe) NIRI3 . 3At. trebuie introdus procentul de TVA nedeductibil şi calculează tot: preţ contabil = preţ de achiziţie + TVA nedeductibil (xR_VTva).. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426. BCM3 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil.02 = 401. se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix. Contarea este şi ea modificată.NIRI cu TVA nedeductibil (pt.1 minus TVA TVA3 3Ix cu val."BCM (consum nedeductibil!)" care adaugă la cheltuială şi TVA-ul nedeductibil. NIRI3 şi NIRE3 pentru aceste tipuri de operaţii. Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă. Document pentru regularizarea operaţiei TVA Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil.NIRE cu TVA nedeductibil (pt.

00 b) Cazul cheltuială nedeductibilă şi TVA nedeductibil b1) recepţie combustibil pe bază de factură. 2. conţine doar operaţiile codificate cu Optva 2Ix. ca cheltuială şi cu TVA deductibil MRIX NIRI 11C006 .00 48. 26 .recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2 MVI BCM Contare: a2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal. 26: 401.1 200. 25 . pe stoc. cu cheltuială şi TVA nedeductibile MRIM NIRI3 110013 .1 200 x 48 48 200. pe stoc. cu cheltuială şi TVA deductibil MRIM NIRI Gest:G.1 3022 200. Total doc: 248. Contare: 3022 401.rd. Total doc: 124 lei.00 110014 .00 110002 .recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: XCMB.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile (inclusiv TVA!) 118 MVI BCM . a) Cazul cheltuială deductibilă şi TVA deductibil Avem următoarele variante: a1) recepţie combustibil pe bază de factură.00 4426.02 Decont TVA: rd.1 48.SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ .se înscrie manual.03 24.1 401. pentru înţelegerea modului de rezolvare a acestora în hMARFA. din care TVA: 48 lei fără rânduri Contare: 611.1 300. Articol:G-COMBUST-NEDED Grupa: GC2N. 21: rd.03 401. 2Ax.2.02 401.00 110003 .00 3022 4426. Total doc: 248 lei. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.recepţie Gest:G.00 4426.1 100.1 401.00 4426. 2Ex (deci rulaj debitor 4426.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli deductibile (parţial) 6022. din care TVA: 24 lei Contare: 3022 401.02 401.1 72.recepţie direct pe cheltuieli deductibile Gest: X611.1 24. Exemple de soluţii în hMARFA În baza de date demonstrativă (DEMOM.02).1 4426.DEM) se poate urmări soluţionarea unor situaţii.TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ = OpTva 2Ix+2Ax+2Ex + 3Ix+3Ax+3Ex şi este suma rândurilor 17 la 23 rd.00 a3) recepţie altă cheltuială deductibilă MRIX NIRI 11C007 .

cheltuială şi TVA deductibil/nedeductibil Acest caz intervine când parcul auto este mixt.00 = 100 + 24 24.03 100. adică conţine atât autovehicule pentru care cheltuielile şi TVA-ul sunt deductibile.00 Pentru partea nedeductibilă (de ex.00 b2) recepţie pe bază de factură sau bon fiscal.1 300.1 401.03 611. din care TVA: 24 lei fără rânduri Contare: 6022. ca cheltuială şi cu TVA nedeductibil MRIX NIRI3 11C008 .00 4426.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile Gest: X611. pe stoc.00 Contare: În acest caz trebuie să mai transferăm TVA-ul nedeductibil de pe 4426. 200 lei): 6022.03 124.1 4426.1 100. b2) şi b3) pot fi adaptate şi pentru produsele din tutun sau alcool cumpărate pentru protocol. Pentru aceasta se întocmesc în jurnalul MRIY 2 documente 119 . c) Cazul mixt .2 3022 3022 4426.00 Decont TVA: rd. 75 l x 4 lei = 300 lei Cu BCM 110002 se dă în consum partea deductibilă (de ex. că soluţiile de la pct.00 Menţionăm. 21: 100 24 rd. care adaugă la cheltuiala cu combustibilul şi TVA-ul nedeductibil.1 401.recepţie direct pe cheltuieli nedeductibile (cu rând) Gest: XCMB. 26: x 0 b3) recepţie altă cheltuială nedeductibilă MRIX NIRI3 11C009 .03.00 6022.1 3022 200.03 24.00 24.00 24.recepţie Articol:G-COMBUST Grupa: GC2. MVI BCM3 110001 .2 3022 124. cu cheltuială şi TVA deductibile (identic cu cazul a1).00 72.02 pe contul 4426.03 401. 100 lei*TVA) se utilizează BCM3.2 401.2 4426.Contare: 6022. Exemple: c1) recepţie combustibil pe bază de factură."BCM (consum nedeductibil!)". Total doc: 124 lei.00 110014 . deoarece în acest moment încă nu se cunoaşte care autovehicul va utiliza combustibilul sau dacă consumul va fi în luna curentă) MRIM NIRI Gest:G. Total doc: 124. pentru care acestea nu sunt deductibile şi facturile de combustibil sunt comune la mai multe vehicule.1 24.2 4426. cât şi alte vehicule. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 611.02 401.2 401.descărcare din gestiune cu trecere pe cheltuieli nedeductibile 6022. Contare: 3022 4426.

cu TVA nedeductibil (NIRI3 nr. din care TVA: -24 11T002 .00 d2) achiziţie intracomunitară .00 c2) recepţie pe bază de factură.00 4426. Total document: +124. Total document: -124. 26: 401.02 404 4800.05.03 2400.1 401. 21: rd. din care TVA: +24 Contare: 4426.recepţie partea deductibilă Gest: XCMB.00 24.02 4426.02 401. dacă se cunoaşte de la început proporţia în care aceste cheltuieli sunt sau nu sunt deductibile: Se întocmesc 2 recepţii. 21: rd.00 Decont TVA: rd.00 4426.TVA3 fără rânduri.1 404 10000.OpTVA: 2Ix.02 4427 4800.cu TVA nedeductibil (întocmiţi NIRE3): 231. 110019): 231.1 48. din care TVA: 48 fără rânduri Contare: 6022.1 404 20000.cu TVA deductibil (NIRI nr.1 200.00 .03 4427 2400. Total doc: 248.00 24.03 404 2400. una cu OpTVA: 2Ix (deductibil) şi cealaltă cu OpTVA: 3Ix (nedeductibil). numai pentru evidenţa analitică a TVA: MRY MRY TVA3 TVA3 11T001 .00 4426. d1) achiziţie de la furnizor intern .00 4426.1 6022.1 10000 2400 120 .03 Decont TVA: rd.OpTVA: 3Ix.1 404 20000.1 4426.03 Decont TVA: rd.2 4426.00 231. 110020): 231.00 MRIX NIRI3 11C011 .00 231.1 -24. în luna trecerii pe cheltuieli a combustibilului.00 .recepţie partea nedeductibilă Gest: XCMB. MRIX NIRI 11C010 .03 401.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. din care TVA: 24 fără rânduri Contare: 6022.00 4426.1 401.00 24. 26: 300 x 72 48 (48=72-24) 401.1 4426.1 300 x 72 48 100.1 404 10000. recepţii în gestiunea XICC.1 4426. Total doc: 124.00 (48=72-24) d) Recepţie autovehicul cu TVA nedeductibil Documentele se află în jurnalul MRIM.03 2400.

Listele se pot imprima şi cu hWPrint.1.6.Rapoarte contabile şi declaraţii. trebuie setat în Parametri.26 (întocmiţi NIRE3): 1290. Articolul de autolichidare: 4426.1 rd. .17. având lăţime de 160 caractere se pot tipări în format A4/portret. Elaborarea jurnalelor TVA a) Implementare: . care se va conta: 4427 = 4423 deci vom avea TVA de plată după autovehicul.cu TVA deductibil (întocmiţi NIRE): 231. 8. listele de jurnale trebuie adaptate prin scoaterea câtorva coloane care nu au date în unitatea respectivă. La livrare. poate să listeze numai în formatul A4/portret. Diferenţele care sunt peste acest prag sunt considerate semnificative.10 lei.00 8000 x 1290 0 Cu execepţia primului caz de la d1). Jurnalele TVA din hMARFA Scopul evidenţei TVA prin jurnale şi alte documente prevăzute de lege este completarea corectă a decontului de TVA şi a celorlalte declaraţii care utilizează date din această evidenţă. iar cele care sunt sub acest prag sunt nesemnificative. 121 . dacă doriţi obţinerea de jurnale lunare setaţi PERIOADA := "L".03 4426.02 404 1290. 8. în mod caracter.03 404 231. Centralizatoarele.1 404 Decont TVA: rd. Aceste documente se realizează cu ajutorul utilitarului hMARFT . Dacă imprimanta utilizată. în celelalte situaţii autovehiculul va fi recepţionat în hIMOB cu valoarea de intrare care include şi TVA. iar pentru jurnale trimestriale setaţi PERIOADA := "T". suma este setată la 0. care permite listare grafică în format A4/peisaj.21 rd.cu TVA nedeductibil 231.în funcţie de perioada de raportare.Setaţi diferenţa nesemnificativă DIF_NESEMN în Parametri care reprezintă pragul peste care sunt semnalate diferenţele de rotunjire sau erorile de calcul între baza TVA şi TVA.03 = 4427 este însă necesar.00 8000.6.00 1290. d3) achiziţie din import .rd.Perioada .1 404 8000.26 10000 x 2400 0 În al doilea caz în contul 4427 vom avea un sold de 2400 lei. deoarece datele trebuie corelate şi cu declaraţia 390.1 4426.00 .Lista jurnalelor se poate tipări în format A4/peisaj.00 4426. Aceste diferenţe provin din însumarea bazei de calcul şi TVA din rândurile documentului şi compararea acestora cu total document. .

2 24.1 Indicator TVA LIC scutite cf.obligat la plata TVA. datele se vor înscrie în decont atât la TVA deductibil. etc. (TVA colectat) În ultimul exemplu de mai sus.1-07.1. . rd. pentru detalierea achiziţiilor intracomunitare a fost necesară introducerea mai multor coduri în Corespondenţe TVA: Jurnal OpTVA Coloane jurnal cumpărări Cod VIES TVAStd TVARed Scutit Neimp AN 17.2 24.1 şi 13. (TVA deductibil) ASIC. Exemple de legătură între elementele de descriere: Tip jurnal JV JC JC Cod OperTVA 1Ld 2Ix 2Sx Corespondenţe col. 17 şi 24 din decont este necesară şi detalierea celorlalte informaţii Pentru completitudine s-a introdus şi codul y . prestator inreg. fiind vorba de o achiziţie de servicii intracomunitară. Menţionăm.1. rândurile de regularizări. Considerăm.altele (* din tabelul de mai sus se include în declaraţia VIES doar rândul codificat cu A.2 din jurnalul de vânzări trebuie însumate pe rd. corespondenţele pot fi modificate şi se pot adăuga corespondenţe pentru alte operaţii TVA.13 din decont.1 07. taxabile cu 24% ASIC.2 17. col.1 17. aceste coloane nu vor conţine informaţii pentru toate rândurile din decont. cât şi la TVA colectat. vor trebui completate de către utilizator. Desigur.operaţii taxabile .13. că numerotarea coloanelor nu coincide întru totul cu cea a decontului.1.o parte din rândurile decontului trebuie completată prin însumarea mai multor coloane ale jurnalelor.1 17.1.1 L S Nr. Pentru simplificarea completării decontului am ales soluţiile: . Ca exemplu. . benef. De ex. că informaţiile din jurnalele recomandate prin Ordinul 1372/2008 nu sunt suficiente pentru completarea declaraţiei 390 şi a decontului de TVA.1.obligat la plata TVA. rd. benef. LN din jurnalul de vânzări conţine livrările neimpozabile. decont 01 21 19. În capul de tabel al jurnalului de cumpărări va figura deci 19. De exemplu. dar pe rd. Structura jurnalelor şi corespondenţa lor cu operaţiile TVA şi cu decontul sunt descrise în Indicatori şi corespondenţe TVA – vezi în documentația electronică. ceea ce reaminteşte.coloanele jurnalelor de TVA au numerotare identică (sau asemănătoare) cu cea a rândurilor din decont.dat fiind gradul mare de detaliere a informaţiilor din decont. că informaţia trebuie înscrisă pe 2 rânduri. prestator inreg.b) Configurare ATENŢIE ! Descrierile date la livrare trebuie verificate şi dacă este necesar. art.1. 143 (2) a) d) Achizitii B si S.2 AN AN A(* Explicaţii operaţie JC JC JC JC 2An 2As 2Ax 2Ay neimpozabil scutit taxabil şi VIES taxabil . există o serie de rânduri din care informaţia trebuie detaliată pe mai multe rânduri. care 122 .altele.jur-cod VIES 01 21 19. care nu trebuie incluse în decont.2 24.

După selectarea perioadei temporare executaţi Extragere. 123 .T1 d) Extragere jurnale Cele 2 jurnale se obţin din meniul principal Sit. c) Iniţializare În Initializare/Perioada verificaţi dacă este înscrisă luna/trimestrul următor. rd. Repartizare. 2011..TVA. se mai semnalează erorile de tipul: "Operaţie TVA eronată" .01 sau 2011.1+17.codul este CNP (13 caractere) şi nu corespunde algoritmului de calcul f) Setarea perioadei curente Perioada curentă este cea care apare în colţul din dreapta sus al ecranului. fie prin Modificare în jurnal. În acest caz.T3.pentru regimul de lucru lunar: 2011. Coduri de perioade corecte: . După corecturi în hMARFA trebuie efectuată o nouă extragere în hMARFT! Diferenţele nesemnificative se pot repartiza automat cu operaţia Repartizare diferenţe. de exemplu 2011. chiar dacă rd. prin operaţia: Setare perioada temporară. pot ascunde şi greşeli.2 din jurnal..17 din decont = 17.17. iar apoi. fie prin corectarea documentelor de recepţie. Se poate obţine un jurnal de TVA şi pentru o altă perioadă decât cea curentă.01. e) Erori semnalate Pe lângă diferenţele de rotunjire semnalate la Extragere. în loc de luna curentă va apare noua perioadă selectată şi menţiunea temp.pentru regimul de lucru trimestrial: 2011.T1. prin lansarea operaţiei Extragere pentru fiecare jurnal. de aceea vor trebui rezolvate manual de operator. La prima utilizare. .T2. Apoi puteţi consulta lista cu datele referitoare la perioada selectată. în Init.CIF este absent sau nu corespunde algoritmului de calcul "Eroare CNP" . .03. atunci total document diferă de baza TVA+TVA şi această corelaţie nu poate fi rezolvată.se utilizează şi la ASIC... Dacă preţ în vamă # 100%. lansaţi Init. iar total document este valoarea facturii de import+valoare DVI. dacă s-au depistat erori./Initializare perioada treceţi la luna următoare. Diferenţele semnificative nu sunt întotdeuna erori de rotunjire./ Initializare perioada şi alegeţi prima perioadă de lucru. La importuri baza TVA se formează din valoare în vamă+taxe vamale+accize. Astfel de exemplu.când data nu este înscrisă sau este înscrisă o dată mai mare. Programul va semnala. destinaţia sau modul de taxare a operaţiei în documentul de bază "Document incoerent" . . Baza TVA nu trebuie modificată pentru că aceasta se include în decontul TVA. 2011.. 2011.02.nu sunt completate: simbolul jurnalului.2 nu apare separat în decont.dacă din datele introduse nu rezultă baza TVA "Eroare CIF" . decât perioada de raportare "Eroare calcul TVA cota Std sau Red%" . însemnând că este vorba de o perioadă temporară. Consultaţi Fereastra/Lista de erori şi vizualizaţi documentele cu erori/avertismente. 2011.bazele TVA însumate pe cote # total bază TVA sau suma TVA pe cote # total TVA "Data jurnal/document eronată" sau "Data document în avans" .

156/1.T2 -> aaaa.09 aaaa. că în decontul TVA în rândurile obişnuite se raportează datele aferente perioadei curente.T4 -> aaaa. pe semestru sau pe an. operaţiile: Corectie Corectie prin copiere/stornare Corecţia prin copiere-stornare este utilă când se stornează sau se modifică un document deja existent în jurnal. Operaţia nu trebuie executată de cei care sunt plătitori lunari şi trec de la VIES trimestrial la lunar! Prin această operaţie. iar în rândurile de regularizări se includ corecţii ale perioadelor precedente. astfel: aaaa. corespunzător naturii operaţiei.(6/1). În jurnale apare câte o Fereastră. dacă adăugăm la jurnalul din luna curentă o poziţie de corecţie în care data jurnalului este dintr-o lună precedentă. trimestrul (T) va fi schimbat în lună (L). -> Lunara.Datele extrase pentru perioada temporară vor dispare o dată cu ieşirea din meniul albastru şi se va reveni la datele din jurnalul curent. g) Regularizări în jurnale Principiul este. De exemplu. pot să treacă la jurnale TVA lunare. aceasta va apare în listă pe un subtotal de Regularizări care se va înscrie în rândul de regularizări din decont.T1 -> aaaa. Tipuri de corecţii şi introducerea lor . cei care au întocmit jurnale TVA trimestrial. h) Corecţii în jurnale În hMARFT se pot adăuga corecţii la jurnalele TVA extrase din hMARFA şi astfel se pot lista jurnale şi centralizatoare care sunt corelate cu decontul de TVA. alin. Pentru aceste corecţii se depun de regulă declaraţii cod 390 sau 394 rectificative pe perioadele expirate. Dacă în hMARFT se lansează utilitarul Evidenţa TVA Trim. dacă TVA este exigibil în a doua 124 . oricând în cursul anului.prima lună a trimestrului calendaristic. primite după depunerea rapoartelor pentru acea lună. Includere în declaratii. j) Trecere la jurnale TVA lunare În hMARFT sunt implementate perioadele lună sau trimestru pentru jurnalele TVA . În cazul în care trebuie să întocmiţi decont pe primele 2 luni ale trimestrului (la prima AIC) sau în situaţii mai rare.vezi în documentația electronică i) Includerea înregistrărilor în declaraţii Luna facturii furnizorului poate să difere de luna recepţiei.12 În Parametri. Datele perioadei temporare nu sunt memorate în arhivele de jurnale. din Codul fiscal. Cf. În cazul regularizărilor pot să apară deci documente din luni precedente.06 aaaa. Documentul se introduce în hMARFA. Se realizează prin Adaugare în jurnalul aferent. Pe acestea se poate studia pentru fiecare document declaraţia şi perioada declaraţiei în care va fi cuprins acesta.a treia lună a trimestrului calendaristic. însumaţi datele din jurnalele lunare/trimestriale la completarea decontului. dacă este necesar. dacă exigibilitatea taxei intervine în această lună .03 aaaa. Această situaţie are implicaţii şi asupra includerii înregistrărilor în declaraţii – vezi în documentația electronică. se modifică şi structura datelor din arhiva de jurnale TVA pentru anul curent.T3 -> aaaa. deci o să apară şi în hMARFT cu o dată anterioară lunii de raportare. persoana care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează AIC taxabilă în România va trece la perioadă fiscală lunară începând cu: . art.

se pot lista situaţiile obţinute pe vremea când perioada respectivă a fost perioada curentă.6. În acest caz se va depune un decont distinct pe primele 2 luni ale trimestrului . la schimbarea perioadei fiscale se depune o declaraţie de menţiuni.Taxare . Ştergerea se efectuează pentru datele din Arhiva de jurnale şi din Facturi adiţionale care aparţin unei perioade de dinainte de valoarea constantei. cumpărări au şi o operaţie de Export în DBF.tip taxă aplicată 125 .Oper. k) Facturi emise după controlul fiscal Pentru înscrierea acestor facturi în hMARFA a fost creat subjurnalul: Oper.DBF.tipul de jurnal în funcţie de caracterul operaţiei .lună a trimestrului.salvaţi datele cu hUTIL. Meniurile Sit. dacă exigibilitatea intervine în a treia lună a unui trimestru.Jurnal . cu numele: JURNVANZ. Arhiva jur. JURNCUMP. şi vor avea un subtotal separat în jurnalul de vânzări. aşa cum au fost extrase şi corectate de la o perioadă la alta. . l) Arhivarea jurnalelor TVA Programul hMARFT .Perioada inceput evidenta [aaaa. Listarea jurnalelor TVA În liste s-au introdus câteva coloane suplimentare faţă de formatul recomandat de reglementare (Ordinul 1372/20008): .prima lună a trimestrului următor. Jurnal cumpărări.locul desfăşurării operaţiunii . contarea TVA de pe aceste facturi poate fi stornată. m) Ştergeri din arhive Dacă în arhive s-au adunat prea multe date şi operarea devine lentă. Desigur.vanzari Arhiva jur. 7Ex etc. .2.Rapoarte contabile şi declaraţii are în Sit.Op.TVA 7 . care creează în catalogul IMPEX din baza de date câte un fişier de tip .ll] sau [aaaa. TVA/Jurnal vânzări. TVA-ul colectat fiind de regulă stabilit pe baza actului de control. cu utilitarul Ştergeri din arhive se pot elimina înregistrările mai vechi decât constanta: PER-INC-EVID . filtrând o perioadă anterioară.Jurnal de cumpărări . TVA şi meniurile: Arhiva jur.codul operaţiei TVA cu care s-a marcat documentul respectiv în hMARFA.Jurnal de vânzări şi jurnal de cumpărări: . Se poate crea şi un model de factură dedicat.Destinaţie/Origine .vânzări şi Arhiva jur. Arhivarea jurnalelor se realizează în timpul Iniţializării perioadei. pe care să fie înscris.cumparari Aceste arhive păstrează forma jurnalelor de TVA.TVA . Datele se pot înscrie în decont pe baza subtotalului. 8. că a fost emisă după control fiscal.Tn] Înainte de lansarea operaţiei de ştergeri din arhive: . Codificarea se poate implementa la cererea utilizatorului.verificaţi/modificaţi în Cataloage/Constante şi funcţii valoarea constantei. ARHJVANZ respectiv ARHJCUMP în scopul prelucrării lor în Excel.numărul şi data recepţiei din hMARFA . Din arhive.TVA dupa control Aceste facturi vor trebui codificate de exemplu cu 7Ix.

42 500.95 560. listat din Excel Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT.Jurnal vânzări pe operaţii/A4 .16 960.Err .2011. Erorile sunt semnalate cu coduri din 3 caractere.D390 şi D394 .42 4733.90 8463.84 20.25 560.00 1Ix 1Ld Scd 1Ix 1Ed 1Ix 1Ii 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 1Ix 0. Listele sunt late.2 | 14 | LN | A | B | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Curente 1-Op. listat din Excel – vezi în documentația electronică 126 .00 1517.lista corecţiilor manuale adăugate Exemplu: JURNAL PENTRU VANZARI .71 4960.conţine atenţionări/erori privind completarea rândului respectiv. cu evidenţierea codificării operaţiei TVA .00 868.00 6825. | prestari servicii.de | Data | | | |---------------------------------------------| rd.scutit | masurilor | scutite | neimpoz.00 645.din componenta opţională Excel pentru hMARFT.DEMONSTRATIE COPYCALC SRL RO88887 GB123456 RO27 112233445 RO456890 RO36713 RO9999997 RO27 RO9999997 RO123453 RO34127 1096.95 4054. | Livrari | | | | | Documentul | |Cod inregistr.obisnuite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 110001 110002 110003 110004 110005 110006 B10001 110007 110008 110009 110010 110011 02/09/11 07/09/11 07/09/11 08/09/11 09/09/11 09/09/11 09/09/11 16/09/11 19/09/11 20/09/11 22/09/11 30/09/11 EXTAZ-SEE SA ABC LTD. b) listare din Excel .85 31277.00 0.62 212.00 Total 1-Op.00 2000.12 2540.00 4000. deoarece jurnalele conţin multe coloane./ | | | |Nr. La listare se alege de regulă modul peisaj.30 31277.din hMARFT/Sit.90 1638.90 4733.sunt enumerate declaraţiile şi perioada declaraţiei în care se va cuprinde rândul respectiv .25 50.00 0.Centr. ele vor fi semnalate chiar în momentul în care se lansează listarea.. unde se pot face însumări.00 4233.Jurnal vânzări pe operaţii TVA . în care trebuie înscrisă informaţia respectivă.95 4054.11 | 13. respectiv Arhiva jur.00 293. În acest caz trebuie să selectaţi perioada dorită în prima coloană.42 50.50 16895. stocare pe mijloace electronice etc.00 Din jurnalul de cumpărări se pot imprima liste asemănătoare.centralizator/operaţii TVA . se pot exporta listele cf.16 2982. . Listele se pot tipări şi din Arhiva jur. La completarea decontului de TVA ajută numerotarea coloanelor.90 2000.00 609.1-3 | inversa) | deducere | impozit.09 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| | | | | | | | | Livrari | Livrari B | | | | | | | | | | Livrari de bunuri. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT.00 0.42 50. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. | simplific | drept | neincluse |TVA| | | |---------------| | | TVA) | | | alte ca | (taxare | de | in baza | | | | |Nr.00 57.80 13. care sugerează numărul rândului din decont.Jurnal vânzări cf.15 2000. decont TVA .62 16895.numerotarea coloanelor de date sugerează rândul din decont în care se înscriu datele.85 31277. Detalii – vezi în documentația electronică. | Livrari de bunuri.80 4054.vanzari.25 560.85 884. Acestea pot diferi puţin în funcţie de actualizările formularului de către autorităţi. | PS.72 4.Centralizator vânzări .cumparari. | Livrari B | supuse | si PS.03 2000. INVEST SRL AUSTRALIAN TRADER BANK SA TABCOM SRL Magazin cu amanuntul COMTOUR RA INVEST SRL COMTOUR RA HAMOR SOFT . | Total | prestari servicii.00 4233.56 24.84 168. | | | | |ordine| | | | | Baza | TVA | Baza | TVA | | | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 09 | 10.00 0. | | Client/beneficiar |in scopuri de | document | taxabile cu cota | taxabile cu cota | cu drept. prelucrări ulterioare. decont TVA . având capul de tabel de mai sus .80 71.00 1223.00 4260. | de | fara | Sume |Op |Err| |crt | | | TVA | (inclusiv | standard | redusa | deducere.62 16895.00 2000.16 700.60 154. Dacă există atenţionări/erori.obisnuite Total Curente TOTAL GENERAL 560. vânzări cf.listă ce conţine doar totaluri.Corecţii .1 | 13.o listă mai simplă. Pentru listarea jurnalelor TVA există mai multe variante tehnice: a) listare obişnuită .listă care încape pe hârtie A4 portret .TVA/Jurnal vânzări se pot obţine listele: .25 50.27 800.00 0.90 4733.

Completarea Decontului de TVA (cod 300) Modelul Decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul cod 300) valabil în luna redactării documentaţiei se regăseşte în Ordinul 183/2011 (MO 91/2011). . 127 .pot fi stocate în orice loc. listarea din Excel este descrisă mai detaliat la pct. Numărul coloanei din jurnal este de regulă numărul rândului în care se înscrie informaţia în decont. În unele cazuri sumele trebuie însumate. s-ar putea lista pe hârtie doar o listă centralizator. locul de stocare trebuie să se afle pe teritoriul României . Lunar. Fiind o componentă opţională. precum şi la rândurile de regularizări. În continuare sugerăm modul de completare a decontului.trebuie garantată integritatea conţinutului .7.jurnalul pentru vânzări (JV).2 din Ordinul 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA (MO 364/2008) este prevăzut.12. Modul concret de completare poate fi mai complicat. 8. din care se pot tipări şi ulterior. referitor la modul de stocare a formularelor: . din care se transcriu datele manual în formularul tip pdf inteligent.jurnalul pentru cumpărări (JC) în formatul recomandat de Ordinul 1372/2008. listele pot conţine mai multe coloane. Modelul Decontului poate suferi mai multe modificări în cursul unui an.în cazul stocării pe suport tradiţional. recomandăm listarea electronică (în format pdf) a jurnalelor TVA. dar desigur trebuie utilizate datele din jurnalele TVA create în hMARFT. dacă există acces on-line garantat .pentru posesorii noului mediu HAMOR Soft (vezi în documentația electronică) care au multe operaţii. cu care se pot lista într-un fişier tip pdf toate listele. La salvare alegeţi un nume sugestiv pentru regăsirea lor ulterioară. La listare se poate alege tipul de imprimantă WIS-PDF şi tip hârtie PDF. deci cele descrise mai jos vor trebui adaptate la modelul concret în vigoare la data completării. prin indicarea numărului coloanelor din: .12 din documentaţie.în cazul stocării prin mijloace electronice: . Ne referim numai la rândurile cu date care se preiau direct din jurnale. c) listare în format pdf . rândurile cu subtotaluri fiind calculate automat de formularul în care trebuie completat decontul. În art. decât în varianta de la pct. dacă sunt regularizări sau alte situaţii mai deosebite.După cum se observă. Decontul nu se completează din hMARFA. a). La rândurile de regularizări am înscris rândul la care se referă regularizarea.la solicitarea organelor fiscale să poată fi puse la dispoziţia acestora fără nicio întârziere. precum şi salvarea şi păstrarea acestora pe durata arhivării documentelor.

2+07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1. art.1 LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI 128 . art.1 06 +/. precum şi livrări intracomunitare de bunuri. care locul livrării/locul prestării este în afara României (în UE sau în afara UE). scutite cf. scutite cf.1 05 JC col. 07. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 07. 143 (2) a) şi d) (**) Livrări de bunuri sau prestări de servicii pt.05 07 JC col..143 (2) b) şi c).rd.01 03 JV col. 07.rd.03.4 03.1 ASIC pt.1 JC col. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).05. iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 08 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)(**) JC col.rd.Nr.rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (**) Achiziţii de bunuri.03.1+07. din care:(*) PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată Regularizări privind PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este datorată (**) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1+07. din care: JV col.5 şi 6 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă).1 JC col.03.03. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară (*) Regularizări privind achiziţiile intracomunitare de bunuri pt. altele decât cele de la rd. art.05.2 05.1 04 +/. 07. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).2 07.1 JV col. din care: (*) Achiziţii intracomunitare de bunuri pt.1.2 07.1 +/.rând Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: TVA COLECTATĂ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE 01 Livrări intracomunitare de bunuri. 143 (2) a) şi d) (*) Regularizări livrări intracomunitare scutite cf.1. din care: ASIC pt.1+.1.1+05.1.01 02 +/.1.1.

1 = rd. 07. din care: Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. taxabile cu cota 5% (defalcat din col. 07 19. 13.Nr. taxabile cu cota 9% (defalcat din col.11!) Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 = rd. din care: = rd. 05 17.12 13 JV col.14 TVA DEDUCTIBILĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI ŞI SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA 17 Achiziţii intracomunitare de bunuri pt. 08 .rd 09.. iar furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitară Regularizări privind achiziţiile intracomunitare Achiziţii de bunuri. taxabile cu cota 24% Livrări de bunuri şi prestări de servicii.10.1 18 19 = rd.1 19.10.17 şi 18 şi achiziţii de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare înversă). iar prestatorul este înregistrat în SM din care se efectuează prestarea de servicii 20 Regularizări privind ASIC pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) 129 = rd. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă). care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1+13. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă). 05. care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept de deducere.rând 09 Denumire indicatori din D300 Datele se preiau din: JV col. şi operaţiuni supuse măsurilor de simplificare Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite fără drept de deducere Regularizări taxă colectată (***) 10 JV col. cu excepţia celor de la rd. altele decât cele de la rd.11 11 JV col.09 Livrări de bunuri şi prestări de servicii.1 = rd. 1-3. 06 = rd.11!) Bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă).1.2 14 JV col.14 15 +/. 07. din care: ASIC pt.10.1.10.11 12 JC col.1 ASIC pt.

Nr.rând

Denumire indicatori din D300

Datele se preiau din:

ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, AIC SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

21

Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 24% Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 9% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi prestări de servicii taxabile cu cota 5% (defalcat din col.22,23!) Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă sau neimpozabile, din care: ASIC scutite de taxă Regularizări taxă dedusă (***)

JC col. 21.1+21.2

22

JC col. 22,23

23

JC col. 22,23

24

JC col. 24.1+24.2

24.1 28

JC col. 24.1 +/- rd.21..24

(*)

Inclusiv avansuri, precum şi regularizări în cadrul lunii la care se referă declaraţia VIES (**) Regularizări ulterioare lunii la care s-a referit declaraţia VIES (***)Corectare date din deconturi pentru perioade precedente

8.8. Declaraţia livrări/achiziţii pe teritoriul naţional (cod 394)
Declaraţia informativă privind livrările/achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (cod 394) se poate elabora importând datele din programul hMARFT. Mai jos este redată descrierea declaraţiei reglementate de Ordinul 702/2007 (Mo 376/2007). a)Conţinutul declaraţiei Cine trebuie să depună declaraţia? Declaraţia cod 394 se depune semestrial de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România, deci inclusiv de persoanele juridice străine înregistrate în România în scopuri de TVA, prin reprezentantul lor fiscal. Ce trebuie declarat? Declaraţia conţine: - toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României, - se iau în considerare numai partenerii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, - se cuprind numai operaţiunile taxabile, - se raportează numai acele operaţiuni, pentru care s-au emis facturi, - se includ şi facturile pentru avansuri. Observaţie Deşi nu este precizat în mod expres, rezultă că trebuie cuprinse şi facturile emise ocazional în comerţul cu amănuntul, deşi aceste documente de regulă nu sunt introduse în evidenţa contabilă. Aceste facturi reprezintă documente pentru deducerea TVA la cumpărător, deci vor trebui introduse în declaraţie.

130

Se cuprind următoarele date: - denumirea partenerului comercial, - codul de înregistrare în scopuri de TVA (CIF), - baza impozabilă totală/partener (poate fi şi negativă), - taxa pe valoarea adăugată totală/partener (poate fi şi negativă). Datele se raportează totalizat pe fiecare partener, baza impozabilă şi taxa vor fi raportate într-o singură sumă, indiferent de cota TVA. Se cuprind toate facturile emise în semestrul de raportare, inclusiv facturile pentru avansuri. Dacă se primesc facturi emise în semestrul expirat ulterior datei de depunere a declaraţiei, se vor depune declaraţii corect completate, care vor înlocui declaraţia depusă iniţial. Ce nu trebuie declarat? Deşi nu sunt descrise toate detaliile în reglementarea aferentă, înţelegem că nu trebuie declarate următoarele operaţiuni: - livrările/achiziţiile către/de la neplătitori de TVA, - livrările/achiziţiile către/de la parteneri neînregistraţi în scopuri de TVA în România, - facturile emise prin autofacturare, - facturile cu taxare inversă (nici la furnizor, nici la cumpărător) - documentele care servesc la deducerea TVA, dar care nu sunt facturi (de exemplu bonurile fiscale pentru carburanţii auto), - partea din facturi care este scutită de TVA (de exemplu, de pe facturile cu tichete de masă se raportează numai valoarea serviciilor, nu şi cea a tichetelor). Termen de depunere Semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare. Modul de depunere Declaraţia se depune la organul fiscal până la 25 a lunii următoare încheierii semestrului de raportare, la organul fiscal. Suportul electronic trebuie editat cu ajutorul programului de asistenţă de pe www.mfinante.ro. Formatul hârtie se depune în 2 exemplare. În format hârtie se depune numai prima pagină a declaraţiei, care pe lângă datele de identificare cuprinde un rezumat al numărului total de parteneri, baza impozabilă şi taxa totală, separat pentru livrări şi achiziţii. Ce verificări se fac de către organul fiscal? Organul fiscal verifică: - corectitudinea codului de înregistrare al celui care face raportarea, precum şi cel al partenerilor comerciali; - încrucişarea informaţiilor din deconturile de TVA ale persoanelor care au raportat livrări/achiziţii pe teritoriul naţional în deconturile de TVA cu cele din declaraţia 394. Considerăm, că datele însumate pe semestru din declaraţia 300 trebuie să fie mai mari sau egale cu cele din declaraţia 394, deoarece sunt unele operaţiuni cu TVA care nu se cuprind în declaraţia 394 (de exemplu autofacturile, taxarea inversă, bonurile pentru carburanţi, livrările către persoane neimpozabile etc.); - încrucişarea sumelor raportate ca livrări către o persoană cu sumele raportate ca achiziţii de către acea persoană impozabilă. Dacă declaraţiile informative prezintă erori, se vor trimite notificări de corectare a declaraţiei şi se vor face controale.

131

Dificultăţi în completare Analizând modul de întocmire a declaraţiei, pot interveni câteva probleme, care îngreunează elaborarea unei declaraţii corecte. În acest sens încercăm să formulăm câteva recomandări: • Clientul ne-a furnizat datele sale de mult timp şi l-am introdus în baza de date cu CIF eronat, sau ca neplătitor, fără prefixul "RO", dar el între timp a devenit plătitor de TVA. Problema devine şi mai complexă, dacă el a devenit plătitor în cursul perioadei de raportare. O altă problemă poate fi, dacă l-am introdus mecanic cu "RO", fără să fie plătitor. Soluţii recomandate: - contactare directă - căutarea partenerului pe internet (vezi metodele prezentate mai jos). În cazul furnizorilor putem presupune, că dacă persoana ne-a facturat cu TVA şi are CIF care începe cu "RO", atunci el este înregistrat în scopuri de TVA. În evidenţa primară nu s-a completat tipul documentului primit de la furnizor, ci eventual numai numărul şi data acestuia, deci nu se ştie, ce s-a cumpărat pe bază de factură. Soluţie recomandată: - depistarea acelor furnizori de la care am cumpărat cu alte documente (de exemplu benzinăriile) şi înscrierea unui alt tip de document. TVA pentru produsele cu alcool şi a celor din tutun nu este deductibilă. Dacă se cumpără asemenea produse pentru protocol, unii contabili nici nu introduc în evidenţă TVA-ul de pe factură separat, ci o contabilizează la valoarea brută, însă furnizorul raportează livrarea cu TVA. La încrucişarea datelor furnizor-beneficiar, sumele declarate de furnizor vor fi mai mari dacât cele declarate de beneficiar. Dacă nu se acceptă această diferenţă, se recomandă soluţia: recepţie cu TVA deductibil în hMARFA, corectată prin notă contabilă în hCONT

b) Pregătirea bazei de date hMARFA În vederea întocmirii şi depunerii declaraţiei informative 394, este necesară pregătirea din timp a evidenţei din hMARFA. Cerinţe minimale în hMARFA pentru implementarea Declaraţiei 394 - CIF trebuie să fie completat în mod corect ("ROxxxxxxx" la persoane impozabile) - în cazul în care în Firme sunt mai multe înregistrări cu acelaşi CIF (puncte de lucru etc.), este recomandat ca câmpul Denumirea lungă să fie completat cu o denumire unică, - la achiziţii, numărul de document să înceapă cu F la recepţiile efectuate pe bază de factură sau să existe un criteriu clar de delimitare a recepţiilor efectuate pe bază de factură. La completarea recepţiilor, câmpul de 1 caracter din faţa numărului de document al furnizorului poate fi: F Factura A Aviz de insotire marfa C Chitanta B Bon fiscal I Doc.interne,Inventar,Transfer Din acestea, numai cele codificate cu F vor fi preluate în declaraţia 394. - facturile emise la cerere în magazinele cu amănuntul pe baza bonului fiscal vor trebui înregistrate. Pentru înregistrarea lor există un meniu special în hMARFT (Facturi adiţionale). Verificarea fişierului Firme Agenţii economici au coduri de identificare(vezi în documentația electronică) cu structuri diferite în funcţie de tipul unităţii. Pentru verificarea fişierului Firme utilizaţi programul TCIF.exe. 132

. dacă CIF începe cu litera "R". b. găsită. va trebui să raportat greşit. trebuie găsit codul. Lista firme: se listează toate firmele în ordine alfabetică menţionând eventualele erori. CIF este un număr format din 2-10 cifre. 2. se corectează în RO. lista rezultată este vizualizată pe ecran şi se poate lista sau se poate consulta direct pe calculator (TMP\TCIF. Programul parcurge catalogul curent şi verificările pentru fiecare bază de date hMARFT V2.-.. Firme comune la mai multe baze de date – vezi în documentația electronică Rezolvarea erorilor Dacă CIF este absent sau eronat. confruntaţi datele cu partenerul şi să clarificaţi cine a b1.pagina:. fără parametru). reţineţi data de la care a devenit plătitor de TVA (eventual în Observaţii din Firme).hMARFA acceptă şi "firmă" cu CIF = 0 care de regulă are denumirea ALTII.exe (dublu click. . telefon. dar este bine să fie completat la clienţi. Aceste erori trebuie rezolvate obligatoriu pentru elaborarea declaraţiei 394. CIF trebuie să fie înscris astfel: RO123456 sau 123456 Dacă CIF este absent sau eronat. Pentru listarea mesajelor din prima grupă (referitoare la partenerii care au avut tranzacţii în perioada respectivă) se listează doar paginile aferente din listă (săgeată sus şi Nr. Listarea se execută cu <F10>. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii înainte de perioada vizată.se cere codul de la partener sau se caută pe o factură a partenerului.se caută pe internet pornind de la numele partenerului şi judeţul în care se află sediul social.. Verificaţi/înregistraţi şi datele de contact (persoana de e-mail). În cazul acestor firme trebuie clarificat. dacă sunt plătitoare de TVA.Copiaţi TCIF.). . Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. referitor la partenerii cu facturi sau recepţii în perioada vizată. Mesajele din liste sunt grupate astfel: 1. el apare de regulă pe facturi. trebuie găsit CIF-ul corect.Pentru o singură bază de date lansaţi: TCIF dbf Programul verifică pentru toate firmele din fişierul Firme care au sediul într-o localitate din România: a. Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. După verificare.. . Căutare/verificare CIF Ca să fie interpretat corect la extragere. Excepţii de la regula de mai sus: . 133 contact. din care ultima este o cifră de control. Dacă partenerul a devenit plătitor de TVA în perioada curentă.Lansaţi TCIF. în Declaratia 394. Programul se poate lansa în două moduri: . Se pot alege listele: Lista erori: se listează doar firmele cu erori. În cazul în care partenerul va raporta alte date după ce veţi primi lista cu erori de la unitatea fiscală.exe în catalogul hMARFA. Acest cod nu este necesar pentru Declaraţia 394. 3. de exemplu la documentul de casă de marcat TBON.TXT). corectitudinea codului CIF. referitor la partenerii fără facturi sau recepţii. trebuie găsit CIF corect. Posibilităţi de căutare a CIF-ului: . Firma respectivă se poate utiliza ca partener generic.

către firme plătitoare de TVA. Acest caracter va distinge factura de alte documente purtătoare de TVA (exemplu bonul fiscal). opţional. b3. Primul caracter din număr document va reprezenta tip document furnizor şi are următoarea interpretare: F-Factură A-Aviz de însoţire marfă C-Chitanţă B-Bon fiscal I-Doc.8. tipul documentului furnizor va fi factura ("F"). ca anexe la bonuri fiscale din magazine cu amănuntul.interne. pct. c) Extragere jurnale TVA Operarea este a fost descrisă în cap. se introduc în meniul Sit. Căutare/verificare cod Registrul Comerţului Dacă cod Registrul Comerţului este absent şi dacă unitatea are un astfel de cod. De exemplu: -nr. utilizaţi şi internetul.TVA/Facturi aditionale. Exemplu: Număr document furnizor este FABC07000123. transfer etc.6. dacă se doreşte urmărirea în evidenţa internă şi a seriei = data facturii . dar necesare pentru completarea declaraţiei 394. iar în caz contrar rămâne doar partea numerică. necuprinse în jurnalul de vânzări al furnizorului. la cerere. Exemplu: facturi emise. inventar.6 va însemna factura. Recomandăm câteva resurse web – vezi în documentația electronică.6 primul caracter din numărul documentului furnizor este considerat tipul documentului furnizor. Document: -număr -serie -data Partener: -cod = codul firmei pentru care s-a emis factura 134 = numărul facturii sau al documentului = seria (numărul de ordine) al documentului.b2. Observaţie: Pentru depistarea codurilor corecte de la punctele de mai sus. în care "F" va indica tipul documentului furnizor si în interpretarea hMARFA V 6. Factura va fi raportată în declaraţia 394. factură furnizor iniţială: "0405006" -nr. dacă este adăugat manual şi cod jurnal hMARFA. în faţa CIF-ului se scrie RO. Cod jurnal: = spaţiu. este bine să găsiţi codul. document rezultat după completare recepţie: "F0405006" adică pentru număr document numeric. d) Facturi adiţionale Facturile emise necuprinse în jurnalul de vânzări. În declaraţia 394 se preiau numai cele recepţionate pe bază de factură. dacă este preluat din hMARFA. Dacă este plătitoare de TVA. Identificarea recepţiilor întocmite pe bază de factură În hMARFA V 6.d). Firma este plătitoare de TVA ? Trebuie clarificat dacă firma este plătitoare de TVA sau nu. iar bonul fiscal nu.

adică cele cu TVA şi emise către parteneri cu CIF cu RO. facturile emise pe bază de bon fiscal (TBON) sunt înregistrate în hMARFA. cu cod jurnal vid. Trebuie înregistrate doar facturile care se includ în D394.Centralizare centralizează achiziţiile şi livrările pe firme (după CIF) cu rotunjire la leu. În hMARFA raportul Z se introduce cu documentul BVINZ. care apare în jurnalul de vânzări şi nu apare în D394 pentru că beneficiarul este o gestiune.facturile fără TVA sau cu poziţii scutite se înscriu în rânduri separate.Extragere extrage din Jurnalele TVA din luna curentă.Export declaraţie 394 exportă declaraţia finală (după centralizare) pe dischetă Listare .Declaraţia 394 . operaţiile interne cu TVA pe bază de factură care aparţin semestrului curent/selectat şi la care partenerul are CIF cu RO. Arhivele de jurnale de TVA şi din Facturi aditionale.Pentru persoane juridice străine înregistrate în scopuri de TVA în România. Operaţii . se păstrează. dacă este numai bon şi modelul B dacă se listează şi o factură. Conţine doar recapitulaţia 135 .se listează după centralizare în 2 exemplare. Dacă se doreşte introducerea tuturor facturilor emise pe bază de bon fiscal: . . Documentele TBON se folosesc pentru generarea bonului de casă. . Dacă factura are şi poziţii scutite de TVA. În anumite cazuri. e) Elaborarea declaraţiei 394 Declaraţia se obţine din meniul Declaraţii/Declaraţia 394. se înscrie doar baza şi TVA pentru poziţiile cu TVA. Operaţia Extragere din hMARFA extrage facturile din perioada curentă. înscrieţi în Societate datele reprezentantului fiscal. . Facturile introduse manual. Documentul TBON are modelul A. se poate utiliza firma generică ALTII cu CIF=0. . se şterg mai întâi facturile extrase anterior. Acestea se pot prelua în Facturi adiţionale cu operaţia Extragere din hMARFA. La o nouă extragere.la facturile emise către firme fără RO.Preluare stare parteneri înainte de lansare: în Parteneri în D394 executaţi setul de operaţii pentru verificarea stării partenerilor.(se poate alege cu F1 sau se poate adăuga dacă nu există) Document: -baza TVA -TVA Totalul facturii se calculează din baza TVA + TVA. Modul de preluare a documentelor din hMARFA în Facturi aditionale trebuie configurat de distribuitor. . pentru descărcarea din gestiune şi opţional pentru listarea facturii la cererea clientului. ca anexă la bon. Aceste facturi nu apar în jurnalul de vânzări pentru că raportul Z de la sfârşitul zilei este documentul pe baza căruia se colectează TVA-ul.

Conform Ordinului preşedintelui Institulului Naţional de Statistică 21/2011 (MO 83/2011). . se poate realiza doar verificarea şi listarea în mod grafic.au CIF .9. prezentăm pe scurt obligaţiile de raportare prevăzute de legislaţia în vigoare la data redactării documentaţiei. .realizează AIC sau LIC . declaraţia depusă ulterior va înlocui în totalitate vechea declaraţie.liste interne de verificare.sunt înregistraţi în scopuri de TVA . . Alte declaraţii Chiar dacă declaraţiile prezentate mai jos nu se completează din aplicaţia hMARFA. pentru confruntarea datelor cu partenerii Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică f) Verificarea declaraţiei cu ajutorul aplicaţiei D394 de la MFP Programul D394 de la MFP are un meniu de verificare a declaraţiilor obţinute cu alte aplicaţii (de exemplu: hMARFT). . deci nu se pot corecta sau exporta pe dischetă.se primeşte notificare de la organul fiscal referitor la necorcordanţe cu partenerii.dacă este necesar. Cu titlu informativ. Nu există o formă de declaraţie rectificativă propriu-zisă.listă internă centralizată pe parteneri Lista livrărilor /parteneri Lista achiziţiilor /parteneri Lista livrărilor /documente Lista achiziţiilor /documente . Declaraţia rectificativă se realizează astfel: .pot apare înregistrări noi şi din hMARFA prin recepţia unor facturi din lunile anterioare. pentru schimbul de bunuri între România şi alte state membre ale UE. împreună cu suportul electronic al declaraţiei. fişierul obţinut pe dischetă trebuie copiat în catalogul C:\Program Files\D394\394_UF g) Corectarea declaraţiilor 394 Declaraţia 394 depusă trebuie corectată dacă: .achiziţiilor şi livrărilor pe o pagină. Declaraţia Intrastat Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie. introduceţi corecţii în jurnale TVA cu data document în perioada pentru care se va întocmi D394.executaţi operaţiile: [Setare perioada Declaratie] Extragere Centralizare Listare declaratie Export declaratie 8. declaraţia se depune de cei care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: .Achiziţii şi livrări/parteneri . datele introduse pot servi ca bază de pornire pentru completarea acestor declaraţii. Numai această listă trebuie depusă la organul fiscal.au depăşit unul din pragurile statistice de mai jos la sfârşitul anului precedent sau îl depăşesc în anul curent: 136 . dar datele nu se încarcă în baza lui de date.ulterior depunerii declaraţiei se primesc facturi sau corecţii la facturile incluse în declaraţie. Pentru verificare.

Nu se cuprind în declaraţie: .ro .chiar dacă într-o lună nu există tranzacţii. De aici se poate descărca şi Metodologia Intrastat.e-mail la adresa declaratie.schimburi intracomunitare de bunuri cu transfer de proprietate destinate utilizării.000 -----------------------------------------------------------------Declaraţia extinsă conţine în plus valoarea statistică.000 < 900.date identificare parte terţă declarantă (dacă e cazul) .000.masa netă în kg .perioada .ţara parteneră (destinaţie.ro – vezi în documentația electronică.000.din facturi sau estimată. investiţiei sau revânzării .cantitatea în unitatea de măsură suplimentară . nulă) . expedieri . .000-20.cod. se va trimite o declaraţie nulă Termen: lunar. fără TVA . prin aplicaţia Intrastat.000 > 20.suma plătită efectiv (numai la declaraţia extinsă!) . până la data de 15 a lunii următoare Pentru detalii vezi www.mişcări de bunuri pentru reparaţii/întreţinere .cod natura tranzacţiei .prin software propriu.termeni de livrare .valoarea statistică . dacă bunurile nu intră/ies prin teritoriul României Date raportate: . expediţie/origine) .-----------------------------------------------------------------Tip declaraţie Introduceri (AIC)-lei Expedieri (LIC)-lei -----------------------------------------------------------------NU depun < 300.valoarea facturată (lei) . revizuită.leasing operaţional cu o durată de peste 2 ani.000 900.000-10. Mod de declarare: . Se declară: . on-line sau off-line.mişcări specifice de bunuri .returnarea de bunuri .intrastat@insse. în cadrul aceluiaşi flux.cod INCOTERMS .ro . în care datele partenerilor şi ale bunurilor sunt identice.156/3 (1) este prevăzut: (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze 137 . denumire bunuri din Nomenclatorul Combinat .prin direcţia teritorială se statistică sau de la alt calculator cu acces la internet .mişcări temporare de bunuri .mod transport la frontieră Se pot cumula unele tranzacţii.leasing financiar .000.serviciile . fără transfer de proprietate .comerţul cu unele teritorii ale statelor membre care nu fac obiectul acestui sistem statistic .bunurile în tranzit simplu .000.intrastat.introduceri.date identificare pentru furnizorul de informaţii statistice .000 Standard 300.comerţul triunghiular. numai în format electronic. consumului.000 Extinsă > 10. Fişierul creat se poate transmite prin: .mişcările de bunuri între state membre UE.la Institutul Naţional de Statistică.intrastat. Decontul special de taxă La art.încărcarea fişierului în aplicaţia on-line de pe www.tip declaraţie (nouă.

pentru AIC de mijloace de transport noi se depune îndiferent dacă persoana este sau nu înregistrată cf.. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic.. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP. 150 alin.. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin.persoanele înregistrate cf. e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art.000 euro. a căror cifră de afaceri . cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 392B La art. realizată la finele unui an 138 . (2) . 153. la registratura organului fiscal sau prin poştă . 153. (1 Când se depune? .153/1 depun decontul special înainte de AIC de mijloace de transport care nu sunt considerate noi Modelul declaraţiei se află în Ordinul 75/2010 (MO 59/2010). 153 sau 153/1 .156/3 (4) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. Termen: data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin... b) şi c). indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. Mod de depunere: .listat şi pe suport electronic. 150 alin.156/3 (5) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA conform art. este inferioară sumei de 35. realizată la finele unui an calendaristic. cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri. calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. 153/1. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei. a căror cifră de afaceri . excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane. de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 153/1. art. b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. (5). art.(4) şi (6). de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile.trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei . altele decât cele prevăzute la lit.conform art. b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi. 153.. precum şi suma taxei aferente. conform art. Declaraţia 392A La art.prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sub semnătură electronică. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. de către orice persoană. 153. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. astfel: a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile. c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile. precum şi suma taxei aferente. 153. 153/1.

cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP Declaraţia 393 La art. organizarea evidenţei şi introducerea soldurilor iniţiale.000 euro. • Operaţii de creare. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente. Persoane etc. trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. 153. Documentele REVC/REVF nu pot fi anulate/validate dacă pentru aceeaşi factură există încasări/plăţi valide.înscrierea. anulare.) cu elementele noi care apar pe parcursul lunii. validare documente interzise pentru a asigura coerenţa datelor Încasările/plăţile în valută nu pot fi anulate..1. până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor. dacă pentru aceeaşi factură există documente REVC/REVF ulterioare. 153. Mai întâi anulaţi REVC/REVF.realizarea documentelor . calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România. după care factura/recepţia. Exploatarea curentă După studierea manualului de utilizare. 153. OPERAŢII CURENTE 9. . b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153. plăţilor etc. 153. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). facturilor. . validarea şi listarea recepţiilor. următoarele informaţii: a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. se poate trece la exploatarea curentă aplicaţiei. Firme. este inferioară sumei de 35. Baza de date se salvează la sfârşitul zilei sau săptămânii cu ajutorul utilitarului hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare) pe suportul ales.salvarea bazei de date. c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. cu ajutorul programului de asistenţă de la MFP 9. Modelul declaraţiei se află în Ordinul 1081/2011 (MO 103/2011). care în principal constă din: a .calendaristic.completarea cataloagelor (Nomenclator articole. Recepţiile/facturile în valută nu pot fi anulate dacă există plăţi/încasări 139 . d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. Mod de depunere: listat şi pe suport electronic. care prestează servicii de transport internaţional. încasărilor.156/3 (6) din Codul fiscal este prevăzut: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art.

Anularea/validarea facturii este interzisă. 4111 etc. se listează.toate recepţiile rezolvate. după care factura/recepţia.la încasări/plăţi: data filei. se verifică.2.exe. Soluţia pentru stornarea unei facturi în valută care este deja reevaluată este întocmirea unei facturi separate cu cantităţi negative. se depune la organul fiscal . documentele anterioare datei limită: Data Arhivă se pot bloca. dacă are factură de retur ataşată validă.recomandăm extragere lunară balanţă furnizori şi balanţă clienţi.. Documentele înregistrate în hMARFA înainte de Dată Arhivă (inclusiv Dată Arhivă) nu vor putea fi anulate/validate.se confruntă din nou soldul de pe extrasele de cont şi din registrul de casă cu datele din program e) TVA .dacă este cazul.cursurile valutare de la sfârşitul lunii se înscriu .se reevaluează soldurile şi partenerii în valută în modul descris la cap. . 404. din contabilitate d) Încasări/Plăţi . Mai întâi anulaţi încasările/plăţile. verificate . Motivul este că factura de retur este creată la cursul de schimb original al facturii de referinţă. se salvează. Operaţii la închiderea lunii Închiderea lunii are loc în mai multe etape. respectiv 10.toate încasările şi plăţile înscrise pentru luna care se închide .toate facturile şi documentele de ieşire înscrise .se completează decontul de TVA în formularul tip pdf oficial . se extrage declaraţia 390-VIES. • Blocare validare/anulare documente Pentru a interzice modificarea neautorizată a unor documente dintr-o perioadă anterioară. (dacă există asemenea solduri).se completează contul corespondent la documentele nevalidate şi se validează . Dată Arhivă se poate modifica doar cu programul hMARFS.la intrări: data recepţiei.valide pentru aceste documente. Mai întâi anulaţi factura de retur. după care factura de referinţă. 9.la ieşiri: data facturii sau documentului. În cele ce urmează vom schiţa principalele faze care caracterizează o închidere de lună obişnuită cu hMARFA (şi aplicaţia hCONT): a) Pregătirea închiderii: .se verifică Balanta sintetica/analitica .7. se salvează. adică pentru care există document REVC. care în mod firesc depind şi de profilul şi complexitatea unităţii patrimoniale în cauză. pe baza datelor din hMARFA se completează declaraţia Intrastat 140 . b) Situaţia stocurilor . se listează.3.5. .se extrage Declaraţia 394. Nu este permisă crearea unei facturi retur pentru o factură în valută care a fost reevalută.se listează stocurile şi listele de închiderea exerciţiului inventariere cel puţin la c) Sold parteneri . confruntarea soldurilor acestora cu 401. se depune la organul fiscal . Datele de înregistrare sunt: .dacă este cazul. se listează jurnalele TVA .în hMARFT se extrag.

operaţii de contare manuală. Atenţie! Dacă după efectuarea contărilor manuale se reface contarea automată.s-ar putea să existe greşeli în unele documente de recepţie .pe analitice (să fie soldate) 471 . de exemplu: 301. 303. 419 4426.repartizare cheltuieli după natura lor conturi de diferenţe de preţ. La reluarea activităţii după cădere de tensiune. Dacă mai există unele articole care aparţin de contabilitatea de gestiune. 371. după care se închide contabilitatea de gestiune. se revine la programul de gestiune şi se modifică documentul greşit 2. 302. 345. 381. 4427 5112. după care se reia ciclul de verificări pentru conturile în cauză. şi aceasta se importă în programul de contabilitate. Detalii privind aceste operaţii sunt date şi în Documentaţia de operare şi exploatare a aplicaţiilor hMET. etc. 5311.se verifică înregistrările obţinute . trebuie executată indexarea (NU reorganizarea!) bazei de date tot cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizareindexare/ Indexare//Totală). acolo se face o încărcare şi se analizează din nou soldul conturilor care provin din hMARFA. dacă e cazul (392A. 354.) f) Contabilitate . 392B. 393 etc. 542. 5121 .se filtrează dacă sunt înregistrări unde contul debitor sau creditor este înlocuit cu "???" şi se clarifică cauzele acestei situaţii . g) Legătura cu aplicaţia de imobilizări . dacă imobilizarea s-a pus în funcţiune.anual se depun şi celelalte declaraţii obligatorii.se urmăreşte dacă pe unele conturi de diferenţe (mai ales pe 6588.listaţi vânzările de imobilizări şi de obiecte de inventar în folosinţă (Loturi de ieşire/selectaţi Grupa=Y) şi operaţi ieşirea lor în hIMOB.se efectuează operaţia de Contare automată .jurnalele contabile se importă pe rând în programul hCONT . se procedează în felul următor: înregistrările din 1.. acestea se înscriu într-un jurnal special din hCONT. 4111.după corectarea greşelilor contarea trebuie refăcută .5) s-au contabilizat valori prea semnificative . i) Arhivarea bazei de date Baza de date se arhivează pe suportul ales cu utilitarul hUTIL (operaţia: Întreţinere date/Salvare-Arhivare). se repetă importul în hCONT şi încărcarea. 141 . blocare de calculator etc. h) Reorganizarea şi indexarea bazei de date Cel puţin o dată pe lună se execută reorganizarea bazei de date cu utilitarul hUTIL (operaţia Întreţinere date/Reorganizare-indexare/ Reorganizare/Totală). (pe analitice mai elocvente).listaţi achiziţiile de imobilizări (Recepţii/Recepţii cheltuieli/ selectaţi Gest=XI şi listaţi) şi operaţi intrarea în hIMOB.pe analitice.înregistrările se preiau de contabilitate direct sau din hCONT . 401. etc. se repetă contarea automată . după închiderea lunii. modificările efectuate prin Contare manuală se pierd şi trebuie refăcute. Dacă în hCONT se depistează greşeli care provin din hMARFA. 581 .şi cea manuală dacă este cazul ! 3. Arhivarea se face cel puţin lunar. 409. dacă este cazul . În cazul în care în hMARFA s-a organizat şi contabilitatea de gestiune.după importul datelor în programul de contabilitate. .

. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării.NIRMF . prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat.NIRT . Plus/minus inventar Tipurile de documente utilizabile: . înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA. Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete: .decontare tichete de masă.Recepţie magazin din transfer În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr.MIT1 .FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.2.10.3 de masă Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor la populaţie şi neremise încă la emitent.NIRMT .apare în jurnalul de cumpărări .. având contarea: 461.4 = 5328. Folosind lista utilizator TRANNIRM. cu stoc 0. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01. transfer sau +/.factura trebuie plătită .. Evidenţa valorică în magazine cu amănuntul Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM. ALTE OPERAŢII 10. MRM02.Comandă. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip. Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328. .AIMT Recepţie din transfer sau +INV Aviz ptr. Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ .INV Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic: 142 .1. Se folosesc două documente: . Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului (IMON). pentru fiecare magazin.încasări cu tichete Tip 3 ..încasări cu tichete Tip 1 . acceptate de 10.1 realizează Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se cu PDEC .MIT2 .3 = 411.3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie.încasări cu tichete Tip 2 .Borderou de vânzări/încasări Folosind câte un lot fictiv de marfă.MIT3 . atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă. preţ contabil 0.Recepţie magazin de la furnizor . Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ. Contarea este: 5328.

dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic. Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil: Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=0 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Material 1 cant=-5 pu=20 val=-100 stoc hMARFA=10 Se va contabiliza: 6. 100 EXEMPLUL 4. s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. Material 1 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Se va contabiliza: 6.. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar că Material 1 stoc în hMARFA în lotul 1=-10 Material 1 în lotul 2=+25 Se compensează. 143 . Material 1 lotul 2 cant=+10 pu 20 val=+200 stoc=+15 Material 1 lotul 1 cant=-10 pu=10 val=-100 stoc= 0 Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.. întrucât a fost o eroare de operare.=3. Constatăm la inventar că Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=0 Material 2 5 stoc faptic=5 0 Se compensează. Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil. 200-100 EXEMPLUL 3.. dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent.. întrucât a fost o eroare de operare. Material 3 stoc scriptic(hMARFA)=0 stoc faptic=10 În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele. -100 EXEMPLUL 5. 100-50 EXEMPLUL 2..... Material 2 cant=+5 pu 20 val=+100 stoc hMARFA=0 Material 1 cant=-5 pu=10 val=.=3.=3. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.50 stoc hMARFA=5 lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.EXEMPLUL 1. Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ. s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. Material 1 stoc scriptic(hMARFA)=5 stoc faptic=10 În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele. Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil.=3.

3.0000 RON/EUR. chiar dacă cursul precedent are aceeaşi valoare.2 1000 4200 500 2050 500 2100 100 Per. sold=0.=6. În listele de recepţie şi facturi apar aceste valori modificate. EUR RON EUR RON EUR RON 665 765 Curs plata sau reev. moneda. Fişa corespunzătoare: Data TipDoc Mon Curs factura Factura Plata Sold Dif lei rCR 401.2 500 2100 După reevaluare Total factură în lei şi cursul facturii se modifică. REVF 4. În documentul afişat. 2. Înainte de reevaluare: -Iniţializaţi. Menţionăm.II. Material 1 cant=10 pu=25 Se va contabiliza: 3.Stabiliţi un preţ de intrare. În cursul lunii se plătesc 500 EUR din factură la cursul de 4. SOLDP 0 0 0 ---------------------------------------------------------------------------------1. Reevaluare sold facturi în valută Prin procedură se execută reevaluarea facturilor în valută cu sold > 0 la cursul de la sfârşitul perioadei (lunar). -În Fişe efectuaţi Extragere tipică reevaluare facturi în valută.0 1000 4000 1000 4000 2. verificaţi jurnalele MIRx în care se vor crea documentele de reevaluare: REVC/REVF.8. La sold iniţial indicaţi număr filă aa0000 (aa este anul primei reevaluări).nef. furnizor) este favorabilă sau nefavorabilă.. fav. Per.2 100 500 2100 50 4. în jurnale TVA apar valorile originale. -Introduceţi cursurile de schimb pentru data reevaluării.3. -Anulaţi documentele de încasare/plată corespunzătoare facturilor în valută care sunt ulterioare datei reevaluării. cele care au existat în momentul întocmirii recepţiei/facturii.2000 RON/EUR.0 500 2000 500 2000 50 4.1 3. La sfârşitul lunii se reevaluează soldul facturii la cursul de 4.1000 RON/EUR. SOLDP 4. În ce constă reevaluarea ? Facturile sunt înregistrate la un anumit curs de schimb (Ci). că reevaluarea disponibilului din bancă/casă în valută se face conform celor descrise în Cap.2 ---------------------------------------------------------------------------------Total/sold 4.2 rDB 401. POH EUR 4. cu documentul REEV. astfel încât cursul de schimb al soldului să fie Cr. Prin reevaluare la un anumit curs (Cr) se reevaluează soldul în lei a acestor facturi.2 ------------------------------------------------. Exemplu: 1. La încasarea/plata facturilor soldul în lei al facturii este micşorat/majorat conform cursului iniţial (Ci). Se primeşte o factură de 1000 EUR la cursul 4. NIRE EUR 4. listat. 144 . 250 val=250 stoc hMARFA=10 10. valoare care în funcţie de semn şi de tip partener (client..I. Diferenţa cu care este micşorat/majorat soldul în lei este numită diferenţă (valoare) de reevaluare. Cursurile trebuie înregistrate exact pentru ziua reevaluării.2 sd 401. 3.

Verificaţi. dacă a fost deja executată! 145 . 2. 10.1. Pe parcursul reevaluării nu se pot executa operaţii de actualizare. Reevaluarea este jurnalizată factură cu factură. ca cursul din înregistrările TSUME corespunzătoare facturilor reevaluate (care au sold: coloana #0 = S) să fie identic cu cursul din data reevaluării. Executând o listare pe ECRAN.Reevaluare: Reevaluarea se execută automat la lansarea operaţiei: Reevaluare facturi în valută şi are două faze: 1. Creare documente de reevaluare: Documentele de reevaluare REVF/REVC se creează automat în jurnalele MIRx. lista de erori va putea fi vizualizată ulterior cu <F8> şi Vizualizare. 10. astfel că pentru perioada ulterioară reevaluării contarea trebuie repetată.2. Exemplu de reevaluare sold furnizor: Fig. Numărul filei este generat din data reevaluării: aallzz. numărul documentului este generat din număr filă şi număr recepţie/factură reevaluată. După reevaluare: După reevaluare în fişe clienţi/furnizori repetaţi Extragerea pentru a include şi documentele REVF/REVC. ca in exemplul de mai jos: Fig. Validaţi din nou eventualele documente de încasare/plată anulate. Verificare condiţii reevaluare: se verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus. Erorile se pot lista cu <F10> sau <Alt L>. În urma validării diferenţele favorabile şi nefavorabile se modifică. După verificare poate să apară o fereastră cu erori.

.xI_SumaFac xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "665" xI_1 .0) IF(xI_4<0. ICH .xI_SumaFac.0) IF(xI_4>0. . valorile cu care trebuie reevaluate soldurile facturilor se modifică.2000 = 50 > 0 401.0) .9 Lei/EUR 1950 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 .+xI_4.1 Lei/EUR = 4000 lei 2050 lei la recepţie la plată xI_SumaFac := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 .-xI_4.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.2 = = 5124 765 1950 50 b) Contare IOH. . se ajustează în mod convenabil valorile din REVF/REVC. xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4<0.Încasare factură export # xI_SumaFac := xI_SumaVal/xI_TotFacVal*(xI_TotFac+fac->VALREV) # xI_4 := xI_Suma .0 Lei/EUR 4.Reevaluarea se poate repeta chiar dacă există deja documente REVC/REVF create pentru fila/data respectivă.xI_Suma) xI_SumaVal xI_SumaVal IF(xI_4>0.2 401. Contarea documentelor de încasare/plată în valută şi contarea reevaluării a) Contare POH.2 665 = = 5124 5124 2000 50 a2. xI_ContCrsp xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "765" 146 . .xI_SumaFac. iar număr de filă şi numărul de document ales trebuie să fie în concordanţă cu documentele deja generate şi cu cele care se vor genera. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4. . xI_1 xI_1 xI_1+xI_Moneda xI_1 "765" . . .xI_SumaFac xI_ContCrsp xI_ContCrsp+xI_Moneda xI_ContCrsp "665" xI_ContCrsp .plată factură import xI_SumaFac := xI_SumaVal/tran->VALDOL*(tran->VAL+tran->VALREV) # xI_4 := xI_Suma . . .-xI_4. . . Plată în cazul creşterii cursului (nefavorabil. Dacă totuşi se creează manual.2000 = -50 <: 0 401. .+xI_4. .0) a1. PCH . Dacă la reluare. . . atunci valoarea de reevaluare trebuie calculată şi înscrisă manual. . din cauza condiţiilor schimbate. IF(xI_4>0. IF(xI_4>0. Plată în cazul scăderii cursului (favorabil. De regulă documentele REVC/REVF sunt create automat.

9 Lei/EUR 1950 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 1950 . Acest lucru poate servi la clasificarea operaţiilor după anumite puncte de vedere stabilite de contabilitate. xI_SumaRev .2 765 2000 50 b2.1 Lei/EUR 2050 lei la facturare la încasare xI_3 := 500/1000*4000 = 2000 xI_4 := 2050 . chiar şi la obţinerea 147 .nef dif.4. Încasare în cazul scăderii cursului (nefavorabil.b1. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev < 0 xI_ContCrsp . "765" . xI_SumaRev .0 Lei/EUR = 4000 lei 4.nef dif. "765" . xI_4<0) 1000 EUR 500 EUR 4.0 Lei/EUR = 4000 lei 3.reevaluare facturi în valută clienţi #DACA xI_SumaRev < 0 "665" . Asociere termeni la încasări/plăţi Există posibilitatea asocierii unui termen din dicţionar cu un document de încasare/plată.2000 = -50 < 0 5124 665 = = 4111. Încasare în cazul creşterii cursului (favorabil.nef scădere curs dif.reevaluare facturi în valută furnizori #DACA xI_SumaRev > 0 "665" . xI_SumaRev Diferenţa de valoare datorată creşterii sau scăderii cursului de schimb dintre data facturii şi data încasării/plăţii este favorabilă/nefavorabilă: plată furnizor încasare client ------------------------------------pozitiv negativ pozitiv negativ -----------------------------------------------------creştere curs dif.fav dif. xI_4>0) 1000 EUR 500 EUR 4.nef dif.2000 = 50 > 0 5124 5124 = = 4111.2 4111.fav 10. xI_ContCrsp #DACA xI_SumaRev > 0 xI_ContCrsp . xI_SumaRev d) Contare REVC .2 1950 50 c) Contare REVF .fav dif.fav dif.

liste sunt definite.în MACHETA/Parametrii pentru tipurile de documente în care urmează să se introducă termenii din dicţionar se introduce caracterul "c". Asocierea unui termen din dictionar cu un document de încasare/plata este conditionată şi de prezenţa caracterului "c" în MACHETA/Parametrii Lungimea rândului de explicaţii va fi în conformitate cu lungimea termenilor din rubricile "Tip incasare" respectiv "Tip plata ". Pentru implementare: .1.în cazul documentelor la care ataşarea termenilor Tip incasare/Tip plata este definită. Facturi/ieşiri (fac_). lotm etc. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip incasare".T.30 . Fişe de magazie (lotf). după caz. Tip plata M max. câmpul de explicaţii care se completează cu termenul din dicţionar va admite doar majuscule.pe fereastra fişier Reprezentand 2. 148 . Termenul va fi vizualizat/completat pe rândul al doilea de explicaţie. Loturi de stoc (lotm). în coloana Explicaţii 2 se poate apela cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. În cazul documentelor de plată.T. Numele listelor se construieşte astfel: primele 4 car./. Operare: . datele pot fi filtrate. Pe Fereastra Reprezentand 2./. RUB TERM TIP LUNG DEN UPPER ---------------------------------------------------------------------Tip incasare M max. . .în Dicţionar se pot adăuga noi termeni când se apelează cu <F1> fereastra de ajutor Dicţionar. tran. De asemenea.). Fişe clienţi (facf). LISTE 11. termenul asociat va fi un termen din rubrica "Tip plata ". după aceste criterii definite de utilizator. Loturi de ieşire (facr). Creare liste utilizator Liste utilizator se pot crea pentru listarea următoarelor fişiere: Nomenclator articole (nomm). dacă rubricile "Tip incasare".unor date pentru un cash-flow primar. însumate (F4) etc.exe în subcatalogul dbf\FRM. "Tip plata " din dicţionar impun termeni cu majuscule (UPPER=. acolo unde se află descrierile de liste utilizator.T. . Încasări/plăţi (inc_) Câteva noi.F. acestea se pot modifica sau se pot crea altele Operaţia se execută cu: > hREPO dbf hREPO lansează RL. "Tip plata ". pe fereastra de articol încasări/plăţi se pot completa termenii pe baza Dicţionarului. 11. Introducerea acestor termeni se va face cu utilitarul DBU2.30 . Loturi de intrare (lotm). reprezintă aliasul fişierului: nomm.în dicţionar se defineşte câte un termen pentru rubricile "Tip incasare". Fişe furnizor (furf). În cazul documentelor de încasare.F.. Recepţii (tran).

atunci în acest rând se va scrie selecţia (filtrele) aplicate înainte de listare. subgrupe.xI_... atunci şi la descriere grupă. în fac_*. Numai pentru acestea sunt definite variabile: .frm şi lotm*.. Contents Format width. în inc_*. altfel pe prima coloană .xR_.frm şi facr*. Exemplu de lucru în RL După lansarea generatorului de rapoarte cu >hREPO dbf. respectiv xF_Variabile().următoarele 1-4 caractere pot identifica lista extensia este .dacă se doreşte raport sumar Group on expression Group heading Summary report only Page eject after group Sub-group on expression : Sub=group heading : coloane Nr.total ------------------------------------------------------------------------------1 xR_TipRec 7 0 N 2 xR_NrRec 6 0 N 3 xR_DataRec 8 0 N 149 . pentru care sunt prevăzute liste utilizator.dec.frm . în tran*.frm şi este implicită În descrierea rapoartelor se pot utiliza variabilele sau câmpuri de fişier: Variabile se pot utiliza în fişiere de tranzacţii. trebuie definiţi pe rând parametrii raportului.frm Variabilele se încarcă apelând xR_Variabile().dacă există coloane cu total. Dacă în *. grupele de articole după care se doreşte imprimare de subtotal şi coloanele raportului.frm . Salt la pagină nouă înainte şi după listare trebuie să fie: N Page width este lăţimea totală a listei. parametrii raport LISTA LOTURILOR XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Formatting Page width :254 Left margin : 12 Right margin : 0 Lines Per Page: 62 Double Speed ? N (lăţimea textului) Printer directives: Page eject before print:N Page eject after print :N Plain page :N specificare grupe : xR_Variabile().. inclusiv marginile. se pot defini rapoarte utilizând denumirea câmpurilor din fişiere.frm un rând din titlu conţine numai "X" (de 60-ori). xR_CodM : Articol: : N : N Y . atunci pe prima coloană care are total. Apelul trebuie să figureze astfel: .dacă există grupe. În toate fişierele..xF_..

NOMMVAL$. În Recepţii/Intrări (tran) .se selectează luna (sau ziua) şi Stare=V .ieşirea se face cu F10.NOMMLEI.înainte de listare se selectează Gest=X.valoare cheltuieli . fără solduri 150 . F4.FRM .FRM .doc=NIRI .doc=NIRE .ordinea de listare este în funcţie de coloana activă din zona de filtre .Catalogul de preţuri în valută.TRANRGES.FRM .FRM .dacă sunt şi alte documente decât NIRMF. cu date furnizori interni .Lista recepţiilor şi facturi-furnizor .valoare vamă (defalcată pe taxe.Intrări de mărfuri în magazin (Raport de gestiune) . PgDn pentru verificare.listează doar intrări.se poate efectua din familia MR de recepţii.frm şi se parcurge F2. NIRMT. se poate obţine numai din ferestrele 1 şi 2.Catalog de preţuri în valută . accize şi TVA) . atunci înainte de listare în jurnalul MR (toate recepţiile) se selectează luna şi T. pentru că numai în acestea apare coloana Grupa 2. selectând mai întâi luna (bifa obligatoriu pe dată).înainte de listare se selectează luna şi eventual T.dacă numerele recepţiilor nu sunt în ordine cronoligică. se selectează T.conţine toate datele generale referitoare la recepţii .doc=NIRM . cu date furnizori interni pe gestiuni primitoare .Catalog de preţuri în lei .factură furnizor (inclusiv cea de import cu valoare în valută şi în lei) . După ce s-a definit lista prin vizualizare pe ECRAN se poate afla lăţimea reală şi se poate corecta Page Width la valoarea reală.4 5 6 7 8 9 10 11 12 xR_CodM xR_DenumM xR_Variabile (). cu bifa pe Gestiune . Liste utilizator definite 1.doc=NIRI . 11. luna şi eventual T.FRM .dacă se foloseşte pentru listare recepţii din import. .2. dar după ieşire se mai intră odată în . apoi gestiunea şi Stare=V .reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.Lista recepţiilor pe gestiuni primitoare .TRANGEST.în exemplu nu s-a descris capul de tabel . listat în ordinea grupelor de articole.se listează din jurnalul MRMx (Recepţii în magazinul x) . În Nomenclator articole (nomm) .(xR_Cantit-lotm->IESIRI)*xR_PuCont xR_Cantit-lotm->IESIRI xR_Furnizor xR_DocFurn xR_DataFurn xR_Cantit*xR_PuCont xR_DataExp 15 30 12 12 30 20 8 10 10 0 0 2 3 0 0 0 0 0 N N Y Y N N N Y N Observaţii: .TRANIMP$. listarea trebuie executată din familia de jurnale MR.TRANFUR. F3.FRM .Lista recepţiilor (se listează pe A3) .reprezintă o listă simplă a recepţiilor selectate.La lăţime (Page Width) iniţial se înscrie o valoare acoperitoare.

FRM .FAC_TOT.FRM LOTMINIT. nu apare De încasat .FRM . sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .FURFFIS.FURFFIS$.să se selecteze numai stocurile #0 (diferite de 0) .FRM .. altfel se consideră EUR.înainte de listare se alege ordonare (bifa) pe gestiuni ..LOTF.Facturi neîncasate pe clienţi .LOTMAD$. dacă este definită.FRM Recomandare: Stocul actual la preţ cumpărare Stocul actual la preţ contabil Stocul actual la preţ cu ridicata Stocul actual la preţ înregistare Stocul actual la preţ livrare propus în recepţii Stocul actual la preţ vânzare propus în recepţii trebuie selectate stocurile #0 (diferite de 0) facturi plăţi .. cu preţul de livrare din lot. dacă este import. .. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener . 5.FRM LOTMLIV.FRM LOTMVINZ.% adaos în valută care se poate obţine dacă se vinde marfă în ziua listării.Lista facturilor emise (exprimat în lei) .Listă fişe furnizori în lei .Lista facturilor de export (în valută şi lei) 151 .FRM LOTMCONT.Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.înainte de listare se selectează în coloana De Încasat: #0 şi se poziţionează pe coloana Client .în listă apare şi număr regim special.FRM . dacă lotul a fost importat. . număr comandă.FRM .FRM . eventual pe gestiune+grupa+articol. număr factură referită.FAC_NEIN.Lista din fişe de magazie ..În Fişe de magazie (lotf) . În Fişe furnizori (furf) .Recomandări: .listează subtotal pe gestiuni şi articole 6.3.odată cu modificarea cursului. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 plăţi 0 plată 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 4.doc = TF .Stocul actual la preţ de livrare în valută (pe baza preţului din Nomenclator) .extragerea trebuie să fie pe gestune+articol. fie moneda din Nomenclator.Cursul de cumpărare este cel din recepţie.lista este grupată pe monedă şi pe furnizori. Stare = V şi T.Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des.lista este grupată pe furnizori. În Loturi de stoc (lotm) LOTMCMP.FRM LOTMINR.FAC_VAL$.Listă fişe furnizori în valută .înainte de listare se selectează: Luna.FRM .FRM . este preferabil să se recalculeze preţurile de livrare şi în loturi . la cursul de schimb actual (ultimul curs introdus pentru moneda lotului) .LOTMVAL$.În Facturi/Ieşiri (fac_) .

.grupa MA2 reprezintă mărfurile ţigări şi băuturi alcoolice.FRM . 8.lista este grupată pe monedă şi pe clienţi.FACRADMF. Client=gestiunea şi Stare=V .Cursul de cumpărare este cel din recepţie.FACRLIV.Lista loturilor de ieşire pe gestiuni şi grupe la preţ de livrare .FACFFIS$..se alege fereastra: Facturi articole..FRM . fără solduri 7.. dacă lotul a fost importat. anul şi luna.FACRADGR.se alege fereastra: Facturi articole.FRM ..FACRAD$.doc="T" şi stare = V .În Încasări şi plăţi (inc_) . dacă este import.. T..se selectează Data=luna (sau ziua). Obs.Listă fişe clienţi în lei .FRM . altfel se consideră EUR.. ----------------------------------------------------remitere cec MIE ..Moneda lotului este fie moneda de cumpărare.Lista adaosului comercial pe mărfuri . ICEC AF 135667 .FRM .INC_CEC. se selectează grupa:MA2. sau cel din ziua recepţiei pentru moneda aleasă ca mai sus .doc Nr. la număr document în ambele cazuri se scrie seria şi numărul 152 facturi încasări . Stare = V şi T.FRM .În Fişe clienţi (facf) . de înregistrare: Operaţia Jurnal . se selectează anul şi luna.listează doar ieşiri.doc .Lista are sens dacă cursurile de schimb sunt actualizate suficient de des. T. dacă este definită.Lista fişe clienţi în valută ..FRM .înainte de listare se selectează: Luna.. astfel se obţine adaosul comercial pe această grupă pentru calcul taxe speciale. ICEC AF 135667/I .Lista adaosului comercial pe grupe şi mărfuri .Situaţia încasării cecurilor remise la bancă .. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: V şi cu CRITERII DE GRUPARE: B-pe moneda şi E-pe denumire sau D-pe cod partener Lista are forma: SOLDP 0 0 sold precedent facturi factură 0 0 încasări 0 încasare 0 TSUME 0 0 sold final TOTAL 9. fie moneda din Nomenclator.Ieşiri de mărfuri din magazin (Raport de gestiune) .FAC_RGES. Stare = V şi ordonare (bifa) pe coloana Grupa . încasare cec MIBL1 .FRM . .. deci extragerea trebuie executată cu Tip moneda: spaţiu şi cu CRITERII DE GRUPARE: E-pe denumire sau D-pe cod partener . .Ex.dacă sunt şi documente care nu fac parte din raportul de gestiune se selecează Tip.% adaos în valută realizat efectiv prin vânzarea mărfurilor ţinând cont de valuta lotului şi cursul din ziua vânzării.doc=BVINZ .doc = TFCE .înainte de listare: ordonare pe coloana Gestiune .FACFFIS.bifa obligatoriu pe dată (subtotaluri pe zile) .lista este grupată pe clienţi.În Loturi de ieşire (facr) ..

lista va conţine subtotal pe fiecare cec. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societate.cecului. . Listare ordine de plată trezorerie Legislaţie • • Regulamentul BNR 2/23.Cont datorie: la documentul de plată va fi contul corespondent. . ordinele de plată sau foile de vărsământ se listează cu coduri de bare din aplicaţia oficială OPFV 20XX. .03. modificat de: . Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe.2005).Banca. . Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă. 3-.paralela formular impr. iar totalul va indica totalul cecurilor remise şi neîncasate. iar "cc" este cifra de control.. De aceea. . denumirea jurnalului va începe cu 1-.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria statului (OPT) (MO 206/10. fără coduri de bare (procedura de tipărire cu coduri de bare nu este publică). Luna şi T.02.Denumire: rubrica beneficiar de pe OPT/FVT.2005) Ordinul 246/06.03. Firme: pentru fiecare obligaţie se introduce o înregistrare. având grijă ca la încasare să completăm seria şi numărul în mod identic şi să mai adăugăm: /I . Listarea Ordinelor de plată trezorerie (OPT) şi a Foilor de vărsământ (FVT) fără coduri de bare se poate realiza din hMARFA prin modelele specifice în tipurile de documente: MIBL MIBL MICL MICL POH POH PFV PFV V W V W Plata Plata Plata Plata cu cu cu cu OPT/pe OPT/cu FVT/pe FVT/cu formular impr.Ordinul 1648/2007 (MO 715/2007) Listare Ordin de plată trezorerie (OPT) şi Foaie de vărsământ (FVT) De regulă. 153 . 11. .paralela Implementare Societate: Completaţi Nume.la listare se alege familia de jurnale MI . Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT.doc=ICEC . consideraţi cele de mai jos ca o facilitate hMARFA. 4.Codul: începe cu %...3.X XXXX În structura unui cont de trezorerie sub formă de cod IBAN "ttt" care urmează după TREZ. reprezintă codul unităţii de trezorerie.Cod fiscal: rubrica cod fiscal de pe OPT/FVT (de regulă CUI plătitor). . Adresa.04.Ordinul 2235/2006 (MO 1055/2006) .2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit (MO 265/31. cont beneficiar: ROcc TREZ ttt. băncile şi conturile... 2-. Cod fiscal.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. dar mai întâi asiguraţi-vă că banca va prelua un asemenea document.

hMARFA validează codul IBAN introdus, dar dacă nu se cunoaşte cifra de control, în locul ei trebuie introdus "00" şi programul va furniza cifra corectă. - Observaţii, rândul 1: obiectul plăţii, - Observaţii, rândul 2: structura numărului de evidenţă a plăţii (suspendat din 2007, la această dată pănâ la 31.12.2009). Conturile de obligaţii se pot înscrie în Firme şi sunt identificate pe baza codului: %TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA T %UBASFS BUGET ASIG.SOCIALE SI FD.SPEC. T %UBS BUGET DE STAT T Tipuri de imprimante : În cazul imprimării pe formular pretipărit, la tipul de imprimantă utilizat la completare fonturile 2,3,4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi, aşa cum este tipul EPSON la livrare. Aceste setări sunt necesare pentru imprimarea sumei în litere, care sunt imprimate cu caractere de 20 cpi.

Operare
Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă din care urmează să fie plătite, într-o filă a cărui număr va începe cu caracterele "~~". De exemplu: Nr.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.09.2011 18.09.2011 19.09.2011 20.09.2011

Convenţia este, că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine întocmite, dar nu avem încă extras de la bancă. În momentul primirii extrasului, dacă aceste file nu sunt închise, se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei. Din punctul de vedere al listării OPT, este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu, dacă fila este închisă sau nu. Mod de completare documente de plată POH şi PFV: 1. Plată impozite şi taxe Codul partener: începe cu % În Observatii/Firme: primul rând descrie obiectul plăţii O precizare privind obiectul plăţii (ex.luna) se poate introduce în secţiunea REPREZENTIND, în rubrica Explicatii, rândul 2

Fig. 11.1. 3. Plata în alte conturi de trezorerie Codul partener: nu începe cu % Poate exista o recepţie care se plăteşte. Variante de listare: 1. Varianta cu listare mod caracter pe formular pretipărit: 154

recomandat în cazul tipăririi pe imprimantă matricială şi sub Linux. MIBL MICL POH PFV V V Plata cu OPT/pe formular Plata cu FVT/pe formular

Pentru listare formular OPT/FVT: tastaţi <F8>, selectaţi M M FORM_OPT ***** FORMULAR OPT ***** sau FORM_FVT ***** FORMULAR FVT *****

şi lansaţi Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este executat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte formularul. Formularele pot fi copiate, dar atenţie, imaginea să nu fie mărită/micşorată. Dacă se distorsionează formularul, la listare datele nu se vor suprapune exact pe rubricile de pe formular. Documentul de plată se listează pe formularul pretipărit. La tipul de imprimantă utilizat fonturile 2, 3, 4 trebuie să fie completate cu secvenţe de setare 10 cpi, 12 cpi şi respectiv 20 cpi pentru ca suma în litere să fie imprimată corect. 2. Varianta de listare grafică: listarea pe ECRAN şi imprimare paralelă MIBL MICL POH PFV W W Plata cu OPT/cu impr.paralela Plata cu FVT/cu impr.paralela

La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Tipărirea propriu-zisă este realizată prin <F8>, selectând ECRANxx.LST creat, Imprimare paralela, Imprimare OPT/FVT. Este lansat programul Windows: hOP.exe care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 20 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2

// // // // //

numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT

Pentru detalii despre hOP.exe lansaţi: > hOP.exe /h Conform Regulamentului BNR, dacă contul este cod IBAN, completarea codului BIC nu este obligatorie. Astfel, dacă nu se cunoaşte cu exactitate, codul BIC se poate lăsa necompletat pe formular.

12. COMPONENTE ŞI OPŢIUNI
12.1. Opţiunea facilităţi financiare
Cu opţiunea F-facilităţi de evidenţă financiară există câteva facilităţi suplimentare în hMARFA: - Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin, - Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite, - Funcţii de calcul a sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare.

A. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin
Începând cu hMARFA V6.08 se poate implementa o evidenţă simplă şi comodă a efectelor de comerţ emise sau primite în lei. Evidenţa cecurilor şi a biletelor la ordin fiind similară, în continuare ne vom referi numai la cecuri. 155

A1. Cecuri primite
Înregistrarea cecurilor în program: Dacă clientul plăteşte cu cec, procedura de încasare are trei momente: 1.) acceptare cec (primirea cecului de la client): Cecul se înregistrează în jurnalul MIE - Cecuri primite. tipul de document: ICEC, număr filă : ~X...., data filă : data la care va fi încasat factura : numărul facturii care se încasează Documentul se validează, astfel pe factură nu mai apare suma de încasat, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă se pot utiliza pentru organizarea diferitelor cecuri. Filele din MIE nu se închid. Observaţii: - Jurnalul MIE se poate diviza în: MIEL - Cecuri primite în lei, MIEV1 - Cecuri primite în USD, MIEV2 - Cecuri primite în EUR. - Jurnalele MIE.. se iniţializează cu Nr.fila: ~X0000 si cu sold 0.

2.) remiterea la bancă spre încasare sau girare: Se modifică codul JURNAL al cecului înregistrat în MIE: - în codul jurnalului de bancă (MIB...) în care se va depune cecul pentru încasare sau - în codul jurnalului de compensări (MIX..) în cazul în care cecul urmează să fie girat. Cecul se transferă în jurnalul destinaţie, dacă în jurnalul destinaţie există acelaşi tip de document (ICEC) şi dacă în cele două jurnale moneda este aceeaşi. După transfer modificaţi Nr.fila în ~I...., pentru gruparea convenabilă a cecurilor. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii ale numărului de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea borderourilor de cecuri, grupând cecurile care intră pe acelaşi borderou. La data depunerii cecului, se listează borderoul de însoţire. Dacă data borderoului se listează automat, atunci pe perioada listării, modificaţi data filei în data borderoului. Altfel înscrieţi manual data pe borderou. Cu Listare Document se listează un cec/borderou, iar cu Listare Filă utilizator se listează toate cecurile de pe fila selectată. Deoarece într-un jurnal poate să fie un singur tip de document FILA, verificaţi ca formularul ataşat acestuia să fie borderou de cecuri. Observaţie: Dacă nu este necesară o evidenţă separată pentru cecurile primite şi cele remise la bancă şi dacă în momementul înregistrării se cunoaşte banca în care se va face încasarea, cecurile se pot înregistra şi direct în jurnalul băncii (MIB..) cu Nr.fila: ~I.... 3.) încasare cec (suma apare pe extrasul de cont): Dacă cecul a fost depus la bancă, în momentul încasării efective numărul 156

şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Recapitulare: Momentul/operaţia Jurnal Nr.filă Data filă Data document ----------------------------------------------------------------------Acceptare cec MIE.. ~X.... data la care data eliberării se va încasa cecului Remitere cec la bancă Încasare cec Girare cec MIB.. ~I.... aceeaşi aceeaşi

MIB.. MIX..

nr.extras ......

data încasării data girării

aceeaşi aceeaşi

Listarea facturilor neîncasate: Cu Listare F.neincasate-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neîncasate la zi (col. Valoare neîncasată la data ...) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost plătite (col. Incasări după ... şi Valoare neîncasată).

| Valoare | Incasari | Valoare | Din care | Zile | neincasata | dupa | neincasata | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -----------------------------------------------------------------------------4960.00 1960.00 0.00 1960.00 1960.00 18 2000.00 500.00 0.00 500.00 500.00 16 1517.56 1517.56 500.00 1017.56 1517.56 5 71.30 71.30 0.00 71.30 0.00 8548.86 4048.86 500.00 3548.86 3977.56

Total factura

Valoarea neîncasată la 30/09/2011 este identică cu soldul final din Balanţa clienţi listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 4111.1 la 30.09.2011. În aceste valori nu intră cecurile încasate după 30.09.2011. Încasări după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor primite care se vor încasa după 30.09.2011. Valoarea neîncasată ţine cont şi de cecurile primite şi este identică cu coloana De încasat de pe fereastra Facturi/ieşiri şi cu Val.neincas. de pe lista F.neincasate-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Client, se listează subtotal pentru fiecare Client. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă pe o dată din luna următoare, astfel încât aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat un mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data încasării efective, astfel: 157

5112 = 4111.1 5121 = 5112

A2. Cecuri eliberate
Evidenţa cecurilor eliberate este asemănătoare cu evidenţa cecurilor primite. Înregistrarea cecurilor în program: 1.) eliberare cec: Cecul se înregistrează în jurnalul de bancă din care se va plăti tipul de document: PCEC, număr filă : ~P00nn, data filă : data la care va fi plătit factura : numărul facturii care se plăteşte Documentul se validează, astfel pe recepţie nu mai apare suma de plată, dar fila nu se închide. Semnul ~ indică că fila este provizorie şi asigură ca aceste file să fie ultimele în fereastră. Ultimele patru poziţii din numărul de filă provizoriu se pot utiliza pentru organizarea filelor de cec eliberate. Atenţie ! Filele provizorii de cecuri (~P00nn) nu trebuie închise. Închiderea lor face imposibilă gestionarea corectă a filelor de extrase de cont.

2.) plată cec (suma apare pe extrasul de cont): În momentul plăţii efective numărul şi data filei se definitivează, se înscriu datele de pe extrasul de cont, iar fila se poate închide. Listarea facturilor neplătite: Cu Listare Facturi de platit-lei, indicând data zilei curente, se poate obţine situaţia facturilor neachitate la zi (col. Valoare neplătită la data ..) şi situaţia facturilor pentru care s-au eliberat cecuri, dar care încă nu au fost achitate (col. Plăţi după ... şi Valoare neplătită).

| Valoare | Plati | Valoare | Din care | Zile | neplatita | dupa | neplatita | scadent |intarz.la |la 30/09/2011| 30/09/2011 | |la 30/09/2011|30/09/2011 -------------------------------------------------------------------------------23640.48 4172.32 0.00 4172.32 4172.32 19 30000.00 8000.00 5000.00 3000.00 3000.00 20 744.00 744.00 0.00 744.00 744.00 14 372.00 372.00 0.00 372.00 372.00 18 3013.20 3013.20 3013.20 0.00 0.00 12 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 13 3720.00 3720.00 0.00 3720.00 3720.00 11 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 9 248.00 248.00 0.00 248.00 248.00 15 124.00 124.00 0.00 124.00 124.00 15 5740.56 5740.56 0.00 5740.56 0.00 1736.00 1736.00 0.00 1736.00 0.00 69586.24 28118.08 8013.20 20104.88 12628.32

Total factura

Valoarea neplătită la 30/09/2011 trebuie să fie identică cu soldul final din Balanţa furnizor listată pentru o perioadă care are data finală 30/09/2011 şi cu soldul contului 401.1 la aceeaşi dată. În aceste valori nu se includ cecurile plătite după 30.09.2011. 158

Plăţi după 30.09.2011 reprezintă valoarea cecurilor eliberate care se vor plăti după data respectivă. Valoarea neplătită ţine cont şi de cecurile eliberate şi este identică cu coloana De plată de pe fereastra Recepţii/intrări şi cu Valoare neplătită de pe lista Facturi de plătit-lei, obţinută fără indicarea datei. Dacă valorile nu sunt identice, atunci după valoare este afişat semnul !, indicând că baza de date este incoerentă, lucru care poate fi pus în evidenţă şi cu hMARFAU. Dacă în momentul listării ordonarea este pe coloana Furnizor, se listează subtotal pentru fiecare Furnizor. Închiderea lunii, contare În cazul cecurilor scadente până la sfârşitul lunii, dar încă neîncasate, modificaţi data filă la o dată din luna următoare, astfel încăt aceste cecuri să nu fie incluse în contabilitatea lunii curente. La contare, este afişat mesaj de atenţionare dacă există documente în file neînchise. Totuşi, pentru siguranţă, după operaţia de contare verificaţi să nu existe înregistrări contabile cu Nr.doc care începe cu "~" (filtru ~ pe coloana Nr.doc). Cecurile sunt contabilizate la data plăţii efective, astfel: 401.1 = 5121, dar se poate defini şi varianta: 401.1 = 403 403 = 5121

B. Repartizarea pe facturi a sumelor încasate/plătite
Dacă se încasează/se plătesc mai multe facturi cu un ordin de plată sau cu o chitanţă, atunci repartizarea sumei pe facturi poate să fie asistată de hMARFA. La adăugarea unei încasări/plăţi, după alegerea primei facturi de încasat/ plătit şi după înscrierea sumei totale, dacă suma este mai mare decât valoarea de încasat/de plată, utilizatorul poate să decidă dacă: - repartizează diferenţa ramasă din sumă pe următoarele facturi sau - acceptă toată suma pe factura curentă sau - abandonează încasarea/plata. La repartizarea diferenţei pe următoarele facturi, utilizatorul este asistat prin propunerea următoarei facturi de încasat/de plătit. El poate să decidă, dacă validează sau ignoră încasarea/plata afişată. În ambele cazuri se trece la următoarea factură neîncasată/neplătită. Dacă nu mai sunt facturi de încasat/ de plătit şi rămâne o diferenţă din sumă, atunci ultima încasare/plată va fi lăsată fără număr factură şi de regulă se completează Contul corespondent şi se validează, sau nu se completează Cont corespondent şi pe moment nu se validează. Numerotarea documentelor succesive rezultate din repartizarea unei sume se face adăugând la numărul iniţial introdus: .../01, .../02, .../99. După repartizare, suma totală repartizată se poate afişa tastând: <F2>. C. Funcţii de calcul al sumelor de încasat/de plătit, utilizabile în formule de validare Se poate efectua calculul sumei neîncasate pentru un client. Funcţia se poate utiliza pentru a abandona validarea unei facturi, dacă clientul are facturi scadente peste o anumită sumă sau peste anumite zile de întârziere. Vezi descrierea setărilor – vezi în documentația electronică. 159

Furnizorul poate fi furnizorul propriu-zis (de articole-F).00 zero 2 La însumare sunt luate în considerare doar valorile din articolele selectate prin filtre. atunci se consideră selectat furnizorul de articole. eventualele facturi neplătite care preced facturile plătite nu vor fi afişate şi însumate. Media este Suma .. de aceea la baze de date mai mari operaţia de extragere poate dura mai mult. Dar dacă viteza de acces la baza de date este mică.articole Media ------------------------------------------------------------TOTAL: 31159. pozitive. Nr.filă=~..83 20 1629. Astfel mesajul va apare numai dacă s-au contabilizat cecuri din file provizorii cu nr. negative şi zero) este prezentată situaţia articolelor în care valoarea din coloană este pozitivă. 160 . facturile sunt extrase într-un fişier temporar. valoarea este negativă şi valoarea este zero. se parcurg toate facturile furnizorului şi se afişează şi se însumează toate facturile neplătite.39 negative -1428. Alte funcţii Afişare facturi neplătite Tastând <F2> pe fereastra Recepţii/intrări se poate verifica. Dacă constanta NRFAC_PLA_F2 lipseşte sau este egală cu zero. împărţită la Nr. ca la sfârşitul lunii să se închidă şi filele din jurnalele MIX. Cel selectat este cel afişat pe fereastra respectivă. dacă cursorul se află pe o coloană numerică. iar dacă sunt afişate mai multe tipuri de furnizori.... În acest caz. este suma valorilor din coloana pe care se află cursorul. Indiferent de modul de selectare..00 1 -1428. dacă există facturi neplătite pentru furnizorul selectat şi cât este suma ultimelor facturi neplătite. În rândurile următoare (d.D. Sunt însumate valorile din articolele selectate prin filtre..76 ------------------------------------------------------------d. Contare Dacă sunt contabilizate înregistrări de încasare/plată din file neînchise.. Suma . pozitive 32587. se pot parcurge doar ultimele facturi. Numărul de facturi plătite..c. Din considerente tehnice. de vamă (V) sau de cheltuieli (C). până când se găsesc de exemplu 3 facturi deja plătite.articole este numărul de articole selectate prin filtre. se fixează cu constanta NRFAC_PLA_F2. se însumează valorile selectate de pe coloană şi se afişează o fereastră ca mai jos: Suma . sunt afişate toate tipurile de facturi ale furnizorului (de articole. apare mesajul de avertizare: Inregistrari de incasare/plata cu fila neinchisa. Din acest motiv se recomandă.83 23 1354. În rândul TOTAL: Nr. de vamă şi de cheltuieli). Însumare coloane pe ferestre fişier Tastând <F4> sau <Ctrl T> pe oricare fereastră de fişier..c.articole. până la care se caută.

-10.3. .PRNT___1. Parametrii generali de configurare sunt: parametri de punere în pagină. date care sunt aceleaşi pe toate documentele de acelaşi tip.ca program de sine-stătător pentru tipărirea formularelor vide.pachet cu care hPRINT se instalează ca program separat. Utilitarul poate fi folosit: . logo. unde xx-codul staţiei editare parametri generali de configurare tipărire formulare de factură tipărire formulare de factură format A5 tipărire formulare de factură cu chitanţă tipărire formulare de factură fără TVA tipărire formulare de chitanţă tipărire formulare de aviz unde dbf este baza de date hPRINT. Utilizare: .. .8. Utilitarul are mai multe regimuri de funcţionare. chitanţe. ... .. Pe baza acestor parametri se pot tipări formulare goale.6. avize) în sistemul de operare Windows. ca datele vânzătorului. .împreună cu hMARFA pentru tipărirea completă a documentului: formular + conţinutul documentului. . Componenta imprimare grafică documente (facturi. rezultând documente cu bună lizibilitate. . HPRINT HPRINT . . Documentele pot fi personalizate prin imprimarea unui logo şi a unui fundal semitransparent (watermark).Formularele sunt descrise ("îngheţate") în programul hPRINT.txt. Completarea ulterioară a acestor formulare cu datele de pe document este realizată prin imprimare directă (în mod caracter) din hMARFA. Formularul şi datele sunt imprimate cu fonturi diferite.1. watermark.Descrierea documentului conţine parametrii efectivi de configurare şi datele care se tipăresc pe document. HPRINT . b) Instalare Pachetul de instalare conţine 2 pachete: . . HPRINT HPRINT . . Documentele sunt descrise pe mai multe nivele: . semnătura şi ştampila. care se foloseşte pentru tipărirea formularelor. 161 .2. avize.9. iar datele sunt imprimate cu caractere "înalte" care umplu zona rezervată pentru linia de 6LPI. hMARFA lansează automat utilitarul hPRINT care imprimă documentul. Pe baza acestei descrieri se pot imprima documentele completate. .2.pachet care se instalează peste mediul hMARFA pentru imprimarea completă a documentelor.12.4.7.5.Parametrii generali de configurare se află în Parametrii programului hPRINT. După crearea fişierului de descriere. caz în care hPRINT devine o componentă cu care se completează hMARFA. HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT HPRINT dbf /i dbf /i dbf /p dbf dbf dbf dbf dbf dbf dbf /c /fFACTURA /fFACTURA_A5 /fFACTURA_CHITANTA /fFACTURA_FTVA /fCHITANTA /fAVIZ - această fereastră de ajutor această fereastră de ajutor informaţii imprimante informaţii imprimante exportă lista imprimantelor în TMP\lprts_xx. chitanţe) a) Prezentare generală hPRINT este un utilitar de imprimare care se foloseşte în comun cu hMARFA pentru imprimarea grafică a documentelor (facturi.PRNT_M_1.

BMP TEXT.EXE - După instalare se creează mediul de mai sus. opţional.txt din pachetele de instalare. .un liniar pe orizontală în cm şi mm pe marginea de jos. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. SIGN. dar acest mediu conţine parametrii generali şi conţine fişierele Logo. dar numai în scopul testării. .un rând de caractere tipărit cu 12 cpi. Dacă parametrul SIGNATURE este definit.linii numerotate cu 6lpi. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. 12cpi este utilizat la completarea documentelor şi se poate vedea. Dimensiunea formularului imprimabil este dată de: Caractere pe orizontală: xx CPI10. Permite selectarea uneia dintre imprimante şi afişează capacităţile fizice ale acesteia şi în continuare permite tipărirea unei pagini de test. Vezi aliniatul Implementare/ Parametri generali de configurare. .un liniar pe verticală în ţoli pe marginea din stânga. parametrii generali de configurare.un liniar pe orizontală în ţoli pe marginea de sus. Wm_Oblic.bmp care reprezintă fişierele logo şi watermark.BMP - TMP hPRINT. Pe baza acestora se pot definitiva modelele documentelor de imprimat.bmp şi Wm_Oriz.un liniar pe verticală în cm şi mm pe marginea din dreapta.DBF. .Pentru instrucţiunile de instalare efectivă citiţi fişierele Citeste. cu care se va lucra efectiv se face pe parcursul operaţiei de implementare. Parametrii generali de configurare se află în fişierul Parametri din programul 162 .DBT LOGO. catalog temporar. c) Implementare Obţinerea unor informaţii despre imprimante > hPRINT /i > hPRINT dbf /i Afişează lista imprimantelor instalate. care apar pe fiecare document. utilitarul de imprimare. câte caractere 12 cpi se pot imprima. opţional. xx CPI12 Linii pe verticală: xx LPI6 Pagina de test conţine: .bmp. . Semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură. Personalizarea şi crearea fişierelor logo şi watermark. Se vede numărul de linii care se pot imprima pe pagină. cum ar fi date privind vânzătorul. opţional.un rând de caractere tipărit cu 10cpi. . . Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă. Parametrii generali de configurare . aşezarea documentului pe pagină. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile.BMP bază de date de tip hPRINT/hMARFA. etc. subcatalog HPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care emite documentul.conţine date generale. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. Parametrii generali de configurare trebuie să fie completaţi cu datele societăţii proprietare.parametrii imprimantei.

Parametrii generali de configurare se află în fişierul de stare al utilitarului hPRINT. În fereastra de editare a parametrilor sunt înşiraţi toţi parametrii accesibili. fişierul poate fi mutat pe calculatorul local.GROSIMEL . . De exemplu formularul de factură are o lăţime de 89 caractere la 12 CPI. în consecinţă tipărirea documentului va avea loc pe imprimanta implicită selectată în sistemul de operare. dacă este necesar şi/sau micşoraţi MARGINE_SUS. Dacă formularul nu încape pe orizontală. Testaţi capacităţile fizice ale imprimantei cu comanda HPRINT /i şi pagina de test şi reduceţi cu câteva rânduri lungimea formularului. astfel fiecare staţie poate avea o definiţie proprie. Lungimea formularului poate fi suprascrisă şi din hMARFA la generarea fişierului de descriere. fiecare este însoţit de o scurtă prezentare şi asignat cu valoarea prestabilită. ca pagina să se tipărească cât este posibil spre marginea din dreapta. LUNGIME_FORMULAR reprezintă numărul de ordine al ultimului rând din interiorul chenarului. se poate micşora MARGINE_STANGA. 163 . În realitate nu toate imprimantele au capacitatea fizică de a tipări acest formular (fiind relativ lung). la secţiunea [FACTURA]. . Exprimat în puncte de tipar. .determină lungimea formularului exprimat în rânduri de 6LPI. De altfel. neexistând altă imprimantă care să conţină această secvenţă. În regimul tipărire formulare se procesează doar parametrii generali de configurare.LUNGIME_FORMULAR şi MARGINE_SUS . Formularul poate fi deplasat spre dreapta cu ajutorul parametrului MARGINE_STANGA. atunci se completează cu o secvenţă caracteristică din identificatorul imprimantei. Un punct de tipar= 1/72 inch. Este indicat. astfel în stânga rămâne loc pentru îndosariere. Dacă se doreşte ca tipărirea să aibă loc pe o altă imprimantă.Grosime linie. De Exemplu imprimanta hp LaserJet 1320 PCL 6 poate fi referită simplu prin: #IMPRIMANTA = 1320 1320 este o secvenţă caracteristică din numele imprimantei. Prezentăm câteva observaţii legate de parametrii de configurare.hPRINT şi pot fi vizualizaţi/modificaţi cu comanda HPRINT dbf /C. definiţia documentului recomandat preia lungimea definită în Format pagină asociată documentului şi suprascrie valoarea setată în Parametri generali. În mod prestabilit nu este completat.MARGINE_STANGA şi MARGINE_SUS sunt considerate de la marginea neimprimabilă şi sunt exprimate în mm. Dacă se lucrează în reţea şi este necesar ca definiţiile să difere la nivel de staţie de lucru. Deci dacă este necesar se pot implementa modele cu lungimi diferite pentru imprimante diferite.lungimea totală a formularului de factură exprimată în linii de 6 LPI.parametrul IMPRIMANTA defineşte imprimanta pe care se va tipări documentul. Studiaţi definiţia de document prezentată mai jos. La tipărire. Dimensiunea necesară pentru formular se află în parametrii generali de configurare. Tipărirea trebuie să fie verificată pentru fiecare imprimantă. care în mod prestabilit este 65. Studiaţi capacităţile fizice ale imprimantei (lansare cu parametrul /i). Lungime formular . nu înseamnă numărul de rânduri rezervate pentru articolele de pe factură ! . acelaşi document poate fi tipărit puţin diferit în funcţie de tipul imprimantei.

şablonul se tipăreşte cu culoarea roşie ! . conţinând ştampila şi semnătura. nu şi la textele tipărite. dacă #NR_EX > 1. dacă s-a ales COLOR=D. acolo puneţi valoarea 1. atunci anumite texte pe primul exemplar se scriu cu albastru. . titlul documentului şi număr exemplare.Implicit este de 0. pe al doilea cu roşu. Are influenţă numai la linii. Se foloseşte pentru determinarea coordonatelor câmpurilor care urmează să fie completate pe formularul pretipărit din hMARFA. Pe factura format A5. Funcţionează numai sub sisteme de tip NT.5 x 3.5 puncte. activaţi parametrul CULOARE_TRANSP: #CULOARE_TRANSP = 16777215 . Pot exista maxim 15 linii pentru descrierea vânzătorului. Se creează prin scanarea ştampilei şi a semnăturii. Parametrul nu influenţează imprimarea culorii la logo şi watermark. Restul liniilor sunt reproduse cu caractere aldine aşa cum au fost înscrise. Nu se tipăreşte pe chitanţe. Observaţie: nu utilizaţi număr exemplar din Tipuri de documente/Format pagina. mărite la tipărire. 16777215 . .alb Implicit NIL Vezi şi parametrul #SIGNATURE. [FACTURA]. Tipăreşte un şablon peste formular. Se tipăreşte în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. se tipăreşte color numai denumirea vânzătorului. [FACTURA_A5].Parametrul SABLON este folosit numai în faza de implementare. culoare care nu va fi tipărită efectiv pe imprimantă.Cu parametrul COLOR se alege tipărire color sau alb/negru. Culorile sunt în funcţie de numărul exemplarului. Parametrul Vanzator apare de mai multe ori. nu se înscrie numărul exemplarului pe formular.bmp să fie creat cu dimensiunile de mai sus. este necesar ca fişierul . semnătura şi ştampila poate să se suprapună peste imaginea watermark. Se tipăreşte cu dimensiunea de 3. [FACTURA_CHITANTA]. pentru a nu consuma prea multă cerneală sau toner colorat. pentru fiecare tip de document implementat în hPRINT în secţiunea corespunzătoare tipului de document.Parametrul NR_EX dacă #NR_EX = 1. Se tipăreşte pe toate tipurile de factură şi aviz. Primele două linii sunt rezervate pentru numele vânzătorului. adică fundalul alb din semnătură şi ştampilă să acopere o parte din colţul stânga jos. Pentru a economisi toner. se înscrie numărul exemplarului. . iar dacă #COLOR=D. Dacă se întâmplă acest lucru. pe al treilea cu verde şi mai departe cu negru. Dacă parametru COLOR=D. sau dacă se consideră că se poate tipări mai economicos. fără nici o prelucrare. Defineşte liniile tipărite în antetul documentului în zona rezervată vânzătorului. Aceste două rânduri se tipăresc cu caractere mai mari şi color.Parametrul SIGNATURE: indică un fişier de tip bitmap. Nu se scrie întregul formular colorat. La factură şi aviz zona în care se tipăreşte imaginea de fundal este zona în care se tipăresc rândurile cu articole. dacă anumite imprimante nu reproduc suficient de pronunţat.Parametrii LOGO şi WATERMARK: indică fişierele logo şi imagine de fundal semitransparentă (watermark) care servesc pentru personalizarea documentelor.Parametrul CULOARE_TRANSP reprezintă culoarea considerată "transparentă" din fisierul BMP. . Crearea imaginilor logo şi watermark – vezi în documentația electronică. . micşorate. 164 . Secţiunile agreate: [AVIZ]. Se poate mări sau micşora. Pentru ca ştampila şi semnătura să nu fie distorsionate.5 cm.Parametrul Vanzator de obicei se defineşte tot în Parametri generali.

165 . .EXE Acest mediu trebuie pregătit pe hard-disk. Modificaţi definiţiile din tipuri de documente în aşa fel.opţional. ca documentul să se completeze corect. mediul hPRINT poate fi păstrat pe CD sau pe memorie flash. - SIGN.DBT LOGO. sau . c1) Implementarea imprimării pe formulare pretipărite Mediu pentru tipărire formular Pentru a asigura modul controlat de tipărire a formularelor.opţional. Formule). Astfel. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită ca "watermark" care se tipăreşte pe document în zona în care vor fi tipărite rândurile. Cu ajutorul şablonului se pot citi coordonatele câmpurilor care urmează să fie completate. Pe document va fi tipărită în zona rezervată pentru semnătură şi ştampilă. Dacă parametrul SIGNATURE este definit.se imprimă deodată formularul şi conţinutul. Se va tipări un formular peste care se tipăreşte un şablon. Fazele următoare ale implementării diferă în funcţie de modalitatea de imprimare a documentelor: . Imprimaţi un document din hMARFA pe o hârtie albă. Modificaţi definiţiile pentru documentul hMARFA în Tipuri de documente (Formular. iar după finalizare se copiază pe CD şi se şterge de pe hard-disk.BMP bază de date de tip hPRINT. Fişier de tip bitmap conţinând un logo al firmei care va fi tipărit pe formular. Definiţi parola specială pentru hUTIL. iar după tipărirea formularelor suportul poate fi scos şi păstrat în siguranţă. Adaptare formular model hMARFA Formularul modelulului de document din hMARFA trebuie adaptat în aşa fel încât să se potrivească cu formularul pretipărit. astfel citirea parolelor setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parolă. [CHITANTA]. Formularele se tipăresc de pe suportul pregătit.[FACTURA_FTVA]. de unde poate fi lansat direct. parametrii generali de configurare. subcatalog HPRINT.BMP TEXT.se tipăresc mai întâi formulare care se completează mai târziu. Fişier de tip bitmap conţinând o imagine folosită pentru semnătură şi ştampilă.DBF. Astfel modificarea setărilor din Parametri generali de configurare va fi condiţionată de parola specială. tipărirea formularelor va fi condiţionată de parola normală. Mediul hPRINT arată astfel: DBF\ HPRINT\ HPRINT. aviz şi nu se tipăreşte pe chitanţe. ceea ce reduce riscul privind accesul neautorizat. semnătura şi ştampila se tipăreşte pe toate tipurile de factură.BMP hPRINT. opţional. . Suprapuneţi pe formularul tipărit la pasul anterior sau cu un formular fără şablon şi verificaţi dacă câmpurile se tipăresc sau nu în căsuţele rezervate pentru informaţiile corespunzătoare. Imprimaţi din hPRINT un formular cu #SABLON=D. . Recomandăm să definiţi parola normală pentru hPRINT. Recomandăm să definiţi şi parola specială pentru hPRINT.utilitarul de imprimare.

Totuşi cele două descrieri pot să conţină şi informaţii comune. În acest caz utilitarul se instalează pe baza de date hMARFA. Cele două descrieri au o sintaxă identică. Recomandăm să definiţi şi o parolă normală pentru hPRINT.în parametrii generali găsim #LUNGIME_FORMULAR = 65 . definiţia tipului de document din hMARFA trebuie să fie astfel realizată. după care se lansează utilitarul hPRINT care tipăreşte efectiv documentul pe imprimantă. – vezi în documentația electronică Imprimare documente completate 166 .în fişierul de descriere se generează #LUNGIME_FORMULAR = 64. Instalarea pe baza de date hMARFA are loc cu ajutorul procedurii de instalare. aşa cum a fost prezentat mai înainte. încăt la ieşire să genereze un fişier de intrare pentru hPRINT. În cadrul operaţiei de upgrade pentru baza de date hMARFA se poate adăuga un set de tipuri de documente care sunt compatibile cu hPRINT.. pe baza modelului din tipuri de documente şi pe baza parametrilor generali de configurare. Un astfel de mod de lucru însă nu are sens.. generat în hMARFA la listarea documentului. utilitarul este folosit împreună cu hMARFA. dar pachetul de instalare este corespunzător versiunii de program hMARFA. astfel citirea parolei setate pentru hPRINT la pasul anterior va fi condiţionată de această parola. Prin lansarea listării. În această situaţie informaţiile din fişierul de descriere le suprascriu pe cele din parametrii generali.2. deoarece această parolă impiedică lansarea nejustificată a utilitarului. În acest caz documentul tipărit de hPRINT va fi procesat cu #LUNGIME_FORMULAR = 64 confrom descrierilor din fişierul de descriere generat de hMARFA. astfel modificarea Parametrilor generali de configurare va fi conditionată de această parolă. Este important de înţeles că în hPRINT aspectul final al documentelor rezultă din descrierile existente în parametrii generali de configurare şi fişierul de descriere a documentului. parametrii generali pot fi consultaţi şi modificaţi cu comanda hPRINT dbf /c. Definiţi parola specială pentru hUTIL. Fişierul de descriere a documentului Descrierea documentului de imprimat se află într-un un fişier text. adăugate la baza de date hMARFA prin procedura de upgrade livrată cu pachetul: Despre documentele noi. utilitarul este funcţional şi va lucra cu datele prestabilite. Utilitarul presupune cel puţin hMARFA V 6. potrivit documentului hMARFA listat. Prin urmare. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a tipurilor de documente compatibile hPRINT. Recomandăm să setaţi Parola specială pentru hPRINT.c2) Implementarea imprimării documentelor din hMARFA În cazul imprimării complete a documentelor (formular + conţinut). mai intâi se creează fişierul de descriere a documentului. Aşa cum s-a văzut mai înainte. În acest caz. Exemplu: . prin listarea documentului rezultă de fapt un fişier care conţine descrierea documentului pentru hPRINT. diferenţa constă în interpretarea lor. Chiar dacă parametrii de configurare şi/sau fişierele de configurare lipsesc.

numărul de formulare dorite. .eventual seria şi numărul primului formular. Linia: xx Fisier: DBF\HPRINT\HPRINTxx. Dacă s-a ales pe ECRAN. Numărul se scrie în rubrica Nr. Dacă pe parcursul imprimării apare o eroare. De exemplu: ABC 000001. Dar acest lucru este observat doar după "ridicarea" programului de pe task-bar. Lansând din nou listarea pe ECRAN se poate identifica linia: xx care a cauzat eroarea. Pentru documentele de tip hPRINT se generează fişierul de definiţie. . maximum 3 caractere la serie şi 12 litere/cifre la număr. Recomandăm distribuitorilor să utilizeze varianta cu serie/număr şi să ţină evidenţa formularelor tipărite şi predate la utilizatorii hMARFA într-o fişă. este afişat fişierul de descriere a documentului.În comenzi generale va exista în mod obligatoriu scriptul "DOC_PR". la lansarea listării se va alege destinaţia: IMPRIMANTA sau ECRAN După generarea fişierului de descriere a documentului. d) Utilizarea programului d1) Tipărirea formularelor > hPRINT dbf /fFACTURA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_A5 -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fFACTURA_CHITANTA -tipărire formulare de chitanţă > hPRINT dbf /fFACTURA_FTVA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fCHITANTA -tipărire formulare de > hPRINT dbf /fAVIZ -tipărire formulare de Cu aceste comenzi se pot tipări formulare goale. Utilitarul hPRINT este lansat pentru toate documentele al căror model începe cu cuvântul cheie #HPRINT. Poate să apară de exemplu eroarea: EROARE: Eroare de structura. maximum 6 litere/cifre.TXT. După lansarea utilitarului se afişează o fereastră în care se completează: . hPRINT este lansat într-un task separat care este pus pe task-bar.eventual numărul de factură al primului formular.factura. La generarea fişierului de definiţie hMARFA sesizează dacă sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular. mesajul de eroare se afişează şi execuţia hPRINT se suspendă. De exemplu: 110001.. după care se apelează utilitarul de tipărire pentru destinaţia IMPRIMANTA sau se listează pe ecran pentru destinaţia ECRAN. Scriptul detectează dacă urmează tipărirea unui document obişnuit de tip hMARFA sau a unui document de tip hPRINT. Acestă logică de fapt este implementată în document prin intermediul câmpului {Pag2HPRINT}.. În acest caz hPRINT nu este lansat. 167 . Pentru documentele hMARFA tipărirea are loc în modul obişnuit. Documentul se tipăreşte pe imprimanta specificată şi în numărul de exemplare specificat. Seria se scrie pe pagină în dreapta-sus. dacă s-a ales IMPRIMANTA se lansează hPRINT pentru a imprima documentul. factură A4 factură A5 factură cu factură fără TVA chitanţă aviz d2) Imprimarea documentelor din hMARFA În cazul documentelor care se vor imprima în mod grafic. Logica tipăririi se implementează în acest script.

• acordă dreptul pentru instalarea produsului pe un calculator server şi pentru folosirea bazelor de date de pe server pe maximum 5 staţii de lucru. în funcţie de numărul staţiilor de lucru.bon de casă propriu-zis . acordă dreptul de utilizare a programului pe acelaşi calculator sau în aceeaşi reţea.3. Pentru mai mult de 5 staţii de lucru. Nu contează câte staţii lucrează simultan cu aceeaşi bază de date. dacă între utilizator şi celelalte firme există o relaţie de prestare.5. ELKA. la generarea modelului. pe acelaşi calculator/reţea.6. Contează numărul staţiilor care folosesc produsul. atunci hPRINT va imprima rânduri şi pe partea de jos a formularului. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură A5. hMARFA va avea cel puţin versiunea 6. iar la Întocmit apare numele utilizatorului (beneficiarul dreptului de utilizare). depozite). Opţiunea multisocietate/multibază • • extinde dreptul de utilizare a unui produs pentru mai multe baze de date pe acelaşi calculator/reţea.bon de casă cu factură anexată. Funcţionează cu diverse modele de case de marcat (DATEX. Documentul de ieşire (TBON) are 2 modele: . e) Modele de documente imprimate cu hPRINT Factură A4. Opţiunea coduri articole echivalente Este o componentă opţională.În hMARFA.5 6 -10 11 -15 staţie staţii staţii staţii => => => => 1 1 1 1 pachet pachet pachet pachet de de de de bază (monopost) bază + 1 opţiune reţea bază + 2 opţiuni reţea bază + 3 opţiuni reţea [opţiunea R] [opţiunea RR] [opţiunea RRR] 12. dar sunt identificate prin coduri diferite. Dacă acest test este omis. În antetul listelor apare numele firmei. sau dacă unele se folosesc doar pentru consultarea arhivelor. ZEKA etc). pentru mai multe subunităţi ale utilizatorului (magazine. prin Remote Desktop sau în mod terminal. Codurile echivalente reprezintă grupe de articole care funcţional sunt interschimbabile. trebuie sesizat că sunt prea multe rânduri şi nu încap pe formular.80. În acest caz hPRINT nu trebuie lansat. după care programul hMARFA se poate folosi şi pentru emiterea bonurilor de casă. exemplarul 1 şi 2 – vezi Factură cu chitanţă. Componenta imprimare bonuri fiscale pe o casă de marcat Se instalează un pachet de legatură cu casa de marcat. exemplarul 1 şi Aviz A4. acordă dreptul de utilizare a opţiunii numai pe acelaşi calculator/reţea pe care este valabilă utilizarea produsului la care a fost adăugată. 168 . Opţiunea reţea (pentru 5 staţii) • extinde dreptul de utilizare al unui produs în regim de reţea (o opţiune reţea pentru maximum 5 calculatoare). dar la introducerea documentelor de ieşire se pot consulta împreună stocurile disponibile pentru diferitele articole. Se poate folosi şi pentru evidenţa altor firme. utilizatorul trebuie să achiziţioneze mai multe opţiuni de reţea. 12. De exemplu: 1 2 . ELMAS. exemplarul 1 şi 2 – vezi în în documentația electronică în documentația electronică 2 – vezi în documentația electronică documentația electronică 12. • 12. Staţiile pot să fie legate la server prin reţea locală sau de la distanţă. Evidenţa articolelor se face pe coduri.4.

bonuri de consum. Codurile interne sunt coduri de 5 caractere şi nu se afişează în nicio situaţie. În Loturi de intrare şi Loturi de ieşire este activă tasta <F3>. Acest lucru se impune atunci când a fost alocat şi ultimul cod intern.reordonare coduri echivalente. dacă BBB este echivalent cu CCC şi AAA va fi echivalent cu CCC.Practic este un utilitar încorporat în program. pentru fiecare articol imprimându-se un număr de etichete egală cu cantitatea recepţionată. La definirea unei echivalenţe noi. de obicei cu imprimante laser. mărfuri. dacă articolul AAA este echivalent cu BBB. O grupă de echivalenţe poate să conţină un număr oarecare de articole. 12. Opţiunea listare etichete cu/fără coduri de bare Etichetele se listează pe coli de hârtie speciale de etichete. atunci şi BBB este echivalent cu AAA. -în câmpul Cod articol echivalent se introduce BBB După această operaţie. Pentru desfiinţarea grupei de echivalenţe definite se editează pe rând articolele AAA sau BBB şi se şterge conţinutul câmpului Cod articol echivalent.) se pot consulta stocurile disponibile dintr-o grupă de echivalenţe şi articolele se pot schimba în funcţie de situaţie. Prin regula de echivalenţe implementată. prin care operatorul poate să consulte stocurile disponibile din grupele de echivalenţe şi dacă nu există stoc disponibil dintr-un anumit articol. De regulă etichetele se listează pe baza recepţiei. Definirea codurilor echivalente Asocierea codurilor într-o grupă de echivalenţe se realizează pe fereastra de editare a Nomenclatorului de articole. Dacă se doreşte extinderea grupei de echivalenţe cu articolul CCC se editează articolul şi se completează conţinutul câmpului Cod articol echivalent cu AAA sau BBB. În continuare. Pentru identificarea grupelor de echivalenţe se folosesc coduri interne gestionate automat de program. la lansarea imprimării trebuie indicate rândul şi coloana de unde trebuie începută imprimarea. care are ca efect afişarea stocurilor echivalente cu articolul selectat în fereastră. Astfel la crearea documentelor de ieşire (facturi. Pentru definirea echivalenţei între articolul cu codul AAA şi BBB se procedează astfel: -se editează articolul AAA. dacă în fereastra de fişier din Nomenclatorul de articole sau în fereastra de ajutor pentru Nomenclatorul de articole pentru AAA se apasă tasta <F1> se afişează codurile echivalente pentru acest articol. adică AAA şi BBB în cazul de faţă. situaţie semnalată de program.7. Colile de hârtie parţial imprimate se pot reutiliza. Câmpul Cod articol echivalent serveşte la asocierea articolului editat cu un alt articol existent. etc. Tasta <F3> este activă şi în fereastra de editare din loturile de ieşire şi poate fi apelată de pe câmpul cod articol. pentru tasta <F1> se afişează articolele din grupa de echivalenţe definită pentru articolul selectat. 169 . să aleagă un alt articol echivalent care are stoc disponibil. automat se alocă următorul cod intern disponibil. În fereastra de fişier şi în fereastra de ajutor corespunzătoare Nomenclatorului de articole. Codurile interne pot fi reordonate cu utilitarul hMARFU prin opţiunea Corectari/ . Ele se pot lipi pe produse. în coloana Cod.

Listarea Ordinelor de plată BCR este realizată prin modelul C din Tipuri de documente: MIBL POH R Plata POH BCR/cu impr.2011 19. În momentul primirii extrasului. sau dacă fila este închisă sau nu. Adresa. Etichete de raft cu cod de bare şi preţ unitar– vezi în documentația electronică În funcţie necesităţi. însă în aceste cazuri soluţia depinde de modelul de imprimantă. 4. nu mai este necesară completarea manuală a acestora. Dacă volumul de etichete de imprimat este mare (peste 10.000-20.Exemple de etichete de produs imprimate din receptii: 1. Operare Ordinele de plată se înscriu în jurnalul de bancă BCR din care urmează să fie plătite. Etichete cu cod de bare alfabetic– vezi în documentația electronică Exemplu de etichetă imprimată din Nomenclator articole cu hMARFI: 5.filă: 110004 110005 ~~0006 ~~0007 Data filă: 15.paralela Implementare hUTIL/Societatea Completaţi Nume. indicând codul articolului şi numărul de etichete de imprimat. se va utiliza ca cont plătitor primul cont din Societatea.07. Etichete cu logo – vezi în documentația electronică 3. Cod fiscal. dacă aceste file nu sunt închise.2011 18. imprimarea etichetelor se poate implementa şi separat de recepţie. 3-. Etichete simple – vezi în documentația electronică 2. Numărul de ordine al contului care se va utiliza ca cont plătitor se stabileşte în denumirea jurnalului de bancă.07. denumirea jurnalului va începe cu 1-.2011 Convenţia este că pentru filele a căror număr începe cu "~~" avem ordine de plată întocmite. Etichete cu cod de bare EAN13– vezi în documentația electronică 4. hMARFA/Tipuri de jurnale : La jurnalele din care se listează OPT. Componenta listare ordine de plată tip BCR Cu ajutorul acestei componente se poate lista fomularele de ordin de plată specifice BCR. cu referire la recepţia plătită.07. 170 .2011 20. Din punctul de vedere al listării OPH-RNCB.000 pe lună). se recomandă utilizarea unor imprimante dedicate pentru etichete. pentru ca cele 2 exemplare să fie identice. într-o filă al cărui număr va începe cu caracterele "~~".8. Avem soluţii şi pentru aceste cazuri. 12. băncile şi conturile. dar nu avem încă extras de la bancă. Astfel.07. este indiferent dacă documentele sunt validate sau nu. De exemplu: Nr. Dacă denumirea jurnalului nu începe cu aceste secvenţe. 2-.în funcţie de numărul contului corespunzător din Societate. Se recomandă utilizarea unei imprimante cu ace. se poate definitiva (modifica) numărul şi data filei.

LST cu datele documentului care trebuie tipărit. Preţ mediu De regulă. selectând ECRANxx. Parametrii de imprimare se pot modifica în formularul modelului: [PARAMETRI] IMPRIMANTA = MARGINE_SUS = 40 MARGINE_STANGA = 40 NR_EX_PAG = 2 NR_EX = 2 // // // // // numele imprimantei in sutimi de toli in sutimi de toli numar documente/pagina numar exemplare de listat din fiecare OPT/FVT Pentru detalii despre hOP. Dacă CMP se calculează pe gestiuni.Listare Listare pe ECRAN şi F8 .pe unitate.la intrare: la cost de achiziţie/de producţie. care tipăreşte documentul pe imprimanta implicită. Tipărirea propriu-zisă este realizată cu <F8>. fie lunar.LST creat. cu data plăţii. Este lansat programul Windows: hOP. În hMARFA sunt implementaţi doi algoritmi: 1. Trebuie comentate ultimele 2 rânduri. rămâne numai data emiterii: {CodFiscalSoc {ZL } // // {ZL } #SFIRSITFORMULAR {An} {An} } 12.imprimare paralelă La listare pe ECRAN se creează un fişier text: ECRANxx.la ieşire: la CMP determinat după metoda aleasă. iar evidenţa valorică se ţine la nivel unitate. Imprimare paralela. Pe unele imprimante mai vechi nu se poate tipări fizic ultimul rând. gestiunile pot fi implementate în baze de date diferite.exe lansaţi: > hOP.exe. Utilizarea lui presupune prezenta opţiunii CMP ("m"). Calculul costului mediu ponderat este o componentă opţională. Modul de evaluare a stocurilor în cazul utilizării CMP: . . Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare În ambele cazuri preţul mediu se poate calcula: . . În acest caz la nivel de gestiune se poate ţine doar evidenţa cantitativă. în hMARFA ieşirea loturilor de articole (descărcarea din gestiune) se face la preţul contabil al lotului de intrare după metoda FIFO. Imprimare OPH-RNCB.9. Calculul CMP pe unitate presupune ca toate gestiunile care conţin acelaşi tip de articol să fie implementate în aceeaşi bază de date.separat pe fiecare gestiune. Cost mediu ponderat lunar 2.exe /h Obs. . Metodele de determinare a costului mediu ponderat diferă în funcţie de momentul la care este determinat preţul mediu: după fiecare lot intrat sau ieşit. trimestrial sau anual. În acest caz se poate ţine evidenţa cantitativ-valorică şi la nivel de gestiune.stocul final este evaluat la CMP 171 .

1. Cost mediu ponderat lunar (CMPL) În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu unitar ponderat global sau total". Principiu de funcţionare - toate ieşirile dintr-o lună ale aceluiaşi articol se descarcă la acelaşi preţ contabil. - la sfârşitul lunii se calculează preţul mediu pentru fiecare articol cu formula: sold început lună + val.intrări în lună CMPL = ---------------------------------------stoc început lună + cant.intrate în lună - CMPL se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales, adică formula se poate aplica la nivel de gestiune sau la nivel de unitate. - pe parcursul lunii ieşirile se operează doar cantitativ, iar după calculul CMPL se stabilesc preţurile, valorile contabile cu care se descarcă ieşirile din gestiune (valoarea înregistrării 6..=3..) CMPL nu se aplică la transferuri: Conform Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS2 - stocuri (Editura CECCAR, 2004) metoda CMP nu ţine cont de felul în care bunurile circulă în cadrul întreprinderii (pag.165). Formula CMPL de mai sus este valabilă numai dacă nu există transfer între gestiuni. În cazul în care există transfer, formula trebuie ajustată: sold început lună + val. intrări - val. ieşiri prin transfer CMPL = -----------------------------------------------------------stoc început lună + cant.intrate - cant.ieşite prin transfer Intrările şi ieşirile se referă la luna curentă. Intrările conţin atât recepţiile din exterior, cât şi recepţiile din transfer. Dacă calculul se face la nivel de unitate, transferurile între gestiuni nu influenţează în nici un fel valoarea CMPL calculată. Dacă calculul se face la nivel de gestiune, articolele care se transferă nu sunt luate în calcul în gestiunea sursă din care se transferă, ci în gestiunile destinaţie în care se transferă. După calculare la sfârşitul lunii, CMPL calculat se aplică pentru toate tipurile de ieşiri, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Este considerat transfer un document la care atât sursa, cât şi destinaţia este o gestiune. În cazul ieşirilor prin transfer preţul contabil de descărcare se stabileşte în momentul validării documentului astfel: - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot care face parte din stocul de început de lună (recepţionat înainte de luna curentă), se utilizează CMPL început de lună (= CMPL luna precedentă), - dacă lotul de ieşire provine dintr-un lot recepţionat în luna curentă, se utilizează preţul contabil al lotului de intrare. Acest preţ, stabilit la validare, nu este modificat la sfârşitul lunii. Astfel, spre deosebire de alte documente de ieşire, valoarea transferului este cunoscută chiar din momentul întocmirii documentului. În cazul intrărilor prin transfer preţul contabil este preţul contabil cu care au ieşit din gestiunea sursă. Exemple de calcul CMPL – vezi în documentația electronică CMPL nu se aplică la obiecte de inventar: CMPL se calculează pentru toate tipurile de articole din baza de date, 172

mai puţin articolele din grupele pentru care codul începe cu caracterul "O" (considerate obiecte de inventar) Implementare 1. Meniul Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar este accesibil numai dacă hMARFA: - are opţiunea monoutilizator sau - are opţiunea reţea şi există variabila de mediu CMPL şi are valoarea "DA". În varianta reţea, de pe staţiile la care variabila CMPL lipseşte sau are valoarea "NU" nu se poate lansa operaţia de calcul C.M.P. Lunar. 2. Modificarea formulelor de validare la ieşirile prin transfer (ex. AIMT - Aviz ptr. transfer) În urma modificării, se recalculează xF_PuCont, xF_PuLiv, xF_PuVinz, dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat înainte de începutul lunii documentului de ieşire. Dacă lotul din care se operează ieşirea a fost recepţionat după începutul lunii documentului de ieşire, preţurile rămân nemodificate. Modificările din formula de validare AIMT: - în secţiunea #INCEPUT se inserează: # xF_7 := xF_DataFac-DAY(xF_DataFac) - în secţiunea #RIND se inserează: #DACA # # # "V" $ xF_StareFac .AND. xF_DataRec <= xF_7 .AND. !(xF_CodGr = "O") xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) xF_PuLiv := xF_PuCont xF_PuVinz := xF_PuCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit, 2) := xF_VCont := xF_VCont

# xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz

- Dacă CMPL se calculează la nivel de unitate, linia # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,xF_Gest,xF_7,,2) se va înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM,,xF_7,,2) 3. Soluţiile pentru operaţii ca: transfer în custodie, plus de inventar etc. trebuie analizate separat. Operare În timpul lunii ieşirile se operează în mod obişnuit. Pentru transferuri între gestiuni se foloseşte AIMT. În câmpul Client se completează codul gestiunii destinaţie. După introducerea documentului de transfer ieşire, acesta se listează şi în gestiunea destinaţie se introduce recepţia din transfer conform preţurilor de pe documentul de transfer ieşire listat. Preţul mediu lunar se va calcula după introducerea tuturor documentelor pentru luna curentă. Se extrag Fişele de magazie pentru luna curentă prin: Stocuri/Fişe de magazie/Extragere/Lună curentă. În criterii de grupare în mod obligatoriu se va alege Fişe pe articole, prin 173

completarea cu spaţiu a câmpului Fişe pe articole/Pu/Lot [' ',P,L]. Dacă Fişe pe gestiuni [D,N] se completază cu "D", CMPL va fi calcuat la nivel de gestiuni, altfel CMPL va fi calculat la nivel unitate. Alegerea nivelului de calcul trebuie făcută în concordanţă cu varianta implementată în formulele de validare ! Pentru calcul preţului mediu lunar se lansează: Stocuri/Fişe de magazie/Calcul ieşiri/C.M.P. Lunar. În urma executării se calculează preţurile medii pentru fiecare articol (sau articol/gestiune), mai puţin pentru articolele ale căror grupe încep cu "O" (considerate obiecte de inventar) şi se corectează preţurile contabile pentru toate documentele de ieşire, mai puţin pentru ieşirile prin transfer. Calcul C.M.P. Lunar trebuie să fie executat după introducerea tuturor documentelor de intrare şi ieşire din lună. Dacă se mai introduc/modifică intrări sau ieşiri, calculul trebuie executat din nou. Nu este permis să fie operate modificări în lunile precedente, deoarece preţurile medii din transferurile introduse deja pentru lunile următoare modificării nu vor mai fi corecte. După Calcul C.M.P. Lunar, luna curentă trebuie închisă cu programul hMARFAS. Programul nu permite Calcul C.M.P. Lunar pentru o lună închisă. 2. Cost mediu ponderat calculat după ultima intrare (CMP) Evaluarea tuturor ieşirilor care urmează unei intrări se face la CMP al ultimei intrări. În literatura de specialitate această metodă mai poartă şi numele "Cost mediu ponderat calculat după fiecare intrare". Principiu de funcţionare CMP se calculează pentru fiecare articol din unitate sau pentru fiecare articol din gestiune, în funcţie de nivelul de calcul ales. Metoda constă în a calcula un CMP nou după fiecare intrare din articolul respectiv. Acest CMP se aplică la toate articolele respective din documentele de ieşire până la următoarea intrare din acel articol, după care se calculează un nou CMP. În hMARFA evidenţa fiind organizată pe loturi, algoritmul de calcul se aplică în felul următor: CMP actual este calculat la fiecare document de ieşire pe baza soldului şi stocului curent. Soldul şi stocul curent este calculat pe baza documentelor de intrare şi ieşire întocmite până în ziua documentului curent care se calculează. Sunt luate în calcul inclusiv documentele întocmite în ziua documentului curent, mai puţin documentul curent. sold curent CMP = ----------stoc curent Prin acest mod de calcul rezultă acelaşi CMP ca şi la calculul după ultima intrare. Demonstraţie şi exemple – vezi în documentația electronică . Implementare 1. Se modifică formulele de validare pentru toate documentele de ieşire: BCM, AIMT, TFAC etc. - La ieşirile interne (BCM şi AIMT) în secţiunea #RIND se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac .AND. !(xF_CodGr = "O") 174

Aceste operaţii cauzează incoerenţe în calcul CMP.2) # xF_VCont := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit.# xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. pentru fiecare zi mai întâi introduceţi recepţiile din ziua respectivă.. cu excepţia articolelor din grupele pentru care codul începe cu "O" (considerate obiecte de inventar).xF_Gest. Prin simpla revalidare a unui document de ieşire preţul contabil se poate modifica..AND.2) # xF_PuLiv := xF_PuCont # xF_PuVinz := xF_PuCont # xF_VCont # xF_VLiv # xF_VVinz := ROUND(xF_PuCont * xF_Cantit. 2) .xF_DataFac. În modificările indicate mai sus CMP se aplică pentru toate articolele. valorile rezultate de asemenea 175 ..2) se vor înlocui cu: # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. validaţi.xF_DataFac. Nu revalidaţi documentele de ieşire interne după ce le-aţi listat. fiind luate în calcul toate intrările şi ieşirile până în ziua documentului de ieşire (inclusiv). introduceţi.xF_Gest. modificaţi. TFCE). rămase din cauza rotunjirilor Preţurile medii sunt calculate cu două zecimale. după care ieşirile.Valoare ieşiri) ----------------------------------(Cantităţi intrate . În formulele de validare din tipurile de documente se poate selecta pentru ce fel de categorii de articole se corectează xF_PuCont la CMP.xF_DataFac. ştergeţi documentele anterioare..La ieşirile externe (TFAC. Dacă este posibil.Cantităţi ieşite). Nu revalidaţi niciun document de ieşire după ce l-aţi inclus în contabilitate.Dacă CMP se calculează la nivel de unitate.2) 2. Situaţia soldurilor fără stoc. în secţiunea #RIND (după blocul determinat de comanda #DACA xF_1 != xF_Tva) se inserează: #DACA "V" $ xF_StareFac . !(xF_CodGr = "O") # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. Nu anulaţi. Operare În momentul validării documentelor de ieşire. Se recomandă să închideţi zilele anterioare cu programul hMARFAS.xF_DataFac. Este important ca selecţia să fie aplicată sistematic în toate tipurile de documente de ieşire. Programul nu mai permite anularea/validarea documentelor pentru perioada inchisă.xF_Gest. preţul unitar contabil se calculează prin formula: (Valoare intrări . 2) := xF_VCont := xF_VCont . liniile # xF_PuCont := xF_CalcCmp(xF_CodM. CMP după ultima intrare se poate aplica selectiv numai pentru anumite tipuri de articole.

Din această cauză este posibil ca după epuizarea stocurilor să apară solduri cauzate de rotunjiri.2004).) Legea 571/23. Fişele fără stoc şi rulaj.) art.10.(5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T. cu modificările şi completările ulterioare 2. Pentru ca în fişele extrase să nu apară aceste solduri. Diferenţa nesemnificativă se defineşte în: Tipuri/Parametri: [FISE_MAGAZIE] // Diferenţă nesemnificativă: fişele fără stoc şi rulaj. 132/1 alin.156/4 (1).01. în utilitarul hMARFT... pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă.12..(2) lit. altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile.) Ordinul 76/21.. a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art.2010) a) Conţinutul declaraţiei Cine completează declaraţia? 1. pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere 176 . prin extragerea datelor introduse în hMARFA. Componenta Declaraţia recapitulativă 390-VIES este opţională. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România. Termenul de depunere a devenit data de 25 începând cu luna august 2011) Ce se cuprinde în declaraţie? Declaraţia cuprinde: 1. Reglementări 1.156/4 (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art.12.) art. cu modificările şi completările ulterioare 3. pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă. hMARFT .05 12.componenta declaraţie 390 (VIES) Componenta hMARFA Declaraţia recapitulativă 390-VIES se poate utiliza pentru realizarea declaraţiei de către societăţile care au realizat achiziţii/livrări de bunuri sau servicii intracomunitare în trimestrul expirat.02. (Obs.) HG 44/22. 153/1 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente. a) şi d).2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) "Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/ prestările intracomunitare" (MO 67/29. 571/2003 privind Codul fiscal (MO 112/06.01. 133 alin. c) prestările de servicii prevăzute la art.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.01. b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice o declaraţie recapitulativă . dar stabilite în Comunitate. 153 sau art. // cu sold sub diferenţă nesemnificativă (inclusiv) nu vor fi extrase DIF_NESEMN := 0.2003).2003 privind Codul fiscal (MO 927/23.sunt rotunjite la două zecimale. hMARFA acceptă o diferenţă nesemnificativă. cu soldul sub diferenţa nesemnificativă definită (inclusiv) nu vor fi extrase.143 alin.

va apare: *** Cod tara eronat. că în hMARFA utilizăm prescurtările: LIC . (2). Pe fereastra Lista de erori se pot consulta eventualele erori de extragere.achiziţii intracomunitare de bunuri ASIC . 133 alin. dar stabilite în Comunitate. pe fiecare document în parte. respectiv Lista facturilor pentru a verifica livrările care vor fi cuprinse în Declaraţia recapitulativă. pe fiecare tip de operaţie în parte. c) achiziţii intracomunitare de bunuri. dacă o operaţie cu o ţară din afara UE a fost codificată cu operaţie TVA conţinând caracterele "A". b2) Centralizare Lansaţi operaţia Centralizare. Codul de ţară este preluat din primele 2 caractere ale câmpului Cod fiscal al firmei. că în cazul ASIC (cod S) nu este obligatorie completarea codului de identificare TVA al prestatorului.) ANEXA 2. achiziţii efectuate de beneficiarul livrării ulterioare în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (A). (2). cu tranzacţiile intracomunitare efectuate. Menţionăm. Menţionăm. dacă se completează codul ţării şi există indicii suficiente pentru a considera că este o persoană impozabilă. e) achiziţii intracomunitare de servicii (S). Se completează. De exemplu. Puteţi lista acum Lista recepţiilor pentru a verifica achiziţiile.Triunghiular. d) prestări intracomunitare de servicii (P). b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare (T). b) Realizarea declaraţiei în hMARFT După definitivarea datelor de bază în hMARFA. Menţionăm. Cu Vizualizare se pot consulta pe ferestrele de fişier Inregistrari/receptii şi Inregistrari/facturi datele extrase pe documente. d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile. Lista Centralizator operaţii VIES serveşte pentru confruntarea totalurilor pe coduri cu declaraţia definitivată. "S". pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. e) achiziţiile de servicii prevăzute la art.livrări intracomunitare de bunuri PSIC . 150 alin."Ld" sau "Pd". SECŢIUNEA II 1.în luna calendaristică respectivă. Din această cauză. efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. Datele apar în această fază analitic. b1) Extragerea datelor În Declaraţii/Declaraţia 390-VIES efectuaţi operaţia Extragere. de la persoane impozabile nestabilite în România.) este prevăzut. că în secţiunea 2 Anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. apăsând tasta <F1>.prestări intracomunitare de servicii AIC .achiziţii intracomunitare de servicii t . în următoarea ordine: a) livrări intracomunitare de bunuri (L). pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă. Codificări în declaraţie 3. Cu Vizualizare se pot studia partenerii după natura operaţiilor. achiziţii care urmează transferurilor scutite. se lansează utilitarul hMARFT. Lista statelor din UE poate fi consultată în coloana Tara. datele pot diferi 177 . că rotunjirea la leu întreg realizată la centralizare se face pe firme. Datele vor apare totalizate pe fiecare partener.

17. validarea. De exemplu: firma. Exportul se face în calea indicată de "e4x" din Catalogul fişierelor.1 JC A 2Ax. Declaraţia recapitulativă se completează.7.1 ----------------------------------------------------------------------------- Desigur. În catalogul deja definit obţinem fişierul cu numele 390_llaa. Salvaţi ca şi model tot sub numele firma.1.0 sau o versiune mai recentă a acestuia şi minim service pack 2 pentru Windows XP" În formular se pot importa datele introduse în hMARFA.formular model care conţine numai datele firmei firma_0112_CIF.. cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.de cele din decontul de TVA.pdf .pdf . 2At rd.pdf şi utilizaţi acest fişier la importul datelor din hMARFT. Dacă ulterior datele trebuie reimportate. hMARFA şi decontul TVA (cf. unde mai este precizat: "Pentru descărcarea documentului în format pdf trebuie să instalaţi Adobe Reader 8. unde rotunjirea se face la înscrierea în rândul de decont. modificate apăsaţi DEBLOCARE.1.19.pdf descărcat de la ANAF se copiază în acest catalog (recomandăm să se denumească cu numele firmei: firma. În fiecare lună copiaţi firma.2.1 JC S 2Sx rd.01 JV P 1Pd rd. luna ianuarie 2012 c3)Se execută Export date D390 pentru pdf din hMARFT. centralizate în utilitarul hMARFT. aceste corelaţii pot fi respectate numai dacă nu s-au făcut regularizări ulterioare ale datelor din lunile respective sau nu au fost situaţii cu furnizori din UE fără cod valabil de TVA. c5)Apăsaţi butonul VALIDARE.ro..7.1= rd.5. În fereastra care se deschide se caută fişierul obţinut din hMARFT şi se importă.pdf în firma_llaa_CF.) Art. în mod obligatoriu.anaf. 390 oTVA din hMARFA Decont TVA D300 ------------------------------------------------------------------------JV L+T 1Ld rd.1= rd.pdf se apasă butonul de la sfârşitul formularului "Import fişier". listarea şi exportul datelor. c) Definitivarea declaraţiei 390 în programul D390 3. 178 . Datele extrase au de regulă următoarea corespondenţă cu jurnalele TVA. Vizualizaţi instrucţiunile aplicaţiei şi structura fişierului de date – vezi în documentația electronică Etape de realizare: c1)Pentru exportul datelor din hMARFT se fac setările corespunzătoare în aplicaţia hUTIL. Completaţi datele societăţii şi persoana care semnează de regulă declaraţia. de la Asistenta contribuabili/Declaratii fiscale. Ordin 183/2011): Jurnal TVA Cod decl.formular validat pt.pdf.pdf).3.TXT (numele concret definit în catalogul e4x din Catalogul fişierelor) c4)În formularul pregătit pentru luna curentă firma_llaa_CIF. Import fişier şi Validare. Declaraţia cod 390 se poate completa dintr-un formular tip "pdf inteligent" care se poate descărca de pe www. de exemplu: dacă există o singură firmă C:\DECL_OBL\aaaa\390 dacă multisocietate C:\DECL_OBL\aaaa\390\cif unde aaaa se va înlocui cu anul şi cif se va înlocui cu CIF (aaaa şi cif scrise cu litere mici) c2)Fişierul D390.

cu toate datele la zi. Recomandăm. Declaraţia VIES rectificativă Cf.11. indiferent dacă acestea au mai fost declarate.rectificativă . rectificativă Setare decl.11.) Ordinul 3512/27.): .txt în acelaşi catalog din care s-a realizat importul datelor din hMARFT. c7)Cu LISTARE listaţi declaraţia din formularul tip pdf. poate deveni necesară însumarea datelor pentru completarea diverselor situaţii.2009 Reglementări contabile conforme cu directivele europene (MO 766bis/10.un exemplar se depune până la 25 a lunii următoare la unitatea fiscală. Declaraţia rectificativă înlocuieşte declaraţia anterioară cu una nouă. executaţi operaţiile: Setare per. în declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. Aceste liste se obţin după Extragere.la registratura organului fiscal . dar înainte de listare şi export. Pentru a realiza o declaraţie rectificativă. Pentru detalii vezi Centralizarea datelor din mai multe baze de date – vezi în documentația electronică 12. ca la formularul păstrat în dosarul fiscal să fie ataşate şi listele Lista recepţiilor/ Lista facturilor din meniul Declaratia 390-VIES din hMARFT. dar înainte de Centralizare ! .prin completare pe pagina web a ANAF (cei care posedă semnătură electronică).10. fişierul trebuie salvat pe suportul magnetic pe care se va depune declaraţia sau se va transmite electronic la ANAF sub semnătură electronică.2008) 2.) prevede chiar obligativitatea confirmării creanţelor şi datoriilor faţă de terţi. 179 .). Se va salva un fişier cu denumirea generică 390_llaa_JCIF.2009 Norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor. unitatea fiscală.2008 privind documentele financiar-contabile (MO 870 şi 870bis/23. Ea utilizează informaţiile din bazele de date hMARFA pentru elaborarea extraselor de cont către parteneri cu ocazia confruntării soldurilor cu aceştia. apăsaţi Salvare fişier text pt.11.10. datoriilor şi capitalurilor proprii (MO 704/20.) Ordinul 2861/09.c6)După VALIDARE. . hMARFT .formularul se editează în 2 exemplare: .un exemplar se păstrează de contribuabil.2009) Componenta extras de cont în lei este opţională.după centralizarea datelor. Reglementarea privind efectuarea inventarierii (2. anexei 2 din Ordinul 76/2010 (3. După aceea.2009) 3.prin scrisoare recomandată . Centralizarea datelor Dacă există mai multe puncte de lucru care utilizează hMARFA.componenta extras de cont parteneri Reglementări 1. Depunerea declaraţiei Conform instrucţiunilor din Ordinul 76/2010 (3.12.modalităţi de depunere: . împreună cu suportul electronic.) Ordinul 3055/29.10.

aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate. de regulă. Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente. de către compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare. 2. după primirea confirmării). . care restituie unităţii emitente exemplarul 2 semnat de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. precum şi ex.proceduri scrise. Circulă: . Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii: . precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii.codul de identificare fiscală. 2. .) 4. Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului. se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile şi creanţele entităţii în relaţiile cu terţii. . Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal (pct. Nerespectarea acestei proceduri.judeţul.decizii scrise pentru numirea comisiei de inventariere (pct.comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse.sediul (localitate.5) .la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2). adaptate specificului activităţii (pct. 180 . potrivit Extrasului de cont (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. (2) În situaţia entităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către parteneri.a) Cadrul legislativ Proceduri de inventariere 2.de asemenea. Documente Extrasul de cont (cod 14-6-3) Cf. pentru semnare (toate exemplarele).42).3. care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont. . Se arhivează: . Ordinului 3512/08 (1.(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor. . număr). . În acest scop persoana respectivă trebuie să întocmească: .) 28.contul. rămase neachitate.la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1). datoriilor şi capitalurilor proprii se face.(1) Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi.6(1)). .) serveşte la: .denumirea unităţii creditoare. avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi. provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală. Se întocmeşte în 3 exemplare.la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (ex. pentru confirmarea debitului. pe baza datelor din contabilitatea analitică. stradă. cu ocazia încheierii exerciţiului financiar.

felul.notificarea partenerului asupra unor greşeli din evidenţa sa . 3. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral.recepţiei) . după caz. datoriilor şi capitalurilor proprii. În scopul prezentării 181 . valabil la data încheierii exerciţiului financiar.chiar anul . În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.) pct. grupate după natura lor.- banca.. care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. 4. numărul şi data documentului. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor. În cazul în care există diferenţe între soldul partenerilor din evidenţa proprie şi cea a partenerilor. explicaţii.56 (3).) pct. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. denumirea formularului.corectarea propriei evidenţe sau contări .. conform posturilor din bilanţ. Măsuri care se pot lua: ... (4) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului.încasările/plăţile/compensările aferente fiecărui document. suma. Dacă creanţa faţă de clienţi este incertă.491). în registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.) pct.189 (2)).(1) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor.) pct. Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare . în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere (ct.56 (3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. la nivelul sumei care nu se mai poate recupera (pct. recomandăm să verificaţi: . 44. datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar. Ordinului 2861/09 (2.existenţa tuturor documentelor şi exactitatea sumelor introduse în evidenţă . ea se înregistrează în contul 4118. datoriilor şi capitalurilor proprii. Rezolvarea diferenţelor 2. Evaluare creanţe şi datorii în valută 3. Registrul-inventar (cod 14-1-2) Cf.data luării în evidenţă a acestora (poate diferi luna .emiterea de noi documente de către părţi. inclusiv ştampila. datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere. semnături: conducătorul unităţii. procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice. conducătorul compartimentului financiar-contabil. denumirea unităţii debitoare. Elementele de natura activelor.contarea greşită a documentului .

se introduc facturile. Se pot însă extrage în hMARFA fişe în valută. Dacă s-a determinat un prag de semnificaţie. iar pentru disponibil. În acest caz. recepţiile. la pct. pct. deoarece acestea trebuie emise în limbi diferite. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare. Se vor prelua toate datele ale fişelor în lei din Fişe furnizori/clienţi. Procedura de reevaluare pentru parteneri este descrisă la pct.în bilanţ. care pot servi ca ajutor pentru confruntarea datelor cu partenerii străini. La finele fiecărei luni.creanţele şi datoriile în valută. dar pentru firmele la care soldul TOTAL este sub pragul de semnificaţie determinat mai sus.3 din documentaţia electronică.în hMARFA nu se creează extrase de cont pentru partenerii în valută. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. . creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare. documentele de încasare şi plată până la data pentru care se elaborează extrasul.2. comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză. după caz. perioada se va adapta în mod corespunzător): b2) În aplicaţia hMARFT: Solduri nesemnificative Înainte de preluarea datelor se poate determina suma sub care nu dorim să trimitem extrase. în Configurare/Constante şi funcţii se înscrie suma respectivă în: EXT-S-NESEMN Extras de cont: sold nesemnificativ.În Fişe clienţi. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei. respectiv Fişe furnizori se face câte o Extragere folosind setările din imaginea de mai jos (desigur. respectiv Fişe/Extras furnizori executaţi operaţia: Preluare fişă. după caz. astfel evaluate. în valută etc. valoarea creanţelor. disponibilul în valută se reevaluează la sfârşitul fiecărei luni.186. . Observaţii . diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. b) Modul de elaborare a extraselor de cont b1) În aplicaţia hMARFA: . în coloana M (Mod expediere) nu 182 . 10. Preluare date În meniurile Fişe/Extras clienţi.7. Suma este valabilă pentru TOTALUL creanţelor/datoriilor unui partener.

soldul analitic din contabilitate neîncasat/neplătit Sold actual . În coloane avem: Sold extras .6 cifre care o să apară identic pe toate extrasele listate: EXT-NRINR-C Număr înregistrare extras de cont clienţi EXT-NRINR-F Număr înregistrare extras de cont furnizori Dacă doriţi să daţi numere diferite pentru toate extrasele.se pot confrunta datele din col. se poate întâmpla să existe mai multe "Firme" cu acelaşi CIF. totalurile trebuie să fie egale cu cele din Fişe furnizori/clienţi din hMARFA. Observaţie La furnizori de preiau şi eventualele recepţii ale impozitelor datorate pe "firmele" care reprezintă beneficiarii diferitelor taxe şi impozite (dacă s-a organizat o asemenea evidenţă). dar ele sunt preluate pentru a asigura deplina concordanţă cu Fişe furnizori din hMARFA. se execută operaţia: Anulare mod exp: sold actual=0 Astfel. că nu se vor trimite extrase la partenerii care deşi la sfârşitul perioadei au figurat cu sold. Pe rândurile documentelor. În acest caz. cu Modificare se pot înscrie explicaţii. . unde e necesar. Pe fereastra de fişier. Pentru studiul datelor avem 4 ferestre în care le putem vedea în diferite grupări: Extrase Date factura Conturi Adresa Cu Vizualizare putem vedea datele de total. şi aceste firme vor figura cu " " în coloana M. ci " ". Sold actual=0 Dacă se consideră. modificaţi în Tipuri de documente formularul. datele vor fi 183 . fără să se actualizeze fişierul Firme). Deci în rândurile care încep cu C avem datele centralizate ale partenerului respectiv. Verificări În Listare selectivă avem: . Sold extras cu datele din acest moment din contabilitate. pe conturi. în coloana T (Tip înregistrare) avem caracterele: C (Total şi adresă) sau F (Factură sau alt document). în funcţie de tipul rândului pe care ne-am poziţionat.Centr. deci nu se va lista extras pentru ele. Cod multiplu În cazul partenerilor cu mai multe puncte de lucru. cu semnificaţia se expediază (nu se listează).avem datele din documente (inclusiv Total document) şi totaluri pe firme. la rândurile de total se pot ajusta adresa şi datele de contact ale firmei (vor servi numai pentru trimiterea extraselor. Dacă doriţi să modificaţi această dată. Înlocuiţi de exemplu {DataPrel} cu {DataSf } . adresa sau documentele justificative.extrase pe conturi . în Constante şi funcţii se pot întroduce numere de max. au achitat/încasat întreg soldul respectiv (deci Sold actual TOTAL=0). Acestea vor apare pe extrase. înscrieţi-le pe liste manual.soldul din data listării extrasului (poate să difere de Sold extras dacă între sfârşitul perioadei extrase şi data elaborării extrasului de cont au mai existat încasări/plăţi). Data înregistrării este data preluării din fişe.vom avea litera X.data sfârşit perioadă sau cu orice altă dată concretă.Extrase clienţi . Numărul de înregistrare Dacă se doreşte listarea extraselor cu un număr de înregistrare. Cu Modificare. Dacă s-au preluat corect datele. Pentru aceste "firme" nu se vor lista extrase.

La listarea extrasului de cont. Tabelul exportat se poate utiliza pentru pentru analize. la firma cu subunităţi pe acelaşi CIF se înscrie la Tip firmă codul "P". dacă majoritatea extraselor se transmit prin poştă. Tot aici se pot face eventuale ajustări ale textului din formular de către distribuitorul aplicaţiei.denumirea fişierului pdf creat să fie codul listei.În Extrase furnizori. . La firme mai mari devine necesară precizarea modului de expediere. Expediere extrase Extrasele elaborate pot fi transmise prin mai multe metode. în coloana Explicaţii o să apară Total subunitate:.preluate separat.Menţionăm. care este sediul principal. iar în amândouă formularele sunt câteva mici modificări faţă de modelul din Ordinul 3512/08 (1. la apăsarea tastei <F10>.Listare extrase: pe fereastra Extrase se lansează Listare selectivă/ Extras de cont. Se poate lista şi Centralizator extrase pe mod de expediere.. apar operaţiile: Mod expediere: Posta Mod expediere: Fax Mod expediere: E-mail Mod expediere: anulare Se poate preciza pe rând modul de transmitere preconizat. Export în Excel Valabil cu opţiunea Export în Excel din hMARFT. prelucrări ulterioare. nu se va lista extras de cont. că formularul pentru furnizori a fost adaptat pentru a reflecta datorie. Poziţionându-ne pe rândurile unei firme. Personalul care va efectua expedierea poate să obţină listele: Adrese parteneri Date contact parteneri Marcarea are sens doar dacă există mulţi parteneri şi mai multe moduri de transmitere. în opţiunea de autosalvare a acesteia se setează 184 . Listare extrase . Trebuie asigurat ca: . Programul va semnala dacă lipsesc informaţiile pentru modul de transmitere ales. se poate seta astfel: în Configurare/Tipuri de documente se selectează modifică Format pagină pentru documentul Extras de cont.. Pentru a preciza. care le fac mai mai uşor de completat. La imprimarea cu PDFCreator.. numai pentru subunităţile la care sunt mai multe facturi. numele firmei o să apară o singură dată şi se va lista un singur extras de cont. în hMARFA. În hMARFT s-au definit codurile: " " nu se expediază E e-mail F fax P poştă X alte moduri de expediere Aceste coduri se pot introduce pentru fiecare extras în parte. Modelul formularelor poate fi adaptat de către distribuitor. Dacă se doreşte listarea în mai multe exemplare. . De exemplu. dar extrasul de cont listat va fi însumat după CIF. b3) Listări şi transmiteri specifice Posibilităţile de mai jos sunt configurate pentru "mediul nou HAMOR Soft" Pregătirea imprimantei pdf este descrisă în documentaţia hWTools. pentru "partenerii" al căror cod începe cu "%" ("firmele" introduse eventual în recepţii pentru plata impozitelor).). se poate lăsa marcajul X ca filtru pentru lista Borderou trimiteri (dacă se utilizează) şi atunci va fi modificat manual modul de expediere numai la cele care nu se transmit prin poştă. unde în Numar exemplare se trece numărul de exemplare dorit. audit.

(ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei .se lansează Utilitare/Extras/pdf prin e-mail.baza de de date: date sediu principal.se lansează utilitarul de imprimare cu tasta <F8> .Filename:<Title>.la fel FIRMA . Folosind această facilitate transmiterea se face prin simpla listare pe imprimanta PDF. Pentru partenerii la care dispuneţi de adresa de e-mail. pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. dacă există un server de fax configurat. că se alege tipul de imprimantă WIN-P. modificaţi suportul unde se exportă (implicit A:) . date punct de lucru 1.. . jpg (recomandat 1000x100 pixeli) şi se salvează în catalogul IMG.. sau în cazul imprimantelor concrete să conţină în denumire secvenţa PDF sau PDC. c) Reunire date extras de cont din mai multe baze de date Dacă aveţi 3 baze FIRMA . de data aceasta pe DISC. Valabil numai cu opţiunea Grafică din hMARFT. b33) Transmitere prin fax Se poate lista şi direct pe fax.tipul de imprimantă utilizat trebuie să fie tipul generic WIS. . b312)listare grafică cu semnătură şi ştampilă. În acest caz pentru transmitere selectaţi extrasele partenerilor câte unul. imprimantele PDF se pot configura să transmită pdf-ul generat prin e-mail.lista se va regăsi sub numele (identificatorul) C101_A . . Faxul se poate defini ca un Tip de imprimantă. Va apare lista în format pdf care se va ataşa imediat unui e-mail în care trebuie înscris doar e-mailul partenerului şi va fi gata de transmis! De regulă. b31) Listare în format pdf b311)listare grafică simplă La listare extrase se alege IMPRIMANTA WIS-P-A4. . cu care se pot lista toate extrasele într-un pdf. sau se pot lista selectiv. .la imprimanta PDF definiţi calea în care se listează fişierele pdf (de regulă: HAMOR\PDF).în Catalogul fişierelor pentru catalogul "pdf" definiţi acelaşi catalog. . cu titlul s_ext.baza de PCTL2 . În acest caz. date punct de lucru 2 Executaţi pe rând operaţiile: PCTL1 .deschideţi operaţia: 02 Import din alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori (ştergeţi parantezele <> din denumirea operaţiei) 185 .deschideţi operaţia: 03 Export in alta baza de date atât la clienţi cât şi la furnizori.stabiliţi. se poate realiza listarea şi trasmiterea automată a extrasului. WIN.baza de PCTL1 .se listează extrasul. cu deosebirea. La listare se procedează ca mai sus..se selectează partenerul dorit în Extras clienţi/Furnizori . b32) Listare în pdf cu transmitere prin e-mail Funcţionează cu Outlook Express sau Windows Mail. cu una din tipurile de imprimante de mai sus (în funcţie de ataşarea semnăturii). Mai întâi se scanează semnăturile autorizate şi ştampila în format bmp.bmp şi se activează imprimarea imaginii ştergând în Formular comentariul din faţa secvenţei Esc.Executaţi exportul PCTL2 .. din care se pot tipări şi ulterior.

dacă modificaţi aria de tipărit. . stocare pe mijloace electronice etc. Export în Excel/Open Office Exportă datele din fişierul jurnal în Excel sau Open Office pentru prelucrări ulterioare sau pentru auditarea acestor operaţii. listat din Excel – vezi în documentația electronică După cum se observă.vezi pct. Dacă doriţi să salvaţi fişierele în format electronic. În cazul listării din arhivă trebuie indicată şi perioada.opţiune export în Excel/Open Office Această opţiune poate fi utilizată numai dacă este instalată pe calculator aplicaţia Microsoft Excel versiunea 2000 sau mai mare şi este achiziţionată opţiunea Generare fişier Excel. ultimele se află în subcatalogul Impex al bazei de date.xls. Lansaţi din jurnalul corespunzător operaţiile: Export in XLS cf.se vor putea arhiva listele în mod sistematic.6. La fiecare listare conţinutul acestor fişiere se va suprascrie cu ultima listă. grupări.Se poate defini câte o operaţie de import pentru fiecare punct de lucru..se pot ascunde coloanele care nu conţin valori. astfel se poate ajusta lista în mod avantajos pentru o listare cu caractere mai mari. Avantajele listării în format Excel: . decât în varianta listării obişnuite .2.Executaţi importul pentru ambele puncte de lucru . O altă limitare provine din aplicaţia Excel.8. se pot exporta listele cf. caz în care lista va putea fi prelucrată de către utilizator sau de către auditor.xls. Jurnal vanzari. Implicit.decont TVA Export in Excel/Open Office 1. Listare jurnale TVA din Excel Din componenta opţională Excel pentru hMARFT.stabiliţi. lista este preformatată. Model jurnal de vânzări exportat din hMARFT. Arhiva jurnal vanzari. 12. a) din cap. Situaţiile conţin informaţii pentru diverse sortări. .xls. în acest caz fişierele importate pot avea denumiri diferite. Jurnal cumparari.xls. deoarece acestea se vor tipări în mod automat ! 2. în care până la versiunea 2003 pot fi exportate cel mult 65.000 de înregistrări. listat din Excel – vezi în documentația electronică Model jurnal de cumpărări exportat din hMARFT. selectări.puteţi opta pentru listare fără totalizare (Totalizare:N). prelucrări ulterioare. le puteţi salva într-un catalog sub o denumire sugestivă.xls pentru noiembrie 2011. hMARFT . modificaţi suportul de unde se importă (implicit A:) . unde se pot face însumări. listele pot conţine mai multe coloane. Atenţie. decont TVA şi pe operaţii TVA în format Excel. Lista Export in XLS cf. sub denumirile: Arhiva jurnal cumparari.decont TVA . să nu includeţi denumirea firmei proprietare a aplicaţiei şi rândul de titlu al jurnalului.12. 186 .se utilizează pentru listarea efectivă a jurnalelor. de exemplu Jurnal cumparari_ll_2011.

. Fişierele se exportă în subcatalogul IMPEX cu denumirea jurncump. hPROD Varianta 1: . . 187 .) în programe de calcul tabelar.xml.recepţia produselor finite în hMARFA.de tip HAMOR Soft Ex. Schema generală a programului este prezentată în figura de mai jos: Poate avea ca sursă/destinaţie: Alte aplicaţii.xml.alte aplicaţii de gestiune sau culegere de date. statistici. Exemple: . . situaţii etc. un an (Perioada=aaaa) sau toată arhiva (Perioada=spaţii). În cazul exportului în format XML nu este necesar să fie instalată aplicaţia Microsoft Excel. . .transferul cantităţilor de produse finite recepţionate.componenta transfer documente Aplicaţia hMARFI înglobează toate funcţiile programului hMARFA şi în plus este completată cu interfaţă pentru importul/exportul datelor externe.transferul cantităţilor de produse finite recepţionate în hPROD. .recepţia produselor finite în hMARFA. ..Sunt marcate operaţiile care se includ în Declaraţiile 390 şi 394. cum ar fi Excel sau modulul Calc din suita OpenOffice. Varianta 2: . hMARFI .calculul cantităţilor necesare şi confruntarea cu cantităţile efectiv consumate în hPROD..13. arhjvanz.vezi în documentația electronică 12. Export tip XML în Excel/Open Office Cu ajutorul acestei opţiuni datele pot fi exportate în format XLS sau XML pentru prelucrări ulterioare (audit. La situaţii din arhivă se poate alege o perioadă.xml. . jurnvanz. 3. arhjcump. Vezi Detalii . .introducerea consumurilor de materiale în hMARFA.în hPROD .calcul cantităţi de materiale necesare conform reţetelor.transferul cantităţilor de materiale efectiv consumate în hPROD.xml.generarea bonului de consum pe baza cantităţilor calculate.

case de marcat Ex.generarea fişierului PLU. Sapel. (Elca. sold clienţi.culegere de date şi prelucrări primare de tip PDA. Astfel.operaţiile de import/export pot fi executate interactiv.facturi. . Cu alte cuvinte.încărcarea facturilor şi încasărilor în BD hMARFA . . fiind lansate din meniul programului hMARFI sau din linia de comandă. .generarea documentelor de ieşire pentru vânzările pe o perioadă.la implementare: generarea unei recepţii cu cantităţi = 0 pe baza fişierului PLU. chitanţe pa baza datelor preluate. .hMARFA .ordin de plată pentru rate lunare. de exemplu pentru ca într-o anumită bază de date să fie posibilă preluarea datelor provenite de la un dispozitiv mobil. prin urmare operaţia de import/export va afecta doar jurnalul selectat.automatizare operaţii tipice în hMARFA: . . . legătura cu Optimall: .generare ordin de plată pentru obligaţii de plată şi import în hMARFA. baza de date trebuie să dispună de pachetul corespunzător. Ex.schimb de date în format text sau . Lansată în mod comandă.modulul de interfaţă se implementează la nivel de pachete. operaţia de import/export va afecta toate jurnalele.generare facturi pe bază de avize. . Lansarea în mod comandă: HMARFI <dbf> <pachet> Exemplu: HMARFI DBFM IFAC_2 Transfer între gestiuni Operare Implementat pentru gestiuni cu ridicata sau gestiuni de materiale. . dar presupune şi definirea unui document nou. . Datecs): . . Ex. La programare se foloseste limbajul de scripting hMET2.dispozitive mobile . recunoaşterea reperelor dintr-o magazie. pe baza codurilor de bare cu intermediul unui dispozitiv mobil. pachetele din interfaţa de transfer sunt programabile la nivel de administrator de sistem.generare factură rate. . . unei soluţii de import/export îi corespunde un pachet.EXCEL . .culegere de date pe bază de coduri de bare. 188 . Omron.generare recepţie prin transfer pe bază de avize.legătura este implementată pe baza fişierelor de transfer.. Este posibilă şi implementarea transferului între gestiuni cu amănuntul. . Pentru Receptii/Intrari şi pentru Incasari/Plati mai întâi se selectează un jurnal.pentru flexibilitate.preluare date din hMARFA. Preluarea informaţiilor din fişierele de transfer are loc în modulul de interfaţă. Pentru întreţinerea pachetelor se foloseşte utilitarul hMET2C.DBF: sold furnizori. nomenclator de materiale. .

.dacă încă nu a fost selectat nici un aviz. 0) #ABANDON Facturarea după avizele de însoţire a mărfii Operare Se lansează Facturi/Iesiri / ImpExp / Export-Avize. va conţine toate avizele încă nefacturate. Se generează recepţiile din import.AND. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni ce se afişează. Avizele de ieşire corespunzătoare recepţiilor de intrare vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. Selectarea avizelor se termină prin tasta <Esc> din fereastra de editare şi se alege Sfirsit transfer în fereastra de opţiuni care se afişează. Astfel 189 . Pentru generarea recepţiei din transfer se accesează jurnalul MRIM din Intrari/Receptii şi se lansează Import/Transfer.dacă s-a selectat deja un aviz. Se aleg pe rând avizele de ieşire (AIMT). avizele nefacturate. Validare/Anulare abandonata !". întocmite pentru clientul de pe avizul selectat în prealabil. Generarea automată a recepţiilor corespunzătoare se realizează în doi paşi: • Se lansează Facturi/Iesiri /ImpExp/Export-Transfer. după care se doreşte întocmirea facturii (TAIM). • Avizul de ieşire pentru transfer se completează astfel: . adică din gestiunea din care sunt transferate. În sectiunea #INCEPUT din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz transferat. Pentru fiecare aviz de ieşire se generează câte o recepţie de intrare. În prezenta implementare. acestea toate trebuie să fie întocmite pentru un anumit client. Implementare La implementare se modifică tipul de document AIMT .Recepţiile din transfer se generează pe baza avizelor pentru transfer (AIMT). În fereastra de editare afişată se introduc pe rând numerele avizelor de însoţire a mărfii.articolele de pe aviz trebuie să fie operate din aceeaşi gestiune. prin validarea avizelor se operează stocul. xF_Gest != xF_1 # h_meserr("Gestiuni diferite in loturile de iesire !".Aviz ptr. 0) #ABANDON # xF_1 := NIL În secţiunea #RIND din formula de validare a tipului de document AIMT se introduce secvenţa: # xF_1 := IIF(xF_1 = NIL. xF_Gest. Dacă mai multe avize conţin acelaşi articol la acelaşi pret de vânzare. astfel ca să nu permită anularea documentului dacă este marcat cu "F" în stare şi să nu poată fi validat dacă toate liniile nu sunt operate din aceeaşi gestiune. Generarea propriu-zisă a facturilor are loc prin Facturi/Iesiri/ImpExp/Import-Avize. Dacă se indică mai multe avize. transfer sau +/-INV. pe factura generată articolul respectiv va fi cumulat. Avizele pentru transfer trebuie să fie create.câmpul partener cu codul gestiunii destinaţie. . xF_1) #DACA "V" $ xF_StareFac . Din fereastra de editare prin tasta <F1> este accesibilă ferestra de ajutor cu avizele nefacturate astfel: .

". xF_ContEd . deoarece articolele sunt recepţionate cu preţ zero. xF_ContM . Această gestiune trebuie să conţină o recepţie pe care vor figura toate articolele care pot să apară pe avize. h_LDOM(xF_DataFac) . xF_VCont "CV". se va modifica şi formula de contare. xF_ContM .încasarea facturilor. Deci în secţiunea #INCEPUT se introduce blocul de decizie: #DACA "F" $ fac->STARE # h_meserr("Aviz facturat. . xF_CodGr. . În tipuri de documente se modifică formula de validare pentru TAIM. Formula de contare pentru TAIM va fi: #RIND #DACA "V" $ xF_StareFac . xF_Linia1 . Formulele corespunzătoare sunt preluate din TFAC şi afectează doar secţiunea #RIND. xF_DataFac . 0) #ABANDON De asemenea. 190 . telefoane mobile inteligente) pentru automatizarea vânzărilor.preluarea comenzilor. astfel ca să contabilizeze descărcarea gestiunii. produsă de firma AROBS Transilvania Software . avizele de însoţire a mărfurilor facturate vor fi marcate prin "F" în câmpul STARE. "transf. xF_ContEd .in marfa". descărcarea gestiunii se contabilizează prin TAIM.14. Implementare În gestiuni ieşirile se operează pe baza avizelor.întocmirea facturilor. Agentul. xF_TipFac . xF_ContM . Articolele vor fi recepţionate cu preţ zero şi cu cantitatea zero. h_LDOM(xF_DataFac) .gestionarul poate să urmărească evidenţa stocurilor. xF_NrFac . @xF_ContEd) "DV". xF_VCont "CV". @xF_ContE. xF_NrFac . xF_1 . Se realizează interfaţa cu o baza de date hMARFA şi vânzarile. xF_CodGr. xF_DataFac . agentul va avea toate datele de care are nevoie pentru deservirea clientului pe teren. . xF_TipFac . xF_Linia1 . xF_TipFac . OptimallSFA este soluţia mobilă de automatizare a vânzărilor şi a marketingului firmelor de distribuţie folosind PDA-uri. astfel ca să nu permită anularea unui aviz deja facturat. cu ajutorul PDA-ului va putea să execute următoarele operaţii: . OptimallSFA permite utilizarea PDA-urilor în munca agenţilor de vânzări.din gest. . hMARFI . iar veniturile prin TFAC generat. xF_TipFac . După generarea facturilor. Practic. 12. Facturarea se operează dintr-o gestiune virtuală "F". PDA-uri.vezi în documentația electronică.1) $ "G" // vinzari materiale # xF_1 := xF_ContM # xF_Gest := "MX" # xF_Cont (xF_Gest. "desc. xF_VCont Observaţie: deşi TFAC se va folosi în continuare nemodificat. încasările raportate prin pachetul OptimallSFA. LEFT(xF_TipM.@xF_ContM) "DV". xF_VCont #DACA "V" $ xF_StareFac # xF_Cont (xF_Gest. acesta nu va contabiliza descărcarea gestiunii "F". Validare/Anulare abandonata !".sistem Optimall Tot mai multe firme de distribuţie folosesc dispozitive mobile (palmtop-uri. În gestiunea virtuală "F" articolele vor fi recepţionate pe baza unui document NIRT.AND. . Pentru facturile generate se va folosi o gestiune virtuală "F". Avizele marcate nu vor putea fi anulate. Prin urmare. . .cu interfaţa pentru palmtop . xF_ContM . xF_1 . .

vânzările şi încasările înregistrate cu dispozitivele PDA vor fi transmise în două fişiere de transfer. Este important de înţeles că funcţionarea sistemului depinde în mare măsură de implementarea concretă. 191 • . articol inexistent Operaţia de import verifică existenţa articolului referit.Optimall-ul încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui .După înregistrarea operaţiei datele pot fi transmise în timp real la sediu sau periodic (de ex. . În acest caz se declară manual partenerul referit. Fişierele de transfer vor fi citite de aplicaţia hMARFI şi se vor genera documentele de ieşire şi de încasare conform datelor citite. Comenzile.programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. operaţia de import este întreruptă.vezi în documentația electronică Există 2 variante de lucru. la sfârşitul zilei) cu legătura prin cablu între calculatorul din sediu şi PDA. aceasta se realizează în colaborare cu administratorul de sistem. La generarea documentelor de ieşire codul agentului va fi introdus automat în câmpul Numar comanda.) şi se lansează Import/Optimall. după care se reia operaţia de import. "MID01". după care se reia operaţia de import.. Executarea operaţiei de transfer . În acest caz se introduce articolul referit în Nomenclatorul de articole şi se creeaza o recepţie.preluarea încasărilor pentru toţi agenţii: se accesează jurnalul "MID" şi se lansează Import/Optimall. Dacă partenerul nu există.varianta hMARFI transformă automat aceste comenzi în facturi. A02. .pentru preluarea încasărilor se procedează în felul următor: . Preluare comenzi (PreSales): agenţii preiau comenzile de la clienţi pentru ziua următoare şi încasează facturile mai vechi ..pentru preluarea comenzilor/facturilor se lansează: Iesiri/ Facturi/iesiri/ Import/ Optimall .import în hMARFI . . Vezi şi întreţinerea pachetelor şi structura fişierelor de interfaţă . ..agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.agentul încasează facturile restante pe baza listei din palmtop. A99.. Dacă articolul nu este declarat în Nomenclatorul de articole..când se întoarce agentul la firmă. Dacă se doreşte tratarea stocurilor negative. . "MID02". operaţia de import este întreruptă. Prezenta implementare presupune ca agenţii sa fie codificati cu A01. . programul Optimall descarcă din palmtop comenzile stocate şi le transmite programului hMARFA. astfel pentru tratarea corespunzătoare a anumitor situatii de excepţie este necesară intervenţia administratorului de sistem. Situaţii tipice care pot să apară: • partener inexistent Operaţia de import verifică existenţa partenerului referit. În modul prestabilit stocurile negative se acceptă şi nu se semnalează. . corespunzătoare stilului de distribuţie: 1. În unele cazuri în timpul operaţiei de import vor putea să apară situaţii specifice.preluarea încasarilor pentru un anumit agent: se accesează jurnalul corespunzător agentului (ex.

192 .jurnalul agentului se iniţializează cu suma încasată şi încă nedepusă de agent. programul Optimall descarcă din palmtop facturile emise şi le transmite programului hMARFA. .încasare agent de la client: 586. Contabilizarea încasărilor efectuate de agenţi: .programul Optimall preia din hMARFA lista cu facturile neîncasate. precum şi cu stocul din maşină .soldul jurnalului unui agent reprezintă suma încasată şi încă nedepusă în casă.6. Chitanţele se înregistrează în PDA şi se transferă pe calculator în fişierul de transfer.aa .6.cu preluare vânzări de la casele de marcat Se execută la comandă personalizată.când se întoarce agentul la firmă. . Recomandăm familia de jurnale: MID Borderou incasari agenti. Tipurile de documente se instaleaza prin executarea fazei: Adăugare tipuri de documente noi: MID ICH si MID PINC 12. dezvoltat pe analitice pentru fiecare agent. Pentru înregistrarea tranzacţiilor folosiţi tipurile de documentele livrate în pachet. Depunerea sumelor încasate de agent în casă se înregistreaza prin contul 581.depunere sume încasate de agent în casă: 586.in maşină leagă palmtop-ul la imprimanta alimentată din mufa de brichetă şi listează factura .15.chitanţele încasate de agent se importă în jurnalul corespunzător al agentului şi se înregistrează cu tipul de document MID ICH. Încasarile agenţilor se înregistreaza pe contul 581. precum şi nomenclatorul de mărfuri cu preţurile actualizate la zi. Vânzare din maşină (VanSales): agentul vinde din mărfurile din maşină cantitatea comandată de client pe loc şi încasează facturile mai vechi . ex. MID02 Borderou incasari Agent 02 . La oricare din variantele de mai sus există şi varianta online.: MID01 Borderou incasari Agent 01.2. Pentru evidenţa sumelor încasate de agenţi recomandăm următoarea soluţie: .varianta hMARFI creează şi în hMARFA facturile.aa 4111.7 586. .7. hMARFI . . . care se va dezvolta cu jurnalul corespunzător al fiecărui agent de vânzări.ccc . .agentul înregistrează comenzile clienţilor direct în palmtop.pentru fiecare agent se declară câte un jurnal în Incasari/Plati.se înregistrează prin ICH în jurnalul MICL În formulele de mai sus analiticul "aa" reprezintă codul agentului. 5311 586. Conţinutul fişierului de transfer se importă în baza de date. Suma încasată va fi transferată în casă printr-un document de plată în jurnalul agentului (MID PINC) şi respectiv un document de încasare în jurnalul de casă (MICL IALT).7 .se înregistrează prin ICH în jurnalul MIDaa.6. când comanda/factura preluată la client ajunge imediat la firmă prin GPRS-ul palmtop-ului Organizarea evidenţei încasărilor efectuate de agenţi Agenţii pot încasa contravalorea facturilor de la clienţi.1.se înregistrează prin PINC în jurnalul MIDaa.Optimall încarcă palmtop-ul fiecărui agent cu lista corespunzătoare lui.

În formatul xls puteţi modifica opţiunile diagramei. a unor evidenţe de tip CRM (inclusiv observaţii textuale pe clienţi). filtru general de selectare a loturilor de ieşire care intră în selecţie. pe articole.catalog de preţ.situaţii manageriale hMARFE este o componentă care extrage şi prelucrează datele din hMARFA. hMARFE .vezi în documentația electronică În meniul din partea de jos a ecranului selectaţi pe rând foile de lucru: • Parametri: modul de selectare perioadă. Exemple: .vezi în documentația electronică . a unor oferte de preţuri personalizate. Presupune Excel 2000 sau mai mare.16. . • Vânzări: situaţie vânzări generate.17. pe agenţi. pe clienţi.18.opţiune extragere vânzări direct în Excel Extragere vânzări direct în Excel. pe rute. statistici. • Diagramă: diagramă corespunzătoare.vânzări/luni în USD .vezi în documentația electronică 12. Exemple: simplu .opţiune rapoarte suplimentare la situaţii manageriale Permite implementarea unor sisteme de rapoarte suplimentare solicitate de utilizator. Exemplu personalizat . 193 . hMARFE . afişare cantităţi vândute sau doar valoare livrare. Exemple: . • Firme: firmele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. • Articole: articolele care intră în selecţie sunt marcate cu x în coloana Filtru. hMARFE .).vezi în documentația electronică . rapoarte manageriale referitoare la vânzări şi achiziţii etc.opţiune export în Excel/OpenOffice la situaţii manageriale Cu ajutorul acestei opţiuni datele din hMARFA pot fi exportate în Excel pentru prelucrări ulterioare (audit.19.vezi în documentația electronică 12. Conţine sisteme de rapoarte constând din informaţii centralizate.listă vânzări .12. situaţii etc.ofertă de preţ. pe luni şi combinaţii.vezi în documentația electronică cu imagini . clienţi pe verticală şi articole pe orizontală sau invers.vezi în documentația electronică personalizat .situaţia vânzărilor într-o perioadă specificată. 12.similar pentru situaţiile la cumpărări.vânzări/cantităţi . transmitere circulare prin e-mail etc. Exemplu: . hMARFE .vezi în documentația electronică . pe articole şi pe clienţi: Exemplu în format: htm sau xls .