a iiolcscrl av.

ilia I'acc insl cu un alt icl

de cXl5tor, neasimdnat supcrior...
unul care nu su spcrie, qi lru sc uirrre
nu se strivcEtc do m5r.e(ia podoabclor.
;tc,
INICU
Apusului... ci ciutd sI clcscopcr"c in oric:c ?rrl-tr[iriiii.c
a vieqii europ{rne munca st[ruitoarc, girrdrrl cunrirrlt.
simfirea frumoas[, de la carc au plccirt, qi, r,tlatii OLESCU
cc.le-a af1at, mustr-d pc ai sli qi.i in<lcantnl, pr in flli!l f.{rltllt 4 r At atr ftut I r ti I I
acele ?nf'runtlri aspre, ca si prrn statrrri prii-irrtcltr,
pline rl'; bundvoinf[, sd s,: sr-.rrturc din t()t()pc:ilai...
q1".. i,v?nd scoprrl hinclui rtlrqlcsc.inain(,-.u
If,
1rgII jlr;r.
curdliti ;.rLrurn de ccaia pr.cjudoc5[ilor. r,ii .lc:r qilni
;i neamului lor ce,.:a ce cjc nrult au, prirr Innlr.rn(.ir,
simpli 1l ia indernina cr icui, a rrLrrrcii. Liiriic
qi ncimurilc celcl:il[c.

N" I{}R.CA

t!
,*
5

t (
PAGIl{I ALE5F
LITERATURA ROMAN/T
llel;t f t;rr
i9600 t 400 't l0{X)il lei B, gf;
Illt f tAilff tA ltuM^Nn
i

\ IL( l(lA Cont r15 | 060 I 26 BtlR Filiala Sccror I, []'r,;Liiclti

fost transcris5, prin coniecturl, coroand, dar artl citat-o in noti;
la fel pdni ya.)
Titlurile capitolelor urmeazi ordinea indicati de tabla de
naterii de la finele ediliei originale, mai analitic[ decit <<cu-
prinsub> ce s-af putea alc5tui dupl titlurile din text. Pentru a
evita orice con{uzie, titlurile imprumutate din tabla de materii
au fost inchise intre paranteze unghiulare < >. Alte citeva titluri,
pe care le-a formulat editorul (ca gi orice intregire de prescut-
tare sau orice adaus necesar), au fost inchise intre paranteze
drepte [ ]. Notele lui Dinicu Golescu despre Lux, Ailvagen gi
vapor, fiinrJ menlionate in tabla de materii a ediliei originale ca
nigte capitole, au fost inserate in text. insemnare a cll5toriii ce am flcut eu, Constandin Golescu.
Al[turi de notele explicative ale autorului (dupa care, intre coprinzdtoare de cite ora$e am vrzut, gi intr-insele orice vrednic
parantezele rotunde, am flcut menfiunea: nota lui Dinicu Go- de insemnare, cul' gi prin sate, sau pre drurnuri, orice deosibit
-lescu),
am dat, in subsolul paginilor, pentru a inlesni urm5rirea lucru am v6ntt.
textului, o seam[ de note lexicale 9i critice. Pentru cuvintele Aqijderea qi deosibirea neamurilor gi a seminXturilor, cum gi
neintilnite in diclionare, editorul a fost nevoit s[ formuleze el, apele, gi pogtele, gi orice obicei gi faptl bund arn vdzut, spre fo_
pe baza analizei textului gi a compar5rilor cu alte texte vechi, losul naliii mele am insemnat, arltind gi urmbriie cele rele ce
tit"uu glose, pe care, bineinleles, nu le considerd a fi decit glose cunosc cI sd urma in patria noastrl, carele nelipsind, hotlrit,
ipotetice. un indice de nume geografice, anexat textului, incear- nici noi cinste, nici norodul fericire, nu putem dobindi.
cd sI adaoge insemndrii...'lui Dinicu Golescu un instrument de
Iucru potrivit qi, in m[sura in care materialul a ingdduit, un fel
de erat[, in care au fost indreptate rmrlte greEeli de toponimie
din textul original. Gp
 cnrnA ctlroR

De este slobod' aceluia ce umblind prin casele altora si vazd

gi s[ gindeascl la a sa, slobod au fost gi mie, in toatl cllltoriia
ce sX coprinde intru aceastl clrticic[, sI gindesc nu la casa, ci la
patria mea, la care cine nu gindegte, nici face pentru dinsa orice
bine, poate n-are nici cas6, qi de are, o lasi.
$i de este sddit5' firegte in om pohta a avea orce lucru bun
vede Ia altu, - gi fbr' de aJ hrlpi de la acela, sI sI sileascl, de
nu il are, s6-l ciqtige, iar de il are rdu, sd-l prefacl in bun, - nu
poate nimeni, drept judecind, sI md dojeneasc[, cbci, in toate
pasurile' mele, nu am putut, dup5 orce vedere sX nu im intorc
cltre dinsa ochii minlii.
Pre aceste vederi, gi gindirile ce im a!i!a in suflet intimpina-
rea lor, am socotit ca prin tipar s[ le comunesc doriiilor miei
compatrioli, imboldit spre aceasta mai mult de rugine; clci in bi-
bliothicile ce am vdzut, poate cinevaq si incarce carl de cil-fi co-
prinzltoare de cilltorii fbcute de evropei, nu numai prin India qi
prin China, gi prin alte ![ri 9i ostroave., mai depXrtate qi mai pu-
lin cunoscute, ci incl gi prin llrile cele mai apropiete. Iar la noi
nu s-au v[zut o acest f'eli de car1e, nici de aceia carii au putut sI
scrie gi mai multe qi mai bine.
iniienat de curxrgtinla micgoririi' mele in gtiinle qi ascultIriiu
intru inv[1[turi, nu ag fi indrlznit niciodatl sd apuc-condeiul'

1 Slobod= ingiduit, permis.

2 in textul de bazd: srliti..
3 in toate pasurile= ia tot pasul; intotdeauna.
4 Ostrov = insuli; (aici probabil gi) continent
5 Mic gorire = modestie; rn[rginire.
6 A scu ltare = inlelegere.
 loace spre fokrsul luminii', pc<loabi gi bunelor orinduieli a pa-
f-nor.u- puteam, ochi avind, sX nu vlz, vyazind,si nu iau amin- triii noastre,vremea este a ne degtepta, ca nigte bune gazcle care,
I tc, luind aminte, sd nu aseamin, asemlnind, sI nu judec binele c?nd es din casele lor, adunl pe seama lor gi a casnicilor lor; aga
se nu pohtesc a-l f-ace arXtat ccmpatrioJilor miei? $i cum pu-
[_Si qi noi. adunind binele, care din citiri de c5rli bune rii folositoare,
tearn sd nu insdmnez ce,le vdzute. daca in toat5 cllitoria, gi in
care din c5lXtorii, care clin intilniri gi adunlri cu oameni din nea-
privirea lucrurilor celea rnai vrednice de v5zut, intovXr[git de
muri luminate, si-l imp[rtXgim compatrio]ilor no;tri, qi s5-l s5.-
mulli oameni dintr-alte nearnuri, ii vedeam pre toli insemnind qi
dim ?n plmintui nostru, spre rodire inmuliit5, ca sI ciqtiglm qi
culegind trinele ca s[-i facl cunoscut ceior de un neam cu ei?
noi, de la urrn5torii'nogtri, rnul{umirile ce le aud mo;ii gi str5-
Binele l-au invilat oamenii intii unii de la at{ii, neamurile,
mogii, citi, sau de la sine au aflat, sau de la allii au luat gi ne-au
mai pre urrni, unul de Ia altul, precum vedem in istorii, cI eli-
lisat vreun bine.
nii, prin cllltorii la trghipet, au tras de acolo lumin6ririle qtiin- o
Cd.ci iatX, fericirn' pre izvoditorii cfu1ii' rominesti, plrintele
{iior, multe din meqteguguri, gi romanilor, strimoqilor nogtri, Chiril, in al gaptelea veac gi ?ntemeiate in Valahia de v[oie]v[oj-
inmullite le-au comunicat. Iar acegtia in toatd Evropa cea Iu-
d[u1] Vlad Dracula [1a) 1439, dupX sinodul de la Florentia, pre
minat[ le-au revlrsat, gi aceasta, din zi in zi sporindu-le, insutit
aducltoriul tipografiii, Matei Basaraba v[oie]v[o]d; pre agdz5;to-
roditoare le-au flcut. $i ig f'ericegte noroadele prin comunicalia
rii de gcoale, Nicolae v[oie]v[o]d Mavrocordat gi Constandin
binelui adunat din cIl[toriile ce f-ac neamurile. unile prin [Irile
v[oie]v[o]d Mavrocordat, carele au alcXtuit qcoale: elineasc5,
altora, qi publicarisindu-le prin c[4i.
italieneasch, turceasc[, sloveneasci gi romineasc[, gi pre cei in-
Plin[ este Evropa, precum de altele, aqa gi de asemenea cI4i.
t?i tllm5citori ai Evangheliii gi Bibrtii, iar Matei Basaraba, in a-
Nici un unghi, cel mai neb6gat in seam5, de pXmint, nici o !ar6,
nul 1654, gi pre ziditorii gi zXstrltoriiu cle spitaluri, spltarul'Mi-
nici un orag, nici un sat nu este necunoscut la nici un evropeu,
hai Cantacozino, qi pre intiiul izvoditor al grlmdticii, Ioan V[-
ajunge s5 i;tie citi. Iar noi, ca s5. ne cunoa$tern tara bine, trebuie
clrescu, gi intiiul aducltor al slminlii porumbului, iar Constan-
sd cigtigdrn aceastl cunogtinlX din citirea a vreunii cdrli scrisi
din Mavrocordat; gi pre alli incep5tori qi sdditori de orce bine, Ei
de evropeu. Mullime de istorii ale JIrii Rominegti sI aflI in
iubitori de om, gi folositori de obgte, care cu cit de pu{ini sint la
Evropa, scrise in limbele ei, gi in limba romineasci, dar tot de
numXr, cu atit gi lauda lor este mai mare, gi vina noastri, - a ur-
streini, iar de vreun pimintean al acegtii [Xri fhcuti, nu sl pome-
m5toriior in neam, gi neurmdtorilor in fapte, - este mai neertatd
neqte. Acum dar, cind gi domnia este incredinlat5 pe miini de
gi netdglduitX.
otcirnruitor gi domn pdmintean, mlriia-sa Grigorie v[oie]v[o]d
Ghica, cind gi qcoale nafionale s-au aqXzat', cind gi filosofia in
limba romineascS. a vorbi acuma intii s-au inceput, prin pirin-
tele ieromonahul Efrosin Poteca, profesorul filosofiii, ale ciruia
osirdii'ne dau foarte bune nddejdi, cind mulli clin nobila tineri- I Lumind = ctrlturd; civilizn(ie.
me a patriii noastre, dupX ce g-au sivirqit cursul invllXturilor in 2 Urmdtor=armat.
Evropa cea luminatd, in patrie s-au intors, prin care putem si 3 A ferici= aproslEvi.
dobindim gi multe tilmlciri de cI4i in limba nalional5, $i mij_ 4 Izvoditor= creatur, autor. ,r textul de bazd-.izvoditirii.
5 Carte= scierc.
6 Zdstrdlrr = inzestrdtor.
1 A se ageza = a se intemeia, a se infiinfa. 7 Spitar= (in orindnirea teudali din fara Ronrineasci) inalt demnitar al curlii
domnegti, care avea, la inceput, sarcina de a purta la festiviti[i spata
2 Osirdie= strdduinll: sirguinlE.
dornneascd, iar rnai tirziu indeplinea slujba de Eef aI almatei qi al poli{ei.
1t) l1

<SPitalu ri>
Cea de al doilea parte, ce arn ziscI este ilentru ?ngrijirea sI-
nxt[gii oroqanilor, esie mu{imea spitalurilof, ce au cu deosebit5.
stare cle o{n r poale rxminea
mxrime gi cur[ixnie, incit fieqcare
mullumit. Din care:
1 Spitalul cel obqtesc;
2 Spitalul slracilor;
3 Spitaiui cel ce este spre a inviia pe cei dupl piirere morli;
4 Spitalul Mln[stirii C6lug[riflor Elizavetine;
5 Iar Spitalul ob;tesc;
6 Spitalul M[nistirii ]rrlfii cie Mil[;
7 Spitalul pentru Preolii rnireni;
8 SpitalLrl pentru aceia ce au lrolle neiecuite;
9 Sprtaltrl Pentru ovrci;
10 Spitalul pentru robi;
11 Spiialul al acelor ilruieri cars sint silite de a na$te lEr' de a
le gti nimenea gi fbr' de a le cunoa$te. oricare, de orice stare,
cind igi cunoa$te ceasul, sau zioa sau noaptiia' mergind la poa;1d
qi trflgi'nd un clopofel, intr-acel minut o 5i priimesc, dindu-i oda-
ie cu toate cele trebuincioase, qi slujnicx, qi, ia 'rrcrne, dohtor,
moag5, doh.torii gi hranx in citl vreme sI va atla aciia. Iji pentru
toate acestea are si dea pe Ic'>atd Ziaa 90 creilari, 5i o scl'isoare
pecelluita in mina celui inlii ingrijitor, unde sx scrje care ii sint
p[rin{ii sau ce]e rnai de aproape rude, ca cind, din nettorocire, i
s5, va ?rrtirnpla din lacere s[ i sd pricinuiasc[ moarts, sI ritie la
cine si arate pierclerea ei. Iar neintirnplinciu-sli aceastl neno.r0-
cire, i; ia innapoi acea carte pece[uit5, qi merge cu copiiil unde
va voi. Iar care va polli sI-gi lase copilul acolo, lasi gi 40 de fi-
urini in hirrie, qi clintr-aceEti baniil hr[nesc, ?] ?mbrac[ 9i il ?n-
vap carte , clin care mulli pot e\i Olmeni rnari, dup[ a lor vreilni-
cie ;i noroc, cf,ci toa16 ?nviiidtura cea bunl li si d[' $i acestea
iSi.a:e tlt Jtti = catcltcrde l;r;cialJr.
5{}
inuieri pot a intr;r ou mascl la obraz, qi de cite ori ie vizitarisc$te
ilohtorul sau moa;a, iar poate li cu masc5, cu toate cl nu estc
rrici o trebuint[, cXci nici impiiratu] nu sX va invrednici sI a1.le
rle ei un ce, fiind juragi gi incerca{i z. $i aceasta facere cie bine
'
trste tol a lui Iosiv al doilea, carele au judecat cI va il nmre
rrXcat de a nu scipa din moarte pe acei prunci ce pe tot anul pot
ii hotlr?li morlii, din pricina fricii sau a ruqinii maicilor 1or, al
t:iirora p}cat are a-l judeca dumnezeirea, culn gi chiar plcatul al
.rcelui otc?nnuitor, clruia, fiindu-i prin putin[I cu acest mijloc
sii scipe din pierzanie pe acei prunci, qi nu va voi.
i2 Spitalul nebunilor, pe c,arii n-am avut noroc s[-i vyaz, cdci
:ru mi-au riat voie dohtorul, cer?ndu-m destuli ertlciune, prici-
lruind. ci sint imbrdcat cu haine lurcegti, gi, cum mb vor vedea,
irili sI vor turbura atit, incit spitalul sI va amesteca4. pentru
,.:are, adevlrat, nri-au p[rut fbarte r[u, dar nu cici mr i-am vdzut,
ci der ciudX: pentru ce nurnai nebunii s[ nu poatX suferi de a
,rcdea tnrc, iar cei in{elepli qi Iurninate neamuri in inv5ldturi qi
in cuno5tinla drepti{ilor omenirii ?g pun trupurile innaintea
g lcanlelor greceqti, ca intii ei sX le popreascS?l s
i ,furat = legat prin jurlmint.
I lncercal = vcrific:.1t.
i 4 prid;tui= apretexta. anrotiva.
| .l st',t,ttr.,icCn -- J se (lez(\rlailiza.
; r\rci. ca gi in altd parte in <Insc'rnareau sa tle cilEkrrie, Dinior-r Golescu,
liciiid o ironici aluzie la sprijinul acordat Trnperiului otorn,ur de <cei in!e,
Iepti qi hrminatr neanuri in invi4ituri gi in cunogtil'ia tlreptrlilor onienirii>
i' reprirnarea rdscoaleior naliontrle grecegti din 1921 igi <rrxrlea:i>>
l.rozitia
:;a ;oiiti.c)l. arrl.iotonranir, piogresistii, - in problertla dreptului naliona]iti-
{i krr la ildc,periden{X-
5l

<$coale>
kir cea de al ireilea ingrijire spre fblosul lurninii sint mulJi-
nrea qcoalelor. din care:
1 $coala ce ari pentru inv6lXtura bunelor vietuiri a- copiikrr;
2 $coala pentru surzi qi rnuli, pe care ?i inva{X cele trebuin-
cioase asupra datoriii legii, cunr gi lirntra nunl[easci gi socoteaia,
unde ii hr[nesc qi ii imbrac;i;
3 $coal[ pentru copiii cei orbi;
4 $coalX pentru invllltura a bunii cregteri;
5 $coalX unde sX inva{X tot cursul invXllturii preerleqli gi
c[IugireEti;
6 $coalele cele mari qi obgtegti;
7 $coalI unde s[ invalX negu]irtoriia gi iconomiia;
8 $coala impdrXtesii Mariii Tereziii, unde invi:trI fiii nohleiii,
intii iubirea de omenire'; ai doilea, ?nv5{dtura filosoficeascd gi
politiceascS; al treilea, limbile cele mai trebuincioase gi, al pa-
trllea, cum sI cade un fiu cle bun nearrt s:i qtie sI incalecc hine,
s[ poarto arma qi sX joace;
9 Academia pentru inv[ldtura dohtorilor, a itnpirratului losif
al il i-lcal:
1C $ccall pcntru invdii{ura f'etelor, undo invati [egea', soco-
teai5, istoriia fireascd,,, gheografia, lin-..ba nemleascX Ei tran[o-
zascl, qi toate lucrurile cite s?nt trebuinr--ioase unii iiinr':i;
1i $coal6 pentru {'etele ce au plrinti ofilieri scipXtali ';
12 $coal5 pentlu f'etele cele de mai tnare noatn, care, dupd cc
inva{I cclelantc trebuincioase, invat[ aciia limtri qi iocuri';
| {ubirca d* onrcnire nu indicX aici, cum ar puiea sI parii, o disciplinX.
tiopiu, ci caracterul siudiilor: <ttmanioare>> sau (rllallistice>.
2 Lege=religie.
3 Istctriia Jireasci = stiiniclc rraturii.
4 {}liiieri sciptih{i: ofi[eri sc6rqi rliri cailrcie a,;i-ivo ale arnr:.tei.
-\,f c'= dans- colegrai-ie.
L t
52
i3 $coall pentru l"oatc {e,telc oroganilor, unde invalX cele trc-
Irrr incioase invf,tlturi;
trzt $coal5 unde si ?nva{[ cum sX s[ tlrniduiasc[ boalele
'il('l'ir.
l5 Casa qtiin{ii pent.ru aceia care sI nasc, mor qi sE insoarX,
l5 insolire iconomiceascl, un<le sI string cei de rnai mare
sI so-
,','anL, qi aceia care au mogii sau orice alt chip de venit, qi
, ltcsc pcntru orice lucm fbiositor, cum pentru iconomie, pexitru
,it'prifiarea de lux qi inrnullirea veniturilor nroqiilor.
<Guv?ntdri deosebite>
tnt-acest cuvint - lux - s5. coprind toate f'eliurimile de chel-
t,rii:[i. ceie de prisos, curn gi ctre]tuiala cea nlai mare decit veni-
rru'i le. Apoi urneazi Ei potla, nu numai de a face orice vede la
rllrrl, ci Ei mai scump, nem.aisocotind de i sd cuvine sau nu, gi
'i, :ire venit pe cit are acela pe care el va s5-l intreaci cu po-
,l, rrrha. Din care pricinX, iat5, sfu'5ciia gi si?ngerea de familii ne-au
,;ilcat, in l'rula gurii iumii:nr clzut, qi condeie streine ne-au zu-
,'r;1y!1 r. Ce ne vcrrn lolosi cind noi inl-re noi vom voi s[ le
linern
i.rr:urrSi;r, qi rrcr:n cre,.le cd nu sint qtiute, in vreme ce toate nea-
rrrLil€ ie cetcsc, fiind scrise de aceia ce ne pismuiesc? Mai Lrine
..i le cunoagtern, s5. le m5rlurisirn, ca prin stragnicS. hotlrire sX
rr' f11d1sp1[m, depiirtind aceste f,ocuri gi pirjoalez din patria
ri,,irstire, cici luxul;i luarea cea flr' de dreptate ne-au stins din
1 ri;r p5rnint.ului, rXdicindu-ne din toatl lumea cea mai putinl
, ,,istrc ce poatc arrea orice nalie.
\ /ilgt';vi= a clascnc.
,,t.uriEi pirjoale = Uageie
53
sint foarte muncitori qi hotdrili de a sXvir;i loate luclurile cu
temei gi cu orinduial[. C[ci ii va veclca adnd numai cu doi cai,
dar fbarte mari qi fiumoqi; aritura lb;rte dreapti, 5i simlndtura
linee pe urma plugului; plugul tot de f ier, pinl qi roateie nu au
nici bucilicd ,Je lemn. $i vXzindu-i cineva$ curn sint de bine ;1i
curat imbricali la vremL'a rnuncii, iariq ?i hotdraEte cI sint
I'erici{i, avind cel rnai prost qi leneq birnic toate cite sI cuvine sI
aibl o bun[ gazciX r, itnbrlcat curat 9i el, qi nevasta gi copiii.
Picior go| peste putin![ este de a vedea, mlcar aibX gi 10 copii;
to{i cu cizme in picioare trebuie sX fie. Iar aceia care sint mai
degtepta{i, nelenegi;i vrednici, au gi stare de avere bunI. Cum
starea unui clrbunar, llcuitor la Baden, pe care sint silit s[-i fac
descrierea, ca s[ afle fie;cine ce va sX zicX un cirbunar ce
l[cuieqte intru un loc unde priivilile ajutl pe fieqce om dc a I'acc
stare, fie nurnai vrednic.
<Cuvintdri deosebite>
Un dohtor neam!, cunoscut mie, a.llindu-si la Baden cu g6dc'
rea, in casa acestui c1rbunar, dupX vreo citeva zile l-au pohtit la
gr[dina lui, ce au avut departe ca jumltate de ceas; unde, mer'
gind, au gXsit o grXdinil[ f"rumoasl, o casl de zid cu vreo 5-6
od[i jos, cum;i deasupra lor, qi o moarh, care trebuie sX fi fIc
su vreo citeva mii fiurini. Apoi 9i ospitinu-I, qi vXzind, bez
carea. tacirnul mesii, nu ca de cbrbunar, ci ca de ull om cu a
re, au fost silit s[-l intrebe cd: numai fbcincl chrbuni qi vinzi
in Viena ai flcut aceast5 stare? Ei i-au rispuns cX aqa' gi cI
tru ce s[ mirX, c[ci un om, muncind 40 de ani (tiind el de 65)
pl5.tind imp[ratului cu crinduiald" adecl nu rnai rnult dupd cit
cuvine dup[ averea lui, intru ati{ea ani muncind, curn sX nu
1 Gazt]d = liuan instiirit, bogat
82
:,lare'i $i c[ puline zile sint de cind au nurnlrat 20.000 liurini,
spre cumpXrarca unui acaret, pentrrr fiiul siu cel mare.
Vede[i, liatrilorl fericirea oamenilor celor progti, aceqtea mX
rilcsc si arlt pricinile pentru c:are birnicul f[rii Ronrinegti, carc
l;1r:uiagte intr-acel bogat qi l'rumos pXmint, este intr-o sirdcie gi
rrrtru o ticllogie atit de mare, incit un slrein este peste putinll sI
r ttltziL aceastl proastX'"Stard-:
$i cX pentru banii de bir s-au urrnat
., pedeps€.'ia sd dea ceia cenu [re'qi at?1i,ci!i nu poate agonisi.;
( )i si cutremurd mintea
onrului, cind i;; va aduce,aminte cI fEp-1
lur:r dumnezeirii, omenirea, fia{ii noglrii, au fost c?te 10 agter-
rrrrli pe piun?nt, cu ochii in soare, qi o bimi mare gi grea pusl pe
1'rrlocile lor, ca rnugcindu-i mugtele gi 1in1arii, nici sI poatl a sl
l, r i. Aceasta de nu s-nu urmat de nimenoa. irnpungl-rni pre mi-
r( cugetul, c5ci scriu o minciunl; iar de au sivirgit-o un romin
rtrii lia{ii lui rornini. nurnai ca si sI intoarcl cu bani mu{i
.trrngi, arXtindu-si cu slujb5' c5.tre stXpinitor, acela, citind gi
r,iirt:indu-qi anrinte, impungX-l pe el cugetul, Ei de acum
rriri;rinte plrlsasci-s5 cle acelea urmlri; cXci concleile nu vor mai
lr u:icate, si asemenea urrniri nu vor mai fl cunLrscute numai
,lrrlrorrnicilor qi suferite de pitimagi, ci condeiul va da in velea-
',rl obgtii atit unn5rile cele spre folosul neamului, cit gi cele
1,r,'prdpiCenia lui.
\l[i croglini, tot pentru dare de bani, au fost spinzurali cu
, ri'rr in jos, gi allii, iarXg, inchiqi in coqare de vite, unde le-au
lrt lunt, gi alte multe asernenea pedepsi. Pe care cine va voi sI
'll, v1s:111e4 intru care s-au urmat, gi obrazile: care au avut a$a
,rrrrlr;i bunLvoinfX spre siujbe gi bun cuget, cerceleze slujbaqii de
; ' 1, ()lt, pe care vLlr avea tem€re de Dumnezeu.
F 1,,\, cstc nedrcpte unnlri qi neponenite peste tot pdmintul i-au
| 1rr: ticilogii l5cuitori intru aEa stare, incit intrind cinevag
r, t ic locuri. unde s5. nulnesc sate, nu va veclea nici bisericX,
I'rr
f ,, , , ;rsi, nici gard irnprejurul casii, nici car, nici bou, nici vac5,
, t /ul tlt: bazd: 2O.OOO de mii tiurini.
\ .r.)ta cu slujbd (cittre cineva) : a se arita zelos, devotat.
' i pcrsoanl (din rir<lul clasei feudale).
ri3
f,",

cu ciini.Cici gtiia cd, prinzindu-i, nu mai este altX vorbl decit

nici oaie, nici pasire, nici pltul cu simlnlturile omului pentru
cerere de bani, gi ei, neavind bani, vor lua girbaciuri pe spinare.
hrzrna familiii iui, Ei, in scurt, nimicd; ci nutnai niqte odxi in
Nu crez ci cel niai r5u tiran st[pinitor, - vlzind chiar cu ochii
pimint, ce le zic. bordeie" unde intrind cinevag, llu are a vcdea
lui pe aceast[ fXpturX dumnezeiascX, pe acesl deopotrivl cu el
alt decit o gauri numai in plmint, incit poate incapea cu nevasta
or,r, fugind pe munli gi prin plduri, cu picioarile goale pind in
gi cu copiii imprejurtll vetrii, 9i un coq de nuiele scos afari din
genunclie gi cu miinile pin[ in cot negre gi pirlite, gi haina care
fala p[mintului gi lipit cu baleg[. $i' cl
o au pe ei, - nurnai din buc[lele, ia1 copiii * de tot despoeaii, -
gaurX, prin care trebuie el sd
it un trimis nu crez cX nu i s[ va muia inima, cit de sdlbatic Ai rlu va fi, qi va
rrrai cere bani de la o aga stare de oameni. Ci pricina este clci
. $i el neavind s[ dea, ori o s[-i batl, ori o
rlomnii qi noi boierii nu-i vedem pe aceqtea niciodatl, ci ii vld
sX-l lege qi o si-l clucX s[-l vinzX, pentru un an, doi, gi mai
rrumai aceia care merg s[-i siluiascl, sI-i pedepseasci gi s[
multri, sau la un boierenag, sau la un arendag, sau la oricine s[ va
irrrplineasc[, catre au suflete otri.vite gi f6r[ nici o cunoqtinlI de
g[si, ca el s6-i slujeasci acei ani, qi banii ce s5 dau peni-ru slujbL
tl.rroriile cXtre omenire. t
acelor ami, s[ si ia pentru birul iui. (iar[5 zic c[, adevl'ral., mi' jle acest feli de ur#tri*;tea stlpinirile spre inrplinirea rI-
lostivul Dumnezeu este lbarte rXbd[torl) Ce era cjator
lrirlilurilor (acest feli de nurniri obicinuesc, cind vor sI slringX
flpturi dumnezeaiscb s[ gi robeascl ca si dea qi ce nu ar rlin tarl liani f6r' de nici o dreptate); cXci mai nainte trimit pe
domnului?
,rltii, care, - preflcindu-se cX sint trimiqi pentru dreptate, adecl
$i apoi, intrind cinevag intru acele b<lrdeie ale lor,
pesl'e
r ,r sI" cerceteze pe ispravnici, samegi n, zapcli, de au urmat drept
tin![ era de a gisi pe trupurile 1or, gi in casl- lucnt de zece l;r irnplinirile d[jdiilor., - string de pe la llcuitori rS.vasele, zap-
clci gi cildarea cu care o s1-gi facX mbrnilliga nu o are {ieqci
, :ikrr, de doao-trei daturin de trani. Apoi, peste o lunl de zile, sI
ci sint 5-6 tovar[g pe una. $i cind aceqtea, din norocire, pri
trirrrste mumbaqirul dupii rlmiEiluri, care implinesc tot acei
de veste cind vinea in satul lor zapciir', po[1]covincu', cipitanu
lr;rrri, ce au da"t li.cuitorii o dat[. $i profesori de asemenea
mumbaqirn ispr[vnicesc, mumbaqir domnesc, iugea ati" ei, cit
rrrvir{5.turi sint aceia care in pulini ani au cumpS"rat mogii, au
muierile lor, gi copiii care putea fugi, prin piduri 9i pe
/r(lit palaturi, fir' de a rnogteni avuiii plrintegti, qi fEr' de a fi
intocmai ca dobitoacele cele silbatice, cind le gonesc
' ilrioscute neguJltcriile
prin care au putut cigtiga doao-trei
rrriioitfte. $i carele din compatrioli, cunoscind numai pre cei
L zapciu = cirmuitor al unei pl[!i (in vectrea organizare adniinistrativ[ a J rfr';f)fo bIlF lecLlitrlri, care au oareqce stare, va zice ci nu am
R-oniiftegti - subdiviziune a unui jucte!), subordonat ispravriicului, insdrci I'rrni gtiinll a !5rii. aceluia ii voi rXspunde cX nu ne face cinste
cu stfnge.rea biruriior cirtre isprlvnicie.
2 Poleovnic= eolonei, comandant al unei uniti[i (polc) de dorobanti -
corp
o;tire care, in veche organizare a firii
Romineqti (secoiul al XVIII pi
\ r/1c-{ = func{ionar adrninistiativ care, in veciiea organizare fiscalX a Jlrii
iurnitate a secolului at XJX-Lea) ajuta, cu giibaclul, la iticasarea bi l.,rrrriue$t.i (secolul al XVilllea qi inceputul secolului al XIXJea) inde-
cltre stlpinii feudali gi cltre nai n:arele 1or. domnitorul
r,lrrrc,a funclia de corrtabii, casier qi slring[tor de biruri pe ling[ o isprdv-
3 Cdpitan = cornandant de dorobanti' rIt( 1(].
4 iutnbagir = slujbaq inslrcitiat cu iilca'sarea birr-iriioi- Tagma mumbaqi ' ;'.irLlic= irnpozit, dare, bir.
se irrpdrlea in rioui cal.egorii., dupX destinalia birurilor pe care le
i /..r ,/.) = chitanll, adeverin!5.
mumba1iri is;trdvnice,6ti (stfngeau birurile cltte isprivnicie) gi 'rt
birurile c[tre donu tie)"
\ ; ttttt'ii.= dare, ratl (de impozit)
do m n e ; li {.stringeau

B4 'i5