GeLLU Neunn

Ilustra;ii de
/^
/riu Do4r ra

CuvAnt-inainte de
Dan Stanot,

ffi)
agT6UR
 I
,.-/ n nu ptiu care tar5,
in nu gtiu ce orag
gi-n care ulicioari,
triia un biiefaq.

Dar nu un oarecare
nevolnic Ai sfios,
ci unul ca o floare
gtozav de aritos:

avea o neagri chici

qi patru dinfi de lapte
gi-un nas cAt o mirgici
gi ani avea vreo gapte,

43
in plus, mai era qi
fAfnos, cAteodatS, I
o1& t,1T*&1'+
pi-atunci, rArmea si bati
doi-trei copii pez|

$tia perfect si scrie

uimindu-i pe bliefi:
ficea caligrafie
pe garduri, pe perefi,

scria pe orice vrei

gi isc5lea: MATEI. :"/.,
.=
I .
.+, .. l,r, :*+
1, t]'
\
"1-i o'

t:. ,ri i:
lr .i:'
5] i"i"":
!J.- dr_
b-f h
,. t
an:'(li'

44'
 AI
4,i,'l= i

a
7,
'-L -'

ti}.
a'

,::::5,::'.':
 c-/a

Plrinfii il iubeau foarte.mult; lui Matei i se didea cea mai

gustoasi mAncare, i se cumpirau prdjituri qi jucirii, Matei
mergea la circ,
la cinema,
la teatru de pdpugi,
avea haine frumoase,
beretS,
minge,
traforaj,
minugi,
avea gi bicicleti cu trei roate,
intr-un cuvAnt,
avea
de toate...

$i-ar mai fi ceva

de pus la socoteali:
biiatul mai avea,
ca zestre personal5,
vreo paptezeci de bile,
trei codirigti de bici,
o marci din Antile
gi optzeci de argici...

46
 c-/a
dideaceamai
Cu toate astea, Matei era vegnic supirat;
iucirii, Matei
gedea mereu pe gAnduri,
ursuz gi incruntat...

$i qtili din ce pricini?

Pirinfii lui spuneau
ci n-ar fi el de vin5,
.i v
ca e nascut sa alDa
o fire visitoare
qi civa fi poet...

Til#}

De fapt, el suferea
ci nu era mai mare,
ci prea cregtea incet...

Misura omeneasci
nu-l mullumea defel:
ar fi dorit si creasci
inalt, cAt un castel,

17
1
a
11{.

'l:4
'1
a

t
ti
,..,r'' 1t1:...€
,._ 4r:.,
 ar fi dorit s5-ntreaci
pe oricine i-ar place...
Dar ce putea si facS?
Era mirunt, gi pace!

Nici vorb5, e frumos si cregti inalt gi drept. Asta

poate oricine si-gi doreasci.
Dar si vedem acum de ce voia Matei si creasci?

intAi gi-ntdi, si aibi pasul mare, ca si umble mai

pufin;
intAi gi-al doilea, si fie mai grozav ca tofi atlefii;
al do.ilea, s-ajungi, peste gard, in viqin, la vecin;