TESAURU

DE

M ONUM ENTE IS T O R IC E
f>

TESAURU
DE

PEN TRU

ROMANIA
A TÁTI DIA VECHII T TIPĂRITE CÂTE SI MANUSCRIPTE

CEA M A I M A R E P A R T E S T R Ă IN E

ADUNATE PUBLICATE CU PRETAIT UNI SI. NOTE ILLUSTRAIT:

DE

A. P A P IU IL A R IA N U

TOMIT I

■---— •—oOO^OO«----------

B U O U \i B S O I

l’IPOGKAFIA NATIONALE A LUI STEFANU liASSlDKSCC

186 2
B C U C lu j - N a p o c a
 LEPTORELUÏ SALUTE

Străbunii noştri totdeauna se distinseră prin fapte mar! si strălucite, spre

a ne lăsă de ereditate o patriă Română. Se vede insă «ma! multă a le fi stătu
la inimă a face decâtü a scrie». Impregiurârile timpuriloră âucă erà prèpuçinii
favoritórie literaturei istorice. Asià se intëmplâ de istoria ndstră, cea scrisă, se
mărginesce pêiv astădî la câteva Cronice destulă de serace. Cât! eroi si câte
fapte demne de memoria posteritate! sunt date uitare!, «carent quia vate sa cro»!
altele sunt însemnate de străini, după interesele si vederile lorii; multe, si cinară
cele ma! importante, sunt acoperite Ancă de pulberea biblioteceloră, si invëlite
intru intunereculű archivelorű.
Istoria, in intielesă adevărată, lipsesce âncă Româniloră. Lipsesce naţiune!
nóstre cartea vietieî ce petrecu in cursulă seculiloră, cartea la ală cărei studiu
să se lumineze mintea legislatoreluï si a politicului, la ale cărei csemple să se
inaltie inima cetătianulu! spre a imită faptele mărite ale străbuniloră si a in-
cungiură scăderile loră, spre a ferici astfeliü presintele, si a pregăti si asigură
viitoriulă.
Une! naţiuni, mare la numërü ca a nóstrá, asemine carte, fără periclu, nu
póte să-î lipséscâ îndelungă. O naţiune ce nu-sî cunósce istoria, se asemănă
fiintieloră lipsite de memoria celoră trecute: ea nu cunósce legătura log ică si
necesariă intre trecutulă, presintele, si viitoriulă seă: ea nu se cunósce pre sine
insăsî : nu scie de unde si cumă resultâ starea de façià in care se află, nici
si—o póte îndreptă : nu-sï póte indivinà cea víitóriá nie! a o prepară ; ci órbecá
fără indreptarifi, si rátécesce in tóté pârtile pên’ ce in urmă cade in cursa i -
nimiculuî.
Si cu tóté acestea, astădî, o istoriă română nici celă mai mare ingeniă nu
ni o ar putè infâçisià.
VI

Causa este simplă si evidinte: spre a putè scrie istoria Rom anilor«, s’ ar
cere înainte de tóté deplina cunoscintiă a elementelorü din care să se compună
acea istoria. Aceste elemente sunt f a p t e l e i s t o r i c e . Intru adeverii, fără a
cunósce faptele nici pre jumetate, curau ve! judeca asupra lorü, ciram vei afla
legătura ce esiste intre ele? si cumü le vei cunósce ddcă-tl sunt necunoscute
fôntânile de unde să le culegi?
Nici să cugete dară Românii a-sî pute scrie istoria, pen’ ce mal ântâiu nu
vorn ave adunate la unu locü tote faptele istorice, îngropate in monumente fără
numerii, străine si cliiară indigene, atâtă tipărite si totuşi necunoscute câtă si
manuscripte, si unele si altele ascunse in bibliotece si archive, latine si grecesc!,
turcesc! si nemtiescl, unguresc!, polone si rusesc!, serbescî, bulgăresc!, etc. etc.
A admiă aceste monumente râtëcitôrie ale istoriei nóstre, insemnediă a pre­
găti si usiură lucrarea cea mare, aslădi cu neputintiă, a scriitoriulu! fericită ca ­
re, perlustrându-le, ne va presintă apoi adevărata istoria a Românilorü.
Atari adunător! de materială istorică avură si aă tót.e popórele Europei.
Italiani! avură Muratori si Maffeî, înainte de a avè Bolta si Caută ; Francesii,
Ohesnî, Labbeï, Bahiziï, înainte de Thierry, Michelet si Guizot,- Germanii, îna­
inte de Müller! si Schlosser!, avură Pistoriï, Freherï, Schardiï, Struvii; Belgii,
G rotiï; Poloni!, Dlugos! si D ogielí; Unguri! Pray si Fejerî, si asià ma! incolo.
Chiară astădî se Facă iu Francia si pretutinde mar! culegeri de documente. L u­
crare grea si ostenitoriă, uecesariă insă si demnă de recunoscintia republice!
titerarie si a naţiune!.
Necesitatea une! asemene coleptiunî, o cunoscii îndată nemuritoriulă nostru
Sincai, Col'eptiunea Iu! de 30 si ma! bine de volumen! manuscripte se perdă.
Importantia e! se póte judecă după Cronica ce ne lăsâ. Alte importante colep­
tiunî intrepriuseră illustri! invôtiat! cari! ne deteră M a g a z i n u l fi I s t o r i c ă
pentru Dacia, C r o n i c e l e M o l d a v i e ! , si altele.
C ălcih dă pre urmele atâroră bărbat!, sunt mai bine de 12 an! de cândă
më ocupă si eă adunândă, după starea si raărginitele mele puteri, ver-ce d o­
cumentă vecliiă, tipărită aă manuscriptfi, străină aă indigenă, de preia anti­
car!, bibliotece, si archive. Impregiurârile -a dese ori mc favoriră. Cetătiană
Română, născută in Transilvania, incepêndu-mï studiele in patria uascere! mele,
cele de Universitate le continua! parte in Germania parte iu Italia. In cursnlă
petrecere! mele de ma! mult! an! in aceste tierî, nici o dată mi dotei uitare!,
pentru'unu momentă macaru, urmăritea monumenteloră istorice ale naţiune! mele.
Astfeliu, astădi, biblioteca mea minieră mulţime de documente pretiósc, posede
cete ma! curióse, ma! vechi, ma! rare, si pentru istoria nóstrá ma! necesarie
cárt! din secuii! X V , X V I, XVII etc., multe din acestea, necunoscute lui Sincai
 Vil

si Engel. Iu Berlină, multiămită prèinvëtiatuluï profesorii si amică ală meă,

Zinkeisen, autorulă renamiteî istorie a imperiului otomană, precumă si prèdem-
nuluî custode ală bibliöteeeí regesei, doctoră si profesoră G osche, euleseî cu
diligintiă din cele 48 volumen! de manuscripte italiane, cunoscute sub titlulă de
In f o r m a t i o n i p o l i t i c i l e , totu ce afla! intr’ insele despre Rojnânii din se-
culil X V I, X V I I : nici unu Română pen’ acumă nu consultase aceste nepretiuite
documente; la 1869,., Principele de Hohenzollern dându-mi voia de a intra in
archivulă secretă ală Statului, primiitâ aici cu o rară, umanitate din partea su-
perioriloră, si anume din partea prèdemnuluï arohivariă si consiliariă secretă do­
ctor Friedlaender, copiai după originale, cele mai interesante si mai curióse acte
diplomatice ale maî multoră Domni si pretindinti români, incependă delà Petru
Raresiă Domnulă Moldavie!, precumă si ună sxră de documente oficiali relative
la perderea Bucovinei, la intemeiarea consulatului prusiană, si la starea comer-
citilui nostru de atunci. Din renumita bibliotecă a contelui D zialyn skidin K o r -
nik in Posnania Prusiei, bibliotecă avută de cârti rare si de manuscripte origi­
nale, copiai e x o r i g i n a l i corespondintie de ale lui Michaiă Vitézulü, S ig is-
inundă si Andreii! Bathori, Irimiă si Siraeonă Movilă etc. cu curtea de Varsa-
via, acte rătăcite din avcbivele Poloniei.
Afară de acestea, posedă-m ai multe portrete de ale Domuiloră uostri, fă­
cute pre atunci in străinătate de cei mai renumiţi sculptori aï timpului, precumă
de Hoiidius si alţii. De asemene, subscrieri si sigile domnescL planuri de
cetlti si de bătâi, charte vechi, intre altele o chartă a Moldavie! deliniată la
anulă 1595, si alte asemene.
Tote acestea le adunai fără ca vreunii guvernă să-mi fiă dată celă mai
mică ajutoriă.
T e sau r u l ă de monumente i s t o r i c e ce incepă a publica, are să
cuprindă totă ce voifl afla mai importantă in coleptiunea mea.
In făsciora I (luna Iuliă) incepă cu istoria lui Michaiă Eroulă, scrisă de
W alther la anulă 1599. V oiă urma eu Bjsseliu care ancă scrise istoria lui Mi­
chaiă. Voiă publica apoi din archivulă ministeriului de resbelă din Viena câteva
raporturi ale comisariloră trămisî de Impcratulă Rudolfü II la Michaiă, după-ce
acesta ocupase Transilvania, precumă si plângerea ce el ii, ducendu-se la P rá g á in
urma nefericitei bătălie delà Mirislâă, dete in manile împăratului. A poi docu­
mente din K om ik , si anume din acestea, trei scrisori aie lui Michaiă litogra-
fite după originale. Relatiuni istorice din manuscriptele ilaliane ale bibliotecei
din Berlină. Din raritâti, voiă reproduce ddue editiuni ale cărticelei scrise de­
spre Çepesiii Vodă cu finitulă seclului X V , necunoscute lui Engel, dempreună
cu portretulă lui Çepesid ce stă pre foia titulariă a aceloră cărticele. Editiu-
vm
nea originale a Churografieï Moldavie! de Reichersdorff tipărită la 1541. Istoria
lui Despot» V odă de Gratiană, precumă si cea de Sommer tipărită Ta 1587.
Dialoghi piacé v o li del S ig n o r S te fa n o G u a z z o , carte tipărită la
1586, care, intre altele, are urni capitulă: D e l p r i n c i p e deli a V a l a c h i a
maggiore. Lasicii H i s t ó r i a de i n g r e s s u P o l o n o r u m in Vala­
c h i a m-, G o r e c i i D e s c r i p t i o b e l i i I v o n i a e , tipărite la 1578. D e asemine
void estrage din diariele publicate in Germania, Olanda, Francia, cu finitul«
seeluluî X V I, si inceputulă seclului X V II, despre Michaiă si alt! Domni al n o­
ştri. Voiă face cunoscută Româniloră si cartea Iul Baret (Joppecourt): H i ­
stoire sommairedes choses p lu s m e m o r a b le s aduenuesaux der­
n i e r s t r o u b l e s d e M o l d a v i e , tipărită in Paris la 1 6 2 0 ; de abià sunt doi
an! de cândfi aflai acésfá carte de o estremă raritate: Sincai si Engel nu o v ë -
diură; ea plinesce o însemnată lacună in istoria M ovilescilorö; intre altele, cu­
prinde si .o jiu v e lă istorică despre-căderea-Jm-oapiivitate tătărdscă a uneia din
tetele lui_lrimiji M ovilă, măritată după principele K orecki.
Aceştia si alti asemeni scriitori contimporani, întrecu in mai multe respepte
pre cronicarii noştri. N ici unulă de ai noştri nu scrie mai însufleţită ca W a l­
ther, nici mai detaiatu ca G oreciă, nici in limba cea clasică a lui Gratiană, si
nici unulă nu ne lăsa interesantele sciintie despre M ovilesci, c e l e aflâmă la Baret.
Afara de acestea, vomă face estrase numeróse din istorici vechi, Unguri,
Poloni, Turei. Si anume dintre Turci, vomă consultă pre Jiaim a despre M i­
chaiă si alt: Domni, eră din renumitulă Saediu (Seadeddin), vomă traduce cu-
riósele descrieri ale lupteloră lui Çepesiu si Ştefană celă Mare cu Turcii.
Unele din monumentele nostre de abiă sunt cunoscute unui prèmàrginitü
npnërü de literat! rom âni; altele nu sunt cunoscute de locă ; cele mai multe a
dese ori indesiertă s’aru căuta, nu in ale nóstre, dară chiară si in cele mai a-
vute bihliotece străine.
Cele mai importante si mai rare voră fi publicate si in testulă originală si
in traducere.
Vom ă scrie si disertatiiini istorice, si, fiindă Juristă de profesiune, vomă
trată câte odată si materie din câmpulă istoriei Dreptului nostru.
Vomă priimi cu multiămită si artieli străini cândă séù voră cuprinde fa­
pte istorice puçinü au nici de cuină cunoscute, séű cele cunoscute voră fi tra­
tate dintr’ ună noă puntă de ÿedere.
N ici odată n’am fostă rbaî liberă ca iu aceste de façia impregiurâri, spre
a-m î putè consacră literaturei istorice tóté puterile. Fiă-mi întreprinderea ori
câtă de grea, ea mi aduce si mie o nespusă multiămire internă: «studiele ace­
stea mângâia si intărescă inima omului in tóté impregiurârile» ; apoi, iiicredin-

y
 IX

tiatfl că asemine lucrare n’ar pute să nu aducă vreunü folosű si patriei, îndem ­
nată si incuragiată de amicii mei, me simtiam si indetoratu a aduce si eü astă
mică petricică Ia marele edíficíü alü naţionalitate! române.
Pre aiurea, publicatiun! de asemine natură se facă cu ajutórie de societâtî
care la noi lipsescă, cu ajutórie de princip! si regi. Eu insă, neajutată de ci­
neva adunai materialului tot asià ’Iű scotă si la lumină, fermă incredintiafă că
intieleptiunea si patriotismulă publicului română va face să nu cadă o întreprin­
dere începută in cugetă curată de a inainfà adevératulű studiu ală Istoriei na­
tionale. Apelă la binevointia amioiloru mei din tóté tierile române, si la lot!
adevăraţii amici al Istoriei nóstre.
Fii sănetosă si indulginte binevoitórie leptoră,

Bucurescî 16 Iuniu 1862

A Papiu Ilarianţi.
 BALTASAR WALTHER

Baltasar Walther, din Silesia, pre la anulü 1597, se aflâ la Curtea luï M i-
chaiü in Tirgoviste. Insufletítü de faptele cele mari ale Domnului Românü, se deter­
mină a le descrie in limba latină, folosindu-se de o descriere romănâscă. compilată
de Logofetulă, si aprobată de insusî Domnulă. Manuscriptulü românii, tradusă in
limba polonă, i-lă procura la Curtea din Tírgoviste, solulü polonă Àndr. Tarano-
viă, unulă din amicii lui Michaiă. Acostă descriere Walther traducêndu-o in lati-
nesce1) o infrumusetiâ si o adause cu maî multe cercunstantie «adunate nu atâtă
delà Români câtă delà alti illustri si demni de credintiă osteni». Si fiindă-că in 0 -
riinte nu putea să-lă dea la lumină, din lipsa tipariuluî, ’ sî trimise manuscriptulă
a casă la Gorliciă, mai multă in dorintiă, precumă insusî spune, «ca fapte si vir­
tuţi atâtă de mari să afle ună scriitoriă mai demnă si mai illustra». Mai târdiă,
la anulă 1599, intorcêndu-se insusî a casă, si vediendă că «virtuţile eroice ale neîn­
vinsului Căpitană ală óstei creştine âncă totu asceptă celebratiunea ce merita», ’sî
publicâ lucrarea, la cererea stăruitoriă a amiciloră sei. in insasi dioa de Sân-Mi-
chaiă, inchinându-o Consuliloră din Gorliciă, Sebastiană Hoifman si Bartolomeă
Scultetă.2)
Care să fiă manuscriptulă română a cărui traducere polonă servi de base seri-
erei lui Walther? si cine erà acelă logofetă care-lă compuse?
Magazinulă Istorică p e n t r u Dacia, (vol. IV pag. 231) publică una
din cele mai vechi cronice ale tierei romănesci, continuată in cursulă timpului de
mai mulţi inşi. Una din aceste continuatiuui pare a fi si istoria lui Michaiă, cu­
prinsă in acostă cronică, delà pag. 277 a Magazinului, sub titlulă: «De aicea se
1) Leptorele familiáris in scrierile PoIonilorS despre Români, observă de îndată eum-că Walther so folosi de
unu manuscriptă polonă, că -cl si élű, după stilulu Cancelariei de Yarsavia si alu scriitoriloru poloni in gene­
ralii, pre D o m n u l f i ’lu chiamă P a l a t i n ă , in locă de V a l a c l i i a dîce M o l d á v i a .
2) Lesiconulă Universală ală lui Zedler cunósce pre Bartolomeă Scultetă, si spune că se ocupă mal cu séma cu
sciintiele matematice, de unde ’ lu si numesce Walther «renumiţii matematică". Scnitetu fii mai ântâiu colegă
ală gimnasiulul din Gorliciă, după aceea senatorii!, in urmă Consule. Imperatorinlă ’lă nobilitâ. Muri la a-
nulu 1(>14, lăsâudii mai multe opere teologice, medice, matematice, si astronomice. Vedt tom. 36 din G r o s ­
s e s v o l l s t ä n d i g e s U n i v e r s a l L e x i c o n . H a l l e u n d L e i p z i g , fol.
xn
«incepe istoria lui Michaiü Vodă, fiiulü lui Petrasco Vodă, carele a facutü multe
«resbôie cu Turcii pentru creştinătate. precumü de aicea înainte se arată». Intre
acesta descriere care noï pretindemü a fi de pre timpulü lui Michaiü, si intre de­
scrierea lui Walther, de si se găseseu órecare diferintie chiarü si de fapte istorice,
dar’ de altă parte se află si multe asemënârï de stilü, incâtü noï, pên’ la alte des­
coperiri, amü cutedià să afirmâmü că acesta ar fi manuscriptnlü de a cărui tradu­
cere polonă se folosi Walther.
Incâtü pentru Logofëtulü care compuse descrierea română: s’ar cere a sei ci­
ne erà Logofëtulü lui Michaiü pre la aniï 1 5 9 5 -7 : lucru ce sperâmü că se va pu­
te sei eu timpulü. In tratatulü de supunere ce incheiară solii lui Michaiü cu Ba-
thori la 20 main 1595, treï insï vinü mainte eu titlulü de I^ogofëtü, si anume: Di-
mitrie Logofëtü, Borcea Logofëtü, Preda Logofëtü '). Éra cronica română memoréza
intre acestï solï pre Isafü Logofëtulü1
2). Walther spune că pre la Sâută-Măria anu­
lui 1595 Michaiü tăia in bucâtï pre proditoriulü Che'sarü Logofëtulü, de asemine si
pre betränulü Diinitrie. Nucumva vreunulű din acestï Logofeţi să fiă lucratü acesta
descriere? Lăsâmii altora descoperirea.
Walther, marturü a multe din cele descrise, răpită de mărimea faptelorü si
strălucirea virtutilorü lui Michaiü, pëtrunsü de o sinceră durere pentru suferintiele
tiereî romănescî, in însufleţirea sea nu află termini destulă de vii prin care să-si
esprima entusiasmulü pentru Michaiü, si compătimirea pentru tiérá. Imbuldítü de i-
deï, euprinsü de afepte, Walther scrie intr’unü stilü prèincârcatü de incise, si chiarü
inflaţii, câte odată mai coufusü. De abià este vreo scriere latină mai greü de tra­
dusei. Insă, admirarea si inăltiarea faptelorü lui Michaiü, nici odată nu-lü face pre
Walther a se abate câtuşi de .puçinü din calea adeveruluï Acestü meritü alü pa-
negiristuluï lui Michaiü e recunoscuţii de totï, de Nemtï chiarü si de Ungiïrï, de
chiarü inimicii lui Michaiü si aï Românilorü. Soteriu3) in biblioteca sea Ms. dîce că
Walther scrie cu multă patimă, si nu in stilulü ceiü mai curatü, insă totdeauna cu
crolintiă. De asemine dîce Hauer4) că scrierea lui Walther este lăudată mai multü
pentru credintia decâtü pentru stilulü eî, care, adauge Gebhardi5), nu totdeauna e
usiorü de intielesü. Scriitori ca Hammer, Zinkeisen si altiï, citéza cu folosü acéstâ
cărticică.
1) Wolffg. de Bethlen, História de rebus Transsylvanicis. Editio secunda. Tom. III. pag. 560.
2) Magazinu Istorică pentru Dacia. Vol. IV. pag. 238.
3 ) Waltherum affectibus interdum quam plurimum indulgere, et stilo non satis culto uti; iidem autem in eo de-
siderandam non esse, statuit Soterius. H a n e r , de S c r i p t o r i b u s r e r u u i l i u n g a r i c a r u m et t r a n s i l v a -
n i c a r u m s e r i p t i s q u e e o r u n d e m a n t i q u i o r i b u s a d v e r s a r i a. V i e n n a e 1 7 7 4 pag. 2 64. n o t a e).
4) Balthasar Waltherus, vir, qui Walachiam eodem ferme, quo scripsit tempore, peragravît, ac Constantinopolim
usque pervenit, dédit D e s c r i p t i o n em R e r u r a , a I o n M i c h a e l e , W a l a c h i a e P a l a t i n o g e s taru m,
fîde quam stilo meliori conspicuam. Haner. 1. c.
5) Sein oft nicht recht verstændliches Latein. G e b h a r d i , G e s c h i c h t e des R e i c h s H u n g a r n u n d der d a ­
m i t v e r b u n d e n e n S t a a t e n . IV. pag. 360.
 xm
Scrierea cea însufleţită si veridică a M Walther, mare servitiű aduse istoriei
lui Michaiü, că-cî, după 20 maiü 1595, numele acestuia maî că dispare cu totulu in res-
belele cu Turcii: faptele lui cele maî eroice, insasî gloria bătâieî de la Calugăreib
se atribue decătră scriitorii transilvani, ungurescî si nemtiescî, afară de Francesiî
Thuană, d’ Ambry, Baudier, se atribue luî Bathori, alü cărui vasală se făcuse ero-
ulă nostru. Eroismulü lui adaugeă gloria netrebnicului principe alü Transilvaniei.
Walther de abià memoréza numele lui Bathori; nu scie, aü póte nu vrè a sei ni­
mica de supunerea luî Michaiü: totdeauna ’î tratéza de egalï, si cândü, după bătaia
delà Călugărenî, spune că Bathori luâ cu sine 50 tunuri câştigate delà inimică, se
grăbesce a adauge că Michaiü i le dărui. Credintia cătră Impëratulü nu-lu face ne-
dreptü cătră alte tierî maî mici. Sineai1) ’î impută că prè inaltiă pre çapitanulü Ki-
ral si aï sei, si tace de beliduciï români. Acésta vine póte de acolo că, afară de
Ms. română, celelalte informatiunî, precumă insusî spune, le are delà militari străini.
Puçine si usioră de îndreptată erori comite Walther, precumă la unele date
si nume: Gebhardi presupune că in asemeni erori ’lă voră fi indusă aniîLumeî u-
sitatî in originaluiă română.
Descrierea se întinde penă in anulă 1597, si promite a o continuă: aceea ce
nu scimă să fiă făcută.
Walther tipări cartea sea Ia 1599 in Gorliciu, in 4°, cu litere si chârthiă de­
stulă de bune, erori de tipariă de ajunsă, fără paginatiune, are foi 20. Pre foia ti-
tulariă se află o stampă tăiată in lemnă, fără vreună merită de arte. Credincioşi
originaleluî, o reproducemă si noî.
O altă editiune este cea din coleptiunea lui Reusner delà 16032). In Reusner
insă lipsesce titlulă deplină ală scriereî luî Walther, lipsesce scrisoria luî dedicatoria
cătră Consulii din Gorliciă, precumă si poesia luî la o efigie a luî Michaiü, si alta
la dioa aniversariă a nascereî luî Petrascu la 1597.
Editiunea originală de Gorliciă atâtă este de rară incâtă, afară de esempla-
riulă biblioteceî Szechenyiane din Pesta, ală biblioteceî din Yiena care este mancă,
si ală biblioteceî din Wolffenbuttel, altulă nu se cunósce. Din ceî ce aă scrisă
1 ) Cronica, anulă 1595.
2) B e r u m m c m o r a b i l i u m in P a n n ó n i a sub T u rca ru m Im p e ra to r ib u s, a c a p t a C jonstan tin opoli
u s q u e ad li a n e a e t a t e m n o s t r a m , b e l l o m i l i t i a q u e g e s t a r u m E x e g e s e s , s i u e N a r r a t i o n e s i l ­
l u s t r e s v a r i o r u m et d i v e r s o r u m A u c t o r u m . B e c e n se n t e N i c o l a o B e u s n c r o I u r i s c o n s u l t o et
C o m i t e P a l a t i n o C a e s a r e o , C o n s i l . Sax. F r a n c o f u r t i , I m p e n s i s C l a u d i i Marn i i e t h a r e d u m
I o a n n i s A u b r i i M. DC. IIÍ. 4°. Publicată după mórtea autorului de călră frate-şeii Hiă, ea o epistolă de­
dicatoria cătră Ioane, principele Sasoniel. Walther se află la pag. 22 7— 255. Coleptiunea iui Keusner se re­
tipări la 1627 la Francfurtu sub titlulă: S y n d r o m u s r e r u m T u r c i e o - p a n n o n i e a r u m h i s t ó r i á m c e n ­
tu m q u i n q u a g i n t a a n n o r u m c o m p l e c t e n s , etc. etc. Beusner, afară de acésta coleptiune, mal publicase
si alte asemine lucrări, din care insemnâmü. O r a t i u u i l e si C o n s u l t a t i u n i l e , si E p i s t o l e l e T n r c i c e ,
care le vom îi consulta si noï la timpulü si loculu loru.
XIV

despre Michaiü, Gebhardi si Engel cunoscü editiunea de Gorliciü, Sincai si Bălcescu

cunoscü numai editiunea incompletă a lui Reusner, care ancă este destulă de ra­
ră. Insiî scriitoriî vechi, afară de Thuană, puçinï altiï cunoscü pre Walther. Bis-
sëliü nu~lü cunósce. Chiară scriitoriî literatureî séű bibliografiei istorice nu cunoscü
editiunea primă. Asia Czvittinger ') scrierea luî Walther, falsü intitulată, o atri-
bue unui Anonimă. Totü asiă de reü ’lü cunósce si Haner1
2) care acusă pre Czvit­
tinger că-cî pune in titlulü scriereî pretinsului seü Anonimii: M i c h a i ü princi­
p e l e M o l d a v i e ï in locü de a dîce p r i n c i p e l e t i e r e î r o m ă n e s c î , fiindü-cä
principele Moldavieï pre acelü timpü eră Irimiă, nu Michaiü ; noi insă scimü de
maî süsü că Walther tiéra romănescă o numesce Moidaviă, după stilulü Polonilorü.
Cine este W alther? Nime pên’ acumü nu ne sciu spune.
Din opera sea despre Michaiü, etă ce putemü culege. In dedicatiune apare
ca unü peregrină, ca unü cäletoriü, in relatiune cu bărbaţi iilustri in republica li-
terariă. Pre la Constantinopoli, in relatiune intimă cu ambasada polonă si englese.
Aici vëdiu pre Bogdanii ce aspiră la tronulü tiereî, si ne descrie intëmplârile luî ;
de asemine, pre Stefanü, altü pretindinte de tronü, delà care află maî multe fapte
istorice. La anulă 1597 vine in tiéra romănescă. Vëdiu cu ochiï seï, plinü de
intristare, locurile depredate ale tiereî. In Tirgoviste, fu façià cândü se presintâ
la Michaiü o •deputatiune serbescă. Vëdiu Fermanulü ce trimise Mohámét luî Mi­
chaiü. Face versuri la efigiea luî Michaiü, si la dioa nascereï lui Petrasco. In altü
locü, cătră finea operei sele, negândü cumcă Sultanulü Mohámét III s’ar •trage
din vitia profetului Mohámét, adauge că aiurea ar fi scrisü maî pre largă despre
originea luî tatarică. Etă totü ce ne lăsa Walther însemnată despre sine in acé-
stă scriere.
Engel3) numaï atâtü ne scie spune că Walther alü nostru nu este acelü Baltasar
Walther despre care Jöcher insémná că eră născută in Turingia la 1586, si maî in
urină [se făcu profesorü de limba grâcă si evreâscă la lena, si superintindinte la
Gota.
Noi credemü că scriitoriulü faptelorü lui Michaiü este acelü Baltasar Walther
despre care Lesiconulü luî Zedier spune că eră născută in Gross-Glogaü in Silesia,
eră Doctor, de medicină, versatü in sciintia chimiei ; ne mai spune, după Francken-
berg in viétia lui Böhme, că siese ani petrecuse in Oriinte, si de îndată ce audî
de compatriotulü seü Iacobü Böhme, faimosulü intemeiätoriü alü septei Böhmistilorü,
călători la densulü, si trei luni de dîle conferiră împreună; intre altele ’i propuse
1) C z v i t t i n g e r i , B i b l i o t h e c a s c r i p t o r u m q u i e s ta n t d e r e b u s h u n g a r i c i s . Erancofurti 1711. 4°
pag. 75: «A N O N Y M D e s c r i p t i o B e r u m g e s t a r u m M i c h a e l i s P r i n c i p i s M o l d á v i á é , G o r i i c i i
1 5 9 9 .4 °.»
2) L. c. nota b).
3) Engel, Literatur der Walachischen und Moldauischen Geschichte, pag. 36.
 XV

patru-diecï cestiunï despre sufletü, rugându-lă să i le resolvă. Acelea, dempreună

cu respunsele lui Böhme, se află tipărite in alü treile volume alü opereloră aces­
tuia. Aflându-se Walther la Dresda, însărcinată cu priveghiarea laboratoriuluî che-
mică, se dîce că Böhme î ar fi trămisă operele sele spre a le vedé si a le îndrep­
tă, de unde multî sunt de părere că Walther ar fi dresă multe, adausă si stersă
după bună plăcerea sea. Aceea este afară de totă indoéla că elă, Walther, unu­
ia din cei mai inteliginti septatori ai hü Böhme, cercă in totă modulă a lătî ase-
mini cârti, si a câştigă aderinti. Acesta făcu si la Paris unde muri mai in urmă.
Deasemine este afară de indoéla că Böhme a invetiată multe delà Walther, si anu­
me multe cuvinte chimice si cabalistice, nu mai puţină si Walther delà Böhme
multe curióse păreri audî si aceptâ. Elă îiumiă pre Böhme Theutonicum
P h i l o ş o pt i u m 1). Chiară si in opera sea despre Michaiă se află vorbe si frase ce
ar putè să pară cuiva a fi B ö hm i ş t i ce.
Credemă a face o plăcere si ună servitiă publicului română, amatoriă de isto­
ria, infăcisându-i o carte, atâtă de vechiă, atâtă de rară, atâtă de interesante, alu
cărei interesă cresce prin aceea că e lucrată după ună Manuscriptă română de pre la
anulă 1597. Testălă latină ală unei asemine cârti nu puteă să lipsâscă in T e -
s a ü r u 1ă nostru. Traducerea e pre câtă se pută de fidelă dintr’ună originală atâ­
tă de greă de tradusă, si, după Gebhardi, greă chiară de intielesă. Bunulă lepto-
riă va consideră acésta, si apoi ne va judecă.
Lăsâmă pre autoriă să vorbâscă, fără a-lă intrerumpe. La fine, vomă adauge
si noi câteva note.
Originalulă are si note marginale, care noi, spre a nu strică forma editiuneî
nóstre, le vomă pune la fine.

1) Z e d l e r , G r o s s e s v o l l s t ä n d i g e s u n i v e r s a l L e x i c o n , despre Walther in tóműid 52; despre Böhrae itt

tomul« 4.
 B R E V I S ET V E R A S C U R T A SI A D E V E R A T A

DESCBIPTIO DESCMEEE

R E R U M AB A FA P TE LO R U

I L L U S T . A M P L IS S . L U I IO N M I C H A I U

ET EORTISS. M1L1TIAE DOMNÜLU TIEREI ROMAiSCl

CONTRA PATRIAE SUAE REIQ. PUB. CHRISTI AN A E HOSTES, SI PRESTRALUCITULU , PKEMARITULU SI PBEV1TEZULU
DUCE AC DN. DN. IO N M IC H A E L E , MOLDÁVIÁÉ TRANSAL­ C A P IT A N U DE O ST E IN CONTRA INIMICILORU P A T R IE I
PINAE SIVE W ALACHIAE PALATINO GESTARUM, SELB SI AI CRESTINETATEI.

In eiusclcm aula ïervisana iidolitcr collecta ('uI(‘Sil eu crcilinlia in curtea lui «lin Tirgoviste
opéra et studio de catra

BALDASSARIS WALTHERI BALDASARE WALTHER

Jun. S, celu tcrieru, din Sile sia.

GORLICII GORLICIU
T y pis Johannis líhamhae. Tipariulu lui Ioanu Bhaniba.
NOBIL. DOCTRINA, PRUDENT1A, PIETA­ i NOBILILORŰ DOMNÏ. SEBASTIANÜ HOFF-
TE, FIDE, ALIARUMQUE VIRTUTUM LAU­ ! MAN DE HENNERSDORF SI SORAVV, SI
DE ET MULTO RESUM VSV CLARISS. VI- M. BARTOLEMEŰ SCULTETÜ, MÀTEMA-
RIS E T DN. DN. SEBASTIANO HOFFMAN TICÜ RENUMITÜ, BÀRBATÏ STRĂLUCIT!
IN HENNERSDORFF ET SORAVV, ET DN. PRIN INVËTIÂTURÂ, INTIELEPTIUNE, PI­
M. BARTOLEMAEO SCULTETO, MATHE- ETATE, CREDINTIÄ SI ALTE VIRTUTÏ FRU-
MATiCO CELEBERR. ETC. REIPUB. GOR- MÓSE, LUMINAT! PRIN MULTĂ CERCARE,
LIC. COSS. DIGNISS. DOMINIS AC P A - PREDEMNÏ CONSUL! AÏ CETATE! GOR-
TRON is o b s e r v a n d : s . LICIÜ, DOMNILORÜ SIPATRONILORÜ MEI
ş. PRESTIMATÏ
SALUTE.

infracti animi fervore, Nobiles, Cla-
riss. Prudentiss. Yiri, Patroni observan-
di, tot tantisque evietis, divina adjutus
tutela periculis, afflietissimam Walachiam
tum Musulmannorum libidini injuriisque
impune prostitutam, tum Tatarorum sub-
inde transeuntium rapinis expositam, Mi­
chael Palatínus avitæ restituere libertăţi,
& sacrum simul juvare bellum annitatur,
ex pluribus eximiorum vii'orum militum-
que literis percepimus, nullám solidiorem
seriem, sæpius expetitam, vidimus. Hane
aliorum, in heroicis invicti constantisque
militiæ Christianæ Ducis virtutibus, cum
feliei divinitus concesso successu conjun-
ctis, meritam hactenus desiderantibus ce-
lebrationem, stylo conscribendis euncta-
tionem, cum aliispræclaris viris perpendens:
IP lL b ilï, prèluminatï si prèintiel ptî băr­
baţi, patroni demni de tAtă sthîia. Cu
ce inimă înflăcărată si neînfrânta se lu­
ptă Michaiü, Domnulü tievei românesc!; câ­
te si câtü de mari perieuîe iuvinse, eu a-
jutoriulü cerului, spre a restitui in ve­
chia-! libertate patria sea cea asuprită,
prostitută desfrënâreï si injurielorù ne­
pedepsite ale Musulmanilorű, espusă tre-
cerilorü si prëdatiunilorü Tatarilorö; cumü
cércá elü de a ajută totô o dată si be­
lülit sacru: sciinű din scrisorile mai
multorü bărbat! si militar! illustri; si eu
tóté acestea, pre lângă tötä dorintia de
! atâte or! manifestată, âncă nu vedemü
aceste fapte insîrate intr’unü modö demnü
de ele. Considerândü eü dempreună cu
ait! prèluminatï bărbat!, cumü intârdîă al­
ti! a dă la lumină virtuţile eroice ale a-
cestuî neinvinsii si constante Cäpitanü alû
óste! creştine, virtutî încoronate de cerü
4 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
eorum hortatu & eximia Magnifici Arii-
pliss. Dn. Dn. Andreæ Taranowii &c. plus
XV. legationibus in diversa régna adhi-
biti, Palatino amicissimi, opera, Iunio et
Iulio mensibus Anni 1597, brevem quen-
dam rerum gestarum, Walachico sermone
a Dn. Cancellario conceptum, atquc ab
ipso Waiwoda. approbatum context um, in
aula Targowistea obtinebam: quem in Po-
lonam translatum linguam, latinis verbis
reddens, non tam Walachorum quam a-
liorum egregiorum militum fide dignis ex-
quisitis vestiebam circumstantiis: Ante ul-
teriorem peregrinationem per amicos, cum
Illust. Polonorum Legato Dn. Stanislao Gol-
sçio, Castellano Haliciensi, Capitaneo Ba-
rensi, Patrono observandis. isthac per Mol­
dáviám in pátriám revertentes, in scri-
ptis (quod vniversa tyrannis Osmannica ty-
pis careat) ex Sultani Mehemetis III Por­
ta transmitţebam: Et excusata tenuitate
eximium aliquem tantarum virtutum fa-
ctorumque optabam scriptorem: Nec nisi
in meditato, & certas ob caussas neces-
sario, ad præfatos Illustres Magnificosque
Patronos, Christo Duce, reditu, acceptis
annexisque egregie perpetratis liactenus
facinoribus, prælo subjiciendum statuebam.
Verumtamen amicis opusculum boc aliis iti-
nerum observationibus esse ăbsolutius, po­
stea animadvertentibus, & imperfectum
quampropter alias occupatiohes fortasse ne-
gligendum, diutiusve expectandum, iu ipso
ad parentes transitu efflagitantibus gra-
tificandum ratus: Sub Clariss. & Ampliss.
P. V. tamquam digniss. patrouorum pa-
trocinio typis committendum duxi. Quod
institutum, pro ea qua multis ab annis
cu unü sucesü atâtü de ferice, si care
pên’ astădî aseépta ancă celebratiunea ce
merită: la indemnulü loră, si prin gene-
rósa midïlocire a măritului domnü An­
drem Taranoviü care pên’ acumű s’a il-
lustratu in mal multe tierï pre unde a
fostü trimisă in mai bifle de XV. solie,
unulu din cei mai intimi amici aï Dom­
nului Michaiă, câştigai in lunile Iuniă si
Iuliă, 1597, pre cândü me aflam la cur­
tea din Tîrgoviste, o scurtă descriere a
; aceloră fapte, compusă de dumnealui Can-
I celariulft in limba română, si aprobată de
: cătră insitsî Domnuhi: acestă descriere,
: intorsă pre limba polonă, eu, traducêndu-
j o in latinesce, o imbrăcaî cu cele mai a-
! lese cercunstantie, adunate nu atâtü delà
BottiâmLjcâtu delà altï insëmnatf si demnï
de crediutiă osteni. Inainîë~Hë a-mi ur-
mà niaï de parte călătoria, avêndü a se
I inturnà amicii meï in patriă, prin Mol-
! davia, dempreună cu illustrulü legată alü
I Polonilorü, Stanislaü Golsciü, Castelanulü
! de Galiciü, Capitanulü de Bar, Patronulü
I meă prèstimatü, ’ï rugaï ca să iea eu si­
ne si acestü manuscriptü delà Porta Sul­
tanului Mehemete III unde me aflam, fi-
indă-că sub domnia tiranului Osmanilorü
lipsesce tipariulü; si bine cunoscêndü că
ingeniulü meü nu este la înălţimea fa-
ptelorü ce voiam a descrie, escusam te-
nuitatea lucrâreï mele, si dóriam din ini­
mă ca fapte si virtutï atâtü de mari să
afle unü scriitoriă mai demnă si maî il-
lustru; nici că aveam in cugetă a o su­
pune tipariuluî înainte de intórcerea mea
la mai susü dîsiï mei măriţi patronî, cu-
legendă până atunci si adaugendă faptele
maî însemnate ce ară fi urmată. Intr’a-
ceea, observândă amicii mei că acestă o-
pusculă ar fi maî deplină decâtă alte ob-
servatiunî de călători, si cu ocasiunea tre­
cere! mele pre la părinţi, eerêndulü eî cu
totă deadinsulă, am crediută de cuviintiă
 WALTHER RES GESTÆ MICHAELIS
Clariss. Doctiss. omnibusque vere doctis
cariss. Dn. Scultete, amice colende, pro-
sequeris me singulari humanitate since-
raque benevolentia, facile te amplexu-
rum: Te quoque Nobilis Ampliss. Dn. Se­
bastiane, fautor expetende, vt præclara
doctrina multoque rerum vsu, ita cando-
re ac in bonos omnes humanitate cele-
berrimum, ab ignoto benigne suscepturum
& æqui bonique consulturum, haud dif-
fido. Fieri tarnen, mihique porro faveri,
& tantam humanitatem aliis Dominis, Pa-
tronis atque amicis honorifice commemo-
randam, in animum induci exopto, & fe-
lices, Nestoreos annos virere, beneque va­
iere precor. Dabam Gorlicij ipso S. Mi­
chaelis festő, Anno Virginei partus M. D.
XCIX.
Clariss. Ampliss. P. V.
Studiosiss.
BALDASSAR WALTIIERUS 1UN. S- *
5
sä le facü placerea, si sâ-lü daü la ti-
pariü, suptă märitulü si luminatulű vo­
stru patrociniü, mai bine asià nedeplinü
cumü este, decâtü să asceptu mai inde-
lungatü, si póte din causa altorü ocupa-
tiunï să-lu neglegü. Acéstà lucrare, nu
am indoéla că o veï îmbraçisià fără gre­
utate, si cu acea distinsă afabilitate si
sinceră binevointiă cu care de maî multî
ani incóce te porti cătră mine, prèlutni-
nate, si tuturoră adevëratü invëtiatilorü
prèscumpe Domnule Scultete, amice sti­
mate. De asemine si tu nobile si premă-
rite Sebastiane, patronü de totî dorită,
renumită atâtă prin luminata tea invë-
tiătură si multa-tî cercare, câtă si prin
candórea si binevointiă tea cătră totî ceî
buni: de si autoriulă tî e necunoscută, o
vei priimi totuşi cu bunăvointiă, si o vei
luă in nume- de bine. Dar’, voi o veti
priimi, si eă dorescă din inimă ca să vë
aduceţi a minte a-mî continuă si maî de
parte acesta favóre, si umanitatea vostră
o voră aminti cu önére si alti Domni,
patroni si amici. Vë urediă sânëtate, anî
fericiţi si multî ca anii lui Nestore. Scri­
sei in Gorliciă in cliiară dioa de Sân-
Michaiă, anulă Nascereï M. D. XCIX.
Ală strălucitului si măritului Vostru
patrociniă
predoritoriă
BALTASAR W ALTER, CELÜ TÈNËRÜ,
diu Silesia. - -
BREVIS HERUM AB ILLUST. ET EORTISS.
MILITIÆ CONTRA REIP. CHRISTIANÆ HÖ­
STES DUCE AC DN. DN. MICHAELE MOL-
DAYIÆ TRANSALPINÆ SIVE WALACHIÆ
PALATINO GESTARUM DESCRIPTIO.
j^ ^ L E X A N D E R Walachiæ Palatínus gente
Moldauus, maiorum insignibus celebris. minus
erga subditos beneuole affectus, sed qualicun-
que natalimn claritate tiimidus, fallaci blan-
dientis fortunæ vultu admodiun elatus, bar-
baricoque dominatus fastu quasi ebrius, multa
intolerabilia, imo ad X . Powar in auro æsti-
mata conflauerat debita.
In ipsam praeterea prouinciam, plus sa-
tis iam ante afflictam, tantum Turcarum ag-
men, vt eam penitus occupatam sibi usurpare,
nouis expilationibus et crudelitate plusquam
tyrannica, ipsisque Turcis alias minus usitata,
maximis denique iniuriis oppressos omnino
incolas afficere, nec non in domos irruere tan­
tum bonisque spoliare sed et decimum quem-
que puerum, sicut in quibusdam locis bruto-
rum décimas, nouo prorsus exemplo, nefarie
extorquere, vxores insuper et filias, ad ex -
plendam plus quam caninam libidinem in ma-
ritorum atque parentum conspectu impuden-
ter comprimere, stuprare, et id genus pessima
quaeque flagitia audacter perpetrare, impu-
neque continuare attentaient, introduxerat:
Eaque ratione omnem pristinæ libertatis re-
cuperandæ spem subditjs violenter ademerat:
SCURTA DESCRIERE A EAPTELORÜ LUÏ
MICHAIŰ, DOMNULŰ TIEREÏ ROMÂNESCÏ.
PRÉST RÄLUCITULÜ SI PRÈVITÉZULÜ CA-
PITANŰ DE ÓSTE IN CONTRA INIMIOI-
LORÜ CRESTINËTATEÏ.
^ ^ ^ L ESANDRU. Domnulü tierei românesc».
Moldovianü de origine, născuţii din familiă stră­
lucită, asuprià reu pre supus!; ingànfatü pria
strălucirea nascereï sele, insuperbitü preste
mösurä prin amagitóriele zimbirï ale fortu­
nei, si mai imbetatu prin fastulü celű bar-
baricü alü domniei, făcuse detoriï penă la suma
de diece poveri de aurii.
Afară de acesta, atâtia Turci adusese
in tieră care si până aci destulă eră de asu­
prită, in câtă aceia usurpă acumă tiéra pen­
tru sine ca o provinciă cucerită; o storcea
cu chipuri nóue si cu crudîmi mai multă de
câtă tiranice, crudîmi care înainte de acesta
nici Turcii nu le făcea; comitea, in fine, totă
genulă de injurie asupra locuitoriloră celoră
apësatï: nu se mai multiămiă a irrumpe iu
casele ómenilorü si aï despoiâ de averi, ci,
asia precumă in unele locuri se iea dicimă
de vite, ei, prin ună esemplu de totă nou,
răpiâ acuină, blestemaţii, totă ală diecele co­
pilă; afară de acestea, spre a-si satură neo-
minescile desfrenâri mergea pân’acolo de ru­
şina femeile si fetele in fiintia de façia a
bărbatiloră si a părintiloră, si alte mari fă­
rădelegi făcea cu cutediare si fără pedâpsă.
Prin aceste violintie, supusii ’si perduseră
totă sperantia de a-si mai câştigi vechia li­
bertate. Insă, asia precumă este sortea in-
8 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
Nisi pro ea, quae est humanorum casuum con­
ditio, vt personis et Rebuspub. nonnullis cir­
ca extrema occupatis, interdum minus p ro-
uisum, minimeque expectatum, diuinitus obii-
ciatur adminiculum et auxilium, quo citra
spem cum omnium admiratione ad clariora
sui floris euehantur fastigia, quam ex qualibus
deturbabantur, eodem hoc plus quam exulce-
ratissimi secuii aerumnoso tempore, ad vltima
redactis Walachis, singulari miserentis Dei af-
fulgente gratia, itidem usu veniret. Clarebat
Craiowæ vel Crailowæ (quae ciuitas Walachiæ
versus Vngarici et Turciei soli hodiernos li­
mites sita, Bahni, siue praecipui officialis, ma-
gnæ Walachiæ parti praefecti, reditibus om­
nibus pro annua pensione fruentis, et stabi­
lit e iam olim dignitatis ratione, nunc tempo-
ris ad finium illorum defensionem ducentos
Cosacos Walachosque praesidiarios plures a -
lentis sedes est: Olim vero regnorum Vnga-
ricæ coronæ subiectorum administratores hoc
ipso nomine, a bando, quod a banderio de-
ducitur, et idem quod flammularis est, voci-
tabantur) generosus Bahn Michael, Petri Pa­
latini Christiani, praefati Alexandri, anteces-
soris filius, vt paterna eminentia, et natalium
prærogativa, cum decenţi corporis forma, iu-
staque statura omnibus notissimus: ita sin­
gulari egregiarum virtutum, erga Deum nimi-
rum pietate, in pátriám amore, erga pares æ-
quanimitate, inferiores humanitate, in omnes
denique iustitia, veritate, constautia, largitate,
et plurium id genus aliarum studio commenda-
tissimus: Propter sublimes praeterea animi
vere generoşi, et ad ardua perpetranda ab ip-
sa natura dispositi dotes, suauem item pru-
dentemque sine praemeditatione, quoties opus
tëmplârilorü omineseï, că unorü omeni si sta­
turi chiarû in momentulü ce se află la mar­
ginea peireï, să li se infäeisieze, intr’unű
chipü dumnedieescü, spriginü si ajutoriü, câ­
te odată cândü mai puçinü puteà sä-lü_ pre-
vediă, si de unde mai puçinü puteà sä-lü
ascepte, ast-felü in câtü, preste asceptare, să
se inaltie, cu mirarea tuturorü, la unügradü
de înflorire mai strălucită de câtü acela din
care cădiuseră: de asemenea se intëmplâ,
prin o deosebită gratia a lui Ddieü, si Ro-
mânilorü, carii era aduşi la celű mai din ur­
mă periclu, in aceste ale nóstre nefericite tim­
puri. La marginile tierei despre Ungaria si
Turcia este situată Craiova. Aici e resiedin-
tia Banului care e “prefeptulü acestui mare
tînutü alü tierei romănesci. Elü trage tóté
veniturile de preste anü ale acestei însem­
nate párti de tiéra; afară de acestea, atâtü
in privirea demnitate! sele din vechiü asiediate,
câtü si pentru apërarea marginilorü tierei, in-
tretîne dóue sute Căsaci si mai multi presidiari
români. Mai de múltú, guvernatorii tierilorü
supuse coronei ungureseï purtà acestű nu­
me, de la b a n d ü , cuvêntü ce se trage de la
b and e r iü si insemnà flamurariü (stegariü).
Inflorià pre atunci in Craiova generosulü Banü
fflchaiü, fiiulü lui Petru care stetuse Domnü
alü tierei inainte de Alesandru despre care
vorbirämü. Elü erà cunoscutü tuturorü priff*
strălucirea pärintilorü si a nascereï sele, prin
o distinsă frumusetiă si o justă statură a
trupului; de asemine ërà lăudată de toti pen­
tru virtütile sele cele alese, pentru că eră
plínü de pietate eătră Ddieü, de amóre cătră
patria, erà binevoitoriü cătră seminii sei,
blândă cătră cei mai mici, dreptü cătră toti
si sincerü, constantă si liberală, si cu alte
mai multe asemene virtutï infrumusetiatü.
Toţi cei buni se simtiă atraşi cu amóre prin
atâte calitâti sublime, prin o inimă atâtü de
generosă si care de la natură părea a fi chia-
mată la fapte mari, nu mai puçinü prin e-
locintia cuvinteloră sele care veri-cându se
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS 9

erat, ore eftiuentem sermonem, bonis quibus-
que carissimus. Cnius fama cum natalium,
tum propriarum virtutum praestantia se ex-
serens cum aliquoties Alexandri Palatini au-
res perstreperet, tanquam parato, aut nato
potius aemulo, insidias struens, clam capi ad-
ducique eum praecipit: Quod bono fauente
angelo rcsciscens Bahn Michael, salutique
suae necessario et prudentei’ consulens in Vn-
gariam se recipit, nec diu ibidem eommora-
tus, Anno MDXCI, diuina prouidentia Con-
stantinopolim, omnibus patriæ viciniæque Chri­
stianis clam congratulantibus, Palatinatus ob-
tinendi causa proficiscitur.
cereà, fără pregătire scieà să curgă dulce si
intieleptü. Palma lut si strălucirea atâtorfi
virtuti ajunsese la urechiele Domnului A le-
I sandru. Acesta si incepe a -i urdî de îndată
î iusidie ca unui inimicii născuţii, si a da or-
! dini ascunse ca să-lii prindă si sä-lü aducă
j inaintea sea. Insa. Bauulft MicliaiÜ, favoriţii
I de fingerulü şeii, află de acesta, si spre a-sî
: scăpă viétia trece in Ungaria. Fără să petrecu
: pre aici indelungü. la anulű 1591 plecă, ca
: inspiraţii de preşedinţia divină si urmatü de
unirile tăcute a iotă tiéra si creştinătateave-
j cină, la Constantinopoli, ca să ceră domnia
I tierei.

Eodem pene. tempore seniores et prae- ! Mai totti atunci fljungü la Portă si be-
cipui Walachiæ viri ad Régis sine sultani Tur­ I trânil si toti cei mai dc frunte bărbaţi ai tie-
I rei romăncsci, si plecândü genunchii inaintea
ciei genua deuoluti, de tot tantisque miseriis,
' Sultanului, se plângi! cu amarii de relele si nefe-
ab Alexandro, eiusdemque aulicis praesidiis
I ricirile cele multe ce aduseră asupra tierei Ale-
et mcrcatoribus Turcicis illatis, nec dum ţi­ sandrusipresidiarii curteilui, si negustorii tur­
nem habituris vehementissime conqueruntur, cesc!, nefericii! ce nu vorir să mai aibă capetü;
ordine turpissima et detestanda plurima lar- A arată una câte una si cu mari lacremi uri-
gis erumpentibus lacrymis proponunt, Gene- tele si infricosiatele lorii fărădelegi, reco-
mênda apoi pre generosulü Banü Michaiii,
rosum deinde Bahn Michaelem, modo praefato
: arëtândü că elü e adevëratulü crede, si se
commendantes, verumque haeredem affirman­
i rogă ca séü să-lu asiedie in fruntea tierei ca
tes, aut patriae suae tanquam legitimum Do- ! Domnii legitimii, séü dúca cererea nu li s’arü
minuur praefici, aut alium habitandi locurn, ni- incuviintiâ, să le dea unu alţii locti de locu-
si petita impetrent, assignari sibi supplices ro- ! intiă. Spre a se ajunge scopulü mai sigurü,
gant. Ad quod institutum certius obtinendum j unchiu-seu, adecă fratele maicei sele, grecü
i de origine, care mai nainte sidensulii fusese
auunculus vel matris fráter gente Graecus, qui
Banü alü Craiqyei, si care pentru pungile
et ipse antea dicto Bahni officio functus e -
. sele cele gróse se bucură la Portă de multă
rat, et commemorabili qua in Porta vei aula ! lavóré, ’i stete intr’ajutoriü cu mari sume de
vigebat propter turgidiores locuios gratia, sum- bani spre a putè respunde onorariele necesa-
; rie. Astfeliü, Ion Michaiii, cu voia lui D-
tibus honorariisque haud vulgaribus prodo.
dieh. se inaugurézâ cu mari eerimonie de
rat. Ita fauente Deo, Jon Michael ab ipso
Domnii ahi tierei romăncsci de cătră insusi
Amurate III. Walachiæ siue MoldaimiteTrans- Amuraţii III; si astădi, acésla tiérii, odinioră
alpinæ Palatális magnificis iuauguratur ce- aláirt de inflorilOria, cai c insă acumü de abiâ
10 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

remoiiiis: et oppressa penitusque prostrata, i- ’sï maï tîneà sufletulü de apësârile si inge-
mo vix aegerrime spiráns Prouinciæ quondam nunchiârile cele fără de margini, aspira,
nu fără mari si violinte midilóce, asià pre-
florentissimæ Respub. respirare ac paulatim
cumü cerü caşurile estreme, să ajungă cu in-
non sine grandibus violentisque auxiliis, sicut
cetulű la vigórea libertăţii si mărirei sele de
extremi requirunt casus, ad pristinæ libertatis mai nainte..Sub fericitele auspicie ale guver­
et incrementi vigorem aspirare annititur. Sub nului l u i , Michaifi. Alesandru, antecesoiiulă
cuius gubernationis felicem auspicationem A şeii, mustrându-lü cugetulií de modulü im-
lexander antecessor, de impie impudenterque piü si J’ără de ruşine, cu care administrase
o tiérà atâtü de întinsă, sigurii de p end u lă
administrato amplissimo Palatinatu certoque
ce-i amenintiă viétia, părăsindă domnia, fugi
vitæ periculo, sine teste optime sibi conscius,
cu ruşine. In urmarea timpului, aflându-se la
dominaţii neglecto, turpiter aufugit. Temporis Constantinopoli dempreună cu femeea, si aci
deinde successu Constantinopolim cum uxo- tiesêndü feliü de feliü de intrigi spre a câş­
rc migrans, variaque attentans propter nouas tigă domnia Moldavie!, fù acusatü de cătră
quasdam obtinendi Moldauuiæ Palatinatus ma- agiutele lui Irimiă Domnulti, si din ordinea
Sultanului arestatd in insasi loeuintia sea.
cliinationes ab eiusdem Dn. Ieremiæ procu-
unde îmbrăcaţii in cele mai splendide vest­
ratore siue agente accusa tus, iussu regio in
minte, peri intr'uuü módii miserabilii, su­
domo sua siue liospitio arreptus, ibidemque grumaţii prin laqiu, in dumineca Floriiloră,
in splendidissîmo vestitu laqueo elisa gula ipsa 1597. Éra creditorii turcesci, după ce inclie-
Palmarum Dominica Anni 1597 misere periit. iară cu noulii Domnii anumite invoeli despre
Turciei verő creditores certis initis cum sur. moduli! cuinii să lc respundiă neînchipuitele
sume de bani ce contrasese. asigurat! de li-
î'ogato Domino de numoranda incredibili« a>- !
niscitu lorii petrecere, atâtu el câtă si alte
vis contracti summa, paetis de vitæquo tran- róie de Turci continuara a se asiediâ, in tiérâ
quillitate, sicut et aliæ feces Turcieæ assecu- definitivă.
rati, immoto pede fixi habitare pergunt.

Accidit paulo post vt Reuer. Cornelius Se intêmplâ, de puçinü după acésta,

de Nona, Cauonicus Vdriensis et Romæ ad D.
Hieronymum de Ripeta Archidiaconus a Cle­
mente VIII. Pontif: Max. tanquam aulicus ad
magnum Moscouuiæ Principem missus, Tran-
siluaniæ Ducem Sigismundum, et Moldauuiæ
Palatinum Aaronem in reditu accederet, de
Reipub. Christianæ procerum vnanimi contra
communem hostem consensu bellum suscipi-
endum referret, cosdemque ratione Christia­
næ professionis ex istis Tyi-æ siue Nestri et
Danubii fluminum partibus sua adiungere au-
xilia grauissimis adductis rationibus, et quod
Revereiidulü Comeliu de Nona, Canonicii de
Udria, si Arcidiaconü la D. Ieronimă de R i­
peta la Roma, trimişii de cătră marele Pon-
tefice Cleîninte VIII la marele Duce al ii Mo­
scovici, se abate, cu ocasiuuea intdreereî se­
j le, pre la Sigismundă Principele Transilva­
! niei, si Aron Domnulti Moldavie!: El îi arata
acestora necesitatea de a se redică cu res-
belii totă creştinătatea in contra inimicului
comunii; se adoperă a-i persuade prin raţi­
unile cele mai tari ca să stea si ei intr’aju-
toriii, ca creştini ce sunt, din aceste părţi
ale Nistrului si ale Dunărei : că, afară de al-
j te naţiuni, totă asemine cugetă a face si ve-
 WALTHEB RES GESTAE MICHAELIS 11
praëter alias gentes vicinum Polonia; regnum cina Polonia. Insä, pre la Michaiü, Domnulü
idem meditetur, persuadere conaretur : Ad ip­ tierei romănescî, nu trece, impedecatü de
sum verő Walacliiæ Palatinum Micliaelem pro­ óre-care impregiurâri. Pre acesta cercă a-lű
atrage memoratiilü Principe alü Transilvani­
ptei- certas quasdarn caussas non perueuiret:
ei, mai totă prin acelesi raţiuni prin care si
Quem tarnen praefatus Transylvanie Dux iis- insusi se înduplecase. Prin multe si seriöse
dem ferme rationibus sibi devincire, quibus argumiute răstornă tote indoelile care se pă­
ipse erat permotus, annititnr. Yniversa enim rea a justifica o mai îndelungă intărdîare din
dubia quæ ad iustam tardius assentiendi hne- partea lui Michaiü: i arată cumtt insolintia
Turcilorfi crcsce pre dî ce merge, i arata nó-
sitationem facere videbantuiyvariis modis gra-
uele greutâfi ce ei inventă si grămădesc« a-
uissime diluuntur: augescens indies Turcarum
supra nefericitei naţiuni române: i aduce ar
petulantia, et in aerumnosam Walacborum gen- minte că mai pre totă luna ari de a se teme
tem excogitata grauamina, recensentur: Sin- de invasiunilc séü trecerile cândü ale Turci-
gulis pene mensibus, siue Tatarorurn sine Tur­ lorü cândü ale Tătarilorii ; că chiar si atunci
carum irruptiones aut transitus metuendi com- cândü nu vinii ca inimici, decă vom a rămâ­
ne in pace din partea loru si nesupărati, cau­
memorantur; aut eorundem licet fauentium cap-
tă a le suferi castrele in tieră, după buna lorii
tandæ quietis caussa pro libitu tarn hyberna ;
plăcere, atâtü preste orna câtă si preste va­
quam aestiua castra necessnrio suflerenda, ma­ ră, a le iutretînè cu mari provisiuni. a le mul'
gno commeatu alenda, multis lionorariis cn- tiămi cu mari onorarie. I amintesce că tiéra
mulanda subiungitur. Walachiam ne priora qui- romănescă, nici detoriele sele de mai na-
dem soluere posse debita, nec illatomul im - inte nu póte să le respundiă, nu póte a se
i usiurâ nici de infriCosiatele damne ce i s’aü
manium damnorum sentire leuamen, nedűm
făcuţii péiT acumü, neciimü să fia in stare
subsequentibiis sufficere, in mentem reuocatur:
I de a purtă cele ce aű să urmeze. I arată
Nullum- antecessorum a multis retro annis i că de la unü timpü incóce nici unulü din
tranquillo durabiliue vsuin dominatu, sed vel domnitori îravură parte de o domnia liniscită
inuidorum calumniis vel aemulorum muneribus si durabile, ci, séü prin calumniele pismasi-
apud Sultanum, suspectum redditum, fuisse lorû séü prin darurile pretendintilorü, fură
eiectum. vel violenter vita privatum ostendi- aduşi in prepusü inaintea Sultanului, si sco-
si din seaunü, séü ucişi. In fine, ’hi face lu-
tur. Prudentis esse absque grauissimis de
I ătorifi aminte că nici elu nu va fi m a i for-
nouo emergentibus rationibus vix meliorem
tunetű de câtii antecesorii sei. Asià in câtft
antecessorum fortunam stabilibus radiis sibi Michail!, a cărui onóre, faim ă,. avere si vie­
affulsuram grauiter denique monetur. Vt licet ţi a. nu mai puçinü si aceea a supusilorü sei,
Palatínus, de cuius simul et subditorum ho­ eră espuse celui mai de aprópe si mai mare
nore, fama, bonis, ipsaque vita cardo perieti- peiiclu, de si nu-si dete învoirea numai de
câtü, elü insă promise cu totă seriositatea că
losissimus vertebatur. non statim ' in primis
va délibéra asupra acestora cu bătrânii po­
motibus omnino in hanc sententiam iret : cum
porului si cu amicii sei. Că ci, intru adevërü,
sua; tarnen gentis senioribus et amicis de bis se mai cerea a se incredintiâ că va avè óste
deliberaturum se, serio polliceretur. Etenim de ajunsű, că nu-ï vorü lipsi stipendiele ne-
sufticientem militum numerum, necessariam sti- cesarie nici ajutórie pronte de la augustujü
12 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

pendiorum subministrationem. et in omnibus nostru Impëratü. Rudolfe II, precum si d e là

parafas sempcr suppetias ab Augusto Impe- Sigismundii, Principele Transilvaniei, că A-
ronfi va rëmânè constanţii in acesta societa­
ratore nostro. Rudolpho II. nee. non Sigismun-
te in tote caşurile, in fine deveâ să se con­
do Transylvaniæ I)ucc affore, Aaronem vero
sulte si asupra modului cumü aü să se sta-
stabilem ad quemlibet euen tum socie latem bilésca si să se verifice tóié acestea.
praestiturum, et quibus ea modis certa rata-
que sint futura, demonstrări videbantur.
ilac. ratione eos coniunctis animis, vi­ Unindu-sï ei, astfeliü, puterile, si lup-
ribus, et bellandi studiis, circa Tyræ siue ! tându-se totî cu o inimă si cu aceea-si fer-
! vóre de luptă cu o óste mat bine de 20 mit
Nestri, et Danubii aut Istri flumina, cum plus
fără indoelă eră să fia in stare a infrëüà cu
quam viginti militum millibus. tum Tartaro-
! usiurintiă si preclătiunile Tătariloră si incur*
rum irrumpentium latrociniis, tum immanibus : gerile. Turcilorü, asià in câtü de ceealaltă
Turcicarum copiarum impressionibus resistere ; parte, in Ungaria, Impëratulü crestinilorû,
facile posse, vt ex alia Vngariæ parte Impe­ j mat puçinü impedecatü, puteà apoi sä conti­
rator Cliristianorum sua bella minus impedi- nue resbelulii mai cu putere, si să-lă termine
; cu fericire, si să aducă, in fine, lumeï mai
tus continuare fortius, et cjţmficere felicius,
curendü pacea cea atâtü de dorită. Precândü
orbi denique pacem multo desideratissimam
j aceste consilie se urdià intr’ascunsü, simtîte
conciliare citius valeat. Talia dum sursum de- de altmintre si de Turculû, chiarü precândü
orsumque versantur dam consilia, Turcas ta­ la anulă 1593, de o parte faimosulü Sinanü
rnen haudquaquam latentia, Anno 1593 Sinan Pasia. atâtü de nefericită in urmă in luptele
Bascha proximiore celeberrimo militiæ quidem sele cu creştinii, înainta cu oşti numerose, tî-
nêndü drumulü dreptü spre Ungaria; pre cândü,
Duce, sed in faustius nostrorum auspicium
de altă parte, Chanulü Iiordeï tatarice, inso-
minus felice, cum maximo exercitu recta via
çitri de mai multe mii de Tatari, adunaţi din
procedente, nec non Precopensis Hordæ Prin­ Crimea si pârtile vecine, treceà prëdândü si
cipe pluribus in Taurica Chersoneso et vi- ardiêndü prin Moldávia si apoi pre la mar-
cinia collectis Tatarorum millibus per W a- j ginile Poloniei, totü in contra crestinilorû in
lachiamet deinde circa Poloniæ fines in V n - j Ungaria: éta vine scirea că cetatea Iaurinü
; séű Rab cădiu prin vendiare suptü jugulü
gariam Cbristianos oppugnatum progrediente.
; turcescü. Acesta pretristă intêmplare fii o
Iaurinum siue Raab Turcicæ tyrannidi non si­
! lovitură si mai simtîtoriă pentru Michaift.
ne fraude subiicitur. Quo luctuosissimo casu i Atunci elă, bine sciindü că a apërà cele căs-
Palatínus magis perculsus secundum vulgatum ; tigate este virtute nu mai pucină de câtü a
illud: Non minor est virtus, quam quærere, câştigă altele, incepiisă cugete cu deadinsulü
parta tueri, de stabilienda dignitate, autoritate ce ar fi de fäcutü pentru întărirea demnita­
te!, autoritate! si domniei sele ; si mişcată de
et dominatu necessario conclusurus. pro ge­
inima sea cea generosă, de ferbintea amóre
neroşi animi motu, et commemorabili in pá­
ce purtă cătră patria, considerândü că nu e
triám amore, tot tantisque perpetuo implicări ; nici frumosü nici onorabilă a lăsă pre supu­
suæ tutelæ commissos subditos aerumnis b a u d -1 şii incredintiatl aperârei sele pradă atâtoră
quaquam magnificum honestumue ratus, cum ; nefericiri, convoca pre betrâni si pre cei mai
 WALTHER RES GESTÆ MICHAELIS
conuocatis seuioribus et praecipuis teiræ in-
colis de idoneo tantorain et grauiorum iam
iamque irruentium malorum variis propositis
rationibus, remedio consultauit: Vbi tum eom-
muni omnium suffragio, cum Principibu» Christi-
anis confoederationem potius ineundam, quam
intolerabile tyrannidis sustinendum diutius
iugum, eonclusum est. Assumtis itaque du-
orum millium Vngarorum præsidiis, dam ad
fines banc ob caussam iam ante dispositis,
Heros iste, implorată Christi Seruatoris gra­
tia: Genizaros, quorum duo plus minus millia
nullo ad Palatinum habito respecta, sedes i-
bidem audacter fixerant, cum caeteris Turcis
improbitate consueta gaudentibus, ac more s i-
bi proprio deditis semper proditione Hebraeis
omnibus, præfato anno 1593. Idibus Nouem-
bris, ad vnum omnes trucidât.
Nec múltam interponens morae, cæte-
ros ciuitatibus ac arcibus qualibuscunque mu-
nitos visitare coercereque proponens, XV. eius-
dem Mensis Dziurdzouuam ad Danubii ripam
sitarn Turcicoque insolescentem imperio inua-
dit, igni mandat, etplurimis morte multatis
arce munitissima interim relicta, amplis o -
nustus spoliis ad Palatinatus sedem Bukere­
sten regreditur. Neque diutarnæ deditus qui-
eti, praesumtum post talem euentum sibi pa-
rari bellum experitur. Etenim Iaurino, ut di-
ximus, proditorie capto, Emir unus ex ampla
Mahumetis Pseudoprophetæ prosapia oriundus
et tum temporis Cadilessker (quorum très
solummodo Græciae nimirum et Myssir vel
Cairi in Aegypto, quasi apud nos Archiepi-
scopi sunt, omnibus etiam ipsius Vezirazem
summám potestatem commissam exercentis di-
gnitatibus praelati, primi Regis consiliarii,
summi iuris vniuersi interprètes, ac in bellis
13
de frunte aï lier ei ca sä tinä cousiliü cuinü är
pute scăpa tiéra de atâte rele ce sufere, si
de altele mai mari ce o amenintiă pre totü
momentulü. In acea adunare se incheiâ cu
învoirea unanimă a tuturora că mat bine este
a se confédéré cu principii creştini decâtü a
purta si mai departe jugulă celă nesuferită
alu tiranului turcescă. Atunci Eroulă in-
data se si pune in fruntea a dóue mii de
Transilvani cari de mai nainte eră asiediati
spre acestü scopă la marginile tierei, si im -
plorândă gratia lui Cristă mântuitoriulü? la
13 Neuem bre 1593 ucide pên’ la unulă, toti
Ianiciarii carii in numërü de vro dóue mii,
cu despretiulă autoritatei domnesci, cutedia-
seră a se asiedià in tiéra, nu mai puçinü si
pre ceialalti Turci ce petreceâ aici in fără­
delegi; deaseminea taiă pre toti Evreii carii,
după datina loru, ca totdeauna, se purtă ca
vendiători ai tierei.
Fără multă intărdîare, ’ si propune a visita si
a pedepsi pre Turcii ce se află iutăriti in cetâti
şi in fortăretie ; la 15 ale lunei cure la Giurgiu
pre ripa Dunărei, cetate supulă Turcului, o
face pradă focului, dă pjórteí mulţime de
Turci, si lă sandă deocamdată in pace fortă-
rétiá cea întărită, se intóree, încărcată de
multe predi, la scaunulă domniei la Bucuresci.
Fără a i se dă vre unii repaosă, află că i se
gătesce resbelulă la care se asceptă după a-
semine intëmplârï. Câ-ci, după luarea Iauri-
nului, prin vêndiare, precumü aretarămă, éta
vine la Bucuresci ună Emiră din mărita vitiă
a pseudo-profetului AlăTiunieta ; pre acelu
timpă elă eră unulă din cei trei Cadileskeri
turcesc! carii s’arü putè asemënà arclnepi-
scopiloră noştri, demnitatea lorii este mai pre
susă de tóté celelalte, autoritatea mai mare
decâtft a insului Veziră căruia 'i este incre-
dintiată cea mai înalta putere, el sunt primii
cousiliari ai Sultanului, supremi judecători in
resbelă, ei, in fine, ocupă priiuulă locă după
Mufti care este asià dîcêndfi ântâiulă loră
14 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

supremi iutii ces, a Mophti, quasi primo il- ; patriarcâ. Emirulű intrase in Bucuresci, totfi
lorum Patriarclia, secimdi) Bukeresten dicto j in luna mal süsü însemnată, insoçitü de dóue
Í mir din ceï maî aleşi osteni, de 50 cămă-
mense cum duobus selectissimorum militum
; rasi ai Sultanului, si afară de aceştia, de mai
millibus, quinquaginta Regis cubiculariis, Zau-
multi Ciausï si Spahi séü nobili. In trecerea
schis præterea et Spahi siue nobilibus pluribus, lui prin t iei ii comitea cu cutediare totü g e -
omne genus violentiæ, rapinarum acluxuriae nulü de violintie, răpiri si desfrënârï, dîcêndü
audacter perpetrantium, reficiendarum virium. că vine numai spre a-si restaura puterile, eră
vel Palatini potius capiendi grafia petit, com- intru adevërü venià spre a pune mâna pre
Domnulü. In Bucuresci, ocupă casele cele
modas in urbe domos occupât, a Palatino in j
mai bune, după aceea se adreseză cătră Dom­
palatio prope nouuin sub urbe monasterium, si­
nulü care locuia in palatinii! de lângă mănă­
ne arce murisque ad Dembowicen iiuuium stirea cea nouă sub cetate, zidiţii la maliilii
extructo commorante, decem Yng. tlor. m il- ; Dîmbovitiei, fără muri séü alte intărituri,
lia honorarii loco cum necessario commeatu ; cerêndu-ï întrunii tonü imperiosű dreptü o -
et victualibus imperiose flagitat: ac paulo post, norariü o sumă de diece mii fiorini unguresc!,
solum eum esse certo cognoscens, mille sti- ; de asemine viptuale si alte provisiunï nece-
sarie pentru óste. îndată după acesta, incre-
patus comitibus pedester eundem quasi sa- ;
dintiându-se cuincă Domnulü se află singurii,
lutatum exit: Sub cuius suspecţi admodum i
ese spre palatiulü domnescü pre giosü, pe­
hospitis aduëntum, ille in Vngarorum suoruin trecuţii de o miie inşi, ca si ciunti ar merge
stipendiariorum castra non procul inde in cam- intru salutarea lui: la apropierea acestui 6-
pis fixa discedit. Callide itaque arripiendi i - spe atâtüde suspeptü, Domnulü trece in ca-
psius spe frustratus Emir, inquisitum mittit strele stipendiarilorü sei din Transilvania, care
eră asiediate in câmpii, nu departe de palatiü.
nonnullos, in quem fi nem tot pacis tempore
Emirulű insielatü iu sperantia de a-lü prinde
Ibueat Yngaros? Et capiendi Petri, Alexandri
piin aeéstii maestria, trimite pre unii din ai
filii Moldauuiæ Palatini causa ascitos, eodem- sei să-hl intrebe, cu ce scopü intretîne in
que iam dum capto et Constantinopóli ab vncis mijloculü pace! atâta óste străină. Michaiii *i
publice suspenso, donec stipendia illis persol- dă respunsü că oştea o adunase cu scopü de
uenda acquirantur, villarum commeatu neces­ a prinde pre Petru, fiiulti lui Alesandru Vodă.
eră acumii, după-ce Petru s‘a prinşii si s’a
sario sustentari, responsi loco accipit: Absque
pedepsiţii la Constantinopoli cu speudiurătoria
mora eos, tanquam plane inutiles subditisque
de cârlige caută a-i tine in spinarea locuito-
molestissimos dimitti præcipit, ac imam auri ; rilorii incâtii timpu nu le va putè respunde
tonnám, ad exsoluenda stipendia die proxime lefile. La acesta Emirulű ’! trimite poroncă să
sequenti mutiio a se accipi iubeţ. Promissione dirnită numai decâtli acei omeni nefolositori
hac lubrica cum gratiarum actione suscepta, carii petrecű in fiera cu atâta greutate pen­
tru supus! ; totodată ’lii invită ca in dioaur-
continuo Vngaros omnes paratos in castris,
mătoriă să priimescă delà densulü o tonă de
vt aufugientes forte Turcas -intercipiant, ex-
aurü spre a respunde lefile acelorű soldaţi.
pectare, haudquaquam prins erumpere man­ Domnulü priimesce promisiunea cu o prefă­
dat: cum aulicis et aliis militibus in văile cută multiămită; dar’ totodată dă ordine Tran-
»
dam congregatis, ne somniantibus quidem ta- silvaniloni ca toti si fără încetare să stea in
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS 15

lia Turcis aduentat, diuersoria cingit, et ne- ; castre de a gata spre a pune mâna pre Turci
fadis expositarn praedis vrbem, imbellis sexus câudu, pú te. aceştia arü voi sä prindă fuga,
ereptam violenter pudicitiam. vimque subditis pentru aceea să ascepte si să nu erumpă
cumva înainte de timpii. Intre ceea elü, in­
illatam iuste vlturus, in quinque locis succenso ;
soliţii de curtenii sei si de alti soldaţi ce era
igni hostes vrget, fortiterque instando et pu - adunaţi in vale intr’ascunsU, viue~ îiëasceptatü
gnando eneeare nititur. Ilii virili ter sese de- pre cândü Turcii nici nu visă asemine lucru,
fendere, vi pemunpere hostilem cuneuin, et si-i incongiură in diversoriele lord; atunci,
euadere nequiequam tentare, liammarum etiam ‘ spre a resbună după dreptate cetatea cea es-
pusă prëdilorü si desfrënârilorü, si fărădelegile
vi expulsi reiectis ardentibus vestibus nudo cor- Í
violinte comise asupra copiilorii si asupra fe-
pore praeliari, ad Domini sui palatium denique 1
meilorü. si asupra tuturorft snpusilorti, le dă focii
oinnes confugere, et ultima cum ipso sutferenda-, in cinci locuri, provocă prin acesta inimiculă,
proponere: Quos couatus facili negaţia Pala- si cercă a-lil sl'ërmà de totü opuindu-i-se si lup-
tiuus, duobus explosis tormentis parietes illos tându-se cu elft ca unii eroii. Se apără si Turcii
reddens peruios infringit, Ideoque Emir de- cu-bărbăţia, cercă indesiertii a sparge şiru­
rile inimice si a scăpa, goniţi si de violiutia
spoudens iam animum cistam magnani, auro.
fiacăriloră, ’si aruncă vestmiutele ardietórie si
gemmis, aliisqne rebus pretiosis repletam per
incepö a se luptă goli, in tine alergă cu totii
fenestram praecipitat. ac iram. Palatini sedare la palatiulü Emirului, si-i arată că sünt gata
attentans, vitae suae parei supplex orat. seque a suferi dempreună cu elii si cele din urmă
cum superstite comitatu larga solutione vitám penele. Aceste din urmă încercări ancă le
redemturum tremebumlus promittit. Palatínus , niuiicesee. Micbaiti fără multă greutate, tra­
ge dóim tunuri asupra palatiului si-ï spar­
tot sibi suisque inflictariun iuiuriavum sube-
ge paretîi. Atunci Emirüíü, desperaţii, a-
unte memoria, obtrusis spoliis pollicitisque
runcâ pre terestră o ladă mare plină cu
baudquaquam niitigatus. hostes cum istiusmodi ' aurii, cu petre“ scumpe, si alté lucruri pre-
bonis sibi iam subiacentes, ad vnum omnes tiósc. cercă a imblândî prin acésta mania Dom­
perimit,, vnde incredibile« thesauros. quanquam nului. eemidii cu umilintiă ertare vie'tieî
igni multi perierint, milites assequuntur: Inter sele, si cu vóce tremurândă promitêndu-ï că
atâtii elu câtă si toti câţi aii mai remasii in.
alios, Palatínus Cosacos, bulgas duas connexas,
vietiă, cu mari sume vorii să-si răscumpere
quas Taistri sine turban üli vocaut, aureis
capiilü. Micliaiii insă, ndueêmlii-sï aminte dc
uummis plenas perticaeque appensas portantes ■ multele injurie făcute sie si supusilorü sei, nu
conspicatus proportionis ac aequitatis admonet, se inildandicsce prin darurile aruncate si
parteque sibi reseruata dictis duobus caete- promise, ci, vëdiêndu ciraiü inimicii staü in
risque militibus reliqua distribuit, et Deo pro puterea lui impreună cu tote aceste bunuri,
1 ucide pre toti p cif la uuulii. Multe comori
concessa victoria gratiis actis, cum suis pau­
periră in focii, si multe preste închipuire câ­
lului»! quiescit, ştigării toti ostenii. Intre altele, doi Căsaci
purtă dóue traiste séü desagi spêndiurati in­
tre pertică, plini de aurii, h vede Domnulű,
le aduce aminte de dreptate, si o parte re-
servându-o sie, restulft ’l imparte intre acel
16 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
Refectis viribus Kiral Albertum (sic eum :
Ungari appellant) cum exercita X Decemb. ad ;
Phlocz ciuitatem apertam inter Yrosczuk et
Xicopolim pari spacio, vnius nimirum diei iti- ;
nere distantem, ex qua Turcæ plurimi, per
eongelatum glacie Danubium transeuntes, sub-
ditos múltam afflixerant, mittit: Qui-direpta
deletaque ea, praeter nonnullos fuga sibi con-
sulentes, incolas omnes Phlegetontis stagno de-
stinabat. Aliam ciuitatem muratam Hersouuam
vnius diei itinere Braliillouua dissitam, misso
primo Ianuarii Anni 94 exercita per eongelatum
tendens Danubium adoritur: Y bi in ipsa fluminis
glacie acri oborta pugna, tusis pluribus caeteris-
que iugatis opulentam ciuitatem direptam, arce
tarnen tortiter a præsidiis Turcicis defensa, com-
busserunt, spoliisque ad alteram tutiorem flumi­
nis ripam deportatis, et frigore laboribusque
prostratis viribus aliquomodo refectis, VI. Xon.
Ian. iterum transgressi flumen Derstor ciuitatem
a Constantino Magno in Macedonia extructam
et Silistren vocatara, ubi Sanziaci, Rumilibegler*
bego parentis, sedes est, arcis tutela insolentem,
amplam, mercatoribus claram, satisque bellam,
commemorabili euicto prius praelio, ira feruidi
diruunt, et incolis plurimis caesis, Vulcani vio-
lentia in nihilum redigunt.
Murat III. duarum mundi partium Domi­
nus, et Padischach, hoc est, regum rex, Pala­
tini Michaelis a Walachis instar Iunonii pueri
commendati, sublimem animum, et insolentes
rebellesque in ipso gubernationis limine co-
natus, non extirpandorum sattem in commissa
ditione Turcarum, sed et praefati Emiris mul-
torumque aliorum clariss. militam, ditissimo-
doi si intre ceilalţi osteni, si multiämindü lui
Dumnedieü pentru invingerea ce-ï dete odich-
nesce puçinü cu aï sei.
Rest;'urându-sï puterile, la 10 Decembre
trimite pre Kiral Alberta (asià-lü cliiamă U n­
gurii) la Floci, cetate deschisă, la mijlocii in­
tre Rusciucă si Nicopoli, adecă cale de o dî
delà fiăcare ; multa supërà pre Români Turcii
acestei cetâti, trecêndü adese ori in glöte
preste Dunărea inghiaçiata. Kiral pradă ce­
tatea si o strică, si afară de puçinï carii scă­
pară cu fuga, pre ceilalţi toti 1 trimite in la-
culü de focü alti infernului. După acésta, la
1 Ianuariti 1594,Trimite óste pre Dunărea in-
ghiaçiâta7învàïïe*’Hêrsova, cetate întărită, cale
de o dî de la Brăila: se nasce o luptă ferbinte
pre insasï ghiaçia Dunărei, multi Turci consacră
mortel, pre ceialalti’i pună in fugă; si lăsândă
fortàrétia, apărată de Turci cu bărbătiă, se
multiămescă a dà focă cetatei, si spoliele,
pentru sigurantiă, le transportă de ceealaltă
parte a apei. Restaurându-si puçinü puterile,
amorţite de frigă si ostenite de luptă, la 8 Ia-
nuariă trecü érâsi Dunărea, intră in cetatea
Dorostorului (Silistra), zidită de Costantinü
célú Mare, unde este resiedintia Sangiacului,
consângénulü lieglcrbegului din Rumelia; a-
cestă cetate, mare, frumosă, renumită prin ne-
gotiulü seü, si forte amenintiătoriă prin iu-
tăriturile sele, Românii, după o luptă me­
morabilă care o câştigă, aprinşi de resbunare
o sfarmă, si taiândü mulţime de locuitori, o
aprindă si o prefacă in cenuşia.
Murata III, Domnü a dóue párti din
lume, si Padisiach, adecă Impëratü alü Impë-
rătiloră, privià cu amărătiune si nu se puteà
minună de ajunsă de inima cea sumétiá, de
insolentele si rebelele incercârï ale lui Michaiü
pre care Românii i-lü recomêndà ca pre
celü mai generosü si mai de tréba june,
si care acurnü, indată la inceputulü dom-
! nieï sele, nemultiămită a stinge numai pre
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
rum mercator. trucidatorum, et crudelium prae-
terea vitra Danubium in pacificas florentissimas-
que vrbes, oppida, rura, sine vlla tractationis ac­
cepta conditione, irruptionum, vastationumque
ad aniimim vehemenţius reuocans, demirans, et
nullo modo vl terius, ad grandio ra regui præcauen-
da damna sustinendosu statuens, imo vtilissima
maximeque necessaria, ad bella in Ungaria con-
tinuanda, Transylvaniæ et utriusque Walachiae
penuaria defecisse, cum solus Moldauuiæ Tran-
salpinæ Palatínus circi ter vnam auri tonnám, 20.
ouium, duo equorum millia, tritici mensurarum
magnarum 10. millia, hordei tantundem, multum
praeterea butyri, mellis, et vicini quoque duo
Waiuuodae haud minus annuatim soluissent.
defecisse, aegerrime ferons, Aclnnath Baseliam
et Genizar Agam, qui Januae militum pede-
strium praefectus est, et interdum regia dignus
affinitate iudicatur, cum multoriim millium
exercitu, ut ei vel capto vel qualicunque modo
sublato Bogdanum Iankoli Moldauuiae Pala­
tini, Leopoli Rutenorum, Steph. Regis iussu
sicutex Chronicis constat, capite truncati iilium
legitimis adliibitis cerimoniis potenter surro-
garent, magnis kumtibus ablegat. Reuortebatur
eodem tempore iussus ex Hungária post laurini
occupationcm cum Hordae suae 30. millibus
Zalir vel Precopensium Tatarorum Dux, cui
Sultan Murat praedictos duos præfectos cum
magno exercitu versus Vrosczuk amplissimam
areeque munitam et Dziurzouae in Walachica
ripa sitae oppositam ad opprimeudum Pala-
tinum missos signifient, ipsum Tatarorum
Ducem, vt sub Diu quae ciuitas cum arce
trium dierum itincre superius Vrosczuk ad
Walachicam Danubii ripam sita est, flumen clam
transeat, in ipsa Walachia Palatinum circum-
uenieus vrgeat, vt ab vtraque parte simul I ciucü; incungiuratü astfeliü, sa-lü lovéscá de
IT
Turcii aflători in tiéra incredintiată guver­
nare! sele, ucise pre Emirulü si altï multï
strălucit! ómen! de óste, si avutï negutiatorï,
călca si dévasta eu crudîme cetâtile delà Du­
năre cele pacifice si infloritórie si alte mai
multe opide si sate, si acésta fără să voésca
macar a intră in tratative si a priimi vreo
conditiime. Muratü, decï, spre a preveni si alte
dannie mal mari pentru imperătiă, decise să
nu-lü suferiă mai departe nicï de cumü. Cu
atâtü mai vertosü că nu mat putea toleră lip­
sa grânarielorù din Transilvania si ambele
tierî române, grănarie atâtü de folositórie si
pentru purtarea resbeluM in Ungaria atâtü
de necesarie, că-cî numai Domnulü tiêreï romă-
neseï respundeà pre anű cam o tonă de aura,
20 mii de oi, 2 de câî, 10 mii inesuri mari
de bucate, totü atâtü ordiü, apoi uutü niultü,
miere si altele, nu mai puçinü eră indetoratï a
dà si ceilalţi doi Domni vecini. Muratü, ded,
adună cu mari spese o óste de mai multe
mii, pune in fruntea ei pre Aclnnetü Pasia,
si pre Aga Ianiciarilorü, prefeptulü miliţiei
pedestre Ia Portă, pre care Impëratulü ’lü cre­
de câte odată demnă de a si-lü face cum­
nată," si-i espedesce cu ordine ca in ori si
ce modü séü să prindă pre Micliaiü séü să-
lü pérda, si in loculü lui să asiedie cu le-
I gitime ceriinonie pre Bogdanü, fiiiilü -lui lan-
j culü din Moldávia, căruia, după cumü se scie
j din Cronice, ’í tăiară capulü la Leopoli, din
j ordinea regelui Stefanü. Cliia.ü in acelü tim-
j pü se intorceá din Ungaria, după luarea lau -
! rinului, Clianulű Tatarilorü cu o hor(dÜ"dê"30
j m ii; Muratü incunoscintiându-lü despre"acé-
Í stă espeditiune, ’ï trimite ordine ca in timpü
; ce mal süsü numiţii doi prefepU vorn năvăli
I cu ostile lorü asupra lui Micliaiü pre la Rus-
i ciueü, cetate mare si întărită in dreptulti Giur-
: giului situată pre malulă românii; elü, Clia-
; nuiü, să fcrdcă Dunărea pre neasceptate sup-
S tu cetatea Diului, întemeiată pre partea tierei
! romănesci, cale de trei dîle din süsü de Rus-
3
18 TË8AUKU DE MONUMENTE ISTOlîICE
ac seinei impctitus arreptusque dignis per-
ducllione poenis seruetur: adductuş vero Bog-
danus in Palatinatus sede succedat. Cham
alias Kerai Tatar Han, nolens volens dicto
oboedicndum aduertit, transgresso flumine con-
gelato, longe lateque vastando, vno milliard a
latere Dziurzouuae in villa Scarpatest castra
metatur, dispositisque custodibus aliquot Scy-
tharum millia commeatus caussa praedatum
dimittit. Palatínus qui accuratis excubiis sibi
suisque rectissime dudum prospexerat, subito id
intelligens praecipuos aulicos, virosque fortes,
cum exercitus parté intrépide Tatarorum cu -
stodiae, effusisque passim in pátriám terram
turmis, diuino confidentes auxilio occurrere
iubet. Qui haud segnes 12. Cal. Febr. subStenest
villa unq Dziurzouua milliari ad latus dissita,
copiosissimam Scytharum custooiam oifenden-
tes, et diu fortiterque cum illis confligentes,
plurimosque sternentes, tum a Christianorum
diuersarum nationum plus minus septejn milli -
bus recuperatis, tum ab ipsis captiuis Scytlns,
de Chami castris, et grassantibus passim aliis
turmis informantur, easque sine mora infestant,
assequuntur, plures cædunt, alios vt ad Cha-
mum properântes, et de excubiis caeterisque
pro commeatu missis sociis crudeliter deletis
gemebundi conquerantur, fugant. Michael Pa­
latínus in suum tergum fabam hanc cudi multo
ante subolfaciens, in villa Holubest parato animo
et copiis paucis quidem instructus, at diiunae
cruciş protectione contra abiuratum utrumque
hostem nixus, nullám occasionem prætermit-
tere, omnia vigilantis Ducis morc praeuiderc,
inquirere, praecauerc, tum demum ad Chami
siue Ducis sui confugientes Tataros castra
quatriduo post, die nimirum Dominica, em i-
nus subsequi, vix quarta milliaris parte inde
o dată de ambe pârtile, să-lă prindă si sâ-lü
aducă înaintea sea viü spre a-sï luà pedépsa
ce merită de inaltă trădare, éra Bogdanü să-l
urmeze in scaunulü domniei. Chanulii Gherei,
cu voiă fără voiă, caută să urmeze ordine!
prim ite: trece ghiacia Dunărei, prëdândü in
lungă si in latü, ’sl pune castrele la Şier-
patescl, distantiă de unü miliariü delà Giur­
giu, si asiediândû yeghie, trimite câteva mil
de Tatar! la pradă spre a se intórce cu pro-
visiunl pentrij^óste. Insă Michaiü, care de tim­
puriii si cu multă intieleptiune ingrigise de sine
si de aï sel asiediândû in tóté părţile veghiele
cele mal acurate, află indată de tóté mişcă­
rile Tatarilorü, dă ordine la cel mal de frunte
si mal valoros! din curtenii sei, ca luândii
cu sine o parte a óstel si incredintiându-se in
ajutoriulü cerescü, să intimpine cu curagiă
veghia Tatarilorü si turmele loră resipite pre
pâmêntulü tierel românesc!. La 21 Ianuariü
atacă fără intărdîare acea numerosă veghiă,
asiediată suptă sătulă Stănescl, situată la có-
stele Giurgiului îndepărtare de unü miliariü,
si luptându-se multă si bărbătesce asternü la
pamêntü mulţime de păgâni ; atunci, informân-
du-se atâtü delà creştinii scăpaţi din servitute
(in numërü de siepte mii de diverse naţiuni)
câtü si delà Tataril cădiuti in captivitate, des­
pre castrele Chanulul p re cu m ă si despre ce­
tele ce prëdà prin tieră, fără intărdîare se
ieaü si după acestea, le ajungă, taiă mulţi, pre
alţii ’1 ieaü la fugă ca alergândü la Chanulü
să i se plângă cu lacreml si să-l spună cu ce
crudîme i-aă stinsă veghiele si ceialaltl soçï
trimis! la pradă. Michaiü simţise cu multă
mal înainte că tóté acestea sunt croite asu­
pra capului seü. Pentru aceea steteâ in Hulu-
bescl, pregătită si plină dc inimă, avêndü încre­
dere că dc si óstea 1 e puçinâ, Ddieă are să-l vină
intr’ajutoră in lupta cu păgânii; elă nu négligea
nici o ocasiune, ci ca Căpitană desceptă ce
era, tóté le prevedea, tóté le cerceta, si lua
mësurile cuvenite. Tn fine, după patru clile?
j intr’o duminecă, se iea pre urma Tatarilorü
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
cum suis sub crepusculum vespertinum subsi-
stere, et firma fiducia more solito saluificum
IESU Nomen magna voce iüuocare. Clamorem
vicini hostis, Tataid mulütudinis numero con-
fisi barbaro animo negligere, Turcarum vero
sex millia, quibus trecenti permisti erant Ge-
nizari subito obseruare, sera nocte conscensis
equis super flumen ad socium agmen in Vros-
czuk confugere, Cham sociorum metu perturbâ­
tes, viribus suis itidem difiidére, eadein nocte
subsequi, nimiamque numeri sui metuens di-
minutionem ad Hordám festinare. Palatinus
dicta diei Dominicæ nocte in deserto castrorum
loco sub Scarpatest tentoria figere, usque ad
subsequentem Martis diem expectore, summo-
que inane ciuitatem Vrosczuk Wratislavia S i-
lesiorum multo ampliorem, muro tarnen, ut et
pleræque aliae destitutam petere, ac sub ip­
sum pene aditum in cxercitus iustructi acie
obequitando, ut fortiter pro Christi gloria, pa-
triæque salute praelientur, pie intrepideque
hortari. Áchmat Basscha et Genizar Aga (il-
lorum enim vocabula et titulos obseruare piacét)
cum selectorum militum quatuor, aliisque gre-
gariorum ac ciuium decem plus minus millibus,
Palatino opinione citius leonina fronte atque
animo cum decem millibus approperauti, occur-
rere annituntur, vixque suburbium egressi
prælium committerre compelluntur: Quod cum
totam illorum continere videretur salutem,
proposito de Bogdani in Palatinatu substitu-
tione ferias interim agente, partim eximii exer-
citus freti potentia, partim desperaţi casus
necessitate adacti de vita victoriaque simul
pugnandum iudicant: Sanctissimi tarnen n o -
minis IESU vigore adiuti Christian!, numero
quidem inferiores victoriapotiuntur, hostes plu-
rimos Acheronti consecrant, alios fugientes us-
19
ce alerga la castrele Chanuluï, si de cu seră,
oprinduse in distantiă de unu pătrarifi de mi­
liarii! delà inimicű, invocă după datină cu
viersü inaltü si cu deplină încredere mântui-
toriulii nume alü lui ISUS. De acestă strigare a
inimicului atâtu de apropiaţii, Tatarii, im be-
tati de barbara lorii sumetiă, incrediêndu-se in
mulţimea turmelorü lorii, nici că se turbură,
éça cele (i mii de Turci intre carii era si 300
Ianiciari, audîndu-o, indată si incălecară, si
ajutati de intunerecuUi noptei trecură Dunărea
fugindü la castrele lorű din Rusciucü. Clia-
nulii turburaţii acumii prin spaima soçilorü
sei, deaseinine 'si perde încrederea in puterile
sele, 'si ridică si elfi castrele ancă in aceeaşi
nópte, si temèndu-se nu cumva să-si prè im-
puçineze óstea iea calea cu mersii repede drep­
ţii la Horda sea. Eră Michaiii, totó in nóp-
tea acelei Dumineci, si asiediă corturile in lo-
culii părăsiţii de Tatari, asceptă aci penă mar­
ti cândü desű de dirninetiă plecă asupra Rus-
ciucului, cetate cu multă mai mare de câtă
Yratislavia Silesiauilorü, insă fără muri ca
cele mai multe | după-ce ajunge dinaintea ce­
tate!, călărindii printre şirurile ostireï, indém-
nă pre toti să se lupte cu tăriă pentru glo­
ria lui Cristü si pentru •mântuirea patriei.
Aclimetă Pasia si Aga Ianiciarilorfi (câ-ci ne
place a observă numirile si titulii lorii), in-
soçitï de 4 mii aleşi si de 10 mii osteni tur-
mari si alti cetătiani, cérca a est intru intira-
pinarea lui Michaiü care cu frunte si inimă
de leii veniă mai repede ca gândulfi in ca-
pulii a 10..mii de militari; dară de abia esă
pre porţile .cotatei si se vëdü costrinsi a în­
cepe bătaia. Si fiindii-că acestă luptă avea să
decidă de tóta sortea lorü, ei, lasândû deo­
camdată la o parte asiediarea lui Bogdanii
pre tronulü tierei, si parte rezimati in pute­
rea óstei, parte împinşi de desperare, se de­
termină séü să invingă séü să moră. Creştinii
insă ajutati de puterea presantului nume alti
lui ISUS, de si maïpuçinï la numërü, esü in .
vingëtorï, consacră locurilcrü inferne mulţime
20 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
que in tenebrosam insequentes noctem sine nu­
mero trucidant: Ipsi duces praefati heroicae Pala
tini experţi manus vires vna cum vita amplissi-
mis exuuntur bonis. Bogdanus vero Palatinidesţ
inuestiendo Palatinatui vitro clam renuncians,
vniuersis relie tis bonis, vix cum centenis, vel
vt alii constantïus affirmant vicenis, passim
palantibus fuga elabitur, et Constantinopoli
cum matre duabusque sororibus IeremiaeMo-
gilae Moldauiæ Palatini eiusdemque continuo
ibi degentium negotiorum gestorum metu deli-
tescens, et nihilominus clandestina, de occu-
pando, non sine magnó apud Turcicos Græ-
cosque fautores contracte aere, patriae Palati­
natu agitans consilia, Annidemum 1597. Mense
Oct. Illust. Polonorum Oratorem Da. Stanis-
laum Golscium, etc. adit, et ponderosam apud
Vezirazem Ibrahim ßasscham Sultani affinem,
ac summum tum temporis Gubernatorem in-
tereessionem, vt mortuo aliquando Ieremiae
(quanquam fatum illius pnccipitare clain la-
borabat) tamquam haereditarius successor sur-
rogetur, implorat : Qua dicti Palatini praesen-
täum tum nunciorum, patriæ pacisque conser-
uandae intuitu, contrarium apud Yezirum
molientium opera, posthabita in carcerem con-
iectus, strangulationis vel abnegationis, cum
maximo matris et aliorum Graecorum luctu
optione quidem data, sed adolescente ob animi
agilitatem et alia naturae dona indies Basschae
magis grato, ideoque inter intimos cubicularios,
quod eiusmodi cumprimis delectentur ingeniis,
recepto, Basscha Masul, id est, officio, honore
et dignitate priuatus, interim propter dissi­
ni ulatam Sultano, reginæ matins socrusque
metu Turcarum in Ungaria cladem et id ge­
nus alia, more Osmanicae Domui familiari in
Diuano siue Prætorio regio publice declaratul*.
de păgâni, pre alţii fără numërü ’i măcelărescu
in fugă, persecutându-i intru intunereculü nóp-
teï. Inşi si căpitanii óstei turcesc! încercă pu­
terea eroicei mâni a lui Michaifi, si cadă mor­
ţi si despoiaţi de nepretiuitele lorii bunuri.
Éra Bogdanü, renunçiândü acumü domniei, si
părăsindu-si tote bunurile, scapă cu fuga cu o
sută, după alţii cu de abia 20 inşi lângă sine.
La Constantinopoli steteăpurure ascunşii, dem-
preună cu mumă sea si dóue surori, de frica
lui Irimiă Movilă, domnulú Moldavie!, si a
agintilorului de aici; insă neincetatű tieseà la
intrigi intru intunerecû cumü ar putè să o-
cupe tronulü patriei sele; spre acestü scopû
mari detoriï făcuse la mai mulţi Greci si 'Tur­
ci, patroni aï sei. In luna Optobre 1597 éta
vine la illustrulfi Oratoriii alü Polonilorü, D.
Stanislaü Golsciu, si-lû rogă a se int repu
prin influintia sea la Vezirulü Ibrahim Pasia
cumnatulü Sultanului, ca după inörtea lui Iri­
miă, pre care lucră intr’ascunsüsa-lü rëpunâ, să
se suia elü pre tronulü tierei ca erede legitimii.
Agintii lui Irimiă insă allândü de acesta,
lucreză din contră la Yezirulű, in interesulă
conservârei patriei si a pacei, si Bogdanii, fără
a se consideră acea intercesiune a oratorului
polonü, se aruncă in carcere, unde, spre cea
mai mare gele a mumei sele si aaltorii Gre­
ci, i se propune a alege intre a muri sugrumată,
séü asi lepedă credintia. Insă spiritulű celü viu si
alte daruri cu care natura infrumusetiase pre
tênërulü Bogdanü, daruri ce cu deosebire des-
feteză pre Turci, din di in di totü mai plă­
cută ’lu facă Pasiăi care ’lü si primesce in ­
tre intimii sei cubiculari. Intr’aceea, Pasia, du ­
pă datina familiariă casei osmanice, sedechia-
ră cu solemnitate in Divanü de ma z i lü adecă
desbracatü de oficiulü, onórea si demnitatea
sea, pentru că, de frica mumei sultane ce-i
eră socră, disimulase Sultanului perderea Tur-
cilorü in Ungaria, si pentru alte asemine.
Atunci Ibrahim, dispuindu-si lucrurile după
timpii si impregiurâri, înainte de a plecă din
I Constantinopoli la Scutari, cetate intemeiată
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
Qui rebus suis pro tempore et fato dispositisţ
antequam vrbe Scutarum in Asiatico B os-
phori littore situm oppidum, ubi regiuni fere
extruxerat palatium, excederet, hune ipsum
quoque iuuenem, ne ad affectatum Moldauiæ
dominatum, a nullo Turcarum hactenus pos-
sessum, ineptus redderetur, cum alio putatitio
quoque successore, annexa propter secutura
mimera, largissima promissione, diligentem se,
ubi ad alias dignitates rursum aspirauerit, illius
habiturum rationem placide incolumemque di-
mittit, prout eundem vna cum socio vel com-
petitore in Oratoris Anglorum palatio vidimus.
Moldauici vèro nuntii eum cum aliis quibus-
dam ex.remoti Baschæ Ibraliimi palatio noctu
in primo motu, vt fama ferebat, raptum cre-
dentes, apud nouum Yezirum prece, et vt con-
stans erat rumor, 4 au. Ung. millium oblato
munere, vita privări diligenter instant : et ad
oculum quidem voti compotes die quodam
suspendi ab vncis summno mane hominem,
deinde in maris vicini vel cornu ceratini po-
tius vndas proiectum, obvoluteque extractum
ad commemorati adolescentis cognatos tumu-
landum quasi a lugenti impetratum matre vi­
dent, atque ita acquiescunt.
Quae verő in magna illa et populosis-
sima ciuitate passirn sit edita strages? quot
homines neglecto sexus discrimine in primo
feruore trucidati? quot exuberantibus vbique
ignis flammis obruti? numerare nemo potuit,
imo numero, si adderetur, fides derogaretur.
Quae etiam spolia, quas diuitias non tantum
ab ipsis exercitus ducibus, sed -et opulentis-
simis plurimisque loci mercatoribus et ciui-
bus acquisiuerint pene singuli: inde quod ex
decern militum Christianorum millibus nul-
lus sine sericis aliisue pretiosis vestibus et
21
pre partea asiatică a Bosporulnî, dimite cu
binevointiă si pre acestű june, dempreună cu
unü altă rivală alü seu, ca nu cumva să de­
vină ineptă pentru domnia Moldavie! care pênà
acumănime din Turci nu o avă; facêndu-ï, in
sperantia viitorieîoră daruri, mari promisiuni că
indată ce va ajunge érasï la putere, va pur­
tă cu deadinsulă grigea lut. Vediurămă si
noi pre Bogdană, dempreună cu soçiulü seă
competîtoriă in palatiulă Oratoriului E ngli-
tereî. Éra agintiî moldavi prepuindă că elă
dempreună cu alti óre-cari, ar fi fostă răpită,
precumă se dîcea, din palatiulă lui Ibrahim,
nóptea, in prima ametiélá a destituire! ace­
stuia, stăruia la noulă Y ezim cu rugătiun! si,
precumă se vorbiă, cu .daruri de patru mi!
ducat! unguresc!, ca să-î iea viétia. La vedere
li se facă pre voia: câ-cî intr’una din dîle,
éta vedă ună omă spendiurată desă de dim i-
netiă, aruncată in undele mare! vecine, după
aceea scosă din apă si dată consângeniloră
Iu! Bogdană să-lă ingrópe, ca si cumă acé-
stă favóre o ar fi câştigată mumă-sea prin la-
cremile sele: asia se linisciră agintiî lui
irimiă.
Câtă pradă se făcu intru acea mare
si preimpoporată cetate; câtă muitîme de ó-
men! se ucise in prima furiă fără alegere de
sepsă; cât! périra prin violintia flacăriloră,
nime n’a putută să -î numere, si numărului
cândă s’ar adaoge, nime nu i’ar putè dă cre-
diementă. Câte spolie si câtă avere câstigâ
iiăcare, nu numai delà capi! osteî inimice, da­
ră si delà numeroşi! si prèavutiï negustori si
cetătian!a!locului: se póte intielege decă vomă
spune că din diece mi! soldat! creştin! nu se
vedeà ma! nie! unuiă fără vestminte de mă-
tasă si alte multe si scumpe lucruri. Insă
fortárétia cea întărită cu nici ună pretiă nu
22 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

copiosis conspiceretur praedis, coniicere licu- voi ancă Domnulü să o atace, ci aduCêndü
erit. Arcem autem munitiorem nullo operæ multiămite atotü putinteluï Ddieü pentru acéstâ
pretio tum temporis adoriri statuens Palatí­ învingere atâtü de strălucită, se intórse dempre-
ună cu curtenii si amicii sei la scaunulü dom ­
nus, actis Deo omnipotenţi pro tam præclara
niei, la Bucurescï. Éra capifanulü Kiral A l­
victoria gratiis, cum suis aulicis et amicis
bertit, precumü se chiamă in comunû, rëma-
Bukeresten Palatinatus sedem repetit. Capita- se eu mai mulţi Unguri, Căsaci, Români, s. a.
neus Kiral Albertus, vt vulgo vocatur, cum pre acelü malü alü Dunărei. Elü, la 30 D e­
Ungaris, Cosacis, Walachis etc. in illa Danubii cembre, preface in cenuşia Yistova, apoi Ore-
relictus ripa, III. Calendas Ianuarii W isto- chova, dándü mórtei o mare mulţime. Toţii
cu acea inimă inflăeărată prëdézà infricosia-
wam, deinde Orechowam oppida, plurimis
tü, de si nu totfi intru acelü timpü, si alte
morte multatis, itidem in cineres redigit: si-
cetâtï, precumü Cernavoda, Rosgradulü, Baba,
milique animi feruore alias, vt Czirwonam. Oblosîtia, despre partea Turcilorü; nu mai
Wodam, Rosgradum, Babam, Oblocziczam ci- puçinü, vecinulü Ismailü, intemeiatü la gura
uitates ex altera Turcarum parte, nec non vi- Dunărei, in depărtare de patru miliarie delà
cinam iis Smihel, ad Danubii in Pontúm Eu- Chilia Besarabiei. In acestă misera stare ve-
diurämü noi aceste cetâtï in luna Augustü
xinum se exonerantis ostium si tam, et quatuor
1597, cu ocasiunea trecerei legatiunei polone.
a Cili vel Kilia vrbe in Bessarabia vel anti-
quissimo Comitatu, Cili nuncupato, milliaribus
distantem, quanquam non eodem omnes tem­
pore satis misere, prout in commemoratae
Legationis Polonicae transitu Anno 1597.
Mense Augusto vidimus, vastat.
Nonne magnum ilium, et fere poten- Cine nu-si póte imagină si din puçine-
tissimum, sicut seipsum iactitat, Padischach le ce numai câtü le atinserämü, blestemele
mundive principem terribilemque suorum re- marelui acelui si prèputinte Padisiahü si Dom-
gnorum defensorem Amurathen, tot in paci- nü alü lumeï, precumü insusï cu trufiă se
numesce, blestemele ce fulgeratoriulü apără­
ficas omniumque rerum copia affluentes diti-
torii alü tierilorü sele, Amuratü, cu turbare
ones, impressiones, totque felices hactenus
si scrisnire de dintï vërsà asupra unui rebe-
victorias,. vnius rebellis Waiwodae, et parua lü Yoivodü care cu o mână de omeni avù
quidem militum manu stipati audacia acqui- ne mai audita cutediantiă de a-ï prëdà atâte
sitas, saepius execratum, infrenduisse? Nonne tînute infloritórie, si de a-lü invinge de atâte
cum lectissimis belli praefectis et consiliari- ori? Cine póte crede că puteà elü dormi dî
si nópte, că nu eră necontenită in consilie
is, nocte dieque de tam vili, vt ab atheis ap-
cu cei mai alesi căpitani si consiliarï aï sei
pellatur, sclauo siue mancipio, caneque Chri-
ca să afle cumü ar putè prinde si perde, cu
stiano, cuius illata ignominiosa iniuria, maioris puterea séü cu insielătiunea, pre sclavulù de
atque prouinciarum aliquot regnorum poten- nimicü si cânele de Crestinü, câ-cï asià ’lü
tis cuiusdam regis bello auulsarum iactura numescü păgânii, pre cânele de Crestinü ale
ducenda, siue vi, siue insidiis capiendo tru- cărui ignominióse injurie le credea mai gre-
 WALTHEU KES GESTAE MICHAELIS
cidandove exquisite consultasse qüilibet liaec,
vix summa rerum vestigia delibante annotata
stylo perlegens, facile animaduertet? Nonne
magnam exercitus vim contra tarn exiguarumvi-
l'ium hostem adeo fauste intolerabilius Padischa-
cbi regumve Régis viribus reluctantem, emitten-
dam, et detestandi, imo luctuosi ominis execran-
dique exempli autorem, iustissima læsæ Maie-
statis (si tyrannidem ita nominare licet) poena
multandum iudicabit? Qui nec Emiri sine Tur-
cico, qualis tum erat, Archiepiscopo et se-
creto Régis Consiliario, nec nobilissimis fortis-
simisque Ducibus atque militibus, nec iirniio-
ribus terrae nunc Turcicae arcibus populosis-
que parcere norit ciuitatibus, nec inceptae
assuetaeque saeuitiae, finem meditetur: sed
ipsam regiam Tyrannicamque sedem cruentis
et detestandis euertere armis, celeberrimam
ac vniuerso orbi notissimam contaminare an-
nihilareque glóriám tarn praecelsam totque re-
gnorum et prouinciarum diadematis splen-
descentem, tot victoriarum triumphis radian­
tem in puluerem Christianissimi Imperatoris
noştri auxilio detrudere, pedumque si posset,
plantis substernere coronam non vereatur.
Principiis profecto omnibus modis obstandum,
et vrticarum messem in gramine extirpan-
dam, proximum esse consilium, si liumano
consilio praeuisa diuinae poenae flagella a-
uertere liceat, quisque arbitrabitur. Feliciore
itaque sidere magnus ille terribilisque Ori-
entis leo, stolidus infaustusque inuicti de tri­
bu Rida Leonis Christi contemtor, contra pa­
lici quidem roboris, at ignei vigoris gallum
assurgere, denuo spem concipit: altera vice
Capidzi Basscham et Derstor olim Silistræ
praefectum, cum multis Turcarum, Scytha-
rum atque Genizarorum copiisPalatinum ad­
23
le decâtü perderea cätorü-va provincie smul­
se prin resbelü de unü rege domnitoriü pres­
te mai multe tien ? Nu-sï va cugeta ore fiă-
cine, că ostirï nenumërate căută să trămită
in contra unui inimicii care cu puteri atâtü
de mici repurta învingeri atâtü de nesuferite
asupra puterilorii Padisiahului si împăratu­
lui Impëratilorü ? Nu si va închipui fiăcine
pedépsa de lesă maiestate (décá ne ar fi er-
tatfi a numi astfeliü tirănia) ce reclamă cri­
ma unui omü care se arëtà ca unü semmi
atâtü de rëü, ba forte tristă si cobitoriü?
unui sceleratü care nu crutiâ nici pre Emirulü,
secretulü consiliariü alü Sultanului, nici că­
pitănii si ostenii cei mai nobili si mai valo­
roşi, nici fortăretiele cele mai firme aje îm ­
părăţiei, nici cetâtile cele mai impoporate;
care nici măcară nu cugetă a pune odată
capetü crudimilorü începute : ci insusi scau-
nulü impărătescă nu se sfiesce a-lü sfermă
prin armele sele sângerose si detestabile, a-i
contamină si ă-i nimici gloria cea întinsă si
cunoscută lumei întregi, nu se sfiesce a arun­
că in pulbere, si a pune, de va pută cu ajuto-
riulü creştinului nostru Impëratü, suptă p i-
ciórele sele inalta coronă a tiranului, strălu­
citori ă prin diademele atâtorti fieri, chiară
prin triunfele atâtorü învingeri I Nime nu se
va indoi Că a se opune ineeputuriloră in tó­
té modurile, si a stirpi érba cea rea de abia
incoltîtă, este cea mai bună măsură, decă ar
fi ertată a abate cu mintea omenéseá flagelele
prevediute ale pedepsei divine. Deci, marele
si infricosiatulű leü alü Răsăritului, nebunulű
si nefericitulü despretiuiterü alü lui Cristü,
neinvinsulű leü din tribulü Iuda, măgulindu-
! se de noü cu sperantia de a se ridică suptü
o stea mai fericită incontra cocosiuluï celui
cu putere mai mică dar cu vigóre de foeü,
trămite a doua oră pre Capigi Basia si pre
prefeptulă Silistriei cu multe oşti de Turci,
} Tatari si laniciari, cu aspră ordine ca să a-
[ tace pre Michaiü si să'-lă perdă, eră în sca­
ii unulü domniei să asiedie pre Ştefanii. (Bre
24 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
oriri, extirpare,' et Stephanum (quem An­
no 1597 circa festum S. Michaelis Illust. P o -
loniae Legaţi mensæ aliquoties Tulbando siue
inuolucro capitis Turcico redimitum assidere
conspeximus, et ex propriis eiusdem haec
eadem sed brevius percepimus verbis) substi-
tuere Palatinum seuere praecipit. Sed et hanc
vim intentatam, suoque capiti eonstructum
præsentiscens malum, diuina protectus cle-
mentia euadit: missoque Kiral Alberto exer-
citus præfecto XVI. Calend. Mártii felix com -
mittit prælium: hősies invocato affulgente auxi-
lio vincit, fundit, fugatque gladio ac igni va-
statam,' arce neglecta solo ferme aequat. Nec
múltúm interponens moræ, idem præfectus, ad
oppidum Turtukai vnius diei itinere superius
Vrusczuk situm, arceque carens se conuer-
tit, eius incolas cum plurimis pagorum agri-
colis Diti transmittit, et fluminis congelaţi
tandem imminere resolutionem perpendens,
ad Palatinum Bukerestæ commorantem, ac sane
oportune, quod calidioribus obortis ventis g..,-
cies subito liquesceret, regreditur. Cæterum
munitiorum quorundam locorum habitatori-
bus, Palatini gubernatiönem, antecessorum
dominatu minus durabilem nec Turcicæ po-
tentiæ contraniti diutius sufticientem opinan-
tibus, et dum externo in finibus occurrit re-
sistitqne hosti Palatínus, intestinam rebelii-
onem molientibus, Walachosque ad eandcm
donec insidiis violentisue succumbat machi-
nationibus incitantibus : proximum, quamuis
durissimum nec fundendi sanguinis et de-
moliendarum arcium civitatumque immune
arripit Consilium: Et eundem præfectum cum
aliquot suorum millibus trigesimo Februarii
Brachillowam in soli fertilissimi planitie ad
Moldaviæ limites prope Danubium, oblique
acestü Stefanü ’lü vediurämü si noi de câte­
va orí, la 1597, pre la San-Michaiü, la me­
sa strălucitului legatü alü Poloniei, cu capulü
acoperitü eu unü tulbanft séü invëlitôrià tur-
césca, si dîn 'propriété lui cuvinte aflarämü
acestea, de si mai pre sciirtü). Michaiü insă
află de mai nainte de puterea ce venià asu­
pra-!, de rëulü ce se urdià asupra capului seü.
si scapă érâsï prin binevoitória apërare a ce­
lui de susü. Trămite cu óste pre Kiral A l-
bertü care, la 13 Februariü, luptându-se fe­
riciţii, invinge inimîculü eu ajutoriulü ceriului,
l’asterne la pâmêntü si-lü alungă, si părăsin-
dü fortăretia, dă foeü cetateï si o asémëna
pamêntuluï. Fără multă intărdîare, Kiral se
intórce asupra cetateï Turtucaï, fără muri,
cale de o dî din susü de Rusciucü, trimite in
infernü pre locuitori demprëünâ cu o mulţi­
me de săteni, si, temêndu-se nu cumva Du­
nărea să se desghiaçie, se intórce la Domnulü
la Bucuresci. si intru adevërü bine făcii, că­
ci indată după aceea vânturile calde desghiă-
çiara Dunărea. /In tr’aceea, locuitorii unorü
cetâti mai întărite, crediêndii cumcă guver-
nulu lui Michaiü va stă mai puçinü si decâ-
tü domnia antecesorilorü sei, nici că va fi in
stare de a se putè tînè in façia putere! tur­
cesc!: in timpü ce domnulü se luptă la mar­
gine cu inimiculü de dinafară, ei, in lontrulü
tierei, tieseă rebeliune, spre a-lü resturnà prin
insidie, si violinte măestiie, si invită la acesta
pre Români. Astă conspiratiune^îiu impedecâ
pre Michaiü de a trimite ma! ântâiü, la 30 Febr.
totü pre acelü Cäpitanü cu câteva mii ca să p c-
depséscá pre Brăileni. Acéstá cetate e situ­
ată a p ró p e 'de Dunăre, spre marginile Mol­
davie!, pre un siesü din cele mai fertile. Că-
pitanulü fără intârdîare atacă cetatea si o
predeză, bate si in puterea tunurilorü sparge
fortăretia cea mare si apărată de un grosü
valü. Turcii, adunaţi in numërü mai bine de
o miié, deschidü portile, gata a se supune ;
elü insă ’i taiă pre toti fără ertare, strică
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS 25

Silistræ ciuitati Turcicæ, remotius tarnen op- fortăretia, mângăiă pre Creştini, si se depar-
positam castigatum ablegat. Is præcipitata tă încărcaţii de prëdï.
mora eam adoritur, diripit, arcem amplam
et crassissimo valló, palis longioribus vtrim-
que terræ infixis, septo firmatam, tor-
raentis concutit, perfringit, ïu rcis plus mil­
le congregatis, iam desperantibus, ideoque
portis apertis sese submittentibus hadd pár­
éit, universis cæsis, arcem dissipât, Christi—
anos consolatur. multisque onustus spoliis
discedit. Í

Deinde Craiova itidem ampla, populosa, După aceea, 5 mii de Sêrbï si Romani
largoque omnium rerum prouentu abundans? plecă, ca de capulü lorii, de atacă si prëdéza
séd muris et arce destituta ciuitas. Balmi Craiova, resiedintia Banului, cetate mare, im -
suue Priinatis Palatinatus, ut siperiits retuli-
poporatà, avută de totu genulü de lucruri, insă
mus, sedes a quinque Serviorum et Wala- i fără intărituri. Intr’aceea Banulft Manta, se
chorum, suo quasi ausü digressorum millibus arată ca si cumü ar fi célú mai credincioşii
impetitur et diripitur: Ipse verő Bahn, Mat­ supusü alü lui Michaift, Michaiü ’lű ertă, si
thä nomine, Palatini subesse imperio affe­ ehi si pên’ asfadi petrece in Craiova.
ctât , et in gratiam rcceptus adhuc ibidem
degit.
Inde Nicopolim maximam et omnis De aci trecfi Dunărea asupra Nicopoleï,
generis mercimoniis alliisque rebus affluentis- cetate întărită, mare, plină de totü genulü dé
simam Vrbem trium dierum itinere vitra Da- mărfi si alte lucruri, cale de treï dîle delà
nubium ab Vrosczuk, et quinque a Macedó­ Rusciucü, cinci delà Sofia, capitala de astădi
niáé praesenti metropoli Sophia, nunc Scopia, a Macedoniei. O batü din tóté. puterile, ’ï
distantem, arce fortissima defensam, tenditur, daű focü in mai multe locuri, si o facű pra­
quæ omni conatu, succenso pluribus in locis dă fläcärilorü.
ighi, oppugnatur, eiusque superata tandem
ilamma abşumitur.
Postea trium millium eorundem Wala- Totü acea cetă de trei mii Români, Sêr­
chorum, Seruiorum et Yngarorum, i ginen sub bï, si Unguri, condusă de Aga Farcasiü, se
Farcas Aga ductore ad Bdin ciuitatem ver- intórce asupra Yidinului. Insă doi Români,
gens, et a duobus custodibus Walachicis p ro- cumpăraţi cu douë mii de aspri (optü aspri
ditorie duo millia asprorum, quorum octo i - facű trei groşi intreiti, adică nóue cruceil),
bidem vnf grosso triplici siue nouem cruci- o amägescü spuindü că Turcii de abia arü fi
geris æquiualent, accipientibus, et Turcarum câteva sute cândă ei era vreo 30 mii, astfe-
aliquot saltem centenos, cum circiter triginta liü, prin vëndiare, fii tăiată totă oştea, de a-
4
26 TESAUEU D E .MONUMENTE ISTORICE

fuerint millia, asseuerantibus deceptum, pau- bià scapândü capi tanuld cu câtï-va lângă si­
cis cum dicto ductore elapsis cæditur. Plu­ ne. Fiindd-că ne tememü nucumva să fimii
ies istiusmodi direptiones et vastationes h o- uriciosï insîrândü prèmulte, ad să pară cuiva
stilium locorum, cum circa eas præter niacta- că născocimu faptele, lucru străină de noî ;
tos incolas et assecuta nonnulla spolia, pau- lăsâmu neamintite mai multe asemine de-
ca relatu digna euenerint, ne vel ficta (quod predări, însemnate numai prin uciderea si
noştri institut! nunquam fújt) recensere, vel despoiarea inimicilord; si crediêndd a fi lucru
multitudine nauseam lectori mouere videamur, mai plăeutd leptorului, trecemd la infricosia-
prætereundas, et ad terribilem Sinan Bas- ta espeditiune întreprinsă de Sinand Pasia
schæ delendorutn in nostris finibus Christia- cu scopd de a stinge Creştinii de la margi­
norum causa susceptam expeditionem, finium nile nóstre, espeditiune înfrântă prin apărarea
Custodis Dei protections collisam elusamque lui Ddieu, Custodele marginilord. Deci, acelu
festinandum, lectori gratius fore arbitramur. mare si sumetiu căpitand, Sinand Pasia, fiuld
Magnus iile inquam et iactabundus bellator unui pescăriţi din Sorenta aprópe de Neapoli,
Sinan Basscha, piscatoris, Sorentæ ciuitatis după ce vomi multe insolente înjurături si
iuxta Neapel™ filius multis tandem de subi- lăudărose amenintiâri cumd are eld să puiă
gendis Gauris pollicitationibus insolenter e- in jugu pre Ghiauri, numitd fiindd Căpitand
ructatis, ad Romániái Beglerbegatum aspi­ generáld alű óstei turcescï, si vëdiêndd cumd
ráns et generalis hostilis militiæ Dux de- Domnii tierilord române, la nould si periculosuld
claratus cum utriusque Walachiæ tum tem- esemplu ald principelui din Transilvania, de-
poris Palatinos Aaronem et Michaelem, Tran- negă tiranului insemnatuld tributd ce-i fia
syluaniæ Ducis nouo more et periculoso mai nainte ; si cum in lipsa magazinelorti a-
exemplo, Tyranno vsitatum, vtque circa prin- cestord tieri eră mai cu neputintiă continua­
cipium copiosior fiebat mentio, amplissi- rea resbelului cu Ungurii si Germanii; pentru
mum tributum detrectare, et belli contra
ca să trecemd cu vederea prèmarea batjocură
Vngaros Germaqosque continuationem propter ce se făcea tiranului prin acésta nesupunere,
tam proficui, imo maxime necessarii Penuarii
batjocură ce insolintia turcéscâ nici de cumu
defectum admodum fore difficilem, vt emer­
nu o putea mistui: Sinand Pasia, dîcemti, a-
gens inde maxima ignominia Turcie® insolen­
flâ cu multă intieleptiune că este neaperatd
ţi® minime ferenda transeatur, perspiceret:
necesariu de a pune órást acele tieri in ju -
Prouido maturoque consilio commemoratos
gulu de mai nainte, cu puterea armelorti.
dominatus assueto violenter restituere iugo ~x
pernecessarium censebat. \
Anno itaque 1594. proprii capitis, nisi Asiadară, la 1594, jură si se legă pre
id efficiat, hypothecata sainte, eximiis aliquot capulu sed că are să le supună, si, insoçitd
comitantibus Basschis, cum centum octuaginta de mai multi Tasi illustri, pléca cu óste de
militum ac operariorum millium exercitu in- 180. m i, cu tottt aparatulti necesariu la res-
structissimaque munitione bellica ad Danubii !! belii, asiediă castrele la ripa Dunărei din
 WALTHEß RES GESTAE MICHAELIS
ripam e regione Dziurdzowæ oppidi, iam ante
a Palatino cineribus mandati, et .post instau-
rationem arcis præsidiis Turcicis hactenus
defensæ magisque tum firmatae, castra metatur:
operosura pontéin super flumen, quanquain eo
loci médiám leucam alueum dilatans, propter
dictam tarnen arcem et in mediis vndis sitam
insulam commodissimum, nauigiis qualibus
fere fulciuntur molendinæ similibus astruere
feruenti conatu indefessoque laboré exorso au-
nititur. Palatiiius uxore, liberis, aliisque re­
bus carioribus, in Transsylvania; ciuitatem
Sabinowam, ante hostis aduentum dimissis.
Bukereste cum octo militum millibus duo mil-
liaria ad Maguren villám digressus, sub ten-
toriis viuendum securius paratiusque statuit:
belli cum tanto lioste prudentei1 fausteque
pro suis gerendi consilia meditatur: cum pe-
ritis militibus tractat: liostem deinde in pon-
tis structura integri fere mensis spacio remo-
ratur: donec aliquot Turcarum millibus, bidui
itinere descendentium flumen que traiicientium,
aliis vero sub Dziurdzowam uauibus transue-
ctis, niinium fatigatus cedere, suosque ad in­
stantia grauiora seruare praelia cogitur. Siuan
Basclia super constructum deinum versus flu-
minis insulam, et inde sub arcis tutelam
directum pontem, nec non ab vtroque latere
nauigiis armatisque stipatum cum aliis præfa-
tis Basschis, muuitione bellica et militibus W a-
lacliiæ ripam attingit, arripit, possidet, procedit,
et in loco Kaluierim dicto, montibus, syluis,
flumineque Nieznowiecz septo, très pontes
transgressus subsistit, duobusque a Palatini
castris milliaribus papiliones in conuenienti
et tutiore loco erigit. Tempus id aut hígam
aut prælium exclusa mora flagitare héros no-
ster videns. fidenti pectore pro patriæ Beique
27
dreptulü Jäiuigiului, restaura cetătiuia sfër-
mată de Români, si o intăresce cu presidie,
si cu tóté că Dunărea in acelii locü e lată de
unu pătrariă de miliariü, fiindö insă aprópe
de cetătiuiă si de insula'-situată in midilocuhi
apei, se apucă cu celü mai înflăcărată si mai
neostenită zelü să arunce pre acelii locü alti
Dunărei unű podii pre vase. (Michaiă, înainte/
de sosirea inimiculirt, trimite muierea, copiii
cu totli ce aveà mai scumpă Ia Săbim ini
Transilvania ; ese din Bucuresci ciT ostë de -
optă mii, si merge de ’sî asiediă castrele la
Măgurenl, distantiă de dóue miliarie; aici se
consultă cu capii armatei asupra modului cu
care să porte resbelulă, mai intieleptă si mai
fericită pentru tient; după aceea, mai o lună
intregă impedecă iniiniculă la facerea podu­
lui, penă-ce in urmă câteva mii de Turci is
butescă a trece Dunărea la o depărtare de
dóue dîle din giosă de Giurgiă, iu tiinpă-ce
alţii o trecea pre vase in façia Giurgiului: a-^
tunci Michaiă se vede constrinsă a se retra­
ge si a păstră pre ai sei pentru luptele cele
mari ce se apropia; eră Sinanu Pasia, gătin-
dă, in fine, podulă apărată ca de o îngrădire
de cetătiuia din insulă si de vasele cu ome­
ni armaţi asiediate de ambe laturile lui, atin­
ge malulă tierei romănesci, ’lă ocupă, pur­
cede înainte împreună cu ceialalti Pasi, cu
oştea si muniliunea sea, si in loculă ce se
ehiamă Călugăreni, tare prin délurile, silbele
si riulă seă Neslovă, după-ce trece trei po­
duri, se opresce, si in depărtare de dóue mi­
liarie delà castrele lui Michaiă, ’sî infige cor­
turile intr’ună locă euviinciosă si mai sigură.
Eroulu nostru vëdiêndîi că nu-ï rëmâne acumă
altă alegere decâtă seă a se luptă seă a fu­
gi, cu inima plină de incredere persuade urc
ai sei că mai bine să se lupte cu bărbăţia
pentru mântuirea patriei si a creştinătăţii, de
câtă să fugă cu ruşine.*, In următoria dî de
28 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

publica' Christian«) salute armis experiundum augustü, inainte de revërsatulü dioriloră,

viriliter, quam fugiendum turpiter suis persua­ “ e i e l a luptă cu óste puţină, dar supţii apă­
de!. Sequenti XIII. Augusti ante dilucuîum, rarea prèsânteï crud, isbesce in insesi ca-
sub sanctissimæ cruciş tutela more solito, strele turcescî cu atâta furia incâtii nici fire-
sca positiüiïè a locului nii-lü impedecă a sfă-
copias numero exiguas educit: magnanimo im-
siâ unulii din corturile inimicului. ^ Turcii in-
petu ipsa hostilia aggreditur castra, nec ob -
tr’o positiune mai favorabile, superiori prin
stanti naturali loci muriitione, cum tanto impetu,
mulţimea si aparatulü lorü belicü, se luptă din
vtvnum tentorium pene exscinderetur, irruit.
tote puterile: lupta tine mai multe ore, cu
Turcie tum militum multitudine, turn appa-
indoiëlàTcare din doi va învinge, in tine Tur­
ratu bellico, præter loci, vt diximus, oportu- cii rëspingü pre Creştini pên’ la unii pătra-
nitatem longe superiores, omnibus reluctantur riü de miíiariü, aceştia se retragă luptându-
viribus, dubioque belii euentu utrimque multis se neîncetată, si perdă 11 tunuri. Creşti­
horis, collatié signis conseritur: donec tan­ nii, de abia 16. mii, de parte de a se pu-
dem nimis violenter vrgendo, ad quartam tè asemënà cu numerósa oştire a păgâni-
milliaris partém continua pugnæ velitatione loră, de si se vedă costrinsi a se retrage, ei
Christianos retro pellunt hostes, et undecim insă totdeauna se trăgeâ, in şiruri dese in
figura unui coltiă militariă spre siesulă câm­
tormenta demunt. Hi itaque cum copiosissimo
piei, nucumva să pctrundă inimiculă aici si
gentilium numero haudquaquam conferendi,
să-i impresórc ; dealtmintrea, pădurea si d é-
quod sedecim millia exercitus haud excederet,
íurile âncă impedecă planulă Turciloră, loculă
etsi coaeti cedentes, semper tarnen versus
de luptă de abià avêndfi lărgimea unui pă-
camporum planitiem, ne excurrentibus circum-
trâriu de miliariiU Intr’aceea, tunurile turcescî
dentur Turcis denso sese vertentes cuneo: fulgera fără încetare, armele âncă cu bărbăţia
svlua montibusque idipsum ex altera parte se adoperâ asupra micei oşti creştine: era
prohibentibus, ut loci conflictum præliautium momeniulă cândă se cereà neapëratü o m iş­
ad/bittentis amplitúdó nondum unius milliaris care eroică, o faptă măreţia care să cutremure
quadrantem æquaret Iamque Turcis crebro inimele păgâniloră, si să inaltie acele ale cre-
machinarum fulmine et strenuo armorum vsu stiniloră. Atunci mărinimosulă Ion Michaiă,
violentius instantibus, pusillumque Christi invocândă ajutoriulă mântuitorului, apucă in

gregem gravius subinde vrgentibus : tempus il-
lud necesşario heroicum motum, factumque
egregium, quo hostium percellerentur, Chri-
stianorum vero erigerentur animi, requirebat.
Magnanimus itaque Ion Michael, saluifica Ser-
uatoris tutela inuocata, arrepta copia siue
hasta militari, solus hostilem pénétrons cu-
neuin sæuientem aciei antesignanum quendam
transfodit: alium primarium militem framea
dissecat, viriliter pugnando illtosus recedit.
mână o secure militariă, se aruncă singură in
sîrulă inimică, lovesce in peptă pre unulă
din căpitănii turci, taiă in bucâtî pre altulă,
si după o luptă de eroă se intórce la ai sei
neatinsă. ÎCăpitanulă Kiral Albertă, adunândă
pre ai sei, fulgeră doue tunuri dreptă in glóta
cea mai desă a inimicului, si o răresce infri-
cosiată. lndarnă Ianiciarii cercă a plini de-
siertulu prin focurile loră: că-ci îndată doue
sute Transilvani, si totă atâti Căsaci cu că-
pitanulă loră Cocea, pedestri se repedă cu in-
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
Iviial Albertus exereitus præfectus reuocatis
paulatim suis, duo in densissimum agmen
tonnen ta interim exonerans hiatum amplum
perfringit. Quem Genizari suis resarcire sclo-
petis frustra conantur: Quod e vestigio du-
centi Ungari, totidemque Cosaci cum Koscza
præfecto, pedestres, furenti animo irruentes
ordinem disturbarent, et sternendo canlendoque
Turcanun copias, a tergo ac latere Palatino
viiiliter cum reliquis instante ita confuude-
rent, vt reenperatis vndecim tormentis sub
ipsum vespertinum crepusculum, illos præci-
pites quasi pecora in castra cogèrent. In quo
fugæ simili tumul tu Sinan Basscha ad ca-
strorum frontem fluminis Nieznow, ponte de-
cidens, binosque elidens dentes, vitám pro lu-
cro reputat. Assan Basscha in spinosis vepribus
turpiter occultatus, vix altero die ad suos
repit, Anatolensis autem, Zainensis item, et
Heudar Basschæ, aliique complurcs praefecti
cum tribus millibus cæsi, vix aliquot centenis
pereuntibus Christianis corruerant: vtn isi nox
tenebrosa Palatinum impediiset, hostilem fer-
uenti motu vim haud dubie frangens, vni-
uersum bellum simul ac semel confecisset Ad
pugnæ itaque locum quarta milliaris retro-
cedens parte, ah hoste castra figit, pro no­
cturna salutatione tormenta in aduersa tento-
ria explodit, et a copiosis undique dispositis
diligenter excubiis, inter alios a Turca quodam
sibinon ignoto, captiuo adducto de hostium
numero bellicoque apparatu recte informátor,
qui itidem Christianorum qualicunque audito
numero, si Turcae id hodie nossent, vel equis
, tuos milites contriuissent, refert et seruatus
in Transyluaniam mittitur. Eiusmodi circum-
stantiis cognitis Palatínus, haud omnibus die-
bus eosdem felicium astrorum aspectus afful-
29
versiunare asuprà-le, turbura ordinea, culcă
la pümêntü si taiă óstea turcésca, delà spate
si din coste î lovesce cu bărbăţia Michaiti cu
aï sei, si astfeliü ’ï confundă, incâtü de cu seră
recâstigându cele 11 tunuri, i menă bătendu-i
din dërëtü ca turmele de vite,' si-i persecută
in rup tul ii capului spre castre.)ln acesta a-
metielă a fugei turcesci, Sinan Pasia in frun­
tea castrelorft, cade de pre podulü Neslovului,
’ï sarü doi dintï, si se crede ferice putêndu-sï
scăpa viétia. Asan Pasia se ascunde cu ruşine
in desimea spinetelorü, de abia in următofia
di se tëresce la ai sei. Éra Pasia din Ana-
tolia, celü din Zabi, si Helüar Pasia si alti
mai multi căpitani si trei mii de osteni fură
tăiată, din creştini de abia cădiură câteva sute
si decă intuncreculii noptei nu împedeca
pre Michaiti, in acea ferbmtelă a luptei fără
indoelă eră să frângă de totii puterea inimi­
cului, si să pună deodată capetu resbelului. *
Intorcéndu-se la loculü bătâiei, ’si infige ca-
strele in distantiă de unü pătrariu de miliariü
'delà inimicű, preste nópte salută corturile
tareescL prin mai multe tunuri fulgerătorie,
asiédiâ veghie numërôse: delà acesteafírecumü
si delà unü Turcă captivii care nu-i eră ne­
cunoscută, se infc rméza eu deamëruntolü des­
pre numërulü si aparatulü de resbelü alü inimi­
cului. Turculü aflândü si elü de numërulü
crestinilorü, dise că de arü sei Turcii una ca
acesta, si numai cu caii ti-aru călca óstea
in piciére. Acestü Turcii se trimise in Tran­
silvania.» Incredintiându-se Domnulit de aceste
impregiurârî, si aducêndu-sï aminte că nu in
tóté dîlele se arată strälucindü acelesi stele
fericite, incredintiatü că mulţimea cea infrico-
siată a pagânilorü nu usiorü arc să se abată
delà planulü seu, temêndu-se in fine nu cum­
va să-lu împresure prin insielătiune séü prin
stratagemă, si să-lu apese prin puterea lorii,
si să-şi példa deodată fericirea, libertatea si
30 TESAUßU DE MONUMENTE ISTORICE

gere memor, horrendaeque multitudinis hostes viétia: afla că celü mai intieleptü lucru este
abiuratos coeptis haudquaquam absistere ra - a -si trage castrele inapoi. j. Deci, pre la me-
tus, ne vna cum suis fraude vel stratagematis diulü nóptei, invocándü de trei ori cu viersii

circumuentus, apertave vi oppressus, priori fe­ inaltű prèsântulü mime alü lut ISUS, si res-
pundiêndü indată si Turcii după datină cu
licitate, libertate, vitaque simul priuetur, retro
strigarea ALLA, A LL A : asia chiamă eî pre
mouenda castra consultissimum statuit: media
Ddieü, plecă, si la 14 Augustă diininetia oprin-
nocte tribus sanctissimo IESUS nomine in­
du-se la riulü Argesiii, distantiă de dóue m i-
tensa omnium voce inuocato, Turcisque con-
liarie, si dispuindü vegliie pre la tote intră­
festim more solito ALLA, ALLA, qua voce
rile, se odihnesce.
Deum compellant, reclamantibus, digressus
XIIII. Augusti mane ad Ardsin fluuium duo-
bus inde ■milliaribus subsistens, et ad omnes
aditus custodias disponens quitseit.
Sequenti Veneris die Yirginis matris In dioa următoriă care era dioa de Sân-
assumtioni sacro, præterita Bukereste, vno tă-Măriă, lăsându Bucuresciî de o parte, asié-
inde milliari sub Iagareste villa metatus ca­ diă castrele la Yăcărescî, cale de unii milia­
stra triduum commoratur. Interim Ungari, rii!; aici stă trei dîle. Érá Ungurii si alti
soldaţi intră iu Bucuresci fără scirea Domnu­
aliique milites inscio Palatino ciuitatem inua-
lui, despoiă totü, crediêndü că aseminï predi
dunt, spoliant, et sibi quam liosti tantas præ-
mai bine se cuviiiü lorii decâtü inimicilorü.
das conuenientiores censent.
Hic reficieudi lectoris animi gratia in- Spre a odihni inima leptoreluî de atâte
terserendum duximus, duos cicuratos ceruos, scene sângerose, aflaräinü cu cale de a iusemna
aci cuinii doi cerbi dumesticiti insoçira pre
aliquot cum palatino itiiiera coufecisse, et
Micliaiü in mai multe espeditiuui belice, ei
penes Domini tentorium plerumque excubantés
zăcea mai cu seină lângă eortulă Domnului,
prœliis et conflictibus quoque aiiimose vel steteà façia in midiloculü bătâiei, mergêndü
antecedendo, vei ad latus ingrediendo inter­ cu curagiii séü înainte sén alăturea lui, nici
fuisse, nec bombardarum fragorem, nec tor- resunetulü bombelorü nici fulgerele tuimrilorü
mentorum tonitrua exhorruisse, séd erectos nii-ï iuspaimêntà, ci, audîndü vuetulü, se ridi­
ca in dóue picióre si steteà puçinü privindű ; eï
duobus insistentes pedibus ad illorum explo-
steteră martiul neclintiţi, incontra datineï a-
siones paululum respexisse, commemoratae
cestui animalü, si la bătaia delà Călugăreni;
denique cum Sinán Bassclia comissæ sub Kal- aci insă unulú dintr’ insii perindă din intëm-
uierim pugnæ constanter præter animalis plare, celalaltă de durere merse de se ascun­
huius morém adfuisse: Vbi alterutro forte se in pădure. Si cine, rogu-vë, s’ar retrage
de a m ilita. in castrele unui căpitanu atâtü
fortuna interemto, alter moeroris impatientia
de umană si atâtü de ferice ? la a cărui drépta
in syluas se abdidit. Et quis, obsecro, in
tare asistă si cerbii cei sfiosï, asceptândü ne­
tam humani tamque felicis Ducis castris mi­ mişcaţi fortuna comune a bătălieloru cu pă­
litare ‘d etrectauerit? euius fortisimæ dextræ gânii, si dorindü unü resultatű ferice cinară
fugaces etiam cerui assistentes, connnunem si cu pericolulű vietiei ! Se adevereză acé-
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
præliorum cum atheis fixi expectant fortunam,
et ad faustum cum bestiális vitæ iactura ad-
helant euentum: prout ipsius Ducis Michaelis
multorumque fide dignissimorum militum te-
stimoniis vere constat.
Decimosexto Augusti hostem subsequi
certior factus, post meridiem motis castris
vsque ad noctis medium, quinque magna con-
ficit milliaria, et in idoneo loco ad auroram
vsque respirans, alia quinque prolixa émensus
XVII. Mensis ad amplam séd muro arceque
carentem ciuitatem Teruisum vel Targowisten
prope fluuium Ialownicem ob aestuin
riuo similem, interdum in maximum torren-
tem periculose exundantem, sub montibus,
castris et excubiis diligenter dispositis, dies
aliquot hæret: Inde ad montium radices vnum
milliare iuxta Dembowicem fluuium vlterius
tendens, vitra octiduum commoratur.
Targowistæ itaque ab incolis desertæ
insidiarum atque periculi metu tardius a p-
propinquantibus demum hostibus, Michael Pa­
latínus iuxta eundem fluuium quatuor a ciui-
tate milliaria inter montes proptei- auxiliäres
copias securius degens, custodes aliosque mi­
lites sæpissime variis prædis captiuisque hu-
manius (ex quibus hostium cognoscuntur c o -
natus) redeuntes excipit: ac ne animum por-
ro despondeant hortatur; Nihilominus tarnen
duo milliaria remotius, in montium
fauces, ubi munitæ olim arcis Negrawoda,
Latine Nigra aqua dictæ et a Turcis olim
demolitæ apparent rudera, se recipit.
loco receptui aptissimo Walachis plerisque
quorum plures erant Moldawi, et eodem tem­
pore Ieremia Mogila Palatino ab exercitus
Eegni Poloniæ supremo Capitaneo Dn. Ioanne
Zamoiscio, inuestito, tain uxorum liberorum-
31
sta prin mărturia insusï Ducelui Michaiű si
a mai multorü militari demni de credintiă.
La 16 Augustü, aflândü că inimiculü ’i
urmézâ din dërëtü, pornesce delà Văcăresc!
după prândiü, merge penă la mediulü nóptei
cale de patru miliarie bune, odihnesce puçinü
penă la rëvërsatulü diorilorü, inainteză de a-
colo alte cinci miliarie bune, s ilă 17 ajunge
la Tirgoviste, cetate mare, dară fără intări-
turi, lângă apa Ialomitiei care in timpű de
secetă este asemine unui përëü, eră câte oda­
sæpe
tă se preface in torinte periculosă si se re­
vărsă. Aici si asiediă castrele sub munţi, dis­
pune veghie in tote pârtile, si se opresce câ­
teva dîle. După aceea inaintându spre munţi
de a lungulă Dimbovitiei, mai petrece preste
optö dîle.
v In urmă desiertându-se Tirgovistea de
locuitori, se apropia si inimiculü, cam incetü,
de' temă să nu cadă cumva in curse seu alte
pericle. Érâ Michaiü steteà in securitate in­
tre-munţi lângă acelü riu, in distan'tiâ~de pa­
tru miliarie delà cetate, asceptândü ostile a-
jutătorie. Primiâ cu binevointiă si incuragiâ
veghiele si ceialalti militari ce forte adese
ori se întorcea din escursiunile lorii cu prë-
di si captivi delà carii afla planurile inim i­
cului. Cu tóté acestea se mai retrase âncă
dóue miliarie mai de parte, mai la gura inun-
quasi
-tilorü unde se vëdü minele cetatei Negru
Vodă care mai înainte timpü erà întărită, eră
după aceea o stricară Turcii. In acestü mi­
Eo nunată locü de retragere petrecea, incungiuratü
de vro cinci mii inşi, din carii multi deşerta
intr’ascunsiî, mai alesă Moldovianii, că -ci to-
tă intru acelu timpă Căpitanulă supremă ală
«stei polone, Ioane Zamoisciă, asiediâ pre tro-
nă pre Irimiă Movilă, si ei, ostasii din M ol­
dávia ducea frică nu cumva remănendă in
32 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

que quam possessionum verebantur iacturam, j tiéra romănescă să-si pérdâ femeile, copii si
clàm diffugientibus, vix quinqne millibus vi­ I averile lorü. Éra cei cu inimă mai tare rë-
liit stipatus. Qui fortiori tarnen durantes a- ! mánéndü pre lângă Domnulii, făcea dese e s-
} cursiuni, si se întorcea cu prëdï avute, cu
nimo, sæpiusque suis excurrentes semitis, co-
captivi multi, cu căi nenumăraţi, si cu mai
piosas prædas, hostes plures, equos Tnnume-
I bine de o sută de cămile. Michaiii, osténü eroü,
ros, et plus quam centum camelos sibi Du- ! de parte de a se descurăgiâ prin desertiunile
cique referunt. Qui veluti heroicus bellator I óstei sele cplei mici, aü prin numërulü celu
ne nunc quidem vel instabilium militum fuga, j mare alü inimicului, asceptă ajutóriele prin-
vel plurimorum hostium copiis fractus, ani- I cipelni din Transilvania, si lucra ca preste
; puçinü să sferme inimiculö si să intorcă pa­
mum remittit: sed vicini Transyluaniae Ducis
triei nefericite vechia sea libertate, că-ci Tur-
desiderans auxilia, hostem Targowistae circa
cii se intăriă in Tirgoviste, el lucră impre-
muratum Palatium (arces enim aedificare Tv- giurulü murilorö paíatiului (fortăretie din or­
ranni perpetuo interdicto caution est) crassum dinea Sultanului nu este ertatü a edifică) la
admodum inter longos ex utroque latere ter­ unii zidü grosü si inaltü, im plutii cu pămân­
rae intrusos, arborum instar paloş vallum, tii, iâcêndu ï o portă si din dërëtü o usiă, araën-
dóue îmbrăcate cu ferii tare; după aceea, der
terra trabibus intertextis repletunn defensio-
rivâiidu apa riului, săpară inlontru trei iontâ-
nis causa extruentem, vnam portám, et alte­
ni, si medita a-si face aici asiediâri perma­
ram in postico ianuam ferro solido obductas nente.^ Michaiö nu se amăgi in sperantiele
inserentem demtaque postea fliiuii aqua, très sele: nici ostile ajutătorie nici gratia ceriului
intus fontes effodientem, et fixas ibidem se- nu-i lipsiră. Pre totă dioa altă Si altă oştire
des meditantem, opprimere tandem, ad ex tré­ sosiă: etă ajunge si Sigismundü principele
Transilvaniei, cu Unguri si mulţi Secui, carii
ma que redactam pátriáin in libertatém vindi-
locuesciiin munţii despre Moldávia, aü dialeptu-
care annititur. Neque misericordis Dei gra­
lü, lorü peculiariü, sunt feroci Ta luptă ca Căsa-
tia, neque auxiliaribus destituitul' copiis, con- ciï, si cândü se cere, dându-se josmde pre câi,
ceptave spe frustatur. Singulis enim diebus, faeü asalte ca pedestrii; împreună cu Sigis­
aliis accurrentibus militibus, ipsoque Transyl- mundü venià 600 călăreţi Teutoni ; de asemine,
uaniae Duce Sigismundo, cum Ungaris mul- generosulü Ioan TViher, fiiulü lui Ernestü, cu
80 Căsaci din Polonia, si 1600 călăreţi din
tisque Saçulis intra montes versus Moldáviám
Silesia, armaţi cu arcubuse si alte arme, a -
habitantibus sua lingua peeuliari vtentibus,
cestia venià prin Ungaria. Acesta óste, in
Cosacorum more ferociter pugnantibus, ac .jiu m ërü de 16 mii, plecă, după dioa de Sân-
vbi opus est equis remotis assultus pedestres Michaiü, spre Tirgoviste, cale de siese m ili-
facientibus. Nec non mille sexcentis Teuto- arie.i Michaiü a cărui inimă eră mai înflăcă­
nicis equitibus comitantibus accedente Gene- rată pentru recuperarea libertatéi patriei sele,
se pune in fruntea óstei cu Germanii, Un­
roso itidem Ioanne Wihero, Ernesti filio, cum
gurii, Căsacii si alti pedestri: la_5 Optobre,
80 Cosacis ex Polonia, atque mille sexcentis
se apropia de Tirgoviste, urmată de ceilalţi
equitibus Silesiacis cum arcubusis, vt voean- demprennă cu principele Sigismundü. P re-
tur, aliisque telis armatis per Ungariam ac- cumü leulü generoşii se infiórá la singurulü
celerantibus instructo vix quindecitu millium I càntecü àlü cocosiuluï: de asemine Sinanü, nu
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
exerciţii post S. Michaelis fesţum Targowisten
sex milliaria tenditur. Michael Palatínus eiira
Germanis, Upgaris, Cosacis aWisque peditibus
in acie, patriae libertatis recuperandae cupi-
dissimns praecedit: et III. Non. Qcţob. sub
meridiem, caeteris cum Duce Sigismundo sub-
sequontibus, appropinquat. Verum ut gene-
rosus leo ad galii cantuui tarnen exhorrescit:
Ita Sinan cum aliis Basschis et selectissimis
suoruni præfectis ignem et fulmina spiráns
ad duorum saltem heroum, cum exiguis ad-
modum copiis adueptum, dşspondens animum,
eodem quo noştri accedunt die, piane, cum
.vniuevso exercitu et munitione bellica ad
arcis subşidium sub Ali Basscha et Cadi
siue iudice de Àwlona tribus millibus et
quingentis armatis Turcis adhibitis 40 ma-
chinis bellicis, nec non aliis omnibus requi-
sitis ' rebus ad victum conducentibus tri— dec!, ce este de făcută? pună oştea in ordine,
ennio sufficieutibns relictis, tremebundus au-
fugiţ, ac ciuitatem pluribus subieeto igpi lo-
cis sueeendit. Nemine itaque in oampis prae­
ter quatuor Turcas, tardius cum pr«ediş, re
rum omnium ignaros reuertentes, statimque
iugulatos, reperto, et nihilomiuus callidi po-
tentisque hostis maebinationibus caute atten-
tis Christianis, quidfactu sit opus? consulta-
tur, instructo ordine alter dies, diligenter
dispositis excubiis, expectatur: Cuius summo
mane Palatínus arcem totis impetens viribus,
aplanitie versus Bukeresten, Stephanum Rez-
uuan Agam gente Singanum (vt vulgo Z i-
geuni dénom m ante) militera quidem fortis­
simum, at in Dominum quondam suum, Aa-
ronem perfidum, postea victoria in Molda-
uiiia, praeter spem amissa, palo publice affixum,
cum Saculisaliisque militibus et tormentisali-
quot collocat. Ipse cum Sigismundo Duce a
33
mai puçinü si ceilalţi Pas! si Căpitani distins!,
respiră focii si fulgeră, si perde capulü indată
la apropiarea acestorft doi eroi, urmat! de
óste atâtü de puçinâ; si totü in dioa in care
aï noştri se apropià, diminétia, dă focü ce­
tate! in ma! multe locurï, si se pune in fugă
tremurândă, eu tóta óstea si téta pnuniti unea
belică, läsandü pentru apărarea fortăretie! pre
Ali Pasia, si pre Cadi séü judecătoriulü de
Avlona, cu trei mi! cinci sute Turc!, .40 tu­
nuri, si cu tóté cele necesarie pre timpii de
trei an!. Pre câmpiă Creştini! nu aflară pare
nimene, afară de patru Turc! cari! întărâta­
seră cu intórcerea lorii delà pradă fără să
sciă ceva de cele intămplate, si cari! indată
se si omoriră. Eî, Creştini!, înainta cu multă
luare aminte să nu cadă cumva in cursa ini­
micului celui viclénü si putinţe. Se consultă,
si decidă de a asceptâ penă in ceealaltă di
asiediândă veghie in tote părţile. In dldă
uranătoriă, dfisd d e d M u eriă, MichaMi a t e i
fortarétîa diQ tóté puterile: fo -o ie ^ , in dru-
mulă spre Bueurescî, asiădiă pre Aga Ştefană
Răsvană cu Secui! si'alt! militari si câteva tu­
nuri: (acestă Ştefană era Cigană de origine,
ostenă valorosă insă perfidă cătră Domnulă
seă Aronă, puçinü după acesta, învinsă in
Moldávia preste asceptare, fă pusă in çépa) ;
éra elü, Michaiă, împreună cu Stgismundă a-
lărgă de laturea muntiloră si a lalomitieî, spre
o biserică, depărtată de fortăretiă in distan-
tiă de o lovitură de săgătă, (din patrudiec! de be-
serici, unele eră asemănate pământului, celoră
rămase indată Ii se făcură invălisie) : inaltiă
dóue movile că turnurile: dispune unele din
tunurile aduse cu sine: bate cu tăriă inimi -
culă închisă de ambe părţile, si alergândă la
........... 5
34 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
montium et fluminis Jalouunices latere, ad
templum (quorum 40 partim solo aequata,
pleraque rëstantia nouisque subito refecta
tectis ibidem reperiuntur) vnius sagittæ ictu
ab arce distans festinat: duos terræ cumulos
turris instar extrait: tormentoram 40 attra-
ctorum nonnulla disponit: ab utraque parte in-
clusos hostes vehementer oppugnat; in aîiud
arci propinquius multo templum migrans, si­
ne intermissione laborem urget. Et quan-
quam Turcis, ut in extremis fieri sólet, totis
viribus defendentîbus, multis clam per ianu-
am elabentibus, necesariis tarnen subsidiis ex-
traneis destituas, atque ab utraque parte,
tum machinarum globis, tum Saculorüm ali-
orumque militum assultibus fatigatis, tertio
obsidionis die VIII Iduum Octobris post me-
ridiem expugnat arcem, præsidia cædit. Ibi
tum ipse Ali Basseha captus in Transylua-
niam deducitur: Cadi de Auublona tuendo se
occum bit: elapsi fuga vniversi pene locorum
ignari sternuntur: quadraginta tormenta cum
abundanti puluere, globis plurimis, sclopetis-.
bombardis, aliisque armis et plus quam tri-
ennio sufficientibus victualibus acquiruntur:
Nec vlla intercedente mora sequenti die mane,
præterita Bukereste, recta Dziurdzouuam (du-
orum inde dierum, more cursorum properan-
tibus itinere) festinatur: Vbi Sinan subito
suorum cladem vindicisque resciscens feruorem
cum praecipuis comitibus militibus, thesauro
et munitione inreservatis ad hune vsum pon­
te atque nauigiis Danubium traiieiebat. Re­
stantem itaque hostium copiosam in ripamul-
titudinem opprimens Palatínus praeliando,
urgendo, submergendo, tormentis sternendo,
pene vniuersàm conficit. Quin pontem ad flu­
minis insulam directum, et inde ad Walachi-
am ripam, vt antea meminimus, extensum,
quam poterat eelerrime machinarum globis,
disiieit disturbatque: naues item grandiores
o altă beserecă cu multă mai aprópe de for-
tăretiă, îndemnă cu stăruintiă la lucru fără
intrerumpere. ţ Si cu tote că Turcii, ca ceî ce
se află la marginea peireï, se apërà din tote
puterile, cu tóté că multî scăpă pre ascunsă
pre usia din dërëtü, insă asia precumă eră
lipsiţi de ajutórie de dinafară, si ostenit! prin
lovirile tunurilora ce-î băteă de ambe părţile,
câtă si prin asaltele Secuiloru si altora os-
tasï, la a treia dî de obsidiune, 8 Optobre,
după médiád!, Michaiă ocupă fortăretia si
taiă presidiele turcesc!. Aii Pasia insusî, că-
diêndü in manile crestiniloră, se trămite in
Transilvania: Cadi seă judecătoriulă de Avlona
cade mortă apërându-se: ceialalt! vpră să sca­
pe cu fuga, insă necunoscéndű locurile, cadă
si e! in manile crestiniloră, si se omoră : în­
vingători! câştigă 40 tunuri, multă pulbere,
globuri, puse!, sabie si alte arme, si viptuale
de ajunsă pentru ma! bine de trei ani. Fără
cea ma! mică intărdîare, in diminétia dîle!
următorie, lăsândă Bucurescil la o parte, gră-
bescă spre Giurgiu deadreptulü, cale de dóue
dîle de postă. Aicî, Sinanu, aflândă de ne­
norocirea soçilorô seï, si cunoscêndû înflăcă­
rarea resbunătoriuluî, se ocupă trecêndu-sï
oştea, tesaurulă si munitiunea preste Dunăre,
pre podulă si vasele ce reservase spre acestă
scopă. Michaiă, ajungêndü la Dunăre, dă
preste mulţimea ce nu apucase âncă a trece
apa, o bate, o împinge, o innecă, o aşterne
la pâmêntû prin tunurile sele, si mal totă o
nimicesce. Prin fulgerele tunuriloră risipesce
indată insusî podulă, făcută intre insulă si
malulă română, sparge si cufundă dóue va­
se ma! mari, alte dóue de abia scapă, reă
stricate.
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
duas globi s traiiciens, totidem aliis graviter
concussis vix elabentibus, in fundum praecipitat.
Sæuiente boc Christianorum durante im-
petu hostium in extremis hærebat fortuna,
et vt residuorura postea quidam fatebantur,
octodecim millium intercludebatur fatum: vt
in exundante vno saltem fluminis sub ciuita-
tem profundiori brachio, vel ostio, suffocato-
rum copia ad summum usque explens lacum
transeuntibus pontis instar inseruiret. Ex quo
longe lateque in ripa, insula, atque ponte
pereuntium multitudo coniici aliquomodo po­
te r ii Eodem præterea die, quatuor tormen-
tario puluere Turcico pleni aduecti currus,
a suspicantibus stratagema, traiecti globis in-
flammatique in aerem displodebantur. -
Deleta tum superstite hostium manu, con­
tra arcem ex vna parte Danubio, ex altera Naslu
fluuio, ab incursionibus defensam, dicto die ca­
stra diriguntur, sequenti vehementer oppugna-
tur machinarum globis, vt et tertio, Lunæ die,
ex ea praesertim, qua pons fluuii connectit ri­
pas, parte concutitur, et continuato intrépide
assultu, quem Turcis pontem acrius tuenti-
bus, ideoque duabus exoneratis machinis re-
pulsis, ipse Wiherus iunior, relictis equis,cum
suis animose vrgebat, arx omnibus destituta
suppetiis, quod Turcarum ex alterius ripae
castris explosa tormenta, Deo protegente in
sublimiorem aerem globos distorquentia, ni­
hil auxilii præstarent, expugnatur. Eugituri
per pontem hostes partim seipsos in aquas
distorquent, partim Christianorum detur-
bantur telis, sternuntur item plures, et su-
perstites aliquot centeni aţi Charon tis cym-
bam tandem etiam relegantur. Præter sclo-
petos autem et alia ieuiora arma, reliquis om­
nibus trans iiumen auectis, ad ripam vero
35
Sub crudele lovituri ale crestinilorű, ó-
stea inimică eră perdută de totű, multi din
cel rëmasï spuneà, după aceea, că 18 mil Turci
’sl găsiră mórtea aci: unü braçiü mal adêncü
ce formézâ Dunărea sub cetate, asià se im -
pluse de Turc! innecatï, incâtü cadavrele lorü
puteà să servéscá de punte trecëtorilorü, de
unde usiorü se pote dà eu socotéla mulţimea
celorü ce periră in tóté pârtile, la malü,
in insulă si pre podü. Totü intru acea di
se aduseră patru care pline cu pulbere de
tunuri, dar’ temêndu-se nucumvasă fiă vreo
stratagemă, trăgendu cu globuri asupra lorü
le risipiră in aerü.
Nimicindü rëmàsîtile óstel inimice, totü
intru acea dî castrele creştine se indrepté-
ză incontra fortăretiel, apëratâ de incursiuni
de o parte prin Dunăre, de alta prin fluviulü
Naslu; in dioa următoriă o batü din tunuri
cu veementiă, de asemine o sfarmă si a treia
di, Lunia, mal du semă despre partea unde
podulü uni à ripeleD unărel. Turcii caii! a~
përà podulü se respingă in puterea a dóue
tunuri : atunci creştinii continuă asaltulü cu
bărbăţia, iucuragiati de W iher tênërulü care
dempreună cu aï sei se'd ed u se ,joşii de pre
căi. Fortăretia eră lipsită de verce ajutórie,
tunurile îndreptate din castrele turcesc! de
pre celalaltü malü, nu le ajută nim ica: ele,
prin apërarea lui Ddieü, lQviă intru inăltîmea
aerului. Fortăretia cade in niânile crestinilorii.
Inimicii cercândü să scape pre podü, cadü
in apă, impingêndu-se parte el singuri u-
nil pre alţii, parte turburat! prin armele cres-
tinilorü, mult! se calcă in picióre, câteva su­
te-ce jnal rămăseseră ancă se espedescü pre
luntrea lu p Charon te. Afară de pusei si alte
arme mal usióre, celelalte tóté le trecură
preste apă, numai trei tunuri aflară al noştri
U TÈSAtMV í)B W tttitíÉ tfrÉ - WÈOÊlüE
tria tormenta, tribus singula equis tracta, ac
ob insperatam nostrorum accelerationem re-
licta reperiuhtar. Gregarius tarnen miles exa*
Ctis ïaboiibus, eX minus profundis flumiûum
lôêis, pérScis aliisque íd genus instrument!«
pretiosas vestes multás et similia extialût.
Sequenti Mercurii die» belli DüCes Btt-
keresten tarn incolis, quam hostibùs vacuam
digressi, duas tantum easque immanes machi­
nas proptei repentinam fugám ab hoste ab-
iectas capi unt, triduumque refectis viribus,
vltefius octo milliaria ad Giergiez ciuitatem
itideih deşertam p e f Walachiae planicieto ten-
dentes subsistant.
lüde X I Galend. Decemb. Transyluaniäe
Dux, multis vt hactenus, ita sub discessuai
vsurpatis amicitiae indiciis Palatine valedi-
céns, Dèoque de tot caesis, reliquis autem
èiectis fugatisque kostibus cum eodem gra-
tias ágens, nec non necessaria ibidem prae-
sidia relinquens, assumtis quinquaginta tum
temporis acquisitis tormentis eximiis, quae
ipse Palatínus, iam ante, pluribus vi hostili-
bus extorsis manibus contentas, ultro conce-
débat, in Érdél, hob est, Transylvaniam, sic et
Joannes Wiherus ad suos regrediuntűr. Inter
alia autem grauissima Walachiae inflicta daim- j i é mari ce suferi tiéra românescă, ea gelesce
na, plus quam viginti Ghristianorum, eo quo
ibidem grassabanturhostes tempore, indiqua-
quë ■arrepterűm ffiillia in Turciam praetais-
sa, Iuctüósissime déplorautur.
Palatínus, Buce Sigismundo digresso,
Tergovisten decern milliaria distantem repe­
tit, vbi hyemem ac magnam aestatís partém
transigens, residuos misere dispersos incolas
éx moiltium caueruis in terrae planitiem re-
uöcat : destrUctas passim casas et euersa pos-
sessiomim loca restituit, et semina ad agri-
la mais, trase fie-care Më eâte treï càï : ace­
stea lé lăsase iuimiculft in urmă, neputêndü
crede că creştinii aü sft ajungă atâta de re­
pede. Ostasiï creştini, după luptă, scotea
din apă CU peltice si alte asemini instrumin-
té, vesminte pretióse si alte multe lucruri.
In următoria di, mercurî, Ducii resbe-
luliii se intorcü la Bucuresci tinde nici ini­
mici nici eetătiati nu sé mai afla. Numai
dótie ttrnuri lăsase iűimicülö in repejunea fü­
géi sele. Aici odihnescû trei dîfe, apoi mai
fâcă optfl miliarie pre siesulă tierei rom ă-
nescï, pên’ la Gherghitia, părăsită si âcésta de
locţiitori. A id sé oprescă.
De aci, la 21 Novembre, principele
Transilvaniei, dnpa-cé arëtâ si acumü la des­
părţire ca sí altă dată, multe semne de ami-
citiă catră Michaiă, ’sï luâ dióa bună adu-
cèüdü multiamită Jui Ddieü pentrucă le ajută
a sfermà, a persecută si à fugări atâta óste
de inimică; si luândă cu sine, cu voia lui
Michaiă, (care eră multiamită cu tunurile ce
luase de mai nainte delà inimică) 50 tunuri,
frumóse, câştigate cu acestă ocasiune, se in -
tórce iii Transilvania. De asemiiie se intórse
si îoan Wiher la ai sei. Pre lângă alte dam-
sortea â 20 miï de creStiüï pre carii păgânii
in timptilă câtă o prëdarâ, 1 răpiră din tote
pârtilé, si-î trântiseră înainte in Turcia.
St ‘ ■ /
Michaiă, după depărtarea lui Sigismundă,
sè duse la Tîrgoviste, distaatiă de 10 m ilia-
rie ; aici petrecu érna si cea mai mare par­
te a primăverei, chiămândă înapoi pre bieţii
locuitori rëmasï in viétia, dinjsavernele mun-
tiloră la siesurile tierei; restabilîndu zidirile
cele stricate, si locurile câmpîeloră cele de­
vastate ; impărtîndă, după putintiâ, locuitori-
 WALTHER BES GESTAE MÏCHAELIS
eulturam, quantum fieri potest, subministrat;
Penuariia enim omnibus direptis frugibusque
et vino ab hostibus maximamterrae partém
peruagantibus, arreptis conculeatisque, victui
sementique necessaria omnia, ex montanis lo-
cis et vicina Tratisvluania aliata, caro admo-
dum vendebantur pretio: Ipea quoque Moldar
uia suis exhausta bellis ne sibi «piidem suf-
ficiebat. Ad haec vsitata in Turciam negotia-
tio propter paratissima pericula prorsus omit-
tebatur. Ne vero milites absque exercitiis ocio
torpescerent, non ita multo post, aliquot eo-
rum millia Danubium transire, hostiumque
moliri oppressiones permittit. Qui armis as*
sueti, alacriter Peluin amplam ciuitatem inua-
dunt, eamque caesis plurimiş incolis in ci­
neres redigunt, nec non praecipui et ditis-
simi cuiusdam Michaelis Oglu vel Oglan u-
xorem cum filiolo et filia Palatino offieruut :
Quae humaniter seruata et plus quam quin-
gentis aureorum millibus redemta cum libe-
ris marito restituebatur. Sed iam, deploran-
dane magis, an detestanda sit coeca peruer-
saque hominum genuinum suum Dominum, be-
neficum patriae patrem, defensorem fortém
et felicem, quem contra apertissimam abiu-
ratorum hostium vim Deus toties dementer
defensum praestitit, domi absque vlla caussa
Turcis prodentium stoliditas, ambigitur? Eo-
que nmgis optimo patriaeque amantissimo
Duci, quod non minus a perfidorum domesti-
corum, sua beneficentia secundum Deum tum
vinentium, tum honoram titulis fruentium,
clandestinis et formidabiliöribus, diuinitus e-
tiam praeseruatur insidiis, qüam maxima ir-
ruentium hostium salutiferae cruciş defensus
scuto, eUadat pericula, a bonis omnibus me­
rítő applauditur, Benignissima élűm tutantis
37
lorû sëmêntià pentru cultivarea pâmêiïtuluï;
pentrucă tote magaainele^erá dejredat^ bu­
catele si vinurile lu a te s i risipite de inimici
in cea mai mare parte a tiereï, éra grande
si tote cele necesarie pentru viétia, aduse de­
là munte si din vecina Transilvania, se vin-
deâ cu pretiurî forte urcate; insasi Moldávia,
stórsá prin resbele, de abia se puteă înde­
stula pre sine. Adaoge că comercială cu Tur­
cia, din causa nesigurantiei, se întrerupse cu
totulü. 'j. De altă parte, pentrucă miliţia, fără
esercitie, să nu se deprindă la nelucrare, pu-
çinü după acesta i dă voia ca in numërü
de câteva mii să tnîcă Dunărea si să resbu-
ne asupririle inimicului. Ostasii, deprinşi la
arme, invadü cu vigóre Pelvinultt, cetate ma­
re, o prefacă in cenuşia, ucidă mulţime de
locuitori, prindă si presintă Domnului femeea
dempreună cu fiiulu si fiia lui Michaiă Oglu
sâă Oglană, omă distinsă si forte avută: Mi­
chaiă o trateză cu umanitate, si o restituesce
bărbatului dempreună cu copiii, răscumpărată
cu pretiă de mai bine d e 500 mit g n lb ito ï.^
Acumă insă, suntemă la indoelă, să plan*
gemă ore mai' mulţu, aă să blestemâmă úrba
si perversa nebunia a ómenüorii carii, a ca­
să si fără de nici o causa, vêndü Turciloră
pre Domnulă Ioră naturală, pre binefacăto-
riulă părinte ală patriei, pre apërâtorittlü ei
valorosă si ferice, pre care Ddieă de atâte
ori si cu atâta gratia ’lu apërâ incontra pa­
terei celei mai infricosiate a păgâniloră? Si
cu atâtă mai vërtosu merită aplausă din par­
tea tutuloră celoră buni, acestă Duce, celă
mai bună si mai iubitoră de patria, că, pre-
cumă scăpâ, prin apărarea presântei eraci,
de periclele cele mari ale irruptiunei Turci-
loră, deasemine apărată de Ddieă, se mân­
tui si de insidiele cele ascunse si intricosia-
te, tiesute de perfidii sei domestici, carii, du­
pă Ddieă, din binefacerea lui trăia, încărcaţi
de elă cu tituli si onori. Dreptă-ee, prin fa-
vórea misericordiei ceresci, indată după Sân-
tă-Măriă, 1595, se descoperă, ca prin minu-
38 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
Dei fauente misericordia, gproditoria Cancel-
larii Kiessar nomiuati, machinatione, et con -
flatis cum Turcis, in deuotum pro patriae
subditorumque salute, caput periculis, mira-
biliter post S. Virginia assumtionis festum,
An. 1595 detectis sine mora, praesidia prope
Danubium ad excipiendum ex improuiso ir-
ruiturum hostem pluribus militibus firmát,
patris patriaeque proditorem cum filio digna
perfidia poena afficiens, dissecare mandat
missoque ad dictae militiae praefectum nuncio,
primarium quendam et seniorem consiliarium
Demetrium, eiusdem facinoris complicem, fa-
brum et promotorem, ibidem vita priuari
praecipit. —■
In latissimis ultra Danubium campis
Dobrucensibus a Ponto Euxino versus Unga-
riam, et a Danubio, Prouuadiam Bulgáriáé
ciuitatem usque sese extendentibus, Poloniae
legatis atque mercatoribus, Constantinopolim
euntibus transitum praebentibus, sex vel plu-
ra in frequentibus at vilibus villis, Turcis per-
mistorum Tatarorum millia fixas obtinent se-
des : et ad quoduis Sultani Turciei mandátum
tenentur esse paraţi: plerumque tarnen cum
Chamo siue Praecopensis Hordáé Principe mi-
litatum praedatumue potius exeunt. Hisce Ta-
taris iuncta Turcarum tria millia, quatriduo
post dissectum Demetrium traiiciunt Danubi­
um: sed a Palatini exercitu, cui e vestigio
aliquot peditum millia, trecentique équités,
vt paulo ante meminimus, subsidio mitteban-
tur, propitio Numine, feliei praelio stemun-
tur, tormentaque omnia cum abundantibus
spoliis eripiuntur, vt ficti, fusique superstites
vitám praedae loco vix seruatam, gauderent.
Iisdem diebus quatuor milliaribus infe- Totă intru acele dîle, alte trei mii de
i
rius a dicto pugnae loco, tria alia Turcarum ! Turci, intielesl cu cel de mal nainte ca, prin
ne, proditóriele machinatiunl, tiesute de Can-
celariulü Chesar, in intielegere cu Turcii, a -
supra capului Iul Michaiű, Domnului devotatü
pentru mântuirea patriei si a supusilorü sel.
Fără cea mal mică intărdîare, intăresce eu
mal multe mii oştea delà Dunăre, spre a pu-
tè intimpinà pre neasceptate inimiculü ce a-
veă să irrumpă in tiérâ; dă ordine ca, in-
tr’ unü modü demnii de atâta perfidiă, să taie
bucâtl, dempreună cu fiiu-seü, pre văndiăto-
riulfi părintelui si alü patriei sele ; de asemine
trămite poroncă căpitanului óstel memorate
ca să omoră pre locii si pre unü altű boeriű
de frunte si mal bëtrânü, anume Demetriű, coih-
plicele, faurulü si promotoriulü acelei fărădelegi.
In câmpurile cele late ale Dobrogel,
preste Dunăre, ce se intindü delà marea né-
gră spre Ungaria, si delà Dunăre pên’ la
Provadia Bulgariei, pre unde este loculă de
trecere al ambasadoriloră si negustoriloră
Poloniei cândă se ducă la Constantinopoli,
sunt asiediatl cu locuintia in dese dar’ mi~
serabile sate, preste siese mii de Tătari, ame­
stecat! cu Turci, îndatorat! de a sta gata la
ver-ce mandată ală Sultanului turcescă, dară
mal cu semă esă la óste séd mal bine la pradă
cu Chanulă, principele Hordel tatarice. Cu
acest! Tătari unindu-se trei mii de Turci, la
patru dîle după tăiarea in bucâtl a Iul D e-
metriă, trecă Dunărea: insă oştea Iul Micbaiă,
care, precumă insemnarămă, se intări indată
prin câteva mii de pedestri, si 300 călăreţi,
cu ajutoriulă celui de susă, 1 frânge int.r’o
luptă fericită, le ieatóte tunurile, dempreună cu
alte multe spolie, asiâincâtă cel remasl, bătut!,
se fericiâ că in locă de pradă scăpară cu ,vietia.
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS 39
npllia, unanimi cum praedictis, de obtinendo vëndiare, să puiă mâna pre Domnulü, tre-
per proditionem Palatino, intui tu, flumine cêndü Dunărea, cu patru miliarie mai in josû
ttfaiecto, Walachiam inuadunt quidem, sed a de loculü bătâeî, calcă pre pâmêntulü tiereï
românesc! ; insă, locuitorii, chiămatî de cu­
congregatis subito terrae incolis, per finium
stodii marginilom, se adună indată, intimpină
custodes accitis, itidem recte excepti iusteque
iniiniculü după cuviintiă, si-lfi trateză pre
sunt tractati, ut quanquam non sine Walacho- dreptate, că-cî de si Românii âncă nu rë-
rum damno pluribus mactatis caeteri pericu- maserü fără perdere, ucidü mulţime de pă­
losam fugám armis anteferendam statueront-. gâni, eră ceialaltî, mai bucuros! se puseră in-
*
tr’o fugă periculosă decâtü să stea la o lup­
tă armată.
C^st^ntibus circa Danubium istiusmodi De abiă încetară aceste violinte incur-
violentis iflcursionibus, alias nouis, primaque se, si, precumü marea se agiteză de neînce­
s p e c ie minus fraudulentis perniciosisque vi-tate valuri, de asemine se ridică asupra lui
siä, sicut mare continuis exagitatur procel- Michaiü, altele nóue, laăntâia vedere mai pu-
lill impetitur Palatínus praesidiis. Turcarum çinü fraudulente si pernicióse. Étá ’! vinii
sol! delà principele Hordeî tatarice, oferindu-J,
Regis şt Precopensis Hordae Principis nun-
cu vicleniă, amicitiă sinceră, pace îndelungată,
c i i . cum literis ingentem gratiam, ftrmamque
întărită si cu jurăminte, si cu multe vorbe
pacem, iuratoriis etiam adhibitis clausulis, prefăcute arată că"cTiicele Tătarilorii, care lo -
offerentibus ästute accedunt, fictisque sermo- cuesce in Basarabia séü tînütulü Chiliei, im-
nibus Tatarorum Ducem in Bessarabia siue pregiurulii cetâtilom Chilia si Alba, intre Du­
^Bili comitatü, circa Kiliam et Bialogrodum năre si Nistru, are sä-lü impace cu Sultanulü
turcescu, fâcêndu-lü să-î erte tóté ofensele
ciüjtates.. inter Danubium ac Tyram siue Ni-
de pên’ acumu. Insusï Gherci Blianü, incepesă
e ^ r p i .mwantqm, Sultani Osmanici clemen-
trateze si mai vërtosü despre acesta, si âncă
tiain omniumque offensarum condonationem spre a fi primite cu mat multă credintiă sce-
conciliaturum multis perhibent. Ipse quoque lgstele „sele consilie, trateză prin mijlocirea
Zahn, Kerai Tatar Han in Turcarum Chro- Iu! Irimiă, Domnulü Moldavie!, care nu cu-
nicis appellatus, plus fidei scelestis consiliis nosceă măestriele Tătarului, si trămite luî
Michaiü si ostatici, doi Tătar! de frunte. Mi-
conciliandae gratia, per Moldauiae Palatinum
chaiü care nimica nu doriă ma! multü decâtü
lerenfiam latentis fraudis inscium eadem di-
o pace durabilë, trămite si elü sol! la Cha-
ligentius tractat, duosque illi primarios Ta- nulü, carii să se invoescă intr’unű módú le­
taros mittit. obsides. Palatínus Michael nihil gitimă asupra conditiunilorü pace! propuse.
magis quam durabilem desiderans pacem, su- Chanulü, nu numa! repete cele de mai nain-
os similiter ad Chamum siue Tauricae Cher- te, ci âncă, după usiurëtatea sLastutia ace­
ste! gint!, adauge măreţie promisiuni cumü
sonesi viciniaeque illius praesidem mittit nuu-
are elü sä-lü impace cu Sultanulü: trămite
cios, de dubiis propositae pacis conditionibus
^filî, grav!, decă a! consideră numai infaçi-
legitimo certoque modo acturos. Ille non mo­
siarea íbrü, ca, dempreună cu ma! süsü dîsiï
do priora repetere, sed et de conciliando Tur • Turc! să jure pace si să o confirme si prin
carum rege magnifica promissa pro innata scrisoriă; jpfirsuâde pre Domnulü că oştea ce
gepti leuitate et versutia accumulare: gra- tine, numa! supërare aduce tiereï si damne,
40 TESAUBU D E MONUMENTE ISTORICE
ues, faciem si species, personas una cum prae-
fatis Turcia paeem iuratum literisque con-
firmatum mittere : exercitum exhaustae Wala-
chiae maxime nocuum, et constitutis iam pa-
ctisprorsus inutilem dimittendum, quasi af-
flictissimorum hominum emergente incremen-
to multum delectaretur, persuadere: et gra-
titudinis ergo, aliquot millenos aureos pro
tantis in se susceptis negotií grauissimi la-
boribus poscere. Quibus Palatínus, ac si res
serio sincereque agatur ab aduersariis, per-
suasus, et ab utriusque bostis nunciorum
iuramentis literisque de stabili pace porro
continuanda, satis assecuratum se ratus, cer­
tam pecuniae summám Scytharum Princip^
honoratii loco dandam constituit, militesque
dimittit. Is prolixa bac dolosaque occupatus
tractatione, et non tam pecuniae astuto aucu-
pio acquireodae cupiditate adductus, quam
militum in Podola, vtraque Walachia viuen-
tium et Trasylvaniae fines custodientium tacito
perculsus metu, idoneum in Vngariam trans-
eundi tempus sponte praetermittit, arreptaque
non solutae praefixo in pactis termino pecu­
niae occasione, sine praecedenţe rumore, cum
vniversa Honda Walachiam, ipsum Palatinum
Micbaelem, militibus astuto stratagemate pri-
Uatum capturüs, sibique apud regem paratu-
rus gratiam inuadit, planitiem circa Buso-
uuara, Brahillouuam, Bukeresten, aliasque ci-
uitates, partim a Turcis intactas, partim non
prorsus deletas obruit, celeritate oppressa in­
colas arripit, annuos prouentus captat, igni
pleraque loca mandat, vitra octiduum se­
cure grassando adeo vastat, vt frequentes fer-
tilissimae planitiei submontanique tractus, si-
cut in maiori Polonia et plerisque Germa-
niae prouinciis villae, omnis generis frugum
si tiéra destulü este de storsă, ded prefă-
cêndu-se ca si cumü Tar duré inima de bi­
nele tiereï si alü asupriţilor^ ei locuitori,
propune ca, după ineheiarea acestei păci, 6-
stea să se dimită ca nefolositoriă. In fine,
dreptü recunoscintiă pentru ostenéla acestorü
grele negotiâri ce iea asupră-sî, cere câteva
mii de galbini. Michaiü, persuasii cumcă a-
eestă intielegere este seriosă si sinceră din
partea adversarilorü, erediêndu-se destulü de
asecuratü prin jurămintele si cârtile de pa­
ce stabilé, făcute de cătră soliï ambilorü ini­
mici, se decide a răspunde Chanului, in for­
mă de onorariu, o anumită sumă de bani ; di-
mite si oştea. Ocupată cu acesta dolosă tra-
tatiune, Chanulă, impinsü nu atâtü de pofta
baniloră, câtü cuprinsă de frica ostiloră delà
marginile Podolieï, Moldavie!, României si
Transilvaniei, lasă să trâcă timpulă oportună
de a merge in Ungaria, si luândă de pretestă
că banii nu i s’aă răspunsă la termină după
invoéla făcuta, invade tiéra romănescă pre-
neasceptate si fără rumore, cu totă Horda
sea, cu scopă de a prinde pre Michaiă pre
care ’lă amăgise de a se lipsi de oştea sea.
Elă speră de a câştigă prin acesta gratiă ne­
mărginită la Sultanulă. Prëdéza, deci, Bu-
zşulă, Brăila, Bucurescii, si alte cetâti care
Turcii parte Ie lăsaseră neatinse, parte nu le
stricaseră cliiară de totă, iea in captivitate
pre locuitorii cei surprinşi, adună tóté veni­
turile de preste ană, dă focă celoră mai mul­
te locuri, si, in cursă de optă..dîle, astfeliă
devastă tiéra, incâtü satele cele dese ale a-
cestui siesă fertilă si ale ţinutului de sub
munte, avute de totă genulă de frupte si de
vină, asemine celoră din Polonia Mare -si din
mai multe provincie ale Germaniei, astădi de
abià infâçisiëzà căletoriulă ici si colea câte
o casă si biserici stricate, ziduri in ruine, in
loculă grădineloră si zidiriloră de care se
bueură înainte de acésta: suspină căletoriulă
la aceste priviri, si face votări, nu cumva să
se intemple de asemine si altoră tierî veci-
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
vini que abundantia ditissimae, rarissimas in-
terdum casas, et destructa murata templa.
pleraque ruinosa saltem. loea, hortos aedifi-
ciaque olim continentia, peregrinantibus non
sine suspiriis, et ne idem aliis vicinis eue-
niat terris, concipientibus votis, obiiciant.
Neque tarnen ob icta pacis foedera tarn se-
curum, tarn credulum reconciliatis hostibus
Palatinum quisquam, vt disponendarum cu-
stodiarum solitam curam censuerit negligen-
dam, arguat. Ducenti enim Cosaci cum suis
primatibus Koscza, Chirecki, Siemanouuski et
Bilecki, etc. adfinium excubias seruandas de­
stinaţi, cum largis Domini salariis, et copio-
sis praedis hostibus ereptis, satis sese dita-
tos statuèrent, bac sibi tarn commoda tam-
quë optata, Walachis autem luctuosissima ar-
repta occasione aufugere posse sperantes, e-
manent plerique, vix 40 proditionis titulum
poenasque détestantes redeunt. Anne heroem
nostrum tot praelia fortiter euincentem, tot vi­
tae insidias prudenter euitantem, a binis scele-
ste simulatis amicis, Tataris atque Cosacis, si­
mul et semel ita perfide deceptum, milite astute
priuatum, armisque patriae destinatis misere
exutum, maioribustum temporis inopinata m i-
nusque praeuisohoc suo suorumque periculo, et
Walachiae vastatione intricatum angustiis, quam
maximis illis Sinan Basschae copiis fuisse
territum? prudentum, ac humanorum casuum
consciorum virorum discursui, iudicioque ae-
stimandum committitur. Quid iam faciat?
quorsum se vertat? quomodo praecellentem
copiis, versutia, celeritate reprimat liostem?
quam miseris subditis superatitibus praestet
defensionem? Nemi desunt, hostis vrget, non
cito contrahitur ad tantos vastatores coercen-
dos sufficiens miles : Interim totadesolatur ter­
ne. ^Sä nu-sï inchipuéscâ insă cineva cumcă
Domnulü, pentrucă încheiase acéstá pace, s’ar
fi legänatü acumü intr’o falsă sigurantiă, si
că ar fi fostü atâtü de usiorü erediëtoriü ini­
micului reconciliaţii, incâtü să nu mai porte
grige, după datină, de apărarea tiereî. Că-cî
dóue sute Căsacî erà destinat! veghie la mar­
ginile tiereî, sub căpitanii lorii: Cocea, Chi­
recki, Siemanovski, Bilecki s. a. Aceştia insă,
după ce-si priimiră delà Domnulü salariele ce­
le mari, si după ce luară din mâna inimicu­
lui însemnate prëdï, aflară că s’ar fi inavu-
tîtü de ajunsü, si cu acestü modă atâtü de
usiorü pentru eï, si atâtü de tristü pentru
Românï, sperâniîü că vorü pütè fugi, deşer­
tară ceï mai multï, de abià se intorseră 40
insï, detestândü numele si pedépsa de vën-
diëtori. Lăsâum in judecata celorü intieleptï
si cunoscëtorï aï intëmplârilorü omineseï, de­
çà eroulü nostru care a bătută cu vitejiă a-
tâte resbele, a evitatü eu intieleptiüne atâte
curse, nu eră cumva maï strimtoratü acumü
cândü doï amicï, prefăcuţi cu rëutate, Tătarii
si^ d ^ te iï, ’lü insielară. deodată cu atâta per­
fidia,, de se amăgi a-sï diroite imljti^, si a se
desbraeà de armele destinate patriei sele: ju-'
dece, dîcü, altï intieleptï deçà prin acestü pe-
riclu neasceptatü si neprevëdiutü pentru sine
si aï seï, in mijloculü ingrigiârilorü ce-ï in­
spira aceste prëdatiunï ale tiereî, nu erà ore
maï strimtoratü acumü, de cumü erà inspăi-
mëntatü prin nenumëratele ostï ale luï Sinanü
Pasia ? Ce să facă acumü ? incatrâü să se in-
torcă ? cumü să respingă acestü inimicii, dis­
tinsă prin óstea, astutja si celeritatea sea?
cumü să-sî apere sermaniï supusï ce i-aü maï
rëmasü ? Baniï, nervulü lucrurilorü, lipsià,
inimiculü erà façiâ, si nu atâtü de iute se potü
adunà ostasï de ajunsü, spre a putè infrënà
asemenï prëdatorï. Intr’aceea se devastà tó.
tă tiéra, insusï Domnulü erà in periclu séü
a căde prinsü in manile inimicului, séü, lip­
siţii de supusï si de amicï, a duce o viétia
prè- amäritä.
6
42 TESAURU DE MONÜMENTE ISTORICE
ra, ipse Dux aut capitur, aut subditis ami-
cisque priuatus acerbissimam sibi restare vi­
tám angitur.
Yerum vt in extremis haerentibus suis
misericors Deus comprimis succurrit: ita he-
roicus animus, in maximis constitutus angu-
stiis, vires exerit vltimas : Praecipitata itaque
mora collectis sex hominum millibus tum di-
uini auxilii spe, tum melioris caussae nixus
solatio furentibus periurorum Scytharum oc-
currit copiis. At quae ilîorum erat astutia,
etsi procedens omni conatu capere palantes
hostes, et aduersum assequi institutum sata-
geret: laterem tarnen lauare videbatur? Quod
ipsi vel confertim, duorum, trium, pluriumue
millium agmine vagarentur, vel pauciores a
castris maiorîue coetu non procul excurre-
rent, ideoque tutum semper receptam habe-
rent. Quod igitur erat vltimum, vniuersae Hor­
dáé, hostiliue agmini sub Giergicz ciuitate
decem Teruiso vel Targouuiste milliaribus oc-
currere, et audacter apertum committere prae-
lium tentabat: Quod Cham detrectans cum
triginta plus minus hominum ex improuiso
circumuentorum et arreptorum millibus ad
desertos campos retrocedebat. Eum lente sub-
secuti supradicti Cosaei, in Poloniam per
Soczauuam Moldauuiae ciuitatem nune Pala­
tini Ieremiae sedem, recta redire propone-
bant : sed barbara temeritate superbientes
impediti, iussuque dicti Palatini in finitimam
Cameneciae arcem satis munitam Chodschi-
num deducti, et postea emissi quidem, sed
non dimissi, in tertium annum haerent, m a-
lumque consilium consultoribus pessimum,
sera conuicti experientia suffragantar: Quin
Precopensium quoque Tatarorum Dux, nolens
volens tacite illis ipsis ■assentiri Cosacis, in
Insă, precumü misericordia lui Ddieü, eu
deosebire, acelora vine intr’ajutoriü, carii se
află in celü mai mare periclu: de asemine si
inima de erou, in mijloculü celorü mai din
urmă strimtorârî, desvqltă cele inaï mari pu­
teri. Deci, fără a perde unü minuta, adună
siesejn iï omeni, si intemeiându-se atâtû in a-
jutoriulü ceriului câta si in dreptatea cause!
sele, ese intru intimpinarea turbatelorü ostï
ale Tâtarilorü. Insă, câta eră păgânii de astutï !
tată nevointia lui Michaiü de a prinde
pre acestï prădători păgâni, rêmaneà inde-
siertü, pentrucâ eï, séü esià la pradă in ce­
te de câte doue, treï si mai multe miï, séü
deçà esià in numërü mai micü, nu se depăr­
ta multa de o cétâ mai numërôsâ, astfeliü
incâtü totdeauna aveà o sigură retragere.
Asiadară nu-ï rëmase altă decâtü a se intór-
ce asupra intregeï Horde sub cetatea Gher-
ghitia care este in depărtare de 10 miliarie
delà Tirgoviste, spre a incereà cu inimă o
bătălia deschisă cu inimiculü. Chanulü insă,
ferindu-se de acésta, se trase ihapoï spre
cămpiele sele cele desierte, luândü eu sine
vro 30 mu captivi. In urma lui venià eu pas!
iucetï,"maï susü-dîsiï Căsacî, cariï aveà in cu­
geta să se intorcă iii Polonia, prin Suciava,
scauuulu domniei lui Irjmiă; eî insă, opriţi
pentru sumetiele si barbarele lorű cutediâri,
fură dusî, din ordinea numitului domnü, la
Hotinü, cetate destulü de întărită, nu departe
de Camenitia; mai in urmă de si se elibera­
ră, insă nu se dimiseră, si pën’ astădî, intr’alü
treile anu. acumii, âncă petrecü acolo, târdiü
incredintiându •se că sfatulű celü reü, acelora
carii ’lű primescü, aduce mal multă stricătiu-
ne. |în asemine casü se află si insusi Cha-
nülü Tâtarilorü, cä -cl elü, voindü a-si ascun­
de frica ce purtà de apărătorii märginilorü din
giurulü tierilorü vecine, si intrândü in perfide
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
pari casu compellitur, qui finium circumcir-
ca, vt supra ineminimus, custoditorum dissi-
mulato metu, cum Palatino perfidam tractans
pro postulato honorario pacem, Regi Turca-
rum non Agriam tantum, sed et Viennam,
auxiliantibus Scythis, eodem anno debellare
frustra praesumenti, subsidio venire negle-
xit: eaque de causa grauissimam indignatio-
nem quali Palatinum eximere se posse iacti-
tauerat, incurrit, vt publico etiam decreto a
Germano fratre, Galga denominato (sub A-
gria egregia contra Christianos exercente la-
trocinia) eiiciendus vel capiendus, missis nun-
ciis Poloniae Régis, tanquam futurus Vasal-
lus, frustra imploraret, omni posthabito sti-
pendio, tutelam et vix mediantibus decrepitau
matris supplicibus multisque muneribus onu-
stis lacrymis, et praecipuorum amicorum in-
tercessionibus, in gratiam, cum noua obliga-
tione, diligentissime, promtissimeque ad om -
ne mandátum contra quemuis hostem pugna-
tum se exiturum, recipefetur, praefatum-
que mandátum annullaretur.
Sed ut ad Palatinum nostrum conver-
tatur Stylus, is superato, auxiliante Deo, tarn
grandi tamque perfido dolo, nullis posthac
istiusmodi hostium siue tractationibus, siue
•promissionibus, siue literis iuramentisue ple-
nam adhibiturum se fidem conclusit, et illa­
táé sibi suisque iniuriae atque damni vindi-
candi caussa militibus aliquoties ad Turcas
vitra Danubium excurrere concessit.
Anno 1596 post S. Michaelis , festum
iterum cum X II millibus traiecto Danubio
Palatínus Nicopolim. vna cum magna munita
et celebri arce euertendam proponens, XII
Calend. Nouemb. aggreditur, trucidatis Tur-
cis solo ferme aequat, propugnaculum sub arce
43
tratatiunï de pace cu Michaiü pentru onorariulü
ce pretindeà, nu merse intr’ajutoriuljiL Sulta­
nului, necumü la ^.gria^ dară nicï la Viena,
asupra căreia indesiertü cutediase Turculü in
acelü anü a se ridicà : astfeliü eâdiù elü sin­
gurii in disgratia din care se lăuda că va scă­
pa pre Michaiü. Amăretiunea Sultanului a -
tâtü eră de neîmpăcată incâtü dete ordini fra-
te-seü, Galga, care se distinse la Agria prin
lotriele seid, ca, aü sä-lü scoţia aü să-lu prin­
dă. Indesiertü Chanulü imploră prin solii sei
apërare delà regele Poloniei, legându-se a-1
rëmanè vasalü fără să cérá vreunü stipendiü: de
abia prin rugătiunile bëtrâneï sele maice, prin
lacremile si multele-1 daruri, si prin interce­
siunile celorü mal de frunte amici, dobândi
erăsl gratia perdută, si se anulă mal susü-
dîsuîü>mandatü, de noü indatorându-se că
nici o dată nu va mal intărdîă câtuşi de pu-
çinü de a esi la óste ia verl-ce mandatü alü
Sultanului si incontra a verl-ce inimicu.
Dară noi să ne intórcemu la Domnulü
nostru. Acesta, după ce se vediü scäpatü, cu
ajutoriulü lui Ddieü, de o insielătiune atâtü
de mare si atâtü de perfidă, se decise a nu
mal pune in viitoriü nicï unü temeiü pre
tratatiunile si promisiunile, nicï pré jurămin­
tele si scrisorile de pace unorü aseminï ini­
mici; totü-odatä d ite voia ostasilorü ca să.
trecă Dunărea de câteva ori, si să rësbune
injuria, si damneie suferite.
La anulă 15.96, după Sân-Michaiü, pro-
puindu-sl a sfërmà Nicopolea, dempreună cu
fortarétia, renumită pentru mărimea si tăria
sea, trece Dunărea cu 12 mii, o atacă la 20
Decembre, pre Turci ’1 taiă, cetatea o asëw
mënâ pămentulul, strică intăritura fortăretiel
si eră aprope de a o luă si acesta, cândü
44 WALTHEß BES GESTAE MICHAELIS
dirait, arcemque ipsam iamiam oppugnaturus
a Sanziaco vel loci Praefecto splendidis mune-
ribus, vestibus nirairam sericis, auro inter-
textis, aliisque Zebellinis, decem item gene-
rosissimis equis Turcicis, cum nitidis ephip-
piis omnique apparatu argenteo missis, vt
tolerabilibus initis conditionibus pacifice dis-
cedat, rogatur : neue Regem capta iam Agria,
viam versus Scopiam aut Sophiam, amplissi-
mam, populosissimamque Macedoniae ciuita-
tem, quinque dierum itinere Nicopoli distan-
tem, ad Portáin siue Aulám Constantinopo-
lim continuante!«, tanta tamque publica i-
gnominia afficiat, ac si ipse appropînquans a -
deo memorabile castram non missis suppetiis
seruare ueglexisset, monetur: eximie præter-
ea, voti compotem in hoc vno laboraturam
Sanziacum, vt commendata hac Palatini His-
cretione, mediantibus grauissimis intercessi-
onibus, Sultanus ob enormia plurimaque per-
petrata facinora iratus non modo reconcilie-
tur, sed et Palatinatus ipsi, filiisque super-
stitibus firmissimis pactis atque decretis in
futura tempóra destinetur, promissiones an-
nectuntur. Palatínus, aut vt vulgo vocatur,
Bahn Michael, non tam honoraria, magnifica-
que respiciens promissa, quam munitae R e-
gisque aduentautis suppetiis subleuandae ar-
cis firmitatem, nec non remotum transitais
locum facili negocio intêrcludendum tacite
perpendens: quasi oblatis Praefecti acquietu-
rus conditionibus, stabilita transactione rétro
castra mouèt. Superato autem flumine die
quodam mane, sex comitantibus arnicis ag-
men praecedit: sequuntur longo interuallo
quinquaginta équités, et ipse demum, vt fit,
cxercitus. Ibi tum arrepti duo fugaces Tur-
cae, quingentos socios villas illius districtus
Sangiaculü, tràinitêndu-ï daruri strălucite, si
anume vesminte de mătasă, unele tiesute cu
aurü, altele blănite cu samurii, de ase-
mine diece cal din cei maî generoşi cu
sielî frumóse si cu totü aparatulü de ar­
gintii, ’lù ragă ca maî bine să priimescă
conditiunî onorabile, si să lase cetatea in
pace, si să se departe; ’lü face luătoriii
a minte să nu ' facă Sultanului care, du­
pă luarea Agriel, chiarii acumü ’sî unneză
drumulü la Constantinopole pre la Sofia (ur­
be mare si impoporată a Macedoniei, cale
de cinci dîle delà Nicopoli), să nu-I facă o ru­
şine atâtü de mare ca si cumü elü, Sultanulü,
din atâta apropiare, ar fi negiesü a trămite
ajutórie pentru scăparea unei cetâtl atâtü de
renumite. Adaogă a-î promite că, decă I va
da ascultare, elü, Sangiaculü, va lucra din
tóté puterile, va midiloci tóté intercesiunile,
ca, recomëndândü Sultanului acestă discretiu-
rie, nu numai să-TTmblăndiescă mănia ce
portă asupra sea pentru atâte fapte enorme,
ci ca elü, Sultanulü, reconciliată, să-I asigure
domnia pentru totü-deauna prin cele mal tari
legături, atâtü pentru sine câtü si pentru fiii
sel. Domnulü, séü, precumü se chiamă in
comunü, Banulü Michaiü, considerändü nu a-
tâtü onorarielë si măretiele promisiuni câtü
tăria fortăretiei, care aveà să priimescă aju­
tórie delà Sultanulü ce se apropia; totü-oda-
tă considerändü intru siue si depărtarea lo­
cului de trecere care usiorü i se putea tăia*
se preface a se multiămi cu conditiunile ce-I
oferiă Sangiaculü, si incheiândii invoiéla, se
intórce cu oştea spre casă. /^recêndü Dună­
rea, intr’o di de diminetia, mergea in frun­
tea ósteí petrecutü de siese amici, intr’o distan-
tiă mal mare ’I urma 50 călăreţi, si in fine, du­
pă datină, insasl óstea. Éta se pune mâna
pre doi Turci fugari, carii se vëdü constrinsî
a mărturisi că nu de parte de aci, se află
vro 500 soçï al loru carii prëdézà si aprindă
satele acelui tînutü. Eroulü, petrecutü de
acel siese amici, cure înainte cu inversiunare
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
passim affligentas, multas comburentes, haud
procul abesse coacti affirmant: iis héros sex
stipatus amicis alacris occurrit, solus in eos
irruens quatuordecim manu sua potenter ster-
nit, a suis deiade adiutus multos interimit,
reliquos aufugere cogit, et Tergouuisten re-
uersus quiesjcit: donec variis ipsius caussa
ventilatis in Porta consiliis, callideque sub-
omatis et perniciose machinatis intercessio-
nibus a Ivlehemete III huius nominis, et XV
Domus Osmanicae Padischacho, siue Regum
R ege, Mahumetis Pseudoprophetae Sarace-
iiici genuino successore, cum Tartarorum He-
braea stirpe oriundorum prosapia, vt alibi
copiosius deducitur, progenies sit: falsissime
credito, post Seruatoris noştri Natalem Anno
1597 vexillum redintegratae gratiae monu­
mentum subiectionisque denuo promissae si-
gnum, per Zausium vei Portáé commissarium
mittitur, ac legitimis ceremoniis traditur. Quid
enim Walachiae ciuitatibus et arcibus, siue
palatiis potius, dirutis, quid oppidis, villis-
que fere omnibus toties vastatis et deletis,
quidpluribus hominum abductis millibus, án-
nuoque poenu dudum consumto, aliud ad re-
ficiendos superstites incolas faciat? Qua ra-
tione Turcarum, vix öcto dierum itinere a
Walacbia per Sophiam vrbem subiiide
Vngariam turmatim proficiscentium continuas
euitet molitioues et irruptiones ? haud repe­
dt. Quauquam interim constanţi animo om­
ilia consilia ad iuuaudum sacrum bellum clam
quidem, at non sine Turcarum animaduersio-
ne diligenter dirigat: Cumque Seruii siue
Sclauones, VI Idus Iulii missis clam nunci-
is citissimum Domini super Danubium trans-
itum, nobis praesentibus, minus oportune
implorareut: et decem millia variarum nati-
45
si repedîndu-se asupra lorü, patrusprediece
insï culcă la pamëntü cu puterea insusï bra-
çiuluï seü, apoï, ajutatü de aï seï, ucide maï
multï, pre ceialaltï ’ï pune in fugă, si intor-
cêndu-se la Tirgoviste, se odihnesce. ^ In tr’a-
ceea, la Porta otomană se agita feliü de fe-
liü de consilie asupra luï, pên’ ce in urmă
prin maï multe intercesiuni cumpărate, si Hu
fără periclu tiesute, Mehemet, alü III-le cu
acestü nume, si alü XV-le din casa osmanicà,
Padischaçh adecă Impëratü alü Impëratilorü,
care se crede, insă destulü de falsü, că ar fi
adevëratulü urmätoriü alü luï Mahomet, pse-
udo- profetulü saracenicü, cândü elü intru a-
devërü se trage din vïtia Tätarilorü cariï é-
răsî sunt de stirpe evreescă, asià precumű
aiurea maï pre largü se arată : Mehemet alü
III-le, dîcü, la anulü 1597, după Cräciunü, ’ï
trămite prin unu Cíausiü séü comisariű alü
Pôrteï, si cu mari cerimonie ’î immăneză
vesilulű, dreptü monumentü alü gratiei sele
recăstigate, si semnü alü supunereï luï ce de
noü ’ï promise. Si intru adevërü, ce altă erà
să facă Michaiü pentru supusiï ce-ï maï ră­
măseseră, după-ce cetâtile si tóté intăriturile
ï erà sfërmate, opidele si satele maï tote de­
vastate si stërsè, maï multe miï de ômenï
dusï in captivitate, după-ce maï tote provisiu-
nile de preste anü ale tiereï de multü erà
mistuite ! In ce altü modü erà să incungiure
neîncetatele irruptiunï si prëdï ale Turcilorü
cariï turme tuape treceà cătră Ungaria pre
in
la Sofia, de abià optü miliarie depărtată de
pâmêntulü tiereï romănescî. Dară intr’aceea
nu incetà de a dirige cu inimă constantă:
tóté consiliele intru spriginirea belului sacru,
acesta de si o făceâ pre sub mână, insă nu
fără de a observâ Turcii. A Si anume, eramü
si noi façiâ cândü, la 10 Iuniü, Sêrbiï prin
anume solï. trămisî pre sub ascunsü, cereà,
insă nu in momeutulü celü maï oportunü, ca
Domnulü, câtü s’ar putè maï curêndü, să tré-
că Dunărea, că in acele ânghiuri stáü intru
asceptare diece miî de diferite naţiuni, cariï,
46 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
onum in illis angulis haerentium, quasi pro­
prio ausu, non tarnen absque huius notitia
et eonsilïo praeterlapso Mense Iunio munitam
arcem Wasschiczam, et duorum inde dierum
itinere, amplam ciuitatem Cladow inuadentia,
violenterque occupautia, nec defutura Sese,
nec sanguinem, vitainque ipsam profundere
pro Christiani Palatini salute, vt saltem tri-
stissimo, durissimae, barbarissimaeque seruitu-
tis excusso iugo, ad ereptam libertatém ali-
quando anhelent, pertingantque, fideliter pol-
licerentur : temporis omnino habendam rati-
onem respondet, donec commodiori oblata
occasione periculoşi .işti conatus simul ac
semel in actum et optatum euentum deduci
cum fructu possent. In quem finem numero-
sum etiam colligens militem, Mense Julio
cuilibet lustratorum plus quam quindecim
milliiim, quipque taleros soluebat, et alia. sex
Silesiorum millia ex Transylvania expecta-
bat. Vt enim huius Ducis Sigismundi, ita
Inuictissimi Imperatoris Rudolphi II subsidia
et auxilia non desunt: Si eut praeter aliam
Iunio Mense transmissam commemorabilem
summqm, Idibus lulii, Nobilis, strenuus, v i-
ţaeque militaris peritişsimus Vir, Dn. Henri-
cus Lössota Siles, ad soluenda quatuor.m il-
libus delectörum in praesentia equitum, sin-
gulis Mensibus quam diu foret necessum, sti­
pendia, Ţargowisten mittebatur.
, Sed, et Sultan Mehemet periidiae pro-
priae optime sibi conscius, subito talia per
exploratorös aut latente* proditores, quöd
nulii Tufcaruih" terrain liane tuto accedere
liceat, aduertens, blanditiis, donis et amplis
promissionibus, eum potius in officio reti-
nendum, quam interrupto Vngarico bello,
cum sine eius praesentia stipendiarii milites
'
cu puçinü mai nainte de acesta, in luna lu-
niü, la părere, de capulü lorü, insă, intru a-
devërü, nu fără scirea si consiliulü Domnu­
lui, năvăliseră asupra fortăretieî Vasîtia, pre-
çumü si "asupra Cladoveï, cetate mare, cale
de doue dîle delà cea de antâiü, si le ocu­
paseră in putere, eră acumü promitea cu cre-
dintiă a-sï\ vërsà sângele si a-sï pune viétia
pentru salutea Domnului crestinü, pentruca,
scuturândü jugulu amarü alü celeï mai dure
si mai barbare sierbitutï, să pdtâ odată gu­
sta si eï, libertatea ce li s’a răpită. Rëspunse
Domnulü că, pentru momentü, caută a tînè
in socotelă impregiurârile timpului, pên’ ce
li se va dà ocasiune mai favorabile cândü a-
ceste incercârï periculóse să potă avè, odată
pentru totű-deauna, unü resultatü dorită.
Spre acestă scopă adunândă elă óste numë-
rosă, in luna Iuliă, fiă-căruia din 15 mii
ostasî, distribui cate cinci taleri; mal asceptă
ăncă să-1 vină din Transilvania, siese mii S i-
lesianï. Precumû delà principele Sigismundă,
de asemine nu-1 lipsescă subsidie si ajutórie
delà neinvinsulă Imperată Rudolfă II: asia,
de esemplu, afară de o insemnată sumă de
bani ce i se trămise in Iuniă, apoi în luna
Iuliă veni la Tirgoviste, nobilulă, valorosulă
si in cele militârie ■prèiscusitulu bărbată, D.
Enrică Lesşota din Silesia, pentruca insusl
să rëspundia stipendiele a patru mii de că­
lăreţi aleşi, pre fiacare lună, in câtă timpă
se va simţi necesitatea.
Dară si Sultanulă Mellemet, judecândă
pre alţii după propria sea perfidia, afla de
tóté acestea prin spionii sel si alti vëndiatorï
ascuns!, că nime din Turci nu se póte fără
periclu apropia de pămentulă tiereï româriëscï,
si decise, cu destulă astutiă, că ar fi mal
consultă a infrënà pre” ună atare Duce, prin
blândetie, daruri si alte largi promisiuni, de-
câtă să încerce a-lă supune in puterea arme-
 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
pugnatum exire récusent, et elapsis annis exi-
mii militiae praefecti param effecissent, ar-
mis cogendum consultius fore astute statuit.
Ideoque Hali Mas ar Zaus, vt in Vngariam
tum transeuntem comitetur Generalem mili­
tiae praefectum Saterdzi Mehemet Basscham,
eiusdem nomine petit, Tatarisque alia via,
intacta Walachia istuc festinare serio a Sul-
tano iniunctum significat : Quod ipse quoque
Cham siue Scytharum Princeps familiarissi-
me scriptis litéris paulo post ratum facere
nitebatur.
XHI. Calend. Augusti alius Zaus et qui-
dem vir egregius, literas a Sultano, multo
quam vllae priores, clementioris argumenti,
cum strictissimo grauissimoque iuramento
Palatinatum Bahno Michaeli filioque Petro
decimum tertium aetatis annum tum agenţi,
ad vitae tempóra sine vllis impedimentis pro
solitae pensionis annuàe licet hactenus nun-
quam solutae medietate conferentes et- con­
firmantes exhibet, equum item cum splendi-
dissimo apparatu, frameam et bullawam, si­
ue potestatis et militar is gubernationis si-
gnutn, solenni more offert. Postea per Molda-
wiam ad Kerai Tatar Han vel Precopensium
Tartarorum Principem Herczy nomine trans­
it, eique vt capitales, in defectu omnis al-
terius transactionis, lites cum fratre Fedetli
t
successore regni, ab iis Galga ad Gallorum
Delphini similitudinem nuncupato cuius duos
filios trucidari curauerat, motae apërto Mar­
te dirimantur, et victori cum tyrannico man-
dato, citissime in Yngariam intacta utraque
Walacliia festinandi, frameam bullauamque
Principatus insignia tradantur, grauissime de -
47
lorü, fiindii atunCï nevoitü à intrerumpe si
resbelulü ungurescû unde ï căută aTmerge in
personă, că-cl, almintrea, soldaţii refusà de a
esî la luptă, si unde, in aniï tricutï, căpitani
atâtü de distins! făcuseră trebă atâtü de pu-
çinâ. Deci, Ciausiulü, Hali Masar, vine de
cefe delà Michaiü in numele Sultanului, ca
să mérga si elü in Ungaria, de im pm inä eu
Căpitanulfi generalii alü ôsteï, Satergi Mehe­
met Pa sia, care, ebiarü atunci, se afià in drumü;
toTu-odată face cunoscută si Tătariloră, că
Sultanulü a poruncită cu tót A seriositatea ca
să vină si eî, fără insă a atinge tiéra romă-
néscâ. Chanulă ancă cercă să incredinticzc
acesta prin cărţile ce trămiteă lui Micbaiă,
scrise in modulă celă mal familiariă.
Ba 20 Iubii, ună altă Ciausiă, si âncă
bărbată distinsă, aduce lui Mrcilăîu cârti de­
là Sultanulă, cu multă mal grătlose decâtă
tóté câte 1 trămisese pén’ acuma. Prin ace­
ste cârti confêrià si confirmă domnia tierel
pre tôtâ" vîétia7 "cu cele mal strinse si mal
grele jurăminte, atâtă Banului Micbaiă, câtă
si fiiulul seă Petru care atunci era de trel-
sprediece ani, num ai1pre jumătate tributulă
i ê maFnainte, cu tóté că pei^acuniă nici în­
dată nu se răspunsese; presîntându-1 cu tată
solemnitatea ună cală cu celă mal splendidă
aparată, apoi sabia si buzdugană, semnă ală
potestatel si guvernare! militarie. După ace­
ea, Ciausiulă trece prin Moldávia la Gherei,
Chanulă Tătari]oră, anume Herczy, căruia
seriosă ’1 face cunoscută ca, certele, capi­
tale ce se escară intre elă si frate-seă Fe-
deth, sucesoriulă, numită de el Galga, de a-
semine Delfinului din Galia, pre al cărui doi
fil 1 omorise, décà nu s’ar putè invoi altmin-
trea, să le impace prin luptă pre façiâ, si' in-
vingëtoriuluï să-l dea apoi sabiă si buzdu­
gană, însemnele domnireï; arëtându-ï insă
totă-odată si mandatulă din partea tiranului,
ca fără intărdîare de ună momentă să gră-
béscá in Ungaria, lăsândă neatinse ambele
tierl române. Aceste persóne, si scrisori, tra-
4ä WALTHER RES GESTAE MICHAELIS

nunciat, quas personas et literas, in notum
idioma etiam translatas, praesentes videre
nos meminimus. Ad quorum Commissariorum
solicitationes omnem collecti militis et hac-
tenus retenti porroque modis omnibus reti-
nendi causam in Scythas, quibus luctuosis-
simo incolarum et subditorum abductorum
damno, tuto posthac propter mutua insuper
emergentia eorumdem dissidia, credere nec
possit nec debeat, transfert, et excusari pro-
pterea excusatumque haberi se petit.
duse in limbă cunoscută,jfiindă noï façiâ, ne adu-
cemăa minte aleii vëdiutü. Rëspundiêndfi Mi»
chaiü la solicitatiunile acestorü Comisari, tótá
causa pentru care aduna óste si o intretînesia-
cumű, si-ï caută a o intretînè in tóté chipurile si
de aci inainte, o arunca numaï si numaï asupra
Tätarilorü cărora, după-ce făcură Iocuitorilorű
damne atâtă de infricosiate, si duseră in capti­
vitate atâta mulţime de omeni, nicï póte nici de-
ve a le da vreunii crediemêntü nici de aci nainte,
mai alesü inmomentulü ce ameninţi ă împrumuta­
tele loră impărechiâri ; pentru aceea se rogă cu
totű deadínsulű de a fi escusatü in acesta privire.

Qua ratione magnanimus Palatínus ad Arëtaramü pre scurtă, si nu in celă mai

patriae gubernationem, Deo fauente, sit eue- îndreptată, ci in simplă si pre adeveră în­
ctus, quamque periculosis bellis eandem tum temeiată stilă, in ce modă se inăltiâ Michaiă,
ab habitantibus, tum aduolantibus turmatim prin favórea lui Ddieă, la Domnia tierei, cu-
mă incepă cu fericire, cumă urmeză cu con-
Saepius, imo pluribus irruentibus copiis Tur-
stantiă, dejucândă de atâte ori si atâte insidja.
cicis Tatareisque diuina affulgente protecti-
proditorie si astute : vindicândă, cu ajutoriulă
one, et concurrentibus Christianorum suppe-
cerului si ală crestiniloră, vechia libertate a
tiis, in pristinam vindicare libertatein, pro­
patriei, prin resbele periculóse cândă cu re­
prium tot improbissimorum et abiuratorum
belii de a casă cândă cu cetele si ostile
hostium telis obiiciens caput, et coeperit fé­
Turciloră si ale Tătariloră; puindu-si, in fi­
liciter, et toties proditorie ac astutissime
ne, capulă in façia armeloi-ă păgâne. Asia
structis insidiis elusis, continuare fideliter
precumă sunt adevërate cele ce scrisei, rogă
pergat, succincto minusque elimato, at sim-
pre leptoriă, ca, după candórea ce se cere
plici fulto veritate comprehensa stylo, ut ve- in toti cei buni, să iee in nume de bine scri­
rissima sunt, ita pro eo, qui in optimo quo- erea mea, să adauge ună votă pentru feriei-
que desideratur et maxime praedicatur can- tulă sucesă ală belului sacru, să fiă cu favó-
dore, boni consuli, votuin pro fausto sacri re cătră Domnulă creştină Ion Michaiă, si să
belli successu adiungi, Ion Michaeli Chri- ascepte urmarea acestei descrieri, indată ce,
stiano Palatino faueri, et vlteriorem, vbi Deo cu ajutoriulă Celui de susu, ne va fi ertată,
iuuante paulo post in illis limitibus caetera preste puçinü, a culege acolo la façia locu­
cum suis accipere circumstantiis licuerit, ex- lui ulteriorile evenimente cu tote impregiu-
pectari contextum rogamus. rârile loră.
9Â*SàM4M4MàS9âS3ÀSaâïââîaâ5aÉiîA?9àïM£S*?3à£SÉiS3â5^S^S*SÎA«4SSÂeâàSaâ8SAKàiWA2^ÎSAS;^Sé?^?^SÉ?3i£îàiî

EPIGRAMMA EPIGRAMA ’

IN EJUSDEM PALATINI EFFIGIEM TER- ASUPRA ICONEI DOMNULUI MICHAIU

VISI AB AUTORE SCRIPTUM ET DEDI- SCRISA SI ÎNCHINATA DE AUTORÊLE
CATUM. IN TIRGOVISTE.

»A E C Ducis est fa d es: at quae viget ar-
dua virtus
Pectore, quo fortis robore dextra valet,
Haud satis ingeniosa manus depinget Apellis :
Carmine vix justo doctus Apollo canet.
Iste caput Geticis opponit viribus: iste
Christigenae murus gentis et ul tor adest,
Exiguus numero: sed dextra et pectore magnus,
Innumeros hostes morte fugaque dómat.
Christe tuum propter Nomen defende, ro-
gamus
A vi, fraude, a m is, proditione, Ducem.
A te sola salus: At liber ut omnia praestas:
Saepe tibi DOMINO caussa secunda piacét.
TA chipulü Domnului: dar câtă ver-
tute zace sub acestü peptü, si câtă póte ro-
busta-ï mână, nici pendulă măestrului Apele
irar fi in stare a depinge, nici invëtiatulü A-
poline a cântă in versuri demne. Acesta ’si
pune capulă in lupta cu barbarii: acesta e
murulă gintei creştine, si răsbunătoriulu ei.
Mică la numără: dar mare de inimă, si robustă
de braçiü, oşti nenumărate stinge prin morte
si fugă. Pentru humele teă, rugâhiu-te, o C ri­
ste : apără Căpitanulă, de violintiă, insielătiuhe,
si arme proditórie. Numai la tine e mântui­
rea : liberă esd, DOMNE, a ajută cumă vei voi ;
dar ti-a plăcută totă-deauna causa triunfătoriă-
 ELEGIA
IN GENEROSAE INDOLIS DN. DN. PETRI
PALATINIDIS MOLDAWIAE TRANSALPI-
NAE NATALEM IPSO DIVORUM PETRI
AC PAULI FESTŐ TARGOWISTAE ANNO
M. D. XCVH. SCRIPTA ET EXHIBITA.
jU iU lU U S assvetum quando Natalis honorem
Posceret, et proinptas ad pia festa manus:
Flore caput viridi veteres ornare solebant,
Et dare thuricremis annua liba focis.
Suavisonis tenues mulcebant cantibus auras,
Fundebantque suas ore favente preces:
Goepta juvarentur felicibus omnia fatis:
Et superum firma protegerentur ope.
Vana celebrabant devotae Numina gentes,
Dum fuit a vero mens aliena Deo.
Quo magis, ut solitum rénovés gaudebis, ho­
norem
Annua festa, dies dum genialis agit.
Qua prodire tibi sub coeli contigit auram,
Inque salutiferis sumere nomen aquis.
Qua sacer expansis famulus te fovit in ulnis,
Fatidico miscens vota precesque sono.
Salve parve puer, felicibus édité stellis:
Egregia pollens indole cresce puer.
Nomine Petrus eris, constanţi pectore Pe­
trus:
Robore petra animi, robore petra manus.
At velut ad petram valido fundamine nixarn
Saeva procellosi volvitur unda maris:
ELEGIA
LA AN1VERSARIA NASCEREI DOMNULUI
D. PETRU FIIULU LUI MICHAIU SCRISA
SI PRESINTATA C fflARU IN DIOA DU M -
NEDIEESCILORU PETRU SI PAULU IN
TIRGOVISTE ANULU M. D. XCVII.
vechi, cândü celebra aniversaria na-
scereî, cu onórea usitată si cu festivităţi re­
ligiöse, ornà capulü cu fiori si cu verdetiă,
si ardea sacrificiele lorü in profumulü altarie-
loră, facêndü să rësune eterulü de cântece
suavi, recitândă urări. si rugândü dieii: să le
vină intr’ajutoriü, si să conducă tóté cele în­
cepute la bunii resultatii. Vane divinităţi a-
dorà pietosii gentili, mintea lorii necuno-
scêndü ancă pre adevăratulii Dumne-dieü. Cu
câtii mai mulţii ai a te bucura Tu, renno-
indü sărbătoria dîlei in care născendu-te vă
diusi lumina Cerului, si afundaţii in măntu-
itóriele ape priimisi numele delà servitoriulii
lui Dumnedieü, care tînêndu-te pre braçie,
intre rugătiuni ’ti facil urările de bine. Te
salutii, pruncû fragetü, născuţii sub o stea
favoritóriá: eresei mare, că esci dotată cu in­
dole rară. Numele-ti e Petru, delà petră,
auguriă de constantiă, de inimă tare, si de
braçiü robustă. Vei sei insă că, precumă a-
supra petrei se răstornă furiósele unde ale
maréi turburate: asiâ si inima tea, de si ta­
re prin sperantia pusă in Dumne-dieă, va fi
 WALTHER RES GESTAE MICHAELIS
Sic animum, quamquam divino Numine ful-
tum
Fata fatigabunt inferiora, scias.
Ferrea, dante Deo, rumpuntur vincula Petro:
Aspera tu vinces fata, juvante Deo.
Ergo dies dum grata redit, quam laeta Diones
Stellula purpureis reddidit orta comis:
Non bove mactato Christum, non thure
merove.
Sed pietate colas, sed sine labe üde.
Bos mortale notat corpus: thus ardua cordis
Vota: sed in ipsa, gaudia, mente merum.
Ara tibi tenero sub pectore sacra paretur:
Qua tua solemnis munera flamma cremet.
Ac ubi thura feres pingues facientia flammas :
Inque pio fusum fulserit igne merum:
Poplite perge Deum curvato, animoque fideli
Ad pia sublata dona rogare manu.
Tutelaeque tuae vitae sortisque parentum
Larga recordatus munera, gratus ades.
Ac inopes releva potuque ciboque: Redemtor
Facta SIBI, viva, talia voce refert.
Faustior utque dies Natalis saepe recurrat:
Funde verecundo pectore et ore preces.
Ut patria augescas felix virtute, gerendis
Rebus, ut et haeres Marti» signa regas.
Hoc generöse tibi Waltlieri Musa precatur
Petre, det omnipotens, qui regit astra Deus.
51
sguduită de valurile acestei lumi. Dar, pre-
cumü, voindü Domnulü, se frânseră ferăle lui
Petru : asià vel învinge si tu, cu âjutoriulfi
lui, si cele mai mari fatalitâtî. Deci, cândü
lucéfërulü diminetieï in radiele-ï purpurie,
tî anunciă dorita aniversari», veï adoră pre
Cristü, cu pietate, si in credintiă curată, eră
nu ardiêndü boi, profumurî si vină. Boulü
insémná eorpulü muritoriű, profumulu dorin-
tiele inimeî asuprite, vinulü bucuria. Sub tê-
nëru-tï peptu veï prepara altariulü pre care
să ardă solemnele tele daruri, si cândü veï
oferi miresme ce ingrasiă flacăra, si vinulü
tumatü va scăpară in sacrulü focü: atunci,
cu genuchiulü plecatü, cu inima devotă, si cu
manile tinse in süsü, rogă-te lui Dumne-dieü,
cerêndü apërâmêntulü seü tie si pärintilorü
delà cariï aï priimitü atâte binefaceri. Nu
uită a adapă pre ceï setosï, a nutri pre ceï
flâmêndï: Cristü dîce că LU I insusï se facü
tote acestea. Rógá-te in totă modestia, ca ani-
versaria nascereî să-tî revină de nenumărate
ori totü mal fericită. Odată pre tronulü pă-
j rintescü, să portî cu önére semnele luî Mar-
j te, adaugêndu-tï Patria, si facêndu-o tare si
ferice prin virtutî. Acestea, generöse Petre,
urediă Musa luî Walther, să-tî dea atotü-pu-
tintele ce dirige tote.
 NOTELE MARGINALE ALE OPEREI LUI WALTHER,

P a g in a 7 . Res gestae Michaelis Moldauiae Palatini. — Faptele lui Michaiü, Domnulű

tiereï românesc!.
— — Po w a r quantum ponderisunus baiulat equus lingua Walachica dicitur. — P o­
vară se chiamă in limba română, greutatea ce portă unti calü.

Pag. 9. Ion, idem est, quod Christianus, quo nomine Palatínus iste propter deuotionem
gaudet, et ab ignaris Ioannis quasi praenomine appellatur. — Ion, insem-
nézá Crestinü. De acestü nume se bucură Michaiü pentru devotiunea
sea. Necunoscëtoriï credü cum-că ar fi prenumele Ioan.

Pag. 10 . Alexandri Wayuuodae mors. — Mórtea lui Alesandru Vodă.

Pag. 1 2 . Anno 1593. — Anulű 1593.

Pag. 1 3 . Turcarum Walachiae incolarum trucidatio. — Măcelărirea Turcilorü locuitori in

tiéra romănescă.
— — Dziurdzouu. — Giurgiu.
— — Emiris casus. — Intëmplarea Emirului.

Pag. 1 6 . Phlocz. — Flocl.

— — Hersouua. — Hérsova.
— — Ann. 1594. — Anulü 1594.

Pag. 1 7 . Annua Palatinorum pensio. — Tributulü anualii alű Domnilorü.

— — Iankoli. Bogdan. — Ianculü. Bogdanü.
— — Vrosczuk. — Rusciucű.
— — Diu. — Diü.

P ag . 1 8 . Scarpatest. — Sierpătescl.
— — Stenest. — Stănescl.

Pag. 1 9 . Turcarum fuga sicut et Tatarorum. — Fuga Turcilorü, si a Tätarilorü.

— — Anno 1595. — Anulü 1595.
— — Vrosczuk. — Rusciucű.
— — Achmat Basscha. Genizar Aga. — Achmetü Pasia. Aga Ianiciarilorü.
54 TESAÜRU DE MONUMENTE ISTORICE

— — Palatínus vincit fugatque Bogdanum. — Michaiü învinge si alungă pre

Bogdanü.
Pag. 20. Ibrahim Basscha Masul vel dignitate locoque motus. — Ibraim Pasia se ma-
zilesce, adecă se desbracă de demnitatea si postulü seü.
Pag. 22. Kiral Albert. — KiralAlbertü, séü Kir Albertü (laCronicari).
— — Wistovva. Orechtovva. CzivvonaWoda. Rosgradum. Baba. Obloczicza. Kilia. —
Vistova. Orechova. Cerna-voda. Rosgradü. Baba. Oblosîtia. Chilia.

Pag 23. Silistra Derstor. — Silistra s. Dorostorü.

Pag. 2 4 . Turtukai. — Turtucai.

— — Brallow. — Brăila.

Pag. 2 5 . C raiow . — Craiova.

— — Bdin. — Vidinü.

Pag. 26 . An. 1594. — Anulü 1594.

Pag. 2 7 . Praelium cum Sinan Basscha commissum. — Bătălia cu Sinanü Pasia.

Pag. 3 0 . alla, alla. — Allah, Allah.

Pag. 3 1. Ialovvnice fiuvius. — Apa Ialomitiei.

Dembovvice fiuvius. — Apa Dimbovitiei.
Negro woda arx. — Cetatea lui Negru Vodă.

Pag. 33. Targovvistae recuperatio. — Recuperarea ïirgovisteï.

Pag. 34. Dziurdzovva. — Giurgiu.

Pag. 37. Peluin. — Pelvinü.

Pag. 38. Campi Dobrucenses. — Cămpiele Dobrogei.

Pag. 39. Noua fraus damnosior. - - Altă insielătiune mai periculosă.

Pag. 4 3 . An. 1596. — Anulü 1596.

P ag . 45. An. 1597. — Anulü 1597.

Pag. 46. Wassicza. Cladovv. — Vasîtia. Cladova.

Stipendiorum solutio Caesarea. — Răspunderea lefilorü din partea împăratului.

Pag. 4 1. Palatínus militatum contra Christianos frustra inuitatur, — Michaiü e invi­

tată, insă indesiertű, de a esi la óste incontra Crestinilorü.
Palatinatüs Dn. Michaeli et filio Petro confirmatur. — Domnulü Michaiü, si
fiiu-seű, Petra, se confirmă in Domnia tierei.
«
 NOTEI,B NOSTRE ASUPRA OPEREI LUI WALTHER

Eruditulü leptoriü, nu va asceptà ca notele nóstre să îndrepte numerósele

erori de tipariű ale operei lui Walther : erori çe noi le läsarämü neatinse in edi-
tiunea nostră. Nu vomu îndreptă nici erorile lui geografice, nici chiarii cele cro­
nologice si istorice, nici vomu îndeplini lacunele lui. Cu atâtü mai puçinü vomü
ocupă spatiulü esplicândü datina vechilorö Turci de a luă pre totü alü diecele
copilă de Creştinii, aü notândii, cine sunt Spahii, Ciausii, si alte aseminea. A-
tari notitie le află studiosulü leptoriü in multe alte cârti bune. Érâ incâtü se a-
tinge de erorile si lacunele autorelui nostru: din acestea, unele sunt evidente,
precumü aceea că autorele adese ori in locü de Transilvani dîce Unguri, in loçü
de Transilvania pune Ungaria: altele sunt îndreptate, si Iacimele indeplimţe^de
Cronicari, apoi de Sincai, Engel, Bălcescu, Laurianu, s. a. : altele, in fine, vomü
cercă a le îndreptă si noi, insă in articuli speciali, la timpulü si loculü seü. É-
ră Notele ce urmézâ, de si puçine, vorü cuprinde, ca si testulü, numai lucruri
mai puçinü cunoscute.

l a p a g in a 7. Alesandru, Domnulü tiere! romănescî.

Walther dîce că Alesandru eră Moldovianü. Dar cine anume eră, nu ne spune. C ro­
nicarii si istoricii noştri âncă nu ne sciü spune mai multü. Ceea ce dîce Fotino, că A le­
sandru ar fi fiiulü lui Petrascu cehi Bunü, si fratele lui Michaiü Vitézulü, este evidentü
falsü. Noi ne iuteresámü a cunósce originea acestui Domnü, si vëdiêndü că scriitorii de
pên’ acurnü nu ne daü nici o lumină, rugarämü pre J ). Odobesçu să vediă, nucumva do­
cumentele aflátói’ie in archivulü Statului arü cuprinde ceva mai lámuritoriü. D. Odobesçu,
si pre-studiosulü tênërü, D. Manu, căutară, aflară, si cu o promtitudine, demnă de băr­
baţi erudiţi, ini comunicară estrase din 5 documente pretióse, 5 chrisóve delà acestű
56 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Alesandru Vodă, prin care se intárescü órecare danii. Ântâiulü Chrisovü este delà anulü
1592 Decembre 1 ; alü doile delà a. 1593, Ianuariü 15 ; alütreile delà 1593, Ianuariü 15.
alü patrule delà 1593, Maiü 2 8; alü cincile delà 1593, Augustü 18; tóté cinci date din
Bucurescï, unulü in limba română, celelalte in limba slavonă. In aceste chrisóve, Alesan­
dru portă urmätoriulü titlu : «Cu mila lui Dumne-dieü, ItoAlesandru W . si Domnii a
totă ti éra românéscà, feciorulú marelui si prebunuluT Bogdanii W .» 1)- Din aceste do­
cumente se vede nu numai originea M Alesandru «näscutü din familiă strălucită» (ma­
joram insignibus celebris), dară si timpulu domnireï lut. Elü adecă domni, celü puçinü
pên’ in tómna anului 1593. Totü rëmâne insă întrebarea : alü carul Bogdană fiiü eră Alesan­
dru Vodă? Anevoe lü credemü de ffiü alü lui Bogdanü feciorulü lui Stefanü, dar mal
curêndü alü lui Bogdanü feciorulü lui Alesandru Lăpusneanu. Despre acestü Bogdanü vomü
publica la loculü seü scrierea lui Lasiciü.

l a p a g . 7 : diece poveri de aurü.

La acestă sumă se suià dëtoriele ce făcuse Alesandru. După nota marginale a lui
Walther, «povară se chiămă in limba română, greutatea ce purtă unü calü». Acestă m ë-
sură eră prèbine cunoscută pre acelü timpü: carrics, charge, auijjúa, Pferdelasten. En­
gel2) dîce că diece poveri de aurü facü 3 — 3 '/<> tone de aurű. Valórea tonei de aurü va-
rieză după tierî. Tona de aurü este d e ’ o sută mii florini in Olanda, de o sută mii taleri
in Germania3). După domnulü Zinkeisen4), o povară de aurü face 40,000 galbini: prin
urmare, diece poveri de aurü, 400,000 galbini. Hammer5) spune că Petru Cercelu, puçinü
înainte de Alesandru, âncă cu 400,000 mii galbini fugise in Polonia.

l a p a g . 9 (in notă pag. 54): Ion, insemnéza Crestinü.

Incepêndü delà cei mai vechi, mai pên’ la cei mai noi Domni ai noştri, din mo-
mentulüce se suià pre tronü, fiecare adaugeă numelui seü de mai nainte, numele sacratü
alü Domnului Românü, numele de lom Asemine la Romani, din momentulü ce se
suià pre tronü, Imperatoriulü erà Cesare si Augustü. Sommer, profesoralii scólei din Cot-
nariü, ne spune despre Despotü că «fabricândü elü doue coróne din aurü curatü, in
dioa de Botezulü Domnului, una sï-o puse pre capü, si din acelü momentü, după datina R o -
mânilorü carii schimbà numele noilorü Domni, in locü de Iacobü incepù a se chiâmà
Ioan». Mai spune Sommer, că «Despotü, fâcêndu-se rege (alü Moldavieï) nu mai purtà eu

1) Aceste Chrisôve se află in Cod. de Docum. Mst. din tiéra Românéscà vol. V. p. 439.—V . SS.— Ibid,
p. 150.— Tismana. Netreb. 796.— Tismana. Netreb. N° 695.
2) Engel, Geschichte der Waiachey. pag. 229.
3) Bouillet, Dictionnaire universel des sciences, des lettres et des arts. 3ème édition.
4) Lasten Goldes, jede zu 40,000 Dukaten. Zinkeisen,, Geschichle des osm anischen Reiches in E u ro p a , I I I . 783.
5) Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches. Zweite Ausgabe. II. 541.
 NOTE LA OPERA LUX WALTHER 57
numele de lacobü micele însemne ale Şamului, ci ca Ion, însemnele bourului Moldavie!;
acesta schimbare de nume este o lege pentru Moldávia, lege din Roma adusă» '). Inde-
siertü unii credit cumcă acestü nume ar fi Eu, Io ; eră nu Ion, loan. Nu numai in Chrisóve

1) Corona? ex auro puro duas fabricări curauit, quarnra unam, festő apud Valachos, die, qui in Graecorum fa-
sis est Epiphania, capiti imposuit. p ro lacoljo Ioannes a p p e lla ri caeptus, quod usu apud illos receptam sit
dominis nouis mutare nomen. Som m er, V ita Ia c o b i Despotae M o ld a u o ru m R e g u li e tc ; Vitebergae Í5 8 7 ,
pag. 30.
Fiindû-cà cartea lui Sommer este o raritate, .publicâmu in acéstâ notă, din Elegiele lui de Clade M o l-
d a u ica , aceea ia care ne raportarâmû in testű:

ELEGIA QUINTA
AD IOACHÎMUM PRCDENT1ÜM SILESIUM.

Hac sibi luce nouam sumsit, Ioachime, coronam,

Atquo aliud noster Despota nomen habet.
E duce Rex factus, non iára velut ante, Iacobus
Præfert ereptae signa pusilla Sami,
Sed sculptura torvo bos aşpicit ore Iobannera,
Keddit ubi impressas regia cera notas.
Ne tibi sit mirura: dedit hanc Moldauia legem,
Quae mutata nouo nomina ponit hero.
Si tua non istos seruat Glogania ritus,
Quos nsurpatos nec meus Albis habet.
Non tarnen idcireo nulla extat moris origo,
Ilii principium Roma superba dedit.
Nominibus quondam vulgo omen inesse putabant,
Versabatque omnes litera muta vices.
Hoc docet ex acie reuocatus signifer, illi
©bíuit infaustum nominis esse sonum.
Hoc docet Enxini versa appellatio Ponti,
Quaeque foret longus multa referre labor,
Crediderim tabulas Hebraei foederis olim,
Italiae priscos erudiisse patres.
Audierant illi mutări nomen Abramo
Farsitan, aut etiam magne Iacobe tibi.
Caussa grauis visa est, imitări lege iubebant:
Sellicitas fecit rés ea saepe nurus.
Pontifices inter, non puri Sergius oris
Quod pudeat, primus nomina versa tulit.
Inde superstitio magnum diffusa per orbem,
Pro insta passim lege recepta manet.
Tu Cristum precibus mecum votisque uocabis,
Vt Domino felix nomen vtrnnque cadat.
8
58 TESAUBU DE MONUMENTE ISTORICE

stă curată Ion, nu Io, dar Ion si dîceâ vechii Români. De aci, in tratatele latine ale
Domniloră Moldaviel încheiate cu Polonii, Ion, parte se păstreză Ion, parte se traduce cu
loannes, precumă : loannes Bogdanuş; loannes Stephanus; Ion Petrus12); Michaiă
Vitdzulă latinesce se subscrieâ loannes Michael5); Alesandru W., fiiulă lui Iliasiű W.,
scrieă: Noi..,, loan Alesandru Voevodű3). Să mai notârnă că, la Turci, precumă Bog­
dană insemnezăMoldoviană: de asemine, Ivană insemneză Română, acesta nu mai pucină la
Unguri. Noi credemă că acestă nume l’aă împrumutată Domnii noştri, delà Regii Români
de preste Dunăre, carii-lă păstrară cu pietate .delà Regele Ionitiă. Stilulă si limba Can­
celariei de preste Dunăre, se adoptară de Cancelariele nóstre. Walther dîce că Ion,
insemneză Creştină : si are dreptate : intru adeveră, la pietosii noştri bătrâni, Ion însemna
Creştină, însemna Bună, Mare, Viteză, însemna Domnă Română:
Nominibus quondam vulgo ómen inesse putabant
Versabatque omnes litera muta vices.
Nu e bine ca Domnii noştri să părăsescă acestă nume sacru. E reă semnă cândă
o naţiune perde memoriele cele mai pie !

l a p a g . 1 0 : Reverendulă Comeliă de Nona.

Agerulă nostruSincai dîce: «eă me miră si me ciudescă, ce a avută Climentă VIII,
Papa delà Roma, de a se mesteca si in lucrurile Moldovei, cândă n’a avută gândă să
ajute pre bieţii Moldoveni, fără numai să-i supună sie»4).
Adeverulă insă, este că. pre acestă timpă, Ponteficii Romani se bucură ancă de
órecare influintiă in trebile cele mari ale Europei. Resbelulă cu Turcii eră, ună resbelă
sacru. Imperatulă cercă a-si estinde imperiulă; Papa, catolicismulă. Bethlen5) spune că,
ancă pre la anulă 1591, atâtă Papa delà Roma, câtă si órecarií Principi ai Italiei si
ai Germaniei, cercă, prin Iesuitulă Alfonsă, a desface pre Sigismundă, Domnulă Tran­
silvaniei, de cătră Turci, si a-lă înduplecă să asculte de Papa, si să se unescă cu acei
Principi creştini carii portă resbele continue cu Turcii, «cu acéstâ fera selbatică, cu a-
cestă lupă rapace, care nimica altă nu cugetă decâtă a pune si poporală Transilvaniei
in jugulă celă mai nesuferită ală sclăviei, a-lă duce apoi la luptă incontra crestiniloră

1) D og iel, Codex Diplomaticus.

2) Precumu se vede din subscrierile lnî Michaiii ce le am litografitfi eu după corespondintiele lui aflătdrie in
biblioteca din Koraik.
8). Precumu se vede intr'unü Chrisovîi alii acestui Domnii, ce ne arëtâ D. Odobescu, scrisii in limba slavo­
nă, si datn iu Bucurescî la 7136, delà Cristii 1628, luna Martiu dioa n siesea. Chrisovnln incepe:

M m BÄ X'A k T ’A EA'f’ OB'fepNMM H K A rO ' fC T H B M M 11 XP ~ tTO A tO K M K M H H CAA\OßpÄ<ftA~HMH

IW A N ~ AAEBAN(\P& b o e b o ,v

4 ) S in c a i , îa amilii 1595.;
5) Bethlen , III. 15.
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 59

din Ungaria, a-lü duce la idolomaniă si la suferintiele sempiterne, si a preface si acésta

tiéra liberă intr’unü desiertü sterilü si tristü ca tiéra ronianésca si Moldávia, si sugru-
mândü att tăiândii pre Domnulü legitimii, a incredintià guvernulü eï aceluia care va dà
mai mare tributü». Totó Bethlen1) ne spune că, in érna anului 1594, veni la Curtea
Iul Sigismundü, Cumuleű, trimisulü Ponteficeluï delà Roma, «bärbatö integru, si născuţii
pentru folósele besericel», dempreună cu Iesuitulü Alfonsü Carilliü, de asemine si Car-
dinariulü Andrem Bathori. Aceştia dîcea cătră Sigismundü: «că nimine nu póte fi mal
intieleptü in trebile crestinilorü, decâtü Papa, in ale căruia mâni se află totă puterea;
că Papa e determinaţii a da totü ajutoriulű, a-sl intrepune totă autoritatea, in folosulö
creştinătate! si alü Transilvaniei ; lü ruga, deci, cu totü de a dinsulü, să nu perdă cum­
va acesta ocasiune care apoi nu o ar mai pute căstigâ». Sigismundü se invoi. Solii se
dimiseră. Si anume, Iesuitulü Alfonsü eră însărcinată să procure delaFilipü, regele Ispa-
nielorü, prin autoritatea marelui Pontefice, velerulü de aurü, pre séma principelui Sigis-
mundrt, si a Iul Ştefană si Andrem Bathori. Iesuitulü si aduse velerulü, dară numai pen­
tru Sigismundü. Intr’aceea, Sigismundü, instigată de Papa, si fără scirea Senatorilorü,
trimite ómen! incrediutl (după cumü spunü unii, pre Pancratiü Sennyei si Ştefană Io si-
ka) la Aron, Domnulü Moldavie!, si la Michaiü, Domnulü tiereï romanesc!, si cu multe
raţiuni '1 instigă si-I invita de a se resculà si el incontra inimicului crestinëtateï. Dom ­
nii români ancă se aretară pro ntl. Atunci, Sigismundü, prin illustrulü Banü alü Lugosiu-
luï, Georgiü Palaticï, provocă la arme incontra Turcilorü pre Sêrbï si pre Bulgari. A -
cestia, sătul de jugulü celü greü alü pàgânilorü, simtîndü si intentiunile Domnilorü ro­
mâni, se aretară gata de a se resculà, trimiseră soll si scrisori la Sigismundü, si-ï o -
feriră titlulü si demnitatea de Rege séü Despotü alü Sêrbilorü. Sigismundü le trimise
vesilü, promitêndu-le că preste puçinü are să le vină intr’ajutoriü, dempreună cu Tran­
silvanii, cu Ungurii, si cu ambii Domni aï tierilorü române. însufleţirea erâ mare. Fai­
ma curgea, dîce Bethlen2), faima care tóté esageréza, că Archiducele Mateiü e incungiu-
ratű de ajutóriele a tot! principii creştini, spre a alunga Turcii din Ungaria; că totü
asià puteri are Masimilianü asupra cetate! Sigetü; că Ispaniï si Italianiï curgü pre mare
spre a nu se opri pên’ la Constantinopoli, cure totü sufletulü de creştinii asupra Con-
stantinopolel ; că Venetianil si Polonii, că insisl Muscalii s’aü invoitü cu ceialaltl creştini
asupra Turcilorü3) ; că nici o dată n’a fostă atâta unire de Regi si de popóre la be-
lulü sacru. Se vorbià de inventiuirf de noue machine belice. Augurie fericite âncă nu lip-
sià. Étâ ajungă erăsl la Sigismundü soll, delà Papa, Abatele Amalteü; delà Archiducele

1) Bethlen, III. 175-184.

2) B ethlen, III. 216.
3) D o g lio n i ( L 'U n g lie ria spiegrila, Veneţia, M. D. XCV, 4o. pag. 209) scrie: Il Moscouita aucor egli in
qnesto tempó, clicono, ehe habbi preso l’armi in mano, et si sia mostrato contro a’ Tartari ; et si aspetia,
ehe ne mamii ail’ Imperatore per collegarsi seco ancor lui in cosi importante, e perigliosa impresa.
60 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Masimilianü, Dauid Ungnad, ca să ma! intărescă iniraele Transilvaniiorü. Solii tînü cu­
vinte in Senatulü delà Alba-Iulia, indemnândü cu stăruintiă să nu mal intărdîe unü mo-
mentü de a apuca armele incontra păgânului, de a luâ parte la belulü sacru ce portă
Impëratulü Romanilorű după decretulü marelui Pontefice si alti Imperiului. Iriimele Tran-
silvanilorü erà ancă la indoélá, pentru că ducea multă frică de Sinanü să nu se intorcă
din Ungaria cu totă puterea asupra Transilvaniei. Cu tóté acestea, Sigismundü dimise
solii cu incredintiare că are să rumpă totă legătura cu Turcii, numai Papa si Impë­
ratulü ancă să binevoiescă a subscrie cererile lui. Pre la anulü 1595, cu ocasiunea nuntel Iul
Sigismundü cu Archiducesa Cristierna, erăsl se află la curtea Iul, in calitate de solü alü
Ponteficeluï, Episcopulü de Cervia'.)
Insemnarämü acestea din JBethlen, istoricü alü Transilvaniei, parte spre a probă,
parte spre a îndeplini cele ce dîce Walther.
Acumü să venimü la orecare documente, eu multü mal, importante, documente ce
copiarämü din cele 48 voluminï de manuscripte italiane ale biblioteceï regesei din Berlinü.
Walther, precumű scimü, spune că Comeliü de Nona fù trimisă de Cleminte VIII
la marele Dtice alü Moscovie!; că, la intórcerea sea, se abătu pre la Sigismundü, Prin­
cipele Transilvaniei, si Aron, ûomnulü Moldavie!; érâ, pre la Michaiü, Domnulü tiereï
românesc!, nu trecù din orecare cause (propter certas quasdam caussas).
In memoratele manuscripte din Berlinü, se află Instruptiunea ce se dete din Koma,
la 2 Novembre 1593, din ordinea Iul Cleminte VIII, Arcidiaconulul Comeliü, séü C o-
muleü cumu-lü numesce manuscriptulü, trimisü de Săntîa Sea cătră deosebiţi principi si
potentati ai pârtiloru septentrionale. Deasemine, se află si instruptiunea ce i se dete din
Roma, la 17 Ianuariü 1594, anume pentru mergerea la Teodoră, marele Duce alü M osco­
vie!1
2). Aceste documente, de mare importantiă, pentru cunoscintia impregiurârilorü de a-
tuncl, dempreună cu altele, le vomă publică mal in urmă in Tesaurulii nostru; érâ
àci vomü eştrage numai aceea ce se raportă la dîcerile Iu! Walther.
In prima Instruptiune, se amintesce că Comuleü a mal fostü in asemeni misiuni la
naţiunile de mediă nópte, a cärorü limbă o cunósce ; se arată mărimea misiune! ce i se
incredintieză. I se recomendă a observă ma! múltú scopurile altora, decâtü a divulgă ale
sele; să nu iee cu sine mal mult! de do! soçï de călătoria, din cari!, pê-n’ ce nu vom

1) Bethlen, III. 576-8.

2) Per ordine di Nro Sgre. Papa Clemente VIII Instruttione a ! Rdo Don Alessandro de Comuli Arciprete
di Sau Geronimo di Roma mandate da sua Santità a diverşi Ppi et potentati delle parti settentrionali.
M a n u scrip tele ita lia n e din biblioteca d in B e rlin ü , intitulate ln fo rm a tio n i politicile, vol. VII fol. 454. —
Instruttione d’ordine di Nro Sgre Papa Clemente VIII per Don Alessandro Comuleo Arciprete di Sau
Geronimo di Roma. mando da S. Stà a Teodoro Grandnca di Moseouia. Acelesî manuscripte, vol. VII fol.
362. — Documentulîi ăntâte se află in ata treile fasciculă ală manuscripteloru mele italiane. Eră ate do*
ile documentă se află in fascie, ală doile.
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 61

esi din Italia, nid unulu să nu sciă unde are a merge. Ajungêndü in Transilvania, sä
se intëlnéscâ cu Cardinariulă Bathori. In àcéstâ tiérá are să observe mare mişcare, că-cî, se
spune că Turculű ar fi trimisă ordine principelui, conformii legăturilorfi ce are. încheiate
de mai nainte, de a-sl întruni oştea cu cea turcescă in Ungaria. «Transilvaniloră se va
paré a fi prinsü lupulü de urechiă, fără să potă sei cumü ar fi mai consultă : a-lă tînè
séü a-lă lăsă». Éra elă, Comuleă, să-î convingă.că «nici legăturile de pace nici ver-ce
altă periclu nu póte să misce pre unu principe creştină de a ajută pre inimiculă credintiel
creştine ». Totuşi, deocamdată, Transilvanulă, pên’ ce se va prepară, să nu o rumpă cu Turculă
pre façiâ ; fiindă constrinsă a merge la óste, să se pună in relatiunl secrete cu creştinii. In
cursulă petrecere! sele in Transilvania, Comuleă să se informeze si despre simtiemintele si pute­
rile Domniloră români. De asemine să se informeze asupra Căzaciloră. Din Transilvania
sa tină drumulă spre Leopoli; Poloniloră insă, să nu comunice planulă seă cu Cazacii.
Lorfi să spună că doresce a se informă despre impregiurârile tierilorfi române, spre a vedé
ce se póte asceptà delà aceste popóre, aă pentru religiunea catolică aă pentru resbelulă
turcescă. Mal in urmă, intorcêndu-se érásl la tierile române, dîce : «despre aceste popóre,
«despre Domnii loră, si despre totă ce s’a tratată si se trateză âncă pentru sânta nó-
«stră credintiă, vë vet! informă delà părinţii lesuitl, si delà archiepiscopulă de Leopoli ca-
«rele, prin ună Breve delà Papa Sistă V, are priveghiarea asupra loră. Dacă vet! crede
«a fi cu cale de a intră in órecare tratatiunl (politice) cu el, la începută vet! pretinde
«că singurulă vostru scopă e religiunea catolică, fiindă-că nu e lucru sigură a se incre-
«de in schismatici, înainte de a se descoperi bine bine interesele si pasiunile ce predomnescă
«la ei. Conditiunea aceloră popóre si a principiloră loră, atâtă este de nefericită, incâtă
«pare a fi cu neputintiă ca. să ,nu viieze in el o ferbinte dorintiă de a-sï schimbă sór-
«tea. Acel principi depindă de singura vointiă a Turcului care’1 inaltiă si—î depline, cândă
«pentru daruri, cândă numai din căpriciă; pentru aceea vedemă atât! principi depuşi, de
«Moldavie si de tiéra románéscá, rătecindă neîncetată in lumea largă, si este preste pu-
«tintiă ca aceia ce se află in scaunü, vëdiêndü nenorocirea altora, să nu se témádesór-
«tea loră propria. Astădl, in Moldávia, domnesce Aron, de lege rutenică, dară nuestră-
«ină de catolici. Acumă sunt trei ani séü cevasl mal bine, alunga din tiéra si ucise pre
«predecesoriulă seă, Brută (?) ; după aceea fă alungată elă insusl de Petru Polonulă care
«fă apoi chiămată la Portă si ucisă, éra Aron restabilită in scaunulă Domniei. Elă, pre-
«cumă se dise, nu se arată străină de catolici si de părinţii lesuitl: are lângă sine ună
«secretariă francesă, forte bună catolică, si doritoriă de a propagă credintiă in acea tié-
«ră. In tiéra románéscá, nu se scie anume cumă staă trebile, decâtă că, cu câteva luni
«inainte de acesta, se află captivă in Camenitiă, unulă ce pretindeă acelă Stată; elă eră
«catolică. In urmă se audî că se liberâ, si că se duse la Constantinopoli, cu mare spe-
«rantiă de a câştigă Domnia acelei tierl. Fiă ori cumü, nu pare a fi lucru consultă de
«a încrede acestorü ómen! secretă de atâta importantiă, pên’ a nu cunósce mal ăntâiă cu
62 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

«de a mëruntulü dispusetiunile inimeï loră; nici că va fi lucru usiorü de a-ï abate delà
«necesitatea in care se află de a-sï întruni oştea loră sub stindartele turcescï pên’ a nu
«se incredintià mai ăntâiă de érecare periclu manifestă ce ar amenintià impërâtia tur-
«césca. Cu tête acestea, s’ar putè atinge periclulü in care se află eï insisï, si marea ne-
«cuviintiă de a se osti in favórea inimicilorü legei lui Cristü de care se tînü si eï, si de
«a mări puterea aceluia care-ï tîneinjugă atâtü de tiranică; aducêndu-le a minte că eï
«sunt colonia de Italianï, si că nu se cade a intră intr’o luptă in care potă să verse
«sângele, consângeniloră îoră. Insă tóté acestea să se spună fără a descoperi că vină din
«vre o ordine a Domnului nostru (a marelui Pontefice), nici să vë arëtatï loră ca m ini-
«stru ală acestui sântă scaunu, fără numai intru câtă s’ar trată despre interesele credin-
«tiei catolice, aă cândă ati descoperi in vreunulădin ei, astfelă de cugetări si resolutiuni
«incâtă descoperirea să se potă face cu folosă. Cu deosebire, veti cercă pre acelă secre-
«tariă francesă. Scopulă la care veti çinti tratândă cu aceştia, este de a-ï persuade, ca
«seu să nu-sï unéscâ puterile cu acele ale Turcului, escusându-se precumă impregiurâ-
«rile timpului i-ară invëtià, cu deosebire escusându-se cu Căzacii cărora ară lăsă de pradă
«casele loră, de indată ce le ară abandonă spre a se duce la o óste depărtată; seă să in -
«tărdîe celă puţină, intru câtă impregiurârile i-ară ertă; seă, in fine, decă s’ară află in
«dura necesitate de a urmă ordinei Turcului, acésta să o facă cu cugetă de a se folosi
«de o ocasiune ce timpulă li o ar aduce spre a servi lui Ddieă si republicei creştine,
«si spre a-si câştigă libertatea propriă si a se măntui. In asemine casă, ar fi neapărată
«de a se informă bine despre capii la carii ar rëmânè secretulă, pentru ca la timpă să
«se potă omulă intielege cu ei». Mai incolo se spune ca să se informeze si despre Sêrbï
si Bulgari. In fine să studieze cine ar pute fi capulă acestei mari întreprinderi, póte ună
Bathori, aă Cancelariulă ZamoischiV
Âtâtă de o cam dată din prima Instruptiune dată lui Comuleu.
Ce se tine de a doua, cea din 27 Ianuariă, 1594, dată anume pentru mergerea sea
in Moscovia. In acesta, intre altele, se dîce; «raţiunile de a persuade pre Ducele Mosco-
«viei ca să ajute după putintiă pre creştini incontra Turciloră, inimicii perpetui ai cre-
«dintiei nóstre si ai crucei, v o r ă fi: apërarea comunei religiuni; gloria ce va căstigă acea
«naţiune in totă lumea de a fi apëratü crestinëtatea in asemine ocasiune; interesulă pro-
«priă, câ -ci, cu câtă mai multă va cresce puterea Turcului, cu atâtu si Moscovia se va
«află in mai mare periclu— Yeti aduce apoi aminte de vechia si ereditaria amiciţia si
« confederatiune a aceloră principi cu casa Austriei, si că e de mare laudă a ajută pre
«amici la nevoiă, si că, in fine, se cuvine, după esemplulu mai inariloră sei, a ascultă
«părintescile consilie ale vicariului lui Cristă...... Maiestatea sea Imperiale (delà Viena)
«speră că in trei moduri ï ar putè veni ajutorifi delà Moscoviţi, adecă: atîtiândă si aju-
«tândă pre Perşi si Georgiani incontra inimicului comună, ca folosindu-se de ocasiunea
«presinte, să-si récupéré cele perdute in resbelulă din urmă; oeupându pre Tătari in-
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 63

«câtü să nu cütedie a esî din casele lorii in ajutoriulü Turcilorü; si, in fine, ajutändü
«pre Maiestatea sea impărătăscă cu vreo sumă de banï mai mare___ Noue ni se pare că
«acelü principe usiorü s’ar induplecà a trimite órecare ajutoriü in părţile vecine de tea-
«trulü resbeluluï. pentrucă, intindiêndu-se Statulü seü penă la Smolenca, de aci usiorü
«pote trimite ostile sele in Podolia, si din fod olia in Moldávia, spre a face apoï Tur-
«cilorü resbelü in Tracia, si a asaltà cetâtile mâreï negre; mare gloria si mari spolie
«ar căstigâ din acele cetâtï avute. Apoï, afară de acesta, ar avè ocasiune de a invëtià
«disciplina militară, nu numaï a Turcilorü, dar si a Nemtilorü, a Ungurilorü si a Itali-
«anilorü ce se ducü la acesta întreprindere, trimisï de Săntia sea si de altï potentat! aï
«Italiei; ar putè să ocupe cu usiurintiăvre o cetate la marea négra, a se intări intr’in-
«sa, a-sî mări faima si a-sî întinde imperătia in acea climă blândă si ferice, si a-sî
«deschide, in fine, drumulü spre a căstigâ insasî Constantinopolia, după vechiele p re-
«tinsiunï ale Moscovitilorü carii credü că au dreptü ereditariü la acelü imperiü. . . . Vett
«spune că acele popóre apësate vorbescü maï totü acea limbă moscovitică, si că tóté vorü
«inaltià mânile la ceriü cândü se vorü vedè ajutate de ômenï de acelaşi sânge, că sunt
«totü de acelü ritü cu Moscoviţii, că acésta le face âncă si maï multü ca să dorescă de
«a li se supune. Astfeliü, Moscoviţii, vorü putè speră progrese mari si fericite, după care,
«misericordia divină le va trimite gratia de a se uni cu totii in credintia cea adevărată».
Urmeză acumü invetiăturî cumii s’arü putè aduce Muscalii la credintia catolică.
Nu putemü trece aci cu vederea unü pasagiu analogü. nu maï puçinü curioşii, des­
pre Muscalï, dintr’o relatiune a Episcopului Cedolini, făcută cătră Papa Cleminte VIÍI, la
28 Ianuariü 1594. In a costă relatiune, Cedolini indémua pre Papa ca să lucreze intru a
forma o ligă intre Austria, Polonia si Rusia asupra Turcieï, si apoï adauge: «Moscovi-
«tulü se bucură de devotiunea celeï maï mari párti a popórelorü Europei, si a unora din
«Asia, ce sunt supuse Turcului, fiindü de totü acea limbă slavică, si de acelaşi ritü g re -
«cescü; elü pretinde imperiulü Constantinopoleï, atâtü pentru căsătoria Anei, surorei lui
«Vasiliü si Constantinii, Impëratulü Constantinopoleï, cu Vasiliü, marele Duce alü M osco-
«vitilorü, câtü si pentrucă Moscoviţii aü tînutü mai de multe ori Servia si Bulgaria,
«si aü priimitü tributü delà impëratiï Constantinopoleï, si dintre tote, pentrucă Ducele
«lorü, singurü intre principii lumei, se bucură de putere absolută, de asemine Turcului,
«asupra supusilorü sei». In acestü memorabilii documentă se preciseză, pentru ăntâiasi
dată, si cu atâta claritate, raporturile cele de mare însemnătate ale Rusiei cătră împă­
răţia Turcăscă1).
Walther dîee că Comuleü n’a trecutü pre la Michaiü, din ôrecarc cause. Walther,*il

1) ha (îl Moscovita) per conformità délia lingua IUii'ica. over Schiava, et délia fede cristiana secondo
il rito greco la deuotione délia maggior parte de popoli deli’ Europa, et alcuni deli’ Asia, soggetti del
Turco, et pretende ali Imperio di Constantinopoli, si per il matrimonio d’Anna sorella di Basilio et Con-
stantino Imperatore di Constantinopoli a , . . . Basilio primo Gran Duca di Moscoviţi Cristiano collocata,
64 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

de si forte réservatü, este prèbine informată. Intr’ o altă In s t r u t t io n e , dată din Roma, la 17
Decembre 1594, din ordinea lui Cleminte VIII, cătră Episcopulü de Cervia, nunciulü seü
la Sigismundü Principele Transilvaniei, étâ ce se dîce despre acestă impregiurare: «Cu
«Românulü (Michaiü), n’avù plăcere Don Alessandro (Comuleü) de a se intëlni, crediên-
«du-lü prè unitü si prè interesată cu Turculü; mal in urmă insă, se află că elü stă in
«cele mal strinse intielegeri cu principele Transilvaniei, oferindurî armele sele incontra
«inimicului comună; ba, după scirile din urmă, elă oferiă de ostatici femeea si copiii sei,
«eră supusă seî cu atâta aplecare se aretă cătră Transilvanulă, si atâtă de prontî spre
«a ajută causa întreprinsă de înălţimea Sea, incâtă se părea că Românulü se află in al-
«ternativa, seă de a urmă in totă chipulă vointieî supusiloră seî, séü de a se espune la pe-
«riele maî mari. Ultimele scrisori, venite delà insusî cancelariulă Transilvaniei, anunciă
« că mare parte a tierei romănesci se supuse Transilvanului, incâtă nu scimă cumă să im-
«păcâmă aceste sciri, nici cumă póte să fiă amicitiă intre acei principi, decă unulă ocupă
«Statulă celuialaltă»*1).
Din acestă documentă lămurită se vede, causa pentru care Comuleü nu trecu pre
la Michaiü2). Éra; scirea memorată in acestă documentă, că mare parte a tierei româ­
nesc! s’ar fi supusă Transilvaniei, prè usioră se esplică prin legătura incheiată, si cu ju-

eome per avere piii volte i Rutheni, overo Mosehoviti la Servia et la Bulgaria posseduto et dalli R è Con-
stantinopolitani ricevuto tributo et sopra tutto per aver egli solo ira tutti i ppi del mondo, come ha il
Turco li suoi del tutto in potere. V edî: R e la tio n e di M öns. P ie tro C e d olini Vescovo d i Le ş in a , del presente
stato d e li’ Im p ero turchesco, et de m o lli p a rtic o la ri degni d i consideratione, fa lta a l Sm o et Beatm o Pre
et S g r T iro P ap a Clem ente V I I I a lli 28 ü e n n a ro 1594 p e r la difesa c o n tra i l T u rc o , in citatele
manuscripte din Berlină, vol. I. pag. 410-426. In manuscriptele mele fase. I. Acestă relatimie s’a publi­
cată, insă törte reü, in Tesoro p o litico , T u rn o n i, 1605. 8°, p a rte te rza , p ag. 85. S’a folosită dq f>a
'/.inkeisen in istoria imperiului turcescă, III, 593. O vomă publică si noi mai tărdîă
1) Col Valacco non diede animo a Don Alessandro d ’abbocarsi giudicandolo troppo imito et interessato
col Turco, ma peró si è inteso dopoi ch’egli ha tenute prattiche stettissime col ppe di Transilvania of*
ferendo di congiongere l’armi seco a danni del commun inimico, anzi le penultime lettere portarono che
egli essibiua di dare la moglie et tigli per ostaggi, et ehe li sudditi suoi si mostravano cosi affettionati
al Transiluano, et eosi pronti ad aiutare la causa da S. A. intrapresa, ehe pareva fosse per esser as-
tretto esso Valacco ad adherire in ogni modo alla volontà de suoi, ô a correre pericoli maggiori. Ma
l’ultime ehe sono dell’istesso CanccMere di Transilvania referiscono ehe già grau parte délia Valacchîa
se era resa ad esso Transilvano, onde non sapemo come accordare questi avisi, ne come possa essere a-
micitia tra quei preneipi se uno occupa lo stato dell’altro. In s tru ttio n e p er o rd in e d i N ro S gre Papa-
Clem ente V I I I à Mons. Vese. di Q e ru ia T iu n tio di S. S tă a Sigism ondo ppe di T ra n s ilv a n ia . In fo rm a ­
t i o n P o lilic h e , vo l. V I I . fol. 486. M anuscriptele mele ila lia n e , I V , 18. La loeuln seü, vomă publica
acéstâ In s tru ttio n e , intregă.
2 ) Vorbele lui W alther: ob ve rla s guasdam caussas, noi le tradusemü im pedecalü de órecare im p re g iw
r ă r i ; mai bine făceanm déca ne tîneamü mal riguroşii de testűin originală, dîcêndü: din órecare cause.
Eră illustrulű istorică alu lui Michaiü, Bălcescu ală nostru, pretinde, citândă pre Walther, că Papa ar
 NOTE LA OPEBA LUI WALTHER 65

râmêntü întărită in Bucurescï, la 5 Novembre 1594, intre Michaiü si intre solii Transil­
vaniei si aï Moldavie!1). La acesta legătură provocă Sigismundü cândü in actulü de su­
punere a lui Michaiü, delà 20 maiü 1595, dîce că Michaiü âncă de mal nainte i s’ar fi
supusü2). Érâ Rudolfü Impëratü, intr’o epistolă a sea, din 7 Optovre 1594, adresată lo cü -
tiitoriuluï Fejerkowy si tuturorü staturilorü si ordinilorü Ungariei, dîce: «n u numai Tran­
silvania, dar si tiéra romănescă si Moldávia dorescü a scutură jugulü-turcescü, a incheià
legături cu noï, si a se uni érâsï eu regatulü Ungariei: solii lorü, trimis! spre acestü
scopü, sunt pre drumü, si-ï asceptâmü pre tótă dioa.»3).

l a p a g . 13. Cadilescher.
Hammer4), după Naima, pretinde că acelü Emir n’ar fi fostü Cadiasker, ci Naib,
adecă substitutü de judecatoriü.

fi poruncitü lui Comeliü «a nu se duce la Michaiü din pricina positieî critice in care acestü Domnii se
află, fiindú siguri de scopurile sale; se hotări numai ca prin mijlocirea Prinçiuluï Transilvaniei s a l ă
indemne a se sfătui câtă mai ingrabă cu boerii si poporulü seü si a incheià j legătură seriosăprin care
să se potă mântui.» Aceste dîcerî, nu sunt conforme adevêruluï istoricii ; eră la Walther, stau cu totulu
altmintre, in altă intielesü. Insemnarămu acesta in interesulă sciintiei. R e vista Rom ână, 1861, pag. 273,
de unde citarămü cuvintele Bălcescului, mai are si dóue erori de tipariii, care este bine a le îndreptă : se
dîce in editiunea Revistei C o rn eliu s Denona, in locü de Cornelius de N o n a ; şe mai dîce iu i Michaiü, in
locü de la Michaiü.
1} Filstich la Engel, Geschichte der Walachey, pag. 229. Eră Sincai, după Anonimulü din Alba-Iulia, a-
céstâ tocmélâ o pune la anulă 1593.
2) Qui (Michael) se nobis reliefa Turcarum perfidia, una cum totius illius Regni Ordinibus jurejurando
obstringens, jam pridem subdiderat. B ethlen, I I I . 558.
3) Cum autem hoc tempore, singulari Dei Opt. Max. providentia et djspositione, non solum Transylvania,
verum etiam Walachia et Moldávia, iugum Turcicuro, quo a tanto tempore duriter pressi fuerunt, a cer-
vicibus suis excutere, ac nobiscum contra hostes praefatos pacta et foedera inire, et se cum Regno hoc
nostro Hungáriáé denuo omnino coniungere cupiant: einsque rei gratia iam. quoque Legatos suos in Mi­
nere habeant: quorum adventum in dies praestolamur : idcirco fidelitatem vestram etvestrum singulos be­
nigne hortamur et requirimus; ut avitae virtutis et constantiae ac fortitudinis vestrac militaris memores;
nequaquam in perturbate hoc rerura statu animum despondere; sed in bonam et certam spem vietoriae
et liberationis vestrae erecţi : . . . Hortamur praeterea vos et committimus vobis dementer : postquam prae-
fatarum trium provinciarum l.egatos iam ad nos appropinquare certo intelligimus ; ut sine ulla mora,
statim visis praesentibus, e medio Vestris, très aut quatuor praecipuos consiliarios nostros, ad praemis-
sos tractatus habiles et idoneos, deligere; eosque una cum fideli nostro Reveren. lolianne Kutassy Epi-
scopo Iaurinense, locique eiusdem Comite perpetuo Consiliario, et per dictum Regnum nostrum Hungáriáé
Aulae Nostrae Cancellario, cum plena potestate agendi, tractandi et coneludendi, quanto citius, et pri-
usquam dicti Legaţi hue veniant, in Aulám nostram mittere et expedire velitis, et debeatis : quo
cum praefatis Nunciis et Deputatis nostris, tum de Transsylvanicis, Moldauicis et Walachicis rebus, tum
vero de aliis ad Regni huius noştri utilifatem et incolumitatem spectantibus, commédius agere: et tem-
pestive ante praedictorum, ut praemissum est, Legatormn adventum, deliberare et coucludere possimus.
Datum Prague. 7. dieOctob. 94. R u d o lp h u s 11. Rom . Im p . Stephano F e y e rk o v v y E p is c o p o ... apud R e u s -
n e r, E p is to la ru m T u rc ic a ru m lih ro X I V . F ra n c o fu rti a d M oenuin. M . D C .
4) H a m m e r, ed. 2, II, 588, not. 3).
9
66 TESAUßU DE MONUMENTE ISTORICE

la pag. 14. Petru, fiiulü !ui Alesandru Vodă.

Acestü Petru pretindea a fi fiiulü lui Alesandru Vodă: nu alü lui Alesandru Bog­
danii, predecesoriulü lui Michaiü, ci alü lui Alesandru Läpusneanulü, DomHülü Moldavie!,
care, după Ureche1), cu Domnă-sea Ruxanda, a avutü doï feciori, pre Bogdanü si pre
Petru. Asia dară, Alesandru, Domnulü tiereï romănesci, ï-ar fi fostü unchiü2). Walther
care cunosceà delà Constantinopoli pre totï acestï domnisiorï, negresîtü din spunerea lui
insusï Petru, lü scie de fiiü alü lui Alesandru (Läpusneanulü). Dealtmintrè, istoricii eon-
timpuranï, Heidenstein Polonulü, Bethlen Transilvanulü, si după ei, Engel si Sincai, negă
ca Petru să fiă fostü fratele lui Bogdanü, fiiulü lui Alesandru. Ureche3) lü nuraesce Pe­
tru C ä z a c u lü , póte pentru că venise cu Cazaci asupra lui Aron Vodă. In instruptiunea
dată lui Comuleü, la 2 Nouembre 1593, ce o analisarámü inai süsü, se chiamă Petru P o ­
lo n u lü , póte pentrucă, după Heidenstein, se ridicase cu ajutoriü polonii.
Etă Ce scrie Ureche4) despre acestü Petru, la a doua domnia a lui Aron Vodă celü
cumplitü: «Până a venire Aron Vodă la scaunü, Petru Cäzaculü s’aü rëdicatü din tiéra
Căzăcescă cu puçinteï Căzaci, si cu o séma de pribegi, intielegêndü că scaunulü este de-
siertü, si sërguindü să apuce scaunulü, aü intratü in tiéra, si aü apucatü scaunulü la
Iasï, si aü domnitü doue luni. Deacii aü sositü si Aron Vodă, si aü prinsü pre Petru
Cäzaculü, si l’aü trimesü la imperătiă.»
Mai eu deamëruntulü scrie Bethlen5) la anulü 1593: «Cu puçinü mai mainte, se
scosese Aron din Domnia, pentrucă începuse pre atunci a se schimba forte adesü Domnii
Moldavi ei si ai tierei romănesci, de multe ori fără de nici o causă, ajungea să promită
cineva tributü mai mare. Aron plecase la Portă, si nu era de parte de Constantinopoli
cândü Ciausiü Pasia, numai cu scopü de a-lü despoià de averi, lü prinse, lü legă, si cu
mare batjocură lü aduse in capitale. Audîndü Sultanulü de atâta necuviintiă, făcută unui
omű care de bună voia lui si cu supunere căută scăpare invocândü misericordia sea, se
supërâ forte, si puçinü lipsi de nu scóse pre Pasia dinpostulüseü, érádé Aron i se iacii
milă, si—î restitui Domnia tiereï. In timpü ce acestea se petrecea la Constantinopoli, unü
Petru órecare care pretindea a fi vitiă de Domnii de Moldávia, adunândü óste pre la marginile
Poloniei si a-le Rusiei, năvălesce in tiéra pre neasceptate, ocupă capitala Iaşii, alungă pre Ciau-
siulü care administra tiéra penă la venirea noului Domnü, si pretinde ca toti să lü recunoseă de
Domnü. Totü odată, trimite soli, atâtü la Sigismundü, Domnulü Transilvaniei, spre a legă amici-
tiă cu dênsulü, câtü si la Portă, spre a-ï arëtà că elü va rëmânè supusü Sultanului, si va domni
pre lângă tributulű anualű de până aci. Dar acéstá din urmă so liă is e respinse, si i se de­

1) Le to p isitie . I. 177.
2) T e s a u rü , pag. 56.
3 ) Le to p is. I. 208.
4) 1. C.
5) Bethlen, Hist, de rebus Trausylvanicis. III. 71 76.
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 67

creta resbelű. Érá Sigismundă invita pre omă să céda, puténdü fi sigură că Sultanulü
pre nimene n’are să suferiă de Domnü incontra vointieï sele : celű-ce vré domnia, caută
să o căstige mai ăntâiă la Portă: in putere nu póte să o tină cineva îndelungată. Petru
se arëtâ străină acestora consilie; elă credeà a fi lucru cu ruşine a se spâimëntà de
vorbe desierte, si a părăsi cu laşitate, loculă ce-î dărui fortuna cu atâta favóre. Adună
óste, si se pregătesce a respinge puterea prin putere, si ca celă -ce crescuse la Turci,
si-î cunosceă destulă de bine, intielegêndü de apropiarea numërôselorâ oşti turcesc! sub
comandulă Beglerbegului Greciei, de parte de a se inspăimentâ, se determina a nu se
mişcă de pre locă, fâră numai bătută póte si alungată. Si intru adeveră că Beglerbegulă
de si oştea lui se dîcea a fi de 50 mii, nu avu cutediarea să atace pre ună omă a -
tâtă de lăudărosă si atâtă de amenintiătoriă la vorbă, mărginindu-se a solicită pre B a -
thori prin scrisori, ca, conformă ordinei Sultanului, să trimită óste si să scotă pre Petru
din tiérá. Bathori, indată ce priimi mandatulă Sultanului, aduna óste, si puindă in frun­
tea ei pre Caspară Sibrică, prefeptulă miliţiei sele de curte, i dete ordine: ca intrândă
in Moldávia, prin ostentarea puterilor sele, mai multă să înduplece pre Petru a scăpă,
decâtă a -si pune viétia in periclu. Dar Petru la tóté acestea nimica nu se miscâ, ci, spre
nenorocirea sea, stă in Iaşi, in atâta tăcere incâtă nimëruï nu dă vreună senină despre
ceea ce aveă de gândă să facă. Astfeliă Sibrică trece Alpii in Moldávia fâră ca cineva
să-i stea in cale: veghiele lui Petru de abiă atunci lă observară, cândă oştea lui se află
deja dinaintea Iasiloră. Petru, surprinsă, de abia si pută scote ostile din cetate, cândă,
atiându-se in façia Transilvaniloră, se opri, ca si cumă ar fi vrută a se luptă, dar in ­
dată, la cea de ăntâiă. năvală, si fă părăsită de ai sei : călărimeâ mai totă se retrase in
pădurea vecină, eră pedestrii, cea mai mare parte Transilvani, refusândă a se luptă cu
compatrioţii loră, se supuseră lui Sibrică. Sibrică prinde pre Petru, ocupă capitala, ch ia-
mă pre Aron dempreună cu Veli Aga, trimisulă Sultanului, (carii, in distantiă de trei
dîle, steteă in castrele Beglerbegului asceptândă resultatulă) le dă in mâni pre Petru,
si lăsândă Iaşii in puterea loră, se intórce cu ai sei in patriă. Aron stărui cu totă de
a dinsulă, dete si bani multi Turciloră, ca să taie nârile lui Petru, spre a nu mai putè
ajunge la Domnia tierei. Acesta este o datină a loră. Petru, omă înaltă de trupă si fru-
mosă, asiă incâtă cu puçinï se puteà asemënà, acumă deformată, fă trimisă la Begler­
begulă, de aci indată, la Constantinopoli, unde, din ordinea Sultanului, spëndiuratü in
cârlige de feră, intre mari chinuri si fini viétia.»
Acestea Bethlen despre Petru.
Heidenstein1) dîce că Petru nu spuneà adevêrulü cândă se lăudă a fi fostă frate cu
Bogdană, adaugendă că in Moldávia a intrată cu ajutoriulă Poloniloră.2
2) . . . . Aaroni Palatinatus Valachiae est ademptus, quod promissis muneribus non satisfecisset, niulto.sque
praecipuos regionis iilius trucidasset. Petrus verő qui se fratrem germanum Bogdani falso jactitabat, cum
tarnen iile Carogrodi ut Dzersko referebat mortuus fuisset, Palatinatum nostris adjuvantibus occupauit.
68 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

Istuanfi1), vorbindű despre Bogdană si Iuon Vodă, dîce că «Bogdană, alungată de Iu-
on, iug'i in Polonia dempreună cu frate-seü Iliă (in locă de a dîce Petru). Sultanulû î
cerii pre amëndoï ca rebeli, delà Sigismundü, regele Polonilorü. Sigismundü nu voi a-lü
mai avè pre Bogdanü in Polonia, care si plecă in Moscovia unde, mai in urmă, consăn-
génulü seü, Ducele Ioan Vasiliü, omü crudü si tiranü, cusutü in sacü de pele lu aruncâ in
ape, sub prepusü că ar fi Luterană; eră pre Iliă (adecă Petru), tênërü escelentű, íü
trăda Sigismundü iu manile Turcilorü, după ce priimi delà ei jurămentu că n’aű să-i facă
nimica; nefericitulü insă muri preste puçinü, cu tóta probabilitatea, ucisă prin veninü».
Aceste spuneri ale lui Istvanfi, alăturate cu ceea ce dîce Bethlen că Petru eră cre­
scută la Turci, ne-arü face a crede cumcă Petru despre care vorbimă noi, eră intru a-
devêrü frate cu Bogdană, adecă fiiă ală lui Alesandru Lăpusneanulă precumă dîce Wal­
ther, si că numai patimele politice contestă adevërata lui origine-
Hammer22 ) spune că Turcii pre Petru lă chiămă Veli, si că, pentru incercârile lui
rebele din Moldávia, fù esecutatü in piatia pesciloră in Constantinopoli.
Sincai3) dîce: «dóra Petru acesta se chiamă de Patriarculü Romei Sistă V, la a-
nulü 1590, Ştefană?» Noi ne indoimu forte, pentrucă Walther vorbi cu Ştefană pre la
anulă 1597, pre cândă Petru nu mai trăia. Si apoi, afară de Ştefană pre care lă cuno-
sceă Walther, Bogdană, fiiulă lui Ianculă despre care vomă vorbi mai giosă, ancă se chiă-
mă Ştefană.
Engel4) dîce că Petim, crescută la Constantinopoli, neavêndû aici cu ce să-si cum­
pere Domnia, si căuta noroculă la Cazaci pre carii Curtea de Viena i provocă la intre-
prinderï incontra Turcilorü.
Atâtu despre Petru.

l a p a g . 17. Domnulù tierei romănesci răspundea pre anű.

îndată ce vomă avè adunate datele necesarie, vomă trată in articuli speciali despre
tributulû ce rëspundeà Principatele române câtră Portă in deosebite timpuri până astădi.

l a p a g . 17. 20. 21. Bogdanü, fliulú iui lanculü din Moldávia.

Walther ne spune cu de a mëruntulû, atâtü fuga lui Bogdană din tiéra romănescă,
câtă si fatalitâtile lui din Constantinopoli. Elă mai adauge că Bogdanü eră fiiulă lui Ian­
culă (Sasulă) din Moldávia.

Sed renuente imperatore Tiuearum non diu cam possessiouern retináit. Quo misso exercitu Constantino-
polim eum abdncere mandavit. Aaronem rero pristinae restituit dignitati. H eid ensleinii, Rerum Polonica-
rum ab excessu Sigismundi Augusti Libri XII. Franeofurti ad Moenum, 1672. in folio, pag. 298.
1) h th u a n fi, Regni Hungariei História, Coloniae Agrippinae 1685, in folio. Libro X X IV , pag. 340.
2 ) H a m m e r, II. 574.
3) S in c a i, la amiln 1592.
4) E n g e l, Geschichte der Moldau, 234.
 NOTE LA OFEBA LUI WALTHER 69

Este euriosü că atâtü Gebhardi1) câtü si Bălcescu alü nostru2), rezimându-se pre
cele ce spune Walther, pretindû că Bogdanii sï-arü fl perdutü viétia la anulü 1597, W al­
ther insă, departe de a dîce acesta, din contra, spune că altulü se omori in loculü lui.
Ureche3) scrie că «in anulü 7100 (1592), Aron Vodă domnindü si atâte rëutâtï si
«beliturï iacêndü, n’aü mal pututü suferi tiéra, ce s’aü rëdicatü Orheienii si Sovoceniï
«eu unü domnisiorü ce-i dîceà Ionascu, pre carele l’aü fostü alesü dintre eï capü, si-i
«puseră nume Bogdanü. Érâ Aron Vodă déca aü intielesu acésta, aü datü scire tiereï să
«se stringă.. . . s’aü tëmpinatü ostile la Rëutü, si dândü rësboiü vitejesce de âmbe pâr-
«tile, aü isbánditű Aron Vodă, si pre domnisiorü ancă 1 aü prinsü viü, ce nu l’aü omo-
«ritü; numai ï-aü tăiată nasulü, si l’aü călugărită.» S’ar paré că acesta e Bogdanü des­
pre care vorbimü; insă, in documentele ce posedemü, elü portă numele de Stefanü, si
nu de Ionascu. In Instruptiunea dată lui Comuleü la 2 nouembre 1593, se dîcc: «inainte
de acésta cu câteva luni, se aflà captivă in Camenitiü, unulü ce pretindea Domnia tiereí
romaneseï; elü erà catolică; se spune că acumü a scăpaţii, si că s’a dusü la Constant! -
nopoli, cu mare sperantiă de. a căstigâ Domnia tiereï»4). S’ar páré că vorba e de B og­
danü. Éra Hammer56
), după istoricii turcesci, Naima, Aali si Fesliche, spune că tênërulü
Bogdanü, favoritulü lui Ferhad Pasia, crescuse in haremulü acestuia in legea mohame-
dană, si că Mustafa Pasia, a câruï óste fù apoi nimicită de Români, aveà ordine d ea -lü
asiedià in Domnia Moldavieï. Contimpuranulü Doglioni âncă descrie acestă bătaiă in car­
tea sea tipărită la anulü 1595. Elü dîce că tênërulü Bogdană din Moldávia erà destinată
de principe alü tiereï romănesci; că de abia scăpa cu patru inşi lângă sine. Mai spune
Doglioni că acestü Bogdanü si mărita o soră după unü nobilă Venetianü din casa Zâne;
si că, pre la anulü 1593, vëdiù la elü sabia lui Atila, flagelulü lui Ddieü, care o -a r fi
descoperită ingropată in pamêntü la una din moşiere sele din Moldávia3).
Asupra acestui nenorocită domnisiorü, archivulü secreţii din Berlină posede órecare

1) G e b hard i, Geschichte der Walachei, pag. 365. nota x). — Geschichte der Moldau, pag. 691.
2) B ălcescu, in R e vis ta R om ână, 1861, pag. 373. Numai din erőre de tipariS, eredemu noi că^se citeză
ineditiunea R e viste i (la locuia unde se vorbesce despre asvërlirea in mare a i u l Bogdanü la amilii 1597),
D o g lio n i , in locü de W a lth e r; din causa că in Doglioni nici nu stă nimica de asemine,niclpote să stea,
tiind-că faptulü sc petrece la 1597, eră cartea iul Doglioni e tipărită la 1595.
3) U reche, 1. c. 206.
4 ) M a n u scrip te le m e h ilalia n e . III. 24.
5) H a m m e rj II. 587.
6) In R e vis ta R o m â n ă , pag. 373, din erére de tipariü, se scrie că Doglioni ar fi vëdiutü acea sabia la 1597,
iu locü de a dîce 1593. — Fiindu-că cartea lui Doglioni este vechia si forte rară, să copiemii aci din-
tr’ênsa, aceoa-ce ne intereseză: «(Atila) si faceva con un tal titolo nominare ; Atila figliuolo di Bede-
gutz, nipote del gran Nembroth, nato in Fnadia, nodrlto in Engadi, per la Dio gratia R e de gli Vnni,
Medi, Goţi, e Dani, terrore del Mondo, e flagello di Dio. Il quai titolo apunto (latinamente peró) ho ve-
duto io l’auno 1593, intagliato sopra una lama di spada flnissima, di lunghezza di circa sotte palmi, et
70 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

■documente destulû de curióse. După acestea, elü, in tomna anului 1607, se află pre la
curtea regelui Marel Britanie. Regele Iacobă, .la 15 optovre 1607, 1 dete o prèfrumôsâ
recomëndatiune câtră IoacMmü Fridericu, marchionulü- Brandenburgului. In acesta re-
comëndatiune, regele spune, după arëtârile lui Bogdană, cumcă, Ioachimă, bunulă lui I o -
achimă Fridericu, ar fi împrumutată delà Petru, principele Moldavie!, bunulă Iul B o g - *il

qnattro dita in larghezza, con la pnnta piu tosto tagliente, ehe aguzza, la quale dicevano essere la stes.
sa spada, ehe Atila ns6 nelle guerre; ella era appresso un giovanetto Preneipe di Moldaúia, ehe die in
moglie una sua sorella ad unó per nome Giovanni di casa Zâne nobile Yinitiano, et dieeva essere stata
giá molt’ anni trovata ne' suoi paesi cauandosi sotto terra, con il fornimento gioielato ; ma perô quando la
vidi io, era sfomita, ne vi era altro, ehe detta lama, benissimo tenuta, lucida, leggiera, et che mostra.
ua essere di gran finezza, e bonta.................... Aron preneipe di Moldauia con sue genţi, dichiaratosi
dalia banda imperiale, mouendosi, et passato a Banderi, et a Chichermeni d’improuiso, tagliô a pezzi
il Begh di Bander con seicento Turchi, abbottinando di molto bestiámé, come buoi, moltoni, et simigli-
anti animali, et si dice ehe habbi seco gran numero de suoi Baroni, et nobili, con circa quaranta mila
soldaţi, et tra questi ve ne siano mille caualli, et altri tanti fanţi archibuggieri Transiluani di innincibil
valoi'e. Et parimente Michel Vaiuoda Preneipe délia Vallachia, egli ancora dai suo canto, per Io stesso
effetto, posto insieme vn essercito (dicono) di cinquanta mila persone, et tra questi similmente ritro-
uandosi molti della Transilvania, (perciô che d’accordo quei Prencipi haueano insieme sempre una parte
delle genti loro) fece primieramente morire raeglio di mille Turchi, che trouauansi allhora nella sua giu-
risdittione, tutti quasi persone di conto, et che erano la maggior parte Solacchi, Chiaussi, et Gianizzari ;
indi passato ii Danubio, et inteso che Mustafa Aga con gran numero di gente si veniva per rimettere
f nello stato quel Preneipe giouanetto di Moldauia, nominato Bogdano, che giá sopra nel prineipio del pre­
sente volume dissi, che in Veneţia maritó la sorella ad vn Nobile da casa Zane, et che mi fè vedere la
spada di Atila flagello di D io, ehe teniua pvesso _di lui, il quale anco con alquanti de suoi si trouaua
presenti in quell’hora, il Valaccho animando tutti i suoi alia battaglia (che da molti s’afferma ehe all’hor
fussero e Transiluani, e Valachi, e Moldani insieme aduniti) con tal empito ne assali questi Turchi (ehe
all’incontro se gli offersero animosamente al contraste) che nel tine doppo molto combattere, rimanendo
i Christiani al di sopra, furon rotti i nimici, con la morte di più di trenta mila di loro, et Ia presa dello stesso Mu-
stafâcapitano; etâpenahebbe tempo il Moldauo Pj-encipe giouanetto con quattro soli de’ suoi, dipotersi függendő
ridurre in sicuro. Ben è verő ehe rimasero anco de Christiani in quel conflitto ammazzati circa otto mila di loro;
onde, tuttoche neacquistassero gran vittoria, sipu ô dire che ella fusse sanguinosa, et ehe lor molto eostas-
se; et si dice che s’ofterse Mustafa per suo riscatto di pagare dieci mila cechini, ma non volle il Va­
laccho questa offerta accettare, ritenendol prigione. Et seguendo la vittoria con i snoi ne passó sino a
Scffia cittá metropoli de’ Bulgari, abbrucciandola, et sacchegg:andola, et ne prese Siüstria, et altri molti
luoghi d’intorno, doue dicesi, che sopra il campanile di una Moschea con ingegno hauemio alcune cam-
pane fatte condurre, per tre giorni continui sonaudole diede segno di infinita allegrezza; indi abbrug-
giato, et spianato ogni cosa, si parti con Iasciarui di morţi in diuerse fattioni tra quei eontorni di moite
migliaia di Turchi, et di Tartari, et condur seco prigioni di molti schiaiii acquistando anco nella par-
tenza la città di Vesper sopra îl Danubio di molta importanza, pereié che mantenendosi si potrebbe fa-
eilmente vietare, ehe i nemici non potessero sicuramente condurre dai mar maggiore vittouaglia, ó altra
monitione nell Vngheria. G io . N ico lo D o g lio n i , L ’ U n gh e ria spiegata. V e n e ţia , JW. D . A C V. 4o. pag. 9 si
206-207.
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 71
danü, o sumă de doue sute mil galbinï unguresc!, si cumcă acésta dëtorià o-ar fi eredi-
tatü Bogdanü. Rógá, deci, pre marchionulü, ca să biuevoéscâ a usiurà sortea cea neno­
rocită a acestuia, prin răspunderea acele! sume de ban!; adaugêndü regele: «tot! ómenü
sunt indëtoratï prin legea nature!, de a se ajutora uni! pre alti! la casü de nenorocire:
acésta détorintiá o aü cu deosebire principi!, ca să nu lase a se călca in piciére si a se
deformă prin calamitât! si prin adversele loviri ale fortune!, acea demnitate prin care
sunt ma! pre süsü de ceialalt! ómen!.» Bogdanü, pre la 12 decemvre 1607, cu acéstà
recomëndatiune a mână, se află la curtea din B erlină Aici cerca elü să arete că ar fi
nepotulü lu! Petru Raresiü, adevëratulü si singurulü erede legitimü alü acestuia. Presintâ
marchionuluï ochărthiă intitulată: Genealogia lui Petru Domnulü Moldavieî. (Genealogia
Illustrissim i et Eccellentissimi Principis Petri Moldauiae). După acestă genealogiă, Petru
Raresiü cu Domnă-sea Elena, ar fi avutü trei fecior! si o fată: pre Iliă, Stefanű, Ianculü
si Despina; lliă muri fără următor!; familia Iu! Stefanü se stinse; eră elü, Bogdanü, e
fiiulü lu! Ianculü. Pe acestü temeiű, Bogdanü, ca singurulü erede legitimü alü lm Pe­
tru, prin o altă scrisoriă cere delà marchionulü de a se impăcă pentru acea datoriă;
dîcêndü că «e in stare a probă cu mărturiele patriarchilorü si ale regilorü, cumcă W olf-
gangü si alti! nu sunt adevărat! ered! a! Iu! Petru, si cumcă numai dênsulü se ma! află
din familia Iu! Petru.» In acestă scrisoriă Bogdanü se intitulézà: N o î Stefanü Bogdanii
din gratia lui Dum ne-dieü principe legitimü si ereditariü alü M oldavieî. (N oi Stephano
Bogdan p er B io gratia légitima principe et herede di Moldauia).
Stefanü Bogdanü, puţină tréba se vede a fi fäcutü la curtea din Berlinü ; câ-cï ehiarü
in acelesï dîle se infàçisiâ prin scrisori câtră marchionulü unü altü domnisiorü, a nume
Wolfgangü, care dîcea că elü ar fi singurulü si adevëratulü erede alü lu! Petru Raresiü,
pentrucă acesta ar fi avutű tre! feciori: Stefanü, Ilia, si Bogdanü care se chiămă si
Constantină ; că Stefanü se omori de câtră càmërasiulü seü propriü, din indemnulü lu!
Solimanü; Iliă, după ma! multe nenorociri, se omori in Constantinopoli ; Bogdanü séü
Constantină scăpâ in Ungaria, sub scutulü impëratuluï; éra elü, Wolfgangü, este fiiulü
acestu! Bogdanü, nepotulü lu! Petru Raresiü, singurulü si adevëratulü erede alü acestuia;
prin urmare, numai elü, si nimene altulü, are dreptü la acea sumă de ban! ce detoresce
curtea de Berlinü câtră Petru si eredi! seï. Acestü Wolfgangü, ânea pre la anulü 1595,
făcea in acestă causă visite destulû de neplăcute la curtea din Berlinü. La acestü anü
1595, speră elü, prin mijlocirea impëratuluï Rudolfü, a archiduceluï Masimilianü, si a
principelui Sigismundü, de a se sui pre tronulü Moldavie!. Spre acestü scopü aveà intie-
legeri si intëlnirï prin Ungaria, cu uni! boieri din Moldávia. Elü seintitulà: W olfgangü
Voivodü erede alü M oldavieî. ( W olfgangus W aiuoda haeres principatus M old a vien sis1).I

1) Aceste doue capitule dia urmă, despre Bogdană si Wolfgangü, le scriserămă după actele originale aflâ-
tórie in archivnlă secretă din Berlină. Aceste acte, copiate de mine din originale, se află în fase. I si
II ai manuscripteloru mele intitulate: E x A r c h iv o B e ro lin e n si. Le vomă publica si acestea mai tărdîă.
 72 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Să mai insemnâmü aci, cumcă acelü Ştefană despre care vorbcsce Patriarculü Sistü
Y, pre la anulü 1590, (după cumü ne incredintieză Sincaï, la anulü 1592), déca nu este
Stefanü pre care lu cunésce Walther, apoï ar putè sä fia Bogdanü care purta si numele
de Stefanü.
Incâtü pentru Stefanü alü lui Walther, n’am pututü află cine este.
Walther memorézâ si despre unü competîtoriü alü lui Bogdanü, pre care asemine
lü cunosceà fără să ne spună si numele lui. Nu cumva este W olfgangü?

l a p a g . 20. Ibrahim Pasia.

Intr’o relatiune a solului Venetianü, Soranzo, făcută din Constantiiiopoli la anulü
1581, si aflătoriă in manuscriptele italiane ale biblioteceï din Berlinü1), se dîce: «Tur-
culü trimite ómen! in provinciele sele locuite de creştini, însărcinaţi de a luà, dreptü tri-
butü, pre totü alü patrule copilü de crestinü2), alegêndü pre ce! mal bine format!, pre
ce! mal eu spiritü si mal cu inimă. Aceşti copil se aducü la Constantinopoli in numerü
mare, se taiă impregiurü, se insemnézâ care de unde e, precumü si numele pärintilorü;
apoi, o parte se trimite in Anatolia si in alte provincie ale Asiei spre a invëtià limba,
legea si datinele turcesc!, eră alţii, si cea mal mare parte, se asiediă in seraliele din
Constantinopoli, Adrianopoli. si Pera, păstrândă câte unulü, din cel mal frumos! la façià,
pentru seraliulü Sultanului. După câtü-va timpü se chiamă inapoî in seraliele Azamoli-
anilorü (acestü nume portă el penă ce ajungü la gradulü de Ianiciarï), se daü in séma
maï-mareluï lorü, care 1 invetiă la multă ascultare si frică, ï deprinde la deosebite si
férte laborióse art! mecanice, si după ce si-aü deprinsă bine trupulü la ostenéla, la fé ­
rne, la sete si alte lipse, se esercită la arme, si apoï esü eu gradulü de Ianiciarï aü de
Spahi, cândü séü remânü a casă sub disciplină, séü plécâ la resbelü unde potü să se dis­
tingă si să înainteze.
Ibrahim Pasia, de nascere erà din Herçegovina. Elü fù adusü de copilü la Constan-
tinopoli, dempreună cu altï Azamolianï, si asiediatü in seraliü ca copilü de crestinü, eu
tête că intru adevêrü erà născută Turcü, dar cumpărată de unü crestinü spre a-lü dà
dreptü tributü, in loculü fiiuluï seü. Ibrahim e de o natură férte dulce, lingusîtoriü la
vorbă, si sträinü de orï-ce barbarie, de unü spiritü viü, si dispusüla orï-ce arte nobilë;
de statü, mijlociu; are anï 35; Sultanului atâtü este de plăcută, incâtü se crede că are
să-î dea pre fiiă-sea de muere.

1) Relatione o Diario del viaggio fatto in Constantinopoli dal Clmo Giacomo Soranzo Ambasciatore délia
Serenissima Repnbblica di Veneţia per il retaglio di Mehemet figliuolo d’Aniurath Imperatore de Turcbi,
l'anno 1581. In fo rm a tio n i p o litich e , vol. I. pag. 428-492. M anuscriptele mele ita lia n e , fase. I.
2 ) Din tiéra românéscâ, pre timpulu lui Alesandru Vodă, luà pre alii diecele, după Walther.
 NOTE LA OPERA LUI WALTHER 73

la pag . 21. Oratoriulù Englitereî.

OratoriuM Englitereî la Constantinopoli, erà Eduardü Barton, care, după arëtârile
istoricilorü contimpuranï, stà in legături strinse cu principii si pretindintiï a tóté treï prin­
cipatele române, si a nume, cu Sigismundü, cu Aron, cu Michaiü, pênà si cu Bogdanü
despre care vorbirämü mai süsü.

la pag. 26 Sinană Pasia.

Totü mai susü citata relatiune a lui Soranzo, vorbesce si despre Sinană Pasia; ara­
tă cuinii căderea Vezirilorü, Mustafa si Mehmet, a fostă scara inăltiâreî si mărime! luî
Sinană, sub domnia Sultaniioră Solimană si Amurată; atinge măretiele luî espeditiunî si
invingerî in Africa, Asia si Europa; si, in urmă, astfeliă lă descrie: «Sinană, de origine
e Albanesă, de etate de 53 anî, mare de stată, de o căutătură selbâtică, de o inimă in-
fricosiată, sumetiă, desiertă, plină de planuri vaste si nemăsurate ; eră ca osténü, maî
multă i se cuvine numele de soldată, fiindă cutediătoriă si impetuosă, maî multă de câtă
valorosă si intieleptă. Acestă omă guvernă împărăţia turcescă, susţinută de bunulă seă
norocă, si favorită de muierea Sultanului, care si dênsa e Albanesă!»

la pag. 32. Fortăretie din ordinea Sultanului nu este ertatù a edifica.

In adesă citata relatiune a ambasadorului venetiană, Soranzo, mal aflâmă următo-
riele: «Sultanulu, de indată ce cueeresce o provincia, strică tote fortăretiele, aă cea mal
mare parte din ele, cetâtile le asemănă pământului, prefăcăndu-le in mici sate, si acăsta
cu scopă ca să nu le ocupe săă aï se! seă alţii străini. Mal incolo, stinge pre tot! no­
bilii si cei maî de frunte aï provinciei, ca să nu potă cumva a se răsculă prin vechia
alipire si amóre a poporului. Popóreloru snbjugate le invoesce usulă religiuneî de maî
nainte, temêndu-se a. nu aduce pre supusî la desperare impuindu-le o nouă credintiă, si
sperândă de a-î face cu timpulă credincioşi aï luî Moliametă.»
Éra Secuiulă Tserev, cronicariă din Transilvania, in istoria sea manuscriptă, la a-
nulă 1689, are următor ia insemnare, demna de luare a minte: «Românii rămaseră in
pace, si le veni forte cu folosă că n’aii in tiéra lorii, nici fortărătiă nici cetate întărită
in care să se fi putută vîrl Némtiulű. O ce bine eră de nu avea nici Transilvania vreo­
dată nici o fortărătiă nici cetate întărită : n’ar fi cădiută de atâte ori in atâte mâni tur­
cesc! si nemtiesd ». ’ )*1
0

1) Té e re y : az oláhok békével maradinak, s jó hasznát vevék hogy sommi erős város, vár, nincsen orszá­
gokban a hol meg fenekelhetett vala a német. Bár Erdélynek se lett volna soha egy vára, egy kerített
városa is, nem fordult volna meg anyi török s német kézen s nem portiózott volna airnyit.
10
74 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

l a p a g . 45. Sêrbiï, prin anume soli, trimişi pe sub ascunsü, cerea.........

Despre mişcările Sêrbilorü si Bulgarilorü, si legăturile lorü cu Sigismundü si M i-
chaiü, vomü trata in articulî speciali.

ERRATA CORRIGE :

Pagina 17, linia 7 : sustinendosu sustinendds

— 25, — 15: suue siue
— -— — : siperius superius
— 32, — 27: dialeptulü, lorü dialeptulü lorü
— 40, — 39: calëtoriulü calëtoriuluï
— 56, — 22: pag. 54) pag. 53)
— 58, — 4: 5) 2)
— 65, — 6: jugulű-turcescü jugulü turcescü

NOTA. Unele din aceste erori de tipariü, sunt îndreptate in cele mai multe esem-
plarie. — Erorile de tipariü ale editiuneî originale a lui Walther, le läsarämü neatinse
si in editiunea nostră.
 ADUNAREA DIN BRASIOVU A SOCIETATEI LITERARIE
DIN TRANSILVANIA.

Românii din Transilvania, in virtutea Resolutiuneî împărătesei din 6 sep-

temvre .1861, infiintiară o s o c ie t a t e pentru în a in t a r e a u teratu rei rom ane

SI CU LTU REI POPO RULUI ROMANU.

Membrii societateî sunt, parte f u n d a t o r i si o r d i n a r i , parte c o r e s p o n d in t î si

o n o r a r i. Membri f u n d a t o r i se chiamă, carii rëspundü societateî de odată, o sumă
de celü-puçinü 200 florini. Membri o r d i n a r i , carii rëspundü, séü pre fiă-care anü
câte 5 florini, séü odată pentru totü deauna, unii capitală ce aduce ună venitü
de 5 florini. Membrii c o r e s p o n d in t î si o n o r a r i se numescü de câtră Adunarea ge­
nerală a Societateî dintre bărbaţii insemnatî prin sciintia si meritele Ioru : aceştia sunt
liberi de ver-ce contributiune câtră Societate. Potü fi membri ai Societateî, cu
incuviintiarea guvernului Transilvaniei, si cei-ce nu sunt supusi austriac!
Societatea, in totü anulü, tine o Adunare generală. Membrii fundatori si or­
dinari se bucură de votü decisivă; cei corespondintî si Onorari, de votü consul­
tativă.
Mare a fostü idea infiintiârei acestei societâti, si urmările ei binefăcetorie,
nu incape indoelă, vorü fi nemărginite. Transilvanii ne intrecură intru acésta.
Nu avemü decâtü să ne bucurâmă ca fraţii de fraţi, si să le gratulâmü.
Prima adunare a Societateî se tînù la Säbiiü, in tomna anului trecută. In
acésta adunare se inaugura si se deschise Societatea literariă a Românilorü din
Transilvania.
A doua adunare generală a Societateî se celebrâ la Brasiovü, acuraü de cu-
rêndü, in luna iuliü. Toţi cei mai de frunte Români, dintre Tisă si Carpati, eră
intr’uniti in numërü de mai multe sute, la acésta frumosă si măreţia adunare,
la acesta serbătoriă literariă a Natiunei Române. Principatele-Unite âncă eră
represintate prin câti-va inşi. Pentru dîlele adunârei literarie, se pregăti si o Es-
positiune naţională de totü ce mintea si mâna Românului Ardeliană, produce mai
bine si mai frumoşii. Caută să mărturisimti că espositiunea nostră, a Românilorü
din Principatele-Unite, e prè inferioră spre a se putè macar asemënà cu espo-
76 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

sitiunea naţională din Brasiovfi. Ancă odată să felicitâmtt din inimă pre fratiî
noştri, că ne intrecură si intru acésta. Salute, fii aï Carpatiloru, fii drepţi „ai lui
Traianü! Voi, ceî mai asupriţi din totă romănimea, cei maî călcaţi de barbari
in tottt cursulfi seculilorfi, amenintiatî in naţionalitatea, in numele si in chiarfi
limba vostră, despoiaţi de tote drepturile, desbrăcati de totă averea vostră, nici
odată n’atî desperaţii si nu deşperati, credintia in viitorifi, tăria inimeî nime nu
vi o putii, nime si nimica nu vi o póte răpi, Adeverati nepoţi aî acelora, despre
cariî cu litere de aură rëmase scristt : R o m a n u s orbis m i t . et tarnen c e r v ix n o -
stra erecta non flectitur.
Din lucrările literarie infaçisiate Adunârei din Brasiovfi, pre noi ne interesă
forte mulţii, discursulfi istoricii alfi domnului Ioan Puscariii, Corniţele Supremii
alü Cetatei-de-Baltă, amiculii si odinioră conscolariulii nostru la Academia din
Clusiü. Acestü discursii ne anunciă nisce documinte istorice care Românii din Prin-
cipatele-Unite, le ascéptá cu unii viii interesü. Nedreptatea timpurilorii stinse nu
nuihaî numele dar aprópe si memoria celorii maî illustrî boerï aî luî Mircea,
Vladfi, Michaifi, s. a. E î bine ! amiculii nostru ne incredintiézâ că acele vechi si
strălucite familie nu s’aií stinsü: ele viâză ancă iii tiéra Oltului, tiéra luî Negru
Vodă, in tiéra Hatieguluî, si in alte pârtî ale Transilvaniei. Insă, o timpuri si
sorti fatale ale omenirei! din vechia gloria, nepoţii astădi nimica nu ne maipotii
arëtà decâtfi betrânele documinte ale origineï lorü ...
Din sinulü Carpatilorü sempiterni veniră Negru si Dragosifi, si la timpuri
de nenorocire totü acei Carpati eră locuiţi de scăpare alü Românilorü. Ca a casă
se retrăgea in Transilvania Românii din Principatele-Unite : nu mai puçinû, Ro­
mânii Transilvaniei in aceste tieri române scăpă de persecutiunile de preste munţi.
Nici unii nici alţii nu eră străini dincóce séü dincolo de munţi, câ-ci Românulfi
nu e nici póte fi străinii pre pămentuhl ocupatu de Români.
Dar pên’ ce amu vedé acele importante documinte, să ne abstînemü delà
ver-ce apretiâri. Să dâmü cuvêntulu deocamdată domnului Puscarifi, cu atâtfi mai vër-
tosfi că Dumnealui scrie intr’o limbă mai română1) de cumü şerifi, in generalii,
fratiî de preste Carpati, mai aleşii de vro 12 ani incóce, epocă de coruptiune
si pentru limba română in Transilvania. Indată-ce vomü vedé acele documinte,
vomfi dîce si noi mai multe.
A. P. I.

1) Si totuşi, chiaru si in frumosuhi discursii alu domnului Puscariii, dâmü preste câteva cuvinte si
trase care, ne tememii, cam cu greii voru fi intfelese de totl Românii, precumn.- se confitêzà (se marta
risesee), escipiendu (luândii afara); párti cu s lă tâ rie (constitutive?); com probare fa lig ă lo s ă , s. a.
 DISCURSULU D O M N U L U I IOANE PU SCARIU IN A DOUA ADUNARE
GENERALA A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA SI
CULTURA POPORULUI ROMANU.

Despre importantia documenteloru nobilitari ale famiiieiorù române.

J f î ’I TERATlIRA română si cultura poporului nostru, e pentru noi Românii o ideă sublimă
o conceptiune nemărginită. Ea cuprinde in sine supremulü fine alti individualitate! natio­
nale. Ea subsume trecutulii si viitoriulii nostru.
Deci, ca cu mai mare demnitate si tăria să putemü adoptă insemnëtatea scopului
pentru care ne-amü asociaţii si reuniţii in acestü maretiü Partlienonü, e de necese de a
ne cunôsce trecutulü, pentru-câ numaï asia putemü să ne pregatimü cu deplină vir­
tute si pentru viitoriü. Renuinitulü istorică de Rotteck dîce: «So wie die Vergangenheit
die Gegenwart gebracht hat, also trägt diese die Zukunft in ihrem Schosse.» Bottecks
W eltg. I . Romänesce: «Precumü aduse trecutulü pe presinte, asia portă acesta viitoriulü
in sinulü seü».
Din acestü puntü de vedere purcediêndü, e fára indoélá că, istoria nationale e celü
mai necesariü si mai putinte lästariü spre a inaintà literatura si cultura nóstra.
Escelentele nostru scrutatorü de istoria nationale, N. Bălceseu, dîce: «Românii aü
trebuintiă astădî să se intemeiedie in patriotismü si in euragiü, si să câştige statornicia
in caracterü. Aceste resultate credemü că s’arü dobândi, cândü eï arü avè o bună istoria
naţională, si cândü acesta ar fi destulă de răspândită. Privindű la acestü sîrti de ve-
curf in care părinţii noştri aü träitü, si la chipulü cu care eï s’aü purtatü in viétia
lorü socială, noï amü căută să dobändimü virtuţile lorii, si să ne ferimű de gresielele
in care aü picată. Anni părăsi, prin urmare, acelü duchü de partidă, si de ambiţie mârsiavă.
Amü scăpă de acele temeri de nimîcü, si de acele sperantie desierte. Amü dobândi
adevăratele principie care trebue să ne conducă in viétia nóstra socială ca să ne putemü
mântui.»
Pentru ca să putemü deveni la o astü-fëlü de istoria, totü acelü escelente bärbatü ro­
mână ne indrepteză mai incolo: «Că ceî-ce se ocupă cu istoria nostră, nu trebue a se
78 TES AURU DE MONUMENTE ISTORICE

tînè numai de eeea-ee aü lucratü si aü dîsü istoricii noştri cei moderni, dară totü intr’o
vreme folosindu-se de adevêrurï descoperite de dênsiï, să mergă mai departe, să alerge
la isvórele originali, să caute si să adune tóté daturile putincióse, si atuncea vorii putè
tiese o bună istoriă.» M a g a z in ii is t o r ic ă p e n t r u D a c ia I .
Dar care sunt acele fontâni, si unde le putemü aü k ?
Toţi istoricii se unescii intru aceea că următoriele fontâni principali sunt de esploa-
tatü pentru istoria naţională: 1. Poesiele si traditiunile. 2. Cronicele. 3. Inscriptiunile si
monumentele. 4. Descriptiunile obiceiurilom private; cu deosebire insă, 5. Legile si acte­
le oficiale. Acestea daü materialulü pentru edificiulii unei complete istorii. Asia-dară, noi
avemü de lipsă a ne cresce maeştri pentru fiă-care sorte de aceste materiale istorice, că­
rămidari, tieglari, pietrari si lemnari, fauri, tapetieri si decoratori, apoi preste totü, unü
architectü istoricü, pre care sä-lü cânte Musele ca pe Manole delà Argesiü.
Sä nu socotimü, Domnilorü, că orï-cine séü ori-care din noi ar putè dà pre acelü
mare măiestru.
Să ne aducemü aminte de cuvintele renumitului scrutatorü de istoria patriei, de rë-
pausatulü Contele Josifü de Kémény, care se confiteză in privintia acésta in urmatoriulü
chipü: «Derjenige, der schon jetzt von einer histoire raisonnée Siebenbürgens fabelt,
ist in meinen Augen ein Schwindler. Ich selbst befasse mich seit einigen Decennien
mit der Geschichte meines kleinen Vaterlandes, habe Zeit, Materialien und unermii-
clete Lust dazu, glaubte eingedrungen zu haben und fand mich stets nur in den V or­
hallen, und nach dieser, leider nur zu oft geschöpften inneren Ueberzeugung musste
ich meine mühevoll geschriebene Geschichte Siebenbürgens verwerfen, die Erreichung
einer Palme in dieser Hinsicht der spätem Nachkommenschaft überlassen, und mich
lediglich mit der Eröffnung der Geschichtsquellen als einer Vorbereitung beschäftigen »
K u r s M a g a s in I .
Deci, Domnilorü, escipiendü delà unele croquiurï cronologice istorice, de care a-
vemü atâta trebuintiă pentru studiulű scolastecü, să ne märginimü cu Contele Kemény
Josef, deocamdată, la adunarea materialului crudü pentru istoria nostră, apoi să cioplimti
singuratecele dëraburï, să le numerisâmü cuinii face fabricantele care are de a compune
capü-de-opera alü seü din mai multe párti custătorie, apoi compilarea lorü să o lăsâmu
unui luceferii pe care, după aceste pregătiri, ni-lü va aduce unű viitoriű mai seninü.
Deçà vomü cerceta puçinü, ca in ce mesura vomü esploatà fôntânile pentru istoria
nostră, apoi mai ăntâiu putemü avè acea imbucurătoriă satisfactiune că ambele feçie ale
Carpatilorü ne producü deja destui bărbaţi competent!, carii se ocupă cu adunarea p o -
esielorü si a traditiunilorü populare, totuşi mai avemü âncă uiultii multü indërêptü.
Ce se atinge de cronice, apoi trebue si in privintia acésta să avemü multiumirea
că seculiï trecutï, in lipsa diurnalisticeï, ne-aü indemnisatü eu mai mulţi cronicari naţio­
nali, trebue insă să mai càutâinü a implini âncă mai multe, multe lacune.
 DOCUMENTELE NOBILILORU DIN TRANSILVANIA 79

De altă parte, de si inscriptiunile si monumentele ce impie teritoriulü colonielorü lut

Traianű sunt proprietatea nostră, acestea, durere, aft inflacaratü mai multă inimele stră-
inilorü culegëtorï, decâtü ale nóstre.
Descriptiunile despre consvetudinile nationale, care sunt asia de antice si poetice,
ca si Dieiï Parnasuluï, de si n’aü fostü cu totulü neglese, câmpulü activitateî nóstre in
aceste regiuni a rëmasü ancă forte sterilü.
L e g ile s i actele o fic ia le daü celü mai fecundü si siçurü materialii pentru istoria na­
ţională, si totusï noï si pe aeestü terenü amù fostü céî mai nenorocoşi ; ca să justifi­
când! acestă aserţiune, nu e opü de o comprobare fatigătosă. Totuşi iertătiune, Domnilorü,
să comorezü ceva mai multü la acéstâ specialitate.
După-ce oficialii si legiunile romane părăsiră sub Aurelianű Dacia, coloniele lui Tra-
ianü remaseră aicea fâră o administratiune centrale, si fâră scutü in contra incursiuni-
lorü barbare. Ele se vediură, asia-dară, constrinse de a se constitui in mai multe republice
arondate după necesitatea topografică, séű după reminiscentiele prefecturilorü croite sub
regimulü impëratilorü delà Roma, alegêndu-sï fiă-care deosebi capii lorü, carii, in de obsce,
se chiämaü D o m n i. Prin murgitulii istoricii alü evului mediü, zärimü mai multe astű-feliü
de Domnie române, cumü aü fostü a Bănatului, a Crisiuluï, a Maramuresiuluï, a-Făgă-
rasiuluî si a Omlasiuluï, a Somesiuluï sel. Aceste Domnie devenindü, după cumü se vede,
fâră nici o legătură politică intre sine, si fâră unü punţii de gravitatiune câtră unü
centru naţională, cădiură in adevêrulü acelei alegorii, ce o făcuse unü bëtrânü părinte câ­
tră fiii sei, cândü, legândü atâtea vergele la olaltă, comprobâ că numai despărţite, una
câte una, se potii rumpe. Deci, vëdiêndu-se fiă-care din aceste Domnie, politicesce isolate,.
si prin urmare prè debile de a se susţine in nedependintia lom, cădiură in necesitate
de aliantiă străină, din care apoi urma si supunerea loru. Asia, pârtile de câtră oriente
deveniră in dependintia imperiului bulgaro-românii, apoi turcescü, eră cele de câtră apusü,
de imperiulü ungarii. '
De aci urmâ, că virtutea si gloria romană se făcură servitórie numelui si interese-
lom străine. Murii colonielorü romane, ce nu se mai putură apërà, ci, in timpulü incursiu-
nilorü barbare, se părăsiră de locuitorii lom , trâgênduse aceştia de acolo la murii natu­
rali ai Carpatilom, serviră mai tärdiü colonistilom flandrensi de materiale spre a croi
cetâtï nóue. Actele oficiale ale lom si documentele naţionali, deveniră sub păstrare la
confederaţii străini, la mume mastere, si la tutori de aceia carii se adoperară a se inavutî
pe contulű curandilorü lorü. Éta, in puçine cuvinte, decadintia nostră!
Persecutarea si stingerea tuturorü urmelorü de activitate si gloria in care aü escelatü
antecesorii noştri, devenise sistematică; si numai acolo n’a intrată stricătiunea, unde astü-feliü
de monumente aü statű in strinsă legătură cu folósele străine, aü s'aü păstrată prin
santuariele cele ascunse ale privatilom si cu deosebire ale f a m ilie lo r ü n o b ile ro m á n é ­
i n servitiulü meă publică am avuţii ocasiune a vedé in cele mai simple colibe a -
 80 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

le familieloi’ü nobile din tînutulü Hatieguluï si alü Făgărasiuluî, forte multe si scumpe
odóre de astă specialitate. In aceste primitive cäsutie, se mar află âncă multe pergamen­
te ce comprobeză că familia Huniadescilom esistă âncă forte numerosă si in originalita­
tea sea română in satuin Zeicanî ; că Basarabeseiî âncă nu s’aü stinsă, ci se află âncă
numërosï, dară uitatï cu totulü chiarü si de sine insist, in comuna Parosiuluï, la fontânile Streiu-
iuï si ale Jiului. Dăncesciî cei renumiţi in cronicele României, s’aü metamorfosatü inMa-
resciï din Salasiiflü de susü, si in Dancii, Scoresciï, din Livadia-de-câmpü. Vodislavesciï,
Budesciï, Albesciï, Dragotesciï, Drăghicesciî si altï eroï aï seclelorü trecute, si-aü găsită scăpa­
rea de înaintea iataganului Semi-Luneï, in umbra Retezatului, si viézâ penă astădî, si âncă pe
acelü terenü de vechiă reminiscentiă, pe unde calëtoriulü sare de pe ruinele Ulpiei-traia-
ne, numai cu unü pasü de ale mänastirelorü lui Cândea, acumü Kendefi delà Coltï si
delà S. Măria.
Hei! si câtï Cnezï, militari castrensï, sclopetarï, si altï apërâtbrï de patria se maï
află pe sub Carpatï, câte castre in ruine, ca ale Omlasiuluï, maï numërâ pólele acestorü
muntï.
Venitï, fratilorü ! după mine, să vë conducü la Carpatiï din tiéra Oltului, ce compunü
o cunună de seninarï cu fruntea inăltiată penă la ceriü, delà Surulü penă la Pétra-Re-
geluï si Buceciü. In inima acestorü murï eternï ce nï-aü păstrată esistintia, vomü intrà
in valea Brezei, intr’o vale măretiă, ce-si deschidă braçiele ca o mumă iubitoriă de fiiï
seï, intr’o vale ce formédiâ unü Amfiteatru, ca care numai magistra natura a fostü in
stare a-lü croi asia de minunată. In midiü-loculü acestuî paradisu se Împreună dóue ape
curgëtôrie tocmai din vêrfulü Carpatilorü, dóue vâï alü cărora murmura, provocatü de nu-
merósele cristale ce aü vëdiutü multe fapte gloriose de ale pärintilorü noştri, reflecteză
acumü unü echo stimulatoriü, unü rësunetü care pare că dîce : Heï! voï rarilorü călă­
tori, atï uitatü eu totulü de unü castelü venerabilă, ce-lü portă si-!ü ingràdescü aceste
stânci, si-!ü aperă aceste isvôrë, âncă pêna :.i dîua de astădî ! Cefcetatï acelü castelü
clasicü, că e castelulü lui Negru Vodă, castelulü de unde a plecată acestü Domnü ro-
mânü, ca să întemeieze esistintia nóstra intr’unü Stată noü românü. Ridicati-vë ochiï, aci
intre aceste ape se inaltiă unü stanü de petră, mai maretiü ca piramidele Faraonilorű,
si maï eternü ca renumele acelora! Pre plafonulü acestei columne de petră veti găsi
sub umbra frundielorü si sub covorulü de muschî si ierbă verde, resiedintia Domnitorii
si Ducilorü de Făgărasiă, zàcêndü in jalnicele sale ruine. Să ne suimü, Domnilorü ! la vérfű-
să cercetâmü veteranii aceşti muri ce sï-aü plecatü capulü necrutiatoriuluï Saturnü. Ânrii
se cunôsce salonulü unde se tîneà divanulü acestui Domnü eu 12 boieri. Ancă pütemü
ghici unde se păstra armatura acestuî cavalerü română. Cheruvimiî si Serafimii âncă si
acumü pare că acordă cântările liturgice in capela Domnescă. O fontână in midiü-lo­
culü curteî Domnesc! âncă si acumü mai păstrăză apa săntîtă din care se boteză ar­
mata cea eroică a acestuî părinte alü natiuneî.
 DOCUMENTELE NOBILILORU DIN TRANSILVANIA 81

Si totuşi, o tempóra, o mores ! numai păstorii mai cercetéza aceste sânte locuri.
Dară noi, decă amü suită la aceste reliquie sânte, să nu ne depărtâmă de aci asia cu -
rêndü. E d să intrâmă in fruntariulă de câtră amédia-dî ală acestui castelă. De aci vomă
vedé urmele întipărite in petra pe unde Negru-Vodă, esîndă din acestă castelă pentru
totdeauna, a trecută cu colonia sa in patria cea nouă. De aci vomă privi măretiele
vârfuri ale Carpatiloră, vârfurile ce păstreză âncă suvenirea numelui ^la mai multi eroi,
precumă sunt: Vârfulă Radului, Vârfulă lui Neagoe, Yârfulu Buteanului, Văcărea de
unde Văcărescii si Făgărasiulă si tragă numele, scl. Să ne scoborimă in bastia de câtră
nordă. O minunată vedere ! aicea ni se deschide o panoramă pe care penelulă pictoru­
lui nu o va imita nici odată. Tiéra Oltului ni se deschide nesătiosei vederi, intru totă
clasicitatea sa. In m idiă-loculă acestei grădini frumóse, ce se întinde delà Oltă până in
vârfulă Carpatiloră, si delà Turnulă-rosiă până la munţii secuiesc!, zace capitala di­
strictului Făgărasiă, cu castelulă seă, la care Ştefană Mailată, Domnulă tierei romănesci,
la anulă 1300, a pusă cea dentăiă pâtră fundamentală, si in care atâti principi ai patriei
si-aă aflată scăparea intre credintiosii si iubitorii de patria români. In giurulă acestei ca ­
pitale se insîră mai multă de 60 sate pline cu mai multe mii de nobili români. Aci fru-
mosulă sată Posorta in care mai esistă nobila familiă a Negrescilorfl, aci Dejanii, plină
de Mailatesci cu donatiunea delà Vladă. Aci satele Berivoiă, Recea si Scorei, in care
trei fraţi Dudesci, oboriti de furia Semi-Lunei, si-aă aflată scăparea, aci ei mai viâză
astădi sub numele de Boeră de Berivoiă, de Recea si de Scorei; aci Mărginenii plini de
pergamené ale mai multoră sute de familii nobile române, intre care a lui Stanciă Fâ-
tulă, ce a impetrată donatiunea âncă delà Vladă Vodă, si a formată tranchiulă Mosesci-
loră, Lupesciloră, Tempesciloră, Hersenesciloră, Popesciloră, Boeresciloră de Marginea, si
alţii. Aci Mândra cu Cocanescii ală căroră trunchiă a fostă «Coconii» .si Ambasadorii Prin­
cipelui Rakotzy la Principele Stefanu ală Moldavie!, si Socăcescii a lia s Micescii (Micu)
cu donatiunea delà Mircea Vodă, si Taflanescii carii mai păstreză ună pergamentă pe
care Michaiă Vitezulă li-a scrisă judecata pentru iinpărtiâlă. Aci Sinea, legănulă părin­
telui Georgiă Sincai de Sinea, părintele croniceloră române. Aci Siercaia ală cărei D o -
miniă Vladă Vodă, la 1371, l ’aă donată afinelui seă Vladă de Dorea cu 12 sate delà Sier­
caia până la Darpa, in estensiunea aceea precumă o-aă avută ore-cândă fiii lui Varnava.
Aci Vadulă cu Boerescii si Călinescii ce aă impetrată donatiunea delà Mircea Vodă.
Trecemă prin Persiani unde vomă aflà ce insemnâză «boieriă cădiută», mai alesă dé că
venindă la Gridă, vomă cercetă archivulă familieloră nobile de acolo, care aă purtată
dóue secule întregi lupta cu mandatarii forului productională pentru aperarea libertatéi
intărite prin literele privii, ale lui Mailată Vodă. Să căutâmă si satele de familii nobile
din Veneţia, pe Stoicescii, Comănicescii, Clocotiănescii, Monescii, s. a. carii păstreză o
inseriptiune petrală ce duce genealogia acestora nobili până in seclulă XII. A ci e
si sătulă Comana eră cu mai multe sute de nobili români, cumă sunt Popescii, Guber-
11
82 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

natesciï si Halmagesciï carii păstreză pergamentulű delà Mateiü Basarabü Voivodü. Aci,
si in vecinulü satü Çinçiarü, in valea Dubisiuluî, pe o stâncă piramidală ca si a M Ne­
gru Vodă, se află ruine de care traditiunea vre a sei că ar fi fostű unü castelü alü Mai-
latescilorü din seclulü X V si XVI.
Dară ce să insirámű tóté satele dearêndulü, căutati in orî-care căsutiă, si vë vett
miră de splendóre^ numeróselorű documente ce le păstreză aceste familie nobile dinpre-
ună cu urmele de sistematicele lorü persecutări. Si decă icî colea nu le vomü mai găsi,
vomü află celü puçinü aceea că unü membră alü familiei a trecutü cu pergamenele pre­
ste muntï; că altulü absolvindü scólele a trecutü cu ele in castre străine ; că in cutare
timpü s’aü mistuitü de cutare foeü ce aü arsü satulü intregü; că s’aü produsü in cutare
procesă si s’aü trimisü la cutare dicasteriü, aü la cutare regimentü de frontieră ca să
ridă străinii de limba in care aü fostü scrise, si să le arunce a d p o d u m , ca pe nesce plo-
tóge de burdufü din care s’a mâneatü brândia; aü că le-au dată la cutare advocată, la
care, murindü, s’aü pierdută (póte ca vr’unű mostenitoriă de acestuia să-si potă formă o
genealogiă cliiarü din Atelkuzü). Aü vei vedé că nu-tî se impărtăsiescti din frica traditiuna-
lă, că i le veî luă. Eră totuşi decă vel fi asia de norocosű să le capeţi la vedere, apoi
trebue s i fit bine deprinsă in artea diplomatariă, că-ci aceste documente incepă din
seclulü alü 13-lea, si curgü pênâ in celü presinte, apoi sü scrise in limba latină, sla­
vonă, magiară, germană si română, ba si turcéscà.
Dară să sburâmü de aicea preste Cneziaturile române din munţii secuiesci, tocmai
in Carpatiï Maràmurësiani si Chioreni, Bihoreni si Crisieni, Munteni si Bănătiani, si de
ne vomă adoperà a căută si pe acolo câtă de puçinü, vomü găsi si pe acilea nu numai
urmele castelelorü lui Menumorutü, a lui Claudiă (Gladü) si a lui Gelü (Juliü), apoi a lui
Dragosiă, tocmai ca si a lui Negru Vodă delà Fägärasiü, dară si continuatiunea de mai
multe mii de familii nobile române, ce păstreză âncă totă atâtă de multe documente fa-
miliarie intregitórie de istoria patriei si a ăatiunei. Acolo la fontânele Tisei vomü află
pe Dragosiescii si Dragfescii ai cärorü antecesori aü fundată Moldávia; si vice-versa, la
fontânele Ariesiului vomü găsi pe Aronescii carii aü siediutü pe tronulü Moldavie!, si o -
bosindu-se de luptele cele multe cu Semi-Luna, si-aă căutată unü limanü la Bistra si De­
tunata.
O ! si câte si mai câte de acestea illustre familii, câte si mai câte documente pen­
tru naţiune păstrate la aceştia de sute de ani! Aci putemă eschiamă cu Esc. Sa D om -
nulü Metropolitü Conte Alesandru Sterca Sulutiü, in conferintia regnicolară delà Alba-
Julia: «Decă nobilei naţiune magiare i place a se măndri cu unü Atila, Ludovicu etc.,
noi Românii âncă suntemă trufaşi si prè înamoraţi intr’unü Regulă Torquatű, Fabiü, Sci-
pio, Mariü, Traianü etc.»
Ei, dară ce folosă, că aceste tesaure staă âncă ascunse, ce folosü că naţiunea âncă
nu le folosesce. Numai cu esploatarea acestoră mine de aură, ne vomü inavutî gloria
 DOCUMENTELE NOBILILORU DIN TRANSILVANIA 83

trecutului nostru, si sperantia pentru unü viitoriű mal suridiëtoriü. Numai cu cunósce-
rea acestorü documente ce le-aü mal scăpaţii infortuniulü timpului vomü putè comprobà
că naţiunea e plină de merite, plină de virtute si eroismü, plină de amóre câtră patria.
Numai cu promulgarea acestorü odoré vomü promovi literatura nostră, vomü căstigâ sti-
mulü noü spre înaintare si insemnëtate. Istoriculü Rotteck dîce : «Man kann auch vom
Standpunkte des gemeinen Wohles die Ansicht hegen, dass in den ererbten Vorzügen
ein Sporn zu fortwährender Auszeichnung liege.» Éra lira lui Oratiü cântă:
Fortes creantur fortibus et bonis
Est in juvencis est equis patrum virtus.
Ml aducû bine aminte si de unele cuvinte ale Escelentieï Sale Domnului Episcopü si
Presiedinte acestei reuniuni Andreiü Baronü de Siaguna, ce le-aü esprimatü in sinodulü
bisericescü din anulü 1860, motivândü atragerea optimatilorü mireni la sinódele biseri­
cesc! cu următorele cuvinte: «Decă biserica nostră s’ar fi tinutű strinsü de canónele
bisericesc! si de prasa vechia de a chiămă la sinódele eï si mireni, si déca ea ar fi pur-
tatü o politică mal intieléptâ de a trage fruntaşii naţiune! la aceste sinóde, atunci bise­
rica nostră ar fi gasitű in acésta o sprijinire mare ce nu ar fi îngăduită decadintia el. Dară
biserica ne observândü cu acuratetiă acésta, optimatil el aü trecutü in castre străine.»
Si eü gasescü in aceste cuvinte unü mare adevêrü ce se pote aplică si la posi-
tiunea nostră civilă.
Deçà vomü consideră mal incolo, că celelalte naţiuni punü pe astü-feliü de factor!
aï societate! o valóre mare, că valórea acésta are o mare consideratiune si influintiă a-
supra positiunei nóstre, si déca vomü oserbà că tocmai aci astădl aflâmü la nbï unü mare
defectü, atuncea vomü simţi că irritarea, stimulului in direcţiunea asta e forte necesariă
pentru înaintarea culturei nóstre. Si décâ vomü trage o paralelă intre noi si intre cele­
lalte naţiuni conlăcuitorie, si vomü află că acestea aü fostű neobosite in adunarea actelorü
oficiale si a diplomelorü vechi, si aü pretiuitü ostenelele si Menţiunile unul Fejér, Ka­
tona, Pray, Benkő, Cserey, Cornides, Haner, Kemény Iosef, Bedeus, Schüller sei., apoi
trebue să ne cuprindă o întristare, că colectiunea cea mare a Iul Sincai nu numai nu
vëdiii lumina, dară chiarü prin indiferintia nostră scăpară din asilulü seü delà Oradia-
rnare, unde o-a läsatü spre păstrare autorulü el, cândü obositü de totü lucrulü aü trecutü
in liniscea cea eternă. Acéstâ negrigire va rëmànè totdeauna obiectü de responsabili­
tate inaintea natiuneï.
Dară tocmai in acea responsabilitate vomü cádé fiă-care din noï, déca acuma sub
sceptrulü Monarchuluï nostru Franciscü-Iosifü I. iutrândü pe terenulü egalei îndreptă­
ţiri politice, ni s’aü deschisă si calea si midiü-lócele spre a ne adună tóté acele docu­
mente national!, care să ne înainteze cultura si prin urmare să ne statornicéscá in po-
sitiunèa cea nouă de egală indreptătîre, vomü mal rëmânè in privintia acésta iudiferintl,
neactivl.
84 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Deci eü din partemi, Domnilortt ! incuragiatű de nóua nóstrá positiime, si cunoscêndü

totădeodată detorintia fiă-căruia dintre noi spre a inaintà scopulă acestei reuniuni, apoi
incăntată de fecunditatea documenteloră naţionali ce se mai păstreză, mai alesü pela fa-
miliele uobile române, m’am apucatű a cerceta după acestü feliü de documente, si a le
adunà in copie, seit in estrasurï.
Nu më potû lăuda cu unü resultatü mare, dară am plăcuta satisfactiune, că am
inceputü unü lucru folositoriü, care continuându-se va aduce fruptele dorite. Am adunată
din tiéra Oltului si a Hatiegului inai multă de o suta de astü-feliü de documente, si nu­
mai una mi pare rëü, că cei doi ani ce i-am petrecută in valea Hatiegului nu ï-ampututü
folosi mai bine.
Acestă începătură de colectiune më aduse mai departe si la idea aceea, de a câ­
ştigă un conspectă ală tuturoră familieloră nobile din Monarchia austriacă, ca acestă con­
spectă să. ne servăscă de viaductă spre a urmări colectiunea documenteloru naţionali,
pentru completarea istoriei nóstre. Spre acestă fine, âncă din luna lui maiă m’am a-
dresată cătră măritele oficiolaturi bisericesc! si civili, in a căroră frunte astădi staă băr­
baţi români.
Acesta provocare nu numai fă bine primită dară si aplaudată mai din tóté pârtile,
insă fui totă-deodată si reflectată că mi-am defiptă unü prè scurtă timpă, adecă penă la
inceputulă lui Iuliă a. c. pentru ună aptă asia de momentosă. .
Adevărată că e asia, dară am cugetată ca să folosesc» prilegiulă acestei măreţie
adunantie nationale, celü puçinü spre a pomi lucrulă, si ce nu vomă pută fini acuma să
continuâmă pentru anulă viitoră. Am conscrisă penă acumă la 1200 trunchiuri de fa­
milie nobile române ce ni s’aă împărtăşită din diecesele Blasiului, Gherlei, Lugosiului,
Aiudului si Săbiiului.
Datele adunate dinpreună cu numele culegătoriloră, le-am compilată aci in albulă
acesta ce-lă transpună in proprietatea prè onoratei reuniuni pentru literatura română si
cultura poporului română, cu acea singură reservă, ca făcăndu-se intrebuintiarea cuvenită,
pre lângă reversă să mise concedă in păstrarea mea, pentru ulterióra continăatiune, si a-
nume am de cugetă a le ordină după alfabetă ; spre acestă fine rogă nu numai pre orga­
nele nóstre naţionali de totă categoria de a mă sprijini, dară si pre singularele familii
nobile române, ca să bine-voiăscă a-mi impărtăsî documentele loră nobilitare in copie au­
tentice, de se póte comitivate cu deductiunile genealogice, si cu alte date interesante
pentru naţiune si pentru literatura si istoria ei, si acesta cu atâtü mai vêrtosü si fâră
scrupulă, cu câtă e cunoscută că astü-feliü de acte sunt espuse la feliuri de peritiuni, si
astădi numai presa si publicitatea le va păstră chiară si pentru ele insesi. Mai incolo
rogă si pre comunele de ori-ce categorie, a-mi impărtăsî privilegiele si documentele vechi
ce le mai păstreză si aü valóre câtă de mică pentru istoria naţională. Éra pre onorata
 DOCUMENTELE NOBILILORU DIN TRANSILVANIA 85

Asociatiune pentru literatura română si cultura poporului românii o rogű a primi acostă pro-
pusetiune a mea ca unü micü tributü cu care më aflu eî datoriű.
Domnilorü si Fratiloi’ü! Să conlucrâmü cu totiï pênâ putemü din tóté puterile si să
nu lasâmü prilegiurile bine venite de a inaintà cultura si literatura nostră. Să ne adu-
cemü aminte de alegoria ce a făcut’o Baronulű de Oetves eu ocasiunea adunantieï generali
a societate! transilvane pentru cunoscintia patriei, mai antiertiű in Bistritia, comparândü
cultura cu unü munte inaltü pe care naţiunile se adoperă a-lü sui de tóté pârtile. Celti­
ce va ajunge mai antâiü culmea, acela va domina muntele.
Nu ne mai lipsesce alta decâtü o vointiă tare si unü curagiü neclätitü. înainte! cu
noi este Dumredieü. Să trâiéscâ reuniunea pentru literatura si cultura poporului românü,
să trâiéscâ, să trăiescă!
 GRAMATICA LUI SINCAI
si
EPISTOLA LUI CATRA IOANE DE LIPSZKY1).

S i h i characteres ( C y r illia n i ) d iu tiu s et m o rd ic itu s re tin e n d i s u n i, Me H e r d e , si A p o llo

co n c u rra tf G ra m m a tica m v a la ch ic a m nemo scrib et: deberet quippe tot rég u la s figere , q u o i
noces re p e riu n tu r. Q uod , si la tin a s re d u x e rim u s litte ra s , quam fa c ile e vita tu est !

(Déca aceste litere ciriliane ar fi să se păstreze cu cerbicia si mai departe, apoi, Dieu,
nici cu ajutoriulu lui insusî Apoline, nu va fi cineva in stare de a scrie Gramatică R o­
mână, câ-cî, câte cuvinte, atâte regule l-arii fi necesarie. Ce usioru scapi de acésta neon-
viintiă, priimindu erăsî literele latine!)
SINCAI IN EPISTO LA CATKA J . DE L IP SZK Y .

■
S
1
na INTE de aeésta cu 80 de ani, Românii, prëcumü nu avea istoria pentru inceputulü
si faptele lord, asia nu avea nici gramatică pentru limba lord.
Poporuld singură cânta memoriele trecutului, susţinea gloria numelui română, po­
porală singură păstra tesaurală limbel române.
Literaţii si preoţii scrieâ si cânta slovenesce si grecesce; el, séd nu erâ de nici o
naţiune, séd purta numele barbariloră. Numele de Română era reservatd tieranulul, ca
nume de servă, de rumânii, ca nume de batjocură, de despretiă, de ruşine!
O Dumnedieule! multă suntemă datori acestoră tieranl, acestui poporă, acestoră
Rumâni. ...
înainte de acésta cu 80 de ani, lipsiâ bărbaţii cari să adune memoriele résipite ale
trecutului ; lipsiâ ordinătoril elementeloră limbel române. Poporală eră suverană in limbă,
si suverană are să si remână deapururea, perdiendă chiară tóté celelalte libertâtl; insăt
suveranitatea poporalul, cea originariă si sempiternă, si in limbă si intru formarea el âncă

1) »Acesta articlu s’a publicată, mai ăntâiu in In s tru c ţiu n e a P ub lică (făsciora februariă 18 6 0); după a-
ceea in R e vis ta C a rp a tilo ră . Lii reproducemfi, parte pentrueă noî nu vorbirămu pên’ acumu asupra or­
tografiei de care ne folosimă in acésta carte, parte pentrueă Gramatica lui Sincai, si Epistola lui câtră
Lipszky, se numera intre cele de ăntâiu si cele mai importante documente ale istoriei nóstre literariej
de când adecă Românii făcură primele încercări de a scrie cu litere latine.»
Totu-ce in acesta articlu va stă intre semnele * *, este adausii acumn.
88 TESAUBU DE MONUMENTE ISTORICE

cere indeplinitorî. Aceşti indeplinitorî, aceşti ordinatori, fideli geniului, principieloră, lo­
gicei fundamentale a limbe i poporului, lipsiâ.
De la acelii timpü incóce, s’aă publicaţii patru gramatice despre care s ’ar putè dîce
că aü făcuţii epocă in istoria limbei române. Patru gramatice, ai cărorfi autori aü pă­
trunsă logica limbei române.
C e a de â n t â iu gramatică română si ortografiă cu litere latine, s’a lucratif de S.
Klein si Sincai, si s’a publicată la Viena la anulă 1780 '). Ca cea de ăntâiă încercare pre
acestă cârnpă nelucrată, ea si are neajunsele sele, aceeaşi insă are meritulă celă mare
de a fi celă de ăntâiă pasă energică intru cultura limbei nóstre, si ca atare s’ar cădi1
să fiă mai cunoscută si mai pretiuită, s’ar cade să rămână neuitată Româniloră cartea cu
care incepe istoria limbei literarie a Româniloră. Eă m i indoescă decă o posedă bibli­
otecile române. Gramatica lui Molnár tipărită la Yiena la 1788, nu este de câtă o des-
voltare a gramaticei lui Klein si Sincai.
A d o u a lucrare de limbă, este ortografia lui P. Major. Acestă ortografiă e publicată
si ca carte de sine-stătătoriă, se află si in fruntea Lesiconului din Buda, publicată la a.
1825. Gramatica lui P. Major, siă a cădiută in mâni străine, seă s’a perdută. Orto­
grafia lui este forte erudită, si cu multă mai amisurată legiloră limbei române. Ea este
ună pasă inainte in cultura limbei, in urmarea incercârei ce se făcuse înainte cu mai bine
de 40 ani. Gramaticele ce s’aă publicată in urma lui P. Major până la a. 1840, sunt
numai imitatiuni sterile.
A l u tre lle produptă de o adevărată logică inflesibiiă, de o esaptă cunoscintiă de
limbă, este T e n ta m e n c ritic u m . Românii aă urmată si tirmeză, de multe ori fâră să sciă,
principieloră acestui necomparabilă Tentame. Istoria literariă va apretiă la timpulă seă
acăstă lucrare filosofică.
A p a t r a lucrare este gramatica D-lui Cipariă, tipărită de curăndă in Blasiă.
Afară de acestea, s’aă mai tipărită in tóté trei principatele române, mai multe cârti
de limbă si de ortografiă; tóté sunt lucrate de Români zeloşi, unele sunt scrise cu
multă spirită. Intre acestea, îoculă ăntâiă ocupă scrierile Domnului Eliade căruia n i-
mene nii-i póte contestă meritele ce si-a câştigată pentru atîrea litereloră in România.
Gramatica insă, singură sî o-a condamnată. Paralelismulă intre limba română si itali­
ană, este o cărticică demnă de a fi cunoscută. Principiele pre care se razimă ortografia
Dsele cu litere latine, sunt greă de a se ghici. Insă, facilitatea stilului D-lui Eliade, sirt-
tasea limbei Dsele, sunt intru adeverii demne de urmată.

1) Etă ce dîce Sincai in epistola cStră Lipszky: «anno 1780, qno Viennac morabar jussn altisşimo, Gram
maticam Daco-Romanam tune primum inceptam a cl. P. Samuele Klein de Szad, locupletavi, atque in
ordinem rednxi, typisqueedi curavimus.» — D e unde se dîce in Biografia lui Sincai, cum-că gramatica a-
césta s’ar fl publicaţii la annlti 1784?
 »

GRAMATICA LUI &1N.GM 89

Preste totù, cariile de limbă câte s’aü mai publicată afară de cele patru de frunte,
* ţ

n’aü locă in ordinea lucrâriloră principali care aü esercitatü influiatiă determinantă a -

supra culturel logice a limbet române.' Loră le lipsesce lucrulû de căpeteniă: logica lim-
beî, consecintia eî. Pentru;‘ăbeea le treeă eu vederea, fiindă-că aveam ^ o i g e t û â . me­
mora numai architeptiî, măiestrii, éra nu si cărămidarii precumă ï liuiniï eă odată intr’altă
locă, cu tóté că si aceştia ancă sî aă meritulă loră la ridicarea unUî edificiă mare.

II. '

Acumă voiă să vorbescft despre editiunea delà 1805 a gramaticei Iul Klein si
Sincai, carte puçinù cunoscută publicului română; precumă si despre epistola Iul Siucai
câtră Lipszky, âncă *si mal puçinù cunoscută.
Iu meritulă gramaticei nu am să intru, ci voiă însemna numai pre scurtă cuprinsulă
prefatiunel din gramatică, si ală epistolei.
Editiunea, gramaticei o cunosceam de mal nainte din catalogulă bibliotecel Iul
Széchényi. Eră epistola câtră Lipszky mal ăntâiă o-am vëdiutü p reia a.J(1843, ca stu-
dinte'in Blasiă, in manuscriptă, la ună teologă din seminariulă de acolo, si m i o copi­
iisein. ' In dîlele acestea, avui multiămirea de a găsi deodată ambele aceste cărticele.
Titlulă gramaticei este următoriulă:
E le m e n t a L in g u a e D a c o -Iio m a n a e s iv e V a la c h ic a e . E m e n d a t a , f a c ilit a t a , et in m e -
lio re m o r d in e m re d a cta p e r G e o r g iá m S in k a y de E a d e m . A A . L L . P h ilo s o p h ia e , et S S .
T h e o lo g ia c B o d o r é in , S c h o la r u m N a t io n a lim i V a la c h ie a r u m in M agno T r a n s if y a n ia e
P r in c ip a t u p r im u m , atque em eritu m B ir e d o r e m , n u n e p e n e s B e g ia m T Ju iv e rs ita tis P e s t a -
n a e T y p o g r a p h ia m T y p i C o rrccto re m . B u d a e , T y p is R e g ia e U n iv e r s it a t is P e sta n a e . 1 8 0 5 .
in 8-° ; are pagine 1 1 0 .
(Elementele limbel Daco-romane, îndreptate, facilitate si in mal bună ordine asiedia-
te de Georgiă Sincai de Sinea, Doctor de Filosofiă si de Teologiă, fostulă celă de ăn­
tâiă Director ală scoleloră nationale române din Marele Principată ală Transilvaniei, di-
ortositoriulă cârtiloră in regésca tipografiă a Universitate! din Pesta. Buda, cu tipariulă
Universitate! regesc! din Pesta. 1805.)
Gramaticei se prend te o P r a e f a t io a d L e d o r e m , de 6 pagine.
Cuprinsulă prefatiunel este acesta.
înainte de tóté spune Sincai cumcă elă, precumă si alţii, numesce naţiunea si limba
română, B a c o -r o m a n a , iiindă-că, dealtmintrea, Românii, după diversele regiuni si provin­
ţie in care locuescă, portă numiri diverse. Asia locuitorii României ( V a la c h ia T r a n s a l­
p in a ) se chiarnă M u n t e n i ; cel din Moldávia si Bucovina, M o ld o v e n i ; locuitorii Transilva­
niei, de si se numescă preste totă B o m â n % insâ si la el, cel din Carpatl portă nume de
M ă r g in e n i , cel din munţii Abrudului, Trăscâulul si Hunedórel, de M o c a n i ; Bănătianil se
chiarnă F r ă t u t î; cel de preste Dunăre se chiarnă Ç in ç i a n , Grecii 1 numescă C u t io -
90 T E S A U R U D E M ON U M EN TE IST O R IC E

V la c h ï ( d a u d i V a îa c h i) . Cum-că, in timpurile mai vechi. Românii purtă, cândü numele de

Pacinatï, cândü de Comanï, cândü alte nume, despre acésta, dîce Sincai că a vorbitü in
D ia lo g ü , si mai pre largü are să vorbéscá inAnalele Daco-romane, ( D is s e r u i i n D ia l o g o 1)
et u b e riu s d is s e r a m in A n n a lib u s D a c o -R o m a w is ) ; in timpurile mai din urmă, Grecii
i-aű numitü BXot/ot. ceialaítl europei, V la ç h i séü V a la c U .
Mai incolo, díce Sincai cumcă unii Transilvani, vorbindü despre Români, pentru a-
ceea le dîcü G e n s , si nu N a ţ io , fiindă-că Românii sunt atâtü de numeroşi: fiindü ei
lătîti nu numai in Dacia vechiă a lui Traianü, intre Marea-Negră, Nistru, Tisa si Du­
năre, ci sunt Români numeroşi in. Bulgaria, Servia si Albania, la muntele Emulü si Pin-
dulű, in Tesalia, Macedonia si Tracia, apoi in Crimea, in Podolia si aiurea.
Spune, după aceea, cumcă elü impreună cu Klein, cei de ăntâiu aü datü la lumină
la a. 1780, cea de äntäiü gramatică Daeo-Română. Preste 8 ani, la anulă 1788, I.
Molnár ‘ a inavutîtü acostă gramatică si o-a publicată la Viena in limba germană si
română. Memoreză de dictionariulü română, latiuă etc., la care lucreză Ioan Budai ( M a -
g n ific u s et C l . D . J o a n n e s B u d a i a lia s D e le a n c o n s ilia r iu s f o r i n o b ilim n de regno G a l l i -
ciae~). Éra despre dictionaiiulü lui Klein, românit, latină, germană si ungurescă, dîce că
preste puçinü are să esă la lumină ( b re v i lu cem a sp icie t). In urmă, memoreză si de e-
pistola sea câtră Lipszhy, care cuprinde legile ortografice atâtă cu litere ciriliane câtă si
cu cele latine. Insă, in gramatica de façià numai cu litere latine are să se folosescă,
fiindă-căcu litere ciriliane are să publice, dîce Sincai, o altă gramatică I l i r i c ă - R o m â n ă ,
decă prè-luminatiï domni Censorl Iliricl nu-ï voră denega ajutoriulă. (g ra m m a tica m I U y -
r ic o -V a la c h ic a m , quant etiam c o n tin u a re in ten d ő s i C I. B J D . C e n so re s I l l y r i c i su u m h a c
i n re a u x ilim n n o n d e n e g a ve tin t.)
Din prefatiune numai atâta mal insemneză, cmn-că Michaiă Terţina in O ro d ia c la
Iul Ladislaă Nagy, a făcută o recensiune a lucrâriloră Iul S. Klein. Cartea Iul Nagy eă
nu o cunoscă.

III.

Urmézâ apoi gramatica.

Gumă am dîsă, in meritulă gramaticei nu voiă să intru cu acésta ocasiune; in­
semneză numai împărţirea el.
Gramatica-o imparte Sincai in trei pârtl:
Pars prima: de orthographia et orthoepia.

1) De acestä Dialoga memotézâ Sincai la annlö 824 alti Cronicei séle, tom. 1 pag. 152, eâitinnea de Iaşi,
dîcendă: «nu fără pricină am fost scrisă in D ia lo g u lv pe carele voiam a-lă tipări cu gramatica cea romă-
nescă (ci nu m’aă îngăduită censura curţii cei împărătesei delà Viena), cumcă sub numele Abotritiloră
aci vină colonii lui Traiană» etc.— Precumă se scie, P. Major publică unu D ia lo g ü in tre u n c h iü s i nepoţii
p en tru in c e p u tu lü lim b el rom âne, la finea ortografiei sele.
 G R A M A T IC A L U I SINCAI 91

Pars secunda: de Etymologia.

Pars tertia: de Syntaxi.
Appendix: de Prosodia.
Urméza apoi: V o c á v u lá r iu R o m â n e s c s h i la th in e sc.
In fine: F o r m e de v o rb it d esp re lu c r u r ile cèle ce m a i a d é s e -o ri v in in cu vân tare.
P a r s p r im a se sub-iraparte in 4 capete :
I. De literis Daco-Romanis, earumque pronunciatione.
II. De Diphtongis, earumque pronunciatione.
III. De accentibus et apostrophe.
IV. De formandis Daco-Romanis Vocibus ex latinis.
P a r s se cu n d a se sub-imparte in 17 capete:
I. De articulo.
II. De nomine.
III. De declinatione substantivi cum adjectivo.
IV. De generibus Nominum.
V. De formatione Nominativiplurális ex singulari.
VI. De formatione Nominum faemininorum a masculinis.
VII. De augmentanda et diminuenda significatione Nominum.
VIII. De Comparationibus.
IX. De Pronominibus.
X. De Numéris.
XI. De Verbis auxiliaribus.
XII. De Conjugationibus verborum regularium.
XIII. De Verbis passivis, riciprocis et Irregularium speciem præseferentibus.
XIV. De Adverbiis.
XV. De Praepositionibus.
XVI. De Coujunctionibus.
XVII. De Interjectionibus.
P a r s te rtia se sub-imparte in 4 capete:
I. De Syntaxi Articulorum.
II. De Syntaxi Nominum et Pronominum.
III. De Syntaxi Verborum.
IV. De Syntaxi Adverbiorum, Praepositionum, Oonjunctionum, et Interjectionum.
Fiă-care capü se mal sub-imparte in §§. § 1 (Pars I. Cap. I.) incepe asia: «D a c o ­
r o m â n i d u p lic i u tu n tu r c h a ra c te re , in S a c r is 1) nem pe C y r il l i a n o , in P o lit ic is et n o r m a -
1. In Epistola câtră Lipszky âncă se grăbesce Sineai a dîce nam in ecclesiaslicis retinendas esse C y r illi-
anas, quis non videi? (cine nu vede că in cele bisericescî caută a păstra literele ciriliane?) Éra noi dî-
cemn că cine nu vede si cine se va mira că Sineai eră ingrigiatii deimnorantia lunatică a nnoru călu­
gări, eândii literele latine cliiaru si astădi, după o jumătate de sedii, si mal bine, âncă aii asemini inimici.
92 TE S A U R U D E M ONUM EN TE IS T O R IC E

t iv is (sch o la s N o r m a le s in te llig o , q u a s p r im u s a p u d D a c o -B o m a n o s in T r a n s y lv a n ia i n -
tro d u x i) L a t in o » etc. (Daco-romaniï se folosescü cu litere ciriliane in cele bisericesc! ;
cu latine, in cele politice si normative (intielegü scólele normale, care eü, celü de ăn-
tâiü, le amtt introdusű la Daco-romaniï Transilvaniei).
Acumü voiü să aducü câteva cuvinte si forme de vorbitü, din gramatica lui Sincai,
scrise cu ortografia autorului. Totü acelesi cuvinte si forme am să le punü inaintea
leptorelui, scrise mai ăntâiti cu ortografia lui Maior, apoi cu ortografia Tentamelui, apoi
cu ortografia lui Cipariű, si, in fine, cu ortografia cea simplificată a Tentamelui (Lauri-
anü). Să se compare intre sine aceste 5, séü să dîcu mai bine, 4 ortografii principali,
propuse in cursü de 80 de a n i; să se vediă formele sucesive in care s’ a presintatti
desvoltarea ortografică a limbei nóstre, si gradele progresului ce póte a făcuţii in cursă
mai de unü seclu.

Sincai scrie in următoriulil tipii :

Fru m o a sa d D oam na.
C ă r n e a cea de r á c c á , de v itie l.
F r a t e le cel du lce. F r ă ţ i i ce i d u lc i.
G h iá t ie . Â n g e r.
B e t r â n u l q u u m se m á i p o a r t a , v iu e â n c h e ?
G u s t a s i ie i n e p u th in c io s d in z i i n z i q u â b e trâ n ii.
B á r é q u a bâte c in e v á I á u s ia .
F r e e in e c á u t i?
S c h t íi rom âneşte ?
F r ig e t i o g a in a .

Totü acelesi cuvinte si sentintie, P. Major le ar scrie in urmätoriulü tipü:

F r u m ó s a d ó m n a ’.
C a r n e a quea de v a c a ’, de v iţe lu .
F r a t e le q u e lu du lce. F r a ţ i i qu ei d u lc i.
G h ia ç ie ’. A ’n geru .
B e ’t r a ’n u V cu m *se m a i p o r t a ’, v iu e a ’n che’ ?
G u s t a ’ ş i e lu n e p u te n cio su den ţii, i n ţ ii q u a be’t r a ’n i i
B a r e ehe’ bate q u in e v a la u ş ia '.
. . B r e q u in e c a u ţ i?
S c i i ro m a ’n e sce ?
F r i g e ţ i o g a ’in a ’.

Totü aceleaşi după Tentamele criticü :

F o r m o s a ’la D o m in a .
C a r n e 'la q u e lla de vocea, de v ite llu .
 G R A M A T IC A L U I SIN C A I 93

F r a t e 'le q u e llu d u lce. F r a ţ i ' l i q u e lli d u lc i.

G la c ie . A n g e lu .
V e te ra n u 'Iu q u o m u se m a g i p o rta , v iu u e in q u o .
C o n s t a et e llu n epotentiosu de i n d ia in d ia q u à v e te ra n i 'li.
P a r e quo bate q u in e v a l a u s tia .
P r e q u in e c a u ţ i ?
S c i i ro m a n e s c e ?
F r i g e t i u n a g a llin a .

Toţii aceleaşi, după Cipariü:

F r u m o s 'a D o m n a .
C a r n e a cea de v a c a , de v it ie lu .
F r a t e le ce lu d u lce . F r a ţ i i c e li d u lc i.
G h ia t ia . A n g e ru .
B e t r a n u lu c u m u se m a i p o r t a , v iu e a n c a ?
G u s t a s i e lu n e p u tin tio su de i n d î în d i c a b e tra n ii.
P a r e ea bate c in e v a la u s ia .
P re c in e c a u ţ i?
S c i i ro m a n esce ?
F r i g e t i o g a lin a .

Totü aceleaşi după ortografia simplificată a Tentamelul (Laurianu) :

Fru m ó sa Dom nă.
C a r n e a cea de v a c că , de v iţ e llu .
F r a t e le c e llu du lce. F r a ţ i i cei d u lc i.
G h ia ç iâ . Â n g e rü ,
B e t r â n u lü c u m ű se m a i p o r t ă , v iü e a n c ă .
G u s t ă ş i e llu n e p u t in c io ş ii d 'in Ş,i în Ş,i c ă b e trâ n iv
P a r e c ă bate c in e v a la u ş iă .
9

P r e c in e c a u ţ i ?
S c i i ro m ă n e s c e ?
F r i g e ţ i o g ă in ă .

*Care este meritulü fiă-căreia din aceste ortografie? Care sunt diferintiele lorü esenţiale ?
Care este mal bună ? Ar puté óre unü guvernü séü o societate literariă, si ar avè dreptulü de
a impune Românilorü o ortografia uniformă ? Si asemine măsură ar fi óre folositoriă?
Étâ întrebări care nu odată aü foştii puse, si care pentru mult! parü a fi mal graue de
cumü sunt, póte, intru adevêrü.
Gramatica si ortografia lui Klein si Sincai, sunt unü inceputü, dar’ unü inceputü
fecundü, pusü de bărbat! invëtiatï, si profund! cunoscători aï limbe! romane.
 94 T E S A U R U D E M ON U M EN TE IST O R IC E

Ortografia lui P. Maior, este unü mare progresii.

Tentamen Criticum, este cea maï indrăsnetiă, cea mai adâncă, cea maï filosofică cer­
cetare de limbă, ce posede literatura română. Cu deosebire, legile sunetelorü, admirabila
varietate a modulatiunilorü de care se bucură vocalele si consunele limbeî nóstre, sunt
espuse cu o esaptitudine de măestru ; nu maï puçinü, legile flesiunilorü. Dar,
de altă parte, eruditulü autorü, cu atâta religiune se portă câtră inalta origine a
limbeï, incâtü crede că ar fi o cutediare neertată si aprópe unü sacrilegiu, de
a se atinge cineva arbitrariü si cu mâni profane de acestü venerabilă monu­
ments alü anticitateî. Pentru aceea, läudatulü autorii scrie cuvintele, nu după cumă ar fi
plăcută póte, séü luï séü altora, ci asia precumü ele i se presintă după legile inflesibile
ale etimologiei si ale analogiă. Consecintia luî logică, intru observarea acestora legi de
etimologiă si analogiă, este inesorabilă, neînduplecată. Acesta consecintia de feră lă con­
duse la mail descoperiri de adevêruri de limbă, descoperiri ce aă esercitată, in timpă
scurtă, mare influintiă asupra formeloră in care s’a cultivată limba nostră de vro 20 anî
incóce. Cu tóté acestea, modulă de a scrie limba română după Tentamele Critică, ver-
câtă ar fi de minunată spre a cercetă si a descoperi originile si legile limbeî, nu cre-
demă insă că va putè fi vreodată adoptată de Români, ca ortografiă generală. O asemine
ortografiă ar fi si o mare pedecă pentru lăţirea culturel. Asemine ortografiă nu póte avè
altă scopă afară de înlesnirea cercetâriloră erudite.
Studiele de limbă ale domnului Cipariă, sunt istorice, monumentale, nu maï puçinü grele, si
numai puçinü importante. Ce se tine de ortografia domniei sele, apoi intre acésta sistemă orto­
grafică si intre cea simplificată a domnului Lauriană, de o parte, si intre ortografia luï P. Ma­
ior de altă parte, nu este nici o diferintiă esenţială, afară numai că, d. Cipariă omite
semnele propuse de P. Maior pentru deosebirea orecăroră sunete ale vocaleloră si con-
suneloră, eră d. Lauriană pune alte semne in loculă unora (,lin cele propuse de bëtrâ-
/ nulă Maior. Éta tótá diferintiă! Afară de acésta, ortografia domnului Cipariă, câte odată
/ '

/ e prè monumentală ; altă dată, prè etimologică, fâră insă a ajunge vreo dată, cu consecintia eti-
I mologică, pre autorulă Tentâinelui critică. A omite semnele de totă, noi din parte-ne, nein-
credintiarămă din esperiintiă că, insemneză, nu numai a ingreuiâ forte cetirea, dar, ace-
ea-ce este mai multă, insemneză a sacrifică partea fonetică a limbeî, elementulă celă mai
importantă, celă mai distintivă ală limbeî nóstre, câ-cî nici una, din limbele romanice nu
se bucură de atâta varietate de sunete ca limba română, o varietate frumosă care orto-
grafulă română nu póte, nu-ï este ertată a o trece cu vederea. A reduce tote aceste su­
nete la regule lipse, este greă, si mai cu neputintiă ; si chiarü cândü s’ar putè, invëtia-
rea atâtoră regule, ar fi o greutate filologică, celă puçinü nefolositoriă celei mai mari
párti a publicului cetitoriă.
Ce se tine de intrebarea unei ortografie române generale : noi credemă că asemine
ortografiă va veni cu timpulă de sine. Numai cu vreo 5-6 ani înainte de acesta unele
 G R A M A T IC A LUI SIN CAI 95

din formele cele mai esenţiale ale limbei, de abia se putea usità in totü loculü in R o ­
mania: astădi sunt generale. înainte de acesta numai cu trei ani, de abia ar fi putută
cineva crede că, doue tieri de Români se vorii deprinde de odată si in timpü atâtü de
scurtü, cu ortografia latină: astădi, in scolă, in administratiune, in justiţia, incepêndü de
la logofeţii sătesci, pên’ la miniştri si cei mai inalti judecători, si pên’ la Domnulă tie -
rei, totï scriü cu litere latine, astfelü sunt scrise tóté actele voluminöse, si ancă, cu ortogra­
fia de suferită; celü-puçinü, greutăţile cele mai esenţiale sunt invinse. Tóté acestea, fâră
comandă, fâră impunere.
Domnulă Stirbeiă cercase odată, dar indesiertă, de a impune Româniloră ortografia,
sea. Propunerea cea neisbutită a Domnului Stirbeiă, eră pre aci să si-o aproprie Socie­
tatea literariă a Româniloră din Transilvania. In adunarea din Brasiovă a acestei Socie-
tâti, se ivi o propunere: «ca să se oblige moralicesce tote dîariele române de a scrie
după sistema" ortografică a domnului Cipariă ; tóté cârtile scolastice să se tipărescă după
acea sistemă; toti membrii Societate! să -sî dea cuvêntulü de önére că nu voră scrie de
câtă după acea sistemă; ca, ori-cine ar propune vreo ameliorare, să fiă obligată a o aşter­
ne mai ăntâiă sociptatei literarie spre cercetare si aprobare, si numai după-ce s'ar
aprobă , să se publice sub autoritatea Asociatiunei literarie.» Acestă noă modă de intole-
rantiă, de censură, si de tirăniă in sciintiă. erudita Adunare, in pvimulă ei entusiasmă
filologică, erâ pre aci să-lă adopte p er acclamationem. Nouă probă, cumă, câte odată,
chiară si bărbaţii cei mai iscusiţi, cadă in rătăcirile cele. mai mari. Din norocire, bunulă
simtiă ală Adunârei moderâ in câtă-va propunerea primitivă. Nu aci e loculă de a arëtà
mai pre largă, căuşele pentru care e neapărată ca, Românii din Transilvania, carii se
află in mijloculă atâtoră limbe străine, mai multă de câtă toti ceialalti Români să se
adópere din tóté puterile, a scrie in stilulă celă mai simplu, si cu ortografia cea mai sim­
plă si mai usioră, cu deosebire, cu ortografia cea mai fonetică posibilă. Insemnâmă nu­
mai că măsuri ca cele propuse Adunârei din Brasiovă, sunt de natură a impedecâ totă
libera cercetare, totă desvoltarea naturală, totă progresulă. Cugetarea, sciintiă, numai in
libertate póte prosperă. Cugetarea liberă, póte să si rătăcăscă pre drumulă ce duce la
descoperirea adevărului, insă nu mărginirea cugetârei duce la adevără. Sciintiă, progre­
sulă, in cătusi, dispare. Ortografia, ca si limba, vine de sine, prin raţiune si natură, prin
logică si consensulă universală. Limbă si ortografia, nu póte produce nici impune, nici
lină guvernă, fiă chiară ală Papei, ală Czarului aă ală Sultanului; nu póte impune nici
chiară o adunare literariă, ba nici chiară o adunare suverană legislativă. IN REPUBLICA
LITERARIA NU ARE LOCU TIRANIA CI NUMAI LIBERTATEA DEPLINA.*

IV.

Să trecemă acumă la ceealaltă cărticică a lui Sincai.

Ocasiunea cărticelei séd epistolei, este acésta. Pre la a. 1804, I. de Lipszky o cu -
96 TE S A U R U D E M ONUM ENTE IST O R IC E

pându-se cu facerea mapei geografice a tierei unguresc!, rugâ pre Sincai ca, să-lu in-
vetie cumü au de a se scrie cu litere latine numele române ale cetâtilorü, sateloră sel.
Sincai i respunde intr’o epistolă care apoi s’a tiparitü si împreună cu Tabela are 13
pagine, scrisă cu o precisiune si o eruditiune demnă de numele autorelui.
Titlulü este acesta:
Epistola Georgii Sinkai de E adem ad Spectabilem et C larissim um virm i Ioannem de
L ipszky, Capitaneum caesareo-regii Regiminis equestris Hungarici , quondam Vecseyani,
nune HassO'Homburgensis, M appae geographicae Provinciarum ad S. Coronam Regni
Hungarici pertinentium Elucubratorem. Budae, T ypis Regiae Universitatis Pestanae
1 8 0 4 . in 8-°.
(Epistola hű Georgiă Sincai de Sinea, câtră onorabilul:! si prè-luminatulü bărbaţii
Ioan de Lipszky, Căpitanii in regimentulü c. r. ungurescu de călăreţi, mai nainte V ecse-
vană, acumă Asso-Omburgesü, elucubratoriulü charteî geografice a provincïelorü ce se
tînü de S. Coronă a tierei ungureseï).
In epistolă, Sincai se bucură că D. Lipszky s’a indreptatü câtră dênsulü, câtră u -
nulü care «de treïdiecï si mai bine de ani asudă intru cultivarea natiuneï romane»
(cm qui in perficienda eadem natione valachica a triginta et p h m b u s artnis pariter d e-
sudo) ; care delà 1774 lucrézá in Koma, Viena, Buda si Pesta, la desmormëntarea ana-
lelorü române ce preste doi ani speră de a le putè presintà lumeï literate ; si lucrézâ nu
numai la cronică, dară caută si midi-lócele prin care ar putè inaintâ cultura minte! si
inimei Românilorü.
Spune cumü a inavutîtti si a publicată la a. 1780, in Viena, gramatica începută
de Klein (grammaticam Daco-romanam tune primum inceptam a Cl. P . Samuele K lein
de Ssád). Totü din porunca prè-inaltâ a Impëratuluï Iosifü II, parte a tradusă, parte a
compusă singură mai multe cârti, pentru scólele române.1)
După acestea, urmeză: «o tabelă arëtatoriâ modulă de a scrie romănesce, atâtă cu
litere ciriliane câtă si latine». ( Tabella docens modum scrïbendi Valachice, literis tam
Cyrillianis quam Latinis.)
In acesta Tabelă, Sincai, inainte de tote, arată cumcă colonii lui Traiană aă sciută
carte, si cumcă au scrisă cu litere latine.
A. Cumcă aă sciută carte, aduce dreptă probe :
1). Inscriptiunile din Dacia vechiă, ale
Prefectiloră,
Legiuniloră, si

1) Din aceste cârti scolastice, eu, pre cându eram elevu in Blasiu, am vediutB o aritmetică si altele. Eră
intre cârtile mele de a casă in Transilvania, am o gramatică română-latină de Sincai. Acesta gramatică
o am primită Ia anulă 1855 delà nepotulB lui Maior, si cliiarn din biblioteca lui P . Maior, care o posede
nepotu-seu din Căpusiulă-de-Crimpiă in Transilvania.
 G R A M A T IC A L U I SIN C A I 97

Privatilorű; preciimü se potü vedé acestea in mal multi autori, si mai alesü
in colectiunea sea (a lui Sincai).
2 ). Introducerea legei creştine in seclulü II, după niărturiele lui Terţullianu, si
Origene, apoi Eusebiü, si actele martirilorü la Bollandü si continuatorii lui.
B. Cumcă colonii Daciei aü scrisü cu litere latine, arată Inscriptiunile. Nimica
insă nu ne impedecă de a crede, dîce Sincai, cumcă colonii lui Traiană aü usitată si litere
gotice, precumü aű făcută si Italiană.
In cele de ăntâiii siepte secle nu puteâ să scriă cu ciriliane, fiindă-că acestea s’aü
inventată mai tărdîă, si ancă si mai tărdîă se adoptară de ai noştri in biserică. Apoi,
literele ciriliane nici nu puteâ esprime limba română, din care causă Românii aă fostă
nevoiţi a mai inventa ancă dóue litere, adecă 2R si ÎJ.
Urineză acumă legi ortografice cu litere ciriliane Si apoi dîce că, mulţimea, vari­
etatea, acentele, spiritele, duplicatiunea, si nefolositória immultîre a litereloră de feliulă
acesta, ce aă unulă si acelaşi sunetă, pună pedecă atâtă de mare culturei ingenieloră,
incâtă superiorii s’ară cadè să fiă cu luare a minte asupra acestui obieptă. Dreptu-ce,
dîce Sincai, scriindă si de aici înainte, totă cu aceste litere ciriliane,
1 ) Lepton buni nici o dată nu se voră putè formă. Din diece ce sciă lege (ceti),
de abia unulă va lege bine;
2 ) Éra din o miie scriitori, de abia potă numi (dîce Sincai) pre S. Klein care scie
scrie romănesce cumă se cade, si pre episcopală de Argesiă ( E p is c o p u s A r g ie n s is in V o i a -
c in a T r a n s a lp in a , sa n e bonus V a la c h u s ); insă, chiară si aceşti Români de mare nume,' câte
erori ortografice nu comită, nu din nesciintiă, ci din prè-marea greutate de a putè scrie
limba română cu litere ciriliane; ce să dîcemă de greutâtile ce voră fi intimpinândă alţii,
si mai alesă străinii carii ară dori a ne invëtià limba, decă ar fi să se păstreze cu cer-
biciă si mai departe aceste litere ciriliane cu care, Dieă, nici cu ajutoriulă lui insusi
Apoline, nu va fi cineva in stare de a scrie gramatică română, câ-ci câte cuvinte, mai
totu atâte regule i-ar fi necesarie. Ce usioră scapi de acéstn necuviintiă, priimindă erăsi
literele latine!
Urmeză acumă legi ortografice cu litere latine.
*In fine, să mai insemnâmă că, Sincai, in acesta epistolă, scrisă in Buda la 20 Sep-
temvre 1804, si arată, precumă vedimămă mai susă, sperantia ce arc, .de a-sï putè pu­
blica Cronica după doi ani; cu tóté că, cu câteva luni mai înainte, adecă la 25 Fevrua-
riă 1804, scrieâ câtră Engel următoriele : M î-a m propuşii de a scrie analele tuturoră R o -
mânilorü, prin urmare si ale Cutio-Vlachiloră sêü Çinçiarilorü (cumu-l mmiescu) ; ce-
ea-ce am si făcută, incepéndü delà Traianü seit mat bine delà prim ulü resbelü àlü lui
Decebalü incontra liomanüorü, p éri la anulă 1660. Continuesü acéstü lucrare din dî
in di, o inavuticscu. si o nelediescü, nicï că cugetă, de a o dà la lumină, mainte de a
insîrà după uni, totü cc voiû putè adimà.» (Meum quippe est Annales universae Natio-
13
98 T E S A U R U D E M ON U M EN TE IST O R IC E

nis Valachicae, proinde etiam Kuzzo-Valachorum, quos Czenczaros vocant, conscribere,

quod et fe d inchoando a Traiano, vel potius primo Decebali contra Romanos bello us-
que ad a. 1660. Opus in dies continuo, locupleto et polio, neque prius de editione cogi-
to, quam quidquid potero ad annos congessero. E n g el , Neuere Geschichte der Walachey.
pag. 92). Sincai se si tînù de cuvêntulü datü in Epistola câtră Lipszky. La anulü 1808,
tipări in Buda unö Calendariü sub urmätoriulü titlu: «K aaen ^apio Tie ah 8a /\e aa Xp'i-
CTOC 1 8 0 8 KApEAE E BHCEKT, UJH CE KSnpHNftE ftHN 366 ftE §HAE jpNTOKAAHT nE rp A ß 8 -

pHAE. JUH KAHAAA Iţ&pÎB O y N T S p E ip Ü , IUH A npHHLţHflAT8A8M f lp ^ A S A S f i, q&pÏM p U JM tt-

N E ip B , UIH A M oA^OBEH. f lp A T X §HAEAE, $8AAHNéHHAE, CÄpKÄTO pHAE, UJH CEI1TXAAAANHAE

KAAEH^ AplO ASB BEKK), UJN AMEA8h H08. T ffiM flS p H A E AH8a 8h , CBHAAKAp“b UJH JlAHNHp'k A8-

NÏH, UIH TA\pl'8pHAE. Mail npE OypAAX K A T B A &HN XpO H H KA Pu )M * N H A O )p , KAp'fc JfN TO T

ANSA AIUA J|JN p,Y»N|\ M a ii NAHNTE BA OypAAA. E S ftA TVnapH T JfN KpXACKA T V n o rp A -

(|)íe a O yN H B E p C H T Z R ÏH O y u r S p E ijiü . in 8 °. La finea acestui Calendariü se află tipărită

in 40 pagine, o mică părticică din Cronica sea, adecă delà anulü 86 pên’ la anulü 169,
intru tote de o potrivă cu editiunea din urmă de la Iasî. Pre foia titulariă a acestei e-
ditiunl originale, după titlu, stă: «jj^n E 8 ^a k 8 k îe a t Saaa aaah c8c n Saahtfh TvnorpA<ţ)iii
a ce T v n z p t J a 8 q u i'iE iiS T aa ah 8 a 1 8 0 8 . » După aceste lămuriri autentice să se inde-
plinéscâ cele dise de istoriculű nostru, Laurjanu, in Biografia Iul Sincai. Esemplariulu ce
posedü eü din Calendariulü Iul Sincai, mi-lű presintâ amiculű meü Georgiu Giusca, fo-
stulű Directorü alü Internatului Gimnasialü din Iasî, eră Dumnealui lü ereditase, dempre-
ună cu alte mal multe importante cârti romanesc!, delà rëpausatulü seü unchiü, archi-
mandritulü Isaia. D. Laurianü, in Biografia lui Sincai, dîce că, Sincai, la 1807, ar fi ti-
paritü unü Calendariü la care ar fi adausü Inceputulű Istoriei Románilorű , spre a dă
publicului cetitoriü o mustra despre acéstá întreprindere grandiósá. Nu cumva e vorba
totü de calendariulü delà 1808? Dealtmintre, calendariele tipărite la Buda, in acésta e-
pocă, de Klein, Sincai si Maior, sunt de mare interesă. Pre cândü- érám elevü la scôlele
din Transilvania, ml aducü a minte a mal fi vëdiutü la unü preotü sätescü, unü asemine
calendariü, in care se aflà istoria Romanilorü vechi, déca nu më insielü, de Klein. Pre ce!
ce arü fi posedêndü asemine calendarie, 1 rugâmü, in interesulü literatura, de a ne dà
sciintiă.* ^

Berlinü 1 Febr. 1860.

A. Papiu llarianù.
 G R A M A T IC A L U I SIN CAI 99

După acéstâ an alise a acestorü doue monumente de limbă, care ancă ma­
inte de acesta cu mai bine de doï anï, dóriam a le vedé retipărite, credemü
a face lucru plăcută leptorilorü noştri, presintându-le astădî si in limba origina­
lă, atâtu prefatiunea, câtă si epistola lui Sincai.
Étà Prefatiunea Gramaticei lui Sincai:

PRAEFATIO AD LECTOREM

G en tei a, quae una eademque Lingua, com ipta nempe Romana, sive Latina, diversa
tarnen ab Italica, Gallica, atque Hispanica, proxime autem accedente ad Vallicam ac Ita-
licam, utitur, placuit non mihi soli, sedaliis etiam, communi nomine DACO-ROMANÀM pro-
pterea appellare, quod eadem diversas Regiones, ac Provincias incolens, diversam quoque
Nomenclaturam ah iis, aut earum partibus sortita sit.
Ita illi, qui Valachiam Transalpinam incolunt, inter sese, et ab aliis quoque, M u n ­
te n i , Montani audiunt; qui Moldáviám et Bucovinam, M o ld o v e n i , Moldavi; qui Transyl-
vaniam, communiter quidem, R o m â n i , Romani, at specifice: Carpati accolae, M ă r g in e n i ,
Marginales, montium vero Abrudbanyensium, Torotzkoiensium, Bánffi-Hunyadiensium, ac in-
terjacentium plagarum, M o c á n i, Mokănyones; qui Banatum Themesvariensem, F r a t h iu t i,
Fraterculi ; qui denumi respectu antiquae Daciae Trans-Istrianas inbabitant Provincias uno
nomine, Ç in t im i , Graecis K 8;o , sive Kovţo-BAotyot, Claudi Valachi appellantur.
Qui omnes posterioribus temporibus (de prioribus quippe saeculis, quando iidemjam
Pacinacae, jam Comani, jam aliis nominibus com pellati, fuere, disserui in Dialogo, et ube-
rius disseram in Annalibus Daco-Romanis) a Graecis BXcfyoi, ab aliis Europaeis Vlachi,
vel Valachi dicti sunt.
Daco-Romaiiae hujus Gentis (Gentem namque Transylvains quibusdam, quam Natio­
nen!, Valachos Transylvaniam incolentes nominare praeplacet, crediderim proptei1 nimiam
eorum inibi multitudinem) extensionem opinione multorum ampliorem esse, isthinc patet,
nimirum quod didita sit per totam veteran, sive TRAJANI Daciam, quam usque, dum An­
nales Daco-Romanos edidero, piacét definire : Ponto Euxino, sive M a r i n ig r o , Flumine
Tyra, nune N is t r o , monte Carpato, fluminibus Tybisco, ac Istro, sive Danubio.
Didita pariter sit per novam, sive AURELIANI Daciam, quae partes: Moesiaeinferioris,
nune B u lg á r iá é , Moesiae superiorii, nune Serviete , et Dardaniae, nune A lb á n iá é , com-
plectitur. Quid, quod post unitum cum Bulgaris Blachorum Imperium didita est per totam
Bulgáriám, montes Haemum, et Pindum, Moglenam Thessaliae provinciám, Macedóniáin,
Thraciam, Crimeam, Podoliam, Pocutiam, ut taceam Pestinum, Agriam, Miskoltzinum, ali-
aque Hungáriáé mihi Budae scribenti Cis-Tybiscana Emporia, Viennam Austriae, Vcnetias,
pluraque cum Europae, turn Asiae Emporia, in quibus Daco-Roinani Quaestores adeo multi­
plicaţi sunt, ut publicas, easquc splendidissimas erexerint Ecclesias.
100 T E S A U R U D E M ONUM ENTE IST O R IC E

E tanta Daco-romanae Gentis extensione quis non videt, usum Linguae illius summe
necessarium fore iis, quitus sive quaestura exercendi, sive munia aliqua capessendi, gerendi-
que, sive solum peregrinandi, conversandive gratia ad Daco-Romanos olim accedendi fuerit
animus? Nae hoc onmes, qui vel levissime de merito hujus quaestionis cogitaverint, quam
facillime perspicere poterunt. Quapropter taies linguae etiam cognitiouem sihi familiärem
reddere anhelent, oportet. Sed quibus mediis?
Nos quidam Daco-Romani, qui linguam nostram addiscere cupientes voti sui compo­
tes reddere nunquam non studuimus, studuimus etiam media quaerere, quibus tam profi-
cuus finis quo facilius obţineri possit.
Enimvero ego, etReverendissimus D. SAMUEL KLEIN de Szád ConsistorialisEpîsco-
patus Fogârasiensis, et Revisor Librorum, cujus multifaria praeclara opera non pridem
recensuit Clarissimus, ét de literaria Republica quam qui optime meritus Vir D. MI­
CHAEL TERTINA in lectu dignissima Orodiade Cl. Viri D. LADISLAI NAGY de Peretsen, nos,
inquam, anno 1780, primi edidimus Grammaticam Daco-Romanam, cujus exemplaria adeo
sunt distracta, ut vcnalia amplius rcperiantur nulla. Post octennium, anno videlicet 1788
eandem nostram Grammaticam rccensens, atque locupletans Cl. D. JOANNES MOLNÁR de
Müllersheim linguis germanica, et valachica Viennae typis edr curavit. Magnificus, et
Cl. D. JOANNES BUDAI alias Defech Consiliarius Fori Nobilium de Regno Galliciae com -
posuit Dictionarium, Valachicuœ, Latinum etc. sed ad quem perfectionis gradum deduxe-
rit, necdum mihi constat. Alter um Dictionarium composait praelaudatus Reverendissimus
KLEIN, quod in quatuor linguis, h. e. Valachica, Latina, Germanica, et Hungarica brevi
lucem aspiciet.
In priori nostra Daco-Romana Grammatica conati sumus corruptionem Linguae D aco-
Romanae ex Latina quoquo modo comprobare, simulque Eos, qui Latinam ex asse noverunt,
Valachicam longe faciliori methodo, breviorique via edoeere, cujus noştri conatus scopum
utrum assecuti simus, judicent alii ; per Regulas quippe latinis literis scribendi valachice,
quas iu eadem Grammatica statueramus, parum abfuit, quin Linguam Daco-Romanam,
quoad scribendum, et legendum similein Gallicae reddiderimus.
A compluribus igitur sollicitatus, ut eandem Daco-Romanam Grammaticam a me
ipso emeudatam, adque faciliorem scribendi, ac legendi methodum redactam secundis ty­
pis edi eurem, praemisi in Epistola, quam nuperrime ad Spectabilem, et Cl. Viruni, D.
Equitum Magistrum JOANNEM de LIPSZKY dedi, typisque vulgavi T a b e llá m docentem mó­
dúm scribendi valachice litteris tam Cyrillianis, quam Latinis, quam Tabellám, quum ve-
nalis prostet, facilique negotio, ac pretio comparări possit, isthic non repeto, verum in e-
mendata hac Daco-Romana Grammatica, omissis penitus litteris Cyrillianis, iisque scri­
bendi modo, vel potins rejectis ad Grammaticam Illyrico-Valachicam, quam etiam conti­
nuare intendő, si Cl. DD. Gensores lllyrici suum mihi hac in re auxilium non denegave-
rint, omissis, inquam, Cyrillianis Litteris, de solis Latinis, qualiter neiiipe iis uti debeu
 G R A M A T IC A L Û I S IN C A I 101

mus, tractabo, ita expositis omnibus regulis, quae perfectam quidem, succinctam tarnen Gram­
maticam constituunt, atque docent, ut, qui Latinam, quemadmodum dixi, Linguam ex asse
noverit, iis ad amussim, praesertim ubi de corrumpendis latinis in valachicas voces tracta-
vero, observatis, quam facillime intra brevissimum tempus Linguam Yalachicam addi-
scere possit.
Tu benevole Lector! hune meum laborem aequi bonique consulito, Grammaticam
Daco-Romanam in sequentem redactam ordinem faventer amplectitor, et valeto.

Éta acumü si Epistola lui Sincai câtră Ioan de Lipszky:

SPECTABILIS E T CLARISSIME VIR !

Quod desudans in Opere, cuius merces erit gloria sempiterna, me TIBI vix de nomine
antea notum accesseris, consuluerisque, qualiter Valachica Ciuitatum, Oppidorum, Pago-
rum, Praediorum, aliorumque locorum nomina, ad Popularium meorum captum, litteris
Latinis exaranda putarem? pro eo ac debui, condeseensionem TVAM maximi aestimaui, ceu
qui in perficienda cădem natione Valachica a triginta, et pluribus annis pariter desudo.
Inter reliquos meos labores, quos ab anno 1774. Romáé, Viennae, in Transyluania,
et hic Budae ac Pestini collocaui in eruderandis, colligendis, et concinnandis Annalibus
vniuersae îyationis Valachicae (quos intra biennium Orbi litterato spectandos daturum
me, spero) non defui, media quaerere, quibus Moruni, et Ingenii cultura inter Valachos
tanto 'facilius prouehi queat.
Propterea anno 1780. qtio Viennae morabar Iussu Altissimo, Grammaticam Daco-
Romanam tune primum inceptam a Cl. P. Samuele Klein de Szád, locupletaui, atque in
ordinem reduxi, typisque edi curauimus, dein Altissimo Iussu immortalis memoriae Au-
gustissimi quondam Imperatoris Iosephi IL Libres pro Scholis Valachicis partim verti,
partim proprio marte composui.
In qua mea occupatione non tarn pruritu aliquo res nouas introducendi, sum quip-
pe antiquitatis obseruantissimus, quam necessitatc adactus, quo Grammaticam Valachicam
componere quearn, sedulo iuquisiui in eorruptelam Linguae Valachicae a materna Latina,
et sororia Italica, litterasque auitas, Latinas nempe, ad analogiam Inclytae Nationis Cro-
aticae, aliarumque, in vsum Ciuilem solum (nam in Eccelesiasticis retinendas esse Cyril-
lianas, quis non videtV) reducere studui eo fine, quo facilius Grammatica ad certas, pau-
cioresque régulas exigi possit, quod cum Cyrilliani's characteribus obţineri nequaquam
potest.
Pro cuius assorti maiori euidentia ad TVVM, SPECTABILIS, ET CLARISSIME V IR !
postulatum sequentem adnecto Tabellám.
102 T E S A U R (J D E M ONUM ENTE IST O R IC E

TABELLA DOCENS MÓDÚM SCRIBENDI VALACHICE, LITTERIS

TAM CYRILLIANIS, QUAM LAT1NIS.

I. Linguam Valachicam (etsi non nihil cum veteribus Dacica, Gothica et Slauica com -
mixta sit) Origine Latinam esse, is solum in dubium vocabit, qui illius prorsus igna-
rus est. Et
II. Valachos suam a Colonia, quam Traianus Augustus in veteri Dacia collocauit, du­
cere Originem, pariter ille tantum inficias ibit, qui in História minus versatus est.
HL Traiani Coloniam illiteratam fuisse, quemadmodum fűére forsitan plures Boreales
Nationes, negant, quinimo contrarium probant
A. Inscriptiones, quas in veteri Dacia erexére
1 . Praefecti,
2 . Legiones in ea collocatae,
3. Privaţi quoque, quas apud plures Authores, inprimis autem in mea earundem col-
lectione videre est.
B. Indroductio Religionis Christianae, quae testibus Tertulliano, et Origene, Eusebio
item, et Actis Martyrum apud Bollandum, eiusque continuatores, saeculo secundo
Aerae Christianae iám viguit in Dacia.
IV. Séd quibus Characteribus vsa est eaclem Traiani Colonia? Procul dubio principio
Latinis, iisdem quippe Lapides inscripti sunt : postmodum verő quid veţat credere,
eam etiam Gothorum, a quibus oppressa fuerat, characteribus vsam esse ? quemad­
modum Itali, atque alii vsi sunt. Certum verő est
V. Propaginem Coloniae Traiani prioribus septem saeculis, et vitra, vti non potuisse
characteribus Slauicis, praesertim Cyrillianis, qui tardius inuenti sunt, et adhuc lon­
ge tardius a maioribus nostris in Sacris adoptati, quibus tarnen sölis
VI. Linguam Valachicam ad amussim exprimi non potuisse, probant duae adinventae lit-
terae * et y. Quod non leue argumentum est, Valachos prius semper characteribus
Latinis vsos fuisse, ceu quibus adinuentae hae duae litterae adaequate exprimi p os-
sunt, uti inferius edocebo, nunc
VII. De charactere Cyrilliano, prout eodem utimur, cuius
A. Vocales, et Dyphtongi sunt: a. x . ■ $ -& . é. ’k. ï h. rn-o. o y - 8. v. ia- a . io.
quibus sic utimur :
1-
a. Solitarium, dum Praepositionemi» signifient pronunciatur, ac si haberet h post se-
b. Initio cuiusuis vocis position, quod necessario fieri debet. pariter pronunciatur, vt
solitarium ; verum
c. Praeposituin, compositumque cum aliquo Prouomino somnii litterae n amîttit, ut
in: jpiwS, ^qu, qunii.
 G R A M A T IC A L U I SIN CAI 103

d. In medio, et in fine vocum ponitur

2. I ponitur ante Vocales, et DyphtoDgos; h ante quamuis Consonantem, et in fine
vocum.
3. to ponitur
a. Solitarium, vel coniunctum certis vocibus, quando significat unitatem in genere
foeminino.
b. Initio vocum.
c. In vltimis syllabis Genitivorum, et Datiuorum Pluralium.
d. In vocibus a Graecis mutuatis iuxta eorundem genium ; alias ponitur o.
4. oy ponitur initio vocum, g in medio, et fine.
5. ia ponitur initio vocum; a in medio, et fine.
6 . v in solis Graecis dictionibus habetlocum.
B. Spiritus sunt duo:
1. Asper y' , qui apponitur omni Vocali, aut Dyphtongo, a qua vox incipit.
2. Lenis, , qui apponitur litteris fi, , et iô, quando hae medium sonum amittunt,
C. Accentus sunt très: Acutus', Grauis', et circumflexus"; quorum hic est vsus: A cu ­
tus et Grauis prolongant syllabas, Grauis quidem solara vltimam, in Vocal em, aut
Dyphtongum desinentem; Acutus omnes reliquas syllabas, etiam vltimam, si in Con­
sonantem desinat: At circumflexus adpositus Consonanţi, denotat ante eandem Con­
sonantem exmissam esse aliquam Vocalem.
D. Consonantes sunt
1. Simplices, ut: g. q. n- k. <J). r, y. y. a. m . h. n. p, c. ui. t. g. 3 . au b.

2 . Duplices, vt: \f\ ip. a et Numerus g, ' •

VIII. E multitudine, varietate, Accentibus, Spiritibus, Duplicatione, atque inutili eundem
tonum habentium huiusmodi litterarum multiplicatione, quis non videt, eos culturae
Ingenioram poni obices, qui Superiorum superintentionem attentam hac de re re d -
dere debeant? Nam Cyrillianis hisce characteribus, prouti iisdem nunc vtimur, vitra
quoque vtendo:
A. Nunquam boni et expediti lectores efformabuntur, vnde euenit, vt e centum legere
eallentibus vix vnus bene et expedite legat.
B. E mille vero scribentibus ad amussim scribentem vix vnum nominare queo, est e-
nim Cl. Pater Samuel Klein, quantum iudicare possum inter modo viuentes apprime
gnarus linguae Valachicae, est Reuerendissimus Episcopus Argiensis in Valachia Trans­
alpina (quos Cl. Dominus Ioannes Molnár de Müllersheim Menelogii Maioris emen-
datores prae caeteris elegit) sane bonus Valachus, ast et hi ambo summi inter V a-
lachos nominis viri (mihi parcant) in suis emendationibus quot non commiserunt er
rores orthographicos ? non ob inscitiam, aut ignorantiam, séd ob difficillimam litteris
Cyrillianis scribendi methodum. Quid ergo de aliis, et praesertim de alienigenis, qui
104 T E S A U R U D E M ONUM EN TE IST O R IC E

linguam nostram addiscere vellent, supponendum? si hi characteres diutius, et mor-

dicitus retinendi sunt, quibus Me Herde, si Apollo concurrat, Grammaticam Valachi-
cam nemo scribet ; deberet quippe ferme tot régulas figere, quot voces reperiuntur.
Quod, si Latinas reduxerimus litteras, quam fadle euitatu est!
IX. Litterae igitur Latinae (donec alter aliquis alium modum, sed fundatum in ratione
et facilitate linguam liberius addişcendi, constituent) meo quidem hac in re sat diu
versaţi iudicio, ad scribendum Valachice sic reducendae sunt, vt
A. Loco vocalium: a. &. jp et * . e. -fe.
Ponantur: à. a. â— ê— î. e. é-ea
ï et h. tu et o. oy et 8. v.
i. o. u. y.
B. Loco Dyphtongorum : m. et a . k>.

Ponantur: iá. iu.

C. Loco Consonantium: g. q. tj>. y. a.
Ponantur: b. ç.d. f. h. 1.
M. u. n . p. c. m .

m. n. p. r. s. ş.
T. S. ai. b

t. x. z. j. v.
D. Loco duplicium: ţ . ljj. a .
Ponantur: ps. şt. th.
E. h. et K. potest exprimi more Italorum per solum c. quod ante e, et i. sonatvt: h.

ante a. 0. u. vt: g.
F. Non absimiliter possunt exprimi r et p. per solum g. quod ante e. et i. sonat vt:
p. ante a. 0. u. vt: r.
G. In casu, quo scribendum esset ke, kh . vel re. ru, scribatur: che, chi, et ghe, ghi,
more Italorum.
H. In Pronominibus, quae incipiunt a g. loco huius scribatur qu. vt: gApE, quáre.
I. Syllaba ti in fine vocum, et ante Vocales Iegatur vt q, Quod, si tu esset expri-
mendum, scribatur thi.
X. Litteris Latinis scribendo Valachice, Spiritibus nullis indigemus, sed ad prolongan-
das vltimas Syllabas, quae desinunt in vocales, adhibendus est accentus Grauis'.
De simplice i autein, et iu in fine vocum positis sciendum, quod medium sonum a-
mittant, nisi illis, apponatur accentus Grauis.
XI. Quibus ita obseruatis, non tantum Grammatica Valachica emendari poterit, verum
et callentes linguam Latinam, vel Italicam, praesertim vero vtriusque gnari, longe
facillime Valachicam addiscere poterunt.
 G R A M A T IC A L U I SIN CAI 105

Tabella hac, donec alter meliorem litteris Latinis Yalachice scribendi methodum de-
monstrauerit, s p e c t a b il is , et c l a u is s im e v ir î ad Tuum commodum vtere securissime
in exarandis vocibus Valachicis charactere Latino. Dabam Budae die 20. Septem-
bris 1804.

Tuus perpetuus cultor

GEORGIUS SINKAI
de EADEM,

AA. LL . Philosophiae, et SS. Theo-

logiae Doctor, emeritus Scholar. D i­
rector, et actualis Corrector Typi Va-
lachici penes R. Typographiam Vni-
uersitatis Pestanae.

YITO PILUTIO

Fiindü vorba de ortografia cu litere latine, să memorâmü si de Catechismulű

lui Vito Pilutio.
Acestü Minoritü Italianü, la anulü 1677, traduse in romănesce catechismulű
luï Bellarminü, si-lü tipări in Roma cu litere latine, sub urmätoriulü titlu :

D O TTRIN A CHRISTIANA TR A D O T T A IN LIN G U A VALACH A, D A L PAD RE VITO PIL U TIO

DA VIGNANELLO MINORE CONUENTALE D I S. FRA N CESCO . IN ROM A NELLA STAM PIA

D E LI A SAC. CONGR. DE PROPAG. FID E. 1677.

Are 2 foi nepaginate, si 32 pagine, in 8 ° mich.

Biblioteca regală din Beri inii posede unü esemplariü. ' La anulü 1860, aflân-
du-ne in Berlinü, lü copiarämü.
Étâ, din curiositate, credulu , care se află la pag. 4 si 5 a Catechismuluï luï
Vito Pilutio:

Kredz entrun Dumnedzeu Tatul prestetot puternicul izderitorul Cierului, szij pe-
mentului.
Szij en Iesus Kristos Fiul suincijsale Domnulű nostru.
Karile se prinsze de Dukul suijnt, neskund en suijnta Maria, fata ficciora.
Petzi supt Domnie lui Pontius Pilatus, restengnijt, fu umorit, szij encropat.
14
106 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Pogori pre lad, à treie dzi envise de la morte.

Se sui en cier, szde la derapta lui Dumnedzeu à Tatuluï prestetot puternik.
De acolo va vini à dziudeca vij, szij morcij.
Kredz en Dukul Suijnt.
Suijnta Biserike Katoliciaske, Uneciune Suijncilor.
Ierteciune pecatelor.
Skuletura Trupurilor.
Szij viaca de vecie. Amin.
 IOANE BISSELIU DIN SOCIETATEA IESU.

Iesuitulü Bisseliü, după cumü aflâmü din Lesiconulű universalii alü lui Zedier,
erà näscutü la anulü 1601 in Babenhausen in Svabia. Elu fù mai multü timpü profesorii
depoesiă, de retorică, de etilică, si de teologia polemică. Muri preia anulü 1677, la
Amberga. Scrise mal multe opere poetice si altele. Cele mal însemnate sunt : Ica ria .

D elicia e A e sta tis. A r g o n a u tic o n am ericanum . D e p e stife r is p ecca to ru m m orta liu m

fru ctibu s. Illu str im n ab orbe condito R u in a r u m décades I V . P alestin ae Topothesia. s. a.

Dar cartea ce ne interesâză pre noi, este următoria:
IOANNIS BISSEL1I, E SO CIETATE IESU, A E T A TIS NOSTRAE GESTORUM EMINENŢI UM

M EDULLA H ISTO RICA, P E R A L iqtJ O T SEPTENNIA D1GESTA. SEPTENNIÜM I. AB ANNO M. D C . I.

U SqU E AD ANNUM M. D C . V II. IN CLU SIVE. PERM ISSU SUPERIORUM . AMBERGAE. APU D

iOANNEM burger . anno m . DC. Lxxv. Adecă, romănesce : M ë d u a istorică a fa p telo rü

celorü m a i în sem n ate de p r e tim pu rile n óstre, im p ă rtîte in câ te-v a septenie. S e p te -

n iulu I . delà anulü 1 6 0 1 , p é r i la anulü 1 6 0 7 . in clu sive. Gu p erm isiu n e a celorü

m ai m ari. A m b e r g a . la Io a n B u rger. A m d ü 1675. In 8° micü, editiune destulüde

elegantă si corectă.
Din acéstâ operă, no! cunóscemü patru volume. Volumulü primü, descrie septe-
uiulü primü (1601-1607). Volumulü alü doile, descrie alü doile septeniü (1 6 0 8 -
1614). Eră alü treile si alü patrule volumü. descrie intëmplârile cele maïinsemnate
din septeniulü alü treile (1615-1621).
Primulü volumü e inchinatü, pre lângă o epistolă dedicătoriă, d u m n ed ieescu lu ï

I o s ifü , verg u ru lü P a tria rcü alü L e g e i N o u e : asia precumü, inainte de acesta, o de­
cade a R u in e lo r ü o dedicase Miresei lui si Maiceï Domnului. Alü doile septeniü e
dedicatü lui Ig n a t 'm L o y o la , p r è -s â n tu lü in tem eiätoriü alü S ecietateï Ie su . In fine,
108 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

alü treile, lui insusï I e s u -G r is tü , Im p ëra tu lü Im p ëra tiloru . Fiă-care volumü, după
o descriere generală a septeniuluï (S y n o p sis), se imparte in A pocom e in care se
descriü unele din faptele cele mai alese ale septeniuluï. Are citate de autori, note
si indici de materie ; apoi, portrete ale bärbatilorü celorü mai însemnaţi aï septeniu­
luï ; - in fine, autorulü mai face si câte o poesiă asupra ómenilorü si a evenimen-
telorü.
In cartea acéstâ adese ori se vorbesce despre provinciele Daciei. In septeniulü
IL si III. se face istoria lui Gabriele Bethlen Transilvanulü.
Pentru noi, e mai interesantü volumulü ăntâiii. A patra Apocomă a acestui
volumü, descrie in 114 pagine (adecă delà pag. 53 pên’ la pag. 166), viétiasi mórtea
lui Michaiü Eroulü. Acéstâ Apocomă e impărtîtă .ín 36 capete. La finea Apocomeï,
urmézá autorii citâti, apoi unü Metru, si trei Note Chiarü la finea volumului
(pag. 548-553), autorulü mai adauge si unü Sumariü alü Capetelorü (S u m m a riu m W a y -

w odaew m ). Acéstâ Apocomă e illustrată si eu efigiea lui Michaiü, lucrată de scul-

ptoriulü Bonner ( Um bach focit, I . A . B o n n e r sc.), după Dominicü Custode, precumü
insemnézá Bisseliü.
Bisseliü nu cunósce, séü mai bine, póte nu vrè a cunôsce faptele lui Michaiü
mai pên’ la intrarea lui in Transilvania. Din primii ani ai domniei lui, de abiame-
morézâ unü mare neadevêrü: că adecă, Michaiü, cu ocasiunea resbeluluï cu Sinanü,
ar fi trecutü cu necredintiă in partea Turcilorü. Bisseliü cârcă-a acredita acéstâ in­
famă calumniă, luându-se după unii scriitori ai timpului, carii confundă pre Mich-
nea Turcitulü, cu Michaiü, precumü vomü arëtà in Notele nóstre. In timpü ce pre
Michaiü lü face trâdëtoriü, totă gloria bătâiloră cu Sinanü, o atribue lui Bathori
Transilvanulü. Bisseliü, ca si cumü ar vrè să continue pre Walther, începe a fi
interesantă in Capetele următorie unde nară resbelulü cu Andreiü Bathori, ocu ­
parea Transilvaniei, entusiasmulü generală alü Românilorü si a totă Europa creştină,
si umilirea pagânilorü, după acea strălucită învingere ; unde descrie espeditiunea din
Moldávia, bătaia cu Basta, cu Zamoiski, cu Sigismundü Bathori, certele cu cabine-
tulü Austriei pentru domnia Transilvaniei, si, in fine, mórtea Eroului Românü.
Bisseliü e nu numai Iesuitü, dar si Austriacă necondiţionată. De aci vine că,
elü, delà inceputü pênâ in fine, tratézá pre Michaiü de unü Eroü, neinvinsü in lup­
tă, insă, crudă câtră tiérá, rebelii câtră impëratulü, si perfidü. Persistintia lui Mi­
chaiü de a rëmanè Domnü alü Transilvaniei care cu sângele seü o cucerise, e per-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 109

fidiă si necredintiă, după mintea M Bisseliü: éra o altă fapta a lui Michaiü, are­
starea soliloru ce-î trimise Mohametu, e gloria si virtute. Michaiü e perfidü că pre­
tinde Transilvania ce de dóue orî o cucerise, e crudu Michaiü si selbaticü care
plânse mórtea Cardinariuluï si-lü immormëntâ cu pompă regală: éra Basta, uci-
gëtoriulü, e probu si m o d e m tű : cea mai infamă din crime si cea mai vile, e aprópe
virtute in ochii Iesuituluî. Cuvintele si armele aperătorie ale invingëtoriuluï, incon-
tra impertinentei pretensiunï a lacomului ce nu făcuse nimica, apërarea incontrâin-
trigeï si a perfidiei, e cutediare perfidă si rebelă : érâ purtarea Curteî imperiale care. *
după chiarü indicările lui Bisseliü, intr’adinsü pusese si tîneă pre Basta la cóstele
Domnului Românü, si aruncă sëmêntia desbinâreï intre ambii beliducï, acéstâ pur­
tare, dîcemü, după invetiătura Iesuituluî nostru, nu se chiamă nici intrigă nicîper-
fidiă, ci înaltă intieleptiune politică. Etă cumü judecă acestü Bisseliü alü nostru.
Dealtmintrea, faptele istorice, le descrie cu fidelitate. Fontânile lui sunt, scrii­
torii contimpurani pre carii i si citeză. In generalü, e bine informatü. Cu tote a-
cestea, comite órecare erori care e bine a le indreptà, precumü că numele femeei
lui Michaiü ar fi V aga rossa , in locü de a dîce că o fostü închisă la F ă g ă r a s iu ;

despre Baltasar Bathori spune că eră inchisü la M oressu a r, inlocü de a dîce

S z a m o su iv a r (Gherla), s. a.
Bisseliü cércâ a imită pre Liviü. Latina sea e cercată si înflorită, adese ori se
apropiă de cea clasică, insă mai totdeauna e prè-amplificatâ. Elü rationézâ multü
asupra faptelorü, prè-multü. Unele din aceste rationaminte si frase, ne fiindü de vre­
un ü interesă istoricü, le läsarämü afară.
Gebhardi, Engel, Sincai, nu cunoscü pre Bisseliü. Domnulü Antoniü Kurz, u-
nulü din istoricii Transilvaniei1, memorézâ de acéstá carte, in notele sele asupra por­
tretului lui Michaiü, publicate in Magazinulü Istoricü pentru Dacia2. Domnulü Kurz
împrumutase cartea delà Corniţele losifü Kemény care, după câtü scimü noi, celü de ântâiü
se folosi de ea, in comentariulü ce făcă asupra unorü documente asupra lui Mi­
chaiü, scóse din archivulü de Viena3. Bălcescu citeză adese ori pre Bisseliü, in par-

1) . D om uulü A , Kurz publicâ urm ătoria operă: Magazin für Geschichte, Literatur und alle Denk-und Merkwü
digkeiten Siebenbürgens Im Vereine mit mehren Vaterlandsfreunden herausgegeben von Anton Kurz. Kron­
stadt. Druck und Verlag von Iohann Gott.
2) . Magazinu Istoricü pentru Dada. II. 371.
3) . Mihály Vajda jellemét és tetteit hitelesen érdeklő okmányok 1600 és 1601- í ö / . Grof Kemény lozseftöl. p
blicate in Magyar történelmi tár. I li 119. Pest. 1857.
110 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tea âncă nepublicată a istoriei lui Michaiü, precumü ne incredintiaramü din manu-
scriptulü seü ce-lü posede si-lű publică amiculű nostru, domnulü Odobescu.
Noï posedemü dóue esemplarie din acâstă vechiă si rară carte care Bălcescu
alü nostru se vëdiuse nevoită a sï-o copiă din biblioteca din Paris.
Publieâmă in tesaubulu nostru Apocoma lui Bisseliă despre Michaiü, cu atâtü
mai vërtosü că, după ce ascultarămă pre Wather, scriitoriü amică lui Michaiü, nu
e fâră interesă, credemă noi, de a ascultă si pre ună inimică ală lui. De multe
ori, delà inimică inveti mai multă de câtă delà amică.
Notele nóstre voră urmă la fine.

Bucuresci 16 Septeinvre 1862. :

A. P, I.
JO AN N IS BISSELII E SOCIETATE JESU,
AETATIS NOSTRAE GESTORUM EMINEN-
TIUM MEDULLA HISTORÍCA.
SEPTENNIUM I.
A P O C O M M A IV .
MICHAEL W ALLACH IAE W AY W O D A.
MEDUA ISTORICA A FAPTELORU CELORü
MAI ÎNSEMNATE DE PRE TIMPURILE NO-
STRE, DE I. BISSEL1U DIN SOCIET. IESU.
SEPTENIULU I.
A P O C O M A IV .
MICHAIU DOMNULl) TIEREI ROMANESCI.

I. H oc, et sequenti Septennio, crebra Ba- I. IÜ n acestü Septeniü, si in celü urmă-

thoriorum, ac subinde Bastae quoque, mentio fit: toriü, adese orï va veni vorba de Bathorescï,
in omnibus vero Septenniis, D a d a r u m , hoc est, si câte odată de Basta: nu mai puçinü, se
Transsylvaniae Wallachiaeque cum Moldávia,
vorü memorà D a d e l e , adecă, Transilvania,
memoria non infrequens. Cum ergo dubium vix
Románia si Moldávia. Si fiindü-cä aceste nara­
sit; quin narratioûibus iishaud parumlucis col-
latura sit expositio quoque rerum, a M ic h a e le , ţiuni, fâră indoelă, múltú se vorü lumină prin
Wallachiae W a y v v o d a , gestarum, ejus hic V i ­ espunerea faptelorü lui Michaiü, Domnulű
tá m inarmis, et In t e r it u m in perfidia, jure pon- tiereï românesc! : aflarămu cu cale de a de­
dereque diffusiorum Apocommatum, interse- scrie aci, viétia luî in arme, si mórtea-i in
rere, consilium fuit.
trădare.
Tran s Danubium... regio jacet, popu- La Dunăre zace tiéra ce odinioră eră
lis quondam Geticis insessa, sub A lp e s t r is ,
locuită de popóre Getice, si care Geografii
et T r a n s a lp in a e , nominibus celebrata Geo-
cei vechi o celebră sub numire de A lp e s t r e
graphis antiquis... Illis in lotis R o m a n i , se-
cundis aliquot praeliis, indigenas priscos par­ si T r a n s a lp in ă . Romanii, după câte-va bătâi
tim subegerant; partim, exterae dominatio- norocite, parte supuseră pre vechii locuitori
nis intolerantes, longius inde submorant: do- ăi acestei tieri, parte alungară pre c e i-c e nu
nec illuc et coloniam deduxêre militarium vi- voià a suferi domnia străină. In fine, asiedia-
rorum ; terrasque, quas dixi, P r o v in c iá é jure,
ră acolo si o coloniă militară; eră tiéra o
sed titulo p r a e t o r is , Pomponius quidam F l a c ­
administra, cu dreptulű de p r o v in c ia , si cu
ons obtinuit: Tiberii Caesaris auspiciis eo
missus. Is F la c c u s , ob res illic pacis ac bel­ titlulű de preto re, Pomponiü Flaccü, trimisü,
li strenue gestas; necnon, ob contusam R he- sub auspiciele lui Tiberiü. Acestü Flacü, se
112 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
scuporis, Thracum tyranni, viciniam, Roma­
nis gravem : Cornelii Taciţi, Romanorum an-
nalium conditoris, et Ovidii Nasonis, poëtae,
Geticis tune in regionibus exulantis, eximia
laudum praeconia sibi promeritus est. (a)
Nec incelebrior, provinciales apud populos
fuisse F l a c m s hic perhibetur; illique veterum
Getarum tractai, suo paullatim ab nomine,
FLACCiAE vocabulum induisse. Quod tarnen
posteri deinceps, adulterato (sicut fit) anti-
quae pronuntiationis sono, sensim in f l a c -
c ia m converterunt : F à la c c ia m autem, una
mediarum litterarum asperata, F a la c c h ia m
effecere; donec, et elemento nominis primo
transmutate, V a lla c h ia tandem, et W a ïla c h ia ,
prodiret, hodiema vox. Haec porro, terrarum
imperii Romani portio, cum, a quo tempore
subigi primum est coepta, belli victoriaeque
jure, sub d o m in a tu mansisset ; a p r a e t o r ib u s
ut plurimum administrata; post haec, immi-
nuta sensim ac nutante Romanae potentiae ma-
jëstate, per Optimates et S a t r a p a s est co-
ërcita: quos gentes illáé F a la t in o s appellant.
Hi, r e g u li fere, sed fiduciarii: sub auspiciis
adhuc Caesarum utriusque Solis, regimine
vicario gentes curabant illas: T e t r a r c h a r u m
propemodum, E x a r c h o r u m q u e quadam aucto-
ritate. Caeterum, omnibus, his, sive Praeto-
rumii, Satraparumve, sive P a la t in o nomine, tam
Wallachis, quam omni circum Viciniae, prae-
siderentţ gentis Flacciacae patria 'voce, w a y -
W O D AE tribuebatur appellatio; nota digni-
tatis et insigne p ra e fe ctu ra e . Quod monere,
piacúit ; nequis, antiquitatum ignorantior, au-
ditis, apt apud nos toties lectis, w a y w o »
d a r u m nominibus ; p r o p r ia m sibi vel homi­
nis, vel stirpis alicujus, nomenclaturain som-
niaret: neve cognomentum opinaretur, aut
agnomen, vocem illám ; quae m a g is t ra tu s tan­
tum ac functionis est: in M ic h a e le W a y w o -
d a tarnen a n to n o m a s ia quadam praefulsit.
II... H a b it u d o W a lla c h ia e , suis incolis
haud quaquam poenitenda: terraque, non v i ­
c iu tantum, ac vitae subsidiis, sed c o p ia quo-
bucurâ de multă autoritate la Romani, pen­
tru faptele sele illustre in pace si in resbelfi,
si anume, pentrucă sfërmase pre vecinulü R e-
scupore, tiranulü Trade!. Elfi merita laudele
lui Corneliü Tacitű, autorulü analelorü roma­
ne, si ale Iul Ovidiü Nasone, poetulu, care
pre atunci se aflà esilatű in acele párti Ge­
tice. (a) Nu mal puçinü lu celebră provincialii,
incâtü aceste vechi locuri Getice, delà nume­
le Iul, se dîce a fi împrumutată numele de
FLACCIA, care apoi, in urmarea timpului,
precumü se intêmpla, se preschimba in F a -
la c c ia si F a la c c h ia , pên’ ce, in fine, se născă
numirea de astădl de V á la c h ia . Acésta por­
ţiune a Imperiului Romanü, câtü timpü stë-
tù, după dreptulü resbeluluï si alu invingereï,
sub domnia Romană, se administrâ de pre­
tori; după aceea, scâdiêndù cu incetulü mă­
rirea putere! Romane, de boerl, si Satrapi,
pre carii 1 numescü D o m n i. Aceştia guvernă
pên’ astădl sub auspiciele Impëratilorü, cu o
autoritate asemine Tetrarchiloră si Esarchi-
loră. Românii 1 chiamă v o iv o d i, si acestă
numire e semnulă Domniei lorü. Aflarämücu
cale de a observă acésta, ca nu care cumva,
necunoscëtoriü alù acestorü lucruri, audîndü
aű cetindü la noi, de atâte ori, numele de
V o iv o d ü (care, precumü dísemü, insemneză
demnitatea Domniei), să-sl inchipuescă că ar
fi nume propriű aü de familia. Numai in Mi-
chaiü Vodă străluci acestă nume prin a n to n o -
m a s iă , asia incâtu se păreă a fi fostă numele
Iul propriă.
II. Românii se potă lăudă cu tiéra lorü.
Ea are de tote, nu numai cele necesarie, dar
si cele ce aducă plăcere vietiel. Nu-1 lipsesce
 BISSELIX MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
que rerum, ad d e lic ia s , instructa. Non aurum
illius visceribus, non argentum, deest. Ferri,
salisque fossilis, uberibus venis, quin et bi-
tuminis alicubi scatebris, effodientium sedu-
litati quaestum parit. Ab e q u is tarnen prae-
cipue celebratur: quorum, prae caeteris, no­
bili satu propagineque W a lla c h i merito glori-
antur. Vineta quoque non ignorat illa gleba;
nec temetum sui Solis, indigenae (b). W a y -
w o d a n m jam olim Sedes, ac regia T e rg o v -
vissza, vêtus est urbs : quam et Tergoviscum,
ac Tergovestam, apud quosdam reperio no-
minatam. Oppidum id est, ad la lo n ic z a c Hű-
minis dexteriorem ripam situm ; cum arce,
castelloque munitissimo (c): rei Christianae,
quoties a bono Satrapa tenetur, propugnacu-
lum ; sub improbo, rebellionis asylum.
III... W a lla c h ia e , supremus Praetor, ac
W a y w o d a , Mi c h a e l , patrum, ac nostra pae-
ne, memoria; vir fuit, quantum armorum
hostiumque domitor et v ic to r , tantum ambi-
tionis, ac celsiora semper aucupantis animi,
s e rv u s effraenis. Hic, pro re communi Chri-
stianorum parum admodum aliquando facere
stareque visus est: eaque maxime bellorum
tempestate qua S ig is m u n d u s JB a th o riu s, du-
cta recens in matrimonium M a r i a C h r is t ie r n a ,
seu C h r is t in a , Caroli Styrorum Archiducis
filia; F e r d in a n d u n i (qui postea, S e c u n d i no­
mine, Caesar et Augustus fuit) afinitate si-
bi, sororis e nuptiis, conciliavit. Tune enim
barbara Turcarum gens, occasione captata,
nuptias ut illas disturbaret; S in a n e Bassa
ductore, Danubii fluenta spatiosa pontibus
trajecerat: et, in ipsa W a lla c h ia e viscera
populosissimo ducto milite, castra locaverat;
in T e rg o v is ta e , Wallachorum (ut dixi) regiae,
conspectu. Qua tempestate Mi c h a e l , tem-
porum amicus, A q u ila r u m relicta fide, cirtn
barbaris, Lunae veneratoribus, societatem belli
coivit. Nec ea vel suspicio fuit, vel conjectu­
ra, calumniantium. Quod enim admirandum sc-
quentium annorum M ic h a e lis W a lla c h i gesta
facient, O tto m a n icae domui cumprimis infe-
113
aurulü, nie! argintulü. Ferü si sare multă,
si păcură se scóte din vinele sele. Cu deose­
bire, sunt renumit! căi! românesc!, cu alü că­
rora nobilü genii si prăsilă, Români! cu dreptu
cuventü se laudă. Yiiele ancă se cultivă, (b)
Capitala si resiedintia Domnilorü,.este Tirgo-
vistea, pre malulü dreptü alü Ialomitieï, cu o
cetătiuiă întărită (c), care este tăria cause! cre­
ştine cândü Domnulű este bună, si asilű de
rebeliune, cândü elü este rêü.
HI, Părinţi! noştri, si chiarü uni! din
noï, s! aducü ancă a minte _de m i c h a i ü
v o d a , Domnulü tiereï romanesc!, barbatulü
de arme, imblândîtoriulü si invingëtoriulü i-
nimicilorü, dar, totdeodată, omü de o ambi­
ţiune nemărginită, si de o inimă neinfrënata,
intru a vënà scopuri inalte. Acesta Michaiü,
la inceputü, se arëtâ prè-puçinü plecàtü spre
a stà intr’ajutoriulü cause! comune a cresti-
nilorü: si anume, pre timpulü acelorü res-
bele cândü Sigismundu Bathori, se insoçl eu
Maria Christierna, fiia archiduceluï Carlü din
Stiria, si sora lu! Ferdinandü care, după a-
ceea, se făcu. Impëratü, sub numele de Fer­
dinandü II. Atunci, Turci!, spre a turbură sl-
cea nuntă, se folosiră de ocasiune, si, sub
conducerea lu! Sinanü Pasia, trecêndü Dună­
rea pre podurï, eu óste forte numërôsa, si
inaintândü in läuntrulü tiereï românesc!, sï
asiediară castrele in facia Tirgovisteï, capi­
tala Românilorü. In acestü timpü de periclu,
Michaiü, plecându-se după impregiurârï, pă­
răsi credintia vulturilorü impërâtescï, si se
insoçi cu barbari!, inchinători! Lune!. Nie! a
fostü acésta numaï unü prepusü sén o calum-
niă; ci (lucru ce ne face să ne minunâmü si
ma! multü de faptele Românului din ani! ur-
15
114 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
sta; repei’tus tune est, O t t o m a n n ic a n m et
ipse partium: cum S ig is m u n ă u s , armatorum
Turcarum sexaginta millium formidandum e-
xercitum, numero militum suorum plurimum
impare, prostravit partim, ac partim disjecit,
atque profligavit: cum, divinitus immisso
terrore, S in a n quoque, (quem dixi,) Turcicus
Praetor, priusquam cum B a t h o r io manum
consereret, aut pedem conferret; et s o l im ,
et c o n s ilia belii, vertit : pernici fuga, per for-
midinem panicam, ablatus. Sed a tergo reli-
querat, in arce castelloque Tergowistano, Bas-
sam H a s s a n e m , cum quatuor adhuc millibus
suae gentis. praesidium arci, castellique pro-
pugnatores. In iis, et M ic h a e l tune W a y iv o d a -
cum aliis, Thracicae tyrannidis haud impati-
entibus, uti diximus, est deprehensus: omnes
Sinani, sub Hassane, juraţi ; praetereaque Ja-
nizarorum duo millia. Quo die, quodnam a-
liud ab occupatore S ig is m u n d o nomen, quam,
T r a n s fu g a e , Waywoda m eruit? quo proinde
nonnemo scriptorum eum confidentei’ tra-
ducit. (.d)
IY. Sed tune quidem, quotquot a victo­
re S ig is m u n d o reperti propugnatores erant
in arce castelloque T e rg o ic is t a e ; strage pro­
miscua concisi sunt omnes. Solus H a s s a n ,
praetor Turcicus, cum B e g is , quos vocant,
duobus, salutem, pretio redemptam; M ic h a e l
autem, et impunitatem transfugii recentis, et
dignitatem insuper antiquam, (sub Caesaris
tarnen arbitrio fideque) retinuit. A quo pro­
inde temporum articulo, tam diversa Martis.
vicissitudine variato ; W a lla c h u s intendere
coepit animum, in omnem hinc quidem sta-
biliendae praefecturae veteris, illinc autem
tam infamis maculae delendae, commodam
occasionem. Eam- ipsi sors tandem, ac diesi
aperuit... cum praeter omnium opinionem, ex-
citatis in Dacia mediterranea belii flammis
immanibus, et, castrorum ardore provinciarum
vastitatem spirante; W a y w o d a e virtus ac vi-
gor emicuit. Sed, operae pretium fuerit, ex
altiore paullum repeţi narrationem: nequid
mători, fapte atâttt de fatale casei otomanice)
elü se aflâ intru adevêrü de partea Otomani-
Joi’ü, pre timpulü cândü Sigismundü, cu unü
numerü de ostasï eu multü mal micü, parte
sfërmâ, parte risipi óstea cea infricosiatä de
siese-diecï mil de Turci. Atunci Sinanü, co-
mandantele Turcilorü, ancă înainte de a se
încinge la luptă cu Bathori, cuprinsü de o
spaimă panică, din Ceriu, trimisă, schimbândü
planulü resbelului, se puse in fugă repede;
dar, la spatele sele, in cetătiuia Tirgovisteï,
lăsase pre Hasan Pasia cu patru m ir Turci,
ca să apere cetătiuia. Intre aceştia se aflâ,
precumü dîsemü, si M i c l ia iü V o d ă , dempreună
cu alti servi aï tiranului turcescü, totî omeni
aï lui Sinanü, juraţi a se luptă sub Hasanü.
Se mai află împreună si dóue mii de Iani-
ciarï. In acea dî, nu merită őre Michaiű de a
fi tratatü de invingëtoriulü Sigismundü, ca
unü necredinciosü ce trecuse la inimicü? pre­
cumü judecă mai mulţi scriitori, (d)
IV. Toţi câţi se aflară atunci de invingët
riulü Sigismundü in cetătiuia Tirgovisteï, fură
tăiati fâră de alegere. Numai Hasan Pasia, co-
mandantele, si ancă doi Bey, si rëscumpërarâ vi-
étia ; eră Michaiű fù ertatü pentru necredintia
sea, si lăsată in Domnia tierei, insă, sub asculta­
rea împăratului. De aci înainte, in mijloculü atâ-
torü vicisitudini de resbelü, B o m â m d ü cerca
totă ocasiunea, atâtü spre a-si întări scau-
nulü domniei, câtü si spre a se spelă de acea
maculă urîtă. Sortea si impregiurârile tim ­
pului i infăcisiară asemine ocasiune, si vir­
tutea si vigórealui străluci, preste asceptarea
tuturorü, atunci cândü infricosiatele flăcări
de resbelü ce isbucniră in Dacia mediterană,
amenintià perderea acestorü tieri. Să înce­
peam insă mai de departe naraţiunea nostră,
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
eorum, quae cognitu necessaria fuerint* in
obscuro sit.
Y. DACIAM, quam modo dixi, M e d i-
te rra n e a m , hodieque vulgo T r a n s s y lv a n ia m
appellari suetam, rexerat, ante Saeéulüin hoc
nostrum, S te p h a n u s B a t h o r iu s ; Stephano Pa­
latino, Catharinaque Telegdia, genitus. A c re­
xerat ille qtiidem P r in c ip is titulo :. sed, Oto-,
mannidis foederatus, ac vectigalis. Is S te p h a ­
n u s , rebus humanis exempto Sigismundo Se­
cundo, Poloniae rege, successor evocatus in
solium Sarmaticum: Transsylvaniae Princi-
patum C h risto p h o ro reliquit B a t h o r io , fratri ;
legibus et oneribus iisdem innexum, grava-
tumque, quibus ipse provinciám antehac ad-
ministrarat. Ac C h r is t o p h o r u s , expleta neces-
sitate fati, superstiti sibi fiüo, S ig is m u n d o ,
tune etiamnum impuberi, verum juveni post-
modum manu bellisque prompto, per manus
eundem dominatum tradidit ; conditionibus
iisdem, quibus eam pater ac patruus obtinu-
erant. Verum S ig is m m id u s , ubi primum ae-
tate firmatior, animo consiliisque singula cir-
cumspexit acutius: in memóriám sibi redegit
aetatum praecedentium tempóra, quibus B a -
cica e quondam gentes, aliae quidem Caesaribus,
aliae vero regibus Hűngaris, Christiana jam
sacra professis, paraissent. Id, dolens, se Prin­
cipe, suisque majoribus, secus sequiusque că­
dere : stimulis actus altioribus, ad A lb a m l u -
lia m proeerum Transsylvanorum conventum
indicit. Est . ea, Transsylvanicaruni urbium
facile princeps : Marusae iiuminis imposita
rip is; cuj flumini Ehaboni quondam nomen
fuit. In illis optimatum coinitiis, a Sultano
Turcico Sigismundus Batliorius, idque plero-
rumque popularium assensu sumino, desciscit :
jugum Otomanicae domus avitum, decreti re-
centis, edietique publici, tanquam acinace,
disscindit. Et, quoniam e nobilitate quidam,
nec numero, nec virtutibus potiores, obsta-
bant; in quibus et S ig is m u n d i germanus e-
rat, B a lt h a s a r (e) : eos ipse matura, prius-
quam in seditiones mens discors ado]esceret,
115
pentruca nimica din çele necesarie să nu r ë -
mână necunoscutü.
V. d a c ia m e d ite ra n ă eare astădî se
chiamă T r a n s ilv a n ia , înainte de acestü seclü,
o guverna Stefanü Bathori, fiiulű Palatinului
Ştefanii si alü Catarineï Telegdi. Élű o gu­
vernă cu titlu de Principe, insă federaţii cu
Turcii si tributariü alü lorii. Acestü Stefanü,
după mórtea lui Sigismundü II, chiämatüpre
tronulü Poloniei, Transilvania o lăsă fratelui
seü, Cristoforü, in conditiunile in care o guver­
nase si dênsulü. Murindü Cristoforü, totü in a-
semine conditiunï priimi domnia tiereï fiiu-
seü Sigismundü, atunci âncă copilü, éra pre­
ste puçinü, unü june belicosü. Sigismundü, în­
dată, din primii ani aï junetieï sele, tote lu­
crurile mal cu agerime incepù a le vedé : elü
si revoca in memoriă timpurile de mal n a-
inte cândü popórele Daciei erà supuse, parte
Cesarilorü, parte regilorü Ungariei ce se cre­
ştinaseră. Cuprinsü de durere că, sub domnia
sea si a mal marilorü sel, se intëmplâ să-fiă
cu totulü altmintrea : impinsü de simtiurï mal
inalte, chiamă staturile tiereï la adunare la
Alba-Iulia, cetate de frunte a Transilvaniei,
întemeiată la ripele Murësiuluï. In acéstü a-
dunăre, cu învoirea celorü mal multi, se de-
cretézâ de a sfërmà jugulű otomanicü ce pur-
tară pên’ acumü. Si iiindü-cä unii din nobili
se opunea, intre carii erà si Baltasar, vêrulü
lui Sigismundü (e) : pre aceştia indată 1 si iu-
fienezăcu severitate, pedepsindu-1 cu diverse
genuri de morte, pentru ca, nu in urmă iu-
tărindu-se, să se rëscôle asupră-1. Si anume,
Baltasar muri sugrumaţii, pentruca lăsâ pre
Tătari să trecă in Ungaria, si pentruca si
arogase titlulü de Voivodü. Totü cu asemine
mórte muri, in inchisória diu Gherla, si com-
116 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
severitate coercet. Et alios quidem suppliciis
aliis e medio tollit: B a llh a s a r c m autem, pro-
pter concessum Tartaris in Pannonias transi-
tum, propterque W a y w o d a e titulum arrogan­
ter sibi sumptum, strangulatione múltat. Hujc,
ut sceleris et conspirationis participem, sic
poenae collegam, addit, supremum Transsyl-
Yaniae libellorum magistrum: et utrumque,
nec insciis popularibus, nec invitis, in arce
M o re s s u a ro , mori compellit. Haec, quae me-
moravimns, a S ig is m u tţd o JB ath o rio gesta
sunt ex Junio fere mense, Saeculi superioris
anni M. D. LX XXXIV . propemodum in ădul-
tum jam autumnum. Caeterum, inter haec,
sanctione publica decernitur, ac prom ulgata,
nullo dissentiente ; Ratam ac propriam fore
victorian, omnem, quae T ú r á s in posterum
extorqueretur, praedam. In quae, rapinarum
ac spoliorum spe nova cunctorum illectis a-
nimis ; ingenti celeritate, q u a ă r a g in t a m illiu m
coit exercitus: expediuntur arma, signa mi-
litaria, sacramentum, commeatus, itinera. Di-
ripiuntur, adverso tractae Danubio, Êyzan-
tinorum helciariae naves ; Orientis, ac barba-
ricae regiae, cunctis opulentae rerum copiis:
quas in Pannoniam inferiorem, (utpote Jani-
zarorum, omnisque Thracum militiae, stipen­
dium) Sultanus submiserat. Id pessime S in a ­
nem Bassam bábuit ; gementem, deplorantem-
que tot ac tantarum opum jacturam tantam,
quantam a multa retro memoria nunquam
Hungarici sensissent Turcae. Post haec, tam
secundis imbuta principiis, T r a n s s y h m n o r u n i
alacritas; ad T & m e m rtria m signa convertit,
ulterioris, ac Trans-Danubianae, Pannóniáé,
sub Hungaris quondam, urbem: tune autem
Turcis obnoxiam, adversus Christianos, mu-
nitionem. Quod autem inter haec, in Trans­
sylvaniám, ritu grandinis infudisse se Tarta­
ros, certis auctoribus S ig is m u n d u s acceperat:
relicta tantisper, ac dilata, Temeswaria, ră­
pit in Daciam rursus agmina: Tartarosque,
quocunque loco conglobatos eos, aut paiante,s,
reperisset, ingenti frequentique clade pulsat.
plicele seü, cancelariulü supremü alü Tran­
silvaniei : si unulü si altulü nu fára scirea si
învoirea staturilorü tiereï. Acestea se intëm-
plară din luna luniű pên’ câtră finitulü töm­
ne! anului M. D. LXXXXIV. Intr’aceea, se
decretéza si se promulgă cu învoirea tuturorü :
că verce se va luà de aci nainte din mânile
Turcilorü, va fi drépta avere a invingëtoriu •
lui. Sperantia prëdilorü iucuragiâ pre totï:
se stringe indată o óste de patrudiecï m il:
se imparti! arme si stégurî militarie, depunü
jurămêntü, se aprovisionéza sipléca la luptà.
Pradă corabiele turcesc! ce se trăgea in
susulü Dunăre!, incărcate delà Constantino-
poli, din ordinea Sultanului, cu totû feliuUt
de lucruri, destinate pentru Ianiciari! si totă
óstea turcésca din Ungaria de giosti. Suspină
Sinanü Pasia de o perdere atâtü de infrico-
siată, căreia asemine de abia ma! suferiseră
Turci! din Ungaria. In urma acestorü înce­
puturi atâtü de norocite, Transilvani!, inimatî,
s! intorcü armele asupra Timisioreî, cetate
întărită care atunci stă sub ascultarea Tur-
cilorü. Intr’aceea, Sigismundü priimesce scirï
sigure cumcă Tătari! se reversera asupra
Transilvanie!: lasă, dec!, deocamdată, Tim i-
s ió r a ja o parte, se repede in Transilvania,
si pre or! unde intëlnesce pre Tătari, aü a-
dunati la unű locű aü risipit! prin tieră, !
bate infricosiatü. Aci nu se opresce virtutea
lu! Sigismundü ce tindea la fapte totü mai
strălucite. Câ-cî, de si in anulü urmátonü,
in mijloculü cäldurilorü lune! Augustă, celebra,
precumü diserämü, cu măreţie pompe, nunta
cu Cristierna din casa Austrie! : unü momentü
măcar nu se opri in petreceri, ci fâră intăr-
dîare se reintórse la castre, ca unü tênërü
înflăcărată ce eră, si plinü de vigóre, legată
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
Non tarnen hos intra fines gloriae, S ig is m u n d i
se virtus tenuit; clariorura seraper belli fa-
einorum affectatrix. Quanquam enim eo, qui
secutus est, anno, mediis Augusti mensis ca-
loribus, C h r is t ie r n a m , ut diximus, A u s t r ia c a m ;
nuptiarum apparatu magnifico genialique, sibi
copulasset: nihil tarnen sibi quietis, nihil
otii sumendum ratus, in animi remissionem,
ad castrensia confestim opera reversus est:
quippe, juvenis, et aetate fervidus, ac virium
vegetus; et, praeter haec, R u d o lp h o C a e s a r i ,
supra recentem affinitatem, adversus tyran-
num Byzantiorum, foederatus. Igitur, tumsu-
opte S ig is m u n d u s ductu, tum per A lb e rtu m
K y r a ld u m . legatum suum, et in T r a n s s y lv a -
n is , et in W a lla c h ia , praelia crebra, secuii-
dissimo victoriarum cursu, facit: expugnatis,
insuper, areium validissimarum praesidiis,
T e rg o w ista e , D iv i- G e o r g ii , B o c a re sta e ; mul-
tis quoque Thracum millibus Istro demersis.
Quibus accesserunt, captus, in coniiictu, M o ld á ­
v iá é regulus, A a r o n : et, Aaroni suffectus. W a y v -
vo da S te p h a n u s , quem postremum deinde Sar-
matae, S ig is m u n d i clementia conservatum, pa­
lo transfixum (crudele memoratu !) cedere vi­
ta pariter, ac praefectura, coëgerunt: Ie r e m ia
subrogato. Circumsedit autem et denuo Te-
meswariam S ig is m u n d u s , per legatum lo siJca m ,
supremum libellorum magistrum : firmissimum,
ad amnem Temezam, propugnaculum, barba-
ricis tune praesidiis insessum; compluraque
praeterea prosperrima virtutis edidit, ac for-
tunaemilitaris, specimina. Propter quae, S ig is ­
m u n d i B a t h o r n , Transsylvariorum Principis,
fama. celebris, tanquam A c h i l l is cujusdam, aut
S c a n d e rb e g i redivivi, per Európám Asiam-
que cunctam late volitabat. Eam porro S ig is ­
m u n d u s coronaturus fuerat : si quam ordiri bene,
tain et orsis insistere, mens bellacis et turbulenţi
juvenis didicisset: quem, praeter impetus
quosdam naturae variábilis, rumor erat, im-
missis etiam veneficiis posthaec in vaecordem
mentis inconstantiam fuisse conjectum. Usque
adeo, posteaquam in summo fueris: nisi con­
117
çu Impëratulü Rudolfü nu numai prin acésta
cumnătiă ci si prin federatiunea ce incheiase
cu dênsulü incontra tiranului turcescü. Câ­
ştigă mal multe bătăi, si in Transilvania si in
România, atâtü sub conducerea sea propriă
câtü si sub aceea a Legatului seü, Albertü
Kiral: ocupă Tirgovistea, Giurgiulü si Bucu-
resciï, si innéca in Dunăre mal multe mil de
Turci. Afară de acestea, prinde, in luptă, pre
Aron, Domnulü Moldavie!, si in loculü lui
asiediă pre Ştefanii Pre acesta insă, Polonii
lü puseră in çépâ (crudîme infiorătoriă !), a-
siediândü in locu-ï pre Iriiniă. După aceea,
de noű incungiurâ Timisióra, prin Cancela-
riulü Iosica : mal dete si alte multe probe de
virtute si fortună militară. Pentru care, faima
lui Sigismundü Bathori, .principele Transilva­
n ilo r , se lăţise in tóté părţile Europei si
ale Asiei: ca unü Achile eră celebraţii pre-
tutinde, si ca unü altă Scanderbegu. Elfi eră
să pună coronă remiméiül seü, déca rojntea
junelui belicosü si neastëmpëratü, ar fi invë-
tiatü a si urmă cu constantia cele incepute
eu intieleptiune. Âncă de mal nainte, eràschiin-
bătoriu la fire, si adese orï violentü; érâ,
in urmă, prin farmece, precumü se spune,
cădiuse intr’o furiosă volubilitate de minte.
Atâtü este de anevoiă a te feri de cădere,
după ce te al inăltiatu la culmea mărime!,
déca nu te vel cumpăni prin intieleptiune si
tăria de caracterű, precumü celü-ce joeă pre
fune, spre a nu alunecă, se cumpănesce prin
greutatea ce portă in mâni. In fericire, me-
118 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
silio firmitateque, ta n q u a m fu n a m b u le s h a l­
tere, stationem libres; citra Iapsum, aut pro-
movere pedem, aut refaire, difficillimum est.
In cursu feliei tatis, modus; in modo, mentis
temperies: in utroque, co n sta n tia prudentibus
est tenenda.
VI. SAECU Lï superioris annus ibat
vus, supra nonagesimum: cum animo S ig is -
m u n d i Transsylvani repeüte sedit, vitae vete-
ris, et fastigii, contractio: contraque p r i n c i ­
p a le s ,. in quem natus et educatus fuerat, as-
suetudinem, convolverè sese: descensuque spon-
taneo modestiorem iortunam experiri. Pul-
crum illi, piumque, facinus est visum ; in animi
deinceps tantum curas, alto publicarum rerum
otio, suam abdere purpuratam dignitatem.
Eo consilio secum expedito: circi ter IV. Ápri­
lis, (f) optimatum in A l b a m - I u l ia m coacto
conventu; C a e s a re o s praeterealegatos, accer-
sitos, in euriam intromittit: in quibus erant,
A r c h ie p is c o p u s Waciensis, et Iu r e c o n s u lt u s
B e z iu s , His coram, T r a n s s y lv a n ia m omnem,
ac W a lla c h ia e jus dominicum supremumque,
Caesari R u d o lp h o Secu n d o ', dein, ab hoc că­
piţe, D o m u s deinceps A u s t r io r u m A r c h id u c u m
cunctae, jure cedit haereditario, pro se, pro-
que suis, c ju ra t . Et, quoiiiam C a e s a r , prae-
mouitus, germanum suum, M a x im ilia n u m A r
c h id u c c m , designarat, T r a n s s y lv a n o r u m post-
hac P r in c ip e m : eum S ig is m a n d u s , quanquam
tune absentem, sed tarnen ordinum om­
nium suffragiis et applausu, sibi subrogat;
ac R a d i s imponit. Stipulatul’ tarnen invicem
a R u d o lp h o sibi duas in S il e s i is exarchias,
O p p elien sem , ac R a t ib o r ie n s e m : una cum mil-
lium quinquaginta Philippeorum, in annos siu-
gulos, auctario; quoad vita sibi suppeteret.
Adactis in sacramentum C a e s a r is , atque 3 1 a -
jc im ilia n i, clientum omni nobilitate vulgoque
(quippe, S ig is m u n ă o primas, ad exemplum
iirinandum, obsequii partes obeunte): tran-
quilla cuncta visa sunt, et inagitabilia, nec
apparebat, undenam turbări recte coepta con-
clusaque possent : Ste p h a n o praesertim Io s ik a
sură ; in mesură, minte neturburată, si intr’a-
mëndéue, c o n sta n tiă se cuvine a avè omulö
intieleptü.
octa- VI. In cursulü anului 1598, deodată in-
cepù a i se uri lui Sigismundü Transilvanulü,
de inălttmea si viétia principescă in care fu­
sese născuţii si crescutű, determinându-Se a
descinde de bună voia sea de pre tronü, si a
cerca o fortună mai modestă. Asemine faptă
i se păru frumosă si piă: a părăsi sgom o-
tulü trebilom publice, a -sî ascunde demnita­
tea regală, si a-sî căută de aci înainte numai
de ale sufletului. Pre la IV Aprile, (f) convocă
staturile tierei la Alba-Iulia ; invită la adu­
nare si pre solii împăratului, si anume, pre
archiepiscopulü de Vacz, si prejureconsultulü
Petiü. In facia acestora, Sigismundü, abdică
in numele seü si alü urmasilorü sei, si cede cu
dreptü ereditariü, tôtâ Transilvania si dre-
ptulü supremü asupra tierei romănesci, impë-
ratuluï Rudolíü II si tuturorü sucesorilorü
Iui din casă austriacă. Si fiindu-că impëra-
titlü, aflândü de acésta de mai nainte, numise
pre frate-seü, archiducele Masimilianü, de
Principe alü Transilvanilorü : Sigismundü, de
si archiducele atunci nu erà de façia, lü asié-
diă in loculü seü, cu învoirea si aplausulü
staturilorü tierei, de Domnü alü Dacielorü.
De altă parte, insă, Rudolfü se obligă de a-ï
dà, lui Sigismundü, doue ducate ale Silesieï, du-
catulü Opolieï si alü Ilatiborieï, precuinü si o
pensiune de cincï-diecï mii galbinï pre anü,
pên’ lafinitulü vietieï sele. Astfeliü, (in urma
lui Sigismundü care celü de àntâiü deteesem-
plu de supunere), jurândü credintiă impëratu-
luï, si archiduceluï Masimilianü, tótií nobili­
mea si tótá tiéra: tóté părea a fi liniştite si
in cea mal deplină ordine, nici că si ar fi pu­
tută cineva aduce a minte de unde ar pute
să vină tulburarea uiiorü lucruri atâtü de
bine începute si bine asiediate; mai alesü,
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
quoque, libellorum ad cancellos substitute
magistro, pessumdato; quem et ipsum per-
duellionis ac novandarum rerum criminis con-
victum, et nuper in custodiam datum, in arce
postea Z a t h m a r ie n s i, capitis supplicio leges
verberarant: Cum, ecce, qua minime gentium
debuit, ab ipso publicae quietis auctore ca-
piteque, fomes, ac mox incendium, inquietu-
dinis est exortum.
VIL S ig is m u n d u s enim B a t h o r iu s , trans-
acta jam abdicatione T r a n s s ÿ lv a n ia e ; cum,
digressus in S ile s ia m , fortunas illic suas u-
niversas, ac sedem, collocasse visus esset:
repente, lymphato similior, quam expensi con­
silii viro, turbări coepit, et turbare. Sive mu-
tabilis genii fuerit haec indoles: sive, quod
diximus, magicorum carminum virus : sive de-
nique, per simulatam commiserationem ejus
simplicitatem irridentium, stimulus quidam,
ab iis, quibus A u s t r ia c a e domus félicitas ni-
mia paullatim videbatur, ilium incitarat: S i ­
g is m u n d u s certe, sepulta jam paene cuncta
P r in c i p is antiqui memoria, maximis itineri-
bus, Augusto mense, Poloniam emensus ac
Sepusiam ; Claudiopoli praesto fuit. Haec urbs,
C o lo s w a r ia Transsylvanis ; at Germanis C l a -
u s e n b u rg u m dicitur. Illic B a t h o r iu s , in vêtus,
quo nuper suos omnes clientes solverat, fidei
sacramentum, D a c o s adigit. Et quoniam, in­
ter haec, M a x im ilia n u s A r c h id u x , jamjam
C a s s o v ia m usque cum legionibus progressus
fuerat; T r a n s s y lv a n ia e praefecturam, vice Cae-
saris fratris, orsurus, uti conditiones et pacta
praescripserant : eum S ig is m u n d u s deterren-
dum ante, quam penitius ibi pedem poneret,
serio sibi desumpsit. Ablegat ad eum idone-
o s ; simul, uxorem G h r is t ie r n a m adigit, uti
per litteras cognatum roget, horteturque : de-
sisteret co e p tis; a c p ro fe ctio n e m ta n ti m o li-
m in is , a u t re tro rsu m , u n d e v e n is se t , e v e s t i-
g io verteret ; au t, s i fo rte g lo r io s iu s e i v id e -
re tu r, a lio r s u m o b liq u a re t. S i m ile s o m n in o ,
s i ta n ti v is et a p p a r á t u s e x e rcitu s, esset in
co m m odum p u b lic u m e ffu n d en d u s: hostem in
119
după ce Ştefană Iosika, cancelariulü supremă,
se incluse la Sătmariă, unde apoï, convinsă de
crima înaltei trădări, se pedepsi după legi cu
pedépsá de morte: cândă, étà, turburarea si
incendiulă se născu, (cine ar fi crediută ?) de
la insusi autorulu pace! publice.
VII. Intru adeverii, Şigismundu, după
abdicarea Transilvaniei, trecêndü in Sile-
sia, se păreă că s’a asiediată act definitivă
cu tóté ale sele : cândă, de o dată, asemine
mai curendă unui smintită, decâtă unui băr-
bată cu judecata sănătosă, incepe a fi turbu­
rată, si a turbură apoi si pe alţii. Aă că a-
césta eră natura lui cea schimbăciosă ; aă că
eră urmarea descânteceloră de care vorbirămă;
aă că in fine, lucră îmboldită de aceia că­
rora li se părea că prè cresce preste măsu­
ră fericirea casei austriace, si carii prin o
prefăcută compătimire si băteă jocă de sim­
plicitatea lui : destulă că S igismundă, după
ce si mai îngropase deja memoria domniei de
mai nainte, alérgâ cu cea mai mare grăbire,
in luna Augustă, prin Polonia si Sepusia, si
ajunge in Clusiă in Transilvania. Aci de noă
priimesce jurămentulă de credintiă si supu­
nere de care cu puçinü mai nainte deslega-
se pre supusii sei. Si fundă-că, in timpă ce
acestea se petreceă, archiducele Masimiliană,
inaintase cu oştea mai pên’ la Casovia, spre
a luă domnia Transilvaniei, după sunetulă
conditiuniloră si legăturiloră incheiate: Si-
gismundă si propuse cu totă deadinsulă de
a-lă abate de la acésta, înainte de ce ar
apucă să-si pună piciorulă mai inlontrulă tie-
reï. I trămite soli; înduplecă si pre femeea
sea, Christiema, ca scriindă cumnatu-seă, să-
lă rége, si să-lă indemne : c a s ă se la s e de
cele în cep u te , s i, a ü s ă se in t o r c ă c u oştea
n u m a i de c â t ă de u n d e a p le c a tă ', a u , décà
i s 'a r p á r é a fi lu c r u m a i g lo r io ş ii, s ă - s i
în d re p te p a s it in ir 'a iu r e a . D e c ă cred e c ă o-
120 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

v ic in ia , T u rca m , esse, c a p ta m a T h r a c ib u s stea sea, atâ tü de g ă t it ă s i a tâ tü de p u tin te ,

Agriam, H u n g a r o r u m u rb e m , ex sp ccta re C a e - ca u tă ó m m al de c â tû a - s ï owrsà s â n g e le in
sa re o s lib erato res. E c tm , a v ic li b e llo ru m Ma- fo lo s ii p u b l i a i ; ap o l, T u r c u lü n u e d e p a r t e :
ximiliani m ilit e s , e x p u g n a fu m ir e n t , a c r e s t i- A g r ia , cetate u n g u ré sc à , o cu p a tă de in im ic ii,
tutum . D e caetera, gwo m in u s s u is ip se p a - s í ascép tâ s c ă p a r e a d e là o m e n ii im p e r a iu lu i :
ctis, et a b d ic a t io n i T r a n s s y lv a n ia e n u p e ra e , m é rg à M a s im ilia n ü , s i o sca p e, dêcà óstea lin
sAm? queat ; Oppeliensis, «c Ratiborianae, <&- in t r u a tâ tü doresce o'esbelulű. D e a lt m in t r e a ,
tio n u m obstare s te rilita te m : in erte sq u e t e r r a - S ig is m u n d ű , oiu p ó te s ă se t in ă de le g ă t u ­
r u n i , won fa«« a g ro s et ca m p o s, q u a m u l i g i - r ile de m a i a de u n ă d l, n ice v rè a m a i sei
nes et a r e n a s : s i p r a e s e r t im Transsylvanici de a b d ic a tiu n e a T r a n s ilv a n ie i, p e n t r u că d u ­
s o li longe d is p a r i d is c o lo riq u e fa e c u n d ita ti catele O p o lie ï s i R a t ib o r ie ï s u n t fo rte s te rile :
co m po nan tu r. p a m ê n tu lü lo r ü n u in f á e is ié m a g r i, c i câ m p ie
de a r in ă . s i lo c u r i bdltóse crescute cu o rb i s e l-
batice, d ep arte de a se p u te asem ăn ă cu p ă -
m ê n tu lü c e lă fe c u n d ă a lu T r a n s ilv a n ie i.
VIII. C a e s a r , a fama fratreque celerri- VIII. Impëratulü, insciintiatu indată, a
me de rebus tam inexspectatis edoctus : tam- tâtu prin faimă câtû si prin frate-seü, de a-
etsi, pactorum interversam fidem, dolenter ceste neasceptate inteinplârî, de si simţi o ne­
admodum graviterque ferret, simulque jam spusă durere, privindü sfermată credintia le-
eminus animo praevideret eam, quaepostmo- gaturelorü, si prevëdiêndü’ deja intru inima
dum est insecuta, provinciarum disturbatio- sea, turburârile ce aii si urmatü apoi preste
nem: tarnen imperandum adhuc irae, quan- puçinü in aceste tierï : cu tóté acestea, afla
tumvis justae, censuit. Quocirca, non modo cu cale de a-si infrënà deocamdată mania cea
castris et armis persequendi, sed vel incre- justă. Se abstîne, deci, si nu ninnaî că îiu-lü
pandi S ig is m u n d i . rigorem, ac jus ultimum, persecută prin arme, dar nici măcarii impu-
abstinuit; quamdiu sanandi turbidi P r in c ip is tătiunl mai aspre nu-î face, pentrucă, de o
locus aliquis, ac spes, allucebat: ab Austrio- parte, mal rëmâileà órecare sperantiă de a se
rum a v it a clementia r a t u s a lie n u m ; a rm a ta îndrepta mintea cea turbure a principelui ; eră.
m a n u , p eccan tem a d obseq u iu m re d ig e re , quem , de altă parte, credea a f i lu c r u s t r ă in ă b lă n d e tie î
sponte s u a p a u llo p o s t r e d it u r u m a d of­ A u s t r ia d lo r ă ce le i d in s t r ă b u n i cred ite , de a a -
co n fid e b a t; quippe, mobilitate potius
fic iu m , duce p r i n p u te re a a r m e lo r ü la a s c u lta re p r e p c -
animi, quam pravitate rebellionis, in trans­ c ă to s u lă de c a re e ră in c r e d in t ia t ă c ă p re ste p u ­
versa raptum. Non enim ignorabat; E t ia m ç in ü de s in e s î a i e s ă se in t ó r c á la deto riele sete,
s u p re m is i n p o te sta tib u s p r is c u m illu d u tile ca celü-ce mal multü priu usiurëtate de minte
se n ip e r , a c déco ru m , esse,
Sapientem verbis de câtü prin rëutate de rebeliune se răpi pre
prius omnia, quam Armis, experiri: p lu r a q u e drumulü ratëcireï. C ă -cl, bine scieà câtü e de
saepe d is s im u la t r ic e onora, q u a m festin ato g la - folositória si de frumósa si pentru ceï inăl-
d io co m p o ni. Quare, mittere legatos, satis tiatï in culmea mariméi, acea vechia invetiă-
habuit: et eos tarnen ipsos, necdum extrema tură ce dîce că in ti-e le p tu lu î se c u v in e a î n ­
denuntiare jussos. Evenerat autem inter haec) ce rcă töte p r i n vo rb e în a in t e de a se a p u c ă
ut M a x im ilia n a e i. dum in Transsylvaniam de arm e, s i c ă ad ese o r i m u lte lu c r u r i m a i
contendunt; in S ig is m u n d i Principis impedi­ c u rê n d ü se în d r e p t ă p r i n o am ë n a re p r e f ă ­
menta quaedam inciderent, ad T o h a iu m ur­ cu tă d e că tă p r i n a rm e p r ip it e , Asiadară, se
bem; in quibus currus erat argento, pretiosa- multiămesce a-î trămite soli, si aceştia ancă
 BISSELIï MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 121

que supellectile, gravis: quem interceptum eu propuneri moderate. Intr’aceea, soldaţii

miles, ad A rch id u cem abegit; insperatam, et Iul Masimilianü intimpina, la Tocaiű, din
non ingratam ductori suo, praedam. Pro cur- intëmplare, unele din carele ineărcate cu lu­
crurile lui Sigismundü, si anume, o trăsură în­
ru,quemdixi, jure mutuorum excursuum, di-
cărcată cu argintii si alte lucruri pretióse.
repto: S igism u n d u s invicem Caesaris legatos,
Soldaţii le oprescă si apoi le mêna la archi-
custodia circumseptos, attinuit. (g) Nihilo se- ducele, care se bucură de o pradă atâtă de
gnius interim, festinare P rin cep s ; agere, mo- neasceptată si plăcută. Din causa acestei prëdï,
lirique, clam atque palam, quidquid ad vete- Sigismundü pune îndată la arestă pre solii
rem repetendam in JDacis potentiam, expe- impëratuluï (g). Totă-odată, lucră fără pre­
getă: mişcă tote, pre façiâ si intr’ascunsu,
dire Visum esset: sacramento Caesaris laxa-
spre a se asiediă erăsl in domnia de mal
re populäres : se Dominum atque caput Da-
nainte a Daciei: deslegă pre tot! de jură-
ciarum venditare; B a th orios universim, gen­ mêntulü făcută câtră impëratulü : cercă a a-
tium T ran ssylvan arun i haeredes, ostendere, rëtà că elă e Domnulă si Capulă Dacieloră,
docereque. Quin etiam, quo tempore vel in- si că Bathoresciï, preste totă, sunt Domni
primis esset visus ad aequiora cum Caesare ereditari al popórelorü transilvane. Ba, ce e
mal multă, chiară pre cândă se păreă a fi
pacta descendere; deprehensus S igism u n du s
plecată la invoell mal juste cu impëratulü,
est, non Varadinu m duntaxat, quod M a g n u m se descoperi că elă invită la lucruri noue si
cognominant (munitionem, ad extremos Oc- la recunóscerea Domniei sele, nu numai pre
ciduae Transsylvaniae limites, famosam) sed cel din Oradea-Mare (cetate faimosă la mar­
W a lla ch os etiam, Caesaris obsequium ample- ginea apusană a Transilvaniei), dar si pre
Komânil tierel romănescl, carii se supuseră
xos, illicere ; novâs ad res, et imperium suum
impëratuluï. Fiindă, insă, că atâtă Orădianil
acceptandum. Verum, constanter utrisque pe-
câtă si Românii refusară asemine perfidiă, mal
fidiam abnuentibus; et m ic h a e l e cumpri- alesă Michaiă, domnulă tierel romănescl, se
mis, W allach iae w ayw oda, non firmitatem arëtâ nu numai cu constantiă, dar si cu o
modo, sed, ex turbatis adeo rebus, dolorem deosebită durere de inimă (h) din causa a-
animi singulärem (h) aperte declarante : S i-
cestorü turburârl: incercârile iul Sigismundü
de astă dată rëmaserâ desierte. Este de pri­
g ism u n d i conatus impraesentiarum reciderunt
sosii a cercetă, decă Voivodulă se prefăcea
in irritum. Nec habeo dicere ; simularitne
numai a fi întristată de usiurëtatea Iul Ba-
W a yw od a moestitiam, de B a th oria n a levitá­ thori; aă decă intru adevêrü asia si simtiă
ié conceptam; an ex animo potius frontéin intru inima sea. Adevêrulü este că faptele Iul
deprompserit? Extrema certe M ich a elis acta, din urmă, ne facă a crede cumcăelă nu pri-
conjecturam faciünt proclivem; eum, ex ae- viă fâră órecare bucuriă ascunsă faimósele
rătăciri ale emulului, si invingëtoriuluï seă
muli, victorisque quondam sui, tam famoso
de mal nainte.
delicto, non penitus occulta laetitia caruisse.
IX. Tanta spe, quam e W allach oru m IX. Insielată in sperantia ce-sl pusese
ac V aradini defectione conceperat, dejectus in Români si in Orădianl, Sigismundü recur­
S ig ism u n d u s ; cognatas ad opes, tanquam si- se la ajutoriulă consângeniloră sei, ca mal
bi fidiores, convertit animum. Nec id neces- credincioşi: împinsă la acesta, atâtă de nece-
16
122 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
sitati tantum rerum praesenti tribuebat, sed
ambitionis quoque nonnullius simulacro, quo
credebatur vehementer exoptare; familiaesu-
ae sanguinem, avitis in prin cip a tibu s , per
quemcunque, dummodo B a th orian ae stirpis,
extendere: propterea, quod is, e Christiernae
suae, fastiditis fascino, thalamis, satis mani­
feste perspiceret; im prolem se decessurum .
Quare novis cum gente Sarm atarum consi -
liis misceri coepit : eo maxime spei fultus
subsidio, quod ea natio, grata Stephani , Ré­
gis nuper sui, recordatione, B a th oria n a e do­
imii cunctae mirifice studeret. Hac ille fidu-
cia subnixus, Andreám,, Livoniae Cardinalem ,
Warmiae Praesulem, ortu B a th o r iu m , proxi-
maque sibi necessitudine connexum, ex uPi-
mis Borussiae finibus accersit. Ei ditionés
B a cica s , Rudolpho nuper et Austriacis eman-
cipatas, permittit; haereditariis deinceps ti-
tulis invadendas, ac gubernandas. Ad posses-
sionem hanc, olim in exitium sibi versuram,
vir, alioquin optimus, A n d r e a s (ut hommes
sumus, futurorum nescii, praesentium incon-
sulti,) non tardus advolitat. Ad perniciem su-
am, quam p u rp u rn e sacrae modesta satietate
semper evitasset, ultro festinat et anhelat.
D a c o s omnes, praeter V a ra d in u m et W à lla -
chos , suum in nom en ac sacramentum, adigit:
gentem, quod nemo negaverit, ea tempestate
va ria m , et m obilem ; ut, quae solius unius in­
tra tempus aequinoctii, dom inum jam tertium
in cervices acceperit. Ne tarnen omnium nu-
dus S igism u n d u s deinceps, et détérioré, quam
unquam antehac, conditione rerum, age-
ret: urbes ei nonnullas A n d r e a s , ex pactis
et dignitate possidendas, seponit; vitae resi-
duae p a tru eli solatium, et alimenta. Caesar
interim B u d o lp h u s , Praga legationem jam al­
teram, (quoniam incassum prior, et detenta,
fuerat), adornat: novas, et eas quidem aequis-
simas, concordiae conditiones allaturam. Ea,
triduo jam profectionis exacto, prius, quam
ad S igism u n d u m perveniret; vulgante fama,
rerum T ra n ssylva n ica ru m incredibilem con-
sitatea impregiurârilorü câtü si de o nestëm-
perată ambiţiune de a vedé in scaunulü dom­
niei acestorü tierï părintesc!, pre descendintiï
familie! B a th oria n e , fia apoï care din a-
cestia va fi: ca-cï, elü insusï, sï perduse
tótá sperantia de a castigà vre unü urmă-
toriü din căsătoria cu Cristiema, din causä
că, fermecaţii prin descântece, nu era in pu-
tintiă de a se apropiâ de patulü consórte!
sele. Intră, dec!, in none intieleger! cu Po­
loni!, cari!, din recunoscintiă câtră Stefanü ce
nu de mulţii le fusese Rege, se purtă cu o
nespusă favóre câtră totă casa Bathoriană.
Rezimatű pre acéstá sperantiă, invită delà mar­
ginile Borusieï, pre Andreiü Bathori, Cardi-
nariulü de Livonia, episcopulü de Yarmia,
consângenulii si amiculü seü de aprópe. I dă
voiă să ocupe si să guverne apo! cu titlu
ereditariü, provinciele Dacie!, de curêndü lu­
ate din mânile lu! Rudolfü si ale Austriaci-
lorü. Andreiü, bärbatü de altmintrea prè-
buiiü, insă, asia precurmi sunt omeni!, necu-
noscetor! celorü viitórie, si fâră sfatü in ce­
le presinte, alergă fâră intărdîare la acestă
domniă care ma! apoï aveă să-î aducă peire.
Alérgá la peire-sî, care, dé că se multiă-
miă in modestiă cu purpura sacră, putea
s’o incungiure pentru totdeauna. Priimesce
juráméntulü de supunere a tot! Daci!, na­
ţiune, pre acelü timpü, fâră indoélâ, prè
inconstante, că-cî, in cursulü unu! singurii
anü, acumü de a treia oră s! schimbase Dom-
nulü. Numai Oradea-Mare si Români! nu i se
supuseră. Totdeodată, insă, pentru ca Sigis-
mundii să nu remână desbräcatü de tóté pen­
tru viitoriü, si intr’o conditiune ma! apusă póte
si decâtü altă dată: Andreiü, dă vêruluï seü
câteva cetâtî care să le posedă in pu­
tere de tocmélá, conformü demnitate! se­
le, si să-î fiă pentru susţinerea si con­
solarea dilelorü din urmă ale vietieî sele.
Intr’aceea, Rudolfü ma! trimite delà Praga o
soliă (fiindü-cä o altă solia de ma! nainte fuse­
se poprită), cu noue si forte impăcătorie con-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAÈ WAYWODA 123
versionem discit : attonitaque malo, graviter ditiunï de invoéla. Solii, după cale de trei
id, nomine Caesaris, et indignanter, accipit. dîle, inainte de a ajunge la Sigismundü, află,
Neque tarnen, ne tum quidem, de pacis in- din faimă, de acéstâ neînchipuită schimbare a
tegranda summa despondent animum: prop- trebilorü transilvanice, si uimitï de urmările
terea, quod d é m e n t i s Octavi, Pontificis Ma­ cele rele, priimescü scirea cu multă mächnire
ximi, sollicitudine, N u n ciu s , quem is expédi­ din partea impëratuluï. Si totusï, nicï acumü nu
erai, A p o sto licu s , in T ra n ssylva n ia m , sub
desperă de a putè iiiipăcă lucrurile, fiindü-
idipsum temporis, itineribus maximis conten- că, se spunea că, marele Pontefice, Cle-
dere diceretur: ad S igism u n d u m et A n d reá m ,minte VIII, jn solicitudinea sea, chiarü a-
Bathorios, perniciosis a coeptis retrahendos. tuncî espedise unü Nunciü Apostolică care a-
(i) Sed et Caesaris legaţi tune, et B om a n a e lergâ cu cea mal mare grăbire la Transilva­
sed is Orator, aeque contumacem utriusque nia, ca să desmênte pre Sigismundü si An-
B a th o r ii conatum reperere : plusque verbo- dreiü delà incercârï atâtü de periculóse. (i)
rum apud aures illorum, quam medicináé, Insă, nicï solii impëratuluï nicï oratoriulü sân-
factum. tuluï scaunü, pre lângă totă stăruintia lorü.
nu isbutiră a îndreptă lucrurile.
Et haec quidem, de S ig ism u n d o , nar- Si acestea aflarämü cu cale de a le
randa paullo prolixius, et ex alto repetenda, spune maï pre largü, despre Sigismundü. A-
visa sunt.... Nunc ad propositum revertatur cumü să ne intórcemü la firulü intreruptü alü
ordo. naratiuneî nóstre.
X. TANTis, ac tam turbidis, Daciarum X. Folosindu-se de ocasiunea atâtorü tur-
tempestatibus, w a y w o d a M ic h a ë l , opportu- burârï ce scutură pamêntulü Dacielorü, Mi-
nitatem nactus; virtutis suae militaris, et in chaiü Vodă află că acumü e timpulü de a-sï
Caesaréin üdéi, vel exprom endae , vel ven d i- arëtà, si vertutea militară si credintia câtră
tan dae; non alias idoneum magis sibi tem- impëratulü: si a se spëlà, eu chipulü acesta,
pus oblatum ratus est, ad insignem illám elu- de pata ce rëmase asupră-î de cândü se in-
endam maculam, quam, e confiata cum Oto- soçise cu Turcii. Totdeodată, ca bărbatu is-
mannidis amiciţia, quoiidam in se suscepis- tetiü ce erà, presimtià si aceea că, tuvburä-
set. Simul et callide divinare coepit: hanc, rile ce face Sigismundü, invingëtoriulü seü de
sui quondam victoris (Sigismundi Principis) maï nainte, aü să intemeeze norocirea sea, si
inquietudinem, fortunarum suarum fore sta- din semêntia ce aruncă acestï degenerat! Ba-
bilimentum; et e B a th orioru m dégénéré fra­ thoreseï, are să rësarâ si să inflorescă câm-
ge, suae gloriae campum, ac segetem, esse pulu gloriei sele.. Simulândü, deci, credintiă
surrecturam. Ergo, vehementer Imperii ma- si zelü, cu totă puterea armelorü se intôrce
jestatisque sim ulato studio, M ich a el , ad Cae­ intru apërarea causeï impëratuluï si a Au-
sa ris et A u stria coru m tutandam caussam, striacilorü. Intr’aceea, spre a nu pune in pe­
totis armorum viribus se convertit. Verum, ri clu deodată ci gradatü, virtutea si puterile
per gradus periclitandam esse virtutem ratus ; sele : aflâ maï consultù de a incepe lupta delà
ab hoste Christianitatis manifesto, decrevit, adevëratulü inimicü alü crestinëtateï, pentruca
tantisper ordiri belli motum; quoad T r a n s- apoï, insasï furtuna resbeluluï sä-lü împingă
sylvan icas ad turbas ipso praeliorum nimbo in midï-loculü turburârilorü Transilvaniei. Sco-
raperetur. Ad hoc facile se videbat perven- pulü i se părea usiorü de ajunsü: cá-cí, de
turum: quod et S ig ism u n d u s B a t h o r i u ab o parte, se spunea cu incredintiare cumcă,
repetenda Byzantini tyranni societate, nequa- Sigismundü Bathori se arată forte plecatüde
LR4 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
quam esse feri'etur alienus: quippe, qui per
Chiausium, e Thracia devocatum, clam ali-
quid jam ejusmodi tractandum suscepisse per-
hiberetur : et quia cognoverat, Andreám , quo-
que, post frustra tentatam apud Caesarem
ejus actorum approbationem, cumeodem T u r -
cico S u ltan o , legatis expeditis, de mutuo foe-
dere consilia volutare: Pontifice suinmo nec
gnaro, nec unquam approbaturo. Non distu-
lit igitur Wallachüs, in caput ipsum, ex quo
penderet omnis mali nexus, aciem inimicam
convertere. Primum omnium, in Turcas, qui
Paiyioniam inferiorem, cis Danubium, insede-
rant, W a y w o d a signa movet. Caeterum, ne,
tanquam inauspicato, rem tanti moliminis ag-
grederetur: quanquam jam antehac, testibus,
A rch iep iscop o Waziensi, P m o q u e Jurecon-
sulto, legatis, R u d olp h o Caesari W a lla ch ia m
suam universam, obsequio jurato, permisisset ;
(k) tune tarnen, legatione suorum spontanea
Prágám adornata, datam A u stria ea e dom ui
fidem renovat. Simul, eadem opera, Christia­
nis Europaeis, in hostem haereditarium, ar-
morum ac virium nervos omnes pollicetur.
Neque promisit effusius, quam continuo re-
ipsa praestitit. Collecta namque suorum, ut
quidam tradidere, m agna (1) manu : vel, ut
alii, non pluribus, quam quinque m ilitu m m il-
libus (m) universiin, sed electissimis ; Telzam
ac B a m o v im m amnes transgressus : in B u l ­
gáriám etiam advolat, pernicitate mira: flu-
minibusque, Danubio Silestriaque, superatis ;
obstante nequiequam hostiumtransistrana sta-
tione, paullo supra N icop olin urbem, in Tur-
carum m illia tredenim impetum facit : nescias,
improvisior, an incautior? füpae namque Da-
nubianae partém illám, multo desertiorem
sibi M ich a el animo finxerat ; quam eam ré­
véra postmodo reperit. Sed ipsa supervenien-
tis inexspectata celeritas, erroris pericula cor-
rexit: et W a y w o d a , Bassis licet duobus in
acie curantibus, viris fortissimis, sine mora
congressus; velitatione primum, mox acri diu-
turnoque praelio, Turcas ingenti clade fundit
a se insoçi erăsi cu Turcit: că, spre acestű
scopü, a chiämatü la sine unü Ciausiü turcü
cu care trateză intr’ascunsü; de altă parte,
aflase si de Andreiü, că acesta, după ce nu
isbuti de a înduplecă pre Impëratulü ca sa-ï
incuviintieze faptele, trámise soif la Constan-
tinopoli, si cercă a se confederà eu Sulta-
nulü: si acésta, fâră scirea marelui pontefice
care si dealtmintrea nici odată nu eră să in­
cuviintieze asemine lucruri. Nu intărdîiă, de­
ci, Românulü, de a-si intórce armele asupra
Turcului care eră capulü a totu rêulü. Mai
ăntâifi se scula asupra Turcilorü carii se asie-
diaseră in Panonia inferiore. Intr’aceea, Mi-
chaiü, pentruca unü lucru atâtü de mare să-
lü incépa sub auspicie cu atâtü mai bune, de
si inainte de acesta jurase deja credintiă de
supunere impëratuluï, inaintea arehiepisco-
pulifi de Vacz si a jureconsultuluï Petiü: (k) află
cu cale de a mai trămite si acuma soli la
Praga, spre a rennoi, fâră indemnulü cuiva,
credintiă dată casei austriace. Totü cu acestă
ocasiune, promite crestinilorü din Europa, totă
puterea armelorü sele incontra inimicului ce­
lui ereditariü. Si intru adevêrü, promisiunile
nu-ï eră mai mari decâtü faptele. Că-ci, a-
dunândü, după cumü spunü unii, óste numë-
rosă (1) ; eră, după alţii, in totulü nu mai multü
de cinci mii militari, (m) insă din cei mai aleşi ai
sei, trece Telégenulü si Dimbovitia, apoi Dună­
rea la Silistria, si, fâră ca veghiele turcesci delà
Dunăre să i se opună, cu atâta violintiă se
repede asupra Turcilorü ce in numërü de trei-
spre-diece mii se află asiediati din süsü de
Nicopoli, incâtü e greü a decide: surprinde­
rea năvălire!, aű nesocotintia năvălitoriului a
fostü mai mare? fiindű-ca Michaiü nu-si în­
chipuise că pre acelü malű alü Dunărei s’arü
fi gäsindü atâti Ţuici câţi a gäsitü intru a-
devêrü. Dară iutîmea cea neasceptată a agre-
soriului, îndrepta periclele gresielei ce co­
mise: fâră intărdîare se pune Vodă in luptă
cu Turcii, conduşi de doi Basi, din cei mai
viteji : lupta fîicepe cu órecare scărmănâri : se
 BISSELII MICHAEL WÂLL.AOHIAE WAYWODA
ac fugát. Profligatis deinceps iis quoque Thra-
cum agminibus, quae laborantibus Otoman-
nicis, sed aliquanto serius,'subsidio vénérant:
arbitrâtes, V ictoriae n obilissim u m fru ctu m in
illiu s u su céleri constitutum esse, non in de-
side laetitia : confestim ad ipsam N ic o p o lin ,
nondum plane detersis a prioré conflicte gla-
diis, rapitur. Eam, ab Otomannidis insessam,
sed, qui satis virium ad propugnandum non
haberent, in potestatem sine mora redigit.
Et, quoniam eam, a tanta sui militis pauci-
tate, reţineri, difficile videbat, et inconsultum ;
subjectis foeno straminique tumultaario faci-
bus, in cineres urbis pleramque partém ver-
tit. quod autem Turcarum intus repererat,
una cum praesidii praefecto, trucidât. Haud
dissimilem W a lla ch i victoris vim, currente
per seriem flamma calamitatis, experta sunt,
etiam B o d u n u m , W a cra d u m , Plewinta, F l o ­
rentina, cum O rchawito , caeterisque B u lg a -
ricis, circum Nicopolim, oppidis: et pagi, plus
centem, incendio deleti: Turcarumque, quod
in his occurrerat, jugulatum. Jamque, victri—
cibus ubique signis, continuata praeliorum,
deditionumque, félicitas erat, ad A ïb a m - pro-
pemodum -R eg a lem . Fuitque W a lla ch ica e, per
ea bella cuncta, victoriae fructus potissimus,
ac pulcherrimus, non tam, ingens opulentiae
barbaricae praeda, vel auri copia: quam, in
tanta fortitu din e, Christiana m oderatio. Nam
ex hostium omni numero, caesis iis duntaxat,
et ejectis, qui Sultano Thracico sacramentum
et fidem addixerant ; caeteris omnibus est vi­
tae fortunarumque facta gratia. Praeter haec,
C h ristianorum , et B u lga rica e gentis, ad m il-
lia sexd ecim , utriusque sexus, in libertatém
asserta ; deinceps in W a lla ch ia m , transite rur-
sus Danubio, colonorum conditione, legibus-
que, deducta sunt: ac per agros, cultore va­
cantes, distributa. (n) Quo factum est, ut,
excussa servitute, captivitatem relinquerent ;
et sedes in Europa stabiles invenirent.
XI. Haec autem dura a W a lla ch o
runtur; Caesar intérim, ad G eorgiu m B a sta m
incinge apoï o bătaiă aspră si îndelungată'
in fine, Turcit rëmânü bătutî infricosiatü, si
se punü in fugă. De asemine sfarmă Michaiü
si ostile turcescï ce veniseră mal in urmă in
ajutoriulü celorü de antâiü: si'bine sciindü
cumû fru p tu lü celii m a i nobilü alu in v in ge-
reï, nu stă in p etreceri lenesie ci in 'r é p e ik a
eï intrebuintiare, Michaiü, de abia apücâMü
a-sï şterge sabia de sângele primei' bătăMe',
dă năvală asupra insei Nicopole. Turcii niiusè‘
simtiâ in putere de a o apërà, si Michaiu o-
cupă Nicopolea fâră intărdîare. Vëdiêndü insă
că cu puçina-ï óste ce aveà, ar fl gréa" si
puçinü intieleptă încercarea de a o consertâ,
aruncă tëtiunï aprins! in g"?ămedile de fôtiü
si paie, si preface in cenuşia cea mal märe
parte a cetate!, taiândü pre tot! Turcii ce afla­
se inlontru, dempreună cu insusî căpitanulii
lorü. Tote asemine calamitate incercară de' a
rêndulü, prin mâna invingetoriă a Românului,
Yidinulü, si Vagradulû, si Plevinta, si Elo1
rentina, apoi Oreva, precumü si celelalte oi
pide ale Bulgariei dimpregiurulü Nicopole! :
afară de acestea, mal bine de o sută sate că-
diură pradă flacárilorű: tot! Turei! aflăterl
intr’insele, fură1măcelăriţi. Flamurile iîiWsM
gëtoriuluï, prin lupte: si supuberî fericite,' erit
să se apropie acumü de insusî Belgrädulö
turcescű. Dară, fruptulü celü mal nobilü alft
invingerel Române, si celü mal frumosü, in
totü cursulü acelui resbelü, a foste, nu atâtü
prada cea nemësuratü a avuţiei barbarilorü,
nici mulţimea aurului, ci cumpëtulü crestiriü
alü vitézuluï invingëtoriü. Câ-cï din totă mul­
ţimea inimicilorü, numai aceia se deteră mdr-
teï, carii juraseră credintiă tiranului turcescű!
tot! ceialaltî fură ertatï in viétia si averea
lom. Afară de acesta, siel-spre-diece mii de
creştini, Bulgari, fură scăpat! din captivitatea
turcescă, carii trecêndü apoi Dunărea se asie1-'
diară in tiéra romănescă spre a cultivă pă-
mêntulü ce rëmase fâră locuitori, (n)
ge- XL Pre cândü Românulü se luptă 1cü
Turcii, Impëratulü si pusese gândulü la Bä-
126 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE
adjecerat animum: cujus opera consilioque
T ra n ssylva n icos motus in tranquillum repo-
neret. Erat b a s t a , Caesarianorum agminum,
in H u n g á ria superiore, supremus ductor: hé­
ros, tum ingenio manuquepromptus; tum sanae
religionis praecipuo studio celebratus. Is ad
C assoviam cum exercitu tune agebat : cum eum
B u d olp h u s tranquillandis Daciis, adversum
B a th o r io s , jussit intentam esse. Prius tarnen,
quam B a s ta se, dispectis omnibus, a Casso-
via commoveret: Caesar W a y w o d a e M ich a eli ,
vicarias legaţi partes, B a s ta e suppares, esse
committendas existimavit. Ergo, partim tute-
lae certioris caussa ; simul autem, et hone-
stando M ic h a e l i,'t a t illustrium gestorum au-
ctori, dandum hoc arbitratus : T ra n ssylva n ia m
ei, modis omnibus ad obsequium reducendam,
commendat, ac permittit. Nec impromptus man-
datorum W a y w o d a , quin insuper, et inprimis,
exhilaratus, eam, quam ad premendos B a ­
thorios jam olim suspiraverat, januam sibili-
beraliter nunc, et ex voto, patefactam : in u-
trumque curas animi cunctas coepit intende­
ré; C ardinalisque cumprimis motus omnes,
itinera, consilia, nuntiosque, praespeculari.
Quibus dum, invigilat accurato studio ; co-
gnoscit, A ndreám ,, contra longe, quam, suis ad
Bastam litteris, Rudolpho Caesari large pro-
misisset, caussae melioris conditiones, ac men­
tem saniorem, abjecisse: secumque Turcicum
oratorem diebus aliquot perliberaliter habu-
isse. Sultanum Byzantinum A n d rea e depa-
ctum esse, legato, quem diximus, interprete;
primo quidem, annui tributi diminutionem re-
missionemve luculentam, aureorum nummum
grandium (ut fama narrabat) quinum mille-
num. Deinde, T ra n ssylva n ia ru m et M o ld á v i­
áé possessionem, stipendiariam quidem; sed
tarnen aeternam, et in posteros quoque B a -
fhorianos transituram. In has ergo leges A n ­
dreám , expedito cum muneribus Constantino-
polim etiam suomet Legato, foedere mutuo
descendisse, Waywoda Michael didicerat. Quin,
neque societate Sultănică contentum, Ierem i-
sta: cumü ar pute să impace printr’insulü, miş­
cările din Transilvania, g e o r g i u b a s t a , eră
cäpitanulü supremă alü ostilorü împărătesei,
in Ungaria superiore : eroü celebrată prin tă­
ria, intieleptiunea si religiositatea sea. Elă se
află cu oştea la Casovia cândă Rudolfă î tră-
mise ordine de a se ocupă cu de a dinsulă
de modulă cum s’ar putè pune capetă turbu-
râriloră ce facă Bathoresciî in Dacia. Penă
a nu plecă insă Basta din Casovia, ocupată
cu de a mërunta esaminare a tóté impregiu-
rârile: imperatulă află cu cale de a insăr-
cină pre Michaiă Vodă totă cam cu asemine
puteri ca si pre Basta: ï recomêndâ adecă
si-lă autorisézâ de a aduce pre Transilvani la
ascultare in ver-ce chipă si modă: acésta o
făcă imperatulă, atâta spre a fi mai sigură
de sucesă, câtă si spre a onoră pre Michaiă
pentru atâte fapte strălucite. Multă se bucu­
ră Michaiă de ordinea ce priimi, pentrucă de
multă si oftândă doriă să vediă odată des-
chidiêndu-i-se drumulă resbunârei asupra Ba-
thoresciloră. începe, deci, a-I priveghiă de scurtă
pre amëndoï, dar mai cu séma pre cardina-
riulă : nu perdeă din vedere nici cea mai mică
mişcare a lui, urmăriă de aprópe tote dru­
murile, tóté consiliele, tóté soliele lui. Află
cumcă elă, Andreiă, lipsită cu totală de ju­
decata cea sănetosă cu care se arëtà in scri­
sorile ce trămiteă lui Basta, de parte de pro­
misiunile cele mari ce făceă împăratului Ru­
dolfă, avă la sine ună solă turcescă cu care
petrecu câteva dîle impreună. Află că Sul-
tanulă, prin midi-locirea acestui solă, se legâ
de a-ï scâdè tributulă anuală cu cinci müde
galbini mari, precumă se spuneă ; de a recu-
nósce pre elă, Andreiă, si pre toti următorii
din familia Bathoriană, pre lângă respunde-
rea unui tribută, de domni ereditari ai Tran­
silvaniei si aï Moldavie!; si că, spre a in-
cheià acéstâ legătură, Andreiă âncă trămise
soli cu daruri la Constantinopoli. Ba, nemultiă-
mită cu atâta, se insoçi si cu Irimiă, Domnulă
Moldavie!, prin legătură de resbelă si pace. In fi-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
ae se praeterea, M o ld a v o r m n et ipsi Satra-
pae stipendiario, bellorum omnium ae paeis
jurato commërcio, junxisse. Jamque tune am-
bos, sub tyranni Mahometis auspiciis, in u-
num signa castraque miscuisse: primumque
mox alarum omnium et legionum impetum,
in W à lla ch ia m , inque caput suum, effusum
iri. Praeter baec omnia; super infestationem
publicam, intelligebat W a y w o d a , privatas eti-
am in cervicem suam, apud portám Turci-
cam, insidias componi: nec ignaro, nec invi-
to, nec exsorte consiliorum, A n d r e a B a t h o -
rio . Quae profecto cuncta, non tarn crimen,
et obtrectatio Bathoriorum, ab aemulis et su-
spicacibus confiata; quam M ich a elis W a lla ch i
justus timor, et indignatio legitima, fuerunt:
si m odo vera legaţi p ro m p seru n t ; quos, ab
A n d r e a Constantinopolim commeantes, W a y -
w od a , sub illud ipsum tempus, mirifico for-
tunae beneficio, comprehenderat, et excusse-
rat. Eos ille, tanquam comparatos in caput
suum sicarios ultimo denique supplicio mul-
tavit. Post quae, sic gesta, tanto jam minus
cunctandum uterque rati : Bathorius quidem
Andreas, cum Ier e m ia , regulo Moldavorum,
in Wallachiam; W a lla ch u s autem in Batho-
rianos, cum instructissima (nam auxerat mi-
litem) triginta millium multitudine, sese sta-
tivis ejiciunt: et in hostem ambo suum ag-
mina rapiunt. Accersierat e Sarmatis auxili­
äres copias A n d r e a s ; conciliante Polonos il-
li Ioan n e Z a m o scio , regni summo, quem ap­
pelant, Cancëllario. Qui B a th o r iis ex eo, con­
tra Caesarem et A u stria cos, impensiore stu­
dio favebat; quod G risild en , Bathoriani san­
guinis mulierem, habeb at in matrimonio. Z a -
m oscian is igitur subsidiis, et omni Sarm atia,
M ic h a el hostem interclusurus ; omnium pri­
mo C oron ostadium , vicinum Polonis oppidum,
incursat. Id, fortissimo captum impetu, valido
militis, sibi fidi, praesidio firmát. C iculos au­
tem, in praesidiis partim B a th oria n is oppres-
sos ; partim, in vicinia Coronostadii , sub si-
gnis Andreae Bathorii deprehensos, adjungere
127
ne, află cumcă aceşti doï domnï, s’aü si intrunitü
deja spre a se ridică, sub auspiciele lui Mo-
hametü, eu tóté ostile de care se bucură, a-
supra tiereî romănescî, şi anume asupra ca­
pului seu. Afară de tóté acestea, Michaiü mai
intielese cumcă, pre lângă aceste atacuri pu­
blice, la Porta turcescă se tiesű si alte in-
sidie private asupra vietiei sele: si acestea,
de asemine, nu fâră scirea si vointia, si nu
fără consiliele lui Andrem Bathori. Nici eră
aceste crime, numai nisce calumnie născocite
de inimicii Bathorescilorü, ci lucruri aflate din
chiarü gura solilorü (déca se puteà dă credie-
mêntü arëtârilorü acestora) carii, trimişi de An­
drem la Constantinopoli, prin o rară favóre
a norocului cădiură in inânile lui Michaiü. Mi­
chaiü, in justa sea temere si măchnire, ï pe­
depsi cu morte ca pre nisce sicari conduşi
asupra capului seü. După tóté acestea, nici
unulü nici altulü nu aveà de a mai intărdîă :
plécâ unulü asupra altuia: Androiu Bathori,
unitü cu Irimiă, domnulü Moldavie!, asupra
tiereî romănescî: Ronyinulü, insoçiiü de o ó-
ste gătită de trei-dieci de mii, (câ-ci si-im-
multîse oştea) asupra Bathorianilorü. Andrem
asceptă oşti ajutătorie din Polonia, prin midi-
locirea cancelariuluï supremü, Ioan Zamo-
iski care, avêndü de soçiâ p r a -J & m fh fT rT T T iî
casa Bathoriană, cu atâtü mai cu zelü lucră,
in favórea cause! Bathorescilorü, asupra im-
përatuluï si a Austriacilorü. Spre a inchide
drumulü acestorü ajutôrie ce se asceptà delà
Zamoiski, si spre a se asigură despre Polo­
nia, inainte de tóté, se repede asupra Brasio)
vuluï. Ocupă acestă cetate, si asiediă kit
tr’insa o parte din cei mai credincioşi aï sek
După aceea, parte supune pre Secuii ce se afla
sub stogurile lui Bathori, in vecinëtatea
128 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
suis partibus allaborat: praecipueque M o y s e n
Z ecleru m , eorum ductorem, et antesignanum.
Nec irrite conatu. Septiduum enim iis in lo­
tis demoratus; cum, spe gratiae praeterito-
rum facinorum, immunitateque publicorum
onerum et exactionum, ab indulgentia Cae-
saris impetrandis, eos implesset; passim il-
los sibi conciliare coepit: dein, una cum T r a n s -
sy lv a n is-S a x o n ïb u s , quotcunque reperire vo-
lones potuit, suis W a lla ch is admiscere. De
S a xon ibu s autem Transsyívanicis, deque Ci -
culis, quae memorâvi; ne cui mira videan-
tur, Dacorumve gentibus aliena: paucis ad-
huc mopcndos ©sse, populorum ac nationum
il^arpín intetitjpres, hqud abs re censeo.
,. XJL Traussylvanjam igitur, seu, quae-
cunque D a cia e M ed iterra n ea e nomine cen-
setur, terrain, praeter indigenas Vetustissi-
nlos, très' aliae nationes, coloniarum in mo­
rém, exercent; more, legibus, loco, fereque
linguis etiam’, dissonae: jieque secius tarnen
T r m s s y lv a n o r u m omnes, in commune, titulo
descriptae. Prim i sunt H u n g a r i; jam olim,
rege Pannonum D iv o Stephano, Dacorum in-
fusi terris: Dacisque, tota per Hungaros ex-
pugnata captaque provincia, jure victorum iin-
mixti. D e in d e Saxones : qui, quibus olim ar-
morum viribus, et victoriae cursibus, insulam
B rita n n iá m ; iisdem subinde Septentrionis hune
qpqţpe diversissimum, aviumque, tractum pe-
netrarunt: multitudine, reor. impulsi sobolis,
intra patrios fines aegre seporro continentis ; et
indole belîicae fortitudinis : quae, quam late
famam, tarn libenter et sedes suas, spargit.
Terbium inquilini populi genus sunt, C iou li:
qüos perperam nonnulli S ic u lo s; rectius alii
Z acleros, et Z e c le r o s; imperitum Yulgus, e-
tiam Secleros, nominant. Hi vicini M o ld a v is
sunt, Europaeae S c y thiae-veteris antiquus san-
güis ac reliquiae : gens effera, sed armis bona.
Priscorum est morum, et instituti, tenax, tam
pertinaciter : ut, aequalitatis apud omnes stu­
dio, neque p a triciu m quemquam, neque r u s­
ii cum, appellent; natalium omni discrimine
Brasiovuluï, parte cérca a si-ï càstigà, si
anume, pre capitanulü lorü, Moise SzeEel. Si
nu indesiertü. Că-ci, in timpulü petrecere! sele
de vreo siepte dîle in acele locuri, incepii
a-ï trage in parte-si, promitêndule, in nume­
le impëratuluï, ertare pentru cele trecute, si
in viitoriü scutintie de greutâtile si apësâri-
le publice. Apoi, iusoçi cu Românii sei pre
Saşii din Transilvania, si câţi volontarï putù
să gasésca. Aci aflu cu cale de a insemnă pu-
çine despre Saşii din Transilvania si despre
Secui, pentruca necunoscëtorulü să nu se mire
cumva de cele ce atinserămii despre ei, aü
să i se pară lucruri străine popórelorü Daciei.
XII. Transilvania séü D a c ia M ed itera n ă
afară de prè-vechiï ei indigeni, e locuită de
alte trei naţiuni, ca trei colonie, care, de si
tóté in comunü portă numirea de T ra n sil­
vani, se deosebescü insă, prin datinele si le­
gile, prin originea si limba lorü. U n gu rii sunt
cei de ăntâiu : ei intrară in pămen tulii Daci-
lorü pre timpulü Sântului Stefanü, regele Un­
gariei: cându Ungurii, ocupândû acéstá tié-
ră, se asiediară aci in puterea dreptului în­
vingere! Apoi S a şii carii totu cu acea pu­
tere de arme si norocire de învingeri, cu
care ocupaseră odată Britania, pătrunseră si
in acestă parte de médiá nópte, atâtü de ve­
chia si de depărtată; fâră indoelă pentru că
din causa multîmeï, nu se mai puteà sustînè
in pàmêntulü nascerei lorii, conduşi apoi si
de vitejia lorü care i face a-si întinde si lo-
cuintiele atâtü de departe precâtü e de în­
tinsă faima lorü. Alü treile poporü, sunt S e ­
cuii, ve tini cu Moldovenii, următori ai vechi-
lorü Sciţi, poporü selbaticü dar bunü de arme.
Cu multă cerbicia tînü ei la vechiele lorü
datine: tot! sunt egali intre sine: nu e intre
ei patriciii nici p l e b e u : diferintia de nascere
intru atâtü e de desrădecinată incâtü se parü
a condamna ca superstitiósa séü rêü ordina­
tă, tóta lumea ce nu simte si nu face ca ei. Co­
libele si satele lorü sunt Ia partea apusenă
 BISSELH MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 12 $

sic exsecto radicitus, ut reliquum terrarum a Moldavie!, impărtîte in siepte tînuturî care
orbem, secus sentientem, agentemque, <jam-
eï le numescü scaune. Nu e fâră interesü a
nare superstitionis, .aut incompositae reipu-
blicae, veile yideantur. Horum, ad Moldáviáé cunósce numirile ce portă aceste scaune, nu­
latus Occiduum, tuguria pagique jacent ; sep- miri ce prin insasî asprimea pronuncieï lord,
tem divisi r eg iu n cu lis,' quas ipsi Sedes, geo-
probeză originea lord scitică. Etă numele a-
graphi vero, C om itatu s , indigitant. Nec ab­
surdum fuerit, eorum vocabula quoque nosci- celorü scaune: S e p si, K e z d i , ősik , O rbai ,
tari ; quippe, Scythiam avitam, etiam ipsa pro- G y e r g y ö , M a riisszék si A ra n yosszék . Delà a-
nuntiationis asperitate, redoleutia. Sunt au-
ceste doue din urmă, credemü noï că se tra­
tem ; S ep si, K y s d i , Z y k , O rbai, G y r g io , M a r -
cus-Z eekh , et A r a n y o s -Zeekh. Ex quorum no- ge numele de Secui, (o) Aceste naţiuni ale
minum postremis duobus, Z e d e r o r u m , qui Ci- Transilvaniei, potu să scotă la luptă o oste
culi nobis sunt, ortam esse propaginem ; con­
mai bine de noue dieci mii.
jectura, meo judicio, nequaquam G orop ia n a ,
sive, nimium e longinquo petita, fuerit. (o)
Omne porro Tran ssilvan ae pubis robur, quä­
le per nationes has descriptum est, in aci-
em et castra, multitudine plusqu am nonaginta
m illium , pro cedit.
XIII. W a lla ch oru m igitur W a y w o d a (ne XHI. Asia-dară, Domnulü Pomânilorü
longius ab instituto recedamus), Transsylva- (spre a ne intórce erăsi de unde ne abătu-
nicis Saxonibus, atque Ciculis, sub signa sua rămu), insîrândü sub flamurele sele pre Sasi
centuriatis, continuo Trapssylvaniam, ingebti si pre Secui, petrunde inaiftte in .Transilva­
consternatione B a th oria n oru m , ingressus ; pri­ nia spre cea mai mare spaimă a Bathore-
mo statim insultu Coronam capit, urbem am- scilorij. Si' după-ce ocupă indată Brasiovulă,
plissimam, B r a sso v ia m vulgo dictam. urbe mare, supune apoi si Făgărasiuld, una
din cele mai tari cetâti ale Transilvaniei.
Post hanc, arcem Transsylvaniae vali- Audîndü de perderea unorű cetâti atâtixde
dissimam, F o rg a ro sa m , ad deditionem com- însemnate, Andrem se cutremura in inima sea.
pellit. Captarum autem, tam fortium, muni- îndată si plécâ delà Alba-Iulia spre Säbiiü,
tionum, nuntio perculsus A n d r e a s ; ad Cibi- cu numërôsa óste de pedestri si de călăreţi.
nium, D a c ia e (quam vocant) mediterraneae De asemine inainteză spre Säbiiü (distantiă
metropolin, H erm a n sta d iu m Germanis dictam, de siese miliarie delà Fägärasiü) si Michaiü,
et ad Austrum positam, castra promovet. Mo- intru intimpinarea Cardinariului, Se apropiä
vet eodem et W a lla c h u s; edoctus ab trans- de elü, si eră gata de a si incepe bătaia.
fugis, et ob id Alba-Julia celeriter profectus. Ostile inimice nu se află in depărtare mai
Illic, ad sextum circiter lapidem, citra F o g a - mare de optü stadie una de alta. Lupta insă,
rissin u m , baud ita procul C issinio, Cardi- se amena pentru puçinü, nu din causa căpi­
nalem, cum ingenti sibi peditum equitumque tanului séü a militarilorü (că-ci toti eră a-
manu praesto factum, assequitur: neque du- prinsï de dorulü luptei) ci din causa F u n d u ­
bitat, confestim invadere. Paullum tarnen mo- lu i A p o sto lică . Că-ci, precum odinioră, Leone
rae, cum inter se duo grandes exercitus sta- celü Mare intimpinase pre Atila, fla gelu lu lu î
diis haud plus octo distarent, interpositum B u m n e d ie ü : de aseminea si acestü Nunciü,
17
130 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

est: non a militum, aut Ducis, cunctatione
(nam ardebant in conflictum) sed ab A p o sto -
lico N u n tio. Qui, gemino stipatus B a th oria n o
feciali, viris primae nobüitatis; perinde, ceu
M a g n u s quondam LEO processerat obvius A t ­
tiláé , B e i flagella, qua Padus ac Mincius in
se miscentur : sic iste, demulcendi tune ho-
insoçitü de doi feciali, aleşi din primii ma­
gnaţi al tierei, póte cu nu mai puçina inimă
dar nu cu acelaşi sucesü de elocintiă, cercă
să imblăndiescă mănia inimicului. Spunii u-
nii cumcă Michaiii Vodă, din reverintiă câtră
marele Pontefice, amena lupta dîcêndü: Mc

stis eundem fortassis animum apportavit. Sed
non eundem eloquentiae suae successum abs-
tulit. Quanquam enim sint, qui tradant, W a y -
ivodam , pontificia cohibitum reverentia, di-
lato pvaelio, respondisse; S e noctem in c o n -
siliu m a d v o c a tv n m : ac p ostera
ria n is , vel lin gü a satisfactu ru m ,
clarior tarnen, ac fidei propior, rumor învă­
luit ; auditq N u n tio , nec votorum potito, sine
mora fuisse dimicatum. Et (p) M ic h a e lis , in
praelium ruentis hortantisque, sunt, qui ver-
ba quoque référant; brévia quidem, et pauca,
sed, apud ardentem jam antea pugnae cupi­
ditate militem, oppido potentia: cum prae-
sertim orationis prolixioris, nec ipsa, quae
premebat, pugnae nécessitas patientiam ad-
mitteret; et W a yiv o d a , dextra laevaque cir—
cumferens oculos, ac manus universumque
corpus intentans, plus gestibus suos, quam
sermone, stimularet ; H in c j u s , lánc aequum ,
hine bonam caussam , pacta,
v o m socoti p reste nópte, s i m âne vo iű dă răs­
p u n s ă lui B a th o ri, ait cu vorba au cu sa ­
bia. Dar ceealaltă scire pare a ii mai aprópe
de adeverii, că Micliaiü, ascultândü pre Nun-
die B a t h o -
ciü, si neputêndu-ï urmă sfatulu, îndată si incepù
vel gladio : lupta. Sunt carii (p) reproducă chiarfi cuvintele
lui Micliaiü in momentulü cândü repedîndu-
se in bătălia, indemnà pre ai sei, cuvinte pu-
çine si scurte dar pline de putere pentru
óstea ce nu mai puteà de dorulü luptei. Nici
că aveà locü cuvinte mai luBgï cândü foculü
aveà să incepă. Aruncândü, deci, ochii in drépta
si in stânga, si inâltiândü mânile si totü tru-
pulü, Michaiü Vodă, după datina sea, mai
multű prin geste decâtü prin vorbe inimă pre
ai sei. Elu le dise: In p a rtea nâstră e d rep -
tulii si dreptatea , cu noi e causa cea bună,
foed era , ju s j u - legăturile de pace, ju ră m in tele, C esa rele; cu

ra n d m n , et C a esa ron , ac B e a m , sta r e : cum n oi e B u m n e -d ie ü ! O în vin gere strălucită, o

ingentis glóriáé, cumque victoriae sim ul, et gloria n em ărginită rc su ride ; o p ra d ă ne­
sp olioru m incredihilm m , exspectatione. quae, sp u să de m are vë aseeptă : care din voi nu s ’ar
quippeni rapere pra efestin a ren t? I llin c autem,
gră.bt a o apucă ! E r ă in p a rtea ceealaltă, ce
quid aliud reducere, qaam ruptam fi dem , con­
altă vedeţi decâtü eredintiă înfrântă, p r o m i­
vulsa p ro m issa , viólatum fo ed u s, contam ina-
tum sacram entum ; corporum fluctuationem , siu n i desierte, tratate violate, ju ră m in te p â n ­

vaccordiam m en tium , dolos, in sid ios, trucu­ g ă r ite ? ce altă. decâtü legănarea trupuriloru,
lenta cum T u rcis consilia, foederuni c ru en - nebunia m intiloru, insielătiunî, uneltiri p e r ­
tam im p ieta sem : sub duce, S a cris destinato fide, crunte intielegerl cu p ă gâ n u lu , s i cea m al
p r o fa n u m m ili t e m ; sub galero, galeam ;$ s u b
sacrilegă călcare de legă tu ri? ce altă decâtü
pu rpu ra sa n d a , profa n u m p ectu s, aversu m -
sub ducele, consacraţii altariulul, unii soldată
que coelum ? E x his, quid aliud tandem vel
profanii ; sub cam ilavcă u n ü coifü, sub p u r ­
ip so s hősies exsp ecta rep osse, quam , quod nunc
ja m in oculis esset ? anim orum m etum , cor­ p u ra sacră unü p iep tü p ro fa n ă , si in fine,

p o r u m irepidationem , p ra elii faem ineam de- ceriulii m im ică ! S i din tóté acestea ce p ó te
 BISSELII MICHAËL WALLACHIAE WAYWODA 131

preca tion em , victoriae diffidentiam ; et ideo, să ascepte insusï in im icu lü m ai m ultă deeâtü
fu g á m , ante p u g n a m ? ce ved eţi cu och ii? fr ica in in im ă , trem urulü
in tru pă , blesteme m uiereseï asupra bătăliei,
neîncrederea in învingere , si p r i n urm are , fu g a
înainte de luptă ?
Haec W a lîa c h u s: et statim, ardentissi- ! De abia Românulü rosti aceste cuvinte,
mis omnium animis, signa canunt. It in al- j si cânteculÜ resbeluluï inflăcărâ inimele tutu-
tum clamor: e sclopetis, ac militaribus tor- ! rorii. Resunâ ceriulü de infricosiatulű vuetü:
mentis, globorum grando. tum, utrobique eol- ca grindina se versa gl óntele puscilom si ale
lato pede, districtisque rhomphaeis, praelium tunurilorü. Ostile se apropia, arcurile se in-
committi coeptum. Praeliantes, N u n tiu s iterum tindü de ambe pârtile, si bătaia începe. In-
A p o sto lia m interpellât, ingenti voce, nam, a tr’aceea, etă Nunciulü Apostolicii, după-ce se
repuisa prima, redierat. Clamat, In d ign a m întorsese odată fâra de nicî o ispravă, de noü se
Christianis a n im is rem ! Ch ristian u m utrim que infaçisiézà in midi-loculű luptei, si cu viersü
sanguinem p r o d i g i : quaeque caetera tempus inaltü incepe să strige: L u c r u nedem nă de
et caussa suggerebant. Séd, surdas apud au- suflete Creştine ! sân ge C reştină se vérsà de
res, orator hic erat ; nec, per dimicantium am be p ă rţile ! si alte asemine, după timpii si
tumultum, exauditus. Quin etiam, ne porro impregiurârî. Oratoriulii insă, vorbiâ la ure­
mentium ardorem refrigeraret, custodiendus chi surde : cuvintele seîe nu se mai audia de
P etra sco , Way wodae iilio, patris imperio, tra- resunetulu armelom. Si ca nu cumva totuşi
ditur. Usqueadeo S ed is A p o stolica e reveren- să rëcéscâ înflăcărarea inimelorü, Michaiü Iii
tiam, in ejus N u n tio , Martis furor obsolefe- incredintiézâ in paza Aiului seü, Petrascu. Pên’
cerat. Cum autem, quinque solidas horas for- intru atâtü furórea lui Marte, stinsese reve-
tissime concursum esset, Apostolorum S im o ­ rintia cuvenită scaunului Apostolicii, in per­
n is et J u d a e sollemni die: tandem a W a y w o ­ sona Nunciuluï. Cinci ón; întregi tînii lupta
dae partibus fortuna pugnae stetit. E B a t h o - cu multă inversiunare, in dioa SS. Apostoli
ria n orw n viginti quinque millibus, plures, quam Simon si Iuda. In fine, Michaiü învinse. Din
ter m ille , campus et mors hausit. reli- douë-diecï-si-cincï mii ai lui Bathori, mai
quos, vulnera, fuga, captivitas, ac rerum om­ bine de trei mii acoperià câmpulü bătăliei:
nium desperatio, pessum dédit. Castris C a r- pre ceialalti i perdii fuga, captivitatea, vul-
din alis , et, praeter signa militaria quam plu- nerile, si desperarea de tote. Mulţime de fla­
rima, quadraginta quinque formen tis eurrili- muri perdù Cardinariulü, si patru-dieci-si-cinci
bus beliicis, exutus ; incredibilem supellecti- de tunuri belice: aurü si altă neînchipuită
lis, equorum, auri, copiaeque reliquae, vim mulţime de lucruri, căi si alte gătiri belice
post se reliquit: a W a lla c h e . cum sarcinis et lăsâ in urma sea, care tóté bine cădiură in
impedimentis omnibus, occupatam. Jacturae manile Românului. Dar adevărata perdere a
caput et summa fuit, u n iversa T ra n ssylv a ­ lui Andrem fii T ra n silva n ia in trig ă , in a
n i a ; quam ab A n d r e a laevis auspiciis inses- cărei domniă intrase sub auspicie atâtü de
sam, W a yv v o d a tune Caesaris in fidem rece- rele. Părăsită de toti, Andrem se vede constrinsü
pit: A n d r e a contra, totam eam deserente; ne- a o părăsi acumü si elü, ocupându-o Michaiü
que minus ab ea tota deserto. Jamque reli- in numele Impëratuluï. Nu mai rëmase Car-
quum ei nihil erat; quam ut, cum paucis si- dinariuluï nimicü altă indërêtü deeâtü a se
bi fidioribus, in diversum equis abreptus, per incredintià, insoçitü de câtï-va mai credin­
devia sylvarum ac montium fugám intenderet. cioşi, in fuga cáilorü pre cărările cele rătăci-
132 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Pugnatum ad Cibinium fuerat. Sed ab eo loco torié ale silbelorü si ale muntilorü. Bătaia fù
mox, secundum victoriam, W a lla ch u s , osor lângă Säbiiü. Dar Bomânulü, indată după în­
tarditatis in bono successu, castra retrahit. vingere, lasă Sabiiulü, si plecă cu oştea re­
Tum, exerciţii promoto, festinat, A lb a m J ú ­ pede spre Alba-Iulia, că-cî nim icü nu uriă
liám , et, siquid aliud ex itinere validiorum j\ mat mulţii decâtü intărdîarea cândii lu cru-
urbium occurreret, occupare. Satisque gnarus, jI rile ï m ergeâ bine. Ocupă, in trecere, cetâtile
non p u gn a n d o, nec sem el vin cen do , sed p e n i- j■ cele mai întărite. Si bine sciindű că nu lupta
tus debellando. laboris ad m etam , et ad g lo - J nici învingerea, ci deplina su pu n ere , este m id î-
riae su m m ám , p e r v e n ir i; per vias omnes, et \j loeulu care duce la scopü s i g lo ria ; asiediă
calles, dispergit, qui, quidnam rerum molia- I|esploratori la tóté drumuille si caile, spre a
tur, aut ubi locorum lateat Andreas post cia- lI priveghiâ si cercetă cu de a mëruntulü, unde
dem, explorent. Eum, quoad supersit, turba- se ascunse Andrem după bătaiă, si ce are
rum hostilium fomitem, et redivivam facem, de gândii să facă. Si temêndu-se că, intru câtix
fore veritus; praemiis ingentibus propositis, va fi elfi in vietiă, mare să înceteze de a
ad se perduci Júliám A lb a m , seu vivum ac reînvia flacăra turburârilorfi inimice : pune
spirantem, seu trucidatum, mandat, pretifi pre capulfi lui, si dă ordine de a-lfi a-
duce, la Alba-Iulia, viii ort morţii.
XIV. Secundum haue, de B a th o r iis , vi­ XIV. După acestă învingere, atâtfi de
ctoriam, aeque vulgo claram, quam auctori strălucită, pre câtfi eră de grea ; precumfi to-
nuper operosam : quo more fere rapidum ac
rintele, după ce sî taiă, in fine, drumulfi, nici
voracem fluvíum, perruptis tandem obicibus
stâncele, nici silbele, nici mâna omului nu-lfi
liberam ac solutum, non obstantia saxa, non
sylvae, nec humanae manus et opera, reroo- mai póte impedecà de a răpi cu sine totfi
rantur, quo minus obvia secum cuncta rap- ce-i stă in cale: de asemine pre Michaifi Vodă
tet : eodem ritu, W a yteo d a m non campi, non nu-lfi mai tîneă acumfi cămpiele, nici cetâtile
urbes, non exercitus, tenuere ; quin occupante nici ostile, de a bate si de a sfărmă totfi ce
victriceque manu, quaecunque se contra fer­
i se opunea. De abia treefi câteva dîle, si la
rent, corriperet, aut profligaret. Igitur, pau-
cissimis interpositis diebus, ac scilicet, ipsis 1 Novembre ocupă Cluşiulfi, Si lăsândfi aci
C alendis N o v e m b r ib u s , in potestatem ejus o miie de viteji, prin neîncetatele escursiuni
Colosvaria venit, mox, fortissimorum illic mil­ ce făceâ cei mai aleşi din soldaţii sei, totfi tî-
le, praesidii caussa, relictis ; perpetuis mili- nutulfi dempregiurulfi Clusiului, sate si ce-
tum lectissimorum excursionibns, omnis, cir-
tâti, se supuse invingëtoriuluï. Intr’aeeea, etă,
cum C olosvva ria m , seu pátens, seu clausa
numai ce ajunge si basta delà Casovia. Se
moenibus, regio victori subigitur. Cum autem
inter haec et b a s t a quoque, C assovia tan­ intr’unescfi ostile amëndurora, li se supune
dem profectus, supervenisset : conjuncţia jam ' si Hustulfi delà Tisa, cetate tare in care se
utriusque copiis etiam H u sta , munitissima păstră tesaurii lui Andrem Bathori, si unde
trans T ibiscu m urbs, ac thesaurorum A n d r e ­ âncă de mai nain te, totî cei mai avuţi Tran­
áé B a th o rii custos, deditione capitur. In eam
silvani, ca la unii locfi de scăpare, si trans­
urbem, jam ante, T r a n ssylva n o ru m pecunio-
portă la timpii de periclu, totfi ce putea
sissimus quisque, tanquam in propugnaculum
inexpugnabile, transportarat; quidquid fortu- din lucrurile lorii cele mai pretióse. Şte­
narum moveri potuit. Super hos, et Isth uan u s fană Bathori, vêrulü lui Andrem, după bă-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
Batkorius, A n d rea e patruelis, ab adverso statim
praelio, fuga G ólosvvariam primo, inox H u s -
tam ablatus; opulentiaîn secum magnam, et
belli nova consilia, transtulerat. lllic, et lit-
teris expeditis, et crebro nuntiorum cursu re-
cursuque, P olcn icu m iterum, ut ante, nomen,
adversus W a y w o d a m concitat. Id dum labo-
rat, et copias auxiliares evocat; conatuum
suorum succesus parum secundos habuit, Sar-
matiarum enim Rex, S ig ism u n d u s , Uladislai,
Casimirique, qui postea rerum apud P o lo n o s
potiti fuerunt, pater, decretis gravibus, et il­
lő Rege dignis, Z a m osciu m , et omnes impe-
rio suo juratos, deterruerat: contestatus, ad-
versum jus, et leges, ac majestatem, factu­
ram, quisquis B a th o riis, pactorum ac fidei
violatoribus, suis e terris subsidia mitteret,
aut portaret: quique, tam liquido dom us A u -
striacae jure, contra rem Caesaris, interposi-
tis armis veniret. Hac ergo tam vasta spe
deturbatus Isth u a n u s , novaque rursus fuga
praeceps; relictis magnam partém, quae nu-
per Hustae deposuerat, impedimentis, evolat.
et, quoniam W a y w o d a e victor exercitus in
tergis haerebat, qua se proxima salutis ape-
rire via videbatur, illuc fugám intendit. Ve­
rum, ab G eorgio B a s t a , non A n d r e a s Car-
d in alis , uti perperam nonnulli tune credidere ;
sed hic ipse, de quo narramus, Isth u a n u s,
Andreae patruelis, S om blii comprehensus, et
arctam in custodiam compactas : malorum ul­
tima tarnen impraesentiarum effugit. Praete-
ritorum namque graiiam, et impunitatem,
extorsit: utique, posteaquam et V ivaram Way­
wodae tradidit; T ran ssylvan iae firmissimum
oppidum, ac B a th oria n oru m bis mille prae-
sidio detentum: quibus W a y w o d a tune ex­
trasis, suos, ut sibi fidiores, substituit. Inter
haec, jam dudum Hustam deportata Cardina-
lis ilia, de qua dictum est, ac Dacorum pro-
ceram, opulentia: quoniam belli jure, quo
quid optimo, capta fuerat; militi, non egenti
minus, quam avido, concessa fuerat. Supra
denas au reon u n m inim um m yria d a s pretium
133
taia delà Săbiiu, fugindii mai àntâiü la Clu-
siü, ancă aicï, in îHustü, si asiediase a-
cumü, averea sea cea mare, si scaunulü in-
trigelorü sele. De aicï tîneà élű corespondintie
si trămiteă soli spre a atîtià de noû pre Po­
loni asupra lui Michaiű, si a-ï chiamà intr’a-
jutoriü. Dar tóté incercârile sele fură inde-
siartû. Pentrucă, Sigismundü, regele Poloniei,
(tatalü lui Vladislaü si Casimirü carii dom­
niră după aceea asupra Polonilorü) publica
decrete severe, demne de acelü rege, prin
care abătii pre Zamoiski si pre toti supusii
sei delà asemine intreprinderi : dechiarândü
că vereine ar trămite ajutórie din tierile sele,
Bathoresciloru, violatorilorü de credintiă si
de tratate; vereine ar apucă arma incontra
dreptului celui limpede alü casei austriace:
unulü ca acela va lucră incontra dreptului,
incontra legilorü si incontra maiestatei sele.
Insielata in acestă mare sperantiă, Stefanü
eră se pune in fugă, lăsându in Hustű mare
parte din sarcinele ce adusese cu sine; si ti-
indu-că oştea invingetoriă a luïMichaiü i eră
la spate, alergă acolo unde crediù că mai cu-
rêndü si-ar pute scăpă viétia. Dară la Sim-
leű fii prinsü de Basta si pusü la aspră in-
chisoriă. De morte scăpă de o cam dată, căsti-
gándű gratiă si ertare pentru cele trecute,
insă numai după ce a data lui Michaiű si
Uiuara, opidü intărita alü Transilvaniei, in
care se află dóue mii de Bathoriani pre ca­
rii Michaiű indată. i înlocui cu alţii mai cre­
dincioşi sie. Intr’aceea, tesaurii din Hustű de
carii vorbirämü, ai cardinariului si ai ma-
gnatilorű Transilvaniei, fiindű luaţi după cehi
mai bunű dreptű alü resbelulul, se lăsară de
pradă ostasilora, nu mai puçinü lipsiţi de-
câtü lacomi. Valórca acelei prëdï se suia, după
134 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
illius praedae creditum erat ascendisse. Trans-
sijlvanontm optimatiüm plerique, qui Batho-
rianae modo factionis, et partium, fuerant,
Caesaris in lîdem, sub Michaelis W aywodae
vicaria potestate, redierunt. Jamque paullatim
manus dante Mediterranea cuncta Ripensique
D a cia ; comitia provinciába cogebantur: qui-
bus sacramentum Budolpho Caesart, tanquam
haeredi legitimo, supremoque Daciarum do­
mino ; Michaeli verő W aywodae. velut vices
obeunti Caesaris, obsequium jurabatur.
XV. s u b illad autem ipsum fere
pus, Tartarornm (quod minim erat) Turca-
rumque complures, fama, quae de W aywodae
gestis ac gloria passim crebrescebat, impulsi;
relicta domo, soloque patrio, seque, familias-
que suas, Wallachoram in terras transportare
coeperant: et, ejurata Mahometis superstiti-
one, sacra Christiana complecţi; salutari ba-
ptismatis fonti capitibus subjectis. Hi suas
quisque, designatas ab W ayw oda, sedes et
agros acceperant. Quin et eadem tempestate,
Mahometis, ut prae se ferebant, Sultani mis-
su, Constantinopoli proiecta legatio, primae
dignitatis virorum; ad Miekaelem in castra
venerat : societatem illius et amicitiam, sive
vere syncereque, sive (quod nonnullis visi
sunt) dolo malo, perque simulationem, ambi-
entium. Hos W ayw oda (gloriose, si per fide-
litatis constantiam; callide, si per fidei fi-
ctionem) comprehendi, tanquam nefarios ad-
versum Caesarom sollicitatores, jussit: ac,
Caesaris examini discutiendos, adservari. Sed
et Colosivariae, primorum de copiis suis du-
cum nonneminem, ultimo supplicio sustulit:
quod is Serdari, Bassae Turcico, suam ope­
ram, muneribus addictam, ac pretio, M ich a ­
elis in caput, et proditionem, locasset: con-
sciis, et consilii participibus, Transsylvanis
quibusdam turbulentioribus. Quos ille, sicuti
perfidiae consortes invenerat, sic poenae so-
cios constituit. Ad extremum, ut omnia, quae
Caesarem adhuc asperare possent, aut curis
onerare, de medio tolleret: ne Cardinali qui
cumü se crede, la mai bine de diece miriade
de galbinï. Ce! inaï multï din magnaţii Tran­
silvaniei se intorseră érasí la credintia câtră
impëratuiü, sub puterea locü-tiitoriuluï irnpë-
rätescü, Micliaiö Vodă. Astfeliü, supuindu-se
j cu incetulü totă Dacia Mediterană si Ripense,
se convoca adunarea tierei, in care staturile
jurară credintiă câtră Impëratuiü Rudolfü, ca
erede legitimü si Domnü supremü alü Daci-
I elorü; si supunere câtră Micliaiü, ca locű-
I tiitoriü alü Impëratuluï.
tem- XV. Totü cam pre atunci (lucru de mi­
rare !) mai multï Tătari si Turci, răpiţi de faima
numelui si faptelorü lui Michaiü, începură a-sï
părăsi casele si loculü nascereï, si a se stră­
mută, eï si familiele lorü, in tierile Româniïoi'ü,
unde abjurândü desiérta credintia a lui Mo-
liametü, imbraçisiara de bună voiă, legea cre­
ştină. Michaiü Vodă împărţi fiă-căruia case
si pământuri. Totü pre acelü timpii se infă-
çisiara in castre la Michaiü, soli venitï delà
Constantinopoli, trămisî precumü dîcea eî, anu­
me de Sultanulű, spre a solicită, (ori intru a-
J devêrü si sincerii, ori precumu se părea li­
nóra, din prefacere si cu rea credintiă) soci­
etatea si amiciţia Domnului română. Dară
Michaiü Vodă dete ordine de a-î aresta, spre
a-i supune judecâtiï impëratuluï că pre nisce
solicitatori fâră de lege asupra maiestate! : lu­
cru frumoşii, de a făcută acesta din credin­
tiă ; viclenii, decă, din prefacere. Dealtmintrea,
la Clusiű ancă pedepsi cu morte pre unulfi
din căpitanii sei, fiindü-cä lü prinsese in in-
tielegeri secrete cu Serdar-pasia care Iii cum-
përase cu bani asupra capului seü. Elü avea
de complici si pre unii din Transilvanii mai
neastëmpèratï. Aceştia ancă fură supusi mér­
tei. In line, spre a scăpă pre impëratuiü de
\ tóté grigile, Michaiü nu ertâ nici pre cardi-
] nariulü. Acesta, âncă din dioa nenorocitei sele
j lupte delà Săbiiti, scăpândă cu fuga, râtëcià
intr’ascunsfi in tóté pârtile, urmäritü de es-
ploratorii Românului, pre tóté câlile, ămblate
si neămblate. In urmă, după multă si inde-
 RISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
dem pepercit. Eum, ab octavojam ac vicesi-
mo die mensis Octobris, post male gestam
praelio rem, fugas ac latibula circumferentem ;
ii, quos W allcichus ad eum persequendum e-
miserat, omnibus in locis perviis inviisque scru-
tabantur. Hi, diu multumque frustra con-
quisitum; ad quintum tandem Idus Novem-
breis, fortuito plane, montanos inter tractus
intercipiunt, septem, non amplius, viae comi-
tibus stipatum: et statim (secus, ac W a y w o -
da praeceperat.) crudelem in modum contru-
cidant. Caput, a cervicibus recisum, sarissae-
que cuspidi superinfixum, ad ostentationem
praeferunt : idemque non multo post, una cum
trunco cadaveri s reliquo, Jú liá m Ä lb a m dé­
portant; munus, W a ytco d a e (qui. caede. com-
perta, sibi jusserat utrumque sisti) non in-
gratissimum. Temperare tarnen sibi non po-
tuit ; quin, conspectis C ardinalis exuviis, sol-
veretur in lacrymas : incertum, ex animine pe-
netralibus, et fideliter? anvero, Caesaris D i -
ctatoris ad tempus sumpta fronte, non syncc-
rius A n d rea e caedi, quam ille soceri P om p eji
fatis, indoluerit? Luctum qui dem profecto de-
center assimulavit : flevitque, vel rerum hu-
mananim fluxo statu mentem percellente ; vel
fortassis, et auriculari Cardinalis digito , cru-
ento laceroque, sibi tune oblato. Praeciderat
eum, avulseratque de manu cadaveris dextera,
statim a caede, nescio quis interfectorum :
cujus nunquam postea compertum nomen est.
quippe, nec illo mutilatore, nec ullo, caeteris
ex interfectoribus, alio, sui nominis propala-
tione tarn scelesti facinoris infamem glóriám
sibi prensantibus : sed, si saperent, Bullae
potius Coenae Doininicae fűimen a Pontifice
formidaturis. Caeterum, quoniam is annulo,
pretii gemmaeque plane regiae, splendebat :
cujus fulgor et aestimatio jam olim multorum
oculos, et incertum, an non et W a yw o d a e,
perstringere solitus fuerat : et digitum pariter,
et gemmám auro clausam, statuerant bajuli,
non ad alium justius lucrosiusque, quam ad
W a y w o d a m , esse deportandam. Nec indele-
185
lungä căutare, numai ce deteră din intëmplare
preste dênsulü, insoçitü numai de siepteinsï,
in midï-loculü unorü muntï, si indată lu si
omoriră incontra ordineï date de Michaiü Vodă.
Ucigëtorii ï tăiară capulü din gâtü, si-lü a-
duceà infiptü in vêrfulü unei lance. Preste pu-
çinü se aduse la Alba-Iulia si trunchiulü cada-
veruluï, care Michaiü dete ordine de a i se
presintà împreună cu capulü. Presentulü nu
eră neplăcută Voivodului. Cu tóté acestea, nu
se putù opri de a vërsà lac-rémi la acestă
privire: cine scie, décà din inimă sinceră? aü
póte nici elü n’a fostü mai sincerü la mórtea
lui Andreiü, decâtü Cesar Dictatoriulű la mór­
tea lui Ponipeiú ? In totü casulű, a sciutü si­
mula gelea cumű se cade, si a plânsü, ori a-
ducêndu-sï a minte de nestabilitatea lucruri-
lorü omineseï, ori pentrucă chiarü atunci i
se adusese inainte degetulü celü micü alü car-
dinariuluï, tàiatü si sängeratü. Acestü degetü
delà mâna dréptâ a cadaveruluï, lü tăiase in­
dată după omorű, unulü dintre omoritori, alü
cărui nume nu se mai afla apoi nici odată,
pentrucă nici unulü din ei n’a dorită infaîna
gloriă a acestei fărădelegi, infiorându-se de
blestemele bulei cu care era să-i fulgere Pon-
teficele. Dealtmintrea, fiindü-cá pre acelü de­
getü strălucia si unü inelü de mare pretiü,
care multi si de multülü ochiseră (cine scie
decă nu cumva si insusï Michaiü?), aducăto­
rii aflară că ar fi si mai justü si mai folosi-
toriü pentru eï, de a presintà lui Michaiü si
degetulü si pétra scumpă închisă in acelü i-
nelü de aurii. Nici si putu ascunde Michaiü,
după cumü se spune, bucuria ce simţi la prii-
mirea acestui presentü. Dealtmintrea, cada-
verulü lü immoimëntâ in mănăstire, cu mare
pompă, precumü se si cuveniă să facă cu ună
136 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
ctatum eo dono fuisse ferunt. Ac cadaveri qui-
dem (et quippeni, tantae stirpis, atque pur-
purae?) funus ipse magnificum duxit; in il­
lustre coenobium elato defossoque. Caput au-
tem, odoribus, ac praecipue balsamo, diffër-
tum, adversus corruptelam et temporis viti-
um, penes seipsum attinere voluit. Id autem
ille, posthaec legatis Budolphi Caesaris et'
monstravit: et, quo fidem inveniret indubita-
biliorem ; ex adverso spectandam collocavit
faciem Cardinalis funerati, jam antea colori-
bus expressara; ac genuinam esse, collatis
inter sese lineamentis, evicit. Id autem nec
gratis Waywoda fecit, nec sordide propterea
donatus. Nummuin enim praegrandem, Decern
Caesarum imaginibus, in auro solido, multa
cum arte fusis, insignitum, a Budolphina li-
beralitate retulit: Uno pro Căpiţe, denas fa­
cies ; et pro mortis effigie, tot in métallo no-
bilissimo spirantes Imperatores.
XVI. Post quae Michael , universa
domita subactaque Transsylvania; cum ei jam
ad glóriám nihil esse reliquum, praeter con-
stantiam, videretur: c l a y e s quoque d a c i a -
r u m , deditionis plenae signum, ad Caesarem
Budolphum misit. Ac Caesar, ob tot, tanta-
rumque, tam brevi temporis curriculo secun-
dissime fluitantium, rerum eventus, plurimum
exhilaratus : W ayw odae Wallachi gesta. per
litteras, ac libellos Augustales, âd Imperii
Bomani Septemviros, et optimates, magnifice
praedicavit. Quibus fiebat, ut ingens, et ma­
gnitudine celebritatis plénum, esset W a yw o ­
dae nomen: primum quidem generatim, ad
omnem terrarum, quam late patet, orbem;
ne T a rd s quidem id, ac Tartaris, inficianti-
bus: qui vim armorum illius reformidabant.
Deinde verő, propioribus de caussis, apud
Christianas, ac syncerae religionis gentes,
illius erat existimatio magna, virtutisque com-
memoratio plausibilis. Ad summám ! Deletis
Daciarum rebellibus, sedatis nutantium popu-
lorum motibus, incensis Otomannidarum co-
loniis, evastatis Thracum Triballorumque mu-
principe de o familia si demnitate atâtü de
inaltä. Éra capulü, imbalsamatü, lü tînù la
sine, arëtândulü după aceea solilorü impëra-
tuluï Budolfü; si pentru ca să nu incapă nici
cea mai mică indoélâ, pusese alăturea si i-
cóna mortului cardinariü, lucrată in ol ivi de
mai inainte. Dară nici nu rëmase Michaiü nere-
muneratupentru acesta, că-cî preste puçinü prii-
mi darü delà impëratulü, o medaliă mare, care
represintà figurele a diece impëratï, tur­
nate cu multă arte in aurű curatü: asiadară,
pentru unü singurü Capii, diece capete : si
pentru figura unui morţii, diece figure de im­
përatï vii in celü mai nobilii metalü.
jam XVI. După care Michaiü, invingéndü si
supuindü totü Ardélulü, pre cândü se părea
că, afară de constantiă, nimicü altă nu mai
lipsiâ gloriei sele : trămise Impëratuluï si c h e i ­
le d a c i e l o r u , in semnü de deplină supunere.
Éra Impëratulü, considerândü mulţimea si mări-,
mea eveiiemintelorü, petrecute cu suces ii atâtü/
de ferice, intr’unii restimpü atâtü de scurtü;
a träsältatü de bucuriă, si prin epistole si
cârti impörätesci a celebratü intr’unü modü
magnifică faptele Ducelui Bomânü câtră Sep-
temvirii si Mai-marii Imperiului Bomanü. Nu­
mele Ducelui căstigâ prin acesta o mărime
si o celebritate neînchipuită, care lü rëspân-
di preste totă facia pământului, incâtü tóta
lumea erà plină de acestü nume, ne mai in-
doindu-se de mărimea lui nici Turcii nici
Tătarii carii tot! tremură de puterea arme-
lorü lui. Dar din cause mai de aprópe, Mi­
chaiü eră in mare stimă la popórele creştine
care cu plăcere si aplause comentă faptele si
j virtuţile lui. Ce să maidîcemu? dupăcestin-
ij sese pre rebelii din Dacia, si împăcase tur-
i burârile si neliniscea popórelorü ei, prefăcuse
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 137

nicipiis, concisis aut profligatis tot .barbaro­ in cenusiă coloniele Turcilorü si devastase
rum copiis ; in suo Wallachus nomine, nő­ satele si orasiele lorü ; după ce, in fine, culcâ
mén ac memóriám mortalibus refricabat coe- la pamêntü si sdrobi atâta mulţime de bar­
bari: Bomânulü , prin numele seû, descep.tà
lestis castrorum Ducis, Arthangeli M ichae­
in inimele muritorilorü numele si memoria
lis: qui coelo quondam, et Draconem Luci-
Archangelului M ichail , Ducelui ostilorü ce­
ferum, et omnes conjurationis illius consortes resc!, care trintise si alungase cândü-va din
Spiritus, extruserat. Yidebatur igitur in ore Ceriurï, pre Bëlaurulü Lucéfërulü Diavoli-
vulgi Christiani paullatim (paucissimis tan- lorü, împreună cu totï Demonii, soçiï rebe-
tummodo vocibus immutatis) Ecclesiae vêtus liuneï lui. Pentru aceea, in mintea popórelorü
creştine, se forma cu incetulü părerea, că, cu
hymnus, et Paeanis praesertim ilia pars, in
prè-pucina schimbare de cuvinte, s’ar pute
Michaelem quoque W aywodam haud inepte aplica forte bine la Michaiü Vodă vechia cân­
congruere: qua psallebant Sacerdotes, et sa- tare de biruintiă a bisericei, si mai alesű a-
crati Deo chori, Collaudantes, venerantes, om ­ cea parte in care preoţii si sacrulü chorü
nes quidem m ilites; sed praecipue Primatem cântà : Lăudaţi si pre-m ăriti p r e totl ostasii
in genere, éra mal p r e süsü de toii, p re Ml-
vicion s exercitus, m i c h a e l e m , vi, virtute, con-
CHAIU, Ducele óstei invingetórie, care sfarmă
terentem Bosphoron. (f)
Bosforulü prin puterea si virtuţile sele. (f)
XVII. s e d desinat, quaeso, caeca futu- XVII. Dară incetati, o muritori, orbi si
rorumque nescia mortalitás! désistât aliquan- necunoscëtorï celorű viitórie ! incetati odată,
do tandem, judiciorum suorum praecipitiis,
ori de a prè micsiorà faptele omenescï, îna­
humanorum facinorum extremos exitus, vel
inte de a le vedè finitulü; orï de a le prè
immodica supra sortem praedicatione, vel prae-
festinatis ante desperatam frugem conclama- inaltià, inainte de timpü, prin judecata vó-
tionibus, antecursare. n i m i r u m , Nihil in in- stră cea pripită. Că-ci, nimica ominescű, nu
genio mortali, suapte vi, constans ac sempi- e constantă si sempitemü: si mai puçinü ca
ternum est : et omnium minime, bonis in stu- in tóté, nu e constantiă in măestria pâcei si
diis, in belli vel pacis artibus, rerumque pu-
a resbelului, nici in purtarea trebilorü publi­
blicarum clavo tractando. n u l l i difficilis est,
ce. Pentru nime nu e greü de a se arëtà in -
ad tempus recta mens, et assumpta B on itas:
nulli nimis arduus gloriae (ne verae quidem, tieleptü si bunü p éri la unü timpü óre-care :

ac solidae,) gradus incipiens; aut aliquous-
que susceptus ascensus, et progressas. Ardua
potius, operosaque, Virtutis d v r a t i o , con-
stantiaeque tenor, est : illic potissimum, ubi
totus bene gestae rei stimulus, Am bitio so-
lum fuit, aut lucri cujuscunque privaţi quae-
stus; pietatis alicujus, aut religionis, aut ob-
sequii, versicolori praetentu velatus... Novimus
liomines qui bipedum omnium falsissimi fi-
ctissimique, posteaquam, quod votis omnibus
anhelaverant taciti; velut inviţi tandem, ac
reluctantes, indepti sunt: cunctorum opinione
ântâiidü pasü la glóriái, nu este atâtü de di­
ficilă ; nici înaintarea pên' la unü gradü óre-
care : dar greü e d e a remăne CONSTANTE p re
calea V irtuteï: atunci mai alesű cândü in-
demnulü faptelorû bune eră numai Ambiţiu­
nea séű unü castigü óre-care, ascunsü sub vê-
lulü schimbätoriü alű unei prefăcute pietâtï séű
religiuni. Cunoscurámü omeni carii, falşi preste
măsură si făciari, indatăce-si ajunseră scopulü
ce cu atâta astutiă se făcea a-lü incungiurà si
18
 138 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
celerius, et C urium exuerunt; C u -
F a b ritju m
riones, A n to n io s ,
atque Clodios, resumpse-
runt. Nec eorum modo, quos jam in fra se spe-
ctabant despectabantque, seă p a tro n o ru m quo-
que, quos callide circumscripserant, obliti, per-
taesique; superbi, grandiloqui, turgentes, et
ampullati: cumque suae cupiditates aliud ex
alio culmen illis ostenderent, celsiora sem-
per spirantes ; et, quantum suimet circum-
spectores, tantum aliorum omnium contem-
ptores... Hi sub extremum, importabili jam fa­
cta fatorum-humeris eorum arrogantia, cru-
delitatisque mole ; casum et fortunam laevam
subeunt, ingentium, sed male subnixorum, pe-
gmatum, in amphitheatris : quae, laxatis prae-
gravatisve machinis, in semeţ ipsa, cum minime
praeformides, puncto temporis collabuntur : et,
cum ruina sonora struis unius, multorum mil-
lium trepidationem, saepe vero stragem quo-
que trahunt.
XVIII. Ex hoc hominum genere,
nationum supremarum avido, Mi c h a e l fuit
hic, w a y w o d a . Cujus, a vertice gloriae jam-
jam insesso, declivis post haec in casum al-
titudo, coepit, indiciis nequaquam obscuris,
vacillare: donec mentem ejus, ambitu quo-
dam intestino, tanquam indeprehensa carie,
vitiatam, suus tandem interîtus, uno paene
momento, pessum daret. Initium vergentis in
deteriora prolapsionis, contentio fuit hono-
rum. quae fere labes, maxima quaeque regno-
rum, ac regnantium, jam olim pondera sub-
edit, ac vertit: hodieque nostra, qua scribun-
tur haec, tempestate, divina pariter humana-
que jura polluit universa. Caussam porro ma-
teriemque certaminis ambiţioşi, rerum ipsa
vel nécessitas W allach o, vel occasio, mini-
stravit, et objecit. Quae talis fuit. Agebant,
sub unum idemque tempus, in D a cia ru m oc-
ciduis limitibus, locis haud ita multum inter
se disjunctis, cum copiis uterque suis, illic
quidem O eorgiu s B a s ta ; cum su prem a L eg a ţi
potestate Caesaris exercitai Germanico prae-
fectus: alibi vero, suis cum W a lla ch is , ac
a-lü respinge, încetară de a mai fi Fabricii si Cu­
rii, prefacêndu-sc deodată, preste asceptarea tu-
turorü, in Curionï, Antonii si Clodiï; despre-
tiuindü nu numaï pre ceï mai micï, dar ui-
tândü si urindü chiarü si pre patronii lorü
pre cari! ï insielaseră cu vicleniă; purtându-
se sumetî, lăudăros!, ingănfatî, si nësuindü cu
poftă neinfrënatâ la lucruri totfi mai inalte.
Eră in urmă, apësati de greutatea arogantieî
si a crudîmeî lorű, se vediură rësturnatï deo­
dată si pre neasceptate, deaseminea ornamente-
lorü rêü asiediate din amfiteatre ; si adese-orî,
căderea unuia face spaima si nenorocirea mai
multorü mii.
domi- XVIII. Din acestü genfi de omeni, la­
comi de domniă, eră m i c h a i u v o d ă . De abia
inăltiatfi in culme, incepe a se clătina in sca-
unulfi mărire! sele, pên’ ce se perdfi, ca in-
tr’unü moment!!, prin mintea sea cea stricată
si roşă de ambiţiune. InccputuliLxâderei, fi!
certa pentru onor! : bolă ce nu o dată a mân­
caţii puterea si celorû ma! mari impërâtiï si
imperator! ; ba chiarü si in dîlele nóstre a pân­
găriţii tóté drepturile ominesc! si dumnedie-
escî. Era causa si materia ambitiöse! certe,
urmâ ma! de sine, parte prin insasî necesita­
tea parte prin ocasiunea impregiurârilorfi. Si
éta cumfi. Se află, totfi intru acelfi timpfi, a-
siediat! la marginile apusene ale Dadelor!!,
nu departe unulfi de altulft, si fiă-care cu osti­
le sele, de o parte Giorgiti Basta, căpitanul!!
óste! germane, investită, de impëratulü cu de­
plină putere; érá, de altă parte, Michaifi Vodă
cu Români! se! si cu Transilvani! ce de cu-
rêndü si-ï insoçise. Eră mult! pre acelfi tim-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
nuper adjunctis sibi T ra n ssylva n is, W a y w o d a
Quod B u d olp h i Caesaris, sic utri-
Mi c h a e l .
que praescribentis, consilium, fuerint ea for-
tasse tempestate, qui, rebus parura perspe-
ctis, parum probarent. Et sane, rem perfun-
ctorie duntaxat, nec ad plénum, expendenti-
bus; videri B u d olp h u s tune potuit, tantum-
non consulto, discordiarum, inter duces du­
os, jacere semina destinasse. Quod enim et
prisca bellorum aetas saepius, et utinam non
aliquoties nostra quoque, creberrimis damno-
rum irreparabilium experimentis, sensit; i-
dem Caesari tune castrorum detrimentum, ac
summae rei vulnus inevitabile, videbatur in
mentem venire, suspicionemve, debuisse. n u n -
QUAM enim , aut p rofecto ra rissim e, locis ac
negotiis iisdem , bene respublica vel togata g e-
ri, vel arm ata, p o test : quoties in praetexta
paludam en tove, duo sunt, aequali, sub unum
idemque tem pus, cum potestate...Idque tune
vel inprimis lubricumest; quoties praesiden-
tium alter, cum ingentibus copiis et auspiciis ;
alter autem, cum grandi praeterea recentique
merito, cumque numeroso clientium favore,
suum ad imperium accedet. Id quod in B a sta
tune, W a yw o d a q u e Wallacho, casus obtulit,
ut fieret. Habebat militem B a s ta copiosum,
fortém, G erm a n u m : nec, quem in hibernis
tantum, aut praesidiis, videbat ; sed et, quan-
tus ex omni posset Imperio repente con-
gregari ; siqua nécessitas major ingrueret. Ha-
bebat et Caesarem, fulcrum, ac momentum
rerum gerendarum amplissimum. Cum W a l ­
lacho stabat, e diverso, grandis, ac tot modo
victoriarum conscientia multum elata, mili­
tam manus, animus, in Duce, sui magnificus
aestimator, praeconium quoque famae publi-
cae, quae W a yw o d a m in iis, quorum parti-
ceps fuerat, B a sta e p a r e m : in aliis, iisque
pluribus, quae sine B a s ta solusque patrave-
rat, superiorem praedicabat. Accedebant his
denique, provincialium, propemodum omnium,
homini populari D acoque, quam extero (qua-
lis B a sta fuit) addictiora studia, voluntates-
139
pü, carii, fâră a pëtrunde impregiurârile, in-
culpà pre impëratulü că a datü amëndurora
asemine ordini. Si intru adevêrü, déca judecà
cineva lucrurile numai pre de a supra eră nu
intru adëncimea lorü, usiorü puteà sâ se a-
mágéscá a crede ca si cumü Rudolfü intr’a-
dinsü ar fi voitü să arunce sëmêntia desbi-
nâreï intre acestï doï căpitani. Că-ci, aceea
ce scieà si ceï vechi, si o ! de nu o-am fi pă­
ţiţii si noï de atâte orï: nu puteà să nu scia
si impëratulü, că, in câtă tim pü se află doï,
in tr’unulu s i acelasï tim pü s i locu, in v estiţi
cu una s i aceeaşi pu tere, civilé au m ilitare ;
n ici o dată aü fo rte a r a r e -o r l se p o tă a d -
m in istră bine trebile publice, fui de p a c e fiă
de r e sb e lu .... ancă si mai puçinü atunci cândü
vom apucă puterea, unulü, incungiuratü de
ostî numerose si incrediutü in auspicie putintî,
celalaltü, räzimatü, afară de acestea, pre me­
ritele sele, mari si acumü de curêndü câşti­
gate, Precumü se intëmplase atunci să fiă, cu
B a sta si cu M ic h a iă V odă. B a sta aveà óste
numërôsa, viteză, G erm ană, si nu numai câtă
se afla in castrele sele si in cetâti, dar ori câtă
ar fi ceruţii la casü de necesitate din totü cu-
prinsulü imperiului ; mai avea apoi pre impë­
ratulü, razimulü seü celü mai tare. B o m â n u lă i
de altă parte, aveà superba consciintiă a a-
tâtorü invingerï, o nemărginită încredere in
puterile sele, si prestigiuhi renumelui; in u-
nele, nu erà mai puçinü de câtü Basta, eră
in altele, si in multe, ce singurii si fâră de
dinsulü făcuse, intreceâ pre Basta. Adauge la a-
HO TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

que promptiores. Quid enim T ra n ssylva n o
tarn propinquum, quam, accola Transsylvani-
ae, W a lla ch u s ? aut (si nuperam B a th oria n o-
ru m aciem, W a yw o d a e is oppositam, seponas,
et oblivione deleas.) cujusnam gentis adspe-
ctus, tarn gratus T ra n ssylva n is, tamque con-
color esse poterat; quam W allach oru m ? quip-
pe, populi sanguinisque, modice divaricatis
ramis, ab eadem utrimque communi propa­
gine, rădice, nomineque, pullulantis. Nam et
hi B a d : nec aliud illi. Quod, ut in Univer­
sum semelac simul intelligatur : paucis, quod
res est, ex antiqua juxta recentioreque tabu-
larum fide geographica, demittatur in animum,
et cognitionem.
XIX.... T rès B a cia e... earum una R ip en sis
nominatur, ab Istri margine. Secundam, quo-
niam a flumine Danubio longiuscule recessit,
M ed iterra n ea m appellaverunt. Ultimam autem,
cestea că, provincialii, maï totï, maï multű
tîneà la unulü de aï lorü, la unü B acü ca Mi •
chaiü, decâtü la unü străină ca Basta. Că-cî,
ce este maï de aprópe pentru Transilvanü,
decâtü Bomânulü din vecinëtate? si, déca veï
dà uitâreï lupta din urmă cu Bathori, care
altü poporü, afară de R om â n i, este maï ase-
mine intru tóté, si maï plăcută Transilvanu­
lui ? că-cî maï totü de acelaşi sânge sunt, de
aceeaşi origine, de acelaşi nume: B a ci sunt
si unii si altiî. Si pentru mai bună intielegere,
să consultâmü in scurtü geografia vechia si
nouă.
XIX. Dacie sunt treî. Una se chiamă
R ip en se, delà ripa Dunărei. A dóua, fiindü mai
depărtată de Dunăre, se chiamă M editerană .

A lp e s tr e m ; propter montes: cuj tarnen, et A treia, in fine, portă numele de A lp estre, de

Transalpinam. adjungunt. Harum, B a c ia r i -
care se tine si Dacia Transalpină. Din ace­
p e n s i s ,... quantumcunque B a cia e vocabulo glo-

rietur; H u n gá riá é quoque parte, nomineque, stea, B a c ia r ip e n s e , cu tóté că se laudă cu

nostris terrae mensoribus censetur. ac tum, numele de Daciă, se consideră de parte a
cum ista, quae componimus, gerebantur; Hun-
Ungariei. Cea mai mare parte a acestei Da­
garici, vel maxime, juris et gentis erat ; quip-
pe, quae C assoviam (vulgo Kasckam) Tokai­ cie, si pre acelü timpü stà totü sub puterea
am item, et B e k y n u m , ac Tem esw ariam , urbes Ungariei, că-cî intre marginile sele se află
inferiorum Pannonum, intra limites suos conti-
cetâtile Panoniei inferiore: Casovia, Tocaiű,
neret. Post hanc, vasto, tandemque spatiosum in
circulum coeunte, montium tractu, B a c ia pro- Bichinulü si Timisióra. Din colo de acestă
cumbit MEDITERRÁNBA.... Ultra M ed iterra n ea m Daciă, se întinde intr’unü vastü cercü de
hanc, sive Secundam , Dáciám, T ertia , partim,
munţi, B a c ia MEDITERANA. Urmeză apoi Ba­
surgit, partimque jacet, a l p e s t r i s , ac t r a n s ­
a l p i n a , B a cia ... Hujus urbes, et oppida, sunt : cia ALPESTRE si t r a n s a l p in a . Cetâtile ace­
T erg ovviza , Waywodarum Wallachicorum arx,
stei din urmă sunt: Tërgovistea, resiedintia
et praetorium : B r a ila praeterea, Trescortum ,
A c zu d a , R ebn ika. Caetera, pagis habitantur,
domnescă, cu o cetătiuiă; Braila, Ajudű, Râm-
ac villis. Haud ita procul Trescorto, bitumi- nicü. Restulü sunt sate. Nu de parte de Tre-
nis quoddam genus egeritur: quod praestan- scortű, se scóte unü feliü de pecură care tine
tissimae lentaeque cerae vicém et usum sup-
peditat; et id quidem in candelas etiam, ac locü de cea mai bună ceră, pentru luminâri.
nocturna lumina.
CAETERUM, e x o m n i, q u o d h u c u sq u e d e - Dealtmintre, nu toti aceşti Daci sunt de
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 141
scriptum est, D a cico genere nomineque, non aceeaşi fire, nicï de acelesï datine si legï.
unum est idemque cunctorum ingenium, vitae Pentrucă ceï din Dacia R ip en se se apropiă
victusque mos, et legum institutum. D a c i de Ungurï mai intru tóté. Éra ceï din M e d i -
namque R ip en ses. qui sunt hodie, viciniae
terana , ca si cumü arü fi din altă parte de
suae campestris affectibus ac studiis contacti ;
Pan n on um In ferio ru m cultu moribusque de-
pâmêntü, diferescu prin datine, limbă si re-
gunt, ut plurimum. At vero, qui M ed iterra ­ ligiune: uniï dintr’insiï sunt Arianï séü Tri-
nei nominantur, trans Alpes jam, ac velut a- nitarï, eră altiï, abătutî din calea cea dreptă
liud in solum trajecti ; diversius multo riti- cerescă, urmeză perniciósele rătăciri ale lui
bus, lingua, religionibus, agunt : ut, quos par­
Calvinü. In fine, ceï din Dacia Alpestre,
tim A ria n oru m rediviva Secta, sub appella-
sunt molipsiţi de erorile Eutenilorü. Eî pre­
tione Trinitarioru m ; partim autem Calvini
quoque perniciosus error, a Coeli recto tra- tindă a se tine de legea grecescă (q): eră
mite deviare compellat. A lp e str e s denique, intru adevêrü, si astădî urmézâ unele dati­
Ruthenorum afflati contagiis; vulgo quidem ne păgâne care arată că eî, au maî in urmă
religionis se Graecae ferunt (q) : verum, mo- priimiră erăsi cultulü ore-căroră idolî, aü póte
ribus quibusdam, ad exsecrabiles Deorum cul-
nicï o dată nu se lepedaseră cu bună credin-
tus, et aras, aut relapsi postea sunt; aut ab
tiă de totî Dieiî străini. Asta se vede de a-
iisdem, jam olim, nunquam bona fide reces-
serunt in solidum. Id ex eo conjicias: quod cólea, că la eï pên’ astădî sunt in pretiü des­
etiamnum illis in pretio divinationes et au- cântecele si auguriele, si âncă nu de ale plebeî
guria sunt; non illa plebeja, divinorum ignari celeî simple si nesciutórie, ci augurie iscusite,
simplicisque populi, sed exquisita, Tuscorum- după vechiele cerimonie ale Etruscilorü. In
que veterum caeremoniis descripta. Quod i-
vorba de tóté dîlele, le place ajura pre j o e ,
tem, in sermone quotidiano p e r j o v e m , per-
si pre s a n t a - v i n e r e . De altmintre, civilitatea
que SANCTAM y e n e r e m , dejerare gaudent. De
reliquo, civilitatis eis perparum; bonarumar- lorü e prè-puçinâ, cultulü artilorü frumósesi
tium, ac litterarum, vix quidquam : habitati- alü sciintielorü aprópe nulü. Locuintiele si
onum, ac vitae, consuetudo, multum saltuosa, modulü vietieï lorü, forte barbarü si sciticü.
plurimumque Scythica... Ad res, et acta, W a g - Atátü despre cele trei Dacie. Acumü să ne
tvodae W a lla ch i revertamur
intórcemü la faptele Domnului Românü.

XX. HUJC (quod res denique monstravit) XX. Asià precumű urma a arëtatü, Im-
providenti Caesar consilio B a sta m ad latus përatulü prè-intieleptiesce puse la côsteleluï
apposuit, instructissimo cum exercitu. Neque Michaiü, pre Basta, cu o óste bine gătită. Dar
tarnen ea mente, multoque minus, astutia ; quo n’a fäcutü acesta cu intentiune, cu atâtü maî
contentionum occasiones, et aemulandi prava puçinü cu cugetü viclénü de a dà ocasiunï de
studia, duobus bis summis viris objicerefc. Nam certă acestorü doï marï căpitani. Că-ci, nici
et R u d olp h u s ab ejusmodi M a ch ia velli cuni- sinceritatea si candórea inimeï lui Rudolfű;
culis, synceritate candidioris indolis, abhor- nici probitatea lui Basta, încercată in cursü
rebat : et G eorg ii B a sta e probitas, omnia sem- de atâtia ani, nu suferia asemine măestrie
per alia, quam astum, per tot retrorsum an- machiavelice. Scriitorii timpului câţi consul­
nos promiserat, ac praestiterat. Quem quidem tai eü, totî cu o vóce celebrézâ mărimea si
virum, et heroem, ex animi, tum magnitudine cumpëtulü inimeï acestui din urmă bărbatu si
 142 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
tum moderatione celebratum comperimus, ab
omnibus universim, quos equidem voluta-
rim, illorum temporum compositoribus. Solus
Joa n n es C luverus, buccinator Cimbricus, or-
thodoxae (quis non videat?) religionis odio,
de tanti Ducis laudibus, nescio quid, sed nec
vere, nec multum, decerpere visus est. C ujus
tarnen m aliţia , virtu s aliena n on obscuratur.
Adjunxit igitur (ut in viam regrediamur) W a y -
wodae Bastam Caesar; non, ut gloriae, (qua
superior hic erat illo) corrivalem: sed multo
magis, ut hominis inquieti, rerumque turbi-
darum studiosi, strenuum custodem. In sum­
mái Tanquam silvestris, nec adhuc bonafide
morigeri, caballi fraenum et habenas, in B a s ta
Caesar injecerat W a lla c h o : ne, male cicur,
dato tempore, dispectoque compendio, rediret
hic ad ingenium. T ra n ssylva n is igitur in par-
tibus, hiberna Ûuctores ambo pariter agitare :
Teutonicos B a s ta ; populäres autem suos, cli-
entesque, W a lla ch u s, moderări: sua, quibus
in locis utrique videretur opportunum, prae-
sidia locare: sua negotia paludata, cum au-
ctoritate, curare. Quae, cum aegrius M ich a el ,
quam, ut dissimulatione premere valeret, a-
nimo ferret: G eorg iu m , victoriarum jam tum
socium, multis, clandestinisque, criminationi-
bus insequi coepit. In ducem clarissimum,
per internuncios dicta minus benigna mollia-
que jacere: nominis illius ac famae claritu-
dinem parum reverenter habere : quin immo,
nec in epistolis ab acerbitate se verborum
continere. Neque tarnen interim haec ab eo,
quem per injuriam lacessebat, penitus impu­
ne ferre. Certabatur itaque mordacibus, ac,
ni cito fomes sopiretur, in incendium publi­
cum erupturis, s a t y r is : et, quantum arrogan-
tiae suae W a y w o d a , tantum suae dignitatis,
et caussae melioris, B a s ta rationem habebat :
ad suum Caesarisque jus, si sic usus tulisset,
asserendum, etiamarmis atque castris decer-
tare, certus, et animosus. Nec multum ab ex­
tremis his consiliis rerum casus abfuit. Te-
nebat H u sta m urbem, (quam, una cum the-
eroü. Singurulü Io a n C lu verü , acestü buci-
nâtoriü cimbricü, dinuralegeï ceï dreptü-cre-
dinciôse cercâ să scadă ceva, dar nu múltú
nici pre dreptate, din laudele atâruî Duce.
Dar prin răutatea lui, nu se întunecă virtutea
altuia. Asia-dară, impëratulü (spre a ne in-
tórcelaale nóstre) puse pre Basta lângă Mi-
chaiü, nu ca rivalii alü gloriei acestuia, (că-cî
intru acesta, Basta întrecea pre Michaiü): ci,
mai vërtosü, spre a priveghiâ cu neadormire,
pre celü omü neastëmpëratü, si plecată de a
turburei tóté lucrurile. Cu unü cuvêntü: după
judecata impëratuluï, Basta pentru Bomânulü
eră, aceea ce este frêulü si căpestrulă pentru
unu cală selbatică, căruia, nefiindă âncă bine
imblăndîtă, nu te potî increde: decă, la o
bună ocasiune, nu se va intórce cumva érasï
la natura sea de mai nainte. Preste ernă, deci,
petrecură in Transilvania ambii beliducî: Ba­
sta guvernă pre Nemtî; Bomânulă pre Ro­
mâni si pre clienţii seî: fiă-care acolo sî a-
siediă oştea unde găsiă a fi mai cuviinciosă :
fiăsî-care se bucură de autoritate in cele mi-
litarie. Dar Michaiă nu mai putea suferi ace­
sta: incepă a aruncă calumnie, multe si ascunse,
asupra luî Basta, care luă acumă parte din
învingerile sele: a-î trămite prin solii seî
cuvinte injuriosc: a luă intru nimica strălu­
cirea numelui si faimei unui Duce atâtă de
illustra : ba nici măcar in epistole nu se con-
teniă de vorbe amare. Se intielege că nici in-
juriatulă nu-ï rëmâneà datoriă. Astfeliă certa
urmă prin satire muscătorie care, de nu se
tăia dintru începută, aveă să erumpă in ca­
lamitate publică: că-cî, pre câtă Voivodulă
eră de arogantă, pre atâtă Basta consideră
demnitatea sea si causa cea bună ce apërà;
gata fiindă a sustînè cu inimă, chiară si cn
arma, dreptulă seă si ală impëratuluï. Si lu­
crurile eră pre aci să ajungă la asemine es-
tremitate. Se află in Hustă (despre care arë-
tarămă mai de asupra cumă se luâ, si cumă
se predară acolo tesauriî luî Bathori), se află
sub nume si titlu de comandante ună Română
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
sauris B a th oria n is, expugnatam, ac direptam,
supra memoravi) praefecti nomine dignitate-
que Dacus quidam; e W a lla ch i Waywodae
castris, ordinum nuper ductor, in oppidum
illud translatas, et eidem, solius auctoritate
M ich a elis, custos supremus, cum praesidio
firmo lectissimorum, impositus. Suspectam id
B a sta e, si quando fors et mens laeva sic fer­
rent; ut W a y w o d a fidem ac sacramentum Cae-
saris exueret. Videbat item, et Wallachiae
Transsylvaniaeque populis, paullo fidioribus
et omni praeterea Caesariano militi, pericu-
losissimum fore: si propugnaculo tam valenti
defectrix aliquando perfidia, vel nefandnm
transfugium, communiretar. Quae cuncta ta-
metsi sive suspicaretur B a sta , sive formida-
ret ; supprimi tarnen consilium tam perspicax,.
satius adhuc duxit; ac tutiora nihilosecius in­
terim capessenda decrevit. Caussatus igitur
stativorum suorum, in tanta sui militis mul­
titudine, tum angustias, tum penuriam: supra
vêtus illud Waywodae Wallachicum praesidi­
um, nóvum aliud ipse G erm an icoru m mili­
tam, H u sta m mittit. Sed non latuit vafrum
W a yw o d a m B a sta e mens, Etidcirco, praemo-
nitus clanculum a M ichaele praetor Husta-
nus, recepturum se B a sta eos praeruptis ver-
bis negavit. Nec aliter, ac verbis edixerat,
reipsa praestitit. Yenientibus G erm anis clau-
duntar H ustaeae portáé: rigenteque tum vel
maxime bruma media, sub dio Caesarianus
miles agere noctem adigitar. Gnarum id B a ­
stae, perque molestam erat. Neque tarnen ab-
sistit, urgere coeptum; nec W a lla ch u s e di-
verso, quod B a s ta jusserat, detrectare. Jam-
que civile bellum, inter bina, sub unius aqui-
lae sacramenfo centariata, castra parabatur:
evocante B a sta , quidquid in Silesia copiarum
equestrium hiemabat; et quidquid, praeter
has in H u n gá riá é finibus agebat vicinioris pe-
ditatus. Stabatque numerosa sub signis, et
in procinctu jam, ad dimicandum, acies. Ne­
que sibi defuturus W a y w o d a fuerat; univer-
sis D a cia ru m trium viribus succinctus. Sed
143
care mai nainte fusese oficiariű in óstea română,
éra acumü Michaiű lü pusese in cetate cu unű
numera de ostasî alesi, ca să o pádiéscá sub
ordinile si ascultarea sea. Lui Basta nu placeâ
acesta lucru, aducêndu-sï aminte de casulü
cândüpote Românulü s’ar lepëdà de credintia
câtră impëratulü. Élű vedeà ce lucru pericu-
losü ar fi si pentru popórele României si ale
Transilvaniei, si pentru óstea impëratéscâ :
déca o cetate atâta de tare ar ajunge să ser-
vescă vreodată de tăriă si locü de scăpare
vreunul perfidü. Dar cu tóté aceste temeri
si prepusuri, aflâ mal cu cale de a tâcè deo­
camdată, si de a lua unii alta drumü mal
sigurü. Sub pretesta, deci, că nici ar avè un­
de să asiedie atâta mulţime de óste, nici cu
ce să o intretînă : trămite la Husta unii nu-
mërü de Nemţi, preste Românii ce-I pusese
acolo Michaiű Vodă. Dar viclénulű Românü
pëtrunse indată cugetalű lui Basta. Pentru a-
ceea, comandantele de Husta, priimindü intr’as-
cunsű ordine de la Michaiű, refusâ cu măch-
nire priimirea Nemtilorű in cetate. Si refusâ
nu numai cu Vorba, dar indată si cu fapta.
La apropiarea Nemtilorű, închide porţile ce­
tate!, si óstea impëratéscâ fù nevoită amăne
preste nópte afară sub ceriulű liberű in midi-
loculü gerului celui mal aspru. Aflándű Ba­
sta, de acésta, se nëcâji forte. Cu tóté ace­
stea, nu incetâ de a stărui ; dar nici Românulü,
de a-î respinge cererea. Eră aprópe de a e-
rumpe belulű civilű intre ambele oşti, unite
prin juràmêntü sub tota acelü vulturü. Basta
chiămase in ajutoriű călărimea din Silesia, si
tată pedestrimea din lontrulű marginilorü Un­
gariei. Óstea numerosă stă insîrată si gata
de luptă. De altă parte, Românulü âncă nu
stà mal pre giosü, incungiuratű de tóté pu­
terile Dacielora. Intr’aceea, jureconsultulüPe-
tiü impăcâ inimele cele desbinate ale Duci-
lorû, indemnându-ï la pace si la buna-intie-
legere de mal nainte. Pre acesta bärbatü lű
aflu lucrândü cu intieleptiune si strălucire, nu
numai in casulü de façià, dar .si in alte mal
144 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

recompegit diseissos Ducum animos Ju recon - multe turburârî ale Transilvaniei si ale Im­
sultus P e ts iu s ; qui se pacis inter utrumque, periului : si, lucru rarü pentru omeni literaţi,
pristinaeque concordiae, sequestrum gerebat.
se bucură de autoritate, nu numai a casă, dar
Eum ego virum, tum in hoe, tum in pleris-
si inafară, si in midi-loculű armelorű, care, de
que motibus Transsylvanicis Imperiique, re-
perio, providum inprimis, et darum, extitis- altmintrea, in generală, nu p r è ascultă cu ­
se: quodque rănim in litteratis, singulari qua- vintele invëtiatilorü. Atâtü este de adevărată
dam auctoritate viguisse, non domi modo, sed că adese ori mai multă se . retiuesce agerimea
foris etiam, et inter a rm a ; quae vulgo tarnen mintei in mănuirea trebiloră publice, de câtă
D ocioru m voces non exaudiunt. Usqueadeo
chiară si cea mai adâncă eruditiune, ascunsă
videlicet in ingeniis, plus plerumque dexteri-
in singurătate. Prin intrepunerea atărui midi-
tas, in rem intenta publicam, quam vel re-
conditissima, sed suis tantummodo solitudini- locitoriă de pace: Michaiă si Basta impăcân-
bus incubans, eruditio promovet. Hoc itaque du-se, se pareă după aceea a petrece împreună
tanto talique pacis interprete, M ich a el, ac G e - mai bine si mai liniscită, afară numai că, nici
orgius, in concordiam repositi; post illa, pa- Basta nu p u n eă m ai m ultă p r e tiă p r e am ici­
catius aliquanto visi sunt inter sese, tranquil-
ţia rennoită, de câtă călăretiulu célú cu lua­
liusque, degere: nisi, quod et P a s ta tantum
re am inte p r e arm ësariulü selbatică ; niciRo-
trïbueret am icitiae renovatae, quantum equo
sternaci cautus et W attachas, e mânulă nu perdea delà inimă, vechia invă-
in sessor:
veteris philosophiae profano scito, fixum in tiătură a filosofiei ce dîce: Duşmanului, î m ­
animo retineret; In im ico reconciliato sponderi pă ca tă m a i m ultă se cade a -i prom ite decâtă
p lu s , quam eredi, dehere, vel pra esta ri.
a -î crede séû a i dă.
XXL MAGNUM fuerat M ich a elis W a y - XXI. m a r e eră numele lui M ich a iă Vodă
w odae jam olim, et ante vastationem quoque
la Sultanulă turcescă, cu multă mai inainte
N icopolitanam , nőmén, apud regem Otoman-
de devastarea de la Nicopole. Veziriï turcesd
nidarnm. Et bine iile Praetoribus quoque Tur-
cicis, in amicorum numero, praecipuaque gra­ nu mai puçinü lă aveă in numărulă amiciloră
tia, fuerat. Cujus rei luculentum debet ar­ sei. Probă învederată, cele ce urmeză.
gumentum esse, quod subjungo.
Tartarorum supremus militiae ductor, Se ostia, pre acelă timpă, la Oradea Ma­
H a n u s, Mahometis, Turcarum monarchae, sti- re, Hanulă Tătariloră, stipendiariulă lui Mo-
pendiis, ad Varadinuni, (munitionem urbem- hametă. Michaiă, numărându-i o mare sumă
que Pannonum inferiorum) belligerabat. Ab de bani, se învoi cu elă ca să incete de a
boc V V a y iv o d a - V V a lla ch u s , locorum quorun- mai predă si devastă acele locuri ce se tîneă
dam, ad se jure iiduciario pertinentium, mi­ de Transilvania. Tătarulă, cu tote acestea,
lita res vexationes direptionesque, pecunia gran­ barbară totdeauna si necredinciosă câtră totă
di numerata, redemerat. Hac autem non ob- ce portă nume de Creştină, calcă credintia
stante pensione, T artaru s nihilosecius (ut dată si cumpărată cu bani, si pre lângă ar-
gens est, in Christianum nőmén manu Scy- gintulă ce priimise, mai despoiă tote locuri­
thiea, menteque Punica,) datam emptamque le de prin pregiură, si apoi se departă cu
fidem ruperat: ac, super argentum captum, mare pradă, rămăindă Românulă numai cu vor­
rapto praeterea complura ceperat alia; prae- ba si cu locurile desierte. Românulă, după o a-
dam avexerat; V V a lla ch o, verba dederat, et semine injuriă, se intórce cu grea si amară
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
vacuas possessions reliquerat. Eam W a l l a -
chus injuriam, ad S erdarem , H a ssa m Tw rci-
cum , accusatione missa, dolenter ac graviter
expostularat. Et Serdar, iiondum tune eo pro-
volutus inimicitiarum, ut in M ich a elis pernici-
em sicarios emeret, (velut in loco memora-
tum est) W a y w o d a e justissimam esse quere-
lam, censuit; ac, secundum eum dato judi-
cio, summa Mahometis Imperatoris sui vo-
luntate, Tartarum H a n u m rapuerat ad sup­
plicium; acstrangulatione, magnatibus reis soi-
lemni, collum illi fregerat. (r). Postea verő,
quam M ic h a e l , virtute militari, Cardinalem
B a th o riu m , et omnem ipsi nuper obnoxiam
T ra n ssylva n iá m . occuparat: abipsometJifaăo-
m ete (Turciei nominis Tertio tyranno) pren-
sari, paene supra Waywodae sortem et captum,
coeptus est. Expedita quippe Byzantio legati-
one, quae victori W a lla ch o gratulatum iret;
etiam epistolis invitatus est, ac verbis indul-
gentissimis, ad Otomannicam societatem: da-
tumque praetoribus ejus gentis negotium ; ut,
quocunque temporis articulo descendisset in
foedus illud W a y w o d a : duces Tbracum ii,
qui vicinis in locis W allach iae M old a via equ e,
cum imperio forent et milite, sine mora le-
giones ad eum, signaque, traducerent, Cum
autem haec, et horum similia, M ich a el , sive
vere, sive dissimulatione callida, d etred a ret ;
immo, propius verum, differret : non abstitit ta­
rnen caepto Mabometes. Illud ipsum, quod animo
versabat W allach u s, Sultanus alte conjectans ;
tune enim denuo, post jam omnes, et Transylva-
niae nuper, et B a sta e composites turbarum flu-
ctus, antiquam sollicitandi W a yw o d a e viam re-
metitur. A p o r ta (quam vocant) B y m n t i n a , ge­
rendáé rei tantae scientissimos promptissimos-
que legat. Perhos, donis Orientalis opulentiae
quam exquisitissimis, tum ipsum inprimis M i -
chaelem, tum ab eo, negotii proximum cardinem,
filium illius P etra scu m , percolit etcorrumpit-
Eos isti legatos, haud indonatos, nec sine pigno-
ribus foederum mutuis, et epularum magnifica
comitate, rémittent Byzantium: cum m ontiu m
145
plângere, câtră serdariulü, basia turcescû. Ser-
dariulü (care pre atunci âncă nu ajunsese
pên’acolo de a cumpără sicari asupra capului
lui Michaiü, precumű se arëtà mal süsü), aflâ
că plângerea Românului e prè-dréptà, si fă-
cêndü Hanului judecată, cu prè-inalta voiă a
Sultanului Mohametü, lü condamnă la morte,
sugrumându-lü, pedepsă reservată Turcilorü
mal de frunte (r). După aceea, audîndü Mo­
hametü III, cumü Michaiü, prin virtutea sea
militariă, bâtù pre Cardinariulü, si ocupa tetă
Transilvania: incepii a-lű linguşi mal pre süsü
póte de sortea si conditiunea sea. Elü tră-
mise soli de la Constantinopoli, carii să gra­
tuleze Românului invingëtoriü : lü invită la
unire cu Turcii, prin cele mal blânde scri­
sori si cuvinte: cäpitanilorü turcesc! de la
marginile tierel românesc! si ale Moldavie!, de-
te ordine de a se insoçi cu Michaiü, veri
cândü acesta s’ar arëtà plecatü de a se im-
păcă cu Turcii. Si cu tóté că Michaiü, ori
din sinceritate ori din fàçiâriâ, respingeà, séü
mal bine, amënà, aceste si alte aseminl propu­
neri: Mohametü nu incetà de a stărui. Că-cl elü,
Sultanulü Mohametü, dintru înălţimea sea, pre-
vedeă mal bine cele ce aveă să urmeze, de cumü
le presimtià Michaiü. Pentru aceea, si după lini-
scirea tuturorü valurilorü Transilvaniei, si îm­
păcarea cu Basta: solicită pre Michaiü fâră
încetare. Spre acestü seopü, 1 trămise de la
Portă pre cel mal espertl si mal luminat! ó-
menl, cu cele mal alese daruri orientale. Prin
acestea, in fine, imblăndî si corumpse atâtü
pre Michaiü, câtü si pre fiiu-seü, Petrascu,
asupra căruia cu deosebire urmă intielegerile.
Solii turcesc!, priimitï si ospëtatï cu mare
pompă, se intorseră la Constantinopoli, nu
fâră daruri, nu fâră garantie mutuale de îm­
păcare, si cu promisiuni ascunse de munţi de
aurü. Din acelü momente, sumetia ambilorü
Români, ingănfatl de razimulù sultanului ce se
arëtà gata la ver-ce împăcare, cresceà vëdiêndü
cu ochii. S i p recu m ü fericirea p r è -m a r e de
abia încape vre o dată in sine, nici că tine
19
146 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

(ut aj unt) aureorum clandestinis pollicitatio- indelungu; ci mat curéndű se sparge de o dată ,
nibus. Ab eojam igitur temporis puncto, de- de câtă să respire cu m ësu rà : se vedeâ că a-
prehensi manifeste sunt, W a lla ch oru m u tr i- amëndoï, de abia sï maï potü ascunde cuge-
que crescere propemodum in immensum ani­
tulü de a se lepëdà de Impëratulü. De a-
mi: quos tam potens, ac paratum in omnes
necessitudines, asylum inflaverat. Utque v ix tuncî, de la acea soliă, începură el a-sï perde
unquam nim ia se félicitas capit, ac consene- capulü, si a dà semne totü maï învederate de
sc it; ru m piturque facilius, quant intra m ódúm măestriele viclene, prin care sï asterneâ dru-
sp iret; ambo defectionem a Caesaré nec oc- mulü la alte incercârî ambitiöse. Si acesta n’o
cultissime spectare visi sunt. Tűm et aliquan-
făcea Michaiü atátű din amórea câtră Turcü
to clariora mentis alienatae signa colligi
câtü din ura câtră Basta, ură care si după
coepta sunt; machinaeque versutae-voluntatis
observări, quibus illi, novas ad cupiditates, împăcarea de a deunădî rêü făciărită, schin-
úibi viam praesternerent. Nec id magis amo- teiă âneă in ascunsele inimeî sele. Dară, ju-
re, tyrannidis Byzantinae constabiliendae; quam, decândü dreptü. causa cea adeverată a aple-
odio B a sta e, quod adhuc alto sub pe- câreî luî Michaiü la lucruri nóue, e de a se căuta
ctore, post maligne coalitam nuper gratiam,
in nedumerita poftă de domniă, de care eră cu­
scintillabat. Séd, rem ad verum aestimanti,
potissima novandarum rerum illecebra cen- prinsă cu neastêmpërü inima acestui Domnii
seri debet extitisse, suprem i dom inatus irrequi- Românü. Preste puçinü i se dete apoi oca-
eta cupiditas in W a y w o d a Wallachorum. Hujus siune, ba se afla cliiarü in neincungiurata ne­
autem, ad omne votum explendae, non multo cesitate, de a-sî impăcâ deplinü dorulü ini­
post offerri visa, non jam occasio duntaxat, séd meî sele.
paene violenta n écessitas: cuius species colo­
rent cito reperit.
XXII. idem enim tempus, S ig is - XXII.
sub Pre acelü timpü, Sigismundü Ba
Transylvaniae quondam sti­ thori, fostulü Domnü alü Transilvaniei, refu-
m undus B a th oriu s,
pendiant tetrarcha; cum, dolore prodigaţi, gitü in Polonia, plinü de întristare de căde­
tandemque trucidati quoque, patruelis sui, C a r- rea si mórtea véruluï seü, a Cardinariuluï,
dinalis , in Sarmatiam profugus abiisset, ac se frëmëntà cumüarputè să incöpä resbelulü
moestus: diversa coeperat instaurandi belii si eu ce ajutérie. Si după stăruintie neînce­
consilia subsidiaque circumspicere. Paullatim tate, si căstigâ cu incetulü óreeare ajutórie
autem, solii citationibus assiduis, suas in par­ vecine si maï depărtate., Se spunea cä intrus-
tes, aliquot e vicinia, remotisque, commove- cunsü căstigase in parte-sï pre Sultanulü, eră
rat. Et occultius quidem Su ltan u m (uti qui- pre façiâ, pre Polonï si Moldoveni. Scopulü
busdam tune persuasum erat) B ysantinum \ eră: recuperarea Transilvaniei; desfiintiarea
apertiore vero conatu, Polonicum omne, M o l ­ domniei imperatescî in acéstá tieră; scóterea
dav icumque, nomen in arma concitarat. Con­ lui Basta, alungarea lui Michaiü. Se dîceâ
silii fuit armorumque summa, recuperare T ran s­ că Sultanulü turcescü âncă se intrepusese la
sylva n iá m ; exauctorare denuo C a esa ron ; de- Poloni, prin scrisori si soli, pentru restitu­
pellere Caesaris legatum, B osta n i ; detrudere irea lui Bathori, lăudându-se Turcii că Si­
finibus, et munitionibus occupatis, Wallachiae gismundü eră s’ar fi unitü cu Sultanulü prin
Waywodam. In eo negotio, pro B a th o r ii re- cele mai strinse legături. Apoi, Ioan Zamo-
stitutione, Sultanus Turcicus, ipse per se su- iski, despre care se putea dîce că intru ade-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
asque litteras et oratores, apud gentern Polo-
nam interposuisse suam operam ferebatur:
propterea, quod ei se S igism u n d u s (uti Tur-
cae praedicabant) arctissimis rursus pactis ob-
strinxisset. Ac, praeter hune, J o a n . Z am oscin s,
Sarmatici regni, post regem, facile direeto-
r t m primus, pro reducendo Sigism u ndo nul-
lum non extremi moliminis conatum expédie­
rai. In quo, (siqua M a r io fides, annalium col-
lectori,.) caussam occasionemque Z a m osciu s
haud exiguam praebuit Aquilonaribus, trans
fretum Balticum, gentibus; regno Gothico S i-
g ism u n d u m excutiendi, Ducemque Suderma-
miae, Carolum , introducendi. Facta suntenim
haec, et transaeta; dum P o lo n iei regni P r o -
r e x caussae regiae tutelam armatam negli-
git: et, contra rectum juris ordinem, alior-
sum legiones convertit; summatimque, suum
munus ac partes deserit, et, affinitatis studiis
obsequitur. Caeterum, in belii tanti societa-
tem assumitur Jeremiae quoque, M o ld a v o -
ru m supremi Satrapae, credula simplicitas : ut
foret, (si eut opinor) in cujus caput, oppor-
tunum clădi, Martis injusti fortuna fallax ad
extremum degrandinaret : belli sociis ab ictu
calamitatis se subducturis, et infirmissimum
quemque sub discrimine relicturis. Sed, utut
haec essent: comparatur immanis, a B a th o -
ria n is , exercitus ; eti n M ich a elem , Wallachiae
Waywodam, nominatim belli signa, tesseraequ^
volant. Neque tardus ad resistendum W a tta ­
chas ; in commune tarnen tam atrocis belli
periculum B a sta m ac Caesarianos , non assu­
rait. Id seu consulto, sive per festinationem
rei tam inexpectatae, ceciderit ita, ne B a sta
veniret in partém laboris et gloriae; non múl­
túm ad narrationis veritatem interest. Mihi,
pro caussarum latentium momento, parum id
compertum est : ac prioribus quoque scripto-
ribus silentio praetermissum. Caeterum u-
trimque moventur agmina; locantur castra;
conseruntur manus. Ac sunt, unius anni qui
praelia gemim M o ld a v id s in campis com-
missa, memorent : in quibus auctoribus J a n -
147
vêrü elü guvemà Polonia, nu lăsa neincercate
nicï cele mal estreme midï-loce pentru re­
stabilirea lui Sigismundü. Si Zamoi ski prin a-
césta (precumü ne incredintiéza Mariü, Ana-
listulü) dete Scandinavilorü causa si ocasiu-
ne destulü de binevenită, de a se lepëdà de
regele Sigismundü, si a pune in locu-ï, pre
Carlü, ducele Sudermanieï. Că-ci acestea se
intëmplarà pre cândü cancelariulü Zamoiski,
in locü să apere causa regelui, sï intórse ar­
mele intr’aiurea cu atâta nedreptate: pără-
sindu-sî datoriele postului, spre a urmă in-
vitârilorü cumnatului. Intr’aceea se priimesce
in societatea resbeluluî si usiorü crediëto-
riulü Irimiă, Domnulü Moldavie!: fâră indoélá
ca să fiă asupra cuï cadè mai in urmă, fur­
tuna nedreptului Marte: adecă in momentele
cândü soçiï resbeluluî, retrăgendu-se de sub
lovirile calamitate!, lasă, după datină, pre celü
mai slabü in periclu. Destulü că Bathoriani!
adună o óste infricosiată, si desfăsiură sem­
nele resbeluluî asupra lui Michaiü, Domnulű
tiereï romănescî. Dar nu intărdîiă nici Româ-
nulü : fâră insă să priimescă pre Basta si pre
imperătescî, de a luă parte la periclele unui
resbelü atâtü de infricosiatü. Fäcutü-a elü
acésta intFadinsü pentru ca să nu iee parte
si Basta la lucru si la gloriă? aü póte peri-
clulü neasceptatü nu-ï dete timpü de a mai
cere sialtü ajutoriü? nu scimü, si puçinü ne
intereseză. Scriitorii de mai înainte âncă tre­
cură cu vederea căuşele mai ascunse. Destulü
că ostile se pună in mişcare de ambe păr­
ţile, se asiédiá castrele fâră intărdîare, si indată
si incepe bătaia. Sunt carii memorézâ de dóue
bătălii ce aü urmatü in acestü anü pre căm-
piele Moldavie!: din acest! autor! e Iansoniü.
Că-cî despre o a treia bătăliă vomü vorbi ma!
in urmă. Dar aceea ce spunü tot! in unire,
este că Bathori si Irimiă adunaseră ost! ne-
numërate. Afară de Poloni! Iu! Zamoiski si
de o numérósa óste de Moldávia, se insoçise
o amestecătură nemărginită de fugari din Tran­
silvania, de Turc! si de Tătar!. Se spune ma!
148 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
sonius est. De tertio quippe certamine, refe-
remus in loco. Quod vero pro comperto te
netur apud omnes, istud est; B a th o r ii J ere,-
miaeque copias ingéniés conglobatas. Ad has,
praeter Polonos Z am oscia n os , et militem M o l -
davicum numerosum, colluvie mista conve-
nisse transfugarum Transsylvanorum, et e Tur-
cis ac Tartaris, uiultitudinem infinitam. His
porro nec opinato M ich a elem per Alpestria
saxa, locosque vastos, et arduos, sic obviam
properasse, narrant ; ut adventus sui famamad-
ventu praecurreret. Continuo demde, vixque
respirandi spatio capto, militem suum, quan-
tumvis ascensu, periculis, itinere, fatigatum;
nihil tale praestolantibus B a th oria n is immisis-
se, memorant. Nec W a lla ch os milites eam ce-
leritatem detrectasse; quippe, W a y w o d a suis
victoriae certitudinem, praedae copiam, et
pugnae, nullo socio conserendae, glóriám sibi
solis sepositam, ostendente. Certe quidem,
non sustinuere W a lla ch oru m ferociam B ath o-
r ia n i : sed, per eandem sylvestrium locorum
asperitatem, ac praecipitia, per quae viderant
haud ante multo victores pénétrasse, dilapsi,
dejectique, sese receperunt in avia tutioraque
Moldáviáé loca. S igism u ndu s autem, ac J e r e ­
m ia s , fortuna belli fracta, suis, quas retinue-
rant, copiolis deffidentes, in S arm a tia m , fuga
praecipites, evaserunt. Ibi Z a m oscii, sicut an-
tehac, favore, mercenario conscripto milite,
paullatimque legionibus instauratis; ubi satis
virium recollegisse sibi visi sunt, arma rur-
sus, et expeditionem, movent. Et quoniam, ad­
versa nuper pugna, gratuitaque provinciáé
vastatione, M o ld á v iá m a se multum alieuatam
esse, cognoverant: ea nunc paetermissa, Da-
nubium versus, haud procul castello, cui nő­
mén Ortano, progressi, castra faciunt; ac
mox, pugnam quoque; triginta m illibus in
aciem eductis. Sed eadem illos tune, quae
prius, certaminis infelicitas excepit. M ich a el
enim, incredibili celeritate, tumultuantibus ad-
huc, et inconditis, superveniens; Moldavorum
octo m illibus deletis, Sarmatis, Transsylvanis,
incolo că Michaiü, trecêndû preste stâncile,
repedîsiurile si pustietâtile Alpilorü, cu atâta
celeritate le esi inainte, incâtü mal curêndü
ajunse elü decâtü faima venireï lui. Si fâră
ca militarii ostenitï de periclele drumului, să
respire màcarü, indată se si repedîră asupra
Bathorianilorü pre cândü aceştia nici nu visà.
Si ostasiï români nu luară acesta in nume de
rêü, pentrucă Michaiü ï impluse de incredin-
tiârî că învingerea e afară de totă indoelă;
le aretase prada ce-ï ascéptá, si gloria lup­
tei care cu nime n’aű să o impartiă. Si intru
adevêrü că Bathorianii nu putură sustînè vi­
tejia Românilorü, ci, impinsi si răsturnaţi pre
totü acelesi repedîsie si locuri selbatice pre
unde cu puçinü mai inainte vediuseră pëtrun-
diêndü pre invingëtorï, apucară fuga spre alte
locuri ascunse si mai sigure ale Moldavie!.
Eră Sigismundü si Irimiă, după o nenorocire
atâtü de mare, neincrediêndu-se in puçina
óste ce le mai rëmase, fugià in ruptulü ca­
pului spre Polonia. Ajungêndü aci, aduuară
cu ajutoriulü lui Zamoiski, o sumă de mer­
cenari, si după ce-sï întregiră oştea cu ince-
tulü, mai încercară o espeditiune. Si fiindü-
că atâtü prin lupta nenorocită de mainainte,
câtü si prin devastarea tiereï, multü înstrăi­
naseră delà sine inùnele Moldovenilorü, de
astă dată lăsară Moldávia la o parte, si asie-
diară castrele la Dunăre, nu de parte de ca-
stelulü Ortanü, si preste puçinü începură lupta
de nou, cu o óste de treï-diecï mii. Dar nici
acumü nu fură mai norociţi. Că-ci nici nu a-
pucaseră bine a se asiediă in ordine de bă-
taiă, cândü Michaiü, cu o repediune estraor-
dinariă, se si aruncă asupră-le: stinge optü
mii de Moldoveni, sfarmă si sdrobesce pre
Poloni, pre Transilvani si pre Sigismundü: si
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 149
ac Sigismundo, profliga tis: Transsylvaniam vi­ se intórce in Transilvania, invingëtoriü si tri-
ctor, et ovans, repetivit. unfândü.
XXIII. ita gestis, Moldáviám W a y - XXIII.
His Astfeliü, Michaiü ocupă Moldá
vvoda M ichael, armis ac terrore, quinetmul- via, prin arme si teróre, dar si prin buna
torum sponte summa, recipit; et in leges, no­ plăcere a multorü Moldoveni; supuindu-î, la
mine quidein tenus, RudolpM Caesaris, reipsa părere, impëratuluï Rudolfü, eră in faptă, siesî,
verő, suas (quod animo jam pridem volvebat), lucru la care de multü çintià. Si fiindú-ca elü
adigit. Et, quoniam ipse festinabat in P o - se grăbiâ in Podolia, spre a persecută pre
doliam , belli Bathoriani patrandi caussa, quo Bathoriani ce se retrăseseră acolo : in fruntea
se partes receperant : M oldáviáé subactae, Moldavie!, după ce o puse să jure credintiă.
quam in Caesaris jam, et Austriacae domus împăratului si casei Austriace, asiediâ pre
verba, jurare coegerat, Petraşcum imponit fi- fiiu-seü, Petrascu, ca locü-tiitoriü alü seű.
lium. Eum, paterna s obiturum vices, Graeca Impëratulü Rudolfü insă, audîndü de acestea,
non minus appellatione, quam fi.de, jubet, H y - se implù de amàrëtiune intru inima sea, si
potetrarcham esse, dicique, Moldáviáé. Sed de prepusuri, si nu fără cuvêntü. Amârëtiu-
id auditum Budolpho Caesari,suspicionem pa- nea si prepusulü se adause si mai múltú cândù
riter, bilemque (nec abs re) movit. Auxit u- preste puçinû Voivodulü esî înainte, prin soli
tramque W ayw oda, paullo post ; ad impuden- si prin scrisori, cu pretinsiuni neruşinate pen­
tia pro se, suisque, postulata, scriptis ac le- tru sine si pentru familia sea. Elù dîcea că
gatione prosiliens. E a se gessisse, sic de Cae­ a îndeplinită atâte fapte, si atâte merite sî-a
saré , de nutantis Im perii salute publica , de câştigată pentru impëratulü, pentru salutea
re Christiana cuncta p e r Európám , esse me­ publică a imperiului ce se clătină, si pentru
ritum : ut inter tôt ambitiosorum immensa totă crestinëtatea din Europa, incâtă, in m idi-
vota, quibus vél ignavissimus quisque fortis- loculu nemësuratélorü pretinsiuni ale a tâ -
simorum praemia concupisceret, ipse sperare toră ambiţioşi dintre carii si célú mai de ni-
merito débeat, modestiae suae paucis, iisque micu pretinde prejmele celoră mai viteji, din-
sobriis, desideriis haud aegre datum iri lo- sulü e in dreptü a asceptă că se va dă locu
cum : nec insolentiae se, vel invidiae, notam fără dificultate puçinelorü s i - 'cumpëtatelorü
ex eo fore subiturum. B árét Caesar, sibi, füio- dorintie ale modestiei sele: că pentru acésta
que, generique toti; quae, majestatis A ustrio- nu i se va pute impută nici esagerare nici
rum atavita munificentia, fortassis ultro quo- invidia. S ă-i dea, deci, impëratulü, lui, fi-
que, nullo vei supplicante vel sug g erente, fu - iului seu si familiei sele, cele ce de altm in-
erit indulturus: F ilio quidem Petrasco, M o l­ trea, după cunoscuta munificentiă a casei au­
dáviáé régimén , ratum, et immotum ; Sibi vero, striace, si delà sine ar fi in stare de a dă,
legitimoque posterorum sanguini, propriam fără a fi rugată aă inspirată de cin eva: si
perpetuamque totius Transsylvaniae p ossessio- anume, fiu lu i seu, Petrascu, să-i recunoscă dom­
ncm. Praeter haec, adjiceret, extra Bacias, Va- nia nestrămutată asupra M oldaviei : eră si­
radinum quoque M agn u m : adderet Hustam, esî, si tuturoră urmasiloră sei legitimi, dom ­
Nagbaniam, et, quae caetera loca Pannóniáé nia perpetuă a totă Transilvania. S ă -i mai
Bacicae, Bipensem contingerent, aut M ed iier- dea impëratulü, afară de B a d e , Oradea-Mare,
raneam Baciam. Efferret, super haec, et exor- să -i mai adauge Hustulă, B a ia -M a r e , si ce­
naret, Budolphus iisdem se titulis imperiisque, lelalte locuri ale Panonieî Bacice, ce se m ăr-
quibus antéhac Sigismundi Bathorii prin ci­ ginescă cu Bacia Ripense si Mediterană. Pre
pale fastigium, concessu Caesaris, effulsisset. lângă acestea, Rudolfü să-lă inaltie si să-lă
150 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
Stipendia praeterea, trahendis in diuturnitatem
castris, et annona, militi sustentando, p r a e -
beretur annua. Cautum insuper [saluţi suae,
quin et libertati, Caesar vettet : Saluţi qui­
ttent ; si quando W ayw oda , tot adversis cir-
cumseptus armis, Transsylvania pelleretur ac
W a lla ch ia , nummum aureorum centenum
millenum summám annuant in alimenta vi­
t a e numerando: Libertati verő suae Caesar
provisum vettet, si quando contingent, p er
captivitat'em se fieri, Turciei, vel cujusvis al-
terius hôstilis arbitrii: de Caesaris, ac im ­
p erii Principum, auro collatitio, redimendo
sibi, hftrum conflando. H isce postulatis, ac
conditionibus, si staret Caesar ; visurum eum ,
non multo p ost, ju ris ac ju g i sut , quidquid
ab usque Caspio mari populorum, et ad eum
diem indomitarum gentium, cis Budám et
Solnocum, habitant.
GRAVIA sunt haec Caesari visa ; tentan-
daeque, si minus succédèrent, defectionis in­
strumenta manifesta : sive jam tribuerentur, tan
quam furioso gladius in manum; sive (quod
necesse foret) negarentur : ut, per offensae co-
lorem, invidia tanto minore, transitas a W al-
lacho fieret ad Thraciae Tyrannum. In summa !
Videri controversum poterat ; iniquiusne W a y ­
woda peteret, an impetraturus esset, conditiones
tantas: homo, Turcico jam dudum, ac satis pa­
lám, sacramento juratus, et foedere constri-
ctus? Cujus societatis nexum indubitabilio-
rem, per eosdem illos, quibus ista tractaban-
tur, dies fecerant, conviviorum apparátus, et
impendia ; regia prorsus, omnemque Satrapae
sortem egressa : Túr cicám interim in legatio-
nem effusa. Quo tarnen in crimine, suspicio-
nem W ayw oda, Caesareos apud curatores,
quibus ista displicuerant, deprecabatur : cum
orneze cu totü acelesï titluri si puteri p rin
care strălucise mat înainte, cu voia impëra-
tului, tronulü lut Sigismundü Baihori. M at
incolo, să dea impëratulü p re totü anulü sti­
pendie militarie, si provisiunea necesariă spre
a pute intretînc oştea si mai departe. Totde­
odată impëratulü să ingrigéscâ de subsistin-
tia si libertatea Voivodului. D e subsistintiă
va ingrig'i impëratulü, in casulu cândü Voi-
vodulü, incungiuratü precumü este de atâti i-
nimici artmatî, s'ar alungă din Transilvania
si Bom ănia; numërându-ï p re totü anulü
o sumă de câte o sută mil galbinî pentru sus­
ţinerea vietieî. De libertate-i va ingrigt
impëratulü in acestü modü, aï, de s'ar in-
tëmplà ca Voivodulü să cadäprinsü la Turcü
orï la altü inimică, suma necesariă pentru
rëscumpërarea sea să se adune p rin contribuirï
delà impëratulü si delà principii imperiului.
Aceste cereri si conditium, de le va priim i
impëratulü, va vedè preste puçinü la p icià -
rele sele, tóté popôrele câte se intindü delà
M a n a -C a sp iă pên ’ la Solnocü si Buda, p o ­
p o n p re care péri acumü ancă nime nu le
a imblândîtü..
Se uimi impëratulü de vorbele Itomâ-
nuluï, si se pëtrunse de tótá greua lorü im-
portantiă. Elu vedeà intr’insele o încercare
manifesta din partea Voivodului, de a ^părăsi
causa impëràtésca: si de abia scieà ce ar ii
de fácutü: că-ci, ori cà-ï invoià cele pretinse,
si nu făcea altü ceva decâtü dà sabia in mâ­
na furiosului ; ori că i le refusa (aceea-ce eră
neapëratü), si Românulü, sub pretestü de o-
fensă, cu atâtü mai usiorü puteà să trecu in
partea Turcilorü. In adevêrü, puteà să se in-
doésca cineva : déca cererile Voivodului eră
mai nedrepte; aü acordarea atâtorü condi-
tiunï mai neintielépta, acordarea făcută unui
omü care nu de multü si pre faciă se află le­
gată cu Turculü prin jurăminte? Si urmarea
acestorü legături se fâcù si mai (învederată,
chiarü in dîlele in care se negotia aceste lu­
cruri, prin ospetiele cele pompöse si prin spe-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 151

diceret; In ea prodigalitate, communia gen­ sele cele in adevêrü regesei ce făcu Voivo-
tium et hospitii jura, non Otomannicam a- dulix intru onórea trimisilorü turcescï, mal
pre susü de totă sortea si conditiunea sea.
micitiam, fuisse şpectata. Sed rerum intelligen-
Adevëratü că Voivodulü, cerca a respinge
tibus factum suum non probabat. Ac, licet delà sine prepusulü acestei crime, dîcêndü
haec, et alia talia verborum velamina, tempo- solilorü impëratescï cariï-sï manifestaseră ne­
plăcerea, că in acestă prodigalitate apriimi-
ris gratia, tune aures, ac dissimulationem, a- reî solilorü turcescï, n’are de a privi cineva
pud Caesaris praefectos reperiebant: fidem ta­ amicitiă câtră Turci, ci numai dreptulü gin-
rnen, ac pondus, non inveniebant, nec apud tilorü si alü ospitalitateî. Dar pre cei price-
pëtorï nu-ï convingeà elü prin acesta. Si cu
Petzium quidem; Wallacho caeteroqui stu- tote că omenii impëratuluï, după impregiu-
dentem. Nam hune Caesar, qui postulato- rârile timpului, se făcură a lua in nume. de
rum W aywodae caetera difflaverat, cum pe- bine, escusârile lui cele prefăcute si măestri-
te ; dar nime, nici chiarü Petiü, care dealt-
cunia tarnen, in stipendia militum, ad eum, mintrea favorià pre Românü, n’a pusü temeiü
cum caeteris quibusdam, ablegarat, At hune, pre vorbele lm. Petiü, dempreună cu alţii,
(quippe virum, moderatione prudentiaque sin­ eră trämisü de câtră impëratulü la Michaiü,
cu bani pentru óste, că-cî, de si impëratulü
gulari praeditum,) non potuit in Wallachi
rëspinse celelalte 'cereri ale Voivodului, sti­
pristino favore, vel aestimatione, reţinere, tarn pendie militarie insă afla eu cale de a-î tră-
efïrons illa petitionum, de quibus supra si- mite. Dară insusi Petiü, bärbatü de o distinsă
moderatiune si prudintiă, in urma acelorü
gnificatum est, enormitas. Nec purgavit se Pe- cereri enorme de care vorbirämü, nu mai pu­
tzio W àllachus; sed eum, e diverso, gravius tu avè pre Románulü in favórea si stima .sea
alienavit a se: cum huic, in ipsius sanandam de maî nainte. Nici că s’a curätitü Römánulü
înaintea lm Petiü, din contră, a insträinatü
ambitionemintento, Caesaris se studiosissimum
pre acesta si mai multü delà sine, pre lângă
venditaret: ac (verbo quidem tenus) in om- tóté asigurările de credintiă ce făcea. Elü a-
nem Rudolphi nutum obsequiumque descen- decă, inaintea luï Petiü care aveà de scopü
a-ï vindecă ambiţiunea, se arëtà (din gură)
deret; si de fratribus iile tribus Austriacis,
forte devotatü câtră impëratulü, dîcêndü că va
unum aliquem Transsylvanis sUmmo cumirn- ascultă si va implini tóté vointiele M Rudolfü,
perio praeficeret. Nam alii caeteroquin Trans- déca acesta va pune preste Transilvania pre
unulü din ceï treï fratï archiducï austriaeï.
sylvaniae Praesidi, cujcunque, quantumeunque
Eră altü capü in Transilvania, orï-cine ar fi
de republica merito, viro, diserte Wallachus ne- acela, si orï-câtü de mari merite ar avè,
gabat, se pariturum. cumprimis autem obse- Românulü o spuneà verde că nu va recunó-
quium Michael abnuerat, iis in provinciis cui- sce; si că mai vëftosü, in provinciele pre ca­
re elü eu periclulü vietieï si alü averilorü
quam, extra Dom um regnatricem , et Archi-
sele, atâtü mâï dp demultü câtü si acumüde
duces , se praestiturum; quas ipse provincias, curêndü, le a adusü la credintiă si supunere
aut nuper, aut olim, ad fidem et obedienti- câtră impëratulü, nu va priimi preste sine
am Caesaris, cum salutis ac fortunarum suarum pre nimene, afară de unü archiduce din casa
ţ,j
 152 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tanto discrimine, reduxisset. Ante cunctos au- domnitôrià. De aceea, vointia sea e, ca, ma
tem alios, veik se, Georgium Bastam, a con­ inainte de totï, Georgiü Basta, să pérá din

specta latereque sim tempori removeri. G ra­ ochiï séí si din apropiarea sea. Acesta bală,
zace ca unü 'nuorü greu p r e umerii sei si ai
vent esse suis, graverà suorum humeris, et im -
ómenilorü sei. Déca impëratulü nu va luă
periosam belluam. N i mature Caesar obviam
de timpuriu mësurïle cuvenite, resbelulu ci­
iret; in alterna q u on d a m vulnera, muţuasque vilă si vërsarea de sânge, sunt lucruri nein-
clades, utrimque consurrectum iri. quibus furiis cungiurate. Aceste furie, impëratulü sâ le p re-
cavendum, praemonebat,. n ed u oru m e dissidio intimpine, adause Michaiü, ca nucumva dis­

strages quoque ruinaque publica traheretur. cordia a doi omeni să tragă după sine ca­
lamităţi si ruine publice.
XXIV. h a e c -Michaelis oratio, per- P e - XXIV. Incunoscintiatü prin Petiü, Im-
teium Caesari renuntiata, dici vix potest, quam përatulû, de abia se pote spune câtü se o-
vehementèr offenderit. Et, super haec, ulce- fensâ de aceste cuvinte ale lui Michaiü. Amă-
ratum . Budolphi pectus longe . gravius est : rëtiunea inimeï sele crescù si mal multü prin
cum aliis super alias querelis accendere- neincetatele plângeri ce-ï făcea consângenii
tureorum, quorum cognati necessariique, viri si amicii acelorü Transilvani de frunte, pre
de Transsylvanis facile primi, quaestionum carii Michaiü ï ucise prin totü genulü de
et cruciatuum omni genere laniati V V a y - torturi, numai din causă că, ca omeni cre­
wodae jussu, perierant; non aliam ob caus- dincioşi impëratuluï si casei austriace, cercâ
sam, quam, quod ei, Caesaris et Austria- să-lii abată delà insoçirea cu Turcii. Aceste
cae domus effusiore studio ferventes, Turci- necuviintie ne mai audîte, indemnară, in fine,
cam dissuasissent societatem. Haec itaque re- pre Rudolfü, ca lăsându la o parte indulgin-
rum indignitas inaudita, Budolphum denique tia de pên’ acumü, să departe pre Michaiü
perpulit; ut, exuta veteris in virum indulgen- Vodă din guvernulű supremü alti Dacielorü,
tiae consuetudine, Michaelem VVayw odam su- si, lâsându-lü de aci incolo numai preste
premo Daciarum gubernaculo dimoveret: eum- óstea sea română de mai nainte, să-lu aducă
que, non nisi W a lla c h ic is iis, quibus ante la deplină ascultare. Éra pre Georgiü Basta pre
jam insueverat, legionibus et alis ei permis- care Michaiü atâtü lü urià, lü investi cu pu­
sis, de caetero, prorsus in ordinem redigeret. tere deplină, atâtü asupra celorü-M-tï Români,
Georgium vero Bastam , Waywodae vel in- câtü si asupra Transilvanilorü si Moldovenilorü,
primis invisum, voluit Caesar, tum Wallacho- ne luândü afară nici pre insusï Michaiü. Totï
rum reliquis, tum Transsylvanis praeterea Mol- se bucurară de acesta, eră mai alesü Transil­
davisque, ne Michaele quidem excepto, summa vanii, carii, amăgiţi intru inceputü prin făcjiă-
cum potestate praesidere. Nec répugnantes in ria lui Michaiü, incercaseră acumü, si nu
hoc B a sta , vel impromptos, ullos expertus est; mai putea suferi c.rudîmea si tirănia lui. Si
multoque minime Transsylvanos : quippe, M i ­ intru adevêrü, Michaiü prin crudelitatea e-
chaelis paullatim truculentiam ac tyrannidem, semplelorü ce făcea, pên’ intru atâtü înstrăi­
contra, quam iile principio simularat, doctpş, nase o parte chiarü din óstea si comandanţii
et exosos. Acprofecto, crudelium imperiorùm osteï sele, incâtü lü părăsi si Moise, unulü
exemplis, usqueadeo V V ayw oda plerosque din primii căpitani aï Secuilorü, care apoi
militum et ducţorum alienaverat: ut et M o ­ preste puçinü aveà să facă noue tragedie im­
ses, Ciculorum ducum facile’ primus, ab eo periului Romanü. Din aceste si alte mai mul­
descisceret; tragoedias paullo post novas te cause, se intëmplâ că Basta, indată ce a-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
imperio Romano suscitaturus. Quibus, aliis-
que compluribus de caussis, accidebat: ut
B a s t a , cum primum e Pannóniáé finibus C o -
lo s w a ria m accederet, ac mox in alia B a c i -
a r u m munita loca militem suum deportaret;
ingentes ad se gentium illarum fieri con cur­
sus, experiretur, non sine Claris laetitiae si-
gnificationibus gratulantium, exceptantiumque
novam dictaturam. Passim d ira e , passim vota,
volitare: d ir a e quidem, Waywodae Wallachi
nomen execrantium: k t v o t a , Bastam, ac Cae-
sarianos, faustis ominibus, commeatu largo,
voluntatum in quaevis jussa promptitudine,
prosequentium.
Acerrime descenderunt haec in super-
bum W a y w o d a e pectus. Quaprop'ter, certus
et obstinatus, aut celeriter ultum ire tantam
a Caesare s ib i (velutloquebatur) in u s ta m c o n -
tu m e lia m ; aut pro veteris gloriae tutela mor­
tem occumbere: castra movet, et exercitus
sui reliquias. mox ad A lb a m J ú liá m , adver-
sus B a s t a m , haec eadem exspectantem, ac
praeclare paratum, metatur. Frendebat, non
sine spuma, clamabatque; J a m n o n ob o culos
s ib i tantum m odo, sed (quae dedecorum s u m ­
m a sit) super cap u t et h u m e ro s, a d d u ctu m
h o m inem , cu m im p e rio c a s tro ru m ; quem ip s e ,
co n scio Cae sare, serp en tin o p lu s q u a m o-
d io detestaretur. A t q u i, p r a e s t a r e lib ero ca ­
p i i i , (quanto m a g is , ad o m n ia su m m a nato
fa c to q u e ?) m ïllie s v itá m , q u a m sem el m a g i-
stra tu m in ve te ra tu m , deponere. Quae, taliaque
plura, W a y iv o d a e i militis erant, ante prae-
lium, incitamenta. Sed minacibus W a lla c h i
iuriis, potentiora fuere pro vida B a s t a e facta;
qui M ic h a e le m , opinione celerius, cum copi-
is omnibus oppressum, uti caussa, sic arrnis,
superavit: inflictaque dade memorabili, re-
jecit in montes, quibus aW allachia fines Trans-
sylvanorum ad Orientera discluduntur. Illic,
153
junse delà marginile ' Ungariei la Clusiü, si
preste puçinü si la alte locuri întărite ale
Transilvaniei, pre unde-sï asiediâ oştea, fiiintim-
pinatü de mulţimile poporului cu multe sem­
ne de bucurie : totă lumea cu plăcere aceptâ noua
dictatură. Nu se mal audià acumü de câtü în­
jurături si urârl de bine: înjurăturile acelo­
ra carii afurisiâ numele Domnului Românii;
urările de bine ale acelora carii mtimpina
pre Basta si pre ostasil împărătesei, cu aplau-
se si felicitări, cu provision! si cu promtitu-
dinea de a se supune intru tóté.
Forte adêncü si durerosű străpunseră
acestea inima cea sumetiă a Voivodului. Dreptü-
aceea, determinaţii cu tăriă, aü de a rësbunà
câtü mal curêndü atâta insultă făcută siesj
de câtră impëratulü, aü de a muri apërân-
du-sï vechia gloria: Michaiü ridică numa! de
câtü castrele, si le asiediă la Alba-Iulia, fa-
çiâ in façia eu castrele lui Basta, care se a-
sceptà la una ca acésta, si se preparase forte
bine. Furiosü Românulü si spumândü stri­
gă: A c u m ü n u n u m a i în a in t e a o c h ilo rü , ci,
p e n t r u ca b a tjo c u ra s ă f iă s i m a i m are, p re s te
c a p u liï m eü s i p re s te u m e r ii m e i se a d u se ,
in v e s tit ă c u co m a n d ă s u p re m ă , o m u lii, p r e
ca re , bin e scie im p ë r a t u lü , c ă - l ă u re sc ă d in
totă s u fle tu lă . C e ? s ă - m i p le c ă e ă d e b u n ă v o iă
c a p u lă ? ,... acestă c a p ă n ă s c u tă s i fă c u t ă p e n ­
tru totă ce e m a r e ? M a i b in e s ă - m i p e r d ă
de o m iie de o r i v ié tia , d ecâtă s ă d a ă o d a tă
p u terea d in m â n ă . Cu de acestea
si alte a -
seminl vorbe cercă Voivodulü a aprinde pre
al se! înainte de bătăliă. Insă, decâtü aceste
amerintiârl furiose, mal tari fură intieleptele
dispositiunl ale Iul Basta, care mal curêndü
de cumü al găndi, atacândü cu tote trupele
sele pre Michaiü, lü respinse, si după o per-
dere memorabilë lü aruncâ in munţii ce des­
partă la rösäritü Transilvania de tiéra romă-
néscâ. Intr’acolo retrăgendu-se Michaiü cu
remăsîtiele óstel învinse, fù intimpinatiî"(dne
20
154 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

fugientem eum, cum stragis acceptae reliqui- era să se mai temă si de acesta?) de câtră
is, S ig is m u n d u s B a t h o r iu s , et J e r e m ia s , Mol­ Sigismundu Bathori, si de câtră Irimiă, fo -
stulü Domnü alű Moldavie!. Aceştia, despatri-
dáviáé nuper Waywoda, nacti (quis metuis-
atï amëndoï, lipsiţi de tóté, si nu de multü
set?) plaga nova multant. Quanquam enim
sfărmati de câtră Michaiü in mai multe bă­
exu les uterque, rerum omnium egentes, et a tălii, aï fi crediutü că nu vom cutedià nici
Wallacho proxime binis ternisve proeliis at- macar a deschide gura, ori a ridică ochii,
triti, vix videri possent, hiscere contra v ic to - necumu fruntea, asupra invingëtoriuluï lorii
rem veterem, aut attollere frontem, ausuri: de mai nainte. Insă, precumü se intemplă de
re v in e u n e o ri c u r a g iu lă s i i n cel in v in s i , a-
profugum tarnen adoriuntur; ac, redeunte q u o n -
sia si aceşti doi, vëdiêndü pre Michaiü in
dam etiam v ic t is i n p r a e c o r d ia v irtu te , val­
fugă, prinseră inimă, se opuséra, si incungiu-
ló, fossa, fameque, tum et'castris, arctissime rându-lü cu castrele si fortificările lorü, lu
circumpositis, obsessum prémuni. tîneà strimtoratü si de fóme.
XXV. Quae dum geruntur; in medio re­ XXV. Pre cândü se petrecea acestea
rum, ecce, cursu, Gaesarianis prosperrime flu- si chiarü pre cândü intëmplârile curgea cu a-
entium: T r a n s s y lv a n o r w m incredibilis m o b i­ tâta fericire pentru imperiali ; éta mobilitatea
lit á s . omnia rursus proturbavit. Hi, tam effu- cea necrediută a Transilvanilom, turburâ de
sis modo favoribus amplexi B a s t a m \ ad S i - noü tóté lucrurile. Ei, Transilvanii, de abia
g is m u n d u m B a t h o r iu m denuo, derepenteque, imbraçisiaserâ pre Basta cu atâta căldură, si,
sua transferre studia, non obscure coeperunt. preste asceptarea cuiva, incepu a se pune
Et secutura non multo post armorum quoque, éra si in legătură cu Sigismundu Bathori. Se
Dacicique militis, transitio narrabatur. Id ac- spuneă că oştea transilvanică âncă are să
cideritne B a s t a e Ducis odio, qui re lig io n e s trecă preste puçinü in partea lui. Urmatü-a
Transsylvanormn p r a v a s exturbatum ibat, et acesta, din ură câtră Basta care se apucase
saniora Sacra reducebat: an potius, obsessi a desràdëcinà r e lig iu n ile cele rele ale Tran-
W a lla c h i confidentia, S ig is m u n d iq u e Princi- silvanilorü, si a reintemeià legea cea adevë-
pis obsessoris redivivo studio; rectius putem, rată ? aü póte, se prè incrediură de intëmpla-
in medio relinqui, quam decerni. Constat qui- rea impresurârei Românului, intëmplare ce
dem certe, perquam aegre fuisse D a c o s , ab érâsi desceptâ intr’ insiï amórea câtră princi­
A r i i sui detestandis opinionibus avulsos. Con­ pele Sigismundü, impresurätoriulü ? credü că
stat item; a multis T ra n s s y lv a n o r w m haud e mai bine a lăsă acestü lucru nedecisü. Dar
unquam occulte foveri desitum S ig is m u n d u m : aceea este positivü că Transilvanii cu forte
quem tune, circumsessi M ic h a e lis voûtante mare durere se deslipiâ de afurisitele invë-
fama, p ro p te r a d m ira tio n e n i v ir t u t is et a u d a - tiături ale lui i m . Adevëratü este si aceea
d a e , so lu m fo rt is s im u m , in v ic tu m q u e , so lu m că multi Transilvani nici o dată nu înceta­
im p e rio p r in c ip u t a q m d ig n u m , mussitabant. seră de a favori pre Sigismundü; ént, după
Utcunque se caussae dederint: nutavere, si- ce audiră cumü a impresuratü elü pre Mi­
cut- narratum est, et in B a t h o r iu m denuo re- chaiü, nu putea să-i admire de ajunsă virtu­
clinavere, T r a n s s y lm n o r u m voluntates. Eo- tea si cutediarea, sioptindu-si cu totii că n’ar
rumque proinde barbaram animi levitatem fi principe mai vitézü decâtü elü, mai nein-
exsecratus M a x im ilia n u s A u s t r ia m s ; tametsi vinsü, nici mai denmű de domnia tierei. De­
per fratrem C a c s a r c m invitatus denuo, roga- stulă că Transilvanii începură a se arëtà de
tusque, renuit tameu: ac T r a n s s y lv a n ia e re- noü plecat! pentru Bathori. Éra Masimilianü
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
gimen, ut multi uaufragii scopulum, longe
refugit. Usqueadeo nimirum offensus
Dacorum intellecta tune ite ra ta
tate. Neque postea mentis hanc
tiam exuit ullo tempore, vel variavit: incer­
tum, ampliorene suae quietis, (quam unice
suspirabat) commodo, vel compendiis ? an dam-
nosiore D a c ia r u m plaga, calamitateque ? quae,
profunde jam tum accepto rei suae publicae
detrimento, tot vulnerum nunquam postea
cicatricem duxerunt: quippe lacerae, vastae,
squallidaeque semper, in hanc usque, qua
nos ista condimus, aetatem. Quibus sane tam
ingentibus malis obstare M a x im ilia n i fortas-
sis auctoritas, singulari conjuncta prudentiae,
non nequisset: si regere T r a n s s y lv a n ia m v o-
luisset. Nec is illud utique tanto renisu no-
luisset; si gentem hanc A r c h id u x , quantum
dominorum recentium avidam, tantum et re­
ceptorain tenacem firmamque, reperissët. Sed
experimenta declararant ; M a lle D a c o s a C a e -
s a r ib u s tetra r c h a s p o s t u la r e ; q u a m
reţinere. Talis ergo, qualem indicavimus, ea
tempestate, super A r c h id u c is M a x im il i a n i
prudentia inaturitateque, virtutis opinio per
terrarum orbem incedebat : aetatis postea, glo-
riaeque processu, non param confirmata. Cuj
frustra proinde C e lt ic u s , nescio quis, gesto-
rum consarcinator ausus obtrectrare ; calamum
citius, ac cerebrum suum, m iscran d o p r o l a p s a ,
quam Herois tanti glóriám, obtrivit.
XXVI. i n t e r haec, W a y tv o d a M ic h a e l ,
incertum, pactisne, deditionis ac foederum;
an dolo potius ac fugae furtis, ex obsidione,
qua premebatur a Bathorianis ac Moldavis,
evolarat. Cum autem is, hinc quidem omni­
um Caesaris ac Bastae militum, illinc au­
tem Dacorum, exasperatos animos, ob tru-
culentiam suam, ac defectionem, intelligeret:
155
Austriaculü, intra atâtü se scârbi de barbara
erat, lorü usiurëtate si schimbare de minte, incâtü,
mutabili- pre lângă tóté invitările si rugăminţile ce-ï
făcii impëratulü, fratele seü, refusâ guvernulű
constan-
Transilvaniei, si-lü incungiurâ ca pre o stâncă
plină de pericule. Si intru acésta si rëmase apoï
Masimilianü constantü pentru totdeauna; nu
sciü, spre mai mare folosulü si liniscea sea,
aii spre mai mare nenorocirea Daciei, care
apoi nici o dată nu a mal fostă in putintiă
a-sî vindeca vnlnerile ce priimise atunci, ci a
rëmasü sfăsiată, devastată, miseră, pên’ in
dîlele in care scriemu acestea! Si acestora
rele atâtü de infricosiate, Masimilianü, fâră
indoelă, puteâ să le pună o stavilă prin au­
toritatea si distinsa sea intieleptiune, dâcă ar
fi voită elă să priiméscá guvernulű Transil­
vaniei. Nici că se retrăgea póte Archiducele
pên’ in fine, décâ ar fi aflată că acestă tieră
era să fiă celă puçinù atâtü de credinciosä
câtră Domnil ce-ï aveà, precâtü eră de do­
ri toriă Domnilorü pre carii 1 avuse de mal
inainte. Esperiintia insă arëtase că Transil-
vaniloră le mal place a cere Domni delà im­
përatulü, decâtü a tînè la ce! priimitï odată
acceptos
Si acésta erà pre acelü timpü părerea lumeï.
intregï despre prevederea archiduceluï Masi­
milianü, si despre intieleptiunea sea, de care
apoi cu timpulü a datü probe si mal multe
prin faptele sele cele gloriose. Indesiertü cu-
tediâ să scadiă aceste virtutl unü nu sciü care
cronicariü francesü, cä-cl mal multă stricătiu-
ne aduse prin aceea, condeiului si crerilorü
sel decâtü gloriei atâruï Eroü.
XXVI. Intr’aceea Michaiü Vodă, nu se
scie, prin impăcare aü prin insielătiune, scă-
pâ de impresurarea in care lü tîneà Batho-
rianil si Moldovenii. Si intielegêndü câtă sunt
tot! de atîtiatl asupră-1, si anume, d eoparte,
Cesarele si oştea Iul Basta, pentru necredin-
tia sea; de alta, Transilvanii pentru crudî-
mea sea: incepù să caute, omulü viclénü, a-
156 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
circumspicienda sibi, tutelae caussa, diversa
regum tirannorumque praesidia, vir vafer, exi-
stimavit. Inter quos et denuo, T u r c a r u m mo-
narcha fuit ; toties jam antehac W a lla c h o foe-
deratus, postque foedus, liostis, ut proxime:
quando cum Bathorianis, adversus Michae-
lern, et T u r c a e steterant in armis. Eo major
igitur işti debuerat esse caussa, Byzantinae
perfidiae societatem in perpetuum exsecrandi,
quam is tarnen, male consultas, etiam novis-
sime, nec postremum, repetiit ; idque nequa-
quam e dignitate C h r is t ia n i ducis : immo,
nec ex voto, successuque. Reperio namque
quorundam in Commentariis ; (s) eum, quem
W a y w d a W ă lla c h u s , asyli sui receptaculi-
que caussa, Constantinopolim ablegarat, non
modo pro M ic h a e le nihil impetrasse praesi-
dii, vel tutelae ; sed neque suimet capitis in-
columitatem. M d h o m e tis enim imperio, contra
jus gentium ac legatorum, crudelitate Parthi-
ca cultellis discissum oratorem, et excoriatum
fuisse, tradunt. Qua tanta W a lla c h u s inuna-
nitate cognita, cum hac illac se verteret in
diversa consilia ; p o stre m u m tandem arripuit,
quod omnium p r im o debuerat. Tutissimum
deplorato visum est, ad C a e s a r em, cujus ab
obsequio desciverat, iter intendere. Fecit id:
recte confisus, A u s t r ia c a m apud m a n su e tu d i­
nem , et supplici veniam praeteritorum, et,
olim praeclare merita, virtutis recordationem,
ac fructum, in prompta fore. V ie n n a m igitur
A u s t r io r u m , Septuaginta circiter suorum, ex
intima fide, stipatus equestri comitatu, W a l ­
la c h u s ascendit, sub ipsum anni Saecularis
millesimi sexcentesimi finem. Illic se, suos,
omniaque sua, C a e s a r is a b se n tis clementiae
permittit, Nec eum misericordiae spes desti­
tuit. Receptus enim in antiquum gratiae lo-
cum est: tametsi V ie n n a e tantisper morari
jussus, quoad vacuum R u d o lp h o foret, ac pla-
citum, eum et P rá g á m (ubi tune Caesar ha-
bitabat) evocare.
XXVII. Verum interea Dux B a s t a
pridem, ante factam a R u d o lp h o delicti gra-
jutórie la mai multi regi si tirani. Si anume,
se intórse de noü câtră impëratulü Turcilorü,
care de atâte ori i fusese federaţii si indată
după aceea inimic:”;, ca chiarü si acumü mai
de curêndü, că-ci in bătaia cu Batborianii
ancă avù de a se luptă si cu Turcii; cu a -
tâtii mai vërtosü dar se cădeă elü să incungiu-
re pentru totdeauna societatea acestui perfidü
păgânii. Cu tóté acestea, avuneintieleptiunea de
a recurge si acumü la Turci, si nu pentru ul­
tima oră. Dar n’a căstigata ce a dorita, nici
a fosta tratată după demnitatea cuvenită u-
nui principe creştină. Pentrucă aflu in comen-
tariele unora (s), că solulă ce trămise Voi-
vodulă la Constantinopoli ca să cersiésca a-
jutoriă si scăpare, nu numai pentru Michaiă
nu pută să câştige nimica, dară nu pută să-si
scape nici insusi capulă seă. Că-ci, după
cumă se spune, Mohametă dete ordine, in-
contra dreptului gintiloră, să-lă taie bucâti
cu cutîtele, să-lă sfăsie si să-i tragă pelea de
pre trupă. Audîndü Românulü de acestă ne-
ominéscá crudelitate, nu mai scieă incătrâă să
apuce: in urmă se decise a face aceea ce de
la incepută se cădeă să facă: afla că tata e
mai sigură a alergă la impëratulü de sub a
cărui ascultare se smulsese. Acesta o făcăin
incredintiarea ce avea că Austriacii, in blân-
detia lorü, aducêndu-sï a minte de meritele
si virtuţile sele, lă voră ertă pentru cele tre­
cute. Astfeliü Românulü, insoçitü de siepte-
dieci călăreţi din cei mai credincioşi ai sei,
plécá in süsü la Viena, chiárü cu finitulü a -
nuluï seculariu 1600. Ajungêndü aci, se in-
credintieză cu totulü, pre sine, pre aï sei, si
tote ale sele, in gratia impëratuluï. Nici nu
se insielâ in sperantiă, că-ci impëratulü lu
priimi erăsi in gratia sea de mai nainte, eu
tóté că dedese ordine ca să stea puçinü la
Viena pên’ ce ar avè timpü si plăcere de a-lü
pofti la Praga (unde se află atunci impë­
ratulü).
jam XXVII. Intr’aceea insă, Basta, penă a nu
ertă ancă Impëratulü pre Michaiă, făcuse multe
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
tiara, alia fecerat omnia, C a e s a r is bonitati
non cohaerentia. Consilii namque, profectio-
nisque W a yw o d a e , prorsus ignarns; in prae-
sidio, quod expugnarat, hostilia, jure belli,
patrarat: M ic h a e lis uxorem, (cuj V a g a ro ss a e
nomen,) P e tra s c u m item, ejus filium, ac th e-
sa u ro s, illic depositos, ceperat; et, firma cu­
stodia stipatos, abduxerat. Eorum tarnen om­
nium, haud ita multo post, idem, qui cepe­
rat, i?asiajacturam, subit: quippe, S ig is m u n -
do B a t h o r io rebus se. rursus imnliscente, Trans-
sylvanosque cunctos impendio sollicitante. Qua
turbarum face, seditio vêtus aestu novo re-
canduit. Nam, T s h ia k io qnodam concitante
populos; D a c ic u m paene nomen omne C o lo s -
w a r ia m indicit comitia. S ig is m u n d u s ibi, quan-
quam absens, in veterem principatus pos-
sessionem repetitur, et accersitur: oblato, si
venire maturaret, sacramente. Dum autem hic,
necessariam aliquantisper in M o ld á v ia moram
trahit, interimque reditum in Transsylvanos
adornat: T t s c h ia k iu s , quern dixi, Bathorianis
partim ultro, partim et per vim, susceptis vi-
cibus, se pro supremo Daciarum omnium re-
ctore gerens ; foedius cuncta, quam quisquam
antehac, disturbat. B a s t a n i, (quoniam is to -
tius Transsylvaniae rebellioni multum jam im­
par erat) C o lo s t c a r ia tantum non ejicit. Cer­
te quidem eas ad necessitudines eum redigit,
ut earum indignitate motus, vir, ad illám us-
que diem bello summus, ne rogatus quidem,
et a Dacorum syncerioribus retentus, haerere
porro dignatus sit apud gentem, tune tam
infidam: quippe, quam expertes toties esset
dominos ac sacramenta, cum ventis, et ex li­
bidine sua, variare.
V a g a r o s s a m igitur ac P e t r a s c u m , illám
conjugem, hune filium, M ic h a e lis W a y w o d a e ,
(velut dictum est) a se captos, Basta C o lo s -
w a r ia e relinquit in custodia; solumque ver-
tit, aliorsum exercita traducto. Captivos autem
T s c h ia k iu s primum, deinde S ig is m u n d u s ipse
B a t h o r iu s , (qui, rebus in M o ld á v ia tandem
compositis, C o lo s iv a r ia m reversus erat) arcte
157
lucruri ce nu se impaeà eu bunëtatea im pë-
ratuluï. Că-cl, ocupândü cetatea in care se
aflâinchisă familia lui Michaiü ; asia precumü
elü, Basta, nu scieà nimicü de cugetulü si
călătoria Voivodului la Viena, se purtâ ca
unü inimicü după dreptulü resbeluluï, luândü
cu sine din cetate pre femeea lui Michaiü
(alü cărei nume erà Vagarossa), si pre fiiu-
seu, Petrascu, si totï tesauriï lorü depus! acolo.
Dar nu trecù multü, si éra 1 perdù din mâni:
pentrucă Sigismundü incepù a se amesteca de
noü in trebile transilvanice, si flacăra tu r-
burârilorü éràsï se atîtiâ in furórea sea de
mal nainte. La instigările unul anume Csaky,
Transilvanii se adunară la Clusiü la dietă, si
erăsl chiămară pre Sigismundü in scaunulü prin­
cipatului, promitêndü a-ï jură credintiă de nu
va intărdîâ cu venirea sea. Dar in timpü ce
Sigismundü ce se află in Moldávia, se pregă-
tià de drumü : Csaky, de care vorbirämü, parte
prin buna invoire a unora, parte prin violenta
strimtorare a altora, se pune in, fruntea Da­
ciei in loculü lui Bathori, si turbură tote mal
uritü decumü făcuse vreunulü inainte de a-
césta. Pre Basta care nü erà in stare dé a
se opune rebeliune! Transilvaniei intregï, nu­
mai câtü nu-lü dă afară din Clusiü. Adevê-
rulü este că la atâta strimtorare lü adusese,
incâtü bärbatulü, care pên’ aci se arëtase atâta
de mare in resbelü, acumü, indignata, cu tóté
că multi din cel mal sinceri lü rugà si-lü in-
demnà să rëmâiâ, n’a vruta să se mal opré-
scă in midï-loculü unul poporü atâta de per-
fidü, care, după cumü se incredintiase de a-
tâte orï, si schimbă Domnii si credintiă după
véntű si după capriciü!
Asia-dară Basta, lasă in inchisoriă la
Clusiü pre Vagarosa, femeea, si pre Petrascu,
fiiulü lui Michaiü, eră dinsulü apucă cu óstea
inthaltä parte. Familia captivă a lui Mi­
chaiü se tînù sub aspră priveghiare, mal ăn-
tâiü de Csaky, după aceea de Sigismundü
Bathori, care puindu-si trebile la cale in Mol­
dávia, se întorsese la Clusiü. Transilvanii jură
 158 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

detinent. In verba verő S ig is m u n d i denuoTrans- de noü credintiă lui Bathori, si lepëdându-se

sylvani passim, ac propalam, jurant : omnique pentru totdeauna de credintiă câtră Impëra-
C a e s a r is in perpetuum exuto sacramente, V i~ tulü, daü si Uivara in mânile lui. Mare du­
v a r a m quoque B a t h o r io , munitissimum in ex- rere simtî Michaiü cândü audî că scumpa sea
tremae linibus Ungariae castellum, tradunt. familia a cädiutü érasí in captivitate, acumü
Tulit perquam dolenter W a y w o d a W a lla c h u s , pentru a treia óra, intr’unü restimpü atátü
charissimorum sibi capitum duorum, térti am de scurtü: si mai alesü asupra lui Basta, erà
jam, intra tempus exiguum, captivitatem G e - mal nëcajitü decâtü vercândü altă dată, fiindü-
o rgio cumprimis Bastae, tanquam calamitatis că in elü privià pre adeveratulű autorű alü
eorum auctori primo potissimoque, sicut sem- acestei calamităţi. Pentru aceea, după ce fii
per antehac infensus, ita multo tune infesti- chiämatü la Praga, pre elü mal cu sémá lu
or. Eum proinde, P r á g á m tandem evocatus. incrimina la impëratulü Rudolíü cu tetă a-
apud R u d o lp h u m Imperatorem, non avide mi­ marëtiunea sufletului, atâtü pentru nenoroci­
nus, quam acerbe, criminatur; tum uxoris ac rea femeeï si a Aiului seü, câtü si pentru alte
filii caussa, tum aliis nominibus: quae mens mal multe, care usiorü si ingenioşii le inventa
exulcerata facillime confingebat, et exornabat mintea si inima sea cea asuprită. Insă, înain­
ingeniöse. Verum apud B u d o lp k i justas a- tea judecăţii celei drepte a impëratuluï, mal
ures aliquanto plus clementiae W a y w o d a e ca­ multă clementiă găsi nenorocirea sea, decâtü
lamités, quam credulitatis, calumnia reperit. crediare calumniele sele. Delà impëratulü se
Dimissus, severissimo C a e s a r is imperio jube- intórse cu ordine severă de a se impăcâ cu
tur, ubi primum in Ûacias revertisset, cum Basta vrêndü nevrêndü, si a se luptă împre­
B a s t a volens nolens in veterem armorum so­ ună ca mal inainte. Si pentruca Michaiü să
ci etatem, et ejusdem in armis obsequium, re­ flă si mal prontü intru împlinirea acestora, im­
dire. Quod, quo promptius M ic h a e l exse- përatulü făcu ca Transilvanii să-l dea inapol,
queretur ; per legatos interim suos agente C a e ­ nu numai femeea si copilulü, dară si tesauril
s a r é , non u x o re m ille modo fü iu m q u e , sed ce i se luaseră. Astfeliü Românulü, promi-
gazam quoque captam, ab Transsylvanis re­ têndü că, déca i se vorü dà nóue ajutórie,
cuperat. Pollicitus igitur, dummodo copiis no- preste puçinü si usiorü va ocupà éràsï tetă
vis auxilia sibi roborarentur, Daciarum om­ Dacia, plecă din Praga, cu óste de pedestri
nium facilem ac brevem restitutionem, Praga si de călăreţi, cu stipendie pentru óste, cu
W a lla c h u s discedit: et, cum equitum pedi- daruri demne de munificentia impëratéscâ,
tumque recentibus copiis, cum nummis in sti­ intorcêndu-se in Transilvania unde se duse­
pendium, nec sine donis, Caesarea munifleen- se si Basta din ordinea impëratuluï; si, după
tia dignis, revertitur in Transsylvaniam; quo ordinea ce priimi, se insoçi cu Basta, că-cl
B a s t a quoque, Caesaris imperato, redierat: altfeliü nu erà chipü de a păstră gratia im­
ibique Bastae, sicut jussus erat, sepositis v e- përatuluï, dar in faptă mal multü acoperi de
rius, quam e x tin ctis, odiis sociatur. Nec enim câtü stinse ura ce purtă asupra Iul Basta.
alia reţineri lege C a è s a r is gratia poterat. Co- Asia-dară, acest! doi căpitani de frunte, după
eunt igitur in foedus iterum, et castra, duo ce se luptaseră pre mórte, acumü se unescü
summi, post internecina dissidia, Duces: in érasï, spre a se consultă împreună asupra
commune deinceps, ac medium, consulturi, trebilorü de pace si de resbelü.
quae pacis esse, quaeque belli, viderentur.
XXVIII. Jamque p r i m u s saeculi decimi XXVIII. Eră la antâiulü anü din alü
septimi, post Christum natum, ibat annus. Hic siepte-spre-diecele seclu, după nascerea lui
 BISSELH MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 159

Waywodaeae gloriae summus, idemque perfidi- Christü : anulü supremü alu gloriei si alü per­
ae viri supremus, extitit. Quae vero M ic h a ­ fidiei Voivodului. Faptele lui câte nararämü
e lis antehac -gesta nostrom hucusque narron­ pên’ acurnü, cuprindü cinci ani de dile. In
di Studium distinuerunt ; ea q u in q u e n n iu m fere totü cursulü acestui timpü, Romänulü, pre-
praeteritum absumpserunt. Quo toto tempore, cumü vëdiuramü, se arëtâ mai schimbätoriü,
sicut in praecedentibus videre fuit, varium mai inconstantü de cumü putea să fia cineva.
sese W a lla c h u s , ac versatilem, siquis alius, Érá anulű acesta, celü din urmă alü vietieï
exhibuit : hoc autem anno, militiae suae postre- sele militarie, se infâçisiézâ ca unü adevë-
mo, C o m p en d iu m v a rie ta tis. turn animi, tum ratü compendiü alü varietate! inimeï si for­
fortunae. Quis non obstupesçat? A viro, jam tunei sele. Cine nu se va cuprinde de mira­
olim societatis Turcicae contactibus vitiato, re; vëdiêndü cumü acestü omü, stricatü de
tune autem vel maxime, consiliis occultissi- mai nainte prin insoçirea sea cu Turcii, si
mis, atrociora multo volutante; tanta tarnen care si acumü tieseà eu eï intielegerï ascun­
etiamnum et geri pro rebus potuisse C h r is t i­ se, mai crunte decâtü cele de mai inainte, a
a n is , et reipsa fuisse gesta? Dixisses, et in- pututü totuşi să facă, si a si făcută intru a-
dustriam hominis, et calliditatem, a m b id e x - devêrü, lucruri atâtü de mari pentru causa
trarn... Mens tabida; propositum mentis ver- creştină? S’ar paré că activitatea si calidita-
sutum, infidumque ; victoriae, tanquam poma tea omului er à asemine de mari. Minte co ­
purpurea, gloriosae: sed tot palmarum, ad ruptă; cugete viclene si necredincióse; învin­
extremum, foetus exitusque teterrimi. Quod geri gloriose, eră resultatulü atâtorü triumfe,
nos ex iis, quae memoranda restant, aper- celü mai uritü. Acésta vomü face să se înve­
tum faciemus. dereze din cele ce urmézâ.
X X IX . S ig is m u n d u s B a t h o r iu s , sub ex- X XIX. Sigismundü Bathori, intorcêndu-se
euntem Aprilem e Moldavis, (velut indicavi,) (precumü arëtarâmü), eu finitulù lui Aprile,
regressus in Transsylvaniam ; paucorum inter- din Moldávia in Transilvania, in câteva luni
vallo mensium immanem numero feritateque
adunase o óste infricosiată. Că-ci, afară de
compararat exercitum. Ad Transsylvanos enim
Transilvanii sei, mai aduna mulţime de Un­
suos, Pannonas insuper, et Moldavos, Cosac-
cos praeterea, seu Polonos Zamoscianos, Tar­ guri si de Moldoveni, apoi de Căsaci séü Po­
taros atque Turcas, adlegerat ; auxilia, sti- loni de ai lui Zamoiski, de Tătari si de Turci.
pendiis conducta. Robur militis illius tantum Afară de numërulü infricosiatü alü pedestri-
erat; ut, supra peditatus multitudinem for- mei, numai călăreţi aveà preste patru-diecï
midandam, equ itu m insuper q u a d r a g in t a m i l -
de m ii: o adeverată furtună de resbelü, mai
Ma secum raptaret : insuetam. iilis saltem tem-
alesü pre acelü timpü, ba chiarü si astădi
pestatibus, belli procellam : et nec h o d ie qui-
dem exiguam: quo tarnen tempore, Martiae cândü s’aü immultîtü de minime tóté midi-ló-
fere cunctae formidines, atque minae, miran- cele cele infiorătorie ale DieuJuï Marte. In-
dis sunt incrementis auctae, Caeterum, cum cungiuratü de atâta óste, Bathori incepe a
his tantis B a t h o r iu s copiis, oppida castella- atacă opidele si detâtile ce nu apucaseră a i
que munitiora, siqua nondum sacramentum
se supune: a supune prin violintie' si ame-
ipsius accepissent, incursare: Caesarianae fi-
nintiârï pre câtï mai rămăseseră credincioşi
dei reliquias, qua vi, qua forrnidinum jactu,
promissisque, sibi jüngere: de cunctabundis, I impëratuluï: a prădă si a pedepsi după drep-
ac deditionem aspernantibus, aut agere prae- tulü resbeluluï pre câtï refusà aü se indoià
 160 TESAUEU DE MONUMENTE ISTOEICE
das ingentes; aut, sumere poenas, tanquam
belli legibus statutas. Denique, tantus paul-
latim sibi visus S ig is m u n d u s erat, suis ut
palam, et absque dubitatione, promitteret;
E o M a r t is s u i p r o g r e s s a , de C a e s a r ia n is re­
l u s in T r a n s s y lv a n ia f u n d it u s esse c o n c la -
m a tu m . Sum m um a d h u c u n o p r a e lio s i s u ­
p e r io r f o r e t ; hello p a r it e r a c f a m a s u p e rio -
re m , in p e rp e tu u m , se fo re. P ro n u m id a u -
tem , et in expedito p o s it u m e s se ; s i s u i , q u i ,
qu a lesq u e fu is s e n t a d eum diem ; ta ie s atid e-
re n t et i n p o ste ru m sese p ra e s ta re . Qua B a -
th o riu s oris animique confidentia nihil dein-
ceps non tentandum, nihil negligendum occa-
sionis, aut temporis, existimavit. Itaque, cum
ex iis, quos dimiserat, speculatoribus didicis-
set ; JBastam , ac W a y w o d a m W a lla c h u m , con-
junctis denuo quidem armis, sed copiis tarnen
utrumque modicis, loco certo consedisse : pau-
citatem eorum, prae multitudine suorum, de-
spexit. Consederant autem Caesariani duo,
quos dixi, duces, ad M o it in a m : locum, intro-
mittendis in Dacias e Silesia,copiis equestri-
bus, peropportunum ; quas illi proinde, ceu
subsidium pugnae necessarium, tanto cupidius
exspectabant, quanto validiorem B a t h o r ii co-
gnorant equitatum esse. Sed, equitum Silesi-
anorum adventum omni studio sibi praever-
tendum S ig is m u n d u s decernens, experiri prae-
Iii fortunam e vestigio, constituit: ac Caesa­
rianis, nihildum taie fonnidaturis, per sum­
mám celeritatem oppressis, vel in ipsis ca-
stris inferre stragem; vel in campis, acie ju­
sta, concurrere. Verum, non latuit sagacissi-
mos, et in omnem hostis conatum intentos,
Caesarianos Bathorii consilium. atque prope-
ratio. Tantoque minus festinandum Basta Wal-
lachusque rati, quanto concitatius omnia, tu-
multuosiusque, Transsylvanus ageret; crebris
interea velitationibus suum militem experiun-
do, virtutem ejus acuebant : et, quoad auxilia
supervenirent Silesiaca, levi certaminum prae-
lusu Bathorianorum impetus distinebant. Ipsi
satis superque gloriae sibi comparatum, sa-
a i se supune. In urmă, Sigismundü atâtü se
incrediuse in puterile sele, incâtü nu se in-
doià a se lăudă câtră aï seï: că, p r i n p u ­
terea de a rm e ce d e s f ă s iu r ă elü , c a u s a im p ë -
r a t u lu ï e p e r d u t ă i n T r a n s ilv a n ia p e n tru tot­
d ea u na . A n c ă o în v in g e r e , dîceà elü, s i a î n ­
trecută p r e im p e r ia li in arm e si in g lo r iă .
S i n im ic u m a l u s io r ă d ecâtă acésta , d écà a l
•seï se v o rü a rë tà s i i n v iit o r iü cu b ă rb ă ţia
de p ê n ’ a c u m ă - In acesta încredere, Bathori
nu lăsă nimica neincercatü, nu perdea nici
unü momentű, nu lăsă nefolosită nici o oca-
siune. Aflândü, deci, din esploratoriï seï, un­
de se asiediară Basta si Românulü, si oştea
lorü câtü e de puçinâ si după ce s’aü intru-
nitü; incepù să despretiuescă numërulü lorü
celü micü, in facia multîmeï osteï sele. Basta
si Michaiü sï asiediaseră castrele laM oitina:
loculü celü maï oportunü pentru trecerea că-
lărjmeî ce asceptà din Silesia cu neastêmpërü,
fiindű-cá lipsa eï cu atâtü eră maï simtîtă cu
câtü călărimea Bathoriană eră maï numërôsâ.
Chiarü pentru aceea, Sigismundü decise a în­
cercă fortuna resbeluluî îndată, înainte de a
ajunge Silesianiï; incepêndü lupta' fâră cea
maï mică intărdîare, séü prin unü atacü re­
pede si neasceptatu asupra insesï castrelorü
inimice, séü prin o bătaiă formalë si maï
dreptă. Imperialii insă cariî priveghiă cu lu­
are a minte tote mişcările Bathorianilorü, ob­
servară indată cugetulü si graba cea mare a
luî Bathori. Si cu câtü acesta lucră maï in-
tërtatü si mai tumultuosă, pre atâtü Basta
si Românulü grăbiă maï puçinü, deprindiêndü
virtutea óstei prin dese scărmănârî, prin care
impedecă năvălirea Bathorianilorü inainte de
a sosi călărimea silesiană, crediêndü că aü
castigatü de ajunsü apërându-sï pên’ atuncï
 BISSEUI MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
tisque lucri factum iri, cenşuere ; si, suorum
in tanta paucitate, sese castris modo, sine
plaga luculenta, continerent. Castra porro Cae-
sariani metati fuerant in colle. Non minus in co l­
le, sed diverso, quin et multum editiore, Ba-
thoriani. Jamque suas exercitus uterque ma­
chinas etiam, ac tormenta militaria, locis iis-
dem, quibus consedere, defixerant. Caeterum,
aptius, ac magis e re sua, Basta Wallachus-
que: celsius autem, superbiusque, sed ob id-
ipsum futilius, Sigismundus. Quippe, cum sub-
jectam utrique colii planitiem ingentes ex ae­
re lîstulae, commissis jam inter se copiis,
essent petiturae : de propiore colliumsitu, pro-
ptereaque certioribus globorum jactibus, Cae-
sariani; remotius autem, et inutilius, (utpote,
longe supra suorum hostium capita,) Trans-
sylvani, sua fulmina missuri de superioribus
locis erant. In quo proinde, modestiam cum
prudentia, Caesaris duces : Sigismundaei vero
vanas minas, et ostentationem, habuerunt in
consilio.
■ XXX. Jam Augusti Calendae, Divi Pe­
tri vinculis sacrae; jam etiam Silesiacus ilîe,
tot votis expetitus, equitatus in castra Ba-
staea tandem, a'dvenerant: etpraelii cupiditate
Bathorius non mitius, quam aestivi coeli ca-
loribus omnis exercitus, ardescebat. Jamque
diei, quem memoravi, plerumque processerat;
inque vesperam prona lux, sui partém vix de­
cimam tanto negotio reliquerat: cum prior
S ig is m u n d u s de colle suos in locum aequum
deducere; nec segnius B a s t a W a lla c h u s q u e ,
suas cohortes ac turmas, jam multum au-
ctas inferre coeperunt. Nec morae multum.
utrimque pugnae facta copia, concurritur: in
summo quidem collium, ingenti flammas spar-
gentium pilarum grandine; cominus autem,
in supposita planitie, minorum onerum fistulis,
telis, sarissis, acinace. Sed, quoniam Batho-
rianorum globi missiles, innoxio plumbo flam-
maque, Caesarianorum cuncta capita super-
volitabant, ob immodicam tormentorum situs
altitudinem : indemnis Bastae Wallachique mi-
161
castrele de ver-ce lovire mal mare. Imperia­
lii se asiediaseră pre unü délü: pre unü altü délü
opusü, eu multü mal inaltü, se asiediaseră Ba-
thorianiï, façiâ in façiâ. Totü pre acelesï délurî
erà asiediate si tunurile, si de o parte si de alta.
Sumetiulü Sigismundü insă, le asiediase intr’o
positiune prè-inaltâ; eră Basta si Rômânulü,
eu multü mal potrivitü. De unde apoï urmâ,
că, după ce incepù bătaia in valea cè se aflà
intre ambe délurile, lovirile tunurilorü impe­
riale din délulü maï de aprópe, erà maï
sigure; eră fulgerele tunurilorü transilvane,
fiindü-cavenià maï din depărtare si dintr’unű
locű maï inaltü, sburà pre de asupra ca-
petelorü ôsteï imperiale. Astfeliü, Duciî impe­
riali sciură uni modestia cu intieleptiunea,
eră Sigismundü consulta numai desiertătiu-
nea si sumetia sea.
XXX. Erà la dî antâiü Augustü cândü
numaï ce sosi in castrele luï Basta si călă-
rimea silesiană ^ce cu atâta nerăbdare se a-
sceptà. Östea luï Bathori ardeà nu maï puçinü
de dorulü lupteï cât'ü de ferbintéla călduri-
lorü de vént. Trecuse cea maï mare parte a
dîleï: pên’ de cu seră, de abia maïrëmase a
diecea parte din lumina dîleï pentru unü res-
belü atâtü de infricosiatü: cândü maï àntâiü
Sigismundü miscâ din délü eu aï seï la unü locü
maï potrivitü; de aseminea face si Basta si
Românulü ale cárorü trupe se immultîseră
deja. Se incaieră la luptă fâră intărdîare. Din
délü, ploua globii ardietori aï tunurilorü ; érâ
in valea delà piciórele délurilorü, rësunà glon-
tele puscilorü, loviturile sulitielorü, lâneilorü,
sabielorü- Insă, asia precumü tunurile Batho-
riane erà asiediate la o prè-mare inăltîme,
tóté globurile lorü cele înflăcărate sburà fâră
vëtëmare pre de asupra capetelorü ôsteï im­
periale, fâră să atingă măcar pre unulü din
ostasiï luï Basta si aï Românului ; cândü, din
21
162 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
les, ad unum hactenus évadit; cum, e diver-
so, suis ipsi balistis ac machinis, nimbi mo­
re, Bathoraeis ingruerent, effusissima plum-
bearum glandium, ac sphaerarum, tempestate :
cunctaque, per latum, longum, et obliqua,
clade balistarum atrocissima lacerarent. Nec
intra fines hos praelii calamitas Transsylva-
nis stetit. Collato namque pede, consertaque
manu, longe dirius gesta res: primis omnium
E b u r o n ib u s (quos W a llo n e s hodie dicimus)
in Bathorianos ferociter invectis: ac, dextra
laevaque perruptos, hostium ordines disjici-
entibus. Hos, incredibili militum alacritate,
clamoribusque, campos et aures implentibus,
secuti Caesariani ; numero quidem multum ho-
stibus, animis veronihilo, cedebant: et caus-
sa, fiduciaque victoriae, superiores plurimum
se gerebant. Et altero quidem in cornu W a l-
la c h u s, altero verő B a s t a legátus, hic suis
cum Germanis, iile cum Dacis, fervebant: a-
uctique recentibus auxiliis, équités, ac pëdi-
tes, illatis signis, districtisque mucronibus,
obviorum o ra p e d o ra q u e , fugientium autem
d o rsa , caedentes ac fodicantes; quantulum diei
superfuit, horrenda strage contrucidabant. MÍ-
seranda cladis facies ! equis, viris, armis, vul-
nere, nece, gemituque morientium, et dolore
seminecum, quos cruor altus alicubi rivi mo­
re volvebat: caeteris, qui cladem ultimam vi
tavissent, tota passim planicie, quaquaversum,
et ad utrorumque fatigationem, agitatis. Fu­
gám denique, tenëbrae superincumbentes ; àt
praelii laborem. plena de T r a n s s y lv a n is vi­
ctoria, stitit: fuitque. qui diei finis, idem èt
caedium terminus. Ac C a e s a r ia n o r u m quidem,
centuriae paucae ceciderunt. B a t h o r iu m vero,
suorum- amissis in acie m illib iis u n d e c im , pa-
riter et fortuna belli rursus, et Transsylva­
nia sua, deseruerunt. Eum, rerum omnium
profunda desperatio, longius asportarat. Tum
subinde, delectus ad effugium equus, magnis
ac festinatis itineribus, ultra Dacias, ad Ma-
hometanas iterum (uti tum rumor erat), opes,
sed incassum implorandas, avexit. Illius vero
contra, tempestatea plumbilorü si sferelorü ar-
dietórie ce se vërsà din bateriele imperiale,
ca unù nuorü greü cădea asupra Bathoresci-
loră, sfăsiândă si sdrobindă pre inimicü in tóté
direptiunile. Calamitatea bătăliei nu se măr­
gini intru atâta. Cu multü mal infiorătoriă
fii lupta după ce se incăierară peptü la peptü.
înainte de totî, Valonii se repedîră cu turbare
asupra inimicului, rumpêndu-ï şirurile íd dré-
pta si in stânga. Valoniloră urmară ceialaltl
imperiali, cu atâta inimă si inversiunare, in-
câtü se cutremura cămpiele de strigătele lorü :
că-cl, de si la numërü eràmaï puçinï decâtü
inimiculü, dar in curagiü nu erà mal pre giosü,
éra in dreptatea cause! si in încrederea în­
vingere! erà mal pre süsü de inimicü. A st-
feliü, de o parte Dacii Românului, de alta
Nemţii lül Basta, intăritl prin próspete aju-
tórie, si inimatï de Duel, apucândü sabiele a
mână, taià in façià si in peptü pre ce! ce li
se opuneà, lovià la spate pre fugari, conti-
nuândü mâcelulü pên’ la apusulü soréiul. In -
fiorătoriă iconă a bătăliei ! ici vedeai cada vere
de cal si de călăreţi, de vulnerat! si de ucisl,
audia! gemetele muribundilorü, durerile celorü
ce trăgea de morte, scăldându-se in sânge ca
intr’unü lacü; côlea priviaï persecutândü de
a luugulü câmpiei, pên’ nu mal puteà, pre ce!
ce scăpaseră de morte. Numai intunereculü
puse capetü fugeï, si numai învingerea depli­
nă, bătâiel. Măcelulă se terminâ deodată cn
dioa. Puçine centurie cădiură din partea im -
perialilorü. Eră Bathori perdù un-spre-diece
mii soldaţi, cândü se vëdiù părăsită de odată
si de fortuna resbelulul si de Transilvania sea.
Desperată de tóté, incălecâ pre unü calű a-
lesü, si alergândü cu pasi repedi, merse, pre-
cumü se spunea, să cersiescă de noü, dar in-
desiertü, ajutóriele Mohamedanilorü. Castrele
sele. sarcinele si prada cea mare ce adunase
acea mulţime de soldat! de tóté gintile, aură
si argintă multă, si alte lucruri pretióse, tóté
cădiură in mânile invingëtorilorü. Nu mal pu-
çinü, patru-diecl de tunuri de aramă de ăn-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 163

castra, eum impedimentis omnibus, et ingen- tâia mărime; una sută si diece flamure de
ti tot militam ac gentium praeda, capta sunt pedestri si de călări. Tote acestea se trămi-
ab Caesarianis, ac direpta. Repertum in spo-
seră la imperatulü Rudolfü, in semnû de in-
liisauriplurimum, argentique, signatum; pre-
vingere. De aci, din câmpulü fatalü alü lupteï,
tiosae supellectilis, amplius; aenea tormen-
ta bellica primae magnitudinis, q u a d ra g in ta ; óstea invingetariă plecă cu pasi répedï spre
pedestrium equestriumque signorum, centum Clusiü. Transilvanii, ca rebeli, fură îndatorat!
a c decem. Haec omnia, Caesari Rudolpho, tan- din ordinea Cesareluï, a intretînè óstea care
quam Victoriae partae nuntius simul, ac pi- 1 învinsese, timpii de trei luni de dîle. Ve-
gnus, transmissa sunt. Raptim inde, feralibus
chiü modü de a infrënà nóua perfidia, si de
e campis, C o lo s w a r ia m deductus victor exer-
atâte orï si pên’ in dioa de astădl, totü in-
citus. Defectoribus Transsylvanis, in militem,
sui domitorem, trimestre stipendium, valido desiertü repetîtü. Dealtmintrea, tributulü im-
cum praesidio, jussu Caesaris, indictum: per- pusü se esecutâ cu multă severitate. Că-cl,
fidiae n o vae fraenum vêtu s , ac saepe jam re- intru adevêrü, erà o ruşine, de câte orï im-
petitum ; sed nunquam in aetatem efficax, et përatulü triunfase cu arma asupra Transil-
inconvulsum. Tributum interim indictum ii,
vanilorü, si de câte orï Transilvanii, cu per­
quibus mandatam fuerat, imperiis severis exe-
fidia asupra impëratuluï
gere. Nam puduit, Toties triumphasse de Trans­
sylvanis hello , Caesareos; de Caesareis con­
tra, p e r f id ia Transsylvanos.
XXXI. m a g n a fuit, eo praelio, M ic h a e ­ XXXI. m a r e si tuturorü învederată, a

l i s W a y iv o d a e , cunctisque conspicua, fortitu- fosta vitejia lui Michaiü Vodă in acéstà bă-
d o; nec impar mamii consilioque successus. taiă, si sucesulii luptei n’a fosta mal micü
sed, ex hoc ipso, (malum, foedumque!) vehe­ decâtü bărbăţia si intieleptiunea Ducelui. Dar
menter aucta mentis in s o le n t ia ; b o n o ru m om ­ chiarü prin acésta (ce lucru urita !) crescù
n iu m a n im i déco ru m in to le ra n d a lobes. Cum preste tată mësura, su m e tia Românului : s u -
enim W a lla c h u s , et jam dudum antehac, et m etia, p a t ă n e su fe rită a tóté fru m u se tie le ’i n i -
novissime nimis perfide, cum exteris p ote- m e î o m in c sc î. Că-cl, Românulü, care, si îna­
statibus inisset adversus Caesarem societates; inte de acesta si acumü de curêndü, cercase
tum id, a postremae victoriae tam feliei fluxu, cu destulă perfidiă, a se insoçi cu puterile
facere multo studiosius in animum induxit. dinafară asupra impëratuluï; după resultatulü
Itaque Byzantino cum tyranno, cum Polönis celü norocita alü învingere! din urmă, si pro­
Zamoscianis, et barbarie Tartarica, populis, puse a urmă si mal vërtosü pre drumulü per­
nuperrime sibi victis, perque litteras, perque fidiei. începu, deci, a trămite scrisori si soli ;
legatos, et coram, agitare coepit; quibusnam a se pune, fâră de nici o sfiélá, in intielegere,
viisad B a c ia r u m t r iu m supremum, nec Caè- cu Sultanulü turcescű, cu Polonii Iul Zamo-
sari stipendiarium, dominatum, aliquando de- ischi, cu Tătarii, pre carii pre totï, acumü de
mum aditum sibi, Petrascoque filio, compa- curêndü 1 bătuse; cumü ar putè să ajungă
raret. G e o r g iu m intérim S a s ia m , uti semper odată, elü si fiiu-seű, Petrascu, Domni su­
antehac, ita tune quoque, gravem ambitionis premi eră nu tributari, al Daciei intregl. Érá
suae custodem, et observatorem, haud absre pre Basta, nesuferitulü observatoriü alü am­
suspicatus; eum inimicius multo, quam un- biţiune! sele, lü trată intr’unü modü mal i-
quam alias, infensabat. Idem, et crudelitate nimicü decâtü orï-cândü altădată. Afară de
164 TESAPRU DE MONUMENTE ISTORICE
coepit, supra leges humánus, et adversus om-
ne fas, grassari. Cum enim sibi persuasisset;
T r a n s s y lv a n o s , toties jani intra q u in q u e n n i-
utn u n ic u m , dominis ae fide mutatis, exempla
novissima meritos; et gloriae suae, tantopere
nuper confirmatae, nullám contra putaret aut
invidiam ituram, aut intercessuram potentiam :
sic se, suaeque mentis innatam ferociam in~
struxit, ut. in capiendis ab gente victa poe-
nis, omnem atrocitatis libidinem, summám pu­
taret licentiam. Ergo, D u x hucusque m ile s -
q u e , memorandus in paucis, immani suppli-
ciorum consiietudine, quam exercendam sus-
ceperat, G la d ia t o r e n et S p a r t a c u m quendam,
ne dicam, c a m i f i c e t n repraesentare coepit.
Prae caeteris autem, in d ed ititio s, ut quem-
que victoris irae caussa probabilis, improban-
dave, per venim aut calumniam, objecisset,
dirissime flagris, fustuario, strangulatione, gla-
diis, ac securibus, et per rotas crurifragiis,
animadvertere ; vivos, ac semineces, incen de­
re : quaeque Tiberiana quondam immauitas,
fuerat, u t s e m o r i s e n t i r e n t , interitu diutur-
no, suppliciisque lentis, excarnificare. Quibus
omnibus auditae pariter, inauditaeque crude-
litatis generibus, cum jam olim T r a n s s y lv a -
n o n m i esset ab eo mens aversa; tune, dolo­
re praesentium, et ex longinquo revocatis cru-
ciatibus, alienari multo validius coepit. Et
quoniam, querelas D a c is augentibus, etiain
saevitiam augebat W a y w o d a ; nemine primum
intercedente (quippe B a s t a , quoad posset,
connivente) : fiebat, ut atrocitatis invidia, ser-
monum amaritudine volutata, paullatim non
in W a lla c h o solo, tanquam au cto re c r u d e li-
ta tis, haereret; sed in omne C a e s a r ia n i mi-
litis nomen diffunderetur. In hune igitur Uni­
versum, sine discrimine, D a c o r u m exsecratio-
nes, ac dirae volitabant. C a e s a r is e x e rcitu s ,
tribuni, duces, in odio jurato Transsylvanis
universis erant: et, quidquid D u c t o r pecca-
bat m a is , id infamabat omnes.
XXXII. h o Ç, at erat, ita merito qu oqu e X XXII.
visum est, intolerabile Caesaris supremo le- acestea, pre atâtu de nesuferite se părură lui
acésta, incepù a se purtă cu o crudîme, neer-
tată după tóté legile omineseï si dumnedieeseï.
Câ-cï, după ce considéra elü cumü si de câte
ori si schimbară Transilvanii, numai in cursü
de cinci ani de dîle, si Domnii si credintia;
si câtă de bine meritară ei pedepsele ce prii-
miră de curêndü; că, de altă parte, gloria
sea restabilită nime nu póte sä o mai pismu-
escă, nici să o mai impedece cineva in cur-
sulü ei: intru atâtu crescù si sumetia si fe -
rocia sea înnăscuta, incâtü credid că nu ar fi
pedépsâ atâtii de cruntă, care să nu o potă
elfi aplica Transilvanilorü. Astfeliü, Ducele si
militariulü memorabilii de -pên’ acumü, înce­
pu a se arëtà prin supliciele sele infiorăto-
rie, ca unü Gladiatorii! si Spartacü, spre a
nu dîce, ca unü carnefice. Cu deosebire, în­
dată ce cădea vreunulü din cei învinşi, in ma­
nia invingëtoriului, pentru vre o faptă ade­
vărată aü prepusă, probată aü neprobată, nu
mai scăpă nenorocitulü de pedépsa bătâiei,
sugrumârei, săbiei, securei si a rótei : pre
alţii i ardea de vii : pre alţii, asemine lui Ti-
beriü, ï omoriă prin suplicie prelungite, p e n -
t r u c a SĂ s im t iă CĂ MORÛ. Inimele Transil­
vanilorü carii ancă de mai nainte lü urià; a-
cumü si mai vërtosü se instrăinară decâtră
dinsulü dm causa acestorü crudîmï audite
si ne mai audite. Si fiindü-ca plângerile se
immultià, si crudelitatea Voivodului cresceà,
fâră ca intru inceputü să se intrepună cine­
va, (că -ci Basta, pre câtü putea, se făcea că
nu vede) : de aci urmâ că ura acestorü atro-
citâti cădea nu numai asupra Românului, a-
utorulü lorü, ci asupra intregei oşti împără­
tesei. Blestemurile Transilvanilorü, lovià pre
toti imperialii fâră de nici o distintiune.
Óstea imperiale, ducii, tribunii, si făcuseră ini­
mici jurat! pre toti Transilvanii, fiindü-cápe-
catulü unuia rusînà pre toti.
Precâtü de adevărate j eră tóté
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 165

gato, B a s t a e ; viro, non moderato minus, quam Basta, Legatulă supremii alti impëratuluï, băr­
forti : nec in patranda victoria magis strenuo, baţii, tare in resbeïü si invingëtoriü, dar nu
quam, in usu victoriae, temperanti. Cuj pro- mai puçinü moderată in usulü invingereï. Basta,
inde tam aspera juris exercendi ratio, mise- pre câtă se implù de compătimire pen­
rationem hinc quidem in T r a n s s y lv a n o s , om­ tru Transilvanii cei asupriţi; pre atâtă se a-
nibus calamitatibus circumventos ; inde vero prinse de măniă, asupra Românului asuprito-
stomachum, inovit, in oppressorem W a y w o - \ riü. Cu tóté acestea, in intieleptiunea sea, afla
d a m . Sed prudentei- interim, sic doiendum cu cale de a păsî pre drumulü de m idï-locü,
sibi B a s t a de Dacorum aerumnis censuit; ut intru vindecarea relelorü ce apësà Transilva­
v ia tarnen, inter utrumque vitandorum, m e d ia nia : asia incâtii, nici să se pară a neglege
progrederetur : qua neque miserorum caussam sortea asupritilorü, nici a scadè ceva din g lo ­
habere negiectui videri posset: neque M i c h a ­ ria lui Micliaiü, autorulü atâtorü fapte stră­
e lis W a lla c h i, tot gloriose gestorum partici- lucite. Mergêndü, deci, la Voivoduíü in cortü,
pis, amplitudinem imminuisse. Conventum igi- ïfa celu â rï a minte, mai multă rugându-lă de-
tur a se W a y iv o d a m , in tabernaculo, monet câ.tü imputându-i: s ă - s l m a i stêm pere f e r t ilii,
potius, obsecratque, quam arguit increpatque ; s ă se m a i m ă rg in e s c ă in t r u p e d e p sire a c u l-
B o n e re t a liq u a n d o m o d u m f e r r o : poncret re o - p a b ililo r ă , s i m a i a le s ü a in n o c in t ilo r ü : că
r u m , a c m u lto m a g is in s o n t iu m s u p p lic ia , l i ­ n u m a i T u r c i i fă c u a s ia , s i T ă t a r ii, e ră nu
m ites et tem peram entum . T u r c a r u m isto s esse, C r e ş t in ii. S u lt a n ii tu rc e sc l lu c re z ă a s ia , si
T a rta ria e q u e , m o res ; n o n , m ilis s im o C h r is t i p e n tru aceea se c h ia m ă t ir a n i. A s ià lu c r e ­
ju g o s u h je c ta ru m m ent m m . S ic O io m a n n id a s z ă ' C h a n il T ă t a r ilo r ă , s i u r m a ş ii lu i T a -
ag ere r e g e s ; et iclco, ty ra n n o s. S i c S c y th ia e m e rla n ü , s i p e n t r u aceea, m a i m ú ltú se a se ­
C h a m o s., a c T a m e r la n is p o s t e r o s ; et id c irc o , m ă n ă fe re lo rü se lh a tice d eçâtü ó m e n ü o rií , s i
b e llu a s v e n u s , quam h o m in e s ; latro n u m q u e m a l bin e se p o lii c h iă m â c ă p it a n i de h o t l s i
p o tiu s c a p it a , quam g e n tiu m s u a r u m a g m i- de të lh a rï, d ecâtü de o s tï s i de p o p ó re. A f a r ă
n u m q u e D u c e s . N E F AS esse, c r u o ris , e x tra j u - de c â m p u lü lu p te i drepte, ë c r im â j s i p ë c a t u
stam a cie m p r o f u s i, torrente, v e l c o m m a cu la re a - s l p ë t à ,c in e v a m a n ile , o r i a - s i desfëtà o c h ii
m a n u m , v e l o cu lo s h ila r a r e : ca e d ib u s p r a e - eu r i u r l de sa n g e o n u n escu , eu catü m a l v ë r -
sertim a c la n ie n a c-apitum e ju s m o d i , q u ib u s tosü, p r i n v ë rs a re de sân g e c r e ş t in ă , U r d ă e
d iv in i fondis esset la v a c r u m s u p e rin fu s u m : g lo r ia u n e i în v in g e r i care se m ă i s c a ld ă , s i
F o e d io r e m esse, q u a v is in g e n ti stra g e , v ic t o ­ a f a r ă de c â m p u lü lu p te i, in sâ n g e v e rs a t ă in
r ia e talem g ló r iá m ; q u a m , p o s t ca m p u m q u o - p ia t iă : c u m u lţ ii e m a l u r it ă s i decâtü ce]a m a l
que, m u ltu s i n fo ro s a n g u is in u n d e t. A d im ­ in f r ic o s ia t â p e rd e re . I n t r u aceea stă m ă r ir e a
p e r ii C h r is t ia n i m ajestatem p e r t in e r e ; n o n im p e r iu lu i c re ş tin ii, c a s ă fiă-, n u n u m a i ne­
m u g is a rm o ru m in v ic t a m p o te n tia m , q u a m a - în v in s ă in arm e, d a r s i m o d erată s i b lâ n d ă
n im o ru m tem perantem com itatem . Orabat prae- i n p a ce. Se rugă mai incol o Basta: ca s ă p u n ă
terea Basta; F a c é r é t a liq u a n d o fin e m c la n - o d a tă cap etă , îm p ă c iu ir iio rü ce lo ră a sc u n se
d e stin o ru m , cu m B y z a n t in o m o n a rch a , fo ed e- c u S u lt a n u lü tu rc e s c u ; s ă in c e t e odedă, o r le â t ă
r u m ; om itteretque, v e l sero tandem , i l l a s cum de t ă r d iă , c u acele in t ie le g e r l secrete, p r in
h o stib u s C h r is t ia n i n o m in is , et Im p e r ii c o l- s c r is o r i s i s o li, ce tin e cu in im ic ii Im p e r iu ­
lu s io n e s ; p e r litte ra s h u cu sq u e, p e r que le g a - l u i s i a l n u m e lu i c r e ş t in ă : p r e a d e s ă a ă u r ­
tiones, et n u n tio s, fre q u èn ta ta s : qu ae m a c h i- m a tă tóté aceste m a c h in a t iu n l , p e n tru c a s ă
n atio n es, nec se, n equ e C a e s a re m , d iu t iu s , m a l f i p u t u t ă rem ă n e a sc u n se , a ü p e n tru s i ­
p ro p t e r creb rita te m , latere p a sse n t. M e liu s de ne a u p e n t r u C c s a rc le . lm p ë ra t u lü B u d o lf ă ,
166 TESAURO DE MONDMENTE ISTORICE

W a lla c h ia e W ay.io o d a m e ritu m R u d o lp h u m c u m u ltü m a l m u ltü d rep tü a re la r e c u n o -

esse, qu am , u t i l l i u s b eneficia p e r fid u s débeat s c in t ia l u i M ic h a iü , D o m n u lü t ie re i ro m â n esc !,
d ecätü s ă f iă cu p u t in t iä c a M o h a m e tü s ä s e
M a h o m etes in te rcip e re . P l u r a quoque n o m in i
fo lo sé scâ de b in e fa c e rile lu i. I n s u s i M ic h a iü
su o fam a eq u e debere W a y w o d a m ip s u m ; quant,
cu m u ltü e m a i m u lt ü d a t o r iü n u m e lu i si
u t iliu m deceat, eam i n u t ili, fo e d a , p e r n ic io - fa im e i sele, p e n t r u c a s ă se p o tă ru m p e d e c â -
saq u e defectione, m a n ib u s p r o p r iis d estru ctu m trâ im p ë ra tu lü , in t r 'u n ü m o dü a tâ tü de n e -
ire . F i d u s ig it u r (a d s u m m á m !) D e o , f id e lis fo lo s it o r iü , a t â tü de u r iiü , s i atâ tü de p e r n i-
C a e s a rt, p ia c id u s v ic t is , a c m em o r h u m a n a e cio sü . R ë rn â n â , d e ci , cu in cre d e re in D d ie ü ,
c u c r e d in liă c â trâ im p ë ra tu lü , p ô rte -s e m ai
so rtis , esset.
b lâ n d ü c â t r â cei in v in s ï, s i a d u c ă - s i a m in te
de sortea o m in éscâ.
XXXIII. ab optima profecta men­ XXXIII.
HAEC, Aceste cuvinte, rostite cu ce
mal bună intentiune, atinseră la inimă pre
te, B a s t a e verba, vehementius superbum W a l­
superbulü Românü, atâtü de amarii, incâtü
la c h ! pectus perstrinxerant ; quam, ut vcl dis-
mei nu ï a mai fostă prin putintiă a se pre­
simulatione subdola vulnus animi supprimeret ; face si a-sî ascunde durerea inimeï, nici a
vel impotentem mentis furorem in opportu- arnënà pentru ună timpă maî oportună erum-
nitatem differret. Itaque, sine mora, militari- perea raănieî sele. Ci numai decâtü incepù
terque prorumpens ; Q u o s, m a lu m ! (inquit) să strige milităresce : C in e s u n t a c e i R u d o lf i
s i C e s a r i de c a r ii m i vorbesce unü B asta?
v é l B a s t a m ih i R u d o lp h o s . a c C a e s a re s , v e l
sé ü cin e , a ce şti B a s t i s i m o n ito ri ce m i - i a -
B u d o lp h u s m ih i B a s t a s , a c m o n ito re s, a d d u -
duce în a in t e R u d o lf ă ? La d r a c u lü s i la
c it ? I n m a ia m re m ! a d corvos, c u m h is im ­ c o rb i c u a ce şti im p o r t u n i a r e o p a g iti ! C e ? I n
p o rta n ts A r e o p a g it is ! I n tr ib u s D a c ia r u m cele tre i t ie r î a le D a c ie i , in frë n a te cu p e r i-
p r o v in c iis , p e r ic u lo meo re p re ss is, fo rt itu d in e c lu lü v ie tie î m ele, in v in s e p r i n fo rt itu d in e a
m ea p e rd o m itis , v ic t o r ia m ea s u b ju g a tis , a u - m ea, su b ju g a te p r i n în v in g e r ile m ele, m a i c u -
té d iâ â n c ă c in e v a a -m i p re s c r ie le g i de u m a ­
det e sse ; q u i m ih i C le m e n tia e (s i S u p e r is p i a ­
n itate, de p r u d in t iă , de s o cie tă ţi s i de tra ta ­
cét), q u i p r u d e n tia e , q u i so cietatu m a c foede-
te ? o r i a p u n e m a r g in i p o testatei m ele, si a
r u m , leges p r a e s c r ib a t ? q u i d o m in a n d i t r a - m ë in v ë t ià a rte a de a g u v e r n ă ? P e r i B a s t o !
cta n d iq u e lim it e s , a c ra tio n e s, p r a e fin ia t ? A p a - a ü décà v o e sci a d o m n i, dom nesce p reste a i
ge, B a s t a ! vé l, s i, quod im p e re s, o c c u r r a t ; T u is tei, e ră p re m in e s ă m ë la ş i i n p a ce, p e n t r u -
im p e r a : n o s m is so s fa c , q u i n o s t r is i n rébus, c ă in tre b ile m ele, s i i n t ie rile su p u se cu b r a -
ç iu lü m eii, n ecu m ü p re u n ü B a s t a , d a r n i c i
n o straq u e m anu s u b a c t is te rris , n o n m odo
c h ia r ü R u d o l f i s i C e s a r i n u re cu n o scü p re s te
B astam s u p r a n o s nem inem , seci neque R u -
m in e. F i ă - c i n e in C e r iu lü seü e J u p it e r , si
d o lp h o s a c C a e s a re s u llo s , a g n o sc im u s . I n suo n u in t r ’a lü a lt u ia . Gräindü acestea in nebu­
q u isq u e coelo, n o n a lie n o , J u p p it e r est. Quae nia furiei, din loculü intrevorbirei, intrâ re­
profatus, temulentae vir insaniae, de collo- pede in interiorulü cortului seü, lăsândă pre
Basta singură si confusü de neisbutirea con-
quio se proripit in penetrale : B a s t a m , tem-
1 silielorü sele. Elü insă avă intieleptiunea de
pori furorique prudentei’ cedentem, monito- a se moderà si de a cede timpului. Dreptü-
rum irritum, et confusum, destituit. Is igitur ce, inturnându-se la castrele sele si in cor-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 167

in castra sua, tentoriumque, reversus, plura tulü seü, deocamdată nu dise nimicű, ci as-
tum non addit; sed, modesta dissimulatione, cundiêndu-sï furia, se determină a asceptà
consiliis maturioribus, et occasioni suae, ne­ ocasiunea, si a se găndi intr’aceea mal seri-
osü asupra acestei afaceri. După-ce meditândü
gotium omne reservandum, decernit. Gunctis
mulţii si in linisce, cumpăni intru sine tóté
deinde secum meditatius, ac velut per otinm,
circunstantiele, convocă in consiliu dintre că­
expensis; vocat ad concilium, e ducibus ac pitani si tribuni, pre aceia pre carii î cuno-
tribunis, eos, quos C a e s a r t prae caeteris fi- sceăsi mal credincios! împăratului si mal cu­
dos, ac W a y w o d a e facinorum conscios, norat : noscători urmâriloră Voivodului, ca nu cumva
statuindă ceva singurii intr’o causă atâtü de
ne, si solus in re tanti ponderis aliquid sta-
grea, să se pară a fi consultată mal multă
tuisset, suae potius iracundiae, quam aucto-
mănia sea decâtă autoritatea împăratului. A-
ritatis Caesareae, rationem babuisse videre- cestora, deci, le face cunoscute vorbele si cer-
tur. Hos ergo, contumaciam docet, et verba, bicósa nesupunere a furiosului Română, văie-
ferocientis W a lla c h i : spretam Im p e r a t o r is ma- rându-se si plângêndu-se că maiestatea îm­
jestatem ; conculcatam Legaţi dignitatem ; omni păratului e despretiuită, demnitatea legiloră
călcată, si Transilvania totă asuprită in mo­
vexatam immanitate Transsylvaniam, ringitur,
dulă ceiă mal cumplită. La acestea strigară
atque miseratur. Conclamatur ab omnibus;
cu totil: să se infrănedie neruşinata cutedian-
Coercendam esse rigida custodia W ayw odae tiă a Voivodului printr’ună arestă rigorosă!
tam effraenem insolentiam. Quod si detrectet ără de se va opune, să se procedă cu putere
etiamnum; viribus agendum, et armis. Idem si arme incontra lui. -Basta dechiarândă că a-
et Basta plăcere sibi, declarat; Q uem e n im căsta e si opiniunea sea, adause: C in e póte
d à m a i în ve d era te p ro b e de reb eliu n e, d ecâtü
ré b é llio n is m a n ife stio re m esse , q u a m eum , q u i
c e lü c e se, r u m p e d e c â t r ă L e g a t u lü C e s a r e lu l?
C a e s a r is a L e g a t o ? v e l d efectio n is, qui per
a u de n e c re d in tiă , d ecâtü c e lû -c e p r i n vorbe
c o n tu m e lia m v e rb o ru m , ab ip s o C a e s a r é ? vél in ju r ió s e se t a iă d e c â tră Im p ë r a t u lü ? a u de
t y r a n n id is , q u i p e r m is e ro ru m q u o tid ia n a m t ir ă n iă , d ecâtü c é lü -c e p r i n to rtu ra d e tóté
c a r n ific in a m , ab o m n i p e n it u s Im m a n ita te d île le a n e f e r ic it ilo n i, se d e s b ra c ă de totă u -
d isce d a t ? et i d ip s u m suo se jure facere, g lo - m a n ita te a , s i se la u d ă c ă aceste tóté le face
d r e p t u lu i seü ? Consiliulă, deci,
i n p u te re a
r ie t u r ? Quare, de consilii sententia,, contu-
decretă: arestă contumacelul, si morte decă
maci captivitas; aut repugnaturo, mors d e-
s’ar opune.
cernitur.
XXXIV, a d e r a t octavus decimus, a Ca- XXXIV. Eră la 18 ale lune! lui Augustă,
lendis Augusti, victoriaque gloriosa, dies ; A - a optă-spre-diecea dî delà gloriósa învingere,
gapeto, martyri Praenestino, sacer : cum Basta diuă consacrată memoriei martirului prene-
M ic h a e le m ad se, non tam vocat, quam hu- stină Agapetă, cândă Basta, nu atâtă chiamă
maniter invitat. Praetentui sumptum; S u p e r câtă cu omeniă invită la sine pre Michaiă. Pre-
in tric a to b e lli negotio, c a p ie n d u m c o n s iliu m . testulă eră: a se c o n su ltă d esp re în cu rc a te le
In eo, W a y iv o d a e n o sce n d a m esse, de d if f i- tre b î a le re s b e lu lu î, in care p r iv in t iâ a r d o ri
cu ltate s u p e ra n d a , m entem . Utque fidem in- a cunósce o p in iu n e a V o iv o d u lu i despre în v in ­
veniret evocantis oratio; non viator, appari- g e re ad ific u lt â t ilo r u . Si ca să crădă in sin­
torve consuetus, nec de satellitibus aliquis, ceritatea invitatiunel, i se trămite ună nun-
168 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

aut praetorianis, ad eum ; sed spectatioris or- ciă, nu dintre cursorii ordinari, ori dintre
dinis ac familiae nuntius adhibetur : quo, tum servitorii de arme, ori dintre custodii preto­
riului, ci unù omü si de familia si de răngii,
res tota minus liaberet suspicionis ; tum plus
parte spre a delătura verce prepusă, parte
dignitatis invitatio. Récusât primo Wayivo-
! spre a da invitatiuneî mal multă demnitate.
ă a \ pertinacia jam altum obfirmata. Quem Voivodulü, tare in cerbicia sea, recusă ; nun-
niliilosecius evocator urgere perseverat: et.ad ciiilă, cu tóté acestea, stăruesce ; in cele din
extremum (posteaquam pervicacem videt) sic- urmă, vëdiêndu-lü impetritü, adauge, precumü
ut in mandatis habebat, im p e rio B a s t a e , j u s - j eră însărcinata : d in o rd in e a s i n ia n d a t u lű lu i
siujue, refragantem adurget: idque, C a e s a rig B a s t a , . si in numele îm p ă r a t u lu i alti cărui
L e g a ţ ii e Basta. Cu modulii acesta insă, nu
interposito nomine, cujus L e g á t u s eum accer-
numai n’a muiata pre omü, ci l’a înăsprită
sat, Sed ea via non modo non flexit homi-
ancă si mal tare, provocându-1 aceste vorbe :
nem; verum gravius etiam exasperavit, fre- V o n i s â - m î dea o rd in e , ceî-ce n ’a ü n ic i u n u
mentem : L n ip e n is a g i secum ab i i s , q itib u s d re p ţii a s u p r ă -m î. Acestea raportate indată
in se j u r i s n ih il sit. Quae continuo renunti- Iul Basta, construiseră pre bärbatulü forte,
ata B a s t a e , coegerunt, ad extrema remedia a se scoboii la midl-lócele cele estreme, după
ce cele mal usióre nu avură nici unii efeptü.
viram fortém descendere ; postquam mitiora
Prin urmare, considerândü că a sositü in fine
locnm non reperişsent. Ratus igitur, venisse
óra de a rumpe odată pentru totdeauna cu
tandem, et abrumpendae dissimuîationis ulte- prefâcëturele, si de a restitui autoritatea im-
rioris horam, et asserendae majestatis impe- përatésca, alege dintre cei mal aprigi Valoni
ratoriae tempus: E b u r o n u m vexilla duo, to- si Germani câte dóue róte de fiă-care, si
tidemque G e rm a n o ru m , de promptissimis, ex- după-ce 1 admonesce ca să uite periclulű vi-
etieï lorü, avêndü înaintea ochilorü numai bi­
pedit. His, ad W a y iv o d a e tabernaculum di-
nele maiestate! irnperătescl, 1 trămite la cor-
missis, mandat, ut eum comprehendant; I m -
tulü voivodului cu insărcinare ca să-lă prindă.
p e ra to ria e q u e m a je s ta t is asserendae studio) Soldaţii purcedü fâră intărdîare. Érá Michaiü,
suum omne periculum neglectui ducant. Nec vëdiêndu mulţimea cea armată, intielese în­
miles segnis, itnperatum exsequitur. At W a y - dată ceea-ce 1 spuneà si cugetulü: că asupra
w o da M ic h a e l , armis et multitudine B a s t a e - capului seü vine furtuna fatale, de nu o va
intimpinâ numai decâtü; si inăltiându-sl vo­
o ru m conspecta; divinans ex merito consci-
cea cea putinte, incepii să strige câtră aï sei
entiaque sua fatorum imminentium tempe-
B o m ă m ! B o m ă n i! a le r g a ţ i repede : in im ic u lii
statem, ni confestium obviam iret : ingenti sub- e de f a ç ià , v io lin t iă ne a m e n in t iă , p e ir e a n o ­
lato clamore; W a t ta c h i, W a lla c h i! (gentilem stru e d e cisă . Totdeodată scotiêndu-sï sabia
militem advocans) adeste celeres ! ingeminat. din téca, se repede asupra centurionilorü ger­
V is , h o stis, in te ritu s , im m in e n t ! Simul, has mani, spre a tăia in bucâtl pre ori si care
din el. Insă, in acelü momentă fatală, unu
inter voces, acinace nudato, de centurionibus
Valonă, aruncându-se çu securea sea cu dóue
Germanis alterutrum, infestas, ac medium dis-
tăiusiurl, abate lovitura Iul Michaiă, si pă­
secturo similis, incursat. Sed eum, in desti­ trunde pre acesta pêiia in coste delà o lătu­
nata pleno jam impetu ruentem, E b u r o n u m re pêna la alta. Atunci sară care de care,
quidam, h a sta b ip e n n i praevertit: percussum- Valoni si Germani, si cădiendă cu tată pu-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA
que vasto, per utrumque latus et costas e-
unte, vulnere transverberat. Mox alii, super
alios, E b u r o n e s , G e r m a n iq u e , nullo discrimine,
superi.ruunt: ac strato, seminecique, de cer-
vicibus caput avellunt; et ad B a s t a m , adhuc
in concilio sedentem, gestaeque rei ctim cae-
teris exspectatione suspensum, déportant.
Tumultus, inter haec, et clamor, et ar-
morum raptus, a W a lîa c h is , in auxilium a
Duce suo citatis. Fit ab bis concursus,
tabernaculum illius. Fremere, conspecta W a y -
ivodae caede, furereque, miles omnis W a lla -
ch icu s, et in ultionem rapi: bacchari vocibus
insanis; poscere caussam, et peccatum, ac ne-
cis auctores. Inter quae, tanquam fervido
mari, cunctis turbatis castris ; haud animi con-
siliique, quam annorum, et minarum milita-
rium, imbellior B a s t a , furentibus in tempo­
re superveniens : V a n o s hos esse, clamat,. et
im p e rito s a rc a n o ru m , m a n ife sto ru m vero sce -
Jerum in c re d u lo s , c la m o r es. P o n e re n t a liq u a n -
tisp e r r a b ie m : so p ire n t tu m u lt u m \ in t e rm it -
terent v e rb o ru m tum orem , a c p e c t o r u m :
d ila to g la d io r u m fu ro re , D u c t o r is sut, quem
ce cid isse , tantoperc sto m a ch aren tu r , p r a e c la -
r a m in n o c e n tia m a u d ire n t. P o s te a deniurn, s i
c a u s sa m c a e d is fa cta e nem o p r u d e n t ib u s a p -
p ro b a re t, i n g la d io s et v in d ic t a m p ro sü ire n t_
Aegre silentium, ac patientia, sed tandem ta­
rnen, est impetrata.
Tum B a s t a , pro concione militum orsus dis-
serere : W ciyw o d ae M ic h a e lis efferam, in mise­
ras Transsylvanos, ac plusquam Otomànnicam,
immanitatem producit; per tot insontium sup­
plicia, tormentaque, vagatam: quam exagge-
rare verbis, necesse non sit; cum dedititio-
rum quotidianis mortibus, ac lanienis, omnes
passim Daciarum campi vallesque natent : ru-
ptae fidei Caesareae, specioso quidem, sed
ementito sanguinarioque, titulo. Quam tarnen
169
terea asupra lui, lü rëstôrnà la pamêntü; si
pênà a nu-sï dà âncă suflarea din urmă, ï
smulgü capulü din cerbice, si-lü ducû la Basta,
care impreună cu ceialaltî in siedintia con­
siliului asceptà in celü mai mare neastêm-
përü resultatulü intreprindereï.
Intr’aceea, sgomotulü am elorü si alü
tîpetelorü rësbateà din castrele Românilorü
chiămati in ajutoriulü Ducelui lorü. Ei aler­
ad
ga la cortulü lui Michaiü. Aci, vëdiêndü mór­
tea Domnului, uimiţi, apoi turburat! si spu-
mandű de măniă, si intre tîpete furibunde
cerca a li se arëtà causa, si culpa, si auto­
rii omorului. Intr’aceea, turburându-se amën-
dóue castrele, ca o mare ce clocotesce agi­
tată de valuri: Basta, care, fiindü vorba de
unű consiliu intieleptii, nu-si perdea cumpë-
tulö nici in façia armeloru si a amerintiâri-
lorü soldătiesci, se presintă la timpü in rnidî-
loculii furiosilorü si le dîce: In d e s ie r t u s u n t
tóté aceste strig ă te d m p a rt e a c e lo ril-c e n u c u -
n o scü secretele, ş i n u -s u a p le c a ţi a cred e cri~
m ele cele m a l în ved era te. S ă - s î astâm pere p u ~
ç in té lü f u r ia , s ă se a s ie d ie sg o m o tu lü , s ă se
et, cu rm e vorbele cele m a r i, s ă se a lin e i r r i t a t iu -
n e a in im é lo r ü , s i s ă se amâne d e c isiu n e a p r i n
s a b iă . S ă a sc u lte m in u n a t a in n o c in t iâ a D u ­
c e lu i lo m , a c ă r u i căd ere ï a in të rta tü a t â tü
de m u lt ă . D u p ă ce a u d în d ü c a u s a m ô rteï, n u
o v a a p ro b ă nim ene d in cei c u m inte, n u m a i
a t u n c i s ă p ro c e d ă la rë sb u n a re cu a r m a in
m â n ă . De si cu greü, dar in fine câştigă tă­
cere si patientiă.
Acumü Basta incepii să vorbéscâ câtră
oştea adunată: arëtândü câtü de cumplitű se
purta Michaiü Vodă asupra miserilorü Tran­
silvani, cumu-ï ucidèà s i-ï tormentà mai rêü
de câtü unü Turcü. Dar ce atâte vorbe? marturï
aï tirăniei lui sunt câmpii si vâile Daciei intregï,
ce innotă in sângele celorü ueisï si torturatï pre
totă dina. Si tóté acestea le făcea tiranulü
mintîndü credintiă câtră impëratulü. Credin-
tiă care nici unü muritoriü nu oviolase mai
22
170 TESAURÜ DE MONUMENTE ISTORICE
ipsam fidem cum nemo mortalium omnium
prius graviusque, quam ostentator et vindex
illius, violaverit ; (quippe, citra dissimulatio-
nem jam omnern, omni Caesaris obsequio cou-
vulso, modisque multis ac nefandis clam ac
palam ejurato;) quid adeo mirandum esse,
tot insontium homicidam aliquando tandem
sublatum e medio ; la e s a e q m m a je s t a t is justas
poenas expendisse, m a je s ta t is olim ju r a t u m
asserto rem ? Cum praesertim aequissimum, jure
populorum ac naturae, sit Catonianum illud;
UNUMQUEMQUE p á t i legem eam , quam a liis
ip se tu le rit. Quod si tarnen (etenim agmina
W a lla c h o r u m conîerta, tanquam ad nondum
liquidum crimen, ;etiamnum adfremebant) ae-
muli cujuspiam calumnia potius, quam ae-
quitate caussae, W a y w o d a suis videatur in-
simulatus, ac caesus : si privato potius ini­
mici ferro, quam A u g u s t is s im i culminis au-
ctoritate publica, credatur inauditus ad poe-
nam fuisse tractus ; aures ad ulteriora prae-
berent, et, quae restarent, sine turbis ac tu-
multu perciperent.
Post haec, docet, M ic h a e lis cum M a h o -
mete T u r c a , cumque caeteris, Imperio perni-
ciosis, gentibus regibusque, vetera foedera. pro-
ponit R u d o lp h i Caesaris, adversus perfidum,
mandata : narrat, proximas in se, multoque
magis in M a je s t a t e m A u g u s ta m , jactas a W a y ­
w o d a contumaces voces, et rebellionis aper-
ta classica. Denique, quanquam ipse, quid-
nam secretorum hucusque W a y w o d a e a scri-
nia clausissent, inquirere parum laborarit (ut-
pote, manifestissimorum plus nimio conscius,
ac satur): se tarnen, cum illis una, nunc s tá­
tim in rem praesentem venturum. Quae cum
dixisset R a s t a : simul arculas in medium af-
ferri, cistellasque, mandat, epistolarum cu­
stodes omnium, aut plerarumque, quotquot ad
M ic h a e le m , per complures retro menses et
annos, a diversa manu, commearant. In his e-
rant nonnullae, recentissime perlatae compo-
sitaeque. Postquam autem palam resignaţi fa-
sciculi sunt, et in omnium conspectu litterae
curêndü si mai cutediätoriü decátü acestü omü
ce se făciăriâ că o rësbuna, si care, acurnii
mai in urmă, nu se mai siiià a o calcă in
picidre in mai multe chipuri nelegiuite. Ce
atâta mirare dar că ucigëtoriulü atâtorü in-
nocinti, a cădiutu in fine si elü, si că celü-
ce jurase credintiă maiestatei, sî luâ in urmă
drépta pedepsă de lesă maiestate? Că-cî e
prè-dreptü, după dreptulü popórelorü si alü
natúréi, aceea-ce dise Catone: ca f iă -s î-c a r e
s ă s u fe r iă legea ce s in g u r ii o p u s e a lto ra . Si
fiindü-cä glótele Românilorü se indesà furi­
ose ca la o crimă ce nu lis e păreă ancă des­
tulă de limpede, Basta adause : că, decă ar fi
póte cineva care să crâdă cumcă acestea arü
fi mai multă calumnie din partea unui emulii,
calumnie de parte de a pute justifică ucide­
rea Voivodului; si că Voivodulu ar fi murită
neascultată, mai multă prin ferulă unui ini­
mică, decâtă prin autoritatea prë-inaltii a îm­
păratului : apoi să mai asculte cu luare a minte,
fâră turburare si fâră sgomotu, si cele-ce ur-
ineză.
Arată, după aceea, cuină se insoçi Mi-
chaiă cu Turculă, cumă conspiră elă si cu
alte popóre si regi, inimici ai imperiului. A-
rată mandatele ce dete impëratulu incontra
perfidului: spune injuriele ce arunca Voivo-
dulă acumă de curêndü asupra sea, si mai
alesă asupra maiestatei, si semnele învederate
ale rebeliune! lui. In fine, spune Basta că, cu
tote că elă n’a cercetată âncă cu de amë-
runtulă scrisorile cele secrete si incluse ale
Voivodului, fiindă-că eră sătulă de câte cu-
nosceă; acumă insă voiesce a le pune in
vederea tuturora. Dîcêndü acestea, dă ordine
de a se aduce indată înainte, săltariele in care
se păstră tóté séü cea mai mare parte a co-
respondintieloră lui Michaiă de mai multe luni
si ani. Unele din acestea eră numai de acumă.
Se deschidă tote in façia tuturora. După a-
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 171
positae : tum, B a s t a e mandato, Wallachorum, ceea, din mandatulü lui Basta, se cetescü una
Eburonum, ac Germánomra summo silentio, câte una, si cu viersü inaltü, in cea mai mare
cunctae per ordinem, et articulata, claraque
tăcere a Românilorü, Valonilorü si a Germa-
voce, recitabantur. Summatim, ex iis, ingens
nilorü. Din acelea se vëdiù perfidia si fără­
perfidiae W a y iv o d a e a e dedecus ac scelus ape-
ritur: cum M aho m ete ïu rca , cum C h a m o Tar - delegea cea mare a Voivodului: conspiratiu-
taro, cum Z a m o s c io Sarmata, cum aliis deni- n ileluîcele viclene cu Turculü, cu Zamoiski,
que quibusdam, adversus B u d o lp h u m et A u - si âncă cu altï câtî-va, asupra lui Rudolfü
s tria c o s inita, consilia, plenaque fallaciae ma- si asupra Austriacilorű : care tote, decă nu se
chinamenta: quae cuncta necessario, nisi W a y -
spëlà si stergeâ cu sângele Voivodului, (pre-
ivodae prius sanguine deleta forent (ut fue-
cumű se făcuse), mai in urmă erâ să esă la
rant) cum universae quondam Germaniae la-
crymis, in lucem erant exitura. lumină storcêndü lacrëmele Germaniei întregi.
XXXV . t u m enimvero cuncti, primi vero, XXXV. Atunci, începură a strigă cu to-
qui tumultuati tantopere modo fuerant, W a l- tii, si cei de ăntâiii Românii carii făcuseră
la c ld , Waywodae Ducis ac gentilis sui, foe- atâta sgomotü; blestemândü urita si neascep-
dam et inexspectatam exsecrati perfidiam, con- tata perfidia a Ducelui lorű, si dîcêndü : P r è -
clamant ; B it e B a s t a m , et o rd in e fecisse ; cum b in e s i i n re g u lă a lu c r a t ă B a s t a , im it â n d ü
de căp iţe tam p e rn ic io s o , m o re m a jo n m i m i­ d a t in a m i l i l a r iă a s t r ă b u n ii o r ă s i d â n d ü m o r ­
lit a r i, s u p p lic iu m su m p se rit. I n c rim in e m a ­ tel u n u c a p ă a t â tă de p e r n ic io s ă , In t r 'o c r i­
x im o m a n ife st is sim o q u e ,n o n m odo, n ih il p r a e - m ă a tâ tă de m a re s i ev id in te, e lă n u n u m a i
fe s tin a s se ju d ic e m ; se d , e ă iv e rs o , lentum n 'a stëtutü ju d e m a i în a in t e de tim p ii, ci a
p o t iu s , a c p a e n e p lu s aequo ta rd u m , sese p r a e - u r m a t ă in t r u . acesta p r e cu in c e t u lă s i â n c ă
3iit is s e . S e verő, s i ta n fó ru m f a c in o r u m ad m a i t ă r d iă de c u m ă se c â d e ă ■ C â n d ă a n iă fi
ip so s v e l o d o r a c s u s p ic io m in im a p e r v e n is - s im t it ă n ő i c â t u ş i de p u g in ă , o ri a m il f i a -
set, n i h i l p o p u lis u l l i s co n cessu ro s i n u ltio n e v u t ă c e lă m a i m ic ă p r e p u s ă de aceste f ă r ă ­
f u is s e : sed, o m n iu m p r im o s , c o n ju ra t io n e p o ­ delegi, n ic i u n u p o p u lă n u n e a r f i în tre c u tă
p u la r i, p r o g r e s s u r o s a d su a e g e n tis lab em , et i n re s b u n a re \ d in c o n t r â , n o i ce i de ă n t â iu ,
o p p ro b riu m a b o le n d u m ; auctore t r u c id a t o .H e - p r i n c o n ju ră t iu n e p o p u la r iă a m ă f i s ă r it ă a
que dixere fortius ista W a lla c h i, quam ip- şterge, de p r e c a p u lă n a t iu n e i n ó stre
acéstâ
sis continuo factis ostendere. Namque M i - - p a t ă s i ru ş in e , u c ig ê n d ü p r e a u to ru . Si cele-
c h a e lis cadaver, diem solidum, nullo neque ce dîseră Românii, le probară si cu fapta.
suorum, nec exterae gentis militum, oficium Trupulü lui Michaiü rëmase neingropatü o dî
ei supremum praestante, reliquerunt inhuma- intregă, ca să-lfi vediă si să-lfi blesteme toti
tum: praetereuntium omnium vel oculis, vel trecătorii, fără ca vreunulü, ori dintr’ai sei ori
maledictis, configendum. W a lla c h o r u m insu­ din militarii străini, şă-ifacă datoria cea din
per eorundem plerique, tametsi W a y iv o d a e urmă. Afară de acesta, mai multi din Români,
morte, Bastaeque bona venia, missione do­ de si eră licenţiaţi prin mórtua lui Vodă,
naţi; balteum tarnen, et militiam B u d o lp h i precurmi si prin buna învoire a lui Basta, de
Caesaris, ultro resumpserunt: fidum deinceps, bună voia lorii intrară in oştea lui Rudolfű,
et insigne, militiae B a s t a e a e robur. si ei eră apoi puterea cea mai însemnată si
credinciosă a óstei lui Basta.
C a e sa ro m haec interim, per dispositos Intr’aceea, audîndă Imperatulr de ace­
nuntiata, non tam gaudio perfuderunt e re stea, nu atâtü se bucurâ de norocita urmare
 172 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

prospere gesta ; quam moërore lancinarunt, e a faptei, câtü se intristâ de mórtea fatale a
tanti viri Ducisque funesto fato. Quae tarnen atâruî bärbatü si Duce. Orï-cumü, acesta in-
acta sunt; utut erant, eum, sicuti metu prae- tëmplare scăpâ pre Rudolfü de frica celorü pre-
sentium exsolverunt, ita providentia deinceps sinte, si-lü făcu mai luâtoriü a minte asupra ca-
in casus, ac Duces futuros, armarunt. surilorü si Ducilorü in viitoriü.
XXXVI. igitur habuit vitae, per va XXXVI.
HUNO Acesta fù finitulü vietieï ceï va­
riate in norociri si in nenorociri, a lui Mi-
riam fortunam exactae, iinem, M ic h a e l, W a lla -
chaiû, Domnulü tiereï romănescî: bärbatü stră-
ch ia e W a y w o ă a : Vir, bellis ac praeliis incly-
lucitü in resbele si in bătăi: intunecatü si
tus: consiliorum obscurus, et pravus:... Quem rêü in consilie. D o u e lucruri mai eu séma,
lü perdura. M a i â n tâ iü , ferocia sea barbari­
D u o potissimum pessum dedere. Ferocia p r i ­
ca, care, după ce o esercitâ mai múltú timpü
m a m barbarica: -quae diu impune districta;
nepedepsitü, in fine cădiii asupra autorului
tandem ipsum in auctorem est impacta:... insusi. A l ţ i i gradü alú căderei Voivodului fù,
alter Waywodaei praecipitii gradus fuit ’ ingănfarea si sumetia cea nemărginită care lü
făceâ să nësuéscâ, cu o poftă neinfrënata, si
O tn n ia co n cu p iscen s, et semper altiora sua sor­
să cugete totü la lucruri mai pre süsü de sor­
te meditans, mentis e l a t i o : Quam (oro) non tea sea. Rogű Ceriulü ca asemine sumetia să
tribuni modo, ducesque, legatique militares, o incungiure nu numai căpitanii s i . ducii osti-
sed, quotquot in aliquo fastigio sunt, etiam lorü, dar toti câţi se află in culmea mări-
mei, in fruntea popórelorü si a tierilorü, pen-
ipsi gentium ac regnorum apices, evitare stu-
trucă arogantia si ambiţiunea cea fără de m ë-
deant: velut animorum et glóriáé certissimam sură duce neapëratü la perderea si ruina glo­
ruinam, ac naufragium. riei si a sufletelorü.

T E S T I M O N I A .

(a) O v id iu s lib . 4. de Po n to , e le g ia 9. c u ju s h i s u n t v e rsu s.

Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus : et illő,
Ripa ferox Istri, sub Duce, tuta fuit.
Hic tenuit Moesas gentes, in pace fideli:
Hic, areu fisos, tçrruit ense, Getas. etc.
N e q u e m ir u m , haec O v id io co m p e rta : q u i, T o m ita n a m tune, in f e r io r is M o e s ia e , P o n t i-
que la e v i, p a rté m , W a lla c h ia e , hoc est, G etciru m r e g io n i, op p o sitam , D a n u b ii d u n te m it
u n d is in te rp o s itis , e x u l in c o lu it . E ju s d e m p o r r o Ponponii Flacci m e m in it etiam C o rn e ­
liu s T a c it u s A n m l iu m lib . 2 .
(b) . J o d o c u s H o n d iu s , G e o g ra p h u s , i n ta b u la W a lla c h ia e .
(c) . L a u r e n t iu s D e y r lin c k , o p eris C h r o n o g r a p h ic i T o m . 2 .
 BISSELH MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 173

(d) . Id e m , eodem tomo , a n n o 1 5 9 5 u b i et de Tergowesta.

(e) . L a u r . B e y r lin c k h , a n n o 1 5 9 4 . p a rt e , seu To m o 2 . citato.
(f) I V . Á p r i l i s p o n it B c y e r lin c k h . A t J o a n n e s B a p t is t a B e s a r d u s , V e so n tm u s , ă ie m e ju s -
dem m e n s is V I I .
(g) . J o a n n . B a p t is t a B e s a r d u s :
(h) . J o a n n e s M a r iu s , F r is in g e n s is , in Ç h ro n ic o , M o n a c h ii im p re sso .
(i) . B e y e r lin c k h , C iv i s et C a n o n ic u s A n t u e r p ia n u s , tomo 2 . o p e ris C h ro n o g ra p h ien , a n n o 15 9 9 .
(k) . J o a n . B a p t is t a B e s a r d u s , pag'. 1 4 9 . e d it io n is C o lo n ie n s is .
(l) Id e m B e s a r d u s .
(m) . L a u r e n t iu s B e y r lin c k h : q u i n o n n i s i 5 m illiu n u m erát.
(n) . B e s a r d u s et B e y r lin c k h .
(o) . J o d o c u s H o n d iu s , i n ta b u la T r a n s s y lv a n ia e , A t la n t is m in o r i s , de Ciculis.
(p) . V id e B e s a r d u m , et B e y r lin c k h , a n n o 1 5 9 9 .
(fA T u r c a r u m t y r a n n u m ; B y s a n t i i, a d B o s p h o r i T h r a c ii fre tu m , habitantem .
(q ) . J o d o c u s H o n d iu s , in T r a n s s y lv a n ia , c ir c a finem .
(r) . J o a n n . M a r iu s F r is in g e n s is , in C h r o n ic o .
(s) . Id e m M a r iu s , ib id e m , p a g . 2 6 4 .
C a e te ra , quae no tata p e r litte ra m , p a re n t h e s i c la u sa m , non s u n t ; co n sen su tra d u n t, tum
h i, quos a d d u x i m o d o ; tum P . A . J a n s o n iu s T o m i 7 . lib r is 2 4 . et 2 5 . H e n r ic u s S p o n d a n u s ,
A p p a m ia r u m E p is c o p u s , B a r o n ia n a e C o n t in u a t io n is tomo 3 . s u is quaeque a n n is . C o n t in u a ­
tor S le id a n i, ex Ja c o b o A u g u sto T h u a n o , B o te re jo , B e u te ro ; P a r t e 3. lib r o 7 . et a l i i com -
p l u r e s ; in te r quos et J o a n n . C lu v e r u s , in E p it o m a ; sed C a th o h c o ru m re b u s fere sem p er i n -
f e n s u s ; et obtrectans.
A d E f f ig ie m h u ju s W a y w o d a e qu o d a t lin e t : exh ib et p a td lo d iv e rs a m a n o stru, et g a -
le rita m , H ie r o n . O rte liu s. N o s t r a m , tu rb in a to p ile o , sem iqu e T u r c ic a m , p r o p o n it D o m in ic u s
C u s t o d is , in Ic o n ib u s ce leb riu m v ir o r u m , in fo rm a f o lii.

M E T R U M .

MICHAELIS WAYWODAE,
AD KIT UM GLADIATCRUM PRISCUM, CAEDES.

HUNC Michaelem, Wallaehiaè W aywodam , (ut hucusque vidimus) altioris culminis im-
moderata cupiditas subvertit. Inprimis vero, nominatimque, Transsylvanici principatus me-
ditaraen ; regii verticis, et appellationis, affectatio ; clandestina, cum Mabomete, Turcarum
monarcha, satrapisque gentis Otomannicae, collusio : praeturae, purpurne, tiarae, portaeque
Byzantinae, prensatio : denique, plusquam Gladiatoria fundendi sanguinis humani rabies, ac
 174 TESÄURU DE MONUMENTE ISTORICE

Caesareae majestatis reverentia proculcata. Quae, tot vitiorum, et, siqua fuerant alia, conta-
gia, tanquam S p a r t ä c im aliquem nóvum Crasso, vel quasi T h rc c c u quempiam doryphoro; sic
ipsum, infidum ac pertinacem, Wallonici militis hastae bipenni, transverberandum objecerunt:
mandante caedem illius G -eo rgio B a s t a . Dixisses, M ir m it t o n i procubuisse B e t ia r k m ; ambi-
tionis suae, pravarumque molitionum, laqueis in tric a tm n .
C o e lite , se d f r u s t r a , Michaelis n o m in e d a r u s ,
C a e te ra Luciferi m o rib u s, atque g r a ä u ;
F la c c ia d w m im p o s itu s , m agno p r o C a e s a re , t e r r is ,
Waywoda, im m en so s u m m a tum oré p e tit.
N e c tarnen Ambitio, q u a m v is rötet o m n ia vo tis,
V o to ru m cu lm en , p ro p o sitú m q u e , tenet.
R e g u lu s , a c sa tra p es, re g m im c id a rim q u e p r o c a t u r :
. N e c c id a r im ille tarnen , j u s neque R é g is , habet.
T r a n s s y lv a n a , s ib i, natoque g e re n d a P e tra se o , ( !)
S e e p tra p e tit : nec, quae sce p tra petebat, habet.
E t B y z a n t in a s (quem non movet Ambitus Orcu?)
P re n sa t a m ic it ia s : nec, n is i c rim e n , habet.
H in c , g la d ia t r ic i T h re c e n se ostendere s ic a
O r s u s ; n u lla tarnen p r a e m ia T h r e c is habet.
In d o m iiu m . tand em d o m it rix la t u s Jia sta re p re s s it:
P a rca q u e d ix it , o v a n s ; H O C g la d ia t o r h a b e t !

(1). F iliu s h ic fu it M ichaelis W a yw o d a e : p ro quo p a te r T ra n s s y h a n ia m quoque, j u r c v e lu li quopiam successiunis,

petebat; aut ven us/ urgebat.

S U M M A R IU M W A Y W O D A E U M .

APOCOMMATIS HISTOKICI

MICHAELIS, WALLACHORDM W AYW ODAE,

C apitum , seu, N u m e ro ru m , S u m m a riu m .

7. Caussa h u ju s Ap ocom m atis, d iffusius s c rip li. W a lla c h ia , u b i s ita : et unde sic appellata. W a y w o d a q u id sit?
I I. W a lla c h ia e p a u llo p le n io r d escripţia. Sedes W a y v v o d a ru m - W a lla c h ia e .
I I I . M ichael, W a lla c h ia e W a y w o d a , a S igism und o B a lh o rio vic to re deprehensus, et captas, in te r a u x iliä re s
Tu rca e . S ig ism u n d i g loriosa de T itrc is v ic to ria .
I V M ichael W a y w o d a , a S igism undo dim issus, et W a yw o d a e . d ig n iia ti re s tilu tu s : defectionis suae dedecus
fo rlis s im is postea fa c in o rib u s bellicis abslergit.
V . M u lto ru m et g ra v iu m deinceps in T ra n s s y lv a n ia bellorum caussa p olissim a, S igtsm undus B a lh o riu s . D e
Stephano B a ll-o rio , rege postea P oloniae: Deqtie C liristop horo, S tep hani fra tre , S igism und i p a ire . D e B a lth a sa re,
S ig ism u n d i fra tre , cum a liis in te r feclo. D e S ig ism u n d i défections a T u r c a : cn j, s ic u t el T a r ta ris , ab eo tem pore,
m ultas et g ra ves clades in fe rt, C acsariq ue R udolpho foedere ju n g it u r . D e Stephano, M oldáviáé W a y w o d a , sub-
lato : et S igism und i sum m a gloria', s i perstitisset.
 BISSELII MICHAEL WALLACHIAE WAYWODA 175

V I. S igism und us B a tk o riu s Tra n s s ylva n ia e p rin c ip atum , a se sponte e ju ra tu m , tra n s fe rt in A rc h id u c e s A u -

s iria co s ; p a clio n e c e rla , et u irim g u e firm a ta .
V I L Sed in ea mente non p e rs is tit: et e S ilesia, sib i delecta, re d it in Trctn ssylva n ia m ; u h i om nia in v e r t it ,
no n absque d ilirii, ipsi p e r fa scin u m im m issi, suspicione.
V I I L R u d o lp h u s C ae sar eum ad sanilatem reducere, cia le n ila lis , conalur. Sed ipse s o llic itâ t p ro se extero-
ru m a u x ili a : fr u s t r a v e ro , M ichaelis W ayicodae.
I X . S ig ism u n d u s , e conjuge C h ris fie rn a p rolem , ac succesorem sui sa n gu in is, d esp e ram ; A n d re á m B a th o riu m
sibi in P rin c ip a h u n D a c'a c substituit, et hic, fr u s t r a deiiorlantibus ipsum bonis ac p ru d e n iib u s, delatum ad se
Cilimen ve ru m s u s ç ip it: et in v a d il,
X . M ichaelis in te re a W a y w o d a c felices excursiones, ac fo rlis s im a praelia, adcersus T u rc a s , p ro c é d a n t ; in
B u lg a ria p ra e serlim , ejusque fu iib u s , tanqnam p ro Caesaris emolumento \ c u j W ayu'oda W a llitc h u s se, suam que
genlem, su b slra vcra t. V ic io ria ru m illiu s quaenam tune e x tite rit u tiiita s.
X L G eorgia B aslae M ichael W ayicod as a Caesaré a d ju n g lfu r, adcersus Tra n s s yh ta n ia c turbatorcs. A n d re á t
B a lh o rii m otus n o r i: ab coque tensae M ichaeli insid iae. C u r a Zam oscio Polono B a th o riu s a u x ilia acciperet. W a y-
wodas, adeersum B a th o rio s m agna v i agere in T ra n s s y lv a n ia e x o rs u s ; ad se C icu lo s a lli a i.
X I I . C ic u li , in Ir a n s s y h a n t a , quae gens s il; et ub i locoruin. E o ru m m ores, leges, sedes, ac sedium num e­
ru s , et n o m in a . T ra n s s y h a n ic a e ju v e n tu tis m i H t a r i s m u ltitu d e ,
X I I I . In te r B a th o ria n o s et W a yico d a m , p ro e liu m a lro x ; et W ayicod ae p ro s p e ru m . In co dirim endo p raelio,
N u n tii A p o sto lici la b o r m ag n u s ; sed ir r it u s . T ra n s s y lv a n ia , ejeefo A n d re a B a lh o rio , C a e sa ri re s titu ia . P ro se q u i-
t u r v ic lo ria e successum W o y w o d a : et elapsum B a th o riu m , in d agal.
X I V . C o n ju n c lis W ayicod ae Baslaeque copiis, lla s ta c a p ilu r ; et thesauri B a lh o ria n i. m o x et Is th u a n u s B a ­
th o riu s ; el urbs V io a ra . P ra ed a m a xim a , Iota fit m ilitis. C a e sa ri T ra n s s y lv a n ia ßdei ju ra m e n tu m re n o v a t ; sub
W a yico d a , C aesaris vices obeunte.
X V . T a r t a r i Tu rca e q u c com plures ad W a lia c h ia e W a yico d a m , el C h risti s a c ra , conßuunt. quidam tarnen,
fie le : q ui no n im p une fe r unt. C a râ in a lis B a th o riu s , a W a yw o d a e is deprehcnsus, in t e rf e it u r . C a d a ve r ejus a W a y ­
icoda quomodo tra c la lu m . D ig itu s ejusdem, el a n n u lu s , ac caput , et efßgies. p ro iis , re m u n e ra lio C aesarea, me.
m orabilis.
X V I . M ichaelis W ayicodae, e tot p ra e cla re gestis, ingens p e r orbem fa m a ; p e r Caesaréin quoque p ro p a la la ,
in Im p e rio R om ano.
X V I I . In Am biliosos, q u i se aliq uousq ue, dum a ltiu s em erganl, modicos demissosque o sle n ta n t; a t demum
tarnen in fa s tu m in to le ra b ilem e ru m p u n t] e xc u rs io s a ly ric a .
X V I I I . I n hac hom inum classe W a yico d a s M ichael fu it, cu ju s, u tru m polestas castrensis, potestati G e o rg ii
B aslae sociata, R e ip . p ro fu e ril p lu s, a n n o c u e ril ; am biyuum est.
X I X . D a c ia unicersitn trip a rtita est. Ripensis, adhuc H u n g a ris c o n s e rla : Mediterranea, quae n u n c T r a n s -
s ylva n o ru m e s t. et Alpestris (quae p a rtim et T ra n s a lp in a j W a lla c h ia nempe, M o ld a ria q u e , co njiuiclim censae.
D e m oribus e a ru m , el religione, n o n n ih il ; deque dicersis seclis,
X X . G e o rg ii B asfae m erilissim a la u s. Is a p p o n ifu r a Caesaré Mi'ehaeli, W a lla c h o ru m W ayicod ae ; u t cuslos
ßdelitalis ejus fu tu ru s . H a n e sui cuslodiam aegre fe rt W a lla c h u s : el B astam in s e c la tu r. U lriu s q u e h o ru m inte r
se d issidiu m anim o ru m , in p ro e lii denique p ro c in c lu m e ru m p il. sed opera Ju ris c o n s u lţi re c o n c ilia n lu r, p ace sat­
tem sim ulata.
X X L M içh a el W ayicod a, ja m oUm in m agna T n rc a ru m Im p e ra to ris g ra tia esse coeperal : usqueadeo, u t hic
in ju ria m , U li fa c ta m a Cham o T a r la r o , salrapae T u r c ie i opera secerissim e u lc is ce re tu r. Post superalum autem
el sublatum A n d re á m B a th o riu m , ßit m ullo com m end alior : et a T u r c a in foedus m utu u m s o llic ita tu r : d onis co-
l i t u r : et denique c o rru m p ilu r, u n a cum filio. A Caesaré p ro in d e defectionem m e d ita ri in c ip iu n l, odio B a s la e , c v -
pidineque dom inandi.
X X I I . In te r haec, S igism und us B a th o riu s denuo in q u ie fu s, et d iversas sib i genles a u x iliä re s a d ju n g e n s ; g r a ­
v i ru rs u s , eoque gem ino, p ro e lio cladeque a M ichaele W a yico d a , B a sta tune non adjuncto p ro ß ig a tu r.
X X I I I . Idem W a yico d a M oldáviám C ae sari sub igit: eamque ßilio suo, v ic a r ia potcslale regendem , co m m ittit :
Caesare inconsullo, ideoque offenso. Q u a m Ule tarnen offensant m ugis adhuc äuget, im pudenlissim is qttibusdam
p oslulalis. S ed rep ulsam ferens, T u rc ic o fo e d e ri (q u a n tu n iris id d issim ilie re co n c lu s exinde a rc tiu s U h g a lu r : Le-
galum que C aesaris a se ab alienal, dum a m o ve ri c a s iris socialibus B astam , ß a g ila l.
X X I V . Ob nim iam ig itu r, s im u l in so le n lia n i, sim u l el in Tra n s s ylva n o s c ru d clita te m , M ichael a C ae sare dé­
m uni pofestale m ale u s u rp a ta d e jic itu r : sum maeque re ru m B asta p ra e ß e itu r. quem sub h a ec, ulciscend i s u i ca-
176 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

ussa, p ro e lio a d o rtu s M ichael, a B a sla v in c it u r ac fu g a lu r. Fugatos autem , in veteres kos tes, B a th o riu m et M ol­
d áviáé W aywodattkf in c id it : ab iisque c irc u m sid e tu r.
X X V . A d m ira lio n e v ir t u iis S ig ism u n d i B a lh o r ii, h a n c ru rs u s P rin c ip e m sibi T ra n s s ylo a n i exp oscuntf B asta
cito fa s tid ito : et M a x im ilia n o A u s tria c o u ltro eos, ob in co n sla n lia m , fa slid ie n le . H ic , c o n tra scrip torem obtre-
ctanlem , la u d a tu r.
X X V I . E la p s u s p o rro obsidione M ich a el, ad T u rc ic a m ru rs u s tutelam re s p ic it ; legato a d S u lta n u n i m isso.
I l i c autem legalum in te rfic it. Unde W a lla c h u s , eo re licto , V ie n n a m a b it : ibique C a e sa ri R u d o lp h o , absenţi lic e t ,
re c o n c ilia lu r.
X X V I I . Sed tantisp e r, a B asta M ichaelis u x o r, filiu s . thesaurus, c a p iu n tu r. S igism und us B a th o riu s , « T ra n s -
s y lva n is p rin c ip a tu l denuo re s titu ilu r. B asta te rris U lis exeunte, ca p tivo s W ayw odaeae dom us, ab isto re lic to s
S igism undus allin e t. quos tarnen, agente p er legatos Caesare, tandem emissos, M ichael re c ip it, cum thesauro : cu m -
que B asta red ire ju s s u s in c a s tra , re d it illu c cum eo dem, ad ve rsus T ra n s s ylva n o s .
X X V I I I . M ichaelis W a yw o d a e in c re d ib ilis v e rs u lia , et m u ta b ilita s ; a rb o ri vitiosae, in m agnis ejus fru c tib u s
p ro fe re n d is , com p arata.
X X I X . Is , jn g e n ti ru rs u s e xe rc ita collecto, S igism und um B a th o riu m , sibi praeßdentem , u n a cum G e orgio B a ­
sta p ru d e n te r a liq u a n iis p e r elud.it; in t r a su a se ca stra conlinendo.
X X X . Sed e ca stris illi demum erum penles, m agno p ro e lio , m a xim a q u e strage, B a th o ria n o s fu n d u n t, eorum
ca stra , g ra n d i cum p ra e d a , c a p iu n i: ac C a e sa ri T ra n s s y lv a n ia m , tertio ja m , re s titu a n t.
X X X I . Inde tarnen W a yw o d a W a lla c h u s, longe , q uam u n q u a m antehac , a ltiore s concipiens S p iritu s; licen-
tius eliam e xle ro ru m , et im p io ru m quoque p o p u lo n tm , ţoedera p ro c a tu r. B a sla m autem ante omnes in fe n s a t: et,
in Tra n s s ylca n o s e xe rc ita cru d e lita le , Caesareana tola ca s tra in fa m a t.
X X X I I . E u m ig ilu r ab u lro q u e illo scelere B asta cordate d e h o rta lu r.
X X X I I I . Q u i tarnen ea d ehorlaiione n ih ilo e m e n d a lio r; in m ajores p o tiu s fu ria s , ipsiusque Caesaris conlem m
p tu m , p ro ru m p it.
D e compescendo ig it u r illo, in concilio d u cu m et ce n tu rio n u m a g it u r: concord ite rq ue d e ce rn itu r.
X X X I V . A c c e rs ilu s h in c a d B astam M ich a e l, et ve n ire d etrecla n s; im m issa m ilitu m m a n u o p p rim itu r: et
co n fo d itu r. Tu m u ltu a n té s ea caussa W a lla c h i, v ira c ib u s a B a s la argu m e n tis p a c a n tu r.
X X X V . Unde W a lla c h i ip s i , cognita W a yw o d a e p erfid ia , B astae fa c tu m la u d a n t: et ad ejus signa transeunt.
X X X V I . D uo in M ichaele W a yw o d a v i l i d , p rae caetcris il li fu e ru n t exitio .
 NOTELE NOSTBE ASUPRA OPEREI LUI RISSET,ITT.

La începută aveamü de cugetă a face mai multe note la opéra luï Bissetiü,
parte spre a îndrepta erorile, parte spre a plini lacunele scriereï lui. Făcendu insă
acesta, amă fi fostă nevoiţi a pune in note o mulţime de citate si de documente,
care, maï in urmă, totfi aveamü să le publicâmă ; precumă de esemplu : raporturi
de ale comisariloră imperătescî culese de Contele Kémény din archivele Vieneï, a-
supra negotiatiunilorfi lui Michaiă cu Austriaciî, prin care se luminéza maï bine, se
îndreptă si se indeplinescă totdeodată cele arătate de Bisseliă; Relatiunî contimpu-
rane de J. Francă si altiî; manuscripte adunate de noi, precumă si estrase din
scriitorii poloni, asupra intrâreï luî Michaiă in Moldávia, asupra bătâiloră cu Zamo-
iski, intemplârî care Bisseliă nu le cunósce bine. Tote aceste documente, decâtă a
le bucăţi in note, aflarămă că e maï bine a le pune in totă întregimea la loeulu loră.
Atuncï, avêndu-le tóté in vedere, maï bine le vomă putè compară si judecă. Éra
acu mű, să ne mărginimă la câteva note care ni se părură maï neapărate la a-
cestă locă.

LA pag . 113— 114.

Bisseliă, precumă scimü, maï la inceputulă scriereï sele, ne presintă unu mare neade-
veră asupra luï Michaiă; că, adecă, acesta, cu ocasiunea resbeluluî cu Sinană (1595), ar fi
trecută cu necredintiă in partea Turciloră; că, intre Turcii aflaţi in cetătiuia Tirgovisteî se
află si Michaă Vodă. Intemeiându-se apoï pre acestü neadevêrù, Bisseliă nu incetéza pên’ in
fine, a aruncă acesta pată asupra capului lui Michaiă.—
Adevêrulfi insă este că totă gloria aceloră învingeri se cuvine eroului nostru, precumă
arată nu numai Walther, Sagredo si alţii, dar si cronicarii turcesci citati de Hammer. Iaco-
bină, Transilvanulă, care chiară atunci la 1595 descrise acelă memorabilă resbelă, nu scie ni­
mica de cele ce spune Bisseliă ; nici Bethlen, nici alti scriitori unguresci din Transilvania;
23
 178 TESAFRU DE MONUMENTE ISTORICE

carii, de sigurű, n’ară fi trecută cu vederea o asemine perfidia. Nu scie nimica, nici Tomasi,
secretariulü lui Bathori; nici chiarű Spontoni, lingusitoriulü Iui Basta si calumniatoriulü lui
Micha iu.
De unde scóse dar Bisseliü acésta calumniă?
Élű citeză opera cronogrâfică a lui Beyerlinck. Avemü si noi acesta vechia carte. Éta
ce se dîce intr’insa asupra acestui faptă: «Comandantele cetătiuieî Tirgovistei, era H a s s a n
Pasia, cu M ic h a iü V o d ă care trecuse la Turci»1).
Dar Beyerlinck, contimpuranulă, de unde a luată acesta ? si óre pre Michaiă ală nostru
intieiege elă prin acelă renegată si t r a n s fu g ă ?
Beyerlinck nu face altă decâtă repete ceea ce dîcă relatiunile contimporaniloră. Vomă
cită numai pre cei ce scriseră chiară in dîlele aceloră mari eveneminte.
Iesuitulă Alfonsă Carilio, confesoriulă principelui Sigismundă, intr’o epistolă a sea, dată
din Alba-Iulia, 19 Octob. 1595, (asiadară indată in dioa următoriă după luarea Tirgovistei),
dîce că Sinană lăsase in Tirgoviste patru mii de Turci cu Hasan Pasia, si cu Michaiă Vodă
care fu sese Domnă ală tierei romanesc!, eră acuină se făcuse T u r c ü ; că la 18 Oct. luându-
se Tirgovistea, se tăiară toti Turcii; Hassan Pasia se prinse; eră bietulii Michaiă, odinioră
voivodă, peri, precuină i se si cuveniă2). întocmai spună mai tote relatiunile contimpurane, tipă­
rite chiară atunci in Germania; dîcêndu că acestă Michaiă, care fusese Domnă mai inainte,
éra in urmă se lepëdase de lege, făcendu-se Turcă, ancă cădiă mortă cu acea ocasiune3).
E evidentă cumcă acestă Michaiă care mai inainte fu se se Domnă, care se lepëdase de
lege, si in urmă m u r i o m o rte meritată la Tirgoviste, nu este Michaiă ală nostru. Cine dar
este elă? Elă este M ic im e a T u r c it u lu , care, prccumă este cunoscută si din Cronicele nóstre,
după ce asupri tiéra infricosiată in doue domnii ale sele, in urină fu scosă din domnie, si

(1 ) . Est autem Tergouesta arx Valachiae munitissima et vir o Principe digna. Praeerat huic H a ssa n cum M ichaele
transfuga Vayvoda. L a u r . B e y e rlin c k , opus chronographicum orbis u n iv e rs i. A n tv e rp ia e . 1611. iu fol. pag. 262.
(2 ) . Vedï acésta scrisoriă iu S yb enb ür gische C h ro p ica u n d K riegshaendel z u W asser u n d L a n d e . D a n im é n auch
der W a lla ch en , M o ld a u e r u n d Podolier V rs p ru n g ... a u ch dess je tzig e n S ig ism u n d i F ü rs te n in S ybenbürgen R i t ­
terlichen K rie g ssth a le n gegen gemeinem E rb fe in d dem T ü rc h e n gehandelt w ird t, c o n tin u irl biss a u ff den A p r i-
lem dieses 1596 J a rs . G e d ru c k t z u W a lls ta tt im J a r 1596. 4o. la pag. 6 3 : «...(Suiau.) cum exercitu aufugit,
reiicto tantum praesidio 4000. Turcarum cum Hassan et Michael Vaivoda, olim Vallaehiae, nune vero Tur­
ca facto, in arce (Tergovista)... Die tandem 18 Octob. sereniss: (Bathori) vi cepit arcem Tergovistam, in-
terfecto toto praesidio... et Miser Michael Vayvoda olim, merito perijt»...
(3 ) . U ngerischer u n d S ibenbürgischer K rieg sh a e n d e l a u ssfü h rlich e B eschreibung, w as sich icom F r ü lin g A n n o 1592
(ym b welche ze it der E rb fe in d C h ris llic h s N am ens d er T ü rc k , die C hristen w iderum b m it K r ie g a m u g re iffe n
vn d e rsta n d e n j bis a u ff den F r ü lin g dises je tztla u ffe n d e n 1596 J a r s , zwischen gemeltem E rb fe in d t u n d den
C hristen, in U n ga rn , Siebenbürgen, W a lla c h e y , M oldau),.,, gedenckwürdigs verlo ffen u n d zugetragen. G e tru ck t
zu F r a n c k fu r t am M a yn . 1596. 4°. la pag. 270: «Hassan Bassa, und Michael gewesener abgefallener W eyda
in der W allachey»...; la pag. 274: «darunder der abtrünnige verlaugnete Michael, gewesener Weyda in der
Wallachey, auch niedergehawen gefunden worden».—Totü asia E y z in g e r in R e la lio n u m h is to ric a ru m Fenla-
p lu s, tipărită in Colin la 1597. in 4o. parte quinta pag. 107.— L e v in i H u ls ii C h ro n o lo g ia , tipărită la Norim­
berga, latinesee ia 1596, nemtiesce la 1597. 4o. Hulsiü, în editiunca latină, pag. 33, dîce: Michael autem
A p o sta ta oecubuit.— H is tó ria C hronologien P annóniáé : U ngarische u n d S iebenbürgische H is tó ria d u rc h T . A n .
 NOTE ASUPRA OPEREI LUI BISSELIU 179

ducêndu-se la Constantinopoli, cu man cerimonie priimi legea moliametanä. Sultanulü lü făcu

Sangiacü alü Nicopolel*12
).
Éta dar cine este acelü Micimea séű Michaiű despre care spunü contimpuranil că, fi-
indü mal înainte Domnü alü tiereï romănescî, si făcendu-se după aceea Turcü, venise acumü
impreună cu Sinanü asupra patriei sele,3) si căcliii mortű la Tirgoviste. Din chiarü cuvintele
scriitorilorű de atunci se vede că ei nu confundă pre Michaiű (Michnea) Turcitulü cu Mi-
chaiü Vitézulű. Nu-lű confundă nici Spontoni, inversiunatulü calumniatorü alü lui Michaiű,
si nici unulü, pre câtü sciü eü, din scriitorii posteriori, afară de Bisseliü care, ori n’a in-
tielesü ori n’a vrutü să intielegă pre Beyerlinck care si acesta nu vorbesce la loculü citatü
despre Michaiű alü nostru, ci despre Michnca Turcitulü.
Să mai insemnâmü că Pasia se chiamă A s s a n in S y b e n b ü rg is ch e C h r o n ic a u n d K r i e g s -
h a en d el, si la T o m a s i si alţii; eră Iaeobinü, Walther, cronicarii turcescï, citatï de Ham­
mer, lü chiamă A U .

L A PAG. 126.
Bisseliü arată căuşele pentru care Michaiű se scuiâ cu arme asupra lui Andrem
Bathori.—
Intre numerósele documente ce copiarämü pre la anulü 1860, din chiarü origi­
nalele ce binevoi a ni le comunică din renumita sea bibliotecă din Komik (in Pos-
nania Prusiei) de curêndü repăusatulti Conte Dzialynski, posedemü si câte-va Epistole scrise
de Michaiű Vodă câtră Sigismundü III Regele Poloniei. Trei din aceste epistole le facsimila-
rănm ancă atunci după originale cu totă acuratetia. Una, adecă cea din 4 Februariü, 1600

P riv a tu m C. F r a n c k fu r t , A n n o 1596. 4o. pag. 108. unde din gresiéia se dîcë că ncelű Michaiű ar fi fostű.
Dom nii alű T ransilvan iei.— S pontoni, A ttio n i do R è deli'V n g a ria etc, B ologna , 1602 fol. pag. 99 d îc e : Assan
et M ichele !o scacciaío Vaivoda della Valacchia. V edi si H is tó ria délia T ra n s ilv a n ia de S pontoni , tipărită
in Veneţia, 1638. I o pag. 3 9 .— Deaseniinea, O rte liu s , si alti m ai multi contimpurani.
(1 ) . H am m er, edit. I. vol. IV . pag. 204. după cronicarii turcescï. B ălcescu ( R e v . R om . vol. I. pag. 644) citându
pre Hammer, se pare că numai din neluare aminte d îce că Sultanulü ar fi numitű pre Micimea P asiă alű
N icopolel si alá V a d u lu i-, fiindű-cá, la Hammer nu se d îc e : si alű V a d u lu i, ci e vorba de R a d u , unű altű
pretendinte de dom nie. — Sagredo, in Memorie isloriche de' m o n a rch i O ttom ani, T e r z a im pressione, Veneţia 1679,
4o ; la pagina 462, étà cumü d escrie turcirea lui Michnea : «M icoli Principe di V alacchia huomo danaroso
sospettando, ehe ie sue ricchezze non gli com prassero la m orte per mauo degl’Ottomani, per assicurarsene, ab-
bandonö la F ede Christiana, e si fece T urco. Fii questo un m iracolo délia sua avaritia, ben che p er ren-
derla occulta ai Turchi fingesse notturne visioni di M aometto, e se ne servisse di pretesto per abbracciare
quella Setta. N ’hehbero g l’Iníideli piacere, e con ogm appareuza strepitosa fecero risuonare ii successo come
fauoreuole alia loro R eligione. II Sultano si spoglió del proprio vestito per coprire, e onorare il R in e g a ti; e
della sua stessa ciuta gioiellata, com e accostum ano nella connersione di Soggetti di qualitá : tutto per rendere
più cospicua Tabiuratione, e per ricauar gloria da cosi publico spettacolot Fii destinato ii medesimo M icoli al
Bassalaggio d’A leppo, à fine d’accrescere con la generosita della ricom pensa ii numero d e g l’imitatori de cosi
praua risolutione.» V ed i si B ălcescu in R e vista R o m â n ă vol. I. pag. 644.
(2 ) . E ngel, si după Engel Sinkai, dîcfl că M ichnea eră călăuzulu iui Sinanű asupra crestiniloru. Acesta e ad e-
vëratü, numai câtă Timon nu o dîce acesta despre M ichnea, precumfi pretinde Engel, ci despre Alesandru
V odă. V ed i Tim o n , Im ago N ovae H u n g á riá é , pag. 96.
180 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

o infàçisiâmâ astädi, facsimilată, publicului nostru. Epistolele seu corespondintiele acestea sunt
scrise in limba polonă. Cu altăocasiune, vomă publică in traduceri câtă se va putè mai esacte,
tóté aceste documente rătăcite din archivele Poloniei. Éra pên’ atunci, să insemnâmti la a-
cestü locü, că Michaiü in epistola sea, dată din Alba-Iulia, 4 Februariü 1600; precumü si
in alta, din 11. Martiü, si mai alesü in acéstá din urmă, după ce incredintieză pre Rege că
n’are de cugetă să se scóle asupra Moldavie! ; se plânge amară incontra lui Irimiă care,
fâră a-i fi făcută elă cândă-va vreună reă, fie ori câtă de mică, se insoçise cu Hanulă Tă-
tariloră si cu Bathori Cardinariulă, spre a-lă scóte din tiéra romănesca si a pune in locu-i
pre fratele-seă Simeon. In urmă, etă cumă arată Michaiă in ipistola din 11 Martiă căuşele
intrare! sele in Transilvania: «Binevoiţi a sei, Maiestatea Tea, că, chiarü causa intrârei nó-
stre in Transilvania, a fostă numai Irimiă Vodă. Că-ci, elă atîtiâ asupra nostră, mai ăntâiă
pre Turculă, apoi pre fericitulă Andreiă Bathori (cu care noi jurasemă a ne luptă de a
pururea incontra inimicului crucei), ba si pre Hetmanulă Coronei M. T .; carii, toti împreu­
nă, din tóté puterile se adoperă ca să ne dea de viiă in mânule Turciloră, lucru care lumi­
nată Ifi putemă documentă, prin scrisorile ce aă scrisă ei câtră Turcă. Dumnedieă insă, cu-
noscendă innocintia nostră, nu le stete intr’ajutoriă. Astfeliă, fundă noi incungiurati de tóté
pârtile de câtra acei-ce voia să ne pérdâ prin insidiele loră, plecarămă cu femee si cu
copii cu totă, acolo unde ne jurară credintiă (adecă in Transilvania), incrediêndu-ne in
Ddieă si in dreptatea lui, si rugându-lă ca să pedepsesc:!, la vedere pre acela care a fostă causa
acestui lucru.»

LA PAG. 134.
Bisseliă spune că, după ocuparea Transilvaniei, mai mulţi Tătari si Turci, răpiţi de faima
numelui si fapteloră lui Michaiă, imbrâçisiara legea Creştină.—
Memoreză de acestă evenimentă si contimpuranulă Cayet in Cronologia sea, dicendă că,
după învingerea delà Săbiiă, mai multi Turci si Tătari se supuseră lui Michaiă, si după a -
ceea se făcură Creştini dempreună cu femeile si copiii loră 1). Totă asia spune si Khevenhil-
ler'2). Atâtă face entusiasmulă ! înainte de aceste intëmplârï, cu patru ani, adecă la 1596,
după bătaia fatalë delà Keresztes in Ungaria, in timpă ce gelià totă lumea Creştină, Turcii
invingètorï serbară in Constantinopoli siepte dîle de bucurie, intr’ună modă care revoeà in
memoria momentele cele mai strălucite si mai gloriose ale istoriei turcesc!. Festivitâtile
cele măreţie ale Turciloră atâta impresiune făcură atunci asupra tuturoră, incâtă, multi

(1 ) . . . plusieurs Turcs et Tartares se rendirent audit Michaël, et depuis se firent Chrestiens auec leurs femmes e
enfans. Chronologie S ep tén a ire ...C o n ten a n t les choses p lu s mémorables aduenues en F ra n c e , E sp a g n e...d e p u is
le com m encem ent de Va n 1598 iusques à la fin de l'an 1604. Seconde E d itio n , P a ris . 1605. 8o. la dosulü
pagine! 107. Altă dată mai multe, din acésta vechia carte.
(2 ) ....sein auch zu solchem W allachischen K riegsvolck ein grosse anzahl Türcken vnd Tartara gefallen, w elch
aile hernach sich zu dem Christenthumb begeben, vnd mit ihnen sambt W eib v n d Kindt in die W allaehey
ankommen. K heo e n h ille r, A n n a le s F e rd in a n d e i, V , 21 03.— E nge! nu vrè sä eredä.
 NOTE ASUPKA OPEREI LUI BISSELIU 181

Creştini si Evrei, răpiţi de entusiasmulü generalii, ridica degetulű in süsü de aseminea

Musulmanilor«. *)

L A P A G - 141. 142.
Bisseliü laudă intieleptiunea impëratului că a pusü pre Basta la cóstele lui Michaiü,
dar că n'a făcută acesta cu cugetă viclénü de a dă ocasiuni de cértá acestorü doi
mari căpitani, scl.— ■ '
Adevêrulü este că cabinetulü impëratescü; indată după ce Michaiü ocupa Transil­
vania, cerca tóté chipurile de a-lü multiămi intr’altü modü, si a-lü face să ésá din
Transilvania ce cu sângele seü o cucerise. Bocskai Ungurulű, Nunciulű Malaspina, Co-
misariulü impëratescü Ungnad, trämisü spre a trată cu Michaiü; âncă de pre la 27 N oem -
vre 1599 consilià pre impëratulü ca să dea lui Michaiü bunuri in Transilvania séü aiurea,
numai să părăsescă Transilvania ; éra decă nu Tar putè înduplecă, atunci sä-lü lase deocam­
dată a o guvernă, asia insă ca tot deauna să fia lângă densulü cineva dintr’aï impëratului.
In timpü ce Michaiü ocupă Moldávia, Ungurii, Comisarii impëratescï, Basta, Masimilianü ar-
chiducele, se află in neîncetate intielegerî, corespondintie si consultări, decă n’ar fi bine, si
décá ar fi cu putintiă a pune mâna pre Transilvania, in absentia lui Michaiü. Dar nu cute-
diara. Tóté acestea le scimü din documentele ce culese Contele Kemény in Archivele V ie-
nei1
2), care mai in urmă le vomă reproduce si noi.

la PAG. 141, 164. 165. si aiurea

Basta e probü si moderatü ; Michaiü, Gladiatoriü si Spartacú.
Bisseliü, Némtiulü. de abia puteă să vorbéscá altfeliü. Documentele câte publicarämü
noi pên’ acumü, nu sunt de ajunsü spre a decide decă perfidia magnatilorü transilvani,
aü asprimea Domnului Românit, a fostü mai mare. Yomü ascultă pre totï, pre Unguri, Po­
loni, Nemţi, pre Turci, precumü si pre alti scriitori străini, si alte documente, si atunci nu­
mai vomü putè decide. Incâtü pentru Basta, Ardelenii nici pên’ astădi nu l’afi uitatü, peritrucă
suferintiele Ardeiului sub acestü altü Ducă de Alba, nici unü condeiü, fiă vercâtü de maestru,
nu le ar pute descrie. Pên’ la atâta adusese tiéra Ardéluluï prin neînchipuitele predătiuni
ale óstei sele, incâtü, mumele ne mai avêndü ce mancă, si mânca copiii, si fraţii mai mari
pre cei mai mici. Ce să dîcemü de neominescile fărădelegi ale soldatilorü lui Basta, carii
pre o teneră Română, de curêndü immormentată, o desgropară din pămentii, si după aceea,
mórta cumü eră, neomenii o ruşinară unulü după altulű, ca pre o femee viiá. Totü asemine
nespusă fărădelege comiseră si cu o jună Sască pre care creştinii o duceà la mormêntü ; o-
prindü, in midi-loculü cerimonielorü religiöse ale ingropătiunei, pre cei-ce făcea repăusatei
datoria cea din urmă. Insusi Basta, cu a cărui scire si voia se făcea tóté acestea, intre-

(1 ) . Hammer, edil. I., IV . 277.

(2 ) . Magyar történelmi tár. III.
 182 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ceàpre totï aï seï, in despoiàrï si in ucideri. Odată adusese carneficï, securi, catene, funii,
in Adunarea tierei, ca să taie si să omora numai decâtfi pre totï represintantiï tiereï pên’
la unulü. Pre largű se descriu tóté acestea de istoriculü W. Bethlen. Acesta este Basta care,
după Iesuitulü Bisseliü, s’ar páré célú mai probü, celü mai religiosü si mai moderată omü
din lume.

LA P A G . 170.
Autorulű vorbesce de corespondintiele secrete ale lm Michaiű cu Turcii, cu Polonii, s.a.—
Pâră indoelă, asemine corespondintie va fi aflaţii Basta multe in săltariele lui M i-
chaiü. Unü Principe ca Michaiű, corespundea cu totă lumea, si mai cu semă cu Turcii.
Hammer dîce că a vëdiutü in archivele Vieneî corespondintiele cele prinse ale lui Michaiű.
Intr’una din acelea, Michaiű se intituleză : V a la c h ia e tra n sa lp in e le h a e re d ita riu s P r in c c p s , B e g n i
T r a n s y lv a n ia e D o m in u s , nec n o n M o ld á v iá é su p rem u s G u b e rn a to r et D o m in u s , q u a ru n d a m
p a r t iu m H u n g á r iá é D o m in u s , et to tiu s C h r is t ia n it a t is p r o c e s s o r et C a p it a n e u s . Adecă: P r i n ­
cip e e re d it a riü a lü tie re i ro m ä n e s c i , D o m n ü a lü T r a n s ilv a n ie i , G u v e r n a t o r iu su p rem ii si
D o m n ü a lü M o ld a v ie i, D o m n ü a lü u n o r ü p ă r ţ i a le U n g a r ie i , s i in a in t e -m e rg e to riu lü s i C â -
p it a n u lü C re stin ë ta te ï in t r e g i1).

LA PAG. 173.
Bisseliü dîce că efigiea se'ü portretulü fin Michaiű lü are copiatü după Dominicü Custode.—
Insă, precumű portretulü lui Michaiű din cartea lui Bisseliü, nu e reprodusü bine
după Custode : totù asia de neesactü este Bisseliü si in arëtarea titlului colectiuneï
lui Custode, in care stă portretulü lui Michaiű. Portretulü adecă, nu stă in Ic o n ïb u s
c e le b riu n i v ir o r u m , precumű dîce Bisseliü, ci, in A t r iu m H e ro ic u m C a e sa ru m , B egum , a lia -
ru m q ve S u m m a tu m a c P ro ceru m q u i in t r a p ro x im u m se cu lu m v ix e re , au t h o d ie su p e rsu n t
Im a g in ib u s L X X I I , illu s t r e . G h a lc o g ra p h o et editore D o m in ic o C u sto d e C iv e A u g . V in d e l.
A n n o s e c u la r i M D C . in fol., si anume, in partea III a acestei colectiunï de icône, tipărită
la 1601. Noï mal àntâiü (dintre Români) amü datü de acestă rară carte de icône, in. Lipsia,

(1 ). Hamm er, IV . 312, nota b ).~ In alăturata serisoriă (faesim ilată) clin 4 februariu 1600, Michaiű portă urmă-
toriulu titlu: M ich a e l V a la c h ia e T ra n s a lp in a e Va ie w o d a S a cra e Caesareae Regiaeque M ajeslatis C o n s ilia riu s
P e r Tra n s s n ia m locumlenens Eiusdem que cis Tra n s s n ia m et p a rc iu m ei subieclarum Fines G e neralis C a p ita n e­
us etc, a d e că : M ich a iű D o m n u lü tie re i rom änesci, C o n s ilia riû a lü M aiestateï Sele Ces. R e g ., lo c ü -tiito riü a lü
seü in T ra n s ilv a n ia , si C â p ita n ü G e n era lă in lü in tru lü m a rg in ilo rü T ra n s ilv a n ie i si p â rt ilo r u et supuse. In
Mnseulfl impërate&cû clin V iena se află m oneta cea atâtü de rară ce se bătu in memoria învingere! ce cas.
tigâ Michaiű Vitézulü asupra lu! Andrem Bathori. Moneta e de auru, si trage diece galbinï. S’a publicaţii in
Supplem ent des M onnoies en O r du Cabinet lm p , p. 68, precum ű si in D es neueröffneten M ünzcahinels zw ey-
le r T h e il vo n D . I. F r . loachim . p. 11. P re façia principale a moneteî se vede portretulü lui Michaiű. Im-
pregiurulu portretului se cetesoü urm âtôriele: M ICH AEL. V A L . T R A N S . V A IW . S. C. R E A E .M . CONS. P E R . Éra
pre partea aversă : T R A N S Y L . LOCUM T. CIS. T R A N . P A R . E I SU P. E X E R . GE. CA. In m id ï-locu : A . D . V IG I-
L A N T IA . V IR T U T E . E T . ARM IS. V IC T O R IA M . N A C TU S. 1600. loachim nu intielege ce vorü să dîcă urm ă-
tóriele: CIS. T R A N . P A R . E I SU P. E X E R . GE. CA. Schoenvisner (in N o tifia h u n g a ric a e re i n u m m a ria e. Budae 1801.
 NOTE ASUPRA OPEREI LUI BISSELIU 183

după multă si îndelungă căutare. Dealtmintrea, unü portretă alii lui Michaiă făcută de Cu­
stode, dăruirămă biblioteceî din Bucurescî la 1860 î1) totă noi procurarămu biblioteceî din Bu-
curescî si editiunea cea rară olandese a operei lui Ieronimă Orteliă, in care portretulă lui
Michaiă e copiată după Custode. Altă dată mai pre largă despre portretele lui Michaiă.4

4o. pag. 504) le cetesce in următoriulu chipu : cis T ra n s a lp in a ru m p a rtiu m ejusdem S up rem us R x e rc itu s G e n e ra lis Ca­
p itaneus. Eră Magazinulu Istoricii pentru D acia (II. 1 8 8 ): c is T ra n s g lv a n ia m P a rtiu m eius supe r E x e r c iţii G e neralis
Capitaneus. Insă, din titlulu lui Miehaiu ee stă in fruntea scrisóriel ce o alăturămfl noi faesimilată după o-
riginalu, se vede că nici lectiunea lui Sc.hoenvisner, nici acea propusă in Magazinulu Istorică nu e nemerită.
Etă cumü amu ceti noi acea monetă, cu ajntoriulü scrisóriel lui M ichaiă: M ichael V a la c h ia c Tra tis a lp in a e
V a iw o d a , S a cra e Caesareae R e (pac M aieslatis C o n s ilia riu s , per T ra n s ijlv a n ia m Locum lene ns, cis T ra n s y lv a -
n ia m p arlesque eiusdem suprenm s (ori p óte: partesque ei subiectas ) E x e rc itu s generalis Capitaneus. A Deo
v ig ila n tia , v irtu te et a rm is v ic to ria m nactus. 1600. A d ecă : M ic h a iu , D o m n u lu tie re îro m ă n e sc t, C o n s ilia riú ală
Maiestatea sele Ces. R e g., L o c ü -tiito riü in T ra n s ilv a n ia , si C a p ila n ü G e n e ra lii a lü óslel scie in T ra n s ilv a n ia
si p â rtile et supuse, d obändindü de la D d ie ii b iru in tiă , p rin veg h ia re. v irtu te s i arm e. 1600. V edî titlul« Ini
Michain si la W . Bethlen. IV . 509.
(1 ). V ed î R e vis ta R om ână, 1861, pag. 176.

------------------------
18 4 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ERBATÁ c o r r ig e .

Pagina 93 linia 14 ancă inca

— — — 15 în in
— — — 16 ca ca
— 105 — 28 Domnulii Domnul
— 128 — 28 atâtü de vechia si de depărtată atâtü de depărtată
— 133 — 30 Uiuara Gherla

NOTA. Alte efori esenţiale nu observarăm^: Cea mal inşemnată din acestea, este D o m -
n u lü in locü de D o m n u l , in CREDÜLÜ lut Vito Pilutio! Altă erőre, nici măcar tipografică,
nu este in acestü documentă de limbă. Despre acestù Catechismü alü Iul Vito Filutio, care
not lü vediurămu la 1858, si-lu copiarămfi cu totă acuratetia la 1860, să mat insemnâmfi
că-lă cunósce si D. Cipariü, precumü se vede din A n a le c te le sele; dar âncă de mai înainte
lü cunosceà D. Cogălniceanu, precumü se vede din istoria sea.
 IACOBIT AUGUSTU TÏÏUANÏÏ

Iacobö Angustü de Thou séü Thuanü, presiedinte alü parlamentului de Paris,

bărbată de statu însemnată, si renumitü istorică alü timpului seü se născu in Pa­
ris la 1553, si mûri la 1617 '). Ca politicü si diplomată, cu atâta intieleptiune in-
deplinià tote trebile ce i se incredintià, incâtü erà considerată ca unü Catone alü
timpului, si ca unü ornamentă alü Franciéi. Ca istorică, se distinge, nu numai prin
importantia materiei si stiiulü celü netedü, dar mai vërtosü prin o imparţialitate
mai pre susü de totă lauda
Istoria lui Thuanü, scrisă in limba latină, si intitulată: H istoria rw m su i tem -
p o r i 5 libri 1 3 8 (Istorieie' tim pu lu i s e m n 1 3 8 cârti), descrie evenemintele petrecute pre
timpulü seü, delà anulă 1546 pên’, la anulü 1607.
Din editiunile mai vechi, vomă memora numai pre cea de Francofurtü .( 1614—
1621. 8°. in 5 volume), fiindü-cä noï de acésta ne folosimü. Dealtmintrea, cea mai
bună, mai deplină si mai frumosă editiune, este cea de Londra, publicată la 1733, in
7 volume, foi.; precumü si traducerea francese, publicată totü in Londra la 1734, in 16 vo­
lum e,'4°, sub titlulü: Ia c . A u g , de T hou , histoire u n iverselle de 1 5 4 6 — 1 6 0 7 , trad.
su r l’édition latine de L o n d r e s. Pretiulü editiunei latine de Londra, este, după W ei­
gel1
2), 50 Thlr.
Pentru istoria lui Michaiü Yodă, sunt importante următoriele cârti (L ib r i) din
opera lui Thuanü: CX (a, 1594) ; CXIY, CXY (a, i 595— 6) ; CXIX (a. 1597) ; C X X I (a.
1598) ; CXXII (a. 1599) ; CXXIV (a. 1600) ; CXXVI (a. 1601). Tote aceste cârti sunt
in alü cincile (celü din urmă) volumü alü memoratei editiunï de Francofurtü.
Fontânile lui Thuanü sunt, relatiunj si istorici contimpuranï, precumü si alte
documinte. In cârtile unde vorbesce despre Michaiü, lü vedemü citândü: Relatiunï
turcescï si ungurescï, (T ú r c ic á é et hungaricae publicatae relation es); apói, pre C aesa r

1) . Iac. Aug. Thuani, Commentariorum de vita sua, Libri sex.—Z -dler Lexicon.
2) . Weigel, Apparátus litterarius, Lipsiae, 1832, 4o.
24
 TES AU RU DE MONUMENTE IS T O R IE
186
G am pana, B . C h ytra eu s , la c . T y p o tiu s, lo s. T exera. Cu iote că nu citézâ anume
scrierea lui Walther, dar se vede a o fi cunoscută. In cartea CXX\I, Thuanü, dîce
că aveà inaintea ochiloră o copia după plângerea ce a dată Michaiă in manile lui
Rudolfă la 1600 cându, după bătaia cu Basta, se dusese la Viena si Fraga. Astă
scrisoriă séü plângere a lui Michaiă, plină de interesă istorică, adesă lăudatulă Conte
Kémény o descoperi mai in anii trecutî, in archivele Y ieneî, o vomă publică si noi.
Bisseliă citézâ pre Thuană; de aseminea, Ioachim, vorbindă despre inoneta lui
Michaiă1); apoîGebhardi; éra Engel si Sincai nici odată ; Băicescu lă citézâ adese ori.
Faptele lui Michaiă aflându-se risipite in mai multe cârti ale istoriei uni­
versale a lui Thuană, noi le estrasemă, si, după datina nostră, le pubhcâmă atâtu
in limba originală câtă si in traducere.

Bucuresci 12 Decemvre 1862.

■> I

1). Tesauru de nionuro, ist. pag. 182 nota (1)

IACOBI AUGUSTI THUANIHISTORIARUM
SUI TEMPORIS
LIBER CX
A. 1594
B I e LLUM Pannóniáim nunc aggredior, quod
vario euentu, sed maiore nostro quam hosti-
um damno gestum est.
Sinan, satis contra Caesarianos profe-
ctumhoc anno ratus, et ad interiora respici-
ens, in quibus interim magna damna a Sigis-
mundo Bathorio Transsylvaniae Principe, et
Rascianis, qui ad eum defecerant, in Pannó­
niáé limite occupatus acceperat. eius parens
Christophorus, aliique decessores, olim Pan­
nóniáé regibus addicti, postea labefactata eo-
rum maiestate, et Turcorum se late effundente
potentia fortunae cessere tributum pacti, quod
annuatim Othomanicis Sultanis pendebant. id
indigne cum ferret Sigismundus, contra Ste­
phani Poloniae Regis patrui praeceptum a qui-
busdam, quos circa se habebat, Patribus reli-
giosis persuasus, de iugo Turcico excutiendo
cogitare coepit. id clam initio agebatur. sed
mox consilia eius hosti patuerunt, postquam
quosdam e sodalitio Iesuitico, quibus pluri-
ISTORIELE TIMPULUI SEU DE IACOBU
AUGUSTU THUANU
cartea cx
' A. 1594
Ü n CEPÙ a descrie resbelulü Panonicü, pur­
tată cu norocire schimbătorii, dar cu damnă
mal mare pentru noï decâtă pentru inimici.
Sinană, multiămită cu progresele iăcute
in acestă ană asupra imperialiloră. sî in-
tórse luarea aminte la cele-ce se petrecea in
lăintrulă împărăţiei turcescî, unde, in timpă
ce elă era ocupată, la marginea Panonieî, su­
feri mar! damne din partea Iu! Sigismundă
Bathori, principele Transilvaniei, si din par­
tea Serbiloră cari! trecuseră la dénsulű. Cri-
stoforă, tatălă Iu! Sigismundă, si alt! prede­
cesori, supus! rna! înainte regiloră Ungarie!,
vëdiêndii căderea mărime! acestora, si lăţirea
putere! turcesc!, se făcură tributari a! sulta-
niloră otomani. Acestă stare a lucruriloră se
păreâ nesuferită Iu! Sigismundă, si la indem-
nulă unoră părintî Iesuitî ce-î avea impregiu-
rulă seă, incepă să cugete (incontra ordi­
ne! rămase delà unchiu-seă Ştefană, regele
Polonie!) cumă ar pută să scuture jugulă tur-
cescă. La începută lucra intr'ascunsă. Dar nu
trecă multă, si inimiculă aflâ de consiliele
Iu! Sigismundă, ma! alesă după ce elă trămise la
188 TESAURÜ DE MONUMENTE ISTORICE
műm fidebat, Romám misit, ut Pontificem
consulerent, an salva conscientia Turco, guí
fide data obstrictus erat, tributum negare pos-
set, ac postremo bellum facere. Nam cum di­
plomate Pontificio a fide data solutus esset,
additis insuper hortatibus, ut bellum adver-
sus Turcum strenue capesseret, tam gloriosum
sibi, quam decessoribus suis dedecorosum fuis-
set, turpissimam servitutem sub dirissimo ty-
ranno servire; ex eo nihil aliud, quam liber­
tatém in ore habere; alteri militandi neees-
sitatem deprecari ; misereri vicém Christiano-
rum, qui Turco servirent; ac denique omnia
dicere ac facere, quae alienum eum a foede-
re cum Turcis pro Transsylvaniae salute ini-
to esse ostenderent. id plerique e nobilitate
prudentiores ac gentiles ipsi eius minime pro-
babant; liinc, patriae cladem et funestum ipsi
exitum ominantes, frustraque eum a pernici-
oso consilio revocare conati, cum vidèrent
adversus Patrum illorum hortatus et Romae
monita nihil vaiere suas quantumvis iustas
preces, occultum de ipso ditione exuendo,
eique alio ex Amurathis voluntate sufiîciendo
consilium iniisse dicuntur. addunt et alij, e-
tiam ea de re cum purpuratis ad portám e-
gisse. cumque Tatari iussu Amurathis per
Podoliam in Daciam descensuri essent, se-
cretum illis mandátum esse datum, ut Sigis-
mundum ad Poloniae fines, specie negotiorum
eum Ioanne Zario Zamoscio adfinitate secum
coniuncto tractandorum profectum intercipe-
rent. illum autem re detecta subito e via
revocatum in arcem Keheveram totos XIV di.
es se continuisse, cui salutem crederet, in­
certum. interea coniuratos Bornemissae sum-
mo copiarum suarum duci persuasisse ; ne te­
mere manus cum Tataris consereret, quorum
Roma vreo câţi-va Iesuiti, cârora forte mulţii
se incredeâ, ca să consulte pre'Marele-Pon-
tefice, decă ar putè fâră pëcatü, a-si călca
credintia dată Turcului, a-i denegà tributulü,
si in urmă, a-i face resbelă. Ponteficele, de
o parte i trămite Diplomă prin care Iii des-
legă de credintia dată, eră de alta, lű îndemnă
a se sculă cu bărbăţia asupra Turcului, căa-
semine faptă pre atâtü va fi mai gloriosă
pentru dênsulü, pre câtü fii de urită urma­
rea predecesorilorü sei carii aû suferiţii ser­
vitutea cea mai rusînosă sub celü mai crudă
tiranii. Din acelü momentü, Sigismundû nu
mai vorbià decâtü numai despre libertate,
despre necesitatea de a adună óste, despre
sortea cea tristă a Crestiniloră de sub jugulă
turcescü ; in fine, prin tóté vorbele si faptele
sele aretă câtă este de străină de legăturile
încheiate cu Turculu pentru saîutea Tran­
silvaniei. Érâ cei mai cu minte din Nobilii
tierei, si chiară consângenii lui, eră departe
de a-i aprobă scopurile, presimtîndă că de aci
are să vina peirea patriei si a lui Sigismundû
insusï. Vëdiêndü insă că încercările loră de
a-lă abate delà asemine consilie pernicióse
sunt indesiertă, că rugămintele loră cele mai
juste nu aă nici o valóre in faciaindemnuri-
lorü ce-ï vineà delà Iesuiti si delà Roma:
se dîce că se intieleseră intr’ascunsă ca să-lă
scotă din tieră, si cu învoirea lui A murată
să asiedie altă Domnă in loculă lui; se mai
spune că lucrară intru acesta sila Porta tur-
cescă, si că Tatarii ce avea să trecă prin Po-
dolia in Dacia din ordinea lui Amurată, aveă
mandată secretă ca să prindiă pre Sigismundû
la marginile Poloniei unde se asceptă să vină
cu scopă de a trată cu cumnatu-seă Zamo-
iski asupra orecăroră trebi ; dar că Sigismundû,
aflándű de acesta măestriă, se intórse indată
din cale la Cetatea-de-Petră unde stete pre
locă 14 dîle, in cea mai mare indoéla, cui
să-si incredă scăparea; că, intr’aceea, conju­
raţii induplecară pre Bornemisa, căpitanulă
supremă ală ostiloră lui, ca să nu se inca-
 I. A. THUANI HISTORIARUM SCI TEMPORIS
iniuria foedus cum Amurathe initum, quo sa-
lus Daciae constabat, violaretur et ita pul-
cherrimam delendorum Tatarorum occasionem
illorum perfidia omissam esse; qui eo metu
soluti per Valachiam et Transsylvaniam ince-
dentes, et more suo cuncta obvia vastantes,
innumeras animas in miserandam captivita-
tem abduxerint, ac tandem ad Iavarinum,
sicuti iussi erant, in castra hostiuiR venerint'
Haec ita ab iis, qui circa Sigismundum
erant, prodita. qui ubi ex pavore seu suspi-
cione animum collegit, domum reversus, co-
mitia provinciáé Claudiopolim indicit, propo-
sito edicto, quo poena capitis addita severis-
sime vetebatur, ne coniurationis ultra in iis
mentio fieret, quo coniuratos scilicet securos
facilius opprimeret. igitur in comitiis nihil a-
liud actum, quam de provincia in libertatém
contra Turcarum iniurias asscrenda; in qua
non solum patriae quies, séd animnrum salus
versaretur. ignauia hactenus graviter ea in re
peccatum, dum qui summáé rerum praeerant,
praesentis et ad paucos duraturae dies tran-
quillitatis potius rationem habuerunt, quam
ad Dei glóriám respexerunt, cui accepta ferre
debemus omnia, et sine cuius gratia nihil in
hac vita stabile, nihil vere gloriosum spera-
re possumus. quid enim pace cum Turcis in
hunc diem profectum, nisi ut miseri Trans-
sylvani sensim cervices in dirissimum servi-
tutis iugum induerent? quin potius illud ex-
cuterent, et icto cum Caesare ac vicinis prin-
cipibus Christianis foedere alteri probroso, et
ad salutem sempiternam damnoso quamprimum
renuntiarent. sic praesens ac propitium rebus
suis numen experturos, sic certam victoriam
de hoste impio tantum audeant, semper re-
portaturos. haec a Sigismundo publice et se-
orsim in colloquiis, in arcanis confessicnibus
ubique a Patribus Iesuitici sodalitii iacta-
bantur. et ex nobilitate egentiores nec usu re-
189
iere cumva fâră socotintiă la luptă cu Tătarii,
si prin acesta să se violeze legătura incheia-
tă cu Amuratü, legătură in care consister
salutea Transilvaniei ; că astfeliű, in fine, prin
perfidia lorü se perdu ocasiuuea cea mai fru-
môsâ de a stinge pre Tătari, carii, scăpaţi
de acestă téma, trecêndü prin Moldávia si
Transilvania, prădara după datina lorü totü
ce le steteâ in cale, luară in captivitate nenu­
mărate suflete de Creştini, si in fine ajunse­
ră, după ordinea priimită, in castrele turcesci
la Iaurinu.
Astfeliű urmâ proditiunea. Éra Sigismundü,
indată ce se reculese din acésta spaimă ori
prepusü, se intórse a casă, convoca adunarea
tiereï la Clusiü, si publică aspră poroncă ca
despre acea conjuratiune nime să nu cutedie
a grăi vre unü cuvêntü sub pedepsă de morte.
Scopulü eră ca, asigurându-I astfeliű, cu a-
tatu mai usiorii să potă pune mâna pre den-
sil. In adunare nimicű altă nu se desbăth
decâtü cumű să scape tiéra de Turci : că-ci
numai acesta ar fi chipulü de a căstigâ atâtû
liniscea ti erei câtü si mântuirea sufletelorű;
că destule pëcate aü trasű pên’ acumű din
causă că acei- ce se afla in fruntea tiereï, mai
múltú cântară la o linisee tfecëtoria de câ­
teva dîle, decâtü la mărirea lui Dumnedieü
căruia suntemü datori töte, si fâră a cărui
gratia nimicü nu e stabilü in acestă vietiă
si nimicü gloriosü nu putemü sperà ; pacea cu
Turcii ce altă aduse pên’ acumü, afară că
bieţii Transilvani cădiură cu ineetulü in celù
mai asprujugüde servitute? Să scuture, deci,
acestü jugü, si unindu-se cu impëratulü si cu
alti principi creştini din vecinătate, să se
desfacă câtü mai curêndü de acea legătură
turcescă, plină de ruşine, si periculosă pen­
tru mântuirea sempiternă a sufletelorű. Să
cutedie numai, si invingerea asupra păgânu­
lui va fi a lorü, fâră vre o indoelă, că- ci Dum­
nedieü va fi cu ei. Astfeliű vorbià Sigismundü
in publicü si in parte, astfeliű indemnà Ie-
suitiï penă si in mărturisirile cele secrete.
 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
190
rum experţi facile id sibi persuaderi passi
sunt, in spem opimioris fortiinae per bellum
erecţi ; nec reputantes, tantae molis bellum
facilius suscipi, quam deponi. Rasciani autem,
populi bellicosi, exemplo Cosacorum ex alieno
ditescentium invitaţi, arma quam quietem male-
bant. reclamabant proceres, experimento meli­
us edocti, et contra maiorum institutum id fieri
arguebant, quiomnem de Republica consultatio-
nem paris cum Turco colendae commentationem
esse dicebant. id ex Stephani ore prudentissimj
Principis, cum Transsylvaniae praeesset, et post-
eaquam Rex Poloniae creatus est, saepius ex­
ceptam, cuius praeceptis acquiescere, quam
vanis novorum hominum promissis auscultate
tutius sit. an Dacos propriis viribus adversus
potentiam Turcicam pares futurosV si per se
non possint, quem idoneum promissorum au-
xiliorum sponsorem dări ? belli seinper prima
initia arridere ; sed mox secuturos tristei? ex-
itus, et cum tantus hostis ad portas et in
visceribus ipsis provinciáé tentoria fixerit, se­
ras e longinquo suppetias fore.
His ita utrinque disputatis, tandem sa-
niora consulentes a maiore numero victi snnt,
accedente praesertim Principis auctoritate, de
ultione ex patruelibus sumenda cogitantis, et
in Caesaris adfinitate et amiciţia, a quo ad
bellum Turcicum incitabatur, praesidium om-
ne suum reponentis. id interventa Alfonsi Ca-
rilli Hispani e sodalitio illo agebatur, qui ad
creduli iuvenis aures assidue excubans, hinc
Austriacae domus potentia, hinc proprio, quod
a patruelibus impendebat, ostentato periculo,
eum tandem ad belii consilia praecipitavit.
quaesitus armis color fidei defensio, et pa-
Ceï mal seracï si mal puçinü espertï din no­
bili, in sperantia de a-sï îndrepta stările prin
resbelu, usiorù se convinseră, fără să iee
aminte că este mal usiorü a incepe unü res-
belü atâtü de mare, decâtü a scăpa apói de
elü. Érâ Sêrbiï, poporü belicosü, deprins! a
se inavutî ca Căsaciî din ale altora, erà mal
plecat! la arme decâtü la pace. De altă parte,
insă, magnaţii tiereï, ca cel mal cu multă es-
perienti 1, reclamă, arëtândü că invetiătura in-
tieleptă ce aü priimitü delà mal marii lorü,
e ca pentru mântuirea tiereï nici odată să
nu strice pacea cu Turcii : nu odată aü au­
dita el acesta din chiarű rostuiü prè-intie-
leptulul principe Stefanü, pre câudü erà Domnü
alü Transilvaniei si după aceea Rege alü
Poloniei; si este cu multü mal intieleptü a
urmă consiliele acestuia, decâtü a se luă după
desiertele promisiuni ale unorü ómen! noï.
Aü pote crede cineva că Dacii numai de sine,
vorü putè stă faciă cu puterea turcescâ? si
decă el nu potü, cine stă garanta că vorü
veni ajutóriele ce se promita? primele înce­
puturi ale resbelulul totdeauna sunt amăgi-
tórie; dar preste puçinü aü să urmeze desas-
trele resbelulul; si cândü unü inimicü atâta
de mare si va infige castrele la portile si in
insusï sinulü tiereï nóstre, va fi prè-târdîü a
mal asceptà după ajutóriele din depărtare.
Diseutêndu-se acestea si de o parte si
de alta, in fine cel mal intieleptï fură invinsï
de numërulü celü mare, si mal alesü de au­
toritatea Principelui care făceâ planuri cumü
să-sl resbune asupra consângenilorü sel, si
care totü razimulü si-lü puneà in afinitatea si
amiciţia impëratuluï care lü îndemnă cu tată
stăruintia la resbelulü turcescü. Acesta se fă­
ceâ prin midl-locirea Spaniolului Alfonsü Ca-
riliü din Ord. Iesuitilorű, care neîncetata pri-
veghiă la cóstele junelui si usiorü-crediëtoriu-
lul principe, si arëtându-ï, de o parte pute­
rea casei austriace, de alta periclulü ce-lü
amenintiă din partea verilorü sel proprii, in
fine lü înduplecă de a se precipită in acesta
 I. A. THUANI HISTOBIARUM SUI TEMPOKIS
tria libertás, neutrum, sive ex consilio, sive
ex eventu, verum; cum inde mox omnis iu­
ris divini perturbatio, et dirissimum bellum
intestinum secutum sit.
Comitiis peractis, proceres convivio a
Principe excepti, et in iis coniurationis sus­
pecţi, primusque inter sacra mensac compre-
hénsus est Baltazar Bathorius, Sigismundo,
si ab imperio depositus fuisset, successor, sic-
uti ferebatur, designatus; et cum eo XIV in
diversos carceres distributi, ex quibusV postri-
die supplicio affecti sunt: reliqui mox capite
luerunt. Balthazar in carcere strangulatus est.
Fratres eius, Stephanus, et Andreas ante de-
cennium a Gregorio XIII in collegium Cardi-
nalium cooptatus, fraudem subodorât!, comi­
tiis non interfuerunt. praecipitatum iudicium
ob criminis atrocitatem et imminens pericu-
lum. sicque facti consulteras argumentaban-
tur? Quod olim in Christierno Daniae Kege
in private iniuria vlciscenda, non solum ex-
cusatum, sed etiam tanquatn iure factum a
Leone X approbatum fuerat, id in Sigismun-
do, qui dirissimam in se coniurationem aliter
revincere non potuerit, a Clemente VIII im-
probari non posse. supplicio de coniuratis
sumpto, per totam provinciám cunctis fa­
cultas publico edicto dater propriis sumpti-
bus militem legere, et in militiam adversus
Turcos proficisci, omni praeda quam ex hos-
tico referret, militi attributa, qua ut caeteris
bonis utifrui ei liceret; turn mutata ubique
rerum facie armis circumstrepere omnia, pri­
vaterem familiärem quieíem sollicitari, pri-
sca maiorum institute verti, militem sine duce,
duces sine tribuno passim discursare: sum-
191
resbelü. Colórea resbelului erà : apërarea cre-
dintiei, si libertatea patriei, din care nici una
nici alte nu se justifică prin consiliele si e-
venemintele ce aü urmate, pentrucă in data
după aceea călcară in piciére tetű dreptulű
divinü, si provo cară celü mai cruntă resbelü
iutestiitü.
După incheiarea lucrârilorü adunâreï,
Principele invită la mesă pre magnaţii tierel ;
in midï-loculü petrecerilorü mesei puse de a-
restâ pre cel ce erà in prepusă de conjura-
tiune, si mal ăntâiă se puse mâna pre Baltesar
Bathori despre care se dîceâ că, decâ Sigis-
mundü se scotea din domnia, élű erà să-1 fia
următoriulii ; impreună cu Baltasar patruspre-
diece ins! se trămiseră la deosebite închisori.
Cinci din aceştia fură esecutatl indată a treia
di : de asemine se omoriră si ceialaltï, puçinü
după acesta. Baltesar fii sugrumate in mchi-
soriă. Fraţii Iul, Ştefană, si Andrem, care a-
cestă din urmă inainte cu diece ani fusese
priimită de Gregoriă XIII in colegiulă Car-
dinariloră, simtîndă de insielătiune, nu aă
fostă façià la adunare. Judecata urma repede,
atâtă pentru atrocitatea crimei ce Ii se im­
pută, câtă si pentru pericllilü ce amenintiâ.
Indemnătoril acestora suplicie argumenta asia :
că decă Leone X nu -numai a escusată dar
ancă a aprobată ca legiuită fapte Iul Cristi-
ernă, regele Daniel, intru a rësbunà o injuriă
privată; apoi urmarea Iul Sigisipundă care
intru altă chipă nu putea să apese una din
cele mal crunte conjuratiunl, Cleminte VIII
nu ar putè să nu o incuviintieze. După ce
conjuraţii se pedepsiră cu morte, se publica
in totă tiéra edicte prin care se dă voiă ori­
cui de a adună óste cu spesele sele proprie,
de a merge la resbelă incontra Turciloră;
totă prada câştigată delà inimici să fiă pro­
prietate a ostasiloră. Astfeliă, schimbându-se
deodată façia lucrurilorü, totă tiéra resunà
de sunetulü armelorü, liniscea privată a fa-
milieloră eră turburată, vechiele lorfi datine
răsturnate, ostasiulă fâră duce, ducii fâră ofi-
192 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

mi imperatoris nőmén ab utrisque ignorări, çiarï, alerga in tote pârtile : nici unii nicï alti!
ita ut propior licentiae res, quam disciplinae nu scieà cine e supremulü lorü conducëtoriü :
erà o adeverată licenţia, nu disciplina mili­
militari videretur. primus novae militiae im-
tară. Prima lovire ce făcu nóua óste fù asu ­
petus in naveis Turcicas Danubio adverso
pra unorü vase turcescï ce vineà pre Dunăre
vectas fuit, quarum VII captae, omni come- in susü. Siepte din acestea, incărcate cu aurii
atus genere magnaque auri vi onustae. octa­ multű si cu totü genulü de provisiunï, fură
va, quae praetoria erat, in tutum evasit. prinse ; a optua, cea pretoria, scăpa.
Hoc successu elatus Sigismundus XL Sigismundű, insuperbitű de acestü su-
bellatorum CIO omnis generis exevcitum spe cesü, in fruntea a 40 mii ostasi de tóté ar­
mele, ce-ï urmà in sperantia prádilorü pro­
praedae post se trahens, Michaelem Valachi-
mise, trase in partea sea de timpuriii pre
ae, et Aaronem Moldáviáé Vaivodas, Otho-
Michaiü Domnulü tierei romănesci, si pre A-
manici Imperij beneficiarios, defectiones alio- ronü alü Moldavieï, beneficiari aï Sultanului;
qui suorum veritos, ad suas partes pro tem­ carii, de nu vreà a se uni cu Sigismundű, erà
pore pertraxit. in periclu de a se vedé părăsiţi de supusiï
lorü.
Inde iuxa Temesvaram castra metatur,; După aceea si asiédiâ castre le la Timi-
exercitus parte Varadinum versus, quae agrum siórá, si o parte a ósteí o trămite spre Ora­
vicinum vastaret, et comeatum ab ea parte, ne dea Mare, ca să prade locurile vecine, si să
in Sinanis castra libere comportaretur, im- impedece libera transportare a provisiunilorü
pediret; tum datis ad Tiffenbachium literis, in castrele lui Sinanü. Totdeodată rogă pre
eum rogat, ut ad fineis suos copias admove- Tiffenbach, ca să se apropie la aceste mar­
at, quo coniunctis viribus communem hős­ gini cu ostile sele, spre a bate inimiculü cu
iem lacesscrent... puteri unite.
Cum autem Tatari a Sinane dimissi re- Tătarii, dimisi de Sinanü, voindü a se
ditum in ’patriam per Valachiam superiorem intórce in patriă pre la marginile Moldavieï
et Transsylvaniae fineis instituèrent a Palfio si ale Transilvaniei, fură. bătuti de Palii care
primum caesi, qui duas eorum turmas inter- incunginrâ dóue turme ale lorü ; persecutaţi
cepit, et partim in varias custodias distribu­ apoi de Sêrbï, si neavêndü pre unde scăpâ
it, effusis late Rascianis, cum exitum non ha- spre casă, se apucară a -pradă si a aprinde
berent, ad direptionem et incendia versi cun- tóté locurile dempregiurulü Tocaiului; ast-
cta late circa Tokaium vastarunt, et retro feliű nevoiţi a se intórce érâsï inapoi spre
pedem ad Danubium referentes, flumen ad Dunăre, cu voia lui Sinanü ernară in tînu-
Strigonium rursus transmisère, et Sinanis per-.
tulü Vesprimului, Papei si Rabéi. Sigismundű
missu Vesprinii, Papae, et VicinaeRabae lo- 1
si imparti oştea, care la inceputü atâtü erà de
cis hybernarunt. Sigismundus confusas, quas
neregulată, sub comandulü mai raultorü duci-
initio habebat, copias, diversis ducibus attri­
O parte o conducea GestiFerencz, in tînutulü
buerai. partém ducebat Gestius Ferentius, et
in Lucariensi agro circa Temesvaram rem ge- Logosiuluï, impregiurulü Timisiôreï ; altă parte,
rebat. partém Michael.Horvatus penesse ha­ Michaiü Horvat, spre a impedecà trecerea Tur-
bebat, et iter Buda venientibus Turcis infe- cilorü ce venià delà Buda si in fine cu o a
stum reddebat. cum tertia Gaspar Carnoisius treia cétâ se asiediase Gaspar Cornis in tî­
cornes in agro Iulensi considebat. nutulü Juleï
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TRMPORT S
His se Cosacci adiunxerunt, qui licen­
ţia grassante admissi, ab iniuria Christianorum
postremo minime temperarunt, et post fuga-
tos Tataros, et ditionem Turcicam vastatam
in Valachiam ingressi, cum provinciáé regu-
lis tanquam cum hostibus conflixerunt, victo-
resque oppida ac vicos diripuerunt, IOC vir-
gines rapuerunt, et immani libidine stuprarunt.
inde numero aucti, et sub III signis XVICIO
praedonum habcntes, per Poloniae fineis ea-
dem licenţia grassati sunt. Haec praeludia
belii cum Turcis contra foedus a Sigismundo
suscepti ; qui ultionem anno proximo veritus,
Carillum, quo auctore a foedere T-urcico dis-
cesserat, ad Caesarom legat, et per eum, quid
egerit, ostendit, princípium se bello pro Chri-
stiana libertate fuisse, et ad illud Moldanum
et Valaclium obligasse, qui adversus potenti-
am Turcicam impares sint, proinde petebat,
ut promissa auxilia in tempore summitteren-
tur, ne aut illi poenitentia subeunte cum Turco
reconcilientur, aut ipse viribus minor suc-
cumbat.
Carillus rei ab initio pararius praeclara
et magnifica omnia a Caesare retulit, et ad-
finitatem tam diu speratam firmavit, pactis
inter eum et Mariam Christiernam Caroli pa-
trui Archiducis filiam nuptiis, ita ut dicteri-
ura ab adversa factione emanaverit, Sigismun­
do pro rupţi foederis praemio üxorem ab Au-
striis datam, et pro dote necessitatem belli
cum Turcis gerendi impositam fuisse.
LIBER CXIV
A. 1595
In Imperio Turcico aliqua mutatio ini­
tio anni fuit morte Amuratbis III., XV Kalend.
Februar, anno aetatis XLVIII.
193
Cu aceştia se uniseră Căsaciî, carii mal
in urmă nicï pre Creştini nu-ï crutiară. El, după
ce alungară pre Tătari si prădară tînutulü
turcescü, intrândü in tiéra românésca, se lup­
tară cu Domnii tiereï ca cu nisce inimici, si
invingéndű, prădară orasiele si satele, răpiră
siese sute de vergini si le ruşinară, după a-
ceea immultîndu-se, in numërü de 16 mii,
impărtîtl in trei cete, devastară marginile Po­
loniei. Acestea fură preludiele resbelulul în­
treprinsă de Sigismundă spre a se desface de
Turci. Temêndu-se elü că Turcii la anulă vi-
itoriă aă să-si rësbune, trămise erăsl la im-
peratulă pre Carilă care lă indupleca.se de a
rumpe legătura cu Turcii; si printr’insulă a-
rëtâ impëratuluï că a dată începută resbelu­
lul pentru libertatea creştină, că a obligată
la acestă întreprindere si pre Moldovianulă
si pre Eomânulă carii dealtmintrea nu sunt
in stare de a se tine in façia putere! turcesc!,
prin urmare ceru ca să-1 trămită de bună
timpă ajutóriele promise, ca nu cumva acest!
Domni, părendu-le reă de ce aă făcută,, să se
impace érasï cu Turcii; séü elă insusl, Si­
gismundă, mal mică la numërü, să cadiă in
lupta cu Turcii.
Carilă, midl-locitoriulă, aduse delà impë-
ratulă promisiuni mari sifrumóse la tóté câte
ceră ; in ţări si afinitatea cea de multă spe­
rată, inclieiândă tocmelă de căsătoriă intre
Sigismundă si Maria Cristierna fiia archidu-
celul Carlă, asia incâtă se făcuse proverbîă
că Austriacă au dată Iul Sigismundă muiere,
dreptă premiă pentru că a ruptă legătura cu
Turculă; eră dreptă zestre 1 aă impusă nece­
sitatea de a se bate cu Turcii.
CARTEA C X IV
A. 1595
Cu inceputulă acestui anu, urma órecare
schimbare in impëratia turcescă, prin mórtea Iul
AmuratălII, la 16 Ianuariă, in etate de 48 ani.
25
194 TESAURU DE MOKUMENTE ISTORICE
De patris morte certior Mahometes XI,
postquam obiit, die ad urbem venit.
Eodem quo regnum Mahometes inivit
mense Sigismundus Bathoreus Daciae Prin-
ceps, qui instigatu Pontificis et Cáesaris ci-
tra procerum consensum ac praeter ordinum
voluntatem bellum adversus Turcos gerere
constituerai, et Moldavos ac Valachos ad bel­
li societatem iam sollicitaverat, missa perho-
norifica Prágám legatione de condicionibus
cum Caesare transegit. Utrinque conventum,
ut a bello contra Turcos suscepto non disce-
deretur, nisi ex mutuo consensu et Caesar
pactis Transsilvaniam et ut&tmque Valaëhiam
transalpinam et Moldáviám conprehenderet.
Transsilvaniae iurisdictio omnis cum iis in
Hungáriáé partibus hactenus a principe posses-
sis penes Sigismundum Bathoreum a Somlio,
eiuşdemque heredes masculos linea recta ab
ipso descendepteis cum primogeniturae, eo
prorsus modo, quo decessorum suorum Ioan-
nis, Stephani, et Christophori fuerat, omni
imperio ae dominio maneat, ita tarnen ut Cae­
saréin Hungáriáé regem eiusque legitimos
successores agnoscere teneatur, fideique sa-
cramentum citra beneficij ius dicat. Decedente
ipso Transsilvano sine liberis masculis, Trans-
silvania, eique annexae ditiones Caesari eius­
que successoribus Hungáriáé regibus cedant,
idque Sigismundus et provinciáé ordines sol-
lemni iureiurando Arment.
Transsilvania ad Hungáriáé Reges devo-
luta, tam Caesar quam eius sucessores iura
municipalia, privilegia, libertates, immunitates
intégras inviolatasque se servaturos promit-
tant, ipsique unum ex provinciáé proceribus
praefectum seu Yaivodum arbitrio suo impo­
nant. Caesar Transsilvaniae Dynastam pro li­
bero principe agnoscat, eique illustris titulum
praebeat, et unam ex Caroli Archiducis nuper
defuncţi filiabus uxorem quamprimum con-
Aflâudü de ace'sta Mohámét, la unspre-
diece dile după mórtea părintelui seü, ajunse
in capitalë.
In luna in care Mohámét luâ frênele
guvernului, Sigísmundü Bathori, principele
Daciei, care la instigarea Ponteficeluï si a
Cesareluï, si in contra vointieï staturilorü si
ordinilorii tiereï, se determinase a purtà res-
belü asupra Turcilorü, si trăsese in socie­
tatea resbeluluï si pre Moldoveni si pre Ro­
mâni; trâmitêndü la Praga o solia prè-ono-
rifică, se invoi eu impëratulü asupra conditiu-
nilorü. Ambe pârtile se invoiră ca, numai
prin împrumutată intielegere să pună capetu
resbeluluï cu Turcii ; si ca in tocmclă de pace,
impëratulü să cuprindă si Transilvania si am­
bele tieri române. Transilvania si pârtile Un­
gariei care se află in posesiunea principelui,
să remână si de aci înainte totü sub puterea
si domnia principelui Sigismundü Bathori din
Somlio, si a descendintilorü Iui in liniă dré-
ptă bărbătescă, după dreptulü primogeniturei,
urmatü si de predecesorii lui, Ioane, Stefanű
si Crisfoforü ; asia insă ca să recunoscă pre
Impëratulü Regele Ungariei si pre următorii
lui legitimi, si să-i facă jurâmêntü de cre-
dintiă. Intëmplându-se caTransilvanulű sămoră
fâră următori de partea barbátéscá, Transil­
vania si pârtile ei, să trecă la impëratulü si
la sucesorii lui regi ai Ungariei. Si pre a-
césta să jure in modü solemnü Sigismundü
si staturile tiereï.
Trecêndü Transilvania la regii Ungariei,
să promită atâtü impëratulü câtü si sucesorii
lui, că vorü păstră intregï si neviolate dreptu­
rile municipale, libertăţile si immunitâtile eï,
si ca-ï vorü dà unü Voivodü dintre magnaţii
tiereï alesü de bună voia lorü. Impëratulü să
cunôscàpre domnitorulü Transilvaniei de prin­
cipe liberü, si să-i dea titlulü de Illustre, si
câtü de curêndü să-i dea voiă a luà de mu­
iere pre una din fiicele rëpâusatuluï archiduce
Carlü. Afară de acésta, să stăruescă ca Fi-
 I. A. THUANI HISTORIABUM S ü l TEMPORIS
cedat, insuper et ipsum velleris aurei torque
a Philippo donandum curet. milite, tormentis
ac omni apparatu bellico, pecuniaque quanta
poterit, proût nécessitas erit, iuvet, procu-
retque, ut S. R. imperium principis ditionum-
que suarum patrocinium suscipiat, iamque nunc
Caesar ipsum ac liberos eius principes impe-
rij citra tarnen suflragii et sessionis ius cre-
et. Quae opida, arces, civitates ac munita loca
expugnabuntur, aut recipientur, misso a Cae­
saré iusto exercitu ipsius maiestati cedant;
quae item illustrissimus Transsilvaniae prin-
ceps milite suo et opibus hosti eripiet, ea pe-
nes se suosque retineat iure beneficij suae
Maiestati saluo ; et siquidem ea olim ad Hun­
gáriáé regnum spectaverint, statimque restitu-
ere teneantur, compensatione idonea a Cae­
saré accepta. Muniendis adversus hostem lo­
ris idonris liberaliter Caesar pecuniam con­
férât, et ipse Sigismundus nullis sumptibus
ac viribus parcat, quo minus ea serio muni-
antur, et ad suae Maiestatis obsequium et
Christianiae rei bono defendantur. his addita
infausti ominis clausula, si contingat, bello
non ex voto succedente ipsum Dacia omnino
a Turcis pelli, ut Caesar eo casu teneatur ei
in suis ditionibus clignitati suae convenientem
locum assignare cum idoneis vectigalibus, qui-
bus se suamque familiam tueatur. Eadem gra­
tia fiat aliis provinciáé proceribus, qui eandem
cum ipso fortunam subire coguntur. His per-
actis lionorifice cum donis legaţi dimissi, spe
facta, ut quamprimum ad fineis eius sponsa
promissa deduccretur.
Yerum id diutius dilatum, ac vix tan­
dem instante Sigismundo, et verba sibi data
195
lipü să-i trămită si lui mielulü de aurû. să-
lü ajutore cu óste, cu tunuri si cu totii apa-
ratulü belicü, si cu bani pre câtü va putè
si după câtü va cere necesitatea. Să facă im-
përatulü, ca sacrulü imperiu. Romanü sä-lü
priimescă sub scutulü seü pre élű si tierile
luî, si âncă acumü sä-lü creeze impëratulü
pre elü si pre fiii luî, de Principi aï imperiu­
lui, insă fâră dreptü de siedere si de sufra-
giü. Ver-ce opide, intărituri, cetâti si alte lo­
curi fortificate se vorü cuprinde cu óste tră-
misă de impëratulü in numërü de ajunsü, vorü
trece la maiestatea impëratuluï ; eră decă a-
celea le va luă din mânile inimicului illustri-
simulu principe alü Transilvaniei cu oştea si
puterea sea propriă, le va tînè principele pen­
tru sine si pentru următorii sei, remăindu
insă neatinsü dreptulü de beneficiü alü Maie­
statei sele; decă insă acele locuri mai îna­
inte se vorü fi tínutü de Ungaria, să fiă da­
tori a le restitui numai de câtü, priimindü
delà impëratulü o cuvenită compensatiune.
Impëratulü să contribuésca într’unü modü li-
beralü pentru întărirea locurilorü potrivite a-
sup'ra inimicului, precumü si Sigismundü să
nu crutie nici unü feliü de spese pentru ca
aceleaşi să se fortifice cumű se cuvine, si să
se apere intru ascultarea impëratuluï si in­
tru folosulü causei creştine. La acestea se
adause o clausula de unű reü omenü : ca, decă
s’ar intemplă ca resbelulü să fiă nenorocitü,
si Turcii sä-lü scotă din Dacia, impëratulü
in asemine casü să fiă datoriü a-i dà in îm­
părăţia sea unü locü potrivită demnitate! sele,
si cu venituri de ajunsü spre a se susţine pre
sine si familia sea. De asemine gratia să se
bucure si alti nobili ai Transilvaniei a cärorü
sorte ar fi nedeslipită de a sea. Puindu-se
tóté acestea la cale, solii lui Sigismundü prii
mindű daruri delà impëratulü fură dimisi cu
fotă onórea, si cu incredintiare că preste pu-
çinü i se va trămite si sponsa promisă.
împlinirea acestei promisiuni insă, se a-
mënâ mai indelungü, si de abia numai la stă-
196 TESAUßü DE MONUMENTE ISTORICE
ab ordinibus foederationem illám Daciae exi-
tiosam praesagientibus iactari caussante, Ste­
phanus Boscaius Sigismundi legátus, qui Prá­
gáé remanserat, Graecium Stiriae metropo-
lim ineunte Martio profectus fiduciarias cum
Maria Christiana coram Maximiliano Caesa
ris fratre et Ferdinando sponsae itidem fra-
tre nuptias contraxit, sollemni inter princi­
pes ritu in communem lectum adübssus ; cum
in deducenda domum uxore novae morae ne-
cterentur, et in Octöbrem mensem reiicere-
tur, ille ob ordinibus suis persuasus institit,
ut antequam contra Turcum magno cum exer-
citu venientem proficisceretur, nuptiae consum-
marentur, missisque legatis ad extremum ob-
tinuit, ut sponsa Graecio vale dicto Yiennam
veniret, ubi magna pompa excepta est, VI
Eid. Iun. unde a Mattiba archiduce deducta et
in Mâximiliani fratris manus consignata est,
qui eam porro cum XXCIO bellatorum Cas-
soviam exeunte dëmum Iulio ad virum dedu-
xit, ac postremo Albae Iuliae in ipsa Trans-
silvania nuptiae celebratae sunt.
Omine infelici, alienationeanimorumsta-
tim inter cuniunctos secuta; sive Sigismundi
impotentia ei causam dederit per innodatio-
nis fascinationem a Ianna Strige vetula Ioan-
nis Koacocij, sicuti passim iactatum fuit, fa-
ctam, sive ab Hungaris invidis persuasus qui
impotenţi adversus Germanos per occasionem
adfinitatis tune in illa aula pollenteis odio fe-
rebantur.
Aprolusionibus et excursionibus interea
bellum per Moldáviám, cui praeerat Aaron
Vaivodâ, et Valachiam, cui Michael vir stre-
nuus tune impositus erat, ceptum. is Petri
quondam Palatini filius fuit, ab Alexandro im-
perio deiecti. sed cum Alexander luxuria et
libidine erga omnes iniuriosus, tum nepoti-
ruiutiele lui Sigismundü, si la plângerile lui
că a ajunsü a fi de vorbă înaintea staturilorü
tiereï cari vedeà unü mare periclu in acea
federatiune a Daciei cu Austria ; Stefanü Bocs­
kai, legatulü lui Sigismundü, ce remăsese
la Praga, eu inceputulü lui Martiü mergêndü
la Gratz, capitala Stirieï, încheia căsătoria in
numêle lui Sigismundü eu Maria Cristierna,
flindü admisü in patulü comunü (conformü
rituluï solemnü ce se observă intre principi)
in fiintia de façiâ a lui Masimilianü fratele
impëratuluï, si a lui Ferdinandü fratele mire­
sei. Si fiindü-cä si acumü ânea se mai amë-
nà tramitérea miresei a casă, pên’ câtrăluna
lui Octobre, Sigismundü la indemnulü statu­
rilorü tiereï stărui ca, inainte de a plecà in
contra Turcului ce se apropia cu óste mare,
să se indeplinescă căsătoria ; si trämitendü
erăsi soli, in fine isbuti ca mirésa luându-sï
dioa bună delà Gratz să vină la Viens, unde
la 8 Iuniü fù priimită cu mare pompă. De
aci o luâ archiducele Mathia si o dete in ma­
nile frate-seü Masimilianü; acesta apoi in-
soçitu de o óste de 20 mii o duse la Caso-
via labärbatu-seü cu finituiű lui Iuliü, si in fine
se celebra nunta in Alba-Iulia Transilvaniei.
Dar, din nenorocire, îndată se si înstrăi­
nară inimele cäsätoritilorü, ori din causa ne-
putintieï lui Sigismundü, care, precumü se
spuneà iu generalű, urma prin descântecele
făcute de bëtrâna strigoiă lana a lui loanü
Koacoci, on la indemnulü Ungurilorü carii
se purtă cu o ură neputinciosă asupra Nem-
tilorü carii in urmarea acestei afinitâti se în­
cuibaseră la curte.
Intr’aceea, prin incercârî de lupta si prin
escursiuni, incepii resbelulü in Moldávia in
fruntea căreia se află Arou Vodă, si in tiéra
romănescă unde atunci se asiediase Domnü,
Micliaiü, bărbaţii vitézü. Acesta erà fiiulü lui
Petrascu Vodă pre care lü scosese din scaunü
Alesandru Vodă. Dar fiindü-cä Alesandru prin
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMJPQRIS 197
nis sumptibus gravis summum suorum ódium desfrënârile si fărădelegile sele, prin sumetia
meruisset, grandique aere alieno contracto, si risipa sea, prin dările cele ne mal audîte
quod X auri sagmas, vulgo potuaras vocant, ce aruncase asupra tiereî spre a putè purtă
datori ele cele mari ce făcuse preste suma de
excedebat, populos insolitis tributis onerasset,
diece poveri de aură, asupriă pre totî si se
Amurathes a Valachiae ordinibus exoratus eum
făcuse de ură înaintea a totă tiéra : Amurată,
cum uxore liberisque ad portám revocavit, rugată de boeriî tiereî, lű chiămâ la Portă
et eius loco Io. Michaelem in paterno solio dempreună cu femeea si copiii, si in locu-i
perpurpuratumTemesvarensem constituit. Ale­ asiediâ in tronulă pärintescü pre Ion Michaiű,
xander autem paullo post accusatus, quod res prin Pasia delà Timisióra. Puçinü după aceea,
Alesandru, acusată că cércá a face nóue tur-
novas in provincia moliretur, iussu Sultani
burârî in tieră, peri sugrumată, din ordinea
in aedibus suis Constantinopoli elisa gúla mi­
Sultanului, in casele sele proprie in Constan­
sere periit. Michael autem, qui successorem tinopoli. Eră Michaiű, temêndu-se nu cumva
sibi a Porta mitti metueret, sive insita am- Porta să pună pre altulă in loculă seă, în­
bitione sive necessitate victus rebus suis condu- vinsă ori de fiţesca sea ambiţiune ori de ne­
cibile existimavit, ut suos aduersus Turcos bel­ cesitatea impregiurâriloră, află cu cale de a
îndemnă pre aï sei la luptă neîmpăcată in
le irreconciliabili concitaret, et iam toto bi-
contra Turciloră. Acumă de doi ani de dîle
ennio armis infestis cum Turcis et Tataris
se află neîncetată in luptă armată cu Turcii
pugnabat, Dziurdzoua ad Danubij ripam, Bu- si Tătarii: bătuse Giurgiulă delà ripa Du­
cheresta cum ingentibus praefecti thesauris, nărei, sfërmase pre Turcii din Bucuresci pră-
Phlokza, Herzova, Silistria captis, et postin- dândă tesauriï nemësuratï ai conducëtoriuluï
gentem stragem direptis et incensis... dumque loră, bâtă infricosiată, prăda si aprinse, Ce-
tatea-de-Flocï, Hêrsova, Silistria... si câhdă
Sinan in Thraciam descenderet, opportuno
Sinană se intorceă prin Tracia, Românii, con­
eum loco ad Haemi montis angustias nacti
duşi de Gestiă Ferentiă, la strimtorile mun­
Yalachi duce Sestio Ferentzio comitatum e- telui Emulă la ună locă bine alesă, tăiară
ius ceciderunt, et thesauros fama ingenteis pre totî câţi aveă impregiurulă seă, prădândă co­
diripuerunt, successumque urgens Ferentzius mori nespuse. Ferentiă, incuragiată prin acestă
pleraque loca munita circum occupavit, et in sucesă, inaintâ prin Traci a, ocupândă mai multe
locuri întărite, pên’ aprópe de Bisantiă care
Thraciam descendens haut longe a Byzantio
se cutremură de spaimă. In fine, intorcêndu-
magno sui terroré iniecto excucurrit. Ac p ostre-
se a casă, tăia si fugări 12 mii de Tătari
mo dum se domum recipit, XIICIO Tata- cc-i esîse in cale. Tóté acestea in luna lui Ia-
rorum obvia cecidit, fugavit. Et haec omnia nuariă.
toto Ianuario acta.
Moldavorum et Valachorum defectionem Fiindă Turcii măchniti preste măsură
antea clientelarium cum indigne admodum că Moldovenii si Românii se rupseră decâtră
ferrent Turci, quidam nomine Ianicula Bog- densii; ună anume Ianculă Bogdană (care
danus ad veterum provinciáé Palatinorum fa­ pretindea a se trage din familia vechiloră
míliáé genus referens, quippe parens eius domni ai tiereî, fiindă-că tată sëü căruia i se
Moldáviáé Vaivoda fuerat, Leopoli Russiae tăiâ capulă in Leopoli din ordinea regelui
dum exularet, ob coniurationem Stephani Re- Ştefană, fusese Domnă ală Moldavie!) usioră
198 TESADRU DE MONUMENTE ISTORICE
gis Poloniae iussu securi percussus; facile a
Mahomete Sultano impetravit, ut cum auxi-
liaribus Turcis ayitum, ut aiebat, imperium
repeteret, obsequium et tributum pactus is
Tataros sibi adiuugere cupiens Sultani aucto-
ritatem per Purpuratos interposuerat. Verum
de eorum consilio certiores Christiani, sum-
missis a Sigismundo XII armatorum CIO, in-
cedenteis aggressi, antequam se cum Bogda-
no coniungerent acri impressione facta VI CIO
ex iis ceciderunt; ceterh hue iiluc dilapsi sunt,
Jamque Ferentzius successuum fama in-
genteîs copias collegerat, et Cosacci in Po-
doliae Polono subditae finibus semper excur-
rentes spe praedae invitati Sigismundum mi-
serant, bimestre tantum stipendium poten­
tes; quod si.concederetur, fidem obligabant
se amis infestis Turcos persecuturos, et Ha-
drianopolim occupaturos, et in posterum ex
praeda vitám sine stipendio toleraturos. Quod
cum non gravate iţle annuisset, non militari
more, sed per praedas ac latroeinia deinceps
bellum gestum, serpente inter militareis viros
praedonum exemplo, et Polonisexeo plus de-
trimenti, quam Turcis, adversus quos arma
sumpta erant, sentientibus, ita ut unde ma­
gnum praesidium sperabatur, inde res Chri-
stianae maxime turbatae sint, uti erit videre
ex sequentibus.
Comitia interim Posonij in Pannónia, Prá­
gáé in Boemia belli contra Turcos gerendi
ineundis rationibus indicta sunt. Februario
ineunte Archidux Matthias Posonium venit, et
a regni ordinibus inpetravit, ut pecuniae in
bellum nulla dignitatis et immunitatis ratione
habita collatio fieret; qui pecuniam conferre
recusaret, suis sumptibus militare teneretur,
tiim pefseriptae milităros leges. Meretrices a
castris removeantur ; si quae reperiantur culeo
inlutae in profluentem mergantur, aduectio co-
meatus libera sit: qui eam impedierit, aut
annonariis damnum iniuriamve intulerit, pa-
tibulo suffigatur. Domos praesulum, proce-
căstigâ delà Sultanulü Mohametü, ca cu aju-
toriü turcescü să recâştige, precumü dîceà
elü, domnia părintescă. promitêndü ascultare
si tributü. Elü căstigase prin autoritatea Sul­
tanului ca să-i vină si Tătarii intr’ajutoriü.
Creştinii insă, aflându de tóté acestea, siprii-
mindü delà Sigismundü ajutoriü de 12 mii
armaţi, atacară pre Tătari înainte de a se uni
cu Bogdanü, cu atâta inversiunare, incâtü 6
mii dintr’insii cădiură morţi, ceialalti apucară
fuga care incatrâü.
Prin faima atâtorü sucese, Ferentiü a-
dunase o óste infricosiată ; si Căsacii carii
infestâ marginile Podoliei, îndemnaţi de spe-
rantia prâdilorü, trămiseră la Sigismundü ca
să-Î priimescă in óste, cerêndü lefă numai
pre timpü de doue luni; si incredintiândü că,
de vorü fi priimiti cu acesta conditiune, ei
vorű bate pre Turci, vorü ocupa Adrianopo-
lea, si după aceea, multiămiti numai cu pra­
da, nu vorü mai eere nici o lefă. Incuviintiân-
du-le Sigismundü cererea fâră greutate, de
aci înainte resbelulü nu se mai purtâ in modu
militariű, ci prădându si hotîndü, lătîndu-se
esemplulü celü rêü si intre militari. Astfeliü,
din acestü resbelü, maimultü suferiâ Polonii
de câtü Turcii asupra cărora prinseseră arma ;
si de unde se asceptà unü razimü tare, urma,
numai turburarea causei creştine, precumü se
va vedé din cele ce urmézá.
Intr’aceea, atátü la Posoniü in Ungaria,
câtü si la Praga in Boemia, se convoca dietă
spre a se consultă asupra modului cumü să
se porte resbelulü cu Turcii. Cu inceputulu
lui Februariű, archiducele Mathia veni la Po­
soniü, si căstigâ delà Staturile tierei ca toti,
fâră diferiu tiă de demnitate, să contribuescă
bani pentru purtarea resbelului: celü-ce va
récusa asemine contributiune, să fiă datoriü
a milita pre spesele sele. Totü atunci se a-
duseră legi militarie: ca meretricele sase de­
părteze din castre; si decă s’ar găsi vre una,
să se cosă in saeü si să se arunce in apă;
cäratulü provisiunilorü de óste să fiă liberü
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
rum, nobilium, aliorumque e sacro ordine et
Caesaris domesticoram a militum hospitiis
eximantur. Postridie quam haec Posonij de­
creta, hoc est V Eid. Febr. Pragae Caesar
comitia habuit, et gratiis provinciáé ordini-
bus publice actis, quod hactenus et milite et
pecunia rem Christiauam iuuerint, ad Ponti­
ficem, Hispániáé, Poloniae, Sueciae Reges ip-
sumque Moscu'm,* aliosque principes diligen­
ter se scripsisse dicit, precibusque eos solli­
citasse, ne taxa iusto ac necessario bello de-
sint, ac sperare, ut ilii commune periculum
minime negligant. Tandem Boemi, Quadi,
Marcomanni, Lusatij, VI CIO equitum, X pedi-
tum in hoc bellum se missuros polliciti sunt,
qui a Maio ineunte ad IXbrem exeuntem toto
semestri suis sumptibus Caesari militent.
Eodem tempore Sigismundus Poloniae
Rex comitia Cracoviae celebrabat, in quibus
Pontifice per legatos instigante de sociandis
adversus communem hostem viribus magno
sententiarum aestu actum est. Nam ut pium
iustumque bellum in speriem erat, ita foe-
derationem antiquam et tot annorum felices
*). Miserai paullo ante Varkuscium ex Quadis nobilem
adoleseentem ad Theodorum Magnum Russiae Ducem
Caesar, qui summa humanitate a Mosco acceptus
est, ingenti pecuuia praesenti et singulis annis nu-
meranda Caesari promissa, modo ne pacem et inducias
cum Turcis facérét, erat in eadem aula, cum Cae-
sareus Orator appulit, Persicus legátus, ut de bello
cum Turcis gerendo ageret, missus; qui cognito Cae­
sara oratoria adventu, M osd pcrmissu cum eo a
gere voluit, et religiöse recipit Sultanum Persarum,
si Caesar in belio contra Turcum constantcr per-
seueraret, ab armis non dicessurum. inde post am­
bitiöse ostentatas opes muneribus et zibeiiinis pei-
libus pretiosissimis donatns Varknsius tandem dimit-
titur. Thuau. ad an. 1594. lib. CX. pag. 6. edit.
Coloniens.
199
celü-ce ar aduce vre o pedecä aü damnü séü
injuria cărătoriloru, să se spêndiure; casele
episcopilorü, magnatilorû, nobililorü si ale
preoţii orü in generalü, preçumü si acelea ale
servitorilorü impëratuluï, să fiă scutite de in-
cuartirarea soldatilorü. A treia dî după ce se
decretară acestea la Posouiü, impëratulü tîijù
adunare la Praga, unde aducêndü multiămită
publică Ordinilorü tiereï, că aü datü pên’ a-
cnmü ajutórie de óste si de bani in folosulü
causeï creştine, le spune că elü, impëratulü,
a scrisü Ponteficeluï, si Regilorü Spaniei, Po­
loniei, Suecieï, si Muscalului insusï,* precumü
si altorü principi, rugându-ï eu totü deadin-
sulü ca să nu se retragă delà acestü resbelü
dreptü si necesariü, si speră cumcă ei nici
decumü nu vom neglege periclulü comunü.
In fine, Boemii, Moravii, Marcomaniï, Lusati-
aniï, promiseră pentru acestü resbelü 6 mii
de călăreţi, si 10 mii de pedestri, carii, delà
inceputuîü lui Maiü pên’ la finitulü lui No-
uembre să ostéscâ in socotéla lorü.
Totü intru acelü timpü, celebra si Si-
gismundü, regele Poloniei, comitie la Craco­
via, unde, la instigarea legatilorü Papei, multe
si niarï vorbe jxumóse se dîseră despre in-
soçirea puterilorü asupra inimicului comună.
Că-ci, pre câtü acestü resbelü pareà a fi piü
si justü, pre atâtü se pareà de periculosü a
viola vechia federatiune si a turbura pacea
*). Impëratulü trămisese la Teodoră Marele-Duce alü
Rusiei pre têuëru'ü Varkusciü, nobilă din Moravia,
care fù priimitn de Musealuld eu tôta cuviintia,
promilêndu impëratuluï mari sume de banï acumïi
si pre fiă-care and, numai să nu se impace eu Tur-
cnlii. Pro cîndü sosi oratoriulű impërâtcscS, se
află la curtea Muscalului si solulu Persiană, trämisü
spre a trata asupri) resbolului cu Turcii ; acesta in-
tielegêndü de venirea Legatului impërâtcscü, a do­
rită a trata cu densulă, cu voia Muscalului ; inere-
dintiându eă nici Sultanulu Persiloru nu va depune
armele deçà impëratulü va jerseverli cu constanţii
in resbelulü cu Turcii; stupă aceea, Varkusciü prii-
miudn vestminte blăaite cu samură, si alte pretióse
daruri, se intórse a casă. Thuanu, la a. 1594, car­
tea CX. pag, 6 edil.de Colonia.
200 TESAURU DE MONUMENTE ISTO RICE
inducias violări periculosum prudentioribus
videbatur. Dein accenso semel bello multa in­
commoda sequebantur, Tataris et in regno et
extra regnum undique circundatis, et Cosac-
cis aeque regno ac Turcico nomini infestis
data ad latrocinia et praedationes libertate.
Paeterea. rarus in regno peditatus erat
huic bello ad obsidiones necessarius, ad eumque
alendum stipendium deerat. Ioannes Sarius
Samoscius cancellariüs et magnus exercituum
imperator aperte contradicebat, Stephani Ré­
gis prudenţi ssimas admonitiones subinde re-
petens ; tandiu securam pacem et optimam
reipubl. administra tionem in regno duraturara,
quandiu cum Turco armis quies esset. Qui
bellum suadebant Iudaeis per totum regnum
habitantibus in singula capita singulos aure-
os viritim imponendos censebant, et eandem
pecuniae collationem fieri, quae bello Mosci-
co nuper anno CIO 10 LXXYIII facta fuerat.
Haec ante Olmucensis episcopi et Yenceslai
a Berea Lippensis reguli Caesarianorum le-
gatorum adventum exeuntibus iam comitiis
acta; in quorum gratiam prorogata comitia,
iisque datus Senatus, et auditi Pannóniáé or-
dinum ob eandem causam rnissi oratores et dele­
gaţi a Senatu, qui de foederis a Caesare pro­
posai condicionibus agerent. Auditi et exe-
unte Martio Saxonis et Brandeburgici Septem-
virorum legaţi eodem missi, ab illő Ioannes
Costitius et Ioan Bekendorfius Vardinius, ab
hoc Nie. Reusnerus et Christophorus Broken-
dorfius, qui Po Ionos, ut in belli tam iusti ac
necessarij societatem cum Caesare coirent,
gravi oratione hortati sunt.
Fervidà adeo principum Christianorum
studia minime latebant Sinanem huic bello
praepositum hominem vafrum et per crebra
transfugia de rebus nostris certum, qui ut spe
pacis iniecta apparátus tantos retardaret, et
segniores conatus nostrorum redderet, Con­
dé care se bucură in fericire de atâtï anï.
Si apoï, aprindiêndu-se odată resbelulü, P o­
lonii se temeà că pentru eï arü unnà maï
multe rele, si inlăintrulu tiereï, si dinafară,
de tóté pártile ; pentrucă s’ar deschide drumű
liberü de lotrii si pradătiunî, atâtü Tátarilorü
câtü si Căsaciloru carii aceşti din urmă nu
sunt mai puçinü periculoşi pentru Poloni de
câtü pentru Turci.
Afară de acésta, călăreţi, atâtü de ne­
cesari la açestü resbelü, in tiérâ puçinï se
potü stringe; stipendie pentru óste âncă lip-
sescü. Zamoischi, cancelariulü si supremulü
câpitanü alü ôsteï, contradîceà pre façiâ.
memorândü adesü prè-intieleptele invëtiaturï
ale regelui Stefanü, că, din momentulü ce va
incetà pacea cu Turcii, nu va mii avè tié-
ra pace si linisce, nici statulü o bună ad-
ministratiune. Ceï-ce erà pentru resbelü,
propunea a se aruncă dare de câte unű gal-
binü pre fiă-care capü de Evreü din tótá fiá­
ra, si să se stringă contributiune întocmai
ca la anulü 1578, pre timpulü resbelului cu
Muscalii. Acestea se delibera câtră finitulü
comitielorü, inainte de a ajunge Legaţii îm­
păratului. In gratia acestora se prorogară co-
mitiele. Legaţii fură admişi in adunare; dea-
seminea fură ascultaţi oratorii trămisi de Un­
guri totü in acestă causă. Senatulû polonü
delegâ din sinulü seü bărbaţi carii să trateze
asupra conditiunilorü aliantiei propuse de im-
përatulü. Nu mai puçinü fură ascultaţi, cu
finitulü luneï Martiü, si Legaţii trămisi de
Septemvirii Sasoniei si Brandenburgului, carii
ţinură cuvinte seriöse, iudemnândü pre Poloni
de a se insoçi cu impëratulü la unü resbelü
atâtü de justü si necesariü.
Aceste intielegerï atâtü de zelóse ale
principilorü creştini, nu rămaseră necunoscute
lui Sinanü, conducëtoriulü resbelului, omü vi-
clénü, Care aflase delà fugari tóté trebile nó-
stre. Sinanü, deci, cu scopü de a intărdîă pre­
gătirile nóstre prin prefăcute propuneri de
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS 201

stantinopoli Belgradum veniens secum Caro- pace, venindü delà Constantinopoli la Belgradü,
lum Cracovicium Caesaris legatum adduxerat, luase cu sine pre Kreckwitz, Legatulü impë-
miris modis indigne prius ab Amurathe ha- ratuluï, pre care Amuratü lu tratase intr’unü
bitum, ita ut ad contumelias continuas ac- modü forte nedemnü, astfeliü incàtü, câpëtândü
cedente animi moerore aliisque itineris in- durere de inimă de atâte batjocuri ce sufe­
commoditatibus tandem defecerit. Eo mortuo rise, apësatü si de greutăţile drumului, in fine
quinque ex illius comitatu, qui superabant, muri. După mórtea lui Kreckwitz, cinci din
haut mitius a Sinane habiti, quibus produ- ceï-ce lü insoçià nu fură mai bine tratatï. Si-
ctis heri mortem impudenter exprobravit, ac nanü le imputa cu neruşinare că eï arü fi causa
fore dixit, ut tanquam illius rei Caesareae mortel domnului lorü, si-ï amerintià că impë-
maiestati poenas darent ; alioqui sibi proposi -ratulü are să-1 pedepsescă pentru acesta, pen-
tum fuisse oratorem, si viveret, et totum eius trucă elü, Sinanü, si propusese a eliberă, a-
famulitium liberum dimittere, ipsoque Cra tâtü pre oratoriulü decă rëmàneà in vietiă,
covicio pacis inter Sultanum et Caesarom pa- câta si pre servitorii Iul, si a se folosi de
rario uti. insusl Kreckwitz, ca midl-locitoriű de pace in­
tre sultanulü si impëratulü.
Cum autem vivis exemptas sit, velle Dar fiindü-cä Kreckwitz a incetata din
famulos eius libertati restitutos ad Caesarem viétià, elü liberândü pre servitorii Iul voiesce
legare ac per eos ipsi denuntiare, a Sultano a-1 trămite la impëratulü ca să-l spună că,
sibi mandatam, ut Viennam primo vere ob- Sinanü are mandata delà sultanulü ca la pri-
sideat; cuius situm, munitiones et vireis o- măveră să incungiure Viena, ale cărei, positiune,
ptime perspectas habeat, et quam prae Iava- intăriturl si puteri, le cunósce forte bine, si
rino expugnatu facilem sciât. Notam utriusque scie că este mal usiorü de a o luă decâta
principis potentiam; minima dade vireis a- Iaurinulü. Puterea ambilorü domnitori e cu­
liorum atteri ; inter Musulmanoş ex unius mi- noscută; alţii se cutremură de cea mal mică
litis caede alios decern ac plureis continuo lovire : eră la Musulmani, murindü unulü,
renasci. Tum in Germanos contumeliosa multa diece si mal mult! rësarü in loculü Iul. Mal
euomuit. Ipsos in hypocaustis inter vinum e- vomi si alte multe batjocuri asupra Nemtilorü:
pulasque desides otiari, ut inediae sic pul- că aceştia nu sciü decâta să-si petrecă la
veris et aestus impatienteis. Quapropter con­ foeü intre vinuri si măncârl, ca unii ce nu
sultam videri ut Caesari auctores sint, rati- pota suferi nici fómea nici érba de puşcă nici
ones de pace ineundi, antequam Sultani exer- arsîtia soréiul. Pentru aceea e consulta să
citus educatur. Ea de re ipsos cum Asane fi- indemne pre impëratulü a se găndi la pace,
lio Budae purpurato, qui ampliora mandata mal inainte de venirea óstel sultanului. Pota
habeat, agere posse. să trateze asupra acestal lucru cu fiiu-seü A-
san-Pasia din Buda, care e însărcinata cu
acesta.
Igitur, cum quaestoré Budám missi Cra- Ajungéndü la Buda omenii Iul Kreckwitz,
covicii familiäres et longe alio quam a Sina­ Asanü 1 priimi fărăasemënare mal bine: elü
ne vuita ab Asane excepti sunt; quippe ora- le arëtâ câtă durere simte de mórtea nedemnă
toris Caesaréi indigna morte extincti casu se a oratoreluï impëràtescü ; că elü adese ori
dolere testatus sit, et sedulo ad patreinscrip- scrisese tatălui seü (Sinanü), ca să dimită in
sisse, ut ipsum dum viveret, eiusque comités pace atâta pre Kreckwitz fiindü in vietiă, câta
incolumeis dimitteret, nunc tandem impe- si pre omenii Iul ; acumü in fine a isbutita
26
202 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
trasse, ut ipsi ad se mitterentur, quo negoti­
um de pace cum Hardekio comite anno su-
periore inchoatum féliciter conficiatur.
Has tum propositas condiciones. Ut Cae­
sar Filecum, Setschinium, Novigradum, ali-
asque arces ac munitiones hoc hello oceupa-
tas cum ipsarum omni teritorio restituât ; Sis-
seco in Croaţia, quod nunquam Turcicae di-
tionis fuerat, quam primum excedat; Trans-
silvanos, Moldavos, ac Valachos erga Sulta-
num perduelleis auxiliis deinceps non iuvetţ
nec eos in clientelam suam recipiat ; denique
praeteriti temporis tributum mittat, et sin-
gulis annis postea ad Portám perferri curet.
Haec mandata in aulam Caesaris perlata. Res-
ponsi haec summa erat, Caesaréin nunquam a
pacis cum Sultano consiliis alienum fuisse, idque
per oratorem suum Constautinopoli nuper, ac a-
lios ubique semper egisse, sed pro officio ma-
leficium, et pro legationibus lionorificis con-
tumelias repensas. Magnas Turcorum copias
ubique a parua Christianorum manu caesas,
ut ex eo apparent, non insuperabilem Turco­
rum potentiam esse ; nec ita fractas ac pro-
stratas res esse Caesaris, ut non exercitibus
instructis propediem erigantur, sensurumque
bréviSinanem non verbis sed remmanugeri.
et cum viris non cum pueris ad anilia terri-
culamenta expavescentibus sibi certamen esse,
si pax placent, bis legib. confici posse, si Si-
nan vicissim arces et opida occupata restitu­
ât, at Yiziam in Croaţia precipue, captivos-
que omneis dimittat. Transsilvanos, Moldavos
ac Valachos Hungáriáé regni veteres clientes,
ac postea malis quorundam artib. ab eo se­
parates, nunc autem Caesareae maiestati rur-
sus addictos in pristina libertate relinquat;
legatos iure gentium calcato captivos domum
ca să vină densii, pentruca să se potă încheia
pacea cu fericire.
Étâ conditiunile propuse de Turci: Im-
përatulü sä restituésca Fileculü, Secenulü,
Novigradulü, precumü si alte cetâtï si intă-
riturï, ocupate in acestü resbelü, împreună cu
totü teritoriulü lorü; să părăsescă câtü mai cu-
rêndü Siseculü din Croaţia (care de altmintrea,
nici odată nu fusese supusă Turciloră) : de ad
înainte să nu mai dea ajutorm Transilvaniloră,
Moldovenilórű si Româniloră, carii s’aü rëscu-
latü incontra Sultanului, nici să-i priimescă in
clientela sea ; in fine, să trămită la Portă tri-
butulü pre timpulü trecutü, si in viitoriüpre
fiă-care anö. Aceste conditiunï ajungêndü la
cunoscintia Curteï impërâtescï, preste puçinü
se tiümise rëspunsü că : Impëratulü totdeau­
na a doritü pacea cu Sultanulü. intru acésta
a lucraţii atâtü la Constantinopoli acumü de
curêndü prin oratorele seü, câtü si prin alti
trămisi pretutinde si totdeauna; dar, pentru
cuviintia cu care s’a purtatü a secerate ne-
multiăinită, si batjocuri pentru sobele onori­
fice ce a trămisă... Creştinii cu mică minieră
de' óste a bătută totdeauna ostile cele mari
ale Turciloră, de unde se vede că, nu este
neînvinsă puterea Turciloră, nici ostile împă­
ratului atâtü de înfrânte incâte să nu se potă
reinaltià preste puçinü ; in scurte va vedé Si-
nanü că are de a se luptă nu prin vorbe ci
cu braçiulü, si nu cu copii carii să se spăi-
mênte de vorbe băbesci, ci cu bărbaţi. Decă
voră pace, etă conditiunile sub care se póte
încheia: Siiianü să restituésca ce tátile si o-
pidele ocupate, si cu deosebire Vitzia Croa­
ţiei, si să dimită pre toti captivii. Pre Tran­
silvani, Moldoveni, si pre Români, vechii cli­
enţi ai Ungariei, carii numai prin reutătiosele
maeştri e ale unora se desbinară decâtră acéstá
tieră, eră acumă se intorseră de noü la ma-
estaiea sea impëràtéscâ, să-i lase in vechia
loră libertate : să dimită a casă pre solii îm­
păratului, ce-î tine in captivitate incontra
 I. A. THUANÏ HISTOftlARUM SUI TEMPORIS 203

reverti sinat. His ultro citroque agitatis cum ! dreptulu^ gintilorü. Desbatêndu-se acestea si
nec animus Sinani esset, ut serio de pace a - de o parte si de alta, in fine nu se fàcù ni­
geretur, nec Caesar in conditiones tara iniquas mica, pentrucă nicï Sinanü nu eugetà seriosû
la pace, nicï Impëratuhi nu puteà să se in-
consentire posset, nihil actum est, tantumque
voéscâ la conditiunï atâta de nedrepte.
pu dore comités dimissi.
Sub id Sinan a Mahomete novo Sulta- Intr’acestea, Mohametü, noulü Sultanu)
no ad Portám revocatur, et Ferhates, qui hel­ rechiamă la Portă pre Sinanü, tràmitêndü in
lo Persico semel atque itêrum olim praefu- locu-ï pre Ferhata care purtase resbelulü cu
erat, cum summo imperio in Pannoniam mit- Perşii.
titur.
Antequam Constantinopoli discederet, înainte de a plecà Ferhatü din Constan­
Heiduci numero bis mille adiunctis aliquot tinopoli, Haiducii, in numërü de doue miï,
Rascianis praedas more suo agenteis Sophi- insoçitï de câtï-va Sêrbï, gata la prâdï tot­
am in Bulgaria olim Tibisciam dictam popu­ deauna, ocupă pre neasceptate Sofia Bulga­
lo frequentem et Iudaeorum negotiatione opu- riei (cetate impoporată, si avută prin nego-
lentam summa celeritate expugnant, antequam tiulü Evreilorü), fâră ca Turcii să-i péta veni
auxiliares advenirent, occupatis in nouis belli intr’ajutoriü, fiindü ocupaţi cu nóuele pre­
apparatib. et pesti famique quae in Turcicis gătiri de resbelü, si amenintiatî de pestilen.
praesidiis per Hungáriám grassabantur, depel- tiă si de férne in cetâtile ce le avea ocupate
lendae opportuna remedia quaerentibus pur- in Ungaria. Fiindü insă că Haiducii nu puteà
puratis. Captam cum tueri non possent, cru- să tină Sofia, o prădară infricosiatű, si după
deliter direptam statim deseruere. aceea o părăsiră indată.
Tatari summis difficultatibus ac inedia Tătarii la atâta lipsă ajunseseră, incâta
extrema cum premerentur, matres propriis se dîce că maicele măncâ pre fiii seî pro­
filiis minime pepercisse, sed verubus assatos prii, fripţi in frigare : din 80 miî ce eră, de
comedisse dicuntur, ita ut ex XXC capitum abia mai rëmaserâ in castre opta miî.
CIO vix YIIICIO in castris superessent.
Inde captata occasione Michael Tergo- Michaiű, folosindu se de ocasiune, plécâ
vistia profectus cum Valachis suis transmis- din Tirgoviste cu Românii seî, trece Dunărea,
so Danubio Silistriam aggresus vi capit, et di­ atacaşi ocupă Silistria, o pradă si o aprinde,
reptam incendit, arce, ad quam expugnandam si vëdiêndü că nu are tunuri spre a putè bate
tormenta minime suppetebant, minime tenta­ fortăretiă, o lasă in pace. A treia dî se in-
ta. postridie transmisso rursus Danubio, qui tórce erăsî pre ghiaçia. Dunărei. Supune Bră­
tune glacie conCretus erat, Brialam et mox ila si Ismailulü; câştigă in aceste lupte 14 tu­
Smilae urbem et arcem suae potestatis fe- nuri, din care dóue purtă însemnele împăra­
cit, captis X IV tormentis in queis II Ferdi- tului Ferdinandü, alte dóue însemnele lui Io­
nandi Caesaris, totidem Ioannis Huniadae in- ane Huniadi.
signia impressa habebant.
Eodem fortunae impetu Georgium re­ Totó cu acea norocire ocupâ Giurgiulű
ceptam, in quo copiosa reperta annona. No- unde găsiră multă provisiune. Cercară a
vigradum quoque tentatum, sed irrita exitu, lua si Novigradulü, dar indesiertü, pentrucă
multis ex nostris caesis, qui ab eo tempore ai noştri rimăseră bătuti, si de aci înainte
periculis adeundis cautiorcs fuerunt. Dum red- se făcură apoi mai cu luare-aminte la peri-
204 TESAURU DE MONUMENTE ISTOBICE

eunt, aqua Danubii treis pedes supra glaci- d ele in care se aruncá. La intórcere, Dună­
em fluxit, super qua tarnen spreto periculo rea începuse a se desghiâcià, si cu tóté ace­
onusti pràeda Michaeliani iter fecerunt, ac stea omenii lui Michaiü avură curagiulü de a
denuo in alteram ripam transierunt. o trece cu totă prada loi'u.

Pontifex missis ad Polonum et Trans- Ponteficele, la instigarea impëratuluï,

silvanum instigatu Caesaris ofatoribus, ut con- tr&miténdü oratori la regele Poloniei, s i l a
iunctis Christianorum principum viribus oom- prindpele Transilvaniei, cu scopü de a întruni
munium Christiani nominis hostium conatibus puterile principilorü creştini asupra inimicului
mature obviam iretur, cum rein ex voto pro- comunü alü crestinëtâtiï : spre a nu rëmânè
cedere videret, ne ipse officio deesse videre- nici -densulü in urma altora, adunase óste
tur, ingenteis copias scripserat, et delectus măre, recrutândü, cu voia Iui Filipü, prin totă
Philippi permissu per totam Italiam habue- Italia.' Cinci legiuni eră conscrise. Totă pe-,,
rat. Scriptae quinque legiones. Totus pedita- destrimea eră de 12 mii. In fruntea acestorăţ
tus X II CIO erat. Universis copiis praefectus oşti se puse Franciscü Aldobrandinü, care a- :
a Pontifice Franciscus Aldobrandinus, qui nep- veâ de muiere pre o nepotă de frate a Pon-
tem ex fratre in matrimonium habebat, et tra* teficelui, omű nepricepuţii in trebi de resbehi,
peziticam paullo ante exercuerat, homo belli inältiatü la acéstá demnitate mai pre süsü de
inexpertus, tantumque patrui favore ad tantam puterile sele, nu prin merită, ci numai prin
dignitatem supra vireis non sine occulto mul- favóre, si nu fâră ascunsulü murmură ală mai
torum murmure sublevatus. Nam Caesar insta- multora. Impëratulü stăruiă pentru Alfonsă
bat ut Alfonsus Ferrariae Dux princeps digni- Ducele Ferariei, bărbată matură, si din tine-
tate et aetate matura, et belli usu, in quo retie deprinsă in resbelă.
iuventam triverat) praestans, huic bello prae-
ficeretur.
Verum Pontifex nunquam adduci potuit, Ponteficele insă nici decumă nu se pută
ut Caesart aut Ferrariensi ea in re gratifica- înduplecă de a face astă plăcere impëratuluï
retur. Itaque VIII Eid. Iun. in S. Mariae ma­ séü Ducelui de Feraria. Astfeliă, la 6 Iuniă,
iori ternplo, post sacrum celebratum magna după celebrarea servitiului dumnedieescă in be-
pompa baculum supremi militaris imperii in­ serica Sântă-Măriei, cu mare pompă priimi
signe ei tradiderat. Magnus Etruriae Dux, qui Aldobrandinü însemnele de supremă coman-
anno superiöre bis mille pedites et CCCC e- dante ală ostiloră. Marele-Duce ală Etruriei,
quites in Pannoniam miserat duce Antonio care in anulă trecută trămisese in Panonia
Medice, hoc anno caussatus alia incommoda dóue mii de pedestri, si patru sute de călăreţi,
se excusavit, et Silvium Picolomineum, quem sub conducerea lui Antoniă Medici, in estă-ană
Antonio vicarium atribuerat, cum CL delectis se escusâ din causa mai multoră neplăceri,
misit, mandato dato, ut in Dacia cum Sigis- si trămise pre Silviă Picolomini cu 150 de
mundo principe hibernaret. soldaţi aleşi, cu ordine ca să erneze in Dacia
împreună cu principele Sigismundă.
Vincentius Mantuae Dux decoris avi- Vincentiă, Ducele de Mantua, cu tóté
dus, quanquam nullum in exercitu imperium că nu avea nici ună comandă in óste, a vo­
haberet, ad expeditionem tantae exspectatio- ită să iee si elă parte la o espeditiune de
nis proficisci voluit, ductis secum tarn suae atâta asceptare, luândă cu sine atâtă din Man­
ditionis, quam aliarum Italiae provinciarum tua câtă si din alte provincie ale Italiei, mai
 I. A. T HUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
viris primariis et bellicae rei expertis... ac­
cepta ab episcopo benedictione Kalend. Sex-
tilibus in viam se dédit, et Prágám venit X
Kalend. Septembr. perhonorifice a Caesare
acceptus, a quo equis et armis douatus est:
ante eius adventum orator magno eomitatu
a Theodoro magno Russorum Duce missus in
illám aulam venerat, quem eo usque ad Col­
loquium admittere distulit Caesar, donec Man-
tuanus aduenisset.
Iulio (mense) Turci in Valachia ubique
se caesos indignaţi ad Nicopolim iniurias ul-
turi se collegerunt, Bulgáriáé metropolim,
quanquam alij Sophiam faciant, magnis praeliis
famosam urbem, unde fortasse fatale illi nomen.
Eius incolae nunc magna ex parte pa-
stores sunt, lacté, caseo, et carne pecorum
suorum vitám tolerantes, homines feri et de -
ierationibus infames. Cognito ab Heiducis Tur-
corum consilio, in eos antequam in aciemin-
structi essent, impetum faciunt, et in urbem
compulsos ad CIO CIO trucidant, ipsamque
urbem direptam postremo incenderunt.
Mahometo nuper in, paterno solio collo-
cato res adhuc in illa aula fluctuabant, pri-
mis initiis incerta eorum, qui summae prae-
essent, fortuna. Nam Ferhates, quo consul-
tore Sinan ex Pannónia initio anni revocatus
ad Portám fuerat, in provinciáin profectus,
cum stipendii et comeatus penuria potius quam
sua culpa fortunam adversam expertus esset,
ab eodem Sinane et Cicada Purpurato, qui
consilia semper cum Sinane coniuncta habu-
erat, apud Sultanum accusatus iuerat, quod
pertinacia sua, ambitione et avaritia defrau-
dato militi stipendio Imperium Othomanicum
in periculum vocaret, et porro si in exercitu
cum summo imperio relinqueretur, maiorib.
cladibus caussam daturus esset, nec ille mo-
nita aemulorum neglexit, ad famam et secu-
ritatem publicam pertinere existimans, ne pri-
mis principatus sui auspiciis minus secundam
fortumam experiretur. Sinan successor Fer-
hati designatus.
205
multï bărbaţi de frunte si cercaţi in resbelü.
Luândü binecuvëntare delà episcopulü, plecâ
la 1 Augustă, si la 23 ajunse la Praga unde
impëratulü lü priimi cu multă onóre, si-ï dă­
rui cai si arme. înainte de a ajunge Ducele
de Mantua, venise la curtea impërâtésca ora-
toriulü trämisü de Teodoră, Marele-Duce alû
Rusilorü, insoçitü de multï inşi, care insă nu
priimi audiintiă pên’ a nu sosi Ducele de
Mantua.
In luna lui Iuliă, Turcii, inviersiunatï
de perderile ce suferiră pretutinde in tiéra
romănescă, Se adunară la Nicopoli spre a-sï
rësbunà.
Locuitorii acestei famóse cetâtï, astădi
sunt păstori cea mai mare parte, träindü cu
lapte, casiü. si carne de vită. Ómení selbatici
si fără de credintiă. Aflândă Haiducii de cu-
getulü Turcilorü, i atacă nepregătit!, i gonescu
in cetate, taiă dóue mii dintr’ensii, pradă ce­
tatea si o aprindă.
In curtea lui Mohametă ce acumu se su-
ise pre tronă, trebile ancă eră nesigure ; ne­
sigură sortea aceloru ce se află in fruntea
trebiloră. Ferhată (la ălă cărui consiliu se
revocase Sinanü), ducêndu-se in Panonia, fù
forte nenorocită, nu atâtă din culpa sea, câtă
din lipsa stipendieloră si a provisiuniloră.
Sinană si Cicala, carii trăia in cea mai strinsă
legătură, acusară pre Ferhată la Sultanulă,
că elă, prin pertinacia, ambiţiunea si avaritia
sea, si defraudândă stipendiele óstei, ar fia-
ducendă in periclu impérátia turcescă, si că
de va rêmânè elă si mai departe in fruntea
óstei, are să fiă causa celoru mai mari per-
deri. Sultanulă dete ascultare acestoră emuli,
considerându că numele, seu si securitatea pu­
blică cere ca inceputulă domnirei sele să nu
fiă atâtă de nenorocită. Sinană se numi in
loculă lui Ferhată.
506 TESAURÜ DE MONUMENTE ISTORICE
Toties mutátis tarn brevi tempore impe-
ratoribus res Turcorum in Pannónia nonm e-
diocriter labefactatae sunt. Contra nostrorum
felices successus fuere, divisis hostium viribus,
et incertis inter eos belli ducum ut imperiis
sic et consiliis. Interea Georgius Bârbelus
magnae virtutis dux a Sigismundo cum ali­
quot copiis in inferiorem Hungáriám Caran-
sebesum missus, Bokciam et Varsocaip $iti-
onis Turcicaepraesidia in potestatem redigit.
Ex eius absentia occasionem vicisşim nacti
Turci in Transsilvaniam milite vacuam irrum-
punt, et Iofium opidum cum VII *adiacentibus
pagis diripiunt et incendunt ; qua re éxaspe-
ratus Sigismundus Alba Julia delectos mittit,
qui Totuaradgiam caperent, et iniuriam in lof-
fij direptione acceptam ulciscerentur, oppu-
gnatione mane cepta sub vesperam loco noştri
vi potiuntur, CC Turcis, qui in praesidio e-
rant trucidatis. Sex tantum de muro se prae-
cipites dedere, spe Marusii fluminis, cui op­
pidum impositum erat, superandi et eo trans-
misso in tutuin evadendi, qui tarnen a no-
stris intercepti et occisi sunt. capta Totua-
radgia victores se Barbelo coniungunt, qui
Fadsatum obsidione cinxerat, quod et dedi-
tione receptum, séd dum dédititii in tutum de-
ducuntur, fama sparsa, quasi Temesvarae pur-
puratus cum Lippae, Conadii, Giulae, ac G e-
nae praefectis insidias nostris in itinere stru-
xisset, Heiduci supervenientes eos prius spo-
liatos interemerunt. Postea Barbelus in T e-
mesvarensem invectus acri certamine confli-
xit, ita ut ipse vix vestibus et armis abie-
ctis se periculo subduxerit. Capti Giulae et
Conadii praefecti ac servati. caeteri in mili-
tum conspectu trucidati sunt.
înde Lippam ducit, attonitis adeo pas­
in Turcorum praesidia'riis, ut qui Eperiessi
erant, exemplo i ’atsadensium territi locum
igne prius iniecto deseruerint. idem fecere
Schimbându-se de atâte ori in timpű
atâtü de scurtù comandanţii óstei turcescï,
trebile Turcilorü in Panonia suferirá forte multü.
Din contra, aï noştri câştigară prin aceste
desbinârî ale inimicului, prin aceste schim­
bări de duci, si nesigurantiă de consilie. In-
tr’aceea, Georgiu Barbelü, căpitanii plină de
virtute, trămisfi de Sigismundü cu o parte de
óste la Caransebesü in Ungaria de giosü, o -
cupă Bocsia si Versietiulă ce erA supuse Tur-
cilöni. De altă parte, Turcii, folosindu-se de
absentia lui, irrumpü in Transilvania desier-
tată de óste, pradă si aprindă opidulü Dobra
si alte siepte sate vecine. Sigismundü, măch-
nită de acestă intëmplare, trămite din Alba-
Iulia unü numërü de ostasî alesî ca să iee
Totvaradia, si să rësbune injuriele suferite la
Dobra. Diminétia începură aï noştri impresu-
rarea, si de cu seră ocupară Totvaradia, tă-
iândă dóue sute de Turci ce se află apërâü-
du-o. Siese insî se precipitară de pre muri
in apa Muresiuluï, crediêndü că voră scăpă
innotândă ; dar aï noştri î prinseră si-î omo-
riră. După luarea Totvaradieï, invingëtoriï
se insoçira cu Barbelü care împresurase Făge-
tulü. Fágetulű se si supuse, dar, pre cândü
Turcii cădiutî prin supunere in mânile cres-
tinilorü se transportă la locü sigurü, se lati
faimă că Pasia din Timisióra dempreună cu
comandanţii de Lipa, Cianadü, Jula si Ineű,
am fl tinsü curse in drumulü crestinilorü,
pentru aceea Haiducii venindű asupra lorü
mai ăntârn i despoiară, apoi i omoriră. După
aceeă Barbelü, repedîndu-se asupra Pasiăi de
Timisióra, se incinse o luptă aspră, incâtü
Pasia de abia scăpă cu viétia, aruncându-si
armele si vestmintele. Comandanţii de Jula si
Cianadü fură prinşi si lăsaţi in viétia, eră
ceialalti toti fură măcelăriţi in façia solda-
tilorü.
De aci merseră la Lipa, érâ Turcii a -
siediati prin cetâti, astfeliü se inspăimentară
incâtü cei din Eperiesiü, la esemplulü celorü
din Făgetu, dândü focü cetateï, o părăsiră.
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
qui Solimosium tenebant. Lippa vasto circu-
itu urbs ante XLIII annos a Turcis capta ad
Marsiliüm sita eşt, qui fluvius paulo infra in
Tibiscum influit iuxta Segedinum, Tibiscus
porro rursus paulo inferius iuxta Carloviti-
um Danubio absorbetur. ab Septentrione mons
Lippae imminet, ex quo pulsatis muris et ru­
ina édita urbs oppugnatione capta est, ac cru-
deliter direpta V Kal. Septeinbr. victoris cru-
entas manus evasere tantum, qui ad arcem
perfugium habuerunt, in angulo urbis ad ri-
pam fluminis positam forma quadrata, pome-
rio et fossis aqua plenis egregie munita. sed
tantus praesidiariis terror post tot successus
ét amissum praefectum iniectus, ut intra tri-
duum cum Transsylvano transegerint, vitám
salvam tantummodo pacti. armis potiti noştri
et omni suppellectile.
Sinan rei ignarus LV, ut iactabatur. CIO
exercitum post se trahens pontem in Danubio
interim sternebat, et obsessis praesto futurus
ad Gerginianam munitionem et opidum Zor-
sam infra Nicopolim, quem magno artificum
numero ac ingentibus sumptibus extruxit, im-
pensis in opus L X X amplius Ioachimicorum
CIO. ibi Lippae casu cognito partém copiarum
in Valachiae et Moldáviáé loca munita distri­
buit. divisis hostium copiis Transsylvani suc-
cessibus recentibus inflati Sinanem aggi'edi
statuerunt.
Haut longe a Danubio locus est, ubi
densissima virgulta in iustam excreverunt
próceritatem eminus sylvae speciem praeben-
tia propter caenosos aquarum rivos crebris
locis interfluenteis permeatu difficiles? nec nisi
ponte transiri potest, tantum iter angustum
vix carris singulis ducendis patet. Has angu-
stias pratervecti noştri modico hinc spatio
castra muniverant, qua Turcis venientibus ne
c o«B»rio transeundum erat. Turci transmisso
per pontem Danubio ex altera sylvae parte in
tumulo castra metati fuerant, ita ut nostros
in edito loco itidem positos cemerent, media
207
Totü asia făcură si ceï din Solimosü. Lipa este
cetate întinsă, la ripa Murësiuluï, ocupată de
Turci inainte de acésta eu 43 ani. Din mun­
tele ce o domină despre partea de médià-
nópte, fură bătut! si ruinaţi murii cetatei ;
luându-se astféliü cetatea, fii prădată infrico-
siatü la 28 Augustix : de abia scăpară de ma­
nile crude ale invingëtoriuluï cei ce apucară
in fortăretiă care este asiediată in formă pă­
trată intr’unü unghiü alü cetatei la ripa Mu­
rësiuluï, intărită prin fosatele cele pline de
apă. Dar după atâte sucese ale creştinilorÜ,
si după ce cădiii si comandantele cetatei, a-
tâta terűre cuprinse pre toti Turcii din ce­
tate incâtü se invoiră cu Transilvanului ca nu­
mai viétia să li o erte, eră armele si tote ce­
lelalte să rămână crestinilorü.
Intr’aceea Sinanü, in necunoscintiă de
cele intëmplate, spre a pute veni in ajuto-
riulü impresuratilorü ; m fruntea unei oşti de
55 de mii, pecumü se spuneă, arunca unu
podű pre Lunare la cetatea Giurgiü din giosü
de Nicopqli. Mulţi măestri lucrară la acelü
podű, fâcêndü spese mai bine de 70 mii de
ioachimi. Aici aflândü de intëmplarea delà Li­
pa, o parte a ostilorü o distribui in tiéra romà-
néscâ si in Moldávia. Éra Transilvanii, vë-
dièndü ostile inimicului impărtîte, si ingăn-
fati prin sucesele de pên’ acumü, deciseră a
atacă pre Sinanü.
Nu departe de Dunăre este unü locü
care din depărtare are forma unei dese pă­
duri, pre unde din causa multorü păraie si
balti nu se póte trece decâtü preste unü podü
asia de strimtü in câtü de abia póte cuprinde
unü carü in lárgimé. Astă strimtoriă pre unde
căută să trécâ Turcii, ocupându-o ai noştri, si
asiediară castrele in apropiare, Érâ Turcii, tre-
cêndü Dunărea pre podulü delà Giurgiü, se
asiediaseră pre unü délü de ceealaltă partea
pădurei, asia incâtü putea să védiâ pre ai
noştri carii âncă pre unü délü se puseseră, fi-
indü că pădurea din bâltile vâlei ce-i despărtiă,
208 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
silua, quippe quae in convalle inter paludes
desideret, minime prospectam vtriusque adi-
mente. Cum Sinan initio de insidiis vere-
retur, quôd numero inferiores nostros minime
pugnam detrectare videret, ad extremum XII
CI3 delectos ad angustias misit.
Noştri fortïter se invicem cohortati oc-
currerunt, ambigua diu ac nutante victoria,
quae post obstinatum à solis ortu ad vespe-
ram usque continuatum certamen tandem ad
Christianos inclinaVit, ita ut confusis ordini-
bus, et multis ad pontem redeuntibus ét in
fiúmén praecipitantibus ipse Sinan diu pro
mortuo habitus, vixque per palustria loea ob -
errans postreme incolumis evaserit. Plus X
CIO Turcorum, ut putatur, desiderata, nec
exiguus Christianorum numerus, id incidit in
YIII Eid. Vllbreis. victoribus tam cruenta
Victoria debilitatis summissus mox a Sigis-
mundo recens equitatus.
Sub id Aron Moldáviáé Palatínus a Ste­
phano et Andrea Cardinali Bathoreis aliisque
Transsilvaniae proceribus, qui a bello temere
contra Turcos suscepto semper alieni fuerant,
ob idque vitae periculum adierant, ut credi­
tül- persuasus, sive ob aliam causam suspe­
ctus quasi cum Turcis itidem a perduellibus,
sic Sigismundus gentileis suos, vocabat, inci-
tatus, instigante Stephano Rosuano homine
strenuo, sed perfidiae insignis captus et in
vinculis ad Rodolfum missus fuerat, in eius
locum suffecto proditore Stephano, qui non
diu principatu illo potitus est.
Nam Ioannes Sarius Sàmoscius regni Po­
loni ci Cancellarius et generalis exercituum im-
perator cum Moldauiam Poloniei iuris esse, et
solio vacante non a Pannóniáé sed Poloniae Rege
dynastam in ea provincia constitui debere con-
tenderet, Aaronem dignitate motum et alium ei
succenturiatum Austriacorum Polonis suspecto-
rum arbitrio indignatus ad Podoliae fineis cum
delectis copiis venit, ut Moldáviáé regniPolonici,
ut aiebat, beneficiariae consuleret, et eadem o­
nu impedecà privirea nicï de o parte nicï de
alta. Sinanü la inceputü se temeà de vre o cur­
să ; in urmă, vëdiêndü pi-e aï noştri mai pu-
çinï la numëru si că nu se retragü delà lu­
ptă, alese si trămise la acea strimtoriă 12
miï de soldată.
Aï noştri, inimându-se uniï pre altiï, se
luptară bărbătesce; lungü timpü nu, se scieà
a cuï va fi învingerea ; in fine, după o luptă
cerbicosă ce tînù delà rësàritulü péri la a-
pusulü soreluï, crestiniï invinseră ; inimiculü
veni in disordine; multï se intorceà la podü
si se aruncă in Dunăre ; insusï Sinanü se cre-
deà a fi cădiută mortü, elü insă râtëcindü prin
bălţile si mocirlele aceleï pădurî, scăpă de abia
cu viétia. Cădiură maï bine de 10 miï de Turcï,
si nu puçinï creştini. Acesta se intëmplâ la 25
Augustă. Puterile invingëtorilorü scâdiêndü
prin o învingere atâtü de săngerosă, Sigis-
mundü le trămise indată unü numërü de că­
lăreţi.
Intr’aceea, Sigismundü, instigată de Ste-
fanű Resvanű, omü vitézü dar perfidă, prin­
se pre Aronü, Domnulü Moldavie!, si-lü tră­
mise legatü la impëratulü Rudolfü, orï din
altă órecare causă si numaî sub pretestü că
ar tînè cu Turcii, orï pentrucă intru adevêrü
tîneă cu eî, înduplecată precumă se crede, de
Ştefană si Andreiă Bathori si altî Transilvani
carii totdeauna se arëtaserà străini de aCestă
resbelă cutediătoriă asupra Turciloră, si pen­
tru acesta si puseseră viétia in periclu. In
loculă lui Aronă, se asiediâ proditoriulă Şte­
fană care nu multă timpü rëmase Domnă.
C ă-ci, Ioană Zamoischi, Cancelariulă
Poloniei si supremulă comandante ală osti-
lorü, pretindiêndü cumcă Polonia are drep­
turi asupra Moldavie!, si cumcă la casă de
vacantiă de tronă, nu regele Ungariei ci ală
Poloniei are dreptă de a pune Domnă in a-
cea tieră ; nëcâjitù că Aron se scóse s i in
locu-i se asiediâ altulă după bună-plăcerea
Austriaciloră carii înaintea Poloniloră eră in
prepusă ; veni cu oşti alese la marginile Po-
 I. A. THUANI HISTOKIAEUM SUI TEMPORIS
pera Tatarorum incursiones ab ea parte impedi-
ret. ibi cum esset, Stephanum se pro Moldá­
viáé Yaivoda a Sigismundo et Austriacis con-
stituto gerentem Hungaricis copiis fretum a-
liquot praeliis cecidit, et ad extremum equo
suffosso captuni, sicuti ab Austriacis perscri-
pţura est, exeunte anno indigna morte affe-
cit. amoto Stephano Hieremiam Mogilam per­
petuum Polonicae coronae fiduciarium ei sub­
stituit, commendatitiis ad Sinanem literis da-
tis, ut Hieremiae inaugurationem ratam ha­
beret, eamque commendatione Sua ad Sulta-
num iuvaret, nam ilium solito maius tribu-
tum ad portám depensurum. Yerum ille su­
perbe admodum respondit, Moldáviám a Ma-
hometo pro tot exantlatis laboribus et sum-
ptibus in bello factis exiguum praemium d o-
natam significaus. Sultanum autein nullius au­
xiliari opera egere, ut principem de se ac
imperio Othomanico bene meritum in pacatam
regni donaţi possessionem mittat. Quo res-
ponso aliquantum perculsus Samoscius cum
videret, hinc Austriacos hinc Turcos propter
impositum provinciáé Hieremiam sibi infestos,
et aemulos in regno non deesse sciret, a for­
tuna oblatam ipsius calumniandi occasiooem
minime praetermissuros, in tantis angustiis a
virtute propria opem sumsit, et Tataro cum
innumeris copiis adventanti fortiter se oppo-
nere constituit. Post aliquot velitationes tan­
dem in certas conditiones inter partes con-
ventum est, continuoque Camus Cazichierius
Praecopensis hordae princeps ad Sigismundum
Poloniae et Sueciae Regem scribit, et post so-
litam frontis inclinatae salutationem, Aaronem
Palatinum tanquam proditorem ab ipsis Hun­
garicis Cosaccis, quos penes se habebat, in
vincula coniectum et ad Regem Viennensem
sic Caesarem vocabat, perductum dicit, huic-
que alium suffectum non minus Aarone per-
fidum, qui allecta praedonum manu caepit
infestare vicinas magni Turcorum imperatoris
ditioneis. Quod ubi ei nunciatum est, ad se tan­
quam fratrem suum scripsisse, ut quampri-
209
doliei, ca să fiä intr’ajutoriü Moldavie!, care,
dîceà elü, se tîne de corona Poloniei, si tot­
deodată să impedece incursiunile Tătariloră
de acea parte. Frânse in câteva lupte pre Ste-
fanü care se purta ca Domnii instituită de
Sigismundü si de AustriaCï. si se incredeâ in
ostile unguresc! ; in fine, Ştefană, eâdiêndu-ï
calulă, fă prinsă si, precumă spună Austri­
acă, ucisă intr’unfi modă nedemnă, cu fini-
tulă anului. In loculă lui Ştefană, Zamoischi
puse pre Irimiă Movilă, credinciosulă Polo­
niioră, scriindă lui Sinană ca să incuviintieze
asiediarea lui in domnia tierei, si să-lă re-
comênde sultanului, pentrucă Irimiă are să
respundiă Portei tribută mai mare de cumă
se dà pen’ acumă. Sinană insă răspunse cu
multă sumetiă, că Mohametă a dăruită deja
Moldávia altuia, pentru multe osteneli si spese
făcute in acestă resbelă ; si că Sultanulă nu
are lipsă de ajutoriulă nimëruia spre a asie-
diâ in păciuita. domnia a acestei tieri pre
principele ce o a meritată prin servitiele
făcute sie si imperiului otomanică. Zam o-
iski, uimită de acestă răspunsă, vëdiêndü
că si a făcută inimici din causa lui Irimiă,
si pre Austriaci si pre Turci, de altă parte
seiindă că in tieră âncă nu lipsescă pretin-
dinti carii se voră folosi de ocasiune spre
a calumniâ pre Irimiă, in asemine strimtorare
se determina a recurge la virtutea sea propriă,
si a se opune cu bărbăţia ostiloră nenumă­
rate ale Tătari]oră ce se apropia. După óre-
care scărmănâri, in fine veniră la invoelă.
Chanulă Kazi-Gherei, principele hordei tata-
rice, indată si scrise câtră Sigismundă, rege­
le Poloniei si ală Suecieï, dîcendă cumcă A-
ronă Vodă, pusă in fere ca proditoriă de
câtră insisi Căsacii unguresc! ce-i avea im-
pregiurulă seă, -fă dusă la regele din Viena
(asia numescfi ei pre imperatulă), si in lo-
cu-i se asiediâ altulă totă atâtă de perfidă
ca si Aronă, care adunândă impregiuru-si o
cetă de prădători incepù să atace locurile ve­
cine ale marelui imperată ală Turciloră. Éra
27
210 TESAltRU DE MONUMENTE ISTORICE
műm Valachiam peteret, et iniurias illatas ul-
cisceretur, villis domibusque incensis, viris
ferro deletis et uxoribus puerisque in servi-
tutem abductis.
His mandatis acceptis cum fratre suo Ie-
tikereio Calga caeterisque fratribus ducibus
ac belli consiliariis ad Prathi fiúmén conse-
disse, ubi cum Concora altero fluvio coniun-
gitur. Heic obvium se habuisse Poloniae re-
gni Cancellarium,- eoque quod transitum im-
pediturus ipsis venisset, post aliquot levia cer-
tarnina, in colloquium venisse, et eo intelle-
xisse, ideo in Valachiam descendisse, ut iux-
ta antiqua Poloniae iura Palatinum provin­
ciáé restituât, nullo foederis aut pactorum;
quae cum magno Turcorum impératore inita
sunt, praeiudicio, tantum cupere, ut H iere-
miaş, quem su m m u m Palatinum constituent
possessionem rétin eat, et amiciţia pristina,
qualis cum Solimanno imperatore fuit, inter
ipsos servetur, id vero se religiöse executu-
rum iurasse, et idem iile ut facérét iureiu-
rando ab iis, quos miserai, exacto obtinuisse.
Nunc superesse, ut ipse pacta rata liabeat;
donativum, quod dari ab illő imperatore so-
litum est, non amplius diiïeratur et coniun-
ctis animis ac consiliis Cosacci hommes in­
solentes ac iniuriosi trans Tyram pellantur
ac penitus deleantur. quod si faciat, Hiere-
miam in possessione mansurum. qua de re
iám ad Sultanum Mahometum scripserit. Sin
Cosaccorum iniuriae negligantur, se pactis non
staturum.
Hae litterae ad Pruthum flumen datàe
V llbri mense anno Hegirae Mahumedicae
CIO CCCC. hoc facto cum Transsylvaiius con­
tra quam summa impnidentia sibi ab initio
persvaserat, non amplius auxiliareis Polonos,
sed consiliis suis adversos experiretur, per
legatos ad Caesarem et Pontificem expostu-
lavit. et ille quidem III Eid. VIII. Praga ad
impëratulü, indată ce affâ de acésta, trămise
scrisori câtră elü, Chanulü, ca câtră fratele
seű, ca numai de câtü să intre in Moldávia,
si să rësbune aceste injurie, dândă focă ora-
sielorü si satelorü, tăiândă pre bărbaţi, si
luândü in servitute pre femei si pre copii.
Priimindü aceste ordine, a venitü de s’a
asiediatü impreună cu frate-seü Ieti-Gherei
Calga si cu ceialalti fraţi căpitani si consili-
arï de resbelü, la Prutii unde acesta se im­
preună cu Tiutiora. A id l’a intimpinatü can-
celariulă Poloniei; si fiindă-că câncelariulü
venise spre a impedeca trecerea sea, după 6 -
re: care loviri usióre, avură o intëlnire împre ­
ună, si intielese delà densulű că pentru aceea
a descălecată in Moldávia ca să asiedie érasi
Domnă in tieră după vecinele drepturi ale
Poloniei, fără a prejudecă intru nimica pacea si
legăturile incheiate cu marele impëratü ală Tur-
ciloră ; cere numai ca Irimiă să remână Domnă
ală tiëreï; si să se păstreze vechia amicitiă
intre Poloni si Turci, asia precumu a fostă
pre timpulă lui Solimană. Că elă, Chanulă.
a jurată că va face acésta; de aseminea ju ­
rară si trămisii cancelariului. Acumă nu mai
rëmâne altă, deeâtă ca si regele să incuvi-
intieze acesta : si să nu mai amène trämite-
rea donativului ce se cuvine a dà delà Soli—
mană incóce. Si apoi,-cu puteri unite să go-
nescă preste Nistru si să stingă pre Căsaci,
acestă naţiune insoliqte si injuriosă. Decă re­
gele va face acesta, Irimiă va rernăne Domnă
ală tierei. despre acésta a si scrisă ia Sul-
tanulă Mohametă. Eră decă Căsacii se voră
lăsă nepedepsitî, elă n’are să observe acestă
legătură
Acestă scrisória e dată delà Prută, luna
Septemvre, anulă Hegirei mohamedáné 1400.
După acestă intëmplare, Transilvanulă incre-
dintiându-se cumcă Polonii, de parte de a fi
aliaţii sei. precumă credea la începută in ma­
rea sea nepricepere; că, din contra, sunt ad­
versarii sei, se plânse la impëratulü si la pon-
teficele. Atâtă Impëratulü câtă si Ponteficele
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
Sigismundum Poloniae Regem, Pontifex autem
serins VI Eid. Novembr. dat litteras, quibus
eum orabant et obtestabantur, ut a novo foe-
dere cum Tataris in Sigismundum Transsyl-
vaniae principem, qui praelia domi magno
animo praeliabatur, discederet, et Stephanum
ab eo in Moldávia constitutum libere úti frui
ea provincia pateretur. Verum cum regni Po­
loniei iura, rationes ac dignitas non ferrent,
ut a foedere discederetur, expostulationes fru­
stra fuere.
Interea Transsylvanus qui Al'bae Iuliae
erat. quanquam post victoriam recentem in
suorum animis summám alacritatem sciret,
tarnen quod ea non fuisset incruenta, valde
debilitatus nóvum equitatum a Caesarianis
accersendum duxit, et cum Ciculis ditionis
suae populis, quos Zackelios alij vocant, haut
sine nobilium qui in eius comitatu erant fre-
mitu transegit. Ciculi res suas a vicinis se-
paratas habent, et VIII sedibus habitant, nu-
merosoque cum equitatu ad bellum proncis-
cuntur, excursionibus non pugna stataria ter-
ribiles. Iis ut magis ad bellum promptos ha-
beret Sigismundus, pristinas libertates, im -
munitates, iura ac privilegia ac bona haere-
ditaria confirmavit; vicissim illi promiserunt
X L CIO equitum suis sumptibus alituros, pro
qualibet domo Ioachimicum quotannis pensi-
taturos, ac praeterea tritici modium unum
quem Strichum vulgo vocant, ac tantundem
avenae admensuros, et si mascula proie aucti-
or fiat, bovem saginatum in aulae alimoniam
suppeditaturos.
His conditionibus publicatis Ciculi, qui
non ultra X X CIO in castris erant, Baltha-
zare Bogathio, Benedicto Mincenthio, et W ol-
fango Cornisio tribunis domum ad suos mit-
tunt, et numerum pactis promissum expieri
petunt, dicta die qua in carnpis Barcensibus
convenirent, quo et ipse venit magno comi­
tatu, ita ut circiter LX X hominum CIO S i-
gismundi signa in ea expeditione sequerentur.
211
scriseră lui Sigismundü regele Poloniei (impë-
ratulü la 13 Optovre, ponteficele la 8 No­
ueravre), rugându-lü eu totü deadinsulü ca să
părăsescă legătura încheiată cu Tătarii asu­
pra lui Sigismundü, principele Transilvaniei,
care se luptă a casă cu atâta inimă; si să
lase in pace pre Stefanü Vodă celü instituitü
de Sigismundü. Fiindü insă că, drepturile,
interesele si demnitatea coronei Poloniei, nu
ertâ ca să se abată delà acea legătură, tóté
aceste midl-locirl rëmasera indesiertü.
Intr’aceea, Sigismundü care se afla in
Alba-Iulia, vëdiêndü că săngerosa învingere
din urmă, pre câtü a incurägiatü inimele osta-
silorü, pre atâtü l-a impuçinatü, aflâ cu cale
de a mal cere călăreţi delà imperiali, si, in-
contra vointieï nobililorü ce-lü insoçià, se im-
păcâ cu Secuii din tiérâ. Aceşti Secul, im­
partît! in VIII scaune, se administra separată
de vecinii lorü ; el esü la resbelü cu călări-
me numërôsâ ; si mal multü sunt infricosiatl
prin escursiunile ce faeü, decâtü prin lupte
regulate. Acestora, Sigismundü, pentruca cu
atâtü mal voios! să ésá la óste, le întări ve-
chiele libertâtl si immunitâtl, drepturile si
privilegiele, si bunurile lbrü ereditarie ; eră
el, de altă parte, promiseră a tînè in soco-
téla lorü 40 mil de călăreţi, a contribui pre
totü anulü unü talerü de fiă-care casă, si a-
fară de acesta, câte o mësurâ de grâü si alta
de ovêsü, si in fine, cândü principelui se va
nasce feciorü, se obligară a dà fiă-care câte
unü boü ingràsiatü pre séma curteï.
Publieându-se aceste conditiunï, Secuii
carii de abia erà in numërü de 20 mil in
castre, trämitü a casă la aï sel pre Baltasarü
Bogathi, pre Benedictü Minsenti, si pre Volf-
gangü Cornis, cerêndü ca să indeplinéscâ nu-
mërulü promisü, insemnândü si dioa in care
să se adune in câmpulü Bârseï. Aici veni si
principele Sigismundü, insoçitü de multă óste,
asia incâtü vreo 70 mil 1 urmară in acestă
espeditiune.
212 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
His copiis fretus ille Tergovistiam Valachi
principis sedem tendit. In urbe erat Sinan cum
Ali purpurato. Heic cum esset, muniendam
arcem in coenobio a se extructam festinatis
operibus curat, eique CIO praesidiarios impo-
nit ? tum cognito nostrorum adventu oppidum
Ali tuendum committit, attribütis IVCÍO de-
lectorum. Ipse trepida fuga relictis castris
neque dirutis discedit, et Bucarestam arcem,
quae unius diei et amplius itinere Tergovis-
tia abest, concedit. In castris nostrorum de-
liberatum fuit, hostem insequi antequam se
ex pavore colligetet, alacritatem summám
prae se milite ferente, an oppidum et muni-
tionem prius expugnari expediret, et ex Sil­
vii Picolominei, qui a Magno Etruriae Duce
in Yalachiam missus fuerat, sententia decre­
tam fuit, ut ante omnia Tergovistiam in po-
testatem rédigerait, ne ea a tergo relicta me­
dii inter praesidiarios et Sinanem ipsum te­
mere se periculosae expeditioni involverent.
Itaque Sigismundus vacua castra nactus pro-
tinus ad oppidum et arcem castra ponit, cum-
que deditionem facere iussus Hassan, recu-
sasset, acri oppugnatione tandem arx capta
est, deletis ad intemecionem Turcis.
Captas Alis Ciliciae praetor ac Bocore-
stae aliique praefecti, magna parta paeda, capta
X LII campestria tormenta; copiosusque admo
dum in opido comeatus repertus, quem tanquam
in horreum Sinan exercita alendo coniecerat.
id actum X Y Kal. IXbr. biduo ante cum nos-
tri bis CIO animas cum numerosis gregibus et
armentis a Turcis captas in servitutem ab-
duci intellexissent, ac pontem versus a Sina-
ne in Danubio stratum tendere, missi exercita
delecti, qui ducibus viafum gnaris properan-
tes ad angustias- anteverterunt ac ceciderunt,
et in libertatém assertis Christianis reliquam
praedam receperunt.
Addunt ad rei gestae miraculum, qui
haec scripserunt, Tergovistiam venienti Sigis-
Cu acésta óste Sigismundü pleçâla Tir-
goviste, scaunulü Domnului Românü. In Tir-
goviste se aflà Sinanü eu Ali-pasia. Sinanü
puse de întăriră cu grabă fortăretia ce inte-
meiase iutr’o mănăstire, asiediândü intr’insa
o miie de soldaţi. Audîndü apoi de venirea
crestinilorü, o incredintiézà lui Aii, dându-î pa­
tru mii de ostasî; eră densulü, inspaimëntatü,
părăsindii castrele, fuge la Bucurescî, cale de
mal bine de o dî delà Tirgoviste. In castrele
mostre se deliberâ, cum ü arli mai bine : de a
persecută inimiculü pên’ a nu se reculege din
spaimă, ori a atacă maî ăntâiii cetatea si în­
tări tura e i? in fine, se priimi părerea lui Sil­
vio Piccolomini pre care lü trămisese in Lie­
ra romănescă Marele-Duee alü Etrurieî ; ca,
înainte de tóté, să ocupe Tirgovistea, ca nu
cumva lăsându-o la spate, oştea creştină să
cadă in periclulü de a se află la midï-locü in­
tre Turcii din Tirgoviste si intre oştea lui
Sinanü. Asiadară Sigismundü, si asiâdiă indată
castrele asupra cetatei si fortăretiei, si fiindü-
că Hassan récusa de a se supune, o bate cu
tăria si o ocupă, stingêndü pre totî Turcii.
Ali, Pasia din Cicilia, ceíü din Bucu-
resci, precumü si alti Pasi, se prinseră;
pradă nespusă, 42 tunuri, si provisiune forte
multă, adunată de Sinanü pre séma óstei ca
intr’unü magazinü, tóté acestea cădiură in
manile invingëtoriuîuï. Acestea se intemplară
la 18 Optovre. Cu dóue dîle mai nainte, ai
noştri intielegêndü cumcă Turcii sunt in drumü
spre podulü Dunărei, ducêndü cu sine in ser­
vitute dóue mii suflete de creştini, si nume­
rose turme de vite luate din tieră, trântiseră
óste alésá in urma lorü, care, condusă de Ó-
menï cunoscetori de locuri, apucară inaintea
inimicului la strimtori, tăiară pre Turci, scă­
pară pre creştini si tó ta prada ce luaseră
Turcii cu sine.
Cei-ce descriseră aceste evenimente, mai
adaogă că, pre cândü Sigismundü se apropia
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
mundo stellam Iucidam cometae specie prae-
fulsisse, quae orto iam sole horam integram
coelo maxime sereno conspecta est, praeterea
ex rupe proxima, cui Lapidi-regio nőmén
est, aquilam obviis nostris quasi in certaevi
ctoriae signum se volatu demisisse, et a mi-
litibus captam et principi oblatam se veluti
cicurem tractandam praebuişse. Quanquam
alij sequius interpretabantur, Aquilam Imperii
Eomani signum, quod in captivitatem deve-
nisset, Christiani exercitus, qui eiusmodi u-
teretur signo, peruiciem praesignificare. pro-
ductus in belli ducum consessu Alis, ut de
Sinanis rebus cognosceretur. Eogante Sigis-
mundo respondebat Sinanem non ultra XXXCIO
armatorum penes se habere, reliquis copiis
hue illuc in Moldáviám ablegatis, sed exspe-
ctari propediem Tatarum cum numeroso equi-
tatu. ipsum vero Bocorestam concessisse ad
Agrium sitam munitionem successum operitu-
rum. Nunc vero cognito casu procul dubio sine
mora ad Georgianum pontem perrecturum.
Quod vero cum tam exiguo numero nostrorum
impetum sustineret, sibi summa fraude a Si-
nane imposituin fuisse, qui Hieremiam nuper a
Samosciö Moldáviáé impositum cum VCIO au-
xiliarium praesto futurum, et ipsum ex im-
proviso adventurum receperit. praeterea Sina­
nem affirmasse, longe minores vireis, quam
ferebatur, secum trahere Transsylvanum. Sed
suo periculo dolum sensisse, nempe id a Si-
nane factum, ut veteres cum Mechemete pa­
rente suo, qui sub tribus sultanis imperium
Othomanicum summa virtute moderatus est,
inimicitias adversus ilium dum vixit impar,
nunc eo mortuo contra se illius filium ulcis-
ceretur. Quod sive simulate additum, ut vi­
ctori misericordiam moveret, sive quod res
ita haberet, cüm parum apud Sigismundum
vaiere Alis animadverteret, ultro C âureorum
CIO pro libertate ob tulit. Sed neque quidquam
praeterea obtinuit, Piccolomineo, qui Sigis-
mundi ingenium erbitrio suo circumagebat,
maxime adversante, qui ad securitatem pro-
213
de Tirgoviste, o stea se. arëtâ pre eeriulii se­
ninii, in forma unui cometü, strălucindă o
oră intregă după ce résárise sórele ; afară de
acesta, unü vulturii sï luâ sborulă din muntele
vecinű, numitü P e t r a R e g e lu i, si, ca in semnă
de sigură învingere, descinse fâră inspâimën-
tare in castrele nóstre; soldaţii ]ü prinseră si-lü
presintară principelui. Alţii insă interpretă că
vulturulü, stema imperiului romană, câdiêndü
in captivitate, anunçia periclu óstei creştine ce
portă acestă semnă. Aii fii infàçisiatü inaintea
beliduciloră, pentruca să afle delà densulű sta­
rea in care se află Sinană. întrebată de Si­
gismundă, rëspunse cumcă Sinană nu are cu
sine mai multă de 30 mii ostasi, că celelalte
oşti le a impărtîtă prin Moldávia, dar că a-
sceptă din di in dî venirea Tătariloi'ă ; că Si
nană a plecată la Bucuresci, disimulândă că
fortăretia se va putè tînè ; éra acumă, aflândă
dfe căderea ei, fâră indoélá va fi grăbindă spre
podulă delà Giurgiă. Elă adause că, decă a
rămasă cu óste atâtă de puçinà spre a în­
fruntă puterea crestiniloră, acesta a făcut’o
insielată de Sinană care lă asigură că Irimiă,
celă asiediată de Zamoiski pre tronulă Mol­
davie!, are să-i vină cu ajutoriă de siesem ii,
si că elă Sinană âncă are să vjnă să atace pre
creştini, mai dîceă Sinană că ostile creştine
sunt cu multă mai puçine de cumă se vor-
besce. Dar acumă simte insielatiunea cu p e -
riclulă seă; Sinană adecă, vechiulă inimică
ală părintelui seă, Mehemet, carele sub trei
Sultani guvernase imperiulă otomanică cu a-
tâta virtute, Sinană, după ce nu si-a putută
rësbunà de tatălă care nu se temeă de elă,
voi acumă să-si rësbune de fiiulă. Nu se scie
decă Aii vorbiă sinceră, ori numai cu scopă
de a -si trage compătimirea invingëtoriuluï ;
vëdiéndii elă insă că Sigismundă nu se miş­
că prin acestea, propuse ca să se rëscumpere
cu una sută mii de galbini. Dar indesiertă
fă si acesta propunere, opuindu-se cu deose­
bire Picolomini care si căstigase cea mai mare
influintiă asupra mintei lui Sigismundă, si
114 TESAURU D E .MONUMENTE ISTORICE
priam pertinere existimabat, si in Turcoruin
manus deveniret, tantae dignitatis virum in
potestate habere, cum quo permutări posset.
Itaque Alis cum Ciciliae prqetore ali-
isque praefectis Stephanopolim sub custodia
amandatus est. Sigismundus de rebus hostium
certior et captiviş consentientia afferentib. ex-
ploratoribus, propere ad Sinanem insequendum
castra movet, et ex Piceolommei consilio Bo-
carestam tendit, quam iam a Turcis incensam
et deşertam reperit, impedimentis aliquot, ca-
melis -et tormentis, quae illi propter festina-
tionem abducere non potuerant, relictis. inde
iter inceptum persequitur ad pontem, quo Si­
nan tertiis a Bucoresta castris Agrium trans-
miserat, minime ruptum, quod noştri fäctu-
rum eum sibi persuaserant.
Cum noştri in Turcorum conspectam vé­
néré, iam per pontem Georgiámon Sinan ta­
tás copias fere transmiserat, relictis citra pon­
tem tantum VIC10> qui totalem captivos ser-
vabant, in quos noştri impetum fecere, recep-
tisque captivis Turcos per pontem partim in
munitionem Georgianam se recipienteis, par­
tim in ulteriorem ripam transeunteis male
multarunt, plerisque dum festinanteis confîi-
sis ordinibus contagiuni, fluminerapido haustis.
Id incidit in Y. Kal. IXbr. postridie ad
arcem quam recenţi milite Sinan firmaverat,
admota castra, et primo tentata infeliciter
oppugnatio, multis ex nostris desideratis. quod
Hungarorum alacritatem non parum imminuit,
tandem ex Piccolominei, qui rei tormentari-
ae praeerat, consilio pons, qui arcem et in­
sulara in medio fluvio positam, ex qua con-
tinuis subsidiis obsessi iuvabantur, interiacet
incensus non sine nostrorum iactura; quip-
pe quibus ad ictus ex arce displosos exposi-
care credeà că interesulü seü propriü cere a
tînè prinsü pre unü omü atâtü de însemnata,
pentruca, intëmplându-se să cadă in manile
Turcilorü, să aibă cu cine a fi schimbata.
Astfelifi Aii, dempreună cu .Pasia de Ci-
cilia si cu alti Pasi, tară trămisi sub pază
la Brasiovü. Sigismundü incredintiându-se si
din raporturile esploratorilorü seî, care eră
conforme cu aretârile celorű prinşi, despre
starea inimicului, la propunerea lui Picolo-
mini pune fără intărdîare castrele in mişcare
spre a persecuta pre Sinanù, si plecă spre
cetatea Bucurescilorü, care o află aprinsă
si părăsită de Turci. Turcii, in spaima si gra­
ba. cea mare, lăsară in urmă-le mai multe
care, cămile si tunuri. De aci continuară ai
noştri drumulfi spre podqjfi delà Dunăre, unde
ajunsese Sinanfi, tăberindfi in trei locuri delà
Bucurescï pên’ la Giurgiu, fără să strice
podulii de preste Argesiű, precumu credea ai
noştri că are să facă."
Pre cândü ajunseră ai noştri, Sinanfi
trecuse preste podulfi delà Giurgiu mai tote
ostile sele, lăsândfi pre malulfi romănescfi nu­
mai siese mii, carii priveghiâ pre tata atâte
mii de creştini prinşi: ai noştri se repedîră
asupra lorii, scăpară pre creştini, eră Turcii
ce fugiă pre podii spre a scăpă, parte in ce-
tătiuiă parte pre celalalta malü alü Dunărei,
0 păţiră forte reü, eă-ci cea mai mare parte
din ei, bătuti de ai noştri, si in disordinea
si tumultulfi tagéi, se innecară in Dunăre.
1 Acesta se intëmplâ la 28 Optovre. A
treia dî după acesta, creştinii si îndreptară
armele asupra cetătiuiei care Sinanfi o intă-
rise cu nouă óste. La inceputa impresurarea
ta nenorocită, cădiendfi mulţi din ai noştri ;
prin acesta Ungurii nu puçinü se descurăgia-
ră. In fine, la propunerea lui Piccolomini
care comandă artileria, se dete focii podului
care legă cetătiuia cu insula aflătoriă in midi-
loculfi apei, de unde impresuratii priimiă
neîncetata ajutórie. Acesta o făcură ai noştri
 I. A. THUANI HISTORIARUM S ü l TEMPORIS
tis transeundum erat. quod hominum vi fieri
non potuit, per lanceas nitralas et igneis ar-
tificiosos confectura, et pulsaţi arcis muri, e -
ditaque tandem ruina cum Hungari eam mi­
nime idoneam caussarentur, Itali in eam in-
silierunt, gnaviter se defendentibus praesidi-
ariis. cumque soli impares in eo essent; ut
pedem referrent, Piccolomineo Hungaros in-
cendente, ut suos non desererent, nec fessis
obsessis spatium vireis et animos colligendi
recusato certamine concédèrent, illi pudore
victi pugnam capessunt, ac victores tandem
in arcem perrumpunt, trucidatis defensoribus.
u i superfuerunt ad interius propugnaculum,
quod ad fortuita sepositum erat receptum lia-
buerunt. sed et ipsi expugnati paucis excep-
tis interfecti sunt. qui se ex arce ad occur-
sum nostroruin praecipites in insulam demi-
serunt, partim caesi partim fluvio hausti sunt.
nam parata ad fugám biremis a nostris in­
tercepta est, et altera, in quam se ex stra-
ge superstites collegerant, ictibus tormento-
rum quassata, cum aquam sub pondere hau-
riret, immersa est, victoribus vix ad ripam
appulsis.
Capta in ea expeditione omnis generis
tormenta omnino L X X memorant, qui res il­
las scripsere. muiritionem cum servandam cen-
seret Piccolomineus et valido praesidio fir-
mandam ad Turcorum transitum impediendum,
Transsilvani contra locum longe a finibus suis
positum difficile, nec nisi magnis sumptibus
defendi posse dicerent, postremo dirutam cum
ponte a Sinane fabricato incendit Sigismun-
dus, et inde victor cum suis Stephanopolim
contendit, relicto in castris Stephano B oki-
kaio vicario generali cum idoneis copiis, viro
215
nu fara perdere, fiindü-cä erà espusï la
lovirile tunurilorü din cetătiuiă. Aceea-ce
nu putù face puterea ómenilorü, se fă­
cu prin puterea puscilorû, tunurilorü, si a fo­
curilor artificióse ; in fine, isbutiră a face o
spărtură in muriï cetâtiuleï; eu tóté acestea,
Ungurii nu voiră a se cercà la asaltu, dîcêndü
că acea spărtură n’ar fi âncă destulă de lar­
gă, deci se urcară pre ziduri Italianil. Dar
Turcii se apërà cu bărbăţia, éra Italianil sin­
guri nu puteà stà fagiă cu densil. Atunci
Piccolomini incepù să inimeze pre Unguri,
ca să nu părăsescă pre aï sel, si să nu dea
timpü impresuratilorü celorü ostenit!, de a-sï
reculege puterile si curagiulű, prin asemine
retragere delà luptă. Ungurii, invinsï de ru­
şine, se apucă de luptă, pëtrundü in cetătiuiă,
tâiândü pre apărătorii el. Cel ce scăpară de
prima furiă a invingătoriulul, se induseră in
turnulü din lăintru. Dar creştinii luară cu
asaltü si acestü turnfi, omorindii mal pre totl
Turcii ce-I afiară inlăintru. Turcii ce sări­
seră din cetătiuiă spre a scăpa in insulă, parte
fură măcelărit! parte se innecară in Dunăre,
pentrucă o galeră ce stă gata pentru eî. fii
prinsă de al noştri, eră o altă galeră in care
sărise unü numërü dintr’insiî, fii sdrobită de'
lovirile tunurilorü nóstre, si luândü apă se
afunda in Dunăre, numai vëslasiï scăpară de
abia.
Cel-ce scriseră aceste evenimente spunü
cum-că creştinii in acestă espeditiune câşti­
gară 70 tunuri de tótá mărimea. Piccolomini
eră de părere ca să nu strice cetătiuiă, ci să
o intărescă cu o garnisonă numërôsâ pentrucă
să potă impedecâ in viitoriü trecerea Turciloru
pre acestü locü. Transilvanii, din contră, dî-
ceă că acestă intăritură e prè departe de
Transilvania, si că numai cu mare greü si cu
mari spese s’ar putè tînè. Sigismundü, deci,
strică cetătiuiă, si o aprinse. Aseminea făcu
si cu podulü. După acesta, Sigismundü, invin-
gëtoriü, plecă cu al se! spre Brasiovü, lăsându
in castre pre Stefanü Bocskai, locü-tiitoriulü
 216 TESAÜRU DE MONUMENTE ISTORICE
clientelis praepotenti, et qui proxima cogna-
tione principëm contingebat.
l ib e r cxv
A. 1595— 6-
In Dacia spe subsidiprum a Caesare
subministrandorum semel accenso bello cum
Sigismundus iam tumultuantib. .Ciculis cum
quib. anno "superiore 'transegeràt, et multis
ab a rm on À consilio alienis cum res suas in
magnas ângustias videret redactas, ex consi­
lio Pontifici] oratoris et Alionsi Carilli e Ie-
suiiïco sodalitio qui illi a sacris confessionib.
erat, aliisque minus prudentis consilij aucto-
ribus, ipse ad Caesarem proficisci statuit.
Itaque familia omni in X II cisia com-
posita per Cassoviam facto itinere’ Pragam
prid. Non. Feb. venit perhonorifice a pro-
ceribus aulae exceptus. Sed mox in febrem
acutissimam non sine vitae periculo incidit,
ex qua paulum recreatus cum ad maius tem-
plum sacro audiendo delatus esset, composita
ab Ecclesiae praeposito oratione, quo belii
persequendi maiores Stimuli iuveni imprudenţi
adderentur, publice laudatus est; ad quem
iile latine non incommode respondit, et in
proposito constantiam se servaturum dixit, et
Austriae familiae atque adeo Imperio li. sem-
per devotum futurum ; vicissim sperare, ut mi­
nime a Caesare Imperioque deseratur: quod
prómissa ab initio auxiîia suppeditentur, non
dubitare, quin maiores ex infesto Christiani
nominis hoste aspirante Dei gratia victoriae
brevi reportentur. Postea in colloquium ad-
missus etmagnis promissis oneratus cum mu-
neribus dimissus est. prómissa III. peditum
CIO- et IICIO- équités per trimestre stipendio
Caesareo alendi XXIV. talerorum CIO singu-
lis mensib. arbitrio Sigismundi dispensanda.
Pontifex etiam per legatos XLCIO- ducato-
rum singulis mensib. dependenda pollicitus
est, dato negotio Francisco Mariae Montano,
seü, bärbatü de mare influintiă, si rudă de
aprópe cu principele.
CARTEA CXV
A. 1595— 6
In Dacia, Sigismundü, acumü, după ce
se aprinsese resbelulă in sperantia ajutórie-
lorü impërâtescï, se află in forte mare strâm­
torare, pentrucă Secuii cu carii se invoise
in anulă trecută, erăsi se turburară, si pen­
trucă multi nu se putea impăcâ cu acestă
resbelă ; in asemine impregiurâri, îndemnată
de oratoriulă Papei si de Iesuitulă Alfonsă
Carilă, confesoriulă seu, se decise a merge la
Imperatulă.
Asiediându-si deci tóté lucrurile in vre
0 12 trăsuri, plecă la drumă pre la Casovia, si
la 4 Febr. ajunse in Praga. aici fă priimită
cu multă onóre din partea curteniloră. Preste
puţină insă lă apucară nisce friguri cu atâta
violintiă incâtă viétia i se află in periclu. R e -
insănetosiându-se, merse la besereca catedrale
spre a ascultă servitiulă dumnedieescă; prepo-
situlù beserecei tină unu cuventă pregătită, prin
care lă lăudă in publică, cu scopă de a atîtiă si
mai multă mintea tênëruluï nepricepută; elă
rëspunse in limba latină destulă de bine, dî-
cêndü că are să rămână cu constaatiă intru
cele incepute, si de a pururea devotă câtră fa­
milia austriacă si câtră imperiulă romană ;
de altă parte speră, că impëratulü si impe­
riulă âncă nu-lă va părăsi, că -i va trămite
ajutóriele ce-i promise la începută; astfeliă,
cu ajutoriulă lui Ddieă, nu se indoesce a câ­
ştigă in scurtă învingeri âncă si mai mari a-
supra inimicului neîmpăcată ală numelui creş­
tină. După aceea, fă priimită in audiintiă, si
se intórse încărcată cu mari promisiuni si cu
daruri. I se promiseră trei mii pedestri, dóue
mii călăreţi, pentru a căroră întreţinere Si­
gismundü să priimescă delà impëratulü câte
24 mii de taleri pre fiă-care lună. Pontefice-
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS 217

ut militem Transsilvano praesto futurum inle ancă ï promise prin legatulö s e ü , 40

Italia scriberet. Petito comeatu per Lintzium mil galbinï pre fiă-care lună, insarcinândü
pre Franciscü Maria Montanü, ca să adu­
Viennam venit Y. Eid. Mart. pari magnifi­
ne óste in Italia pre séma Transilvanu­
cen ţa ubique exceptus, et quo magis ad bel­
lui. Plecândü de aci la Viena prin Lintz, la
lum incenderetur, inPatrum Iesuitarum scho- 11 Martiü, pre totü loculü cu multă magnifi­
la publice tanquam alter Iosue laudatus. Inde cenţă fù priimitü, si spre a-lü inflăcără si
Graecium profecturus ad Mariam Baioaram so- mai multü la resbelü, in scôla pärintilorü Ie-
crum, cognito Cardinalis Bathorei et Stepha­ suitï fù lăudată in publicü ca unü altü Iosue.
De aci erà să se ducă la Gracz, la sôcrâ-
ni gentilis ad Turcas inclinantis molitionibus
sea Maria, aflândü insă că a casă, in Tran­
res domi turbare, mutató consilio domum
silvania, Andreiü si Stefanü Bathori carii tî-
propere reversus est. neà cu Turcii, faeü intrigi si pregâtescü tur-
burârï, si schimbă planulü, si se intórse nu­
mai decâtü a casă.
V. Eid. April, acriter certatum est ad La 9 Aprile fù aspră bătaia la Sambo-
Sambocam, ac paene opidum captum. Triduo ca; aï noştri erà aprópe să cuprindă opidulü.
post ad B. Martini montem inter Iavarinum Trei dîle după aceea, ai noştri tinserà curse
et Papam noştri Turcis insidias struxerunt, Turcilorü la muntele Sän-Märtinü, intre Iau-
et illectos ad certamen hosteis post aliquan- rinü si Papa, si amăgindu pre Turci la lup­
tum certaminis in fugám verterunt, captis a- tă, ï puseră in fugă, prindiêndü mai multi
liquot, ex quibus cognoverunt, Sultanum ip­ din ei, de la carii aflară cumcă, Sultanulü Mo-
sum Mohametum cum tribus potentissimis e- hametü are să vină insusi in Panonia, inso-
xercitibus in Pannoniam venturum; duobus çitü de trei ostï numërôse, din care doue să
ex iis in Valaehiam et Moldáviám ablegatiş. se trămită in tiéra romănescă si in Moldávia.
Quo cognito Caesar et Transsilvanus Impëratulü si Transilvanulü, audlndüde
omnia ad impetus eius sustinendos, quantum acésta, faeü tóté pregătirile putincióSe, spre
in illis erat, parant, et ad Pontificem diligen­ a se putè sustînè in façia inimicului; seriű
ter scribunt, ut deleetus per Italiana haberi cu totü deadinsulü la ponteficele ca să invite
et auxiliareis summitti curaret. Dum in eo pre Italiani la resbelü si să trămită ajutórie.
sunt, crebris excursionibus, et velitationibus Intr’aceea, urmà dese loviri si escursiunï de
certabatur. ambe părţile.
(Lippae praesidiarii male a Turcis mul- (Presidiariï din Lipa fură bâtutï rêü de
tati. Lippam contra hosteis fortiter tuetur câtră Turci. Georgiü Barbelü apërà cu băr­
Georg. Barbelus. Eruptione demum Turci in buţă Lipa incontra inimicului. In fine, pre­
fugám vertuntur). *) sidiariï, nëvalindü din cetate asupra Turcilorü,
ï alungă). *)
Sinanes, jam octogenarium quartum vitae Sinanü, in etate de 84 anï, móré la
ágens, Belgrádi ineunte Majo decedit; in cu­ Belgradü eu inceputulü lui Maiü. In loculü
jus locum ad primi Viziris dignitatem euectus lui se numi Vezirü, Ibraimü, ginerele rëpàu-
est Ibraimes Amurathis defuncţi gener ? quo satuluï Amuratü; dar Ibraimü âncă fù scosü
rursus seditione inter praetorianos exorta a­ preste puçinü in urmarea unei seditiunï es-
* ) Totu ce stă in parentese, e numai prescurtare de cele ce in originală se descria mai pre largă, care insă noi
le lăsarămu afară. Edit.
28
2 lő TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
moto, Mahometes purpuratus eandem dignitatem
meruit. Haut multo post dum Sigisimmdus in
limite exercitum instruit, Heiduci CIO CIO 10
transmisso paulo supra Nicopolim Danubio
Plivianum exiguum opidum ad Ischam situm
occupant, et praefectum ab Hadrianopoli huc
paulo ante missum cum uxore liberisque
ac plerisque Iudaeis capiunt locoque flammis
vastato secum abducunt. In itinere cum prae-
torianis, qui Nicopoli erant, rursus conserta
pugna; ex qua diu nutante Victoria se tandem
exiguo cum damno extricqrunt, et cum captivis
ad Sigismundum reversi sunt:
#•
(Ad Temesvaram quam Bathorius obsi-
debat, VHI Kal. Iun. Tataris et Turcis super-
venientibus obstinate diu pugnatum.) Maior nu­
merus ex maiore h'ostium numero caesus. De-
siderati CIO IO- Christiani. Sigismundus diu
pro mortuo habitus fuit, praelio abscedere,
ut postea compertum est, a suis coactus. Post
certamen soluta Temesuarae obsidio, nusquam
comparentibus a Caesare promissis auxilia-
ribus.
Ex literis Sultani interceptis cognitum,
Giafferem purpuratum cum X L CIO armato-
rum in Pannoniam venire, ut Temesvaram
obsidionis periculo liberet; alia centum CIO
eum mox subsecutura, quib. se Tatarus cum
LCIO adiuncturus sit: quibus omnibus copiis
subnixus Giaffer Sigismundum rebellem omni
ditione sua sit expulsurus. Ipsum verő Sul-
tanum cum CC peditum CIO et CL CIO equi-
tum X CIO camelorum Giafferi victori ab ex-
peditione redeunti ad Budám occursururo ; ac
primo Vicegradum expugnaturum ac solo ae-
quaturum: dein ad Viennam castra positurum
nec ab obsidione discessurum, nisi urbe cap­
ta, et omnibus tarn opidanis quam defen-
soribus ad internecionem caesis.
cate intre Ianiciarî, numindu-se in locu-i
Mahometü-pasia. Puçinü după acésta, in timpü
ce Sigismundü sî pregătiă óstea la margini,
Haiducii in numërü de doue mii cinci sute,
trecü Dunărea din süsü de Nicopoli, ocupă
Plevna, orasiü mititelü situatü la riulü Ls-
cru, prindü pre comandantele turcescü, cu
puçinü mai inainte venitű de la Adrianopoli,
dempreună cu femeea si copiii lui, si cu mal
multi Evrei, si dândü focü locului, ieaü eu
sine pre captivi. Pre drumü se încaieră la o
luptă indoiosă cu Ianiciariï de la Nicopoli,
din care scâpândü cu puçiuâ perdere, se in -
torseră împreună cu captivii la Sigismundü.
(Bathori tîneà Timisióra Împresurată.
La 25 Maiü vinü asupră-i Turcii si Tătarii, cu
carii se luptă indelungü si cerbicosü.) Din
mulţimea cea mare a inimicilorü cădiură mai
mulţi ; eră din creştini, dóue mii. De Sigis­
mundü se credeâ că ar fi cădiuttt si elü morţii, in
urmă se afla că ai sei lü îndemnaseră să se
departe din câmpulü bătâiei. După bătaiă, ai
noştri, vëdiêndü că nu vorü să mai ajungă
de nicăiurea ajutóriele promise de impëratulü,
se lăsară de impresurarea Timisiórei.
Se prinseră scrisorile sultanului, din care
se află cumcă Giafer-pasia vine in Ungaria
cu 40 mii de armaţi ca să scape Timisióra
de impresurarea ce o amenintiă; in urma lui
Giafer, aü să urmeze indată alte oşti de o
sută de mii, cu care se va uni Tätarulü cu
cinci-dieci mii. pentruca Giafer cu ajutoriulü
tuturora acestora oşti să potă goni din tieră pre
resbelulü Sigismundü. Éra Sultannlüare să vină
la Buda cu óste de dóue sute mii pedestri, o
sută cinci-dieci mii călăreţi, si diece mii că­
mile, pre cándü Giafer se vaintóree invingë-
toriü de la Timisióra. Atunci va ocupa mai
äntäiü Visegradulü, si-lü va asemënà pămen-
tuluï; de aci va merge să împresure Viena,
si nu se va intórce pên’ ce nu va luă acesta
cetate, si va stinge pên' la unulü, atâtü pre
locuitorii câtü si pre apărătorii-eï.
 I. A. THUANI HISTORIARUM Sül TEMPORIS
Rebus omnibus paratis Sultanus XII.
Kal. Vtil urbe profectus- est, ingenti pompa.
Demum adventante Giaffere Temesuarae
obsidio solvitur, et copiae Lippam reducuntnr.
(Caietanus Cardiualis I'ontificius legátus
Polonos in comitiis ad bellum Turcicum frus-
tra hortatur. Maximilianus summus Impera­
tor designatus. Sultanus Budám venit Kal.
Vllbr.)
Sub id Heiduci praedis faciendis ho-
inines nati superato Danubio Bulgáriám in-
gressi Babam mercimonio opulentum oppidum
inopinato occuparunt, et crudeliter direptum
incenderuut, captivis plerisque tarn viris quam
faeminis ac pueris abductis, quos insequenti-
bus Turcis in itinere occiderunt, praeda omni
quam reportabant igne consumpta, ut ad re­
ceptam expeditiores essent. Capta et quaedam
a Valachis in Danubio navigia comeatu one-
rata qui ad praesidia Turcica vehebatqr.
Noştri circa Strigonium et Comaram
magnas praedas agebant, et cum Michael
Veida, qui CCC equitibus praeerat, etAlten-
burgo aliisque circumpositis locis imperabat,
in suspicionem dam agitati cum hostibus con­
silii venisset, captas et Viennam, ut Se pur­
garet, deductus est.
(Pugna ad Kerestem commissa, infelici
exitu.)
Sultanus relicto Agriae XCIO- praesidio,
qui urbem et arcem instaurarcnt, partém co-
piarum per hiberna deduxit, et cum reliquiis
et aulico comitatu per Zolnocum, Belgra-
dum et inde modicis itineribus Constantino-
polim se contulit; in ultimo agraineper Bul­
gáriám a Michaele Valachiae Transalpinae
despota aliquantum iuxta Nicopolim infestatus.
219
La 20 Iuniü, Sultanulü, după ce făcii tote
pregătirile necesarie, pleca din Constnntino-
poli cu mare pompă.
In fine, Giafer, venindü la Timisióra,
creştinii se lăsară de impresurare, si ostile
lorü se intarseră la Lipa.
(Cardinariulü Caietanü, Legatulü Papei,
in comitiele din Varsavia, indemnă pre Po­
loni la resbelü in contra Turcilorü; dar in
desiertü. Masimilianü se numesce de supremă
comandante alü ôsteï. Sultanulü vine la Buda
la 1 Septemvre.)
Intr’aceea, Haiducii, omeni uăscuti spre
a face prâdï, trecêndü Dunărea in Bulgaria,
ocupară pre neasceptate Baba, opidü negus-
torescü si avută, si pradându-lü infricosiatü
ï deteră focă ; luândü cu sine mulţime de cap­
tivi, bărbaţi, femei si copii, pre carii, fundă
persecutaţi de Turci, pre toti i uciseră pre
cale, eră prada câtă luaseră cu sine o arse-
ră tată, pentruca cu atâta mai usioră să potă
scăpă. Mai prinseră Românii pre Dunăre si
câteva vase turcesci incărcate cu provisiuni
pentru cetâtile loră.
Ai noştri făcea mari prâdï impregiurulă
Strigonului si Comaromujui. Michaiă Vodă
care se află in fruntea a 300 călăreţi, si eră
comandante preste Altenburgă si alte locuri
învecinate, cădiă in prepusă că stă in intielegeri
secrete cu inimiculă, pentru aceea fă prinsă
si dusă la Viena ca să se justifice.
(Bătaia nenorocită delà Kerestes).
Sultanulü lăsândă in Agria diece mii de
ostasi ca să dregă cetatea, o parte a ostiloră
o asiediâ in locurile de ernatică, eră cu ce­
lelalte si cu tată curtea sea se intórse prin
Solnócü, Belgradă, la Constantinopoli. Pre-
cândă trecea prin Bulgaria cetele din urmă
ale ôsteï sele ; fù atacată puçinü la Nicopoli,
de Michaiă, domnulă tierei romănesci.
220 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
LIBER CXIX
(A. 1597)
Res hoc anno ob frequenteis praetori-
anorum motus Constantinopoli confusas, cur
Turci nihil maioris molis tentaverint, in ca-
ussa fuisse creditum est ; nec minus suspen-
sum Caesarem tenuit de Sigismundo Batho-
rio Transsilvaniae principe iniecta suspicio
quasi levissimum adolescentem temere incho-
ati contra procerura sententiam belli et pa-
ctorum cum austriacis initorum sera poeniten-
tia subiisset; nam cum XII Kalend. Mart.
Prágám cum XL cisiis venisset, et sollemni
ri tu velleris aurei torquem nomine Philippi
a Caesaré accepisset, quippe id stúdiósé ex-
cogitatum ab Hispanis ad pascendam homi­
nis vanitatem illicium, post varia agitata in
arcano consilia Maio exeunte domum repeti-
erat, plus promissis, quam pecunia et milite
oneratus. Tarnen facta spes VI CIO equitum
ac peditum brevi summittendorum, quos dum
ille frustra exspectat, cunctari primo ad ex-
tremum etiam defectionem a foedere medita-
ri visus est.
Impellente tarnen Carillo aliisque, qui
circa ilium erant. pridie Eid. Septembr. in
Turcarum fineis delectum militem iromisit,
qui vastato circum agro pontem Savo ad Al-
bam Graecam impositum destruerent. Ipse
Lippam profectus est, et mox admotis Te­
rne svaram castris obsidionem aggressus, ab
ea asperae hiemis incommoditatibus victus
discessit, receptis aliquot părui momenti in
circuitu locis.
CARTEA C XIX
(A. 1597)
In anulü acesta, Turcii, negresîtü din
causa deselortt turburâri ale Ianiciarilorü in
Constantinopoli, nu putură încerca vreo între­
prindere mai seriosă ; Impëratulü ancă nu era
mai puçinü incurcatü, din causa lui Sigismundü
Bathori principele Transilvaniei, pentrucă a-
cestü tênërü usiorü de minte venise in pre-
pusù că acumü, cândü erà prè-târdiü, ï-ar fi
pârêndü rêü de resbelulü ce a intreprinsü eu
atâta nesocotintiă incontravointieï magnatilorü
tiereï, si de legăturile ce a inebeiatü eu Austria-
ciï. Sigismundü adecă, la 20 Aprile venise la
Praga eu 40 de trăsuri, si priimi cu solemnitate
delà impëratulü in numele lui Filipü, mielulü
de aurü, care Ispaniï intr’adinsü i-lü trămi-
seră, spre a pasce desiertătiunea omului. In
fine, după mai multe consultări tînuteintr’as-
cunsü, cu finitulü lui Maiü se intórse a casă,
incârcatü mai multü cu promisiuni decâtü cu
bani si óste. Dar i se dete sperantiă că pres­
te puçinü aü sä i se trămită siese mii de
călăreţi si de pedestri. Asceptândü iudesiertü
acestü ajutoriü, la inceputü se părea că stă
la indoelă, eră in urmă se vëdiù că cercă a
se desface intru adevêrü de legătura cu Au-
striacii.
Insă, la indemnulüM Carilü si alü al­
tora ce se află impregiurulü lui, la 12 Sep-
temvre trămise óste la marginile turcescï, ca
să strice podulü de preste Sava laAlba-Gre-
ca, si să prade tînutulü de impregiurü. Éra
densulü merse la Lipa; după aceea împresu­
ra Timisióra, acésta insă in urmă o lăsa in
pace din causa ernei celei g r e le , ocupândü
câteva locuri vecine mai puçinü însemnate.
 I. A. THUANI HfóTORIARUM SUI TEMPORIS
LIBER C XXI
(A. 1598)
(XIIIKalend. April. Adol. Schuarzenbur-
gus Iauarinum astu intercipit.) Sigismundus Ba-
thorius Iavarinum magno comitatu venit ; cui ob-
viam extra urbem Schwartzenburgus, Palfius et
Nasdastus occuirentes, iuvenem haut satis con*
silii suscepti certum bonorificentissime excepe-
runt, nullo splendoris ornatu autvanitatis ofí'icio
praetermisso, ne poenitentia facti levissimum in-
genium subiret. is ab Alfonso Carillo ex so-
dalitio Iesuitico, et postea a Sylvio Picolo-
mineo ab Hispanis, utcreditur, inducto, per-
suasus, quod se tollendae proli inhabilem
agnosceret, etiam Transsylvaniae principatu
ac Yalachiae cesserat, idque iuxta pacta con-
venta magno rei Cbristianae bono se factu­
ram putabat. quippe ditionib. illis ad Turco-
rum impetus oppositis in potentissimam Chris-
tiani orbis familiam, et quae sola hodie non
solum contra Turcos, sed etiam sectarios haut
Turcis minus formidabileis, ita inter eos ia-
ctabatur, bellum gerit, translatis. itaque ine-
unte auno monitus Caesar Vaciensem Epis-
copum et Petzium Iurisconsultum legatos in
Daciam miserai, perhonorifice a Sigismundo
exceptos, et cum de conditionibus in arcano
convenisset; eae autem erant, ut Oppoliae et
Batisporij in Silesia principatus cum LCIO
Ioachimicorum anuui reditus a Caesare com -
pensationis loco traderentur; Bornemissa ver-
ba faciente pacta ab initio conventa confir-
mantur, et quasi ex iis sequeretur, ut Sigis­
mundus paterno principatu cederet, VIII Eid.
April. Claudiopoli proceres ac caeteros pro­
vinciáé Ordjnes convocat, ac coram Caesaris
221
CARTEA C X X I
(A. 1598)
(La 20 Martiü, Adolfü Schwartzenberg
luâ Iaurinulü.) Intr’aceea, Sigismundü Bathori
veni la laurinü, incurigiuratü de multï insï.
Schwartzenberg, Palii si Nadasdi esîră pên’
afară din cetate intru intimpinarea lui, si cu
mari onorî priimiră pre tênërulü principe lip­
sită de consiliu; nicï o splendóre de priim i-
re, nicï o curtenire nu se trecù cu vederea,
spre a-ï multiămi vanitatea, si spre a nu-ï
páré cumva rêü, după usiurëtatea minteï luï,
de cele ce făcu. Sigismundü adecă ca unulű
ce se cunosceà in neputintiă de a avè copii, ab­
dicase domnia Transilvaniei si a tiereî româ­
nesc!, indemnatü la acesta de Alfonsiï Carilü Ie-
suitulü, si apoi de Silvio Picolomini care,
precumü se crede, erà pusü de Ispanï. Elü
credeà că face unü mare bine crestinëtâtiï
prin acea invoelă, trecêndü adecă aceste
tien, atâtü de espuse incursiunilorü turcescî,
in manile celei maï putinte familie din lumea
creştină, care singură portă astădi resbelulü,
nu numai incontra Turcilorü, dar si incontra
ereticilorü carii nu sunt maï puçinü infrico-
siatî decâtft Turcii : asia vorbiâ ei intre eî.
Impëratulü, deci, cu inceputulü anului, tră-
misese in Dacia pre episcopulü de Vacz si
pre jureconsultulü Petiü, pre cariï Sigismundü
i priimi cu multă onóre, si se invoi cu den-
siï intr’ascunsü, asupra conditiunilorü, care
eră: ca Sigismundü să priimescă delà impë­
ratulü, dreptü compensatiune, principatele Opo-
liei si Ratiboriei in Silesia cu venitü de 50
mii ioachimï pre anü. La stăraintia lui Bor-
nemisa, acesta invoelă se confirma. Si, ca si
cumü ar urmă dintr’insa ca Sigismundü să
cedă domnia párintéscá, pre 6 Aprile convocă
la Clusiü staturile si ordiniie tiereî, si, façiâ
fiindü si solii impërâtescï, le spune ceea ce
a urmatü intre sine si impëratulü, ï desléga de
222 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
legatis, quid inter se ac Caesarem actum sit,
exponit, eosque iurerurando, quo sibi obstri-
cti erant, solvit, ac porro Caesari, eive, quem
iile ipsis praeesse velit, părere iubeţ, haec
non sine occulto procerum ac multorum ali-
orum fremitu festinata.
Omnium id indignissime , tulit Andreas
Cardinalis Bathorius Sigismundi gentilis, prin-
cipatum familiae veluti patrimonialem, et a-
lioqui ex comitiorum auctoritate potius quam
hominis male consulţi arbitrio pendentem,
renuntiatione temere facta in alienam famíli­
ám transferă, et cum sciret, eum a Rodolpho
Caesare fratri Maximiliano, qui regni Polo­
niei titulos adhuc retinebat, destinări, proti-
nus in illám aulam evolat, et communis in-
iuriae periculo ostentato Sigismundum Regem
contra aemulum sive hostem accendit. non
satis esse Austriis; dum omnia sibi licere pu-
tant, alienos titulos violatis pactis usurpare,
nisi et vicinos principes ac Poloniei regnifoe-
deratos re sua non armis, sed fraude spo­
lient. eorum ambitione iám totam Pannoniam,
proh dolor Turciei iuris effectam, idem Trans-
sylvaniae eventurum, nisi mature conatibus
hominum nullum cupiditatibus iniquis modum
facientium iusta arma opponantur. Andreae
subita in Poloniam profectio, et quo pertine-
rent hominis irritati consilia, non latuit ora-
torem Pontificium , qui in aula Caesarea e
rat; itaque cum urgeret, de regno Polonico,
in quo adipiscendo egregiam adeo operam Au­
striis Pontifici) legaţi' navaverant, iampridem
actum esse, et vanitate illorum titulorum,
quos adhuc sibi arrogabat Maximilianus, plus
invidiae in praesens ad Austrios, quam emo-
lumenti in posterum redundare, ut Poloniae
Regem ac regni proceres hoc oflicio Pontifici
jurâmêntü, si ï invita ca de aci înainte să as­
culte de impëratulü si de acela pre care-lü
va pune impëratulü in fruntea lorü. acestea
se făcură repede, nu fără ascunsulű murmură
alü staturilorü tiereï, precurmi si alü altora
multï.
Dar celu mai mächnitü decâtü totï erà
Andreiü Bathori cardiuariulü, vêrulü lut Si-
gismundü, vëdiêndü cumü principatulü Tran­
silvaniei, prmeipatű aprópe ereditariü alü fa­
miliei , Bathoriane, care in totü casulü mai
multü atërnà delà autoritatea adunâreï tiereï
intregï, decâtü delà arbitriulü unuï omü fâră
de sfatü, aravè să trécâ prin acesta nesoco­
tită cesiune, la o familia străină; de altă par­
te, sciindü elü, cumcă impëratulü a destinatü
acesta domnia pentru frate-seü Masimilianü
care nicï acumü nu incetà de a face pretin-
siunï la corona Poloniei; alérgâ indatâ la cur­
tea regelui Sigismundü, ï arată nedreptatea
ce li se face, si periclulü comunü ce -ï ame-
nintiă pre amëndoï, si-lü atîtiă incontra emu­
lului si inimicului comunü. Austriacă (dîceà
elü) cariï credü că lorü tóté le sunt ertate,
acumü nu se mai multiâmescü, a usurpa ti-
tulï străini incontra legâturilorü publice, ci
vorü să despóie de ale lorü si pre principii
vecini, pre federaţii Poloniei, nu prin arme ci
prin insielătiune; prin ambiţiunea lorü a că -
diutű, durere, deja totă Ungaria in manile
Turcilorü; asia are să o patiă si Transilva­
nia, déca nu se vorü infrënà de timpúriü prin
arme juste încercările acestom omeni, ale că-
rorü nedrepte pretinsiunï nu mai cunoscü nicî
o măsură. Mergerea cea repede a lui Andreiü
in Polonia, si sco ulü ce putea să aibă con-
siliele acestui omü intërtatü, nu rămaseră
ascunse oratorelui pontificiü care se afla la
curtea împăratului. Oratorele, deci, arëtândü
curteï impëratescï că sperantia la tronulü Po­
loniei, in care causă Legaţii Papei atâtü se
osteniseră in interesulü Austriei, e de multü
perdută; si că vanitatea de a mai păstră a-
cei tituli ce si-i arogă Masimilianü, in locü
 I. A . THUANI HISTORrARUM S ü l TEMPORIS 223
devinciret, Caesari auctor fuit, ut Maximilia- să aducă vre unü folosü pentru viitoriü, face
nus regni, cuius habendi spes omnino evanu- numaï pre Austriacï astădî de ura tuturorü,
indemnâ pre impëratulü ca Masimilianü să
erat, titulos omitteret, et Polonis sincere re-
incete de a mai purtă tituliï unei tien Ia ca­
conciliaretur. sic enim fore, ut Rex natura
re nu mai e nici o sperantiă, si să se împa­
quietis cupidus facile consilia ab Andrea se- ce sinceră cu Polonii; astfeliă, regele, omă de
pararet, et Andreas tanto praesidio destitutus, la natură plecată spre pace, usioră va pără­
a rebus in Dacia novandis abstineret. si pre Andreiă, si Andreiă lipsită de ună a -
semine sprigină, se va abstînè de a turbură
trebile Daciei.
Transylvanus interea his transactis pro- Intr’aceea, Transilvanulă, după incheia-
tinus ad iter in Silesiam se parat, relicta do-
rea acelei tocmeli cu Austriaciî, se si pregă-
mi coniuge M. Christierna, quae per emis- tesce îndată de drumă in Silesia, lăsândă a
sarios miserum maritum in fraudem induxe- casă pre M. Cristierna, care amăgise prin 6-
rat, et aliquam imperij speciem retinebat. Va-menî anume pusî pre bietă bărbatu-seă, si
ciensi Episcopo homine fastuoso, et Nicolao care mai păstră pentru sine o specie de dom­
Istuanfio modérations ingenii viro res Cae- nia, eră intru adevêrü tiéra o guvernă, in nu­
sareo nomine administrantibus. igitur cum is mele împăratului, Episcopulă de Vacz, ună
Iavarinum venisset X VI Kalend. Iun. postri- omă fastuosă, si Nicolaă Istuanfi, hărbată mai
die Matthias ad eum magno stipatu accessit, moderată. Asia dară, Sigismundă ajungêndü
triduoque inter hastiludia et militarium cer- la Iaurină la 17 Maiii, a treia dî veni la'den-
taminum spectacula ad pascendum stolide fe- sulă archiducele Mathia insoçite de o mulţi­
rocis hominis ingenium extracto, ambo Vien- me, si trei dîle petrecură împreună, privindă
nam et inde Vratislaviam tendunt, ubique ho- la jocuri de arme si la lupte militarie; acesta
norificentissime, sic enim a Caesaré mandátum se făcu spre a pasce inima acestui omă fe­
erat, excepti. tandem Matthia dimisso XIII Ka­roce si nebună de minte. După aceea pleca­
lend. lui. Oppoliam et Ratisporium venit Si- ră împreună la Viena, si de aci la Vratisla-
gismundus, ubi ex compacte Caesaréi legaţi via, fiindă priimiti pretutinde cu mari onori,
adfuere, qui subditos scenica ceremonia fidei că-ci asia poruncise impëratulü. In fine, des-
sacramente solverunt, et in verba Sigismundi părtîndu-se de Mathia la 19 Iuniă, Sigismundă
adegerunt. verum miser iuvenis amissa sero ajunse in Opolia si Ratiboria, unde, după in-
moerens cum miram soliţudinem ubique cir­ tielegerea avută, îndată se infaçisiarà si L e­
ca se videret, turpissime deceptum se sensit,gaţii împărătesei, carii cu o scenică cerim o-
frustraque incusatis permutationis ignominio- niă deslegară de jurămăntă pre aceşti supusi
sae iuxta ac detrimentosae auctoribus, ea- ai împăratului, si i făcură să jure credintiă
dem levitate qua venerat, de repetenda patria lui Sigismundă. Insă, bietulă tênerfi, vëdiên-
consilium cepit, et assumptis tantum duobus du-se de odată intr’o singurătate atâtă de
itineris comitibus, ut magis falieret, VItili străină, se simtî urită insielată, si acumă
mense ex Silesia profugit, atque ut quidam tărdîă incepă să-i pară rêu de cele perdute,
scripsere monachi habitu, pauloque post Clau- si acusândă indesiertă pre cei ce-lă înduple­
diopolim appulsus coniugi cum sacris inter- cară a face acestă schimbă de batjocură, totă
esset nec opinato adfuit, eaque amicis ver- cu usiurintia cu care venise, incepă să cuge­
bis salutata, oppidanisque in fidem receptis, te a se reintórce in patriă, si luândă cu sine
in omnes provinciáé partes nuntios misit, qui numai doi soçï de drumă, spre a nu d à v ré -
224 TESA.URU DE MONUMENTE ISTORICE
populos de adventu suo certiores facerent.
tum X I Kalend. Vllbrib. ad Maximilianum
Àustrium, cui Caesar fráter Daciae admini-
strationem commiserat, in provinciám venien-
tem dat literas, et quando Oppoliensem et
Ratisporiensem principatus relictarumpro com-
pensatione a se provinciarum traditos longe
inferiores esse, quam promissum fuerat, coram
cognoverit, graveis sibi ac magnas pátriám
repetendi causas fuisse ostendit, iamque Clau-
diopolim Daciae metropolim tenere, nec cae-
teris locis, quae vel in potestate etiam absen-
•tis manserint, aut reversi imperio se rursus
subiecerint, velle aut posse cedere, sed om-
neis potius apud se rationes inire statuisse,
quibus se suasque res ab externa vi, si qua
undecumque ingruat, tueri queat. proinde ro-
gat, ut iter inceptum omittat, nec sibi, dum
se suaque defendere cogitur, minus bene de
iis quibus optime velit, promereudi necessi-
tatem imponat, de caetero se Caesaris et u-
niversae Austriacae familiae ac S. Imperij ma-
iestatem, ut hactenus fecerit comiter colere
eorumque commodis pro virili consulere d e-
crevisse.
Dum locis amissis recipiendis, et popu-
lis in fidem adigendis Sigismundus occupa-
tur, Maximilianus, qui iam Cassoviam vene­
rat, currus Transsylvani aliquot auro facto et
infecto, atque id genus magni pretij supelle-
ctile onustos cum nonnullis ex eius aulico co-
mitatu interceptos in proximam urbem duci
imperat. Vicissim Sigismundus id ubi resci-
vit, Caesareis procuratoribus, qui in Transsyl-
unü prepusü, in luna Augustă fugi din Sile-
sia imbrăcată in vestminte călugăresc! pre-
cumă’ spună uniï, si preste puçinû ajungêndü
la Clusiü, numaï ce se presintâ de o dată si
preste asceptare inaintea femeeï sele ce se a-
flà in beserecă ascultândü servitiulü dumne-
dieescü, si salutându-o cu vorbe frumóse, prii-
mindü după aceea supunerea cetätianilorü,
trămise ómen! in tóté pártile tierei ca să in-
credintieze pre poporü despre venirea sea.
Apoï la 2 2 Augustă scrise luï Masimilianü
căruia incredintiase impëratulü administratiu-
npa provinciei, si care venià in Transilvania,
că, după ce a vëdiutü cu ochii principatele
Opolieï si Ratiborieï ce i s’aü dată in schimbă
pentru Transilvania, s’a incredintiatü că sunt
fâră asemănare mai pre giosă de cumă i s’a
spusă, si că prin urmare, a avută cause des­
tulă de mari spre a se intórce in patriă; că
are deja Clusiulă, capitalea Daciei, in pute­
rea sea, că celelalte locuri care parte remă-
seseră ale sele si pre cândă se află in stră­
inătate, parte i se supuseră erăsi după ce se
intórse inapoï, nu vrè nici póte a le cede;
din contră, e prè determinată a se apërà pre
sine si ale sele din tóté puterile si in con­
tra ver-cărei puteri dinafară ; lă rogă, deci,
ca, fiinclă nevoită a se apërà pre sine si ale
sele, să nu-lă pună in necesitatea de a se
purtă rêu câtră aceia cărora le voesce totă
binele. Dealtmintrea, este determinată a se
purtă cu totă devotiunea câtră imperatulă si
câtră totă casa austriacă, si câtră maiestatea
imperiului romană, si a lucră din tóté pute­
rile in folosulă loră.
In timpă ce Sigismundă reocupă locu­
rile cele perdute, si priimiă credintia si su­
punerea poporeloră sele, Maşimiliană care a-
junsese deja la Casovia, prinde câteva care
ale Transilvanului, incărcate cu aură bătută
si nebătută, si cu alte asemine lucruri p re-
tióse, dempreună si câti-va din omenii lui de
curte, si dă ordine de a se trămite in ceta­
tea cea mai de aprópe. De altă parte, Sigis-
 I. A. TITUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
vania adhuc commorabantur, manus îniecit,
tantisper eos se retenturum interminatus, quo-
ad de rebus suis hominibusque a Maximiliano
satisfactum esset, haec initia belli funestissi-
mi fuere, quod ut Christianorum vireis dis-
traxit, ita Turcis ad maiora audenda gradum
et fiduciara fecit, hinc Bathorio per creduli-
tatein suam ab Austriacis illusum sibi que-
rente, hinc Austriacis temeritati perfidiam
cumulatam accusantibus. dissidebant in castris
Saxones a caeteris et adventu Sigismundi tur­
baţi, cum fidem ei iurare iuberentur, antea
a iuraraento Caesari ipsius consensu et iussu
praestito solui petebant. itaque tandem ànni-
tente procerum faction?, quae ab Austriacis
aliena erat, legatio ad Caesarem decernitur,
cui obeundae destinaţi Demetrius Napragius
Cancellarius, Athensis Episcopus, et Stepha­
nus Botkaius principis avunculus, qui Trans-
sylvaniae rsnuntiatioui semper ab initio ad-
versatus fuerat, cum Bathoreorum perillus-
trem familiam, penes quam tam diu tamque
féliciter imperium illud fuisset, in ordinem
cogi, et ad privatam fortunam ex tam subli­
mi fastigio deprimi indignaretur. summa ora-
tionis legatorum erat, ut apud Sacram Cae-
saream Maiestatem excusarent Sigismundi in
Dáciám reditum, ab Ordinib. provinciáé ad id
sollicitati; quorum unicum votum sit, ut cum
bona ipsius gratia pax in ea, et Bathoreum
nomen cum pace conservetur, admissis vix
tandem legatis severe responsum, pactis rei
Christianae bono, nec vi, sed magno consen­
su conventis standum esse; si per faetiones
contra tendant, provincialeis, qui pacem tan-
topere expetere eredi vol unt, pro pace bellum
habituros. interea Sigismundus cum Christi-
erna uxore, quae sub id Albam Iuliam prin-
cipum sedem venerat, couiunctius et sine que-
rela visus vivere. evocatus et ex Polonia An­
dreas Cardinalis, quo post renuntiationem te­
mere factam profugerat, cuiusdam Iesuitae
nomine Habosii svasu, qui fidei inter patru-
eleis antea infestos datao arbiter dicebatur,
Í25
rnundü indată ce află de acesta, pune mâna
pre Legaţii impërâtescï ce se află âncă in
Transilvania, determinată a-ï tînè sub pază
până cândü Masimilianü î va face îndestula­
re pentru lucrurile si omenii sei. Acestea fu­
ră începuturile resbelului funestă care, pre câtă
a distrasă puterile crestiniloră, pre âtâtă á
făcută pre Turci mai cutediători si mai in-
crediuti. Bathori se plângea că Austriăcii, ab-
usândă de credulitatea sea, l’aă insielată;
eră Austriacă lă acusă acumă nu numai de
temerariă dar si de perfidă. De altă parte,
Saşii din Transilvania âucă se turburară prin
intórcerea lui Sigismundă, si se desbinară'dâ
Unguri, cerendă ca, mai înainte de a jură cre­
dinţi;! lui Sigismundă, să fiă deslegati de ju-
rământulă făcută impëratuluï din ordinea si
cu învoirea lui Sigismundă. Astfeliă, după ce
in fine se invoi si facţiunea cea inimică Au-
striaciloră, se decise a se trămite soli la
impëratulu, Demetriă Napragi cancelariulă si
episcopulă delà Alba-Iulia, si Ştefană Bocskai
unchiulă principelui, care delà începută fu­
sese âdversariulă ideei de a renunciă Tran­
silvania, pentrucă simtiă multă măchnire de
a vedé familia cea strălucită a Bathoresciloră,
pre lângă care stëtuse domnia Trăfrsilva-
niei timpă atâtă de îndelungată si cu atâta
fericire, redusă dintru inăltîmea tronului la con-
ditiune privată. Solii eră însărcinaţi a escusă
inaintea impëratuluï intórcerea lui Sigismundă
in Dacia, aretâudă că staturile tierei l’aă so­
licitată. Legatiloră indată ce fură ascultaţi,
li se respirase cu severitate că caută a se tînè
de acele legături, încheiate spre binele cres-
tinëtâtiï prin împrumutată bună intielegere,
eră nu stórse prin fortiă; eră deçà vreo fac­
ţiune ar încercă ceva in contra acestoră le­
gături , Transilvanii carii se prefacă a dori
pacea, voră avè resbelă in locă de pace. In-
tr’aceea, Sigismundă, care se asiediase la Alba-
Iulia, resiedintia principiloră, incepă să tră-
escă cu Maria Cristierna in legătură mai in­
timă si fâră vreo plângere. Se chiămâ si An-
29
226 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
isque, Cibinium ubi venit, a Sigismunde per-
amice exceptas est, lachrymis ad primum com-
plexum obortis, quibus ille praeteritorum me­
móriám aboleri debere et putabat et spera-
bat, subinde obsecrans furori ignosceret, quo
male consultus, pravis annitententibus con-
siliariis, in proprium sanguinem saevi'isset ;
pro satisfactione tam ingenüam confessionem
acciperet, et omnem eius sensum deponeret.
quoque maiorem gui fidueiam in patruelis a-
nimo imprimeret, eodem hospitio uti, quam
diu simul fuere, eodem curru vehi voluit, mi-
rantib. tam subitam mutationem procerib. et
tacite in sinu gaudentibus, duos principes ex
ea iamilia superstites in gratiam rediisse, et
sublâtis discordiarara seminibus de communi
salute tarn necessario tempore cogitare. inde
indieta ad Meduntium oppidum in proximum
Martium comitia.
Mense Martio celebrata sunt Varsauiae
comitia, in quibus relatam fuit, de foedere
cum Moscis et Turcis renouando, de stipen-
diis militaribus, et finibus regni praesidio fir-
mandis, de pensione Tataris pensitari solită...
Interfuit Comitiis legátus Turcicus, pacis
ac foederis nuper cum Polonico legato By-
zantii conventi confirmationem a Rége et Regni
Ordinibus petens.’ sed cum deprehensum es­
set, in quibusdam capitibus Turcum ab an-
tiqua formula recessisse ; quaedam etiam o-
misisse, denuo ad Portám missus est Felix
Herbertus, vir felicissimae sollertiae tanto ne-
gotio disceptando par créditas.
dreiű cardinariulü, din Polonia, unde alerga­
se după acea cesiune nesocotită ; acesta chiă-
mare a M Andreiű se făcii la stăruintia u-
nuï iesuitü, Kabos, care stete garanta cre-
dintieî ce-sî deteră verii, carii pên’ aci trăiâ
in inimicitiă. îndată ce cardinariulü sosi la
Săbiiu, fii prè bine priimitü decâtră Sigis-
mundü, care vërsâ lacremi la prima imbră-
çisiare, prin care credea si speră a şterge
memoria celorű trecute; si rugă pre cardina­
riulü sä-lü erte pentru furórea prin care, în­
demnata de re! consiüarï, s’a arëtatü cu n-
tâta crudîme câtră sângele seü propriii; să
iee in nume de satisfacere, acéstâ sinceră
mărturisire, si să nu se mai supere, si pen-
truca veni seu cu atâtü mai multă încredere
să aibă intr’insulü, voi ca, in câta timpü vorü
fi împreună, să locuescă in aceeaşi casă, si
să âmble intr’aceeas! trăsură. Totă tiéra se
miră de acéstâ repede schimbare, si se bu­
cură din inimă, vëdiêndü pre acest! doî prin­
cipi, ce mai rămaseră din familia Bathoriană,
reconciliat! pre deplinü, si cugetândü la timpü
atâtü de oportunii asupra binelui tiereî. In
luna Martiü se convoca apoi dieta la Me-
diasiü.
La Varsavia ancă se celebrară comitie-
le in luna M artiü, in care se trata despre
rennoirea legăture! de pace cu Muscali! sicu
Turci!, despre stipendiée militarie, despre în­
tărirea margínilorü tiereî, despre pensiunea
cuvenită Tätarilorü.
La aceste comitie fu faciă si Legatulü
turcescü, cerêndü delà Rege si delà ordinile
tiereî, confirmarea legăture! de pace incheia-
te de curêndü la Constantinopoli cu Legatulü
Polonie!, observândü insă că Turculü in uni!
articul! se abătuse delà formula de ma! îna­
inte, eră alte lucruri le trecuse cu vederea,
se trămise de noü la Portă Felice Herberta,
bärbatulü celü ma! priceputa in desbaterea
unorü cestiunï atâtü de grele.
 I. A. THUANI HISTORIAKUM SUI TEMPORIS 32 7

LIBER CXXII CARTEA C X X II

J

A. 1599 A. 1599

Turbatis in Suecia ob regni successio- Pre cäudü Suecia eră turburată pentru
nem nec non in Polonia ob reditum regis fu- sucesiunca la tronü; si Polonia din causa in-
gae similem rebug, non minus in Dacia ob tórcereí regelui, intórcere asemine unei fuge
eandem causam turbabatur. Sigismundus Ba- Dacia ,nu erà mai puçinü turburată tötfi din
thorius, quem iniquae cum Caesare pactionis asemine cause. Sigismundü Bathori, apucaţii
atque amicitiae cum Austriacis per eos, quos de o tardia părere de réü pentru invoéla ne-
memoravi, contractae sera subierat poeniten- drépta ce încheiase cu impëratulü si amici­
tia, omnem operam dabat, ut in pátriám re- ţia cu Austriacii, intorcêndu-se in patriă, lu­
versus res credulitate nimia sua collapsas re- cră din tóté puterile ca să îndrepte cele stri­
stitueret, et cum gentilibus suis, quos male cate prin marea sea credulitate, si să se îm­
consultus tarn graviter iniuriis affecerat, re- pace cu consângenii cârora le făcuse atâte
conciliaretur. nec deerant apud ilium in gra­ nedreptâti. Dar nu-i lipsiă nici omeni de in-
tia praepotentes, qui a pactis cum Caesare credere carii eră departe de a-lă consiliăca
initis minime omnino recedendum esse sva- să se abată delà legăturile făcute cu impëra­
derent, sed id agendum, ut prioris transac- tulü, ci-lü invită ca, arëtândü impëratuluï ne­
tionis iniquitate demonstrata ampliores con- dreptatea invoeler de mai înainte, să-luTndu-
ditiones ab eo acciperet: itaque missi supe- plece la conditiuhi mai favorabile; asiadară,
riore anno Albae Transsilvanicae Episcopus, solii trămisi in anulă trecută la impëratulü,
Stephanus Botkaius et Demetrius Cancella- adecă Demetriü cancelariulü si episcopulü de
rius ad Caesarem, qui si nihil aliud impe- Alba, si Stefanü Bocskai,, décá n’arii putè. să
trare possent, quo pacem cum Austriacis ha- căstige altü ce-va, să eérâ (numai ca. să aibă
berent , ad Oppoliae et Ratisporij in Quadls pace cu Austriacii) pre lângă principatele
principatus iam concessos Crebinsiam in Mar- Opoliei si Ratiboriei , si tînutulü Trebiciel,
comannis ditionem adiungi, ac praeterea L au- si afară de açésta o pensiune anualë de 50
reorum CIO ex Camera imperiali quotannis mii galbeni din camera imperialë, si in fine,
adnumerari; tum ordinibus Transsilvaniae re- ertare Transilvanilorü pentrucă se abătură
centera a fide Caesari data defectionem con- delà credintia dată impëratuluï. ■
donari peterent.
Eodem, dum haec Pragae agitantur, tem­ Totü pre timpulű in care se desbătea
pore, alij, qui Sigismundi mobile ad cunctos acestea la Praga, alţii carii scieă să sucescă
rumusculos ingenium in diversa raptabant, in tóté pârtile mintea cea mobile a lui Si­
iniuriam per illám ignominiosam adeopactio- gismundü, esagerà injuria ce se face prin a-
nem nomini Bathoriö et gentilibus suis illa— cea invoélá de batjocură, numelui si familiei
tarn multis extollunt, et ipsum ex principe Bathoriane, că din principe devine servitoriü alü
clienteiu familiae Austriacae fieri, neque ad familiei austriace, că acea invoâlă nici viétia
vitám tutum, et ad fámám probrosum; ad pro­ nu i-o asigură, si-ï rusînézâ numele, si adu­
vinciáé verő securitatem, quam ab Austriacis ce in periclu securitatea Transilvaniei, pen­
possideri nunquam Turci passuri sint, peri- trucă nici odată Turcii n’aü să sufëriâ ca a-
culosum esse ostendunt. igitur iuvenem tarn céstâ tiérâ să fiă in manile Austriei. Aprindă
privato periculo, quam certa patriae calami- deci de noü mintea tênëruluï principe, arë-
228 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
täte accendunt, ut geutileis suos potius ami-
cos quam Caesarem dominum habere vellet.
cumque se administrando imperio praesertim
adversus Caesarem et Austriacos imparem
sentiret, Andreám Bathorium Cardinalem, cuius
Baltasarem fratrem ante quinquennium prae-
cipitato iudicio securi percusserat, ex ultima
Borussia, in qua Varmiensem Episcopatum pos-
sidebat, per communeis amicos evocat, comi-
tiaque Martio mense Medutij ignobili in fini-
bus Poloniae proximîs sito opido celebrat,
ante omnia revocatum et abrogatum caput de
proscriptis, quo illis aqua et igni interdictum
erat, et Cardinalis cum suis sequacibus pa­
triae, famae, bonis, dignitati pristinae liono-
rifice resti tutus est, eaque de re edictum con-
ditum, quo cavetur, ut exemplaria omnia il-
lorum capitum, quaecunque uspiam reperien-
tur, igni aboleantur, si quis ea retineat, CC
aureorum poena multetur.
Postea de Cardinali principe declaran-
do actum, quod Hungarica nobilitas praeci-
pue urgebat. in eam rem Sigismundus ver-
nacula lingua orationem in templo prolixam
habuit, qua Bathoreorum repetitis in rem
Christianam m eritis, rebus praeclare a Ste­
phano patruo pace et bello, gestis, ad extre-
mum etiam de suis multa praefatus, quae
pericula Transsilvaniam circumstent, aperit,
iisque dum undique respiciens remedium quae-
riti non aliud opportunius et quasi domi na-
tum se reperire ait, quam si Cardinalis vice
sua substituatur, et onus quod diu ipse im­
par sustinuerit, cervicibus suis impositum vi-
riliter subeat scire omneis, ipsum se peri-
culo suo expertum, quanta sit duorum Impe-
tându-ï atâtû periclulü propriii, câtü si cala­
mitatea sigură in care se aruncă tiéra, si lü
invită ca, maï bine să aibă amici pre consân­
genii sei, decâtü Domnü pre impëratulü. Si
fiindü-cä Sigismundü nu se simtià pre sine in
putere de a guvernă, incontra impëratuluï si
incontra Austriacilorü, chiaină pre Andreiü
Bathori, cardinariulü si Episcopulü de Var-
mia, pre alü cărui frate, Baltasar. lü ucisese
prin o judecată precipitată înainte de acésta
cu cinci ani, lü chiamă prin midi-locirea u -
noră amici comuni delà ultimele margini ale
Borusiei, si ia luna lui Martiü convocă die­
ta tierei la Mediasiu, unu locü urnilítü, situ­
ată la marginile tierei de câtră Polonia. In
acesta dietă, inainte de tóté, se revocă si se
abrogă legea adusă asupra proscrisilorü, le­
ge prin care eră opriţi pentru totdeauna de
a mai intră in patriă; astfeliă recâştigă car­
dinariulü si ai sei, patria, numele, bunurile
si demnitatea sea de mai inainte. Se publica
si unü edictü asupra acestei cause, prin care
se poronciă ca ori si cine ar mai fi păstrândtt
vreunii esemplariü de acea lege, sä-lü arunce
in focă sub pedépsa de 200 galbini.
După aceea se deliberâ asupra inăltiâ-
rei cardinariului la demnitatea de principe
alü tierei. Stăruiă intru acesta cu deosebire
nobilimea ungurâscă. In acestă causa Sigis­
mundü rosti in limba maternă unü lungă dis-
cursű, prin care, după ce aminti meritele Ba-
thoresciloră pentru causa crestinëtâtiï, si fap­
tele strălucite in pace si in resbelă, ale un­
chiului seă Ştefană; in fine, după ce spuse
multe si despre ale sele fapte, arată de câte
pericle e amenintiată Transilvania, si că
după ce a privită in tóté pârtile după reme-
diele prin care s’ar pute vindecă rêulü, n’a
găsită altulü mai oportună si mai de a casă
asia dîcendü, decâtü acesta ca, Cardinariulü
să i ocupe loculü, si să iee asupră-i cu băr­
băţia sarcina ce a purtat’o densulă atâta timpă
după slăbitiuneaputeriloră sele. sciă cu totii, a-
ceea ce elă a încercată cu periclulü seü, câtü este
 I. A. THUANI HISTORIARUM S ü l TEMPORIS
ratorum, hinc ad ortum , inde ad occasum,
quibuscum saepius manus et consilia conseru-
erit, potentia, ut pacem, in patria habeant,
ambos placatos habeant necesse est, id sibi
a patruo prudentissimo et fortissimo principe
saepe puero insinuatum, quod tarnen impru-
dentia lapsus non servaverit, nunc tempus ve-
nisse, ut errorem magno publicae tranquilli-
tatis detrimento admissum emendet, et ope­
ra patruelis melius consulţi ad communem
salutem ntatur, ipsi suppeíere animos, et fir­
mám valetudinem, et constare integra omnia
cum utroque Imperatore officia, ac praeterea
cum vicino rege Poloni'ae potentissimo artam
colere amicitiam, utrocunque 'res modo ca­
da t, sub hoc principe salva fore omnia. Dá­
ciám omni re exhaustam post tot clades pace
et quiète egere, eam melius' neminem ab u-
troque impetrare posse. de Turcis rem expedi-
tam esse, et omnia ad foedus instaurandum
parata, Polono et Moldavo amicis, quorum â-
pud portám Othomanicam ppaecipua auctori-
ta s , cum Caesare haut maiorem fore defficul-
tatem quem cardinalis nunquam laeserit, qui
alioqui de Pontificis favore certus nihil ab ea
parte taetuere debeat. nam Pontificia autori­
tate ad novam Cardinalis dignitatem acce-
dente, procul dubio non1 ausurum hiscere Cae-
sarem. se vero infirma valetudine, caniş an­
te annos aspersum et magnis incommoditati-
bus conflictantem ultro oneri cedere pátriáé
bono, quae viro integris ingenij et corporis
viribus subnixo opus habeat: neque rem ca-
rere exemplo, idem fecisse Carolum V et a-
lios laudatissimos reges, qui post egregie
navatam pro lege et grege operam, patriae
229
de mare puterea ambilorü impërâti, unulü la
rësâritü, altulű la apusü, cu carii adese orï
a fostü in lupte si in consilie; pentruca sä
potă avè pace in tieră, e neapëratü a se a-
vè bine si cu unulü si cu altulü ancă de
micü copilü si adesü priimise acéstâ invë-
tiătură delà unchiu-seü Stefanü, aeelü prin­
cipe intieleptü si putinte, dar a avutü nein-
tieleptiunea de a nu urmà acea invëtiatura ;
eră acumü a .venitü timpulü ca să-sî îndrep­
te erórea din care a urmată atâta rêü pen­
tru binele si liniştea tiereï, să si-o îndrepte cu
aju toriul ii prè-intieléptuluï seü vêrü; acesta e
plinü de inimă, se bucură de o intregă sănătate;
stă in relatiunî bune cu amëndoï impératif;
afară de acesta, stă in amiciţia strinsă cu putin­
ţele rege alü vecinei Poloniê ; off cumü s’ar
intórce lucrurile, sub asemine principe tóté
trebile arü merge bine. Dacia, storsă de totü
după atâte bătâf, are nevoia de pace si de
linisce: si acesta nime nu o pote căst^ă de­
là ambii impëratï maï curêndü de Ggtü vêru-
seü cardinariulű ; cu Turculü sunt puse lu­
crurile la cale. tóté sunt pregătite pentru ren-
noirea legătureî de pace, fiindur-că Polonülű
si Moldoviànulü î sunt- amici, si amëndoï â-
cestia se bucură de multă autoritate la Pór-
tă ; Iu curtea de Viena ancă nu va intimpinâ
mari dificultăţi, fiindu-că cardinariulű nicî o-
dată n’a supëratü pre impërâtulü; apoi, cardi-
nariulü, sigurü de favórea Ponteficeluï, n’are
de a purtă nici o frică din partea împăratu­
lui, pentruca, fiindü elü sustínutű prin autorita­
tea ponteficeluï in nóua sea'demnitate, impëra-
tulü fâră indoélá nimicű nu va cutedià - să
dîcă incontră. Incâtü pentru sine, slabü si bol­
năvicioşii, cäruntü înainte de dîle, avêndü
de a se luptă cu atâte neplăceri, depune de
bună voia sea sarcina ce a purtată, spre mai j
mare binele patriei care simte necesitatea u- 1
nui bärbatü intregü de sufletü si de trupü.
Fapta sea nu e fâră esemple: asia a făcută
230 TESAUBU DE MONUMENTE ISTORICE
salutem privatis commodis praetulerunt, et re-
licta administi’ationis cura sponte se in late-
bras abdiderunt. quib. dictis, praeteritornm ob-
livionem sancivit, et in Cardinalis verba cun-
ctos Daciae procures adigit, Cardinalis vicis-
sim post grattas Sigismundo et ordinibusac-
tas, nulla mora intcrposita e suis domesticis
familiärem ad Portám Othomanicam mit-
tit, qüi legatis suis cum Turco transactufis
securitatem impetraret. reinissu» ille veste, ut
fit, serica-.et’ auro illisa donatus, cum man-
datis, ut intra IV menseis legationem solem-
nem cum muneribus mitteret. id ad Caesa-
rem perlatum, cum iam Sigismundi legaţi
Praga discessissent, ignari, quid interim per
suam absentiam in Dacia gestuni esset, qui
tanta sibi sive levitate sive astu illusum ae-
gerrime tulit, et Petzium, qui cum legatis e-
gerat, ' cöntinuo mittit, cum maudatis, ut ubi-
cunque eos nactus esset, e via retractos in
custodiam daret. illi iam Tlioronam pervene-
rant, cum quid in Dacia actum erat, primo
intellexerunt, ultroque tarn diu ibi consistere
decreverunt, quousque de Caesaris voluntate
certius cognovissent. qui verő alterius con-
silij Sigismundo auctores fuerant, eos rebus
suis minus idoneos rati, tanquam molestos
arbitres ab aula specie alterius legationis pro-
tinus amandarunt, donec nova conata eo pro
cessissent, ut levissimo alioqui Sigismundo
amplius poenitentiae locus non esset. Petzius
inde in Transsilvaniam pergit, et rerum in ea
plus quam putabat, mutatam faciem reperit,
alienatis ab Austriaco nomine procerum et po-
pulorum animis, qui indigenam principem cum
pace et bona Sultani gratia, sine qua pacem
habere non poterant, quam externum belli ne-
cessitate adiuncta mallebant. . că inimele Ardelianilorü sunt cu totulü instrăi-
Carlü V. precumü si alti prè-laudatï regi ca­
rii, după ce aû implinitü fapte strălucite pen­
tru lege si pentru tiérá, in urmă, puindü sa-
lutea publică inaintea folóselorü private, pă­
răsiră grigile administratiunei, si de bună voia
lorü se traseră la o parte. Dîcêndü acestea,
făcîi uitate cele trecute, si înduplecă pre toti
Dacii să jure credintiă cardinariului. De altă
parte, cardinariultt multiămescelui Sigismundfi
si Ordinilorü tierei, si indată si trămite pre
unulti din cei mai incrediuti ai sei, la Porta
otomanică ca să midi-Iocescă sigurantiă pen -
tru solii ce- are să trămită spre a trată cu
Turculü, Trămisulfi, priimindii daruri, după
datină, vestminte de mătasă si cusute cu
firii de aurü, se intórse cu mandatü ca, in
timpii de patru luni să vină solii la Constan-
tinopoli aducêndü daruri. Ajungêndü acestea
la cuuoscintia imperatului, după ce legaţii lui Si-
gismundü plecaseră deja din Praga, fără să sciă
ceva . de cele ce se intemplară iu Dacia in
absentia lorii, se măclmi forte impëratulü
vëdiêndu-se batjocoriţii ast-feliii ori din u -
siurintiă ori din perfidia : si trămise indată pre
Petiü care tratase cu Legaţii, ca, ori-unde
i-ar ajunge pre druinü, să-i intdrcă si să i
puia la inchisoriă. Legaţii ajunseseră la Tir-
navia, si aflândfi aici mai ăntâiii de cele
petrecute in Dacia, se determinară a stă pre
locii penă ce vorfi află mai de aprópe voin-
tia imperatului. Érà cei-ce înduplecaseră pre
Sigismundfi la fapta lui cea din urm ă, cre-
diêndû cumcă acei Legaţi nici de cuinii n’arü
putè aduce vreunii folosii ci numai pedecă
trebilor sele, i chiămară delà curte, sub pre-
testfi că aü de a trămite o altă solia; érá
intru adevêrù, scopulii eră ca mai ăntâiii să
ajungă lucrurile la gradulfi de a nu se mai
teme de usiurëtatea minte! lui Sigismundfi
căruia lesne putea să-i pară rêü érâsï de ceea
ce făcu. Petiü de aci merse in Transilvania,
si se incredintiâ cumcă façia lucrurilorü de a-
icï s’a schimbaţii mai multü de cumû credeà,
 I. A. THUANI HISTORIARUM S ü l TEMPORIS
Intenm Cardinalis ut tqrnpus duceret,
literis ad Georgium Bastam, qui iam cum co-
piis Caesareis Càssôviam venerat, datis vim
liostilem deprecabatur, quippe se quidquid a
Sigismundo p ef delegatos cum Caesare actum
esset, ratum habiturum; nec quidquid aliud
in eo negotio spectarc, quam ut rei Christi-
'anae et tranquillitati provinciáé consulatur ; vi-
cissim sperare, ut ipse, quod eo actum sit, in
bonam partém interpretetur, nec intérim vi
aperta quidquam adversus amicos et confoe-
deratos principes moliatur. Petzius sub id Prá­
gám reversus est exeunte Aprili et literas a
Cardinali ad Caesarem attulit, quibus prae-
scriptum erat, cupere se, quacunque in re
posset, Caesari gratificaşi, praesertim in iis
quae ad pacem spectant, et communem reipub.
Christianae causam: itaque ut controversiae
nuper exortae amice componantur, unice ex-
petere. ea de re legatos,propediem cum Cae­
sare acturos cum amplissimis mandatis mis-
surum.
Lectis literis dilato ad eas responso pro
tiuus ad Bastam scribit, et copias quan tas
posset maximas conscrjbere et in Daciam du-
cere iubet. Michaelem item Valachiae despo-
tam Bathoriis infestum, quem spe praefectu-
rae utriusque Daciaesub Austriacis régendae
impletum sibi devinxerat, contra ipsos con-
citat.
Cardinalis diversa parte spe citius se
armis undique petitum videns, periculo ter-
ritus, ut moram aliquam interponeret, iterum
ad Bastam datis literis fiduciariis Cornisium
Gasparem mittit: eins mandata erant, quan-
do de dissidio amice componendo, quod ab
initio semper exoptaverit, minime audi tus sit,
231
nate de câtră Austria, voindü eï maï bucü-
rosü a avè unü principenaţională si printr’in-
sulü pace, si gratia la Sultanulü, lucru fâră
de care pacea nu e cu putintiă; de câtü unü
principe străinii, si eu elü necesitatea de a
se luptà.
Intr’aceea cardinariulü, spre a câştigă
timpü, trămite scrisori la Georgiü Bastá care
venise cu óstea impëratéscâ la Casoviä, ru-
gändu-lüsänii vină ca inimicü; pentrucă élű,
cardinariulü, recunósce totű ce aü fäcutü Le­
gaţii trămisi de Sigismundü la impëratulü,
c ă -ci singurulű seü scopû este binele cresti-
nëtâtiï si pacea si linisceatiereï; de altă parte,
speră că si Basta va luă la bunü intielesü
cele petrecute in tieră, si că nu va cercă nici
o violintiă incontra principilorii amici .si con­
federaţi. Intr’aceea, Petiü se intórse la Bra- •
ga cu íinitulü lui Aprile, aducêndü împăra­
tului scrisori delà cardinariulü, prin care a-
rëtà că elü e gata a împlini tote dorintiele
împăratului, mai alesă intru ceea ce prive-
sce pacea, si causa comunë a crestinëtâtiï; totű
ce cere dară este ca contraversele născute de
curêndü, să se impace intr’unü modü amica-
bilü; spre acestü scopü are să trămită in
scurtă timpü Legaţi cu cele mai deplitíe pu­
teri, spre a trată cu impëratulü. , -
Cetindu-se aceste scrisori, impëratuhii
amënâ rëspunsulü, si scrise indată lui Basta
ca să adune óste câtü se póte mai maré s|
să intre in Dacia. De altă parte, invită in-l
contra Bathorescilorü si pre Michaiü Dom-j
nulă tierei romănesci, inimicü“ alü Bathore4
scilonî, pre care lü căstigase impëràtùlü, im 1
plêndu-lü de sperantia de a se face Domnii, 1
sub scutuliî Austriei, preste amëndôuë Daciele.
Cardinariulü, vëdiêndu-se preste, ascep-
tavo amerintiatü de arme din doue diverse
parti, inspâimëntatü de periclu, trămite érásí1
la Basta pre Gasparü Cornis cu scrisori;;
de incredere. Trämisulü eră însărcinată să
arete că după ce n’a fostă ascultată cererea
sea de a se impăcă neintielegerea intr’ună,
232 TESA.URU DE MONUMENTE ISTORICE
providere. sibi patrono opus esse, cuius ope
se suasque ditiones tueatur. proindo Caesarem
rogare, ut suam ea in re voluntatem disette
declaret, amici ac foederati clientis, an hos-
tis loco sit ipsum habiturus. Turcicum apud
se iam legatum esse opes et amicitiam Sul­
tani ultro offerentem, nec amplius X CIO a-
ureorum pro pensione annua reposcentem.
malle tarnen se et Christian! nominis et con-
dicionis suae inemorem Caesari adversus com-
munem hostem operam navare, quam priva­
tum ob commodum committ'ere, ut si nonre-
ligionis causam prodidisse*, at certe patriae
libertatis defensionem omnino deseruisse vi-
deatur. non deesse concordiae ineundae ra-
tiones, et per renovatam adfinitatem, quae
nuper divortio publico dissoluta est, artius
constringendae, Bathoriis tanto honore iam a
serenissima Austriorum familia affectis. ex ea-
dem domo se Sigismundi patruelem superesse,
qui parem fidem et animum ad eam adfini­
tatem sit allaturus. votum sibi esse, si non
indignus a Caesaré habeatur, ut Mariam Chri-
stiernam, quae Sigismundo nupserat, in uxo-
rem ducat ; tanta accessione ad dignitatem
suam facta non solum deinceps Turcum im-
manissimum Christiani sanguinis sititorem,
sed etiam omnes principes, qui cum Austri-
acis bellum gérant in posterum semper pro
hostibus habiturus. bac oratione Basta nihil
commotus, cum astu rem geri putaret, con­
trario sibi astu utendiun duxit, et verba pro
verbis reddidit. itaque legatum bene spera-
re iubet de Clementia Caesarig, ad quem se
quamprimum relaturum dicit, ac fore, ut ad
postulata, si qui dem aequa videantur, minus
difficilem se praebeat. ea vero quantum in se
erit, commendatione sua apud Caesarem adiu-
turum.
modű amicalü, asia precumü a doritü delà
inceputü, apoï elü, fiindü nevoită a-sï căută unü
patronü prin alü cărui ajutoriü să se potă apërà
si pre sine si tiéra sea, ragă pre impëratulü ca să
spuiă curată decăvoiesce a-lü consideră de amică
si confederată, ori pótede inimică; că la d e n -
sulă se află ună solă turcescă care i ofere
ajutoriulă si amiciţia sultanului, si nu cere
mai multă de diece mii galbini pre ană, dară
cumcă densulă, aducendu-si aminte si de nu­
mele creştină si de conditiunea sea, ar fi mai
bueurosu a tînè cu imperatulă incontra in i­
micului comună; in casulă contrariă, va lu­
cră astfeliă incâtă să nu potă fi considerată
de proditotiă ală religiunei, dar de bună séma de
aperătoriă devotată ală libertăţii patriei. Nu
lipsescă mai multe raţiuni spre a veni la îm­
păcare: afinitatea ce a incetată prin despăr­
ţirea urmată mai a deunàdï a Măriei Cristi-
erne, se póte rennoi si mai strinsă: din casa
Bathoresciloră pre care mărita familia a
Austriei o -a distinsă cu atâte o n o ri, nu­
mai densulă, vâră ală lui Sigismundă, mai
rernase, si densulă promite la o noua legătură
de cumnătiă nu mai puçinâ credintiă si inimă:
dorintia sea e, décá imperatulă nu Tar găsi
nedemnă, ca să se căsătorescă cu Maria Chri-
stierna, fosta femee a lui Sigismundă; prin
acésta inăltiare a demnitate! sele va fi obli­
gată de a consideră in viitoriă de inimici ai
sei, nu numai pre Turcii cei insetati de sânge
creştină, dară pre toti câţi portă resbelă cu
Austriacă. Basta nu se mişcă câtuşi de pu-
qină de acésta cuvântare, ci, erediendă cumcă
cardinariulă umblă numai cu insielătiuni, so­
coti ca, si densulă totă cu asemine măestrie
să se folosescă, si la cuvinte deşi erte să rëspundiâ
totă cu asemine cuvinte. Elă dar dise Lega­
tului, ca să aibă totă sperantia in bunătatea
impëratuluï, căruia i va scrie numai decâtă,
si crede că imperatulă nu va face vreo difi­
cultate intru împlinirea acestora cereri, decă
le va găsi drepte si cuviincióse; incâtă des­
pre sine, le va recomëndà impëratuluï.
 I. A. THUANI HISTORIABUM S ü l TEMPORIS
Dum haec ultro citroque simulate inter
eos per literas et nuncios agitantur, Basta
per Micha elem Valachiae despotam, qui iam
in armis cum X X X CIO erat, serio rem agi
curat.
Is ergo in provinciám hostiliter ingres-
sus Stephanopolim primo adventu XV Kalend.
IXbr. occupât, ut ab ea parte Polönis, quos
auxiliareis Cardinalem habiturum metus erat,
aditum intercluderet. verum ismetus paulo post
evanuit, edicto per regnum promulgato, ne quis
Sigismundo Bathorio aut Cardinali patrueli in
hoc hello adversus Caesaréin et Austrios m i-
litaret. Stephanopoli praesidio firmata Ciculi
confirmatis privilegiis ac immunitatibus in fi-
dem açcepti, etinCaesaris verba adacti. inde
Hermenstadium cum XVIII machinis con-
tendit.
Diversa, párté Cardinalis Cibinium Sa-
xonum, in quibus praecipuam fiduciam habe­
bat, amplissimam civitatem venit, cöpiis ita
circum disposiţis, ut exiguo spatio abessent,
quam primum occasio se offerret déceraere
paratis; nam Cardinalis, qui. Hieremiam Mol­
dáviáé despotam sibi conciliaverat, in castris
haut minus X X V CIO hominum habebat, sed
maguam partém provincialium et exarmato-
rum, orator Pontificius cum Gogare Monbar-
sio et Moyse inter Ciculos primario viro in­
tervenit, a Cardinali, qui Dáciám si Pontifi­
ais patrocinio reţinere posset, benefiçiarium
se Sedis Romanae futurum in arcano recepe-
rat, appositus, et quasi a Caesare veniret,
eius nomine Michaeli .dénuntiavit, ut Trans-
silvaniae finibus omnino excederet, et vim ac
maleficium a provincia abstineret. Michaele
mandátum. Caesareum exhiberi sibi petente,
cum orator id penes Bathorium esse diceret,
tempusque interponi pestularet, tantisper dpm
ad Cardinalem adiens ipsum ad saniora con­
silia inflecteret, contrarium mandátum prola­
tum, quo nulla mora interposita cum Cardi-
233
Pre cândü urmà aceste tratatiunï prefă­
cute si de o parte si de alta, prin scrisori
si soll, Basta invită pre Michaiü Domnulü
tierei romănescî, care si înarmase vreo treï
diecï miï ostasï, ca să se apuce de lucru cu
tótá seriositatea.
Michaiü intră in Ardélü cu putere ini­
mică, si la 18 Optovre indată si ocupă Bra-
siövulű, pentruca să închidă despre acea par-
!te drumulü Polonilorü de cariï erà témà să
nu vină intru ajutoriulü cardinariului. dar a-
céstá témá incetâ preste pnçinü, fiindü-cä
regele Poloniei publicâ in totă tiéra, să nu
cutedie a dà cineva ajutoriü lui Sigismundü
aü cardinariului in acestü resbelü incontra îm­
păratului si ä Austriacilorü. Intärindü Brasio-
vulü eu óste, Michaiü priimi supunerea si cre-
dintia Secuilorü câtră impëratulü, confirmân-
du-le privilegiele si immunitâtile. De aci plécà
la Säbiiü cu 18 tunuri.
De altă parte, cardinariulü venise la Sä­
biiü, avêndü in Sasi o deosebită încredere.
Ostile inimice se află in .pr^mică distantiă,
gata la luptă la celü de äntäiü semnű ce d i
s’ar dă. Cardinariulü, care câştigase in parte-sï
pre irim iă Domnulü Moldavie!, aveà nu mai
puçinü de 25 mii ostasï, dár ce a iààï paare
parte erà provinciali si nu p rè bine armaţi.
Oratörele ponteficiü ^(căruia cardinariulü ï pro­
misese intr’ascunsü ca, de se va putè tînè in
Dacia sub patrociniulü Papei, are să-se facă
beneficiariulü scaunului Romei), la indemnulű
cardinariului, insoçitü de M elcbiörü. Bogathi
si de Moise Secuiulü, merse ça midï-locitoriü
de pace la Michaiü ; si, 'ca si cdmü ar veni
din partea împăratului, lü invită in numele aces­
tuia, ca să esă numai de câtü din Transilva­
nia, si să se abstînă de a face vreunü rêü a-
cesteï tierï. Michaiü cerii să i se arete man-
datulü impërâtescü ; eră oratorele pretinse că
mandatulü e la Bathbri, si lü pofti ca să mai
ascepte puçinü, pên’ ce ar merge la cardina-
riulu spre a-lü îndupleca la sfaturi mai intie-
lepte. Dar Michaiü dise că elü are altü man-
30
234 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

nali hostiliter agere iubebatur, itaque minime dätü delà impëratulü, ca să bată pre cardi-
auditae oratoris preces. Michael cum orator nariulü fără cea mai mică intărdîare. Astfeliű,
per castra Caesariana tliscurrens a pugna cun- nici decumű nu se ascultă cererea oratore-
luî. Intr’aceea, fiindu-că oratorele umblă prin
ctos dehortaretur, ipsum honorifice custodi-
midï-loculü óstei lui Michaiü, desmëntândü
endum filio dedit. castrisque ad Cibinium pro-
pre ostasï delà luptă; Michaiü lü incredintiâ
motis mittit faecialem Cardinali renunciatu- fiiuluî seu ca să-lu aibă sub pază cu totă o-
rum, non se ad Christianorum sanguinem, cui nórea cuvenită. Miscândü apoi castrele spre
libentersit parsuruş, fundendum venisse; sed Säbiiü, trămise unü fecialü la cardinariuiű,
quando ipse sacramentum Caesari dederit, ca să-î spună că n’a venită ca să verse sânge
erestinü care bucurosu l’ar crutiă, dar fiindu-
et iniuste arrepto dominatu cedere recuset,
că cardinariuiű, obligata prin juráméntű câtră
nulla etiam necessitate coactus Turcarum o -
impëratulü, nu se lasă de domnia Transilva­
pem imploraverit;- his de causis, nisi quam niei care cu nedreptulü o trase1 la sine, si fi-
primum atf armts discedat, ét se Caesaris vo- indü-cä élű, afară de acesta, fără să fi fosta
luntati pefmittat, eum bello ad perniciem per- impinsű de vreo necesitate, a ceruta ajuto-
secuturum. Superbam adeo denunciationem. riulu Turcilorü : din aceste cause, de nu va
părăsi armele numai decâta, si de nu se va
non tulit Cardinalis, virmagni animi, rem is-
supune vointieï impëratüluï, elü, Michaiü, are
soque faeciali protiuus copias instruit, quip-
sä-lü nimicescă in acesta resbelü. Cardina-
pe Michaelem pascendis potius pecoribus, riulü, bărbata de mare Sufletü, nu putù să su-
quam exercitui ordinando idoneum semper as- feriă o denunciare de resbelű atâtü de super­
pernatus, ac proinde cum eo certamen de- bă ; trâmitêndü deci inapoi pre fecialü, asié-
trectare turpe existimabat. Antequam manus diă numai decátű ostile in ordine de bătaiă,
pentrucă pré Michaiü totdeauna lü despretiu-
consererent, Michael voce praeconis edixerat,
iă ca pre unü omü ce ar fi mai bunü de a
ut transituris ad se parceretur, quod ita spe-
pasce vite decâta de a comandă oşti ,* prin ur­
raret fore, ut multi a Cardinale transfuge- mare, credeă că ar fi ruşine anupriim i, lup­
rent; quod si non succederet, saltem egregiae ta cu unü asemine omü. înainte de a se în­
suae voluntatis impressam inDacorum animis cinge la luptă, Michaiü publica in totă oştea
opinionem relinqueret. maioribus animis u- ca să nu se atingă cineva de cei-ce arü voi
să trecă in partea sea, elü adecă speră că aü
trinque quam peritia certatum, et post quin-
să fugă mulţi delà cardinariuiű ; eră déca a-
que horarum obstinatam pugnam, Cardinalis
césta nu s’ar intëmplà, voià să lase celü pu-
tandem profligatus est. III CIO ex eius exer­ çinü o bună opiniune despre sine in inimele
cita desiderata, praeter vulneratos captos- Dacilorü. Bătaia urmâ eu mai multă bărbătiă
que, reliqui in fugám cum inisero imperato- decâtü sciintiă, de ambe pârtile; după o lup­
re suo se coniecere: direpta castra, et magna tă cerbicosă de cinci óre, cardinariuiű ră­
mase bătuta si sfërnmtü, cădiură trei mii din
praeda in iis inventa Valachis in praedam
óstea lui, afară de cei vulneraţi si de cei prinşi,
cessit. XLV machinas victor Michael sibi sum-
cèialatï luară fuga dempreună cu Domnulü
sit. id incidit in V Kalend. IXbr. mox1 A l- loi ü. Românii ocupândü castrele inimicului
bae Iuliae Valachi magna gratulatione civium câştigară o mare pradă, invingëtoriulü Michaiü
fortunae cedentium accepţi. luâ 45 tunuri. Acesta se intëmplà la 28 Op~
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORI&
Stephanus Bathorius ex fuga cum pau-
cis se recepit, et asportatis secum rébus
quas potuit pretiosissimis Claudiopolim, venit,
indeque Hustam contendit in Polonorum fi-
nibus, ubi cum sperata Polonorum subsidia
non comparèrent, nam paulo ante edictum,
quod dixi, Regis iussu propositum fuerat, Som-
lium, inde familiae suae originem Bathorij
répétant concessit.
Stephano digresso Ilusta et Claudiopo-
lis Michaeli advenienti Kalend. IXbr. patait,
sola restabat Yiväria praecipuum provinciáé
munimentum, quod valido praesidio defehde-
batur. şed cum sub id Somlij Stephanus
Bathorius a Georgio Basta, qui interim cum
Davide Hugnadio et Paulo Niaro aliata in sti­
pendium peçunia in Transsilvaniam venerat,
interceptus esset, metu mortis intentato non
aliter libertatém impetrare potuit, quam Vi-
varia dedita. quibus actis viaé insideri ubi-
que iussae, missique qui Cardinalem fugiti-
vum infestis armis proseqüerentur. : '
Eum nono post die inter montana cum
septem solis familiaribus latitantem nacţi non
sine secreto mandato trucidarunt, quippe cum
Austriacis persvasum esset, nunquam illum
quieturum, et quamdiu in vivis esset, nunquam
pacatarn Dpciae ppssessionem penes ipsos
fore : mortuo a cervice caput recisum, et ad
Michaelem allatum, qui corpus mox diligen­
ter perquiri et repertum Albae Iuliae monu­
mente insigni, quod ipso Cardinalis Baltasari
fratri, struxerat, infej'ri curavit. huius, ut o-
lim Georgij Martinusij Cardinalis iussu Fer-
dinandiin eadem Dacia interfecti, caedis haut
magna ratio Romae habita est, ubi tarnen
nuper Sixte V Pontifice tot tragoediae ma­
gno regni Gallici detrimento ac pene exitio
ob consimilem causam excitatae fuerant; hoc
nuncio turbatus Sigismundus cum omnia tuta
235
tovre. Preste puçinü Românii intrară in Alba-
Iulia unde, cetătianii, cedêndü sortéi, ï prii-
miră cu mari aplause. -
Stefanü Bathori scăpa cu fuga insoçitü
de câti-va inşi; elü, luândü cu sine cele mai
pretióse ale sele lucruri, merse maîăntâiu la
Clusiü, de aci la Hustű spre marginile Polo­
niei ; de aci, vëdiêndü că nu se mai ivescü
ajutóriele polone ce spera, din causă că edip-
ptulü regescü de care vorbirămă se publicase
cu puçinü mai înainte, se trase la Somlio de
unde se trage familia Bathoriană.
După depărtarea lui Stefanü, portile Glu-
siuluï si ale Hustului se (feschisefă dinăintea
lui Michaiű, la 1 Nouemvre, 'Numai Gherla
mai rëmase indërêtü, una din cetâtile, de frunte
ale tiereï, unde se afla o garnisonă pùtinte;
insă, după ce Stefanü Bathorij fu prinsü in
Somlio decâtra Georgiü Basta care intr’aces-
tea venise in Transilvania dempreună çu. Da-
vidü Ungnad si Paulü Niari aduoêndü, bani,
pentru óste ; Stefanü Bathori, de frica "mor­
tel, fù nevoitü a pr.edà Gherla spre a-sï căs-
tigà libertatea. După aceea, se dete ordine
de a păzi tóté drumurile, ai. se trămiseră o-
meni sa prindă pre cärdinariulü. \
Nóue dîle după aceea, găsiră pire car-
dinariulü, rätöcindü printre munţi, insoçitü
numai de siepte iţişi, si-lu omoriră, nu fâră
a fi avuta ordine ascunsa intru acésta, pen-
trucă Austriacii eră 'siguri că intru cátü timpü
va fi elü in vietiă, nu are să stea in pace,
si nici in Dacia n’are să sp potă hucurâ Aus­
tria de o domnire păciuită. După ce lü o-
moriră, i smulseră cápulü din cerbice, silă
aduseră la Michaiu care dete ordine să caute
numai decâtü si trupulü. si găsindu-se si a-
cesta, Michaiü puse de-lű asiediară in fru-
mosulü sicriü care insusï cardinariulü lü fă­
cuse pentru frate-seü Baltasarü. Acestü omdrü,
de aseraine ca odinioră omorulü lui Georgiü
Martinusiü, ucisü diu poronça lui Ferdinandü,
Roma lü luâ intru nimicü, cândü din contra
sub pontificatulü lui Sista V totir din ase-
239 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
metueret, fugám undique circonspiciens clade
ad cladem addita, haut mediocriter angeba-
tur; nam dum ad discessum se parat, equos
paratos magnam partém fortuito incendio ami-
sit, quo et CC curus, in quos pretiosiorem
supellectilem imposuerat, una cremati sunt.
Michael re féliciter gesta confestim ad
Caesarem literas .dat, quibus pacatam Dáci­
ám ductu suo, et cunetos provinciáé ordines
in verba eins adactos "sigmficabat, et meri-
torum Suoraim rationem, haberi petebat; prae-
fecti per provinciám titulos ubique usurpans.
séd mox in aula Caesarea per Bastae, qui eandem
praefecturam ambiebat, emissarios delatus est,
quhsi per praefecturam ad principatum ad-
spiraret. auxit suspicionem insolita hominis
barbari comitas et adfectatus in populos in fi-
dem acceptos amor, atque ambitiosae pro
eorum libertate privilegiis et a praesidiis es­
terais immunitate apud Cassarem preces. ita-
que cum Basta instaret Caesaris nomine, ut
Germani per praesidia distribuerentur, saltem
ad tempus, quousque a recentibus motibus et
externa vi pacata esset proviücia, diu alter-
catum inter ipsos fuit, Basta publicam secu-
ritatem, Michaele contra pátriám libertatém ob-
tendentibus. tandem ad dissidium componen-
dum propere cum amplissimis mandatiş Petzi-
us missus, qui ita summum imperium per
Dáciám sibi sumpsit, ut illud Michaeli abla-
tum in Georgium transferre videretur.. quod
rursus novis motibus per Daciam occasionem
praebuit, cum Michael se delusum videns in-
gratitudinem ac perfidiam Caesarianoruin pa-
lam detestaretur, et provinciáé proceres mu-
mine cause se provo cară atâte tragedie spre
cea mai mare stricătiune a Franciéi si mai
spre perderea eï. Sigismundü, turburată de a-
cestă scire, si cuprinşii de o frică incâtii ni-
căiurea mrise mai credea sigurii, cerca , să
fugă ori incătrâii, cândü o altă nenorocire
veni asupra capului seü: că-cî, in momentulü
plecare!, unu focii intemplătoriu I consuma
mal tot! caii, dempreună cu 200 trăsuri pre
care-sî incărcase lucrurile cele mal de pretiu.
Michaiü, după aceste fapte indeplinite
cu fericire, trămite indată scrisori la im pë-
ratulű, arëtândü că a impácatü Dacia, că a
făcuta să jure credintiă impëratuluï tóté sta­
turile tiereï; cere, deci, ca impëratulü să-I con­
sidere meritele după dreptü si cuviintiă. Élű
purtă in ti eră pretutinde titlulü de Guverna-
toriü. Preste puçinü insă Basta care umblă
ca elă să fiă guvernatoriulü tiereï, W denun-
ciâ la curtea impërâtéscâ, ca si cumü Michaiü
prin titlulü ce portă acumu, ar aspiră la Dom­
nia tiereï. Prepusulü se adause si mal multa
prin neobicinuita blăndetiă a omului barbarü,
prin amórea ce afeptà elü câtră popórele su­
puse, si prin ambitiósele cereri ce îndreptă câtră
impëratulü, pentru libertatea si privilegiele
tiereï, si pentru scutirea cetâtilorü de ost!
străine. Astfeliü, cândü Basta stăruiâin numële
impëratuluï, c a ,ôstea nemtiésca sä se impartiă
prin cetâtï, celü puçinü penă cândü tiéra se
va linisci de tufburârile din urmă si va fi a-
sigurată de verőce putere din afară, o lungă
certă unná intre densiï: Basta invocândü se­
curitatea publică; eră Michaiü, libertatea pa­
triei. In fine, se tràmise Petiü cu largi man­
date ca să impace aceste certe; élű insă tră-
gêndü la sine frânele guvernului, se păreăcă
le a luată din manile lui Michaiü spre a le
pune in mânile lui Basta. Acésta dete causa
la noue turburârï in Dacia, pentrucă Michaiü
vëdiêndu-se insielatü, injurà pre façia ingra­
titudinea si perfidia Cesarianilorü ; érá statu­
rile tiereï dîceà că tiéra prin acésta schim­
bare de domnia n’ a cästigatü apërarea ce
 I. A. THÜANI HISTOKIARUM SUT TEMPOÈIS
tato dominio non tam quaesitum adversus
Tureos patrocinium, qjiam se in dirissimam
sub potentiori hero servitutem redactos ' di-
cercnt. , b - ,
Oceupatis in Dacia Oaesàris viribus et
Turois, quibus solemne est ex dissidiis Chris-
tianorum rebas suis consilium capere, ad e-
ventum intentis, bellum haut magna mole hoc
anno in subiecta Pannónia gestum.
libee cxxiv
A. 16##
In Dacia Michael re féliciter Caesaris
auspiciis gesta cum indignam meriíis suis
gratiam rependi videret, omnia circumspi-
ciebat, quibus potentiam successibus anni sü-
perioris pártám tueri posset, itaque clam a-
nimos purpuratorum tentandos curauerat, qui
hominem in utrumque paratum vt aliqua spe
gratiae, si ad partes ipsorüm înclinaret, la-
ctarent, Buraiam Agam veneranda canitie se-
nem vicissim ad eum. Sultani nomine mitten-
dum curant, quem ille perhonorifice excepit
cum ornatissimo equitatu ad medium millia-
re obuiam profectus. cum haut procul abes-r
sent, ambo ex equis desiliunt, et vbi se hu-
maiiissime inuicem complexi sunt, Aga Mi­
chaeli Persicum gladium, quo accinctus erat,
detrahit, eidemque alium Turcieum auro et
gèmmis distinctum tradit, cum multis aliis
donis, inter quae erant ardëarum insignes
pluroae ad pileorum ornamenta; equi prae-
stäntissimi VII generosus falco; quae Michae­
li incedenti praeferebàntur, eoque comitatu
ambo Stephanopolim ingressi sunt reboante
passim festa tormëntorum displosione. ade-
rant Caesaréi pfocuratores ad componendum
inter ipsum et Gcorgium Bastam di'ssidium,
quos ille spectaculo insolito in suspicionem ad-
ductum iri minime dubitabat, eoque aequio-
287
cautà asupra Turcilorü, ci mai vërtosû s’a
aruncată intr’o servitute aspră sub unii Domnii
mai putinte- -
■ Fiindü ocupatü asífeliü impëratulü in
Dacia; eră Turcii (după 'datina lorii de a sé
indreptă după discordiele ivite' intre creştini)
asceptândii cu luare a minte la ce capetă aii
să ésá trebile Daciei: resbelulü Panonicu in
acestü ană nu se purtă cu totii de adinsulă-
CAitTEA cxxiv ’,
A. 1600
In Dacia, Michaiă, după ce Supuse Ar-
délulű cu fericire, sub auspiciele öesarélui,
vëdiêndü in ce modü nedemnă se rësplëtèsçû
meritele sele, si arunca privirea in totep â r-
tile spre a vedé, in ce chipü si inodă.>şî-ar >
pütè sustînè puterea câştigată prin suces'ele
din apulú trecută, Asiadară elă - ispiti intr’as-
cunsă inimele Veziriloră carii, spre a ade- -
meni pre acesţă dmă, gata si intr’o parte si
intr’alta, prin óre-cáre jsperantiä de gratiâ^
decă s’ar plecă in partea loră, Iacă de se
trămite la densulă in numele Sultanului, Eu-
raia Aga, bëtranù venerabilă prin căruntetie-
le sele. Michaiă lă priimi cu multă onóre,
esîndu-i intru întâmpinare insoçitü de cëï
mai aleşi ai sei, călări, cale de o jumătate
de miliariă. Apropiându-se unulă de altulă,
descăleca ră am ëndoï, si după ce se imbră-
çisiarâ cu totă cuviintia, Aga descinse sabia
cea persiană ce purtă Michaiă, dândU-i alta
turcescă, iufrumusetiată cu aură si petre scum­
p e ; si alte mai multe daruri i dete, intre ca­
re, pene frumóse de irodiă, siepte cai aleşi,
si unu generosă fălconă, care tóté se purtă
înaintea lui M ichaiă, si astfeliu intrară a-
mëndoï in Brasiovă intre solemnele rësunefe
ale tunuriloni. Legaţii impëratescï, trămisi
spre a impăcă pre Michaiă cu Basta, eră de
238 TESAURÜ DE MONUMENTE ISTORICE
res in ferendis condicionib. fore sperabat, in­
terim monet, ne ea re mouerentur, honorem,
qui legatis debetur, nisi omnis expers huma-
nitatis haberi velit, non exhibere non potu-
isse, nihilominus se facturum, quod aequum
esset, tantum dent operam, vt Bastae multis
nominib. sibi suspecto alius a Caesaré sub-
stituatur, ne per priuatas simultates publica
salus in prouincia periclitetur. praèteréa haec
eiusdem in arcano postulata ferebantur, vt
Transsiluania sibi filioque iure baereditario
cum Varadino, Husta, Nagbama, et exteriorib.
Hungáriáé pärtibus trafierentur; vt omnia bona
ac dignitates, quib. Sigi’smundus Bathorius a
Caesaré donatus fuerat, sibi attribuerentur,
et collatitia pecunia ad scribendum militem
iuuarqtur. Caesar ceterique Imperij principes
Christiani fidem intërponerent, si forte in Tur-
corum potestatem veniret, fore, ut ex inanib.
eorum liberaretur, ad haec addebat, vt magis
Caesarianorum animos pertentaret, omnino spe-
rare se, quae iam in Dacia occupauerat, loca
Caesarem minime reposciturum, sed praeter-
ea etiam reliqua vsque ad Tibiscum fluuium
pro nauata tarn fideliter opera sibi concessu-
rum. quae si a munificentissimi principis be-
nignitate impetrare possit, se tot tantasque
res aduersus communem hostem gesturum,
quantas huc usque nemo gesserit ; et si pa­
res sumptus iis, qui in Pannónia quotannis
fiunt, subministrentur, cuncta a Caspio mari
Budám vsque Albam regalem et Zolnocum
imperio Caesaris subiecturum. haec superbi
iuxta et ambiţioşi hominis insolentia postu­
lata ita a legatis Caesareis accepta sunt ; in-
cendente eos Basta aemulo quasi ille occa-
sionein a clientela Caesaris discedeiidi quae-
rens iam res nouas animo moliretur. tarnen
in praesens res prudenter dissimulata, et ex pe­
cunia Caesaris X X X CIO aureorum repraesen-
tata sunt, quae tarnen tanquam leue operae
pretium non sine spernentis átque adeo male
affecti vultu accepit Michael. Sigismundus in-
terea sociatis cumHieremia Moldauiae despo-
façià. Michaiü bine scieà că prin acestű spec-
taclu estraordinariû are să descepte prepu­
suri in inimele lorü, elfi insă speră că chiarti
prin acesta î va face mai drepţi in stabilirea
conditiunilorü de împăcare, tot odată i făcii
luătorî a minte, ca să nu iee acesta in nume
de rêü, că -cî, fără a călcă legile dreptului
gintilorü, nu putea să nu facă Turcilorü o-
nórea cuvenită Legatilorü ; cu tóté acestea,
elü va fi dreptü, numai si solii împărătesei
să stăruăscă, ca impëratulü să trămită pre
altă cineva in loculü lui Basta asupra căruia
are atâte prepusuri, pentru-ca aceste certe
private să nu périclité cumva salutea publică
a tierei. Afară de acésta, pre sub mână cir­
culă următoriele pretinsiunï ale lui .Michaiü:
ca, Transilvania, deinpreună cu Oradca-Mare,
cu H ustulü, cu Baia-Mare, si impreună cu
celelalte párti dinafară ale Ungariei, să fia a
sea si a fiiuluï seü cu dreptü ereditariü; ca
să i se incuviiiitieze si lui tote acele bunuri si
demnitâti cu care impëiatulü onorase preSi-
gismundü Bathori ; si să se stringă bani de
ajutoriü cu care să-si potă susţine oştea; im -
përatulü si ceialalti principi ai imperiului,
să garanteze cä-lü vorn răscumpără dăcă va
cădă cumva in mânile Turcilorü. Si spre a
cercă si mai mulţii inimele Cesarianilörü, mai
adause că elü speră la impëratulü că nici o-
dată n’are să mai cără inapoi locurile ce a
ocupatü elü in Dacia, ci, din contră, cumcă
impëratulü, pentru atâte merite ce a căşti—
gatü prin credintia sea, ï va dă totütinutulű
ce se întinde peri la Tisă. De va câştigă elü
acesta delà bunătatea si liberalitatea princi­
pelui, atunci va face atâte si atâtü de mari
lucruri incontra inimicului comumi, câte ria
fäcutü nimene péri acumü ; si dăcă ï va dă
lui impëratulü o sumă de bani ca aceea ce
trămite in Ungaria pre totü anulü, atunci elü
va supune puterei impăratului tóté tierile câ­
te se intindü delà marea Caspiă péri la Buda
si Alba-regale si péri la Solnocü. Aceste pre­
tinsiunï ale omului süperbü si ambitiosü fură
 I. A. THUANI HIŞTORIARUM Sül TEMPORIS
ta virib. mediocrein ex gente sua, Scythis, Po-
lonis, Turcis confecerat exercitam in omnia
rerum agendarum momenta intentas, contra
eos, ne longiore mora interiecta maiores \i-
reis colligèrent, statim ducit Michael, quem tot
locis victorem, vt fit, LCIO amplius armato-
rum sequebantur, et per altissimorum monti-
um angustias in Moldauiam penetrat, Si-
gismundo, et Hierémia numero imparibus
semper recedentibus, vbi plus ab regionis
incommoditatibus, quam ab hoste damni pas-
sus est, ad tantam'. annonae penuriam re-
dactus, vt foliis arborum pro cibo vti co-
geretur, illi tandem recedendo ad Boloniae
fineis peruenerunt, maiora auxilia a foe-
derafa gente sibi polliciti, cum quibus fes-
so Michaeli recentes occurrerent, Hieremias
de suppetiis importune Turcum sollicitabàt,
a quo nihil pecuniae, militam aliquem mime-
rum tandem est consecutus. ' Michael a perse-
quendo hoste. iam dilapso cursûm inhibet, et
Moldauiam ab Hieremia deşertam eo facilius
occupât, quod plerique in prouincia ilium pes-
sime oderant, imperio asperum et intolerandis
tributis grauem, quippe ferebatur in singula
etiam vilissima capita aureum menstruum irn-
posuisse; et quicquid corfadere poterat, virib.
suis et suorum beniuolentiae diffisus in Po-
loniam; ad quam receptam sibi parabat, m it-
tere. hoc successu elatus Michael vlterius pro-
greditur, cum •Sigismundô, vbicunque eum
nancisci p osset, inànus cohserere certus, is
nouo subsidio recreatus, ita vt X X X CIO ar-
matorum penes se haberet,- ad Istrum iuxta
Ortunum castrum consederat. ibi collatis cas-
tris acerrime - pugnatur, multis vtrinque ca-
dentib. tandem victoria ad Michaelem incli-
nauit. ex Bathorianis, praeter eoâ qui fluuio
239
privite de insolente din partea Legatilorűim-
përatescï, pre cariï ï atîtià Èasta, em ululùM
Michaiü, ca si cumü acesta, cercândü numaï
ocasiunea de a, se rumpe de câtră impëra-
tulü, ar fremêntà deja lucruri nôtre intru i -
nima sea. Cu tóté acestea, deocamdată disi­
mulară totală, si-ï numërarâ din baniï impë-
rătescî o sumă de 30 mit galbinï. Cu chipü
de despretiü si de măchnire priiml Michaiü
acéstà sumă care o socotià de unü pretiü
prè micü pentru câte făcuse. Intr’aceea , S i-
gismundü, insoçindu-se cu Irimiă din Mol­
dávia, formase o óste bunicică din Ardelianî,
Tătari, Poloni si Turci, căuţându momentalù
de a se sculă asupra lin Michaiü. Michaiü
insă, pên’ a nu apucă inimicii a se întări mal
bine, plécá fâră intărdîare incontra lorü. si
precumü se întâmplă totdeauna ca tot! să
tragă a se luptă in oştea unul dtice faimosü
prin atâte învingeri, mal bjne de 50 mil Ó-
menl armat! urmară Iul Michaiü; pëtrundü in
Moldávia prin strimtorilë muntilorü celdrü
m alinaltï; érâ Sigisnruhdü s i Irimiăt, mal nïicï
la numërü, se retrăgeă neîncetata dé înain­
tea lorü. Cu ocasiunea acestei, inaintârï in
Moldávia, omenii lui Michaiü maî mjultü su-
ferirâ de incomoditâtile locurilorü, decâtüdm
pártea inimicului, că-cl la atâta lipsă ajunse­
seră, incâtü se vëdiürà nevoit! a trăi cu frun-
die de arbori. Érâ inimiculü nu se opri pên’
la marginile Poloniei; din acéstâ tiérâ amică
asceptà ajutôrie mal mari, cu care să potă
intimpină pre Michaiü celü ostenită d e gre­
utăţile drumului. Irimiă supërà pre Turculü
prin solicitârile sele de ajutôrie; Turculü insă
fâră a-1 dă vreunü banű, de abia 1 trămise
unü numërü de soldat!, Michaiü oprindu-se
de a mal persecută pre inimiculü celü rui­
nata, ocupă Moldávia cea părăsită de Irimiă,
cu atâta mal usiorü, că cel mal mult! Mol­
doveni 1Ü uriă forte, fimdü-cä domniă forte
aspru si asupriă totă tiéra prin dârî nesufe­
rite , că-cl se spune că aruncase câte unü
galbinü pre lună de fiă-care capü de omü,
240 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
hausti perierunt, desiderata VI CIO ex Va-
lachis yix II CIO. Michael victor totam M ol-
dauiam Caesaris nomine, vt in dissimulatione
perseveraret, in potestatem redegit, eique
gubernandae filium praefecit, parte copiarum
attributa. ipse cum reliquiis Cosacorum, Ras-
ciorum, Belgarum, quos a Caesare habebat,
copiis in Transsiluaniam re d iit, vbi cognito,
Ioannem Sariüm Samoscium magnum Polo-
niae Caaçellarium cum numeroso exercituad-
uentare, iam a spafâp, vt iniúriam excursi-
onib. in terram Polonicam a Michaele factis
ulcisceretur, rëuera, vt Sigismundum proxima
cognatione secum coniunctum in paternum
principatùm restitueret, et Moldauiam veteri
Polonorum imperio adiiceret, ad Caesaréi exer-
citus duces, qui in superiore Pannónia erant,
scribit, monetque; paratas semper copias ha-
beren-t, quibus si quid hostis tentasset, ei
statim oc'curreretur.
Sub id denuo a Caesare venit Petzius
cum aliqua pecuniae summa, qùam , propter
itinerum pericula, sicuti ferebat, siue quod eam
in Michaelis potestate, antequam eius ani-
mum plene pertentasse t, relinquere nolebat,
Socmariae deposuerat. in Colloquium vbi Pe­
tzius cum Michaele venit, post multas ex-
postulationes et magnifice venditatam suam
operam, iile postremo subiecit, si Caesar ex
fratribus suis aliquem in Dáciám cum sum-
mo imperio mittat, se confestim e prouincia
fiaver-câtü de seracü; pentru aceea neincre-
diêndu-se in aï s e ï, adunâ totü ce putù si
trămise in Polonia unde spera scăpare pen­
tru sine. După aceea, Michaiű, insuperbitü de
acestü sucesü, pleca . inainte, determinată a
se bate cu Sigismundü verunde l ’ar putè in-
tëlni. Sigismundü capëtândü nóue ajutorie,
asia incâtü aveà 30 miï impregiurulü seü, sï-a-
siediase castrele la Dunăre lângă . Ortunü.
Aci urmâ o aspră bătaiă, cadiêndü multî si
de o parte si de alta. In fine Micbaiü esi
invingëtoriü. Din partea Bathoriauilorucădiu-
ră 6- miï, afară de ceî ce se innecară in Du­
năre; éra din Români, doue miï. Michaiü, in­
vingëtoriü, supuse totă Moldávia, in numele
impëratuluï, precumü dîceà elü, spre a con­
tinua in disimulatiunea sea. In fruntea Mol­
davie! asiediâ pre fiiu-seü, dându-ï o parte
din óste; eră dénsulü împreună cu celelalte
oşti, de Căsacî, Sêrbï, Belgï, pre cariïï aveà
delà impëratulü, se intórse in Transilvania.
Aicï, aflándü cumcă Zamoiski, marele cance-
lariü alü Poloniei, vine cu óste numërôsâ,
lätindü vorbă că vrè să rësbune injuria ce a
fäcutü Michaiü prin incursiunile sele in pă-
mêntulü Poloniei, eră in faptă voiâ să re-
stabilescă in domnia părintescă pre Sigismundü
care ï erà cumnatü, si să supuiă Moldávia;
erăsî Polonilorü; aflândü, dîcü, Michaiű de a-
césta, scrise îndată la comandanţii ôsteï im -
përâtescï din Ungaria superiore, invitându-ï
să stea gata, ca la casü de nevoia să sepotă
opune indată inimicului.
Intr’acestea, Petiű vine erăsî delà im­
përatulü cu órecare sumă de banî, care insă
o depusese la Sátmariű, séu pentru periclele
drumuluï, séü pentrucă nu voia să o dea in
mânile lui Michaiű înainte de a se incredin-
tiâ pre deplinii de cugetele lui. Intëlnindu-se
Petiű cu Michaiű, acesta după ce se plânse
de mai multe lucruri, si după ce arëtâ cu cuvinte
mari câte a fäcutü élű pentru impëratulü, in
fine adause că deçà impëratulü voiesce a tră-
mite in Dacia pre unulü din fraţii sei, élű e
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TËMPORIS 241

decedeie paratum, ceterum ex.benignitate ip- gata a esî din tieră numaï decâtü; sperândü
sius sibi polliceri, sui rationem habitum iri ;delà bunëtatea impëratuluï că va luà in drép-
totque exantlatos pro domo Austria labores, tot tă consideratiuhe meritele sele, si că unü
principe atâtü de putin’te si atâtü de bunü
adita pericula potentissimum juxta ac cle-
nu va dà uitâreï nie! deeumü atâte lucruri
mentissimum principem minime ex memoria
t . grele câte a făcuţii pentru casa austriacă, si
depositurum; se vicissim si Caesareis opibus atâte pericule cărora s’a espusü; nu mal pu-
aliorumque Christiauorum principum auxiliis çinü si elü, déca ï va stă intr’ajutoriü impë-
iuuetur, ad frangendam Turcorum potentiam ratulü si alt! princip! creştin!, va lucrà din
et Constituendam in iis locis rem Christia- tóté puterile si din totă inima, spre a sdrobi
puterea Turciíorü, si spre a face ca-creştini!
nam omnia consilia şua, omnes conatus, q u ic-.
să domnescă in locurile ocupate de Turcî.Tm-
quid animi et industriae habet, conuersurum,
përatulü insă, la indemnulü lu! Basta care ï
verum Caesar a Basta monitus, -homini bar ­ dîcea să nu se incredă acelui ohm barbară,
bare et versipelli ne fideret, contraria man­ si viclenii, trămise mandate contrarie lu !‘ Pe-
data Petzio dederat, qutb. Michael sine con- tiü, in virtutea cărora se ordina lu! Michaiű
dicione ex Transsiluania decedere, aut B as- ca, or! să esă din Transilvania, or! decă voie.-,
sce a rëmânè in acesta tieră, să rămână sub
tae, si in ea remanere vellet, părere iubebatur.
prdinile lui Basta. Michaiü récusa cu. cerbi--
quod cum facere praefracte recusaret, res ad
ciă de a face una ca acesta. Sí astfeliü lu­
apertum dissidium erupit, et Michael, ut res crurile ajunseră la p rumpere pre façià. Mi­
suas firmaret, cum proceribus prouinciae ini- ' chaiü, care, la intrarea sëa in Transilvania
tio tanta humânitate usus, dura hélium Cae- sub auspiciele im periului, se -purià cu a^âta
saris auspiciis administraret, tune omnia tuta bunăvointiă câtră nobilii fiere!, .acumü, temên-
du-se de tóté impregiürulü seu, incçpù a-sï
timens animum renudauit, et aut nulla iusta
dà pré façià mintea si inim a, si a tortura si
de causa, aut ex leuibus admodum suspicip--
a ucide pre nobil!, séü fâră de h i « ; o câlisà,
nib. in crimen adductos ex iis plerosque male séü incriminându-l pre.cele .maï usiôfë pre-*
multauit, nonnullos etiam quaestionib, subie- pusurï. Prin acesta se făcu de ură înaintea
cit, ex eaque re tantum ódium populi colle- poporului, asia incâtü mult! lü părăsiră, in­
git, ut multi ab eo deficerent, in iisque Moy- tre cari! si Moise Secuiulü in a cărui virtute
si credintiă avea totdeauna măre încredere, sî
ses ipse Ciculorum regulus, cuius in virtute
prin care făcuse atâte mar! fapte , de resbelü.
et fide cum magnam fiduciam semper repo-
Lovită de atâte amârëtiunï, se vëdiù «deoda­
suerat, tum ductu magnas res in bello ad- tă strimtoratu de tóté pârtile, si tóté rnidï-
ministraueraţ: bac acerbitate in summas mox lócele de a indreptà lucrulü efà acumü prè-
angustias se prolapsum sensit, sero ad eam tărdîe, pentrucâ, in Tutcï si in Tătar! nu ai
emendandam remedio,.. nam a Tataris et Tur- veà încredere; dé Zamoiski se temeà forte;-
scieà prè-bine că.B athori si Irimiă ï tindă)
cis sibi metuebat, et Samoscium vitra modum
curse; érâ impregiurulü seü nu aveà pre ni-
reformidabat. Bathorium et Hieremiam sibi
mene. eu! să se potă încrede deplină, Precândü
insidiari minime ignorabat. nec verp circa se, omulü sê luptă cu atâte dificultâtï, Basta, sprë
quib. plene confideret, vllos habebat. homini a nu perde asemine ocasiune, adună fâră in-
inter tot difficultates conflictanti cum exer- tărdîare ostile de prin cetâtile Ungarie! su-
31
242 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

citu ex superioribus Pannóniáé praesidiis rap­ perióre, si plecă in Transilvania, determinaţii

tim collecto Basta, ne occasioni deesset, sta- ca, déca Michaiü nu s’ar supune de bună voia,
tim occurrit, vt sponte părere recusantem vi cu puterea sä-lü aducă la supunere. Ajungêndü
Basta la Clusiü, staturile tiereï, asigurându-lü
cogeret, et Claudiopolim prófectus cum obui-
de credintia lorii câtră impëratulü, î esîră in­
os provinciáé ordines habuisset, eosque m ü ­
tru intimpinare, De aci merse dreptű la Alba-
dem Caesarig adegisset, Albam Iuliam, vbi Iulia unde se asiediase Michaiü eu óste de
Michael cum XVIII CIO castra habebat, recta 18 mil. Voivodulü, nu atâtü inspâimëntaiü de
tendit, aduentu Bastae subito non tarn terri- neascéptata venire a lui Basta, câtü temên-
tus despota, quam suorum insidias veritus pro- du-se de insidiele ómenilorü sei proprii, îndată
se puse in fugă, perdiêndü din aï sei patru
tinus in fugám se coniecit, IV CIO. ex -suis
mil', si se retrase in munţii tiereï ronmnescï,
amissis, et ad montana Valachiae receptam
unde erăsi fù lovitü de o altă calamitate,
habuit, vbi eum rursus noua calamitas op­ pentrucă Sigismundü si Irimiă adunândü iute
pressif nam Sigisnaündus et H ierem ias, col- o séma de oşti, atacă pre neasceptate pre Mi­
leçtis repente copiis . repedenti nec opinato chaiü, in retragerea sea, s i-i sdrobescii m n ă -
incumbünt, et -reliquias exercitus dissipati, sîtiele ostei risipite ce mai aveà cu densülü
Vediêndü că nu mai e chipü de a se tînè in
qiias secum trahebat, profligant. ille cum ni­
puterile sele proprie, Michaiü, spre a nu û.
hil amplius praesidij in opibus suis videref,
nevoitü a stà. sub ordinile lui Basta, invoca
ne ab infesto sibi Basta legem accipere cq- clementia impëratuluï, si cerii voiă să mérga
geretur, Caesaris clementiam appellat, co- la Curte, peu truca in personă să se potă
meatumque. petit, quo tuto ad ipsum proü- curătî de prepusurile ce se aruncă asupră-i.
cisci et suspiciones coram purgare posset, ob- si ca să nu gándéscá cineva că e insielătiu-
ne la midï-locü, lăsă de ostatici pre femeea
sidum loco vxore et liberis oblatis, ne qqa
si copiii sei. Impëratulü, care, nimicü nu do-
fraus subesse putaretur: Caesar, qui barba-
rià mai multü decâtü a vedé pre barbarü
rum ex Transsiluauia deducere . summopere depártatü din Transilvania, si domnia Austriei
percuperet, dum potentiam suam in ea per asupra acestei tieri asigurată prin Basta, u -
Bastam constituisset, facile postulatis eius ob siom acordă cererea lui Michaiü, pentru me­
praeteritorum memóriám vt aiebat, annuit, et moria celorü trecute, precumü dîceà. Dete
dar ordine lui Başta ca să-i asigure drumulü,
Bastae, vt tutum iter ei praeberet, et inte­
si totodată in ahsentia lui de a casă, să pună
rim dum a domo procul esset, bellum ei a
capetü resbelului ce i-a fäcutü Sigismundü si
Sigismundo, et Hieremia per Valachiam il­ Irimiă. Astfeliü, Michaiü, cu ünitulü anului,
latúm propulsare, mandauit, secundum haec ajunse la Viena ins.oçitü de 70 călăreţi; ar-
exeunte anno Michael cum LXX. equitum co- chiducele Mathia lü priimi eu tótá onórea;
mitatu Viennam venit, a Matthia perhuma- eră impëratulü ï trămise ordine ca să stea a-
colo penă ce lü va chiămă la Praga. / Intr’a-
niter exceptus, per internuncium a 'Caesaré
cestea, Basta celebră adunarea tiereï, despre
ibi tantisper iussus subsistere, dum Prágám
care intielegêndü impëratulü, cumcă Transil­
euocaretur. Basta interim comitia provinciáé vanii numai sub óre-care conditiuni sunt gata
celebrat, in quib. cum Caesar intellexisset, a i se supune, care déca nu li s’arü incuviin-
ordines et proceres certis tantum condicio- tiă, ei aü să se foloséscà de ajutoriulü si a -
 I. A. THUANI HISTORIARUM SUI TEMPORIS
nib. se Caesaris imperio subiicere paratos,
quas nisi impetrarent, ope et patröcinio Tur-
cico, quod ex propinquo ostentabatur, vsu-
ros; eo diutius distinendùm Valachum puta-
bat, ne res iam turbatas praesentia sua ma-
gis misceret; Caesar, quo motum ilium com-
poneret, initio summum Transsilvaniae im­
perium Maximiliane fratri detülerat. yerum ii­
le se excusauit, Samoscij, qui iam Moldauia
recepta in Yalachiam descenderat, et Hiere-
miae fratrem prouinciae praefecerat, occur-
Sum caussatus. Yalachi etiam instabant apud
Bastam, vt auxilio, iuuarentur aduersus Po-
lonos, vitro se in Caesaris potestate futures
polliciti, Michaelemque -cui hactenus parue-
rant, vel alium quempiam cum summo impe­
rio mitti' cum virib. petebant. nam quem Sa-
moscius imposuerat, se. ferre nec voile nec
posse, inter has consultationes annus in aulà
Caesarea et in Transsiluania exactus.
LIBER CXXVI
/
A. 1601
Féliciter a Caesarianis in Dacia pu-
gnatum.
Indictis Claudiopoli comitijs cum a
maiore parte Sigismundus Bathorius, qui ab-
erat, princeps Transsiluaniae per praeconem
renuntiătus esset, decretumque vt e Moldauia
continuo ‘ accersitus pristinae dignitati re-
stitueretur, eique cuncti ordinés parare tene-
rentur, Stephanus Tsehiakius, qui absentis
vices obibat, homo peruicax et magni animi,
ne nihil interim ageret, Michaelis Yalachi,
qui iam :ad Caesarem pröfectus Viennae iam
diu substiterat, yxorem’ et libères capi et cà-
ptos sub cusodia abduci impefat. qua re co-
gnita, vitra quam dici potest animo commo-
tus Valachus Pragam pergit, et a Caesaré
admissus non omnino sibi totiës seu jeuita
tem seu perfidiam Transsiluanorum experto
24Ş
përarea Turcilorü, ce li se arëtà din apropi-
are: impëratulü eu atâtû mal vërtosü crediù
că e mai consultü a tine ancă aci pre R o-
mânulü, ca nu prin presentia lui să turbure si
mai rêü lucrurile deja turburate. Impëratulü,
spre împăcarea acestorü miscârî, intru ince-
putü incredintiase guvernul» Transilvaniei
fratelui seü Maşinii 1ianü, dar «acesta se apërâ
sub pretestü că nuvoiesce a dà fagiă'cu Za-
moiski care, avêndü ocupată Moldávia, intra­
se in tiéra romănescă si aşiediâse de- domnii
alü tierel pe fratele lui Irimiă. Românii ancă
rugă pre Basta ca .să le dea ajutoriü incon-
tra Polonilorü, promitêndü că eî sunt gata a
se supune impëratuluï, cerii numai să le >tră-
mită cu óste pre Michail! care le fusese Domnă,
séü f>re ori-cine altulii, pentrueä pre celü pusü
de Zamoiski, nici potü nici vorü a-lü suferi.
Intre aceste consultatiunï se termina anulü
iff curtea impërâtéscà si in Transilvania.
CARTEA CX XVI
A. 1601
In anulü acesta, imperialii se luptară!
cu fericire in Dacia. Y '/ 1
Convocându-se dietă la Clusiü, majori­
tatea prochiămâ Me principe alü Transil vaniei
pre Sigismundü Bathori care eră. afară din
ticră ; si se decretâ ca numai dejcâtu sä-lü
chiame a- casă din Moldávia, si să-iii asiedie.
erăsl in demnitatea de mai înainte, si totă
tiéra să-î fiă datoria cu ascultare. Stefan^
Ciachi, omü cutediătoriu si de mare i-
nimă, tînêndü loculü principelui, pentruca să
nu stea fără a face si elii ceva, prinde si pune
la arestü pre femeea-si copiii lui Michaiü
care eră duşii la impëratulü si stătuse mulţii
la Viena. Aflândü de acesta Românulü, nu se
póte spune câtă se turbura intru inima sea;
merse la Braga, si intrândü la impëratulü 1
dise că, orï-eâte a audîtü elü despre nécre-
244 TESÄ.URU 0E MONUMENTE ISTORICE
praeter exspectationem accidisse dicit, quod
de illorum populorum defectione intellexerat.
quos tarnen locorum peritia fretus, si modi-
cis auxilijs iuuetur, fore dicit, vt breui ad
Caesaris obsequium pacata tota prouincia redl-
gat. libellum querimoniarum grauium plénum
itidem porrexerat, cuius exemplum penes me
habeo, quo fidem Sacrae Oaesareae Maiestati
vel cum pernicie sua constanter seruatam con-
testabatur, ab initio repetita suorum erga ipsam
meritorum, et egregie bello factorum memo­
ria, non sine occulta ingratitudinis exprobra-
tione, et liuoris Bastae, quem minime nomi-
nabat, suggillatione, incusata perpetuo etpa-
lam Dacorum, ét Bathorianis partibus addi-
ctorum perfidia, quo et excusabat, quod inter -
dum necessitati cedens cum Turcis ad se mis-
sis reconciliationem verbis simulasset, cum
re et facto contra iilos tanquam juratos no-
minis Christiani et familiae Austriacae hos-
teis strenue et constantissime pugnasset. ad-
debat, ad maiorem inuidiam, Aaronem antea Da-
cis et Bathorianis iufestum, o b . fidem con­
stanter Caesari et -Austriacae familiae serua­
tam pari ingratitudine remuneratum esse, is
propere redire, et cum Georgio Basta, qui ad
primum motum viribus per se impar iam se
ad limitem receperat, se coniungere iussus,
Motinam venit, quo et ex Quadis delectos
equitatus eum subsecutus est.
Iam Bathorius a prouinciae ordinibus
euocatus exeunte Aprili domum redierat, et
Yiuaram Rubitio dedente receperat, initio ni­
hil hostile prae se ferens. nam datis ad Bas-
tam literis a Tschiako decreta vt iniussu suo
facta excusabat, deplorataque sua conditione
dintia Trausilvanilorü, nu l’aü pusu la vre o
mirare, pentru că cunósce prè-bine din propria
sea cercare, si usiurëtatea de minte si perfi­
dia acelui poporü. dar decă ï-ar'dàluï impë-
ratulü óre-care ajutôrie, elû care cunósce lo ­
curile si omenii, nu se indoesce că in puçinü
timpü ărăsi va aduce acea tiérá la ascultare
si supunere. Totdeodată dete inmânile împă­
ratului o scrisoriă plină de grele plângeri, am
înaintea mea unü esemplariü de acea scriso­
riă in care Michaiü arată, cu câtă credintiă
s’a purtată elfi totdeauna câtră maiestatea îm­
păratului, chiarü si cu periclulă de a se per
de pre sine; amintesce delà inceputü merite­
le sele câtră impëratulü si faptele sele de
resbelü, si acesta nú fâră a lăsa să se vediă
intr’ascunsü ingratitudinea câtră den sulă, si
nu fâră a ultragiâ cu ură pre Basta, precare
de altmintrea nu-lü numiă; elă âcusă neînce­
tată in acea scrisoriă perfidia Transilvanilorü
sia parcidianilorüfamiliei Bathoriane, si chiară
prin acesta se escusă decă, cedêndû câte o -
dată necesităţii, se prefăcea înaintea Turci-
lorü ce venià la densulă, ca si cuină ar voi
să se împace cu ei, cândă intru adeveră si
in faptă se lupta cu bărbăţia si cu constan-
tiă incontra loră ca incontra inimiciloră ju ­
raţi ai numelui creştină si ai familiei austri-
ace; la acestea mai adause că Aron Vodă care
uriă pre Transilvani si pre Bathorescï, totü
cu asemine ingratitudine fù remunerată pen­
tru credintiă sea cea constante câtră impë­
ratulü si casa austriacă. In fine, Michaiă, în­
sărcinată fiindă a se întruni cu Basta (care
la cea de antâiu mişcare a Transilvanilorü, ne-
simtîndu-se in putere de a se opune, se re­
trăsese la margini) veni la Motina unde i urmâ
si călărimea silesiană.
Intr’aceea, Bathori, chiämatü de ordi-
nile tierei, câtră finitulă lui Aprile se întor­
sese a casă, si ocupase Gherla prin supune­
rea de bună voiă a lui Ribitiă comandantele
cetatei. Bathori, la începută, nu se arătă cu
vreună cugetă ostilă, pentrucă trămise seri-
 I. A. THUANI HISTORIAKUM SOT TEMPORIS 245

ac miseria, in quam nulla culpa sua incidis- sori la Basta, prin care, se escusà d e câte
set, praeteritorum gratiam sibi fieri, et vt no-
făcuse Csaky fâră de scirea lui; deploră con-
uos ad Caesarem legatos mittere liceret p e- ditiunea si sortea sea cea demnă de compă­
tebat; de cetero noile se consilia et rationestimire in care fâră vreo culpă a spa ar fi că-
cum Tschiako homine seditios.o miscere reli­ diutü; cereà ertare pentru cele trecute, si voiă
giöse protestabatur. séd homo ad quamuis au- de a trămite alti soli la impëra’tulü; si pro­
ram fluctuans statirn mutauit, et,a Tschiako testă că elü nü are de a face nimica cu tur-
persuasus cum Michaele et Basta, antequam burátoriulű Csaky. Bathori insă, omü schim-;
bătoriu după tóté vênturile, la indemriulü lui
maiores. vires collegissent, confligere statuit,
itaque cum X X X CIQ armatorum circa se Csaky, .decise a se bate cu Michaiű si Basta,
haberet, ex prouincialibus, Hungaris,. Molda- péri’ a nu-sï întruni aceştia tóté puterile.’ À-
uis, Cosacis, Tataris, et maiorem partém Tur- siadară, cu o óste de 30 miï impregiurulü
cis, collem superiorem ex aduerso Caesaria- seü, compusă din Ardeleni, Ungureni, Mol­
norum occupât; Michael et Basta cUm XVIII doveni, Căsaci, Tătari, si cea mai mare parte
Turci, ocupă unû délü mai inaltü iaçiâ in fa-
CIO circiter in, inferiore colle consedere Kal.
VItil. cum pridie cum bis mille équités egre- çià cu imperialii. Michaiü si Basta cu óste de
gie instructi ex - Quadis aduenissënt. postri-vreo 18 mii se asiediaseră pre unii délü mai
die, cum diu vterque exércitus in procinctu giosü, la 1 Augustü, cândü cu o dî mai îna­
stetisset, Bathorius morae impatiens sub ho- inte sosiseră călăreţii silesiani in numërü de
ram quartam pomeridianam in imum descen­ dôuë mii ; eră la 3 Augustü, stândü gata de
dit, et Caesarianos adoritur, a quorum tor- luptă ambe ostile, Bathori, nerăbdătoriă, la pa­
mentis in medio cliuo dispositis grauiter in- tru óre după mediă-dî, descinde , in vale si a-
festatus est, cum contra tormenta eius'in sum- taçâ pre imperiali; elü insă fù rêü infestată
mo colle directa Caeşarianos illaesos superuo- de tunurile imperiale ce eră asiediate pre
larent. eoque errore factum, vt cùm a Cae- costa déluluï, cândü din coptră, tunurile lui
Bathori fiindü prè-susü asiediate sbură pre
şarianis repetita saepius displosione solueren-
tur, Belgae acri impressione facta mediam a- de asupra iinperialilorü fâră a-ï vë'témà ; din
ciem perruperint, eodemque tempore bine Mi­ acestă a lorü gresielă urmâ că, desele loviri
chael, inde Basta per latéra incumbentes Ba- ale imperialilorü desfâcêndü şirurile Bathori-
thorianos post ingentem caedem editam p o- anilorü, Belgiană se repedîră cu bărbătiă in
stremo in fugám verterint. midï-loculü lorü si le tăiară óstea in dóue;
atunci, lovindu-ï din cóste, de o parte Mi­
chaiü, de alta Basta, după unü mäcelü infri-
cosiatü, in urmă, i puseră in fugă. ,
Occisa plus XCIO memorantur. capta După cumü se spune, cădiură morţi
CX signa, et ad' Caesarem perlata, X L om- preste 10 mii din óstea lui Bathori; éra din
partea imperialilorü, de abia eădiură trei sute
nis generis tormenta. e!x Caesarianis vix
inşi. Imperialii câştigară HO flamuri care le
CCC perierunt. castra hostilia capta ac di- trămiseră Ia impëratulü, si 50 tunuri de totü
repta. mox victorib. Claudiopolis patuit, genulü. Castrele inimicului fură cuprinse si
prădate. îndată se deschiseră înaintea invin-
opidanisj quod defecissent, intérim in sacra-
gëtorilorü portile Clusiului. Clusianii pentru
mentum adactis, ac praesidium impositum suo necredintia lorü, fură puşi să jure de uöü,
sumptu alere iussis. si să intretînă óstea in socotéla lorü.
 246 TESAURU RE MONUMENTE ISTORICE
■Sed maior in vincendo inter Caesari- 1
anos duces, quam post victoriam concordia
fuit, dum alter alter! suspectus occasionem
quaerit. Basta cum Michaelem hominem va­
sta ambitione post successum vitra modum
insolescere videret, primo rqonitum ad extre-
mum opprimere statuit, et dissimulato eius
superbo responso, quo Bastae Caesarişque
imperium in se nullum agnoscere palam de-
' .supra sea maï mare nici pre Basta nici pre
clarabat, post aliquot dies quasi de magnis
rebus cum eo acturus ad se vocat. cum ille
ire detrectaret, missa ad eum comprehenden-
dum quasi defectionem meditantem II Bel-
garum signa ac totidem Germanorum, ad
quorum conspectam homo ferox ita cohor-
ruit, vt minime se desereret, sed suorum ope
inclamata percussorem Germanuin stricto gla-
dio petit, ac superueniente Biro Tordae prae-
fecto Belga, cum aliorum globo statim hasta
transuerberatur. cum XLIII aetatis annum age­
rei, utraque fortuna vel inimicorum iudicio
insignis. corpus nudum cis fluuium ad ves-
peram vsque indignum in modum ad horrö-
rem iacuit, sub noctem iussu Ioannis Schne­
ckenhaus! silesianae militiae tribuni ibidem
terrae mandatam, occiso Michaele statim
(haus, tribunü alü miliţiei silesiane. După ce
eius tentorium auide direptum, sparsa fama,
quasi repertae essent inter gazam literae,
quibus occultarum cum Turcis machinationum
ac proditionum fides fiebat. quod non tarn ad
placandos Valachos valuit, populos frequenti
dominorum per mutuas caedeis indies succe-
dentium mutatione gaudenteis; quam ad mi-
Insă, bună-intielegerea ducilorü impe­
riali fù mai mare peu’ a invinge decâtü după
învingere, cândü, plini de prepusuri unulüa-
supra altuia, si unulü si altulü nu maï cer­
ca decâtü ocasiunea de a-sï face rêü. Basta,
vediêndü cumcă Micliaiű, omü preocupata de
planuri vaste si ambitiöse, după învingere
incepe să facă mari necuviintie, maï ântâiü
lü observa, eră in urmă decise perderea lui.
si disimulândü sumetiulü rëspunsü prin care
Michaiü dechiarà, curatü că, nu cunosce a-
impëratulü, după câteva dîle lü chiamă la
sine sub cuvêntü că ar avè să se intieléga
împreună asupra ore-cärorü lucruri mari. Mi­
chaiü nu voi să mergă. atunci Basta, sub
pretestü că Michaiü ar medita să se rumpă
decâtră impëratulü, trămite'asupra lui dóue
centurie de Belgian! si alte dóue de Germani,
cu ordine de a pune mâna pre elü. la a cá­
ron! pruvire, omulü feroce, inspăimentata dar
fâră a-sï perde curagiulü, invocă ajutoriulű
ómenilorü sei, apucă sabia in mână, si se
repede asupra Némtiulüt ce-lu lovise, dar de
odată sare asupra fin Belgianulü Biro , c o -
mandantele Turdei, dempreună cu altiî, si-lu
taiă de morte cu securea. Eră Michaiü atunci
in etate de 43 anî, bărbaţii strălucita si in
norocire si in nenorocire, după chiarű jude­
cata inimicilorü lui. Trupulü luî, desbräcatü,
fù aruncata să' zacă spre oróre la malulü
riuluï pên’ de cu seră,. intr’unü modü ne-
demnü, Éra de nópte fù immormëntatü in
acelü locü, din ordinea lui Ioan Schnecken-
uciseră pre Michaiü, Nemtiï prădării indată
cu aviditate cortulü lui, si scoseră vorbă că
ar'fi gäsitüla elü scrisori care n’arü maï lăsa
locü indoeleï, despre machinatiunile luï cele
ascunse cu Turcii, si despre trădările luî.
Dàr acésta o scorniră, nu atâta spre a fi­
nisei pre Români, pentrucă acesta poporii se
bucură de désa si violenta schimbare a dom-
nilorü seî carii neîncetata urmézâ in scaunü
 I. A. TIIUAînJ HISTORIAEUM SUI TEMPOEIS 247

tigandam apud vicinos aliosque principes facti unulii după altulü, prin violentie si ucideri
inuidiain, ne vt olim in Cardinalis Georgij împrumutate; càtü, spre a stëmpërà iqănia si
caede et Andreae itidem Cardinalis exitio, sic ura principilorű vecini pentru o faptă ca a-
césta, si pentruca să nu cadiă Austriaciî si
nunc in Michaelis caede eandem infamiae o-
acumii, cu uciderea luî Michaiű, ca maî îna­
pinionem Austriaci incurrerent,. quasi illis
inte, cu uciderea Cardinariuluï G eorgiü, si
insitum ac familiare sit, in regnis parandis, perderea cardinariuluï Andreiü, in acea in­
nouisque ad antiquas ditionibus iungendis, fame opiniune, ca si curnii ar ii o datină
sic indigenarum et primariorum virorum o - înnăscută Àustriacilorü si fainiliarë lo r ü ,
să căstige tierî, să adauge pre cele vechi,
pibus et egregia opera ad firmandas res suas
si să se intărescă, cu ajutoriulü bärbatilorü
vti, vt postea pro beneficio maleficium re­
celorü inaï de frunte, asia insă ca apoî, să
pendant, et subeunte fastidio eos tpnquam rësplëtésca binele cu rêû, si urîndu-li-se de
, suspectes occasione quaesita de medio tol­ ceï ce lï-aü fäcutü bine, să cerce ocasiuiîea
lendos curent. de a-ï perde.

n o t a . Nu scimü ce Mfchaiü póte fi acelû M ic h a e l V e id a despre care vorbesce Thuanú la

pagina 219. Michaiü alü nostru nu póte fi. Alte Note nu avemü de a face la Thuanü.
MEMORIALULTJ ÍUI MICHA1ÏÏ Y * M CAXRA RUDOLFE IMPERATU

Thuanü (la pag. 2 4 4 ) dîce cà aveà înaintea sea, copia scrisorieï ce dete M ichaiü,
la anulü 1 6 0 1 , in mânile im përatuluï R udolfü, scrisoriă plină de grele si amare
plângeri. D e si Tàuanü né arată in scurtă cuprinsulü acelei tânguiri; dar lipsa u-
nuï docum entă de atâta im portantiă, in totă întregim ea lui, făcea o lacună insem -
nată in istoria lui M ichaiü V o d ă ; pên ’ la 1 8 5 5 cândă, con tele K em ény din T ra n ­
silvania, lü descoperi in archivulü ministeriuluî de resbelă in Yiena, si-lă publicâ,
îm preună cu alte docum ente despre M ichaiü, in M agazinulü Istoricü alü A cadem iei
U nguresc! din P e sta ').
Credem ü a face o deosebită p lă cere publicului rom ână, am atoriă de istoriă,
reproducêndü, atâtă in lim ba originalelui câtă si in traducere română,, acestă seri-
séria, séü m ai bine m em orialü,' ce revérsâ atâta, lumină asupra mai multorü punte
ale istoriei E rou lu i nostru. ’
înainte de a infâçisià cetitoriloră acestă docum entă, să vedem ă in scurtă, ce
dîcă Relatiunile si C ronicarii de a tu n ci,1
2) , despre m ergerea lui M ichaiü la Y ie n a si
Praga, si despre priim irea ce intimpinâ elă acolo. , ,
In tom na anului 1 6 0 0 , M ichaiü, lovită de o dată din tóté pârtile, de N em ţi
si de U nguri, de P olon i si de M oldoven i, de T u rci ,si de Tătari, avu cutşdiarea de
a m erge insusï la imperatulă cu ale că iu i oşti se bătuse la M irislâă, spre a se ju -

1) Magyar történelmi tár. Kiadja a magyar tudományos akadémia történelmi bizottmánya. Pestén. MDCCCLYII.
8°. (111, 1 7 4 -1 8 8 .)
2) H is tó ria vo n den E m p ö ru n g e n , so sich im Königreich Ungarn, auch in Siebenbürgen, Moldau, in der Ber-
gischeW alachey und andern örthern zugetragen haben &c. &c. &c. Cölln 1596.in fol, (Andertheil der Historien
(tipar, la 1601 înainte de mórtea luI Michaiö. pag. 66— 67.) — Ia co b i F r a n c i Historícae Kelatidnis conti-
nuatio neehst verschiener Franckfurter Fastenmess 1600, bis Fastenmess, mit Appendix bis Leipziger Os­
termess dieses 1601 Iahrs, mit Kupffern. Gedruckt zu Hall bey Gräbern. 1601. 4°. (pag. .76— 88.) — Idem
Continuatio biss auff gegenwertige Herbstmess 1601. s. 1. 1601. 4°. (pag. 10.) — H ie ro n y m i O rte lii A u -
g u s ta n i, Chronologia oder Historische besehreibung aller Kriegsempörungen... auch Scharmützeln und Schlach­
ten, so in Ungern, auch Sibenbürgen mit dem Türcken biss auff gegenwertige zeit... alles gründlich und
ordentlich (dergleichen w niemals jn Truck aussgangen) zusamen verfast &c. &c. m. Kpf. Nürnberg 1602. 4°.
, (pag. 194 — 197.) — precumü sí alti mal multl eontimpuranl.
32
250 TESAURU UE MONUMENTE ISTORICE

stificâ in personă înaintea luï. Astfeliü făcuse odinioră Petru Raresiö, cândü merse
de së presintâ inaintea Sultanului Solimanü care lu gonise din Moldávia.
La 25 Decemvre ajunse Michaiü la Yiena, insoçitü de 70 insï călâri si 12
trăsuri Archiducele Mathia lü priimi cu multă önére. Iacobü Francü scrie, chiarü
atunci, că Românii luï Michaiü eră îmbrăcaţi tătăresce, si intrarmati cu arce, să­
geţi, brtsdugane si cu săbii argintite. Michaiü voiă să mergă dr,eptü la Praga la im-
përatulü. Impëratulü insă trăriiise inaintea lui pre generariulű Carlü Magnü, ca s ă i
spună să se oprésca pre locü in Viena, pênâ cândü lü va pofti la Praga. Acestü
Carlü Magnü erà istoriografulü imperatuluï. Elü cunosceà pre Michaiü de pre la a-
nulü 1595 cândü asistase, in calitate de internunciü impëratescü, lafaimósele bătâî
cu Sinanü, sj făcu si o descriere a acestorü bătăi,d după care descriere spune ana-
listulü Guerin că a copiatü pre a sea. ') In timpulü ce petrecu Michaiü in Yiena,
archiducele Mathia ingrigi de tóté cele necesărie pentru elü si omenii luï, dându-le
totü feliulü de viptuale, precumü pane, carne, paseri, apoi ovêsü si alte asemine.
Intr’aceea, Transilvanii, a casă, arestézâ femeea si copilulü luï Michaiü pre ca­
rii ï lăsase acesta de ostatici cu ocasiunea plecâreï sele la impëratulü; eră la cur­
tea impëràtéscâ, prin solii ce aveà trămisi acolo, si anume prin Baltasarü Borne-
misa, Luca Trausner si Ioan Reveni, stăruiâ ca impëratulü să le dea in mâni pre
Michaiü ca să pedepsésca ei Transilvanii pre acestü rebelii. După aeeea, cu incepu-
tulü anului 160). Transilvanii erăsi chiamă la domnia tiereï pre Sigismundü Ba-
thori, si faeü pre Basta să ésá din tieră; totodată mai trämitü unü solü la Praga,
pie Stefanü Kakas, ca să escuse purtarea lorü. Impëratulü insă, audîndü de rebeliu­
nea lorü, si de re-tabilirea lui Bathori, dete ordine ca, solii din Transilvania nu­
mai decâtü să esă din Praga, precumü si esîră cu ruşine ; de altă parte, pre Mi­
chaiü care se află âncă totü in Viena, lü pofti să vină la Praga; se simtiă adecă
necesitatea Românului, spre a înfrânge pre rebeli.
La 23 Martiü Michaiü, insoçitü de 35 persóne, intrâ in Praga. Mari onorï se
făcură lui Michaiü la curtea impërâtéscâ: banchete preste banchete strălucite sede-
deă in onóroa lui din partea celorü mai mari ai Curtei: pentrucă, dics I. Francü,
că acestü Michaiü eră unü bárbatü seriosü, si unü eroü vitézü si cercatü. In cea de
ântâiü nópte ce petrec ură in Praga, o nenorocire se intëmplâ ómenilorü luï Michaiü: după
ce sera petrecură bine intre beuturi si măncâri, sala ia care dormiră se incăldî cu cărbuni
aprinşi, iucuiândU-o astfeliü incâtü n’aveâ pre unde sa ésá aburulü si fumulü de căr­
buni: diminétia, doi din omenii lui Michaiü se găsiră morţi in pată, cinci se bol­
năviră réü : multi prepuueà, nucumva să fi fostă acesta o precugetată încercare de
a-i perde.

1) Guerin p. 184. Bäloescu in Revista Română I. 300.

 MEMORIALUIiU LUI MICHAIU CATRA RUPOLFU 251

Michaiü erà forte întristată că Transilvanii î arestară femeea si copilulă, dî-

cêndü că de multü sï-aduçeà elă aminte de una ca acésta. ba că i s’a si predîsu;
totdeodată insă, in consciintia vertuteî sele, se lăudă că, după cumă cunósce elă de
bine tiéra si omenii, dându-ï impëratulu puçinü ajutoriă, in scurtă a va supune
erăsî. Toţi admiră puterea elocintieî eroului, si maestria lui de a convinge pre totï
de tóté câte dîceà. Memorialulu ce dote in mânile impëratuluï, este o adevărată i-
conă, de măritnea inimeï eroului, de inalta lui intieleptiune, de adênca si pëtrun-
diëtô'ria cunoscintiă ce aveà de ômeniï si impregiurârile timpului, sí in fine, de a r-
tea dé a căstigă pre omeni, si a se folosi de impregiurârï. ■->;
Acestă memóriáid nu are dată. Dar nu incape indoelă că Michaiă cu acesta
ocasiune lă dete. in mânile impëratuluï, adecă cu finitulü luneï Martiă cândă veni
la Praga.
Totă cu acostă ocasiune se luâ si portretulü lui. decâtră Sadeler, sculptoriulă
Curteî, imperătescî. Avemu si noî ună esemplariă de acestă portretă, forte birte con­
servată. ')
In fine, impëratulu incuviintiâ cererea luî Michaiă, invoindu-se a-î dă bani si
óste, numai să aducă la ascultare si supunere pre Transilvani ; eră IVJichaiă se. invoi
a trămite Dómna si copilulă ca ostatici, asia insă ca, Dómna să priirfiésca unu.do-
miniă in Silesia, éra fiiu-seu să siédá la curtea impëratéscà unde să"fiă tratată con­
formă demnitateî sele. Alti scriitori de atunci dîcfi că împăratului dona Konigs-
berga Unde să siedă si Dómna si copilulă. Asia plecâ Michaiă din Praga.
Gebhardi, si după elü, Engel, Lauriană si altiî, credă cumcă ltudolfu, cu ace­
stă ocasiune sî-ar fi arătată plecarea de a luă de muiere pre fiica luî Michaiă: elă
care dealtmintrea uriă căsătoria. Este prè-adevëratfi că Rudolfă impëratulü avută
de gândă să se căsătorescă cu fiia luî Michaiă, insă, nu pre cândă se află Michaiă
la curtea din Praga, ci mâi înainte. Ne spune de acésta corniţele Khevenhiller, ce-
lebrulă istorică ală Austriei de pre acelă timpă, care, după inalta sea positiune,

1). Impregiurulă portretului stau scrise ca litere mari aceste cuvinte : Mic h a e l w a iv o d a w a l a c h ia e t r a n s a l p i n a f .,

vtraque fortuna in s k j n is : kt in utraque eadem (Mrchaiii, Domnulă Tierei-Roniănesci,

v ir t u t e . AET. x l iii.

strălucită in norocire si in nenorocire, si in amăndăue cu aceeaşi virtute. In etate de 43 de ani.) Giosă pre
portretă, acestea: cum priul. S. Cae M-lis. (cu privilegiu)ă Maiestate! S. împărătesei.) Mai la va le: Tanti
facit nonien Christi : Maieslatem Caßsaris: Remp: Christianam, et Ecclesiae, Sub Pont. Max. Concordiam :
Suae prodigus, publicae deuotus Saluţi: etiamsi dira omida, et diri adnersarentur : Ficla obruens f actis.
(Atâtă de multă stimă numele lui Cristă, Maiestatea împăratului, Republica Creştină, ăi unirea Besericeî snb
Marele Pontefiçe, incâtă pentru binele publică nu-sLcrutiă viétia: chiară si dăcă i s’ară pune incontră fóte
puterile infernului: prin faptele sele întrece plăsmuirile, poetice.) De de suptnlă acestoră cuvinte stă însem­
nată cu litere mai m ici: S. Caes. M-tis Sculptor Aeg. Sadeler ad viuum delineav.il, et D. D. Pragae. MDCl.
(Egidiă Sadeler Sculptoriulă Maiestate! Sele Pa desemnată după natură si l’a dedicată. Praga. 1601). Băl-
cescu descrise maî ăntâiQ acestă frumosă portretă, după esemplariulă ce se află in cabinetulă de stampe
delà biblioteca din Paris. Magazină Istoricii pentru Dacia. IV. 212.
252 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE

cunoscçà bine secretele Curteï. Elü dîce că Rudolfü, întristată că nu putu să câştige mâna
principesei Marieî de Medici, se adresâ prin solulă seă din Madridă, corniţele Io­
ană Khevenhiller, verulă istoricului nostru, câtră maică-sea impëratésa, consultân-
du-o, pre cine ar fi maî bine să iee de muiere : pre fiia archiduceluî Carlă, aă pre
fiia Moscovitului, aă pre a Românului ? Khevenhiller reproduce apoi insasi scrisória
prin care muma impëràtésâ rëspunde fiiului ei Rudolfă, totă prin ambasadorulă Khe­
venhiller. Bëtrâna impëràtésâ, in acestu rëspunsu, i recomênda pre fiia archiduceluî
Carlă; eră, incâtă pentru fata Moscovitului, si a Românului, dîce că aceştia sunt
nisce barbari carii, afară de valórea loră militare, altă insusîre nu aă, pentru a-
ceea impëratulû sa nu-si adauge necazurile si supërârile cu o progenitură de barbari. ‘)
Acéstá corespondintiă confidenţiale a impëratuluï Rudolfă cu mumă-sea, n’a urmată
la 1601 pre cândă eră Michaiă in Praga, precumă se pare lui Gebhardi, ci la 1600,
pentrucă Khevenhiller la acestă ană o pune cam in luna Iuniă, adecă, după ce Mi­
chaiă ocupase si Moldávia.
Acumü să lăsâmă pre Michaiă să vorbéscá, ală cărui memóriáin, Thuană lă
califică de o carte plină de grele plângeri (libellus querim oniaru m g ra viu m p len u s),
éra Kemény, de plănsoriă, justificare si cerere totdeodată.

A . P. I.

Bucuresci 24 Ianuariă 1863.

1) Nach dem Kayser Rudolph auff Princesin Maria de Medices zuheyrathen, auch ein Aug gew orfen, und der
Gfrosshertzog die Heyrath mit Franc.kreich der Kayserlichen vorgezogen, darüber sich Kayser Rudolph sehr
offendirt befunden, dass er durch sein Gesandten am Spanischen Hoff Graffen Khevenhiller bey der Kay­
serin seiner Fraw Mutter, wegen bedachter seiner vorgehabten Heyrath Raths begehrt, und erstlich sich
über den Grosshertzog beklagt, und begehrt, man soll an der haimbführung mit derselben Braut dem König
ein Eintrag thun, oder ein Possen reissen, hernach ob er sich mit einer des Ertzhertzog Carl Tochter ver-
heyrathen, oder eine von Lothringen, oder ein Tochter des Mosyoviters, oder des Wallachen freycn soite ?
Auff dise Vorschläge hat die Kayserin dem Kayser ihrem Sohn durch Graffen Khevenhiller also antworten
lassen: Nemblich", Ihr Mayest. wolten nichts mehrere wünschen, allein dass der Kayser ein solche Gemahel
bekämb, damit er content unnd consoliert sein moeht...... er (der Kayser) soit noch bey dess Ertzhertzog
Carls Tochter einer verbleiben. Wass aber der Kayser wegen dess Moscoviters, und des Walachen Töch­
tern schreibt, so vermaint die Kayserin, weil dasselbig Volck Barbarisch, und an Qualitet mehr nicht, als
wass ihr Valor mit bringt, auch an Qualiteten wènig haben, der Kayser solle sich mit Barbarischer Zucht, die
' jhm mehr zu vberpein, als zu Consolation dienen wurde, nicht beladen. F r . C h r. K h e ve n h ille rs, A n n a liu m
F e rd in a n d e o ru m fü n ffle r u n d sechster The.il. Le ip zig . Í721. fo l. (pag. 2222. ad an. 1600.)
SACRATISSIMA IMPERATORIA REGIAQUE SACRATISIMA MAIESTATE, IMPERATE SI
MAJESTAS ! DOMINA DOMINE MIHI SEM­ REGE ! DOMNE MIE TOTDEAUNA BINE-
PER CLEMENTISSIME ! FIDELITATIS, FI-
VOITORIU! SUPUNERE PLECATA SI PER­
DELIUMQÜE SERVITIORUM MEORUM IN
PETUA A FIDELITATEI SI A CREDINCIO-
GRATIAM SACRATISSIMAE MAJESTATIS
VESTRAE HUMILLIMAM PERPETÜAMQUE SELORUMELE SERVITIE PENTRU MADE-
SUBMISSIONEM ! ' STATEA TEA!

Intellexi ex literis Sacr. Majestatis Ve-
strae, statum mei infortunii et deturbationis
non satis constare, unde benigne a me re- '
quirit, ut de omnibus punctis articulisque re-
rum gestarum, et unde hoc tantum sumpse-
rit exordium, ëandem certificem, et abunde
informarem. - tóté acestea.
Ego yero quamprimum initium conjurâ-
torum conspiratio sumpsit, subito frequenti-
bus meis literis cum ex Transylvània, tum
postmodum ex Transalpina ad M. V. datis
conscripsi, ac eandem de omnibus rebus
certificare volui. Sed quoniam omnes yiae
et aditus per Transylvanos fuerunt occlusi,
effectum est, ut omnes meos nuucios, quos
cum literis meis ad M. Y. expedivi, ce-
perint, ac literas interceptas detinuerint ea
intentione, ut proditionem, quam contra M.
V. meditati fuerunt, more süo solito prosequi
valerent. Quae quidem- proditio quam longe,
lateque apud illos debacchetur toti mundo
constat ita, ut non unius aut alterius, sed
multorum Principum, et Dominorum suorum
exştiterint proditores. Et quod maximum est,
Din epistola Maiestate! Tele Sacratisime
intieleseî că nu cunosc! de ajunsü starea ne­
norocire! si a resţurnâre! mele, pentru care
binevoiescï a cerè ca să Te informezîl pe largă,
insciintiându-Te despre tóté ămenuntele lu-
crurilörű intëmplate, si de unde s’áü urdítű
■ -
Eü insă, indată ce a luată incepută con^
spiratiunea conjuratiloră, nümaï decâtü am
scrisă si am trămisu dese epistole la M. T.,
atâtă din Transilvania câtă ei ma! pe urmă
din Tiéra-Românéscà, voiindăa Teinëunoscin-
tià déspre tóté- Ci, fiindă-că tóté intrările si
esîrile eràincliise decâtră Transilvan!, s’a in-
templată de aă cădiută in mânile loră tot!
nunei! me! trămis! cu scrisori câtră M. T.,
si scrisorile le-aă tînută la sine, spre a putè
esecutà după datina loră, proditiunea ce aă
meditată contra M. T. Care spirită de prodi-
tiune, câtă e de înrădăcinată la eï, o scie totă
lumea, că-c! nu vre-unulă or! altulă, ci o
multînre de Princip! si Domn! de a! loră fură
trădat! decâtră densă. Si ce e maî' multă,
de câte or! aă făcută e! abusă si sî-aă bătută
 254 TESàURU DE MONUMENTE ISTORICE
Majestatem V. Dominum benignissimum, cu­
jus clementia impie abusi sunt, quoties lu-
dificaverunt iniquis excogitatis conjurationi-
bus, satis superque M. V. constant, quod e-
tiam ex hac mea scriptura manifestabitur.
Quam scripturam humiîlime porrectam, quo-
niam rei magnitúdó id requirit, supplex oro,
dignetur consveta sua benignitate, et clemen­
tia, atque misericordissimis suis oculis per-
legere, et perponderare. Nullis utar fucis, et
figmentis, nec longis ambagibus benignas M.
V. aures offendam, sed fretus mea innocen-
tia, nudam proponam veritatem.
Ab eo dié, et hora, quibus S M. V.,
et toti christianitati fidei vinculo strictissimo,
sporite, et libere non solum me obstrinxi,
sed et author fui Vaivodis Transylvaniae, ac
Moldáviáé, ut se eidem S. M. V. penitus de-
voverint, quorum unum, videlicet Vayvodam
Aronem crudeliter, et perfide veneno exstin-
xerunt, ideo solummodo, quod M. V, S. et
non Sigismundo (Bathori) subesse volebat,
semper maximo cum ardore et sinceritate co-
natus sum meae satisfacere fidelităţi, eamque
conservare, et protegere. Quae fidelitas me
eo adegit, ut ubicunque M. V. hostis, qui
contra Eandem moliri quidquam attentave-
runt, intellexi, omnibus postpositis, injuriam
illius, quam meam esse reputavi, ulcisci jux­
ta mei juramenfi seriem desideravi. Et il-
lud ipsum in Transalpina frequenter, atque
singulari auspiciis S., M. V. victoria ad finem
perduxi, ut ut, sit, quod alii hujus rei glóri­
ám vendicaverint. Cujus rei testes mihi esse
poterunt S. M. V. Cataphracti.
Quam multos verő, et diversos etiam
praeter naturalem hostem Turcam, infensissi-
mos hostes habuerem propter meam erga M.
V. fidelitatem, Eadem benigne intelliget.
Provincia Valachia Transalpina non lon-
jocú de bunëtatea M. T., urdindü conjuratiu-
nile cele mai impie, o sei! prè-bine M. Tea,
si vei vedé si din acéstá scrisóriá a mea.
Care scrisóriá, avéndű in vedere gravitatea
lucrului, më rogü plecatü să binevoiescï a o
citi si esamina eu cunoscuta-Tï bunëtate,
blândetiă si indurare. Nu voiü supërà audiulü
M. T. eu infrumusetiârï si plăsmuiri, nicï eu
vorbe lungï, ci razimatü pe innocintia mea,
voiü spune adevêrulü limpede.
Din diua si ora in care, liberü si de
bună-voia mea, nu numai m’am obligată prin
cea maî strinsă legătură a credintiei câtră
M. T. si câtră totă creştinătate, ci am în­
demnată si pre Voivodiï Ardéluluï si Molda­
vie! de s’aă devotată si eï cu totulă M. Tele
Sacratisime, dintre carii unulă, si anume Voi-
vodnlă Aronă fă stinsă prin venind in mo­
dulă celă maî crudă si perfidă, numai pen-
trucă voià a asculta de M. Ta si nu de Si-
gismundă Bathori: de atunci m’am nevoiită
fâră încetare si cu cea maî mare ardóre si
sinceritate, a satisface fidelitate! mele, a o
conservă si a o mântine. Care fidelitate am
impins’o până acolo, incâtă or! unde am sim­
ţită că inimici! uneltescă ceva incontra M. T.ţ
eü, punéndü tóté la o parte, si considerândă
ca urdîtă mie reulă ce se prepară M. Tele,
am dorită a-lü rësbunà ca credinciosü jurá­
méntuluî meă. Si acesta am făcut’o adese ori
si in Tiera-Romănescă, terminândă cu o stră­
lucită învingere sub auspiciele M. T. S., de
si alti! sï-aü atribuită gloria faptului. M. Ta
insă Te veï putè convinge despre adevêrü delà
catrafractiï M. Tele.
Si apoï, afară de Turculü, inimiculü celü
naturală, cât! alt! si câtă de diferit! si ne­
împăcat! inimic! mî-am făcută, numai pentru
credintia mea câtră M- T.: veï intielege for­
te usioră.
Tiera-Romănescă nu e maî departe de
 MEMOBIALULU LUX MÍCHA1U CATRA RUDOLFU
gius a sede Turcarum Tyranni Constantino-
poli dicta distat,, quam itinere quinque die-
rum. In qua ego Provincia tranquille et se­
cure absque ullo metu degere potuissem, nisi
me meaerga M. V., et totam Christianitatem
fidelitas avocasset, sed nolens vires Turcarum
accessione militum meorum in christianorum
ruinam adaugerë, sponte ultro me ad ligám chri-
stiani foederis obtuli, ac ipsum Tyrannum
mea ab ipso defectione hostem reddidi in-
placabilem, sangvinisque mei sitientem. Cui
hosti infensissimo semper ego auspiciis M.
Y. restiti, multosquegloriosissimos triumphos,
ac trophaea nominatissima reportavi, quod M.
V. et toti Christianitati liquido constare po-
test, licet non defuerint, qui-se immerito me-
is laboribus jactaverint,' et grâtiam aucupati
sint.
Tam infracto autem animo semper ho
stibus Christiani nominis restiti, ut nihil, un-
quam de iis metuendum esse duxerim. prae-
sertim cum semper penes militem Christia-.
num vjctoria steterit. Formidabilem et peri-
culosissimum eüm hostem habui, qui se no-
mine Christiane jaetat, semperque violator
foederis, et tranquillitatis existit, quales fue-
runt Transylvani, qui in omnibus oportunita-
tibus, quibus contra hostem naturalem uti po-
tuissem, se semper opposuerunt, et suis ina-
chinationibus pium propositum ad promotio-
nem rerum christianarum susceptum inter-
rumpere, immemores fidei et obligamini sui,
quod toti mundo manifestum est
Imprimis cum Sigismundus (Bathori)
spontanea voluntate Transylvaniam M. V. re-
signasset, non mediocriter gavisus sum, spe-
rans május auxilium M. Y. ex praesentia Se-
"reniss. Archiducis Maximiliani, si is in Tran-
sylvania rexisset, tune enim, in omnibus re­
bus ad publicum Christianitatis bonum neces
sariis commoditates majores, et meliores se
se pbtulissent. Ast quam primum Sigis-
mundum receptum esse ac ipsum Sèreniss.
255
scaunulü tiranului, ce se chiamă Constan-
tinopoli. decâtü cale de 5 dîle. In acéstà tié-
ră puteam eu petrece forte bine, in pace,
sigurii si fâră de nici o frică, déea nu më
simtiamu chiámatü de fidelitatea mea câtră
M. T. si câtră totă creştinătatea. Ett insă né-
vrêndü să adaugă puterea Turciloră prin sol­
daţii mei, de bună-voiă m’arn oferită a lua
parte in confederatiunea creştină, prin care
faptă pe tiranulü mi l'am făcută inimică de
morte si însetată, după sângele meă. Cu a-
cestă inimică neîmpăcată am dată ' pieptfi
pururea, repurtândă o mulţime de triuhfe
din cele mal gloriose, si trofee de mare
insemnătate, ceea-ce nu. péte a nu fi cu­
noscută M. Tele si creştinătate! întregi, de
si fură unii carii pe nedreptulă se'lăudară cu
faptele mele. căutândă a-sl atribui loră me-
ritulă meă.
M’am luptată'incontrainimiciloră nume­
lui creştină cu o inimă atâtă de neînfrântă,
iiicâtă nici nu- mï yenià a më mal teme de
densiï, mal yërtosb că învingerea eră totdea­
una in partea soldatului creştină. Insă inimi-
culă celfi mal /te témûtfi si mâl perieitlosă,
ml a fostă chiară acela care se laudă că hu­
mele de creştină, care insă totdeauna a~ vio--
lată tratatele sh a turburată pacea: Transil­
vanii, carii in tóté ocasiunile unde puteam lu-
,cră cu sucesă incontra inimicului naturale,
mi s’aă opusă totdeauna, si uitândă legăturele
si jurămentulă credintiel, prin uneltirile loră aă
stricată planurile cele salutarie făcute pentru
binele creştinătăţii, precum totă hiaieâ scie.
Dreptă aceea, cândă. Sigismundă Ba­
thori renunciândă de bună voiă, a lăsată M.
Tele Transilvania, forte m’am bucurată, spe-
rânctfi ajutoriă mal mare delà M. Ta prinpre-
séntia Serenisimului Archiduce Masimiliană,
decă ar fi guvernată elă in-Transilvania, pen-
trucă atunci s’ar fi oferita de sine mal mari
si mal multe comoditâtl in totă ce se atinge
de binele publică alfi crestinătâtiL Érá cândă
intielesel că, Sigismundă fă priimită érásl iu
256 TESAURU DE MONOMENTE ISTORICE
Archiducem, qui jam médiám viam attige-
rat ludificatum, Comissarios quoque M. Y.
S. Reveréndum D. Episeopum Agriensem
et Magnificum D. Istvanffy captos intellexi,
subito gaudium meum versum est in luctum,
et moerorem.. Quae res ex perfidia Transyl-
vanorum patrata, licet nonnihil me commove-
re poterat, nihilominus ego mei juramenti non
immemor, nunquam a fidelitate declinavi. Ex-
probravi Sigismundo, et Transylvanis suam
inconstantiam, et eis in memóriám praestitum
juramentum revocavi. Cumque nihil me pro-
ficere viderem, minaces quoque literas ad-
junxi videns eo temerifatis deventum esse, ut
etiam ipsi Commissarii, periclitarentur, et mo-
nui, ut fideles permaneant, utque constantio-
res sint in fidelitate sua, intrepidi contra ho-
stem, Danubium trajeci cum meo exercitu, et
longe lateque omnia ferro et igné in ditione
Turcarum' Tyranni vastavi. Praèterea obsesso
per Zathersi Mehemet Varadino, adhortans
Transylvanos, ad ferendum auxilium bonam
partém meorum militum, ut poteram, in sub-
sidium expedivi. Verum quo animo laboranţi
Varadino iri ódium M. V. et Suae Serenitatis
(Maximiliani) succurrerunt, eodem modo mer-
cedem a Deo, qui nihil relinquit inultum
scrutatorque est cordium, recipiant.
Et haec est prima Transylvanorum con­
tra M. V. proditio, nam si fideles fuissent,
Sigismundum non recepissent, sed cum totis
viribus, et consensu Provinciáé totius suam
fidelitatem declarando proditoribus restitis-
sent. Cum vero tum contra Sigismundum ad-
versus juramentum suum Provinciám S. M. V.
invadentem non insurrexerunt, uti nunc fe-
cerunt.
Altera proditio est facta, cum ite-
rum Sigismundus Andreám Bathori eardi-
nalem in Transylvaniam induxit, eique Pro­
vinciáé habenas cum summa commendati-
one ipsius tradidit, et quod ipse solus pos-
Transilvania, Serenisimulü Archiduce dejucatü
in calea jumëtate, si comisarii M. T. S. Re-
verendulü D. Episcopü de Agria si Magnifi-
culû D. Istvanfy prinşi: bucuria mea se in-
tórse in măchnire si întristare. De si acestü
faptü de perfidiă a Transilvanilorü, nu puteà
a nu më turbura forte, avêndü insă, înaintea
ochilorü juramêntulü meû, nu m’am abàtutü
nici de cumù din calea fidelităţii. Din contră,
mustrândü pe Sigismundü si pe Transilvani
pentru neconstantia lorü, le-am adusű aminte
juramêntulü ce aü fäcutü, si vëdiêndü că cu
acesta nu folosescü nimicü, si că cutezantia
lorü merse penă a periclità viétia comisari-
lorü, am adäogatü si amenintiârî, admonindu-i
a remáné credincioşi si a fi mai constant!
in fidelitate si fâră frică incontra inimicilorű.
Dup’aceea, trecêndü Dunărea cu oştea mea,
am devastată cu focü si sabiă ţinuturile tira­
nului Turcescü. Afară de acesta, pe cândü 0 -
radea-Mare eră impresurată de Mehemetü Za­
thersi, indemnândü din noü pe Transilvani a
dă ajutoriü, am trämisü însumi acolo o bună
parte din oştea mea, câtü mï-a fostü prin pu-
tintiă. Insă după inima cu care, din ură a-
supra M. T. si a Serenitateï S. (Masimilianü)1
s’âü arëtatü ei in privintia ajutoriuluï la Ora­
dea-Mare, asia să le rësplâtéscà si Dumne-
dieü, care vede cele din intru ale omului si
nu lasă nimicü nerësbunatü.
Si acesta e- ăntâia trădare a Transilva­
nilorü incontra M. T., pentrucă dearü fi fostü
ei credincioşi, n’arü fi priimitü pe Sigismundü,
ci dechiarându-si fidelitatea cu consimtiemên-
tulü tiereï intregï, s’arü fi opusü proditorilorü
eu tóté puterile. Ei insă atunci, ca siacumü,
nu se rëscularâ incontra lui Sigismundü, care
irrupse in tiéraM. T. călcându-si juráméntulű.
A doua proditiune s’a făcută, cândü Si­
gismundü a introdusă in Transilvania pe Car-
dinalulü Andreiü Bathori si recomëndându-lü
forte tiereï intregï, ï-a datü guvernulü su­
premă peste acestă tieră, ca să potă rennoi
 MEMORIALULU LDI MICDAIU CATRA RUDOLFU 257

sit ruptum cum Turca foedus denuo in­ singurü trátatulü cu Turciï ce se rupsese; si
staurare, et hoc contra M. V. actum est. acésta s’a facutü incontra M. T. Decă Tran­
Si igitur Transylvani tune quoque, dum haec silvanii, pe cândü se făceâ acestea, arü fi fostû
agerentur, fideles fuissent, merito conjunctiscredincioşi, fâră indoelă ei arü fi apucatü ar­
viribus arma summere debuissent.- At illi u- mele cu puteri unite ; ei insă din contră, in
nanimi consensu in Comitiis suis Cardinaiem comiţi ele lorü aü alesü in unanimitate pe Car-
elegerunt, seque in praejudicium coronae Re- dinalulü, si in prejudiciulü coronei regesei s’aü
giae M. V. subdidefunt Poloniae Regi, Tur- supusü regelui Poloniei si Turcilorü, Cu tóté
cisque. Haec licet, ut praemissum est, ita că acestea se făcură precum arêtü, si cu'- tóté
facta sunt. Memor ergo meae fidelitatis, non viclenele uneltiri ale Transilvanilorü, Poloni-
consentions subdolis Transylvanorum, Polo- lorü si Turcilorü carii prin delegaţii lorü cer­
norum, Turcarum legationibus, qui me ad cară a më trage in parte-le, eü am statü ne-
defectionem persaepe sollicitaverunt, constan-clätitü in credintia mea, si am insciintiatü pe
ter in mea fidelitate perseverans, de singulisM. Tea despre tóté ponturile propunerilorü ce
punctis, et articulis Legationum praetactarum mi se făceâ prin numiţii delegaţi, dândü si
M. V. certificavf, responsa èis dando, ut mei lorü rëspunsurï cuvenite, după cumü m’am pri­
ingenii exilitas parebat. Animadvertens Tran­ cepută. Convingêndu-më apoi că nu mai ede
sylvanorum irrevocabilem contra M. V. et a intórce pe Transilvani din perfidia lorü câ-
Sereniss. Archiducem perfidiam, commissa- tră M. T. si Serenis. Archiduce, vëdiêndü pe de
riorum quoque, et aliorum nunciorum M. V. o parte arestarea comisarilorü si a altora nu,n-
detentionem, et Sereniss. Archiducissae Mar ciï aï M. T., pe de altă parte starea cea de
riae Christiernae lamentandum statum, et ex plânsü si esîrea din tieră a Archiduceseï Ma­
provincia egressum, et totius Christiani or- ria Chri|tierna, precumü si periclultt creştină-^
bis pernitiem, ' cum Transylvani authore eo- tatii intregi, si considerândü că Transilvanii,
rum Principe, et Sigismundo cum duobus îndemnaţi de principele lorü si de Sigismundtt
praecipuis hujus factionis antesignanis, qui imprefină cu duoi corifei fruntaşi ăi acestei
nunc hic sunt, etiam meos, et Chani Tartaro- conspiratiuni carii acumü sunt aici, arestară
rum nupcios in utilissima legatione constitutos,
inaintea impresurârei Oradiei-Mari pe nunţiii
ante Varadinensem obsidionem detinuerint, mei si pe ai ifanului Tătarilorti, cârii era în­
tamquam fidelis Servitor M. Y. graviter, ut sărcinaţi cu o misiune folositoriă, ca unü cre-
debui, molesteque tuli, praesertim cum vide- dinciosü alü M. T. nu putui a nu më indig­
rem Turcas, Tartaros, et alios hostes quos- nă forte, mai vërtosü că chiarü Turciï, Tă­
dam tantum dedecus exprobrare, et insultare, tarii si alti inimici óre-cari, vëdiêndü unü
quod tanta ignominia, tantus orbis Mouarcha monarchü atâtü de mare tratatü in modü a-
a vilibus Transylvanis affectus sit. tâtü de injositorü de câtră nevoiaşii Transil­
vani, începuseră a cărţi si a insultă de atâta
ruşine.
Haec causa me movit, ut ego injuriam Acestea m’aü îndemnată a rësbunà in­
M. Y. ulciscerer, meoque exèreitu Transylva- juria M. T-, a atacă, cu óstea mea din man-
nos M. V. hostes ex mandato, et benigna datulü si cu voia M. T. pe inimicii Transil­
Ejus voluntate impeterem, et vi, ac armis vani, si a i supune cu puterea si cu armele.
subjicerem. Ad quod opus perficiendum M. Spre care scopü Măria Tea ai dată ordini Iui
V. Georgio Basta Generali Capitaneo parti­ G. Basta căpitanului generală alü pârtiloră in­
um inferiorum dementer commiserat, ut mihi feriori, ca să më ajute, ceea-ce elü n’a fă-
33
258 TESÀURU DE MONUMENTE ISTORICE
suppetias ferret, qui commissionem M. V.
neglexit, nunc autem absque ullo mandato et
instructione, per me pro auxilio sollicitâtes,
contra me penes infidèles Transylvanos aciem
instruxit. Et licet nullo subsidio in debella-
tione Transylvanorum fuerim per Basta ad-
jutus, nihilominus ulterius. injuriam M. V.
ferre non potui, sed meisarmis Transylvanos
subjeci, et ut denuo se se juramento ad fi-
delitatem M. V. obstrigerent, elfed. Provin­
ciám verő nomine M. V., non proprio, gu-
bernavi, nec .ungvem latum ab ea conclusione
récessif quam cum Domino Peczen habui.
Verum, quia ut yulpeculae non facile
mutant natarâm, ita Transylvani antiquam
suam consvetudinem difficulté!- exuunt. Proinde
M. V. postremum hune conflictum, et muta-
tionem Transylvanicam, nullisque temporibus
obliterandum facinus, benigne intelligat. Quo-
niam Transylvani magis pacem cum Turca,
quam bellum, et pugnam exoptant, videntes
me habere bonas foederis cum Turca con-
stituendi occasiones, quod foedus ego ex con-
sensu M. V. non serio subsimulando, aliquan-
do tractavi, bona verba hosti dando, Tran­
sylvani ea ratione ducti, libenter foedus am-
plexi fuissent, et nisi privatim minis, et ter-
ritationibus eos avocassem a pro]>osito, in pu­
blias eorurn Comitiis de foedere cum Turca
ineundo délibérassent, et conclusissent. Et,
quod május est, privatim me requisiverunt, ut
dummodo patern cum Turca constituant ma­
jori cum sinceritate, et alacritate jussa mea
sequentur. Cum autem perciperent, senullum
responsum desideratum a me habere posse,
confestim clandestinas machinationes excogi-
tavere, animumque ad proditionem applica-
vere. Nam cum Legátus Turcicus apud me
in Transylvania esset, eum Transylvani clam
convenerunt, et significaverunt nullám me in
Transylvania gubeniante pacem sperandam
Legatumque monuerunt, ut aliquem modum,
Sigismundum restituendi quereret, per quem
pax firma, et stabilis componi posset. Ex qua
cutü ; erä acumü, chiämatü de mine intr’aju-
toriü, densulü, fâră nid unü ordinű séű in­
strucţiune sï-a unitű oştea cu necredincioşii
Transilvani incontra mea. Si cu tóté că n’a-
vui nici unű spriginü din partea lui Basta, eü
ne mai putêndü suferi injuria făcută M. T.
singurü cu armele mele am supusü pe Tran­
silvani si i-am făcuţii a jură din noü credin-
tiă M. Tele. Érá provincia Transilvania am
guvemat’o m numele M. T. si nu intr’alü meü,
neabătendu-mă câtü negrulü sub unghiă din
conventiunea făcută cu D. Peez.
Ci, precum vulpile anevoiă schimbă na­
tura, asia si Transilvanii cu greii se potű des-
brăcâ de învechita lorü datină. Dreptü aceea,
M. Ta vei intielege si acestű din urmă con-
flictü, schimbăciunea transilvanică si crima ce
nu se va şterge nici o dată. Fiindă că Tran­
silvanii vorü mai bine pace decâtă bătaiă cu
Turcii, vëdiêndü că impregiurârile mi permi-
teà a incheià unü tratată favorabilă cu Tur-
culă, tratată ce am fostă si negotiată, insă
cu învoirea M. Tele, prefâcêndu-më numai si
purtândă pe Turci cu vorbe bune, ei, Tran­
silvanii, luându-le de seriosă, ară fi priimitu
cu totă inima acestă pace si ară fi deliberată
si decisă in privintia acesta in publică in co-
mitieleloră, decă nu i-asiă fi abătută eădela
acesta pe sub mână, amerintiându-i si inti-
midându-i. Ce e mai multă, ei pe sub ascunsă
ine incredintiară, că să facă numai pace cu
.Turculă, si densii voră împlini tóté mandatele
mele cu mai mare sinceritate si promptitu­
dine. Vëdiêndü insă că nu capătă nici ună
răspunsă dorită delà mine, se intorseră în­
dată la intrige si uneltiri secrete, meditândă
planuri de trădare. Pentrucă, pe cândă se află
la mine in Transilvania delegatulă turcescu,
Transilvanii merseră pe supt ascunsă la den­
sulü, si-i spuseră să nu spere nici o pace pe
câtă voiă guverna eă Transilvania, ci să ca­
ute vre ună modă de a restitui pe Sigismundă,
si atunci pacea va fi sigură si nestrămutată.
 MEMOKIALULU LUI MICHAIU CATRA RUDOLFU
Transylvanorum occulta relatione Legátus Tur-
cicus animadvertit cum aliis Turcarum Ty-
ranni consiliariis, me simulantem pacem tra-
ctare. Quam quidem versutiam et proditio-
nem post discessum Chianzii Turciei, et non
antea cognovi.
Cum haec occulte tractarentur, et inter
Transylvanos ac Moldavos, et Polonos mutuo
fièrent, consilia, et deliberationes, non pro­
cul a finibus Transylvanicis Sigismundus in
Szuchava, Castro Moldáviáé aberat, unde iile
occultas suas literas ad eos, quos sibi fidè­
les habebat, dédit confirmans eorum animos
in praeconeepta defectione. Quas literas cum
mei intercepissent, eas perlectas M. V. trans­
mişi, quae an redditae sunt, ignora. Hanc
igitur praditionem et Polonorum penes Sigis­
mund um cum auxilio Turcarum, et Tartaro-
rum conflatam manum animadvertens, quod
nimirum me ex Provincia Transylvanica M.
Vrae deturbare vellent, ego tanto malo, ne-
cessitate adductus, mature obviam ire debui,
malens in hostili terra, quam in provincia
M. Vae confligere, et fortunam experiri. Ita-
que conducto exercitu Moldáviám ingressus sum
victisque Polonorum, Turcarum, et Tartaro-
rum cohortibus, puta Ieremia Vayvoda Mol­
dáviáé, qui Sigismundum restituere satagé-
bat, Provinciám illám in rationem M. Vae
occupavi, eţ ad fidem pro fidelitate M. Vae
tuenda deponendam coegi. ,
Subjecta verő Moldávia Transylvani per-
stiterunt in avitica sua perfidia, nam Moises
Zekel, quem Generalem Capitaneum pronun-
ciaveram, et toti exercitui meo praefeceram,
cum aliis Capitaneis praeCipuis Gaspare Zi-
brik, et Georgio Mako clam proditionem in­
stituit, et per fluvium Nester in ' finibus Po-
loniae Sigismundum (Bathori) convenit, ibi-
que de mea nece consultatum, et deliberatum
est, qua de re Moises Zekel cum suis com-
plicibus fide mediante se Sigismundo obstrin-
xit, et ille se Moisi, quod literis medianti-
bus inter se confinnanint. Deliberatio autem
259
Din aceste intrige delegatulă turcü si ceialaltï
consiliarî aï tiranului pricepură că negotiárea
mea de pace e numai ună jocă. Insă despre
acéstà trădare eü am aflată numai după ce a
plecatü Chiaia turcescù.
Pe cândă planurile preatinse se negotiâ
si se delibera in secretă intre Transilvani,
Moldoveni si Poloni, Sigismundă sta nu de­
parte de Transilvania, in cetatea Suciava, de
unde trămiteâ pe sub ascunsă scrisorile sele
câtră credincioşii sei, intărindu-i in propnsulă
loră de apostasiă. Prindiêndu-se scrisori de
acestea decâtră omenii mei, eă după ce le
am citită le am trămisă Măriei T., si nu sciă
de Ti-aă venită in mână. Vëdiêndü eă acé-
stă trădare, si oştea Poloniloră adunată lângă
Sigismundă, împreună cu ajutoriulă Turciloră
si Tătariloră, cu scopu de a më scote din Tran­
silvania, in façia acestui periplu fiii constrinsă
de necesitate a preveni lucrulă de timpuriă,
decisă a më bate si a-mi cerca noroculă mai
bine*in pămentă ostile decâtă in provincia
,M. T. Draptă aceea, eonducéndu-mi óstea, in­
trai in Moldávia si invingêndfi pe* Mifiiă
Voivodulă Moldavie!, impreună cu cetele-Po­
loniloră, Turciloră si Tătariloră, carii, voia a
restitui pe Sigismundă, am ocupată acea tié-
ră in numele M. T. si am constrins’o a de­
pune juráméntulă de fidelitate câtră M. Tea.
I • • -
! Transilvanii, si după supunerea Molda­
vie!, ramaseră totă in strámosiésca loră per-
fidiă, pentrucă Moise Székel, pe care lă pu­
sesem preste totă óstea mea numindu-Tfi că-
pitană generală, si cu alti căpitani de frunte
Gaspar Zibrik si GiorgüLMako, urdîndă altă
proditiune, se duseră preste Şiretă la Sigis­
mundă Bathori in marginea Poloniei, si aco­
lo se consultară si deliberară despre mórtea
mea, obligându-se Moise Székel eu ai sei câ­
tră Sigismundă si acesta câtră Moise, si in-
tărindă legătură reciprocă prin înscrisă. Plă­
nuia eră, ca Sigismundă cu óste mare, bine
26 0 TËSAURU DE MONUMENTE ISTORICE

haec fuit, quod nimirum ex Polonia in Tran- ! preparată, să irrumpă din Polonia in Transil­
sylvaniam cum magno militum delectu etap- vania, si pe mine să më ucidă séü in luptă
paratu Sigismundus irrumpat, et me penitus pe façia séű prin asasiuatü, calculândü ei că
seu aperto marte, seu clandestine e medio eű, vëdiêndu acesta, fără indointiă voifi esî
tollant. Quo facto ego commotus, Polonis cu oştea mea in câmpü deschisü spre a in-
obiaturus militem in campum educerem, et timpină pe Poloni, si atunci conjuraţii 'eră
hostibus Polonis resistere, procul dubio nbn decişi a pune mâna pe mine si a me trăda
praetermitterem, quod ego si facerem, con- lui Sigismundii, ér’ neputêndu-se acesta, că-
juratores determinaverant, me captum Sigis— pitanulű Giorgiü Mako se oferise a mi răpedî
mundo, si fieri posset, tradere, sin minus unu glontiü. „
Georgius Mako Capitaneus se obtulerat ei-
dem Sigismundo, quod me globo trajiceret.
Quam proditionem, et conjurationem cum Aflândü eü delà unii din vechii si cre­
ex nonnullorum veterum fidelium servitorum dincioşii mei servitori despre acestăproditiu-
meorum relatione cognovissem, MoisemZekel ne si conjuratiune, chiămai la curte pe Moi-
cum reliquis capitaneis in aulam accersivi, se Székel cu ceialalti căpitani; ei insă sci-
qui quoniam sibi proditionis conscius erat, indu-se trădători, fugiră cu complicii lorü la
cum suis complicibus ad Sigismundum trans­ Sigismundii in Polonia, respăndindă o mulţi­
fugii in Poloniara, ac ut Transylvaniam con- me de minciuni despre mine spre a intërità
citaret, multos falsos et ementitos rumores pe Transilvani si spre a putè esecută cu a-
de me circumferebat, ut tanto facilius deli- tâtii mai usiorü planulă ce urdîseră cu Sigis­
berationem suam contra me cum Sigismundo mundii incontra mea. Totdeodată incuragiară
habitam exequi valeret, Transylvanosque ip­ pe Transilvani, incredintiându-i că preste pu-
sos auxilio Polonorum, quos propediem affe- çinü Polonii le vorü veni in ajutoriü. Nici
turos asserebat, confortavit. Neque spe fru­ se insielară in asceptarea lorii, pentrucă le
straţi sunt, exercitus enim Polonicus in sub- sosi ajutoriulă polonii. Vëdiêndü acestea, prin
sidium ipsorum advenerat. Quo comperto repetite scrisori am solicitată pe Basta căpi­
subito assiduis meis literis Bastam M. Vae tanului generală ală M. T. pentru ajutoriulă,
Generalem Capitaneum, ut mîhi opein ferret, ce credeam că mi lă va dă mie, credincio­
sollicitavi, quem mihi, fideli M. Vae opem sului M. Tele, ér’ nu Transilvaniloră, carii pu­
laturum, non Transylvanis, qui inconstantes rurea aă fostă neconstanti si rebeli câtră M. T.
semper, et rebelles contra M. V. fuerunt,
putabam.
Non existimet M. V. Transylvanos ad Nu crede M. Tea, că Transilvanii din fi­
praesentem rebellionem fidelitate esse addu- delitate au rebelatfi si s’au împreunată cu
ctos, ut se Bastae adjungerent, sed id effecit Basta. Causa e intărdîarea lui Sigismundfi Ba-
tarditas Sigismundi (Bathori), cujus auxilium tbori pe care lă asceptà, precumă si activita­
exspectabant, et mea industria, ac contra il- tea si preparatiănile mele incontra loră. Vë-
los rebelles apparátus, quibus rationibus moti, diêndfi ei acestea si desperândă de venirea lui
rebus desperatis se Bastae insinuarunt, et Sigismundu se insinuară la Basta sub masca
subspecie, et.praetextu fidelitatis in me in- fidelităţii si se resculară incontră-mi. Efep-
surrexerunt. Cujus Bastae improvisa gesta tulă acestei purtări fâră socotintiă a lui Bas­
effecerunt, ut Moldávia et Transalpina, cum ta, fit că scăpasi M. Tea din mână Moldávia
Canisa ex potestate M. Vae elaberentur, et si Tiéra-Románöscü si Canija, care se dederă
 MEMORÍAÜLÜ LUI MICHAIÜ CATRA RÜDOLFU
quasi müneris loco hosti dtfnarentur. Quas
Provincias cum Canisa sibi esse subjectas,
Turca applaudit, et cum summo tripudio gra-
tias agit. Haec modo Turcis arrident, in po-
sterum de Transylvania, quod Deus avertat
(verum ex Transalpina, et Moldávia facilis
érit Transylvaniae expugnatio) majores aget
gratias; qua tandem Regni Poloniae Coronae
subjecta, ' Turca ex deliberatione jam facta,
ejus est animi, ut partes Regni Hungáriáé,
et aliarum prbpingvarum regionum in grave
praejuditium M. Yâe, et totius Inclytae Do-
mus Austriacae impetat, et invadat. Quod
quam facile fieri possit, quis non videt? si
praetactae Provinciáé Polonis adhaeserint, qui
nunqüam Domus Austriacae benevoli, sed to­
tius Christianitatishostes fuerunt, quod huc-
usque satis superque contestatum relique-
runt. Majori enim in Turcas benevolentia e-
tiam anno praeterito cum occulta practica
sua, quam in Christianos fuerunt. Testatur
id Polonia, quae Turcas adjuvit, et Transyl­
vania; quae ab his adjuta est; Moldávia quo-
que, et Transalpina Polonornm fraudulentis
artibus ereptae sunt. , clene ale Polonilórü.
Quibus praehabitis qualiter conflictus
exercitus mei, et Transylvanoruin sumpserit
initium, ut M. V. benigne sciat, vme nullius
turbationis fuisse» authorem, clemefiter ex-
audiat.
Transylvani, sua versutia in necem meam
excogitata, modum quaesierunt, ut praemedi-
tatam necem effective exequantur. Postquam
enim Moses Zekel in Poloniam cum suis com-
plicibus ad Sigismundum (Bathori) transfu-
git, subito Nobilitas Transylvanica seorsim
castra metata est (exceptis Comitatibus Hănyâ-
diensi et Seoreniensi, qui mihi astiterunt)
exspectando Polonorum auxilium cum Sigis-
muudo. Sed et Sigismundus venire tardavit,
èt ego interim meum exercităm ündiquë eon-
vocavi. Quod ego non alia ratione adductus
feci, praeter quam ut unitis viribus contra
Ibraimum, quem tune ad Albam Graecain
261
inimicului ca o remunerâtiune! Turcii batfi
in palme, nebuni de bucuriă, pentrucă vêdù a-
ceste tierl, împreună cu Canija, supuse lorii.
Acestea placü Turcilorü : in viitoriü se vorfi
bucurà si mal multü de Transilvania, ceea ce
să ferésca Dumnedieü! (insă din Tiera-Romă-
nescă si din Moldávia, Transilvania se póte
ocupa usiorü). Éra impreunându-se aeéstá tíé-
ra cu corona Poloniei, Tureulü, după planulü
concertatű, are de gândü a irrumpe jn pârfile
Ungariei si in alte tînuturï învecinate, spre
mare rêü alü M. Tele si alü tótel Case! Au-
striace. Câtü de usiorü se póte face acésta,
cine nu vede? decă numitele tien se vorü
alipi de Poloni, carii nici odată n áü fostü
bine-voiitorï casei austriace, ci inimici al cre­
ştinătăţii intregl, ceea-ce si până acumü s’a
comprobatü cu abuDdantiă. Chiarü si in anulă
trecutű, prin uneltirile lorü cele secrete aü
arêtatü mal multă bună-voiintiă Turcilorü de-
câtü Crestinilorü. Mărturia e faptulü, că Po­
lonia a ajutată pe Turci, si Turcii pe Tran­
silvani ; asemenea că Moldayia si Tiéra-Romà-
n^scă fură răpite totü prin tecnele cele vi­
Premitêndü acestea, rogü pe M. Ţa să
ascult! cumü s’a inceputü conflictulü intre
oştea mea si Transilvani, ca să scil că eă
nu-să autorulă turburârel.
Transilvanii, după ce urdîră plánulü de
a më pierde, căutară modulă de a esecutâ
acestă plană. Dreptă aceea, după ce Moise
Székel fugi cu complicii sel là Sigisroundü
Bathori in Polonia* nobilimea transilvană, a-
sceptândă ajutoriulă Poloniloră cu Sigismundă,
asiediâ îndată la o parte oştea, ce aveâ (afa­
ră de comitatele Hupedóra si afară de Bănată,
cari aă stată lângă mine). Insă Sigismundă a in-
tărdîată cu venirea, si de altă parte am chiă-
mată si eă oştea mea de pretutindenea. Ace­
sta nu o făcusem din altă causa, ci'numai
ca cu puteri unite să purcedă in contra Iul
Ibraimă, despre care aflasem că descinsese
262 TESÀÜRU DE MONUMENTE ISTORICE
consedisse perceperam, procederem, utsihos-
ti s Hungáriám invaderet, eum a tergo inse-
querer, omnem meum exercitam Moldavicum,
Transalpinum, et Transylvanicum mature dis-
posueram, et ordinaveram, quibus modis, viis,
et artibus Danubium trajicerent, ut in terra
hostili meum ex omnibus Provinciis exerci­
tam coadunarem. Cum autem tam piam co-
gitationem e re totius Chnstianitatis habe­
rem, et Transylvanos, qui tanc penes Tor-
dam oppidum erant, invitarem, se propter
summám egestatem, et penuriam rerum omni­
um venire non posse responderunt, sed, ut
ibidem relinquerem, supplices oraverunt, pa-
ratos se fore ad primam meam commissionem
mihi adjuncturos.
Tandem quando ex Szász Sebes movere
veilem, eos ad me venire jussi, proditionem-
que jam contra me factam mihi ignotam si-
mulavi. At illi tune suam fraudem manifeste
detexerunt respondendo, se nunquain contra
Turcam penes me arma sunjpturos. Quibus
sic habitis ad Transylvanos cum literis meis
nuncios misi, ne tantae commoditatis, quam
contra Turcas habebam, essent turbatores;
quos illi captivos detinuerunt, nullumque un-
quam responsüm dederunt.
Quam Mutationem, et instabilitatem cog-
noscens, Ioannem Racz, Nicolaum Vajda, et
Martinum Horvath ad M. V., de singulis re­
bus actis Eam certificaturus expedivi, qui om-
nes propter occlusos passus intertepti sunt,
et alii multi ex illis capti in fossam salina-
riam praecipitati.
Tantam temeritatem ego animadvertens,
non inveni alium modum, quam ut personas
ecclesiae Catholicae religionis, et Lutheranos,
ad eandem Legationem suscipiendam desti-
narem, qui eos a malo proposito, unde totius
Christianitatis excidium sequi posset, deter-
rerent. Sciebam enim, me nunquam tantam
commoditatem debellandi Turcas habiturum,
praesertim si trium Provinciarum milites, qui
cum Transylvanis numerum Centum militam
atunci lângă Alba-Grecă, spre a-lü apucă delà
spate, decă ar irrumpe in Ungaria, pentrucă de
timpuriii făcusem tóté dispositiunile, spre a-mi
adună óstea din tóté pârtile, pe unde eră,
din Moldávia, Tiéra-Románéscá si Transilvania,
|
[ si spre a trece cu ea intrégá Dunărea in pă-
mêntü ostile. Avêndü acesta cugeta piosü si
salutariü pentru tată creştinătatea, chiămaîsi
pe Transilvani, ce eră atunci asiediati lângă
Turda; ei insă răspunseră că aflându-se lip­
sit! de tóté provisiunile, deocamdată nu potü
veni, si se rugară să-i lasü acolo, promitêndü
că la cea de ăniâta invitatiune se vorü îm­
preună cu mine.
In fine, cândü eram să purcedü din Să-
besiü, i chiămai să vină la mine, prefácéndu-
më că nu sciü nimicii de conjuratiunea lorii
incontra mea. Atunci depuseră masca, rëspun-
diêndü că nu vorü luă arme nici odată ală­
turea cu mine incontra Turcilorü. Indesiertü
trămisei nuncii mei cu scrisori la Transilvani,
conjurându-i să nu strice ocasiunea favorabi­
le ce aveam incontra Turcilorü; ei arestară
nuncii mei si nu-mi dederă nici unü rëspunsü.
Vëdiêndü acestă mutare si nestabilitate,
trămisei la M. T. pe Ioanü Ratiü, NicolaüVai-
da si Martinü Horvath, spre a Te informă des­
pre tóté; insă, fiindü tóté călile ocupate, nu­
miţii fură prinşi si aruncaţi împreună cu al­
ţii in fodinele de sare.
In façia unei cutezantie atâta de mari,
si avêndü in vedere că nu vota avè mai bună
ocasiune de a bate pe Turci decâtü acumu
cândü impreunându-se óstea celorü trei tierï
cu Transilvanii, numërulü ei ar fi trecuta pre­
ste o sută de mii, am alergată la midï-loculü
ce mi s’a păruta mai bunü, insärciaändü per-
sóne de religiunea catolică si luterană cu mi­
siunea de a-i abate din pornirea lorü cepu-
teă fi forte perniciosă crestinătatei intregi.
 MEMORIALULU LUI MICHAIU CATRA •KüDOLPü
excessissent, penes me habuisSem. At neque
illi quidquam profecerunt, nec éos a concep-
ta maliţia ullo modo revocare potuerunt,
quin parum abfuit, quod praesertim Catho-
licum Sacerdotem noir interimerunt. Tanta
pèrtinantia induraverant Sigismundùm prae-
stolantes!
Intervallo temporis intercedente, solli-
citavi Bastam meis literis, ut mihi opemfer-
ret, qui se laturum obtulit. Verum cumTran-
sylvaniam ingredi vellet, exercitus Transyl-
vanorum viam, qua ad me venire debëat, oc-
clusit, et mutató consilio, et deliberatione
cum Polonîs habita, Bastae suppetias requi-
siverunt, non quia fidèles fuerunt, sed quia
desperato auxilio Polonico propter tarditatem
Sigismundi, se viribus impares esse adjudi-
caverunt. Ei’go junctis ad Tordam Transyl-
vanorum, et Bastaë castris, me ad Szász Se­
bes existente, sine mora contra me moverunt.
Ego autëm majorem exercitus mei partém
(éo quod Transylvanos hostes, si soli fuis­
sent, non metuebam) in finibus Moldáviáé, et
Valachiae contra Turcam processurus reli-
queram, neque enim quidquam antea de con-
junctione Bastae et Transylvanorum audive-,
ram, qui quaîoprimum uniti,sunt, mecumde-
certaturi appropingverunt castris meis. Vis(o)
autem Cataphractorum exércitu'obstupui, quod
se perfidis Transvlvanis conjunxerit. Et licet
res erat in armis nihilominus etiam tune cau­
sas percontatus sum, unde tanta Christiani
sangvinis efiüsio ortum trahat ? — qui nullum
aliud responsum dederunt, praeterquam, ut
T ran sylvm ia cèderem. Cumque, mihi npn con:
staret, cujus nomine vellent Transylvaniam
occupare, ad simplicem requisitionem turpi-
ter recedere non potui, praesertim quod nul­
lum M. Vae super ea re mandátum viderem.
Tanta enim etiam'tune in M. V. fidelitate
fui, quod mandátum M. Vae, si quod habe-
rent, producendum rogarem, aut si illud de-
esset, saltem Credentionales M. Vae requi-
rebam, ad omnia et mandata Ejusdem fide-
263
Insă nici aedstiä nfi^fblşsiră nimicii, nepu-
têndu-ï intôrçe din‘,rfi$qteâ lorü, ba âncă j»u-
çinü a dipsitüMé frfaû.üeiÿfii pe delegaţi, mai.
vërtosü pe preotûlü Gatplieu.'Pênà •intr’atâta
se impetriseră asceptândû pe‘ Sigisrinmdù ! '
In acestü intervalü cerul prin scrisori
ajutoriü delà Basta, si elü mi l’a promisu;
voiindü insă a intrà in Transilvania, găsi ca­
lea pre care erà să vină la mine, închisă de
oştea Transilvanilorü. Aceştia schimbară ma-
« .
sca si consultându-se cu Polonii, cerură ei a»
jutoriü delà Basta, nu pentrucă erà credin­
cioşi, ci pentrucă intârdîarea lui Sigismundfi
i-a făcuţii să despere de ajutoriulű polonicü,
si vedeà că puterile lorü sunt mai pe gipsü
decâtfi ale mele. Asià, pe candű stăm eű la
Săbesifi, oştea Transilvanilorfi unindu-se la
Turda cu a lui Basta, se porni indată incon-
tramea. Eü {fiindü-cà nu me temeam de Tran­
silvani, pe câtfi timpii erà ei singuri) lăsasem
partea cea piai mare a ôstèï mele Ta margi­
nile Moldavie! si Tierei-Rdmănesci incontra
Turcilorfi, nesciindfi nimicii mai înainte des­
pre împreunarea Iul Basta cu Transilvanii,
carii acumfi uniti se apropiară de castrele mele
cu scopfi de a se bate cu mine. Vëdiêndfipe
Catafracti uniti cü perfidii Transilvani, remă-
sei uimitfi, si cu tóté că tréba venise la bă­
taia, nu putui a nu intrebâ, de unde se tra­
ge acesta ca să se verse atâtfi sânge creştinii?
insă altfi rëspunsü nu-mi dederă, decâtfi ca
să esu din Transilvania! Ci fimdü^cä nu sci-
earnfi in alfi cui nume vbrfi să ocupe Tran­
silvania, la simpla lorfi provocare nu më pu­
team trage inapol cu ruşine, mai aleşii ne-
vëdiêndü nici unii mandatû delà M. Tea in
privintia acésta. Fidelitatea mea câtră M. T.
erà si atunci atâtfi de mare, incâtfi cerusem
să-mi arete vre-unü mandatû delà M. T., ori
neavêndfi mandatû, să-mi arete celfi puçinii
scrisorile credentionalï, séü si numai copiă
după instrucţiunile ce arii fi avêndfi delà M. T.
264 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
liter, et prompte obsecuturus, aut si neque
Credentionales in promptu essent, paria In-
structionum, si quae a M. V. haberent, per­
legere cupiebam.
. Verum illi nihil mihi reşponderunt, cu­
jus Yoluntate, et iustructiotie contra me in-
surrexerint; hoc unum urgebant simpliciter,
ut Transylvania cederem. Sed quia non vide-
rem ad cujus, mandátum occupandäm Tran-
sylvaniam cederem, et quia saepius propter
mutationes Transylvanicas in maximis peri-
culis versatus sum, turpiter recedere nonpo-
tui eo, quod nullum auxilium contra Turcam,
deficientibus Transylvanis, sperare licuisset.
Deinde, quod persaepe me in manus hosti­
les tradere conati sunt, sed Dei beneficio ad-
jutps sum propter meam sinceritatem. De-
mum, quod in necem meam conspiraverint,
cujus conspiraţionis testes, si necesse fuerifi
literas propriis eorum manibus subscriptas et
obsignatas coram M. V. producere potero.
Tandem diu, multumque cogitans, cum
nullum responsum habere potuissem, licet de-
lectum apparatum mixtum meorum non ha-
buerim, nihilominus sine pugna Provinciám a
M. V. abalienare nolui, ne in praejudieium
Ejusdem Transylvani subjaceat hominis im-
perio.
Verum constat quam plurimis, quod in
ipso pugnae ingressu, me fidelem esse M. Vae,
et ore proprio confessus sum, et per nunci-
um cum protestatione significavi. At his re­
bus nequaquam moti, acies instruxerunt. Si­
ne cunctatione decertatur. Ego vero Christi­
anus existens, qui contra Christianos deba-
chari non consveveram, necessitate adductus,
non eo modo pugnavi, quo solebam cumhös-
te naturali decertare, meos verbis, et exemplo
ad pugnam accendere, primumque impetum
hostilem recipiendo. Sed videns aciem Chri-
stianorum, misericordia motus, et ne sangvis
innoxius propter quorundam impiorum volu-
bilitatem effundatur, non primum impetum,
ut consveveram, susţinui, sed recessi, non
ca sä le citesctt, fiindü determinată amë su­
pune indatä voiintieï M. Tele.
EI insă nu-mï răspunseră nimicü cu a
cui voiintiă si in virtutea cärorü instrucţiuni
se resculară incontra mea, ci tîneà una să
esü din Transilvania. Dar fundă-că, după cumă
dise!, nu vedeam din alü cuï mandată ocu­
pă el Transilvania, si fiindă-că mal de multe
ori m’am aflată in cele mal mari pericule din
causa nestabilitatel Transilvaniloră, nu puteam
esî cu ruşine, mal alesă că lipsindu-ml
Transilvanii nu mal puteam speră altă aju-
toriă incontra Turciloră. Apoi el mal de multe
ori aă cercată a me trăda in manele inimici-
loră, decă nu me apără Dumnedieă pentru
sinceritatea mea ; si in fine, el se conjuraseră
a me omori, despre care, fiindă de lipsă,
potă dă M. Tele probe, chiară cârti subscrise
si sigilate cu manele loră proprie. '
Necăpetândă nici ună răspunsă, më gân­
dii multă ce ar fi de făcută, mal vertosă
că nu aveam cu mine vre-o parte mai alesă
din oştea mea; cu tóté acestea fâră bătăliă
nu puteam părăsi tiéra, instrăinându-o delà
M. T., si lăsându-o in mâna vre-unul Tran­
silvană.
E sciută insă că chiară in mceputulă
bătăliei eă am fostă credinciosă M Tele,
mărturindă acesta si prin graiă si prin pro-
testatiunea trămisă printr’ună nunciă. Tóté
acestea nu-1 mişcară; ci asiediându-sl oştea
de bătaia, începură lupta. Dar eă creştină fi
indă si neinvëtiatfi a më bate incontra cre-
stiniloră, de si eram impinsă de necesitate,
nu më luptai, după cum eram dedată, ca in­
contra inimicului naturale, aprindiendă pe
al mei cu cuventulă si cu esemplulă meă si
sustinêndd insuml prima lovire a inimicului,
ci vëdiêndâ inainte-ml óste creştină si du-
rêndu-më de vërsarea sângelui innocinte pen­
tru nestabilitatea unoră necredincioşi, mi se
muiâ inima, si nu susţinui după datina mea pri-
 MEMORIALULU LUI MICHAIL' CATKA KUDOLFU 265

quia aut viribus impar fuerim, aut animo de- mulü atacü, ci me trăsei inapoï, nu pentru-
fecerim, sed quia perhorrescebam gladium, că aveam óste multa maf mică, nici pentru-
qui antea hostilem cruorem copiosum bibit, eă asm fi perdutû curagiuM, ci pentrucă më
sangvine Christiano madefacere. Cumque mei ingroziam a uda in sânge .creştinii o sabia ce
milites, quos antea in pugna semper praeivi, beuse penă acuinü atâta 'sânge păgână ! Si
me in hoc conflictu praesentem non vidèrent, asiâ, soldaţii mei, deprins! a. më vedé in lup­
animo diffidentes, non propter trepidationem tă totdeauna in fruntea lorü, astădată ne-
aliquam, sed ob meam absentiam aliquid si­ vëdiêndu-më presinte, se implura de neîncre­
niştri mihi evenisse existimantes, terga de- dere, si dederă spatele, nu de frică, ci te-
derunt. mêndu-se nu cumva să se fiă intemplata mie
vre-o nenorocire.
Haec est sériés conflictus mei, et Tran- Acesta e sîrulü confliptului intre mine
sylvanorum cum Basta, qui conflictus Ibrai- de o parte, si Transilvani cu Basta de altă
mo Canisam expugnandi ansam dedit opor- parte, conflipta care a data lui Ibraimü oca.
tunam. siune de a espumna Canija.
Post fugám verő quanta crudelitate de- Éra după acesta fuge, cu ce crudelitate
sevierint Transylvani, incredibile fortassis di- selbatecă s’aü purtata Transilvanii, n’arü cre­
ctu videbitur, quia inauditum est, verum cer- de cineva, pentrucă e unü ce ne mai audita,
tissimum. Nam Siculos, qui post fugám ad insă forte adevëratü. Nóue sute de Secui, ce
montes fugerant, ad fidem M. Yae de montibus după fugă se trăseseră la munţi, si pe carii
evocarunt, et violatis pactis nongentos in u- ï-aü chiamatü la sine in numele fidelitâtiï
no monte inaudita immanitate truculenter câtră M. Tea, călcândfi conventiunea făcută
trucidarunt. Iám vero sequenti die fugato meo ï-aü ucisü intr’unü munte cu cea mai neau-
exercitu, versus Valacbiam tendens, penesCi- dîtă barbariă. A doua dî după alungarea óstei
binium reperi exercitam meum Transalpinum mele, mergêndü spre Tiera-Romănescă, aprópe
12,000 armatorum quibus Petrus Huszar prae- de Säbiiü dedei peste oştea mea muntenéscâ sub
fuit. Illinc procedens ad Fogaras occurrit cum conducerea lui Petru Huszár, si purcedêndü
exercitu Moldavico Ioannes Szelestei, qui com- inainte la Făgărasiu intimpinai pe Ioan Sze­
miseratione mei infortunii ducti, eo animo lestei cu oştea mea Moldovenescă. Mişcaţi de
omnes fuerunt, ut cum Transylvanis denuo nenorocirea mea, toti -steteră ca să ne ba-
confligant, meamque ulciscantur injuriam. Quos temü din noü cu Transilvanii spre a rësbunà
ego cum multis exhortationibus, eo, quod Tur­ nedreptatea ce 'mi s’a făcuta. Abia după mai
ci cam practicam esse dicebant, ut mutais nos multe discusiuni i-am mai imblândîta, fiindü-
armis jugularemus, mitiores reddidi, deinde, că începură a injură, •si ï-am desmëntatü de
quod exercitam Poloniciun cum Sigismundo a mai contribui la vërsare de sânge creştină
(Bathori) fines Transylvaniae penes Tatros op­ prin creştini, esplicându-le că tocmai acesta
pidum Moldáviáé ingressum esse, Moisem quo- e politica turcescă ca să ne junghiemü noi
que Zekel velitando per Bistriciam Siculos in de noi, si aretându-le că dstea polonă cu
ferro et igne vastare asserebam, quibus rati- Sigismundü Bathori pe la Trotusiű, orasiü alü
onibus meos iam insultantes feci mansvetio- Moldavieï, a intrata in marginile Transilva­
res, ne sangvis Christianus per arma Chris- niei, ér’ de altă parte Moise Székel venindü
tianorum funderetur, despre Bistritia prăda in Secui cu focü si
sabie.
Sic ego propter commodum publicum, Asià eü, uitândü de injuriele si neno-
34
266 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE
non attentis meis injuriis, et damnis infini-
tis, Ioannèm Szelestei ad Transjlvaüos ex-
pedivi, per quem omnem statum Transylva-
niae, .praésertim Bastae, exposui, •ut diligen­
ter invigilet, contra Polonos, ex quibus quos-
dam, quos mei in captivitatem adduxerunt,
pro rnajori certitudine Bastaé. transmiseram.
Verum eo perfidiae, et impietatis Transylvani
devenere, ut Szelesteium meum nüncium in
compedes injecerint, et diris vinculis, etver-
beribus exceperint, ac prout in itinere per­
cepi, manus et pedes ejusdem contuderint,
propter, cujus immiteş cruciatus poenam con-
dignam merentur tanto magis, si crudeliter,
ut feront, , ne'catus est. Cujus necem M. V.
inultam ne patiatur, supplex oro, fuit enim is
ex fidelibus M. Vae servitoribus. Ac praeter-
ea Legatione functus est, Legtos autem non
solum Christianos, sed etiam Turcas, et quos-
vis Éthnicos turbare, molestare, et captivare,
multo magis interimere lex vetat communis.
Post haec auimadvertentes ex aliisquo-
que partibus se multqs habere adversarios,
Sebastianum Tököli ad me in munere Lega-
tionis expediverunt cum multis aliis potiori-
bus Transylvaniae Nobilibus, quos ego ob res­
pectam communis boni perhumaniter excepi,
et juxta eorum desiderium, omnibusque mihi
propositis conditionibus steti. Et licet mea
fides semel coram Rmo Domino Episcopo A-
griensi et Domino Istvanffy deposita non va-
cillaverit unquam, semper constantei- perse-
veraverim in fidelitate (non enim eram sub-
jectus mutationibus Transylvanicis, quorum
consuetudO est bis in die perjurare) tarnen
acceptavi juramenti depositionem, et in Trans-
alpinam, immemor injuriae trajeci. Unde
Bastam, ut dilligenter attendat, monui, ne
Provincia ex manibus M. Vae astu et fraude
Polonoram avellatur, mihique, si necessefue-
rit in Transalpina contra Polonos, et Turcas
opitaletur.
rocirile mele, si gandindü numai la binele
publicü, amü trämisü pe Ioan Szelestei la
Transilvani, arëtândü prin elü mai alesü lui
Basta tótá starea lucrurilorü in Transilvania,
si invitându-lü să fiă cu priveghiare asupra
Polonilorü, dintre carii, spre mai multă in-
credintiare, i-am si trämisü pe unii ce că-
diuseră prinşi in manele mele. Insă Transil­
vanii ajunseră la atâta perfidia si făr-de-lege,
incâtfi aruncară in fere pe numitulü nunciü,
lű bătură, si după cum audîï in drumû, i
sdrobiră mânele si piciórele, pentru care tor­
ture neomenesci, merită pedepsă corëspun-
dietóre, mai aleşii de va fi adevëratü, cumfi
se dice, că l’arü fi omoritü cbinuindu-lfi.
Më rogü de M. Tea, să nu laşi nerësbunatü
acesta omorfi, pentrucă numitulü a fosta u-
nulü dintre servitorii cei fideli aï M. T.. si
afară de acesta se afla in legatiune. Apoi le­
gea comună nu numai la creştini ci si la
Turci si la păgâni opresce a turbura, a mo­
lesta si a arestâ pe Legaţi, cu atâta mai multa
a-i ucide ! %
Dup’acésta, informa,ndu-se ei si din alte
párti că aü multi adversari, trămiseră la mine
in legatiune pe Sebastianü Tököli cu mai multi
alti nobili fruntaşi ai Transilvaniei, pe carii,
cäutandü numai la binele comunü, i-am prii-
mita cu totă omenia, după cumü doriră,'
aceptândü tóté propunerile ce-mi făcură. Si
cu tóté că nu m’am abătuta nici odată
din legătura de credintiă ce făcusem Înain­
tea Reverendului Episcopü de Agria si înain­
tea lui Istvanfy, ci am rëmasü pururea con­
stantă in fidelitate, nefiindü deprinsü a më
schimbă ca Transilvanii, a cărora datină e
de a jură strâmbü de dóue ori pedî, amprii-
mitü a mai depune jurămenta, si am trecuta
in Tiéra-Românésca, uitândü injuriele. De a-
ici am admoiiita pre Basta să fiă cu luare a-
minte, ca nu cumva prin viclenia si insielă-
toria Polonilorü tiéra să se smulgă din mâ­
nele M. T., si ca fiindü de lipsă să-mi dea
I ajutoriü incontra Polonilorü si Turcilorü.
 MEMORIALULU LUI MICHAIU CATRA RUDOLFU
Quid supererat, quod pro Christianitate
agere debuissem? Ut autem majoréin conci-
liarem benevolentiam, et inperturbatam red-
derem fidelitatem, uxorem, filium meum, et
tiliam pro pignore in Transylvaniam ablegavi,
ita tarnen, ut filium meum statim ad M.
V. transmittere cupierim. Verum, ut inaudio,
sub custodia detinentur,misereque etiam nune
tractantur, ac egestate summa laborant. Quod
licet non promeruerim, tarnen pro bono Chri-
stianitatis, pro quo haec omnia patior, con­
stanţi animo ferre debeo, causamque meam
Deo vindici committo.
Postquam Transalpinam nondum re-
stauratis viribus penetravi, undique me cir-
cumseptum hostibus sensi, hinc Polonus, il-
linc Turca agriş, opidis, et villis vastitatem
inferebant, armenta quoque abigebant, prae-
dam captebant, miseram plebem in captivi-
tatem crudelissimam instar pecorum abduce-
bant ita, ut propter multas depopulationes,
et captivorum multitudinem, longe lugubrior
facies sit Transalpini soli, quam fuit Sinano
cum exercitu Turcico omnia demolientis.
Saepe auxilium Transylvanorum instan­
ter, sed frustra semper ursi. Spreto enim pri-
vato, et publico commodo, hoc solum inten-
derunt, ut me e medio toliant. Verum licet
in tanto periculo versarer, uihilominus nun-
quam sola Polonorum castra metuissem, si
ex alia parte Turciei belli fiámmá exorta non
fuisset. Nam biduo cum Polonis féliciter con-
flixi. At quia ex una parte Polonus urgebat,
ex alia Turca infestis armis instabat, ex ter-
tia vero parte, nimirum ex Transylvania, quos
amicos, et non hostes esse putaram, in Pro­
vinciám Transalpinam Moises Zekel, praefe-
ctus militum Sigismundi Báthory irrupit.
Tam diversis, et atrocibus hostibus cir-
cumdatus, nullás Transylvanorum promissas
suppetias sperans, coactus sum per longitu-
dinem Alpium Transalpinae versus Kraliovam
267
Ce puteam face mal multă pentru cre­
ştinătate ? Cu tote acestea, spre a mi-ï con-
cilià mai bine si spre a-ï convinge si mai
tare despre fidelitatea mea, am trămisă in
Transilvania chiarü soçia mea, fiiulû meü si
pre fiiă-mea, insă sub conditiune ca pre fiiulû
meü să-lă lase a veni indată la M. Tea. Du­
pă cum audiii insă, sunt reţinuţi in inchisó-
re, tratatt misielesce, si in lipsă de tóté. De
si n’am meritaţii acestea, sunt insă nevoiitü
a le răbda cu inimă tare pentru binele cre­
ştinătăţii, pentru care suferü ori si ce, lă
sândü in mâna lui Dumnedieă rësbunarea ca­
use! mele.
După-ce, nereculegêndu-mï ancă puteri­
le, intrai in Tiéra-Românéscâ, me simţii im-
presuratű de tóté pârtile de inimici: ici Po­
lonii, colea Turcii, devastândü câmpiele, sa­
tele si orasiele, răpindă turmele si ciredile,
prădândă pretutindenea si ducêndü pe bietulü
poporü ca pe vite in prinsóre, incâtü, consi-
derândii devastatiunile cele multe, si mulţimea
celorű duşi in prinsóre, façia Tierei-Romă-
nesci eră cu multü mai de plânsü, decâtă in
dîlele lui Sinanü cândü óstea turcescă cotro­
pise totulă. ■
Adesea am solicitată ajutoriulü Transil-
vanilorü, insă totdeauna indesiertű, pentrucă
punéndü tóté la o parte, singurulü lorü cu­
getă erà de a me pierde. In acestü periculü,
ori câtă de mare erà, nu m’asiü fi temută nici
odată, numai de Poloni, decă nu s’ar fi năs­
cută de ceealaltă parte resbelulu cu Turcii:
pentrucă incontra Polonilorü doue dîle më
ostii cu sucesă. Insă acumă, de o parte më
intetià Polonulü, de altă parte më strimtorà
Turculü, din a treia parte, din Transilvania
unde credeam că am amici si nu duşmani,
irrupse in Tiera-Romănescă si Moise Székel
prefeptulă soldatiloră lui Sigismundă Bathori.
Incungiurată de inimici atâtă de multi
si neîmpăcaţi, si perdiêndü totă sperantia in
promisele ajutôrie transilvanice, më vëdiuï con-
strinsü a më retrage de a luugulă muntiloră
268 TESA.URU DE MONUMENTE ISTORICE
recedere, Poloiiorumque ferociam vitare. Un­
de denuo frequentissime opem Transylvano-
rum imploi'avi, quam impetrare non potui.
In memóriám revoeavi pacta, literas fidei,
et obligamiua, quibus se obligaverant, sed
frustra, omnem operam perdidi, eo quod jam
in meam necem conjuraverant.
In bis tantis periculis constitutus, nul-
lum aliud remédium adhibere tanto malo sei-
vi, quam ad M. V., cui semper fidelis extiti,
confugere, ut in cujus obsequiis devotissimus
semper fui, ejus benignitatem, oinnibus be-
nemeritis obviam experirer. Quo in itinerein
Phalanges Turcarum incidens,, quarum ante-
signani erant Beg' Bodoniensis, et Nicapoli-
ensis, qui Danubium trajecerant, in auxilium
Polonorum venturi, praemisi Banum Crajo-
viensem, qui hostem adoriretur, quo facto
auspiciis M. Vae dextere conflixi, multis ho-
stium desideratis, et Begis praetactis inter-
ernptis, vexilla illorum intercepi, quorum prae-
cipuum mecum est.
His malis circumseptus, directe ad M.
V. per ditiones Ejusdem, et Transylvaniam,
non multa manu penetravi. Ubi quas calami-
tates, injurias, et insurrectioues perpessus
sim, fortassis M. V. benigne intellexit. In
multis locis gentem meam invaserunt, easque
absque ullo respecta interemerünt. Ex Castro
Deva in Transylvania tormenta in me direxe-
runt, in fluvium Maros quosdam ex meis prae-
cipites egerunt. et quae calamitas non in
uno loco solum, sed per totam Transylvani­
am, grassata est. Eo non contenti, in Körös
Baniam Transilvani literas miserunt, quibus,
ut contra me insurgant, serio miserunt. Prae-
terea milites Lippenses, et arcis Ieneö in-
secuti sunt, sed propter virium suarum im-
paritatem, meos höminés irrumpere ausi non
sunt.
Hoc modo, et hoc ordine calamitatibus
onustus, ad M. Y. nudus, omnibus bonis meis
spoliatus perveni. Omnem meum thesaurum,
Tierei-Romänesci spre Craiova, si a evità
selbátécia Polonilorű. De aici âncă am solici­
tata de repetite ori ajutoriulü Transilvanilorü,
fârà a-lü putè capëtà. Le adusei a minte con-
v'entiunile, cârtile de jurâmêntù si oblegămin-
tele cu care se legaseră; insă perdül numai
timpulü indesierta, pentrucă ei se conjurase­
ră in mórtea mea.
In midï-loculü atâtorü pericule, iram
aflata alta remediü incontra acestorü rele, de-
câtü a fugi la M. Tea, căreia am fost puru­
rea credincioşii, spre a găsi o bună-vointiă
coréspundietóre meritelom mele, la acela că­
ruia am fosta devotata totdeauna. In acesta
drumii dândü preste armata turcescă sub con­
ducerea beilorü de Yidinii si Nicopoli, carii
trecuseră Dunărea spre a veni in ajutoriulü
Polonilorű, răpedîi înainte pre Banulü Cra-
iovei spre a-i atacă. Lupta sub auspiciulüM.
T. am purtat’o cu sucesű, omorindü multi
dintre inimici, intre carii si numiţii bei, si Iu-
ându-le stindardele, dintre care celü mai de
frunte e la mine.
împresurată de atâte rele venii cu prè-
puçinï de ai mei, dreptü la M. T. prin tieri-
le M. T. si prin Transilvania, unde, câte cala­
mităţi, injurie si rëscôle am avuta a suferi,
vei fi intielesil M. Tea. In multe locuri săriT
I ră pre omenii mei si-i uciseră fâră nici o
I consideratiune. Din castelulü Deva îndreptară
tunurile asupra mea, si innecară in Murësiü
; pre mai multi dintr’ai mei, si aceste nevoie
le avui nu numai intr’unü locü, ci prin tată
Transilvania. Nemultiămiti cu atâta, trămise-
ră cârti la Baia-de-Crisiü, spre a rësculà lu­
mea incontra mea. Asemenea intëritara pe sol­
daţii din Lippa si din castelulü Ineuluî, fi-
indü insă mai pre giosü cu puterea, nu cute­
zară a atacă pe ai mei.
In acestü modă si intre aceste calami-
tâti ajunsei la M. Tea, golü si despoiata de
tóté. Vistieria mea tată, mărgăritare pretióse
 MEMORIALULU LUI MICHAIU CATRA RUDOLFU
praeciosas Margaritas, quas abunde habui,
res argenteas, et aureas, vestes non contem-
nendas, equos complures non exigui valoris,
denique omnia, quae habui in mea potestate
penes me, pro M. Vae fidelitate perdidi, eisque
rebus, quas non contemnendas magno mihi
sudore et laboré mihi acquisiveram, exutus,
quo me vertam, nescio. Sed nec iter hoc
meuin continuare prae necessitate extrema
potuissem, nisi quorumdam ope, et subsidio
adjutus fuissem.
Quae tanta, tamque varia damna licet
ego perpessus sim, majora tarnen M. V. et
Christianitas propter trium Provinciarum aba-
lienationem, unde non levis pernicies oriri, et
emanari potest. Àc proinde non ego solus,
qui ad hanc rem insufficientem me agnosco,
sed tota Christianitas instare debet, ut in
fidefragos Provinciarum M. Vae abalienatores
animadversio fiat, ac poenam luant condignam.
Haec omnia pro mea in M. V. fidelitate,
ut sunt, absque ullo fuco sincere declarare
volui. Quae ut commodius fierent, in propria
persona humillime M. Vae proposituras cum
magnis discriminibus adveni.
Quocirca cognita mea in M. V. et totam
Inclytam Domum Austriacam fidelitate, quam
testatain reliqui multis praeliis, in quibus
cominus, et eminus pro temporum diversitate
infracto animo pugnatum est, meam sinceri-
tatem, et zelum declarando, eo majori cum
alacritate ad M. V. supplex accessi, quo om­
nibus benignam ejus gratiam petere scio.
Itaque M. V. suis misericordissimis o-
culis intuens innumera damna, et calamita-
tes, quibus affectus sum, ac etiam fidelitatem,
penes quam haec fortunae ludibria accepi,
me quoque solită sua clementia, et benigni-
tate protegat, ut et exemplo meo incitat! alii
quoque Principes et Proceres constantei' fi­
delitate sequantur, et hostes mei, qui me M.
Vae auxilium in mea necessitate nunquam
consecuturum vaticinati sunt, confundantur,
269
de care am avuţii mulţime, aurulü si argin­
tăria, vestminte alese, mulţi caî de mare va-
lóre, totü cuunü cuvêntü ce aveam pe lângă
mine am perdutü pentru fidelitatea câtră M.
T.; si astădî, lipsitü de tóté ce cu multă su­
dore si ostenélâ mï-am fostü adunatü, nu sciü
incàtrâü sàmë intorcü. In estrema mea nece­
sitate nici acéstâ căletoriă n’asiű fi putut’o face
decă uniï altiï nu mï-arü fi tinsü mână de a-
jutoriü.
Insă, decâtü acestea orï câtü de multe
si diferite rele ce am suferitü eü, sunt mai
mari cele ce suferi M. T. si creştinătatea pen­
tru înstrăinarea celorü trei tierï, din care nu
puçinü periculü se póte nasce. De aceea nu
numai eü, care nu më simtiü de ajunsü in
privintia acésta, ci creştinătatea intregă ar fi
să stăruescă a se pedepsi, după cum merită,
călcătorii de jurâmêntù si instrăinătorii tie-
rilorü M. Tele.
Am voiitü a arëtà tote acestea M. T. in
totă fidelitatea si sinceritatea, simplu precumü
s’aü intëmplatü, si casă potü face acésta mai
bine, venii in propria personă la M. Tea, es-
punêndu-më la atâtea pericule.
Cunoscută fiindü credintia mea câtră M.
T. si câtră totă casa austriacă, din multele
resbele, in care după diversitatea timpurilorü
m’am luptatü si de aprópe si de departe, insă
totdeauna cu inimă neînfrântă, comprobândü
zelulü si sinceritatea mea, am venitü la M.
T. cu atâtü mai bucurosü, cu câtü sciü că
voiü găsi gratia meritată.
Dreptű-aceea, M. T. privindü cu ochi in­
duratori, pe de o parte nenumăratele damne
si nenorociri ce am suferitü, pe de alta, fi­
delitatea pentru care le am suferitü, më vei
protégé cu cunoscuta-tï bună-voiintiă si blăn-
detiă, ca după esemplulü meü si alti principi
si primaţi să remână constant! in fidelitate,
ér’ inimicii mei carii predîceâ că nu voiü
găsi ajutoriü la M. Tea, să se ruşineze si să
nu cuteze a më mai insultă. Despre acésta
270 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE
et insultare non audeant. De qua S. M. Vae
inaudita clementia, et incredibili benignitate
nunquam dubitavi, quin etiam nunc erecto
animo summám Ejusdem clementiam in hac
mea a Regno deturbatione, et bonorum om­
nium amissione humillime exspecto, quam
perpetuis meis, et fidelissimis obsequiis vita
durante, etiam cum sangvinis mei effusione
démisse promereri conabor.
Quibus vero mediis, et rationibus his
omnibus malis remedium adhiberi possit, cum
S. M. Va pro sua sapientia, quae sane ad-
mirabilis est, considerabit, tum ego, si ad tra-
ctationem admissus fiiero, et potiores suos
Consiliarios S. M. Va ad id designaverit,
pro 'tenui meo ingenio lubens patefaciam. Ac
forte modus, quem proposuero, non solum M.
Vae et Augustissimae Domui Suae, sed uni-
verso orbi utilissimus et commodissimus erit.
Nam videt Turcas, et alios adversarios in
dies majora incrementa summere, et jam ex-
tremam perniciem etiam hisce partibus, et
locis meditari.
S. M. Vae Caesareae et Regiae humil-
limus, et perpetuus subditus et fidelis.
MICHAEL VAJVODA TRANSALPINAE. m . ]).
'O C § O O o -
rară bună-vointiă si bunătate a M. T. eü nu
m’am indoitü nici odată, ci din contră si a-
cumù după scôterea mea din domniă si după
pierderea tuturorü bunurilorü, sperü in bu­
nătatea M. T. pe care si in viitoriü më voiü
adoperà, câtü voiü trăi, a o merită prin per­
petue servitie credincióse, pênâ si cu vărsa­
rea sângelui meü.
Câtü pentru midi-lócele si modulü de
a vindecă tóté aceste rele, eü după mica mea
pricepere le voiü indică, cândü admirabila
intieleptiune a M. T. va găsi cu cale a me
admite si pe mine la aceste consultatiunî, si
a denumi spre acestü scopü cei mai buni din­
tre consiliariï sei. Modulü ce voiü propune,
sperü că va fi celü mai salutariü si mai u-
siorü nu numai pentru M. Tea si Augusta
Seă Casă, ci pentru intréga lume creştină,
pentrucă vedï M. T. că Turcii si alti adver­
sari facü din dî in dî progrese totü mai mari,
si medităză peire chiarü si acestorü parti si
locuri.
Alü M. Tele, împărate si Rege, celü
mai umilitü, pururea supusü si credinciosű
M1CHAIU VOIVODULO t ie r e i - R o m a n e s c i. m. p.
 MEMORIALULÜ LUI MICHAIU CATRA RÜDOLFU 271

ERRATA CORRIGE

Pag. 218 linia 35 resbelulu rebelulü

— 233 — 24 noua nouă

n o t a . La pagina 186 amü dîsü cumcă Engel nu citeză pre Thuanü. Intru adevêrü

nu-lü citeză, dar lű aduce inainte la pag. 274 a Istoriei sele, insă după Gebhardi, de si nu
numesce pre acesta.
 ANAPAFAOEIAIS VITEJIELE
T O Y .E Y S E B E S T A T O Y /.ai A N a P E I O T A T O Y PRE PIOSULUI si PRE VITÉZULUI

MIX A H A MICHAIL
BOEBOAA VOEVODÜ.

wE ti Bs xai ta csa èauvéo^cav siç tyjv 0 ù ţ- Cumü si câte s’aü intëmplatü in T i é r a-

*/. p o ß A a x { a v, àxb tûv xaipbv, ctîoü R o m ă n e s c ă de pretimpulü dom­
aœàvtctjjcv c Zepjjwudévo; BosBcba;, niei lui Sierbanü Voevodü până
:to: ra Sp 'V » M c^íXa BcscoBa. la Gavriil Movilă Voevodü.

’ E t î <$e neyié/ei y.ai Tivaç 7taç>ayyeXiaç nvev/xati- Cumü si ôre-care consilie spirituale câtră A-
nàç itçoç tóv ’ AMÇavâçov *HXiccoi Boeßoöa, lesandru îliasiü Voevodü si loti urmă-
xai €iç oXovç tovç âiaâô/ovç trfî* A<pev- torit in domnia, si o plângere
tiaÇj v.al O-çfjvoç 7Teqî tijç Kowotav- asupra Constan-
tivoviz6keo)Ç. tinopoleî.

O©0^'>0^

AVTÎË. 'KNETITIIIN, 1785. VENEŢIA, 1785.

Iîaçù Nixo/.áíü rivaeï T oT ê$ Ioxxwivwv. La Nicolaü Ghjkys din locnina.

Con licenza de'1 Superiori, e Privilégia. C m voia Superiorilorü si cu Privilegiu.
 VISTIERIULU STAVRINOS

O rară si interesantă scriere presintâmü astădî cititorilorü noştri: poema lui

Stavrinos despre vitejiele si mórtea lui Michaiü Yodă.
Astă poemă, cunoscută cronicariloră noştri, eră mai dată uitâreî de ceî de as­
tădî, cândü, la 1845, d. Eugeniü Predescu (astădî membru la înalta Curte de Ca-
satiune) ne dete o interesantă analise in Magazinulű Istoricii pentru Dacia '). Noi gă-
sirămă cu cale de a reproduce intréga, atâtă poema luî Stavrinos, câtă si aceea a
Mitropolitului Mateiű.

Étâ ce dîce d. Predescu despre poema luî Stavrinos :

«Intre sfărămăturile scăpate din naufragiulü in care aü peritű cea maî mare
parte din scrierile contimporane a strămosiloră noştri din véculü de midï-locü, nï-aü
mai rëmasü o mică cărticică scrisă la 1601 in limba grecescă modernă, si ti­
părită in Yenetia la anulű 1742, in care se povestesce in versuri rimate viétia si
faptele vestitului Michaiü Yitézulü, eroulü si fala Românilorü. Autorulü, Grecü de
natie si contimporană alü luï Michaiü. sub care a slugitü cu rangă de Vistierü, pre-
cumü singură mărturisesce, ne cântă cu multă naivitate câte-va din intëmplârile cele
maî insemnate ale acestui principe, la care se vede a fi luată insusi o parte activă.
De si acâstă mică epopee sémënâ a fi mai multă o biografie versificată, totă nu este
lipsită de óre-care frumusetie poetice, de óre-care vervă, care adese ori se urcă până
la estază. Privind’o insă ca compunere literară este departe de a fi o cap’ d’o-
peră; stilulă este simplu, de multe ori monotonă, si fâră nici ună felă de podobă
oratorie, dar vënosü, plină de naivitate si de o colore forte vie. Aceste ealitâti
din urmă i daă multă asemënare cu cântecele populare din Grecia. Autorulü de­
scrie faptele cumă s’aü intëmplatü, séü mai bine a dîce cumü le-aü vëdiutü cu ochii,

1). Magazinü Ist. pentru Dacia. I. pag. 251.

276 TE SAUEU DE MONUMENTE ISTORICE

in limbagiulă ce se obicinuià pe atunci» Frumusetia unorü pasagiurî elocuente ne si-

lesce a trece cu vederea câte-va trivialitâtï ce se ivescü pe la une locuri ; si in care
se simte barbarismulü véculuï in care elü trăia. Comparatiele poetice sunt de totü
felulü in acesta poemă: eroulü este asemănată cándű cu leulă, cândü cu bălaurulă,
séü cu vulturulü. Simtimentulü vitejiei domineză pretutindenea. Insă celfi mai mare
merită, care póte avè pentru Români acésta scriere este interesulü eï istorică. In-
tr’o vreme cândă puçinï sï băteâ capulă a scrie intëmplârile aceloră epoce, autorulă
n’aă crutiată ostenéla de a îndeplini acéstá lacună pre câtă î-aă stată prin putintiă,
si a lăsa acestă mică monumentă armeloră triumfătore a Româniloră.
Cine a fostă acestă omă străină de naţia Română, care s’aă aprinsă de atâta
doră pentru memoria unui străbună ală loră, care cântă cu atâtă entusiasmă bi-
ruintiele strălucite ale eroului nostru, si care s’a silită a scăpa din noianulă uitârii
o parte din gloria cea trecută a numelui de Română ? la acestă întrebare ne răs •
pundş elă insusî:

D e voiţi să aflaţi patria mea, Malsiania este fáéra mea, o parte din Delvinu;
numele meü Stavrinos , si rangulu meu de Vistierii.

Totă ce putemă sei despre impregiurârile cele mai de aprépe ale autorului este :
că după mórtea lui Michaiă Vodă aflându-se si densulă intre suita acestui principe
a fostă închisă de câtră George Basta, capulă ostiloră Austriace in cetatea Bistri-
tia (in Transilvania), unde a scrisă acéstá poemă nóptea precumă insusî ni o spune :

Acolo in Ardélü in cetatea Bistriţii am scris’o nóptea la lumina steleloru.

Treî-diecî de am in urmă s’aă omorită fâră de vină impreună cu lină fiu ală
seă de câtră Ştefană Yodă ală Moldavie! ; si a rămasă acéstá poemă eroică scrisă
de densulă, care după o sută patru-diecî de anî s’a tipărită totă intr’ună volumă
cu o altă povestire coprindietóre de istoria tiereî delaSierbană Yodă până la Ga-
vrilă Yodă, scrisă érási in versuri rimate de câtră ună Mateiă Mitropolitulă Mire-
onă, si despre care vomă vorbi cu altă ocasie.
Acéstá cărticică de si este ună isvoră din cele mai temeinice ale istoriei nós-
tre, fundă scrisă de ună martoră de façià, a fostă insă puţină cunoscută până in
dîlele de acumă, aflându-se numai ună forte mică numără de esemplare, si acelea
imprăsciate si anevoe de descoperită. Ea nu se vede citată de nici unulă din auto­
rii ce s’aă ocupată cu istoria acestoră tierî. Istoriografulă Engel citézá pasagiulă
următoriă din breviario chronologico : «Publiculu va priimi cu multiămire scirea
«că acestă Achilă romanescă (dieser 'Wallachische Achilles) a meritată a-sî avă 0 -
«merulă seă, carele de si se află cu multă mai giosă decâtă anticulă Omeră ală
«G reciei; insă totă are meritulă de a fi o carte populară forte răspândită intre Gre-
 2 T A T P I X 0 Ï A Î \ lP A r A 0 E J A l2 T O T M IX A H A B O IB O A A 277

«ciï de astădi, cariï repeteză cu plăcere versurile sale.® Engel nu pomenesce

nimicü despre numele autorului, nicï despre poema acesta; se vede dar că numai
din audîre a cunoscut’o, fără a se putè folosi de densa la compunerea istoriei lui
Micliaiü Yodă. Multe amerunturi interesante se găsescă intrinsa, de care Cronicele
nu pomenescu.»
Până aci D. Predescu.

La acestea noi numai atâta mai avemü de adăogată, că, ambele aceste poeme
eră cunoscute lui Constantină Căpitanulă. Cronica acestuia împrumută fapte si chiară fra­
se din Stavrinos, éra pre Mateiă lă eiteză anume1). Poema lui Stavrinos eră cu­
noscută lui Raicevicli, precumă se vede din Breviariulă lui citată de Engel.
Editiunea delà 1742, ce o avea d. Predescu, noi nu o cunoscemă. Editiunea
de care ne folosirămă, este delà 1785, 8°, are 134 pagine. Până la pag. 50 stă
poema lui Stavrinos; de aci inainte până la fine, a Mitropolitului Mateiă.
De boiariulă Panu Pepano care se memoreză in prefatiunea Ieromonachului Ne­
ofită, nu aflarămă urme2), Incâtă pentru Neofită, nu scimă décá nu e călugărulă
si dascalulă Neophitos din Morea, autoră ală unui comentariă asupra Gramaticei
lui T. Gaza, tipărită in Bucuresci la 1 7 6 1 3). Glyky, editoriulă de cârti grecesc! in
Veneţia, e cunoscută,
înainte de a incheià, me simtiă îndatorată de a aduce publică multiămită prè-
onorabilului Domnă Vas. Adamachi, din Iaşi, care avu bunătatea de a-mi împru­
mută esemplariulă de care më folosii. Nu mai puçind, pQmnuIui Maximă, directo-
rulă gimnasiului S. Sava, care a bine-voită a traduce in romănesce ambele aceste
poeme, si a ingrigită ca acâstă editiune să fiă câtă se póte mai conformă celei de
la 1785.

A. P. I.

Bucuresci 10 Fevruariă 1863.

1) . Magazină Ist. pentru D a cia . I. pag. 241.

2) . In cataloguai de cârti ală Iul G lyky, reprodusă in Leukolhea von Karl Iken, Leipzig, 1825, II, pag. 166
cetim ă: Demelrii Pepani Domestici Phii Opera. 2 Tomi. Graece et lat. Rbmae 1731. 4°.
3) . L eake, researches in G reece. p. 83.
 IIP02 TOYS ENTiTXANÖNTAX TO iia - CELORU IN MANA CARORÀ SE VA INTEM-
PONTI nOIHMATI I1A2AN XAPAN PLA SA CADA ACESTA CARTE, MUL­
KAI EîAPPOXrNHN nAPA TA FERICIRE SI BUCURIA DELA
0EOT. DUMNEDIEU.

"O x a v v.ç à 'v ô p w x o ç á x o ’j y] S ià X ó y ou x p á cjE w p Cândü aude cineva spuindu-i-se fap­

•/.aï T c n o p ia p É vbç M syaX c^ú you y .a ï à v â p e io p iv o u , tele séü istoria unuï Mrbatü vitézű si mărini-
cX w ç SE o X o u yj S i i v o t à tou y .a ï SX yj tou yj B tstösoip mosű. mintea si inima lui se strămută cu
cr jv T p é y s i è y .sï, óxoü b X ô y o ç tyjç 'I u T o p ia ç S ta y p o c ç e i totulü acolo unde se desfăsiură firulü istoriei.
tó x p à y p .a . T otoû xov y.a ï xa p ôp w tov ouvgßYj y.a ï Asià, togma asià mi s’a intëmplatü si mie,
eîç èp.è, à y a x Y jx o t [xou à b îX ip o i, à y .o ù o v x a ç Ta xpo- scumpii meï fratï, audindă marile virtuţi ale
T s p ijia a T a tou à v o p E to x â T c u M I X A A H 1 y .a ï osv ça v- prè-vitézuluïMichaiü ; pare că-lă vediă cumü-
x i £ o p .a i á 'X X o , póvov x w ç tov ß X E x w v à a v S p a y a O i) , cu neinvinsulü lui braçiü, culcâ la pamêntü
p.è tov ùiJivjXbv aùxou ß p a y io v a , e !ç xóaov ôxou s- leulü care se măndriâ că domnesce lumea totă,
• /.a x eßa X ev s v a X sovxa, óxou È y.auyàT O , x w í x u p is ú g t si-lü umili pân’ intr’atâta incâtù ï trămise multe
őX ov xov K ó a p .o v , y .a i x o v E T axst'vw oE xóoov, ew p si scumpe daruri ca sä-lü potă impăcâ. Si
óxou tou sots '.Xs psyáX a y a p ío p a x a , và s y /j tyjv ast-feliü a ţinuţii domnia Tierei-Romănesci,
á y á x v jv tou- y .a ï oűxw p sy.páTYjcrs tyjv iő o u o ía v tv;: fâră să lase sabia din mână in totă viétia
O u y y .p o ß X a y a p jxs tó oxaöí tou s íp cX yjv tou tyjv sea, precumii istoria arată mai pre largű. Si
'Çayjv, y .a ö io p vj T o x o p ía xo c s íy v íi xX aT Ú xspov. K aï tóté acestea le a făcuţii însufleţită de zelulű
TOUTo S X ov syEWYjÖYj, á x b xbv psyàX ov Ç îjX o v , óxou celü mare ce firesce avea pentru patria sea,
f 'J oaà e% s xpbp tyjv x a x p íS a tou, tyjv x s p iç v jja o v faimósa Tiera-Romănescă, in care se născu
B XayE av, s íp tyjv cx cta v ÉysvvYjÖYj y.a t ávETpátpYj, si crescù, neputêndü să o vediă adusă la mar­
JXYJ SuvájXSVOp v à TYJV ßXgXY] e îç xà éz’/X'X y.'.vSu- ginea peirei, si călcată in piciére de ceifâră-
vsú ou ca v, ê x îiîŸ j È '/ . a T a x a r Y j O / j áxó xoùç b w eß gtp , de-lege, pentru multele datorii ce se grămă­
otà x à x o X X à x p s v j, óxoű a u v g ß a iv o v , p.è tó v à à X ora - diseră prin desele schimbări ale Domnilorü,
oouvT av oi à fîV T iS s ç o u y /a x ic , /.a i 3Xa twv x a - datorii ce fiă-care noii Domnü eredità cu sca-
X a iw v xà ypsY j xà ä b ly e x o ó véoç aû ô é vx Y jç xaxà unulű delà predecesorii sei, datorii ce cres­
S ia S o y jv &3TE óxoű è x X yj0ùv9yj t 'o ypsop, y ,a ï g- cuseră, se immultîseră si ajunseseră la nemăr­
xŸ jy ev sEç à x E '.p o v , e îç xpôxov o x i,. o i èçE tX sT a'. jjivj ginită ; asia incâtă creditorii, ne mai sperândă
syovT gç è X x î Beç v à x X v jp w a o u v , ê y iv a v x ú p a v v ot, y.a ï să fiă plătiti, se făcea crunţi tirani ai tierei,
•îjpxaÇav twv àpyôvTw v xà x X outy; tou; S u v a u x i z w ;, si răpiâ boiariloră averile, si seraciloră copiii,
y.a ï twv x x w y w v xà x s y .v a tou;, y.a ï x b v à fs v x Y jv tov eră pre Domnă lă batjocoriă si huiduia. A -
 280 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

èE ù ,3piÇ av, y.a î è X fô a Ç a v touto p À à -o jv r a ç b xoX ùç césta vëdiêndû prè-intieleptulü si prè-vité-

tïjv y v w 7 '.v y .a ! à v S p e ia v M IX A A H X , Iß a X e x a X ïj v zulü Michaiü, ï veni frumosulü cugetù de a
ß o u X v jv , và X u T p ù o y j tîjv u a T p iS a -tou àxb ~x T oàôïj, mântui patria sea de suferintiele in care erà
07:33 tïjv è T p iy ù p w a v y .a î e T rijy s '' e t ? tïjv K w va ra v- cufundată; siinanulü 1588 mergêndix laCon-
tivoûtooX iv tïj ’ E y y p o v i a , a œ x ïj- -/.ai jv,s y.áO e T p o iţo v stantinopoli, făcii totü ce putù de luâ delà
xai p .e o o v eX aße tïjv a ù O ev T e iav tïjç B X a y ia ç àxb Sultanulü domnia Tiereï-Romanescï. După o-
T3v X ouX tôcvov tïjç x ô X s w ç - y .a : y /T a to o ù v ï jô e ç biceiü, consimţi si elù să iea asupră-sl tote
ë o T E p çe ‘/ . a i a ù rb ç 5Xa Ta y p é ïj tûv â -e p a o p .îv c o v datoriele trecutilorü Domnï, promitêndü să le
à tp ev T a ow v , |xs ú x ó o y e o t v , và T a T ïX ïjp ià o ïj. A ià to plătescă; darpuçine dîle după fericita sea in-
ó x otov , TÚ vTw jaa íx o u eùooù Qï j , y .a ; è x a Ô io e v e tç tércere in tieră, si suirea pre scaunulü domne-
tov O povov TOJ a ù Q àvn rjç, ;j .£t ’ oX tv a ç ï jp .é p a ç S X ouç scü, ucise totï impilătoriî, stândü vitejesce in
èxetv ou ç touç S u v ia r a ç , éxcu era p a vou a a v, touç s - domnia treï-spre-diece anï, si luptându-se eu totï
ç ô v e u je , /.a : e a r â ô ïj à v B p e iw ç e t ç tïjv a ù S e v T e ia v câtï după timpuri se încercară să—lü restórne,
cex a T p eÎç yp ovou ç, à v T t t a a a ô p t îv o ç s tç ôX oùç è x e i- precumü se arată in istoria străluciteloru lui
vou ç, cttou y .a T a xa tp b v eß ou X vjO yjoa v v a tov S t a o e i - fapte, din care cele scrise abia sunt o forte
ooU v, y .a O ù ç s i ç T a t ç a v â p a y a O e ta tç tou ç a i v s T a t . àxo mică parte. Pentru aceste fapte, Giorgiü Ba­
t /ïç cz c ia tç S èv £ tv a t y p a p t^ é v a t; o ù 5 è to p . '.y .p i ï a - sta, comandantele osteï nemtieseï si soçiü lui
T ov p ip o ç . “ X cT sp ov Se tov e x iß o u X e 6 0 v ] b Z lip Ç ïJ Ç Michaiü, prinse pismă pre elü, si trămise ó-
M xacra ç, Z e p S à p ïjç tou çou oàrou tou N ep /ciy .y.ou , menï armatï de-lü uciseră in câmpurile Tur­
y .a î c jv T p c ç o ç aÙTOu tou MIXAAH' '/.a i eoteiX ev dei unde sta Michaiü cu cortulű, si unde este
à v O p o ix o u ç à p ia a T o i p iv o u ç , y .a i èçôveuoàv tov, etç scaunulü Crailorü Ardeiului. In acestü locü
touç y .a p .x o u ç tïjç T o p T a ç- exet cx ou eu ptoxeT O tev - Michaiü vitézulü, cândü stete Craiü, a ridicatü
T w p iv o ç , etç touç tôxouç tïjç ’ E p S e X t 'a ç , oxou eTvat o mănăstire de ortodosï, care esistă până
G pôvoç tûv K p à X X tS w v etç tov é x o ïo v tcxov 5 astădî, spre mărirea lui Ddieü, si spre eter­
à v S p s îo ç MIXAAHX, 5 ca v è x à O tc e K p o é X X ijç , ey.Tt- na memoria si sufletésca mântuire a eroului.
oev ëva M o v a o T ïjp to v twv ’ O p O c o o Ş c o v , y .a î oràxsT at

ê ü )ç tïjv o ïjp .e p o v , etç A c iç a v 0eou, y .a î a iS t o v M v v j-

p .ïjv . xai t ţ u y .x î jv tou X w T ïjp ia v .

To Se a ’u Toû T x ó p .v v jju .x è y p â çïj ;j.e T x tov 0 a - Éra acestü memorialü, fù scrisü după
vaTÔv tou, à x b tov x ú p . S r a u p iv b v B ïjo T t à p t o v tou mórtea lui, de D. Stavrinos, vistiariü alü nu­
pvjOevTOç K u p o u MIXAHA, tp u X a x o p .e vo u Svtoç àxb mitului Domnü Michaiü, pre cândü se aflà
tov â »(d O e v M xauTav, e iç to xa oT p cv tïjç M x to T p t- inchisü de susü-dîsulü Basta in cetatea Bis-
T^aç (ù ç X éyouot p.e t'o 0 é X ïj[j,à tou) , xaO w ç e tç tritieï, (precumü se dîce, după insasï voia lui),
t 'o té X oç tïjç 'I o T c p t a ç ça tveT a t. T orspov Se jaeT a asia precumü se arată la capetulü istoriei.
T p tày ovT a yp ôvcu ç 6 a ù rb ç S ra u p tv b ç eţ> ove60îj cg ou Treï-diecï de anï in urmă, acestü Stavrinos
p.e tov utbv tou, û x b S T £«pàvou B oeßoSa etç tïjv fù ucisü dempreună cu unü fiiü alü seü de
M x oyS av tav , y w p tç x T a t s t ij.o v . K a t jaeT a x o X ù v y .a t - Stefanü Domnulü Moldavie!, fâră de nicï o
pbv eùpeÔ ïj aî»TO to 'T x ó p t v r jja a Spiou \J,ï à 'X X o ëva, culpă. Si tàrdîü după aceea, s’a găsită acesta
x o t ijG e v yaî y p a ç lv xapà tou IlavteptoT aT O U M ïjT p o - poemă (memorialü), insoçita de alta, compusă
xo X îtou M upéw v, K u pou M a T 0 a t'o u , tou e x nw yw - si scrisă de Prè-Sàntîtulü Mitropolitü alü
v .a v v jç , àvSpoç là ït a v T a x t o r o u y.at èvapéT ou. Tb ô- Mirelorü, Domnulü Mateiü din Pogoniania,
x otov S t e X a ja ß a v e Ta o u p .ß a v ia oxávSaX a etç r íja barbatü plinü de credintiă si de virtute. A-
O b y y .p o ß X a y t a v , [xeT a tioXXïjç c y é t b e o iç y a î c u u .ç o iv t a ç céstà din urmă scriere, infrumusetiată cu pro­
cT tyw v fip ia o o p ts v o v . " O ja w ç yaî aÙTà T a S ùw T xo- funde cugetârî, si armonióse versuri, coprin-
 2 T A Y P 1 N 0 V A N á P A r A Ö E I A I S T O T M IX A U A B O IBO A A 281

xaxà a ’j j/.ß e ß ifjy .b ? eçO aa a v s îç xàç xijJ-taç deà totü eveniminte nenorocite petrecute in
X e îp a ç xou ç iX o ji a ô s c r t a b o u xaî xpn]at[acji>xáxoo sv Tiéra-Románéscá (Ungro-Vlachia). Amëudôue
"A p ^ ou a t K upou Ilà v o u I k x a v o ij, èv. l l w y ü iv t a v ï jç , insă ajunseră din intëmplare in onoratele
au p .x ax p u i> xou y .a i çiX o u y .a x à xoX X à xo3 p rjO s v x o ç mâne ale prè-iubitoriuluï de invëtiatura si
'Apyj-ipéiûç- à ô x o ïo ç è '/_ o jv ta ç xávxoxe 8’ àxupov prè-virtuosuluï iptre boiarï Domnulă Panu
xóO ov x p b ; tïjv W £piçY)p.ov B X a ^ ia v , STCeöu'J-Yja-a v à
Pepano din Pogoniania, compatriotű si forte
x r ;; àvxtStixTYj y . à x o ’. c v xt S ià y.aXŸjv èvô6[/.v)a-tv. A tà
de aprópe amică ală numitului Archiereă.
Domnulü Panu, cuprinsă de ună nestinsă doră
xoS xo p.è p .e y ctX ïjv è X s u ô c p ta v é ijt& S ia a s, K a i Iß a X sv
pentru faimósa Tiera-Romănescă, vru să-î dea
EÎç x o v xuxov aùxà xà S úo T x o jx v v jp ia x a , éxoD xà
ună semnă de amóre si suvenire, scotêndü si cu
ó v o| iàÇ ou v, x'o [j.sv g lç a iS io v p .v ^ p .ï;y xoü / p '. s x i a v t -
mare liberalitate dândă tóté cele necesarie ca să
xw xaxou v.al M a y .a p ic j K u poS M IX A H A ' xb 8s s iç
vediă lumina aceste dôuë poeme, scrise, parte
s x a '.v o v à y.stvw v, ôxou è X e u ô é p w c ja v x a x p iïa
x ïjv
spre eterna memoriă a prè-crestinuluï si ferici­
xeu ç àxb xà Oy; , 5xo5 x^ç la u v e ß ig a a v Ix t 8 è y.ai
x s
tului Michaiă, parte spre lauda celoră ce scăpară
e iç r p u i> [/,io v è y .e iv w v , oxoû Icrôv ôsa a v xà xG w jp ta xa -
patria loră de suferintiele sub care gemeâ, cumă
5xt e lv a t S à a tov , và è x a tv à x a t xàvxoxî rt àpzvr,, si spre lauda celoră ce compuseră aceste poeme :
y.a i r, à v S p s ia è y .s iv w v , o x o ij xv;v èpyàÇ ovxa; xp b ç
că ci dreptă e să se laude virtutea si bărbăţia ce
xoù ç x^ţ ü ix x s o jç s^ôpoùç- 8 tà và à y a x i f a o 'j v '/.a i
omenii desfăsiură contra inimiciloră credin-
à’X X o t , và yévouv Ç vjX w xat a ù x îjç . A tà xoüxo ooci
tiel, ca să se indemne si altiî să-î imiteze.
s v x ’J Y 3( « v £ x e xb a ù xb X 5 t ï]p .a , x a p a y .a X o 'j;j.s v , và xb
De aceea, totî câtî vetî lua in mână acesta
á va yv a iÖ E X s ptè x c O o v , y .a i v à p w a a p iÇ e x E o ù j/i jjw v ov
carte, vë rogă să o cititî cu amóre, si să fe­
È y.îvvouç, ôxoü xb Iß a X a v e îç ipùiç, àXX à y .a i çy .e t-
riciţi, nu numai pre cel-ce aă dat’o la lumi­
vov, cxov p.è p .£ y â X î;v x p o ô u p tia v èçt& Stacre, y .a i 1 x 6 -
nă, ci si pre celă-ce cu mare bună-vointiă a
x ü jx é xo. '/.a i áv xùj^yj, y.a i jjtty.pbv c ç à X p .a , jj.yjv
cheltuită de a tipărit’o. Eră de se va intëm-
xb c x á ijie x s , p ta X ta x a SiopO tLaexé xo. E îç A éÇ av
plà să aflat! si vre o mică erére, nu ridetl,
0EOÜ, ’Ap-Y^V.
ci indreptatl-o. Spre mărirea Iul Ddieă. Amin.
''E p p w o ô s oi â vx u Y X ^ vov xeç.
Fit! sânëtosï lectori.
'O xavxw v Ekd/moç, àXXà x tsxb ç ç f/.o ç .
Din totî celă mal mică, dóra cre-
dinciosă amică,
N e ô ç u x o ç 'I a p o p t ô v a ^ o ç .
Neof i t ă Ieromonachulă.

’ Ioy;[jioa'ûv'i;ç wçÔYj x a v u x lp x a x o ç “ H X io ç à 'X X o ; , Altă söre sublimn, sőre de sciintiă, lucesce ochi-
loru noştri; Pepano conduce carul a astei minuni a ge-
'H é X t o v riîx a v ô ç , càjp.a <pspwv y s v E ïjç .
neratiunei nóstre. Sórele nature!, pentrucă deschide si-
K e ïv o ç , Ixa i y a tï) çu rjv '/ .a p x o ô ç xa x e x a iv s s , nuia pămentuluî si cóce fruptele lui, aduce consolatiune
T o iţ Q v ijx otç xapéxet x a oi x a p ïiy o p iïjv . tuturoru muritorilora ; cestalaltü sőre, pentrucă a pusu
in lumină marea imagine si strălucitele fapte ale lui
03xcç, èxsi M t x a v jX o u çuyjv Ip y a x e S sïijE ,
Michail!, încunună sudorile lui Myreon, implinindă cea
M c /O o t ç xoTç M u psw v eu ^ o ç à'y.pov x s X é O s t. mal ferbinte a lui dorintiă.

36
 \

A E Ö5JI K O N
A I A TA A O riA TA BAAXIKA, OHOY nEPIEXEl H AYTH ISTOPIA, KATA AA^ABHTON.

Á X a p .a v í a , vj T á p p á TouB eaxa. M a ^ X ’o B s ç , çou oa x ov ß X x y tx o v [a ta ; y e v e S ç.

’ A X ébavcp o; xai M x o Y O a v c ;, uiot tou 'I e p e p .io u . M iy v a B osßbB ae, y) to v ’A çsvty) ; tv; ç B X a y t a ;.

’A X şSavopo; B o e ß o b a ;, ú tb c to ü P íéBouX ou. J M oX S oß ä v ot, M x o Y Ó a v o t.

B a X á vot, şouoaxo T o u B é cx tx o v . M x ctx op , tó è x t v ô p .i toű ‘ P r (Ţ 0 ; ,

B tá v v a , y o 'ip a p -s ^ á X ? ;, 0póvo; toü ’ I p w ts p a B tip o u . M xctxop ’A vB pt dtsr,ç, 'P ^ y a p x íj; O ù v y .p fa p .

B osß cbac, b I I p ív T Ü ix E ;, ó ’A u O s v n ; ; x î ; ; B X a y ta c, M x céxop rapxopop, 'P ^ y a p x ïj; ’E p B s X ia ;.

B óp v tx o; F t o ß a o x o ;, apyw v B X a y o ;. M x a p x ă v o ;, apyw v ß X ayoc.

B óp v tx o; X p^ oT O ç, á p ytriv 'P < o ;j.a t o ;. M xavcc, xpw xov a ^ íu p a x ö v à p y ôv x w v x ij; B X a y ia o .

T sty ] x o u X a ;, çu X a xrj o x o t e iv ï; s tç tvjv I lô X tv . M ir e X iY p a B t , 0póvo; tw v 'P r f f â B w v r /j; Oiiy/.pictq.

T you cp a, y .o p w v a , cxoü ţo p e î b A û 0 é v x v ;; £ t; tïjv M x o x Ç i x c t ï ;, ëv tv e 'P r ;Y a î 'C'ÔÇ O Ù Y x p t a ;.

y.E paX ïjv* M x o u x a x tx , to ëyif).

F p a o iv a , x îjx o ;. M xp áY «, xáaxpov T e u B s a x tx o v .

Ar,|j.y;Tpotoxoç, âpyw v 'P ( o p . a î o ; . M xoul Bouycîvï];, K axsxavo; B X ayoç.

A ô ;j.v a , -q Y u v a ïx a to u ’A ç e v x b ; Tvjç B X a y ta ç. M xpaooßov, xáoxpov rq: ’ E p B e X ia ;, ôxou x a x o tx o ü v

A o u v a ß r ,;., B a c .X i x b i ; x o x a jji.b ; r p ç r s p p .a v ia ;. A oÛ XSpO l,

’ E p B s X ía , X é-fE T at -q xàxw Obyy.apioc. M x o u x o u p s t r n ;;, yw px, O póvo? toü (A ? $v" '° ? "^ o

’ E x a [ j.x â p u ) 0£ y , è t é v t o jo e v . B X a y ia ç .

Z oX vep ot, x a ß a X X a p ta '/Ây.v.q. N aßaX a, ópp.rj toü ip o u o á -o u .

ZcU XO Ü VE, K u p t x Ç l. N c io X o ß o V , XOTCÍ[Al [Atxpbv p.È x o X X ï jv X á o x /j v S t; x à

T e p e p io t;, ’ A tpévxY ]; xr(ç M x o Y b a v t a ;. aüvopa x r(ç R '/ . a y t a ; .

T w á v v ;; b K otT Y jp xÇ ij;, àpyw v ° P w p .a T o ç . N éixt Ço i , ol apyovxE ç x^ç ’ E p B s X ia ç .

K a X a p c t o t B î;, K a ß a X X a p t«. N tx a ; b X o Y o O à x rjç , a p y io v 'P w p .a T o ;.

K a X o ^ E p a v Y ), y w p to v ß X a y tx cv B ucßaxov. N tx ô X a ç K ax Y p xÜ Y ç, apyw v 'P w p .a T o ţ .

K a a iiß i), yobpa t ïj ; O Ù Y '/.p ia ç. N x t ß a v /j , K p t x ^ p io v .

K a x á v o t, x a ß a X X a p ia o 'jŢ x p tx y ;. Ot x o ip .x o i x ïjç T ó p x a ;, xôxo; et; xr,v ’ E p B s X ia v .

K v é Ç i;; B a a iX ï);, à’p y w v p -s y o iX o ? 'P o ü c o ; . O t c x p o ;, x o x a p .ô ; à v à jx E o a A e y ia ; xai M x o Y b a v i a ;_

K o p á o x y ;;, ya ^ ß p c? toü à'vcüQsv T e p íp io u . '0 K a v x ijjX e p r ;;, ^ xov T ^ e v s p o iX r ,; x o u 'P yjy 'c ; t^ ç

K pyysßa, toxo; t^ ç B X a y ja ;. y\ Î/J.2C.

K w v a x a v T t v o ;, u 'tb ; 'P epsp .to u y.a i ’ A apâvxv;; tt ; ç M t:oţ- O M o û p Ç a ;, K axsxavo; xo ü M'.yy'/.q.
B a v ia ;. •'O M x c t o x a ;, K a x e x a v o ; xoü Ip -X E p a B w pou .

A É Ç ta xÇépY), VÔ p.O Ç T O X IX Ô ;. '0 P i p á b a ;, apyw v B X a y o ;,

A oúxou X o; x a y a p v t x o ;, à 'p y w v T iX â y o ç . 'O S x â v x ţe ;, ápyw v B X à y o ;.

 X T A T P IN O Ï A N A P A rA Ö E IA IS T O Ï M IXA H A BO IBO AA 283

,0 2sp| M c«voç, ’A ç s v c y jî t% B X x y ia ţ. S T éça voç, ’A ç s v t ïj ç tvjç M x o y b a v ia ç .

“ O t Ç iijv a , àya8à à x t'v ïjT a . S t ô X v w io ç , ô ç fix to v tou ’ A pJriT pâncsÇ âpï).

O iiS p a ç , à p y io v tou M '. y a X ï ] . ZujAElriV, à S s X ç 'o ç TOU 'Ispe[A?OU.

OùpajAOU, O 'jyy.p'.y.x X s y e i ’A o îv t ïj. Z u j a x îv ï ), -/.ctorpov -rîjç ’ E p S â X ia ç .

T aS cu X o; B osß cea ?, u lb ç tou M iy v a B o e ß iS a , xai Z çxto, o u jA ß o iX to v .

aÙTÔç ’A çsvrrçç. T a 'jA x a p o v , T oxoţ, óxou o t s / . ouv Ta çou aâT a.

'P a o x o ß o v , y t ip a , xaorp ov r ïjç A s y ia ç . Ï O T p o ù o v j, y w p x tvjç M x o y o a v ia ç .

'P oo ß a v jj.T C e Y v ;?, ’ A ç à v T » )ç tijç M x o y o a v ia ţ. T Ç a y .ï] Z T S ça voç, à 'p y o iv O u yxpoç.

'P o ú x a X o v , y w p ío v B X a y r /.o v ou [a ;a « e iç tyjv 'E p - T Ç apa, SX ï ) -fj s x x p y ix zfjç B X a y ta ţ.

S e X ta v . T Ç ij v t î S s ç , x a ß a X X a p ia TYjç ’ A v a T o X î j ç T o ù p x r /.v ;.

'P û a o t , a p y o v T îç fr ;? B X a y ia ç . T Ç o â x ô t v y jt Çî ç , sx e ü v o i ôxou [AaÇwvouv Ta à ç e v T iy .a

Z a X jA Î S s ç , y .a ß a X X a p i a tvjç ’ A v x t o X v;:; T o ù p x w ij.
t I X y).

S a v T Ç à x ifî, <pXct|Axoupov.
T a p a jA x á v o '., x s 'í o ű p a ßX xyiy.Y ],
S sfo o t, A o Û T s p o i.
T p iy s ß u o T o v , yw pa t r;q B X a y ia ç .
ÜSYjjxapv;, xàaT pov t^ ç O ù y x p ia ç .
TÇrjTjAoivoi;, ó 'P ^ y a ; tî; ç O ù y y .p i a ; , X sysT at y.at
S î'/.sX | j.(iiü oÿ;ç, 'P v j y a ? tîjç O ù y A p ia ç .
Z'.y.oiAÖ'noq.
S x sv tà p r^ , T oupxo; ila c r ia ţ.

S s y .iy t M t jr à X r (ç , ’A p y w v O u y /p o c .
«P ayaoyy, xá a rp ov t f,q ’ E p S e X ía c .

4 > eu T Ç sp éffiS sç, y .a ß a X X a p i a T ou S saxa.

2 s p y o 6 t Çy] , <pT£pà £'j|j,opţ>a pi x o X uti'[ aouç X i6 o u ç .

2 e p â a p v ;ç , sEvai T Ç s v s p â X Y jç á x á v c o etç Ta çouacÉTa. X a tS o ü x o i, y .a ß a X X a p i a -rîjç È xàvo) O ù y y .p i x î .

SX0UTÇàpT]Ç, ’ O ţÎY M O V . X o t vïjç, ó T ïjy a ; tűv T a T ű íp w v .

2Ó [ a X s o í , toxoç Trtţ O ù f/.p ia o . X a p a y a v A ^ s e ;, y .a ß a X X a p i a -rîjç ’ A v a T o X ^ ç T o ù p y .a v ; .

284 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

"OXcUÇf( %<X%1ö&ZV XtoQCUÇ ctvcu tOV T ovç- T à xàtw& ev eivai t à tîçwtu xa i fieyàXcc "O qxfivucttov
xo v, e iç t à S v v o ç a trjç B o e ß o d a trjç BXccyiaç, à n o t à o n o ïu àxoXov -
BXa/iaç. & ovv xcù ăXXa fxL%(jà.

'Po'jî'.y.cv, T upvsßov. IIsa-éXviy.í<;, M/kôw&ç.

SuXi^orpa, Bápva. BlQCTTlápYJC, IlpwrojxscOápi
flXißevot, N'.v.ó^oX'.p. Kó;rr(aoi;, ÍTÓXvty.sp.
SXoUTÇlCtpïjÇ, 'App,acï;ç.
Tá\J.x:p\x(1'x, Zayapá.
Bâpvaoţ, A o ' fo fH ïr^ .
M-paf/.a, Ilapxá. IIaápviy.o;. K h o - ’Ç d p riz.
BpâtÇa, llpoßaisu. 'Ayaç. IIïjTTiXpï]?.
Topvoßov, . B uSívy;. U o p x á p r^ .
 M H r i m S Q P A ÏO T A T H
TOU

MIXAHA BOIBONAA.
Ilmg ùifévTsvtrsv eig trjv Bluytav, xal nS>g ëxoïps tgvç Tovqxovç, onov
svQS&t](Tav èxer xcù nmg êxajit nollaïg âvSQKya&siaiÇj xcâ
vfftsçix è&ava.tw'd-ri dux qi&ôvov yconlg nôtefiov.

ÜQOolfuov S ià a tiy o v .

Anifyï]aiç xav0aùp,aoTOç, piga (bpatOTXTir;-

T$jv è'^ouotv ot œpôvijao), TïoXXà xoôsivotcît/j '
A ti^-pijinv wp5U0TÍTY)v, ä ß a X O r jx a và Y p x ’i u ) ,
T ou M i/arjX tou Ôxup.xoTOu, y.ai Ô àX w và p,r(v tcxùow
"O aov à i w TOÙç y.ôxouç .tou, y .a i Taîç ávopayaOtaci; tou,
K a i Tobç ToXâu.ouç xôy.ap.s, x,ai SXaiç vaîç opâivaT? tou,
M è Oûvy.pouç, p i TaTapiSeç, p i Toùpxou;, p i M t o y S ccvouç1
T crsp ov f)avaTo)6 ï]'/.sv, eïç tyjç Tópoa; toù; x.àp.TOUç.
Nà aàç e k w T a t ï X y] tou, v à e k w V .a i t >,v 0 a v r ,v T o u ,
N à XumjO^Te 5Xot aaç, y.ai píXoi y.ai S'.y.oi tou.

NARAŢIUNE PRE FRUMOSA

despre

M IC H A IL V O IV O D U .
Cumü domni in Tiêra-Momânéscâ, cumü taiâ pre Turcii ce se
asiediasera ad, cumü in urmă de pismă fà ucisü
fără luptă.

Prefatiiine in versuri.

Naraţiune minunată, poesiă forte frumosă, istoria dorită de totî omenii cu inimă, mî-am
pusă in cugetă să scriu, si-mî vine să nu mai inceteză, istoria lui Michaiă celă minu-
nată. Da, voiă să espuiiü faptele eroice, înaltele cugete ale acestui mare bărbată, si cum-
plitele resbele ce purta cu Unguri, cu Tătari si Turci, cu Moldoveni si cu Poloni; să aretă
apoî cumă fă ucisă telhăresce in câmpurile Turdei, să vë descriă tristulă finită ce avră, ,ca
să-lă plângeri tori cári l’att iubită.
286 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

'E te ç o i a ti/ o i eîç t o r a v tô v .

’ E vôa ex’.yj s iv a i Y P *m xévoi Iv B o Ç s i xa'c x a iv E jx s v o ’.,-

M '.'/a r (X T1 à v o p £ io jx É v o u , x ’ à i;io u xai xatv£|xàvo'J.
’ E s io S s fy v e t xa T ç à v b p ia ïç tou , G avaxov x a i à | X E $ a Îç tou*

A e î^ v e i xw ç àxb xov ç Govov u a rsp ’ IX a ß E xov xovov

’A x o tïjv xo X X tjv Ç ijX ta v , y.’ £[a e '.ve o tïjv è p r ^ ix t,
Tb x o p [x i S (-/t o ç x E o à X '., y.p ï[x a Etç x b x a X '. x a p f
T É xotoç àvbpaç à x o u a jA É v o ç vavai à 'S t x a y a p iv c ç .
A ît /V c t xw ç etç ty ) v ï c u p x t 'a v È'xajxEv à v S p x y a ô ia v
T o ip x o u ç , O Û Y xpouç, xai T axap cvc, tous; e iy e î '. à ra ÎS à p ooç-
M m y S a v io c v , ’E p b s X ta v , osv xebç e 8 e '1;e ç iX ia v ,
’A A a’ aùxbç ixè x b axaG t tou , £y.a;x£ xouç vàv’ S tx o t t o u ,
’ A| a ’ 6 fQ iv o ç cpY '-ajA É voç, Exau.É x o v x ’ e iv ’ yxy.é/oe.
vE x a u < ra v cX x xà X ó y ia , xôxp svxv ^ v jX à oxa v ù yta -
K ! àp yçv oQ v GX îiJieç x a t x o v o i, exoű ïj ptjj.x ß iß a tw v x t.

U ç/rj trjç âitjyrjaeii)?.

'O veuç [xou [aè x a p a x t v a , xt ó X o Y '.o p tô ç [xoü < fïp st,

T ou K ôoij.ou xà x a jx (!)[x a x a , và S î Sï ) x a i và x s p v ïj.
B X É xw vxaç xw ç xopE Ú E xat, ó K ôtij.oç x w ç x e p v á st.
'O vou; [xou StaXoYtÇsxat xat [xè xapaxtvaEt.
A èv S û vojxa t và xb ßaoxw , và ßX exw xéx otov xpaY Jxa-
M à OéXu> v à xb Z'.rpfrßSi. ß a X p iv o v e !ç xb ■{pày.p.z-
Nà Y p s ty w v o it ? S fiÎ Y ^ x s ? , x’ ’A ^ é v t ï] xou M t ^ a X n ),
K ai xw ç xouç T o ù p y .o u ç exe^s, xai a tx w o E xsoaX r
K ’ eÙYïjxs xéxotoç Oaujxaaxeç, p .éy a ç y.’avSpEtOfxÉvoç,
E tç cX a xà B aa tX eta , e ù p é d r; xi[xrj[X £voç.
’E xoüxoç xpw xa çévteu s, xov xôxov t ï Jç B X a y ja ç ,
IIcX ù XapàxÇ t sâi.8 s, T oupxw v tÿ; ç B a otX d a ç.
E tç X p éo ç ß p tox£ xov xoX ù ç, rt È x x w y i] B X a y ia ,
Ilo x è S èv £iy_£ X 6 x p o )o tv , ’ç iv.zirq't xïjv S x X a ß ia .
T oupxot £ a £ ß y )o a v x o X X o i, X x a to E ç, r t a v ïj-Ç à p o t ,

Alte versuri despre acelaşi.

Aicea sunt versuri scrise asupra vitezului, gloriosului si marelui Michaiű ; aicea se ara­
tă vitejiele si mórtea eroului; se spune cumü invidia ï-a rëpusü viétia, si cumü trupulü ï-a
rëmasù fâră capü pre câmpuri, spre ruşinea celui ce tëlhàresce puse să ucidă unü asemine
bärbatü; se arată cumü Michaiü umili Turcia, cumü pre Unguri, Tătari si Turci ï aveà ca
pre nisce măgari pre toti; cumü cu sabia supuse Ardélulü si Moldávia; dară îndrăcită pis-
mă fäcü să-si perdă capulü, să se stingă cu densulü tóté cugetele inalte si sperantiele cele
mai frumóse, si să incépá durerile si plângerile amare ce arată istoria.
Inceputulü naralitinei.

Mintea me îndemnă să observă faptele lumei, si să le insemnű prin scrisü; vëdiêndü

cumü merge lumea si cumü trecü tóté ; mintea nu-mi dă pace, nu më lasă să taeü si să nu
spună lucruri atâtü de mari. Voiü dară să scriü faptele măreţie ale lui Michaiü Vodă; să
spunü cumü junghiâ pre Turci, si cumu-sï redicâ capulü, si esî atâtü de mare, de vitézü si
minunată, in cátü tóté imperătiele căutară sä-lü onoreze. Cândü se sui pre scaunulü dom­
niei, biéta Tiéra-Románéscá plătiâ mare tributü imperătiei turcesci ; era îngropată in dato­
rii, si nu-sï puteâ afla scăpare de astă sclăviă. Turci intraseră intr’insa multi, Spahii, Ia-
 IT A Y P IN O Y A N A PA T A Ö EIA IS TO Y M IX A H A B O IB O A A 287

Kai Suvauxeúav xob; xxw/ob;, ßtov xob; etjyav xapv;-

’Exepvav Taie 7 'JvaTy.iç tou; [MtÇt. p.è xà xatbia,
Ka! xXoôbtot zat oi xxw/sl, e*/av oxevo/upía.
Kai xov MtxáXvjv xavxoxe, xbv è/axaçpovoüsav,
Meaa et; xb xaXâxt xou, ou^và xsv ovetSoüaav.
Kai à/X a xeptosà y.azà è/àvacn cxbv xoxov.
Kai èxepvousav xvjv Ç<or(v si àvOpwxot p-s xoxov.
EtS' ó ôeb; xijv àît/tav, -/.ai xrjv axeyo^wpt'av,
Esu - fiv e t o v el; xob; xxw;(ob;, si; 2Xr,v x»)v BXa-/jav.
Kai -váijatv xob è'ïwxe x’ ’Açivxv; xou Mt/aXi),
Toù; Toôpzou; SXou; xxb oxaôî, y.’ si; Gavaxov va ßaXvj.
Tluli 6 M r/aiji. B o iß o v ä a i k'xoye x o v i T o v ç x o v ç , ö a o v í evçêO-rjoav e lç
xà M7ZovxovçioTtiv X ijç BXayicti.

"EoxeiXe xal xou çepaot, çouoàxa xïj; OÙYxpia;.

Tobç Toupxou; SXou; e/otţie, y.ai xàv xij; àxwXeta;.
BXaytav e/aOaptoev, èz xwv Toup/ûv xvjv ßpügia,
nou y jav xóaot xspuaot, ot Tcűp/ot aàv xb ywuta.
Sáv ijzoucrev ó ßaatXeb;, xb xpaYp.a xw; eyÍv;,
EoXXà xb èxapâôïjy.e, /a i ijeext/o; syívy).
SxéXvsi y 1“ xob; BeÇïjpiBe;, íva xob; épwxvjoY],
Na |xá8 r( xr,v úxáÓetnv, /a i va xvjv epeuvrfcy).
,,n ű ; T^xovc r, àçopjjiïj éxoúxv; xou MiyáXy);
„Kai x ö ; xo'u; Toúpxou; e/otpe, /a i xi/woe zípáXt ; >1
Kai xóxe; ó <î>epyo(x Eaoiá; xov BaatXéa ’xe/píGr).
AéYet xou xíjv âXiţGetav, xíxoxe; Sèv àpv/jGr;.
,,K’ sYbpeuoav xoXXà çXouptà, Toupxoi, /a i í\av.x'íápo'..
„ Puval/cc, xezva xűv BXaywv, Sva ypéo; etyav xipv).
„ïïoxà Sèv etyav y Xuxo|Aov, á / xát xoXXà xà ypsYy
„nou YÚpeuav ex x‘.,v BXaytà, /a i Toűp/et /a i 'Eßpaict.
„Kai ő MtyáXv;; ßXexwvxa;, xéxotav axevoytupíav,
„Tob; eßaXev et; xb sxaOi, và p.r(v Çyjxoüv oXoupta. »
Et; xoûxo obSèv exxataev, ’Atpevx;; é MtyàXï);,
Ataxi xob; Toùp/ou; èxotjie, gè gaV;xa; p,£Y^Xr;;.

niciarï, cariï tirania pre bietiï ômenï, le luà avere, le Iuà muierï, le luà copiï. Avutï si ne-
avutï totï se aflà in miseria. Insusï Michaiü erà de risulü lorü, si de multe orï chiarü in
palatulü luï mergeà de-lü batjocorià. Multe alte rele făcea tiereï, si cu ,greű trecea ômeniï
viétia lorü. Vëdiù Ddieü nedreptatea si asuprirea ce se făcea bietilorü ômenï in tóta Tiéra-,,
Romănescă, si eugetü dede Domnului Michaiü să trecă totï Turcii prin sabia.
Cumü Michaiü Vodă tăiâ Turcii câţi se aflară in Bucuresci.
Trămise de-î aduseră ostî din Tiera-Ungurescă ; tăiâ pre totï Turcii, si-î dede perdiâ-
riî, curătî totă tiéra de putôrea pägänilorü, cari eră asia de numeroşi ca frundia si érba.
Cumü audî impëratulü lucrulü cumü se petrecuse, de multü amarü i se umplù inima, si maï
sï esi din mintï. Trămise după Yizirï, ca să-î întrebe si să aile causa. «Cumü a fostü in-
«tëmplarea eu astü Michaiü? si cumü sï-a ridicatü capulü, si a ucisü Turciï?* Atuncï Fer-
hat Pasia rëspunse impëratuluï, spuindu-ï totü adevêrulü, fâră să ascundă nimicű : «cereà
«banï multï Turciï si Ianiciariï; luà muerile si copiiï Românilorü pentru datorii; unü mo-
«mentü nu puteà rësuflà sermaniï, de Turcï si de Evreï ce cereà de la eï nemësurate dato-
«riï. Asià vëdiêndü acestă strimtorare, ï-a trecutü prin sabiă, ca să nu maï ceră galbinî.»
Si bine faeù Michaiü că junghiâ pre Turci cu mare urgiă. \v
288 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

I7üjç 6 S o v X tà v JZeitjuyç eoteiXev al/.ov stv& évtqv elç trjv BXa-

%iwv, t ó v vlóv t o v V ià vxov la .

2àv I p ,a 6 e v 5 B a a t X e 'u ;, - ü ; t ,t o v rt a ï-c ia ,

"A X X ov A ù O à v c ïiv s o t e iX e v , và % dyr] crrijv B X a y ia v .
M T O yB av B o i'ß o v S a tóv è X é v , è x e ïv o v 6t c 5 op iÇ et.
Y tc; rj-cov tou r t a v x o u X a , xaX à tóv è y m p iÇ e i.
'O p iÇ s t xai tóv M o u tr ca ip à I l a o i à [J.s tó ç o u a à T o v .
F o p v à rv à ç Qoîoy] a-rijv B X a y ta v , p,è tooto tó p,avT<xTOV
Na ßxX’ A ùOs v t ïjv oto a x a ja v t, và piÇï] tïjv B / .t /Jx '

.N à Sécrv) x a t - tóv M '. / a ^ X , ôxou tov rj a v tía .

T ote; 5 M o u o T c is à I l a a t à ;, E u p ix e v ex ttjv R oX tv .
T oû T tà v xou X ' ó Y tà ; ptaÇt, x ’ ot à p x o v T É ; tou o X o t.
K aï 'i;X 0 a a t otô 'P c ô a t x o v , p i S u -m à çou aà ca ,
Kai fjTC'V Mt/aXrjV è'çOaaav, y.ai TOÙSwaav pavTaTa'
IIû ; è'p -/êT a'. p M o u m a ç à ;, p i S ú v a p iv ij.=y « X y],
Nà pàX’ ffTïjv IiXax'.à, x i aÙTÔv và t'ov
AÚ0ÉVTÍJV í'jy x A y .

2àv '^ y.ou csv -h M t x a v jX , ètouto to pavTctTov,

’EccpooTa^î và \ J .x Z ic y ftfj, c X o v -tou to çouaaTOv

J7w? ènê^aOEv 6 IMexar^X slç t ó *Povoi/.ov, -/.ai ecTwxc 7tüXsßQv fik t ó v JMov-
(staqxx Ilctoià , y.ai t o v tvlxtjoev.

ropyà x a i B iy u ç à'pYïjTav, cpïÇ ei và xtvïjaouv,

E t; t 'o T où stxov và ÙTcav, x a t và javjSàv à p Y v jo o u v .
K tvou ot tote c c a p s u ô 'u ç , x a i %îp;<r> crrè 'P w o ï x t .
'() A o u v a ß r ;; èxxywïe, rcsp vo ú a i sàv et X ù xcr
K ai cc a p e u O ú ; e ß a X a u t, ţa m â v s i; tô ccaÇ a p i’.
K’ ot T cű p xot aàv tou; s l'S a s t v , E T p sp a v aàv to tpàpt.
Z s ß a t 'v o u v axa çou aà T a tou; , xai Tà S ta o x o p m Ç o u v .
E t; ccpu T ov tóv S s p S a 'p r ; tou;, t ’ov à ic o x s ç a X t 'Ç o u v .
K ai ó AoQévTYjç 7 ïc p x s ~ o v , và opter] tyjv ït'A x y ix x ,

Cumü Sultanü-Selim trümise allü Domnü in Tiera-Romănescă, pre fiiulü lui lanculü.

îndată ce aflâ impëratulü cumü aü urinată lucrurile, altü Domnü trămise să mergă in
Tiera-Romănescă: Bogdanű Yoivodü se numià acestü noü trämisü, si erà fiiulü lui lanculü,
bine cunoscută Sultanului. Ordină totodată si lui Mustafa-Pasia să mergă curêndü in Tiéra-
Romănescă, ca să pună Domnü in scaunü să domnéscá preste Tiera-Romănescă, să prindă
si să lege pre Michaiü care erà capulü relelorü. Atunci Mustafa-Pasia esi din Constantino-
poli cu fiiulü lm lanculü, împreună si cu tot! boiariï lui, si ajunseră la Rusciucü cu nume­
rose ostï. La Michaiü ancă veniră si-ï dederă scire că vine Mustafa cu putere mare să pună
Domnü in Tiéra-Romanéscâ, si pre densulü să-ltt scotă. Cumü audî Michaiü de acesta, dise
să se adune totă oştea sea.
Cumü trecù Michaiü la Rusciucü, si cumü se luptă cu Mustafa Pasia si-lú învinse.

Curêndü si fără clipă de intărdîare, dîce osteî ca să plece si să mergă la Rusciucü

fără a perde unü minutü. Plecă indată, ajungü la Rusciucü, si pe Dunărea inghiâçiatâ trecü
ca lupii flămând!, si indată daü foeü têrguluï ; eră Turcii, cumu-ï vediură, tremurară ca pe-
seiî. Pre dată rupü si rëspandescü cetele turcesc!, lui Serdar-pasià î taiă mai antâiü capulü.
Rră Domnulü ce venià să domnescă, scăpâ singurü singurelü. Multü rêü făcură acele! óste;
Rusciuculű prădară si-lü aduseră in stare de plânsü ; averi luară, turcóice răpiră multe, lu-
 Z T A ÏP J N O Ï A N A P A F A 0E IA I2 TO P M IXAHA BOIBOAA 289

'O X o p . ô v a x o ç e -j-X u s e , X “ P'-? 'E^3V a u v x p o y ia v .

I I oX j xaxbv êxagaat a s x e ív o xb epou aaxo,
Tb ‘P oú a tx ov e S ia y o u t m a v , ‘/ . a i x ïjy s v à '. w x a x u ).
Tbv ß io v xoù ç è x ^ p a a t, xa tç T o û p x ta s a tç àpxàÇ ouv,
R X a ífo o v fi [i.à v a t ç x à x a tS tà , xàî xà x a tb tà çuîvccçouv . •.
"A X X a tç ot O uyxpot ëxepvav, xaî à 'X X a t ç ot K a x á v a i,
vA X X a t ç ol B X àxoi ê x îp v a v , à 'X X a t ç ol T a p x p .x à v o i. :
G p ïjv o ç x o X îiç è /.s t v ï ) v xrjv fix é p a v , '
, K aî fi cp w v a ïç - a v e ß a i v a v àxàvw £ tç xov à é p a .,
B ie v è x r jp a v xşp toa b v , 5X ot è ç o p x w e îjx a v . 1
" E x X a ß o i^ x a l-c x X â P a iç x sp ta cà tç, x tx ox eç S sv à rçà jx a v .
T a lc T o ù p x to a a tç x à ïç e îijx o p y a t ç , bxoüaav x A t S s u jx à v a t ç ,
”K ço j xoxs S sv s u y a iv a v , p ,à xàO ouvxav x X s t a [j,s v a t ç ,
’E x ô x s ç và x a ïç è^ X sxeç, xw ç r jx a v xap.(j>;a,àvatç,
'O X Ô Y U g v a tç , ’ iç u x ô X u x a t ç , axà /t iv ia 'x u X to p .é v a t ç .
"A X X a tç xpaboüv sx xà p .a X t à , à 'X X a t ç àxb xb xép t.
T tvà v sxst §àv sßX exe? T oú p x tooa và [xyjv a é p vv ).
2àv s x a tia v xb 'P o û â t x c v xaî x îjp a v xaî xbv ß io v xou ç,
’ E Y Ù p io a v e îç xv)V B X ayÿav, oxbv xóxov xov S tx ô v xoù ç.
K al xouç sxôpoùç sS tcû ^ a v xa: çù ya v gexà ß ia ? ,
T ou p xou ç, 'E ß p a t o u ? ëxo^xv, x s îx à v r /jç à xcoX sta ç.
T ôxeç A ù O é v x r jç &ptcxev, im a u ) và yupw ouv,
’A x a v o v à xb xbv A o u v a ß r jv , xaî và javj Sèv à p j f m u v .
K aï Y Ù p toav jv a p e ó ja e v o t , xaî x a X o x a p o t x p .s v o i .
llw ç s v tx n jô ïj ó syôp b ç, x’ aux’ v jX 6 « v x s p S s ja i v o i..
K at 8oov và î XÔy) a x q v B X a x ía v , óxoy xov xb o v .a p .v i x o v
”A X X x p .a v i a x a xoù çsp av, ’'A v 0 p w x b t sS tx ot xou .

ITajÇ o l T a t e i Qoi ioéftrjxav eîç ttjv B/.a/iav, xctl éáiotyovjui^av civ&^(j)7tovç

xai rtQaypfxtpa. ■
K at b- Mi/jxkrfi x à 'x o u a s , xoX X à xp u x a x o ç à v ï), •
K a t x p ô a x a iç s và x otp à oôoû v , và xàv và ß p o tiv V o v X à v y ].
K at xouç 'P t o p .a t o u ç ë s x s tX s, x p a x ô a ia x a /.t x à p ia ,
Nà S oû ct xôÔ sv ëp xov xa t, và p .x 0 o ’JŒi x a O á p t a ,

ândă unele Ungurii, altele Cătanele, altele Românii, altele Dorobanţii; mamele si plângeâ
copiii, si copiii tipa după mame. Multă gele se făcu in diua aceèa, tîpetele sivaètele Se in-
năltia până la eeriurî. Averi luară de se incărcară totî, sclavi si sclave, nimicű nu^Söäpä din
mâna lorü: frtímósele cadineT multü rësfàçiate, ce statt pururea Închise si neatinse de sóre,
să le fil vëdiutü atunci gole, descultie, tăvâlindu-se in ninsóre, unele tirite de pêrû, altele
de mână, nu vedeai ostasiü care să nu ducă vre o cadină. După ce ârseră'Rusciuculü si-lü
prădară, se intórserá in Tiera-Romănescă, unde se puseră să'urmărescă si să fugărescă pre
inimici, tăiândă pre Turci si pre Evrei si dându-I perdiâriî. Atunci Dómnulü ordina să se
tragă de la Dunăre fâră clipă de intărdîare, si se intorseră eu inimă bună si voios! că în­
vinseră pre inimică si veniă încărcat! de prâdî. Dară până să ajungă la loculă unde este
scaunulă Domniei, alte scirl aduseră lui Michaiă omenii lui.
C um ü T ă t a r ii in c u rs e ră in Tie ra -R o m ă n e sc ă s i ră p iă o m eni si lu c ru ri.
Audîndă Michaiă aceste scirl, I păru réti forte, si dise să se gătescă ca să mergă să
afle pre Hanulă. Pre Greci trămise, trei sute de flăcâî, să vadă de incătrâă vine, 'să afle de
sunt mult!, de e cu el si Hanulă, să-I dea de scire curêndâ, ca să mérga si Michaiă spre
intimpinarea loră. Eră Tătarii eră optă-diecî de mii. ce intraseră in tieră si răpiseră mame
37
290 TESAUBU DE, MONUMENTE ISTORICE

Nà Soűv âv stvai xepiggoi, à'v etv’ p,aÇi ut ó Xàvijç,

Nà xoü |Jtïjvûc70uv yXi^yopa, và xàyy) /.! Ó MixàX1/]:.
Ot Sè Tapxàpot ^gays, oyâovxa ^tXictSsç,
IIoü glßijxav y.at x,oôpggl>gav xaiota y.at p,avvàBatç"
Kat •rçXôav etç x5 NagXoßov, y.’ vjgav xap/ftaptopAvoi,
•O Xàvvjç y.t «XXot icgptoaot, őXot- ciaXgyp.gvoi.
K’ oby^xav ot. 'Puipwcwt aoxoc, x’ à’çia TtaXtyàpia,
’OiÁTCpb? oià ßyjyXaTÖp'?, và jxáöüwt y.aOàpta-
Nà iSouv âv eïvat xepiggoi, và y.pàçouv %%\ xobç aXXouç,
N à gXOouv slç ‘ ßoij&gtav, và pdjv xobç - Tïàpouv gy.Xaßooq.
Kat ßouXeuOrjxav Xàyovxeç, àç xxpsv p-sva^ot p-aç,
„*& và-xspSégwpEv xipàjv, :f\ và y a f ï r t Çojï; p.aç.
„ Aèv ßXeTCx’ őt'. ßobXovxav BXà/oi và paç ‘/aXácouv,
,-,Kat Stà. xouxo £gx£'.Xav, trjpàç Stà và mâaouv;
„ “Ewç xôxg và .$5p.ea6 e•oxobç BX« x su? opytapevot,
„Kt àx’o p.syàXouç x.al p,txpobç và p,ggô’ ovgtStgpivot ;
„ ’AXé|avBpo‘ç Ó. ß a a iX ^ , SXkjv xï)V Oty.cvp-svYjv,
„M s xobç Tu>p,aiouç ojptcs, Stat’ ?jgav àvBpgtwpivoi.
„Kat irçp.sTç 'và ysvwptsv BgtXot,, Bm'gw và oxpaçoupgv;
' Av MaygBévgç vjasgOs, srip.spov à'ç şavovpsv,
„Z^p-gpov à’ç xip.ïfcwp.ev, y.at yévoç y.at xaxpiBa,
„ ”H gv)|jtsp’ à'ç xgôàvwpev ^wpiç à'XXrjv sXra'Sa.
„AtÓTt à'v y.pàçwp.EV Ÿ;p,s;ç, BXàyc’Jç và p,àç ßcYjf^gouv,
,,0éXoov entfl „sfoßvjÖYip.sv,“ y,at 6 èv p,âç ôvstBigouv.
„"AXXà âç xâp,ev (jtovaj^ot àmcvw gxobç Taxa'pouç,
,,K’ èXiïtÇu và xobç xapwp.ev, oXouç wgàv Taïoàpouç.“
TJrni oi 'Pm/iaïoi viiîjyav /.atunávm Xmv TaXâçmv, xat X ovi ivi/.r.ürtv.

Kal mjyav xat xobç g'úpyjyav, óxougav x,ov£p.évot,

XiXiàBoç vjgav Bùc£y.a, Taxâpot BtaXgypivoi.
Kaî or 'Pw;j,atot -ijgavs, xpiay.co'.x xaXtx,àpia,
Kai ggßyjgav gxijv pigvjv xouç, <5>gctv xá Xsovxctpta’
Kat ßctpsgäv xouç xapguôbç, y.at xaxggxipxtgàv xouç,
Kai è'çsuyav ÇuxôXuxot, pt^vovxsç xápp.xxá xqu? 1*Si

si copii multi. Din ei ajunseseră la Néslovü unde tăbăriseră cu Chanulü forte multi din cei
mai alesi. Si esîră Grecii, acei nobili eroi, înainte ca veghie, să prindă limbă, să vadă de sunt
mulţi Tătari, ca să chiame si pre ceialalti in ajutoriű, de temă să nu cadă sclavi in ma­
nele inimicului. Deliberară insă si—si dîseră: «Să mergemu singuri, ca séü să căstigâmu o-
«nóre şeii să perdemií viétia. Nu vedeţi că vreu Românii să ne pérdâ, si de aceea ne-aű
«trämisü ca să ne prindă? Până cândù să fimü urgisiţi de Români, si de mari si micibat-
«jocoriti? Alesandru impëratu totă lumea supuse cu Grecii, pentrucă era viteji; si noi să
«ne arëtâmü fricoşi, indërêtû să ne tragemü? De suatemü Macedoni, astădî să o probâmü,
«astădi să onorâmû si naţiune si patriă, seu astădî să murimufâră altă sperantiă; că-ci, de
«vomă chiămă Românii să ne ajute, ne vom dîce: «v’a fostă frică!» si ne voră luă in risü.
«Să dâmă dară singuri năvală in Tătari, sisperâmăsă iprindemăpe toticapeniscemăgari.»
C um u G re c ii se a ru n c a r ă asupra T u r c ilo r u $ i-î în v in s e ră .
Si merseră si—i aflară unde era conăciti; erà dóue-spre-diece mii de Tătari, totă unulă
si unulă din cei mai alesi. Érâ Grecii erà numai trei sute de viteji, carii, intrândă ca leii
in midi-loculă Tătariloră, i călcară fâră de veste, si-i răspândiră; si fugiă păgânii desculţi,
aruncândă arme si totă, lăsândă pradă multă, vestminte si totă ce aveà; fugiâ despoiaţi, dară
 2TAÏPIN0Ï ANAPArAÖEIAIS TOI V1IXAHA BOIBOAA 291

K ai à ç îjy a v x p o r /r a î / p a X w x i à v , y .a l x ó a a poux* T to ü ^ a v ,
K ai ç e 'j f a a i v ó X Ó Y u p v o t, yoü và ùxav S èv ety a v .
A ia x i rtvxv /io v i ix s p ta a b v , y .a i v ja a v p a p Y < u p à v o i,
K ai fs ó fa v aàv S sv -îjÔ EXav, ixeÇ ol -/.ai x p o p a a p ,s v ô t .
K ’ ol 'P t ó p a l c . x c l iç y .u r i)v o ü v , w ààv à v b p e tw p s v o i,
’ E y.eT v à tSr;ç T a x à p iS îç , àxb y i o v . ' Ç a ît X u p .é v o i.
IIo X 'u yaycv xoùç eyapav, 8 a o v .v à ^ [ a e p t i i in g ,
Tb iü p je ß o v èyù peuev, b 'X à v y j ç và ykutátsr).
Sàv Ip a O sv ô ' B a x iX s b ç , xb 7 c p à v p .a tïmç s fiv iq ,
’E it p io x a Ç s sxbv A o iv a ß ^ v , Tva ye^ùpi.'
Ihiiç o BaaiXevç ôlçioe và ysvjj yeq>VQi sic tov Jovvaßtjv, -Í/à và nspàoovv
t à .y o v o à tu xa rà t o v Mi'/àXrj.
K ’ ëypaE s xov Z iv à v Ila a ià y , xbv ic p w x o v xbv B e Ç ïjp t ,
„P op ^ â çou a à xa x o íp a a e ,“ X syet -/.ai x b v ôp tÇ e i.
„ ’A it ’ SX yjv xr,v. A v a x o X Y ;v , vàX Ô cy v M itg Y X e p p ité ïS e ç ,
„S a p X iS s ç , K a p a p â v t îô ç , y ai SX ôuç x o ù ç ; T Ç ïj v x î S s ç .
„ M T C Y X é p T ïs ïç x îjç 'P o ù p E X r ç ç , ja’ oX ouç xoù ç à v o p e t w p i v o ’j ; ,
,,M è xoùç K a û r jo E ç xoù ç ya X où ç, y .a i x o ù ç È ix a iv o u p é v o u ç .
,,< î> o u a ix a ënxpe y .a X à , và T.i.ç e iç xbv È yO pôv p ieu ,
„N à xbv m àa rçç o y X yJYo p a, xbv c o DX ov . xbv S ’. y .c v pou.
„ 'O ~ o 3 xbv s ly a S ouX ov" p o u , 9 jx oy y .a i g T C ia x s p é v o ç,
„K a i x (í)p a axey’ a ix à v w p o u , aàv o p à y .o ç a Y p '.w p é v o ç .
„K a i yáX aae x a ïç y o jp a - .ç jaou , xà y .à a x p a y a ï xbv xôw ov,
„ lfo û yspSsaev ó ix à r ô x o ç p ’o u [as x a i c s p t 'a io v , yÓ Ttov. '
„M ix p a fX a x a i xb rü pY eßov, pou x à , irîjp E v èy xà xépiac,
„K a i y s p a a s .a x b T o ù a t y o v ,. p ’ SXa xou xà a s fá p ta ,
„K ’ ëxo<|œ x à çou aaxa pou yai àyepoayôpw aé xw ; *
„K a i y o u p a s ifs x à "y á a x p v j .p o u ,' y ’ .'è y ^ x a p i p a ^ é .-px^
„ K a í y o i J /e xbv S spS àpy) pçy, x o v .; M o u ïx â ç x H a a ia , f - ■
„ 'O txoùtov àvSpaç ^ é p b ç, p i a xsp sà v y a p b ia . ,
„Z u X X ^ a x p á , B àpva, y .a i I la p x à , yai em ç x o u /I lp o ß c ix o U ,
„K a i T q z p ix Ç a y .a i Zz'(zpz, yaX aasv sy xou yaxou.
„Ü X sß v a yai xtjv N iy c T x o X iv , B paxÇa yai xo B iS ^ v r ),
■ „ " O X a ■x à ■y a x a p t p a Ş e , x r á o x e i; S iv à ç 'p v s i .
„T b v Xàv, ótoű xov ooßepbc, a xb v K óápov à xou a p svoç,
„ ’E xÇ à yta s x í;v p -p r p v xou , y’ sçu y’ è v x p o x ia a p é v o ç.
„K a i oaa çou aâxa Id x s iX a , i’v a xbv ic o X s p ^ a o u v , . ;

n’aveà cumü sà scape: că-ci erà ninsoria multă, si erà amortît! de frigü, si fugià cumû nu
vreà pe giosü si înspăimântat!, érâ Greci! ï urmări à cu multă vitejia. -'Acolo să fi! vëdiutü
Tătar! culcat! pe ninsoria. MUjtü rêü le căsiunară până să se facă diuă. La Giurgiu cercă
Hanulü să-s! afle mântuire. Si impëratulü cândü afla lucrulü cumü mersese, puse să facă
umi podii pic Dunăre.
C u m ü Im p ë ra tu lü puse să fa c ă podă p re D u n ă re , ca să-sî tre că ostile in c o n tra lu i M ichaiü.
Chiămâ dară pre Sinan-Pasia, antâiulü seü Vezirü, si-ï dise si-ï poronci: «cürêndü
«ost! să gătesc!, din tötä Anatolîa să viiă Beilerbeiî, Sámlii!, Caramani! si Cinthiî tot!, să viiă
«Beilerbei! Rumelie! cu tot! viteji! lorii, cu Cădi! ce! frumos! si lăudat!: iea ost! bune si
«merg! la inimiculű meű, sä-lü prind! numai decâtü, misielü de servii alű meű, ce rnï-a ju-
«ratü credintiă, si acumü se redică asupră-m! ca unü bëlaurü neimblândîtü. Mï-a stricată
«tierï, pradatu-mï-a orasiele, cetâtile si satele mele, pe care mosiulü meű le a dobândită
 292 TESAURUDE MONUMENTE ISTORICE

„IIOTS Biv sBlW)0î](îaV, Sxt V« TOV '/'.XljiTCOV.

„Kai [j.6 y.u [j.e xóo’ èvxpoxrçv, stç oXa. xà (pouaàxaC
,,'O x ’ à'XXoç Bsv tó sxap.sv eiç 5Xoc xà priita.
„ ’E/xXaoc xbv xóxov p,ou, xîjpî p.ou xr;v Sspßia,
„IIoO Blv xb axavré^eva, và p-op/p Ix .xijv BAajpa.
.„'Oxoü â-j-ti) xbv exapa AbOévxpy và bpiÇp,
„Ki aùxbç è * {b rti ■pou £)d)pbç-, xai psvx q>cßspi£si.
„Tià xooxo aùps'YX^Ywpa, y.xî -aeßa axpv BXajyía.,
„Kai xoúp<js<{»£ xai oxXiißwob, faàvvaiç pi xàxaiBia,
„Ki aoxbv xtàèr’tôv.’Çajyxavbvj xai çspsxov BspévoV,
,,Nà ’çeîtxpxwxb xaxby, xou - pó)(£i xapwpsvov.
„Kai ß<£X! ixèî MxeYXÉppxeïv và ’ptÇy] xpv BXa^iav,
V,Nà xàpvp, xptoiv sîç àûxobi;, AùOsvxetav.“
Uàiç à —Vrai' Ilatíiciç, eiyljxev àtio rijy IJólcy, xai $Xt9er elç r / I BXcr/iav
xatanmvm tnv jW j/àiï.
K ai xàxsç b 2 '. v à v I l a x '. à ç , EÙY^y.sv è x 'x p v H ôX tv , '
K ’ sp^sxo wa axijv BXa/Jav, pi xpv ßouXvjv xou oXpv
Nà asßvj péàa pÔsXs, và xîjv x£piop(sp.
Kai xbv; Mt/áXp ßouXexov, tva xbv àæaviap-
Aùxbç sßoüXsxov aùxà, xai ó M'-xàXpç aXXa,
K ’ èxaps xs^vaç eiç aùxoùç, xapùpaxa peYàXa.
Eàv pXOav xai xoO è'Bwxav, èxeïva xà pavxàxa,
H<3ç l'p^sx’ 5 Stvàv Ilaatàç, pl Buvaxà <pouaàxa.
B o p 'fà EÙYaÇet xàpxapov eiç xb KaXoYfpàvt, '
Nà ioij xbv Stvàv Iïaatà, xi ßouXsxai và xàpp.
‘'E oteiXe xai xbv TÇpxpavov vàXQ’ ex xïjv ’EpBeXiav,
Mè oXa' xà çouaàxa xou, àxb xpv OÙYxapïav.
Ki aùxbç YjXOs xai xóvs^e, xovxà oxb KoxaxÇavi, .
K ’ oi Toupxct pXOav xai aùxoi, stç xb KaXoYspàvt.

«cu multă ostenelă; mï-a luată din njâni Brăila si Giurgiu ; ■a trecută la Rusciucü eu gló-
«tele lui; a taiatü si sfărămatu ostile mele, a prădaţii sidiirimată castelele mele; mï-a ueisü
«căpitanulă meü, pre Müstafa-Pasia, spaima inimiciloră mei si tăria împărăţiei mele ; Silistra,
«Yarna, Baba, si până si Prövatu, Dobricia, Zagara, Plevna, Ni copoii, Vraçia, Vidinu, tóté Je-a
«surpată, nimică n’a mai rămasă; Hanului, de care tremură toti, Hanului in lume cu-
«noscută, î-a frântă nasulă si Ta pusă pe fugă ruşinată; câte oşti am trămisă să-lă bată,
«n’aă putută să-lă infrângă; mî-a făcută ostiloră ruşine ce n’aă pătîtă de la alte mari pu-
«teri ; mï-a prădată locurile, si mî-a luată Serbia, unde n’asceptam să-mî viiă ună misielă
«ce eăamă făcută Domnă, si care acumă mi s’arată inimică si m’amenintiă. Decî, plecă in-
«dată, si intră in Ticra-Romănescă. si pradă totă, prinde si rob es ce pre mume cu copiii loră,
«éra pre acela viă să-lă prind! si să mî-lă aduci legată ca să-mî versă asupră-î amarulă
«cu care m’a adăpată; si pune acolo ună Beilerbeiă să le facă judecată si să aibă Domnia
«Tiereî-Romănescî.fr
Ç um û S m a n -P a s ia est d in Conslanţinopole si v e n i in T ié ra -R o m á n é scă a s u p ra lu i M ich a iu .
Atunci dară Sinan-Pasia esî din Constantinopoli si veniă dreptă in Tiera-Roinănescă,
vrendă din totă inima să intre in tieră, si să o coprindă, vrendă si pre Michaiă să-lă pér-
dă. Acestea vrea Sinan-Pasia, eră Michaiă vrea altele, urdîndă inari stratageme si planuri
de resbelă. Cumă veniră de-i dederă de scire că vine Sinan-Pasia cu óste forte tare, cu-
rândă si aduna ostile si merse de le asiediâ la CălUgăreni, ca să vadă pre Sinan-Pasia ce
are de gândă să facă. Trămise si la Sigismundă să viiă din Ardelă cu tote ostile lui. Érá
 r j AVPIN O V A N A PA T A O EIA IZ TO T M JX A H A B O IB O A A 293

K ’ euvíj'/.’ ogirpbç xai S é^Gy; touç, àxa’vw orb, Yspôpt*-

’E x e î và ESpç ~ûç xoXugTOuv, ot Toûpxot a m o! ^olpot.
"Ou’ è'pxovtav álcává» tou, aàv Spàxcç touç axopmXsc. •
üoXXoùç ata ßoupy.a cà vspà, xgctm, touç è y y .p s jX v t^ e i. ~

Iltô ç iy/.nutvKU- t o v S iv a v U a o ià v à n o t ô ctkoyov , ftlaa elç Xr.v káúTtrjv.

K ! « ùtÏ vov tov 2 tvà v. Ilaatà, tbv. TcpÖTOV tóv l e p c á p rh .

'Pi/vei tov àub -r’ âXcyov, ov};v Xa'rairjv tov sßotvoi.
S à v x-oipoç èXâtficc&Oiixs, x,’ 'ê/àK . to <poíy.tóXt,
K a i TÓireaev ó çepsvT^èç, y.aí véXaaàv rov oXoi. .
KatTotgov ^ tov yà.zvtYv^, i x s l p s aa « à ßoűpxá, ,
TÓTOtav Tpóirijv tou £xap.e, aáv vă tov e îç tíjv ipoüpy.a.
Tbv Èy.ap.e v.î à a x i / r fi e v , SXaiç Talp xauyvjcra'tç tou,
”E t C è'xacî Ta <j»E'úp.aTa, y.’ è’yase toïç JîeuXaïç tou.

I K ç iß o v lq th i 6 2àv.àv I la o ià ç , và m d o fl tù v M t/ àki j p i âôkov.

K’ èxt ’
aXXo jiipoç ^ sto, xt 'ov ,X<5y * ov xpußvipivo?,
'O M tyvaç y.a! X aaà v Ifao ’.àç, -èxeîvoç àvbpstop.svoç-
M s aXXa çoùaaTa cceptaaà drijv [j .éoï]v tov ißavouv,
’Aico Tatç 56o gspâîç, tcôX epov Y'-à và xàp.cuv.
K ’ oùt'oç
YuP^á£t crpoç auTobç, ptè ToXjJWjpàv xapBtav, -
K a î exap.s' touç y.’- è'yaoav oX ïjv touç tyjv- àvbpstav.
’EYÚpiosv aTctvü) touç, p.è, t 'o crrcaQÎ crcb / é p i , ’ _ .
Ka't oXouç touç ioxôpictcs, uàv t 'o YopY®v içufcépt.
Kat tcteçó X aaà v Ilaotàç, y.tbv çôfiov tou Sia^sipsi,
S à v ^xouoe ’ crwç èpptEçE, orà ßoupxa t 'ov BeÇi$pij.
<I>6ßoc jcoX'uç t 'ov è'waaE/ xa't Tpôp.aç’ / y.apoia tou.-'
IlôSca Sèv s t/ e và oraÔj}, •và .T a é t ^ - 't ÿ S ^ y â ţ i tou*
M óvov. ctov .XÔYxpv--.ëfeu ye'/ ,, bidaiù' tpô|aatfp.é'iûç, . - -
KE ô Mt^ay^X tov- S îu x e , XaToyot 0u;j.(i)p,éyoç.•*S
i

densulü venî si se asiediâ aprépe de Copacenï,. cândü si Turcii ajunseră la Călugăreni. A-

tuncï merse cu cutediare de-ï intimpinâ pre punte. Aci să fii vëdfutü pre Turci cumü in-
notà ca nisce porci! Câţi veniâ asupra lui, ca unü bëlaurü ï .resipia si cu grămada in mo­
cirlă i aruncă.
C u m ü a ru n c a p re S in a n -P a s ia de p re c a lă in tin ă .
Si prë insusi Sinan-Pasia, pre âritâiulü lorii căpitanii, l’aruncâ de pre calii si-lű cufundă in
smêrcurï; ca unü porcü s’a innomoUtü, si sï-a perdutü turbanulü, si ï-a cädiutü feregéua, si risu-
l’aü totï; câtü pre aci eră să se inneçe in acele smêrcurï: asià de biné mi-tî-lü luâ, ca eu
furca, si l’aruncâ, de-ï săriră din minte tóté cugetele de trufiä si laudele cele mincinóse.
C u m ü v r ù S inan-P p xsià să p rin d ă p re M ich a iü cu in sie lă tiu n e .
De altă parte esîră din ascundiëtorï Micimea si Hasan-Pasià, acelü Hasanü vitézü,
cu oşti nenuinërate, si vrură să apuce pre Michaiü la midí-locü, de dóue párti sä-lü bată;
dară elü se intórse asupră-le cu inimă ingrozitoriă, de-ï fâcù sâ-sï pérdâ totă vitejia: se
intórse cu sabia in mână, că unü fulgerü ih ei se răpâde, si-i risipesce indată. Uimitü de
spaimă Hasan-Pasià nti-sï vine in simţiri decâtü prin nouă spaimă, cândü audî cumü a.
aruncatü pre Yezirulü in smêrcü. Fiori de morte atunci.lü coprinseră, tremura inima in elü,
piciórele nu?lü mai tîneà, si arma n’o pufeà apucă; ci fugià inspaimëntatü înaintea lui Mi­
chaiü, care, gonindu-lü după urmă, mäniosü.i strigă: să stea de este vitézü, să se lupte cu
densulü peptü la peptü; dară Turcului nu-i dă mâna să stea, ci fugiă si alergă la Vezimlü
 294 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

N à t'ov è a tta y) r f i i h s , S tà và povopa^aouv.

"A v r,'i y ! I v î ï v e ç à ç t o ç , â t à v à T t o X s p ija o u v .
K a 't ê x s lv o ç S èv è a r à ô ïjy e , pbv a p syst O î'ov B s Ç ijp v ;,
K aî X é 'f s t tou Saa âxàôsv, {brb tov iVt’.y a ïX Y ].
'O i A î i t o ; y.! ő S tv à v I la a tà ç , à p /t a s và. tou X fy v ),
ü û ç 5 çô@ oç tou M ix p c h X , : t ô v £ p a (k và Ttbe-pr,.
A cyet uôç t 'o v èY y p ép v ta sv , aurbç p i to y o vT ctp t,
E tç to, vepbv .t'ov ë p p tÇ e , y’ ^6sX e và t'ov itá p r j.
K ai âv I X s n c s v fv « ç -,S iC !* J tî> ç , „ir o ö X O e v - v à t 'o v . T p a ß iijy ],
’ E v 'e ? péaa, etç. T à v s p à , r fiîk e và t 'o v x v iijr ).
K ai TÔ yaps t o ®’ . è y T p o T ty j^ T t ţ p a a tà yepovT àT a,
'O x ’ d tX X o ç Sèv tou Ix a p ev , etç SXa Ta pr)Ţa'Ta.
"E X e -p s „zw ? và yàpw pêv, p ^ u ç tov èy ty ou p sv
„"A v Jjv y a t ToÊÇwpsv ip X o ù p tà , e iiy o X a tôv v ty ou p ev .
,,’'Av Taçwpsv cv obç àpypvTsç, âxeïvoi- t'ov âţ^vouv,
„K a i à'v T o b ç S io w p .£ v ç X o u p t à , p.àç t'ov è tr a p a S iS o u v .

I7 w ? iavfißovXtvihijaar n't Tov M i/va Bo'ißoväa, và niàoovv Tov M ixáirj.

T ctsç ő M e ^ e p ix M i r l - f i ? ,- X éyet tou M íy v a B ába-
„ ’E aéva à x o ç a o ia a p E V , và a T S ÎX w p e v it o b Ó T a .“
K at aÙTÔç é fa v „m ám tov, eyà) ps tyjv ß o u X v jv pou-
„"O tt ol à p ' / 0V T £ç, c it e u v ’ aaUTOv, e îv ’ oX oi è o iy .o i pou“ ’
K ai tôt£ ix p o ß iS v ja e , a r b v .T á v o v Tbv B ia T io tp ?],
"A v t 'o v im á o Y ) Ç covta vb v, ç X o u p t a và è ità p r ). -
K ai 6 T a v o 'ţ ‘ s b p a p e " y o p y à , arbv TtpÖTOv K a t t s t a v o v , .
K p a ïX a p x é p T O tov èX èv yat „a v o u a s tov T ávov.
A sy s t, „ á ’v 6sç vàaat Çwvta v b ç , yai v à /_ r (ç to y s fà X t,
„T ra y e s iç t 'o v to tîcv aou, yai à çsç t 'o v M ty à X v ).
„A a ß e cpX oupta x s p t a a à , ire v ^ V T a y t X t â b e ç ,
„K a i y ú p ta e otov tîxov trou, ut,’ oX a tç oou T à ïç ô p o tS e ç "
„"O ti V )X 6av T o u p y o t xsp taa O t, y a t , à'v ' p à ç T p t y o p ia o u v ,
„ ’E S w axà ßoupya aT àyepà, ôsX ouv pàç à ça v ta ou v .
„K a t t'ov M t y à X 'o à fïja s , va’ S oü p sv ti v à ■y .à p r ;,
„n p ó ty p ’ 07to u cèv èbùvsvov, và p r jv tov y a T a x tà v v ].
„K a t a b . ip X w pta Ixa p g, bxou I l a a i à ç 'a è S iS e t,

căruia ï spuse câte a pätitü dé la Michaiü ; de- aseminea si Sinanu a iriceputü sâ-ï spună
cumü de frica lui Michaiü a invëtiatû sa innôte; ï spune cumü acesta lü lovise eu palosiulü ;
curau-lü aruncase in baltă, si erà p’aci să-lu prindă ; si de nu erà unü Spahiü cealergâ sa-lü
scotă, s’ar fi si innecatü ; cumu-ï făcuse acuma, la Jbëtrânetie, rusîne ce nimene altulü
in tóté impëratiele lumeï nu se găsise să-î facă. Adause apoï: «cumü să facemü sa-lü in-
«vingemü? ia să le propunemü galbinï, asià vomü isbuti, să dâmü noï la boiarï, si eï lüvorü
«lăsă, că-cî dându-le lorü aurü, curêndü lü vorü predà.»
C um ü se in tie ie se ră cu M ichnea V o lv o du să ‘p rin d ă p re M ic h a iü .
Atuncï Mohametü-Beiü dise lui Michnea Vodă: «Tie amü, decisü să dâmü acesta in-
«sărcinare.» Si elü răspunse: «sciü eücumü sa-lü prindü; totï boiariï de lângă densulü sunt
«aï meï.» Apoï propuse luï Danü Vistiariulü sa-lü prindă viü, si sa-ïdeabanï. Prelocü Danü
alergă la äntaiulü Cäpitanü care se numià Kyral Albertü, si-ï dise: «de vreï să trăescî incă,
«si să nu-tï perdï capulü, du-te in tiéra ta, si lasă pre Michaiü. Iea cincï-diecï de miï gal-
«binï si intórce-te de unde aï venitü eu totï aï têt : că cï aü venitü Turcï mulţî forte, si de
«ne vorü impresurà, ne innécà pre totï aci in aste smêrcurï. Lasă pre Michaiü, să vedemü
 2 T A Y P IN 0 Y A'NAPAT’A0EÍA1X TO Y Ml A A H A BO IBO A A 295

„K a i fjLvjv àprffe it X s b z s p o v , os- x c u x o to x a ç iâ i.“

K at 5 K p a ï X a x É p x v jç x a p E U Ô b ç, e x îv ï; « và tidcyr],
K ai xov M i^ a X ï) a ţ^ s E V , s i? xb K a A crj-E p á v t,
K ai 4 M t ^ â X Y i ţ ' fta p e u O ù ç fitupiţsi xrjv S ó u X st'a ,
Tb xw ţ àxb xobç à 'p '/o v x s ç , eV vj x p a B ix w p fa .
E iç x ix o v s 5 :a ß Y ]x iv , cztohye x o i p .a q j. s v o v ,
’A x à v w s tç xb 'P o ô x a X o b , xov £ tj(£ v 4 p ä iy ia < jp ,sy o v .
K ai àxàvx£^E xov T Ç ^xgavov, àxb xyjv ’ E p b s X ia v
"O sov và è'XÔY) à , x ’ -è x e ï , y .a O sx o v feiç [j.s p fa v .

//•)i‘ o S iv à v ITàoeciç io iß fjK€v il'- ’trjv iï/.a/lrti', y.ai i'yaii i r al/~

paXoioictv ffoXXtjv. -
K ai xôxeç •6 S iv à v n a a t à ç , ■p e 5X ov xb cp ou a à xov ,
’E a iß r jx s v EÎç xvjv B X a ^ í a v , xàyE i xyjv à 'v w x à x o ).
2 s ß a t 'v o u v T o u p x o i X e p ix x o i, y .a i B ia y o u p .o 5 v y .a i x p é ^ o u v ,
Z x X a ß tb v ou v p .à v v a iç y.a i x a t b ià , u x o p to v ijv B sv è '/ o u v .
K’ s tç xb T p i^ b ß ^ a x ’ &p/rps, xàaxpov B tà v à y.xiÇvj,
Tbv xbxov oX ov x ïj ç B X a ^ ia ç xà p vst y .a i xbv é p iÇ e i.
Zxb M x o u x o u p s ç x ’ ' IxáÖ E X O v, x’ e ly s yapm [AEyáXif),
H ű? E Îiy a X s x a i x^v B X a ^ ta v , xxàç x £Xo a S v o u M t x à X ï].
T ôxsç 4 'Prr'aç T Ç ïjx [ i .a v o ç , y) X 0 e x it j v ’ E p B e X ia v , - • '
Mb 5Xa xà ipougstxa xou, ejax^ x e a xrjv B X a x ia v .
Sxb ‘P o ù x a X o v x a x b ß a iv s v , 4xou xév 4 M i^ à X -^ ç.
K ai x e Ïv o ç xbv ù x ^ v x 7 ]a £ , p .£ x à x tp % |A£YàXïjç.

IIüiç 6 T ^ t f i a v o s ifoftiŞe p i t o v Mi^âXiţ, xai~thrav xaTancwo) tm v Tovçxw v.

K at oxav àvTa[X(i>Ôï]% av, auT tvot IIptv'tÇT^TUJccsç, ■' ' - -

E t/a v <pouuàxà B uvaxa, àppàxa xat A o o p .x c s p 3 s ç .
K ai r;x o v 4 T s o ß i v x s y t ', p.è x b B ix b v x ’ à X à y t,
’Ep^cp-îvog BXogxipoaxa, ' ß^yXa -yiá và <puXáyv]. 1
Ka 6 6 àXXa e try x v xgpwîrijv,' oXoi à|ia xaXixâpia, •■

«ce va să facă; e preste putintiă să nu-lû prindă; de aceea Au iea galbiniï ce vrè să-tî
«dea Pasià, si lasă-te de calea pre care aï plecatü.» Kyral Alberto îndată si plecâ .să se
ducă, lăsândă pre Michaiü la Călugărenî. Michaiü insă numaï decâtü intielese lucrulü ; si
pricepu că delaboiarï venià trădarea. Se trase dară iiitr’unü locü aprópe de Rucăru unde de
mai înainte făcuse.pregătiri, si acolo asceptâ pre Sigismuiïdü din Ardélü, stândü la q parte
până cândü. să vină acesta. ' ■ . . •
Cum« cu p ririse S in a n -P a s ià Tié ra -R o m m é s c a , s í c u m ü o p ră d a in fric o s iu lű .
Atunci Sinan-Pasià cu tóta óstea- sea, intră in Tiera-Romănescă, cutrierându-o in
süsü si in giosü. Intrară Turci' mulţime, carii alergă in tóté pârtile, răpiâ mume si copii,
si nu avea nici o. milă. La Tërgoviste, s’a apucată Sinanii să zidescă cetate tare. In fine
coprinse~ totă tiéra, si incepù să domnescă preste ea. In Bucuresçï siedeâ triumfătorii, si
avea nespusă bucuriă că a scosü Tiera-Romănescă din manele lui Michaiü. Intre acestea,
Sigismundü ajunse din Ardélü, si intrâ cu tóté ostile in Tiera-Romănescă, mergêndü la Ru­
căru unde erà Michaiü. Acesta lü priimi cu multă onóre.
Curau S ig ism u n d ü se unesce c u M ic h a iü , s i am end oî m ergu a s u p ra T u r c il o ră .
Cândü se intelniră acestî Principi, óstea loru se află destulă de tare; arme si tunuri
nulelipsià. Si erà Rësvanü Vodă cu aï sei, care mergeà totü înainte, formândü astfeliü ve-
ghiele. Călăreţi aveà destuï, totï alesï si vitejï de, se luptà ca leiï. Ajunseră la Tërgoviste
296 ' TESAUEÜ DE MONUMENTE ISTORICE

U cu Súvovxav oxby xóX sp ov, và y .à p v o u v aàv X so v x à p ta .

E iç x b 'T p i y iß Y i a T ’ s^G aaav/ p i ő X ijv r ijv a x p a x E Ía v ,
2 to x á a x p o v ' g Ş e x s v x w c ra v , p ’ . c p o p ç r (v x a p p y ja ia v .
T ôxsç «pw xiav eßaX av, axb xàsxpov Iv xù a p ,a ,
M saa xoùç T oôpxouç è 'x a t};a v r ó x o ü tgv pgya O aupa.
I I é v xc j (t X ià S g ç ■Jjuave, T o o p x o i .S t a X e Y p ş v c t j
'O x o v xo y .a a x p o v çù X ayav, péaa sx eI x X s w p s v o i.
"O X o i xou ç È ^ a G ^ x a x i, xal xàv xv jç à x w X s ia ç ,
K avsvaç S èv èykinwe, ç e x e îv y jç x îjç a x p a x s ia ç .
K ’ s iç x b v t2 s p '8 á p r jv r,X G a a t, /a ! xbS w aav pavxaxov.
□ û ç ep^ovxat àxàvü) tou, pè S uvaxbv çou aà xov .
'0 T Ç y jx p a v o ç , ó M t /a -ijX , p ă ţi pè x'ov T e o ß a v v ;-
K a i i S è ç 'v à xoùç à x o S s jç G ï jç , x i -x w p a xépa <p0àvEi.

//wç o S iv á r Jlaaiàç ly.cttiÍ fievlijV /<f Tor X a oà v Ilaaià.

K at xéxsç ó S tv à v H a a tä c, aàv spaG s xo xpàY pa,
2xsXv£t y!® v &v Xaoàv Ilaaiàv, xal 'pXôsv èv xw Æpa>
AíYsl tou t0v ùxcGsatv, xwç èp'/sxat b Mi/àXï)?-
*H v y .a i ó 'T Ç iQ x p a v o ç ■p ă ţ i , t ïj ç ’E p b s X ia ç K p à X ïjç .
„ ’E ^oov çou oaxa Suvaxà, oiiçia x a i x t p Y jp é v a ,
■ „K a i x x X ix á p ia E Ù Y sv txà , rcoX X à à v S p s io p s v a --
„K a i ijX G a v axb T p q ^ ïjo x o v s /G è c , v .a l ^ á X a o á v xo-
„T b y .a o x p o óxoü xápapsv, sßaX av x’ e x a t ) /á v . x o ‘
„K a íx ia a a v xbv ’A X r , l l a o '.à , p’ c X r ,v xyjv a u vx p o sp ia v,
„K a v év a ç S èv tfkûvwe, ** S X ijy xv;v a u v o S ia v
„M b v S X oi péaa y ^ O v jo a v , axb y .a a x p ’ -à x o x X E t a p é v o t ,
„ ’ E x s ïv ’ ot à 'v b p s ç oi x a X o i, cxoü a av à y .o u a p s v c t ,
„K a i xw pa s p '/E x a i oepè, S tà và x o X E p v jo Y ],
„K a i ß s ß a ia s X x iţs i xo, S ià và pè v a la it).
„K a i x á Y a iV í xpöxcv s a b , -y.ai x ià a s xb YSÇÙpi,
„ I lia o s xai xo T opY sßov, và p ’ 1X 0';] y .a i x o Y ^ s l PT)-
„"A ç g tv ’ xb x à a x p o v s iç r ;p â ç , S ia ß o ^ G s ia v p a ç,
„"Q o xe và paç àvxapw G p, c X yj -ç . o u v x p o ç t à p a ç.
,," 0 x ’ E p^ovx’ O Ű Y xpoi x £ p io o o i, X atS oú yot y .a i R aX a vot,
„K a i, àv paç ç0 à o w o iv èSù, GÉXoov paç à x o O à v r ].
„K a i X à X r jo s xobç M x sV S sç, v à - stv a t x o ip a o p é v o t,
„ N à -p i) p .a ç xâpouv àxop xpb ç, x a i '^ p a a O s v ' / a p s v o i .

cu totă armata, atacară cetatea cu multă inversiunare, si ï-aü datü focü îndată, si au arsü
Turcii inlăintru, câtă eră minune mare; in cetate eră inchisl cinci mii Turci, totű ómen! ales!
casă apere cetatea; tot! periră si nu scăpa nici unulű..Si aű mersă indată de aü datü sci-
re serdàriuluï că xinü asupra Iul cu óst.e numerosă Sigismundü, Michaiü si Rësvanü. Si-ï dî-
seră: «vedl ca sa-ï intimpinï, c’acumü acumü sosescü »
Cumü Sin an-Pasi à făcii consiliu cu Hasan-Pasià.

Sinan-Pasià aflândü acestea, trămite după Hasan-Pasià sä-lü cliiame. Cumü vine, ï
spune că vine Michaiü insoçitü si de Sigismundü, Craiulü Ardeiului. «Aü, dise, ostï tari,
«compuse numai de nobili juni forte viteji. Aü ajunsü de ieri la- Tërgoviste, unde aü
«atacatü si aü arsü cetatea ce fácuserámü, aü prinsü si pre Ali-Pasià eu totï ce-lü insoçià,
«nimenea n’a scápatü din totă céta lui, ci până la unulü aü peritü inchisl in cetate, acel
«bărbat! mândri si lăudaţi. Si acumü Michaiü vine asupra mea, cu mine să se bată, si speră
«fâră indoelă să me învingă. Mergi dar tu înainte, si cuprinde podulű, cuprinde si Giurgiulü,
 2 T A V P 1 N 0 Ï # Í4 P A F A € ® ÍA IS T W M lX A JiA BO IBO AÀ m

„ K t à'ç rcâjxsv và^.sepâicWj/ÆV, „orb T o ô o i/V .àxç.jtÉp a,. .

„ 'Hp,etç .xai -rà çcuoà-a paç, mots ôupüvat. p ip a ...
„ " O t ’ ’oXOe xt!)pa r, ß^/Xa paç, /.ai pôBwoe pavTotTov,
„ ü m ç , s Mc/âX-çç xovrà, p,’ ©Xoy tojj -s f c u a ő k c v .
„M b v xaßaXXixeuos yopyà, xáyaivE ôpixpbç orr,? axáXXa,
„ K i Èyû Ep'/s;j.at xoctóxi oou, p i tà fousoţxa t ’ aX X au.
2 tov Äoüvaßvjv á r p ia c i,. và jpùyouv, và XEpàoouv,
N à p.ïjy .èXôcôv xaxixtTOuç,. xai toùç äxcpYjpaaouv.
K t aÙTOt xovxà toùç xuvïjyoùv, xat cpxpcç ‘t cjç toùç ímá-fQ’j v ,
S à v xpoßxxa toùç è'siw/vav, jtov Aouvaßv; toùç ßoivcuv.

JT»? x o v ç ïip& aaav elç Xo T v p y e ß o v , xai in r jp a r xà x â a xp o v , xai i x â l a a a r

x a i x o yetfvtJi.
nptÜTa TïocàvYjç sçÔaae, ;v.È to B ixov t ’ àXàyt,
K a ! t'o ysçôpi sxiaaE, àxb' to É'va x X a y r
K t àxb tt;v àXX-çv tt)v pspàv, eo/ etov tou M t/àXï;,
■K á t tou 'Pjçybç rj «p aT ià, ôxoùtov to XEipaXt.
RÉpvouv t 'o xàorpcv xaps'jôùç, ^aXvoûv xat r b ysçùpi,
'OXtyot ToOpxst xÉpaaav, paÇt p i t 'ov Bsbr,pr
K t bXot ci aXXot v j d % r tG X > , èxswjv tïjv r(pipxv,
‘PoucaTOv àvapt0py;TOV, c x o j XOev àxb xépa\
0app<3 tjtcv xepiooÔTîpoi, staxootatç y C k i ï c s ç ,
"OXot sxsT s/àOvjoav, p f ôXatç tcjç txjç àppoiBeç.
AvaToXi) xat 'P o ’jpsX-ç, XaXpvjssç àvopîuo pivot,
Xxa;/ûîâç xat rtavuÎT^apot, ’A y â o îç ôÇtwpIvot •
’E tctsç và toùç bßXsxsç, xüç -çoav axopxtapévot,
K a t p ioa Etç tóv Aoüvaßvjv Èffépvoiwav xviypivot.

J7wf t x íá x t a a v x o v ç T o v ç x o v t , xai x o v f i'ïtrc ia y etç x o v J o v v a ß g v ,

’E x s ï v' ÎBvjç xov TÇaxto'pbvj xoű ytvéTat' oroùç ïewpxbuç,
K á t Tt và xapo'JV xpbßaxa, àvap.goa toùç Xixouç;

«să nu viiă să ni-lű iea; tine bine cetatea să né fiă de ajutoriü, până cândü să se stringă
«totă óstea nostră; că-ci vinü Unguri mulţime, Haiduci si Valoni ; si de ne vorü apucă aici,
«pre totï aü să ne ucidă. Spune si Beilorü să fiă pregătiţi, că nu cumva să ne apuce
«inaiute, că-ci atunci suntemü perduti. Să ne grăbinm să treeemü din colo la Rusciucü, noi
«si óstea nostră, până ce e incă diuă; că-ci acumü veni veghia nostră, si-mî aduse iŞC^rş,-
«că Micbaiü este aprópe cu totă óstea sea. încalecă dar iute, si du-te inainţş;]arsblie^,; Că
«vinü si eü in urmă cu tóté ostile.» Spre Dunăre alergă să trécâ si să sçgpe, jg^âipalyi^ă
ai noştri din urmă, si să le închidă calea; dar ai noştri de aprópe i gonijt., şi,.<$ţcji jşă. le a-
puce înainte; ca oile ï menă de _înapoi ca să-i dea in Dunăre.
C um ü a ju n s e ră la G iu r g iu , si lu a r ă cetatea, s i s tric a ră p o p u lă ,
Àntâiü Rësvanü Vodă ajunse cu ăi ser, si ocupa podulü de p parte; jde. altă parte ve-
niă óstea lui Michaiü, si á lui Sigismundii care eră cäpitannlü. Ieaü cetatea îndată, strică
si podulü; puçinï Turci apucaseră să treeă cu Vezirulü: totï ceialaltî periră in dioa aceea,
óste nenumeratä, oredü că eră măi mulţă de dôuë sute de mii. Toţi periră acolo cu tolbe
armele lorü. Anatoliti si Rumelioti, Salmitii cei viteji, Spahii si Ianiciariï, Agi mari, să-ri fi
vëdiutü atunci cümü eră resipitï, si cumü pluteă innecati pre Dunăre! ;
C um ü in frâ n s e ră p re T u r c i, s i - î in n e c a ră in D u n ă re .
Acolo să fii Vëdiutü cumü dumicară la Turci! Si ce eră să facă oile in HudUlocuii
lupilorü? Câmpulü se rosîse de multü sânge ce se vërsâ, si trupurile zăceă la pàmêntü
38
298 TE8AURU DE MONUMENTE ISTORIC® ^

'O xàgxoç èxoxxtwjasv, èx xb xo X ù xb àtjxa,

Kat xà xopjxia xííxovxat, -/ujAvà ţxov [j.s xb 2ép(J.a.
Kat 6 MiyàX^ç ê rp s % e , [xè xb axaô'i axb /£pt,
Zxr,v jxéavjv xouţ eosßaivs, sáv xc fopYbv ’Çuçxépt.
Mè xb oxa0i xoùç êxpoue xa't [aè tc xeXaxtxt,
Ka't exajxsv sîç auxouveùç [xsYàXvj xaxaSixr).
’Exeî và f,xoueţ'ftôvaïç xa't xXá|xaxa |xsvàXa,
Iïwç Ixsürav sr'ov Aoövaßv;v, xa't crxouÇav âXa, àXa !
Kat xvtŢiQsav oí à0eot, xavévaç £èv -fXuTwvet,
Kai caot Iţxstvav trrijv ţ )) v , SXouç xoùç 0avaxt!>vet.
Tou Aoüvaßvj xà psOptat% , r(aay aígaxwfxáva, -
Kai tà xopptt'a xüv Toupxwv, èoépvouvxav xve/jxéva.
IloXXoi Toüpxot sitvtv^sav, xt âXXot èxaâqxav,
Zxb axôtoç xb èÇtirtepov ùx^Ÿ“ v *aî è[xxîjxav.
Biov xou;, pou^a, xai çXoupià Isepvav ot Kaxàvot,
Atôx’ àv I^Xuss xavstç, bsv el^s xou và SpágYj- .
Ti xo ye tp û p i è^àXaos, xai sxpàxa xXéa osv s r y e ,
Mbv ^xov %peta v* xa0’ svaç xet ôxoü stú/ sv.
<t>Xa[xxoupapéet éxtáaOvjxav, Toupxot |xsYaXstojxévot,
Toü BaatXswç ^savs, çtXef TQvaxrçixévot.
Oí Oü-fxp’ sx^pav xsptssoù;, và etnat stç ZxXaßtav,
'Pouxa xai apptaxa xoXXà, xai xàv. sxrjv ’EpbeXiav.
Kai xéxeç ó Ztvàv Ilastàç, ep.etv’ èvxpoxtao[xévoç,
Kat àxb xrjv xtxptav xou, fjxsv àxdJapivoç.
IIots xou Sèv xb xàvxs^s, và xà0ï] xéxotov xpayna,
"ExD. eüxoXa/và vtxtqOîj, xà/s p-s'/aXov Oxüjj.a.
'Auxoç bx’ èxoXâptyjsÉ, [xsyâXouţ BaatXtaSeç,
Kai xàsxpïj cXaße xoXXà, xouxàptÇav p r^ ra is .-.
Kai xojpa xov èvtXY;sev, àtpàvxvjç b Mt/àX^ç,
Kaixagî xà ipousaxa xou, xai xàv x Ç àvs[x.oÇoéXrjç.
K’ etc tïjv riôXtv eyuptscv, wsàv Sèv àvajxsvet, '
K! àxb to papjxxxixou, xsbxet xai àxs0aivst
Téxotav xpoxYjv gxàOastv, ot Toupx’ oi opYtsp.svof
E!ç xrjv BXa/tàv iy ß fir/ .y .' / , SX’ ot avSpettopivot.

mumaiinpeleagolă. Michaiü, cu sabia in mână, se răpediâ ca fulgerulü prin ei; in drépta si

in stânga ï lovià cu spata si baltagulű, de-ï trâmiteà, la iaduri. Acolo să fiï audîtü tîpete si
vaete, si cumü cădea in Dunăre, strigândü ATaiK Âlah! SFînnêcara păgânii, nicï unulü nu
scăpâ; eră câtï rămaseră pre uscâtü, pre totï ï uciseră fâră de milă. Undele Dunărei erà ro­
sie de sânge, si trupurile Turcilorű plutea innecate. Multî Turci se innecară, periră si mai
multi, ducêndu-se si intrándö in intunereculü celü mai din afară. Avere, vestminte, bani, le
luară Cătanele, că-ci, de si scăpa vreunulü, n’aveâ incătrâii să fugă, pentrucă podulű lü stri­
case, de nu mai rămăsese scândură pre scândură, si fiă-cine căuta sa se ascundă unde a-
pucâ. Flămurarî se prinseră mulţi, se prinseră Turci din cei mai mari si mai iubiţi Sulta­
nului. Ungurii luară destui, ca să le fiă sclavi, vestminte si arme luară multe, si plecară la
tiéra lorü, la Ardélű. Asià Sinan-Pasià rëmase rusînatü, si de inimă rea i se trase si mór­
tea: nu-ï trecea prin minte că va patt asemenea rusîne; să fiă invinsü asià de lesne, nu-ï
veniàsăcrédá, i se păreâ minune: pré elü, care bătuseatâtïmari impëratï, cetâtï luase multe,
cetâtï de regi apărate, acuma sä-lü învingă Domnulű Michaiü, si să-i spulbere ostile ca cu
o suflare? N’apucă Sinanü să se intorcă la Constantinopoli, si de veninulü seü cade si móré.
Asià ruşine păţiră blestemaţii de Turci : in Tiăra-Komănăscă periră toti vitejii lorü.
 2TAYPINOV ANiiPArA0EIAIS ŢOY M1XAHA B01B0AA 299
I7ÙÇ ifv fjto iv <! Mi%àXrjç fii t o v T ţtjtfia v o v , xa i irwç t á v iSeTtffoßiifjoev
im í Ttjv ’ EçdeXlav.

K ai i M ix à X -r ç ç yjpice, xaX à etç t 'o o x a jx v t tou-

T sv ZiY w pw iúvT ov xpoßoB a, oàv xpéxei -q Ttpáj tou’

X a p w p w era • »« B w xev, óxoű oav T t já é v á , -

K ai àXXa â p p ,a x a x o X X à , á i ;io x a iv e iJ .é v a -
K ai p.Í3e t is ,u. s t x T ip iîjç , p isa ’ áxb zq-i B X x /ía v ,
K ai ii^ y £V ' £ -s v b v t ó x o v . tou , È'/.sï s t íjv ’ E p b s X ía v .
K ai ó M ix à X v jç sja siv sv , à fà v n jç à liw p iv o ç ,
K ’ e iç SX » xà ß a s iX s ix , r-.o'i è ç r ,p .’. 3 p .É vo ç.
IIo X ù v x a ip b v èxàôsT O v, ai à 'ç s v T e u e t o v tôxov.

A ix w ç xa p n ia v x s ip a ç iv , c í^ m c xavávav xôxov. •
K ’ oî T oupxoi s< poßoü vT avs, p.è toü tov v à (x a X w a o u v ,
K ai bèv, tou X àvouv t îx o t s ç , và pà)v t 'o v à ^ p u o io u v
M à xàvT O T S xoX ù x ix p o v , toxsv ó B a a iX s a ç ,
Ms tí T pbxov v à viy .ï]Ô fj, ó N soç ’ A x '- X X s a ç .

//tùç f'o rn/.fv o B aotX evç t o v ytifrjç /Icioià, và nXavèort t o v .\f1/àÀr:, và

xàiii] à yà n q v.

K ai a réX X ei tov ’ A ÿ ijç Ila c tà , b x o û - tov à vB p e to p iÉ vo ç'.

K ai S ^ ß rj oTYjv N i / c x o X '. v , a’ rçxov t a p ix a p io p ié v o i;.
K ’ s tx s (POuaàTa B ^aX earâ, S saà^ rj x ^ '- à o s ç , .
K ai â p p ia T a xoX sp u xà, xai T p ta v T a S ù o X s u p -x a p S e ^ -
K ai o T o v . M t x à X ïj s a r s t X s v , S ià và tov x X a v s tn ).
„ ’A y s íx y j “ , Xsy’ „ à 'ç • /à p .w p .s v “ , và tov a x o ö a ß p e a v ).
K ai ó M t x à X v jç s p ia ô e , tí vjTov -q ßouX ^ tou,

ll ű < ; t 'o v s x t ê o u X s ù s T a i, và x à p r ; , -rijv Çgj^ v t o u .

K ai â ito x p w r fp r ç v - 'I c r c e tX e v , v à xà và toô fiiXV(cnr], .
O âţ 6 M t x à X v jç s p x s T a i, và tov ix p o n x u v ^ a v ). .
. 2àv xan ou osv ’ A ip îjç I la a ià ç , xoX X à tou x a X o ç à v v ], -
K ai O à p p is jaè t îjv y v Q m v . tou , xw ; tov M txà X rj x ic é v e i:
’A X X ’ & Mixà.Xqç t ô Bw x s , TSTOtav à v è p .o £ à X r ),

“O u s iç b X iY o v èX sups, và x û'°73 T0 * s ? * X i.
'O p i Ç s i Tà fo u o x x x tou, yopfà và T o ijx a iô o û o i,.

Çumû se intórse Michaiü cu Sigismundű, si cutnu-lă petrecu in Ardélù.

Michaiü se intórse apoï cu bine Ia scaunulfl domniei; petrecu pre Sigismundű cu onó-
rea cuvenită, daruri i dede multe si pretióse, arme multe si lăudate. Plecâ Sigismundű cu
mare onóre din Tiâra-Romănescă, si merse la scaunulft luî, in Ardélü. Michaiü rëmase Domnû
pré-láudatű, si numele lui erà onoratü de tote impörätiele ; timpű indelungű' siediù in sCaunü,
si domni preáte tiéra nesupëratû si neamenintiatü de nimenea. Turciï se temèà forte să se
certe cu densulü, si nu-ï dîceà nimică, ca să nu-lü intërite ; dară neincetatû zăcea pre ini­
ma impërataluï, că nu aflà eumü să facă să învingă pre noulű Achile.
Cumu trămise imperatulă pre Aßs-Pasiä să insiele pre Michaiü să facă pace.
Trămite pre Afis-Pasiâ, cunoscuţii de vitézű. Acesta la Nicopoli sï-asiédiâ castrele; élű
aveà ostî alese, siese-spre-diece miî, bine armate, si treï-diecï si doue de tunuri. Cumű a-
junse la Nicopoli, a trámisű la Michaiü unü omü ca sä-lü insiele si sä-lü adormă cu nu­
mele de pace. Michaiű insă intielese care erà cugetulü Turcului, că urdiâ intr’ascunsű curse,
ca să-î ridice viétia. Decï ï-a trämisü Michaiü rëspunsü, să spuiă Pasiăî, că Michaiü vine
ca să i se închine. Audîndü acesta, Afiş săltă de bucurie, cä-lü ducea mintea că Michaiű
a datü in laçiele ce-î tindea. Dar Michaiü aduse pre Turcü in asià ametiélà, că p’aci eră
300 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Z tv) v a y .p ’ àxb tbv A sâ v a ê rç v ^ ő X o i 'tou; và ß p e O o 'J T t,.

N * xäv tg -j'X ï]'1,iijpG T îpo'v, 'A i ù v x ê ï j v - v i it e p ó s o u v ,-
Tb T à p x a p o v ■t ’ -A g î; ; . H á ttá , và- tg x a 'a y a X à G O 'j v . ■
Tbv O íiS p a s x p o 6 ó b v ;á á , t ó t í' p .é -t o b ; M x o Y B á v c u ;,
M è y jX to j; K a Ç o a îS ç ;, /.a : y j X ’. o v ; T a p a p x à v G 'j ; . -

/7<*>ç êTieçaocv d. t ó v J ov va ß rtv stai ê n a ty o e t o TájUrtapov

. .'À rov *A<pijç, [îctotà.
T g tî Ysf ï ® Èxipaoev, g GbBpa; tb ^cujátovj
T b T ápxapov t’ ’A f ï j ç H aara, f î p v s 'r w avw x *tw
K ’ o r ToüpxG t 8 tv èîrà ü -rçab iv, S tà và r s X s ^ ir c r jv ,
M b v ‘ IS to x a v . £ t ; xb fiv y tb v , xai-xpé/m và y u p ía o v v
K a ^ X a tî, ß i o v , ‘i p i à a T a ; t à ç V jX à v x o p -x ts w ^ ïv o i,
K a i ^ îO ^ a v , c à v S bv v í 6 « X a v , -pjAval âvTpoxiaap.âvot.
Tbv ßtov K.a;áy,ct âpxaÇav, [J.yïl). xat MoXBoßävoi, '
K a i, siti tou; áxóp.Etvs, xápvouv oí Tapap.xávot.
K '.’ r / . s t v o ; ó ’ A ç îj; Ila a tà c , óxouTove S e p S á p r ,;,
Móvov p i TaXaŢOipUŢiv^ őxourov K a 6 aXXápv;;.
2 to T supyáő’ íT p íy s v và xà, và y X úgt , t îjv Çoî^ v tou,

M gv [u .G va y b; v.s Bub xa tG tà , cxobaav s o ty .o : tou* -

K a ix îjx ic và Toü © é p s u a t, pobya và tgv è v Bù g o v v ,

A tà và çù you v àx’ Êy,îT,' y .a i v a pô; B sv á p y v ja o 'J V

'O t t èpoêâT G va avaf)-?j, p.r(v y s t a /; tg y .y p à X t,
Atat: Xspbot y.ai B o ù X 'o .p G ’. , r,oav p.s tgv M '.y à X r p
K . : yapTspcűíav ;j. è y y .p T /, x g t îç . yà tgv tt^ ^ gouv,
"O tgcv x e p à a /;. x p b ; a Ù T o b ;, và. tgv I x p o s y -u v ^ a o u v .
s
JTwî ô W //‘ t b . ’ t n t ou/// n itja , xcti txau/t T tjv N ixôn oX ir xa i r i Hn)
K at 5 M '.y à X v ; ; b 's ô a a s , t 5jv GîÙTîp-fjv v j p .ï p a v
'Q o a v ftz fa A r, à a T p a x v ;, I p O a tív àxb xépa.
K a! x r jy s a t.jV V / . c x :X '. v . .y .a i x o X î p .o v à p y i^ e i,

sa-sï pérda capulü: dede .ordini la ostï să fia gata câtü mai curêndü, la malulü Dunărei sä
se afle toti, si câtü mal fâră intàrdîare să tréca riulü si să atace óstea lui Afis-Pasià. Pre
üdrea ti'ămise inainte cu Moldovenii, cu o. miié de Cazaci, si o miié de Dărăbantl.
■Z, : * ' C um ü trecu U d re a D u n ă re a , s* călca ta b ă ra lu t Afiş-F u stă ,
Udrea trece indată cu oştirea; si tabăra lui Afiş o calcă in picidre. Turcii ivaü stată
să se lupte; ci aü rupt’o de fugă Care incătrâă mal tare. Lovindu-I repede, aruncară spai­
ma si desordinea in Turcii lui Afis-Pasià, cari, fâră se stea la bătaiă, apucară fuga, si cau-
tară să scape fiă-care cumü puteà: in ametiéla lorü lăsară totü, cămile, averi si arme, si
fugiră goli si rusînatï cumü n’arü fi vrutü. Câzaciï, Moldovenii, rapià totü ce le cădea in mână, si
ce mal remaueà, luà si Dărăbantil. Éra acelü Afis-Pasià, care erà serdariü, scăpâ numai çu
calulü; până la Turnovü, ca bunü cavalerü, numai o fugă tînù ; acolo alerga să-sî măntuescă
viétia, singürü singurelü cu doi copil al sei. Abia ajunse, si trămise să-I aducă haine să se
îmbrace si să fugă de acolo necunoscută: că-cî se temeâ să stea pre locü ca să nu-sï pér-
dă capulü ; pentru că Serbii si Bulgarii tîneà cu Michaiü, si asceptâ cu nerăbdare să-hl vedă
trecêndü la densil, ca să i se inchine lui.
C um ü M ich a iü (re c ii D u n ă re a si arse JSicopuha si Vidinuli*.
Ajunse si Michaiü a doua di: ca fulgerulü celü iute trece de ceea parte, si merge la
Nicopoli, incepe lupta, dă focă cetâtil, devasta totü tînutulü, si trece la Vidinu cu multă
 I T A Ï P I N O r ANAPATA 0 E ÍA E TOT M IX Á H A BO IBO A A 301

Ts xá «p ov Ixa x éxa u «, x y jv yúpav '

K at mo B -.S ^ w j S iá b v j x s , p l m $ q á t a /..
’E x î ï v b v s x p o o x ó v v j«y , SXvj ,(Ş B o u X fa p ta . • . .■ - 4
K ’ s îç xo B t S ^ v i ţ e ù v ï- x a c n , T oûpxot và x o X e p w ja o u v ,
A t ó x t -Xb s ş s X a y a V j v à :,j*.Yjv tó ■B taY O op .ta'ou v
K ai aüxbç bit(k(ei áxávw x o u ç ,- p l ’ x â ; i a x a X tx á p ta ,
■K a t o á b r jx a v a x ï;v p it n ;v x o t iţ , ùxoàv xà X so v x á p ta .
K at à 'X X o 'jç I x ia « Ç w v x a v o ù i;, xsl aX X ouç ô a v a x ijv e t , ,
' "E Ç vj x t X t o t S e ç v js a v s ,. x a v s v a ; S èv y X uxo >v £ 1.
Ts xaoxpov è x p '.Y Ù p rjss, y.’ •rçOeXev v à xb x a p ir )-
B à v .t tptüxtà, x a t x a t s x a t ,' S X ov t o u x b ’x a Ç â p t .
’ E z v jp a v ß tov x sp tsa b v , ôX ot è ç o p x w ô fjx a v ,
'P o ü jç a ’ y.at àXXa x p a Y p a x a , .X ix ô x e ç oèv à x ijx a v
S xX aêou ; ' xat o x X ctê a t? xep tssa tç, è œ é p v a a iv xou x à X t.
’E x ít v ’ ôxbü xoü ç eX spvav, x’ ’A ç î v x /j xoü M t /à X ^ .
K ai x s x îç è a tx w Ô Y ixe , xepva s îç x r;v B X a y ja v ,
Mà xóaa x o ip a r, xep ta a à, x éçsp 1 ex B o u X Y a p ia v .
K ai r ,X 8 e axb T p t Y à b ïj s x o v , x a ô iÇ e t a x b a x a p .v i x o u ,
• Me cX ou ; xou xoùç à’p / o v x î ç , ôxoü aav èotxoi xou .
K ’ ci T supxot á x p c p á i ja a t , xa! axéxav ® o6r;a,p.évot •
M bv xb vopaxou àxouav, x’ r(a a v à x o O a jj.é v o t .
K ai oxéxav xai ôaupâÇ ou vxav, x<7>ç v à - x b v y y j.E p ú a o v v ,
K ai x ôç và xapouv p.sx’ aùxov, và p à jv xsv a v p '- w a o u r
K ai w p toev c B a a tX eu ç^ ô SouX xàv M e e p ix v jç .
K ai x p a Ç et xbv M x p a r jv Ila a tà , x a i .Xoü X aX et IB à x Ç r
„"Ë îx é s pou xi và x à p .u p .e v , ps xaüxov Y o v M t y a X r ,;
„ ’ E x oú p oetb e xbv xóxov pou, xai xbv x o u p a s ù e t ‘x s tX t.
„M e xi xp ôx ov và s ic t á v e x o v ; x íö ; v à . x b v - ê Y £X o ü p e v ; c \
,,“0 x t và. x c X îp ^ x w p s v , pè xaüxov § Iv > p x o p o ü p lv .
,,T à xàaxpv; paç syàX aaê, x o ü ç '- x ô t o u ç * p a ç i x o u p i à î S s t , "
„ B /.a y ía xai H apaooùvaSov, aùxbç xà à çev ^ eü et. -
„K a i x o ip a 8 6 « pou (3oùX t)> b è xoüxo trôç v à 'Y é v » ) , ; ••
„ T á jr a v à - a x e iX w p ’ àvôpw xov, e îç aùxbv và X T jY atvrn
...M e X s Y ta s tp ^ v t v .à , v à 'x â và xoü p iX ^ a y - , •

pompă; acolo i s’a închinată Iuï totă Bulgaria, Si esîrS Turcii Ia Vidină ca să se bată ; Mí-
chaiü merse asupra lorü cu nobilii sei ostasï, si se aruncară in midï-loculü Iotă ta Teîï r. pife
unii ï prinseră vii, pre alţii ï uciseră; din siese mii câtï erà, nici unulü nu te; scăpa. îm ­
presura indată cetatea, si vreà să o iea, puse focă si arse totft térgulű. Luară averi multe,
toti se incărcară de prâdi: vestminte si alte lucruri, nimică nu lăsară; sclavi si sclave de
ajunsă aducea la Michaiă acei ce-i prindea. După aceea sculându-se trecă iiv^ Tiera-Romă-
nescă cu multe prâdi luate din Bulgaria, si veni in Tërgoviste unde sediù pe tronulă seă
incungiurată de ai sei boieri. Lră Turcii multă s’aă îngrozită si sta încremeniţi, câtă nu­
mele lui numai le aducea spaimă de morte. Ei sta si se minuna cuină lă- voră imblăndî, si
cumă voră face ca să nu-lă intërite mai râă. Poronci dară Sultanulă Mohametă să-i
chiame pre Ibraimă-Pasiâ, si cândă veni, i vorbi asiă: «Spune-mi ce să facemă cu astă
«M ichaiă? Tiéra mi-a prădată, si o prădeză in că : cumă să lă prindemă? cumă să-lă ămă-
«gim ă? că-ci ca s ă n e .luptâmă cu densulă, nu putemă Cetâtile nóstre ni le-a surpată,
«tierile ni le-a prădată, in T iéra-Komăneseă si chiară pre lângă Dunăre domnesce singură.
«Acuma dară, dă-mi sfată si-mi arată ce să facă. N’ar fi bine óre să trămită la densulă omă
«cu vorbe de pace, să mergă să-i vorbescă, si cu frumóse daruri să i se închine?» «Cumă ai
«dîsă, să facemă.» rëspunse Ibraim-Pasiâ ; «altmintrelea să nu fiă: să trămită impërate eă
302 TE8AURU DE MONUMENTE ISTORICE

„K a i i*È x a p i o p . a x à p . o p ç a , và xbv ä x p o w u v ija r , ;

T gtsç c Ipwrpxa>$|j, I ï a s t à ç , X éy ei tou B a o iX â t i)? *
,,2 à v w p ta eç, «ç x à p ,w j x s y và p jv v îv ï; à X X éw ç.
,,N à a x e iX w , B am X sa p .ou , à 'v ô p w ir o '. è S tx iv pou,
„ 'O x o u v x i <ppôvtp.5ç u r o X X à , t/o> tov xat rctaxôv p .ou .
„ E ïv a t xat iv a ç à p /o v -a ç , to u XOev èx tov M t y ^ X r ;'
„K a i âţ TGv GTEtXü)|j.£v x a t aùxsv, và irccaŢatvv] T t á X f
, , vA ç 'ü r f o u o '.v oi B 6o x o u ç , p i -p p á p .p .a x a S v x à j j,x ;,
,,’ A ç xràp o u v xai x a p t b p .a x a , |a e o ’ à ic b tov jç a a v à p .a ç .
,,N à xbv x a p a x a X ia w p t s v . v a ţ^ â ^ xrjv g a v ta v ,
„K a t âç àçsvxsu Y ) xr,v B X a % tà v , xat SXnjv xtjv ’E p S cX ta v
,,* O x t aùxbç à v è p s u ô Q r jX s v , àX X sw ç S èv p.îpo)V E t'
„K a t CGCv x b v itstpàÇ ojjiE V , ^ e t p ô x s p ’ àypiùvà.“
l i â t tOTeiÀev o B aoU evï t o v M ixá h ] /rt^touara Ttolvtiua.

Tàx’ w p ta ev 6 B a a tX sù ç, x à f p a 'p t ;A a x a và fé v c u v ,.
AÎ-/uj; x a p tp u a v à p -p îx a , 'fkifitopa v à w ï )y « îvoov .
N a u vàX su v x’ àxxà x b v )ta s v à , Tcpájpt a x a xtptr([x à v a ,
K a ê à î t x -• /_ p u 'rcu çxv ~ a , àX ov’ à v c p s '.w p .é v a '
K ’ Ê va crxaiJt S X c ^ p u a o v , itô X a p fK s cà v cps-j-fapt,
Al K É xp a t; al z o X 6 x t p .a t ţ , x o u è 'ît b a v xrjv y _ à p t v
K ’ é'va X spygúxl’ cX óxpuaov, suţu-opşa x s /v E p iv o v ,
’A xb o t a jjt à v x ta xat p o u p w ia , xb s fy a c t <pxtaap.àvov
K at Tp i a àX ova xaX à, a s X X o j'a X t v w p .s v a ,
’ H aav xa b ctS ta e tx o a i, cX a /p u o o ç a p .É v a .
K at T totoç v o u ç và B u w jô ^ , và xà ÈÇextix^atr),
K a x aX e T C T Ô ç x t à çtÇ a v , xat và xà èp su vv jsy; ;
A ùxà xat àXX a itX e t ô x c p a , s lk s và xou è a x e iX o u v ,
M óvov và o n ja ï) x ï; v o p y /jv , xat çt'X o t S ià và y îv o u v

K at à 'ç xáÖ E xat axbv xp w o v xou, và e t-/ à -fa z Y ; p i v o t ,

Kat và xou a x s iX o u v e ïità v s , xopw va xijju-íjjjugv-íj*
A ùxà xat àXX a x o u p r jv u p e v , ó SouX xàv M s s p s T v ;? .
Tbv M tÿ fa v jX T t a p a x a X e ï, và |xr; y e v ^ i t p o i ï s x ï jç .
N à jjlvj T tstp a ţr j u X tó x e p o v , x à xcta x p rj o x ip / T o u p x ta v

«unüomü alü meü, carele e forte c » minte si fórte credincioşii. Este si unü boiarü care a
«venitü delà Michaiü; să-lu trâmitemû si pre acesta S è mérgà indërêtû: să se. ducă amën-
(tdoï cu scrisori din partea nostră; să iea şi daruri din hasnaua nóstrá. Sa-lü rugámű să
«lase inimiciţia, si să domnésca preste Tiéra-Românéscâ si preste totü Ardélulü ; că cl ein
«a luatü curagiü si altfeliü nu se imblăndiesce; cu câtü mal multü lü vomü supërà, eu a-
«tâtü mal multü se intëritâ.»

Cu m ü trăm ise im p e ra tu lü lu i M ic k a iü - d a r u r i preliôse.

Atunci dise Impëratulü, să se facă scrisorile curêndü, si indată să si p lece; să scotă

din hasnà lucruri de mare pretiü: caftane tiesute cu firü de aurü ; cal impëratescl ; o sabia totă
de aurü, infrumusetiată cu multe petre scumpe, sabiă ce străluciă întocmai ca luna; unü
surgucíű erăsl numai de aurü, lucratü cu mare măestriă si impodobitü cu diamante si rubine ; si
trei cal impërâtescï, infrënatï cu frêne aurite si insielatî; dôuë-diecï de caftane, tote tie­
sute cu firü de aurü. Si ce minte póte să spună care câtü anume pretiuiă? Acestea si alte
mal multe dise să- 1 trămită, numai mănia să sl-o lase si amicü să-I fiă. In tiéra Iul să sié-
diă, pacea să păstreze, si dîceă că si coronă de mare pretiü va să-l trămită. Acestea si al­
tele dise Sultanulü Mohámét să spună lui Michaiù, rugându-lü să nu- 1 mal stea in contră,
 2T A Y P IN 0Y A N A P A rA Ö E lA C T O Y M IXAIIA BOIBOAA B03

0éXet và êptÇï) ttjv» B X a/ia v, OéXst wjv ’E p îî X ia v

Móvov àx'o tov Aoôvaêvjy, èSwOev jjùjv xspaqv),
K a i dtXXosç tcxcu ; Sxoti 0s, à ? x ^ y »), xaî aq /aXaar].

l i â t ijl& cv à 'E lxÇ tiç t o v B a a M o i i ei? ■iô» M i x á b j v , nat t o ii

?j<p eçi tô t x<x()£(Jfta-t(X

K a i àxb TTjv xéXiv Sjéêrplav, aÙTOi ci MxaaaSwpot,

Kai etq ttjv B X a / ia v, (ôcràv p .a v ~ a T :ç ô p o i.
I p /o v T a v
K a t awaautv eîq ttjv B X a / ià v, xat vjXGav atbv M i / oîat;.
K a i xeïvoq Toùq í í é / ötj/ s , [j.£Ta TtpiYjv p.£vàXY]v
E ùy ^x s ,
robç xpouxavra, pis xXsiaTvjv xappvjoiav,
" O n xoXXà tou sxpsxs, vô/ yj ttjv aùOsvTsiav.
K a i autói t 'ov èxposxôvvjaav, vXuxà tov /atpsTÎaav,
T oX BaatXswç " à /puaă, ÈTÔTSq w v svSùaav.
Kai tocncáGi. to éxXapxpov, t'ov Ç&vouv etq ttjv pisaï],
K a i xopwva tou sSwaav, ittyjv x s ţ x Xvjv và ösarj’
K ’ sva SepYCUTÇ’ óXó/puaov, xoO/s pis^áX^v /api.
E x t a [jiapYapiTûipia, /.ai àTtpiYjTov Xiôapt.
S ttjv xefaXijv và to oop^, wç àijiov xaXixàpt,
"O ti to / é p i tou j x x o p s ï , v à p i /v v ) tb . x o v T a p r
'E p s p v a v xaî Tà aX oY a, y 1* v® x a S a X X ix s ù a Y j, ■-
A x’ cX a gx otov àyaitâ, xat èx etv ov à S u X é Ç r j.
Kai t 'iç
pxopsï và oiYjYT]0Yj. xaî và àva0T)6àvv]-
Tôaatç ,/apxïq bxÓYivav, TÖTsq eîq to NTiőávt;
'Opiqec ‘/.ai touç .ïipspav, xaêàota •/.’ evSuaé Touq,
K a i àXXa xoXXà /apîapwiTa, vjtpepe •/.' è'vbuaé Toyq.
Eupiopipa Toùq eBe/Gnixe, xoXXatq Tiptaïq toî*ç xàuivetj ,
Toyq oub ’E X t ^ S sç xoőXOaoi, x-nvTií tou. Tbbq s6(?vst.'
ü o XX yjv Ttp.r)v Toyq Ixapev, eűjxcpipa Toyq çtXeùei,
XapiapuxTa tous I3n>tjev, cxíoo) Toùq èxeùet;
K i aÙToq .eptetvev àrrjv BXa/tàv, x o X X à '/aptTiojiévoí^
K a i ffàv piÍY®? âxà0STOv, àx''" SXouq Ttpjrjpişvdq.;
'O Ti^fpiavoç s ú p ía x s T o v , p is a ’ s i ç ttjv ’EpSeX tàv '
’Ap/ovTsç t'ov è[j.iaYjaav, x’ eï/av aauTbv Çn)X{av.

să nu mai supere cetâtile din Turcia: domnescă prestfe Tiéra-Románéscá, domnésca si in

Ardélü; numaï preste Dunăre să nu trecă, si alte locuri câte vrè mérgâ să le prădeze si să
le supună. ' ;
C um « *en» Iràmisulû lmpèratuluï la Michaiü si-l aduse darurile.

_ Din Constantinopoli esîră ambasadorii si venià in Tiera^Romăndscă, punde ajunseră si

merseră la Michaiü. Acesta ï priimi eu mare onóré, le esî inainte s H intimpinà cu multă
pompă, că-cî multü lü prindeà domnia ; eră dênsiï inchinându-i-se eu blândetiâ lü salutară,
si cu hainele de aurü impërateseï lu invesmëntara ; aseminea si cu sabia cea strălucită lü
încinseră, si coronă încă Ydeteră şă porte; cumü si surguciü cu totulü de aurü, pre care
străluciâ mărgăritarie si alte petre scumpe, ca să-lu porte in capü, că -cî erà yitézü si mâna
lui scieâ s’arance lancea; aduseră si caii să alegă pre care ï place si sä-lü încalece. Cine
póte să descriă veseliele ce se făcură atunci in Divanű? Michaiü poroncesce să-î aducă fru-
móse caftane, cu care invesmëntâ pre cei doî ambasadori, dându-le si alte multe daruri;
frumosü si cu multă önére i primesce, si lângă dênsulü i pune să siediă. Frumosü î-a
ospëtatü, i-a dăruită si ï a trämisü înapoi- Éra élu rëmase veselü in Tiéra-Románéscá unde
petreceà ca unü rege de toti onoratü. Sigismundü care domnià in Ardélü, sè fäcü uriciosü
304 TESAÜRU DE MONUMENTE ISTORICE

K a i aÙTOç, wsàv e^vtiiptasv, ôt’ eîvat^ TpátSiTÖpoc

’E S i i'i-i) [tà a a crrijv A s^iáv, và y.áp,vjj aàv fywtópst.
K á t tíy s . -poTO^ctSsÀçov, tov Iláttóp ’AvSpsáffv)-
A ùtïvcv KpàXvjv è'SaXî, t 'ov tókov và tpuXáor;.

77wc tavvlßrj r[ f i á x i T o v Bríiflúváa fii xov KpáÁij r i jf O vyxpta c,

T o v náxti)(j ‘A v â ç e à a rj. 0

K a i xsïvcç sáv .ittáö 1« , KpàXvjç ôtïjv ’EpSeXíav,

M é -bv,iMix«X7) itavTeXwç, Sàv vjOsXs cptXíav.
’A v i ^ tşv; 4 x f ^ a | e , -v à f ^ tyjv. BXax iav, ^
NáXÖrj YOpï* CT^V "EpScXtà, p.’ ôX yjv Tr,v çagiXiav.
Nà tsv-ppSws’ lêoüXîTSv, elç, vûv Tsupxwv to y j p i ,
Atà toûxo s iç . -rijX.’EpSsXta, f f i û & và Toy ,jsp»j.
'A X X ’ ó ôîbç ftoü BúvsTot, và xfjjir) wofra xpa^pta,
N à osiçfl x ’ stç toùç, à'itisTou;, ïv a jasycéX ov Qaüpa.
’EYvdipwsy- i M t^a^X, aÙTvjv tïjv xavoupYÎav,
flou y.ap.vastv St avrov, p is a ari;v ’EpSsXtav
llû ? tsv èKiîoiiXsùovTat và tov litapaSwscuv
^Tàç '/oipaç TÜv 'AYÂpKjvwv, và tov ÈôavaTibsouv.
Topva çousotTa TOtptaos, và z ^yţ ) stgv iyOpbv ţou,
N à Ttàsï) -/.ai tov tokov tou y.at tov èztêouXov ,tou.
K 1 sùy ^X cv àitb Tïjv B X a / ia v p.’ oXrjv tt;v tpap.sXiav,
K á t oáé^y.iv p i pwtviTav p is a arijv ’EpSsXtav.
2 t o v ’AvSpeàav) âpôasav xat Tccwsav p.avTaToy,
n<oç b M iy d K ^ ç è’p/_STat p.’ oXov tou to cpousotTov.
K ai őK p à X v jç s à v to >;xous £, ~ c ,X X à tou x a x o ç à v r ( -
'H Ç àX ï) tov ir d a n s , o è v ît/£ ti v à y.ap,r(.
K á t àxoxptoàpv)v £OT£tXsv p,£ TauTov và -p.:Xijsv;,
Ti ÿ(X0£V £ÎÇ TTJV ’EpSsXtà y.aXà và tov piüTv^av)-
"O t i , Oappoussv, ïp / îta t và kos sîç tÿjv Nep/cÇia,
"O t i p.aii tou Isspvs, y.at Abp-vav y.at KatSta.
K a i aÙToç toùç àK£'/.pt0Y)xev, çpovtp,’ avSpstopiva-
,,’Eostç y.aXà t 'o |súp£T£, t í ÈpariàTS p iv a ;
,,’E s itç p.ou £p,-(;vùa£T£ v a l s a i tv)v B X a / ta v

boerilorü seï, si cumü intielese că «rà trădători, trecu in Tiéra-Lesiéscâ, să facă cumü va
putè. Elu aveà de vêrü-primariü pre Andrem Bathori, pre acesta lü lăsă Craiü să domnéscâ
in loculù seü.
Ç u m ü se in te m p lâ b ă tă lia l u i M ich a iü eu A n d re m B a th o ri C ra iu lü U ngure scü.
Açesta cumü se puse Craiü in Ardélü, eu Michaiü nu vrù nicï cumü să aibă amiciă;
ba încă î ordina să lase Tiéra-Romanés'cá si să vină curêndü in Ardélü eutotă familia sea.
Pentrucă vrea să-lfi dea in mâna Turcilorü, de aceea vreâ sä-lü aducă in Ardélü. Dară Ddieü
ce töte póte să facă, putù să ârete si necredinciosilorü o mare minune. Intielese Michaiü
vëndiarea ce se urdià asupră-î in Ardélü; afla că vorü sä-lü trădea in manele Agarenilorü,
ca sä-lü ucidă. Curêndü dară ostî găti să mérgá să prindă pre inimiculü seü si să-î işă si
tiéra preste care domnia. Michaiü se ridica din Tiéra-Itománéscá cu totă familia sea si in­
tra in Ardélü nespusü de répede. La Andreiü incă veniră si-î dederă de scire, că venià Mi­
chaiü cu totă óstea lui. Cândü audî Craiulü de una ca acésta, inima-ï secâ, si ametiélâ lü
coprinse de nu scieà ce să facă. Trămise omü să vorbéscá cu Michaiü si sä-lü intrebe de ce
venise in Ardélü: venià póte, ca să trécâ in Tiéra-Nemtiéscá, de örä ce aduceà cu sine pre
Domnă si copii? Michaiü le rëspunse cu multă intieleptiune si inimă: «Voî bine scitî: ce
 ST A T P IN G T A N A P A rA 0 E IA IÏ TO T M IX A H A BO IBO AA 305

,,M è Ş X y j v (X W r i j v ® a p .e X t à v , vàXÔ w e iç xvjv O u -p t p t a v .

„K ' r ;X 0 a 'f c a x à Tbv X ô y o v o á ;, xaxà xo [/.^vupat a a ç .
„ K a i -JJ.ÍJV oaç xaxctpaívexat, xwpa -ri}; aùôsvxeiaç aaç.
„ ’E y ’ ő ja o u a elç xbv X p ta x ov , T où p xcu ; và jj.r;v B o u X É tjw ,
„K a t o st; xoùç Toupxou; Oé X e t e , x<5; và oàç èxtaxÉt|iü);
„K a t B tà x o u x o ß o u X o p ta t , xbv xôxov aa; và p t'oto,
„ 'H và '/ a O â i y p io x ia v b ;, rj K p à X r j; /à x a ô t'a a ).'
„K a t àv B úvexat b K p iX r ); oaç, va u y rj và x o X e p t ^ x v ),
„ ”A í e ü y r] v o > p a y X ^ w p a , xat à 'ç jjtvjîè v à p Y ^ c v j .“
2àv sTBav xyjv à x iç a o tv , xóococtev ó M t y c t X ï);,
K at c x a v t x w ç TotptàÇ&Tat. auxbç 6 r a p c v jv a X v jç ,
E ù-jT)x ’ ô jlx p ô ; tou x a p s u O ù ;, p tsx à x o X X ï j ç p ta v t'a ç,
-M è oX a -à tp o u a à r a xou, àxb r ïjç ’ E p o s X ia ;.
K at Ixa u y à xG v xa^X s^E , ptè ùxE pvjtpavta’
» J lp o ß a x a e tv a t x ô p y o v x a t , y.’ vjjj.£Tç x a x à O ïjp ta
„B X á yot y c v o p ix a iç ëp y ov x a t, xat [xyjv x o ù ; p o ß ^ O o u p .s V
„K a t à 'X X o t xóoot v c tx a v s , vj^ eT ; xoùç ÈvtxoüptEV.
„ ’ E p iv a r,'i xb ţsvo; p ,ou , M x à x op a t; a v o p s tc p iv o !,
„ 'O x ó y o u v S vo[x’ à xou axov, à’ 8 X i)v r r (v O iy.ou iv.ivr).
„K a t sva; B X à ^ oç, aàv aù xcv, vàpÔY) v à p .à ; x a v r p v ],
,,N à x ta a p ty ]v x a x p iB a p .a ç , x’ irçp.à; v à p tâ ; é p t o r ).
„nou r< Èvxpox»$ aa;, àpyovTsç, xat oreTç ’EpSeXtávot,
„N à p ta o u a t x à o x 7 )T ta p taç, B X àyot xat M oX ooßavot ;
„K á X X ta và à x o O à v to p tE V , OY^fispov r r ;v xtpfrjv p t a ;,
„Ita p à và p .x ; ó p ía o u a t , B X àyot E t? xrjv [j.xou.xv)V p ,a ç .
„S ú p x E xat à ; ú x á Y o v p .ív , ojjwxpbç và xoù; sú p o ű p tsv ,
„ 'H và xoù; b t w ç o ip .’ à x ’ iîù > , f, c X o t 'v à y a O o û jx E V .“
K at V .O a v , x a t È xÉ vx w a av , è p t s p b i: s !; xb X o p tx tv E t, .
K at x a p x sp o u o a v .v à tb o u v , x t '6 É X s t ‘ a x o f é v r ) .

I M ç rt).0-f i' o M ij(àh]Ç àriâvu) clÿ x o v ç Oi’y x ÿ o v ç xa i ïâutôenôX iftov, xa l êvixijdé X ovç.
K at 2X v)v x r ,v vùxxa x a t v T s y a v ,' y à (Jtàôw ot p ta v T a x o v ,
K at xb T x - /b EipavvjtJEV à jjté x p ^ x o v çou aàxov

«më intrebatï pre m ine? Voï mï-ati trámisű vorbă să lasü Tiera-Romăaescă, si cu tótá fa­
m ilia să vinü in Tiera-Ungurescă. venitü dar?, după vorba si chiămarea ce insi-vë m ï-ati
«făcută, si acumü sa nu vë pară reü domnieï vóstre. Jurat’ani p e Christü la Turci să nu
«më inchinü; érá voï pre eï iubiţi: cumű dară să më incredü vôu ë? De aceea voiü să su-
«punû tiéra vostră, voiü să morü creştină séü rege să më facă. De póte Craiulü vostru sa
«ésa să şe bată, esă acumü îndată si fără intărdîare.» Aflândü rëspunsulü ce dede Michaiü,
in pripă se gătesce Cardinariulü, ese cürêndü înaintea lui eu nebunéscà furiă si eu tóté os­
tile din Ardélü, câtră care dîceà si strigă cu trufia: «Sunt turme de oî Românii, érá noi ne-
«imblăndtte fére; Români necioplitî vină, să nu ne spăriemă de e ï; si altï atâtî să fiă, noi
«totă î invingemă. Eă-să din vitia vitejiloră Bathori, ală eăroră nume cu laudă se cunósce
«in totă. lumea ; si ună Rămână ca acesta să vină să ne poruncescă? Ce ruşine pre voï no-
«bilï si voï Ardelianî, ca Românii si Moldovenii să vë cotropéscâ casele ! Maï bine să murimă
«astădî cu onóre, decâtă să plecâmă înaintea Româniloră mândrulă nostru capă. Curêndü ]a
«eî, să-î aflâmă, si séü să-î alungâmü de aicï séü să perimă până la unulă.» Veniră de
se asiediară cu- castrele lângă Săbiiă, si asceptă să vediă ce va să ésâ.
Çumü veni Michaiu asupra Ungurilorü, cumii se bătu cu ei, si cumù Ï învinse.
Totă nóptea asceptară să le vină vre o scire, si diminétia se ivi nenumëratà óste. Ve­
nia înainte Căzacî si Moldoveni, si de altă parte Cătane si Haiducï. In midï-loeulü lorii
39
 306 TE8AURU DE MONUMENTE ISTORICE

K aÇ âxot e p jç o v x a v o g z p b ç ,' p a £ î xat M o X o c ß iv o t,

K ’ sx t ’ à 'X X p ip o ç I p jr o v r a v , X a tS où x ct xat K a x à v o t.
Z tíjv |xéffrjv è 'p ^ e x o v auxbç 5 v io ç à v S p s to p iv o ç.
'O M t /a v jX ó O a u jx a s r p ç ' x a t ó è ü ja x o u o p iv o ç -
K ai xp sT ç axaupot ó X ó ^ p u ó o t ,' è z v jY * i v a v à|jt,zpcaxà tou,

K a x éztv àzo xoùç oxa u p où ç, ëpyprov r, xupà xou .

Oi O tr -p ip o i càv xoù ç s i'S a o t y , expóvá? v; x a p o t á xou ç,
K aî ôaxe và é x o ïjia c Ô o O v , và ßaX X ouv x’ apgaxà xou ç,
’ E xou xct xoùç äßapsxav, xat xôçxeuv xou ç à p ctb t,
K ’ iè p n n jx a jiv e l ç t fù x o u v o ù ç , o à v -X û x o t oxb x o z a b t.
2àv E C tooav xb v - z ô X e p .o v , a ù fa tç ai Sub é j j.à b a t ç ,
I ls X X a ïç yu vaTxeç O Ü Y xp taoa tç, ifivrp/.mv y^páiSac.
’E g a ú p w ev ó O ù p à v b ç , -x a t fivryte , o x o x á b t ,
’A z b xoùç O û - f /.p o u ç xoùç to X X oùç, zou z ÿ ,y x v s tç xbv « S i).
'Q ç zpößaxa xoù ç lo ç a Ç a v - , aàv X u xoi axp x ozà ot-
’A zb x’ à v à x îX p a x’ ‘ H X io u . sto ç zou fiv-p ß p a o t.
’ E O óX ujxc V ô "H X toç, xat xxóxaoev v jp ip a ,
Ki 6 x o u p v ia ^ x b ç ä v iß a tv s v , àzavw axov àépa.
'H ÿ ï) .S X ’ è x o x x iv ir ç a ê v , èx xb zoX ù xb « fy ta ,
K at xà x o p p .t a x s íx o u v x a v , y u p iv á gè S fy w ç zvsu ga.
"Ogtoç xb zwç và o'-v;YŢif)w, xbv véov BeXvjoàpi;
'0-ázpey_~ c x r ,v y.ézrpi xou ç, o xx à v xb Á so v x á p t,
K ai ßaaxa s iç xb yép\ x o u , tyjv t jz á 9 r ;v x ïjv p e y « é X ïjv ,
K î exotpÔ sv S a o u ç 's ű p t a x s v ,' e i ç jjutàv gepàv xat à 'X X ïjv .
’E xsT và è^ X szeç x op g tà , xat vsouç à v S p s t b p iv o u ç ,
Iltu ç xstxou v xa v oxà /(ô y .a x a , y 'JIav o ù ç È b a z X w p .à v o u ç .
A tp .a zoX ù s y ú O vy /.sv, è x e îv y ;v x ijv ï j g é p a v ,
’E x xou M t /á X v ) xb oza öt, őoov zou fív ’ éozépa.
IIoX X ’ è v x p o z r jv È za O a otv, oi O üyxp ot o p fity p s v o i,
'H vúxxa xoùç ä ß o rj^ T jo e , và oúvouv ot x a tg á v o t.

I / w ç tóvvéfiq ''tur u t fr*: T o f ‘P q y ijç ro x I lu x fn r ’Ă v â y t â o t ] .

‘O K p à X ïjç ó xa X a tzw p oç, ó ílá x w p ’A v o p í á o r ; ,

S xáX oY ov x a ß a X X ix e u o c , çe Ù Y st và [J.rpi xbv z t á a r ;.
K ai çeÙ Y W V xaç Etç xà ßouvà, xat e iç xr,v e p v jg i a v ,

mergea élű insusï, tênërulü vitézü, Michaiü celü minunatü si múltú läudatü in lume. Trei cruci
de aurü mergeà inainte, eră după crue! unná chiarű Dómna sea. Ungurii cumu-ï vëdiurâ, le
sări inima din locü, si până a se găti, si a -si luà armele, Românii i isbiră si-i tăiară de
■rândü, náválindű asupră-le ca lupii intr’o stână. Cândü incepură lupta aceste dóue glóte,
multe Unguróice vëduve aü rëmasü. Inneguratu-s’a ceriulă, si intunerecü se fâcù de Ungurii
cei multi carii s’aü dusű la iaduri. Ca pre nisce oi ï junghiâ, si-i sfăsiâ ca lupii, din rësà-
ritulü sórelui până la inseratü. Turburatu-s’a sórele, si dioa s’a intunecatü ; pulberea se inăl-
tià până la ceriü, si pâmêntulü totu s’a rosîtü de sângele celü multü, si trupurile zăcea
gólé fâră de sufletü. Dar cumü voiü spune óre de noulü Belisariú cë ca unűleü alergă prin
midï-loculü lorü, tînêndü in mână sabia sea cea mare, si tăiându in drépta si in stânga pre
câţi intimpină. Să fii vëdiutü acolo trupuri morte, si tineri viteji cumü zăcea in tierină goli,
fâră suflare! Multü sânge se vërsâ in dioa aceea-până de cu seră de sabia lui Michaiű.
Multă ruşine păţiră urgisiţii de Unguri; nóptea le ajuta să fugă sermanii.
Cumu se inlêm plâ m őrlea C rakduï A nd reiü B alhori.

Bietulű Cráiü Andreiü Bathori pre calü incălecâ si căutâ să fugă ca să nu-lü prindă.
Si fugindü prin munţi si prin pustietâti, unde urmă de omü nu se află, vëdiù de departe
 S T A T P IN O r ANAPA1A0ETAI2 T O T M IXAH A BOIBOAA 307

'Ox’ à'vOpwxov csv dîpiay.e, và y.dy.rt fyuTJar

UpoßaTa sTS’ àxb p.axpcà, ôxoûoavc -/.oxotés,
K a i őaov và xà a r à . xpößava, satoas ppv Tb ßpaSi.
Toùç xiarwoôç áptímqaev, èxsî Sià và fisívv],
‘Qç to Tayù ;j.s Tauroùvoùç, Sià èpxioTooùvi}.
K a t sïxav tou p.soá yapàç, SiSouv y.ai và Seixvtaï),
Kai to Tayjj, aàv aatoSp, à'ç Troc-yv), 8xou OeXrjosi.
Kai tôteç tov spti)Tï)<ray» soüOsç x û ç oteßr;? ;
„ ’E Sm etç TpuTpt T à ß o u '^ , Tt O é X e t ç ,- x i y u p é u e iç
„M yjv’ s / , tov x ô X e p ’ p a ç to. v à Çtqo-
I p ^ s à a i; s ix s yjç.
„ T i Çsûpetç ytà ;t 'ov KpàXrrp.a<; ; enté to, . jaîj Y o xpûtjiijç.
„ M a ç eixav,. svcy.^ÙYjy.sv SXov tou to çouaa'rov
„M a ţi b KpàXyjç è'ouysv, àxoùoapev. pavTáTov.“
A s 'St, „ó KpàXrjç slpai ’yà>, waàv p.s OewpstTat,
„ T S sts x û ç àxôpeiva, y.w. và pé X u x ï ;0î )T£.
„ I f y a o a t'o ©ouggctov poû, 8X 005 voùç àvSpeiopçvoOç,
„ K a i xepxaT’ àxb Ta ßouvA,- oàv xaTac'.y.aapsvoç.“
Z àv àV.ouaav oi x io t ix o i , ot’ tjv aÙTOç b KpàXrjç,
Aéyouv „à'v t 'ov ay.cTiiowpsv, Ttpa ,paç b Mtj^àXï)?.*
K a i y.óxTouv tou tïjv xeçaXïjv, xY)yaívouv otôv MtyàXyj,
K a i xpoaxuveÜGiv e!ç aÙTÔv; àpyovrsç và toùç ßocXvj.
Asyouv ,,aù 0 svTT), ot SouXotoou, rjpsiç, os xpooy.uvoup.sv
,.2 ty;v aù0svTstàv 000 rjXOapsv, SouXotoou và yevoupsv.
„ '0 KpàXnjç paç soavvy/.sv àvTÎor/.cç, èy_0pôç oou.
„ P t à TOUTO to y.sçaXt tou, Trççépapev opxpôç oou-“
T ôtsç aùOévTïjç toùç puTçt, Xsyet,. ,,Tt àyaxàTs;
,,A:à Tïjv oeuXstàv xou xápete, Y àp^ovola ÇijTctTS
K a i tót’ èx$îyot xiorixct, yupeùouv àpyovTta, .
Aéyouv xwç tbv sBoúXeooáv, pè xa0apàv xapBla.

/7wf o M t / á ír ii ly.otufv ix ő íx tjő iy e lç To ft l/ ia r o i JCfcUtj, x ai éqiovÿxxât T o î ç n i ô r i x o v ç .

"O pw ç aù0svTr;ç. b y.aXbç, xapvet Sf/.atav xptGt;

Ar/wç x a p ta v .ä'pyrjTav, otsX vsv- và toùç ipoupxioet..

o turmă d£. oï. Acolo erà o jd ă n ă , si până să ajungă acolo a inseratü, si de aceea intrebâ
pe ciobăni, de pote să mâiă~cu densiï in sigurantiă până diminétia. Ciobanii ï răspunseră ;
cubucuriă; si-ï deteră să cineze, dîcêndu-ï că póte să dormă in pace, si diminătiă sculâpdu şe
să mérga unde va vrè. Atunci ciobanii lü întrebară: «A ici cumü ai venită? aici in munţii
«aceştia, ce cauţi, ce cerci ? Nu cum-va vii: delà bătălia ? Spune, asia să trăesci, ce scii
«de Craiulü nostru; spune nu ascunde. Ni s’a spusu că s’a invinsü cu totă oştea lui, si că
«insusi a fugită: asiâ am audîtă.» Răspunde Afldreiu : «Craiulă sunt eă; precuxşă mă vedeţi.
«Étà cumă am rămasă, si fie "vă milă de m inet^uTperdutä oştea mea, toţi yjiejii am per-
«dută, si âmblu din munte in munte ca unii condemnată.» |Cândă audîră păstorii că elă in­
susi eră Craiulă, dîsera unjilA-nltuia : «Să-lă omorimă, si vom àvè mare răsplată de la Mi-
«cbaiă.» S i-i taiă capulă, lă ducă la ÂÎicKăiă^“.si i-lu inchină, çre^iêi^â: ( ^ l ^ .f e c e J b jo ja ö .
l 'd îc ü : «Măfiâ^Tăî noi, servii tăi, ne inchinâmă tie: la líaria Ta am venită servi ca să-ti
«fimă. Craiulă nostru s’a arătată adversariă si inimică ală teă; etă dară că-i aducemă ca-
«pulă si-lă punemă la piciórele tăie.» Atunci Domnulă i întrebă, dîccndă: «Ce poftiti pen­
tru servitiulă ce ati făcută, ce boiăriă cereţi?» Boiăriă ceră acei păstori, dîcêndü că l’aă
servită cu inimă curată.
C um ü M ic h a iü resbunâ sângele Craiului, si puse in furci pre păstori.
É r â b u n u lă M ic h a iă fă c u d r e p tă ju d e c a tă , s i fă r ă i n t l H î â r e p u n e d e -i sp ă n d iu r ă , p e n -
tru c ă fă c u s e r ă f â r ă - d e -l e g e a tâ tă d e m a r e d e o m o r is e r ă p re D o m n ito r u lă lo r ă cu c u g e tă
308 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

"O r Ix a g av xoaov xaxbv. x ó a iy ; x a p a v o p w ta v ,

K ’ ë x o 'i a v xbv a ù ô s v x iq v x o u ç , jj. à xyjv sxtß ou X sa v.
K ai őX ot xbv è x a iv e a a v s tç x ijv S ix a t a v x p ío tv ,
H ou e x a ; j.ev s tç à ù xou voù ç, ytvpiç và p.- v àixpfafi,
'T o r e Ţ opvâ expooxaSsv, va çsp ou v xb xoppi xou.
N à xbv èOsW/r) eupopoa, aàv rçxov rj x ip v j xou .
2àv e lv a t x à ç< ç x b . X o ix b v , va ôàoO ouv aù O evxàoeç,
M è 'J c p ô t ç , p t è tfia X p iw S ta lţ, xal p i x o X X a ïç X a p x x o îţ.
B oXXïjv x t p i jv 'x ô ü ''ê x a j j , e v , à ^ à v x i jç ó M ijr c O o fjţ .
E û popça tb v è x i;S = u o s , aàv vjxov ív a ; K p à X ï;ç -
Tobç à p y o v x à ç xou w p ia e y , v à .x a v ôX ôŸ üpàxou,
K ai x’ âX oY © tou a x o X ta a v , pè 5X a x’ à p p a x â . xou ,
K ai xà çou aàxa x ^ y a t y a v ,. S X a op otv ta a p sv a ,
’O p x p b ţ -/.a i ó it t a ’ <ú; é’x p s x s v , oX a áppaxw psva.
ü o X X ijv xtp rç v 'x o u è 'x a p ï , aàv ‘ P ifr a v x ip v jp iv c v ,
Sxbv xa ç’ à ita v w Iß a X s, p à p p a p o v 'Y S Y p a p .| j.£ V o v
„ ’ E sto péaa eû p ta x ex at, à ’A vbp sàav) K p à X ïjç ,
„ 'O x o u , x b v è x o X é p Y ja s v , à ç s v x y ;? ó M t y à X r ,ç .“
K ai xôxèç è a iy.w Ô ^ y-s , xáysi a xb - M x s X tY p á S i,
Zàv 'P ^ v a c sxaO sÇ exov u .é a a s t ç xb naX àxr
K ai y .p x X r ,ç e X o v ia O ^ x s , a’ SXv-v x ïjv ’ E p S ^ X ia v ,
K ai ó ut'oç x o u aùO évxsuev, s tç xvjv O ü v y .p o ß /.a y i a v .
O t àp yovrsç x îjç ’ E p S sX tà ç, S Xot xbv xp oa x u v oü a t,
A ià 'P i f y a v x t u ç xbv x a Ç ov x a t, y.’ fx ip xbv è x t p o u a iv .
E îp ïjv t x û ç È xàO sxov, péaa axvjv ’ E p B s X ia v ,
K ai xàvxoxs iß o u X s x o v , và xă axyjv M zoy S a v ta v .
'O x t stç p .á y v jv ß p ia y .s x o v , ps xbv M sp sp ta v.
K s iv o q x o x è S s v r jô s X s v , v à 'y j] p ’ a ’u x cv çiX ta v .

Ih o ç o JZiytrtfiôivtoç in iß ovX evöt xov Miyar-X^ âicc và xá,uei xvv ixdiv.t’Őtv t o r aâeX(fOV xo v ,

'O S tY ta p w v x o ç -rçxcvs, p saæ s t ç xv;v A sy ta v ,

K ai ’paO s "xà Y ^ v ó p -s v a , ctà xy ; v ’ E p o sX ta v ,
n t ô ç ■ è x a x a x a x i 'e r j x s v , àx’ auxov xb v M t y à X i;, '
K ai xüç aùxoç xv)v w p ta s, y .a i ’y s îv ïj x s x e o à X t,
K ai ’x e tv o v “ óx ou Iß a X sv, và p iÇ p xb a x a p v tx cu ,

rêü. Si totï lăudară pre Michaiü pentru drépta judecată ce le făcuse fără intărdîare. Atunci
îndată poronci să i se aducă trupulü ca sa-lü immormënteze frumosü după. rangúid seü,
cumű este randuéla ingropârei la Principi: cu preoţi, cu căntâri si cu multe facle. Multă
onôre î făcii Domnulû Michaiü. Frumosü Ca pè unü Rege Fa ingrigitü. Poroncit’a la toti bo-
iarii lui să mérga impregiuru-ï, si armësariulü i l’a impodobitu cu tóté armele lui. Éra os­
tile păsia înarmate in bună rânduélâ, unele înainte, si altele in urmă cu totă cuviintia. De
asupra m om entului i puse o marmure pe care scrise: «Aci zace Principele Andrem pe care
Fa invinsü Michaiü W. » Atunci s’a sculatü si a mersü la Alba-Iulia unde siedeă ca unü
rege in palatü. Si eră socotitü de rege in totü Ardélulü; éra fiiu-seü domnià in Tiéra-Ro-
mănescă. Boiarii Ardeiului i se inchinară totï, lü recunoscură, si-ï dà onôre ca unui rege alü
lorü. Cu pace stete in Ardélü, si cugetă mereü să tréca in Moldávia, pentru că se află in
certă cu Ieremiă, care nu vrea să i fiă amicü.
/ Cttmü Sifjismundü cugeta să resbune pre vêru seu in contra lui Mickaiu,
Sigismundü eră in Polonia; acolo afla elü cele ce se petrecură in Ardélü: cumü astă
tieră fusese călcată de Michaiü, cumű acesta o guvernă ca capü alü ei, si cumü acela pre
care lü pusese densulü in scaunii, fusese prinsü in munţi, si cumu-i tăiaseră eapulü. De multü
 2 T A Y P I N 0 Y A N A P A f A 0E 1 A 12 T O Y M IX A H A BO JB O A A 309

E î ç ,x à fiouvà x b v s x i a x a v , xbxxouv xvjv x s ç a X ^ x o u .

IT s 'a ù ç a p jA x x eßaXe, (a s m etç xv;v y .a p b '.à v tou,

K ai X u7cy)[A£v s ç x á 0 £ x a i , jj-sora ’ cttjv x a x c o ù à v xou .

’ Zxbv xavxÇ '.X É pr, 3 '.a ß r,y .£ v , X é y E t -t o u ttjv ßouX A tou,

B s ^ 6 c ia v ÈyùpEUE, z o X X à 7 c a p a x a X s a o u .
A e ţ e !, „A u 0 £ vty ;, y tv w cx E , S X îjv xrjv ’E p b sX ta v ,
„ 'O M i y ja î jX t î )v .w p io e v , a bx v;v xvjv au 0 sv x£ Îa v.
„T ou T tpw xou [a c u È ç à S é X ç o u , exo^ s xb x s ţ â X i,
„ ‘ O xou r; T p a v o iX ß a v .x , tou/ e tija -); jA s y â X î].
„K a t xúpa ce íx a p a x a X ö § ià vâ jaoù ß c»)0 y ;a Y j? ,
• „ T b . a t jj.a x o u è|aoéX <pou [ao u , và xb s ' e o ,. xv(| " ï ) ç . “
*0 K a v x c ’. X s p y )? e l-s v xou, ,," A ç yv" [A îx à yapaç oou,
„A ío w oou ’yw ßo -^ O e tav , và ro a ? / o x í j v abÖ E V xetá oou.
M ov’ oúps s îç tr;v M - x o y S x v ià v , e ïç xbv 'Ie p E p u 'a v ,
„N a oou ßoy)6i5oY) x a t aùxoç, và xàç o xvjv ’ E p b s X ía v .
T ót’ é o j/x t í)9 ’ ó T ^ p .a v .o ţ , ’o c a y s t oxïjv M x -o y S a v ía v ,
K ai à x a v x é y a i v a v • vâ X Ô ou v œ ouoàxa xxn jv A E y ia v .
'0 Sè M iy à X -r ç ç îjx o u a s v . èxou xa xà j j.a v x à x a ,
Tb xw ç ’ toijaccÇs i ő T Ç v ;p .a v o ç , àm xvw xou çou oàxa.
’ E ou X X oy toS v ] xai a ù xb ç, [Ai'av xaX yv S o u X s t'a ,
N à ’xà y v) aùxbç à x à v w xou ç, jA s o a ’ o x ïjv M x o y o a v ia .
K ai xà ç o u o ix a ’x p io x a Ç e v , ópíí^Et v à x tv y jo o u v ,
Nà xax sß ou v ’ oxÿv M x ou y B a v tà , x a i và |AŸj oev a p y i^ o u v .
'K a i tôteç xà çou oàxa xou, ijo a v o )p b t v t a o p ,é v a , ’
T r ;v (ip a ’ x s i'w jv ’ ß p £ 0 ir;o a v , cX a a p p ta x to jA s v a .
K tv o u o tv s y, x ï j v ’ E p o s X ià v , àX X oi ex xvjv B X a y i a ,
K ai sp sß a tv a v ’ o xïjv M x o y S a v ià v , ’oàv a y p ta 0Y )pca.
K ai ’ oxb T s T p o u criv fjX O a o s , x a i ’ x á t jía v x b x a Ç à c i,
K a i ot M x o y o à v o t s xp sţA a v à x a ù x o v . ’o à v xb ó á p t.
K ai x à ' [A s.vxà x a £<p0aootv . £ Îç xbv * I s p £ (A Î a ,. i;
IIw ç ó M t ^ à X r jÇ l 9 0 a p £ y , [A é o a ’ o x v jv ,'M x O y b a v t a ’
K ’ lyv. çou oàx a x ep tooà , O üyypeuç xai M o X -o o ß a v o u o ,
XaV Sou xou ç xai K a x á v tO co , x a i X E p ic s o ù ç K a ç à x o u ç .
’ E x E tv o ç oàv xb a x o u o s , . OaujAàÇet xi và xàjAY ], r

veninü i se implù inima, si cufundată in întristare siedeà in casa' lui. Elu. merge la Cance-
lariulü, ï descopere cugetulü seü, cere ajutoriû si-lu réga multă, dîcêndu-ï: «Află,. Domnulü
«meü, că Michaiă a cuprinsă intregă Ardélulü, a tăiată capulă vêruluï meă primariü, căruia
« tótă Transilvania cu onóre se închina. Si acuma te rogă, ajută-me să reşbunu sângele vê-
«ruluî meă.» Caaicelariulă ï dise: «Fiă-tî după plăcere,- iea ajutoriă si mergi de.-ţî,jiea erăsî
«domnia; dară treci si prin Moldávia pre la leremia să-tl dea si élt}, ajútorifl să fre c i in
«Ardelă.» Atunci se scolă Sigismundă si trece in Moldavie, unde ascşptâ. să ajungă si os­
tile din Polonia. Eră Michaiü audî noutatea acesta că Sigismundă ştringea Aste ca- să vină
asupră-1, si cugeta că eră mal bine să mergă insusl asupra loră si să intre'în Moldávia. Si
indată dă ordini să se adune ostile si curêndu să trecă in Moldávia, Pre dată ostile pregă­
tite si înarmate se pună in mişcare; plecă unii din Ardélű, alti! din Tiera-Eemănescă, sica
fere selbatice, intră in Moldávia, ajungă Ia Trotusiă si ardă tôrgulü. si Moldovenu tremura
de ' Michaiă ca péscîï. Ajunse scire la leremia că Michaiü a intrată ín "Moldávia si că avea
osteni mulţime, Unguri si Moldoveni, Haiduci, Cătane si Cazaci mulţime. Audîndă acestea,
leremia se miră ce să facă: să fugă in Polonia séü să stea să se bată. Mal bine i şe pără
să trecă in Polonia cu familia si tot! boiaril Iul, luândă si pre Sigismundă. Eră Miçhaiu
ajunse de siediù in scaunulă Iul lerem ia; Moldovenii veniră tot! de i se închinară şi-lă,£u-
noscură totï de Domnü cu multă iubire. Puçinü insă siediù Michaiü in Moldavig,, şi "se
310 TES AU RU DE MONUMENTE ISTORICE

N à çj-fi) ptèaa V rijv A s/tà, y) xôXeptov và xaptY).

KaXXtov tov £çàv7]X£V, và S’.aßvj ’orijv Aeyfav
M è ôXouç tou touç âpyovrsç, y.a'i p.è -rijv «ap.sXiav.
Ka't ’xijpe x ai t 'ov TÇyj :ptavov, y.a! otaßrptc p,aÇŸ)Tou,
K a i ó MiyctXYjç SçOaae, và y-oct^t) ’ot'o pxaptvÎTOU.
O i Bè MxofSàvot vjXOaotv, SXot t'ov xpcaxuvouot,
A i oùÔIvty; touç -t 'ov TàÇovrat, xoXXà tov àvaxouat.
’Atyov y.atpiv sxá 6 v;o£, 'xotyet ’otyjv' ’EposXtav,
Mè- Ta foucàia tyjç OùyYP’àç, p.’ SXyjv tou ty;v UTpaTtav.
Toùç à'pjçovrâç tou âfyjas, t 'ov îéxov và ôpiÇouv.
'Oorov và ßaXyj eiç aùtoùç, aù0àvTàç và ßt^Xt^ouv.
Tbv Mapy.aßvVTa çépvouatv, aùôsvTYjv ţov sßavouv,
"O Xoi tov èxpoaxùwjoav, xoXXvjv Ttpà;v tou xàvouv.
A ùÔévtyjç tÿ;ç MxoYBavtâç, ’xou Stwçev 5 Mt^aXiqç,
’S tôv KavTÇtXspT), eBtaßyjxsv, őxoutov TÇevspàXyjç.
Ilo X X à tov sxapàxaXet, Stà và sX0vj pa^TOu,
N à tou y £vÿ} .ßoyjSeta, và xápY) tô axaptvÍTOu,
N à è'youV xai tyjv Míroyoavtáv, vàyouv y.ai tyjv B X a / ia v,
Tbv Stpewv IßotXaotv, sxèï ’oty]v aùOsvTet'av.

U wç rÿJttv o Knvt^iXè^Tjç xa i x à tpovőáxa tov, z a i i&iotÇe t o v M ty à iy v à n o

xfjv B ka / ía v,

'0 KavoÇtXàpY.ç wptcsv Y°PT *5 và ’TOtptaoôoùffi,

K a i oXa Ta coucaoa tou-và ’xôtv v’ àvrapwOouat,
N à Vayouv eiç ty;v MxoYSavtàv, p.è tcv Tspep.t'av,
K ai ’aăv è p ,x o ù v ’ otyjv M i t o v o a v u t â , và ’x à v xai a or, > B X a y ta v .
<l>oucràTa ’ T o t p .a a s xoXXà, à’ S t a x a i à v 5 p £ t w g i v a ,
IlaXXtxàpta sÙYsvtxà, SXa apptaTwpiva.
K a i S i i ß y jo a v ’otï; v M x o Y o a v t à v , v a Ù Y à X o u v tôv M tyotX Y ),
O i § è OuYYpot 'âxtarrçoav, xai oYjy.woav xïoaXt. '
Ot àpyovTsç t% ’EpbeXtàç, SXot àvTap.w0ijxav,
’^TÍjv xópTav èjxaÇiiiyôiQoav, SXot xai wp.O30Yjy.av,
N à oiwijouot -ţov M tyaï)X , àx'o tyjv ’EpSsXtav,
N à <pépcU3 t tov T ^T pavov, èy.st èx ty;v A sytav.
K á t ő M xàaraç exaveßaivev p.è vèptTÇtxa çouaàTa.
Ot Où-pi'pot ’aàv tó ôptaQav, tov SéyovTat ’arrçv azpdzu.
üoXXà tov èxapaxa) oüv, ■xai iipxooç t 'ov op.vÉY-OUv,

intórse ia A rdélü cu tôtâ óstea seà. lasândü boiarï de aï şei să guverne tiéra si să veghieze
până cândü să pună Domnü. Pre Marcű Vodă l’aducü si-lü punü Domnü; t o t îis e inchinăsi-î
facü mare onóre. Domnulü Moldavie!,' pre care lü gonise Michaiü, ajunsese la Cancelariulü,
care^erà generariű, si-lü ruga multű, sâ-ï vină intr’ajutoriü ca să-sî iea indërêtü scaunulű
domniei, dîcêndü că a lorü va fi si Moldávia' si Tiera-Romănescă. Luî Simeon deferă dom­
nia Tiereî-Romănescî. - *
Cumü veni Cancelariulü cu oşti si goni pre Michaiü din Tiéra-Romünéscá.

Cancelariulü dede ordine ostilorü să se gătescă curêndü, să se adune si să frecă in

Moldávia cu Ieremia, si din Moldávia să intre fără intărdîare si in Tiera-Romănescă. Oşti
găti multe, frumóse si viteze, totü juin nobili si bine arniatî, carii trecură in Moldávia să
scotă pre Michaiü. Ungurii de altă parte sî călcară credintia si-sî redicară capulü. Boiariî
Ardeiului se strinseră tot! si jurară intre densiî să gonéscá pre Michaiü . din Ardélü si să
aducă pre Sigismundü din Pdlonia. Intre acestea Basta venià cu ostï nemtieseï, si Ungurii
aflândü de acesta esiră inaintea luï, multü lü rugară si jurâmêntü ï făcură că vorü fi
 2 T A Y P IN 0 Y A N A PA FA 0 E IA I2 TO Y M iX A H A BO IBO AA 311

N à etv a i e ïç xbv K a ta a p a , -jctcrrot v a xbv SouX eùouv.

M óv’ và ik a .p .s x ’ a ù x o u v o 'u ç, và cu üçy; xbv M t y à X r ,,
K a i vaycu o: ’ o x ijv ’ E p S e X ià , x b v M rxoxa 8 ià x eçà X t.
‘O M ~àxxaç xouç â m 'o x s u s e , yupifei p.£x’ â x s iv o u ç ,'
K ai ó- M t y â X r j ţ xsp.aÛ EV, O a u p -à Ç e xa t x a i ’ x e tv o ç,
"O x t ó M 'x â î x a ţ ^ p y îx c v , ctà ß o v^ O e iiv xou,
K ’ oi O S y -fp o t x b v èxX à vrçoav , y.’ ÚTiáy’ à v x i b t x á ,x o u .
’O Sè M iy à X ïjç ëaxexs, ôaupàÇ si xi v à M c p i;.
N à x a x e ß fj V xtjv M - x s y G a v ià , rj ’ a xrjv N ş p .x a i â và o p a p a j.
K ’ et O ù -ffp x i ’ x o X s p .c o t o o a v , y.’ ot N s p .ïj x o s t à v x à p .a ,
K a i xbv M tya X ’ èx a à x toa v , xat o íó y s i âv x w à p .a .
"O x t auxbç S èv y]6 s X s v N É p .x cr o u ;, và TîoXep/rçsY),
K ai S tà xouxo ë X e fs v , và jjlyjv x p a o c r o p ta v ;.
Oi O trep e, àxb XYjv p i a v p .e p à v . A éyot im x ijv à X X v jv
I ló X e p .O í p .r -'a v ë x a p .a v , à xa vto ’ uxbv M t y à X v jv .
K ai 6 M t y à X ïjç ix X s t o x s p o v , S èv s ty s xi v à x à p ,r (1
”H xov£ y p s t a Ç s p .î v o v , dç ’N £ p .r (x a t à v và Spàp.Y).

IJojç o Mt/à'/.tjç eqivyt, v.al vnîjyev elç xrjv ' AhauavLav, xai ToV id&y&rţxiv o J//t7T«-
ç a d o ^ o ç / t e r » Ti/iijç /têyctlqÇ) xetl tâ o ô b xov nàXiv, v a tf/rj x/jv ’ Eçdekictv xal
xqr B la yia r.
K ai ’ oàv xbv sTO sX àp.ï]aav, ot A syo: ’ o r /jv B X a yta v, .
’ E p t ia s t ls xai S tiß v jx e v , etç xr)v ’ A X a p -v a ta v .
% àv x îp .a O c v ó B a o tX sù ç, ôx’ vjXÔ sv b M t y â X r ,ţ ,
" E -s p /is xai xbv v jç s p a v p .s 't à x t p à jç [jeyxAr;ç.
"A p y ta e -x a t xbv i p w x â , xw ç yjxov rt a tx ta , , .
K a i.A x C )? ebpéOrj ëçaova, stç x r ;v ’ A X a p -a v ia .
K ai e ïité v x o u rrçy à ç o p p n iv , xb x w ç , È x o X s p .i3 (h ;„ •. ■ -
K at ’fùyàv xà çoU oàxa xou, xai xôxeç èvtxijÔ Y ), ( *
A oyst x’j .„’Eyà 3 sv < 5 A içtlfo i x o u X o và x o . .x à p r /)ç r
,,'* Q B a otX su X a p .x p ó x a x £ , xbv xorosv p.ou và: x à p p ç.
„K a i [ié v a p.è è otw ^ ep , p i S (y t o p và, 2 o u çx a tY w , ' .
„M á p x u p a ë y t o x b v -O ebv, xai et? aùxôv. 2 . u ’ p ,v £ Ţ ( 0,
„"O x t xavxa 2 ’ éooóX suoa, pk xrjv â p ,xit:x oaù vY ;,
,.K a i eyuoa xb a l p . à pou, S tà xv;v X p t a x t a v t o a ù v y j,
,,T T oxà S èv è p sX sx -t;t7 a , S tà xy ; v ’A çev x stà v 2 o u , 4

credincioşi servi aï Cesàreluï, numai să se unéscâ eu densiï să alunge pre Micha,iü si să se

facă elü, Basta, capulü Ardeiului. Basta 1 crediù si se uni eu densiï. Micţiaiu intielese de
acésta si se miră şi elü, sciimdü cä Basta venià in ajutoriulü seü, si vëdiêndü că Ungurii
rinsielaseră de l’aducèà in contra lui. Stà Michaiü si cu g e tà ce v a să facă: Să trécá in Mol­
dávia séü să se răpedă in Tiéra-Nemtiéscâ. Ungurii l’atacară ajutat! dé Nemţi, Tinfrânseră
si-lü puseră pre fugă: ça cl elü nu voià să se bată cu Nemţii, ca să nu pară că e unu tră­
d ă to r ii Ungurii pe de o parte, Polonii pe de alta bătură pre Michaiü cu totă inversiuna-
rea, si Michaiü ne mal avêndü ce face, fu nevoită să plece in ^Germania.
Cumu fugi Michaiu si se,duse in Germania, si-lu priiinï imperatulü cu mare önére, si-î dede erăsî
să domnésca preste Ardélü si Tiéra-Romànésca4 ~ f

Infrântü de Poloni in Tiéra-Románéscá, Miçhaiü plecâ si se duse in Germania. .Cumü

aflâ imperatulü că a venitü Michaiü, trămise de-lü aduseră cu märe onóre. începe apót si-lü
întrebă, ce causă l’a făcută să vină asià fără veste in Germania. Si l-a spusü causa, cumü
s’a bätutü, cumü a fugitü cu tote ostile sale, si cumü a fostü invinsü, adaugêndü: «N ’asiü
»fi crediutü nici odată, Prè-luminate Impërate, că aï vrè să ieï tiéra de sub domnia mea,
312 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

„K á vév á x p ă y p ,a â o ty .o v , S ià xyjv B a a t X s t a v S o u .“
T v w p iÇ o v x a ç ó B a a iX E Ù ç , x w ç ç x a i a i p .o v 8èv lys t,
’S ’ aùxb ’xou x'ov E -p w iX s a a v , x îx o x e ç 8èv p E xs^ et,
’ E p p '.a s y .a i X é y E i. x o u , „d K X e -/a ! p .x ia x E p ,s v s !
„K a l È o tx s p .ou yv ^ a te, xoX X à ■ r ç y a x ïjp s v s !
„ “O a c. Z e s x a x c é x p iv a v , Qe 'o ç v à xoùç x X ^ p w o fl,
„K a t Séva E i ç 'x à ç ;y e t p à ç xou, yopyà v® voù ç Stiia-rj.
,,K ’ Saoi as ’ a u x o f â v x iija a v , y .a i ’ y é t v a v s x iß o u X o t,
,, N à X 9 o u a w - E tç x à ç . ^ s ï p à ç crou, y.a t v à aou y s iv o u v S o û X o t.
,,A o t x b v çou aàxa exaps xat ß ß ", oacv y u p E Ù stç,
„K a t ’X a y a tv E ’ ax'ov x ô x o v aou, y.a t y.àO ou v ’ àipE vxéaiqç.
, , ’E y ù aou ot'Şw è ^ o u a tà , và. xâç ’ axvjv ’ E p S sX ta ,
,,N à x à p w jç £^£ÎtX Y ]atv, ’ aè ’ y .s tv a xà a y .u X ia .
„K a l T Ç E V s p â X ïjv o fô w aou xb v p .é y a v y .a x e x à v o ,
„ T b v . Z w p Ç co M xaaxa à p ^ r jy b v , e !ç xà œ ouaàxa àxàvco.
,, O t 8 io aaç và ’ ß p ta x soO s, p ia ß ou X v) xai yv w a t,
,,’ S sx s tv o , cxoù y .à p .e x s , x t v 'à ç và p.v; aaç ’ vtw a v ).
‘ fio u cà x o xou ’ otoae xoX ù, 5X’ à 'ç t a x a A À i x à p t a ,
’ IIou ’x éx ovx a v wç aE X oi, y .a i ’ x p é ^ a v ’aav X so v x à p ta .
"O x o u xat àv èxép aasv, cX ot x b v è x p o jà à Ç a v , '
O uyypot xal T oupxot SX ot xou ç, sx X a ty a v y.at çw vàÇ av
'O x ’ àxouaav xw ç s p ^ s x a i, p.s S óva p .tv p .s y à X ï jv .
K a 't ’X é y a v , ,,H û c và x a p tw p E v p.xx’ oùxbv xbv M t /_ à X r (v ;
„E tç x o ïo v ßouvbv và çù fo tp s v , xa axpov và x p u ß r jö o v g s v ,
„ K a 't xou yà ù x a y a t v w p ,3 v , và p.vjv x b v ^oßv]9oi3p.sv ;
„A ù x b v xaaxpov S sv xbv x p a x s i:, ßouvbv S èv xbv é p x o b iÇ s t,
„T b v B a a tX éa xûv T oupxûv y.! aùxbv xbv cpoßspi^E t,
„K a t ô sX ei ’x à y s t àxavw x o u , p .s x à x o X X v jç p .a v i a ç
,," O x t ßou X v; xou soojas K a ta a p ’ A X a p .a v t a ç ,
„ 'O B a a tX éu ç X p ta x ta v w v 'P o u S ô X ç o ç A ùxoxpaxw p,
„ n o u . xtj> ’ S w a e x ïjv S ù va p .tv, X p ta xb ç 6 üavxoxpàxw p,
,,N à otw çv ; xoù ç ’A y a p v j'v o ù ç , và av/ja’ op 6 o8 o| ta ,
,,N à X u xptoQ ouv oi X p ta x ta v ct, và a p IJ j’ vj ây.y.Xr(a t a . •
’ E y .s T v jç xbv à x é a x e tX s, p i 9 à X ïjp .a ’ S f/.s v xou, ^
K ai xÇsvE pàX tr;v x w ’q w xev, àvO pw xov e o ty .ô v xou .
Tbv M ia E p Ç w p Ç w M x a a x tà , aùxbv xbv à v S p stw p év ov , . -

«si fâră de nicï o culpă să puï să më gonéscâ. Marturü amü pre Ddieü, si pre numele lui
«tï jurü că intru tote tï-am fostü credinciosü, si am vërsatü sângele meü pentru creştinătate.
«Nicï odată n’am cugetatü rêü asupra Măriei Tale.» Yëdiêndü impëratulü că vină nu are,
se intórse s i-ï dise: «Amice credincióse alü m e ü 's i-frate multü iubite, câtï te-aü acusatü,
«Ddieü să le plătescă si iu mână curêndü să ti-ï d ea; si câtï te-aü calomniatü si aü vrutü
« să—iï facă rêü, să cadă érasï in mânele taie, servï să-tî fiă. Iea dară ostï si banï câtï pof-
«tescï; in tiéra te intórce si domnesce in pacë. Eü-tï daü voiă să mergï in Ardélü si să-tî
«rësbunï de cânii aceia; si generariütï daü pre marele cäpitanü, Giorgiü Basta, comandantü
«preste oştire. V oï amëndoï să fitï intr’unü gâjïdü si intr’unü cugetü, si ceea ce vetï face,
«nimene să nu ,vë simtiä. » Oste-ï dede numerosă, totï mândri flăcâî, de sburà ca vulturiï
si se aruncă ca leii. Orï pe unde a trecutü, totï s’aü implutü de gróza luï : Unguriï si Tur-
ciï totï cândü audîră că vine cu putere atâtü de mare, se văietă si strigă dîcêndü: «Cumü
«vomü face noï cu acestü Michaiü? unde să mergemii ca să nu ne fiă temă de densulü?
«in care munte să fugimű, in care cetate să ne ascundëmü, si unde sa scăpâmu de frica
«luî? Pe elü cetate nu-Jü .tine, munte nu-lü opresce. Pe Impëratulü Turciei, si pe acela lü
«amerintiă, si va să mergă asupră-î cu multă urgiă; vcă -cî ï-a datü luî voiă Cesarele
 S T A Y P IN O r A N APATA 0EIA I2 TO Y M IXAH A BOÏBOAA 31 3

’ ÍIoöv ’ dfÇtoç ’ oxbv t o X s ;j ,o v , /.’ lyv. bvopa à x o u a p iv o v .1

K ai t(7) ’ S w ffs ß to v toàùv, v à /ï) S ià xoùç ô X ip â S e ç,
K a 't à 'X X a âppaxa ic o X X à , x o u cp é x ia àat XoujATCûcpSeç,
K at eîx e tou È /p s t à o O ïjy .s v , siç b p b iv ià v xà ßav£t,
A tà và ’ jx x îj ’ otvjv ’E p S o X tà v , ây.oty.^ aiv và xsévt ).

T ijaíjv ' t o XXîj v töö IxdQ Aev, 6'. B a s t A e b ç .à r ô ç tou ,

K a 't t'ov àY otxY joe tx o X X à ’oàv và v jx o v à b s X cp ô ç tou.
A éY ^t tou, „ 2 ú p e . ’ ox'o zaX bv, i t v fr a t v e W p ; sùy.r(v -p.ou,
„K a i rép a O éX w ao tb è t, n w ç O s X é tç -rijv xtp u jv g o u .“
K a 't a ù x 'o ç t 'ov O T poaxù vvjaE , p i tïjv xaTCStvooùv.r],
A é^eu „X ú v o) t 'o a l p i a pou, S tà xr,v X p w r t a v w c ô v ï ) . “
K at I p ia e u a E y.a't S t a ß r jx s , pè T o p o p ip o v .a p â p t ,
E îç oX oţov s x á f í t o s v , w oàv t'o X s o v x à p t .
’A t o tt;v H p â ^ a ?£ßr)/.c, ’axrçv B fé v v a xaTeßatvs.
’S à v SpsczovTEs; Èxpèyaot ’o aùxbv ot àvSpîtaipâvot,
’2 tt)V K a o o Æ i ) KaTeßyjxe p ’ S X a tou x à ç o u c à x a .
’ S x 'o v T Ç ijt p a v o v i o iù o a o t xà paupa xà pavxàxa-

Ilô)Ç o TÇqtfiavQÇ sőréiké 7zçôç r óv Mi/'arjX Çrjtùiv dyaTitjv^

I ld ii ô M r p / à X ï jp Ip ^ ox a t pè S ù v a p tv p ,£ y x X r ;v ,
K at ó T a î V E p â X ï jç pex’ aùxbv à v â p e i w p à v o ç TtaX tv,
vE p j ( 0VTat N i p x a o t ' p e x ’ aùxbv, è p jy o v x a t y .a t B a X à v o t ,
’IJoü TOTOvtat ’tjàv àëxoi, sta i xpsyouv .’cràv- yspccvot.
’O S iY ia p w v T O ç xb à'y.ouoE , î t c X X à xoû y.axotpàvY),
K ai y.pàgst xou; oupßouX ou? tou, ’ p t o x a xouç xi và ’zx p j.
’ A x o x p to a p v jv è 'a x £ tX e , và ’x a và xou 'p iX -íjo r j,
N à -/.a p r ) aydcTT/j psx’ aùxbv, và p y jv xbv T tóX sp w fcfl.
K at auxbç to u x-E y.ptO T jy.sv, pè p à vtxv v pe^àX ^v,
, , ’ I I á * 'a t v s , £ tîr è .x o u T ^ v jx p a v o u , ’ ax'ov v o u v xou p r ;v xb ß a X v j.
,.N à xáp,Y) áyáxri p sx’ ép à ç, xroÉXtv v à p ô t ç ' Y ^ X á s t j,

«maniei, Impëratulü Crestïnilorü, Rudolfü Autocratülü, cafele are putere delà Cristü a totû
«putinţele, să isgonăscă pe Agarinent, să Întemeieze crădintia cea adevărată, să măntuiăscă pe Cres-
«tini si săunăscăbesereca.» Acesta însărcina pre.Michaiusă implinescă vointia sea, dându-i gene­
rării! pre Giorgiü Basta, omü viteză, cu multă sciintiă militariă si cu mare nume. Bani incă-î dede
destui; cumü si arme multe, pusei, tunuri, si tóté de ce putea să aibă nevoiă puse Ia or-
dinile lui Michaiü, ca să intre in Ardélű să-sirăsbune. Multă onóre î-a făcuţii impëratulü,
si l’a iubitü ca pe insusi fratele seü. «Mergi, ï dise, cu ajutoriulü lui Dum nedieüsi cu a méa
«binevointiă; acumü te voiü vedé dacă voesdonórea imperătiel mele». f> ă elü, salutându-lü
cu modestia, ï răspunse: «Mï vêrsü sângele pentru creştinătate.» Plecâ de acolo1 éu pom­
pă pré-frumósá, si pre calü incălecâ ca unû leü. Esîndü din Praga, si mergêndü la Yiena,
ca smeiï sburà la dénsulü viteji din tóté pártile. Cándü ajunse la Casovía cu tótá óstea lui,
sosi si la Sigismundü tristă scire de venireà lui Michaiü. ... *
t C u m ü S ig ism iin d ü trăm ise la M ic h a iü sa c é rà ifp nce, , '

Sigismundü aflâ că Michaiü vine cu putere mare, si că eu densulü e si generariplü

Basta, acelü vitézü; că vinü cu acesta Nemtï, vinü Valonï ce sbôr,a ca vulturii'si fugü iute
ca cocorii. Sigismundü audî si se intristâ forte, si chiăm â'pre consiliarï, si-ï intrebâ ce să
facă. Trămise dară omü să vorbăscă, să căra pace si să nu se bată. Michaiü insă respiunse
plinü de măniă: «Mergi de spune lui Sigismundü, să nu-i trăcă prin minte că va face pace
«cu noi, si ărăsi să ne insiele: minciunile nu i se vorü mai trece. De are putere si .de-i
«dă mâna, să vină să ne batemtt, ca să-si arete vitejia ; eră de unde nu se simte in stare
«de a se bate, tiéra fiindü a Cesarelui, să se ducă si să o lase in pace; si să se ducă mai
40
 314 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

,,T à (fieújjwtT* tou Æ À e tô x ê p o v , S èv 0éX ouv tou r a p a <jst.

,,M ô v o v àv ë/rj 5 6 v a p .iv ,. y.a i tôv ß a o r ä : rt x a p S ià tou.
„ " A i; s a Oï ; và uoX e p 5<
ju >
|aev, và Ss î ^ï ) tîjv àvSpwt tou.
„ E iB è y.a't Sèv elvat àîjioç, S là và xoXepijar],
, , '0 T Ô iT cç'Y jv tou K . a f a a p o ç , x a ï <2ç ’% £ và tôv à ç i jo y ) ,
,, 'A ç ’x à t'o YÀvjYwpâTspov, xat àç <pÙYTl J*™
•„"Ot i 6è t Æ v . x îv Suvov, àxo Tà ^épià pou.
’2àv 1X6’. âxoaroXâTopaç, y.at çépvet Tà pavTáxa,
’ O ZiYtopûvToç xap5U0vç, paÇwvEi Tà oouaaTa,
K a t otéX vei sîç tvjv, MxoYoavtàv, Etç. tov ’lipejj.t'av,
’ O x o u tôv aT/ß o i X o v tou, v à S w av] ß o 7 j0 £ i'a v .
K ai 7 ca p £u 0ù ç è o ù v a ^ î, çouaaTa /.ai tou oteXX e i ,
STÉAAet tou -x a t'ov KaTp.avov, v à y.àpr], w a à v 9é X e i ,
S té X v e i xsl àxo tv;v B X a / i à v , ţouaaTov TipiqpEvov,
T ou S ip e t o v tou àu0£VT'oç, ’ x o u tô/ s SiaXEYpsvov,
K ai tóté à v T a p .(i)9 ï)o a v ; oX a touç Tà <pouaaTa,
"Á v O p ú T O V sTüpoßoSitjoav v à ç é p ï) Tà pavT Ó ra,
Nà paO ouai otwç ’ßpioxETat, to N é p T s i x o v ç o u o à T o v .
’E yúo '.ocv ó àv0po>xoç, x a i <pép£t to pavxaTov,
HÙk ó M i)axX y]ç ’ ß p ia x E x a t , ’ot'o x a o x p o v Z E i p à p i ,
E îç Iva v xàpxov x p a a iv o v , pè E u p op çov )r o p x a p t .
’O ZtYto'p.üvTOç xap£U0ùç, coc'.oe và xivvjaouv,
N à ô ro x Y a tV o u v ’ o a ù xou vou ç, xai và toùç w o X e p jflw u v .
"Ot’ efj^£ çouoàxa TCEptoaà, reÇobç xai x a ß a X X o i p o u ;,
M t o y ^^vouç xai K a ç à x '.d E ç , xai p E p t x o b ç 'T a x â p b u ç ,
K aßaXX av sT ya v itE p iooT jv , oX ’ à çta x a X / ix à p t a ,
X i X wîS eç ^ a a v E tx o o t, p £ T à paxpuà x o v x a 'p ia ,
K ai à 'X X o t TOEpioooTEpot, toeÇo! x a i x a ß a X X a p o i.
’ A X X o ç T o u œ é x i ’êàaxaçE, xai à 'X X o t to xovxapi.
"O X ot 6app<5 v à r ;o a v E , x £ v v ;v T a y t X tà S E ç ,
’H oav xai oY Îo^ xovT a , c X a iç x p a v a i; A o u p x a p Ş a i.
K ai axo S upxX éoV S ta ß trjx o v, éxoüxov xovE pévcç
’O M t /a v ;/. ó O a u p a a xb ç, ő x o o p o x a tv E p é v o ç.
K at x a iŞ a a i xà ß o u x tv a , ê x E t v a tou x o X é p o u ,
K ai ’oàv ol X úxot s x iv y ja a v , àxàvw touç, x a X É p o u .

«curêndü, să fugă dinainte-mi, că. nu pate bine, de-m i va câdè in mână.» Cumü se intórse
trämisulü s i-ï aduse acestü rëspunsü, Sigismundü numai decâtü stringe ostile sale si tră-
mite si in Moldávia la Ieremia, pre care lü aveà amică, ca să-i céra ajutoriü. Ieremia nu­
mai decâtü adună ostile si Ie trăinite, trămite si pre Hatmanulü, trămite si din Tiéra-Ro-
mănescă óste frumosă, óstea lui Simeon V. cea mai de frunte. Se uniră tóté ostile lorü, si
trămiseră omü ca să prindă limbă si să afle cumü stă óstea nemtiéscá. Omulű se intórse
si aduse «cire că Miçhaiü se află lângă cetatea Satmarű. pre unü câmpii acoperitű de fru­
mosă, vgrdetiä. Sigismundu dede ordine să^ plece" iniciálé să mergă asupra lorü si să dea bă-
tăliă : că-cî* oşti aveà mulţime, pedes tri si călâri, Moldoveni, Cazaci si câţi-va Tătari. Călă-
rime aveà destulă, totü flăcâi viteji: doue-diecă de mii erâ cu sulitie lungi; si alţii si mai
multi, pedestri si călâri; unulü purta puşcă, si altulű lance: totï erà, crédü, cinci-dieci de
m ii; optü-diecï, nu mai puçine, erà tunürile ce aduceà cu densiï. Ajunseră la S im ili unde sta­
ţionase Miehaiü celü minunatü si làudatü de totă lumea. începură a rësunà buciumele de
resbelü, si atunci să fli yèdiutü, frătiore, cumü s’aruncară ca lupii pe prada lorü.
 2 T A Y P I N 0 Y A N A P A T A Ö É IA IZ T O Y M IX Ä H A B O ffiO A A 815

/ là c t^uí/i/r-Ouv rcc ifo v ő á r ő t , xa i ivixijőev o M tXaijX t o v T ii r u a r o r .

K ai ó M’.yáXr^ rcap eu li'u ç, ô p iÇ s t và P T a O oü a i, ;
’S à v X sovtsç ’pt 'ov ir ó X p p o v , và ;;.Y]V to'uç p o ß r jO o u a i,
I l á X '.v ó Zw pÇw ç ó M w a s T ia ç , ó p iy a ? T Ç e vo p â X y jç ■
E tç t ’ à 'X X o v iJ.époç sHyoc:v s , -’ o r à X o v o v 'x a 'ß a X X i p u ji ;.
’O p -p ô ç tou ï )tov N sjA T Œ iS e ç, V c o x X à y t tou B a X i o v o t ,
"A ijto ç ?;tov x â o a s t ç , ps S p à x o v v à p a X & v r j.
' O X ’ v o ’. •rçaav y .a i x a X o i, N opT aoi ä p p a tc o p s v o i,
IIsC ’ v jja v p y .X t a c î ç , T p e tç őX oi c iS e p co jA é v o i.
’ H ir a v xai «P s u T Ç e p & '.S s ç , T É aoapsç y p X '. a i i ç ,
S ir a v t fiiX o t Xai B a X â v .c s ç . wç 8ùo y .X t a 'S s ç .
X a ïS o u x o t ï ja a v S ia X s x T o l, èvvàa y .X ià o îç ,
S e p ß o '. x a i M o X S o ß a v iS e ? , à 'X X a '.oTpeïç jçiX w iS e çj,
K aßaX X apsot v .a i x£sci, SXa touç Tà çouoâTa,
X tX tâ S e ç i ja a v e ix o ïiv , ôXv) touç rj a p p a -a .
'O X i y o ç t,gx/ à p iO p b ç , àp’ rfiy:> S ia X s y p ë v o i,
’T i ’ orov M iy à X ïjv S T C s /a v , SX’ ot à v S p o iw p é v o t ,
• "O t’ s r /îv ovop’ à xou a rov, ir w ç s lv a t à v S p E K o p ë v o i,
K ai Stiou àv è T co X é p yja e v , ■ eby^xo T t p y jp é v o ç ,
K ai V pae xai ’ yà p tÇ ev , oX a Tà T ta X X tx à p ta ,
K ai őX ot e t p e jç a v ,(J '* 5 r è v , V àv S p a x o t, oàv X sov T ap ta .
K ai tot’ â x ë t v o ç ó O p a o 'u ç, b véoç àvS peu opévoç,
'O M t y a r jX b 6 a u p a o T b ;, xai b é Ç 'a x o u o p é v o ç ,
’ E T à 'X o ÿ o v e x a ß a X X ix E u a s , ’oàv à '^ .o v rçaX X txà p t, ,
•K a i ’ ßaoT a^s Vo y é p iT o u , Sva p a x p o x o v T á p t.
’2 à v Spaxo? S T av v r ç a r t x b ç ^vat x a i T C tv a a p é v o ç, ,
"E toi ’ o e ß a iv e i ’aroù çiyjip îvç, xoX X à à Y p t w p ë v o « ;.
K ’ dyàvst Tb xa xâcri tou, àiio ttjv x o p a X -^ v tou, -
Tà T c a X X ix à p t a tou X a X e t , Xéyec touç ttjv ß c o X y jv tou.
, , ’A x o u c r r e , ir a X X '.x a p t a pou, x a i a s îç à v B p e iw p é v e t ,
..ü l jp s p o v eTvat p x a tp oç, v a ’j yO u p E V T ip T jp s v o t . •
,,’E x a v o : s iv a : r a p t ç r a o i, àp’ e lv o n S e t X w ia p ë v o i,
’ S à v . T ou? 9 o )p w ■Jtwç t p y o v T a i , auT oi ’vai v tx v jp ë v e i.
„M rj ® o ß y ]9 ^ T s T obp iro X X cù ç, ô X iy o i îy o w r r ,v y_àpi,
„K a i a^pE pov yv cop t^ sT a t, t o Ï oç £ iv a t T ta X X s x à p t,

Cumü se lo v ir ă ostile, si întinse Michaiű pire Sigismund«.

Michaiă indată dise la aï seï, să stea pre locu, să nu se temă. Giorgiu Basta,- marele
generală, esia de altă parte călare; inaintea M stă Nemţii, la aripe V alonii; fiă -c a r e e râ in
stare cu smeiî să se lupte. Puçinï, dară buni, era Nemţii, ca la trei miî : do pedestri bine
armaţi, totî imbrăcatî cu ferű; erà si Feucereï in numërü de patru miï,' Spanioli si Valonï
până la doue miï, Haiduci alesï erà noüë m ïï^Serbï si Moldoveni alte trëï m iï: totï, călârî
si pedestri, üu erà maï multï de dôuë: diecï de m iï: puçinï erà la numërü, dar insă totï a-
lesï ; că-cî la Michaiü alergà totï vitejii ; pentrucă erà vestitü de vitézü, si orï unde s’a lup-
tatü, a esîtü eu onóre. Că-cî elü onorà si dăruiâ pre totï vitejiï, si totï alergà la densulü
ca bëlauriï si ca leiï. Si atuneï, acelü june neînvinsă si vitézü, Miçbaiü celü minunată si lău­
dată, pre cală încalecă ca ună flăcâă,voinică, apucă in mână lunga lance; ca ună bëlaurü
flămândă de multă nemâncată, asiâ se răpede furioşii asupra duşmanului, si descoperindu-sî
capulă, asiâ vorbesce câ tră a îseî: «Ascultatî, vitejiï méï, si voï câtï suntetï alesï! astadï e
«timpulă să esîmü eu onóre. Inimicii sunt maï multï, dară sunt inspâimëntatï : numaï m ë uită
«la densiï cumă vină, si eï sunt biruitï. Nu vë temetï de mulţime: puçinï sunt alesï. As-
«tădî se va cunosce cine este vitézü.» Atuncea totï strigară: «Noï suntemü la poroncile tele,
«astădî vomă onorà numele têü; astadï vomă arëtà de suntemü vitejï. Să mergemü mainte
316 TESAUKü DE MONUMENTE ISTORICE

T ót’ iţcovâţav oXot tou?, „Eígsarsv ’ <r optativ nou,

,,2-rj(aepov va Tt^owiAsv, xEEvoga xb ’Stxóv cou-
„Lr^j.epoí OeXogsv savi;, àv. ^[asô1 àvâpetwgévoi,
,,Mcv’ à? ’xYjYaivwgsv oţJUŢCpoc,' va?JY0Üp.sv xspäepivoi.“ _
’Zàv Xúxoi 5t ’ etvai vrçcxixol, xaE raeßouv cto xoxáSi,
„"Exai èpwtijxav ’c aùxouvoù?, xai xoçxouv tou? xptcéS i.
"Aprobe y.ai aùxb; axa6i, âxrjps y.ai y.ovxàpi,
Ei? xoù?. è%Ôpoù? ecißyjxsv, waàv xb Xeovxapi.
Oobé xovxàpix xou? (Jirjjxx, où8è xà àpp,axà tou?,
Móvov èp.xi)xsv ’c aùxouvoù?, pica. ’cxi xapxapaxou?,
K’ Ixotpev Scou? suprjxe, xiyà? Sèv xo5 yXuxtùvsr
KaÇaxou? xat xaxâpioî?, cXou? xou? 6avax(i>vst,
Kai ’itîjps XYjv xaxouvá xou?, pa^îj xai xappaxa xou?,
Tiitoxs? Ssv syXùxwcsv, àxb xà xapirapà xou?.
Móv’ £Xa x’ apxaçav aùxoc, ’càv ’Xùy.ci xeivaagsvo',
’Exeï và , ES*)? xw? xoXspouv, Sa’ etvat •àvSpeiwpivot.
MeyàXo? ©6ßo? ŢÎvexai, ’cxb OEÍYYP’.y-sv ©oucáxov,
"OXoi xou? èxcay.tcOïjcav, y.ai ’xàctv àvw xâxo).
Tóxs oi Ouvvpot ßXexouci, xbv xcaxicpbv xbv .peyav,
Asv ^pxopoucav và cxa6ouv, póv’ apjrtaav y.ai ’ çeuYav.

H m s o T ^ tjtfia v o s £Tőaxíő& tjf x u i efîovÂfj&ij /tè tot l-'u / .r d ia v à ((l y ţ : .

'O ' ’l’^xpavo? si? peptà, cxéxexai y.ai xoixiÇei,

. ’iStrtv oxi ’vixijÖyjxs, xbv ÏÇày.Yj •2xé<pav xpaéÇet,
Kai Xáyet xou, „T i xapxepst? ; l^áQrj rt xip/rç pa?,
„Móvs à? cpÛYwpsv y®PTà, và pr(v y_aO’ rt Ço)Yj pa?.
„Öwpei? xb xü? pă? xuvr,Yoüv, sXoi íjssxaówpivoi,
„Xúvevxai àxàvu) sE? vjp.á?, ’cai Xúxoi xstvacpévoi.
„ ’E/ácapev xócov Xabv, őXyjv xy)v Súvapív pa?,
„Kai xwpa xoű và çùywp.sv, àxb xi;v svxpomjv pa?;
'O TL'ay.r;? ett’, „A? ©ÚYwpsv páca, ’cxvjv MxoYSavíav,
„ ’Á? ’x.ăpsv £Í? -xbv çtXov pa?, xbv Kúp ’lspeptav,
,,Nà xbv xapsxaXécwpsv, và p.ä? äwcvj <pouaáxa,
„Nà cxetXwpsv si? xvjv iîXa/iàv, pè xauxa xà gavxàxa,

«si să nu ne oprimü până nu câstigâmü.» Ca lupiï ceï flămândi ce_ intră intr’o turmă, asià
se aruncară pre inimici, si-ï tăiară in bucâtï. Insusï eroulü apucă spata si lancea in mână,
si ca unü leü se rapéde intr’insiï; nici lăncile, nici alte arme ale lorü nu potü sä-lü o -
prescă, pëtrande inainte in castrele lorü, si taiă pre Câţi intimpină, nici unulü nu-ï scapă,
Cazaci si Tătari, pre totï ï omôrë. Iea provisiunile si armele lorü, nimica nu scapă din cas­
trele. lorü, si tote eï le-aü apucatü ca lupii cei flămândi. Acolo să fii vëdiutü cumü se luptă
vitejii! Mare spaimă s’a făcută in óstea ungurésca, că-ci toti fură sdrobitï in ametiéla lorü
cea mare. Atunci Ungurii vëdiurâ peirea lörü cea mare, si ne mai putêndü să stea la bătaiă,
începură să fugă.

C u m ü S igism und ü se consulta cu C sa k y să fu g ă .

Sigismùndü stà la o parte si privia, si vëdiêndu-se invinsü cbiamă pre Csaky Ştefană
si-i dîce: «Ce mai ascepti? Ne-amü perdutü onórea; să fugiinü curêndü, ca să nu ne per-
«demü si viétia. Nu vedï cumü ne urmärescü toti cu sabiele scóse? cumü se aruucă asupra
«nostră ca lupii cei flămândi? Amü perdutü atâti omeni, totă puterea nostră; si acuma
«unde să fugimü să ne asoundemü ruşinea?» Dise Csaky: «Să fugimü, să alergâmü in M ol-
«davia, la amiculü nostru Ieremia, si sä-lü rugâmü să ne dea oşti ; să anunçiâmü si in Tiéra-
«Romăndscă cele intëmplate; să trämitemü si la Cancelanulü, ca să ne aducă delà densulű
 Z T A T P I N O Ï A N A P A r A 0 E I A l2 T O A M 1 X A H A B O IB O A A 317

„N à <neiXü>|/.îv /.a i à 'p y o v x o ç , và ^xàv oxbv K a v x s t X é p iq

„K a Ç à zou ç /.a i T a x à p tS sç, àx’ è'y.si v à p .à p o é p y ;.
„N à g x e !X w [).£ v e îç x ï )v T o u p /tà v , và xÉ p ty su « ß o ^ Ö E ia ,
„K a i rjp jîT ç v à xbv â ouX E 6acü|/.£V, x i a x à gÈ xyjv à X ijO e t a .
„M óv ’ xw p’ àç oÙ Y w psv Y ° P Ï “ î 2x’ 6 0£oç i^ E i /p e i ,
„"A v ^vai /a i Y X u x to o w p sv , àx’ aùxcuvoü xb /é p i.
„P op Y à và çÙ Y top,’ àxb ’cû , pé x r ,v pE Y àX r, Ç àX r„
„ “O x; xo X X a v a t, ß a p o x o v ,-xb y ép i xoű M iy a Á r ,.“
'O x ’ ó M t ^ à X /jç £ 'X a ß £ v , b'Xrjv xr jv ß tx w p ca v ,
K ai xà çou oàxa xou è 'b s ’. ç a v , xoxeç x o X X ïjv à vS p t'a v.
K ai ’Xaßaax xtjv ’ E p c s X ià , ’ /x o u T ç < jx p a v o u xà y é p ia ,
K át ’ / é ’i a v /.a i à ç i v y jc r a v , oX a xou xà <7£<pépia, ■
K ai ’ ß o 6X £X ov v à y .a x s ß fj, v à ’x á Y fi oxy ; v B Xayyav,
N à c x e î X vj x à .p o u o à x a xou, xépa Etç xyjv T o u p y .ia v ,
N à x à p y) ő X /jv T ó x p ix a a , /.a i SXvjv xyjv S o p ß ia v ,
K ai e!ç xyjv ’ A v b p s a v o ó x o X iv , và zapr, A ù Ô £ v x £ Îa v .
"O p w ç aùxbp è x e Çe u o e , <7x î ; ç T épxaç xb X o iß a b t,
K ai xà çou a à xa ’ â jw p ô w o s v , àxb xpan wp ßpabu.

I l â ç o Mexœi.tjç VTtÿysv i iç x o v M n â ô t a v và mâţ/fl ß ovijjv,

T ô xe ç ’ axbv M xàaxav sopapsv, wç và xbv à v x a p t ô o Y j,

’S 5Xa xà y p £ ta L Ô ;j.£ ',a , ß ou /.Y jv và xbv e S w o yj .

Nà a x £ tX ï) ax'o x a i b à z i x o u , bxoùxovs z X E ia p é v o v ,
’2 x o /à x x p c v xou (I > a Y a p t o p c u , yjxove a ç a X is p é v o v .
’A œ ô v x c ç xbv èouvpav, ot A ày’ £ /. xyjv A s y ia v ,
M eg’ à çovxôxsç x b - x a t S 't , - yjxov 'o a t y p a A c o o i a v .
"O xt 6 T Ç à /Y j S xsçavoç, E /s t xo sty sv /X s ia s t ,
M a £ ij [J-è xyjv p jjx é p a xou, y iü p iç y .a p p ia x p iîc,
A tà xouxo xou b p iX Y jo s , wç “p ^ a i o v xou . ç (X o , . .
A eys1
., „ ’ A fé v x v j, Y ’-v < u ff/£ , a ilp io v 8s và a x e iX w ,
„N à çépw xb x a to à x ip o u , xà_ fù X X a xyjç z a p b ia ç [/.ou , ,
, , 'O x o u S tà , xou xo y .a io v x a t , x à o x X à Y /v a xà ’ S tz à p o u ,
„K a i àxb ’ S tz i^ p o u à f o p p i j , axéxovxat G o a X to p iv o i,
„A ù x b /a i Íj p Y jx s p a x o u , w aàv à x e 8a p s v o i .

«Căzacl si Tătari; să trämitemü si la Turci să ne dea ajutoriü, si noï sa le promiteraû că

«le vomtt fi credincioşi. Érâ acumü să fugimü curêndü, că Ddieü scie décÂ.ypmü |3căpâ de
«mâna lui; curêndü să fugimü de aie! in ametiéla ce dômnesce, c ă ^multü § gfpü, hraçiulû
«lui Michaiü.» Micliaiü căstigâ invingere deplină; ostile lui făcură m in ppr4e scóse
totü Ardélulü din mânele lui Sigismundü, taiâ si nimici tote cetele lip. ÎŞ^^ypa JB eugetü
să descindă in Tiâra-Romănescă, să trecă apoi in Turela, să coprindă lÎoprici» si tdtă Ser­
bia, * i să asiedie scaunulü domniei in Adrianopole. Insă elü se ppjçi in ppíáiiü Turdei, si
de diminétia până séra puse ostile in rânduéla.
Cumü Michaiü s'a dusü la Basta ca sa se consulte.
Atunci se duse la Basta ca sä-lü intelnescă să se consulte asupra celorü ce urma să
facă. Vrea să trămită la copilasiulü seü care sta incliisü in cetatea Făgărasiulul; incă de
cândü Polonii alungaseră pre Michaiü, de atunci copilulü stă in sclăviă ; pentrucă Stefanü Csaky
l ’inchisese acolo împreună cu mumă-sea fâră formă de judecată. Pentru acesta élű 1 vorbi ca
unul intimü amicü, dîcêndu-ï: «Află Domnulü meü, că mâne asiü vrè să trämitü să aducă pfe
«fiiulü meü, pentru care ml arde inima, că- pentru mine stau incliisl in inchisóre, elü si mu-
«mă-sea, ca morţii in mormêntü. Te rogü dară, décá bine-voescl, să-ml dai spre ajutoriü
318 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

„K a t x o u tó as xapaxaX ü, av îjv a '. v .a t o p i a t e ,

, , ’ O X iy o u ç N é p ,x a o u ç xeÇ où ç, và c m x t jç và ß o i^ a v ^ .“
'O M x à a ta ç e ïx s , „A íS w aou, ëxaps oaouç 0 é X s iç ,
„K a t a te lX é xouç Ştc’ àya~ aç, và xàgvouv s ît i 0 sX e tç.
'À u t à ó M x à ota ç IX sys, y,a t « X X a tou ’ t o q jià Ç e t ,
’A x à v to ’axb xs<pàX>. t o u , v à xà jxv ) và ’ ^ e tà Ç v ).
" O p .i o ç w xàv È y à p tcsv , àxb tb v Z á p íjw M x à a ta ,
'Xr.r-fí'i e îç x v jv xévxa tou , sxeï ôxou e ß ia x a .
T opyà ’ aàv s ip jp ip w a e , tb v ’ P à tÇ ï) F sp y r; x p à Ç s i,
’2 tb <Payapàat và u xa, èxet x'ov b ia tà Ç e t.
A éyei tou , /A p -e ’y X ijy w o a , ëxape xai x a tà v ou ç,
„T b v M oû pÇ a, tou ç M a i^ X iq é e ç , xai S X ouç xobç B aX àvouç.
„K a i -m iy a tv E , x p iy ú p t a e , tb xàaxp’ à x ô x X s ia ê t o ,
,.”H và aou S èùoyj t b x a tS t, r) ßapet yàX aasxc.
„ T á p ’ iy w o ty w ç à p y ïjt a v , xàyu> ’ a t'o M x e X iy p à S ’,
- „K a i x á p .£ v à p,ou a ts tX s te , X éyôv wç a îip io v ßpotS u .“
T ôteç exa ß a X X tx eu a a v 5X ot x a t ù x a y a iv o u v .
2 tp.à x ’ sx tà çou a à ta tou , ôA Îyoi à x o p iv o u v .
A ta x i x à p tp tià v s x t ß o u X v jv , x otè S sv s^oßaxo,
K at tb v e ß iX a v xbv xtw y b v; p i xb x sçà X t, x à t w ,
A to x i xbv È i^ X e u s v , auxbç ô T Ç s v s p à X ïjç ,
IIw ç S X o i x'ov s S s j(o u v x a v , p sxà x ip ijç p s y à X r jç ,
K ia tp r ; xai SX’ r, ’ E p S sX tà , aùxov sxpoaxuvouaav,
T ouç à’X X o u ç S èv t o u ç ' s y p ï jÇ a v , oùS è xoù ç è t ip o u a a v .

77wç idvveßti o &-civaroç x o v M i/ atik ß o 'iß o d a d n o ç& ovor.

K ai ’ßaXaat xaxïjv ß o u X ijv , tv a xbv O a v atw a ou v ,
K ai x à X iv , xb 0 a u p à Ç o u v ta i, xw ç và xa x tu o b w a o u v ,
“O tt a u toç ó K a t 'a a p a ç , xbv syst xta tsp év ov ,
’2 à v àbsX çbv è y x à p b io v , xbv è’y ’ iq y a x Y jp é v o v .
K ai ’yú p su av p i â ţo p p ijv , và è x iy s t p t a O o u a t v ,
N à xbv axoxâaouv v ;0 s X a v , xai ’ x s tv o ’ x i0 u p o ű a iv ,
"O tt ő <y06voç ëyew e, p a y a tp t ’ axvjv x a p b t à tou ç,
K oi ëaæ aÇ e xai ’ O sptÇ e, p ia a tà ’ a o ) 6t x à tou ç,

«puçinï Nemtï pedestri.» Basta ï dise: «TI daü; iea câtï vreji, si tiăm ite-I unde-tl place, să
«facă orï ce vreï.» Astea ï dise Basta, dar altele ï pregătea să aducă asupra capu­
lui seü. Érâ după ce se despărţi de Giorgiü Basta, Michaiü se duse la cortulü seü; si în­
dată după revërsatulü diorilorü. chiămâ pe Giorgiü Ratiü si-ï poronci săm ergă la Fägärasiü.
ï dise: «Du-te curêndü, iea cu tine cătanele, pe Mêrza cu Mazilii, si pe totl Valonii, si
«mergi de incongiură si închide cetatea: ori să-tî dea copilulű, ori tare să o sfărâmi. Eű
« acuma fără clipă de intărdîare me ducü là Belgradű, unde până mâne seră fă să-mi vină scirï. »
Atunci încalecă tot! si plecă; lângă densulü puçinï osteni rămaseră, pentru că nu se temea
de nici o cursă ; si asta-ï rëpuse capulü ; că,-c l generariulü lü pismuià pentrucă tot! lü prii-
mià cu mare onóre, si lui se inchinà cetâtile si totü Ardélulü; eră pre altiï nu-ï băgă in
semă si nu-ï onoră.

Cumii se intêmplâ mórtea lut Michaiü Voevodü.

Si-I puseră gândü rêü să-lu omoră, dară érasï se miră cumü să facă să isbutescă, fi-
indu-că Cesarele insusï lü aveà credinciosü si-lü iubià ca pe unü frate din inimă. Căută
dară ocasiune sä-lü omórá, ca să-sî implinâscă dorintia, că-cî pisma se făcuse unü cutitü in
inima lorü care tăia si secă mëruntaiele lorü. Pentrucă Cesarele lü aveà credinciosü si-lü
iubià ca pe unü frate din inimă. «Ce ne folosimü, dîceà cel doi Căpitani, dacă Michaiü
 2 T A Y PIN 0 Y A N A P A T A 0 E IA II TO Y M1XÀHA BO IBO A A 319

aùxoç c K a t u a p r /ç xbv sysi xw xsgévov,

’Zav à S eX ip bv È Y x à p S io v , xbv jy ’ ^ Y o n w .p i v o v .
,,T : (b<ps>,oup,£v, eX ^yav, o l S ùo K x sx à v ot,
„"A v ó M iy à X r ,: ß o u X s x a i, và X a ß r, xb S xeçàvi ;
,,K a t svaç B X aycç ’ aàv aùxbv, và r ,v a i x i |xy )[j. é v o ç ,

,,N à î-y r , xai xb bvoga, xûç stv a t à v b p E i(o p ,é v o ç ;

,,'H y .îÜ ç và xox iàÇ ü > [ï,cV ,' '/.a i auxoç và sysi x i;v y a p tv ;
,,’ Sxbv K bogov 5X ov xavxayou, à x o ô a ô ï; x a /./,t /à p > .
„K a i àbèv xbv O a v a x t v a io g s v , r^.ziç S èv w o îX o u p is ,
„M óv ov xb ’ ^ X i^ y t o p o x s p o v , àç V à và xbv sú p oű gE .
N à x o ip o u v xb y . s ç à X i 'x o u , S ;/w ç và xbv ijs x a a o u v ,
Tbv K a x tx à v o v x ia x s iX a v , è'xat x b v . b t a x ig o u v .
K ai ó M t y à X v jç x ix o x s ç , và x à ô i; S èv E Ô àppst,
OùSè àx’ auxouç vjX xt^ E , xbv O ctvaxov và x à p ïj,
M bvov E ff^ /w ö n ; xb xayu, xb xoxsX t xou x p à Ç e i,
A é y E '. xou, „S éX X w Y x à 'X o y o v , x ïjç ûpaç x’ opStvtotÇ et,
„"O x i và ’n à y i0 ß o u X o g a i, xw pa ’sxb M x s X i Y p à b '.,
Nà ßaX o) v’ ô p S '.v ià a o u o i, è x e ïv o ’x o I la X â x t .“ .
’A x à v i i ) s îç x ï )v o p u X ià , xai elq xv;v ouvxu ysa,
B ïé x o u v xai ’ x a ß a X X ix s u o E , xai sp^ E xat j/s ß ia .
A s y î '. x g ’j , „M sa x p a x à f x v o u a i, xai aàç p.Yjv a â ç È gsX Y ),
,, 'H p .s u ; àç û x a Y a iv w p iE V , xai àç xa|Y aùxca ’aàv Ô s X s i.“
B X sxou v xai àX X ouvoùç xsÇ ou ç, . o x o p y o v x â i xpbç aSxov,
’E Ô àppsi S ià ß o ^ Q s ia v , x ix o x e ç S èv ’ ip o ß a x o v .
K ai xoux’ o i x p '.a x a x i p a x b t , Ş sv ^xov ß o r jö o ix o u ,
’A g ’ rçaavE s x iß p u X o t, và x à p o u v xv;v Ç onj xou .
K ai ’aàv xoù ç eTS e ’ x p o ç Q a a a v ,. ÈaxàOr] ’ axà x o b à p ia ,
A é y £I- tou? , „K a X w ; îj XQ e x e , à ?tà p .cu x a X X t x à p ia .“
Kai ’xEÍvoi ÈçeaxâOwoav, àxàvco xou xrjYaivouv,
Q aàv ô r ,p i a à 'Y p ta , ’ a xrjv xsvxa xou ’ a s ß a iv o u v ,
K ai evaç àxô a ù x o u i o ù ç , - aápvEi gè xb x o v x à p i,
K ai ’ ß p ia x e i xov e i ç .xijv x a p S i à , è x e iv o xb l* iç ip i.
'A X X o ç y °P Y “ e ß ip r )a E , x ó x x s i . xy ; v xeoaX xv xou.
’Qç S évS pov £Y X pE p.visQ ir)xe, xo ogopçov x o p jju x o u , ,
"Eca>. x b v èôa va xcû ca v, o iy o )î và n ’r p xb ’ Çsupv),

«va luà coróna? si unü Românü ca elü să fiă onoraţii, să aibă si renumële de vitézü? noî
«să asudâmü si elü să culegă fruptele? In tóté pártile.lumeï ï-a mersü numele de vitézü;
«deçà nu-lü vomü rëpune, noï nimicü nu folosimü. Câtü mai curêndü dară să mergemp sa-lü
«ucidemü; să-î taie capulü fără nicï o cercetare.» Asià poronciră Căpitanului ce trămiseseră
la Michaiü. Michaiü insă nu se temeà să pată ceva, n id prin.gândü nu-î trecea să -î ' vină
mórtea de la densiï, ci sculându-se de diminetiă, chiămâ pre feciorulü seü s i-ï dise: «Pune
«siéua pe calü si-lü gătesce indată, că voiü să me ducü acumü la Belgràdü, că să punü să
«gătescă palatulü de acolo.» Se află incă in vorbă, cândü vêdü venindu câtră eï unü călă­
reţul in fuga mare. «Ce să fiă?» întrebă feciorulü. «Facü mustră, se vede,.» rëspunde Mi­
chaiü; «cată-tî de trebă, noî să ne gätimü să plecâmü, si eî facă ce Vorü voi.» In acelaşi
timpü vêdü si pedestri venindü câtră elü ; dară nu se temeà de locü, crediêndü că-î venià
intr’ajutoriü. Eî insă, de treï orï blestemaţii, nu-ï venià intr’ajutoriü, ci erà duşmanii tră-
misï să-î iea viétia. Cumü vëdiü că sosiră, se sculâ in piciére si le dise: «Bine atï venitü,
«vitejii meï ostasï.» Eï atuncï traseră sabiele, si intrândü sub tindă năvăliră asupră-î că nisce
fére. Unulü dintr’insiï virindu-ï sulitia in costă ï străpunge inima ; altulü lovindu-lü cu sabia
î taiă capulü, si frumosulü seü trupü câdiù ca unü copaciü rostogolindu-se la pâmêntü. Ast-
feliü lü omoriră telhăresce si fâră să se intêmple sabia in agera , sea mână. Si corpulü lui
 320 TESAUEÜ DE MONUMENTE ISTORICE

A i/ ük và ~ 'jyrt xb sxaOi, etç xb yopyov xou / s a ­

li ’ e'ţastvev To y.opptcóu xöu, ’axb' /wp-a eppippivov,
Tup-vov îi/aiç 'Tcoxaptocv, •/.’ ai|JiaTOxuXiap,svov.
Aùxà xà èy.axop9d)a£v^ ó tpQôvoç ôpYiopiÉvoç,
Kat ’/á 6 rj exai à'bty.a, aùxcç ó àvSpettoptsvoç.
IJa/Ç o <p&àvoç i/ù/jtof jioXlovç âv&çaç dâixiaç, àoàv xai avràv o7tov fru v
ßoy& oS T(«JV X ç i Q T i a . V (t) V .

’Q <p6 óve xptr/.axápax£, àva6 ep.axpî|Jtéve,

X d t p s àveXei5|aova, y.ai Ôavax’ opytoijieve!
.Kai xüç aTOKOXiiasxe, aùxov xbv àvSpeiwpiivov,
Nà xbv àfüjaexe yjptvbv, Vrijv yvjv èfçaxXwpisvov;
' O «pQôveç èy.axàaxïjqev, xoXXoùç y.ai ’^titpwév xouç,
E!ç xeAoç xoùç àipotvtae, y.at eOavotxwaev xouç,
'Qaàv xtôç èOavàxüiaev, èxoOxov xbv Mi/àXit),
’ilcy.aps xoùç ’Ayaprjvoùç, y.ai xoùç ’xtaaev r t ÇaXï).
•HXie çptçov, axévaiçov, y.ai Qpnjvrjaä, ZeXvjvr),
’AvSpetwpAvoi, y.Xaùxexe, etç x'o y.axbv ’xoO yívr;.
Etç xvjv p.îyàX'çv àS»uà, y.’ etç xvjv ooxoffiavxta-
’Z aùxbv xbv àvSpa xbv y.aXbv, ’xoù Sèv et/ev aria.
’Z aùxbv xbv vàov eùjaopipov, cxoùxov ày.o'jap.évoç,
Etç bùotv y’ etç àvaxoXIjv, {jxove çï)p.tffpàvoç.
' 0 oùpavl y.ai "HXte, ippiiçov ’oxrjv àoty.ia,
Kai Zaç ßouva, öpnvijaaxe, aai xXaùôaxe, Oirjpta,
’Tt otçp.ep’ èy>ip£p,vt!j0r)ye xôv Xptoxiavûv 5 axùXoç,
Tfflv. cp9soôçwv rt Ttpá], xou 'Ayiou “Opouç <ptXoç,
'O r’ &p,0 (îev etç xbv Zxaupov, xoùç Toùpaouç v’ à<paviav),
Kai Stà xijv eùaéêetav xb alpot xoo và / 6 oyj.
“Av ^ÔêX’ spxv) ’axljv BXa/tàv, ôvxapô’ xv)v Neţi/caia,
va

'0 BaatXeaç xwv ToupatSv, Sèv èxau/àxo xXéa.

"Oxt và ’xàyv) vjOeXev, p’ oXrjv xvjv Sùvaptv xou,
Nà xoXepvjuv) pîx’ aùxbv, exo’ ïfxov rj ßouXij xou.
Kai xpéxet và xbv OXtSowat, a't xexpatç y.ai xà çùXa,
Kai àp/ovxsç y.at xsvrçxeç, paÇi xai cXa xà çiXXa,
Ilcxày.ta va xà pàxta xouç, xà Sotxpua và xpé/ouv,

trunchiată rëmase intinsü pe pamêntü, despoiată, fâră cămesiă, si tăvălită in sânge. Êta ce
a făcută îndrăcită pismă! astfeliă a perită fâră de lege acestă neînvinsă eroă ală Cres-
tinătâtiî! v

Cumü pisma a perdulü mulţi bărbaţi pe nedreptü, precumu si pre acesta care eră spriginulü Crestinilorü,
O pismă de trei orî blestemată si afurisită, o Charon fâră de milă, si morte urgisită,
cuină de atî cutediată pre eroulă crestiniloră să-lă lăsaţi golă si culcată la pămentă! Pis­
ma a oborită pre multï, pre multï a esilatû si in fine î-a perdută si î-a ucisă; astfeliă a
ucisă si pre acestă Miehaiă care eră spaima Agarineniloră. îmbracă te, o sőre, in doliă si
suspină; si tu o lună, plângi, si voi viteji eră plângeţi de rêulû care s’a făcută, de marea ne­
legiuire care a perdută pre acestă bărbată bună care n’aveâ nici o culpă; pre acestă tênërü
frumosă, ală cărui nume se latîse delà Răsărită până la Apusă. O ceriă si sőre ingroziti-ve
de acestă fâră-de-lege, si voi munţi si fere, plângeţi si geliti, că astădi a cădiută columna
crestinătâtii, onórea ortodosiloră, amiculă Sântului Munte; care jurase pe cruce pe Turci să-i
perdă, si sângele să-si verse pentru credintiă. Să fiă intrată elu in Tiera-Romănescă, după
ce se intórse din Germania, impëratulù Turciloră si-ar fi perdută mândria pentru totdeauna,
că-ci elă vrea să mergă cu totă puterea să se lupte cu densulă, acesta erâ gândulă seă. Ca-
 S T A Y P I N O r A N A P A T A Ö E IA IZ T O T M IX A H A B O ffiO A A 321
"Oxi o't à'vSpêç ot y.aXoi zXáov tijxîjv Sèv. è'youv.
Upéiret ü ç oXyjv x ï)V BXay.àv, [j.tx.pci x£ y.ai g'yaiXoi,
Nà ßiXouv gaupa và çopouv, và xXaíouv xbv MiyxXy;,
’Ti èyxoav xbv AùÔèvxrj xouç, aùxbv xbv àvSpsiwjjivov,
’IIouxov. ’aTOÙç Toùp-zouç çoêspoç, -x’ eiy’ bvog’ àxoucrgsvov,
’E x î Tvov bzoü ’xpôgaijav, xai Toupy.ot y.xi Taxctpoi,
Oüyypoi JMtl' Sajói Ixp£[xav, àz’ auxov Vàv xb <}/âpi.
Móvs và ’Xéyav èpyexai, ’À ç I vxïjç ó M'.yàXv;;,
"OXoi àz’ aûxov è'ç£uyav, pex’ Èvxpozîjç geyâXïjç-
Tou Toùpxou SX’ rj Sùvagtç, xai S Xàvvjç àz’ àxôç xou,
"OXoi xbv expogàçaa'., xai ’psuyav àz’ quzpôç xou.
Kai à f’ou êStaêr) y.ai è'Xe^ev, aùxoç èx xv;v BXayiav,
Hupîv ó Tàxapyjç xaipbv, và xàgvy) âpïjgiav.
Kai xtiipa zouv’ b MiyayjX, và xouç sXsuôepûary
’Azb xàç yetpaç xwv Toupy.ûv, y.ai và xoù; èyXuxíóoy; ;
’AXXoç MiyàXr(ç ’aàv aùxbv, Sèv èpyexai èoio xàxw,
Nà xagï] xou; ’Ayapïjvoùo, và ^uyouv si; xbv zaxo.
zéxpaiç vuv payi-aexe, SévSpa ijoppiÇioOîjxE,
Kai c£Ï; Pouvà Op/jv^aexE, y.xi xàgzoï 'auz/jOeIxe,
"Oxi xbv £ox£psùxY]'/.av, SXa xà zxXXixapta,
’E xeïvov, ózoü ’xpôy.a;a7 , y.ai Spàxot y.ai Xeovxàpia,
'E xeTvov ’zou èxcziaÎE, Sià xijv opQoSoçiav,
Ka! ’OappsEV và XEixoupyYjöfj, gèo’ ’axi)V ’Aytàv 2oçiavv
Oxi ÈxcziaÇs zoXXà, và agii;r) ï) ’ExxXnjoia,
Tü)p.ï)ç KwvoxavxivoûzoXiç, và xyjv èxàgï) gta.
'Ozoû SÈV £OX'.[J.âp’.Şc, Z0X£ XOU XÏ)V Çü)lj xou,
M y)o’ et; y.avèva zÎAEgov, stj^ça xb xopgi xou.
Tà Movaoxv^pta y.Xaúoax£, [j.£yáXtú; Auz-rçOïjxâ,
’EyáQv) ó sXevjgoya;, y.ai zoü và xbv eupíjí*; ,
Kai âàv èxptyupiÇoxE, àvaxoXï) y.ai Bùat,
'Qsàv aùxbv Sèv ’ßpisxsxE, à'XXov. và S a ; 'Xenjavj.
vü ôavaxs àyôpxays! zw ; Sèv xbv èXuzujÔïjç.
Aùxbv xbv à'vSpa xbv xaXbv, -/.ai Sèv xbv âfoS^Ôvjç;
KpTgx y.í-'áXo ’yivry/.îv, ’u aùxbv xbv àvBpEtwpivov,

de-se dară să-lu plângeţi avutiï si seraciï, petrele si lemnele, arborii si riurile se c a d e s ă
verse sîrôie de laci'ime, că onórea vitejilorü a peritű. Cuvine-se ca in totă Tiera-RomăneşCă
micï si man să se îmbrace in haine negre, si să plângă pe Michaiü, cărei aü; geranţii; pe
Domnulü lorü, pe acelü mare vitézü, care ingrozià pe Turci, si avea nume faimosü; acela-
de care se temeâ Turcii, Tătarii, Ungurii si Polonii, de tremura ca pescii.. .Numai să fiă
dîsü cineva că vine Michaiü Vodă, si toti fugiâ de densulu cu ruşine mare, totă puterea Tur­
cului si Chanulü cu Tătarii, toti scieâ de Irică, si fugiâ dinaintea lui. .Èrâ/dûpâ ce â lipsitü
elü din Tiéra-Románésca, găsit’a Tátarulü timpù ca să o prade in voiă. Si âcumü unde mai
este Michaiü ca s’o scape din mânele Turcilorü si s’ o măntuiescă ! Altü Michaiü ca acesta
nu va mai veni in Tiâra-Romănescă să facă pe Agarineni să fugă sub páméntü. Petrilorü,
despicaţi-vë, arbori desrâdëcina.ti-vë, si voi munţi plângeţi, si cáinpielorü acoperiţi-vë de
întristare, că-ci aü perdutü vitejii pre acela de care tremură leii si bëlauriï; pre acela ce
se luptâ pentru Ortodosiă, si spera să facă liturgia in Sânta Sofia; pre acelü ce lucra fâră
pregetü să unescă bisereca Romei si a" Übns'tantinopôlëi sa~fi^ïïna ; pre acelü ce nici odată
n’à~ pusü pretiü pe viétia sa, si in nici o bătăliă n’a crutiatü capulü seü. Plângeţi, mănăs­
tiri si multü vë intristati, că atï perdutü pre miluitorulü vostru, si altulü nu mai aflaţi! si
de atï cutrierà totü rësâritulü si apusulü totü, altulü ca densulü nu veti mai aflà cà să vë
miluescă. O morte nesăturată, cumü nu tï-a fostü milă ca să iei unü barbatü atâtü de búnü,
41
 322 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

N ’ à f^ x o u v to xopgàxi tou , Y u g v '° a ig a T to g s v o v ,

'O xoutov tw v X p i s T '. a v û v , g s Y à X ï) ß o v jO e ia ,
K ai àv /p £ t a a 0 o u a i v e îç x a ip b v , S sv t 'o v s ú p ía x o u v xX sa.
"E v a v A ù Oévttjv ’aàv auTOv, bxouxov ^ T ig i) aaç,
Nà t 'o v èyicez' à o ix a , à X ïj de, ty]V a a ;.

‘Eâià àveiâiÇei t o v i O v y y ço v ? , x n l Toi)? ’J ÜMfiàvovç, rh a ti iy ô v ev o a v à d ix a

Tov Miyur.À Boißuda.

’A v a 0 s g a tov g ia p o v , tôv H e /i x » ] M c /a X ir ] ,
'O x o u ’tovs ^ G fo p p /} ;, t ît o io v àvSpa và ’ ß Y ä X -p,
'O xoutov p .É Y aç ß c r ;9 b ? . s ic tïjv X p ia T ia v o a ù v i;,
K ai ’x à g s T e tou X ó yo u n a i, g S Y x X ïj x x x o a ù v v ;.
’ lls c gou ’aàv Tbv è çà Y S T S , à'oty.a ’x t 'o v Sugóv a a ;,
T ív a v s ^ g '- w a e T E ; t 'o v x ó x o v -t o v ’ B ix ô v aaç.
’ IS éts tí È xsp B ^ a E T s, ex ty) v Ç r ;X e ç 0 o v ia v ,
’ E /a o E T S t »jv ’E p o s X ià v , g’ ôX yjv tv ) v O Î> Y Y a Ptav>
“A v ^ O eX ’ Ew O ài Ç u m a v o ç , aÙT'oç 6 à v B p E iw g s v o ç ,
'O tîxoç aaç SÈv IJtovs, xixpbç xai axXaêuig.âvcç.
A ev r iô s X ’ s XO ï ] T a T a p v jç , o ’u Sè b M x o T Ç t x o fy ç ,
OùS’ O Û Y Y poç oi)B’ aX X oç T iv à ç , av e íg s v ó M i/à X ï;;.
OùBs ó Z s x E X g M Ü a vJ ç, SÈv îj Ôe X s T oX gi$ av),
T ià x sta g à 2aç ’ o tïjv E p S iX t à , ’aàv K pàX^ç và x a ô ia v ).
B X éxste tí È xspSéaE TE, s îç ttjv Ç v )X o ç 0 o v ia v ;
T ou K a ia a p o ç È xàp.E T s, ’a aiiTO x o X X v jv Ç v jg ia v .
A ià tè xiaT sûaE T E s a E Îç, O Ű Y Y pou? "t-q ’ E p B s X ia ç ,
’ E - /á X a a a v oi tôxoi a a ç , xai ûxav v rtq à x w X s ia ç .
“A v tù / ï ), TÓpa ß X e x E T i, tí aŞt^E v ó M i/x X v ;ç ,
’E x ijp á v aaç Tr,v ’ E p B s X i à , xai xà0£T’ à’X X o ç K p a X v jç ,
K ai aaç aaç à x s B iio â ç a v , àx' sxst svT p oxta a gsvou ç,
A E pvôgsvouç gs tS p a ê S i, ’aàv axùX ouç (J a o p ia a g é v o u ç .
Oi O uyyP 01 «x b t 'o v ç ô 6o v touç, aàç lê a X a v ’ aè X o Y ’- a ,
Ai aÙTÔ E tv a i s iç t 'o ’ a x îjT t aaç, Sàxpua xai g u p o 7 ,C Y U .
K a 't a E iç È V T poxtaaO vjxsT E , x a i aÙToi xaX bv 8èv E Îb a v,

si cumü nu tï-a fostă irică de elü ! Pëcatü mare s’a facutü eu acestü vitézü să-î lase tru-
pulü golü si plinii de sânge, trupulü bărbatului care erà umbrirea crestinilorű. Mâne putetï
avè nevoia de densulü, dară nu-lű veti maï aflà. Unü Domnii, ca acesta, care eră onórea
vostră, sä-lü perdetî cu fâră-de-lege ! vai de sufletulii vostru !

Aci mustră pe Unguri si pe Alemant, pentrucă au ucisă cu nedreptulu pre Michaiă Voivodă.
Anatemă ticălosului de Szekel Michaiă care a foştii causa de s’a perdutü unü asemine
bärbatü care erà mare ajutoriü crestinătâtiî. V ’ati facutü vôuë insi-vë cu acesta mare rêü.
Spuneti-mî, după ce l’atî mâncată in mănia vóstra, spuneti-mî, pre cine atï vëtëmatü? Pre
voî insi-vë: cà-cï vedeţi ce câştigăv’a adusă pisma vostră: atï perdutü Ardélulü si Ungaria
tóta / De ar trăi incă eroulü, tiéra vostră n’ar fi amărită si robită, nu v’ar călca Tătarulă si
Bugiăcanulă, nici Ungurulă nicî altă cineva: decă trăiâ Michaiă, nici ună Szekel Moisi n’ar
cutedia, in pisma vostră, să se facă Craiü in Ardélü. Vedetï ce atï câştigată din rivalitatea
vostră! Cesareluï atï făcută prin acesta mare daună. Credeţi, Unguri aï Ardéluluï, s’aă dusă
tierile vóstre, pentru totdeauna sunt perdute. Acumü vedetï, fâră indoelă, ce a fostă Michaiă,
acuma după ce v’aă luată Ardélulü si siede in scaună altă Craiă, care v’a ruşinată si v’a
gonită bătutî cu vergï ca pe nisce cânî riiosl. Ungurii de frică v’aă împinsă la vëndiare; ï-atï
ascultată, si de aci amarulă si Iacrimele in casele vóstre. Voï atï rëmasü rusînatï, si densiï
vre unü bine n’aü vëdiutü: Ddieü ï-a urgisită să fiă fâră patria, să-sî védiá tiéra prădată
 2 T A Y PIN 0 Y A N APA rA Ö ETAIS T O Y ..M IXÀ H A BO IBO AA 323

K ú p tc ; -o ù ; w p Y Î3 0 ï)x ,s , ‘/ . a i v/ . à a x v tyjv x a x p fô a v ,
’ E p ij;j.x ;e v 6 xôxo; tou; , È yàaav y .a l x b ß iiv tou; ,
K al ’aàv S èv 0s X o u v xspxaxoùv, o! / m ; t 'o è o iy .o v x o u ;-
K ai S ia p ,s p i a 9 i jx a a t v , àx'o xà x a x p iy .à tou; ,

K ai X s ix o u v h. xà a x i jx t à x o u ;, y .a i i% xà fo v ix o c x o u ;.
’E çé p a a i xb M en eau y.a ! x b v e x a ja a v K p á X r ;,
At aùxb b 0 s 'o ; xoù; e o id o e v , 8Xiûv ôpyijv p.EYàXr;v.
A tà và sV È x iê o u X o i, vavai x a i x p a S ix w p o i,
’ Q p Y ia f h jx s v xou; 6 0 e 'o ; , 'a à v xoù; Ô w psïxE xtopvj.
K ai ’ x á x -r ja a v xoù; xóxou; x o u ;, y .a ! T o ù p y .c . y .a i T a x à p o i,
K al ai Y uvaaé; xou; fu p .v a !;, y u p í^ o u v xb xa Ç à p t.
’A X X à y .a O w c X s^ et ó A au 't'S , [x é a a s i; xb (jw cXxïjpt,
’ IIoû X iy .y .o v a x irç ix si àX X ouyoù, aùxb; Ô sX si S ia y ù p £ '..
A r /.a çop a T ; <jbp,óa£XE, tù s ù a x a 1
.; p .a Y a p ia p .é v o t ,
Nà ^axs ’a x b J p ,x s p t o v , S X ot x p o a y .u v v jp iv o i,
N à X 6’ àbsX çb; xoù K a ia a p o ;, l x . s î v o ; à x .o u a p ,s v o ;,
N à Y £ vy] p v 5 'fa ; s i; è a a ;, ’ a xb p .ta p ô oa; fé v o ;,
K ' ù otep a Sèv è a x é p îo x î, v à 7 ,9 ï) ’ a xrjv ’ E p îs X ia v ,
" 'E v a v p i^ y a v w aàv aùxov, jae xó a y jv x a p p ï]cia v .
M óv' s Îx e t e và ‘/ .ap,£X £ p^Ţav, àx'o yevfa c r a ;,
K ai ’ xápiEXE w ; tqöeX e x s p.s x à y .a p .w p .a x à a a ;-
K ai x à X iv S èv è a x é p Ç sx E , oùSè xbv K páX’ éx.EÍvov,
M ôvs ’a e b v M xáaxa w gôaE xs, và vja xs ;v. s x ’ è x e Î vo v ,

A tà và S u o ^ ï ] à x 'o a a ;, xbv à^ tov M l/ x X y;,

K al v à /îx e xbv M xàox’ aùx'ov, 8X o t S tà y .îo à X t .

"Y o x E p o v xov È Stw ijexE , P-s è v x p o x v jv x’ è x è îv o v ,

Tbv T Ç ijx p .a v o v èÿspE X E , và îja x e v |*gx’ ê x e îv o v .
T où; Spxou; È xaxïjaE X E ,. S x o û , ’ axEV ô p ,o a p .£ v o t , ,
A tà và s ïa x E V . à x i a x o t y .a ! y . a x a p . ^ x w p i v o f
’A f^ a s x s xoù; X p ia x ia v o ù ;, ôxouvat rt x t[w j a a ;,
K ai T o ù p y .o u ; â y a x u ja E x ş , x a v x ox stv oi ê^O po: a a ;-
’A p r; y .a i a st; ’aàv a ù x o u v o ù ;, sTaxs p -a ^ a p ta p iv o t,
’ A X r jO s t a v S èv e -/.e x e , oùS ' eTo x e ß a x x ta p iv o t,
’A X X à eTo xe à a E ê sa x a x o t, axùX ot p a y a p ta p iv o t,
I lia x t; S èv Etvat E t; È a a ;, ^ tà <pôXa x p u x ï)p .é v y ).
“E va; M t y à X ï]; i jx o v s , ’ xôxatJ'E xyjv x a p S tà v a a ;,
, ’2 aùxov àX ^ a p -ov^ aE X E , cX a xà (j'e ú p .a x á a a ;.

si averile răpite, să mérgá unde nu vreű, să se despartiă de aï loră, să se depărteze de ve­

trele părintesc!, să-sî lase case, să sî lase copii. Pentrucă au adusü pre Moise sil’att făcută
Craiă, de aceea Ddieă aă trămisă asupră-le mare urgiă; pentrucă sunt perfid! si trădător!,
s’a mâniată Ddieă si-î certă, cuină vedet!: mosiele loru le calcă nepedepsit! Turci! si Tătari! ; mu­
ierile loră âmblă gole pe drumuri; dară, precumă dîce David in psaltire, «cine sapă gropă altuia
«elă va cade intr’insa.» De diece or! atî jurată, măgar! mincinos!, să fit! supus! credincios!
împărăţie! ; si atî cerută să vină fratele Cesareluî, acelă mărită, să fiă rege vóue, ală spur­
catului vostru nemă, si pre .urmă nu atî vrută să vină in Ardelă ună rege ca acela, ci atî
dîsă să faceţi rege din sinulă vostru: si atî făcută cumă atî voită; dară si acestă Craiă nu
v’a plăcută; ci atî jurată Iu! Basta să fitî cu densulă si să-lă puneţi capă ală vostru, de
va scote si va alungă din tieră pre Michaiă ; pre urmă Tat! gonită si pre densulă cu ruşine,
si atî adusă pre Sigismundă; atî călcată jurămintele ce făcuserăţi, v’atî arătată perfid! si
nelegiuit!, părăsindă pe creştini carii eră onórea vostră, si imbrâçiosiândfi pe Turci carii
eră duşmanii voştri. Dară voi ca si aceştia sunteti păgâni nebotezati, si măgari, fâr j adevâră,
fără de lege, câni spurcat!, credintiă nu este in voi nici câtă intr’o óla găurită. Unulft. |Çi-
324 ÏESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

TÙ XOUXO XOV È Ç X '^ X E , XUfÿXo! p a f a p l i p E V O ! ,

K a 't Bèv iyàvr] ’ o x /)v B X a ^ i à , í x o ű x b v à v r jp jv E t .
K x 't ya p xsp oü v o i ôlpyo v x e ç , x ô x e . v à x b v 'S o u c i ,
Nà î p à p o u o : p s x à yjxpSç, v à x b v à T O Î e /O o t is i.

//w? xar;îv 0iv ijÇevyi x i è'yivev, ovôh E7tlotEVav tô v &<xv&tov to v Mi/cckty

’Eçtijtijoeç.
YA p a ya 't xi và ’y fv v jx s v , ’ A f É v x v jç ó M r /á X r jc ;
üoôxoxeç îè v à x o ia G y jy e v , £*/_6âp '/.x i xpb x5jç ocXXvjç.
YA p a tou V o ty st, x’ s y iv s v , xouvat '/.a : S èv eoxvy; ;
vA v "cùyri xa V x rç v T a p x a p ia v , yat xcX epx xbv X x v r ,.
'A v vjytj ’x à V x ïjv M x ^ y S a v ta v , póvov ^ w p tç à v O p o lx c u ;,
'H ’ axvjv T o ’j p x i à v àxÉ paoo, yaxaxaxE Ï xoù ç xcxouç ;
N àX Ô if) pè xà çou xxxa xou, xou ç T oûpxoyç và o x o x & o ï ],

K ai yévoç xw v X p w xta vw v , và xb iX s u O s p w a v ).
O u ïs ’ u x bv X à v v jv St5têïjy.£v, où S è ’ axvjv M x o Y § a v ia v ,
O u ïs xépa e ’. ç x ijv T o u p x tà , obB I e îç xv;v B X r /ia v ,
M óvov pè S p à y .o v x o X e p .à , V r îjç T ip x a ç xb XstêoéSt,
‘ O xouX Q e y.at xbv è 'x ia a £ , và xbv ùxà ’ axbv a § ï).
" O X ïjv XTjV v ù x x a ’xàX su cre, w aàv à v c p e '.w p s v o c ,
K ai xb tccyjj xvjv K u p t a x r ç v , eúpéOv; v ix v jp É v o o .
M ia v ç o ) v ) ;v è X à X ï]a -£ , p i xvjv x a p o ià v c ç a - j - p è r r ;.
„H ou îü x e x a X X r /.x p '.a p .ou , yai a é ïç à v S p s iw p s v o t ;
„ ’E x à p x î x à - x x x O x y .i x aaç, y,’ èX àxs à p p a x w p É v ot,
,, M r (v à pè ţ X 6(J£X£ àxb ’cw , <ptXot pou ’ p x tox E p év ot.
„"O x ’ -fj y .a p b ia peu ’ o tp xy v;-/.-, y’ èxôx’ vj B u v a p iç pou,
„K a i ’x p ó p a i j a v xà p J X ï) pou, y .a i ’ S e tX ia c s q (J'ux?; t*®u-
„K a i oe Tç yaX à xb 'Ç s ô p e x e , xw ; -ijp o u v à v B p E iw p É v o ç ,
„K a i x (i)p a S t'xid ç x ô X e p o v , sù p ta x o p a t a ç a Y p É v o ;,
„ ’E pÉva ’xou p£ è 'r p E p e v , à va xoX r; yat S u a i,
„K a i x<i)pa S èv eùpÉOrjXE, y à v s iç va pou ß o rjO ^ sv j.
„ 'A v E Î^ a ’ i;s ú p s i xpóxepa, và ïjp ’ É x otp a a p sv oç,
„T io p a S èv i^ p o u v y .a x à yqç, a S ix a çovsu pévoç.

c h a iü s c ie à £ ï vë fa c ă să u ïta tï to te m in c iu n ile v óstre, si de aceea l ’a t ï m â n ca tü , orb ï si

m ăgari ce s e jt e t i M ic lia iü nu se m al a ra tă in T ié r a -É o r a a n é s c à , unde l ’a scé p ta b o e r iï cu
n erăbdare s a -lü védâ s o s in d ü , să a le r g e în a in te si s ă -lu p r iim e s c ă cu b u c u r iă .

Cumü nimenea nu scieà ce se făcuse Michaiu, si nu credeâ că murise

«C e s ’o fi fă cu tă ore M ic h a iă V od ă? N im ic ă nu s ’a u d e d espre d e n s u lă d e là u n u t im p ii
« in c ó c e . U nde s ’o fi dusă si unde s ’o fi a flâ n d ă de nu se m al v ed e? N u c u m -v a in T a ta r ia
« s ’a d u să p re H a n -T a ta r ă să b a tă ? N u -c u m -v a e in M o ld o v a s in g u r ă fă r ă de o ş tir e ? O ri că
« in T u r c ia a tre cu tă si c a lc ă a c o lo t ié r a ! S e ă .c u óste va să v iiă T u r c ii să om oră si pe
«C r e ş tin i să m ă n tu ie s c ă . N u, n ic i la H a n -T a ta r ă s ’a d u să; n ic i in M o ld o v a e s t e ; n ic i d in c o lo
« in T u r c ia ; n ic i a ic e a in T ie r ă . C i cu . b e la u r u lă se lu p tă la T u rda in c ă m p iă , ca re lă a -
«p u că si va s ă -lă du că in ia d ă . N ó p te a to tă v it e je s c e s ’a lu p ta tă , si D u m in e c ă d im in é tia r ë -
«m a se in v in s ă . U nă t îp e t ă num ai e lă scóse cu in im a stră p u n să : U n d e s u n te tl v o i v it e jii m e i?
« lu a ţi v ë s ă b io r e le si v e n it! in a r m a tï, de m ë scă p a t! d ’a c i, iu b it! a m ic i ; c ă -c l in im a m i s ’a
«stră p u n să , p u terea m i s ’a tă ia tă , tr u p u lă m i s ’a s lă b ită si s u fle tu -m l s ’a în g r o z it ă . V o i b in e
« s c it! câ tă eram de v ite z ă , si acu m ă fâ ră de lu p tă m ë v ê d id a ci ju n g h ia tă . D e m in e o d a tă
v trem u ră R e s ă r itu lă si A p u s u lă , eră acu m ă n im e n e nu se găsi s ă -m l a ju t e . D e a s iă fi s c i-
«u tă de m al n a in te să m ë fiă p r e g ă tită , acu m ă n ’a s iă fi la p ă m e n tă u c is ă fâ ră de le g e . D e
«a ceeâ vë rogă, să s c it! d e là m in e câ t! v et! a ju n g e in urm a m ea C rai in À r d é ld , p re b o ia r il
 STAÏPINOr ANAPATA0EIAE TOT M1XAHA BOIBOAA 325

„Atà touto oa? xxpaxaXw, ’ïjsùpsTs àx'o sp.sva,

„"Oxoïo? KpàXv;? v* Ysvfi> àxo spsva,
„Tou? àpxovTS? tt)? ’EpSsXià?, xots tou |ay] xiotsùsv],
„ ’Av OsÂT; -/uo;î xíSuvev, tov tóxov v’ àçsvTéi|iY).
,,'O t’ etvat TpaSiTibptSsç, xai Spxov Bsv xpaTouai.
„Asv aréxovTai ’arbv Xiyov tou?, ’as ’xeTvo ’xoo ’pwXouoi.
„"Chav ’[AiXouo’, sivai YXoxà, xai Xé^ouotv oùpoé | aou,
„Tóté xposéxou àx’ aÙTOÙ?, và [atjv os ßaXouv •/«p.oj-
„"Etat èxoXàxsuav xai jus, x’ syií) sxíoTsuá tou?,
„Kai Tiitpa p.è ’ôavaTwcrav, ;as Ta y.a;Ao)V.XTa tou?.
„ ”Av x/.oua toù? çtXou? |aou, toù? âvejAxwTspivou?,
„Tópa Ssv yjp.ouv xavà Y>jv, à'Sixa ipoveujAévo?.
„ ’AX^Öeia to oxaOàxi peu, xai ’y<o â'/spTaoàTO'
,,’Axb Ta atpaTa aÙTÛv twv xx;a|a12ûoitxtmv‘‘.
"O tt rttSi o ''hívató'.' xávévav âhv tpoßälou, ov tfi i v t o h t t t a t .

„’ Opxpb? ’orbv àvSpià, tîxots? Bsv àijiÇst,

„Toù? àvBpsiü>|Asvou? tîxots?, 6 X«'po? Ssv toù? Ypv^Çei.
„Kai p.T) xauxăoOe, BasiXsl?, 'I’^váos? xi âvBpsiwjAsvot,
„ “Oti ’ otov àSïjv 'ßpiaxovvai, SXoi àxoxXsiupsvoi.
,,’Eoû sïvai ’AXâçavBpo?, ó piya? àxouqtsvo?,
„ ’ESű xai BsXwàpio?, ?arà sxoTsivà ßaXpsvo?.
,,’Ecû elox tov ZoXojamv, ôxouxs t/]v Soçiav,
„Kai tov SajAijioiv t'ov àxouorbv, ixouxs tyjv àvBpiav.
„"Oaot ’arov Kôojaov v)pOaîi, pTjyàSs? ’xi àvSpsuojAsvoi,
„ ”OXoi s8ö sùpiaxovTai, ’ ot'ov. aBïjv a<paXia|Asvoi-
„Tivà? Ssv tov sxspBws, tov <J/ç6tixov tov Kôcp.ov,
„Où ßaoiXst? oùS’ apxovts?, sÇnjaâv xwpi? xévov“ .
Aùtà ja«? IxapâŢYSiXev, ’Afsy-n)? b -MtxàXv}?, .
"Ovav tov èôavâtuaav, pi lyfipr^att; [ASYàXr)?-
’A?t)xsv Bvopa xaX'ov, ’o 8Xy)v tyjv Oíxcu[asv7)v,
N’ àxoùouv và tbv éxaivoôv, tou Koapou oî àvBpsiwjAsvoi.
’O ôàvato? tou sYsivev, àx'o sxtêouXsiav, .
’AXX’ v) (J;ux^ tôu xaip£Ta',, ' ot/;v àvw BaoiXsiav.
Atatî sxôxiaas xoXXà, Sià tï)v Xpiortavooiví;,

«Ardéluluï in viétia vostră să nu-ï eredeti, de vreţi să domniţi in pace si fără téma; că; cî
«sunt trădători, jurămentă nu tînü si vorba-si calcă fără de ruşine. Cândă ti vorbescü mai
«dulce, si cu laude te inaltiă pânălaceriii; feresce-te atuncea să nu te puia in pâmêntü, că
«asià m’aü linguşită si pre mine: si eu ï-am crediutü, si étâ-më ucisă prin intrigele loră.
«De ascultam amicii mei credincioşi, acumă n’asiă fi la pămentă, ucisă fără de lege; in a-
«deveră, săbiora mea, te asiă fi săturată cu sângele acestoră nelegiuiţi.
C um ü m ó r Ica ntt se teme, n ic ï se ru s în é d iâ de n im in e a . ‘

«înaintea morţii vitejia nimică nu pretiuesce; pe viteji de locű mórtea nu vrè să-i
«sciă: nu ve mândriţi dară, voi impëratï, regi si viteji, că-ci toti cei aseminea vôuë in iadă
«se află inchisi. Acolo e Alesandru celă Mare si renumită, acolo si Belisariă cufundată in-
«tru intunerecă: acolo védi pre Solomon cu totă intieleptiunea lui, acolo si pre Sampson
«cu totă lăudata fui vertute: câţi in lume aă venită, regi'si viteji, toti acolo se află; nimi-
«nea n'a câştigată in ereditate lumea cea mincinosă, nici impëratiï nici boiarii n’aă trăită fâră
«durere.» Éca invëtiaturele ce ne-a lăsată Michaiă ucisă de inversiunatii sei inimici. Aă lă­
sată insă si nume fruniosă in totă lumea, ca să-lă audă si să-lă laude toti vitejii lumei ;
pisma si perfidia ’-a ucisă trupulă, érá sufletulă se bucură in impërâtia cea de süsü, că-ci
326 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

A tà và xaipbv I X e ijia o a u v i;.

su pp ^ etç
’Et£X£'.o')Qy;x£v icfi x’ ríj sixáo'., A űyou arou
M s OíAr^i.a. touMxaoTta, ’czrjţ TcpTaţ xb XsiÉaS'..
XíXtct éSaxéciot, yat xpÖTOv etvat Zxoc,
’ A x b XpiaTOÖ y e v r r ^ e w ç , y.aSwç "ps/.et y.aî èpéxoç.
"Osai àvayi'/âtrAUxs, y.»t Soci Scrp/ăciOs,
"A v rjv y.at ’ßpvj-e y.a!. opaXTCV, và [là) |as ^ K a x ţ n p ă x e .
"O-'.
îv m ôjç àp.aOi)<;, évita và Ypàt|iü> p'jJ-a ,
Tb ofiiç pou èaxoTÎŒÔrjxsv, âx xm Saxpuüv to X^jaa,
0upGWTaç t a xapiipaxa, t ’ àçsvrY) tou M t/áX ’/j,
AiÓ Tt 'îjp.ouv S o ü X ô ç tou, x ia T b ç ù a à v X o t à 'X X o t.
T à xsptacÔTèp’ à'ÿïjxa, óxoSjre xaptopiva,
N à ßaX oi S èv é T Ó X p r jc a , âoû ’arà y £ Y p a p ;j,£ v a .
’ A p .ï j âoreïç ot ç p ô v tp o t , x á p .e r e và 'yponSxs,
’A x o t à xeptooÔTcpa, oxav Tà psXeTÖres.
”A v OeXîTc và pàÔeTS, y.’ Ip iv a t ï ]V xaTpiSa,
MaXatavi; r, yùpx pou, tou AàX 6 tvou pepiba,
E ú p ía x e T a t xoX X à y.o v T à , 'a r b v *Pcç.o " Q e o X ô y o ,
Tbv EùaYXeXtaTïjv XptOTOu, xa 6 ô)ç iyù> to 'pvsYw-
Tb Svopà pou ZTauptvbç, BwTiàpvjç to ’xtvépt,
Movoç Èyw t 'o eypa^a, t ï ]v ’Stx^v pou yvihpryi,
’E x e ï péoa eîç ttjv ’EpbeXtàv, ’< jt î ; ç ïïtsTpïjaa<; to xàoTpov.
’ExàOr]oa xaî Toypa^a, xíjv vùy.Ta pè xb à'oTpov.
’S tyjv xpti» ty]v y .a i ’ aT Îjv SsÓTSpvjv, p v jv b ç <I>e6p o u a p ío u ,
K al 8X o t v à / vs x £ ' / “ P“ '' ) £V- n v s ù p a x o ç 'A y i o u ,
Acça Ila T p i te x a ! T iw , yai IIvsúpaTt 'A y Ím ,
T w xovrçfîj yat xXáarp pou, 0ew tw xavatTÎto.

TEA O S, KAI TO 9EO AOÄA.

elü s’a luptatü multă pentru creştinătate, pentruca sufletulü seü să găsescă la timpü milă.
Michail! fii ucisü din îndemnul ă lin Basta pre câmpulü Turdei, in doue diecï de dîle ale
lui Augustü, cândü curgeà anulü 1601 delà nascerea lui Christa. Câtï vetï citi, de vetï aflà
si erorï, să nu më judecat! aspru, că eü neinvëtiatü fiindü m’am pusü să scriu in versuri ;
mintea-m! eră turburată de multă întristare ce a cuprinsă inima mea, aducêndu mî aminte
faptele lu! Michaiű, pentrucă eram servă ală Iu! credinciosă câtă si vereare altulă. Multe
am lăsată, necutediândă să le scriă aici; dară voï, câtï avet! minte, l e ’ püîStï împlini prin
cugetarea vostră. De voit! să aflat! si patria mea, Malsiania este tiëra mea, o parte din
Delvină, se află forte aprópe de Sântu-Teologă, Evangelistulă luî Cristă; numele meă Sta-
vrinos, si rangulă meă de Vistiariă. Singură de bună voia mea, am scrisă, la ăntâiă si dôuë
ale luî Februariă, acolo in Ardélű in cetatea Bistritieî, unde stăm inchisă si scrieam nóptea
la lumina sfeleloră. Bucuria vóue tuturora delà Sântulă Spirită; si mărire Tatălui si Aiu­
lui si Sântului Spirită, Dumnedieulul a totă făcetoriă si ziditoriă ală meă.

FINE, SI LU I DUMNEDIEU MĂRIRE.

 IS T O P IA TON KATA
■rijv
OYrKPO-BAAXIAN
TE A E 2 0 ENTON.

'Ăq£cc[iîvi] àno 2sounávov BoTßovd« [dyoi Faßr/dj). Boißovda, novq&iTaa

TiaQK tov èv Agyuotvai llrivitimtàtov MytQonoUtov Mvntmv,
K vqIov Mat&aiov tov ix Iloymviavrfi'
avpni. ‘E v e x iija iv . 1785. IT açà NixoKáiy Ixr/ .n t o v e f ’lo xtvvlvo iv. Con licen za de’ S u p e rio ri, e con P riv ile g io .

Il()OOÍjLlíOVt flp o a O ^ y .'/jv ffc p iffu ó x s p íjV , àxàvw ’ a xrjv xeptyjv ow .

K bp ’ lw s t w v j I v S o !;e , M z iv e x£Tt[jLYj [J^éve, Nà îja a '. et? (b ç lX e ia v , xoX X ûv aS iy.r(p i v w v ,
d J ÍX x a x e x a ;jL x 66Y)xs, xat ix o X u x p o v y jp iv e . IIoX X w v iztoiyß'/ -/.al op çavû v, /.a l c x e v s /t o p ^ p é v t o v .
K X ábo? =■/. p i Çkjç a y a O '^ ç , eT sai à -b xpoyôvw v. Nà sou s 0 £0? ; zo X X yjv x i g r jv v a l x a Ç tv ,
K ai à ijio ç và y .u fie p v â ç , xbv x ij? K p a y io b a ; Ö póvov. K xi o )? xaX bv X p w x ia v b v , và sè S ia ç u X à ijv ].
K ai xú>pa ‘/ . a i g e x e z e ix a , őm e ’ ito ű và Y v jp à a ïjç , K ovxà et? xbv à ç e v x v )v ga?, và r(x a i xip .r( p à v o ç ,
Z w ïjv x a X r jv elpiQviy.Yjv, và Ç ^ ffïjç và x s p a s v jc . . fla v x a [a s xpôaw xov xaX bv, và v jx a t S o lja a g e v c ? .
Nà a’ è'^ w p , 5v ’aàv a’ è '/ î p . s v , zoX X à ^ y a T n jp iv o v . Nà a x e a e s a i ’ u xb t:\xytx o u , ’ sàv z p é z e : ’ aàv tu ^ a ív e i,
M a ?l p .s x b v à ç é v x ï jv p .a ;, xov z o X u x p o v Y jp i v o v , K ai S X a iç tou xaT? à p s x à îç , 0 e b ? v à xaT ç z X ^ Ö a tv ip
K al và a ù lr jffï) ó 0sbç, xpôvou ? y.a i xyjv Çw ijv <jo u , Ut ewat a^toç tijjlvjç, xat xsAeta;,

ISTORIA, CELORU PETRECUTE

in
T 1E R A - R O M A N E S C A .
In c e p ê n d ü d e là S ie r b a n ü V o evo d ü p â n ă la G -a v r iil V o e v o d ü ; co m p u să de
p r è -s a n t it u h i in tre A r c h ie r e ï, M it r o p o lit u lü M y r e lo r ü , D o m n u lü
M a t e iü d in P o g o n ia n ia .
i■ . *
Veneţia, i7 8 5 t L a N ic o la ù G lyk y s clin lo a n in a . C u v o ia S u p e rio rilo rű , si cu PiH vilegiiï.

P re fa tiu n e .
Prè-stralucite Ioane, Bane prè-onorate, amice multü dorite, tu ram ;ră din bună rădă­
cină, stränepotü strălucită din străluciţi străbuni, demnü de a guvernă si a siedè pe scaunuiü
Craioveï; tï urediü pentru açumü. si pentru viitoriü, până la adêncï bëtrânetie, vietiă plină
de pace si de fericire, ca să te iubimü de a pururea, precumü te iubimü acumü, din inimă,
dimpreună cu Domnulü nostru, căruia să-î dăruescă Ddieü multi ani. Rogü incă pre celă
prè-inaltü să-ti immultiescă dimpreună cu anii vietiei si onorile, ca să fii aperătoriulă mul-
torű nedreptăţiţi, razimulü multorü neavuti, orfani si strimtorati; să te păzescă ca pre unü
bunü Crestinü; să te tiiă lângă Domnitoiiă deapururea cu faciă curată, onorată si pre-mă-
328 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

K at xu êspvàç jj. s ç p ô v n ja iv , xoX X à; û x r ,p s i t a ; . Iïe q l çiA/aç, xcu o tt o v /. ï o tiv a v t f j ç d v tà 'ù .c ty ,u a

x (a v o v to iv o v â k v .
r p à jj .j j. a x a s j/,a 0 s ; yaX à, S tà và y u ê s p v ^ a ï];,
K a0svav x íjv x iS jtv xou, yat và xbv óS ^Y ^ crv)?. <ï*ÎXou Tutcrcou à v t a X X a Y t J<aî X á yst ó Os o X ô y o ç .
VA ; ^aat jj.é X i Ç a y a p i, à ; y ja a i y a t x u x s p i, . A sv s tv a t à ijiô ; xoxe, p w jôè 5 K ô a y c ç ,5 X o ; .
N à a u Y y tp v â p ç xo x ty p b v , jj.e xb ţ X u x 'u x b yipi. A tó x t à 'X X o v x ix o x e ;, bsv stv a t xijj ,ï )[/.svov,
K a 't jx s x ’ aùxo < p u X ix x e x a t, x à î ji ç x i;; iqeneiofy. 'û a à v và s 'x fl à 'v 0p ô ) x o ; , çt'X o v sp tirta xsp ,sv o v.
K aï b yaX b; ïyv. x tjjà jv , b Ss y .a y .c ; r c t y p ia ;. - « K at S sv à Ç its i x ix o x e ç , àatpit yat X o y à p t,
E tç x o ijx o gs x?)v yvüah aou, yaX à x à , y u ó s p v á s i;. ‘û a à v ó <ptXo; ó x t a x b ;, cx ou và è'y_r< y á p t .
’ A p y y s p s î; y. a l 'I s p e ï ç , x p sx ôy x to; xoù; x t g à s t ;. 4 > iX ta p is y a p 0 v ;a a u p b ;, ç tX ia p iy “ ? x X o O x o ;,
K ai s ïç x ijv à tp s v x s ta v cou, ïyop.s v x a p p v j f i a v , .. - > ’Ü ç X s y o u a tv ot ç p ô v tp io t , xapà ó K 6a p ,o ç xou xoç.

K ai ip ^ ó p te a te O ap p sxà, x * » p ţ £ ••tri}»: O k o ÿ f a v . * •* K a i S tà xoűxo yai àyw, xo0ûvxaç xïjv tptXtà aou,

'O X ôyoç p ta ? à jcoù exa t,-. f e g v - .-ijatpptV-aXcüptev, • •, • " E y p a t ^ a xb ß t b X io v p .ou , êxi xb 8v o p .à aou,
K at fiv e x a t p texà - yppâiç,' $b f i f c . o a ţ ţ « - ÍY jxó ö jj.e y. •*Svà 4 y c f t etç svO ùpiy;atv, /p o v o u ç s x s p y o p iv o u ;,
Atóxt Staat itp ôO u p toç, Y to ; xrçç â y y X ïia t a ;, ' . N à è x a tv ou a tv uaxspov, xoX X oi xoùç x s p a a p is v o u ç '
K at y á ja v s i; s îx t S s X o p .s v , g s x à ‘x x s p t ^ a p x a ç . "A tÔ x t o ïa -p p à ç o u v x a t, 3kv à x a X r (a p iô v o ü v x a t,
A e iy .v ù s i; sy xw v á'pYtóv a o u , xrtv iciax.iv Sttou s y s ic . M bv a « i y .o v x a t 'y . a i o a i v c v x a t ’ axov K o a p .o v y’ èx a t-
A tó x t ly s i; r c a ib s u a iv , yai ■j'pctp.ptaxa y .a x c ^ s t ţ , voü vxaf
’ E x s iv a Sxou S û vov xa t, S tà và as a e ç ia o u v , K a i .x à v x s ç x à ;0 a u p .a ^ o v ,x a t , x w ç s t v a t Y S Y p a p .jj.s v a ,
K at s i; trràv è 'p v o v à y a O b v , và aè y a 0 o b ï) Y ^ a o u v . • - K ai osv à X v)ap tovyj0Y )aav,- it o x s xà w s p a a jx é v a .
K ai x p o i x o v p .è v sy çù asw ç, s y s '. ; xrjv x a X o aú vrjv, K at av ;s v îjQ s X a v YPa? Î> xa9’ ai x p a ^ stç,
A sôxsp ov ly . ir a t S s ù a e w ç , xtjjwjv yai a w ţ> p oa 6v î ) v lïto o yai y .a x o p 0 (ó p ia x a , yai ß a a tX sw v x a ^ stç,
K ' s i; xà T coX X a aou xà yaX à, 0 s X to và à v u p it jiw , Um ; r /js X a a s v o u v (]0 ^ , iţw ; ^ 0 iX a p .s v OsXv),
’E y w xr)V à ip s v x s ta v aou, yat và as y .a v ia y s iţ io 'H p . s t ; v à StïJYO Ôpisa0ev, xou ya0svb; xà xéX yj :
M è ia x o p ta t; s û p .o p ç a t ç , c 'y . j/.è a X X v jv x °ip tv , . Tb Y p a p .p .a s tv a t ’C w v x a v b v , xoxs S sv à x sO v ^ a y st,
K at bs£at xb y .a v ta y t jj, ou , ’aàv à xp têb v X tÔ àp t. • M óvov b y.áÓ s à 'v 0 p w x o ; , s'xat aùxà s ù p ta y s t .

ritü; să-tt immultiescă virtuţile tale cele m arï; că-cî demnü escî de stimă si de respectă,
ca unulü ce tóté guvernezi cu multă intieleptiune, ca unulü ce aï invëtiatü carte bună, ca
să sciï a conduce pre fiă-care după rangúid seű. Fii miere si zachärü; nu uită insă a fi si
piperiü: amestecă dulcele cu amarulfi: că-cî asia se tine buna rănduelă a domniei, avêndü
adecă celii bunü dulcétia, si celü rêü amăretiunea. Dară tu sciî face acesta: archiereilorfi si
preotiloru le daî cuvenita onóre; la tine venimü cu cea mai deplină incredere; vorba ni se
ascultă, si totfi ce ceremii si ne rugâmü, cu bucuria ni se implinesce ; pentrucă escï zelosü
fiiü alü besereceï, si cu fapte probezi credintia inimeî tale ; pentrucă aï invetiătură si cuno-
scintie întinse si frumóse; pentrucă posezi tóté câte te potü lumină si duce pre calea bine­
lui. Si maî ăntâifi, din fire aï bunătate ; alü doilea, din invătiătură, onóre si intieleptiune. Ca
să-tî făcu, decï, unü darü demnü de lăudatele tale insusîrï, tï inchinü astă frumosă istoriă,
rugându-te să o primescî ca si o petră de mare pretiü.

'N im ic ü pe lum e n u preliuesce câ tü a m ic iţia .

Unü amicü credinciosü, dîce teologulü, să nu-lü daï in schimbü nicï pre lumea intréga:
că-cî, ce altü póte fi maï pretiosü de câtü unü om ü căruia să-tî incredï inima? Argintulü si
aurulü sunt fára pretiü pre lângă unü amicü credinciosü: Amiciţia este mare comórá, este
mare avutiă, cumü dícű intieleptiî, si nu o plätimü scumpü chiarü cu lumea acésta. Dreptü-
aceea, si eü, dorindü din sufletü amiciţia ta, am inscrisü numele teü in fruntea cârtiï mele,
ca să remână in memoria anilorü viitorî, să laude ceî viitori pre Cei trecutî: că-cî câte-se
scriu, nu se uită, ci rëmânü deapurimea si se laudă in lume si se admiră detotî. De nu s'arfi
fi scrisü faptele si viétia fiă-căruia, cumü si ordinea domnitorilorü ; cumü amü fi putijtünoï
nară intëmplârile fiă-căruia ? Litera e viiă, nicî odată nu m óré: prin ea om.ulu află istoria
celorü vecliî, teologia, ver-ce cunoscintiă si insasî mântuirea sufletului. De este citiéva fricosü
si fâră tăria de sufletü, se impie de bărbăţia, si infruntă luptele, meditândü cul’sülü istoriei o-
menescï; inima luï se mâresce si mintea-ï se inaltiă. Delà Omerü ce ne spune faptele cele
 MAT0ATOY I2 T 0 P JA TH2 O VITPO -BA AXTAS 329

iv à 'v tST C piaç x a X a t ö v , y .á 'v te O e o X o fta v , Tvjv Tsotpav tou tov toxov tou, y.aXà ey.uSeovouoev.
I N /ö v v e ú p í a /e t à; aùvûv, t^uyvjç t£ O G n çp ta v. EVj-àx-çv ptSToùç Y^^ovaç, y.at àXXouç ’At, -dizz,
"A v etva t y.a t x à v s t ç S e tX b ç , y.at S ôva p .tv Sàv e y et, ’ Exoivjoe và cT£-/.ouvTat, .ypovouç y.at éooo;j.àoe:.
yi'/eiai, y .a i x ô X e p .o v y .a r s y e t .
’ A v S p e tw p iv o ç 'Op.otwç expooxúvvjoe, Toupy.ov tov BaotXsa,
Mo/ov auyvà va jaeXít«, véna. tv;v YoTOpiav, Napà-ctov tou eStbe, và p.v) jJ.aXwvYj xXéa.
Fspiis'. Trjv y.apoiav tou, p.è yvöaiv y.at àvbpetav. A èv àY axoü cs c y .à v S a X a , 2ev âyx T coC sî p .à y ç ,
'Ú -r á v 5 p iy a ? " O p jp o ç , éxcu p .â ç S iij-p ă t a t, M óvov etprjvrjV p.è tov y .a Q é v a v a y / j .
r (0 s X s ,
'EXXïjVwv tà y.ap,wp.aTa, x'at p.£"’ aÙTobç yauyàTat. E t p ^ v e u a e t'ov tôxov tou, p.£ S X a T à p v jY à c a ,
ITôooç y.atpbç àxépaosv, è f ou sxeïvoç ypápei ; Kat ëxaucav oi xbXsp.ot, y.ai và xoXXà 'çoujàTa.
K ai ç a iv e T a t aóú cV ;;.i£pcv? ê c ç ç v G v y a v ’ aàv a v 6ï). Xapà y.at àyxXAÎuaiç, etç SXouç p.aç èyfor,,
"E v a t ‘/ . a i ’ y Û) ß o o A i u 6r ; x a , x à 'x o t a ç T tJ T o p ia ç, 0£bv eùyaptcT'^capsv, ô)ç otà ttjv £tp^vr,v.
Nà v à " 'eû ptoàw yT at-,,; j * e t à I x t p .e X e t a ç . Exspip.aLwyO-çy.actv, ot à'vOpuxoi toü toxou,
ïû v à t fs v v à c ü iv fçc B X a y ia ç , T aboù X cu y.at X ep- KaOÉvaç etç t 'o ’c x 5;t î tou, y.at etç t'o XTuyty.ôvTou.
p/xávou, A).).’ b syOpbc ő ßaay.avo;, íxoű y.a’Abv Sàv Os’/.st,
K ai tou M o 'C Ţ t X a T a ő p tT jX p.ETà tou ’ A X e ijc tv b p o u . T o u -/.aGcvbç XptcTtavou, à X X à oùïè tou p.s/.ît,
Ta EtTt È a u v é ê ïja a v , y .a G sv a ’ct'ov y.a tp o v touç, Màyçv èxapajuvrçce, p.£Ta tûv ’ E p S e X iw v ,
'io T O p ty .w i Ta Y p à o o p .e v , y .a ; ß t o v y .a i touç y p o v o u ç . Eoucica Iauvày6ï)aav, ûxèp twv Stcpuptwv.
Tb xw ç èxcXtTeùÔYj-v.s, x a a é v a ç ’oto cy .a p .vt tou, ’Htîv tiç Xsy.ïAp.wüo?;:, p.£Ya? àvSp£ta)pivoç,
K at xüç £ xu 6 êp v y5 0 ï;y.ev , ev SXv] tÿ] Ç w ïj tou. Aüt'oç tÿjv p.áyr(v ápytasv, ó TptaxaTapapévoç
Nà v p à 'i ü ) xpwTOV ^ ôeX a, âxavTa tou M t y à X r ,, ’Ep'çvuos và y.aTsSï), èoü etç tyjv BXaytav,
K ai y p e ia cèv p .a ç exagev, Su Ï Y P a 4 'a v à 'X X o t. M s S X a T a ç o u c à T a tou, y .a i p.è xoXXïjv C T p aT e ta v,
E ïç TOUTO ß ctvop .£v à p y r ;v , Ta y .a c à t 'ov 2 e p p .x ă v o v Nà yù cr) a tp .a T a xoX X à, và y .à 'ir j và ’ p.TU-jpiavj,
"A y ou cov Ta Y P « ® ô jx e v a , cx ou <;’ à v a O ïjê à v o ). Nà Xàêr) SoŞav y.ai Ttp.yy oxiaw và Y’Jp^TJ«
'O Sè Xeppxavoç r(y.ouce, xoXXà èauXXoYà'Tov,
JJeçi t o v 2fQ fi7tàvov B o e ß o ä a } izoîç ino)J\u7jOe juè
Mè oXouç tou to'uç àpyovTaç, âp.xîjy.e tô èçàTOv.
t ô v £ex£).fto)vorj% y.ai êvir.qoe t o v t o v .
KaXà ècum6ouXeù6ï)y.e, và owcouv và yaptceuv,
’A v G p w x o ç yjtov ç p ô v t jj.o ç , y .a X b ç .àv5peico|j.Évoç, Kai tt)V àYàx-çv xpbç aùrov, và uçv àvav.atvtaouv.
'H p .E p c ç , ’ E À E ’Ô p o v a ç , y.a t ebï;[j.£pir;|j.§yoç. Nà eyouatv 6p.évotav, ’aàv xpGra ’càv y.at x*vta,
IlT w y c b ç y»ai Içévou ç à xa vT a ç, S X o u ç touç à Y a x o b o e , <I>iX(av eiç t'o ucTepov, àei y.ai Stà xàvTa. ' .*

mari ale Grecilorü, câte secule nu àü trecutü! Si eu tête acestea, faptele scrise de
densulü tî se paru flori inflorite de astădî. De aceea, am vrutü si eû să scriu,' Ca să rămâ­
nă istoriele câtorû-va Domni aï Tiereî-Romănescî, ale lui Radulû si Sierbanü, cumü si ale
luî Gavriil Movilă, si Alesandru, insemnândü cele intëmplaté in domnia fiă-căruia, si arëtândü
cumü aü guvernatü si cumü s’aü purtatü in totă viétia lórű. Aifl .vrutü să scriü antâiü tóté
faptele luï Michaiü, dară am aflatü că erà de prisosü, pentrucă scriseseră altiï înaintea nós-
tră. Incepemü dară cu Sierbanü, si te rugâmü să asculţi eeîe ce-Ú scriemü »si-tï inchináínü.

Despre Sierbanü Voevodü, cumü se luptâ eu Sekel Moisi si-lu Hnvittse. *

Sierbanü érà omü mintosü, vitézü, bunü, blândü Si plinü de omeniă: sëraeï si stră­
ini, totï aflà lpcü in inima luï; tiéra o guvernàbine; eu véciniï,.si cu alte puteri făcu pace;
asemenea se inchinâ si impëratuluï Turcescü, dându-ï haraciü ca să hu mal fiă in luptă cu
densulü. Cu unü cuvêntü, nu-ï plăceâ turburârile si bătăliele, pacea cu fiă-care eră singura
luî dorintiă, pacea-tiereï luî cu tóté puterile. Astfeliü, resbelele» incetară, biiscârile de ostî se
curmară, bucuria intrâ in tóté inimele. Multiumiamű luï Ddieü pentVu pacea ce ne dedese,
si omeniî reintra in vetrele ce părăsiseră. Dară inimiculű binelui, diavolulű, persecutoriulü flă­
cărui crestinü, aprinse érâsï prin Ardeleni foculü resbeluluî, si ostî se adunară preste dôuë-
diecï de mil. Erà unü Sekel Moisi, bârbatü eu multü curagiü: acesta, fiă de trei ori bleste­
mată, incepù ororile rësbeluluï, anunçiândü că intră cu numerose ostî in Tiera-Roniănescă,
ca să verse sânge, să ardă, să prade, si să-sî capete onóre si gloiiă prin asemenea fapte.
Audîndü Sierbanü de acésta, chiămâ pre totï boiariï luï si deliberândtï eu dênsii, ‘vrură să-î
dea daruri, să rennoéscá pacea, să se pună in bună intielegere, si să trăescă deapururea
42
330 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

’ A x o x p ia á p jv è o x e i / .s , v.at Bwpa và xo u V a y r ;, K ai çou aaxa s a u v a is , I I p iB a ; 6 p iv a ; M x à 'v o ; .

X a p i a ja a x a xai T t ic o r e ç , x o p íS p o jjio v và o á -fa j- K ai őxav È x o ip .a a 6ï ja a v , và sùyouv và x t v ija o u v ,
Nà x a i c r /j b . xbv x ô X e [x o v , v à xaù arj xw v a x a v îà /.w v , T ou; Is p e ï; È a ô v a ija v , Bsyjx '.v và x o n ja o u v .
Nà p.rj '{vif, xb 6eX r([x a , B a tg ovo; xi (x s Ţ i X o v . ’E x o w ja x v x a p a x A t ja i v , S X oi s ù A ô y ïjo à v x o v .
A ió x t xà p ,a A w p .a x a , c! B a ip io v s ; x à x à | j.vo u v, Nà ’x á y rj y.a i vàXÔŸj y .a X à , s -p G G s u y r /jr p /.à v x o v ,
X ù vou ai p iv o v a q ia x a , y .a i x o ù ; à v O p w x ou ; y à v o jv . ’E /S p o u ; O xb xou; xóB a ; xou, và ß a A y j, và v t y ^ a r ),
K a l y .à X X ’. ov và ï /iù\
x.v), a y is ^ v xai e ip ^ v T jv . T p ox a tocp ôp o; và yEV-ij, P1® S ó ija v và y u p ía y j,
Nà p.r, y u ö o ű a i v a ig a x a , xai x X eo v à a o u v O p ijv ci. K ai và auvxpvjrçj x w v È yO pw v, x à ßsA v ; y.a i x à x o ;a ,
’A y a x v jv gèv iqQsàïjgs , [j.tjo’ È 'a fs p ç s x à B w p a , K ai và axpaor, ’ a xbv 0 p ó v o v x o u , x a i p i xip.'., y .a i o é ; a .
K ai xouxo sayj|.i.xBsuasv, s i; xyjv x a y .vjv xou w pa. K ai xgxs; È x p o a x ù v ïja E y .a i ’ axvjpsv s u X o fia v ,
A '.s x i c 2 s p p ,x â v o ; p .sv, ’aàv ôT » e xw ; B èv O éX st, K ai äpy’.sß. xyjv axpàxav xou, »à t. ï ’ axr;v ’ E p S o X ia v .
Nà xaùavj sx. x b v x c A ip o v , àXX à oùBÈ x o u p iA s i, Mè xrjv ß o r ; 6£ !a v xo û 0soü , xrjv x p ;x r ,v xrjv '; p i p a ,
’ EuOù; è x s p tp x a w p îv , 8X a xou xà oouaàxa, ’E z ip a a £ x à -" a ú v q p a a’ oúpáOr; àxrb xépa.
K ai xóxs; xou. È p .^ v u a s , và 'ijs ú p v ; x à jx a v x à x x . '0 8è Kùp X s /.s X p .ijr ü a ^ ç , p i xrjv à X a "ov£ Îa v
„ " E p /o p a i, A s y E i, àosX p s, È xavw aou và ^ £ Ú p rj;, Sxbv vou v xo u S èv s p ix p r ja s , 2 s p p .ir á v o u xrjv à v B p ia v ,
„N à '/áárfi xb xspxX : aou, È X x iÇ w èv ù a x s p o i ;- ’AXXà xbv è y a x à x ;a iÇ e v , ày-ôp.rj axpiv p/ijv’ à’pOrj.
„A io x i S èv ^ s A r ja s c , và s y w p .£ v e ip ^ v r jv , „N à tSrjxô x b v • /G v xp ôêX ax G V , xorpa xi Os X î i x à O r j.
„N à Ç^ o m ja sv ’aàv à B oA ip oi, p.s xàjv È p .x ia x o a ô v ï;v . „M ov ov và axE ÎX w xb ix x sp b v xoüxo xb B eijtóv p .ou ,
„N à eip Y jveóa ’ ó xcxo; p a ;, xai y; x x w / o X o v i a , „ [I ip a u x a v à vi'y.-(jaw|j.sv, Z s p p ix à v o v xbv iyßpi') p .o u .t!
„K a i và S oÇ àaouv xbv 0sbv, jxè y .a O a p à v x a p B ia v . ’A X X ’ ó S epp w càvo; la u a ô , y .a i E x p iy u p ia iv o o v ,
„ ’ A; j.yj x o Ô s t ; xà axavB aAa, xrjv a lp a x o /u a ia v , Tbv e a ç i ^5 x p o x r jx e p a , y .a i ’ a x c v o y w p 'ija e v xov.
„K ’ ri ă'('M<svfj aou X E o a X r j, Q áX si ••'e v / j 6u a ía , Tàoov xbv sSpvcSaxeuae, y .a i è x a x ctv w a à v xov,
„"E x a i È A x iÇ w ’ axbv 0sbv, exat xapxxaX w xov, "O ti s i; X ip .v rjv X a a x s p r j v , ü x r fr e v y’ è 'y ora év xov
„ l 'i à xbv x a x ô v a ou ô à v a x o v , axûxxw x a i xpoaxuvw xov. K a i, p i a a xbv à x ô y X s ia s v , waàv s i; xrjv x a y iS a ,
„T b aqxx, óxou và ^uQ âj, ä; tjv’ ’ a x ijv x s ^ x A v jv a o u , T à ''b s ú p .a x á xou è 'y a a s , xX sov S sv s lv ’ s X x iâ a .
» 'H à p a p x ta xou A aoü, à ; r jv a ’. ’ axrjv t jju ^ v a o 'J - 0sb; ó x a v x o S ù v a p .o ; , xou l'S w a s S s iX ia v ,
„ ’ A xávw acu Sèv s p /o p a i, pi xb a ra tó i và ’ ^ su pY j;, A ià xrjv -o X X r jv xou è 'x a p a i v , yai xr,v à X a 'C o v s ia v .
„M ov ov pi S 6v a p .iv 0sou , a ra 1 a ü x o v v à x b s u p r , ; . 1* '0 Sè Z s p p ,T t à v o ; eyp a^ sv, 8X a xà x a X X ’. y à p t a ,
T ota u xa xou sp,vjvu asv, à o x v x ïj; 6 X s p p x a v o ;, ,,Aé'(a, Tev^xs a r jp .s p o v , w aàv xà X s o v x a p ia ,

in armonia. Trămite dară Sierbanü omü cu daruri, eu de ale măncâriî, si cu insărcinare de

a-lű invită să se lase de resbelü, sä se lase de scandale, ca să nu se facă voia diavolului :
că -cî certele si neinvoirile demonii le aducü, lóra le place sângele, lorü pierderea ómenilorü.
«Mal bine să avemü pace si amiciţia, decâtü să se verse sânge si să plângă mulţime de ne-
«fericitl.» Sekel Moisi nu vrii pacea, nu primi darurile; si acesta spre marea Iul nenorocire;
pentrucă Sierbanü, cumü vëdiù despretiulü, cu care Sekel rëspinse vorbele de pace, indată
strinse tóté ostile, si-lu insciintiâ despre acésta,. dîcêndü : « Vinü, frate, asupra ta, s’o scil,
«si sperü că in cele din urmă are să-tî fiă de capü'; pentrucă n’al vrută să avemü pace, si
«să trăimii ca fraţii, să fiă liniscite si tierile nóstre, să-sl caute sărăcimea de lucru, si să
«maréscü pre Ddieü pentru bunătâtile pâcei. Tu vrei scandale si vërsare de sânge ; dară fiă
«să le plătesc! cu capulü teü, asià să dea Ddieü, delà care in genuchl si cu ferbintl lacreml
«cerü o rea morte pentru tine, cerii ca sângele vërsatü să cadă pre capulü têü, si tóté ne-
«voile poporului să apese sufietnlü teü: că-cl nu räzimatü pre spata mea, s’o scil, ci pre
«puterea lui Ddieü, vinü să nie lovescû cü tine » Aceste vorbe 1 trămise Sierbanü Vodă,
dîcêndü totü-odatä Banului Preda, să adune ost! si indată ce vom fi gata să plece. Chiă-
mară si preoţii să biuecuvinte oştea, si să róge pre Ddieü să ajute Domnului să invingă si
să supună pre inimici sub piciórele Iul, să se ititorcă triunfätoriü si incongiuratü. de’ gloriă,
să sfarme săgeţile si arcurile inimicilorû, si să revină la scaunulü seü plinü de strălucire.
Apoi Domnulü se inchinâ si luâ binecuvëntarea, eră óstea incepû să se pună iii mişcare spre
Ardélü, si a treia di cu ajutoriulü lui Ddieü trecù otarele. Sekel Moisi cu mintea ametîtă
de fumurile trufiei nu sciù să mesure puterea si bărbăţia lui Sierbanü, ci-lü batjocorià, ma­
inte de a-lü cunôsoe, dîcêndü: «Să vedet! ce are să patiă grosolanulü de Bomânü; n’am de
 MAT0AIOT ISTOPIA THS OriTPO-BAAXIAZ 331,

,,N à |AYjv toù; S Ù 5ü);j ,£ v xa tp b v, S ià v à T io X s p - a o u v , . ’TEyaas Tà spouaxua tou, Qpàvov xai tïjv Tspcf-v tou
„ “O -t t'o è'x ou v ß s ö a ia , t'o x<5; và y. a ; v t x /(a o u v , K a i sv ûaTspos; syaaE, p,aCt xai tyjv siuyvjv tou,
„M óvov và toù; ß a p sa w [a E V , ïj| x s ï; y o j p i ; b s i X ia v , “ O ts oèv ssys psuaXà, xoaw; r, xsçaXïj tou.
„K a i Qé X s t s it-tyákr^ ß o r ; 0 s í a v “
! 8s ï 0soù ,
T ote; sxspaoav xoXXoi, xsÇoi xai xaôaXXàpci, EâO ) ygá<poáu ev, rems êyvçeaev o S t ÿ iin à v o s vextjTgs,
Kávévá; 3sv È6Xà<p9r;xs, p.È toù Bssù t; v yápiv. x a i t ç o n c u o v x o s sis To T g e y o ß v o to v .
Aou;a,xàp3s; IpptÇav xoXXàî;, st; 'auTOuvoù; àxàvw, “0; j .o>; ;as 3 i;a v xai Tipsrjv, àçsvTY;; ó Sepy.xà/o;,
’AXX’ 5 0sb; ÈæùXa^EV, aÙTOÙ; xat.vbv 2sp;j.xavov. M e oX ou; tou toù; apyovaa;, y.ai psè toù; Tapay.xàvou;,
A'.oti ’aàv Èy.ovTîiiav, sy.à[j.aoi vaêàXa, T x rjy s xai ’xpoaxúvvjas, p.saa ’otïjv ’ExxXïjasav,
Kai ’xiôïjXEv àxàvw tou;, xsÇoùpa xat xaôàXXa. Toù navTOouváp-0'j 0soù, s Bm x ’ EÙyapsarsav.
T etc.ov axa0t toù; sSwaav, őt’ à'py.aav và «pEÙyouv, „EùyapsaTW aos, eX e -'s , Kúpss ó 0 eó; pou,
Ttjv Xtp,vv)v ’aàv ol ßaapayoi, ysTà axouSi;; tïjv xXé- ,,'Oxoù s t x x e ;v<Î)0ïjx s , S e x s X-;; ó ’E y O p i; pou,
„ K a i ÈyXuTtiűaapsEv csùtoù, [AsyáXvjv TupavvsSa,
ÏÎUV’
Kai ’xvivïjaav os à'OXiot, TÔaos /.ai à'XXot TÔaos, „ S á v tó xouXi àxb ï;bv, xai àxb tïjv xaysSa.
Kàvsva; oèv v;p.xôpEasv, àx’ auTou; và ^XuTioor,. „ K a i Sè Kupsa Aiaxoiva, ùxEpsuyap'.aTw as,
Kai àv èxspaas y.àvEÎ;, tvjv Xîjjlvyjv àxb xépa, ,,MÈ ôXou; toù; àv9pd>xou; pou, oxùxtu ) xai xpoa/.u-
Autos t'ov âOavaTwoav, pss axà0v;v p.s psayaspav. v6)oe,
Msaa V aÙTÔv t'ov xôXsysv sûpàOvj oxotwjasvo;,. „ K a i őXos xávTs; âysoi, xai SoûXo*1 . toù Kupiou,
A ùt'o; ó SEy.îXp.uü"?,;, 6 TpsaxxTapa|j.Évo;, ,,'Oxoù p à ; âyXuTtoaaTE, àx’ aÜTOu toù ôïjpiou,
Nsxpb;, -pup-vi; -/.ai à0Xso;, aijj,aToxuXsa[ji,svo;, „A ó ;a v TipijV và ë / ete , IxasTo; xaoà páva;,
Kai p.Éaa si; t'ov ßopöopov ’aàv yospc; Xaaxwţasvo; I „ílávTOTS vùv te xai oceí, x ’ e î ; xàvTa; toù; a iw va ;.u
"Etos ÈxxTaaTxOry/.sv ex tIjv àXaïcvEiav, ’A ? ’ où EÖoijoXöyqasv, È'xpa;£ Tà æouoaTa/
Ásíts Sèv x(0éXy;oev àyiàx/jv xai osXs'av. „Aíőco aa;, X s^ e i , a';pspov, xoXXà xaXà pavTstaa,
’Axb Tvjv àyvsoasav tou, Ë'yxaî tÿjv Çüjujv tou, „EùspYsaiai; xai T'.pai;, xaôsva; p.È tíjv T á í’.v,

«cûtü să trămitu o aripă din oştirea mea, si e perdutü.* Intre acestea, Sierbanü ajunsë, si
l’impresurâ, si-lii strimtorâ de tote părţile, si-lü aduse de Tiuchise intr’unü "lacü imosü ca
intr’o cursă. Atunci numai ï esîră fumurile din capă, si perdù ori ce sperantiă : că-ci Ddieü
ï implù inima de frică, ca să umilescă ferósa lui trufiă. Érâ Sierbanü vorbi voinicilorü sei
dîcêndü: «Astădi vreü să fiţi lei; să nu le dâmü timpü să se desmetecescă, că ei sunt incre-
«dintiati că au să ne invingă; sà-ï atacâmu fără frică, si veti vedé că Ddieü e in ajutoriulü
«nostru.» Atunci trecură asupra duşmanului multi pedestri si multi călări, fără să se vate-
me vreunulü, pentrucă Ddieü eră cu densii : dederă multü din tunuri asupra lorii, dară Ddieü
ï apërâ pre ei si pre Sierbanü. Cumü aruncară câte o lance, ai noştri se răpedîră asupra
inimicilorü si le dederă o bătaiă de-i făcură să apuce fuga să se arunce in lacü si să innóte
ca bróscele: atâtia se innecară că mai nici unulü nu putii scăpă, si dacă câte unulü ajungea
să trecă laculü, nu puteà incongiurà spata vitejilorü lui Sierbanü. Pre câmpulü de bătaiă se
află mortü insusï blestematulü de Sekel Moisi, mortü, golü, scăldată in sânge si coperitü de
tină ca unü poreü. Écá unde l’aduse mândria ce nu-lü lăsâ să primescă pacea si amiciţia ce
i se oferise: perdù óstea, tronulü, viétia, si chiarü sufletulü seü, pentrucă n’aveà firü de
creeri in capü.

A d seriem ü cum ü se in tá rs e S ie rb a n ü in d n g ë to riü s i ir iu n f ü lo r iü in Të rgo visle.

Plinü de gloriă si de strălucire, incongiuratü de totï boiariï si ostenii, Sierbanü veni
la beserecă si dede multiumită celui a totü putinte. «Multiumescu-tï, dise, Dómne Ddieulü
«meü, care aï umilitü pre inimiculü tiereï mele, si ne-aï scapatü de uriciósa lui tirăniă, ca
«pre pasere de laçiulü si cursa ce i se intinde. Tï multiumescü si tie, prè-curatâ Fecioră,
«tie plecâmü genuchiï si ne inchinâmü, eü si totï aï m eï; si voue, sântï si servi aï Domnu
«luï, cari ne-atï mántuitü de acéstà férâ, mărire si onôre aducemü, acumü si pururea si in-
«veciï vecilorü.» După ce dede mărire luï Ddieü, chiămâ pre ostasï, si dise. «Astădi vë
«potü dà frumôse scirï : rësplatâ si onorï aibă fiă-care după rangulü seü, pentru bărbăţia cu
«care s’a purtată in bătaiă, de amü invinsü pre inimicü si ne-amü mantuitü de densulü.»
 332 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE

,,Nà àxb Xiyo'j gou, [j.Ètyjv Z.v.rp/ tou xpssçtv, M à s/.aTsf ) b Mxxxepï;;, p,’ 5Xa tou Ta ijcuoxtx .
,,’O-îisiçî ’o ’xbv xôXsgov, xxosva; p.è àvbpstxv, A uto; tóté; è ; ùxvv;::e , y.’ sp.aOs xà [xavTa'xa,
,,K.’ Èvix^aagÆv xob; sj^ob;, y.’ ï)'ùpa;v.sv « otrçpiav.“ K a i ’uàv S év ïjxov sTO’.poç, p’ abxbv và 7xoXspr(7 ï],
Taűxa y.ai xspioaixspa, stxs tou; axpax'.Wta'.;, “E ^ uyt y.ai ’ijiopiaOîjy.E, pè tou 0 eoû tÿjv y.pio’.v.
M è vîxïjv ’axb Tp'.vô6uoTov àyùpioav ètots;, K a i tote; bXoi apuyav, pvj è'/ovx:; y.soàX'.,
ËÙY'<jy.a(jiv oi ap/ovTc? y.ai b Mr)Tpoiio\ÍT.;;, N à tto7 sp.ïiOrj jaet’ abxbv, y.ai và tov y.axaóáXv).
M s cXou; tou tou; 7spsT; à;u.xpé; tou p.îxx XÎ t; ; . Kovxà 'axb IlxpxSoûvaScv, s^u^sv cX’ r, T a apa,
'E y y .p ç/ .T i. sù0 ù[v.Y)oxv, p.sxà 7 ■oi^apsía;, ’Axb tou MxaxopYàgxopou t ï ;v x 3p'.ooi)v àvxàpa-
vEco>y.av 3ô;av tw 6 sw , /.ai xv;; ùxspaY?a;. A iótí rjxov àv9p<o.xo; y.ay.b;, àvOptoxoçxYo;,
' E xéoxcje xoXb; xaipb;, xsv te y.ai ÍE,r, /povoi, K ai x o v v jp b ; y .a i à 'x i j x o ; , y .a i p ta p b ; y .a i p à ^ o ;,
O t: íXsuJiav Tà oy.aXox/ a, y.ai ol xspiaaoi xóvot, K ai s 'y .a p s xoX X à y .r /.à , xoX X à; x a p a v o p t a ;,
K a i slaaoTEv etpYjv'.y.oi, [as tou 0 soü v ry r yip '-'i, 0É X ovxa; y .a i p i) oeXovtx;, à~b x o X X î;; p a v ia o .
’A XX’ ó =/_9b; ó xovepb;, è'ppiÇs t 'o Xiôapi, ” A X X ‘î)v œ o p à v S sv s'y '.v î , tooo y.ay.b ’ otov t ô xo v ,

Ka! 'y a.Xaos tyjv Ivm«.v y.ai tï)v xoXXïjv eipujvïjv. O ù oà T o go ; à fa v t o p b ;, y.a i ijw u v -/.ai àvQ pw xw v.
Kai ’xavsSíjy.sv o/.avbaXx, xai ox/.pua y.ai Op^vot. T peT ç p v jv e ; s xa O s^ sT O , y.a i V .o ú p j í u s y .a i ’ / à X a ,
K o ú p T a i ; y .a i M o v a o T / ) p ia , p '.y .p á te y .a i p s -;à X a .
/7m ? h a ts ß g x s v à M natO ÿyànT poçoç, x a ï èâimie
’S àv E iS á v o t T a A a ix w p o t, ot B X a /c i ty; v o / . X a 6i a v ,
t ó v SeÿftTtàvov, xa,ï âtpàvioe tijv BXa/iav.
'E x É p a o a v tov A o û v a S tv , x .' ù x ijY a v ’ otïjv T o u p y .ia v ,
K a x c ’.o; MxavopYàgxopo;, àva0£iAaxiap.îvo;, K a i tou S o u X T a v o u eypa^av, à ç É v r ijv v à tou; gteî X v),

AtoX'o;, ju.tüpb;, y.svôoo;o; y.ai lasŢaXî'.ojp.îvoo, T ou M í '/v a B óSa tov û tb v, y .a i v à y s v /; etpvţvv).

’ EoTjyMos tov xô X e ;aov, v’aXOr, và xoXEgv)«],
Tv;v -fr,') y.ai Tà xspi'/wpx, và xaio») v' àçavtayj.
'O §è 2Ep[v,xavo; r,y.ouo-s, xixoxa Sèv tou p.sXu,
"Otí 0 eo; <LpY'.c9ï)Tov, và tov Suiijv) OsXst,
A ióti bsv È ç ù X a i;» , x à ijt v t ;;
’Ap.ï) È/.axatppôvEOE, y.ai 'y.agEv à«ox£Îa;-
Kuvyfyia, oup/xbata y.ai àXXa; axx;ix;,
Kai ó 0eb; Sèv è'oTcp^s, xóoa; xopavopia;.
K a i xapEuôb; tov eoteiX e , y.ai r;X0s ’oTrjv BXa/_iav,
K a i Eupov oi TaXaixtopot, oh b 'rp ) awTï)piav.
K ’ soiu;av tov I ’àp.xopa, x.’ uxîjYî ’gtî) v OÙYYpi« ^ 5
K a i ’xaÔiasv b 'PàSouXo;, àçÉvTY); pè my.piav,
à ç g V T E t a ;, A'.ótí ^v ■(] Toàpa tou, y.aüpsvï] ’pï;paapsvif),
’Axb tov MxaTopYa'pitopov, SXij àçavtopÉvï).
npôêaTOV Sèv àxopsivs, (J/wpi, y.paoi, Y*XàSi,
’S t Î)v ’EpSsXtav xà ’oxeiXav, oXa pè xb xoxàSt.

Acestea si alte multe dise ostenilorü. Apoï se intórse in triunfü la Tërgoviste, unde-ï esîră
inainte boiariï si Mitropolitulü eu totï preotiï lui, dândû mărire lui Ddieü si prè-curateï.
Multü trecù după aceea, cinci séü siése anïv in cari lipsiră scandalele si durerile, in cari e-
ramü in pace din mila lui Ddieü ; dară diavolulíi celü neîmpăcată aruncă pétra de scandalü,
si turbură unirea si buna intielegere, aducêndü érâsï rele, plângeri si lacremï amare.
Cum it v en i B á to r G a b o r de goni p r e S ierb a n ü s i deva slá Tiér a R o m ă tU scă .

Bátor Gabor, omü afurisită, nebună si plină de desiertă mândria, veni să bată tiéra,
să ardă si să prade. Sierbanü audî acesta; dară se aretâ cu nepăsare, pertrucăDdieăl’urgi-
sise si vreâ să-lă pedepsescă ca pre unulă ce nu ţinuse rănduela Domniei, ci călcase in pi­
ciére legile, si se dedese la desfrënârf, venători, ospetie si alte neorănduelî si fâră-de-legî
urite lui Ddieă. Abia cândă intră in tiéra Bátor cu tote ostile lui, se desceptâ, si nefiindă
in stare să se bată cu densulă, fugi si se esilâ, ca să se implinescă judecata lui Ddieă. Vë-
diêndu-se fără capă, tótá tiéra se trase spre Dunăre de înaintea lui Gabor, pentracă eră omă
rêü, măncătoriă de omeni, necredinciosă, pângărită si îndrăcită; in furia lui neimblândîtă
făcuse vrêndü nevrêndü mii si sute de nelegiuiri. Tiéra nu a mai suferită delà altulă atâtea
rele; nicï odată nu s’a mat vëdiutü asià de infneosiată măcelărire de vite si de émenï: treï
lunï rëmase in tiérà, de o prădâ, si strică curtï si mănăstiri. Bietiï Ttomâni, ca să scape de
atâte crudîmï, trecură Dunărea in Turcia, si scriseră Sultanului să le trămită Domnă pre
fiiulă lui Michnea, si să se facă pace. Curêndü si veni fiiulă lui Micimea, Domnă in Tiéra-
Komănăscă, si asià nefericiţii Români rësuflarâ puçinü, gonindă pre Gabor preste munţi. Ra­
dulă Vodă avă amară domniă, pentrucă tiéra erà devastată, de nu se afla in ea nici vite,
nici pane, nici vină ; pentrucă tóté le răpiseră si duseseră in Ardélü : insesi vasele besericiloră
 MATÖAIOr UTOPIA TUS OTITPO-BAAXIAZ 333

Tà 'Ispà exxXïjo'.àiv, y.a! töv Movaanjpíwv, Aiôrt ebuivjoave, và ’xôycuv ’ ctïjv Oîrpfpixv,
"OXa là exouêàXtaev, èxeivo to ôrjpiov. N à Sdiàouv tïjv àvTaiaoiéïjv etç tïjv xo XX ïjv xtxptav,
E ù x e p i o o e v rj T a à p a t o u àoïjfa'. y .a i Xoydpi, 'Ox’ exap.ev ó ra|j,xopoç, èow etç tïjv BXa^tav,
’Exeïvoç ó àxàvOpwxoç, SXa Ta £?/_£ xapei. Nà tou xXvjpcíwouv ijôeXav, oXïjv tïjv àîixiav.
’ A X X à x a i ’y.shcç ’fXYjYüipa, e u p e tov ja a a T o p ^ tcu , Kàxotov StùvtÇov eaTetXe, t'ov p.éY«v EXouiâa'pïjv,
Nà y à z y) to x e o x X 1. tou, Sbçav / . a i tyjv Tip.-4 V t o u . Kai Tà ţouoaTa xp'oç aufov, eyiptoav jxe Qàppïj.
K ai a x o u 'jc v xûç eyive, và t S îjç ‘/ . a i va ô a u ja à o v jç , Kai extSouXîuôïjxaai, tov ,'PàSouX Bosêôîa.
Tbv xavTobùvajaov 0ebv, eùO uç v à tov S o ^ à o v jç - ’Ax’ eçu) tov eottoiçav, otà và jxrj ßiXp xóSa.
'O tc’ eow xe tïjv àjxotêïjv, e x e iv o u toú ôïjptou, Kai xapeuôùç exepaaav, Êouvbv tou Mxpaooêtou,
Kai r/Jié tou byk^ytapx, cpYïj xapà Kuptou. lléXsp.ov jjteYav eSwaav, jjwjvoç tou ’louvtou.
’H tov ï ) pipa ‘EopTYj, TOU IlaùXou xai tou IÜTpou.
IToiç o SeQfincivoç qX&e xatà to v jMîtatoqyâiiTio^oç, ’E/Opcùç £xaTaaúvTptt|»av, óxoú Sèv eljyav p.erpov,
xai èvU)]Oev avtov xatà xyàtoç. EtxootxevTe àptf)p.bv, '/iXtabwv aTpaTiÛTatç,
Sepjaxâvoç ÔTav ëfjys, ’xçYe ’otïjv Mxo'fSavíxv, "Exeaav etç tôv x6Xep.ov, xaTà tyjv ôpxv TÔreç,
Tb xwç ùxïjysv eçaçva, dyê'i to àt'.p.ixv. Kai ^tov Tà xopjjtt'a touç, vexpà xai Yupwjaeva,
Kai eêaXev e!ç Xov'.op.'ov, fouaáva và jaaÇwlçY), Kai à'p/toav Tà Spvea, và TptiiYO’JV tov xaO’ ëva.
Nà !X9ï] e!ç t'ov Fàiaxapov, và tou àvTaxoSùarj. ‘O Sè Zepp.xavoç eTbé touç, xai èXux/(0ï]X£ touç.
Kai xapeuO'uç èaeêrjxe, jj.éox eiç tïjv ’EpceXiav, Etç evav tôxov wptae, xai xeptp.àÇ(j)Ç£ touç.
Kai [jàçtoçe OTpaTeúp.aTa, Ssà tïjv ’EpoeXtav Xwjjta xoXùv èçépao-t, x’ è'SaXav àxb ’xotvw,
Aèv èoup.[j,àÇü)?e xoXXoùç, jaôvov oxTaxsaiouç K a i jjttav CT'/jXïjv ú^yjXrjv, eoTvjoav úxepávto.
ZoXvïjpouç xaêaXXa'ptouç, xeÇoùç veTpaxoaiouç, K a i çatveTat àxb jaaxpà, etç èvTpoxŸjv otx-tjv touç,
’Eia^vuss x' eiç tïjv BXaynàv, va p.ai^o)^8oüv ol 'Pwaot, l[(T)ç Stà evav x y m a t o v , ë y x a x v tçv Çwijv touç.
Kai SX’ ol TapajAxxv'.îeç, xaêaXXapot xàjaxbcroi, K a i aÙTbç ó MxaTopYaptxopoç, àp^tvïjoe và ipt/ff],
Nà úxayaívouv ’otïjv OÙYyptàv, Sià và àvTtjxetf'Ouv, 'Q ç và xepàor) to vepbv, ’o oXtYOV Sèv èxvtYv;.
AcoXbv tov MxaTopyafaxopov, xai và tov ippovtjjsif'ouv "Exeoev rj jaxepeTa tou, ëxeaav Tà tpTepà tou,
’2àv Ijxouoav o't à'p^ovTeç, oi 'Pwooi xai ol àXXoi, ’Sàv axùXoç eiç Tà oxeXï) tou, expune tîjv oùpa tou,
Msîà jyapàç to ëarepiçav, jj.ty.pci Te xai jaeY^Xot., Atà và ïjtcv à'YvwoTOç, et/e TotaÙTîjv Tàçtv,

si mänästirilorü pusese féra neimblăndîtă să le care in tiéra lui ce o impluse de ar-

gintulü si aurulù Tiereï-Romanescï. Dară si densulü curêndü află pre cine sá-lü invetie min­
te, de-sï perdu onérea, gloria si viétia. Ascultă cumü s’aintëmplatü lucrulü, ca să vedï, säte
mirï si să măresc! pre Ddieü atotü-putinţele a cărui urgiă numaï decâtü cadiù pre capulü
lui Gabor, ca să lu pedepsescă de păcatele luï.
Cumü Sierbanü veni asupra lui Gabor si lă învinse deplină.
Fugindü Sierbanü, merse in Moldávia ; dară rusînându-se că fugise asià curêndü, sî puse
in eugetű să stringă ostî si să mergă asupra luî Gabor, ca să-sî rësbune. îndată si intra in
Ardélü, si adunândü o mână de voinici, numaï optü sute de călârî Zolnerî, si patru sute de
pedestri; trămise si in Tiera-Romănescă să se adune Roşii si Dorobanţii ca să trecă in Ar­
délü si să invetie minte pre nebunulü de Gabor. Cumü audîră boiaril, Roşii si eeialaltî, se
sculară bucuroşi, mici cu mari, si porniră indată in Transilvania, pentrucă eră însetat! de
rësbunare incontra lui Gabor pentru multele reutâtl ce făcuse Tierel-RomănescI, pentrucă vreâ
să platésca astul neomenosü tóté nedreptăţile ce făcuse. Pentru acésta, Sierbanü trămise in
tieră pre unü Stanciu, mare slugeriü, care trase in parte-I ostile, gonindü pe Radulă, ca să
nu-I impedece in lucrările lorü. Apoi trecură iute munţii la Brasiovü, si in luna lui Iuniü,
in diua sântilorü Apostoli, Petru si Pavelü, dederă o bătălia atâtü de cruntă, incâtü uciseră
mulţime nespusă de inimici: dóue-diecl si cinci de mil fù numërulü celorü cădiutl, ale cärorü
corpuri stà zâcêndü gole pre eâmpü, si incepuseră si paserile să le mănânce. Inima lui Sier­
banü fù atinsă de acestü spectaclu, si ordina să stringă tote corpurile intr’unü locü, să
aducă pâmêntü multă, si să le acopere, punêndü deasupra si unü stîlpü inaltü, ca să se vedă
din depărtare si să se cunoscă ruşinea celorü ce sï-aü rëpusü viétia pentru unü misielű.
InsusI Bátor Gabor se puse pre fugă, si până să trécá apa, mal erà să se innece; fugià ca
334 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

iloXXà «pTEpà àxxvw tou, vjOe X e và ßaoTàçyj. K a ta a tç o q ir j t o v S e ç fin à v o v B o 'iß o v ä a , xru

*í>T£pá eîç t'o y.E çxX '. tou, cpTEpà '/.a: î l e Tijv p à y v j, jr a L iv ct7V oxG cT ctotaocç e l ç Ttjv a q ie v t e í a v

£Ïç toùç à y x w v É ç tou, à y â x a x x v t x v a y v j.

‘ l 'T î p à 'l*<(óov). Bot-Jól'ôci
'[•îSpà ’ovà ÇTEpV.OTVjpla TOU, ÇTEpà £Îç TŐXoyóv tou, Zsppxàvoç ’oàv sviy.vjos, tov p'.apbv t 'ov KpaXvjv,
’E ő á o ra ^ v e ’iç ove’.Soç, '/.ai £tç y.ay.bv ’o'.y.ôv tou. ‘I1X0EV eîç t'o TpiyoâuoTov, và xo evts 'íy j xâXiv.
N à cpatvsTX'. ’oàv 'A y y s X o ç , I X s y s -/.ai ’y,xuyaTOV, ’A X X ’ 4 0£o; Ssv vjOeX s , xaX’.v và âjjsvTstţvj,
N à tov <poêouvTXi oi I j/O p o i, và. p s u y o u v onţb tauTov. M à s lç tvjv ’AXapàvstav, pay.pà và t 'ov è-ip^r;,
Mb této'.x p.xoy.xpÉ’j.XTa, vJtcv ïj ïp E 'iç tou,' N à svOupxrx1 . tîjv B X a y .à v , và '/.xvst’ ïj v.aoo'.x tou,
Nà TpÉp,ouv '/.ai và peúyouaiv, à“ ' auTOv oi èj/Qpoi tou. "Oti Sèv â'/.uê£pvy)iT£, xaXà tîjv àpsvTEtàv tou.
’ A X X ’ 5 p ,w ţ Êçuy£V aÙTÔç, pè IvTpoxvjv peyáXyjv, ’Eosc'/jy.ôv 4 'PàoouXoç, p iaa sis rr;v BXayiav,
Aèv tou ’6ovj0ÿjoav Ta <pTEpà, ’xoü ’báoTX ’á t'o xeoxXi. K a i TouTop t 'ov Èbiu>"£v, ïts>- v .’ MoXoaoiav.
Asv ISXexe xûç èpsuyE, và atóoyj ’a t'o Supx^v., KaTÔx'.v è’Spapav xoXXoi, /.a! Toupy.oi '/.ai TaTapot,
Nà Ipxy] p.soa và xXEtsBrj, xai pisa v’ àxopEÎvvj. “ Ëyo'iav \ i y v j ' XEptJooU;, -/.ai cr/.Xáíou; £ly_av xàps.,
’Epxîjy.E /.ai £x.Xeîs0vjxe, y.ai pspi'/.oi pii’ auTOv, K a i povayb; É'/Xűtiots, y.ai x a ’orijv NïpvjToiav,
Oi SI Xo'.xoi o iv Isw sxv, '/.a i ’ p x v jy .a v e iç t î v T apov. 0 ßao'.Xsb; loÉy0ïj tov, j/topiç tîjv úxotjiíav,
A oste /.a i 0 a u p á j£ T £ , à’p j/ovT S i; T '.p v jp s v o t, M r/á X w ; t 'ov £TÎpy(o£ y.ai ëSiùsé tou te X vj,
ÍI(3 ; 4 0sb<; tou xa0svbţ, xaXà -/.ai úxopávsi, " E 'o î a £tţ Tàç y îip à ; tou, và Tpcdyyj £iTt 0£/.£>.,
’ApvJ ciţ TO ÚGTEplv'oV, TO0 SÎSîl '/.ai xXvjplivE’., '■'Ooov £0pioy.£Tat ‘/.aipbv, è'/.îl '/.aTot'/.'ijpÉvo;,
Tou y.xOsvbç ’sàv sv.xps, y.ai tou àvTaxobwvsi. A ùtoç '/.ai oi à'v0 pwxoi tou, vavxi àvaxaupôvop.
'Üsàv tou MxaTopyotpxopou, s!ç tîjv xoXXvjv /.a/.iav. ”A ; t 'ov àp'ijowpEV sxîï, y.ai à ; à'X0(op.£v àxioto,
'O x ’ sxausE y.ai ’pxùptss, ttjv sx t w /j j v BXayJav. Tou ’PàBouX Tà y.apo'ipaTa, và a a ; àva0upio(i>.
Naoùç -/.ai MovasT/jpix sy.aTxpytjpx!;ÉTx, ’ApévTyjç t'ov ÈStwijav, ^X0s pè tîjv Tipyjv tou,
’E'/. OspsXíwv pspiy.à, siç ßxOo; sa/.xtţsTx. VlÉaa ctç t 'o TptyôêuaTov, 4xo'jva’. t'o o/.ap.vi tou1
’A'/.àpyj y.at tvjv ayjp.spov, sTÉy.ovvxi ’pvjpaspsva. ’E/.á0'.o£ y.ai àoÉVTEtiE, y.aXà OTEpsup.svoo,
' A x b TaUTOV TOV à’0SOV, §£0£p£Xttl)p£Va. 'Qa-àv àtpÉVTVjç à^'.oç, y.ai £Ùyjp£pyjp£vop.
’A X X ’ 4 0sbç tou somos, psyxXvjv aTiptav, E!pyjV£UJ£V 4 TÔXOÇ TOU, £tpyjV£UO£V aTÔ? TOU,
K ’ sj/ x o e Tà pouoaTa tou, '/.a i oX vjv tvjv aTpXTiav, T y jv Taapav tou tov toxov tou, I êXexe p o v a x o ţT O u .
K ’ EÎ; t'o S u p x î j v '. Ip u y ï ps svTpo-yjv p s y x X v jv , ’ O X ot t'ov i x p o o a ù v r jo a v , oi 'P ü o o 1
. xal o" à X X o i,
"O ti Bsv e i/ s p 'J E X à XOJÛ? S 1Ç t 'o y . s o x X 1
.. K ai őp y.ov í/.apav op iy.T bv , v à tou oouX eùoouv x â X i v ,

cânele cu coda intre picidre: ï cădiuse bereta, î cădiuseră aripele; pentrucă purta mulţime
de aripe pe corpulü seü, aripe la capă, aripe la spinare, aripe la braçie, aripe la picidre, a-
ripe la calü, aripe pretutindenea, făliniu-se cu neruşinare că erà âugerü, si că totî inimicii
căuta să peră de frică inaintea lui. Cu asemini flecuri vrea să facă să tremure si să fugă de
elü inimicii; dară fugi insusi cu mare ruşine, si merse de s’ascunse in Săbiifl, unde intrară
si scăpară incă câti-va cu densulü, eră ceialaltï neputêndü ajunge acolo, intrară in mormêntü.
Vedeţi si intielegeti, onoraţi boiari, cumû Ddieü rabdă indelungü, dară până in cele din urmă
plătesce fiă-căruia după faptele lui, cumû făcu lui Bátor Gabor, care prădâ si arse biéta Tié-
ra-Romănescă, si dërimâ besereci si mănăstiri, rësturnândü chiarû din temeliă pre unele, ce
staù si astădi in ruine. Ddieü. insă trămise asupra lui fulgerulü desoadreï, fácéndu-lű să-si
pdrdă oştea, si să fugă in Săbiifl cu mare ruşine, pentrucă eră capii secii si fâră creeri.
Căderea iu i S ierb anu Vod ă, si re s titu ire a in dotnniă a lu i R a d u lă Vodă.

Invingêndfl pe păngăritulfl rege, Sierbanfl veni la Tërgoviste ca să domnescă erăsi;

dară Ddieü nu vru acesta, ci decreta să-lfl alunge departe, in Alemania, ca să-si aducă a-
minte de Tiera-Romănescă, si să-i ardă inima de dorulfl ei, pentrucă nu guvernase bine dom­
nia. Radulfl intra in Tidra-Romăndscă, si goni pe Sierbanfl in Moldávia, urmărindu-lfl cu
mulţi Tătari si Turci carii tăiară mare numërfl de Lesi, incâtfl Sierbanfl scăpâ numai sin­
gurii, si fugi in Alemania. Impëratulfl cu ondre Ifl primi, si-i dede si venituri, ca, precâtfl va
stă acolo, să aibă cu ce trăi, să aibă tdte comoditâtile atâtfl elfl, câtfl si omenii lui. Să-lfl
lăsâmfl aci, si să ne intdreemfl la Radulfl, ca să memorâmfl si faptele lui. După ce-lfl goniră,
se intdrse cu ondre la Tërgoviste, se sui érási pe scaunfl, si domni îndelungii fâră turburare,
 M A T 0A IO Ï U TO PIA THS OÏITPO-BAAXIAS 335

Mà x Íotiv -/.ai e ù X à ê e ta v , Nà páöouaiv ot SeXoïxot, và pàjv exwouXeùouv,

(/.à t/jv è g x i a T o a ù v /jv ,
K a 6w ; ép tÇ ei 4 0 e b ;, y.’ /; toù; àçevTàSe; tou;, pive và toù; SouXeûouv.
X p '.a r i a v w a i v v j . ilîT S
K a i é X a ê a v auYXwpeaiv, s i; t /jv è x i ê o u X i a v , Mi xiartv y.ai eùXàêetav, pi tîjv èp.xtaïoaùv7j,
A ióti tô è x .à p .a a t, S ià t /jv ’ E p S e X ia v . “Av ÔIXouv t'o xeçàXt tou;, eî; aÛTOu; vaxop-eív/j.
N à âwaouv t /jv àvTap.oi6/jv, e ! ; t 'o xaxbv t'o ’xáöaJ, 'P<op,aicu; toù; Xpiartavoù; và pr.vj XxTafpovoüa'.,
K ’ ÙTTïjvav y.ai ttjv eètoaav, p i y vû j i v , w ; èp.àOav. Mbvov và toù; eùXaêoùvTai, y.ai và toù; àyaxoùai.
Tiùpa và aè SouXeùaü)p,ev, và Ţîp.£a-î£ p,aÇî cou, “Ot’ eivat Y-v0? àyiov, ţevo ; eùXoY/jpévsv,
T b a l p à p a ; v à j c ù a io p e v , e î ; tíjv uxoTaY^v a ou . Tévő; opOoboijÓTaTcv, àx ’ SXou; Tip,/jpivov.
" O X o i tou; à v a x a ù ô v ja a v , p r x p o î ts y.a i ix iv a X o '., Aùt’ eîvai, ôxou ’Ţep/.aav tov Kôap.ov pi ao<pîav.
K a i I v a ; [ v i y a ; à p ) j o v T x ; è x i ê o u X e ü ô ï j x à X '.v , Mi vpáppara, pi àppaaa, y.ai pi OeoXo^tav.
M e à X X o u ; à p / o v T a ; oy.TM , o v ô jx a T i I l a p y . à v o ; - 'i pv xioTiv tôv XpiaTiavwv, aÙToi t /jv sbe^Ö^aav,
* K’ eî; oXou; tïjv èpoipaaav, Xptsriavob; èxoïaav.
A o i x o v - p .E y à X o v S t é X v t y .o v , tôv e 'jv e y 4 X e p g x â i v : ; 1
T b v T à S o u X B b o a v jO e X a v , e ; a ç v a v à oxotîîïjouv , AÙToi èaâ; èSàxuaav, pi tïjv op0obo;iav,
M r / á X / j v K a p . a p à a i o v , à ç e v T /jv v à avjy.(!>aouv, T (ipa và toù; ay.OTwavjTe, biv eivat ápapTta ;
K a i x a p e u 0 ù ; v à § p à p .o u a i, e i ; toù; x p a Y g a r e u T a s e ; , ’AXXà y.ai aet; xpoaejteafte, w àpjyovTe; 'PwpaTot,
’ E y .e t v o u ; v à axoT ü > oou a ’. , v à x à p o u v toù; TaçTaoe;, "Oaot ’ otïjv xoùpTïjv ’âptay.eaôe, xai Saot ’A'popatot,
K a i v à èÇ oX oÔ p eù ffou fft, t 'o y é v o ; tû v T o )p .a îu > v , ’J.beTe y.ai xpoae/eTe, àxb t/jv àâr/.iav,
e lv a t ex t /jv T a a p a w u ; , và ;j .yj çavoü crs x X e o v , T où; B X à jïo u ; pvj xetp a ^ eoe pe t /jv x X e o v e ; i a v .
" A p '/o v T a ; y.a i à p ^ o p -é v o u ; -/.ai tïjv x t w / oX o yîxv , M /jS è và i,aT’ àp^opTayot, e t ; toù; x t w / oÙ; à x iv o ),
H ou 0peœ ou at T à ’ a x ^ T ià tou; cX ot p i x p o y p ia T e ia v . "O t’ e lv ’ 0 e b ; 'a toù; o ù p a v o ù ;, y .a i ß X e x e t à x b ’ x à v t o ,
'A X X ’ 4 0eb; oev Yj0eX e ’ aàv /j 0 e X a v è x e ïv s t, M r jB è và X a tp a p Y ïja e T î toü B X à ‘/ o u T à p x o u y .á a t a ,
'A p ./ j pi t /jv atTÍav tou;, ïj0 e X e và toù; x p i v /j. " v)t i 0eb; 4ï/v. x e p i a a t a ’ p à T t a ,
a Y '.o ;,
“E xat toù; à x o ç à a i a e , xaTà t'o iß^T/)p.a tou;, Kai ßXexet y.ai toü y.aO’ évb;, t/jv xpâ^tv y.ai tïjv Ta;t,
IlàvTOTS o i è x i b o u X o t , v à '/o u v y .a y .o ù ; 0avaTou;. Aie xatbeuatv, pè xéXaatv, ôeXet tov StaTàçet.
A ióti ’ a à v t 'o ê p .a 0 e v , 4 T à c o u X B o e â ô b a ; , 0appű xai SúvaaTSÚeTe, toù; èxT<u/où; toù; BXà/ou;,
T à ; x e ç a X à ; tou; èV .ci/e , Tà; - / s t p a ; tou; y .a i x ô o a ; , Kai Tj xXsoveoia Sa;, toù; y.apvet po.petopa'/ou;,
N e x p o ù ; Yupvoù; toù; eppitjjev, s ; c o à x b t /jv 0 6 p a , Kai Sev ’pxopoüv và pa; ïâoüv, p/jSe ÇuYpayi^P'àvou;,
T ou y .a ù ’ évb; rj a ù Ç u 'fo ;, ly e ív v ; tóté ypijpa. 'Ûaàv axùXou; toù; xoXXà ôvetbtapévou;.

ca unü doinnû intieleptü si fericitü. Tiéra incepù să guste bunurile pácéi; domnulű singurü
vedeà de pésurile ei; toti i se inchinară, Roşii si ceialaltï, facêndü juráméntü infricosiatü sá-lű
servescă cu credintiă si deplină supunere, cumü vrè Ddieü si legea crestinésca; érá domnulű
i iertâ că conspirase incontra lui, pentriică făcuseră acesta ca să-si rësbune de Ardelénulü,
si sä-lü invetie minte, cumü l’aü si invëtiatü. «Acumü suntemü cu tine ; sângele nostru, vomü
«dà ca să implinimü ordinile tale.» Toţi mari si mici, se linisciseră; numaiunùboiariùmare,
anume Parcanu care fusese mare stolnicii alu lui Sierbanű, conspira erăsi cu alti optű bo-
iari să omora pe Radulă Vodă, să redice Domnü pe Cämärasiulü Michaiű, să sară apoi în­
dată pe negutiători, ca să-i măcelărescă, să iea mëtâsurile si să nimicescă pe Grecii câţi se
află in Tiérá, boiari, negutiători, avuţi si sëracï, pe toti până la unulű. Dară Ddieü nu vrù
cumü vreà ei, ci aduse mórtea urdîtă pentru alţii la capulű conspiratorilorü, pentrucă scrisă
e ca aceştia să moră totdeauna de morte rea. In adevêrü, cumü veni lucrulü la urechile
Radului, puse' de le tăiară capetele, manele si piciórele, si le aruncară trunchiurile gole a-
fară pe ferâstă in ulitiă, rëmânêndu-le copiii orfani si soçiele vëduve ca să invetie alţii să
nu mai conspire incontra Domnilorü, ci să-i servescă cu credintiă si frica lui Ddieü, decă
vorü să le stea capulü pe umeri; să nu mai despretiuescă pe Greci, ci să-i respecte si să-i
iubescă ca pre unü némü sântă, binecuvëntatü, binecredinciosü si de totï onoratü: că-ci
Grecii dederă turnéi filosofia, literele, ariile si teologia; credintiă erestinescă ei o priimiră
si o răspândiră intre tóté popórele ; ei v ’aü botezată in legea ortodosă ; si acuma să-i uci-
detï, nu e pëcatü de Ddieü? Dară si voi, boiari Greci, câţi vë aflaţi la curte, si câţi v ë n e -
gutiătoriti, luaţi aminte si vë feriţi de nedreptate; nu supëratï pre Români prin nesăturata
vostră lăcomiă; nu sugeti pre sëraculü, că Ddieü e in ceruri si ochiulü seű e deschisă asu­
pra vostră; nu vë bucuraţi la strinsurica Românului, că Ddieü are ochi mulţi, si nedreptatea
336 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

’Âv Slv sfyast Bixaiov, Sb vjfteXav cpwvàÇv;,
’Ajmj Sióit xXaÍYOViat, s/sumv cjwiaüsi.
Kai xaúaEis xa't Xsitţsis, « tes ty;v áíixíav,
Mi) Saţ v.oXá-r, ó 0ebc, xóXasiv aíwvíav.
Autói xtoí/ oÍ y.a: Opsosuat, y.ai y.«; àxoy.ciiàÇcuv,
0 sAovtî$ y.ai jmj OsXaviss, ÇsuxbùvouXs gaí xps^ouv,
Kai xpsxst vá to'u; l'yirigsv, y.ai và toj; áyxxíűysv.
"Ott gàç st/xi àSsXçoi, orpsarst và toùç- tiiasüjiîv.
"Eijw Xoixbv sÙYvjzx;j.Ev, àxb tyjv 'laioptav,
"Aţ l'XOüjjj.îv 'TTov Xîvov gaç, ôx3ujj.âç xay.vsi ypA,
Nà sixsugsv Stà ibv TáSouXa Bosóóóa, tou l'povv^Orj,
Kai xoïoç tov àvàGcsiJ/s, y.ai tov ’x£pixo!ir(9Yj. '
1h i/t t o v 'PàiovX Boeßoda, rino r i yévoç xaTÙyeTcu
■/■ai 7U(ji Tov û-avârov Tov Mnaxoçyâ/inoçiot).
Auto; r,iov ib yévoç tou, àxo Touç MiyvaXiîar,
’£tï)v âţOsvisiav xqç BXayiaç, styav xoXXxç êXxiSa;.
’ AçsvtsiJisv ó xàxxo; tou, cxtu) èvvsa /pôvcuç,
Kaiôxt 6 iraispaç tou, sxpcÎTYjiTS toU; Opovouç.
’ Htov àçsviYjç à’^ioç, xaXoç y.ai Tip.v]pAvo;,
Ms âpyoviaţ y.ai p.s XTioycuç, yjtov ^Ya-^pisvoç.
Kàxoïsç Mxàvoç yjtcvs, iS Svep.à tou riàvvYjç,
Mojpbç /ovSpbç àxàvôpwxoç, ástXYjTv;? àÇivvj;,
Tr(v xópiav ávaxáiwos [j.soa ’ otyjv BaaiXstav,
Kai suyaXé tov tov XTivybv, àxb tyjv àçEvisiav.
HoXXà tov èçoSéptÇs, oià và tov oxctmty;,
K a i MsuoouXp.ăvoi s-pivs, Çwy^v tou và ^Xuitóov}.
'0 'PàSouX B ô ïa ç -îjtovs, tôts jj.iz.pbv xxiBf/.i,
’Üiijv Bsvsiiav S p j'ie , và xaiBsu9Ÿj 'foytxY.i,
N à p.àôv) -fpxiJ.’m x o i v.aXà, y.ai ©póvsoiv y.ai là 'iv ,
Tou X oyou tou ‘/.ai SouXouţ tou, và ’ijsùpYj và Stau';*-/,.
K a i slys ib 9up.YjTiy.bv, y.ai supŸjxs xai ibv t c x îv ,
K a i sp.a9s l à y p á p .p .x x x , y_wpi; y.avsva xôxcv.
K a i xàvisç ÈOaupâÇovTav, sic tyjv ’xiSs^ooùvr,,
ilwç sj-iaOs i à Ypáp-p-aia, y.ai <jOf>i<nYjç syîvyj.
"O paiţ sùyyjxsv àx’ sxsï, xai rçXOsv siç tyjv xéXiv,
K a i ’YÓpeus tov Opóvov tou, "cav ibv y v p zù s'jv oXoï.
"H tove tôtsç ’otyjv BXayiàv, àçsviYjç ó MiyàXYjç,
'Oxoû sirops tyjv OÙYYP’-àv, èybrpA S *a i KpàXr;;.
K ’ ^éXvjoev ó 'PàSouXoç, vàX9vj va àçsvTst^Y],
’A X X ’ c[J.(oç Ssv tóv açYjoav, p-TjOs và çsxs^sùarj.
’A XXà woàv àxs9avsv, àçsviïjç ó M i/àXrjç,
K a i 6 Z.epjJ.xàvcp ê f u y z , xai r,7.9s xai ó KpáXr,í,
T óts tov Èçs^T/jffav, oi sxToiyoi ot BXàyot,
K a i yjX9s xai àçsvis^e, xaX’ô, tou & p a vàyr,.
Aión sxspáoap.sv, y.aXà etç ibv xatpov tou,
N à ibv (fuXápr, ó 0sbç, xai x a ià twv sy_6pûv tou-
’£y.à9iasv sîpvjvtxbç, xai sÙY)[j.spr)p.àvo(;.
A XX à è MxaiopYáaxopoo, ó ipioxaiapapivo;,
Asv tou sooïosv -q èp y'q , cxou tou sxavsôï),
’A ; j .v; xai xàXtv oxàvSaXa, apyios và yup sûr,,
N à IX9 yj xaTaxâvw p.a;, ’aàv ttjv epopàv T7jv xpà)i/;v,

nu pote scăpa nepedepsită de densulü. Credü că tirănitî pe bieţii Români, si nesăturata

vostră lăcomiă I face de aü ură neîmpăcată pe Greci, si nu potiî să-I vedă nici zugrăviţi;
voi tractat! pe Românii ca pe urni câne; de n'ar avè dreptü, n’ar striga; deră fiindii-că se
plângă, aă cuvântă, cumă se vede. încetat! deră, părăsiti-ve de nedreptâtî, ca să nu vë pe-
depsescă Ddieă cu pedepsă de veci. Bieţii Români ne nutrescă si ne respectă; vrândă ne-
vrândă ne dîcă Jiipâne: caută dară să-I iubimă si să-I onorâmă ca pi'e nisce fraţi al noştri.
Ne-amă depărtată insă de firulă istoriei; să revenimă la vorba nostră si să spunemă unde s’a
născută Radulă, si cine l’a crescută si l’a invetiată.
Din ce némü se trage Radulu si cumit muri Bátor Gabor.
Radulă eră din familia Michnesciloră, care numără mal mult! domni din sinulă eî : mo-
siulă lui, Radulă, domnise optă până la nouă ani, si tatălă lui se sui apoi pe tronă, si se
aretâ domnă intieleptă, bună, onorată si iubită de mari si de mici. Dară ună Banulă Ioană,
omă prostă, necioplită, crudă, resbunătoriă si plină de răutate, ajunse prin intrigele sale la
Portă să-lă scotă din domnia; ba incă Tamerintiâ si cu morte: se făcă deci musulmană ca
să-sî potă asigură viétia. Radulă Vodă care eră atunci copilă, iugi in Veneţia ca să invetie
carte si să capete cunoscintiele necesarie pentru o administratiune intieleptă. Ajutată de talente
firesc!, aflâ si locuia cuvenită spre a se instrui câtă mal bine si mal usioră. Tot! se miră
de agerimea lui, atâtă de mare in câtă in puçinu timpă ajunse ună renumită invătiată. Din
Veneţia veni in Constantioopoli unde âmblă după domnia cumă âmblă totî. Eră atunci
Domnă in Tiăra-Romănăscă Michaiă care coprinse Ungaria (Transilvania), si se făcă Craiă.
Radulă vrea să intre in Tiără si să domnăscă; nu-sî pută insă ajunge scopulă decâtă cândă
muri Michaiă si cândă Sierbană fugi învinsă de Craiulă. Atunci lă cerură Românii, si elă
veni de domni cu pace si milă pentru tieră. Ddieă să-lă fer éscă si să-lă păzăscă de totî
inimicii, că bine amă petrecută in timpulă domniei lui. Dară de trei ori afurisitulă Bátor
 MAT0AIOT ISTOPIA THS OÏITPO-BAAXIAS 337

’Efá'ii) xou Sàv j'ia î'.v a v , èow x o a o iç à v 0 ? û ix o i. K ai ’ y ú p ia s v b 'P à S o u X o ç , èxtoro xt[ay;[aàvoç,

T otï ó T àêouA eypa ie , xoü ß a a tA sw ; 7 p á [a [a a , N w p tç y .à v s v a v xà X sp ov, và r jv a t ç ïîp .'.w ia s v o ç .

K ai e îS v jc tv xoü ïs w /.î , và ’ Çgôpv) T r ă ia x p ă y ia a . 'O ia o Í M c y .a i ó S xsçavoç, [as oX y;v xîjv s x p a x s i a v .

K ai s fp a iţs v ó B a o iA e ù ç , ţj.s c p t o p b v . u .s y á X o v , ’E y ô p w e y a p o ù ja s v o ç , ’ir ijy s ’oxtjv M o X S a ê ia v .
N à c v A r p /G )p a , ç o u ià x b v x á X '.v àA A ov.
Eddi yçà<poiA,Ev nuit: o K u iv o ta v tïv o ç B o e ß ö d a ç in o -
Nà ’ x à >-7) x a x a x a îv u » x o u , [as ê u v i ja i v ’ o'-'/.’ô xou ,
f i Tà y dStèqiavov, xcti évixqOEV o 2 V.'b rtvo:.
S xsçavov xbv M o A S ô ê to v , và xbv xàpï) [aaÇ i tou.
K ai ş t ii i o !J |a;aàÇ(i>i;£v, ôX a Tbu x à ç o u a à x a ,. ’A ç ’ ou s ü yv y/.sv àx’ s S to , jasa ’ àxb r r jv B A a /ia v ,
K ai ’ ja ^ v u a e ’ axoü r à | * ir a p i, vàyv; y .a y.à [a a v x à x a . S s p p -x â v o ç B ô o a ç ó x x w y _ b ç , ’ x v j y s ’ a x ijv . M o X S a ê i a v ,
„ ‘0 B a itX s a ç o jp t o s , và ’ ç g u p ï jç àp-/_u>v K p a X v ] , E iç xrjv ô x o ia v ô p iÇ s , xôxsç ó K w v o x a v x lv o ç ,
„N à ’ X 0 o ü ;a £ v y .a xa xà v< i> cou , [as Sùvapt/.v [a svaA v/V . K ai ’ o s /O v y /i x o v [as x'.iavjv, y.a i ;a s yapàv è '/.sT vo ç.
„ A '. ó x ’. O s X s iç axàvoaX a, y .a i à y a x a ç xau yàS sç, A tô x i àxb s x x a A a ’. , s r /a v à S s X ç o iê v r jv ,
„A èv y .à O s o a i s tp ïjv iy .'o ç , ’oàv 8A o i ot p r ) Y « 5 s ? .“ "E v a ç xbv àX X ov soxsX vs, [as x i]v sja x to x o a ù v rçv .
T o ia ü x a xoü èp^ vuoev, s ix a x a ê a A X ix e û s i, I lo X X à xoü s ê o r (0ricrs, y .a i ’ ^ iA o S o b p ^ a s v xov,
K ai xb ßouvbv sttso w o s, xbv M xàxopa yu p sù st. K ai axpaxubxaç s S œ is , y.a i ’çsx p ôêoota sv xov.
‘ l 'ô ê o v -/.a i x p é p o v g îs iiç a v , p .s a a ’ oxt ;v ’ E p S s A ix v , K a 't ’ viy.-^os xbv 'P á S o u X o v , y.a i ’ v a v jo s xbv K p à X v jv ,
"O x ’ rjx o v y.a i 6. S xsçavoç, [aaÇ i x o u o u v x p o tp ta . K aôw ç o x tV s y p à 'i a ; a s v , [as s v v o i a v ;a s y à X y ;v .
'O vouç xou ç s u y o x t i9 v ;y .s , s u p ê o ô X io v ëxoT xav, ’S à v Ÿ ;y.ou isv b B a i '.X s ù ç , xoX X à xoü ’ y .a x o ç à v y ),
OÍ NsjaYjx<roi y.’ ci àpyovxsç, sxot à x o ç a a ia a v . Tbv K w v o x a v x ïv ’ ( o p y io 0 ï) y .s , ’ y.xvjv à çsv x stà v xbv
, , 'H p e s ç v .,à svav à v O p o jx o v , A w A bv, Ş s fiu a X t u ja s v o v , , ß y a v s i,
„A sv y á v o ia s v xbv xcxov [a a ç , xbv x s p i ç r ([at<ï;aévov, K ai la x s tX s xbv S xsçavov, à ç s v x v jv ’ cxvjv M oX Soêa,
„N à [a a ç ysX oü v oi y s ix o v s ç , y.a i cX a xà p -ç y à x a , K aX ov à ç s v x v jv , â ç io v , xbv s S s i^ s v ^ xpoêa.
„ llû : s iv a t x à v.ecpàXta [a a ç , a it’ ävepov y s p -a x a , E iç xoù ç xxw x^ùç xoX X à y .a X b v , àXX à ’o xoù ç ap-
„K a i S èv s y .u ê s p v ^ ia ja s v , xbv xóxov ;a a ç [as yvtocrcv, /O VTSÇ XOU,
„M à ctà svav â y v w ix c v , Ô éX ojasv và ’ pv;[au>or). Ilo x s y .a /.b v S sv sX eys, S tà xauxoùç xoxsç xou.
,,'H fa s T ç S sv s i [ a s i 6’ à ç io i, T oupxov và x o A s g o û ja s v , A tô x t ^oav à 'S a o t , s iç xvjv T c x w /o X o y i a v ,
„T ax à p ou ç, B X a y o [a x ó y b a v o v , và è v a v x i(u 0 o ü [a s v •“ ’ A p .î ] aùxbç xoù ç s y -a ja s v , iQ [aspouç V àv à p v ia .
" 0 [a o )j Ixoq a a oi ß o u A ijv , y.a i xbv sO avaxw sav, 'E x o ^ s y , s x u p â y y y js s , J%rtps xà x p a y ja a x à xou ç,
K ai s X s i^ a v xà a y .a v S a X a , y .a i x à x ix p à xà xoaa. K ’ s p v jp .a ç s xà ’ o x ^ x ta xou ç, y .a i x à u x a p y o '/x à . x o u ç .

Gabor nu se invëtiase minte din urgia ce păţise, ci érâsï incepù să facă scandale, si se sculă
să vină asupra nostră. Atunci Radulă scrise impëratuluï serisóre, ca să-I dea de scire des­
pre tóté; éra impëratulü ï respunse ordinându-ï să stringă indată óste, să morgă asupra lui
Gabor, si să chiame in ajutoriü si pre Ştefană, domnulă Moldavie!. Adună dară tóté ostile
salé, si trămise la Gabor să-I anuncie: «Imperatulă a ordinată, să scil, Domniile Craiă, să
«venimă asupra ta cu putere mare; pentrucă vrei numai scandale, numai certe, si n u -tîp la -
«ce să fii in pace ca tot! ceialaltl regi.» Acestea trămise să spună lui Gabor, apoi plecă si
trecu munţii. Frică si cutremură coprinse pe Ardeleni, cândă audîră că si Ştefană veniă cu
Radulă. Se strinseră dară Nemeşii si boiaril, făcură sfată si otăriră: «Noi pentru unu omă
«nebună si fără creerl n’avemă poftă să ne perdemă tiéra, si să ne facemă de risă la ve-
«cinî si la tóté impërâtiele, care voră crede că avemă capetele pline de ventă, si nu scimă
«să ne guvernâmă tiéra, ci pentru ună misielă o băgâmă in focă. Noi n’avemă putere să ne
«luptâmă de odată cu Turci, Tătari, Români si Moldoveni.» Se invoiră dară de-lă uciseră,
si rëdicara causa atâtoră scandale si rele necurmate. Atunci Radulă se intórse plină de o-
nóre, fără să fiă suferită damnele ce câsiună resbelulă; de asemenea se intórse si Ştefană
cu totă oştea iul, si se duse in Moldávia. f

A c i seriem ü cu m ű C o n s ta n tin ă Voevodü se bătu cu Ş te fa n ă s i fă în c in s ă de acesta.

Cândă Sierbană Vodă fugi din Tidra-Romănescă, alergă in Moldávia, unde domniă a-
tuncî Constantină. Acesta lă primi cu măre bucuriă si onóre, că-cî eră vechi amici si aveâ
mare încredere unulă in altulă; ba incă-I dede ajutórie in bani si in ómen!, ajutórie cu care
detronâ pe Radulă si bată pe Craiulă, precumă am scrisă pe largă mal susă. Audîndă
43
338 TESÂURU DE MONUMENTE ISTORICE

Kai èbôiçacrav ol xTu/oi, Xp'.axbv xbv BaoiXéa, "Ë v a ç xbv àX X ov e 5Xïx g , x i ç xX sov và X E pS ssY j,
'Oxoo Kàveiç Sèv ’ßpioKExev, và xoùç xeipàlçY) xXka. < t> ;p ip .a x a x a X X tx E oa , xoT oç và xà ipopsoY).
‘bsXcvaoxí/ap’ IStSe, ’o eXaç xàç ’ËKxXYjaiaç, ’ E xai è a u v s p iÇ o v x a v , ëvaç àxb xbv àX X ov,
Kai sîç xà .MovaaxYjpta, ùxèp xi;; awxYjpiaç. K ai ó 0cbç x o ù ç Y jo s p s , ’os K Ívbu vov p .s y à X o v .
’2 xyjv y.pix'.v xou àxÔKOXoç, yjxov oixaicxpixYjç, ’ A q s v x v jç yjxovs . n '.K p b ç , veov x a X X iK a p a K t ,
’AfXYj oXiyov xîxoxeç, yjxov Kai ’aàv ippEvtxïjç. T tx ox s S èv s yviù p '.Ç sv , 5x’ yjxove x a t S à x t .
Kai Ixai xa0wç ÿjxove, 8X01 xbv sxpopMcÇav, K ’ è x s iv o t È xaxàxpw yav, xyjv èxxü >
xyjv xyjv T a a p a v ,
Mtxpoi p.syàXqi à'p^ovxsç, ÔYjpiov xbv .ÈKpàëav. K ai S ià xoüxo b 0sbç, xoù ç s Ou k e y .a x â p a v ,
'Ojjuüç àçÉvxYjç ëçuyev, àxb xyjv MxoySaviav, K ai xoù ç È x iio a v Ç tu v x a v o ù ç, ûoàv K a x a p a ja s v o u ç ,
'O Küwcxavxtvoç xapsuôùç, ’xŸjysv eiç xyjv Aî/irv, K ai eîç x o v S x é ip a v o v è p .x p b ç , xoù ç sqsp av S E p iv e u ç .
Kai Sèv saxáÖYj çpôvipta, ’Xt’yo và EtpYjveùoYj, K ai xbxsç xoù ç ù v e î S kjev , b S xéçavoç àxôç xou ,
’ A gY j qouaàxa [A à ç w ç E , c ià và ’ içoX oÔ psùoYj ’E ke T ô x o u s o x É K a a i, K a x à S ix o i È jJ.xpôç x o u .
S xsqavov xbv M o X B ô Ê ic v , K ai ouxoç v’ «pqvxs<Jiyj‘ Ilo X X à ip X io p ia sxaçav, và xoù ç èXeuÔeptixïY],
’A X X ’ g 0 s 'o ç ^ ô à X v jâ s , axbv ôcS yjv v à . xbv x s p /b Y j- T oô/ eç , [x a p y a p .ix à p ia , và [ayj xoùç Ô a v a x w jv j.
A iô x t ’oàv È âùiÔ Yjsav, ■a ù x à xà S ùo çou aà xa , ’A X X à èksïvoç I oxeiX e , Kt à x o K E q à X '.a é v xou ç,
’ E vtK Y jasv ô Z xéqavoç, K a i xo& pspav p .a v x i x a T à oöpá xouç okv k a x ip ^ E , p .a à fla v â x o jx é v x o u ç*
"E x ea a v s tç xbv x ô X ejj. ov , Aéyo'. ol à v b p s u o jA s v o :, T b x îç xb à iiv x b x o u X o v , aùxbç ô K w v o x a v x ïv o ç ,
'O X ’ Yjoav àpxovxéxouX a, 5X ot d C E p w p .s v c i. M ovoç èyEÎVY) àoavxoç, k’ è y s iv r ; p .é y a ç ô p i jv o ç .
Ol àXXot os Xowtéxepoi, cxou)ra<n xyjv jyàpiv, T tv à ç oèv xb SYV(i)pta£, xou v /x o v , x o lr /î ç ù y s i,
"OXouç xoùç ÈüKXaêaioaaiv, ol ToupKoi k" ol Taxapo:. 'T a x à p o t xbv È xY jp aoiv y) xoùxoxeç èx v ty Y )'
Aspivouç àxb xbv Xatp.bv, xoùç ei/_av Éjcxpoaxá xouç, Nà ë^ ou oi xb Kp!|j.â x o u , ol à'p‘/ o v x E ç â y.e tv o i,
’Ep.xpbç Kai 'xtcrio ’xYjyaivav, y.axbx: ox’ à'Xcyà xouç. ’ilo u xbv È x a p a K tv Y ja a v , K ai à ça v x o ç è ysivY j.
0pr,voç p.íyáXoc sysive, Kai xiç và pàj Xuxaxai; ’Axb xyjv Xa'.p.apyiav xouç, ŸjÔeÀocv y’ àçEVxéiiouv,
’ExiâaOyjaav ol àpjçovxsç, ol p.syaXstwp.£voi, Ta alpiàxa xûv opçavwv, xaXiv và xà ^wvé^ouv,
'Oxoü Èxpwyav xoùç xtcjj^ cùç, 'oàv X ûkoi XEivaupivoi, 'ûoàv Kai xpüxa, ’xoùcpwyav xà atp.axa x^ç Taapaç,
'O x ’ è'aepvav Kaxôxi xouç, xpaKÔotouç SouXsu-àosç, Kai Stà xoüxo xà’jyaxav, Kai ’Ksïva Kai xàç Kàpaç.
Kai xoùç xxwyoùç Kai opçavoùç, ëxpwyav ’oàv X yj- Kai [xóvov xoùç axbjxstvEV, aùxoTç -q apptaxta,
oxaîîç K ai x iç Y j^ su pst àv súpoüv ’o xbv a b v jv a w x Y jp ia ;

impëratulü de acésta, se supërâ forte pe Constantină. Furgisi, lü scôse din domniă, si trămise
in locu-ï pre Ştefană, domnü bună si intieleptü, cumü aretară faptele in urmă, bună mai
alesă pentru sëracï, dară aspru câtră boiarî, pentrucă aceştia era nedrepţi câtră sëracime.
Ştefană insă sciù să î imblăndidscă si să-î facă miei, tăiândă din eî, impilându-î, luându-le
averile si desolându-le casele : sëraciï măriâ pre imperatulă Christos, că nu mai erà supëratï
de niminea. Pentru măntuirea lui sufletéscâ, Ştefană dă vesminte la tote beserecele si mănăs­
tirile; in judecăţi eră nepărtinitoriă si dreptă, dară cam furiosü; asiâ insă, cumă eră, toti
se temeâ si tremura de densulă ; boiarii, mari si mici, lu numià feră selbatecă. Intre acestea,
Constantină, fugindă din Moldávia, trecuse in Lechia, unde, in lecă să fiă cu minte si să se
liniscéscá, se puse să adune oşti, ca să vină asupra lui Ştefană si să-î iea domnia. Dară
Ddieă lă trămise in intunereculă iaduriloră; că-cî,,lovmdu-se cele dóue oşti, învinse Ştefană:
eră vitejii Lechi veniţi cu Constantină, toti nobili, toti coperiti de armăture de feră, parte
cădiură morţi pe câmpulă de bătaiă, parte sclavi in mânele Turciloră si Tătariloră, cărui
ducea legaţi de gâtă pre lângă cai. Plângere se făcă mare ; numai cei cu inimă de pétrá
n’ară fi vărsată lacrime. Se prinseră si boiarii cei mari, ce mâncà pre sëracï ca nisce lupi
flămând!, carii tërià după densii sute de servitori, si carii despoiâ pre bieţii omeni mai rêü
de câtă tëlhariï, intrecêndu-se care de care să răpăscă mai multă, care de care să se îm­
păuneze mai frumosă: pentru aceste pëcate i aruncâ Ddieă in grele pericule. încă de cândă
Domnulă erà ună copilă si nu scieâ nimică de acestea, boiarii storceà biéta tieră fâră nici o
indurare; dară i ajunse in fine blăstemulă lui Ddieă, de-i prinseră vii si-i aduseră legaţi
înaintea lui Ştefană, care i mustrâ infricosiată si nu vru să primescă aurulă .si mărgăritarie-
le ce-ï oferiâ ca să le lase viétia, ci-i trămise pe toti să le taie capulă. Numai principele
Constantină scăpâ, facêndu-se uevediută, si lăsându după densulă mare gele, pentrucă
 MAT0AIOÏ UTOPIA THS OYITPO-BAAXIAS
’AXlj(AOVOV, àXlj|A0V0V, <xp-/OVTE; Tl[AY)fA£VOt,
llü; ia-x; ysXa b ôxvaxo;, y.ai xû; ţAă; Qavaxwvei.
*0 AtiêoXoç [J.à; ŞîxXavă, <pspvei sxb OsXifjixà tou,
Ka'i àXi)op.ovoü[X£v xbv 0sbv, Çwrjç xal tou Oaváxou.
A'.à JXtyov tîxote;, àpyupov scai /puaiov,
’ E/opsv Tcv SiàêoXov, xoXXà xoXXà xXv)atov..
Ai'àXoya, Xaywv.y.à, ^yXt^pîç y.ai Xayoüxa,
XàvojAEv xà aiiivia, xal yavo|Asv xa: Touxa.
Aià xaxvj p.a; Sp£Í*iv, ètoûtou tou a a p x t o u ,
Xâvo|j.£v Tov IlapàSstoov, y.at tou çgît'o; tou Osiou.
'i2"àv aùxoc oi à'pxovxcç, Sià xXcCvÈçiav,
vEyaoav xpéoxaipov ^wïjv, b/xaw/ xac xàjv ÔEÎav,
"Oxi xoù; r;up£ éavaxoç, àxâvw e’.; tï)v expótra,
A ’. à và yueouv atpwcTa, ^p^ovxav [as <pou<jàxa.
0 s c ; ô xavToSùvajAO;, và xoù; souyy_M£vjc;r;,
K a i v à X u xpw cr/] y .a i v;;Aa;, à x b x o i a ù t /) v y.pÍT .v.
Nà jjUT] Sèv àxoftavwp.Ev, èv tî] àvu)|AaX(a,
Móv’ si; èÇop.oXô-pfj(jiv, y.ai Èv tÿ] jASxavoía'
Kai xauxa, óx’ sypâ’lap.sy, siva’, •rçOoxcda,
Kai y.áp.vsi ypEta và'XOwjAEv, xoiXtv ’ otyjv Toxopiav.
’ExàOtosv 6 Sxsçavoç, y<opi; à[AEpi[Avtav,
'Ox’ oi syOpot tou Èxaôïjijav, xàvxs; ^pépav jaiav.
' f ’iwÔiQ rt y.apoia tou, y.ai Èytvs [AsyaXo;,
Ka! ÈXsysv wxàv aùxbv, y.avsiç 8sv slvat aXXo;.
339
“ Apx’.os y.ai VxavSàXtÇs, [J.soa Et; ty)v A syiav,
Tob; yetxova; àvàyv.aÇs, vâ/ouv jAVYjsiy.ay.iav.
TIxovs cntavSaXoxoïbç, [aè Çévou; [as ’èixcù; tou,
’ I six sl'ys xsù; çi'Xou; tou, wcràv y.ai xoù; i y ß p v j q tou.
K a i Stà TouTO oi a'p/ovxs;, apytaav .và çoêoûvxat,
ITüiç và yXurwsouv àx ’ aùxov, xoXXà tô soXXoyoôvxai.
"O xi xb ÈÈcuXyjOrjy.s, và xoù; èôavaxùïï),
’Exsïvoi xàXiv sXsyav, àx’ auTou; [ayj yXuxdxjY;.
K ’ úxó Oe s í ; syövcp'.vs, tóté; àvct[Assoc xou;,
K a i xó X sjaov e x Ívyjssv, b Sxéçavoç jast’ aûxou;.
K a i V.sTvov ávTtoTáÖrjaav, '/.ai pavspà xxuxoűvxat,
K a i ’víxyjjsv ó 2xeţ>avo;, apyisav và sxopxouvxai,
K a i oaoi ÈxtàsÔïjsav, sOavaxoIOpoav SXot,
K ’ ot xXsov p.gyaX^xspoi, Içuyav siç tyjv xoXtv,
Tàya và sùpouv oi'/.a'.ov, y.ai và xbv ÈyxaXéoouv,
Mè à'XXov àçsvxrjv và ÈXQouv, y.ai xàXiv v’ àpxovx£(|/ôuv.
'AXXà ÿ a[Aapxia xouç, y.ai tj xaxr^ xouç tuy r j .
'O Soup.avaya; pscoaTpaiá;;, xoù; ^QsX’ è~’.TÙyij'
K a i xapsuö'u; xoù; Èçsps, ’oxbv Sxsçavov S ejaèvouç,
'U ç (pavspcù; ÈxtSouXou;, àxox£çaXtop,évou;‘
Aoopivov £tvai s- /. 0eoű, oooi èxiôou X eùouv,
AouXot xoù; à?£vtàS£; xou;, uarspa xivSuvsùouv
’Axôçastç syívvjy.s, vó;a í ;ao; y.ai Sr/.ata,
iNà yéoxouv xb x efàXi xou;, y.ai và p.ï] iiyaouv xXéa.

niminea nu scia ce s’a fäcutü si unde a fugitü, niminea nu putea spune, de l ’aü luată Tăta­
rii séü de s’aü innecatü undeva. Să-I tragă pëcatulü boiari! ce Taü" îndemnată să se dea a-
fundü, boiaril nesăturatî carii vreà să domnéscâ sub numele lui ca să pétà bè érâsï sânge­
le orfanilorü si suge mëdua bietei tierï, cumü o sugeà si mal înainte. Dară chiarű pentru
acésta perdură si acele bunuri si capetele lorü, rëmanêndü numai cu greulü lor pëcatü, de
care cine scie d e-ï va putè curătî chiarű foculû iadului ! Val, val, onorat! boiari, cumü ne amăgesce
mórtea! cumü ne trage diavolulü in cursele lui si ne face să uitâmü pre Ddieulü vietieï si
alü morţii! Pentru puçinü aurü si argintü ne facemü sclavii diavolului ; pentru cai, câni de
venătore, lăutari si alte nimicuri, perdemü cele eterne, fâră să ne putemü mäcarü bucură de
cele trecëtôre: pentru o rea poftă trupéscâ perdemü paradisulüsi lumina dumnedieésca: pre-
cumü pentru lăcomia lorü, acest! boiari aü perdutü si acestă viétià si ceealaltă, pentrucă
mórtea I afla in calea eï, pre cândü densiï venià să verse sânge omenescü, Ddieü cul tóté
sunt cu putintiă, să-I ierte si să ne măntuescă si pre noi de asemene judecată, ca să nu
murimü in pëcatü, ci in mărturisire si penitentiă. Dară să làsâmü invëtiâturile morali si să
reluâmü firulü istoriei. Stefanü incepù să domnescă cu negligintiă, fiindü-cä tot! inimicii lui
periseră intr’o singură dî, inima i se implù de măndriă, si credeă că numai eră nimenea ca
élű. Prin intrige si necontenite scandale supërâ pre Lechï si intëritâ si pre ceialaltî vecini : nu
mal respectă nici pre străini, nici pre al se! ; amicii si-I trată asià de rêü ca si pre inimici.
De aceea boiari! inspâimëntatï căutară indelungü cumü să se curăţie de densulü; lucrulü mer­
se atâtü de departe incâtü intielegêndü că Domnulü vreà să-I ucidă, declarară pe faciă că
si eï vreà să scape de densulü cu orî-ce pretiü. Stefanü căutâ să pună mâna pe el, dară el luară
armele si se loviră cu ostile domnesc!. învinşi, alţii fură prins! si omoriti, alţii scăpară cu
fuga, si alergară la Cbnstantinopole, să acuse pe Stefanü si să vină de acolo cu altű Domnii ;
dară pëcatulü si reua lorü fortună tăcură să cadă in mânele lui Suman Aga, care I aduse
la Stefanü legaţi: că -cî scrisü este că supusil carii conspiră incontra domniíorü să nu scape
de pedépsa ce li se cuvine. Cu dreptü dară boiaril ce se sculaseră asupra lui Stefanü fură
judecat! la morte.
340 TESAURU DE MONDMENTE ISTORICE

l ï e ç i t fjç J ô fiv n ç t o v ' h ç t fiio v B o e ß ü d a , v,al „A ia x i y;X0s: s ç a ç v a ; x i 0 e X s t ç ; xt y u p ^ u ä i? :

n e ç t t o i } d q a v tO fio v a v t i j ?. „"A v 0éXy;ç v à 'x ï ) ? à ç s v x s t à v , y p á ^ s p o u v à vj-E Ú pi,),
K aG w ç àx:stv’ è Y p à tà a [i.s v , C'.a 'í o v K io v o x a v x îv o v ,,’ A x b xbv B à a iX é a ç p a :, şX agxeupov và cou o é o io ,

Tb x tö; Èv{vy) âçæ vxoç, s ic xbv y .a ’. p b v è xe T v o v, „K a i và es ëyjù à ôsX ç^ v, y .a i x b x a tôc ’ Siy-ov pou,
'H p -a v a x c u ^ Ô I X y j o îv , iv.v.v.rla\') và y.ct^v). „N à z iy o i ’cà v xà ’pàxva pou, y .« i ’cà v y .a ! x b v
«b cu a a xa ’ |J.«: o jç s x o X X à , xai ’ Y É ;x isa v oi y .à ]j.x o i. utbv pou.
’A xàvu) s ic XCV ZxSÇXVOV, 7 5 S Ï'/ïV E'.Ç TOV VOUV T T ,:, „T ou B a c t /v s u jç ë y p x ÿ o i, xb çX àpxoupov và c x s i X r ,,
Nà e X 0 yj và ç î î '. y .r , 0r (, xb a tp ,a xoù u io u tv ; ç - „ N à y .à 0 s c a t ’ cx b v ô p ô v o v c o u , y .a i v à Y ^ v o u p s v ç i X o t . “
K ai ’[J.xvjy.av xà < pouoàxa x r ;ç , [J.I xaùxYjv xyjv a ix ta v , A ùxà xà X Ô Y ta ê 'f p a 4 '£? Y ^ u x “ i a/.a ?à xa ,
’A x à x o x a y .a i 0 a p p s x à , p ic a ’ cxy ; v M xoy 3 « v! « v. "O X a ^ cav s x iê o u X a ïç , y .a i i s u p a x a Y £lJ- à ':a .
K ai ’cà v xoùç e iS ’ ó ü xsçavoç, à p y io s và c a X s ir ). 'O p o i w ç y .a i 6 'P à o o u X o ç , sypzés xpbţ â y .siv ^ v ,

T v ;v sxp à xa v ’cx b M x p a iX o ê o v , y °P T ^ "'OV è y jp s Ù B i. Nà p i) x a p a S iâ ^ s x a ţ , póvs và ú x o p s ív ir ),

’ E v x p o x i a a p .é v c ç êyjye, •v à p.7j x b v p .a y a p ic r p , "Q cx s và X ér, xb ţX â p xou p ov , àxo xb v B a c iX é a ,

A ic t i osv ^ p x ip s c ê , vtà và xv;v x o X s p w fc ’fl- Nà cxéxexat sïpvjviy.àj, p v j x o X s p r lc r l x X s a .

K ai ’ y.civy; è y .u p ie u c s , y .a x à xy ; v M c X S a ê ia v , 'H A ôpva rj x a X a ix to p o ç , s x ix s u s y.’ èyxprn

E iç xb c /.a p v i Ix a G toE , y .a i ’ y l'r y /.B K u p ia . Nà x^ç sX 0r, xb çX àpxoupov, ß s 6a t a xb s 0 á p p s i ..
"Q ç à’^voiCTY) cx ou xov s, S èv sëave ’ cx bv voü v xy) ç , 'E x i c x e u c s xà X Ô Y ia , xoü a p yriY O u 2 y .s v x é p ï) ,
Tb x i y.ay.bv xv;Ç è’ p .s X X s , và X G r, xou y .s ç a X '.c ù xr(ç . R ai ’ y.à O sx ov s ip ^ v t x v j, p’ S X ov x r ,ç xb c s ç lp i.
T ou B a ctX sw ç è 'S w o e v , b Zzéfxvoç pavxàxa, E tç svav xôxov ct’Y o u p o v ^xov x a p x a p w p s v /;,
Tb x o iç xbv à xsbtcoÇ a v, xou A eyou xà ip ou cstxa . A èv s0a p p ou cs xavxsX w ç, I x ië o u X r j và Y®v Ti-
''H A opva etv a i pex’ aùxà, r, xou 'k p s g í o u , ’AXX’ ó i/.s v x s p -r ,: s ç a tp v a , r jX 0 s , y.a ! ’ x à x i ; c s v x-r;v,
N à píOv/.TfTp ß o ü X s x a i, xb a ip a xoü x a t S io u . ’ E c x ó p x ic s xb xàpxapov, «a i 'x s t v r (v ex ta cév xr,v
'0 B a o iX é a ç ë c x s iX e xb v r ia c .à v S y .£ v x é p ïj, ’ E x ia c s v xyjv Ç u v x a v ïjv , a ù xr;v y .a i x à x a tS iâ x r ,;,

Nà o p á p .p /.a x a x à « o x r ;ç , ps xb ß a p 'u c s ç é p i, ’A X sçavbp ov, -/.ai M xoY S avov, ’ cà v scxsxa v ’p xp ocxa

Nà xapv; y .a i x b v TaSouX ov, paÇi xou ou v x p oota v ,
M l SX« xà cxpaxsù paxa, cxou ys ’ c x i jv B X a y j .a v . ’A ç a v ic p b ç «a i cx o p x ccp o ţ, ïy.-rcp/.î y .a i x é x s ç ,
E ù0ùç 5 X cyoç fy iv s v spvov, y.a : à xyjv a>pav, ü û ^ u X o u ç 'x où p i c y .X â S s t ţ a v , S X ou; xoù ç c x p a x '.o jx a i ç .
K ai xà œ ouaàxa ’x s p a o a v , ’ cxy ; v àxo xspa ytù p a v . N sou ç w p a io u ç , s ù p o p ip o u ç , cX ou ç y a p tx w p sv ou ç,
K ai Y p o c p ;x a x a x î j ç ë y p a ÿ B ç , ttjç A opvaç ó 2 y .£ v x s p ï) ç . ’O X c u ç w càv y .a x à o i'/.o u ç , xoù ç scsp vav âspsvou ç.

D espre D ó m n a lu i I r im iă Voer.odü si, despre m órlea ei.

După ce Constantină, cumü am scrisă mai sugă, se făcu nevediută, mumă-sa, vrêndü
să -sî rësbune, aduna ostî multe forte si intră in Moldávia cu furiă mare : Ştefană neputêndu
să-î résisté, luă fuga spre Brăila ; éra ea se facă Domnă preste totă Moldávia. Dară ca mu­
iere fără minte, nu sciù prevedè ce rêü aveà să-î vină la capă. In adeveră, Ştefană insciin-
tiâ pre imperatulă că ostile Léchuluï lü goniseră, si că Dómna lut Irimiă le adusese ca să
rësbune pierderea fiiuluî seu. Imperatulă trămise asupra eî pre Skender Pasia cu óste greă
armată, ordinându-î să iea" si pre Radulă cu tote ostile ce aveà in Tiéra-Románésca. Pre-
cumă dîsè asia se si făcii indată; ostile turcescî trecură Dunărea: Skender scrise Doinneî
intrebându-o : « Ce aï venită in Moldávia ? ce vrei ? domnia ? atunci scrie-mî să sein si să-tî
«aducă stégü delà impëratulü, ca să te am ca si o soră, eră pre copilulă teă ca si ună fiiă.
«Scrie impëratuluï insusî să-tî trămită stegă, că să staî liniscită pre scaunulă teă si sănefa-
«ceniă amicî.» Acestea si alte aseminî cuvinte dulci si pline demiere scrieă Skender Dómneí;
dară tóté eră curse si minciuni gole. Radulă incă î scrise să nu mai porte resbelă si să
ascepte in pace stegulă delà imperatulă; eră Méta Domnă se bucura forte, si crediendă că
după vorbele luî Skender, negresîtă aveà să-î vină stéguliï, se linisci si se trase la ună locă
cu totă oştea, fără să-î trécà prin minte de cele ce urdiâ Turcii incontra eî. Skender lovi
fără veste tabăra Dómneí, ï resipi oştea ; érâ pre densa o prinse dimpreună cu doï copiï, A-
lesandru si Bogdană ; reulă fă cu atâtă maî mare, cu câtă fuse neasceptatu ; perderea fă a-
sia de mare că nu se póte spune mulţimea de ostenî ce robiră, ostenî totă tineri frumoşi
si voinici; te coprindeâ mila vëdiêndu-ï duşi legaţi ca pre nisce făcetori de rele. Dómna
prinsă, fu dusă la Constantinopole, unde o turciră dimpreună cu copiii. Aslfeliă peri din
 MAT0AIOÏ I2TOPIA THE OTCTPO-BAAXIAE 341
K al xb xaxcv éx’ sxaO av, x à v e iç ssv xb è O x p p s t, K ai ó K o p b ix ïjç ûaxspa, p.Éaa è x s T s p x î jx E ,
’ E ç a t p v Y ;? v à x o ù ç x á p o u a t v , o l T o ű p x o i y.’ o l T a x á p ot. A i s t ', x b v èxxX àêw asv, ó à p x y jy b ç E xsvxÉ p r^ ,
E x y .X á c íd /x v xïjv y„al a u r i ;v, p.aÇ l p.s rá x a i S t à xy; ç . ’E xsT p ia a xbv è 'ê a X s , x a ix c ü x o v ev ù a x s p o iç .
'í l ^ y a v xr,v ’arb B u Ç a v x io v , y w p l ç tó x r ]ç , K a! f (x o v à 'v S p a ç à ç ’. c ç , vsoç y a p ix o jp .s ïs ç ,
K ai T o ú p x ta a a v xvjv s x a ja a v , a o r i jv xal xà x q c ib ía , X p t o x ia v b ç o p O ô c o ij o ç , xoX X à à v S p s iü )p .s v o ç ,
K ai ’ yáÜY] rt x a A a íx u p o c , ex rrtv á x p o a s ljía v . K al s r /s x ïjv ù x o p .c v v jv , sxeîv ïjç x îjç a x X a b ia ç ,
A tó x i Bsv É S ó 0 r ;x s , x ö v y u va txú v a x p a x ía , E lç xbv 0sbv àxànE xs, vjyjh È X suÔ E plaç.
I I o A s p -o u c , \iÁyac và xpaxouv, őx’ s iv a t à x a ïia . *H xov xal s x i-v jo E '.o ç , eiys p .s y à A ïjv y v w a i,
N à S’Eysípouv x c X s p .o v , xal và y s v o ù v E e p b á p o i, Eups xal à vôpw xov x ia x b v , và xbv ÈXEUÔEptbavj.
M óvov và ’ x ty s ip iÇ w v x a t, xïjv póxa xal À tv à p i. A ùxbç ôxou xo u è'cpspvs, ç a y l 'S i à - v à x p ô iy r j,
N à x a 'ô o u v x a t ’ o x b ’ j x 5;t î x o u ç , v à yvÉ G ouv v à x s v x o ù a i . ’E xeT ôxou ÈxàÔExov, àxàvu ’axb àvwyi,
K ’ ol à 'v S p s ç x o u ç à? xsp xa x cù v , b ià và x o A e p io S o t . T ou V jçs p s x’ sva Gyom, ps x á y v í jv ' o x E x a a p á v o v ,
'A X / . à . x a l ’xe Tv’ ol à y v w a x o i, x a l o l p-iopoi à v G p w x o i, M éoa stç xb p x o u p é x to v , xb eI ^ e Ç upw pÉ vov.
E lç xïjv y u v a î x a xi O a p p où v , x a l X E pxaxoùv x a x ix i ; ’AXXoxe x à X iv ’ a xb y .p a a l, p ia a s iç xb x p i v x ^ p 1,
” E 6a X a v xb xsoàX i xou ç, sêaX av xïjv xtjj,?(v xou ç, "E ôa v s psaa xb a /o iv l, 7; xal ’ axb içr;p o xu p t.
E lç xïjv a x À a Ê ia v và x îp v à , p,è xôxov r( lu t , xouç. r i c 'A X a lç ç o p a lç àvéS a çs, xpaal p .s xv^v ß a p s X a ,
T o îo u x o x p ô x w ç 19 x r w y r ;, EÙpsÖV7 xaax>.ap.sv 7;, K ai psaa x p iy s ç sêavs, ’ xxbv T a X a tà xbv Ils p a .
A ùtyj xal xà x a t S ia x /jç , axA àêoi xal xou py.E p.svoi. vE x a i x a 0 r ,p £ p o ú a t o v , o X t'yo v xax’ o X iy o v ,
K ai x a v x îA ô iç È p ïjp .a ç s , xb axyjxt T e p sp Á b u , T pl-/_E ç È p àçcoçs x o X X a lç , x’ è 'ç u y s v Èx x b v xùpyov.
"O x i xou ï jX 0 s i ja v s p à , s p y ïj xapà K u p io u . T o ia ü x a x a p .v ’ ^ ç p ô v r ç o iç , x o ta u x a xâpv’ ÿj y v w a i,
T ix o x e S sv à x ô p ,s t v s , ’ içaùxou x X ïjp o v o p ia , M eyáX a y .a x o p G w p .a x a , ’ pxopE Ï và x a x o p G w a v j.
M óvov óp y v ; xal I v ä s ia , p,EyàÀYj S u a x u y ia . T ota u x’ àx'.3EÇEÙ0r(XE, p.s x à y .a p .w p a x à xou,
T ôteç èx tà o a v Ç w vxavbv, xbv ”A p ‘/ w v xbv K o p ia x t, K ' ÈyXùxtüaE xbv x tv S u v o v , x’ yjX 6e ’oxà y o v i x à xou.
T a p .x p s ç x îjç A ô p .v x ç ïjtovs , p .a b l p.s xbv I I otóoxt;. E r /X iiv o v x a t o l x o p x a p o l, xbv xù pyov a lx p x v iÇ o u v ,
’A X X ’ ó l l o x s x y .'ç ç ïjtovs , x p ô x s p o v a y .X a â w p iv o ç , Tbv a x X á ó o v 3 sv s u p ia x o u a i, xal a u y v o p o u p p .o u p !Ç s u v .
K ai p .s a a ’ axôv T ex^xeuX a, ïjtsv à x o y .A S '.a p .s v o ç . „O ù a l ’a s p .â ç È X éy aa t, x’ r ;x o v ’x o u paç eiipr;/,-- ;
’E x îT p .s a a ’ a x îjv o u A a x ï jv , ÈaxâGïj 3ùo yp ov ou ç- „T o O x o v xbv xù p yov xbv ’ t]/ï]Xbv, x ô i ç xbv E x a x E S ijx s ;
H o X X a ïç à v à y x a iç la u p s , xal à p .E T p ïjvo u ç xôvou ç, A iîo u x t À ô y c v xou ila a ta , xal ’ x e Ï vo ç xoù ç âpw xa,
E tx a È ç a y c p à c G ïjy .s , x a l àx’ èxsï EÙyjjxE, ETx e y.x i x o ù ç È xpÉ paaav, Etç x o u K ouX à x ïj v x ip x a .

neintieleptia eï, nepricepêndû că nu e datü femeielorü să se ostéscà, să se bată si să fiă ge­

nerări; ci să se mărginescă la furcă si caierü, să-sî caute de casă, să tiesă si să cosă: nu­
mai bărbatiloră se cade să âmble incóce.si incolo si să mergă la bătălie. Dară acei nebuni
si fără creerî, ce căuta să se iea după o muiere? ce aü câştigată? să-sî perdă capulü, onó-
rea, averea, séü să cadă in sclăviă, si să petrécá viétia plină de amaruri. Astfeliű perdă bié-
ta domnă oştea eî; astfelă fură robiţi si turcitî, ea si copiii e î; astfelă se stinse casă luî
Irim iă: urgia Domnului a fostă asupra familiei luî, si din totă moscenirea nu rămase decâtă
lipsă si miseriă. Atunci se prinse viă si Korecki, ginere ală Domneî, cumă sî P otocki; a-
cesta insă fusese robită maî denainte si inchisă la Edicula, unde stete doi ani de dîle, si
de unde abiă după multe suferintie si nenumărate nevoie, est rëscumpërându-se. In loculă
luî fă apoi băgată la aceeaşi inchisóre Korecki, robită de Skender Pasia. Bărbatu plină de
intieleptiune, tênërd, creştină ortodosă, suferi cu răbdare acea sclăviă, asceptândă delà Ddieă
scăparea sa. Indemănatecă si ageră, sciă să afle ună omă credinciosă care lă scăpă din in­
chisóre. Omulă ce-ï aduceâ mâncare in partea cea maî de susă a turnului unde eră inclusă,
î aduceâ si câte ună curmeiă de funiă bine ascunsă cândă in fóie de plăcinte, cân dăinclon -
dirulă cu vină, cândă in casiă, cândă, in alte bucate ce-î cără; de multe ori omulă suia vină
cu butoiulă, si in acesta punea peri si lână. Asia pre fiă-care di incetulă cuincetulă se strinse
atâta pêrâ incâtă Korecki putu să se ajute cu elă ca să esă din Turnă. Acestea póte face
mintea: acestea făcă si agerulă Polonă de scăpâ din periculă, si reintra in sinulă familiei
sale. Se desceptară portarii si cautară prin tóté ânghiurile turnului, fâră să afle pre inchisă.
«Vaî, strigară eî, ce a cădiută pre capulă nostru? Din ună turnă atâtă de inaltă cumă a
«putută să se lase giosă» ! Alergă si daă de scire pasiéi, care fâră multe forme de judecată
pune de-î spendiură la portă Eticuleî. :
342 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

'Eâto ygáipofiev, nôiç ô laß^tr/, Boeßo&af i/Xd-ev K ai xapeuôbç xbv êxagev, è ô io y .s x a l Z a v x Ç à x t.

anù ti\v Aexiav, xai 7ttQi x7\ç atpevxeiaç ü x a jiv i T Ç a o ô a r jv è 'a x stX e , jjtaÇi ptè x b v o X a x t,
'AXeiávSqov Boeßiäa. A tà và x ia a o u v xb a x a p tv t, S go ’x o b và xtvir^arj,
"O jiio ţ w a à v e a y .X a c i o x a v , A b jiv a v x a : x à i t a i ï '. à tt ; ç , ’A çevxyjç ó ’A X èE avS poç, ’axov O póvov và xaÔÎGVj

’ E x o iQ v jp a v T ov Ix sça v ov , èù tg 5 v o |*cî " ï j ç . ’ià v àxouaav ot à 'p y o v x s ç , xat SX’ oi c x p a x u iix E ţ ,

K al ’ x îj y g W o BuÇa’ v x t o v , jia î ^ X Y jç xa|i<»>|jisyoç, X v ;j.6 o 6 X t o v E x o t r jo a v , xaxà xr,v 6pav xôxeç.

'Q a à v abxbç S èv i jO s X s , -ţx o v w v ş iS ta p iV o ţ, K at S X oi èaup.ç(i>VY)aav, [iix v ß o u X y ;v èôàX av,

"O x t S èv í jx o v Æ Ç ioç, i*’ a b x ijv và xoX-.pw^oY], M tx p ot (jt s y á X o t w p p .r ,G a v , x’ èxà p ta at vaSâXav,
M ta v u v a t y .x ’aàv a b x i ;v , và xbv x a x a x a T ^ m r ]. ' K at ’ x fjp a v xbv K bp F a 6 p iv ) X , é ta t x a O o iç eü p sÖ vj,
T 'îjv â ç e v x s ia v eX aS sv, ó T áSouX B oeêàS aç, ’ A ç é v x T jv xbv è a ^ x t iiffa v , xat ’x e t v o i; èb ap É O ï].
’ A ? £ vxy ) ç ó Y yisxE p cG , è 'p y e x o v xaxà xoS a ç. ,, 'HjxéTç èaéva ftáXop.£V, èaàva àfaxoupÆV,
K at b Zou X xavoç w ptG S , và ’x á f o u v cxtjv A E y ta v , , , N à a ’ è'yw [jt£v àtpévx-r;v p .a ç , xat và oe x p o a x u v o u jjt s v .
N à çsp ou v xbv K b p T a ê p w jX , aspévxvjv axrçv B X a y ia v . , , ’E a é v a £ Y v io p to a ;j,£ V , pi’ SX yjv p .a ç xïjv x a p B ta v ,
K aè 'x a p x s p o u G e v b X a b ç, ji t x p o i xs xat [ /.r p X o t , „K a t pi e x ’ èoéva s tp ie a x e v , évb; Ila x p b ; x a tS ia .
M è x p o ô u p u 'a v xat yapàv, x’ ot à 'p y c v x E ç o l à 'X X o t. „A tà oéva xb x s fà X t p ia ç , xat xà ú ttáp y ov x á p ta ç ,
"O x’ t jx o v à < f£ ')x ô x o u X o ç , xaX à p .a p x u p v ;[j.£ v o ;) „ B á v o p ie v , y ià và g’ è'ytopiEV, âSw u o X X à x o v x a pia^ .
E ù vçvtxb ç x 'a i à îjio ç , à ç é v x r jç x a p tw jjtÉ v o ç. „ wA X X ov S èv y p £ ta Ç ô p iS G x e v , v à X Q ïj và p .à ç őpÍGY],
V':.b ţ ^ x o v X oű S tjjt e w v , àxb x ïjv M x o fS a v ía v , ,,S à v X ùxoç và p ià ç x u v v jy à , xat và p ia ç i o x o p z í o r , .
r V ijm o v eT yev à S sA çbv, xbv K bp 'I s p s j i i a v , ’ A ipévxrji; 5 K bp F a ß p tr jX , ûç p p ô v tp .o v xsça X t,
'O x o l o ç xat x p o x v jx e p a , r jio v èSâ> ’ G x ep tév oç, „ ’E o a ? xb X év to à’ p y o v x E ç , [iix p o i xe x a t p isy ciX o t.
M è xoű 0eoű xb O è X r ,;ia , à ç é v x v jç y.ap,o)|j.£voç. , , ’ E y ü ) y w p t ç xb Ô É Xïjpia, xou T o ù p x o u xob S o u X x a v o u ,
'H Taàpa xbv à x à v x e /e , ’aàv x ïjv x a X v jv x^v w pa, „ ’ A çévxyjç G a ţ S èv vt’v o p ia i, p iov’ x b v x a t p o v p.ou y à v t o ,
N àX ôr, xb ’ f X v jY ü ip ô x e p o v , ÈSw ’ g xo ’jxvjv x ijv y<i>pa. „"O x t rt T oápa e ív ’ aúxoü, xat abxouvou T p a S tv a .
’A xôpw ) Sèv èxpôX aêsv, b T a S p tv jX và eXO vj, „ '■ 'O ir c t o c xá Ö E x at G x a v tb , ’ T T cO v ijîx it sx xv;v z A v a .
’ A ç é v x /jç ó ’A X e^ avS p oç, xap' è x o tp to ç eùpéôtr]. ,,’ E è §£VO ’ GTX^Tt Sèv ’ p ilto p w , 7TOxè v à XaXOtXYJGO),
E iç x ïjv K t o v a x a v x iv o ú x o X iv , ’ axrjv x o p x a x o u BsÇ^ç,rn „T b v v o tx o x ú p T )v y.àp.vEi y p età , È yw và âpw r^ G W .
K a 't ’xètv ov xbv Écáy_0r;y.£, aàv xb X a p tx p ov Ç a ç â p t, „K a t à'v pioti S cîxxyj O à X r,p .a , v à è'XOto v à xaÔtGO),
K át &piG£ xat w j io g e v , bxt 8à xbv G uvSpâfiŢ], ,,0 é X w èX O i) p ie x à yap aç, xat Gàç vabyap tG X ijG ti),
E tç x ïjv B X a y ia v a ô v x o p ta , à çé v x T jv và xbv y .à ;ir ,. „ 'O x o O piè à v a x :^ G £ X £ , xat tx à v x a pi’ àvaxàxe,

A c i scriemü cumü Gavriil Voevodü veni din Lcchiti, cumű si despre domnia lut Alesandru Voevodü.
După ce robiră pre Domnă si pre copiiï eï, destituiră si pre Ştefană. Mazilită, acesta
se duse in Bizantiü unde fù forte batjocorită, pentrucă se lăsase să-lă calce o muiere, si
nu fusese in stare să se lupte cu densa. Domnia Moldavie! o luâ domnulă nostru, Radulă
Vodă; eră pentru Tiâra-Romănescă, Sultanulă ordină să aducă din Lechia domnă pre Ga­
vriil. L ’asceptă cu bucuriă poporală, mari si mici, boiariî si ceialaltî ; pentrucă eră fiiă de
domnă, bine crescută, nobilă, intieleptă si bună. Gavriil eră, in adevără, fiiulă lui Simeon
din Moldávia, care eră frate bună cu Irimiă, si care si maî înainte, din vointia lui Ddieă, fusese tră-
misă domnă aici : tiéra l’asceptà dară ca pre măntuitoriulă eî. N’apucase insă să sosescă Ga­
vriil in Tiera-Iiomănescă, si Alesandru făcu pre . Vizirulă să-î promită că va face totulă ca
să-î dea domnia acestei tierî. Vezirulă se tină de vorbă : după puţină făcii domnă pre Ale­
sandru, I dede săngiacă, si porni indată ună ciausiă de scaună cu olacă, ca să apuce si să
tină scaunulă până va veni Alesandru să se asiedie intr’insulă. Cumă audîră de una ca acesta,
boiariî si toti ostenii se strinseră, deliberară si se uniră intr’ ună cugetă, de merseră totî,
mici si mari, la Gavriil, si asia cumă lă aflară, lă redicară si proclamară Domnă. «Noi .pre
«tine te vremu, pre tine te iubimă; tu să ne fii Domnă, tie dorimă să ne inchinâmă; pre
«tine te-amă cunoscută, de tine s’a lipită inima nostră, lângă tine vremă să remănemă ca
«fiii in giurulă tatălui; pentru tine dâmă capulă nostru, damă averile, dâmă totă, numai să
«nu te despart! de noi; altă domnă nu ne trebue să vină să domnescă preste noi, să ne
«vëneze ca lupulă, si să ne respăndâscă.» Domnulă Gavriil, ca ună omă cu capă, le răs­
punse dîcêndâ: «Boiarî mari si mici, eă fâră voia Sultanului turcescă nu më potu face dom-
•nulă vostru, ci-m i perdă timpulü indesiertü; pentrucă tiéra e a lui, e grădina lui insusî,
 MAT0AIOT IZTOPIA THS OYITPfKBAAXIAE 343
„ ’E ^ x p o ; p.su y .x ! ô x fo w [xou , cX oi jj-è è x a i v a x s A ùxot v ,£tvat x b xop p t, y.a t x e ï v o ; xb x sçX t.
„ T iíip a p.5u cruYX w pníacTe, y.’ Ë '/ e t e x a X r ,v & pav, "H tovs àvQ pw xo; xaX b?, vso; /a p t x w p iv o ;,
„N à t a ^ iS é ^ ü ) jb où X o[/.a i, e i; x i]v yüpat'/, A èv r(x o v û x e p iijç a v o ;, xai | /.e Y a X e i(o p iv o ;.
„E i; tíjv K w v c x a v x iv o ú x o X iv , ’ c t ï/ j xspxa x i)v pe - A tà và yjxbv x a x s iv b ;, ă p y to m và /a X '- u a r v
YàXïjv, Ot à p /c v x e ; t ï )v T o û tp a y xou , v à x i)v x a x a zx x ou a t,
„K a t àv OeXiítjy) ó G e o ;,, O éX w cà; tSf; x á X t v . K at èboouoev b X a b ;, àxb xvjv à S tx ia v ,
„K á t ’x e ív o ;, bxcű. a ă ; I p j^ e x a t , au jA X p osx u vn aa x E T O v, K ai à p /t o a v và xbv j a t io u v , y « xatixvjv xr;v a tx ta v .
„ * O ctov ópíarj b G e o ; , ' x t p .á x e , x ’ r /e x e xov. ’ O X îy o v S èv àxépass, xai -^XOé x o u jjta v x à x o v ,
„ ’ lb é x e y.a t zpoçiytxs., jjuyjv I v a v x u ijÖ íjT e , "O xt và ^vat £ x o tp .o ç , và TcáYf] axb oouxoaov.
„T ov óp tap tov tou a < p svx b ;, y.at SX ot o x X a S t d ö ^ x e .“ 'O B a otX éa ç eo x e tX e , S s p o à p -p v xbv S y.E vx é p t.
Taüxa y .a : x e p ia a ó x e p a , e ix e xal S ikj^ öh], Nà r jv a t à p ^ t a x p à x r ;Y o ç , à -a v u » ’ oxb a eçsp t,
T í)v oxpáxav tou ix s ip a a e , y.a t x r;v o ix o v o p jO r j. A ùxbv và ú ~ o x á a o o )v x a t, a ù xp v và â p w x o û o tv ,
T ote b p -É ^ a ; B ó p v i x o ; , K p ía x a ; xb o v o p .á xou , E ’i xt ítp o o x á ^ Y ) <ai e ix îj, 5X ot và xbv a x eu a tv .
'P i o p a T o ; £'/. xvjv 'P o u p s A n v , rjx o v xá ‘ povty.á xou .- "E x o t xai b ’A X éçavB p oç, e x a p .’ é x o tp a o ia v ,
K axt ISy;p,’()YÓp-/)0£ , y .a í ’x e í v w v S sv à p s a e i, K ai eÜ Y aX e x b x ctp x a p o v , e çtu pè x a p p tr jo ta v .
'0 xáöe e í; xoü á p z a ;s , p a ío t và xou ß a p e a r )- T ô x s ; èxtêou X sù ô^ a a v. SX ot o i àpxovxéç xou,
K at ’x e ïv o ; £tC£ tïjv ô p y ijv , x a i tou X a o u x b v xpópcv, ’ A x à v tu xou và <
jy]x w 6oüv, b èv e X x tÇ ô xoxéç xou-
’2 eva x a X a io x p e 5 6 a x o v , èx p ù ô y j ex xbv çôêov. S u p .6 o 6 X t o v è x o iï[o a v , v à xôtjiou v xobţ 'P w p a i o u ţ ,
K at ë t o i, xbv è y X û t iü s e v , b r a S p w jX B o s c ib a c , "O x t xoù ç è a u x â ô r j o a v ’ eràv o x ù X o u ç , ’ o à v 'E b p a to u ç
’ A [ x ï] è x e t è^âvexov, .‘ à X s i 'i ï ] e i; a iü v a c . A tS xt SX’ oi à p y .o v x e ç , á xetvot ot p E v â X ot,
T à cp totá xou exaO e, N tx a ; b X oyoôéty; ; , "O X ot 'P t o p a t o t îjo a v e , à x iv w xou; X E ţâ X t.
K at ’ y .îtv o v tôv eva; tou óxrjpÉ TY)?, K ai ’ xsT voi oèv xb e s t £p Y “ v, và xoù; u x o x a x ,O o u a t v ,
’ A ptyj tôv éoxoxú vast ptè £ ù X a , p ,è XtO a'pta, K ai èxapav. è x t b o u X ’i j v , . Y ià và ô a v a x t u flo u a t v .
AtÓTt £ oup.® w vY ]aav, ôX a xà x a X X ix à p ia . 'O K p ia x a ç r(x o v ’oxïjv , ß o u X ijv , 'P t S o o t x’ ot oxpa-
K at xóxe; ó Kùp T a ê p t^ X , ’ x ijY e ’ a ţ >3* x a X ï ] v & p a v . x tû x a t,
K at Y jX öev b ’ A X e i;a v 5 p o ;, èx x f ;v p teY aX rjv x<i>pxv, K ai A oúxouX o; Î I a )p à p v îx o ;, I x i ê o u X eùôvj x ô x e .
Mè Sô^av y.at e ù x p éx eta v , y .a i p.è xtjv x a p p ir ;m a v . 'A X X à S èv £ s u p o t ô v r ;o a v , ot Sépêot xai B o u X Y o t p o t,
E t; xb xy.ap.vt è y .à O t ïe v , 'A ç e v T T j ; ’ o x r jv B X a ^ ta v . 'Yxrpfa:) ’oxov ’ A X éçavS p ev, xai ’x à p a a t xou '/ a p t .
I la v T s ç xbv E z p o o y .v v ^ o a v , fj.tx.p o l T£ xai p ts fa X c i, A syo uv, ».Afévv/f yívwoxs, xw ; èxtêou X eu O ^ x av ,

«si cine intră in ea fără voia lui, móré de fóm e: in casă străină nu potû locui îâră să in-
«trebü pre ce lü a c u ï este; de-m ï va dà densulü voiă, bucu,rosü voiü veni să locuescü si să
«fiü cu voi, carii me veti iubi, curnü më iubiţi si acuma si më lăudaţi in façia si in dosü.
«Acumü insă iertati-më si dati-mi voiă să vë lasü sànëtate si să më ducù la Constantinopoli,
«la malta Portă, si de va vrè Ddieü, ne vomü vedè erăsi. Inchinati-vë totï'celui ce vë vine
«doronü, onorati-lü si iubiti-lü câtu-lü va tînè Ddieü in domnià; fiţi cu minte si nu vë o-
«punetï la ordinile domnului vostru.» Acestea si alte multe le dise si le recomëndâ; apoi
se găti de drumü. Atunci marele vornicii Cristea, grecü din Rumelia, adresă poporului nisce
vorbe care nu-i plăcură ; si de aceea toti puseră mâna pre füsti, si aci eră să-lă sfarme, decă
vorniculü care vëdiù furia poporului, n’ar fi fugită să s’aseundă suptă unu vechiă pată, la
spatele lui Gavriil Voevodă; dară scăpată pentru unu momentă, io tă peri acolo mai in urmă.
Acésta păţi si logofâtulă Nica, care mântuită de o camdată de câtră/ună servitoriă ală lui,
fă ucisă cu füsti si petre de voinici uniti si interitati in contra lui. Domnulă Gavriil plecă
cu fericire, si veni Alesândru cu gloriă si pompă de siediă domnă pre scaunulă Tierei-Ro-
mănesci. Toţi, mari si mici, i se inchinară, ca ei să fiă trupă, eră densulă capă. Alesândru
eră omă bună, tênërù, frumosă, apropiată si fără de nici o măndriă in e lă ; dară togmai
pentrucă eră blândă si umilită, boiarii luară frêu si începură să calce si să prade tiéra: striga
poporală de multele nedreptăţi ce i se făcea, si blăstemă pre Domnă care nu le opriă. Pu-
çinfi trecu si veni lui Alesândru scire să fiă gata ca să plece la óste. Iinpëratulii trămise pre
Skender Serdaru, ea să fiă. generalisimii, -ca lui să se supună toti, pre elă să lă intrebe la
ori-ce, si de elă să asculte in tóté câte va, ordină. Alesândru se găti si esî cu oştea la ta­
bără ; in urma lui insă, lucru ce nu-i putea trece prin minte, toti boiarii conspirară in con-
344 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

„"OÀa aou Ta arpaxsi^axa, ’ap.!av 6ouXi;v sjj.zvjvi.av, " E v a ;, x o X X o 'u ; àx’ a ù x o v o ù ;, Sbvaxai v’ à ç a v ia i).

»Tob; àp^ovxa; và xóibouat, y.a! tou; rpaixoù; àvxàp.a. ’ A p x v jv ia a v t 'ov x ô X s p o v , p .s x à p .$ Y à X o u z X v jO o u ;,

„Ka! và xpoçOàoïj; ’YX^wpa, xwpa -/.ai sv tm àiaa.“ ’Ë y .e iv o i s'y.pouY av y .o u p p t à , y .a ! x o u x o t p .a 6 p o u ; X i ô o u ; .

'O AoûzouXo; t'o s'j.aOsv, ày.ôp.r; si; xo axp(o;j.a, H o X X à t; •;p i p a i ; s S a ip v a v s visïv o xb y .a a x I X X i,

E t ; ty]V Oxffpiav eçu-pt, ;j.s xv)v iiu/i;v ’axb axô[j.x. K a! àxopouoav cX oi x o u ;, S axsp ov x£ toù; ’ p .s X X s i.

Aiôxi t'o èj'/àpiae, t'o zû; soavspwOrj, 'Q a à v xà tp6X X a sxsşxav, o! T o u p y .o i y.’ o ! T a x à p o i,

Et; t'ov ’Açsvxv"(v r t ßouXv;, /.ai piaa tou sxpilvOv). ’ E y.si V s y.s tvo xb ßouvbv, y .a ! x b ay.Xvjpbv X t 0 á p i.

Aùx'o; via! 6 ozxOàî'.cc, èçûfaatv ’avxàjj.a, ’ E x o Î Y ja a v a u p ê o ù X to v , và v ià jj.o u o i , v a ê à X X a ,

K a ! à ç ï]y .a v r a t e x s v x a i ; tou;, Ysp-àxai; zàaa xp«Ţp.a, "O X ot p .a .;i và S p à p o u o i, xsÇ cO p a via ! y .a b à /. X a ,

T à à X o Y a , Ta a p p a x a , xâcav sxoijiaciav, Nà S<i>aouai ç o ê s p i a p b v ’a s y .s ï v o u ; x o u v a t p .s x a ,

*O X a èxsï xà iç v ja a v , x’ ih c îjY a v j'V r î)v ' O & Y Y p ia v . N ’ à<pvjaouv x b y .a o T s X X i x o u ;, p,s SXa xà xop vsaa.

0! à'XXoi ’aàv xb sjj.a0av, SXoi úzoxa^Óvjy.av, M soa V aùxbv xbv x ô X s p o v , sxsosv ëva ß o X i,

Tbv SôXov, tï]v sziêouXrjv, xàvxs; xàjv àpvvj0vjvtav. E !; xoû Ila s iâ xb oX o y s v , y .a ! è x p o p .à ;a v ôX ot,

Eizaat „Asv vg^sùpojxsv, szifiouXrjv. y.xOôXsu, A iô x t y.àxov sxsos, pi xbv Ila a tà v àvxàpa.
„AoûXot aou sip.saxsv ziaxoi, Y)jj.sï; oXov; SiSXou. ’ A o s v x y ;; 5 ’ A X s ç à v S p o ;, sS papsv sv xw a p .a ,

„Asv s'ip.saxsv sxiSouXoi, ■rçjj.sï; xvj; àçsvxsià; aou, Tbv Ila c tà v ssv ^ x w ffs, y .a ! s y.a p .sv xou yàpvt.
,,Môv’ TïjV Çüvvjv [j.aç ßavop.sv, Sià t'o avoua aou-“ E t; xb ’ Sty.ov x o u à'X oY O v, x b v ßavst y ,a 6 a X X á p r ,v ,
’Açsvxr,; 6 ’ÀXsi;av3po;, Ssv v.yz v. và /.apr), A ’u x b ; s i; à 'X X o à'X oYO v, xóxs y .a S a X X ’. y.sùct.

AiÓTt xbv sStaÇav, ’ax'ov xóXspov và cpàpv;. 'A x b p .a y .p à xb ç p o ù p '.p v , o x s y .s 1

. y .a ! à Y v a v x s ù s i,
Exavtoxou xoù; à'çyjas, via! ètjuyyâprioé tou;, Nà p.ï) xou c XO ţ] y .a ! a ù x o u , -. à v s v a ; x p o ê o X s a ;,
Ms ’ipr.ov EuayviXtvibv, èv£[j.ziaxsù0ï]y.£ tou;. K a! S sv xbv iiio s X s t y .à v s !;, p .r]3 s ó B a o t X s a ;.
Ka! xapşu0b; sy.ivvjas, via! ’zvjYS ’axb as<pspi, ■ "O p t i); s o u p ê o u X s 6 0 v )5 ia v , sx s tv o t s i; x'o y .à o x p o v ,
Tz^ys via! ávxáp.wos, t'ov i p y r p ' b ) Zxsvxspv). Nà «pbYouat S tà v u x x b ;, óxóxav s b y fi x’ à 'a x p o v ,
’Ey.sTvo; xbv I c i y ß r y / . e ' ) , sxvjps y.a! xà Swpa, A tô x i y .a ! x p o x ^ x s p a , xb sT/^av ç a v s p w p s v o v ,
Ka! xapsu0b; szspaaav, t'ov Oîaxpov àxb xspa. E àv v jx o u a a v xw ; sp ^ sx a t, a s ip s p ' o p S t v t a o p s v o v .
Eî; sva xàaxpov Ot^yjXbv, àxàvw apiav zsxpa, 'P x o y .û ê o v to sk éy o ïa v ), s y.stvo xb y .a o x s À ’À t,

Trjv S6vap.iv tou xaaxsXXiou, y.àvs!; Ssv xàjv sp.sxpa, T ou K vsÇ B a a iX v ) ÿ;xovs , y.a ! x o u s S iS a v x s X ï ).

AùaxoXov, àSioSsuxov, y.a! xi; và t'o zaxvjav), E a s v x s p v ;; Ss 6 àpyrppç, xa yb ’ aàv sov;vt(b0Y],

tra lui, si se uniră să omora pre Greci, pre cari-ï urià ca pre câni si pre judanï; pentru că totï boiariï
cei mari erà Greci, pentrucă aceştia erà capi gubernátort, si Românii nevrêndü să li se supună bu­
curoşii, juraseră să-i perdă. Cristea erà si elü in conjuratiune; Roşii si ostenii, Paharniculü Lupulü,
si multi alţii intraseră intr’insa; nu se invoiră insă Sêrbiï si Bulgarii, carii se duseră la Alesandru
sidederăpre faciă cele ce se urdiâ. «Mărite Domne, ï dîcü, să scii că tóté ostile .tale conspiră
«să taie pre boiariï greci; caută dară de preintimpină lucrulü, că nu e unü minutü de per-
«dutü.» Lupulü afla de trădare chiarü in aşternută, si intr’unü sufletü fugi nóptea in Unga­
ria; cu densulü fugi si spătariulă, lăsându corturile lorii pline de tóté, cai, arme, deale mân­
cării si altele. Ceialaltï aflândü că se descoperise planulü lorü, protestară că ei sunt cei
mai buni supusi ai domnului, si totï cu o gură negară conspiraţi unea. «Nu scimü, dlseră,
«nici de cumü de nici o conjuratiune; noi suntemü credincioşii tei servi; viétia nostră ni o
«punemü pentru numele teü.» Alesandru n’aveâ ce să facă, pentrucă era nevoitü sä plece fâră
intărdîare la resbelü ; i iertâ dară, primindü jurâmêntulü lorü de credintiă făcutu pre evan-
geliü, si indată porni la óste, unde intélni pre generalisimulü Skender. Acesta lű primi cu
plăcere, pre elü si darurile lui, si amendoi trecură Estru la unü castelü inaltü, asiediatű pre
o stâncă, de care anevoiă te puteai apropîâ; si cine ar fi cutediatü să lü calce, cândù unü
singurü apärätoriü alü castelului putea ucide mulţime de atăcători ? Lupta se incepe cu nu­
merose oşti din afară; dară cei din intru aruncă, unii trunchi, alţii petre, sub care cadű ca
frundiele Turcii si Tătarii, si formédiá mari grămedi de cadavere la piciórele neclintitei stânce.
Multe dîle bătură castelulü, ci nesciindü ce să mai facă, otăriră să dea asaltü cu totă pe-
destrimea si călărimea, ca să sparie pre cei din intru, si să-i facă să lase castelulü cu tóté
instrumentele de bătaiă. In acéstá lovire o ghiulè câdiù pre calulü Pasiéi,; totï se spăimen-
tară, vëdiêndü calulü că cade giosü cu Pasia. Alesandru Vodă alergă la densulü, lü redică si-i
 MATOAÍOY ÍSTOPIA THS OTITPO-BAAXIAS 345

E 3ps xb x ota x p ov epvjpLOv, y .a i x b s0au gaox< ii> 0ï;, A lá và xó tp o u v xou; F p a r /. o u ;, bX ou; r ,p ip a v g ía v .

1 1 (3 ; xb à ç v jx a v epvj[xov, S tà v u x x b ; , â ç ü 'f a v , K ai xapsuéùç xbv B óp v tx ov , xbv K p ío x a O a v a x w v s i,
A çV -ií^ c u p í XOU £©’J Y aV5 « X V . OÙBÈ XOU U X / f t ^ ' T r ,v y . î ï a X r (v x o u b-só/e,. G xb p .v r ,p a xbv s /w v s i.
"E B p a g s xb oxpaxóxsoov, x íx o x s và y .sp o é o y ], ’E S oóX w as xb ’ a x v jx í x o u , x a íp v s t xá r.píyp.xzá xou,
K ai x íx o x s ; Bsv y jíip a a i, yúXXa oùos x o p v sa t. K ai sxagsy à ç s v x ix à , cX a xá x íx o x á xou-
K ai á x p a y .x o i á v ú p t a a v , y .a i v ja a v X u x Y íg s v o t , “ IIO e X s x ó ip s i y .a i x o X X o 'u ;, ap,Tj Bsv v jg x o p o u c s v
I I <3; S sv saipBioav xoow;, x Íx o x e ; oí y.aïp.svot, ’A xb xbv <pó6ov x o u Ila o ia , y.a i S èv áxoxoxouosv.
MÓVOV X3V X.ÓXOV EUÎtatpOV, ţ iy w / X o l XÓOOl OOVOt, Ox>. w oáv xb ega0s, x ű ;- b.ofye xbv K p ío x á ,
’E '/. T3Ùç x Ç a X g à B s ; á o x p t í 'a v , o l y . à g x c i ’ o à v xb y i ó v i . ’ E Y Ú p s^ í ypuoâ xoX X à, y .a i o x à p -s v a x s p ío tfia .
flío a v y.a i x á x o p p - ía x o u ;, x p ia g s v a l<pouoy.w|ji.sva, X iX ià B e ç x £ o o a p á y .o v x a , cX a ypu oa ç X w p ia ,
K ai xà 6 ï j p ( a x à 'x p w Y * v , ’oáv s iv a t p .a 9 r ,;j.îv a . H fá o x a xou s y -b o x is s , ‘/ l o p l ; SXhrj) x t y .p ía v .
I la p s x s i óév úx^y « 51> ° l® v ® TCoXspwjoouv, A ió x i qupav à ç o p p .Y )v , y .a i p.s xvjv x o v v jp í a v ,
M óvov aYoíirT]v s'y.a ;j.av , o x ío w và y u p ío o u v . "O xi xbv K p ío x a v s 'y .o ^ e , và xa p r, xà ç X a ip t a .
K ai S g u i; xóx’ èyùpise, y .a 0 s v a ; ’oxb o y .a p .v i xou K ai ’ yív n jx 'a v à o -v x ia à , őX a xou B a o tX á w c.
K ai e l ; - xr;v y .a x o ix ía v xou , cxou va i r; x í p j xou . K ai và xà cx síX v ) ’y\rp{ix)px, v à p ) S év x á g ír j á X X s w ;*
'S á v á'y.ouo£v ó A o ú x c u X o ;, óx’ ’épuys. oxbv K p á X -/;,
H tüí.o liM Savâyoç Bosfiód'ai iyvyiaev ánó ró
ílu ; 0avaxoí xou ; a p y p v x a ;, I o £ io £ xb '/.s p á X i.
utféyi, tira. tóttóyOr. vnó ro v A ovn ovlov ,
K ai cipyj.se y.a i ’ p .a Ç w v c , <pouaáxa 'E p B e X i á v o u ; ,
’ A ? sv x r ); ó ’ A X ó la v B p o ;, íjX O s v s !ç x l;v K X r /ía v ’ A xávu) ’ oxbv ’ A X é ija v o p o v , và y .a x o b rj ’o xou; y .á -
’ A ix b xbv x ó X e jx o v Y ® p B ;, g- 2 X yjv xr;v cx p a x ía v , p .x o u ;.
K ai V .á O ia s ’ oxov O p óv ov xou , ’oáv xpáxEi, ’ oá v xu- 'A X é ; a v o p o ; w ; ëp.aÔ£V, oxi x e p ip a ^ ú v s i
'0 A oúxouX o; o x p a x e ú p ia x a , y .a /.X à xá S io p ó ú v E i, ,
Xa':vsS
K’ r, x ía p a , ’x o ü y e p is a xou , xpyj.se. và x X r (0 a ív i] Ná e X 0 ţ) y .a x ’ àxàvw xou. y .a ê à X '/.a y .a i x iÇ o u p a ,
E i; s x s ív o u ;, ex’ èxagav, xóx£ x ijv o u p .p u v ía v , 'H X ú x '/j xbv s o y .É x a o E , x iá v s i xov •; p .o u p p .o ú p a .

oferesce iasusï calulüseű, iea pentru sine altulü, se departézá de cetate, si nu se opresce deeâtü
la o distantiă unde se crede sigurű, si unde stă si se gândesce să nu vină si asupra lui vre
unü proiectile, de care să n u-lü potă scăpă niminea, nici chiarü impöratulü. Dară cei din ca-
stelii deliberară si otăriră să fugă nóptea, incredintiatî .fiindii că nu putea tine incă multă
cu ostî regulate. Itascovu se chiamà acelü castelu, si eră alü lui Knézü Vasilie. Seulându-se
diminétia Skender si aflândă castelulü desiertü, se miră de ce aü fugită apărătorii lui si in-,
cătrâă aü apucată. Óstea năvăli in castelă ca să prade, dară nu afla nimică, ci se intórse
cu manele gólé si cu inima plină de amărătiune, pentrucă bieţii osteni nu se aleseră cu altă
câştigă decâtă cu asprele nevoi ce păţiseră, si cu o atâtă de mare mulţime de mortj, incâtă
câmpurile stă albe de turbane ca de miua, eră din trupurile inflate si plesnite mânca ferele
invătiate să mănânce mortăciuni. Mai departe nu merseră să urmărescă pre inimici, ci fă­
cură pace, ca să se potă retrage nesupărati; si asiâ se intórse fiă-care la locuintiele sale.

C um ü A le s a n d ru V o d ă se intórse delà óste, apót fii go n itű de L u p u lű . '

Alesandru Vodă veni in Tiera-Romănescă încărcată de onori si incongiurată de totă
óstea, si siediù pre scaunulă domnescă cu multă strălucire. Dară amarulă că rămase in ini­
ma lui asupra celoră ee se conjuraseră să ucidă pre Grecii toti intr’o di, incepù să. crăscă pân’
intr’atâtă incâtă omori pre vorniculă Cristea tăiându-i capulă, i sigila casa, i luâ tote ave­
rile si le făcii averi domnesci. Vrea să taie si pre multi alţii, dară nu pută, că se temea de
Pasia, care aflândă că omorise pe Cristea, cereâ mulţime nespusă de bani: patrudieci de
mii de galbini, toti ferecaţi, costa pre Donmă capulă lui Cristea, fâră să mai adaugemă ama­
rele nevoie ce trase pentru acesta, băgându-i cu răutate vină, că intr’adinsă tăiase pe Cris­
tea, ca să-i iea banii ce s i-i insusîse domnulă, pre cândă eră ai împăratului, si de aceea tre­
buia să- i trămită indată la impărătiă, si să nu facă^pm -va altmintrelea. Audîndă Lup dă,
care fugise la Craiulă, că Alesandru ucide pre b oiM , si redicâ capulă si incepù să stringă
oşti da Ardeleni, ca să vină cu densele asupra Domnului. Acesta, cuină afla că Lupulă strin-
geà oşti si le esercitâ, ca să vină asupră-i cu pedestrime si călărime, cuprinsă de întristare
44
346 TESAURU DE MONUMENTE ISTOBICE

’A jjlyj Sèv xb- àxiaxsus, va y.«;v.'r( xsxciov xpà'y|aa, , , ’ A v à y y .Y ;v , X éy st, è 'y o p s v Èy. x îjç O oy yp ta ç xou
EùOùç ’axbv KpiAïjv saxstXsv, àvèpwxov p i xb ypàp.pa, p sp ou ç.
Ttà xaùxvjv xr,v úxóösmv, xbv KpàXïjv và ’pwxvjuir;, „"O X o t O T a ó rjts p sx’ s p i, y . a i ’y w v à oaç x X ï]p w o w ,
Na p.xOr, xÿjv àXvjÔsiav, y.al và y.axac/.oxi;«]. „ T ï;v poyav, onou oâç ypw oxw , S tx X v ;v v à axç xyjv

‘O KpxXyç xou £p.v;vuos, xixoxsç oèv •rçiçspst,

Kai p/çoà £tç xbv xôxov xou, paÇwvsxai esçspi. „K a i aXX a x s p ib o ô x s p a , e ix t oàç y .à p v s t ycE Îx ,
Mî xàyvirçv xoû sp-íjvuas, va xbv à-op.wpwo7 ], „N a è 'y s x s y a p io p a x a , p i x ijv sù ya p toxta v.
Atà va eXOyj lça<pva, và xbv y.axaxAaxwoY). ,,’E y w ’ oè opvtQV I b a X a , w pooa xbv y .a G s v x ,
'AXXoi V spyôvxav xx’ sy.sT, Xéyouv xou ,,Nà r r „K a t o s îç x a X iv w p ic r e x s , va ry-i p .s x ’ gpsva.
„T w p a x i s iv ’ y.a i 6sX sxe , ’o x b v cp y .o v v à cxaO ^ xs,
Twpyà çouaaxa spyovxat, x.xi os ’pxopsTç và çsùyY]ç. „"O X o t oaç s ic xbv xóX spov, oùpxs ’ y .o v o p ^ O r jx s .
Móvov «jxwaov, çpôvxws, y.xi y.ap.s opSiviav, „ ''O x t ÈtpGàoxv ot s y ô p o i, x o X X à yovxà ’ oxï)v yw pa,
MxÇwiçs xa «pouaàxa sou, àxb xr,v ’Exxpyixv, „n ^ y a ív c x e xp oçôaoaxs, Sèv y .a p x s p s ï fj 6 p a .“
Na xoXsp.f(ijY)ç xoùc èyôpoùç,. và xoùç auvxxxvx^oïjç, ’ E'/.eTvo’. à x o y .p tÔ rj'/.a v , „"O X o t ’o xbv c p t a p iv oou,

Ms n S a a xpoxov xàaytGS, ftà và xoùç £vly.ijoy]ç.“ ,,’A X X à - èoù è x à x ïjo s î, xbv opaov xbv ’ S tx ô v oou.
Aùxbç Sèv xoùç èxiaxsuss, y.xXoùç p,xvxxxoçôpouç, ,,T i)v poyav paç s a p a x î)o îţ, y .a i ’ y .a x a o p ó v íjc r É ; p a ç .
’Ap.r; xoùç àXoyôîspvs, pisa àxb xoùç cpopouç. „IIo o w ç Sèv paç È p é x p ïjo c ç , xat y .a x s x à r (]o s ç p aç.
Ka! xXéov 'Sèv sxôXp.ï)o£, y.àvsiç va xou ’p,tAijov], „A sv s ty a p sv và 0 p £ t i u p .s v , p à x i xr;v p a p sX tà v p a ç , ■
"Oxt xbv Èôavixwvs, ywp !ç y.àp.pixv zpiotv. ,,’ S x b v ç p p o v _ È xouX iQ (jap.£v, 5X ot xà ăppaxâ p .a ç ,
Kai ’y.xösxov àp.sptp.voç, sxat ywpiç tpouoàxx, ,,’ A x b x o X X r jv x x w y sta v p a ç, àxo xo X X X ,v x sv ta v ,
"Op.wç xou ïjXQav ßibaia, àXr/Jivà p,xvxàxx, „K a t ’ ô p st^ a p sv xà ’ oxv^ xta p a ç , à x b xrjv S u o x u y ia v .
Iîwç èpysxat ô AoôxouXoç, y.a! ’p.xpy.sv stç xyjv Toâpav, „T w p a Sèv paç à x ô p stv s, oxaÔ i oùSI y.cvxctpt,
Tcxs xbv vouv xou s'yaosv, sîç xyjv xo XX ïjv àvxapav. ,, O ù S ’ 'â 'X o y o v x o X s p t y .b v ,, o ù S s y.a X b v oy.ouxocpt.
Kpxşst xoùç KaXxpàstosç, y.pxçsi xoùç IIsçSTspcuç, „ M è .x t và x o X s p /jd w p îv . à o s v x v ), xoùç È yO p o ù ç c o u ;

si chiarü de frică, trămise in grabă la Craiulü cu scrisóre unü omü care să întrebe, să cer­
ceteze si să afle adevêrulü. Craiulü răspunse că nu sciëà nimicü si că nu credea ca cine­
va să cuteze a stringe ostî in tiéra lui; dară astă scire eră insielătore, si i se dă numai cu
cugetü de a-lü adormi si a-lü apucă fără veste. Altî omeni ce vinü totü din Transilvania,
ï dicü: «Să sciï că vinü ostï si nu potï fugi si scăpă. Scolă dară, si iea mësurï de-tï strin-
«ge ostile din tóté ţinuturile, ca să potî intimpină si bate pre inimici ; fâ ori-ce ca să-î in-
«vingi.» Alesandrunucredeă aceşti omeni c e -i aducea scirï atâtü de bune si adevărate; ba
incă spre batjocură puneă de-i dă prin têrgü, asià incâtü nimine nu mai cuteză să-î spună
nimicü, pentrucă lü omoriă fără nici o judecată. Unde siedeă fără pêsü si fără oşti pre lângă
densulü, Alesandru primi sciri adevărate si neindcióse că Lupulü véniá si că si intrase in
tiără. Ametîtü de aceste scirï neasceptate pentru densulü, chiamă pre, călăraşi, cliiamă pre
pedestri, si le dîce: «Nevoi ne vinü de partea Ungariei; statt insă toti cu mine, si eü vë
«voiü plăti; léfa ce vë sunt datoriü, îndoită vë voiü dà-o; daruri vë voiü face cu mână largă;
«si ori-ce trebuintiă, n’avetï decâtü să mi-o spuneţi, si vi se và împlini. Jurămêntulü ce
«mi-atï făcută, faceti-lü incă odată; juraţi să fitt cu mine, si plecaţi la bătaiă, că inimicii
«aunt forte aprópe; mergeţi si intimpinati-i, cä n u e tim p ü de perdutü.» Ostenii răspunseră:
«Tott suntemü la ordinile tale; dară tu ai cäfcatü si ngurii j urăm êntulü teü; plata ne-ai o -
«prit’o, pre noi ne-aï despretiuitü, ne-aï socotitü ca unü nimicü, si ne-aï adusü de n’avemü
«eu ce să ne nutrimü familiele. De sărăciă si lipsă ne-amü vëndutü tott armele in têrgü,
«ca să dâmü de mâncare copiilorü noştri; acumü nu ne-a rëmasü spată, nu ne-a rëmasü
«lance, nu ne-a rëmasü calü de bătaiă, nu ne-a rëmasü scutü: eu ce să ne luptâmü, măria
«ta, incontra inimicilorü teï ? De multü se cădeă săprevedi lucrurile, si să ne dai de scire,
«ca să ne economimü, cumü vomü putè; acumü insă numergemü să ne oinoră ca pre miei,
«si să-si rîdă de noi Lupulü si alţii, că ne espunemü capetele ca nisce nebuni. Timpulü
«nu ne iertă să mai stâmü; caute fiă-care să-si măntuescă, cumü va putè, viétia., Adevëratü
«că ne-amü legatü câtră tine cu jurainêntü infricosiatü, dară singură Tai cälcatü, gonindü
«pre fiă-care din noi, lipsindu-ne de arme si despoiându-ne de economie. Uaută-ti dară si
 MAT0AIOY ETOPIA THS OYITPO-BAAXIAS 347

, , ’' E z p e z s v â|jt,zpozijx£pa, v à xb ’ 6 a v £ ç ’ a xbv vou v a o u , ’Açsvxïjç xb iYvépiosv, eùÔùç xxSaXXiy.EÙEi,

„ E îS v jô iv và p .â ç î o i Bs ç , và oix,ovo[M )0oup,£V , ’ Azàvw siç xb oXoyov, xai àp/tos và çsÙYf).
,,M à xw pa Sèv ’z a Y a iv o g s v , söxoX « và '/a G o u p ^ v , Ivj-pijy.av y.a! xàpà^ia, xôxs pè xvjv y.upà xou,
„F tà và y ^ X s u o ’. jjlst’ * p .a ;,. 6 A o û x o u X o ç y.’ o t à X X o i , Ka! pè xoXaiç àpyôvxts£ç,. ixouoavs xovxàxou.
, [Iw ; -,'ià và îjp cffT S . X w X o !, y: à v o ;j.£ v xb x s fà X i. “Eva; x'ov aXXov Ssv ÔcupEÎ, xb xoü và éyAuTÚTp
,,H w pa Sèv pxç y.a p x £ p £ t, S èv pàç à x a v x £ )A x !v £ t , ’Axb xauxbv xbv AouzouXov, và pr,v xbv 6avaxwor„
„H a oá v a c xb y .x o à X i xou, và y X û o ï] zou x u y a iv s i. "Oxi zou; sxspiXabav, ßiaaxixA o/.oxci)'. ouv,
„ ’ A X ^ O îta w p iffa p s v , bpy.ov çp txx b v pè aéva, Ka! czotov sxpô^Qaoav, eùOùç xbv Oavaziivouv,
,,M à xbv ä y .a x a z a x ^ x x :;, S uo^aç xbv y .a O è v a . IîoXXoù; àxb xo'u; àp^ovxxç, zoXXoù; xprypaxsu-
„K a i S èv è'/_o;j.£v àppaxx, p ïjo è o ia .o v o p .ia v , xàSs?,
„M óvov jïjxm o ou 'zayatvE , s i; x »;v x a X v jv ó '/ j í a v . 'H papsX’. a!; xou; stivau, oXa-.ç u.aç! ^paSsç.
„<I>úy£ xb '^XiiytópÓTépov, xú p a pè xïjv xtp^v cou, Alpa xoXù s/jùO'rp/.sv, è x s f o r jv x ï)v rçpspav,
, , ' O x ’ oi lyO poi âÇô'fwxXv, a a ! jràvet; xy)v Çw ^v sou . vi [xov y.aöáp'.o; 5 y.aipbç, xsxpàSi xpbç. sxspav.
„K a i ó 0eb; b Srf.oq, aùxb; và cè sy.E zàs-fl, Aèv è’SXsxav x û ; Içsuy« v, Iva; àxb xbv aXXov,
,,”O zou ú x íy TÍ? * ’ eùpsÔ Tjç, và crè â t a p u X à s ï ;. ’Axb xrjv ÇaéXrjv xi)v xoXXïjv, xai ipiÊpv xbv psYàXov.
„K a l àx’ aùxbv xbv y .iv c u v o v , ozou sou s x a v â ô i), "Exsoav àp^ovxs; xoXXoi, y.a! -o MovspSaotaç,
,,N à sè y X uxiîisţ ] 5 0eoç, xai và os stp ^ vsű v ]. ’ Ap^tspsaç xipio;, y.aX^; Çcoijç i y i - x ç .
„K a ! à’v r jv a t Û sX -p p x 0soű , z à X iv và os îS o u p s v , Tïjv y.sipaX-^v xou sy.oAav, ’xijpav xà ispá xou,
, , ’A ç s v x ïîv p a ; và o ’ è y /o p s v , y .a ! v à o s x p o s x u v o u p 'v . “ ’S xyjv Y'?)v Y'Jpvov xbv sppupav, pôvo> pè xà xXsupà xou-
"E x ot xou I p tÀ ^ o a o iv , s x s ix a z p o s x u v o ù s iv , ’Açsvxijç ó ’AXi'avopoç, àxb psY^X^v ÇàXyjv
"E v a x o u y y 'i toùç spp tçê, và S ia p o ip a o O o u o iv . ’E/úptosv s-/. x ï )v y.upàv, sxiaos oxpàxav aXXr,v.
’ E o x s iX s y .a ! xp ox^ xspa, y 1® v ® x a x a s y .o z v js o u v , Tupvbç àxb popspaxa, ‘/(opi; àxavwoôp'.,
T o x p a a o s io u ; B o u /o fa p o u i, X sy o v và xou p w jvù sou v . A ùxy)v psYaXïjv è'xaipvsv, cxoto; xbv IBiipst.
K ai xetv’ o! xp tsxa xâ p a xot, xbv s z iS o u X s u ô ijx a v , "Eva; àçsvxr;; ’oàv aùxbv, àx’ svav oouXsux/(v xou
K ai sva pè xbv A ouzouX ov, c X o i .x o u ; r p v ^ y .a v . N à YupviuOij, và otw/_Oïj, và X®°7) "À ' x’.p’r(v xou.
K a! vjxov SX oç 6 s a o z b ;, y .a ! SX yj y; 6 ouX -ó x o u , ’AXX’ ó 0so ; Sèv è'oxsp^sv, aùxrjv xy)v àSr/.iav,
Nà xta ov) xbv ’ A À sÇ avSppv, p s o a e iç xyjv ~auX-i^v x o u , ’Ap?) xou àvxaxsSwas, StxXijv xptxXijv ijjpiav.
M è o X o u ; xou x o u ; à p y o v x a o , y .a i p è x r;v ç a p s X i à v x o u , Ka9w; xb pàOst OsXsxs, xo'ipa xb sv ûoxèpoiç,
K a! ôsou ç à'v s ú p ío x w v x a t , oX ou ç sas! y .o v x à xou . Tb xw; xbv sOavâxuosv, 5 àp-^-j-b; Sxsvxèpr,;.

«acumü singură scăparea; plecă cu sănătate si fugi maï curêndü, că altmintrelea nu-tî potî
«măntui viétia de inimicii ce s’aü unită si redicată asupra ta. Noi nu putemü decâtü să
«rugâmü pre Ddieü Sântulu să te umbrescă pre unde vei merge si te vei află, să te scape
«de periculuhi ce te amenintiă, să—tî dea liniscea, pacea sufletului, si de va fi vointia lui,
«erăsi să te vedemü, să te avemü Domnű si să ne inchinâmü tie.»' Asià ï vorbiră^ apoi i se
închinară, si dênsulü le arunca o pungă cu bani ca să si-i impartiă, încă mai- d’inainte A-
lesandru trămisese patru sute de Bulgari ca să spioneze mişcările inimicului si să i le facă
cunoscute; ei insă lăsară pre Domnü si se uniră cu Lupulü, alü cărui cugetă eră să prindă
pre Alesandru chiară in curtea lui dimpreună cu toti boiarii, cu totă familia si curtenii lui.
Domnulă intielese planulă, incălecâ indată si luă fuga; in urma lui plecară îndată cărutiele
cu Dómna si jupănesele ce o insoçià. Ce ametielă, Ddieule ! Dă omă preste omă, ca să fugă
si să scape de LupUlă si de ai lui, cari pre câţi pună mâna, i si ucidă pre locă ; la câţi
boiari, la câţi negutiători le remaseră muierile văduve, si copiii orfani, câtă sânge se vërsâ
in acea dî ! da altmintrelea frumosă si senină, o miercuri spre seră. Nu vedeâ incătro să
fugă bieţii omeni, da unulă preste altulă si se impedecâ unulă pre altulă in marea ametié-
lă si frică care-i coprinsese. Cădiură boiari multi, cădiă si Monembăsia, archiereă onora­
bilă si de o vietiă sântă; tăiându-i capulă si despoiându-lă de sacrele iui vestminte, l ’aruv-
cară golă in ulitiă. Domnulă in ametiéla sa apucâ ună drumă diferită de celă pre care mergea
Dómna, fugindă mai golă, fâră mantelă, de te coprindeâ mila, să vedi ună Domnă ca elă
despoiată, gonită, batjocorită de ună servitoriă ală lui. Dară Ddieă nu iertâ ăstui servitoriă
marea nelegiuire, ci i-o plâti îndoită si intreită ; preste puçinü veti vedé cu ce morte lă
omori generalisimulă Skender; vomă scrie cu amenuntulă in ce pericule se aruncă celă-ce
 348 TESAITRU DE MONUMENTE ISTORICE

Nà Y P ® ^ w p -sv x a x à X E -x w ç , È v.civo ç ’ tcou § s u X e 6 e :, EùOùç eù ; xb [x o v s ^ u X o v , jj.î x à ya cäp s p .x a iv E t,

M l B óX ov xbv à ç x v x iq v tou, űoxE pov x i v Bu v e u e i . Tbv A o u v a ê tv s x lp a a s , xaî xpbç a u x ljv 'x a y a i v e i .
“O ti 0 e 'o ç B lv B u vx xà t, xbv B óX ov và ß a « ûéÇtj, ' M l ôX ou ç à vxap .w 0-i)y.£, y .a î x p o o s x a p x E p o o a s v , '
M óvov Ç s ç a v e p ib v s i xov, xaî xov è ijs s x s x S t Ç s i. ' E îç xïjv iÎ A a y ia v và s p .x í j , x a X iv xb sQ appou asv.
" O ;; .o ) ç b Kúp ’ A X sça vB p oç, àcp’ oû s b /E yjtùp í a s i , K at ß lS a ta xi ^ X x i Çe , và xoû s X 0 fl V xb yèpi , -
'A x b t ï )v ip a p .sX ía v tou, S iv ~J:/î v. v à xoîoî ). M xapaxi àxb xb v I la o ià , T Ç aoûx^ç va xo u <pipy).

E îç tîjv M x p a iX a v ip u y e , o tîjv T o ó p xtx V jv t i j v x&pot. ’ E v. s T ’ s t b xapaB oùvaS ov, xoX X à xb ’x x p x E p o u c s v ,

'O 'P à o o u X B ôSaç TŐp.aO s, ctteXvei B ià Tyjv w pa, ’S xïjv I I ô X ’. v xbv â xp à Ç a otv, ôxoû S èv xb ’ O appcoosv.
"E iç o B o v y .a l <pop£[j,axa, B ;à và xbv è v Bùoy),

TOx’ •rçxov àBsXçoxotxoî, xsl và tov Ixt^OT). ÙKriw yçâtponev, nôiç o A o i n o v l o t rfkOs /.rjOT^ixiàç,
x a l Ta o o a xa/.à è’xafiev f.tï T ovç 'Pmfiaiovç.
'H A ô p .v a x à X tv l's u y -s, ’ trrb T o ù a ix ’ àxb x lp a ,
K ai tóté ’i"E a x o T to 0 ï;x E , x x i s lo e -rijv irçp ip a . . " 0 ; j .w ç a ù x b ç b A bù xou X oç, p.1 tyjv x o X X ïjv t $jv y v w o c v ,

'A ç s v T r jç ó ’A X â iç a v B p o ç , xoX X à xb èX u x t î 07;, , ’ E 0 a ü p ,a ? £ xb l'/.a u .s , x ô ip và xb S ia p O w o r;.

Iïw ç tïjv à x o y w p io 0 r )X £ , y .a i t /jv à x o a x £ p ï ;0 ï ] . Ti xpw xov và 'x ! y w£ i p i o 0 p , xbv T ou p xov và ’ [v ip u s ?X
"E x X a tE V È x iy .p a tv s x o v , tôteç y .a i àSTjp.ôvEt, "H xoù ç X o® 5 Σç xw v OÙ Y YpüV j và Sw t /), và x X ïj-
’A x b xb T o ù c ix ’ à 'v O p w x o ç , xapauxa xôx£ ctwvei.
A, , v , , PàaTn
A éY £i xou, ,,M yj x tx p a ív E o a i, y a ip o u -q àçE V TE ià a o u , A tô x i xou EY'jpE uav oi Ony^poi, xouţ X o o e Bï î ,
,,d > É p v w aou y a ip s x ix jJ .a x a , àxb x r;v a a p .á X iá v erou. A ùxbç la x £ v o y w p ï)j£ v , S X ouç xp a Y P -ax E u xá S E p .
„E tv a t y . a /.à y .a î ’xxp aoE , o x b ' 'P o ù a o t x ’ àxb x lp a , ’ E x ^ p lv xou ç à p Y Ù p ta , xoX X à ypuaa ç X w p ia ,
„T r jv à ç £ V X £ ià a ou x a p x E p x t, 'cràv x /]v x a X v jv yjp.âpoc.“ E îx t È Ç^xa l’ S '.S a v, ex tîjv ' o x E v o y w p îa .
’E x e Tvoç waàv îjx o y jE , x é x o ïo v xaX bv p ,a v x à x o v , A ié x t xoùç « x ô x X e îo e v , e îç Iv a M o v a a x ÿ jp i,
0 eo u xb [j.£Ya ®vo|j,a, xoX X à e o y a p '.o x ä x o . T ià v à xoù ç ey-f) asp^ayh, s ïx i y p a ia a O ^ , và o x e î X y).

Xccpiţîi y .a : o t X o o w p E i, xal xbv p .a v x a x o f ô p a v , Nà xa'p y) EÎ'xt ßouX Y]0yj, xaî xÇ ôyE ç x a i B ouxàxa,
Tb c îx ! xou EÙpéOïiy.E, xocxà vrtz w paç B w pov. Nà s ù và X -/] àxb ’x à v w xou , x à Ü T / v p ’.'/.a çou sà xa .

nu servesce cu credintiă pre Domnulü seü, pentrucă Ddieü nu pote suferi insielăciunea, ci
o descopere si o dâ la lumină ca să se pedepsésca. Intre acestea, Alesandru, după ce se
perduse de familia sa, nu scieà ce să facă, fugi in Brăila, in tinutulü Turcilorü, unde Ra­
dulă Vodă, care aflase de nenorocirea lui, î trămite bani si vestminte ca unul cumnată ce
era cu densulă. Dômnà érasï fugi la Rusciucă, unde abiâ se desmetici si pută vedé lumina
dîleî. Alesandru era nemăngăiată că se despărţise de densa ; plângea cu amară si era des­
perată, cândă sosi ună omă delà Rusciucă si-ï dise : «Fii cu inimă bună si te bucură, ma­
m a ta; tî aducă scirî bune si saluturi delà familia ta; e totă sănătosă, a trecută la Rus-
«ciucă cu fericire si te asceptă pe măria ta ca pre dulcea lumină a unei dîle fericite. » Cuină
primi acesta scire, dede laudă marelui nume ală lui Ddieă, dărui pre anunciătoriă cu ce avă
mal pretiosă asupra lui, se puse indată intr'o luntre, trecu Dunărea, alerga la soçia lui, se
imbrâçisiâ cu densa si cu tot! al casei, si asceptâ acolo să reintre in Tiera-Romănescă : din
di in di spera că va sosi ciausiulă cu beratulă pasiéi; dară multă stete acolo, pre margi­
nea Dunărei, si in locă de beratulă de reintrare, I veni pre neasceptate ordine de a merge
la Constantinopoli.
' A c i seriem ü cum ű L ttp u lű v e n i telkăresce in tie ră , s i relele câte fă c u G re c ilo r« .
Intre acestea, Lupulă cu multa lui intieleptiune, nu scieà ce să facă si cuină să dregă
ce a stricată. Ce să intimpine mal ăntâiă ? să imblăndiescă pre Turcă, seă să plătescă pe
Unguri ? strimtorată de cererile acestora, punea sula in costa bietiloră negutiătorî, I stor­
cea necontenită, I siliâ să dèa si ce aveà si ce n’aveâ, pentrucă I tîneà inchisî intr’o mă-
ăăstire, ca să-I albă. la mână si să le cflră totă de ce aveà nevoia, spre a se scapă de os­
tile unguresc!: neîncetată amenintiă să ucidă pe bieţii Greci inchisî in mănăstire, si el
căuta să dea orî-ce li se cereâ, ca să-sî scape viétia; eră cât! se aflară prin judeçie, si
perdură capulă cu totă cé aveà, mârfurî, turme de oï, ciredï de bol si altele. Erà pre acelă
timpă ună numită Buzdugană, omă nebună, tălhariă crudă si neimblăndîtă: pre acesta tră­
mite Lupulă să omoră tot! Grecii cât! va află pre la tieră. Esî neomenosulă si cutreiera sa-
 M A T 0 A IO Ï ISTORIA TH S O Y riTO -BA Â XIA S 3á9

IíávT« touç etfoS ip ’I e v , Sri äv Sáv tou Stíiaouv, K X exttjç t 'o v x X éxtyjv á y tx x c í, x X sx rçç t 'ov x X éxtyjv
N à ßaXr] v à arpaTEÚjxaTa, v à to'uç È6 avaT(i>aouv. O é X e i,
K a ! Ita t Èauju.xâpavav, bl sxTwy_o: 'Piop-atot, T à a a X i a tou ■/.’ fi p u iç a iç tou, toű o a ív o v o a t ’ a à v p é X i.
’Ëx 'T ’avb Movaoriqpiov, xAsiopivoi Tpcpsiapivoi, S u p b o ù X to v s x o h ja a v , x o X X v jv a u v w p o a ia v ,
A t o r . toű ÈBiSaat, x x t x -b tou, K al bpxov è 'y .a p a v ç p ix T o v , và ë /o u v p ia v .
N à 7 XÚ00 UV îb xsçâXi touç , èx tou xixpou ôavorou, Na ß iX X o u v to xeçaX i touç, svaç S ià tov à 'X X o v ,

K T. o a o i sûpsô^xaa!», è çw ’ otyjv èxaoyiav "O txv tou ç sX0ï) t îx o t ïç , ’ aà y .iv o u v o v psY ^ X ov.
"E ya aav xsoàXi touç, jx’ oX ïjv t ï ; v xpaYp.aT=iav.
t 'o "A v y.a ! touç IX G yj -/.ai y.àvE'.ç àpÉVTYjç Èx t 'îjv I I o X i,
T oeX é x '.oeç xa! xtarixo!, ’xoû s!yav «Yopscavj, A u to ! và ^vai s T o tp o i, và a rp u o G o u a tv 0X 01.
Ilpóoara xa! ^eXáSta, SX«' và eTyxv yciaY]. ’A v -^vat x a ! I x i^ s ip ia G ^ , xàvévav àxb TaUTOUç,
K a ! XEptaaobç à x ’ auTouvobç, to 'uç s ? /x v OavaTÙay;, Nà ßavouv to x s ip a X t touç, oX a Ta tixot « touç,

"E v m touç i y . y - y . ~ v . ’: v i , fi puap^ touç y v“ v ~ Nà p.-);v à ç v ia o u v và p ô v o v v à tov x p a ç ô à a o u v ,

yH tov sxsivov t 'ov xaip'ov, xà'xoïoç MxouÇbauYavçç, ’A x b Tàç /» îp a ç t’ àysvT bç, yopycc v à t 'ov ápxáaouv.
Mcop'oç, XïjaTYjç, àxàvQpwxoç, àS(xr,Tï;ç àbàvçç. T o ia Ù T ç v y ' ^ P y1v sôaX av Ta çp ô v tp a x e o a X ia ,
’Exetvov ÈiçaxsaTesXs, Si« và OavaTÚarj, A èv ’ ^ cù p ou v xw ç Osv T a a x ia Ô ^ , ’ aàv x v jX i v a t ïo u -

"Ooouç 'Ptop.aiouç ocv súp-fl, SXouç và touç axoTwaïq. x à X ia ,

E ùy ^xsv ê àxàvGpuxoç, esçm £k Tà X wp-a)

" E v.ootî toüç XptoT'.avouç, ywptç xsipYj^opia.
7 v)(J yçâqionev t î ji av& ev teia ç K v y io v
1Jfjicivvov M oyyii.a B oefiùâa,
IlsXXobç xa! àvapiôp.Y]Touç,- àXXà xx! ’xsivou xaXtv,
ToTSpx yápiTi 0Eou, tou vjXOs ’ot'o xêo x X i . "O p w ç t 'o'> K 'up ’ A X é iç a v S p o v , ’Tzrfli'i tov e ïç t ï ;v

Mali p.îxà t'ov AouxouXov, y.xOibç GíXete p.xGïj, r iô X tv ,

TaTepa ’aàv aàç y?*'ïiioF-îvî ®Ta £‘/.av T F rjp a v rçç à çsv T E Îaç tou, tyjv è ^ o u a ia v S X rjv.
Tb ctip.a Twv Xptcmavôv, aÙTO ’xoû el/av yuav], ’Aoé'irqq h K bp l 'a b p ’. -ç X , supiaxETO ’ a r^ v F t o X iv ,
’Axavw ’avo y.EçàXt touç, èvivr, pia ßpuat. llpO T Ç T E pa ’ aàv s ’í x a p e v , ps t ï)v ßouX i^v tou SX kjv.
Aoixbv ’aàv sxupieuasv, SXv;v ty;v âxapyiav, 'O B a a iX s a ç cù ptçe xa! A oS iS av p s p T Îx i,
M e S ôX ov, y.a! sxiSouXvjv, xa! pè tçv XïjaTapyiav, A éxa ip X w p ia x ia p iv a , và'/pp t 'o ’ p e p o v ù x T i,
Ti}<ù>Gï] fi xapBta tou, xa! è'y '.vs psYàXoç, N à TpiúYV) v ’ à v a x a iE T a t, v r / j ] x a X y jv x a p S ia v ,
'Qaàv aùibç ÈXÔYtaÇsv, Şti Sèy eîvai à'XXoç. "E w ç và S w a i) b 0ebç, và Xoéèyj á fs v T íía v .'
K a l cxou - çtov / a p a p ' ç ç , x à v c i ç à v G p w x o o a Y O ç , M sY aX uç tov ÈTÎpr(a e , xa! ó M ou ^ tîjç x ’ 0! a X X o i,
" O X 01 ’ a a u T ov È T p iy x a i v , Sx’ f,T o v K axsvàvoç. Tb ôàppoç s r /s 'Y X ^ 'u i p a , t 'o çX apxou po và ß a X r )-
*O X oi tov ùxoTxÇovTav, cXoi tov- àYaxouoav, A ió t i toű È ^ â p ia a v , p e Y ^ X r jv è ^ o u a ia v ,
‘ilaàv 0 îbv èxÎYciov, t 'ov Èaup,xpoaxuvoûaav M è oX ou ç touç àvG pw xouç tcu, và c /r , xa p p r,a i< x v .

tele si orasiele, tăi and ü fâră milă Creştini mulţime nenumerată; dară si lui î veni là capii
urgia lui Ddieii: că-ci asupra lui si asupra lui Lupulii, cumű veti vedé din câte vomü scrie
mai la vale, cădiu totű sângele crestinilorü ce uciseseră. După ce-si întinse domnia si tâl­
hăria preste totă tiéra, Lupulü se ingănfâ de credea că altulü nu mai erà cà dënsulü. Toţi
blăstematii si mâncătorii de omeni din töte ânghiurile alergă la élű ca lafiresculü lorű capă,
toti i se supunea, Iu iubiă si i se închină ca unui Ddieü pâmëntescd : tëlhariuld cu telharid
s’adună, tëlhariulü tëlhariu iubesce; si gretiósele lord bale li se pare că sunt mierea cea
mai dulce. Se strinseră dară si făcură jurămentd infricosiatd, legându-se să fia toti intr’und
cugetă, să-si pună capuld unulu pentru altuld, să fiă gată a' stă cu totii incontra ver-cârui
Domnd ar veni delà Constantinopoli, să-si pună viétia si averile pentru celd-ce ar câdè in
manele Domnului, .ça să nu-ld lase să peră : acestă otărîre luară aste capete pline de minte
cari nu seid că ad să se spargă ca ólele făptuite din und fragedă pămentd.

Aci scriemü despre domnia lui Ion Gam-iil Movilă Voevodă,

Cumd ajunse Alesandru la Constantinopoli, i luară domnia si totă puterea. Domnulti
Gavriil se află acolo de mai înainte, cumd amă spusă: impëratuld ordinase să-i dea mer-
ticd, dî cu nopte, diece florini galbini, ca să mănânce, să şe odihnescă si să fiă cu inimă
bună, până cândd va da Ddied să iea domnia. Atâtă de multă ld onora si Muftiuld si ceia-
lalti, că in scurtă timpd avd curagiuld să pună flamură: că-ci i dedese deplină putere asu-
350 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

K ai Stou Q lX ïi và ûxa, xai và x e p t S ia S à a v ), E b y r (x a a i v oi à p /o v x E Ç , và xbv c 'j v x x a v x ï j a o 'j v ,

M axàpi si’ s îç xbv TaXaxa, àv 6í X y] và irepcfov). K ai 5X oi oi X p ia x ta v o i, ytà v à xbv xp oa x u vrça ou v
K ai • /.y .ca X X á p r,; và ôxa, àv 6à X p ’ axb v x iê à v t , Ms x s fto v xai s ù X a S s ia v , xai p.s x a X r jv x a p B ia v ,
Mè p à / t '. a óX óxpu sa, -/.ai v .i xb IT o u Ç B c 'jy à v ï]. A tô x t slym o p s Ç iv , và xbv io a ijv [j.x ß ia v ,
Ilá v x a và ïjv ’ sX sû O sp oç, x à v x iç jjlt; xbv x ïip à Ç v ] , "E x xà xoX X à xà ßaaava, xai xr;v x x E v s /u p i a v ,
M -ijS è g '.x p b ç , jj-yjS s x p a v b ;, và p.-ij x b v èi;£xxÇ-r]. O "’ IçE u y a v e !ç xà ß s ir « , àxb xr)v B u a x u y ja v .
K a tóm xbv ’A X î^ a v B p o v , xob IB w a a V S a v x Ç à x t, IJ oX X oi È X àyav, „ $ > £ i iy s x e , yjX O a aiv ot A x v x Ç a p s '. ,“
ü x a p .v i x ^ a o ô a r (v Ia x £ iX s , xai xb v K bp A ^ ij/p x p á '/.r ;. K ai à 'X X o i x a X iv sX syav „ ’T I X Q a a t v oi T a x a p o i.“
N ix á X a o v xbv K axY )pxÇ r(v , B ià v à £ x o i;j.à a s u v , K ai xaaa svaç êX sys, „IIo T o ç xai x o îi và fù y ïj;
"O X a xà • /p î i a Ç ô p .i v a , xai và xà cp B '.v tà a o u v . „K a i TO top s to x s v à ’ y s v f,, xob xaO svb; x u v ïjy t ;“
K ai T jûpaai xbv A o ô ix o u X o v , jjtè x ï )v ’ iJ /ï;X o çp o aù vv )v, "O X ot xa O 'O p Æ p s ù x is v - x a x b v sxapxE pouaav,
’2 àv fp ô v ija o i âxépxxav, và è '^ c v v x'pv stp v jv ^ v . Tbv O avaxov xpb 0ţ> 8aX p.(0v, oX ot xbv sO w psvsav.
’E xuSxpvobxav xbv x a ip b v , và pw] a u v s ô r] K ai sxavxsç s O a u p .à ^ s v x a v , xoT oç x o b và y X ’j x c t x ï ) ,
’A x b xbv àyvw axov aoxbv, y ,a i è v a v x io v x á ö r). T o 'x T j V x y ]v ïjp Ô 3x x t p o v Ç to ïjv, và [ar) x b v O a v a x tv a r ,.
r iix a v y.’ o! B óo <ppóv'.p.ot, s r /a v [aE yáX vjv y v w x t, T óxsp í,p^T p sçù yapsv, stç xà êouvà "ax à Sp-i;,
Tbv a u y -^ u a g É v o v xbv x a ip b v , xbv s x /a v v;jji£pw ar]. M s psaupa ’ p .à x '.x s x X a '.y s v , iix o ïc p p .a ç s O w p s i.
’'E y .a p .v £ x à 8£X £v a ù xbç, aùxoi è x io t k îj x x v , " O p .t o ç p 0 s ia s p ô v o '. a ïjQ s À s p .à p ß s^ Ö ^ x -p ,
"E v a v p.w pb v à a ix x a x o v , |a e x ’ auxov à xcp obaav. K ai yàO sv ó K bp T a 5 p '.r ;X , và p .à : s p s o ix i^ T ï].
M s crpp.spov ţ ii a iip io v , - w ţ v à .x E p à x ’ r, & pa, K a i ’aàv r , x o 63a p .s v ^ p .s ïp , nûp -^XOsv s î ç xrjv T a à p a ,
vIIX O £ xai 5 Kùp r a ê p iï)X , ex xyjv p ,£ y 5iXv;v y<!>pa, E’jyrj/.sv àxb ’x à v u \i,y.~ rj a x o x s iv r ; àvxapa.
’A ç s v x ï )«; à ^ '.o i x a x o ç , jj. è xaaav s b x a Ç ia v , E b y p x a p .s v stç 6sxavxr)v p ,s x b v ’A p / '. s p s a ,
Nà ß X e x v ), xa i và x u ê îp v a , pi y v io x iv x r (v I S X a /j x v . K ai xbv a u v a x a v x ^ s a p .s v , w sàv xbv B a s iX s a .
M aÇi xou è 'a x etX a v ’A y â v , e x x e ’. X a v K a m p x ^ ib s ţ, ’ E y _ a p y p .s v SQpsTp x b x b v , xai abxbç ^ p .ă p s /á p -p ,
r ia v tx a a p s o u ç xa X a tob ç, p.aÇ i x a i KoupouÇ iÔ E*;. - "O xt xbv àxoX aù sapsv ’aàv xb X a p ,x p b v ç s y y a 'p t .

pra tuturorü ómenilorü luï, si voia să naérga si să se plimbe orî-unde va vrè, să trecă, de
va pofti, chiarű si in Galata, să se ducă, de-ï va plâcè, si la divanü, călare, cu rafturi de
aurü, si cu buzduganü, să fiă liberű intru tóté, nimine să nu-lű supere, să nu-lii intrebe nici
mare, nici mică. După destituirea lui Alesandru, dederă săngiacă lui Gavriil, care trămise
in tiérà ciausiă de scaună si pre Demetraki si Nicolaă Catargiă, ca să gătescă si să facă tóté
cele de cuviintiă pentru venirea lui. Aceştia aflară pre Lupulă in totă trufia lui, si ca in-
tieleptî ce eră, sciură economi pre nebunulă, ţinură pacea si nu ajunseră la bătaia, tâcêndü si
lăsându-lă să facă ce vreà elü. Amënândü timpulfi cu adî cu mâne, sosi si Gavriil Vodă,
domnă forte intieleptă si care guvernă Tiéra-Romanéscâ cu bună rănduâlă. Cu densulă ve­
niră Aga, Capegiï, Ianiciarï bëtrânï si Curugiî. Esîră spre intimpinarea Domnului boiarii si
toti creştinii, carii l’asceptcă cu mare dorii si cu bună inimă, ca să i Se închine. De multele
nevoi si strimtorâii lumea fugise la munţi ; dară si aci trăia totă cu frica in şină. Multi
dîceà: «fugiţi, aă venită lănciarii;» alţii erăsi «aă venită Tătarii;» fiă-care se întrebă : «unde
«să fugă? cândă are să se facă victima fiă-căruia?» Toţi suferiă pre totă dîua durerile mor­
ţii ce o avea mereă înaintea ochiloră, si niminea nu scieă unde si cumă să-si măntuescă
acestă misiea si trecetoriă viétia. Atunci si noi fugirămă la munţi intr’o stare, de ne plângeă
cu amară ori-cine ne vedea ; dară provedintia dumnedieescă veni in ajutoriulă nostru, tră-
mitêndü pre domnulă Gavriil să ne resbune. Cumă audîrămă că intrase in tieră, norulă în­
tristării se resipi de pre capulă nostru, si esîrămă cu archiereulă spre intimpinarea lui. Pri-
mindu-lă ca pre unü iinperată, ne saluta si-lă salutarămă ca pre ună strălucită sóre de
mântuire: mare fă bucuria nostră că Ddieă si întorsese ochiulă mileloră asupră-ne; drepţii
in iadă nu se bucurară cândă vediură pre Christos acolo, mai multă decâtă ne bucurarămă
noi, mari si mici, cândă Gavriil veni să ne scape si să ne măntuescă din mânile iniăiiciloră.
Ne intrebâ apoi, cumă petrecusemu si ce nevoi suferisemă? Noi respunserămă: «tote ne-
«voiele, prin puterea ta sunt ca cumă n’ară fi fostă: munţii si ripele n’aă oprită astă putere
«de a ne mântui, si din mila lui Ddieă venimă liberi înaintea măriei tale. Să dea numai
«Ddieă să trăesci pânâlaadënci bëtrânetie si să petreci mulţi ani fericiţi pe tronulă domniei,
 M A T 0A IO Y ISTOPIA THS O riT P O -B A A X lA S 351

Xapà p .e y à À r) ê y iv s , xóxs; a v ip -e a a p .a ;, A xavu) oxà o fţ )ty ,t a , oX a x î); à œ e v x s i a ;,

”O xt ó r i a v x o c ù v a 'j . o ; 0 sb; yjxov y ,o v x à p .a ;. N à y.ápy] à 'p y o u ; x o x t y .o u ;,. à x b x ? j; è x a p y ja ;.
vE x a t 70V s io a t a s v aùxbv o X o i, jjLtxpol ja s y à X o i , nàvxoxs và sú p tay.tú vxat, à 'p y o v x s ; a xb v x tê à v t,
'Q a à v s y .s ïv o t T iv X p ta xb v, ’xou Ÿ joav s i; xbv "A3 v j. Nà syouv s x a iv o v a b x o i, y .a i y .£ Ï v o ; xou x o b ; y. a v î t .
K at J.&Ç t 'ov
I s ^ a x é a x s '.A s , và p .à ; èX s u O sp w jY ) B ô p v ty .o v p .s y a v ' ê y .a p s , /.s ix o t o v r t o ê ia y .o v ,
’A x b xà; y s ïp a ; xw v syO pôv, -/.a! v à [ a à ; sX uTpw av]. ’O xoù yjxov xb ysvo; xou, p .i a ' àxb xbv K s x p à a y -o v .
’ H p w x v ja s v r(p . à ; â Ù70 ç , „H w ; is i/s x ’ á x s p á a * ;, M e x ix s ix a y .a i x o u ; X o t x o b ;, y .a ô e v a pi xr(v x a Ç tv ,
„K a i t 'o v p .s y à X o v y .iv îu v o v , x â ; i ’. y s x s jj-o tp a a v j ; t£ ’'A p y o v x a ; xou; è x o iq u s , y.at slys 3 ta x a ;r r
'H v .s T ; xou à x s y p iO r ;p .s v , ,,"O X a ’ a xb v óp'.a;u.óv aou, ’E u x p s x i a e xb ax tx i xou , y.at oX ov xb v x t.é à v t,
,,2 à v và [j ,ï ]v v jO ïX a v y s v r ;, s lv a i ’ axb p o iÇ ix ô v a ou, Ms àpyovxa; s ù y s v t '/ .o b ;, y .a 0 w ; xob; v.yz y .a v v ). '
„K a i s x s ib v ; s y X ó c a ja s v á lt’ a ö x rjv tyjv á v á y /.Y ],
’E d o ) y ç a q i o t i e v x i d â v u x o v e tfo )o e v 6 A o v t t o v Xo ?
„T w p a Skv s p . x o 3 i ;o u v a s, tb o u v à . oùB è 'ç a p à y y o ï .
,,’A X X ’ s i[A sax ev s X s ù û s p o i, p.s x o u 0sou x i;v y à p tv ,
y.ai o M 7 To vţâ o vyâ vtjţ\
„K a i xpb; t -îjv à o sv x sta v acu , s p y ó p .s a x s [as O àppr). A úyo; y .a t p b ; à -s p a a s , vat v ;ç s p a v pavxàxov,
„M óvov và Bcíxjy; ó W o b ;, và Ç ija y ]; và y s p a a Y j; , T ou à ç s v x 'o ; K bp T a S p t y;X , và xàyy; a xb t f o u a ix o v .
„X p ó v o u ; x o X X o b ; axbv 0póvov sou , y .a X à v à x o b ; x s - K ai Spa*); o iy.o vô p /rça e v, SXo xb a x p à x e u p .a xou ,
p a u y ]ç . Ms b p S tv ta v £ u p .o p ;'/]v , xou; s a p a i s ' y .o v x à xou .
„ A ià v à x s p à a w p .e v y.’ s y .s T ;, y.àv xtiip a s ! ; xb y îjp a ;, A xb; xo u Sèv t^ p -x o p s a s , psx’ auxou; và x a y a tv v ),
„ r i a p a p .’. /.p à v à v ix a u a iv , s i; -à ; Î iy .à ; aou y s t p a ;. X áxpavov póvov & p ta s v , àxàvu xou; và y s v v ;.
„K a t S a a t; èxspâaapsv, ç o u p x o ù v a i; y.at x t v S ú v o u ;, '0 A oûxouX o; ■rçyàxrjas, p a ît xou; và ù x a 'y v ),
,,‘ O xeu p .à ; è x p o ijs v r ia s v , 6 â yvw a ro; è y.st'vo u ;. ’A v luyrj y.at xoü ' s p s X s , ji Ô àvaxov và X a é r ;.
„T o b ; àxoX Y )ap.ov< 5a a p .s v , xW p a a xbv s p y o p .o v aou, K ai xóxs; xbv ex ot^ a sv , abxbv a x a O á p v jv p ly a v ,
„K a i e ” ;j.ea x s v £ ip r (v v /.o l, y.a t e t ; x b v è p tap .bv c o u .“ Ot çp ô v tp o t y .a i oi çtX ot xou, axsys xo u sX syav
‘ O y .w ; £ t; ab T p ty ô ê io r o v , ïjX O s p,s x a p p ^ a t a v , M r jv ú x a y a ív í;; p s x ’ a ù x o b ;, xw pa et; xb asijpspt,
K ai y .á O s o ; a xbv 6p o v o v tou, a ; fju p,s s ù x u y ia v . K ai O sX st; x s a s t à'O X te, s i; ysT pa; xo u S x svxsp t.
X pôvou; v )p .s p a i; x s p ia a a ï;, v a ÇrçaY) a x b aa.ap.vi t o u ,- "O x t ó T o u p y .o ; ó syO pb; s îv a t x o v n ;p £ u p .à v o ;,
K at và aù^av] ó 0 e b ;, iu ^ v y.a i t ï;v Ttp.-^v tou. M s xb àpà^t xbv X a y b v -, x iá v s t ó y .a ţ a p a p â v o ;.
EùOu; waàv è x à O ta s v , à p y ^ v ia e p.s x à ^ tv , A tó x t e ta a t à 'v ô p w x o ; , y .a y .à o v o p a a p iv o ;,
"O a ot îtv a t à 'ç to t T ip r ,;, aùxob; và S ta x á íjr ,, ’E x íS o u X o ; xöv â ţs v x w v , s t; S X ou; à y .o u a p s v o ; .

« ca să aflâmü si noï, mäcarü acumü la bëtranetie, puçinü rëpausü sub umbrirea puterfeï taie.
«Furtunele si periculele prin care amü trecutü din causa unuï omü fâră de minte, le-amü
«uitatü tóté cu venirea ta, si suntemü liniscitï si gata la ordinile tale.»- După aceea merse
la Tërgoviste si cu multă pompă siediù in scaunü, unde facă Ddieû să stea cu fericire ani
numeroşi si să i se immultiescă dîlele si gloria. Cumii se sui pe tronű, incepu să împartă
onorî la .c cî c e le merită, să pună ómeni in tote Qficiele domniei, să rănduescă1administratori
si să chiame boiari la divantí, totü omeni carii putea să tragă laudă si asupra lorű si asupra
celui c e -i rănduiă. Vornicü mare făcii pre unű Ionascu care se trăgea din vitia lui Petrascu;
făcu apoi boiari si pre ceialaitî, pre fiă care după rangulü seü, infrumusetiându-sï casa si
totu divanulű cu omeni de némü si cumü se cade.

A c i scriem ü ce m órié a v u ră L u p u lù si B u zd u g a n ü .
Nu trecu multă si veni Domnului Gavriil ordine să plece la óste. Strinse dară si găti
tóté cetele sale; dênsulü nu putu să mergă, ci răndui unü Hatmanii preste ostile gata de ple­
care. Lupulü vrii să mergă si élű la bătaiă, ca cumü Far fi trasü unü ce ascunsü spre mór-
tea care-i eră scrisă. Pre dênsulü lü fäcü Gavriil mare spätariü preste oştire. «Nu face astü
pasü,» î dîceă amicii si omenii cu minte; «nu te duce acuma la óste; că e vai de tine, de
«vei cadè in manele lui Skender: scii că Turculű inimicü e blästematü; gonesce si prinde
«iepurele cu carulü. Tu ai nume reü: totï te cunoscü ca conspirätoriü neîmpăcată incontrí;
«Domnilorü; totï sciű că in viétia ta te-aï tînutü numai de scandale si de turburârï. cumü
«aï fäcutü si acumü, aducêndu-ne pre capü asti Haramiï ce ne-aü devastatü tiéra mai rêü
«decâtü nesatiósele locuste. Unü bine n’ai fäcutü, de cândù aï esîtü din copilăria; si pentru
352 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

HOTS OOU SïV ê tp /(VSU5âÇ, SÎÇ SXï)V XïjV ÚWljv COU, K ’ é p O s ip s x ïj v T p a o iv a cou , y’ ü o p is e x ’ S vo p cs c o u .
M bv cxavB aX a ‘/ . a i xa p a yà ç, x à p .v e t ç à y ô v x r jç r js o u v . T cv ly w d- xàç yoï pdcç pou, xw pa s o it S s p iv o v ,
'Q o à v yai xw pa xoü sçsp sç, aùxou ç xoùç X a o a [d S £ ç , A oûxouX ov xbv à v x tB '.x o v , yaX à c iB e p u p s v o v .
K a: j r a t X « s e ; xbv x ô z p v |j.aç, o à v x a ï ç y .a /.a ï ç à y p iB s ç . K ai o o i c a '. pa; à x ô x p is t v , x! etva i ő p t o p í; cou ,
K aX bv xoxè csv s a a jx s ;, à ç o v x v jç ijo o u v vsoç, Nà à x o o a o io jf); s i; aùxbv, và £Ûyr( <*“ b p .^ p o ç «u .
AXXà y a i.x w p a spOstpîç, xoxov xoü B a u i X s w ç . K ai c p .w ç à z o ç x s '. o s , ooubX i xbv O ávaxóv xou ,
K ai à'v y jp z o p r ; b lia o iX -ù ç , và a’ è’ ê x v s uxb y i p '. , X i; ç a v îp b v I x ib o u X o v , yai ù ; ßapbv È yO pôv xou .
Nà es yopxàov; r ^ îX s , o t v à x i -/.ai z i z i p ’. , K ai ó S y e v x í p T ,; rjcpsps, K a x iîi; yai K p '. x à o x ; ,
K ai B tà xoü xo xpôooyg, và jjlyj S sv ú z o - Y a í v r ;;, N à y p iv o u o i xbv A o û x o u X o v , y.à x a T ; x o X X a t ; X u X á S s ;.
"O xt v .a /.o v y.a i B üoxoX ov, 0 iv a x o v à x îO a iv îtç . O x’ £yap£ yai y a X a o î, xôxov xoü B a o iX iw ç ,
’ E y .î ï v o ç Bèv x o ù ç v ;y o u o e , x o ù ç ç>pôvi;u.ouç s u [j.ê o u X o u ç , Nà xbv èS àX ou v oxb co u b X i, y a i v à p v; yévrj à X X iu ç .
M à t îj y îv $ !x xbv x ô X s ;u .o v , p i .S X o u ç tou x o ù ç B o u X c u ç. Sàv 2y P * P s v ó ô p '. c p b ; , £ x ;i à x o ç a o io a v ,
'V - ? | - / î v y .a i à v - à î a u j î , xbv à p O T Y ®7 . E x s v x é p i , E iç xb ooubX i xbv soaX av, y’ s i; 'ùd<o; xb v io x îjo a v .
’ExgîvOÇ XOV ÈXtaOS, pi XO BgSp XO "/Épi. T o io u x o v xsX oç è'Bwoev, aùxbç yai M x o u Ç B o u Y a v Y );,
A r /s t so ù <r’ ó A oôxou X oç, è x o î v o ç . à y c u o | j.£ v o ç , ’E'/.eÏvo; 6 à x a v O p u x o ;, yai b x a y 'o ; à ê à v ï];.
'O x o ü È x a x a y â X a a îç , x ôx b v xoü B a o îX é o iç ; 'O x o u È yàX a xoù; T p a iy o b ; y w p iç eX srp p ooB vigv,
K a X f ii ç ï;X0eç o x à ç y s t p a ç p,ou? z X s o v Bèv O îX s '.ç iyrço£t, E iç xb cou S X i xbv à 'ê a X a v , p i x$jv B iy a io o ù v v jv .
M ï; Sàv x b v xoxov x’ àçsvxbç, OîXî ’.ç y a x a x a x i f c E t . vE xÇ t x a O a iv o u v o : y .a y o i, xoü S iv p £ x a v o o û c i,
IIX sov Sàv 0 iX s tç ß ou X Y )0 ij. y.EipàXi v à oixùœï];, r ix O v ^ o y o u v O àvaxov y a /.b v , y.a O w ç xbv a Y a x oü ct.
’A x â v w a xb v à ç s v x v jv oou, Èiço) v à - x b v B u ô ijrjç. ilo X X à ’/ i a y à paç syapav, oi Buo xà 0 y ;p ia ,
M pBÈ s x a 0 i, p .ï;c è paSB c,- à z à v t o xsu va s ù p y jç, K’ e!ç o X a xà xa Ç a p ta , y’ eiç S X a x à y w p ia .
M svov và xà yocp .10 f)p ,s p o v , tîjv ysçxX rp ) và Y 'V f lo . K ai S soi à v a a x e v a Y p u i, d/. xv;v x x o jy o /.O Y Í a v ,
*E xÇ t x b v È otB àpcüaî, ’ a xb v A pûaxopov xbv çô p g t. T oùç -^X0£ cxo y .îo a X i xou ç, o S ív y ) yai x ’. y p i a .
T axepa V -O s yai aù xbç, p i S X ov xb cespspt E ty a v yai à 'X X o v où vxp oçov, xu pX bv àx’ iv a p a xt,
T oü B aotX sw ç s y p a ç /î, yai x’ è'B io o î p a v x ix o v , K ai yeT v ov xbv gçoù cyu cav, xbv iV .a p a v B îp p a x i.
"O xi xbv y X s x x -ç v Ix sa oa , ÈBw eîç xb oouoâxov. K ai E ? o X o 0 p £ u 0 v jy a o iv , 5X ot yayoùç 0avàxouç,
’ E y .îI v o v xoü È xàxrps, xoxov x îjç à ç s v x s iâ ç aou, K ai àxbxb x p ô c M X O v xvjç y ^Ç, è o S ù 0 i) x’ bvopa, xou ç1

«stricăciunea ce aï adusii acumü tiereï taie, impëratulü, de va putè să pună mâna pre
«tine, are să te sature cu mustariű si cu piperiü. Iea dară bine séma, si nu alergă singurii
«la o morte rea- si sigură.» Lupulă nu asculta aceste intielepte sfaturi, ci plecâ la óste cu
totï aï seï. Cumü ajunse si dede cu ochiî de generalisimului Skender, acesta apucändin-lö
de mâna dreptă, «tuescï, dise, faimosulü acelü Lupulű, care aï făcuţii atâta stricăciune tiereï
«impëratuluï? Bine că mï-aï venită in mână: am să te invêtiü sä nu mai calci ti éra luï Vodă,
«să nu mai conspiri, să nu mai innaltï capulü, să nu mal redicî spata nici fustele incontra
«domnului teü, să nu maî cutezi a-lu goni din tieră; da, amü să te facă astădî să-tî cautî
«capulü.» Acestea-î vorbi; apoï dise să-lu ducă legată si ferecatü la Dristorü, unde merse
in urmă si densulă cu totă oştea. De acolo Skender scrise impëratuluï insciintiându-lü: «amü
«prinsü si-lü am in mână pre celü-ce a cutezată să calce tiéra ta, să strice grădina ta si
«să batjocorescă numele teü; da, am in mână aci, la oştire, legatü si ferecatü pre Lupulü,
«eelü maî mare inimică alü impërâtieï tale. Rëspunde-mï dară, care este vointia si otărirea
«ta despre acestü misielü.» Impëratulü trămise vorbă sä-lü pună in tiepă ca pre unii înve­
derată conspirätoriü si neîmpăcată inimicü alü impërâtieï. Skender chiămâ Cadiî si ju d.ecă-
torî, si le ordina să judece pre Lupulü pentru marea nebunia ce a avutü de a stricată iéra
impëratuluï, sá-lü pună in tiepă, si să nu facă cumva altmintrelea. Cumü dise Skender, a -
siă se făcu otărirea: Lupulü fù trasă in tiepă dimpreună cu acelü neomenosü, inrëutâtîtü
si cruntű Buzduganü care ucidea pe Greci fâră milă; si cu dreptulü, pentrucă asià patü
inrëutâtîtiï cariî nu se cäescü de pëcatele lorü si carii singuri caută mórtea ce merită. Multe
rele ne făcură aceste dóue fere si prin têrgurï si prin sate. Eî maî avea unü soçiü chiorii ;
pre acesta lű beliră Turcii, si-î implură pelea cu paie, si asià muriră totî morte rea, si nu­
mele lorü se stinse de pe façia pământului.
 M A T 0A IO Y I2 T 0 P IA TH S 0 Y Ï Ï T 0 -B À A X U 2 353

EAU rP A 'b O M E N T I N A 2 H A P A P r E A IA Z , OIJOY ”Av r/hXav o\ àvOptûxot, üficvaxov và Oupouvxat.

E M ) Y & E T B 2A M E N T O N E K A , 4M JJPO T A TON noxè xaxbv Sèv è'xapvav, oîiSè và xpospoüvxat.
A Y & E N T H N IJ IA N N H N A A E Z A N A P O N 'Oxou Oujxâxai ôàvaxov, èxècvoç xup'.sùsi,
BOEBOAA, O T A N H T O N EJ2. TO Tà 'rt'iva xaxaţ>pov£t, y.ai Oupavov yupsùei.
2 K A M N I TOY. Kal Sià xoüxo xéxvov pou, ypàtpw '/.ai vouOsxûcSj
’A ç s v t ïj ’ E x X a fz /n p ô x a x e , x a 'i xouxo và te-oit^oyjç, Kai <ï>ç rivsup.ax'.y.sv Yibv, xoXXà xapaxaXûae.
Tà Saa cou S ^ iX ^ c a , và [/.Y] Y à X ï]a i/.o v fi< iflç. N ’ àtfY)y.pacfrfl<; xo'uç Xóyoui; pou, v’ àxoùopi; xr(v
’E xetva cx ou èypa^a, ic x o p ix w ç và | /á 6y;<;; ßouXijv [/.OU.
T ou K oc[u ,ou tà x a ţ/.(i> x a x a , èv0ùi/.r;c e và xiyrfi. Atà và eûpYjç ïçeXoç, àxb xà)v cupSouX^v pou.
'Q ç [ /.á x a ia xat (Jieôxtxa, và xà x a x a x a x ï)0 7 )ç . Atôxc, xéxvov , oxocoç àxoùsi xöv yspôvxuv,

A tó x i etva i à V .a '.p x , xai x a x a ţ p o v e j/iv o t , Txb xoXXôv So^àÇsxat, xxur/wvxs y.ai àp'/évxwv.
n àvxoxs è'^ ou v o x d v 8a X a , xai Z çsX oç où S sv a . "Exaivov Sóijav y.ai xtpr,v, xspSatvei xai -xXouxcÇot,
X ôv o u c tv a l'ţaa x a xoX X à, n a iS ia ’ O p ç a v o u a i, Kai xyjv aùîmov ÇoyèjV, àxôxwç àxoxxiÇec.
T a îç à x a x a c x a c ia tç xou , oc xû c v xe ç [/.a p x u p o ü a t. A’.b f àçïvxcia cou, xac/tcs v’ àxoxxijovjç,
A èv w çsX ou v fi à çsvxeta tç, S èv cxsxcu v B a a c X s ia tç , npûxov xbv çôêov xou 0£oü, àv àyaxàç và ^<rr,ç.
’A x b xà xsp ca cà y .a x à , y.xt x a ïç à viO [/.xX £a’ ç .
'O t i o l dfpevTàâsç .r o im :, và i/ o r i’ tpoßov @ e o v ,
K aO w ç (pï)ctv 6 Z o X o p c io v , xà xàvxa p .a x a iô x r (ç ,
và eivae x a i â ix a io x ç ïta i.
K ai xX ouxoç xai B a a tX sca , xai f àv.p'/àf vsóxvjc;.
T ix o x s ç Sèv à^ t'Ç ou ct, x tx ox sç Sèv cpsXouac, IIpwxov o çôêoç xou ©sou, e!vai àpyj\ oooiaç,
M óvov aùxà xbv à 'v Ô p w x o v , cxbv deSrjv . x a x a v x o u o i. Aùxbç sivai ôspiâXtbv, xîj; S'.y.aioxptciaç.
K a X ix u y o ç xou [/,£pi[.i,vâ, x o u O ùpavou xà x à X X ï], Kai Sxotoç àxôxxrics, xbv çéSov xoü Kupiou,
Tbv xésp cov xai éy^ ócp u a, jjtxop èt và x a x a S â X y ). ’EyXùxwcs xbv Oàvaxov, xoü vo»)xoű ÖYjpíou.
’E ts T v o ç ù x s p x ô a p it o ç , y iv e x a i p.è xrjv y v w c t. noxè oèv Ixaxôxeje, xoxè Sèv èxXavèÔr,,
Tà 0 £ tx à Ô îX vjjJiaxa, [/.x op è c và y .a x u p ö ú c r ). ’Axb xà à;j.apx'ii;;.axa, èXeùQspoç eupéOr;.
K aX ôxu^oç xou |/,£pi[/,va. xàvxa xbv Q ávaxóv xou, Aèv èxscsv ciç xbv 8scj*bv, è^ôpcû xou ßpoxoxxovou,
K ai pi xà è 'p y a xà xaX à, xpaxèt xbv éauxbv xou . ’Ey.îivou xou èçéxsasv, ex xou ût)/tcxbu ôpovou.

AC1 SCR1EMÜ ÓRE-CARE CONSILIE CE AM DATŰ PRÈ-LUMINATULUI DOMNŰ ION ALESANDRU,

CÂNDÜ SE AFIÀ IN SCAVNULŰ DOMNESCÜ.

P rè-luminate Dómne, unü lucru maï cerű incă să faci: câte tï-am vorbitü, să nu le
daï uitâreï; câte am scrisü din istoriă, să le puni in minte si să le cercetezi cu amënuntulü,
ca să te convingi că faptele glorificate de lume sunt desierte, mincinóse si demne de des-
pretiü si de călcaţii in piciére, că aducü numai nenorociri si nici unu folosü, fácéndü să se
verse riuri de sânge, si să se lase copii orfani si muieri vèduve, pre cândü domniele la care
ne ducü nu potü stà îndelungă, ci peră de multele rele si turburâri ce se nască din ambi­
ţiune. Ou dreptulu dară strigă Solomon: tóté sunt desiertăciuni; că-ci domniele ca si ara-
tiele si junetia n’aă nici ună pretiă si nu potă decâtă să ducă pre omă in iadă. Fericită
celă-ce cugetă la frumusetiele cerului, punêndâ suptă piciére lumea si ale lumeî! acela, innăl-
tiându-se cu mintea până la Ddieă, va sei să implinescă vointiele lui. Fericită celu-ce cu­
getă neîncetată la morte, stâruindă pururea in fapte bune! De ară avè omenii mórtea îna­
intea ochiloră mintii, nici odată n’ară face, ba nici n’ară vrè rêfi; celă-ce cugetă la morte,
despretiuesce cele pămentesci si-si iea sborulă câtră ceră. De aceea, fiiule, ti scriă si te sfă-
tuescă, ba chiară te rogă să asculţi vorbele mele, ca să te folosesci de consiliele unui bë-
trână: că-ci, cine ascultă, fiiule, de vorba bëtrâniloru, capetă laudă delà multi si mari si
mici, capetă önére si gloriă, capetă avuţie, capetă lesne chiară viétia de veci. Deci, măria
ta, caută să aibi ăntâiă, temerea de Ddieă, dacă doresci să trăesci viétia adevărată.
Se cade ca domnii să aibă temerea de Ddieă, si să fi.ă drepţi judecători.
Mai ăntâiă, temerea de Ddieă e inceputulă intieleptiunei si temelia judecâtiloră dre­
pte; si cine a căutată să capete temerea de Ddieă, s’a mântuită de féra cea nevëdiutà, de
morte; in râtëcire si gresielă nici odată nu a cădiută si totdeauna a fostă scutită de pë-
45
354 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

xai ià fvsBpa, s x a T X x à T Y jo s v za.

Ila -fiS s ? 'Oxôrav OsXstç và sùyyjç, èçw Btà và xptvvjç,
“ O tt TGV ÇGÊOV TOU 0EOU, slÿ'êV àxGÎVU) Z£')ZIX. ©ujx^oöu xpwTov tôv 0sbv, orbv vouv và SiaxpivYjç.
'OxCU TGV ÈXSptOXSXE, '/.ai TGV ÈX'.TYjpOÜOE, IIÛ ç 0s X e i ; và xapaoTaOïjç, y.ai où Y’J[xvbç orijv xpioiv,
K a i " A f { e \ ô ç b çùXai; tou, tov sou|x 6oy)0cüoe. ’E xeîvyjv tyjv àBixaorcv, óxcu ó Kcoixcç tpptoost.
’ABúvaTOvat, tsxvgv [xcu, xgtè và à|xotpn)aï], ’Exst xou jxéXXouv và OTaÔouv, yjkiai yjiidcsç,
"O otig çoêaTa'. tgv 0 eov, y.ai và xapaorpaT^OY). K a i BaotXsTç xai àp/cvTEç, xai MYjTpcxoÀiTào-ç.
Móvov si; tgv 0£ov y.ovTà, sivai àxooixxio[xévoç, "OXot ŢUjxvoi y.ai à'OXtot, xàoa ç u X yj xai -ftMCtsa,
KaXoTU^o; lùpiaxETai, xat Tpto[xaxapiO[xévoç 'Exstva và svOujXY)0Yjç, xai Tà xtxpà Tà TÔoa.
iipGG/sç aÙTY)v ty;v àp£Ty;v, [xyj ty)v àXY)0 |xov^aY);, K a i tote xàjXE xpoosu^ijv, Btà và oè ç ont erp,
M cv£ -/.aXà và tyjv xpaTYjç, coy)v Çw îjv và £y)oy]ç. 'O xavToBúvajxo; 0sbç, và xájxvpc 0stav xptot.
A ióti xpeiüGTciç xoXXà, Bxi xcXXà èxŸjpEç, K a i eüya eçto Qappezà, xàOtoe oto oxajxvt oou,
’A x b tô v Ü'I'.g t g v 0eov, xoX X à p .£ -fà X a iç [x o ip a t ç . K a i xplvat rpv àX^0stav, 0sbv xai jxs tpu^v oou.
K ai o’ £ xa| xs x e p iB o ijo v . àçÉVTYjv v à ê p iÇ ïjç , ’Ejxxpoç Eli; tô y.ptTvjptov, tg vô|xt[xov và ßaXpc,
"O X ot và
ùxoTâooouvTat, v à toùç xapiopi^Yj;.
a’ K a i av fovsùoï]; àv0po>xov, tîxote và ;xp ofàXr);.
N à xapaoréxouv Èp.xpoaTà, [xè çôêov '/.ai [XÈ Tpópiov, ’EÇéTaÇe to xTatoi[xov, boov xai tpixxoploY);,
K à v e !ç tvjv xoùpTY)v xà0soai, '/.à'v xEpxaTŸjç si; Bpé|xov. Tb a![xa £tvat àxpiêbv, xai xôç và tô xXspùoYjç ;
2è ût]/o)os y.ai a’' È’xajxsv, siç SX ouç BaoiXéa, ’E^ÉTaÇe toùç [xaptupaç, và [xy; tpsuooXaXoüoi,
K a i xpEWGTElç àx’ cX ovgùç, và tgv <po6 aoai xXécc. “O t i ot i[i£uBo|xàpTup£<;, "tb oixatov 5/aXoûot.
N à ? p c a oixaicç xpiTY)ç, '/oipiç <j>Y)Xo<ppooùvY)v, Ka[x£av oou àxôçaovv, /topiç to vo[xt[xàpt,
N à xptvflç ty;v àX^ÛE'.av, jxs tt)v BixatooùvYjv. Nà [XY] BÈV y.à[XY]Ç, TEXVGV [XOU, CTI Bèv ë/p’. %àpl.
Nà jxyjv 0 o > p î;; e t ; xpcaw xov, [xy)Bs và xÉ pvpç cw p a, Atà và [xy) x a ®fl xaveiç, Bià [xtxpàv aÎTtav,
M ï)S è và ß X s x v ); àp^ovTa, y.’ èxeüvov e x ty;v /ùpa. ' Xtopiç [XE^aXov xTatot[xov, xai stvat àjxapTta.
M ovov và ß X s x r ,; ïoia, tou xaS svbç tyjv x p à iç t v , ’A[ xy) ó ra i; BsXotxcTEpat;, xpioeç gxou và xà[XY);,
K a i xà[xvs tyjv àxoçaoiv, oàv xpsxsi [xè tyjv tgîçiv. KpTve ty)v XE^taT^épsY), àXXÉojç và [xyjv xà[XY)ç.
KpiTYjç àxpoocoxcXYjxToç, 0sbv xapo[xoiàÇsi, "O ti aÙTY) Bèv xpeidÇezxi, vôjxou; rpç BaotXstaç,
KaO ’ E vav [xè to X T àtb|xa tou, tgv s x a T a c i y .à ç £ i . ‘'Ë /e t Ţap xptotv Toxtxpv, Ta^tv rpç xoXtTEt'aç.

catü ; in laçiulü inimicului omucidü care a câdiutü din célú mai inaltü tronû, nu s a prinsü,
si pre curse a călcată fără frică, pentrucă temerea de Ddieu l’umbriă ca ună scută neînvinsă,
si ângerulă păzitoriă i sta neîncetată in ajutoriă. Nu e cu putintiă, fiiule, să pëcâtuéscà, nici
să se abată din calea adevêruluï celă-ce se teme de Ddieă, ci umbrită sub aripele a totă
putintiei lui petrece pururea norocită si de trei ori fericită. Iea dară bine aminte să nu-ti
uiţi acestă virtute, ci să o oservi si să o practici, câtă vei trăi ; că-ci multe esci datoriă ca
unulă ce multe ai primită delà prè inaltulă Ddieă, care te-a făcută domnă strălucită, ca
toti să se plece, să se inchine si să tremure înaintea ta, si cândă stai in mărita ta curte
si cândă te preâmbli in cale. Da, te-a inăltiată Ddieă si te-a făcută rege ală tuturora, ca
toti să se tdmă de tin e; dară si tu se cade să fii fâră măndriă si dreptă judecătoriă, ju-
decândă după adeveră si dreptate, necăutândă nimënuï in façiâ, de e boiariă séd tierană,
si neluândă daruri, ci cercetândă fâră părtinire causa fiă-căruia, si dândă otărire după cumă
cere legea si sânta dreptate. Ună judecătoriă ce nu caută la feçie, se asemănă aprópe cu
Ddieă care dâ fiă-căruia după faptele lui; cândă mergi dară să judeci, pune-ti in minte mai
ăntâiă că ai să te infaçisiezl si tu golă la acelă infricosiată judeçid, unde lumea intregă
vă tremură, unde voră stă mii de mii de impëratï, boiari si mitropolit!, toti goli si misen.
Acestea, cumă si amarurile pedepsei de veci, să-ti puni in minte; apoi să rogi pre a totă
putinţele să te lumineze, ca să faci judecată dréptâ: si numai asia să esi ca să siedi in scau-
nulă de judecată, neincetată avêndd înaintea ochiloră pre Ddieă, ascultândă vocea cugetului
si tînendă legea pre mésa judeçiuluï. De e să condamni ună Omă la mórte, vedi să nu gre-
siesci cumva; cercetézá culpa câtă se póte mai cu dinadinsulă, că scumpă e sângele omu­
lui, si cu ce poţi să-lă rëscumperï? Cercetézá bine mărturii, să nu cumva să mintiă; că-ci
mărturii mincinoşi sunt ruina dreptului. Otărire abătută de lege să nu dai, fiiulă meă, pen­
trucă e totdeauna uriciosă, pentrucă e pëcatfi să pâră ună omă pentru o mică culpă. In
celelalte judecâti ce vei face, tine-te, fâră abatere, de legea tierei, care n’are lipsă de legile im-
 M A T 0 A IO Ï I2 T 0 P IA THS O ÏIT P O -B A A X IA S 355

K al XplVS (lÈ TïjV TOXIXYjV, XpíalV bxOU SÛpîJXSÇ, T óté ó opxoç -fivsTai, ps tt;v yapàv ^epán).
"O tî àv x p t v fl ç vófjujjLot, tîxotsç S è v à ç î j x e ç . K ai Sáv s i x à B a a iX e ia , ps r ijv x a X ïjv e ip ijv v jv ,
"VaTEpov G sX ouv y a X a a G ä j, ţj x p i a s ç m û v à x à [ /.r ,ç . "E v a ç tou à 'X X cu ß o n jG s t, ps -v )v ip m a T o a ü v Y jv .
’E à v tïjv X e Ç ta v Ç é p s i], Q sX s '.ç v à xa p a 3 p s ip .Y ]ç. ’ A v o iy o u a t v o i tôxoi touç, a v o iy o u a t v fj a x à X a tç.
" O p iw ç xàv p.s t ï ; ; XéÇ a a ù r r jv , xavTE xai p è tôv ’E Sù xai xs T G s ç x s p x a T o u v , x a i oi xpa^ p-aT S U T aO E ç.
vôpov, "O p w ç à'v s x a p .s c xai aù , opxov s i ç tôv x a i p b v a o u ,
K p iv e x à v -a tb S tx a to v , e !ç mû 0 eou t'ov S p ó p o v . K ai Tvjv ç t X t a v sosasç, paçi ps tov È yO pôv aou.
Na ip o ià o Y jç tov 0 e b v , e i ç tt(v S tx a io a ù v r (v , Nà p.ï)v t o v ÈmSouXsuÔflç, xaxbv stç ttjv Çw ç v tou ,
K aï và a T a G i)? ex S E Ç tûv, b x é v a v G s X s i x p i v /] . M óvov àyàxa x' è'ysTcv, xai aÙTov xai tïjv Tipr(v t o u .
” H xavsvouaou "Apyov-oç, àxb t o ù ç "ApyovTsç aou,
“O t î d i v 7 t ç è n e i Twv ’A i f e v x à d o i v , v à xaT aîrarovv ripóas/s xpoosys xaXà, p /ç pouXeuO'çç x o t s aou.
Tov i ï ç x o v x o v ç . " O t i ô opxoç spysTai, Èxi tïjv xopuç-çv aou,
’Av.ôp.'. ’E x X a p x p Ô T x is , xai touto v à xoiïîctjç, Tbv ßtov ißqptwvsaat, yivstç xai ttjv 'iuyçv açu.
"O p x ov à'v Ixap sç tivoç, v à p r j tov àG sT Ô ovjç. K a i xàpvstç xai ibv àpycvaa, uay^v và aou ţ u X x y r j,

"O r. 5 coxoç eiv’ ippixToç, xai p s X X s iç v’ à x s o w a r (ç , K ’ àv tou ßoXear] sûxoXa, OsXsias xxTaoàyr;.
E iç tov 0 s b v toùç ô p x c u ç a o u , x a i v à toùç x a p a - "Opxov xotè S èv sxpsxsv, oi àvGptoxot và xàp.vauv,
0(i)ar(ç. "O t i ja-dcç ßXexsi ó 0s'oç, TaÛTa Sèv tov XavOàvouv.
"O it ó opxoç ţîveta:, oià ÈpxtaToaùvr(v, Móvov và slvai, vai xai ou, êt Çi àxoçaaiçsi,
K ai ç t 'X o u ç xàpvsi toùç s y G p o ù ç , tyjv páyrj xàpvsi Nà ^ jasaT E v à X ïjG ïjv o i, Xéysi xai p .à ç ô p iç s 1
..
SÎptţVYJV. ’A X X à S ià và r^ E O T E , stç cr,v à X r / i s '. a v ,
a tp s .S X o i
"Ioete Tà B a a íX s t a , ,x ô a a È içoStàÇouv, K ai È X E p iaa su a av a’ sp.à ’ç , T à (}/£Úp.aTá p.aç x X i jG ia .
E iç ô w v a ’. ç -/.ai s i ç x X s p ü i p a l ç , x o X s p ia r à ç auvàÇ ouv; K a i àv x a i opxov x á p .w p .£ v , x à X ’. v S èv p à ç x ’.aTsùouv,
K ai yúvouvT at Tà a tp a o a , sàv ßpuai aàv xoT á p t, K ai S ià t 'o x o X ù xaxbv, svaç tou àX X ou p .vá'p ou v.
"Q a rs xoú và ß p sO ^ x a v s iç , á v á it v ; và toùç x á p r). K ai bp.ü)ç stç t'ov o p x o v aou, otéxouv èv à X ïjG s ia ,
K ai aàv fe v v j a u v iS a a iç , /.a i và arepyO r; à v à x r j, N à è 'y o u v ci à v G p ô x o '. aou, T'.và x X v jp o p o p ia v .

përatieï, ci coprinde totă rănduela de judecată. Urmeză dară ránduéla de judecată ce aï aflată
in tieră, si nu te teme că veï gresî in ceva ; érâ de te veï abate delà legea tiereï, se vorù
annlà multe judeeâtï ce tu veï face. Dară judecândü si după legea tiereï si după altă
lege, judecă totdeauna dreptü si după vointia luï Ddieű, ca să te potï asemënà cu dênsulü
si stă de a drépta la infricosiatulü luï judeçiû.

Nu se cade Domnilorü să~si caice jurămentulu.

încă unü lucru, pré-luminate Dómne, te rogü să maî facî : jurämentulü ce aï juratu
să nu lă rupî nici odată; pentrucă infricosiată lucru este jurämentulü, si aï să daî séma
luï Ddieű de jurămintele tale ; pentrucă jurâmêntulù se pune pentru credintiă, si din inimici
face amici, din resbelă pace. Vedï cumü imperătiele sî secă comorile ca să plătescă ostî
numerose, cumă se versă riurî de sânge, până să se afle cineva care să le im pace; cumă
ajungă Ja învoire, facă si jurământă, care le legă de dulcea pace, si le indatoreză a se ajută
una pre alta cu credintiă: atunci tierele loră se deschidă, se deschidă porturile, si negutiă-
toriî trecăfâră frică dintr’o impërâtià intr’alta. De aï făcută dară si tu juramêntü cuiva, de
aï legată amiciă cu inimiculă têa, să nu punî cugetă rêâ pre viétia luï, ci să-lă iubescï pre elü
si onórea luï; să nu puï cugetă rêâ nicï pre vreunulă din boiariï têï cuï aï jurată să fii
amică, că jurănmntulă cade asupra capului têü, si-tï perdï viétia, tï perdï si sufletulü, fácéndü
pre boiariă să-tî porte resbelă, si de va putè, să te omoră. Jurâmêntü nicï odată nu s’ar
cádé să facă omenii, pentrucă Ddieă scie tóté si nimică nu -ï este ascunsă; ci, cumă n ein -
vétiá evangeliulă, vorba nostră ar căută să fiă, asia si nu, spuindă totdeauna adevêrulü si
nimică decâtă adevârulă. Dară fiindă-că strămbâmă adevêrulü, fiindă-că si minciunile s’au
immultîtă intre noi cu miiele, si fiindă-că chiară jurândă nu ne credă altiî; atâta rëutate
cere să jurâmă unulă altuia, si de aceea si tu tîne-tï jurâmêntulü, si nu te abate delà ade-
vêrü, ca să aibă ômeniï têï încredere in vorba ta.
356 TE8AÜRU DE MONUMENTE ISTORICE

O t í n q i n t i t á v A<p ív t á d o iv , '/oiqiç ß o v lijv , A iô x t xà x a p ic g a x a , x u ç X ib v o u v ’A çsv xà â eç,

v à /trj v á ^ v o v v z írt otí'-:. Tà Süpa xà x o X ix t [A a , xoX X ouç K u ê s p v v jx à o s ç .

K uêépva xou ç ’Açsvxï; jaou, [as yvûciv xbv y.a O é v a ,

’Axó[M ey.Xa[Axpóxaxe, v.x't xouxo và xotiju/jç, Nà (J.Ÿ; cou sbp su v à ç o p p ,r ;v , y.a i p . a / t c 9ouv [a ’ s o é v a .

K aXà x ijv à œ e v x e ia v aou, và xrjv èx,u 6epv^<TY]ç. "O x t x a 0 Y )[A s p o ú a io v , yupeúouv vaüpou v cxp àx a ,

JA x b oXouç I x e p v s ß o u X v jv , xat tïjv Stx,Y)v s o u x p a x e i, T ià và x a p a x iv i^ a o u a iv , àxàvw cou çou cà xa .

" O x o t a cou çT/fi y.x X v ;, c èy.scvrjv x s p i x à x s i . A to x i syouv o p s iç iv , [a s cè và [ A a / ia S o u c i ,

M ia v y .a X à S iá z p iv c , 5[j.oia>ç x,a i xr;v à X X v jv , I \ à v à Â gp S scou v x p à v p ix x a , y.a i v à / o p x à c o u v y.o ù p cr j.

A ùxyjv ôxou IS ià X e ç s ç , àç y.upisàv) x à X iv . Ilo X X à aùxoi è xt0 u [A o ü v , wç và /o p x à c o u v xX oüxov,

K ai x p ó a e /e y ift p iç ß o u X ijv , x ix o x e ç và jjtvj y .à v rjç. B ío v y .a i S ôiçav xai x i |a ï ; v , v’ àyouv cxbv y.ôcr[Aov

A iô x i ccpàX e'.ç û a x s p a , y.a i x$)v x i ;ay;v cou y à v s i ç . xoû xov.

’ A .v ê p w x o ç àau|A 6o 6X s u x o ç , e îx t è x iy s ip i< j0 Y j, Tb S ix a io v Sèv ß X sxou atv , o ’u Sè x b a y a r c o í jc i v .

A èv xb I x e œ a X a iw a î, y.ac ûxb- x o À X û v û ê p t a ô ï). M óvov và yùcouv a ig a x a , xoX X à è x tô u p o u a iv .

K ai ojawç y; y.aXv; ß o u X v ;, e iç oX ou ç ß a a iX s u s i, A iô x i s iv a i à 'x ia t o t , A ip s x iy .o c ô 9 u )p ,à v o i,

K ai SXa xà s v à v x ia , gè fv w a iv s ïp r jv e ù e i. K ai xavxeX w ç à S à x x ic x o t, [x à X '.c x a x,ai x u p à v v o i.

’ A vôpw xoç à au gêoôX su xoç, X évouv oi A iS a c y . à X o 1

., K ai S èv <|/Y)«piÇouv x îx o x e ç , à'v ^v y.a i [A a ^ ic O o S c tv ,

K a9’ éauxoü x o X é jA t o ç , e tv a t y io p iç y . s ç â X ’. . "O u 0ebv S èv è '^ o u a tv , S xou và ç o 6r ; 6oSc'..

K ai S ià xouxo x p ó c s /s , á fflíx Y jv xávxa v à ^ r jç ,
'Oti TtoíTlíf, tiàv A tp ev táó'mv, và elçrjvevovv ”A v àvaxàç y .a i ß o u X s c a i , y .a x b v và p,Y]Sèv x à ô i f jç .
o i t à to>v yu tovm v tmv. K ai êxape xa p a S sty n a , àxo xou ç xpoxepouç cou ,
’A çévxvj ’E x X a j A x p ô x a x c , y .a i x c û îo và x o c ifc r jç , ’ E x e i v o u ç o x ’ â /.à 0 o u v x a v , e iç a ü xou ç xou ç ß a O p io ^ cou .
"O x o ïo u ç è 'y s i ç fe ix o v a ç , à -j-a x i; và |ay] v ù s ï ]ç . ïïû ç S èv è x u ê s p v ^ c a c i, và lyouv x ï;v sip/jV Yjv,
"H y o u v xou ç à 'X X o u ç B a a iX s îç , ôxou ch y s '.x o v eù o u v , K ai eŞ w xou ç è S iw iç a v , àxb xyjv à<ppocùvy)v.
M è x ijv x o X X t^v cou cppcvv;<nv, z a p -e và e îp v jv s ù o u v . A tô x i xà x a p t a p . a x a , xu ipX civou v ’A çèvxâS sç,
K a i axéX ve xou ç à v b p w x c u ç , a u y v à [a s u x X a Y X v o a u v iq v , Tà Sw pa xà x o X ù x ip ,a , xoX X oùç K u ê e p v r jx â S s ç .
K ai Y ? à p .| j.a x a e ip y jv ix à , <bç S tà xÿjv s ’.pï-VTjv. K uêépva xouç àçévxY ) p .ou , p.è y v ű c t v xbv xaO éva,
ZxeT X s xouç yai y a p t a p .a x a , /.a x à xr;v S ú v a p ív cou , Nà p.Yj c o u eu p o u v à ç o p p .r )v , y .a :. p .a ^ ic b o û v (a ’ è c iv a .
K à u .s xouç p t'X ou ç c o u , x io x o ù ç , p.è x ï ]'v ùxojA ovrçv c o u . T ix o x e ç S sv xou ç (îxpeX oüv, 8c a y .a X à à’v ’éyouv,

N u se cade D o m n ilo rü să fa c ă n im ic ű f ă r ă consiliu.

încă unü lucru, prè-luminate domne, cade-se să mai faci: ca să-tî guvernezi bine
domnia, iea delà totî consiliu,-si care ti va páré mai bunü, după acela să urmezi. Cerne
bine cu mintea tote părerile, alege una si lucrézá după dênsa, luândü a minte să nu faci
nimicű fâră a delibera ; că-ci altmintrelea poţi rătăci si perde onórea ta. Omulü ce nu scie
deliberà, nu scôte la capetü de ce se apucă, si se face de risü multora. Din contră, cine
scie delibera bine, intre totî domnesce si netediesce tóté obstaclele. Omulü ce nu scie deli­
bera, dîcü invëtiatiï, e inimicii siesi si se póte dîce că n’are capă.
Cade-se D o m n ilo rü să fia in petec cu ve c in ii lo rii.
încă unü lucru, prè-luminate domne, se cade să mai faci: tine pace cu totî vecinii
têï : pre regii ce se invecinescű cu tine, fâ-i, prin intieleptiunea ta, să tină pacea ; trămite
desü la dênsiï omeni aï tei cu scrisori de pace, cu inchinătiuni sincere si cu daruri după
puterea ta ; fâ-ti-ï astfelü amici credincioşi, că inchinătiunile orbescü pre domni, si daru­
rile pretióse pre multi guvernătorî; vedi să nu-ti găsâscă causă de resbelü, că pre totă diua
caută să afle pretestü de a porni oşti asupra ta, ca unii ce dorescü să te bată, să-tî prade
tiéra, si să se incarce de avuţie, de onori si de gloriă: nu caută dreptulü, ci insetosieză
de sânge, pentrucă sunt eretici, necredincioşi, otomani păgâni, nebotezati, si mai pre süsü
de tóté, tirani neimblândîti, carii n’aü intru nimicű să verse sângele crestinilorü, pentrucă
n’aü Ddieü de care să se temă. De aceea, iea a minte să fii cu dênsiï totdeauna in pace,
de-ti place si vrei să nu patt vreunü rêü ; iea esemplu delà trecuţii domni carii aű siediutü
pre scaunulü têü si carii nesciindü să păstreze pacea aü fostü goniţi din domnia. Fiindü-cä
inchinătiunile orbescü pre domni si darurile pretióse pre multi guvernătorî, economisesce cu
 MAT0AIOT ISTOPIA TH2 OHTPO-BAAXlAE 357
M ovov c ià x'ov xôxov xou ç, à e ix o x e ç xa v T É ^ o u v . ’A x o x'o x p ô c i o x o v x -ç ç yrfi, ps xrjv B izaio o ù v Y jV ,
" E x ^ t y ,a i ait àipsvxïj gou, xpoae^s và jxyjv x à Ô x jç , O r. yoikoïi'/ xbv x ô x o v cou , z a i Bèv s'^ ouv cdayjxtryt.
Ta ô j/o ia aàv è z e iv o u ç , /.a i z a z o s ú v T jv v â £ r (ç . K a x a X a /o ù v xbv xôxov cou , ô X /jv xr;v s x a p jç ia v ,
M ôvov zaX à z u é á p v n ja e , 't&yrfi xtjv à çe v x E Îa v , E iç à 'X X o u ç xôxouç ijjEÙYOuciv, à x b x ijv à B iz ia v .
K ai p,è [a tz p o ù ç /a i p.s x p a v o ù ç , à x ô x x 7]a a t ţ n X ia v . ’ E ^ s j/ic a v xà cù vop a , È zE Îva x oü ’ E p B e X îj,
’A x b xà c u ^ v o /â p a x ç a , zai xà xoX X à xà x é X-ç .
On xcti T oi avvoqct x ?jç ê 7 Z a ç % ic tÇ n q in e i K ai àxb xà ß a p E jx a x a , aùxà xw v B ouX suxàB w v,
xakà và y v k à z tw v tc u .
O ùai c ’ szeÏvov x o ü èjj.xeT, s t ç ^ s i p a ç x w v XyjcûîBiüv.
’A / ô j / i £ /X a p .x p ix a x £ , /a i xoüxo và x o m ja ïjç , K à v .s zaX à àspsvxv] jx o u , o X iy o v X àçp w cai xou ç,
T yjv T Ç a p a v a ou xbv xôxov aou, za X à và â t o i/^ a Y jç . K ai àxb xoùç T Ç o z ô v x v ix ç s ç , àxsX E u O sp w cai xou ç.
ü a p á Y Y E A v s x o ù ç Bo ù à o u ç c o u , z a l xoù ç xa p a xÇ a p sou ç. Nà r(p .x o p o 5 c iv oi x x w ^ o i, và cè s u E p fs x ifa o u v ,
M y; v à B i z o ü o i x o ù ç x t îü / oùç , cà v x o ù ç T ta v ix ç a p é o u ç . Nà BiBouv x b yapiz'Çi xou ç, za i và cè xp oczu v^ cou v.
"O xi z a /.à zai ß e fia ta , z á f/E và x'o ^ c ù p y j ç , A bç xouç o X if/jv à 'v s c i v , s iç xà xoX X à xà ß a p r),
'O xôxoç cou p r jj/à Ç e x a t , xtiipa xb èv û c x é p o iç . ’O X îţ o và È X aopw Q oüv, zai và coû è'^ouv ^ à p i .

’A x o xo ßapop xb xoX ù, à x 'o xr;v à B iz ia v , A ùxo xb ’Cfiyi xoü ß acx^ , xb xv jç B iz a io c ù v v jç ,

noü /à j/v o u v oi x ç o zô v x v tx Ç sç, sB w cxïjv è x a p /ia v . ’A p io x e p à zai S s iç ià , xoxè và p i; xb z X i v r jç .
“ O xav xoùç c x e i X ï jç xoù xoxeç, siçw c x /jv è x a p ^ ta v , M ovov xb ß ctcx a ic ia , S tà và pr; cx p a ê w c ï),
K a íy a u v çX oy tÇ ou v xoù ç x x u / o ù ç , w c à v p,è xv;v < pam av. K ai ßa p sS r; cè 6 0 îb ç , zai cou à v x a x o B iù cY j.
0 e 'o v Bèv cv op .céÇ ou ci, z’ scéva Bèv çoêou v x a t. "O xi 0sbç Bèv x p É x s x a i, ”A p / p o v 7; B a c iX é a ,

K ai B tà tcuto xupavvoüv, zai ùÜ JïjX oçpovoù vxat.. M óvov xb v à B iz w x E p o v , aùxbv x a iB s u e i x X é a .

”Q zai và y jcou v xoù xeteç, và vjÔ e A e ç è 8X à x y ),
“O ti à I v TTn i t u tôïv ’-Aq>evtàâiiiv, và ev ya ivov v
T óca zazà xoü z ù tjx v o u c .v , s /îiv a xoü Bèv x p è x E i.
eÇai calo t ó v Xóyov t o v ç .
T ôte và v;& s X eç tBrj, và i)Ô e X eç x i c x s u c r ) ,
E sù pw zaX à xoù ç axo^ ou ç, ï jù s X s ç iç o X o û p s ù c r ), ’A z ó p i szX ap xp óxaxE , zai xoü xo và xoiiqcyjç, .

intieleptiunea ta pre fiă-care, ca să nu-tï găsescă causa de resbelü. Nimicü nu folosescü

domnilorü tóté bunurile câte aü, dacă nu le consacra pentru pacea si fericirea tiereï lorü.
Iea a minte, luminate dóinne, să nu fii ca aceşti domni, să nu patï ce aü pătîtu si ei ; ci
economisesce lucrurile ca să te poţi tînè in domnia, cästigändü a m icia sia celorü mari si a
celorü mici. '■

Se cade să se păzescă bine si otavele tiereï.

încă unü lucru, prè-luminate dómne, se cade să mai faci : administreză bine tiéra ta,
si ordină servitorilorü têï si celorü ce stringü dârile să nu nedreptătiescă, să nu despóie
pre seraci ca Ianiciarii: că-ci numai e indointiă, caută s’o scii, că tiéra ta se despoporă
de multă greutate, de nedreptatea ce cioconiciï facü pre aici prin provinciă. Cându-î tră-
miti unde-va prin tieră, pêrlescü si ardü pre sëi’acï ca in flăcările focului; fâră să se temă
nici de Ddieü, nici de tine, tiränescü pre omeni cu măndriă si cu crudîme. O ! de ce nu esci
pre acolo să vedi nespusele rele ce facü neomenosii! Atunci aï vedè, aï crede si in drépta
ta măniă aï pierde, sciü bine, pre asti misiei, carii devastă cu neruşinare tiéra ta. Da,
devastă tiéra ta, si bietil têï supusï, ne mai putêndü răbda crudele nedreptătîri, grelele dâri
ce li se cerü necontenită, si lasă căminele, fugü si implu marginile Ardéluluï. Vai de celü
ce intră pre mânile tëlharilorü ! Fă bine, prè-luminate dómne, de-ï usiuréza puçinü si-i scapă
de cioconicï, ca să potă sërmaniï să te binecuvinte, să plâtéscâ dârile lorii si să ti se în­
chine; dâ-le puçinü rëpausü, ca să mai rësufle si ei de multele greutâti sub care gemü si
să-tt fiă recunoscëtorï. Cumpăna ce tini, cumpăna dreptâtii, să nu o pleci nici spre drépta
nici spre stânga, ci să o cumpănesc! bine si să nu o laşi să atérne intr’o parte, casăn u -ti
atragi urgia lui Ddieü, care nu se rusînézâ de boiariü nici de impëratü, ci cu câtü e cine­
va mai nedreptü, cu atâtü lü pedepsesce si mai aspru.

Nu se cade Domnilorü să-sî esă din cuvêntü.

încă unü lucru, prè-luminate dómne, se cade să mai faci : din cuvêntulü ce aï datű,
358 TESAUKU DJB MONUMENTE ISTORICE

2xbv X oţov oou và o x e x e o a t, cx óxa v ô|j.tX^aY)ç. K ai à'v e x e îv o xb y a p x i, O é X s iç xa x xçp ov sest,

'O Xôycç sx xb o x ô p .a oou, và ^v ß e S a iw p iv e i;, ’E x e ïv o ç 6 x a X a ix w p o ç , oè x iv a và xpooxéoY j ;

A ix a t o ; xai à A ïjô tv b ç , xaA à o x e p e w p iv c ç . ’E à v fj ’A ç e v x e ia oou, xaX aç vbv c p io p iv oou,

E lx t v o ç x à ^ ïj? x ix o x e ç , và pâ] x o u xb cx îpv jO Ţ )?, K ai S èv àÇi’ Çet x ix o x e ç, ó X ô fo ç ó S tx iç oou.

M v jS è àxb xbv X syov oou, c x io w và -j-u p ia /jç. T éxeç e x e ïv 00 S x x i o y b ç , y a vs’ Ta X T pa^paxa xou,

A to x t e iv a t è v x p o x v j, xou ’A ç e v x b ç 5 A oyo?, ’E v etvoç 6 èv à v x toç, xepvet x’ àxoxovxi xou .

N à e iv a t sta s yeX tox a , y .a i và xepâov) tyôyoç. A tô x i S èv xbv o x p e X e t, xb è S tx ô v oou y p à p ,p x ,

"O xt ó À Ô yoç x’ ’A çe v x o ç, e lv ’ à xp tb bv A tô à p i, K ai yávet xb a x ix â x t xou, p.e oX ov x o u xb x p à 'i'p .a .

I lp ix e i va e iv a t oxep ebç, và e /f] xai xrjv y à p tv. K ai o p ,w ç xàO e àvôpw xoç, Sèv 6e X e t 0’ e x a t v è o Y j,

K a i otà xouxo x è x v o v p .ou , oxbv A o f o v o o u v à a x e x y ]ç , 'Q ç p .o v a y b ç xb y p á p p .a oou, sty e ç x a x a c p p o v é o v ).

Nà piYjv e u f a i v / j ç a u ’ aùxbv, x a i xbv o u p .x £ p ix X e x if)ç . M à X tox a à’v xb r ,O e X s v , àX X oç x a x a x a x v jo r ,,

"O x i 6 X ôvoç s S tx X b ç. xoow ; S è v yp Y jp .a x {Ç £ :. ’ E xoxxeç xb x e ^ iX t xou, pè x ïjv S ix a i a v x p io iv .

E tc xoùç p ie y à X o u ç p .à X t o x a , x ix o x e ç S èv à Ç iÇ si. A to x t xb à p e v x ’. y.bv, vpàppa và p i] x a x te x a i,

O ù oè và à v a p x a iÇ e x a t, xai và x a x a çp ov tex a t.
"O ti &iv 7TtiÎTl(Lt Ttùv \A<pevtmv, và àO -etovv T rtv M óvov và e iv a t oxepebv, oàv xù pY oç à x 'o xexpa,
v7toyQatfrjv t o v ç , xa i tijv ßovlX av t o v ç . K at xetv ov xcv eva v xtov, S tx a tw ç à v x tp .s x p a .
’ A x é p .t ’E x X a p .x p ô x a x e , xal xouxo và x o fr ço Y jç, "H ^ ou v èxetv ov bxoù Ô è, v à xb x a x a x a x é o v ),
Tb Y P ^ U p ta s o u , x ijv ßobX X av oou, và p.ï) xrjv àôe- K à p .e x o u x^v à v x a ;j.o i 6r ,v , ytà »à xb è '/v io p t o y ;.
XïjoYjÇ.
ElXlVOÇ StùOYJÇ xb X a P "'!5 v a S^v a l ßou X X (l> p ivO V .
!'0l/ ot ’y iipevTàâeç (Jh ’ n yeltei, và elvcu
Ilp e x e i và oxexeoat a’ aùxbv, v .a X à oxepew pevov. • t jr c ^ q p a v o i , jíí-í T ^ í o í .

A to x t xstOe à vO pw xoç, S tà xvjv "O x i^ v à xou, ’A x ó p t t ’E x X a p t x p ó x a x e , xai xoűxo và xof/)Of)<;,

"H otà àXX a x ix o x e ç , àxb xà xpávpaxá xou . M ï] yévr/Ç ù xep ^ ya voç, xai u tţîjX o fp o v y jo V jc .
’A x b x ijv ’A ç e v x e ia v oou, xepvet yapxi v p a p ,p i v o v , "O x t 5 ù x sp ^ tp a v oç, e iv a t p.ep.toY j(jtévo;.
K ai pè xÿ S a x x u X iS i oou, xb eyetç ß o u X X to p e v o v . ’A xb xbv utjnoxov 0ebv, e iv a t xaxapapévoç.
A ùxbç èxeT vov xb y a p x i, xb s y e : oàv o x ou xà p t, Tb x p ù x tox ov à p .à p x r ,p .a , r, x p t i x ï ] à p .a p x t a ,
T obç è v a v x io u ç x o X e p à , ;j . s xà Stxcc o o u Oocppvj. E iv a t rt xoX u oxeva xxoç, a û x ï) x e p rtp a v ta ,

nici odată să nu esï; vorba ce veï scóte din gura ta, să fiă adevărată, dreptă, si neclintită.
De aï promisă ceva cuiva, să nu-lu recusî, nici să—tï ieï indërêtü vorba ce aï vorbită: că-cî
e ruşine mare ca vorba domnului să fiă de risă ca o minciună. Cuvêntulü unuî domnitoriă
e pétrá nestimată, si togmaî ca si dânsa se cade să fiă tare si pretiosă. De aceea, fiiulă meă, tî-
ne-te de vorbă, nu-tî esi din cuvântă si nu-lă impleteci : că- cî vorba impletecită, in gura
celoră mari maî alesă, nu face nicî ună bană si n’are nicî ună pretiă.
Nu se cade Domnilorü să anuleze semnătura si sigilulü loru.
încă ănă lucru, prè-luminate Domne, se cade să maî facî: scriptura ta, sigilulă tâă,
să nu le anulezî. De daî cuiva cartea ta, să o sigilezi, si să remânî neclintită in cele ce aï
scrisă; că-cî totă omulă ce, pentru proprietatea sa séô orî-ce altă interesă, iea delà Dom­
nia ta carte scrisă si sigilată cu sigilulă tâă, are acea carte ca ună scută, cu care combate
pre adversarii seî. Apoi, dacă veï despretiâ acestă carte, câtră ciné să alerge bietulă omă
ce se credea umbrită de dânsa? Dacă Domnia ta veï strica otărirea ce aï dată, si veï a -
rëtà că vorba ta n’are nicî ună pretiă; atunci sëraculû acela sï perde căsciora, sï perde
vitisiórele, si perde stăricica, nefolosindu-ï nimica scriptura ta contra adversariuluï ce vine
de i le răpesce. Niminea dară nu te va lăudă, vëdiêndû că singură calcï in piciére semnătura ta.
Ce aï face, de tï-a r câlcà-o altulă? ï —aï tăia capulù negreşîtă, si cu totă dreptulă: că-cî
nu se cade ca 0 carte domnescă să se despretieze, să se calce in piciére si să se batjoco-
rescă; ci să stea tare si neatinsă ca ună turnă de pétrâ, contra căruia să se sfarme totă
inimiculă ce arvrè să-lă atace, sisăcu n oscă cu perderea sa că neviolabilë e cartea domnescă.
Nu se cade Domnilorü să fiă mândri, ci să tină o dreptă măsură in purtarea lorü,
încă ună lucru, prè-luminate Dómne, se cade să maî fa d : nu fi mândru, nu te tînâ
mare; pentrucă celă mândru e urită si blăstemată de insusï prè-inaltulü Ddieă. Ăntâiulă
 MAT0AIOÏ IZTOPIA THE OTCTPO-BAAXIAZ 359
K at àx’ a ù t îjv èÇ sxeas, Zaxàv 5 E & oçop oç, M bv cà v à y o ù o )? xbv I la x a , xou O sX si v à cvjjaàvir),
K ai y fv r j s x o x ï]v ô [i,o p ip o ç , ôxouxov X a jj,x p o < p ô p o ç . EùÔùp c ty tic o u x v ^ Y a iv s , [as S p s p tv [a sY àX r(v .
K ai b r ip w x ô x X a a x o ç ’ A S à jj., è x x i jç x t [i,i;; cù v ^ 'A s , K ai s p .x a y .a i x p o c x ù v T ) c s , ;x s c a c x r jv ’E y y X v jc ia v ,
K ai TYjv Ç w ijv à xw X sos, y .a i O àvaxov s ù p r jx s . M s çsS ov yai s ù X iS e ta v , x á ja e S o p o X o Y '.a v .
" 0 |xü ) ç r} 'E x ./, a [ j .- p ô x ï ) ç cou , S '.à x p ta iv và y.à [i.rjç, K a! o s P a.o s xbv y ú p to v , otà và es tpuX àxxï],
Tb ic to v y .a i xb j ji x p t o v , và p.ï] x b x a p a 8p à jj.ï]ç . "O x o u yai à'v s û p tc y s c a i, y àv yai e ip xb lía X á x i,
"H you v [«; yéurji; x a x e iv 'o ç , y .a i cè x a x a x a x v ja o u v , ’A x b s '/O p o l'C c w ja a x t y o ù p , yai J>u-/ty.obp à v x à ja a ,
M r jS è x à X tv x s p u jç a v o ç , S tà và as [Monjcrouv. “O xav xbv s x '.y a X e o O ijp , sp^ sxat sv ,xw à p .a .
’A X X à xb (a s c o v /à p w ji ,a , xàvxoxe và Y u p eù vjç, K ai StSst cou ß o y jö s ta v , oxav cou yapivir] X P e '-a >
N à axsxexat r, xa çtç cou , y.a i v à x ïjv y u p is ù f l ç . M bvov v à xbv SoipoXoY?)?, ja’ o X r ,v c o u x q v y .a p S t a v .
ü a cà va ç và è v x p ô x s x a i, xaoavaç và « jo ê â x a i, A ta x i xoX X à xb /alps^txi. o x a v x b v x p o c y u v à v j p ,
K ai xăxa s ic xqv x iç iv xou, và x ïjv o i x o v o j/,a x a i . K ai xo ù p 'A Y t s u p âyomxç, t à p 'E o p x à p xt[j.av)p .
I ls t v x o x s cxbv 0ebv p .x p o x x à , c x s y .s u x a z s t v w p t iv o p , K ai x p s c s /_ s xoX X à xaX à, và [o,yj es çs x X a v s c T ),
’A jj,y] è jx x p b ç xoùp osùX oup cou , àipèvxY]? ù d /w p .svop . A ùxbp ó uxvop x ijç aÙY'^Çi 'y.ai x à X t v O s X s tp xéeq.
A tà và cxéysxai c t d c x ï), x i j ç à .ç s v x e iâ ç 'q x à t jt ç , Nà y o t p .a c 9 ^ p xapà jju y p b v , yai và ctp,tôcY) ^ p .s p x ,
Nà jj,ï ) Ç s ic s o ïjp x ijţ xip tîjp , y a i xóú p v a xvjv ç u X à Ç ï jç . Nà (J'àX X ouv xb 'l 'a X x / j p i o v , yai xvjv T tp tw x s p a v .
M ï ) 8è x ty p b ç y a i p iijou v es, (ult^ s è Y X uy'up y .a i (pâtre, K ai cou e ix ij ó X o Y ta ;j.b p , xôxs 6s X w xv jY a tv v ],
"E v a p coçbp A tS a E cya X op , e ïx s . xb Sxt và ca t. 'H ’ E y y X ï jc t 'a àxoX à, y’ ïjp .s p a O sX st fivr).
"O p tw p àv fla a i iţ)psvtp.op, Yv “ p i ä vb xaX óv cou , K ai O sX stp s u p sO i) s y.v b p , àxàvw cxb y p sôêà xt.
K ai cx sy ou xàvxa xa x stv b p , è j j x p b ç etp x b v 0 s ó v c o u . Nà x a 3ÎA O u p o x a v tţs ca t, và xpiS vjp y .a i xb p tax t,
K ai O sX st sT cxa t s v x p o x ï], è'vap yaX bp ’ A ç s v x v jp ,
“O ti o t -1tţ tvt'it) rr ttqÎ jtu . và T tu ovv r à ç ‘E o ç t à ç ,
'ü c à v xr(v à tp s v x s ia v cou , xou cà v ó "H X tsp çsY y stp ,
y ta và TtçoffTÿéxovv siç Orr iiyyyt-oittr.
N à [Xïjv ùxap c x ïj v ’ E y y X q cta v , yai xijv A a p .x p à v
'A y .o p .t ’ E x X a jj.-p ô x a x e , y.a i xou xo và x o n jc n jç ,
; ( . W éPa'5
”A v 6s X y) p àxb xbv © sbv, x a X v jv Çwvjv và Çr^-qç. K aO svap es y a x ijY o p s ï, è'x'it xb ot’ b s t y_spa.
Tàp 'E o p x à p và xàp x tja a p , SXap xoû ^ psvou oX ou , K ai x á c a p xàp K u p t a y .à p , ya i xàp A a p .x p à p ^ jx s p a p ,
E tp r))v S o Ç o X s Y Îa v 'to u .;, ,«/}) X s t x s c a t xa9’ S X su. Nà x à p x t [t à p à^svxv] jj.su, x p w ta p yai ST xepap.

pëcatü cunoscută in lume este" mândria, causa de multe gémete si lacrim i: prin ea càdiù
Satanü Lucéfërâ, si ajunse spirită întunecată, din ângeră luminată ce erà mai înainte;
prin ea si ăntâiuju nostru părinte, Adamă, sï perdù onórea virtutiï, perdù viétia si aflâ m ór­
tea. Alege insă, prè-luminate Domne, alege cu drépta ta judecată calea de midî-locă, justa
mësurâ, delà care să- nu te abatt nici de cumă, ca să nu fii nici umilită si călcată in pi­
ciére, nici erăsî mândru- si uriciosă; ci tine calea, păstreză mësura ce tî amă recomendată :
că-cî numai asia fiă- care se va rusînâ de tine si te va respectă, numai asiă fiă-care va stă
la locuia seă fâră supërare. Fii totdeauna inaintea lui Ddieă umilită, érâ înaintea supusi-
loră têï domnă cu nobilă măndriă, dacă vrei „s ă nu-tî scadiă, ci să se păstreze neatinsă
maiestatea domniei; si, cumă a dîsă ună intieleptă, nu fi nici amară, ca să nu te lapede,
nici dulce, ca să nu te mănânce. De vrei dară să-tî fiă totdeauna bine, stâî pururea umi­
lită inaintea Ddieuluï têfi.
. Cade-se Doviniloru să onorc sărbătorile si să morgă bucuroşii la beserecă.
încă ună lucru, prè-luminate Dómne, se cade să mai faci, de vrei să-tî dea Ddieă vié­
tia fericită: onoră serbâtorile de preste ană, si nu lipsi de a le mări tête; ci cumă audî pre-
otulă dândă semnulă rugăciuneî, îndată te si scolă, mergi cu tragere de inimă, intră in be­
serecă si rogă-te cu frică si umilintiă, dândă mărire Domnului, ca să te apere, verunde te
vei află, chiară si in paiaţă, de inimicii vëdiutï si nevëdiutï: că-cî Ddieă ti vine in ajuto-
riă la tóté nevoiele, dacâ-lă vei mări din totă inima, bucurându-se că te inchini lui, că iu­
besc! pre sânţii lui si onori serbâtorile lui. Iea bine a minte să nu te amăgescă somnulă si
să cădi érasï in braçiele lui dîcêndd: «să mai dormă puţină până să se facă diuă, să ci-
«tescă psaltirea si să cânte ceea ce e s c î m a l c in s t it ă ; si atunci më voiă sculă si voiă mer-
«ge la beserecă.» Nu te dâ somnului, nu, că beserecă va merge înainte, diua se va ivi si
te va află in pată căscându, intindiêndu-të a lene si frecându-te la ochi. Apói ce ruşine,
360 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

K r jp í a x.a i ô u [ /,t a g a , xai X a c ’. a xb xavova, Ileçl t o v fitj y.ctTaxçiveiv av&ço)7tov

Ila v x a và xa tex a t | i.x p o a x à , etç t ï )v <5)patav xùXirçv. ’leçoiftév ov.
K ai e îç xàç à 'X X a ç 'E o p x à ç , xai 'A y i a ç E iy .ô v a ç .
T tà 'ixyrfi xb p .v ï]p .é o u v o v , e iç xàvxaç xou ç a tw v a ç. ’A xbpt ’E x X a p x p ô x a x g , y .a i x o u x o và x o t ïia Y jç ,
K ai st~>. à 'X X o S u v a a a t, y.à[j.£ oxàç ’ E y .y .X r ja ia ç , T spw p svov àvB pw xov, và p-Y] x a x a y o p ï5 a Y ]ç .
K aXà ç g X w v o a x iy a p a , 5 tà xàç A e ix o u p y ta ç . I la x à v , oùSs A tà x o v o v , oùS s ’A p y tsp sa , ■
A ia x o u ç ypu aoû ç xat à p yu p ou ç, -/.ai T epà [ I o x i jp t a , M óvov y. a x à xb S uvaxbv, và xoùç x t p ^ a y jç xX éa,
A ;à và X E X e iw v o u v x a t, xà à 'y p a v x a [a u o x ïjp '.a . " E /£ XOUÇ StÇ EÙXàÊElaV, <Î)Ç X s t x o u p y o ù ç K u p io u ,
Nà 6u a ia Ç £ x ’ 6 ’A g v b ç , o a tp to v á p ,a p x í a x , 'Q ç p e ty a tp a v x v g u p a x tp r çv , èxavu xou O rjp iou .
lla v x b ç xoû K c a p .o u wç 0 î 'o ç , y.a i x à ç xap avop d aç. "O x t xoùç è'x X e Ç’ o 0 eoç, sïç xàç ùxrjpeaiaç,
A óvaaat ÎÇEÙpa) S ú v a a a t , xócrov xaX av và y .a p /fjc , K ai X E tx ou p y ooç xoùç I 6a À E , psaov x îjç ’E x x À Y ja t a ç .
M óvov và [j.ï ] v à y .p ib â 'jB ïji, y .a i v à xà x a p a 5 p à p .ï;ç , K ai xpÉX Et ù x b x w v A a i x w v , à x cs v x w v v à x t p o u v x a t ,
A tô x i rf E u x p s x g ta , aùxv) xvjç ’ E x x X ïja t a ç , Nà p v;v etva t Etç Sve'.Soç, y .a i v à x a x a çp ov oü v x a t.
E îv a t a r,p .£ w v I lix x s w ç , y .a i x -ç ç o p B o S o ljt a ç . K ai ox otoç xoùç x a x a tp p o v a , y .a i x o ù ç y .a x o v s iS ÎÇ e t,
K ai K ú ptE iç y c ix Y ja a , X ls ys t- p .a ç 6 f l p o t p ç x 'ç ç , Tbv ’E x o u p à v i o v 0£ov, x a x a © p o v à ' y.’ ú 6p í^ £ i.
E u xp sxstav xou otxou aou, û ix x s p y .a X b ç x e /v t x v jç . Tov Y x ï)p É x r )v xou 0£ou, p/>) xbv xaxaçpovifcïjç,
K ai àv ôptàV jç X ô y t a a î , x o ïo .v y .a X b v a u g ip á p st, ’E à v xai p.s x à p ,à x ia aou, x x a t s x r (v x b v ÔEüjpniaYj^.
’E x s t v o xavxa xàvsxo, Sxav aou S iS st /É p t . M óvov xapàbw aé xovs, stç xou 0 s o ü xb y é p i .
’IS sç y .a i a u X X o y ia o u xo, y .a X X to v và y p u a & a Y jç , K ai y .s iv o ç ’éyv. p .£ x’ aùxbv, và ‘/.a u .’ £ tx i aujaipÉpeu
I lo x ijp t a , Ô u p .ta x à , Xapxpw ç và y . a x o p ô ô a r jç . ’A X X à xoX X ol S èv ß X e x o u a i, ja ó v o v x a x y jy o p o u a t ,
Ila p à xà a a X ïjô à p t a , a x a ô ia y .E v x s p ô S e ç , Tbv 'h p é a xoü 0£ou, y .a i x o v x a x a ç p o v o û c ..
K ai àXXa x p à y p ,a x a < p9apxà, y.a i x a t ç x p u a à îç xa tç K ai X éyouv X ô y .a y.q;y.à, x b X X a iç a u x o ç a v x ia iç ,
' oé X X î ç . Tà xàvxa s îv a i ^ e ô p ia x a , bjj.toç y .a i tpXupiâitç.
“ O p .ü iç y .a i x a u x a x p à x ou ct, S ià xÿjv ’ A t p s v x s ia v , K ai 5aa [j,a a y .a p á p .a x a , ^ eùpouv xi a v à O irjê à vo u v .
K ài xotv a và pà] Xet'tjiouat, S ià xïjv ’ E x x X -ç a ta v . ’ A x à v tù e iç xoù ç T sssT ç, oi A a ïx o i xà ß c iv o u v . -

ca tu, Domnü bunu cumü escï, să nu mergï la beserecă, si o dî strălucită să o schimbi

in dî de innegrire pentru măria ta ! Onoră, prè-luminate Dómne, tóté duminecile si sărbă­
torile, onoră-le diminétia si sera, aducêndü luminări, tămâia si alte daruri pentru sântele
icône, ca să-ti rămână numele in veci neuitatü. Câtră acestea, fâ si orï-ce altü poţi pentru
besereci, felóne, stichare, potire, in cari să se plinescă nemaculatele misterie, să se junghie
mielulü ce, ca Ddieü, redică păcatele si fărădelegile tuturorü ómenilorü. Poti, o sciű, poţi
face ce-tï cerü, numai să nu te scumpeseï: ca -cï magnifieentia besereceï este semnü de
credintiă si de ortodosiă, cumü ne spune profetulü dîcêndü: «Iubit’a m ,dómne, .ca uhü bunü
artistü, mărirea casei tale.» Fâ dară besereceï bine, cându-tï dâ mâna; pentrucă, judecândü
dreptü, mai bine e să aureseï potire si cădelnitie decâtü spade, siéle, arce . si alte lucruri stri-
căciose. Negresîtü că si acestea sunt neapărate pentru domniă, dară si acelea să nu lipsăscă
din beserecă.

Nu se cade a defăimâ fada beserecescă.

încă unü lucru, prè-luminate Domne, se cade să mai faci: omü cu darü säntü, pre-
otu, diaconü, archiereü, să nu clevetesc!, ci să-i onorezi câtü se póte mai mul tű, privindu-i
ca miniştri aï lui Ddieü, ca armă sufletăscă incontra féreï neîmblândîte. Ddieü ï-a alesü,
in adevêrü, miniştri ai casei sale, si de aceea toti mirenii se cade să-i onoreze, sciindű că
cine-i despretiăză si—ï batjocoresce, pre Ddieü insusi despretiăză si batjocoresce. Nu despre-
tiâ dară pre ministrulü lui Ddieü, chiarü si sä-lü védi cu ochii gresîndü; ci lasä-lü pre
mâna Domnului din cerü, care scie cumü să-i plătăscă. Multi insă, fâră să vediă nimicű,
clevetescü pre preotulü lui Ddieü: vorbiri de rêü, defăimări, minciuni neruşinate, flecării,
misielii, câte sciü si câte nu sciü, pre capulü preotilorü le grämädescü mirenii; cu dênsiï si faeü
de joeü si de risü, pre dênsiï ï ieaü de subieptü alü tuturorü anecdotelorü si istorielorü
scăndălose. O omü nesocotitü, pre tatâ-têü defaimï si batjocorescï? nu escï crestinü? nu-tï
e frică de Ddieü? Preotulü te-a botezatü, elü a pusü pre tine pecetea darului, elü te-a fă-
 MAT0A1OÏ IETOPIA THE oriTPO-BAAXlAE 361
K a i g e x ’ aùxoùç a u [x x a iÇ o u s i, y a l |aex' a ù x o ù ç i'e X o ű o t . Kai xájavei xvjv SouXeiav sou, six1, xbv i a p a r f t t ù a y t ,
rX w oca v p.£‘ ]'a X c p p r lp .o v a , ßavouv v.a't S ju X S u o iv . Me xàsxv xou xpçaipestv, Sxou xbv ijaxooxe’iXrjç.
'A v O p c o x e tsv xaxépa aou, ß p i^ e i; yai a x t u à Ç e iç , ’Axc[j.t à'XXvjv aipesiv, eysus'.v ot xoiouxoi,
K ai S èv e la a t X p w x ia v b ç , 0ebv S èv S vc[M cÇ eiç. 'Oxbxav GéXouv 'và eir/oüv, eçw àxb xb sxîjxt.
'O le p e ù ç os ß a x x io e , yai à x o p w p e o îé se. - Kai àxavx^souv Sp/xpoaxà, xayéya 'lepea,
X p w x ia v b v ’ O p Ù O S cçov , à x o x jn à o r v jo é se, Eiç xà oxisw sxpéfoyxai, Sèv ûxa-faivouv xXea.
T à a jc p a v T x M u o r r ç p ’. a , -xb A ip ia , yai A s E w pw c, Aéyousi suvaxàvTV)(aa,1èïvai x a x o v lae'/aXov,.
A ùxbç se x a x a /c p x a o e , r i)v Ç w ïjqp ôp oX ß p w s t v , ”Av àxavxijaYjç xbv Ilaxav, iepto[asvov àiXXov.
’ E x e t v v jv t ïjv à À ï)6 iv Y )v , c p is iw ţ /.a i x ijv x ôotv , ’ O xvjç axavOpwxsx^xoţ, suai x^ţ- Susxuytaţ,
A ùxbç se » a 0 7 )fia s e , jxë toú 0eoO. x íjv x à p tv, IIûç xoùç xXava y.ai xaiÇet xouç, eyOpbç xijç.àXiqGetaç.
T íp u c v X íÖ o v s’ e /.a ia e , X a ia x p b [ a a p Y a p ix à p iv . ’Avxiç và y.pàpcuv 'lepe^^ytà và xoùç .eùXo-pjasyv,
Eè ß a x x ta e s’ è ljé x X u v e v , àxb x ijv ip u a p sta v , Nà xà-fcuv sxo xa^iSt xouç, xaXà -và, eùxuyvjsouv.-.
Tw v <pu>xbç s e ë x a p .e , X a p .x p b v sàv' xyjv x u ix ia v . Aùxol xbv àxooxpe^ovxa’., Stà xaxbv sv)p.àSt, '
A ù x 'o ç xa G irjjxep O 'jstov, S ia t’ èseva lià X X e 1
., ”Aç ï y f i j ' t xrjv y.axàoav xouţ, yai xb xpu'i yai ßpiSu.
K ai xbv 0ebv x a p a x a X e !, s x r,v B ôça v va se ß a X X v ;. ’AXXà Ÿj ’Ey.Xap-psx’f ;; sou, wç ebse6i)ţ xoü eisai.
E xexexat v u ^ v o /â ç a X c ç , 0ebv x a p a y -a X e lx a t, Totauxa ,[aasxapép.axa, xpéxei v’ àxosyopx^sat.
A tà v x i)v sü)XY;piav sou, O eppuSç e x ija e X e T x a i. Mes’ àxb xvjv yapSia sou, sçu và xà ouoS’/jç,
K a i s u x b v xocpivetc p i a s x a p à v , y .a i p e x ’ a ù x o v -p e X a e ic , Av à^axa? èxtxuyetv, x^ç aiwvtsu Ss^rjç.
M è xoùç X w X c ù ç y .a i à'S ’. x o u ç , y .a i x b v o u x o tp a v x à e tç ; Kai eys xr)v eùXàêetav, èyeivvjv oxou eiyeç,
A ù x ,o ç y .a i e iç xb xéX oç sou, óxóxav i-et}iu)/r( a ï ) ç , nàvxoxe và xoùç exip.aç, yai và xcùç eùXaê^sai,
E ú p í s y .e x a i ß o v ) 0 e ia v , yai oxexv; sou x a i jjù s t ç . ’ûoàv SpOoSo^bxaxoç, àçàvxrjç Sxoû eTsat.
K ai oxav eX0Y) O à v ax cç, xóxe xbv é v G u p ia sa t, M yj xoùç ôwpljç exç’. xxaiyoùç, exçi xaxeiv6)jj.évouç,
Tóxe xbv X 'Y e t ç A éoxoxa, őxav s x e v o -y /w p ă s a 1
.. Kai xoùç pwsYÎsvjç xixoxeç, <i)ç yaxaçpove|j.évouç.
Tóxe xbv X é^dç A éaxoxa, o ià va x a x a ç ù 'p r jç , Aiôxt xà oxpaxeupiaxa, yai à, àvwiaaXiatç,
K a i x o ù ç xu œ X où ç s s u o<p0aXpt.oùç, e x s x e ç x o ù ç à v o iY e t ç . Toùç èy.a;j.av ex^i xxw^oùç, u.è Si/iüç opuXiatç.
’A X X à e x e ïv o ç ó xxü>yvb ç , a 'u xà S èv xà G u p a x a t. «Popouv sy.ouxia xxuJX’.yà, sxi Sèv è'/suv àXXa.
M à exav xbv e /p e ia o O r jç , xpeyet yai x p o G u ja a x a i. Oi àpxafeç xà x^past, yai xà ţ>ousâxa x’ àXXa.

cutü creştină ortodosü, nemaculatelorü misterie, sângelui si corpului dumnedieescü totü elü
te-a făcută pärtasiü, elü te-a adăpată cu beutura dătătore de vietiă, te-a săturată cu mân­
carea dătătore de vietiă ; elü te-a santîtü cu darulü lui Ddiéü, te-a fäcutü petră pretiósá
si strălucită märgäritariü; elü te-a spôlatü de pëcatü si te-a fäcutü fiiü alü lumineî maîsţră-
lucitü decâtü curata flacără a focului ; elü cântă pre totă diua pentru tine si rogă pre Ddieü să
te priméscâ intru mărirea luï, stândii cu capulü golü si cerêndü delà celü de susü eu fer-
bintï rugăciuni mântuirea ta: si tu să-Iu defaimï? sa-tï ridï de dênsulü cu nebunii si blăs-
tematiï ? sä-lü batjocoresc! si sä-lü măscăresc! ? la finitulü vietieï, cându-tï daï sufletûlü, cândü
aï nevoiă de ajutoriulü preotului, cândü vine infricosiata morte ; atunci tï aduc! a minte de
dênsulü, atunci tî se deschidă ochi! orbit!, atunci ! die! stăpâne si caut! umbrire si scăpare
in rugăciunile luï; érâ dênsulü, uitândü misielésca ta purtare, alergă bucurosü la nevoiéle
taie si-sï implinesce datoria eu celü ma! mare zelü încă o superstitiune batjocôritôrie pen­
tru bieţi! preot!: cândü vorü să ésá din casă, si se intëlnescü cu unü preotu, se intorcü in-
dërêtü, dîcêndü că-tî merge forte rêü, de câte or! afli in cale-tï unü preotü séü altă façià
beserecescă. O neruşinare! cümu-ï amàgesce s i! ratëcesce inimiculü adevêruluï! In locü să
chiame preot!, ca să-î bine-cuvintezè si să róge pre Ddieü ca să le dea câlëtoriâ fericită;
eï fugü de preot! ca de unü semnü rêü: aibă dară blästemulü lbrû sera si deminétia. Lumi­
năţia ta insă, ca Domnü eylaviosü ce esd, cade-se să desradëcinezï, să smulg! si să arunc!
din inima ta aseminï credintie desiérte si rusînôse, dacă vrei să capetï viétia de veci ; să
respect!, cumü aï respectată si ma! inainte, pre sântiï archrereï, să-! onorez! si să-î vene­
rez!, ca unü Domnü prè-ortodosü ce esc!. Nucăutâ că sunt asià sérac! si umilit!, că ostile si
turburârile ï-aü adusă in acesta stare. Portă vestminte sëracaciôse ; pentrucă soldaţii răpi­
tor! le a luâtü celelalte, si dârile domnie! le a storsü ce le ma! remăsese. Apostoli! incă eră
sëraeï si umilit!, dară lorü se inchinâ totă lumea. Sëracï sunt si preoţi!, dară aü darulü
46
362 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE

'O f x o i w ç ta s c s iy .a x a , a u ra zrtç à < p s v x sta ç, ” Av ţ js a t s iç xbv xo A sjaov , aùxoi s ù p ,x o X s | j,o ïis i,

’ E xÇ i xo ù ç s x a x à s x Y ;s a v , S ià xoX X àç a ix ia ç . Nà ù x c x à iç f lç xou ç syO p où ç, 0sbv x a p a xa X oü stv .

"E t C vjx a v oi A x â a x o X o i, xxw yoi xaxstv<i>|xsvot, . "A v xaO ssat à p ip t fz v o ç , ttjv jj.s p ip .v a v ß a sxa^ ou v.
’AXXà xoùç sxp osxù vrçssv, SXv; ig O ix o u p iv if]. A tà x’ sas ^ p o v x t'Ç o u si, xoxè ôsv Y jsu ya Ç ou v.
K ai àyxaX à s tv a i xxw ysL àXX’ syousi tţj V y a p ’. v , A tb à çsvT Y j x p s t x t s x s , xoX X à xapaxaX ü ss,
’ E x s t v r jv ô-jcoü b s v |zxopeï> x a v s 't ç và x îjv 1 è it à p fl. 'A x o u s o v xà X sysp tsv a , xai x ijv 'i u y ^ v sou sü ss.
E tc aùxovoùç síó>0yíxs, x a i x o Sec[A £Ïv x a i A u s tv , J u y y & p iq s s xouç xouç xx toyoù ç, àxb Xïjv à y x a p ta ,
K ai xà y .A c’. s i a x’ O ù oav cu , à v o t y s t v xs.. x a i x A s is '.v . "O x t xoù ç èx etp à Ç ou stv , oxou bèv x à p tvst ypda.
E tc aùxouvoùç sS ù ) 0ï ; x e v , SX tj 'q é m o u s sa , , lïo X À à xoùç sxaxàçp ovoû v, ûsàv xaxoùç spyaxaç,
T v jç y jç xs xai xou O ùpavoû, xai xâsa B a b tX s ia . T oùç 'l e p é a ç to u 0sou , xoù ç x x p .v c u v p tsx a x p à x a ç.
O i B a s iX s tç cp ôp â oÇ ot, x X tv o o v t^ v x s ip a X ijv xou ç, ’ A X X « f; à çsv x sta sou, bsv stsa t sàv xoùç o c i.X o u ç ,
’ E g x p b ç s i ç x o ù ç ’A p j 't s p s t ç , x a i x.spxot>v xŸjv e b ^ v x®uç . 'O x o u xoùç à fx a p s ê c u s i, jx t x p o ù ç xs xai [A s y à X o u ç .
'O p .û i o j ç x a is x o ù ç 'I s p s î ç , x X tv o u v x a i sù X a ê o ü v x a t, M à X tsx a stsa t s ü s x X a '^ v o ç , yX uxùç o ix o b s s x ô x r jç ,
K ai x s p v o u s iv à y i a s [ j .b v , oxéxav xoù ç sÙ £ ô O v x a t; K at à 'ç y s v r , xpoç a ù xovoù ç, p ttx p à f t X a v 0 p t u x ô x r (ç .
K ai 'b á X X w a t v sù ^ sX a ta , à y t a a [i.b v x o io u s t, A ùxb- xoX X à xapaxaX w , xàps xrjv a ÎT tjstv [Jtou,
T ïjv x s ip a X /jV x o u ç x X í v o u s t , x a i aùxoi xoù ç s ù X o y o u s t. , Nà ás (pOXà^vj Ó. 0 s s ç f x a i v’ âyrtç x ïjv sù ^ v jaou.
K ai I jj o u v x íjv e ù X s ié e ia v , s x e t v r jv ito u xou ç- x p é x s t,
l i t / à fr 7içÎ7tee và xaTcupçovovr xà âyyeXixôv
K avévaç S èv xyjv x a x x p y s ; , o u b s rrçv à va xp sxst.
o/T:/’ a Ttàv M ovayjàv.
A ib x t s lv a i s x Y )p ty p .b ç , p .s y a ç fïjç B a s t X s ia ç ,
Tûv 'I s p é w v -q éjy-q, xai x à s -ç ç a ’u 0 s v x s i a ç . ’A xôp tt ’ E x X a p ,x p îx a x s , xai xouxo và x o iij s y j ç ,

A o tx b v -q à ç s v x s ia sou, x ip a x a v x otou xpsxou , To c y r tf-x xb A y y sX tx b v , \ rq xo x a x a ^ p o v tijs Y jç .

"Û S x sp ;x e s ix a ç s Ù A a b s ïç , 0 so ü te xai àvüpàyrcou. K ai xoù ç xxo)"/_où ç x o ù ç M c v a y jjù ç , y.à Bèv x o ù ç à-
A tà X7)v à ç s v x s ia v sou, a ’u x o i x a p a x a X o û s t , yaxaxs,
A tà x’ ssáva xp ossu yà ç, xai b s y js s ç x o toü stv . I A tô x t b A ta ê o X o ç, x a p tv st xai xoù ç p .t s à x s .
0sov xbv sxou p á vtov , xá0s xpw t X axp sù ou v, I "O xt s x stv o ç xoù ç p ttsst, xai xavxa x o ù ç: x s t p a ^ s t ,
T tà S X ouç xoù ç X p t s x t a v o 'u ç , Çïjt oü v x a i ja e s it s ô o u v . ] I lît p à ç o u v xoù ç, x’ ci A a ïx o i, cx t xoù ç à v a y x à çst.

ce nu le pote răpi niminea: lorü s’a datü puterea de a legà si a deslegà, in mâna lorü s’aü
incredintiatü chieile cu cari potü deschide séü închide impëratia cerului, lorü s’a datü, eu
unü cuvêntü, totă puterea in cerü si pre pamêntü. De aceea, impëratiï ortodosï si plécâ ca-
pulü inaintea archiereilorü, ca să primésca bine-cuvëntarea lorü; si nu mai puçinü se plecă
înaintea preotilorü si-ï veneréza, cândü aceştia santiescü apa, laudă pre Domnulü din ce­
ruri si chiamă binecuvëntârile lin asupa domnilorü pamêntuînï: că-cl columnă neclintită a
impërâtielorü si a tuturorü domnielorü este rugăciunea preotului. Deci onoră, prè-luminate
Dónme, onoră in totü modulü pe preoţi ca pre nisce niidî-locitorî intre Ddieü si omü, ca
pre unii ce sera si diminétia inaltiă urârî si ferbintî rugăciuni pentru măria ta, ca pre unii
ce neincetátü, pentru totî creştinii, staü midî-locitorî inaintea Ddjeuluï cerescü. Cândü esd
in resbelü, el se luptă alăturea cu tine, cerêndü delà Ddieulü bătălielom să supună pre i-
nimicil tel sub piciórele tale; cândü stal fâră grige si fâră temere, el portă iară prégetü totă
sarcina grigelorü tale. De aceea, prè-bune Domne, ascultă, te rogű ferbinte, ascultă pentru
mântuirea sufletului teü, cele ce voiii să-tî dîcü: iertă-1 sermanil de angara, scote din bat­
jocorita stare a unorü nefericiţi argaţi pre miniştrii lui Ddieü; măria ta nu esd ca ceialaltî
ce-1 supunü la angarale, pre mari si pre mici; nu, măria ta esd blândü, bunü si milostivü,
si sunt incredintiatü că vei arëtà câtră dênsiï atâta umanitate. Te rogü ferbinte, implinesce
cererea ce-tï faeü; asià să te protegă Ddieü si să aibï bine cuvëntarea mea.
Nu se cade să despreliuimü schima ângeréscà a monachiloru.
încă unü lucru, prè-luminate Dómne, se cade să mal faci: să nu despretiezî schima
ângerescă. Dacă nu iubiţi pre bieţii monacliî, causa e că diavolulü vë îndemnă să-1 uritî;
fiindii-că elü 1 urésce si neîncetată 1 tenteză, vë pune si pre vol de-ï supëratï. In adevêrü
multű 1 pismuesce de trei ori blástematulű de Beelzebub in orbulü intunerecü unde geme,
pentrucă pre scaunulü mărirel de pre care a cädiutü, călugării aü să se suia; da, călugării
 MAT0AIOÏ IZTOPIA THZ OTCTPO-BAAXIAZ 363

" O t i xoXXà ÇrçXeitet xouç, b xpiaxax«pa(iivoç, Nà X àëw at xbv a xsça vov, xvjç O sta ç x X r j p o u /t 'a ç .
’Exeïvoç c BîsXÇeêoùX, b xuoXoxxoxiauivoç. ' T èxe và y ^ ouv E x X a p . 7r p o t , ot x a x a fp p v e p A v o t, .
“O xi à ç’ ou l^ é ît s a îv , aùxbç êx xb a x a p .v i .x o u , K at Iv S o Ç o t x a i .fv x t jx o t , sxsT v’ ot Sia>YP-svoţ.
Ot K a X o Y - îp o i u sX X ou a t, Và xa p ou y x$jv x tjx ^ v xou . A to x i s z a p a o to x a v , s t ç . x ijv ûxoxaY ^v xou,
N à T t ip o u a i xov x ôr cov xou , " A -ffíX o i và fe v o t ia i, K ai a tip a x a x a i xàç 'j 'u ^ à ç , x a ô ’ S v a ç xvjv Ç w çv tou .
Tbv s x o u p á v .o v : 0 î b v , và x'ov S o^ oX ov ou at. A ùxoi àxb v soxiq xo ç , x b y ' K ô a ja o v à p v r jô ^ x a v ,
To x x Y p .a toû èlçà'ïxeasv, èÇ O ù pavoü xà b'i/rh K ai spacpoaxà s tç x b v -O e b v , vü v è x a p a c o ô v jx a v .
A r’ aù xou > o'u ç và y s p .t a Q p , x é x o x e ç 'v à p,i] X s !t!/p . K ai S tà xoüxo x s x v o v ■ p .ou , x c t v x a và xouç x t p à v jç .
’À x ’ aùxouvouç và Y £ p .io 6vj, x'o ç s z s a p é v o v xàY pa, K at S tà ô v o p .a © îc j , và xouç sùepY sxsnrjç.
’'E x ç t p ,à ç X^Y ^t ’f} T p a ç Y ji x a t xou © s o u xb Y p à y .y .a . n à a ^ ta s oaov S ov a a à t, và x à p v jç xvjv sù“/ ï j v xou ç.
K a: ßX sxw vxa? ó a x cx e ivb ç, TţOAXâ x o ù ç è ç ô o v à s i, A iô x t Sèv a' à X r/a p .c v o ijv , xoxè a x ijv x p o a s u ^ v xou ç.
K ai S X ou ç x a x a ix a v w xou ç, xoù ç è ita p a x tv à e t. 0 sbv xbv, È x o u p c tv to v , a ù xoi ita p a x a X o ü a t,
K a x ï) Y o p o ü v y.’ u ëp tçou v xou ç, x a i xoù ç x a x a ip p o v o ü a t , A tà xrjv A o s v x E t'a v aou, xr;v x p o a e u je rçv x o t p u a i.
K ai őaa X Ô Y ta a x X iq p à , S tà x’ a ù x o ù ç X a X o u a t. N à as ç>wxiar( b © sb ç, xai và as a x îp s t ia ţ ],.
K a i S èv x b xa p tvou a i y a X à , x a x à ic o X X à xb açàX X ou v, Zxbv öpóvov aou xbv utbvjXbv, 'ő p s o a ; và aou o w a v ).
“O xi è x ê ïv o t Si aù xoù ç, 7x a p a x a X o û v xai tp aX X o u v. K a t v à Y s p à a v jç a xb a x a p .v i, a x i ;ç 'A f s v x s i à ç xvjv x à ç t ,
K ai \j.k TtoX X rjv a x X v ]p óx Y ;x a , u e p v o ù a t xvjv l <im ; v xou ç, ’E xôpoù ç ûxb xou ç xôSaç aou, xavxaç và ú x o x á ^ v ).
K ai axépYOU v xà Y £X à a p .a x a , p,è xv;v ü rco p o vv jv x o u ç . K at xo'uç àxoùôt b 0soç, 5xt x b v X e tx ou p Y O u a t,
K ai ite tv x a iw o p iv o u a i, x a i xx á vx a xà ß a ax oü a t, í l á v x o x s - x b v 'A a x p s û a u a t , xai xbv S o iç o X o Y o ü a tv .
A tà và X àS w ci p ta ôb v , xai và p .a x a p t a 6oüat. ”E-/CUV Ça)ïjv AYY©axv;v, Ij^ ouv x a x s t v o a ù v v jv ,
K ai y ®P p ta x a p tot la x è , bxav aàç o v s t S ia o u v , “fi/ouv xai xa O a p o x tr ix a , xoX/.ïjv àYtcoaùvçv.
E i'x a a t p v jp a ito v r jp b v , xai aàç xaxacppôv^ aou v. K ai <j) ç ’A y y s X ouç xoü 0soü , và xo'u ç x s p t x o t î j a a t ,
’'E x Ç t xb E ù a Y é X io v , X É Y ït xai xouç p a ô a iv e t, K axà xb xpéxov và x t p .a ç , xai và xouç su X a ê^ a a t.
K ai xbv jataObv èv O ù p a v o ïç, I X x t iç ô tv •Kapotyyé'kvei. K ai b .0 e b ç 6 ” A 'j ~ ; t o ç , 6é X s t aou xb x X v jp w a v j,
K ai s tç a ù x ijv xv;v à ç o p p à jv , x a i stç a ù xb x b Ô à p p oç, K ai s tç xvjv p .é X X o u a a v ç c o ïjv , và xb à v x a x o S iù a ir j.
T à Y ® X ia xüv x o a p it x t ô v , ßaaxoüat x a i xb ßűÈpoç. " O a r (v x t p r jv xpbç aù xou voù ç, S stÇ vjç x a i x a X w a ù v v jv ,,
K ai 0 eX ou atv à c ic o O r ;, x ïjç àvw B a a t X e i a ç , *1 '0 utj/taxoç xvjv à p o t ê v jv , aoû S to s t x a i Stpi^vY)'/.

aü să i iea loculü, să se facă ângèrï si să mărescă pre Ddieulü celü cerèscü; céta ce a că-
diutű din înălţimile cerului, din eî are să se implinéscá; din el să se implinésca céta că-
diută, asia ne spune sânta scriptură, care e cuvêntulü lui Ildieüi Asta sciindü necuratuïü
1 pismuesce forte si interită totă lumea incontra lorii, ca să-î defaime, să-î dèspi'ètieze, să-î
batjocorescă si să vorbescă de dênsiï vorbe rele si aspre. Dară reü. facil omenii si multă se
insielă, pentrucă călugării cântă si se rogă pentru el, ducêndü vietiă, amară si suferindă cu
răbdare risulü lumel, ca să ieadreptü resplată fericirea de veci; «că-ci fericit! vetï ô, cândü
«vë vorü batjocori si vorü dîce de-vol totü cuvêntulü rêü si yë vorü incârcà de despretiü,»
dîce si invétia evangeliulü promitêndü plată multă in ceruri. Pentru acesta rabdä si ducü
färä murmurü gréua sarcină a risuluï ómenilorü de lume, ca să se facă demni de impërà-
tia cea de süsü, să iea corona dumnedieesçeï mosceniri, să strălucescă de glória si mărire,
el carii acumü sunt coperitï de dispretiü si, de defăimare; pentru acestă sl-aü ,inchinatu
lui Ddieu corpü, sufletü, viétia, si s’aü lepëdatü de lume incă din tinefetiele lorü, dându-se
eu totulü in mânele lui Ddieü. Cade-se dară, fiiulü meü, să-l oiiorï totdeauna, si, pentru nu­
mele lui Ddieü, să revers! asupră-ie binefacerile tale , pentrucă nu te uită nici odată in ru­
găciunile lorü; pentrucă in totü momentulü cerü delà Ddieulü celü cerescü să te lumineze,
să te intărescă pre scaunulü têü, să lungescă anii domniei tale, să- tï pună sub picidre pre
tot! inimicii. Si Ddieü 1 ascultă ca pre unii ce l’adoră si-lü märescü neincetatü, ca pre unil
ce aű viétia ângerescă si plină de umilintiă, de curătiă si de săntetate. Respectă-1 dară ca
pre ângeriï lui Ddieü si dâ-le totă onórea ce li se cuvine; si Ddieü Sântulü tï va dà in a-
césta viétia si in cea viitoriă totă onórea si tóté bunëtâtile ce vel face acestorü miniştri aï lui.
364 TES AU KU DE MONUMENTE ISTORICE

'Ott ') >v ïtç én e i tiüv ‘A ifevxá á oir, và d ra xatd i- Mvjob v’ àvay.axijüvsca'., s !; xtjv TspoisùvYjv,
vuivtai e h x à ç x e iQ o to v iíií Xujv ‘E m axónm v. 'Oxt 0sb; ßapevExat, c’ aùxrjv xvjv y.ay.woùvYjv.
’Ax.Ó[ai ’Ey./.a|.).xpÓTXTS, y.ai xoüxo và xoi^or,;,. M ovov xou; àvaywptÇat, x.ai àxb xoùxou; Xst'tis,
Kávává cou ’Exíoxoxov, jit; xbv xítpoxovrjofj;. K ai y.áGou cxb z.xXaxi cou, càv pvjvaç bxoü eïcat.
M s iúpet, ;jA á p v ú p t a , y.a i g s xyjv S '.p .o jv ía v ,
M r, oá v’ à v a y .a x w v s o a i, S x’ e lv y , á p a p x ía .
O tt óiOAq>evxdàeÇ 7Zçê7tei, và eivai iXerj/xoveç
"O x t pb xbv A tà ê o X o v , i/v. xyjv • /.a x o m ía v ,
xai q>iX07iTù)Xoi.
'E y .í T v o í exoü -jiv E x a i, ijA tíjv . á o x p o b o a ía v . , ’A x ô p t ’E y -X a p x p ô x a x î, y .a i x o ü x o và xoiyîjyj; ,

K ai Y Ív sta t o u Y x o i v t o v b ;, xsu S íp w v s ; xoü M áyou, 'A v Oé/. yj; xbv xapàostoov, và xbv xXvjpovopvjcyji;.
’ E Y y .â x i'.y .c ţ x o ű Saxava, év xóxw xw xoü 'A c o u . 'A v 64X yj; àxb xbv 0ebv, và syYj; xaXocùvYjv,
A ev s iv á t äa A y] a 'i p ï c t ç , o A X tj p a fa p u c ú v v j. Nà, PVJ COÜ Xsít^YJ XÚXOXE, YJ âXîïJpOCÙVÎJ.
'Q c à v pA xà à p p p ia , A a ê ç ï v Isp(*><j6vrj. N à' Yjoai sAsijpova;, và rjeat sùspYéxYj;,
'O IIsx p o; c 'A t c o t o à c c , xyjv à v a O îp a x iÇ s i, E t ; TO'ui; xxwxo'uç y.ai xévr,xaç, 0 e! o; intYjpàxijç.
K ai p ic a e! ; x à ; x jp à Ç s i ç , èxÇt à a r o fa ô iÇ e t . Asv sivat à/.Xvj àp£tvj, w ; èXsKjpocùvi],
N à rjv x o u à v a ô é p .a x o ç , È y.sïvb'; x o ü ÇvjxvjoY], Elvai itovxà etç xbv 0ebv, wţ xài 'IspOcuvï).
'Ispoucù vY jv pè ypuobv, y .a i và ix t o y -o x ^ a r j. KaXoxuxoç 5 àvôpwxoç, ôxoü và xrjv y.îpO'ijcŢj.
Oi N ópot x a / . '. v Xé'fc u a t v , s /s ïv o ; ôxoü xà p Y ), Kai Et; x.(v xai Oùpavbv, xbv GsXsi ùosXr,cïj.
X p u c ie v y .a i a p y iip t o v , « a l S wcyj 6s ( a v yápn. Aùxvj s t ; xbv © iov, e /i t xtjv xappTjctav,
N à e îv à t ó X stp ox ov û v , * ’ ô X s i p o x o v Y jp .s v ô ;, AuxpwvEt xà9e àvGpwxov, àxb rijv àpapxtav.
K a O r jp Y jp à v o ç y .a i à p Y b ; , y.E à v a ô s p a x t c p é v o ; . Sxéxsxai xapacxÉy.Exat, pè xb cxaôiL cxb yépt,
K ai S ià xoüxo x s y.vov pou, pvj y .à p r ,; A a tp a p ^ ía v , Hxspu’/a; 'é/ei vospà;, xsxsxat càv SjtçTÉpt.,
K ai ooboY j; pè a p yu p ta , x tv b ; xyjv ’ E x x a p y ja v . IIsxExat s i ; xbv Oùpavbv, pè xb’ xoXù xb Ôàppo;,
T 5s; T ip o c â y o u x ix o x s ;, xoow ; p.vj cs y .o /./w jc Y j, K ai p’’xvst àxb xàvw xr;;, xb xocptxbv xb ßotpo;.
K ai es y .o /.à c r j ó © soţ, cx óxa v y .a p r ; y .p tc .v . ’EXâùGspr, EÚptcy.Exat, c’ È'/.eTvov xou xtjv y.àvEt,
’ A o ä v r r jc o ica t A a ïx b ;, ßX sxo xyjv á o E v x s t á cou , "O x av rijv Èxr/.aXicGij, sp/Exat y.ai xpofôàvst.
K ai p.ïjv à v a y .a x ù v s c a i, và £ y5<:yj x’ ővopá cou . Ilàvxa y.ovxàxsu cxéxsxat, xàvxa xbv áva^xá^st,
A iô x t S sv ÈbéGvjy.s, v à ß X s x p j; xou; I la x â B s ;, N à è X etj y.ai xou; xxüjxoù; , y.ai và prjv ÈcExàÇïj.
r i '. c y . c x o j : và y s ip o x o v à ;, -/.ai M Y jx p o x o X ix à â s ;. A ùxy; EÎvat BactXtcca, exaï; àpsxxï; àxàvto.

N u se cade D o m n ilo rû să se amestece i n c h iro to n irc a cp iscop iloru.

în c ă u n ü lu cru , p r è -lu m in a te D óm ne, s e cad e s ă m a i fa eï : n ic i unü e p isc o p ü să nu
c h ir o to n e s c ï; cu d a n u l , cu b a n i, cu sim o n iă să n u -t ï sp u rci m â n e le t a i e ; p e n tr u c à e p è c a tü
d e m o r t e ; p e n tr u c ă celü ce se c h iro to n e s c e cu b a n i, se fa c e p ä r ta siü a lû lu i S im o n M a g u lü si
lo c u ito r iü aîü im p e r ă tie i S a ta n e i. N u e c r im ă , n u e p ë c a tü m ai m a r e d e c â tü a cum përà eu
a u rü p r e o ţia . A p o s to lu lü P e tr u , in fa p te le s a le , dă a n a te m e i p re c e lü ce v a â m b là cu a rg in ti
d u p ă p r e o tiă s a u d u p ă e p is c o p iă . L e g ile dieu â ră si că celü ce v a lu à a u rü si a rg in tü , en să
d e a cu iva d a ru lü d u m n e d ie e s c ü , s ă fiă b lä s te m a tü , a r g ü si a fu r isită , elü si c h iro to n itu lü . D e
a ce e a , fiiu lü m e ü , n u fi la c o m ü , n u d à p r e b a n i n ic i o e p a r c h iă ; iea sém a să nu fii c o n -
d e m n a tü la iiifr ic o s ia tu lü ju d e ç iü a lü lu i D d ie ü . T u e s d D o m n ü la icii ; v e d i-t i d a ră d e d o m -
n ià s i n u te a m e s te c a in a le p r e o ţie i, a s ià s ă t r ă e s c i: c ă - ci n u -t ï e d a t ü tie s ă v é d i d e p r e ­
o ţi s i ' să c h ir o to n e s c ï e p is c o p ï s i m itr o p o litï. N u te a m e s te c a in a le p r e o ţie i, ca să n u m â ­
n ii p r e D d ie ü ; ci d e p â r t é z â -t e , c ä tü p o tï, s i s tâ ï in p a la tiu lü tê ü ca unü r e g e ce esc ï.

Cade-se D o m n ilo rû să fia m ilo s tiv i s i iu b ito ri de sëraeî.

în c ă unü lü c ru , p r è -lu m in a t e D ó m n e , s e ca d e s ă m a i fa c i: d a c ă v re i să in o sc e n e sc i r a -
iu lü si d e là D d ie ü să p r im e s c i n e c o n te n ite b u n ë t â t ï, fii m ilo s t iv ü ; fii, c a u n ü m in istr u d u m ­
n e d ie e s c ü , b in e fa c ë to r iü c â tr ă ce i s c a p ë ta tï s i së ra e ï. Nu e v ir tu te ca m i lo s t i v i r e a ; e a stâ
a s ia a p r ó p e d e D d ie ü ca s i p r e o ţia . F e r ic itü o m u lü c e a c ă s tig a t’ o ! si p re p â m ê n tü s i in
c e r ü se v a fo lo s i d e a ju to riu lü eï : stâ n d ü cu c u te z a r e a lă tu r e a cu D d ie ü , a s tă v irtu te m ă n -
tu e s c e p r e o m ű d e to tü p ë c a t u lü ; p u r ta tă p r e a r i p i l e -ï in tie le g ib ilï, sb o r ă m a i iu te ca f u l -
g e r u lü , s tr ă b a te in tr ’ o c lip ă n e m ă r g in ite le sp a tie a le ceru lu i, fâ ră să o im p e d ic e c â tu şi de
p u ç in ü g re u ta te a lu m e s c ă , s i é c ’ o lâ n g ă a c e la ce o p r a c tic ă , in d e m n â n d u -lü s ă m ilu é s c â p re
 MAT0AIOY ISTOPIA THS OYITPO-BAAXIAS 365

K aî ó 0 e 'o; vr,v a y a -a , s§ utpouç à x o x iv w . ’ A X X à tyjv àTeXsÛTYjTOv, toü p tiX X ov T O ç a îw v o ;.

A ùt’ eivat 0uyaTcpa tou, S u t Sv ' êjxowiÇsi, n X v jv Kai £0Ù) è x i r i;; oaov vaipov và Yyj' yj;,
K a i IX î ï ^juuv àvôpwxo;, 0ebv xapojjioiGÎÇsi. ’AvT'.;j.£Tpà aou ó 0 £ Ô ; , x X e i o v a v à K ç p b v jq r i;.
' O x o ï o ; ß p ä ‘/ s i Trjv ßpo'/r^, E t ; ô X o u v s u ; è ir ’ . îa r (; , T y s t a v , sÙYjjaÉpetav, Kai x X oû to v o a o v ' G î X e i ; ,
'Op.oiwç y .a i Tov ‘ H X i o v , à'v tô KaXop.ETpi;aY];. A ióti et; tou; xsv/jTa;, và tov. aKopxtoYj; y.ÉXXs'.c.
A ixa(oi; Kai à p .a p T (i> X s ï;, Y ata tov à v a T s X X s t , K a i Sèv a’ àçYjvst ó 0 eo;, xots và SuoTu^aY);,
Tr,v éXíK;p.ii)aóvY)v tou, t ï ;v S î Se i 4xou; ÔiXei. AtbTt Staat à ;to ;, xtw xo ù ; và e X e ^ oy] ; -
'O K i a j u c ; 8Xo; OTÉxsTai, p.è tou 0£ou tyjv y à p ’. v ,
ï l e ç i 1Ltu .'/ii'i'av, *a i ^btççoavvTjç, x a i to it
S tïjv ÈXEYjgoauvrçv tou, •/.’ e î; Ta xoX X à Ta Oápp’íj.
"O g M ; xat au à çé v T v ; p .ou , y.à p.e v à à x o x T i^ a r ];,
xaxiôv o o (iiji)v t o v aiá/iatoí :

A ù r ijv tîjv , ftefÿtv àpsT Y jv, a u y x v à va tîjv x o i^ a y jç , ’A- kóu .'. ’Ey.Xa[j.xpÓTaT£, y.ai touto , và xotYjoYj;, .
N à fj'/ áxX bv t'o y s p i aou, oTTjv éXe'/ipíoaúviQ v. T a ï; cps;s; tou aù;j.a-s;, và toi; y.aTaqpovYjoYj;.
K a i SçT tç y.áp.vst tou x t w / oű, TOiaÔTïjv KaXwaúvYjv. 'Qaày sjYÛpsb; ûaàv XqjaTà;, và ?£ÙYifjç àxb TaÚTai;,
A ise i. aTo y é p t tou Qesÿ, y.ai tw 0sà> SavsiÇsi, Sà v pEÍrpuv è k Tà KtújaaTa, oi èictSéçoi váuTat;.
K a i ô- 0 e s ; t 'o osyeTat, Kai tov à v u x X o u u Ç s t . 'H Sp£;o; f t aTuy_£;, £tvat xo XX yj ;r(p.!a,
I l o X X o i x t w / s 'i , x o X X a ï ; x t w y a ï ; , s è v ë y p u v x w c K’ ei; t'o KÔpp.1,
k ’ £Î; tv)v ^uy;'r(v, y.atEi; ty;v 'ApEVTSta.
« và iyijaou v, Tr;v xapOEvtav pùXàTTE, Saov vj Suvaţit; aou,
vE;w và eûyouv sv T p é x o v T a t, tîxote ; và ÇvjT^aouy. "O ti aÙTï; £ÙptaK£Tat, Kopwva t^ ; 'iuypi;; -aou.
"O t i tou; Ÿ;fsp’ ó y . a i p b ;, k ’ s ïv a i S u a T u ^ ia g é v o i, A ùtï; w;àv 5 "HXto;, Xajuxot x ai aàv ^y.âpa,
E t; a Ù T oyvo'u ; tó e X eo ; , xpsxei o tà và ’A x ’ oXa Tà xot^jAaTa, e!vai TtpitwTÉpa.
A ùtyjv tïjv ÖEÍav à p s T /jv , è à v tyjv a u v ï jô t a r ;;, E tv a i Ç(j>à;_ ’A y ţ e X'.ky;, Kai Ső;a twv 'A y îu v .
2 tyjv Seijtàv aou aTáxsTat, őxÓTay ysvyj y.piat;. SuvTptÔEt Kai Tà; y.sçaXà;, töv voyjtwv âvj'piuv.
K ai [x a p T u p â T à spya aou, y.xx/ß-x. t ’ o v o p tà a o u , A ùtt] xo XX où; èoô^aaô, xoXXob; 6 iX si So^àaEt,
T öte o g x p b ; Et; tov 0 s b v , T à S tK atw p ia T à a o u . Tb piEYaXEtov aÙTYjvî;;, xoTo; và p.ij Ôauy.àay] ;
M s tou; 'A ytsu; iXouvou;, và supyj; xappvjaiav, DoXXoi t ï )v ely av y.’ è'yaaav, y.ai Twpa TÍjv Yupsùouv,
’A vtî; 8 ià t 'o ‘/ pác; aou, KspbatvEt; BaatXeiav. N à Tr)v eúpoűv bív t^pixopoüv, y.ai 0pï)vü)Ooüv y.at
O ù y 't aàv Tà B aa tA E ta , a îù v o ; toü x a p b v T o ; , ■ ■ y.) aÎYOUv.

totï sëraciï fâră deosebire. Mila este regina tuturdrü virtutiíorü; Ddieü o iubesce ca pre o
fiiă ce-ï sémëna forte multü; si prin urmare, ómulü milostivă se apropiă tare de Ddieü,
careplóüa preste totï de o potrivă, si face ca sórele să răsară pëcatosiloru ca si dreptilorü;
mila lui se întinde pretutindenea' si lumea intregă sta numai prin mila lui Ddieü. Decï fâ
să căstigî si tu, fiiule, acesta dumnedieescă virtute si să o practici câtă se póte de désü;
deschide mâna largă si lasă să cadă avute mile pre sëracï : că-ci cine dâ sëraculuï, lui Ddieü
dâ impmmutü, lui Ddieü care primesce si dâ indërêtü cu prisosü. Multo'rü: sëracï, multorü
sërace, cu tote că n’âü cu ce să trăescă, le e ruşine să ceră; asupra acestorü nenorocit!
versă mal alesă mila ta: că-cî astă virtute va sta la drépta ta, cândü te veï inf&çibsià la
judecata cea de apoî, va dâ atunci mărturiă de faptele tale, va lăuda numele têü si va sus-
tinè drepturile tale înaintea luï Ddieü, ca să treci in numerulü säntilorä si Să căstigî îm­
părăţia, nu peritoriă ca cea de aici, ci in veci neapusă. Dară chiarü aicï pre pâmêntü te va
resplăti Ddieü cu sănătate, fericire, avutiî nenumărate, ca să le impartî la cei in lipsă; si
nu te va lăsă nici odată să cadî in nenorocire, ca să potï milui pre: sëracï.

Despre fecioria si infrenare, cumw si despre relele porniri ale corpului.

încă unü lucru, prè-luminate Dómne, se cade să maî faci : să infrênï poftele corpului,
ca de furî să te păzescî de ele, să te ferescï, ca indemănateculă plutitoriă de valurile ame-
nintiătorie. Pornirea rea aduce multü rêü si corpului, si sufletului, si domniei : păstreză-tt dară
fecioria din tóté puterile tale, pentrueă ea este corona sufletului têu; pentrucă ea e mai
strălucitoriă decâtü sórele si mai onorată decâtu tóté lucrurile; pentrucă prin ea träimü vié-
tiă ângerescă, ne invesmëntâmü cu gloria sântilorü si sfărimâmă capetele férelorü intieli-
gibili ; pentrucă ea pre multi a glorificată si pre multi va glorifică, si de frumusetia ei ni-
minea nu se póte miră îndestulă. Multi au avut’o , dară aü perdut’o ; si acum o caută, si
366 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Aépvoucrt Ts ZEçàXi tou;, (as zsTpa, p i Xt0àpi, A èv tó fíX á e i tízo te ; , őt’ e iv a t gaTa'ÔTY);.
IIû; ïy jx ts m ts owpr;p.a) zai tou 0 îoü tyjv /ap'.v. M i; y e X a a Ô îjt ; z a t X o y ia O p ;, zat e t z i);, véo; etp a t,
’A X X à ig ’ A ç e v T e t a c o u ,. Sj^e ’ t î j v - o w fp o a ù y ijv , ”A ; zàpw etTt ß ou X op a t, oti ’A çsvty; ; etp a t.
*MXafê TO OTeçàvl SOU, p.è TY)V ÈipZtTTOSÙVYJ';. "Etîp â a u A X o y ia 0 Y )x a v , zai àX X oi ’AtpsvTáBs;,
T íjy Áójivav'oou àyctxaTY]v, xa? (aJ jv ióXéxvj ; à'XXrjv, 'A zot’ e a s v x p o n Í T s p a , zat zápaat X w X àS eç.
"O t i ßapsveT1 ó 0 îo c , zai xÉpvsi aou Tr,v y d p iv . ’A X X à tSe tó teX c; tou; , x û ; vjTOV, z û ; â y t v ïj,
Móvov TTjv aTpávav TOŰ -0ÍOŰ, a’ szeívv;v xeptxaÎTst, ’E p x ^ z a v s i; ts S îz t u o v , zat péaa a r ijv a a y v jv ïiv .
K a i xpcar/s p.Yjv àveëïj;, sic àXXouvoü xpîëëaTi. "O X o t è a z o p x ia O iiz a a i, x v jy a v et; züp K u p t'su ,
d'úXays tó xpeëêàTi aou, oti e?w . eùXoynpivov,- "O ti S'sV è z e p z à T v ;s a v , o t Í) v a rp cÍT a v toü K u p io u .
’A jtij à'v itffn jţ a’ àXXouvoü, sivat xaTapapivov. , ’E x à O ’ rj ’ A ç e v T e t 'a tou; , è‘/ à O r ( t 'o B iz é v tclu; ,
K a i závTa và zpoaix£(7al» £/- t ï )v zopvogpixíav, K at e trt z a i àv e i 'x a o i , zai t 'o p v v ip ó a u v ó v tou; .

“ O t i [.naivei; tt;v xa’vet; z a i'r îjv BXaxiav. ”A X X ot àxéôavov z a x < 3 ;, àX X ot e ^ t» ip t a 0 i;z a v ,

'Qaàv zat àXXot xepiaaoi, zou efyay. iŞsxâoţj, E i; çév ou ; tó zo u ; xepzaT oûv, zai z a T a s p o v r /iv iz a v .
K ’ r/.aaav o c - a v x a i t '.|D)v xai.TÖ zsXb xopveai. K ai é iv a l z a i tíjv a íp e p o v , e i; àX X ouvoü T p a z é Ç i,
K a i xepxaTOŰaiv à0Xioi, za! Tevazeiviopivot, K a0évaç t o 'u; .x e p t y s X à , zat tcù; è z e p tz a t'C e t..
'Qaàv aÙTsi Sáv OéXouaiv, eivài àveiBiogevei. ’A X X à •!) ’ A je v T e ia aou, zavéva p i) ;v ;X e b a v j;,
K a t ab àv eSyr;; vézvov pou, èz t'ov Çuy'ov Kupíou, Msv Tov . 0ebv àetxoTe, pè ziartv và »SouXeùav;;.
riveaat Tpű 0eoű ex0pb;,_ zai ffXtfç tou 0Yjptou. N à z à p ï); aàv a’ êxpsaT a^e, zai Ta O eX v^ paT a tou,

•buXàyou Şaov Búvaaai, và ,-píj zapainrpotr^ovjç, A tà và '? ,a a i xà V T Q T ï, x o X X à xoX 7\à zovea tou.

’Ax'o tîjv aTpáxav toü 0eou. z ’ öorsp’ őyavaxTifavi;. K? èyw và etp ’ é y y u i j T i j ;, oti v à à o e v a e u a r ; ;,
2àv àifevTeùetç èzi yr;;, záp.e và àpsvTeùavjç, X povou; xoX X où ; arbv 0póvov sou, zai và tb v zu-
"O X a zà zàôi) tv; ; aapz'sç, y.a! và Ta zupieiav);. pteù aY );.
T ote và ^aat BaatXebç, tóté và y;a’ 'A oévtt;;, E iS è < p av ï); z a p ï j z o o ; , e i; osa o t ï)y o û p a t ,
T öte waàv ő -"H X io ;, ezt tv; ç- yr;; và «péyyrjç. ’ E y y u r j T r ,; S èv y iv û p a t, 8t i xoX X à tp o ë o ü p a t.
M ij 5£ xXavéav) tézvov pou, tou Kcagcu r; veóty;;.

neputênd’o aflà, plângü, se lamenta, si se daü eu capulü de petre, că aü perdutü darulü lui
Ddieü. Dacă te aï insuratü insă, practica infrënarea si pâzesce credintia de soçiü , care e
corona b ă r b a t u lu i iubesce-ti dómna si nu te uită la altă muiere, că se mâniă Ddieü si-tï
iea darulü ; mergï la dênsa pre calea lui Ddieü si feresce-te de patulü altuia, că e plinü de
blästemü si de urgiă, eră alü têü de bine-cuvëntare si de fericire. Iea a minte să nu-tï in -
tinï sufletulü eu prècurvia, care ca o pestilentiă se intinde si-tï perde tiéra preste care dom-
neseï, cümü a perdutu onórea, gloria si puterea multorü predecesori aï têï, carï astadï âm-
blă incărcatî de miseriă, ruşine si batjocură. Nu aruncă dară, fiiule, jugulü Domnului, că te
faeï inimicü alü luï Ddieü si amicü alü fierei neimblăndîte ; feresce-te, cätü potî, să nu te á-
batï din calea luï Ddieü, ca să nu ajungi la desperare; precumü domneseï pre pämentü,
fiï si domnulü tuturora poftelorii trupeşei; si atunci vei fi adevëratü domnü, vei fi rege si vei
străluci ca sórele pre pâmêntü. Să nu te insiele, fiiulü meü, tineretiii lumei acesteia, care
e desiertătiune; să nu te amăgesci dîcêndü: «tênërü sunt, domnü sunt; să faeü ce vreü.»
Asià , s’aû insielatü si alti doninï înaintea ta si aü făcută nebunii; dară védi la ce capëtü
aü es’îtü ; prinşi in cursele si laçiulü inimicului, totï aü peritü si aü mersü in foculü de veci;
fiindcă n’aü vrutü să âmble in calea Domnului,, sï-aü perdutü domnia, sï-aü perdutü ave­
rea, sï-aü perdutü până si numele: unii aü murită de rea morte, alţii s’au esilatü si âmblă
despretiatï prin tierï străine, acerândü si astadï la mésa altuia, fiindü risulü si batjocura tu­
turora. , Măria ta insă mergi cu credintiă in calea lui Ddieü, fâ totdeauna vointia lui Si im -
plinesce câte-ti ordonă prin gura ministrilorü sêï, ca să fii pururea sub umbrirea puterii lui,
eră eü să më potü face respundiëtoriü că vei domni si vei siedè multi ani pre scaunulü
Tierei-Romănesci: câ- ei de te vei abate din legea Domnului si nu vei implini câte tï-amspusü,
mi e frică forte să iëü asupră-mi respunderea de care vorbii.
 MAT0A1OÏ I2T0PIA THS ©YITÎ’O-BĂAXIAS 367
I î t ç i t o v êÇofiQXoyeîô&ai, x a í xoivowew toív ’Exeïvoç bxou xotvwvst, tov, OàvaTûv Ssv jïpijÇe!.
à / çà vto jv M vôtfjçiüfv y.ccl TtâvteÇ o l év riàvTOTs toùç spij.ïjvsus, và Stvat xotpaopévôt,
tot l i a X at iot. K a t y.xQapoi x aí ’ A ^ w t, xai Çojj.oX oY<11asvoi .
’ A x 'ó p t ’ E x X a p .x p Ó T a x s , xai tou ţo và x o i n ja i ] ;, "O t i xat Stà Tau-çouvoùç, s^stç và Sálai);, Xájrav,
Tov zpóvov T s o o a p a iç ç o p 'a ï ç , ototj xz và x o t v w v ï j o ïj ç . ’Epxp'o; otov îixxtov Kptţîjv, xat t o iïjtïjv t û v cX w v .
VA v 3jaai xàw a xaO ap bç, nai o i x o v 3p .Y jp i 'í o i ;,. Kaôsvaç ^tà t 'o o x íjt í tou, StSst âxoXoŢÎav,
Mè t ío t w xa > c û X x S s ix v , y. a A à x s p '. o p a Y p .s v o ;. S à v oi H ax àSs; tou X xoû , Stà t ïjv èvaiptav.
N à x p à ib r jç t o v n v eu p ta T tx b v , v à os è Ç a Y o p s ô » ). 'Opotai; oi ’ApxtspsTţ, Stà .-rijv ’Exapxtav,
N à x s p v ïjç tov y .x v ô v à oou, y .a ’t v à os x s p to o s ù ï), 'E t^i xat xaOs àvOpaixoç, ‘ Stà' tïjv ^ap.sXÎav. -
Nà y jo a t x á v T a -it o t p ip i;, s t ç ' toû © so u - t o v opO ptov, ’O x ’ s^st .et; t'o o x îjt î tou, àx^XoYOv. và owoyj. ,
ücivTO TS và t 'o v xp oa xu va ç, p .s çoS ov y.at p i vpôpov. XapctOTOv àv sxpôxotj/s, và t 'o xatsuSiiov).
A ù rbv và ù x o T â Ç e o a i, E x t 'e t v a t B a otX éa ç, AtÔTt ôsXst T'.pïjOïj, xat sxsipavov và XáSvj,
’A x â v w s !ç toùç B a otX eT ç, é tv a i à s é v T Y j; p ú ;« ;. “ O ti àxb t 'o o xíjtí T ou, xavsvx; Ssv sbXaSïj.
K al à'v to v ô s X y js àyairôt, fpômÇe t ïjv t jiu ^ v oou. ’ A XX’ axavTSi; sow0Y;oav, àxb t îjv spptYjvstav,
K o ’. v w v s 1. x a M u o x i jp t a , • èv SX yj rïj £ ü) yj a o u ï Toû ppovtjjiou StotxïjTOÛ, x’ sipijxav awnjptav.
K ai o r o ’. o ş osv y o iv w v s î, y.a t S sv p sx a X a ô a tV ct, "ErÇt xat où ’A osvthj pou, xàps và xuÊspvYjoYjç,
’E n s tv o ç ô X o o û iju X o ç , o x b v 'a S vjv x * r ? 6a i v s t . "OXbv ooù t 'o naXaxtov, và t 'o ÇsxpoSoSijoyjç.
”A v x s p x a T ïj, s lv a t vsxp b ç, àv ß X s x v j, xuipXbç; s lv a t , . Msoa sîç tov IlapiSstoov, Stà t ïjv pàÔïjotv oou,
Sàv à o s ê î j t 'o v XÔ Y'.aÇ s, xal oàv vsxpbv tov x p tv s. K a t où Stà tov xôxov oou, xspSatvstç tïjv tpu/ïjV oou.
M à x e ïv o ç ôxcû y .o tv w v s t, xoxs osv à x o S a iv s i,
O re ôkv -n çin ei tàiv - l(ff.vTftôon't và n/vovv
M b v s lv a t xa v T X Ç w v ta v b ç, y.’ s t ç tïjv Çüùjv r.ctyotim.
’A x ó p t ’E xX apxpÔ T aT S, xai toû to và xoiyjoyjíj,
7io).v xÿaai, xal và uvae ,uéd-vaot.
" O X o'j ç tou i la X a T t o u oou, và tou ; o '. x o v o p ï f c ï j ç . ’A çsvtïj ’ExXaij.xpoTats, xat touto và xorfjorji;,
A tà và s /o u v y.at aÙ Tot, tïjv t ïjç '{iuy_vj; ç p o v x iâ a , , ’A xb tïjv ps 8 ijv xpoos/s, Stà và pi; ps^soyjç.
K àv và p s x a X a p S iv o u o i, tÿj'a à 'x p a v T o v M s p tS a . AtÔTt ’ s tv a t à'-p»,toxpov, toû S a ta v â xà^^a, -- ■
" Ë t Ç’. t 'o E ù a 'f i 'é X t o v , xai 3 X p t o r o ç ■ô p tÇ st, j K at Serai t ïj v à x ô y .T ïjo a v ,-x o X X à xàx« to ù ç ’t 'S a .

Se c a d e s ă se m ă r tu r is e s c ă s i s ă se c u m in e c e D u m n ulă s i t o i i a i c u r i a .

încă unu lucru, prè-luminate Dom ne, se cade să rnaî fa d : de patru .ort pe ană să
te cumineci, de esc! intru tóté curatu, gătită si îngrădită cu credintiă si pietate. ' Ohia-
mă deră pveotulu să te marturiséscá si feă-tî dea canonnlü cuvenita, ca să fit pururea ga­
ta să pleci in calea lui Ddieă, cărpia să te inchinl totdeauna cu frică si cutremură;
câ-cï elă este imperatulă imperatiloră si dc-mnulă domniloră. A poi cu ámóre grigesce-tî su-
. fletulû, lacêndu-te in totă viétia părtasiă nemaculatelorü misterie ; ç â -c l cine nu se cuminecă,
dreptă in iadă merge; si de se mişcă, e mortă; de si vede, e orbă. Jădecă-lă dâră, ça im-
piă si numeră-lă intre mortî; eră celu-ce se, cumineca, in veci hu m oré; ci viă e pururea
si la vietiă merge. Pre lângă acestea, prè-luminate Dómne, economèsce si pre toti aï cur­
ţii tale, ca să-sî caute de sufletii si să se impărtăsiescă cu nemăculatu 1ü misteriă, aretân-
du-le că evangeliulă lui Christă ne spune că celu ce se cpminecă, nu m ó r é , indemnându-'i
săfiă gata, curaţi, sânţi si mărturisiţi: câ-cî si pentru dênsiï aï să respundî ipaintea dreptu­
lui judecătoriă si făcătoriă ală tuturora, precumă preoţii respundă pentru poporanii lorű, ar-
chiereii pentru eparchiele loră si fiá-caré omă pentru familia ce are iri casa lui; si ferice de
celă ce scie să o ducă in calea binelui! onóre si cu iudă va primi de la Ddieu, pentrucădin
casa lui niminea mi s’a perdută, ci totî s’aă mântuită prin inyëtiâtura intieleptuluï loră
capü. Asia si tu, luminate Dómne, guvernă pre toti aï palatiuluï têu si prin invetiătura ta
du-i pre căile paradisului, si dreptă răsplată a osteneleloră tale veî căstigă mântuirea su­
fletului teii.
A « se ca d e D o m n ilo r ă să bea v in ă m u ltă , n i c i s ă jiă beţivi.

încă unu lucru, prè-luminate Dómne, se cade să mai faci: feresce-te de betiă, feres-
ce-te de a te imbétà. Beţia este laçiulU, cursa Satanei; si câţi s’aü prinsă intr’insa, î-am ă
vădiută si-i vedemă in starea cea maî de plânsă: goli, săraci, soios! si gretiosi, despretiatî
368 TESAUKU DE MONUMENTE ISTORICE

ru n v cù ç xtw / o 'j ç y .a i x s v y jx a ç , xai x a x a ç p o v e jjiv o u Ç , Oi í v ö p w r s '. ita p a x x X o ú v , và çu m a S p ó vou ç xou ç,

M éoa b x à îç azp&pw xai -c â o ù ç , ,-x o 'uç ïS a X a tm o- K ai au x b v -/_àvE'.ç à O / . i î , etç xb x 'p a a i .c x o ù ç p .o ù a x c u ç ;

• g iv e u ç . 'H p.é 6ïj ’ e î v a i c /.o v ü v , xûv rooviqpw v M irç x s p a .

'Axb xïjv (ÀéOïjy t i ) v it o X X i j v , x o o w ç 'S è v içsJCTopoüoav, Tb TÿXijO sç x ô v á p u p x töv , xyjv I jr o u c i l f a x s p a .
N à oxéxcu v e iç xoù ç ■ x d o a ç xou ç, xai xoùç a v a -fs - 'H p iO v ) s lv a i ^ x p ï)p .v c ç , xou xaxavxa cxbv a S ï],

■ ; ' ■■ - X e u ia v . T ov [j.î0 u s x r ,v y .p E u v iÇ î’. x s v , p,s xv;v (Jiu^ijv 6p«.atSt.

2 àv ix ? )d b ;p o l è x s i x o v x a v , ffr ijv  i o w j v . e t ç . - r i i v rtptki, 'H p ito ) s tv a t O á v a x o ;, c’ S cou ç x îjv s * Y a t e û c t ,- -
K a i '^ o a v xà [a cu o x á x ta xou ç, çspâsgaxa v e p .à x a . K ai exotoţ x ijv â ^ a fe iic i, SX ot x b v ^ Y ^ ö ú c t .
Ot cx óA A oi xoù ç è'f'kùfxatv, p , jn ô a tç xoù ç érpáyáy, ' M à ô i) xsX X oùç È Y x p é p v ic è , xoX X obç y .a x a b t x á ^ e i,
K at ri x a ib tá xoù ç E x p o u -fa v , ^ c t p p t x ó ^ , ix ç x p i ô v a v * ’ A p tO p ^ x su ; àp.É xpy]xou s, x ijv ■à p a p x t a v x p à Ç s i.

A ùxoi Bèv. f b Y p o ix o u s a o tv , s i • xa T xp .c’j ^ w p s v c t , • 'H p é 6v) x b çap p cbw ov, àvat xo ù ■ A i a S ô X o u /

’Q oàv vex p oV è x e ix o u v x a v , '-arijv ’ .orpäzx J ja ix X t o p iv o i. Tbv |tè 6o o x i jv x b v à'v 6p a ) x o v , v sx p â v e tx o v S w X ou.
K ai x iç và p.Y) xoù ç X u x i ;0 $ ;> x < x l x i ç va [I yj xo ù ç . 2 a v ix a s iv a t SoX e'pjy, ' e t v a t . f a p p o x o t p l w ) ,
, ■ , ■ '■ / . ~ ' x X a ù a r); “ O x b t o v , ß b p ic y j : c x b ■ x X s u p b v , £Ù 9ùç xbv à x s ô a iv ît.
" O x i x b . x X à a jM t tou * Ô Ç eu, và x o h e x a r c x i jv Xdpizr, ; ‘ * H . p é 6»j < e ï»a t- ca 'v .i Ç b ;, exou xoX X a xai cé p v e t, '
vA v Q p w x e o ix u ) .Ş iiiţvY jffî, x a i' küy’ àéb t '-íjv jjlsôy;, K ai oèv à’x s t ' Ç e x p X X r jp b v , s x e ïv o ç ' x o u x ïjv ç É p v s t.
Z to v şau xov to u Y u p ta s 1
, xai X s îits s /, x à ' ssávO-í;. 'H p a ô ij s t v a t ,xb ÿ .a u /.i, ci:’ ë/si xb ţa p p â x t,

’ E i j i jc v .) « - xw V o u [A ix à Ç o )^ î.'x b v vo3v cou , . , "O xotoç x i)v à x b x x i j c e , . 8è v f /e s àxavw 6p o txt,

■K at c p .iŞ e p è x où ç ’ Ç w vxavoùç, è X 6è'- o x o v éàuxoû ooù* 'H páO vj e iv a i S íxxu o.v, e iv a i x a i á X u x íb a ,
M v; x o ix s o a i l^ e c r r p /w ţ , (L s à v â a t p s v i 5 p .à v c ç , ’ 0 f.ç ècxi o ix é ç a X o ç , p s .x r jv x ’- x p ^ v 'f/Mcciox.
M sca ox r jv X á s x v jv à f ) /,'.s , vsxpbç È 5 a z /,(j)| x s v o ç . 'H [A£0yj í t v a i . ï jr s v x p a , xu şX 'b u-à, s i / w ; p .à x t a ,
’ lb s ç xai ab rav O ùpavbv, i c è ç . y .a i -ci» x à vsţ>Yj,■ K ai c x s io v e&cÉYXÂcs, x b v I x a p e 'x o p p o e x t a ..
15èç xai ou x a p ità v çop à v , xbv K ù p to v xüç ' fipé%si. M áÖ rj x o X X o ù ç étttoj/ juvő , .t o X X s ù ç Içs T u p v iiy s i,
’ IsÈ ç y .a i au xbv "H X tov , ir w ç 'X a jM ts t 's w ç ç w x î Çs i , K a! zptyi -cx b xcçàX i xou ç, àxavw 8èv ç u x p tû v s i.
2 xov K c s p .s v xàç à x x ïv a ç xou , x ü ; xàç S ia c x o p x iÇ s i. S ava cxp oça xà p à x ia xou ç, xàp vsi xai x o x x t v iÇ o u v ,
’ lb è ç y .a i c ù xbv O ùpavbv, y .a i xïjv x a X v ;v ïjp ip x v , K ai x p s p s fx b y.EpâX'. x p u ç , xai c u j)v o p o u p p o u p iÇ o u v ,
K ai B o iç a ïe xbv K ù p t s v , y .a i xïjv aùxsù M r jx îp a T pápsi xai 5X ov xb x o p p i, -x p é p s u c i xai ai yvs T p s ç ,
2 '.x <î>tou w sàv à vO p td zoç, icta c a i S o u X s ià và x a ;j.? ;ç A ùxsi X svoù vxai Ç to v x a v o i, x’ f> v u v a î x s ç xouç j ^ p a i ç ,
K a i s iç xb o x ô x o ç xb ß a 6b , xbv vou v c o u |D] x b v ß i v v ) ; . K ai î '. à xsùxs X îţ w so s, xoxè va p i) p - O ù x i jç ,

de totï, culcaţi in ulitie, in drumuri si chiarü in tină ca porcii, cu mustâtile pline de vomi-
turî, liüsï de câni, măncatî de musce, lovit! cu petre de copii, si stândü ca morţi! fără m iş­
care, fácéndu-se, cu o vorbă, risulű si batjocura, lume!. Cine nu se va* întrista ? cine nu va
plânge? vëdiêndü făptura cea ma! frumosă a Iu! D-dieü zácéndű, ca necuratulü, in noróie
si necuratie. Descépm-te, omule, redică-te din miseriă si és! din ametîrea beţie! ; descéptá-
te, vino-t! in cunoscintiă, adună-t! minţile si amestecă-te cu ce! vi! ; nu sta stupidă ca ună
îndrăcită, nu stă mortă trintită in noroiă. Privesce si tu cerulă, ved! si tu nori!, ved! situ
câte odată pre Domnulă plouândă, ved! si tu sórele lucindă, luminândă si respăndindă ra-
diele sale in totă universulă, ved! si tu cerulu si frumósa dî, ved! si măresce pre Domnulă
si pre mama Iu! ; scolă-te ca unu bărbată si apucă-te de lucru, nu-t! ma! cufunda mintea
in grosul intunerecă ală betîeî. Ómeni! se rogă să le luminedie Ddieă mintea, si tu, misie-
lule, oinnecî in fumurile vinului? Beţia e muma tuturoră releloră, si marea mulţime a p ë -
cateloră nu,are altă tată; beţia este lunecősa cale ce duce in iadu si pierde pre beţivă si
sufletulă luî; beţia este mórtea celoră ce şe daă e! ; beţia pre mult! a perdutu si perde, atâtă
de mult! in câtă invecî nu s’ar pute numera victimele e! ; beţia e veninuîă diavolului, cu care
ucide detbtă pre celă ce ’lă bè, este sâgétâ veninată, si pre cine ajunge in costă, acela si
móré îndată; beţia este vîscu, de care prinsă odată, omulă nu se ma! póte deslipi; beţia
este foculă veninului ce arde si consume pre celu ce lă iea; beţia este cursă, laçid, viperă
cu limbă plină de omoritoriă venină, si pre cine muscă, nu e putintiă să scape cu vietiă;
beţia pre mult! a serăcită, pre mult! a lăsată gol! si miserabilî; beţia pre mult! a slutită
si slutesce: ochi! li se rosiescu si se strămbeză, capulă le tremură, le tremură si mânile;
ei se credă v i!, dară muierile loră sunt vëduve. De aceea t! dîcă, prè-luminate Domne, să
 MAT0AIOY ISTOPJA THS OYITPO-BAAXIAZ 369
’Átférni ’ E x X a fa x p ó x a x E , góvs và gou y p o t x kJoyjç . Tb àA oyov c o u .x p ô a e y s , o xt v à jjwjv xb xe £ ţ] ; .
A ió x t àyaxw xeX X à, va e /y jţ xvjv xtij/i; oou . "O x t; xoX X à èvà v xta , çé p v E t èy.stv’ ti) û p a ,
Nà ly p ç tîjv û y e ia v , Èv ©Xv] r í j Ç w îj cou . IIoX X o! ? s c ç o v S u X i c x v ;c a v , y.a i y à o a v xvjv vjpuspa.
K at cact 0sX ou v cou s ix !;, và x ír j; và' p.£% O Y )ţ, M óvov và s b ÿ a iv Y ] ; v v jo x t x b ç , x a 't v à x e p i S i a S â a v ] ;,
E tv a t èyQ po! a ou ç a v e p o i, y .a ! v à p.r) 't o u ; Y p oix ijO V jç. K at xa tçs y .a i x b à 'X o y c v , ű rre xou và y o p x á c Y j ;.
A to x t syouv o p e Ç iv , à xotx ou ; v à p .e 0 ú c o U v , K at èêA exs x a 't x'ov x a t p b v , ô x tcu ) v à y u p í o v ) ;,
K a! e s v a s !ç xv)v y v w p .r jv x o u ;, và cè x a p a x t v v ja ou v. N à IX B vjç cx 'o x a X à x t cou , xa! và jxirjBèv a p - p ^ c i ] ; .
A '.à và eb p o u v à ç o p g Y jv . và x teu v và yopxàaouv, N à ij.ïj vu xxû cv) b x a t p 'o ç , xal xsp a sä rj xb ßpaSu,
P s ia a T a và ctx û cou ctv , ű ; te xou và J je p à a o u v. K ai Bèv e t v a t x p s x o 6p .e v o u v , v à p O ij; pis x o cx oxà S t.
K ’ e tç to u 0eoü Tb cv 'o ia a , ctx û v ou v xb yegâxo. A to x t Ï-/V.C, xa! èyO pobç, ô x o u , Sèv" c ’ à y a x o u c i,
K at x tv ou ctv ot ß a p b a p ot, xb xp a a ox tv a x à x o. K a; ê '/o u v o p s ;tv x o X X r jv , x à x o to v x a t p b v v à 'ß p o u c tv .
K a! oeúxepov a tx w v o u c i, S tà ttjv D a v a y ta v , ’E y w S tà và c’ àyaxw , X éyw xa! cu ptêou X eu w ,
K a! Tvjv x a x v jv -t 6uç ôp eçtv , xàjv A é -fo u c t x p s c ê s ia v . K at eb x á X tv tbc t p p ô v tja o ;, ptâxpvjcE xà cou X á v to .
I I iv o u v y .a i S tà xobç X otx ob ç, ’ A y io u ; y .a x à xa çtv , -
“Q ţx s p ts c S o u » x a t S è v p .x o p ï t , -/a v é v a ç v à © x a p à ç r).
'Oxt xaxà âixatov tç07lov tà ZQÎoç và TíXtjciiávetai.
N e x p ű v ou v x á t, ç u X w v o u v x a '., V a ! ytv ovx at c à v y o T p o t, ’ A y .c p .t ’ E y .X a p .x p ô x a x î , xa! xouxo và x o t t jc r ji;,
A tcx t y .a v c r a X a fg a T tà , Sèv p .s v s i cx o x o x jj p t . E tx t y p w c x à ît; xX É p w cs, x tx o x sç 'j.-pv à ç -tjc v jç .
A èv x iv o u v y .a ! v à c .w x o u v , o! y .p a o o -o x p p â S s ;, ’' A v y p s to c x a r ); x tx o à s ç , xa'pte v à xà x X c p w c v ];,
’ A|j,rj y .a ! t o u ; 'A - , 't o u ; p , a ; , x o b ; y .à p .vo u v g s O u a x it S s ;. T ou xa0’ évbç xb x t x o x s ;, và xb à v x a x o â û c v jç .
’ E x s ïv o i E -y x p a x s u o v T a i, E t; SX tjv tv; v Çwrçv tou; , ’Sàv èx^pE ; x p à y p .a x a , Èy. x o b ç x p a v p .a x £ u x à îe ;,
U oxè y .p a c î Sè v . s x s tv a v , và a w c o u v xvjv x o u ;. K av xÇ ôyEÇ x a v à x X à Ç t a , x à 'v X é y ix o ù ç x a u x â S sç.
K a! x e iv o i ot y o v x p ô x x T C t , ctx w v ou v xb x o r íjp i, K à y .s xa X -))v S tà x p t C tv , x a l xX É pu ca; xa oX a,
K ai S tà bvog’ aùxouvûv, y iv o v x a t cà v ot y o ïp c t. Nà p.ï) S èv [J.stv’ àxavu) cou , xop véct obSÈ obX a.
K a! xaùxYjv t ï )v au vrçQ eta v, y .à p .î và x r ,v ÿ a A à c r , ; , A to x t s tv a t à vO p w xot, Ç évot àx’ à 'X X o u ; xoxou ç,
vA v 0 s X y; ç xrjv ù y sta v cou , ctv cx à v à xv;v ç u X à c c r j ç . K a ! x p é ç o u c t x à c x t x t a x o u ç , ptè x ô x o u ç y.a i ptè (jt é y O o u ;,
"O xt y; ptsOr; x p o ;s v < z , Et; S A o u ; à p p w a x ia v ,. K a! x e p x a x o u v xïjv B s v e x t à v , xrjv I l ô X t v , x r ,v A e y j a v .
A páj xb ptéxptov y .p a c t , S to s t x o X X r jv û fe ta v . A to x t syouv x E t p a c jj t o b ;, xoX X ob; e t ; xi]v T o u p x ta v .
A y .c p .t Sxav a tx ü )0 Ÿ j;, xoxs àxb x p a x â Ç r jç ,. K a! EXEtovj ó xôxoç cou , s tv a t ô p 6o S o ; i a ,

nuteim betï nici odată; te iubescü si vréü să te.vêdü pururea onorată si sanëtôsü; érâ câ tï
te îndemnă să beï si să te imbetï, sunt inimicii teï, cariï dorindű să se im bete'eï, vorü să
te tragă si pre tine in partea lorü, ca să le daî să se imbuibeze si să bea până să dea din
eî. Beă in numele lui Ddieă, beă pentru prè-curata, beü pentru totï sântiï pre rândă , până
ce ne mal putêndü luptă, cadă mortï si rëmânü lungiţi ca porcii; nu beă si să tacă, ci a-
mestecă in păhărele loră si pre sânţi si-î facă beţivi ca pre sine. Déra sânţii se infrënà si
in totă viétia loră nu beă vină; precândă asti omeni de tină in numele sântilpră rëdicâ pă-
hare, inchină si devină adevăraţi porci. Fugi de acestft vitiă, prè-luminate Domne, dacă
vrei să-ti păstrezi sănătatea; că-ci beţia strică sănătatea, éra beutura măsurată o intărăsce.
Pre lângă acestea, să, nu incaleci cumă te scoli delà mesă, că multe rele se potă intămplă,
că multi si-aă perdută chiară viétia din acéstá nebăgare de séma; ci esi cu stomachulă ne-
incărcată de, te preâmblă si-ti-jocă calulă până te vei sătură: iea aminte insă să-ti econo­
misesc! si timpulă de intorsä, ca să ajungi la palatiă până ce nu innoptézâ ; pentrucă nu
e bine să te întorci după ce întunecă, inimicii păndindă să afle aseminea timpă, ca să te
răpună. Fiindă-că te iubescă, ’ţi dîcă tóté acestea; tu, ca ună intieleptă ce esci, pretiuesce-
le după cumă merită.
E drepţii să se plătescă datoria.

încă ună lucru, prè-luminate Domne, se cade să mai faci; de esci datoriă ceva, plă-
tesce totă până la o para; de ai cumpărată de la negutiători atlaze, tafte lesiesci său alte
lucruri, fâ socotéla si le plătesce tóté, nelăsândă să remână asupră-ti nici ună bană : că-ci
negătiătorii sunt omeni străini din alte tieri, cari-si nutrescă casele cu muncă si cu su­
dori, cari străbată Veneţia, Constantinopolea, Lechia, cari trecă prin Turcia cu multe penele
47
370 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

VE p X 5VTaí y-x: mur/ói, xai x à g v o o v . T rp ay- M á xb y .a X b v óx’ è x a p s c , . Bèv 0 iX îi ix s p á a s i.

g a x s ía v . M x X ia x a OéX e i a x é x E x a t, và X ájaxY ) y.a i và
K ai xágE và rob; àvaxâç, 5xt s iv ’ ? £ v .-£ [jiv s i, Tb ~ûp £ax£psií)0Y )X £v, àxb xaX bv à ç s v x ijv .
n X é p w s a t x a i xb " p à v ;j.à xou ç, a ù xb x o ü x o ù ç x u ^ a i v e i . K ai O s X ftç è'/Y] b 'v o g a , <ôaàv x b v n x o X o g a ïo v ,
A ’. à và | « jv a è ßXaatpYjiJtoüv, x a i a s - x a x o X o Y o ü a i, 'O x o ù !|j.e x x y X w x x '.<7£ , xàç ß iS Ä o u q . x û v 'E ê p x ù o v .
M ô v o v 'v à aè ipYjpu'Çougiv, 8x o u 0ev x £ p x a x o ü a t. K ai axéxovxat xyjv a ^ p .£ p o v , p ia a axàç ’ E x x X Y ja t a ç ,

K ’ è/Æ Îvï] çY^p-Yi ft y.aXŸ), e îv a t ô x o u 'à Ç iÇ s i, K flfi K S tv o ç è / £ i e x a ’. v o v , a’ SXaç x à ç . B a o t X e t a ;.

T yjv y .a x à a x a o t v , xaO svaç g a x a p iÇ e i. üàvxôç È Y X io p iâ Ç o u o tv , cX ot xbv èx a tv où a t,
K ai x x ia o v Svoga xaX bv, xxpà p .£ Ţ a X q v xX oüxov, K ai xb y .a X b v ex’ èxagE , xoX X à xb à x o p o ü a iv .

N à I jçîji; £ i ţ x b v O ùpavbv, y.a i eiç-T Ô y - K é ç j w v ; x o ô x ç v . 'E x Ç i x ’ r, à p î;x £ ia aou, xàp’ ÈXeYjpoaùvY),

N à : ß p io x E x a t sxsv xbxov sou , a ù x i) ir; x a X o a ù v Y ;.
O r* * « 7 « óí/.cuov tçotiov elvcu* và xTta&jj
A ic x i oèv e û p ia x s x a i, x a v e iç Y P a W >a 'ttfflx ®v ö .<sí
Sjtovâaoxfiçiov âià y^à^fictta. ’E sô ) sxYjv â x a p x ia v sou, và ş t v a i- xp oxop p évoç.
’A x ó g i ’E xX agxpôxaxE , x a i , xoüxo và x o » ja Y ^ . I l a x â ; . oùB è K a X b '^ p c ç , oùâè ’A p / . ' . s p î a ; .
X /o X io v ïià Y p à p .p i.a x a , và à v o t x o B o p ja i]? , OùBè à x b .x o u p A a ï x o ù ç , £ Ú p ís x £ x a i xa véva ç.
K ai ß a X i, a ix v jp É a icv , B ià và r( g x o p o u a t v , A tô x i S èv è 'x o u v 'à x b xoü, Y p^ppaxa và p a O a tv o u v ,
"O a ot g a 0 à (v o u v Y p à p p a x a , . x a p a p .r /.p b / và Ç ouaiv.' A ià và p^v Y jq îù p o u s t, xoX X à xaxà x X Y jO a ivo u v.
K aV Saoi xoù ç tsx o 'jS à Ç o o a '., v à /o u v . Ç w o x p e ç ia v , . T iv o v x a t - à '0 £ s p 'a xoX X à, xoX X aT ç x a p a v o p ia u ;,
K ai [A äp'.xijv ß o ^ O s '.a v , àxb r i ;v à çE vx E t'a v , S x î jv ’E x x X r j s í a v s ù -f/p ^ s s p , xai à x a x a ix a s ia t ç .
"E v a / ( o p íc v x p ó a 0E a£, y.a i á s '.É p w a a í x o , 01 'lE p é t ç S èv ^ £Ù p £ s:, xà ßpsfq và ß a x x is o u v ,
K ai pé x'o B a x x o X íB ia o u , xb y p á ja p a ß o iX c o a a i xo. OùBè x à ç 0 £ Îa ç x p s s îu /_ à ç , B'.à v à X stxou p Y ^ sou v .
N à £ ív a i £ tç Ç coôxpoçY jv, è x e iv o o xoö a /o X ío u , S xéçava xac e ù / à X a '.a , x’ à x o ù o u v •x a i O au p àbsu v,
Ta 8a a a u v a Ô p o iÇ o v x a i,' È x s tv o u x o ù /(o p ío v . K ai x’ àXXa xà p u s x ^ p t a ,. w o s iô ç B èv. o y o p a Ç o u v . .
K ai av xb y.àp.YP xb xaX bv, aùxb p.è B p E çia a u , ile X X à £ ê à p 6 a p tù 0 Y )x a v , x ix o x £ ţ S èv yw w sxo u v,

M éaa s iç xbv Ila p á B s ta o v , x a v a ív E t y) (b u /i^ aou, M bv xà xoX u êoxpôsoopa, w sàv xà űűa ßoa xcü v.
A o ix b v rç á f s v x e e a aoo, xoxé S èv O sţ Y sp á a st, K ai xàv aùxoi s ú p ís x o v x a i, y .a X c i xaxoi sáv £ Ív a t,

si vinű sëm an iï in tiéra măriei tale ca intr’o tieră ortodosă, ca prin negotiulü lorii să
câştige o pâne pentru dênsiï si pentru familia lord. Iubesce-i dară ca pre nisce străini si
plătesce ce iei de la dênsiï, ca să nu te vorbésca de rêü sisă nu te blasteme, ci să te lau­
de si cu onóre să ducă numele têu pre verande vorü ămblă: astă nume bună, pentru lini-
scea si fericirea sufletéscà, este mai pretiosii decâtii multă avuţia; elü ne e de mare folosii
in ceru ca si in acestă lume.
E drepţii să se edifice scóle.
încă unü lucru, prè-luminate Domne, se cade să mai faci: edifică scolă unde să invetie
omenii carte; fundeză institute unde să potă trăi câţi invetiă carte, si unde să-si afle traiuiü
si invetiătorii insisi; dâ acestora totü ajutoriulü ce póté dă domnia; otárésce,' incliină o mo-
siă pentru acestii scopü, inţărindii darulü cu semnătura si sigilulü têü, ca să fiă pentru tî-
nérea scólei veniturile câte se voră prinde de pre acea mosiă. De vei face acestii bine, su-
fletulü têü va merge in raiü, domnia-ta va fi nemuritoriă, numele têu va rëmânè in veci cu
binele ce aï facutü si care va străluci cu strălucire neperitoriă ; da, numele têu va fi ca alu
lui Ptolomeü, care a pusü să traducă cărţile .Evreilorü ce până astadi träescü in besérecele
nóstre; éra Ptolomeü are nume mare la tóté impërâtiele, làudându-lü toti pentru b in ele'ce
a facutü. Fâ si măria ta ca dênsulü; deschide prin milele tale scolă de unde să se respăn-
descă lumina in tiéra ta; astădî nu afli in acestă tieră omü invëtiatü, nu, nici preotü, nici
cälugärü, nici archiereü, nici laicű; pentrucă n’aü unde să invetie carte. Din nesciintiă apoi
se nască mii si sute de rele; se facü crime si fărădelegi mulţime, necuviintie si confusiuni
de totu felulü in besérecï: preoţii nu sciü să boteze, nu sciü să facă liturgia ; _cândü le vor­
besc! de misteriele crédintieï, staü si se miră ca si cumü le ai vorbi de lucruri dé pre alaltă
lume ; barbai’ia lorü e completă, nesciindü decâtü să mănânce colivele si colacii ce le aducü.
Buni rei insă, asiâ cumü sunt, totü s’află cèlü puçinü; deră după ce vorü muri si aceştia,
 MAT0AIOY ÎZTOPIA THS OYITPO-BAAXIAS 371

M à aàv xspàaouv '/.ai aÙTOt, àXXo; /avei; Ssv elvai. Mévov èow crtbv tóxov aoù, âSw otyjv iz y p y jd aou,
Ka't à'v Sèv yé'/r, r, c% oX yj, và tou; xaOoSYjYYjar;, ; Kávévá Sèv eúpíazeTat, zat /âge ^ àpevTetà aou.
B a x à ; Sèv ÔéXsi eùpeôfj, St à và tou; ßaxTiavj.
’A X X à oùSè Ypap.jj.aT'.xb;, xavéva; Xo^aÓéTiy;, O ti xçeictÇôficvov eivat, và ylvfovtar

A^páj/j/aToi và geívtóaiv, waàv 5 MexegSTYj;, xai ürjyà&ia à là TOVÇ a r ça to x in o y i-

Atà và ^ tov ßapbapo;, y p ä p u a T K và ptYjv çépYj, ’A /égi ’E/XagxpÔTaTS, / a i touto và zofijaYj;,
M tav vpaprjv eêoôXwae, p.è tb SêÇl tou /_épt. 'Oxoűvat Xàaxvj /a i vepà, y £?üpta và; otyjoy];.
T yjv 7_épa tou ègstêpiasv, aÙTb; p,è tyjv p,eXàvY]v, N à xepxaTouv ot à'vôpwxot, và aè eù^aptarouatv,
K a t tyjv vpao-fjv èSoûXwas, p.îTà tyjv àxaXà|/Yjv. K a i fi * t’ èaéva tov 0ebv, và tov xapaxaXoûctv.
K a t vaus touţo t 'o xaXbv, áv sivat OeXYjga aou, IIoXXaT; çopaï; àxépaaa, et; aè toioútou; tcxou ;,
’A oívrr, ’E/Xap-xpÎTaTî, và Çyjoyj t ’ cvopa aou. K a i l'Sa xou ztvSôveuav, /a i Çüa / a i àvÔpibxou;.
K à g s và Tps|y), Tb vepbv, ê x s iv ’ .ôroû SpcaiÇeiy 'E v e ; z w / o o Tà ßoSta, p.a;i p i tô àpa^t,
Tbv voüv tou záOe áv0p<ixou, •/.a: tyjv tiu^ijv tpomÇet. ’E/etTOVTav et; tô vepbv, /a i p ia a et; tyjv Xaa7CYjv,
Seaxéxaae Tov "HXtov, óxóuvai a/OTiaj/ivo;, K a i Sèv p.xopoücav và eù^ouv, / a i xôveo’ r( /apBtà p.ou.
Mè tó ßap'u tô aăyveţov, ßpiaxeTai axexaagévo;. vE 6 aXa / a i tô ébyaXJív, eţo) p i t’ aXo-j-á p,bu.
SÚYvapov p.£Y« za: ßap'u, aÙTb rijç agaOeta;, K à i àçovTÔTe; eaTYjaa, và ce xapa/aXeato,
’Eaxéxace Tà -(p d p .[j.y :y , za! os;av Tîj; apipta;. A tà va /àp.Yj; to /aXbv, aÙTb àv ^pzopeaw.
'E^szeaav ot à’vQpwxot, aàv Çwa xepxaTOuat, K a i őpw; aè xapa/aXw, p.ç SX yjv pou tyjv / a p S ia v , -
T p a p - ia a i a S èv ^ şu p o u a t, nat z ö ; và œ wTtaOouat ; K âpe aÙTO t 'o ^ u / t / b v , / a i tyjv ûxYjpeotav.
Tb Y p à p tjx a ctvat ' Ç om avbv, u w o -p o v s i z a t à 7 ,X o u ;, Kai ó 0eb; b "A yto;, ,8 éXei t'o àvTapé^Yj,
T ob; Taxetvou; xágvet (JîyjX où;, /.a i to'u; [a tz p o 'u ; Ttà tyjv àvpÈXYjv tûv xtw/ wv, û'/eiav và aou xép^Tj-
ptr/aXcu;. Kap.s /a i aupTOXijvaSa, Stà to'u ç arpaTO/ôxou;,
ToXp.0 etzstv /a i toù; TupXob;, xapivst và 0sto- N à e/pţj; Sócav 1/ 0eou, Ttp'ijv è / to'u; àvOpwzou;.
p^aouv, "E v a p.e'i'àXov 'i'-r/tviv, âvôpwuo; Sviaapévo;,
“E w c Tà utj/Y) t’ Oùpavoü, Tà àarpa và p.eTpvjaouv. N à xtYj vepbv và SpoataO^, aàv etvat zoxtaaptévo;.
Et; oXa 'Tà Baat’Xeta, r/oua: axou§aaT7jpta,. K a i /av àxb tou Xôfou aou, exape và YvwptaYj;,
AiSaazaXsîa xeptaaà, ayoXïjv /ai çpovTtcn$pta. IIoXXaT; çopaî; èSitj/aae;, / ’ etxe; và yjtcv ßpuat;.

nu se va mal aflà nimenea să se facă preotü, nicï logofêtü, nici gramatică, dacă nu se va
deschide scolă unde sa potă omenii invëtià carte; atunci avemă să vedemü facêndu-se si la
noi ce a făcută Mahomed, care fiindă barbară si nesciindü dè iocă carte, sï-intinse drépta in
cernelă, apoi o aşternu pre hărthiă de scrisă, ca urmele palmei lui să servescă dş semnă­
tură. Fâ acestă bine, p rè-luminate Domne, asiă să-ti rămână numele in veeî viă; fâ să curgă
apa ce rëcoresce sufletulă si curăţia mintea fiă-cârul om ă; desvëlesce sórele sciintiel infă-
siurată intr’ună intunecosă noră, grosulă noră ală nesciintieï ce a acoperită strălucirea in-
tièleptiunel. ÓmeniI aă cădiută asia de giosă ca si vitele ; nu sciă carte, si cumă vrei să se
lumineze? Litera care e viă, dâ si altora vietiă, inaltiă pre cel umiliţi, pre cel m ici mă-
resce si cuteză a dîce că si orbiloră dâ vedere, vedere atâtă de ageră că imbfăgioşieză spatie-
le cerului, numără si măsoră stelele, In tóté impărătîele se află scóle si case de crescere:
numai in tiăra ta nu se află nici una: fâ dară măria ta acestă bine tierel tale.

S e c a d e s ă se f a c ă p u n ţi si fă n tâ n e p e n tr u c ă leto r i.

încă ună lucru, prè-luminate Domne, se cade să mal faci: pre unde surit ape si no-
róie, pune să facă punt! si poduri, ca să potă trece omenii, să-tl multiămescă si să rogepre
Ddieă pentru tine. De multe ori am trecută prin aseminî locuri si am vădiută cumă se p e -
riculeză ómen! si vite; boii si carulă omul bietă tierană stă cufundat! in im ă, incâtă nupu-
teă esî in nici ună modă. Inima-mi se atinse de durere si pusei de-I scoseră cu caii mei;
de atunci otăril să te rogă să faci acestă bine. Fâ-lă dară, prè-luminate Domne, fâ-lă pen­
tru mântuirea sufletului; si Ddieă pre-sântulă ’tl va răsplăti, tiămitiendu-tî, după rugăciu­
nile săraciioră, sănătate si vietiă indelungată. Fâ si putiuri si fântâni pentru călători, ca să
capeţi gloriă delà Ddieă si onôre delà omeni; e mare facere de bine să potă celă inse-
tosiată să bea apă si să se răcorăscă cândă este ostenită. Judecă după insă-tî măria ta:
372 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Ni £7civa vi yópia'.va, và îjôsXa Spoaiay], ’E àv 3 sv s iv a t [x à p x u p s ç , ■ û p t a s v à xoùç xX etaou v.

Tb axô|aa xyjv x a p o i a v pou, à itb xyjv xpù av ß p u a i, 'Q ït s ito u và o a v í p w f j r j, itù ç s iv a t x a x o x p ô ito t,
'E x Ç i xai xa9e à’v ô p w ir o ç , xai xa 6e a x p a x o x ô ir a ç , 'E x e ï ito u x à p v o u v xb xaxbv, ţavsp cod ou v oc t ó ir a r
A td ià s t cxav ir e p ix a x îj, y.’ e lv ’ ja a x p ü v 'o ç 5 x ô ic o ç . K ai à'v s iv a t x a x ’ à X v jO e ta v , x X s it x a i p a p x u p v ;p é y o i,
K ai őxav e ü p v j- x b vspbv, lû s ç e ù s i xai x a Ô iÇ s t, K aps xou ç x î j v à itb ip a a iv , wç X é y o u a iv o i v ó p o i.

T p á fe t ^w pi 7CÍVEI vspbv, y .a i t ’ ô X oyov « o x ife iv Ä ow tbv x a i ,x 6x s ita p £ u 9 ù ç, và p i] xou; O a v ax w o Y jS ,

K a i rcàX tv <ràv à v a it a u O îj, a ix w v e x a i x’ ü x cty st. M óvov to s xai 'iu y t y .t ô ç , yà xojç è S to p Ô ù o Y jç.
A eyet 0sè ß o i$ 0 a tou, x ô x a p is xb -r ^ a S i. npooxaçs xov D v s u p a x ix b y , ' v i xoù ç qo\j,c/.o-frfit] ,
2 u 'f/_ ó )p '.o o v tà x p tg a x a , Saa s!y_e to ^ oy), Tà â%ptx'na. p u s x ^ p ia , v à xoù ç è x o t v w v ija v ).
’ E xetvb u óxoű s y .a g e y , aùxv;v xyjv xpùav ß p u ca v . K ai âv X à S w o i xbv ô à v a x o v , s ^ o p o X o Ţ ijp â y o i,
M soa s tç xbv Ila p á S s ta o v , x o ip s xov x X r jp o v ô p o v ., 'Q ç eù osêsT ç y p ia x ta v o i, s t v â i x o tv w vY ; p i v o t .
A iô x i s S p o o ia O v jx a , àxo p s v o iX o v it ô v o v . ’ E X it t ç w và aw Ô ouv, à’v ijv a i Zat X y jo x à S s ç ,
TExÇt sy.sTvpç çy a p ta x â , <
txy;v . a x p á x a v tou x a y a iv s i, K ai S s ^ s x a i, xouç ó 0sbç a xa tç ita x p tx a T ç à y x à X a iç .
K ai csvoÊ x b p v y jp ó o u v o v , <rtbv K oopov à i c o g é v e i. ' 'û o à v xbv ip p ó v ip o v X ijoxT jV , pè xb v à ’ p o X o Y »io Y ),
M ésa £ Îç. x b v it a p à S s t o o v , xbv lê a X e và iß ja vj.
'Oti deî yportîţetv xai v itiç r iji amtqijiar " O x ’ sT ya i i r e X u s ù s i t X a y y v o ç , X óst xàç a p a p x ia ç ,
■ttàv xataâixm r. A s^ exat xoùç àp ap xw X où ç, xav e /o u v à v op ta ç.
,’ A x b p i ’ E x X a p ic p é x a x e xai xoO xo. v à x o u fa Y jç , ’A X X à à çé vx Y ) x p a x c a X i, o u v i jö s t a v 3èv è'y.ouv,
V u y à ç 'e t c xov H a p a S stco v và xàç iç e x p o ê o S ia r jç - ’ E S (i) o x ijv s T ta p y ia v oou, àXX à oùbs xaxé^ouv,
'H y o u v xoùç x x a i a x a ç , x a i À Y ja x à ç , x a i à X X o o ç x a x a - T o u ç ir x a ta x a ç v à Ço[àoX oYO Ô v, x a i v à x o ù ç x o '.v w v o u a t,
' S ix o u ç M óvov à p s x a v ô iix o u ç , ù it à v x a i . xoù ç x p s p o ü o i.
'O i c ’ è y e t ç s tç xyjv ç u X a x Y jv , S tx a tw ç xav à o tx w ç- K X asxov xai fp t 'Ç o v "H X ts, s :ç x ijv à it a v Ô p w ir t a v ,
’E xsC vcu ç xoù ç s| sxaÇ s, ps x ijv S tx a io a ú v Y jv , <" '0 ß a ic x w p s v o ; à v 0p ( u ~ o ç , i t a y s i oxy ) v à it w X s t a v ,
K ai xávs xyjv â x p ţ a a t v , pè xyjv à / i j ô o o i v Y j v . , K ai S èv s ô p {a x e x «t x a v s 't ç ,. S ià và x b v .o u v 3 p à p ij,
'A ç sX ôou v pàpxupsç x t c jx o i, x a i à 'ç x o ù ç p a p x u p i^ o o u v , E iç xou Ô avàxou xbv x a tp b v , x b (p u jjix b v và x a p v ).

n’aï insetatü de multe orï? ce cugetai si ce dîceai atunci? «De ce nu e, dîceaï negresîtü, o
fântână? să beü, să më satură, să-mi recorescü gura si inima.» Asià si fiă-care câlëtoriü,
àmblândü cale indelungată, insetézà; si aflândü apă, descăleca si se pune de mănâncă pâne
si bè apă, adăpându-si si calulü; apoi odinitü se scolă si plecă dîqêndü: «Ddieü să fiă in-
«tr’ajutoriü celui ce a făcută putiulü; Ddieă să ierte tóté pëcatelé celui ce a deschisă acé-
«stă recorosă fântână si să-lă facă mosceană ală raiului; pentrucă mi-am stinsă setea ce
«më ardeà, si m’am usiurată de greutatea ce më apësà.» Asià-tï multiămesce căleteriulă si
vecïnicesce numele têu in acestă lume. , '
Cade-se să in g rig im ü si p e n tru m ă n tu in tia ce lo rû çondem natï.
Încă ună lucru, prè-luminate Dómne, se cade să mai faci: aibi grige să deschidi sufle-
teloră calea raiului. Criminalii, tëlhariï si alti nelegiuiţi ce tini in inchişore cu dreptă seă pre
nedreptă, cerceteză-i si judecă-i după dreptate si adeveră ; fâ să vină marturi de credintiă,
ca să mărturisescă in frica lui Ddieă; de nu se află marturi, ordină să-i tină inchisi, până
Să se învedereze că sunt fâcëtorï de rele; si de se va dă de faciă că sunt adevărată furi
si nelegiuiţi, judecă-i si condamnă-i după legi: nu-i trămite insă indată la morte, ci caută
d e -i indrepteză sufletesce, ordinândă să-i mărturisescă si să-i cuminece; câ ci de voră primi
mórtea mărturisiţi si cuminecaţi, credă câ se voră mântui, de si sunt tëlharï, si Ddieă ’i va
primi in parintescile sale braçie, precumă a primită pre tölhariulä spăndiurată alăturea cu
dênsuld pe cruce, câruia, pentrucă l’a mărturisită, l’a asiediată cu sânţii in raiă, că bună
si indurată e Ddieă si deslegă pëcatele omeniloră, primindu-i in sinulă seu cu tóté fără­
delegile loră. Dară in tiéra ta, prè-bune Dómne, n’aă obiceiă să mârturiséscà si să cumi­
nece pre criminali, ci-i ducă de-ï spêndiurâ, fâră să le dea timpă ca prin penitentiă să-si
impace sufletulă cu Ddieă. Plângi si infioră-te,. o sóre, de neomenia ce trămite la piérdiare
ună omă botezată, fâră să se afle niminea, care să-lă ajute a bè păharulă morţii cu sufletă
 MATÖAlOr ISTOPIA THZ OriTPO-BAAXlAZ 373

; xav Ttopa xpsiTaçat, av stvat opwgb; aou, N à .r é s 'jY a X r ) jxs a x a ô i, xai gă ; và gà ; r é S u a v ).

N à T3 Ù; èStsp0 tôvsu7 i, xai à ; etvat ij/'jyixbv <rsu. O 'u a l c' è g â ; à çsvcr) jj.s u , gè tï)v s X îyvjv Y'^ w s i.

‘O s’ I )fo jj.s v - s ô a 'p p o ç g a ; , g s s a ; e t ç t îj v Z x a v t a v ,

T Ieçi à ç r ta y fjç x a i d d ix la ç . Kai xai
Xp.au^toç 7t«çi Tï)Ç Kù)VOXavXlVOV7z6kt(DÇ-
’Axbjxt ’ExXajj.xp 3 TaTS, xat voDto và xotij r r j ç ,
E i ; t s 5 XTtoysû Tb t íx s t s ;, írévé jar, Xatp.apY'<57rj;.
M lj tou ÇvjXÈÙTtj; tîxot £, xpaYiJ.« xou và a’ àpso.;,
"O ti 0£b; àxoÙEiTov, ,®Tav xapaxaXéoïj.
K a i av tou xàpïjç tîxste;, ytoptç.Tb 0£Xn|J.â tsu,
BapávíTaí o£ ó 0£'oç, ïtoij; X a i. tou QavaTOU.
K a i Sèv eyî'.ç ou^tóptjotv, xovè s i; tsv atwva,
Môvov' aè Oé A e i ßapfö-/;, và iraprj tïjv xspwva.
N à xàovj; ob;av xai Ttptrjv, xai vr;v p.£YàX'tjv X®Ptv-
’E x e Îvyjv xou oou IbtooE, xàXtv và tïjv .Èxàpï).
N à X éysuv và xaTKjYopsuv, <sti àv e ly j. Y’t üaiv,
Aèv £-/av£ t s 'jx ^ P W “ , xai tyjv t i (J(.y]v ttjv t ónt)'/. .
’iréàv vb xa 8 ajj.sv i^|J.£t;j ot TaXEtvst 'Pto[j.aioi,
’Oxou 57 xXa 6toG'i;xa;j.îv, xai yápovTE; xai v£3 ’..
’A x b x aï; àùtxiat; p.a;, xai vr,v xEvoSsçiav,
’Exà^au-sv Trjv S 6;a v p.a;, jxy-Tpa xai ßaotXsiav.
K a i u.a; sptÇouv ot t / ß p u , to ysvo ; töv ßapboiptov,
Tbv aTÉoavóv p.a; éXaêov, sx Xtôtov xai ptapYaptov
“ O ti ^pt£t; Sèv £ip.sî9îv, à’;iot và rév (popoup-EV,
"AXXot âx^pav xai f 3 poűv, x ’ 'őpré; rév Ô£top3 Űpt£v.
«PspouvTSv Sast ptuaXà, éxouv £t; ré xsçctXi.
K ’ Ÿp.aX; ré ôàppo; oi; rév v t í X í “ MtxáXv).
K ’ si; Tà xsvopà và xctTEpYa, Trouvât arijv Bevetiav,
N à IXôtûît gè tó axaôi, rév T oüoxov và tixsTt&ssuv,
N à xàpsuv ré ßaaiXäiov, xai g.a; v à g a ; x'o Stùoouv.
’EAirfÇogev x’ stç ta £avÔà, y ^v ï ) và gàçyXuT<i><J0 uv,
Nà’Xôsuv àxb rév Moo^oSov, và g â ; èXeuOspwopuv.
’EXxiÇogfiv s i; fou; ^pvjôjMuç, aTatçt]t£uSoxp3 ipï)TÎat;,
K a i rév xatpov g a ; y àvo;j.îv, triai; gaTawXoYiat;.
E t ; tov ßspav orév à'vîgov, eyop,ev '-rijv. eXwfôa,.-
N à xàpouv à x ’ sxàvto gaç, tou Toupxou tîjv « a y ® * ,
K a i syogsv. ÔEgéXtov, ré yréga t îj ; àpàyvr,;, •
T b jrtovt xai t ï )v ôàXaoaav, -/.ai tô vspbv tîjç xàxvr,;.
A uto t'o. ôàppo; sîv’ xpsXbv, tmcots Sèv àijiÇsi,
"Oxoto; ré ouXXoYtbôîjj tou -.ASysu tou oxoTtÇsi:
Eiixaipa xavToxévogev, xat gavatoxovougov,
Z tyjv à 'g g o v y.ai s i ; v b v s p b v , XTÎÇogE V xai ô a p p o u g E v .
’A x s T a ^ s p t a ; ré x b u /à ; ô z o u y a p .s v erré ' / s o i ,
"EouyE xai i;iôpiaôï)X£, xai - à .- ;' s i; áXXa [xàpvj.
K a i à'XXot to èxiaqray, xai ouvarà xpaTouot,
K a i g x ; xo.ü ts âyàîap.sv, Óprjvouat x at YîXoûsf
K a i XsYOuoiv, «àv slysTS, ynGrjv/ s j; to xeçàXt,
«Aèv s a ; síréra tô xouÀi, và Œ.âç.ré xàpouv réXXot.
« M à v;0s X st £ to ßaoTa, pts Yvőotv xai gè toîçiv,
« K a i pis piiSYàXr(v ipúXa^tv, S i à v à ptv; XETaijv;..
«Ttopa xsu s a ; aX£Ta;s, xai à - ’ èoa; sù y ^x s ,

curatîtü prin penitentiă. Ordină celü pùçinü arunm, prè-luminate Domne, să înceteze acé-
stă crudă neomenia, si mare va fi folosulü sufletescü ce vei căpătă.

D espre ră p ire si nedreptate. A p o i, p lângere si la m entatiune a s u p ra C onştantinop olei. . /

încă unii lucru, prè-luminate Domne, se cade să mai faci: să nu intindi mână lacomă
pre mica avere a se racul ui, si să nu puni ochiü rêu pe vre-unu lucru de ale lui care-ti
va plăce, că Ddieü ascultă totdeauna rugătiunea săracului; si d e -ï vei luă cevâ fără'voia
lui, se mânia Ddieulû vietieï si alü morţii, si nu te iertă in veci, ci-tî iea "corona* glo­
ria si marea gratiă; marea gratiă ce ti-a daţii, érasí o trage delà tine, incâtü omenii vorü
dîce defăimându-te.: «de aveă minte, nu perdeă gratia M Ddieü si marea onôre ces-idă lu­
mea.» Asia pătîrămfi si noi Grecii, carii furämü robiţi toti, bëtrâni si tineri : prin nedreptăţile
nóstré, prin deşi érta nóstrá raăndriă perdurămii gloria nostră, sceptrulü si impërâtia. Astădi
ne guvernă inimicii, si unű poporű barbară ne luâ corona strălucitoriă dé mărgăritarie si alte
petre scumpe: fimdü-cä noïn u amü fostü demni să o purtâmü, alţii o luară si o portă, eră noi
ne uitâmü la -e i; o portă cei ce aü creeri in capü, eră noi ne puneam sperantia in vité-
zulü Michaiü, crediêndü că o va scote cu sabiă si ne o va da nôuë. Vai de noi, măria ta,
vai de capete seci ca ale nóstreale Grecilorü, carii ne punemü sperantia in Spania si in gale­
rele Veneţiei, crediêndü că vorü inCinge sabia, ca să ucidă pre Turcű, să-i iea impëratia.si
să ne o dea nôuë. Sperâmü si in popórele bëlane că vorü veni de la Moscua să ne scape si
să ne mántuéscá; sperâmü in profeţii mincinôse, sperâmü in vorbele desierte ale ghicitô-
rielorü, sperâmü chiarü in Boreiü si alte vênturï, că vorü veni si vorü spulberă juguïü Tur­
cului dèpre gâturile nóstre. Dară o sperantie neîntemeiate si mai fragili decâtü pândia pă-
iajinului, decâtü néiia de curêndü picată, decâtü róua deminetieï ! Nebunü celü ce vë dâ
pretiü, că pre apă si pre arină fundézá edificiulü ce vrè să redice. A sburatü puiulü ce
37 4 TESAU RU DE MONUMENTE ISTORICE

«A sp veT S ~b zscpaX '. w ç, ősov /.a i . K ai S T É fO ç e b ß a c t X t /b v , s x îjp a v oî s^Ô poi cou .

« A ic t i Ssv | j.s T Ô p £ c W ., vàaao È a x f, a ib jjÉ p :, *Q x & ç / a i va Èi;ùzva£v, ó jxÉYaç KwvaravTÎvoi;,
•’E / eÏ vo t’ ojxopfov x o u X !, /.a i to / a X b ÇsçrÉpi. ‘Oxoïoç c e àvà/Tics, jx.l opgŞiv è/ e ïv o ç '
« ’A xÉ T aE sv, à xÉ ta çs, xX sov [xi] 70 ÇiqTaTE, K a i và c e r f i i k z iorj, xwç Etcai c/Xa6wp.ÉVY),
«Môv t b v /à ip iv sa ç 5(“ v£-cîi / ’ e iix s p a tov XEpyàTE». "AOX'.a / a i xaXaizwpoç, / a i zaTa?povs|xÉVY;.
’ A X ^ jx o v p v , àX v^ixovov, to v é v e ; twv P w j x a í w v , ”Q xù ç yjQe X e ß p u ^ ’. c ö i j , io x ö ç ijO s X s /X a ú c v ) ,
IIw ç è'Y tvsv à v io io v , /.a i z a T a ç p o v s jx s v o v . • "Q xóca S s é /p u a 8
yj s X e , /ú c y và ţxr] âşv, x a i a ţ j .

VQ., xwç â / a T a o n ^ / E , -to ysvoç twv ‘E X X i ^vmv , 'A X X á E /e iv o ; É X .aés, ydp'.'i ty; ; ß a c iX s ia p ,
K ai s x £ p tx X a x (i> Ô Y )x s , gsoov' xo XXwv z tv cù v w v ! ’ È / eîv ïjç TŸjç t û v O ùpavûv, xv jç Ç w r jp â ç /a i O s£àp.
’A x b t V uto, ^ ç p é v Y jo tç , /.a i r, co çta 2 X i), K ai S èv tou x p ix E i C T E v a Y ixo u ;, / a i S à / p u a v à ^ u c v ),
E fc fîjx e /.a i s lj á x X w o s , a r íjV Ö íx o u |x é v »] v SXrçv. c M évov v à /u c w p - s v ïj;/s T ç , à x s ip a cà v tyjv ß p u ct.
K ai a p p -a ta /a i Y p à p .p .a îa , /a i V), O soX oficc, . N à /X a ù c w p . s v to u X ô y o u ;x a ç , v à / X a ú c w ; x £ v tyjv xôX tv,
’Axb t’ aùxb sçstvYj/g, / a i1irç, xoXXù àv§p£a. A ùtvjv ôxou È xaivE C E v, rt 0 1 /o u p .É v rj 5X yj.

rpap.[xaT!/Y), IIowjTt/v;, Pr,topi/i) /ai,, t ’ IX X a , K ai T tí)pa / a T a c r c ( 0 r ) / s , yu|

xvïj /a i a z X a S w p i v r ;,
"O ca X î / t à . (* a 0i 5|xaTa, / a i xp d c Y (x a x a tx sY à X à , E fe S v s tS o ç , / s i YêX w T a, /a i z a r a ç p o v e j * é v i î .|
"O X a a u to xà û ë p i/E , zât â .tE jxoip a a é T a , ”Q / a i và gï^a oà/pua, à'xEtpa càv xocà^i,
E tç oX a Ta* ß a o t X s i a , &aèn p .s -rijv x p c j u x É - a . Nà/XaxEv ■}] /apSia p.ou, 5>c te x o u v ’ àxo/àixv),
‘O /é o g o i; T b 'i x a í v e c e v , •ô X oç e îç vrçv o o ip ia v , Nà è 'z X a t Y a và O p ^ v /jc a , È cè / p u c i ] ;xou xoX t,
T io p a xüç v à s Ş ezeo e , otou T o ô p z o o tyjv a / X a ê i a v ; Nà è'Sspva xà CTaôv) ;xou, ixè r r p r I t / û -/ jxou cX?;v.
’A X t^jxovov, à X i$ [x p v ov , /a X iT ix o u ß d a iX s ia , Op^vûcE xoXi txou Xa;xxpà, /a i /Xaiw ,Sià a è / a ,
K ai xw ç s a T E p r;0 Y j/a [x s v , x a X ij v cou c p .tX ta y ; l f w ç ë x e c e ç x w ţ E/Xtvsç, scç ^îtpaç tou /aôsva.
K ai cù K w v o T a v T tv o ó x o X tí, zw ç s /a x a s p o v s O r j! ; ; nou Etv’ rj 0 6 - a ^ xoXXij," / ’ ^ /ápio ^ |*sYáXír),
K ai à x 'o -'é'/oq ix ia p b v , ÈxaTaxuptsùÔYjç ; Tb /àXXop 4f\ EÙxpExsia, ôx«3%sç àvaOàXXsi;
’ E /à 0 ï;z s v •rç S c E a c o u , è /.à O r ; / ’ rt v.\i.rt cou , flou /a i Tà 9sïa Asi^ava, xoXXûv copwv A’piwv,
K ai cè cp tÇ ou v B o ip ë a p o t , xwpa [xs tyjv xojxxyîvsou . 'Oxou EÇïjcav ix i y ^ ç, àYYsXt/bv t o v ßtov,
K ai xáTTjCav xà t ei / y; cou, / a i x ^ p a v tyjv ttoX y^v c o u , K ’ IX apu bav w ; ó 'H X t o ţ , o ià /a T o p ö w j x á T w v ,

tîneamü in mânï ; a sburatü, a fugitü si s’a dusû in alte parti. Altiï l’aii prinsù si-lü tînii bine,
eră de noï ce l’ainü perdutü, ’ sï ridü dîcêndü: «de atï iî avutü creerï in capü, nu v’ar fi
«scăpată puiulu din mânï, ci l’atï fi tînutü çu luare am inte: eră acumü după ce a sburatü
«si a fugitü delà voï, putetï, câtü vë va plâcè, să vë batetï cu pumniï in capü si să vë la-
«mentatï, că nu maï vine indërêtü frumosulü puiü ce v’a sburatü din mână ; a sburatü, a
«sburatü departe, nu vë maï pierdetï timpulü cäutändü sä-lü prindeü érâsï.» Vaï de bietiï
Grecï ! la ce despretiü aü ajunsu! cumü s’a degradatü poporulü elenû si in ce nevoie a că-
diutü! Delà elü a ésîtü filosofia si s’a rëspânditü in totă lumea; litere, artï, teologiă, mari
esemple de eroismü, totü delà elü le avemü; gramatică, poesiă, retorică si alte artï fru-
móse elü le a aflatü tóté si le a rëspânditü in tóté impëratiele: lâudatü de totă lumea pen­
tru aluï intieleptiune, cumü să cadă acumü in sclăvia Turcului? Yaï, vaï, frumósa mea im-
përâtia, cumü amü fostü lipsiţi de dulcea ta umbrire! Si tu, Constantinopole, câtü de giosü
aï cädiutü sub mâna pângăritului têu domnü dë astădî ! Perdutu-tî-s’a gloria, stinsù-tî-s’a stră­
lucirea, si barbarulü tï-a călcată in picióre totă magnificentia, tï-a surpatü muriï, te-a, des­
poiată de tóté ornamentele, si tï-a răpită de pre capü coróna impërâtéscà. Să se descepte
din somnulü mortiï marele Constantinü, care te a reedificatü cu atâta plăcere, si să te védá
zäcendü in astă sclaviă amară si miserabilë ; o, câtü s’ar intristà ! cumü ar plânge si ce ri-
urî nesecate de lacrimi ar vërsà! Dară elü a càpëtatü altă impërâtiâ neperitôriâ si dumne-
dieescă, impërâtia cerurilorü; si de aceea luï pu se cuvine să scotă gémete nicï să verse la-
crime, ci noï să vërsâmü fâră încetare si să ne plângemü pre insîne, să plângemü cetatea de
totă lumea lăudată, eră acuma ajunsă sclavă despoiată, despretiü, risü si batjocoră. De
ce n’am lacrime nesecate ca unü riü? ca să-mî usiurezü inima plângêndu-te dî si nópte,
aurita mea cetate, si bătându-mî peptulü din tóté puterile mele. Da, plângü si te gelescü,
strălucita mea cetate, vëdiêndu cumü a cadiutü si a apusü mărirea ta. Unde e gloria, frumu-
setia nespusă si magnificentia in care infloriaï? unde sunt remăsîtiele atâtorü sântï cari aü
 MAT0AIOY ISTOPIA THS OITTPO-BAAXIAS 375

K a 't s v a p sT W v r p a ç s w v , x a i tw v X a g r p w v Q a o jià T w v ; K ai -f,- a o ţt ’ a ? y; r r j ^ y ; , ßaöo? xw v v o v jjx á T w v ;

IIo ü eV T a x a v y jY Ù p '.a , roü s lv ’ ţj ica p p Y ja ia t?, H oÜ s lv a s os a x o X a o T t y .o i, p .s tyjv x o X X yjv s o ţia v ,
’E x s iv a t? e r’ pdaa a x a ? ? ’ E x x X v jf f i a ! ? ;
è y t v fiv x a v , A ü to í o r ’ eoT E p sw a a v, tyjv x îcty jv tyjv a y ta v ;
I I o ü c ï v a t y; s ù j s ê s '. a , x a i y; S o ijo X o Y t a , 'O r Ó T p s / a v a à v , r o x a p o i, - aâv ß p ü a a t?. à v a ê p o ü a a v .
Kai t w v X 'j v c g w v t w v Ésià, y) r m t ? vj « Y '- a ; "O X a xà aoT pa t’ O ùpavoü, pe -fv w s iv èpE T poüoav ;
'AXijpovov sinâXoţs, y.ai rw; èxàTaïTâôvj?, IIoÜ esv ’ xà TÓaa à y a è à ,,ro ű á js o u v U T o X to p é v y ;,
Tw pa as- toû tov t 'o v x a ip b v , x & ja yuxxà v a r a O r ;? : 'Q o à v aÙTbv t o v O ù p a v b v , ija o u v Ç W Y paiptçpévy) ;
’E aéva as oi " A f i o i •I l a T s p s ? ,
suX ovy^av, ’OXa Ta È a T s p ïj0 Y jx s ?, w oàv tîjv B a ê u X w v a -,
Kai Twpa xw? È^exsas?, y.’ sxsv? xaxa?? yjgspa’.?. Tbv a T sţa v ov sou è’x a a E ç , K as tyjv x p u a y jv K O pw va.
"Exauaav y; xapáxXvjas?, Xai áj,.SoçoXoYtai?, ’ E y.esvvjv ty; v ß a a iX s io v , S p a x p y j’v à r iX e a é ? tyjv .

’Exsívai? óx’ èftvovTav, g£ xpoasuxaT? á-paic ; “Apa và tyjv EÙpij? x o t s , r( p ó v o v v /j x g î ç , t yjv ;

noü elv’ ó xEpiéóvjTO?, vab? ó tvj? Soţia?, v\ p a x a v e i; X p tffT s a v b ?, ’ A ç É v t y ;? và a’ ôpsay],

’ E x e ív c ? ó úxspXaj/.xpo?, y.ai xXyjpy;? şîiXoŢÎaţ; K ai B a o iX s u ; ’ O pO óooS o?, ot'ov 0 p ó v o v . v à , xaO tav] ;

’AXyjjxovov, kţivtpijt, vab? toO Mexs^í^i- S tôv ôpévov tov ü r s p X a p r p o v , 'a ù r b v t ^ç B a a s X E Î a ç ,

Tob ij.’.apoü •/.ai őxkjto’j, toü àasSoü? xa't <J>eúty). N à r p o s r /.u v ^ a r j otov N a o v , t^? 'A Y ’- a o S o ţia ? -;
'O [J.iyaç T o o 3T '.vL a v bî, á v vjôeX e Ş o r v y jo y j, "A p a và Xáps!>y) “H X so?, ó ~r;: A s K a io a ú v r ,? ,
"HOeXs x’^Ti oáxoua, àgETpa Gxèp ţiatv. K ’ r, oó?a x ’ y} EÜrpárssa, t 5j ? xp'-TO.a v05Úvr,? ;
N à y.XaÚTpj -/.ai v à X u x y jÔ r,, < b È p -'c v t û v - /s i p w v t o 'j , ^Apa và e'JYfj BaosXeb? àrb ty)v ’ExxXr,asav,
Tb x 6k eyjjp'.EÔÔvjy.s, vüv O xo tw v È xôpw v tou. M aÇi pe tou? X p tîT s a v o ü ? , và y .a p v j X iT a v e ta v ;
I I o ü T7j? B X a x é p v a ? c .N o ţ o ? , y; ß p ü < n ? T w v 6 a u [.iá T w v , ’ Apa và ţa Y 'y j B a a s X e 'u ? , pexà toü fla T p s o s p x o u ,
’E Ç ou à x o X a p .ê à v a p .îv , xrjY vjv tw v t a p ià T w v ; ’O poü es? p sav ‘ T p a r e ^ v , xai p sa v tootsv vàxouv;
N abv toü n avT oyp a T cp oç, tov x s p '.ţ îjp .t o p .s v o v , ”Q OavaTs p a y .à p s e , x a X 'o ? e su a s Y ta ^ p a ,
T (i> p a tov ß X ix w ëpy;[j.ov, y.a i x a T a ţ p o v s p i v o v . S ' èpà? es? S X ouç tou? r p a s s p o i)? , v’ à X 6r (? TOÛxr,v
IIoü sEv’ T a Movasrujpta, xou y ja a v s y.ovT à oou, v T flv 6pa.
Twpa xà ßXixw ëpyjp.a, osa to ovop.à oou. K aX bv r,T ov và -ijp s a T e v , bXos àxôôapévos,
noü e îv ’ Ta o r o u o a o T Y jp s a , y.’ y; y / û T . : tw v v p a p .- H a p à éroü ß p iö x b p e c r T e v , a r b v T o ü p y .o v o y .X a ë w p É v o s -
[j.a T w v , ' [ ' u x ’Ô p o u y .X a ü s s ô p y j v y jj î , B àxpuoe x a i X u x i^ a o u ,

traitü pre páméntű viétià ângeréscâ si aü strälucitü ca sórele prin eroicele lorü fapte si prin
nespuse minuni? Unde sunt sărbătorile împărătesei si măretiele pompe ce se făcea in be-
sereci? Unde e pietatea? unde sunt cântările glorificătorie si sânta credintiă acelorü siépte
sinóde? Vai, tu cetatea ce altă dată te inăltîai mândră pre siépte coline, in ce stare de
plânsu ,ai ajunsă astădi! Pre tine te-aă binecuvântată sânţii Părinţi, si acumă ce rele dîle
petreci! Au incetată rugăciunile si din sinulă têu nu se mai rcdică câtră ceru imnele de
mărire, de cari resună o dată sânţii têï muri. Unde e renumitulă templu ală Sofiei; tem-
plulă strălucită si plină de binecuventâri ? S’a făcută, vai, templulă lui Mabomed, necredin­
ciosului, impiului, mincinosului si spurcatului Mabomed. Să se descepte si să ésa din mor-
mênta marele Justiniană, ar vërsà riuri de lacrinie, plăngendă si gelindă lucrulă mâneloră
lui. Unde e templulă Blăchernei, fântâna minuniloră si tâmăduinloră de totă neputintia ? Tem­
plu ală celui a tóté tîitoriu, ’lă védd acumă desiertă si despretiuiţă. Unde şunt mănăstirile
ce.se inăltiă^mândre pre lângă tine? Acumă le védd tóté desiérte si ruinate. Unde sunt
scólele, templulă litereloră, fântâna intieleptiunei, profunditatea cugetâriloră ? Unde sunt in-
vëtiatiï? carii prin multa lord sciintiă întăriră credintiă, din a căuoră gure esiâ riuri de cu-
noscintie, si ală căroră ocbiă numërà si mësurà stelele cerului. Unde sunt atâtea ornamente
ce făcea din tine ună ală doilea ceră? De tóté ai fostă lipsită si despoiată ca si Vavilonulă,
perdiêndd impërâtésca ta coronă de anră. Mai află-vei óre vre odată astă coronă? Veni-va
óre vre ună creştină, domnă séd impëratü ortodosă, caresâsiédà pre tronulăteă, prestră-
lucitulu tronă ală impërâtieï, si sa se închine in beséreca Sântei Sofie? Luei-va óre cândă-
va sórele dreptâtii, gloria si strălucirea crestiniloră ? Esî-va jmpëratd din beséreca, care. să
se róge la ună locă cu creştinii si să mănânce la aceeaşi mésa cu patriarchulă, avêndd a-
mendoi aceeaşi credintiă? O morte, bună morte, de ce nu vii chiară in acestă momentă să ne
iei pre toti câţi suntemă Greci ? de ce nu ne-ai luată incă de multă mai bine de câtă să fimă
376 TESAURU DE MONUMENTE, ISTORICE

IIóX'.v xvjv BaatXsúouaav, ev xrj Úxo [aovÍ] gou. 'A X X ov 0EOV àX X éxp tov, x X íjv [aóvo v Etc ÈGÉva.
0pijVYJGOV G«V £Öp1^Vr,GÍV, ÜJÇ xbv 'lEpE[AÍaV, ’E o é v a È 'fvw pÎG a[A £v, K ù p to v «axà p iv a ;,

I I oxe tt)v IspotmaXljtA, -rij*/ xóXív vtyt 'á rfciv . . K ai S sva ovoptà^ojAEV, 0eov E t; x o ù ç a iw v a ;.
'Oxóxav €xoupoEÚOY;«£v, á x ' xőv ’Aooupíwv, ’ E a’ S ta a t x â v x w v x o w jx r ;; , x p o v o ï)X T j;, x p o Ţ v t i a x r ;;,
K a i TÍjv ÉxaxaxáxTjGE, v iv o ; BaéuXwvíwv. *0 «a0s E t; à x b iQ p .a ;, EÚpÍG'/.Exat - /p E o i o r r j ;.
X úgexe gáxia 5a«pua, y6o;E «apoía xóvou;;-. N à x p o a « u v î; và E x a iv á ), xàvxx và gè b o ijà Ç r ;,
KXaÚOaXE TG BuÇfiÎVXlOV, SXOUXOUVOÙ; XOUÇ Jjrpéveuç. Tb a ftó v GGU S v o p ta , «a i và gè c v o j a í ^i ).

Xóoaxs avaaxEvaffiou;, yúoaxs tpirjvwBia;, ’ ’Eaù x.áXtv xpovô;aov «a i xauaov xbv 0up6v oou,
KXaúoaxE ir }v ÉxxàXoçov, si;. oXvj; x i ; ; ' «apSia;. ; AstÇûv xYjv sùaxXavyiav g g u , E t ; xbv xtaxbv A a iv g o u .
KXaúoaxE '/.ai 0pv;vrjaaxs, S o ţ i» ; xr)v *A fta v, Tb èX eg; g o u bôaat px;, S eiçov xoù; oixxtppoù; g o u ,
'Oxou 6 Kooge; oàv «ûxijv, âXXijv -Ssy etys giav. E tc xi)v «Xrçpovopiav Gou, «a i Xoù xtoxou Aaou aou.
Nabv Tov 2 oX&;aôvxicv, x i; v à 'rp u o iu à « ]; ”I S e XptcxjÈ xt)v -pàwaotv, s ; btjiou; Sou à-pieu, '
Aù-crj Et; x ;v sùxpExstav, 'xbv sTjrsv àxspâav). K at àxb 0 p ó v o u . S c ^ yj; gou , xoû ùtbrjXcu « a i 0 s t o u .
’Ezstve; ■rçxovs oxtà, «a i aux-; etyat ’ S « ù t j/£ àxb xbv O ù p a v b v , ï 5e x b x c t p v t ô v gou,
0 es ,, Toup«wv ri)v £Smg £ç, «.ai'jaaç 'và gt)v èitafpr(ç ; A l i x '. 0X 0; eïjAEGXE, x o t r j p a xüv /s t c û v g ou .

0£S |aou UavxoSúvags, áv Etvat 0èXï)p.à aou, K a i -àv p â ; È x a p à S t d à E ;, s t;y _ s tp a ; xüv è x fip û v o e o ,
Ilà X iv Só; p.a; xb ,yàptciAaj Stà xb ívoptá Sou, ’E gu x à X t v pà; X ù x p w ija t, ;ae 0 É X - ;p a S t « 6v gou.
Aôoat p.x; xb axtxàxt iax; , oôoat [ax ; xirjv xaxpiSa, IIû ; ù x c p iv E t; A É ox sx a, a «X à 5 ou ; và p ; È ê X É x r );,
Stóv£t rj àvavâxxviGi;,. y,ai ^ xoXXr, xtxpiSa. K ai S o ù X o u ; v à p a ç O etopŸ j;. « a i x b v 0 u p b v Sèv x p É x s t ;;
’ExafêcUoi; p.aç AÉoxoxa, Stà xb xxaíatgóv p.ax, H w ; ú x o p E V E t; K ù p is , 'v à ß X s x ^ ; p iQ p a o p É v a ,
« a i pua; sxaxabtxaaE;, Et; y/Tpac xwv è'/Opwv pa;. To 0sT a povaG xr;p ta , ?£ 0 E p E X '£ ta )p É v a ; 1
iioX Xa «xXà xb Ë«ap.s; w ; và atùçpovia0oOjA£v, Toù; w p a tóx a x ou ; v a o ù ;, xoù; a y t o ^ p a p p lv o u ;, ■
S à v xb ypooáipt gxt;v cpuxtàv, « a i và xxâap'.oêo'ujAsv. Nà xoù; ÈêXÉXY);^ E p y ;p o u ;., « a i «a x a ip p o v s p s v o u ç ;
’A X X à xàXtv Xuxvjoou p.a;, gx’ e Ï[aso08v St«oi aou, N ’ à «o ù v ); ‘ /X w G G a v ß a p ia p o v , àvxi và gè x tp à ï],
’ AXXov 0sbv Sèv I/ţop.EV, Kúpis,'-pióvov xXi;v 5 ou, T ou M e ysp-EXT, XTjv ç w v ïj v , ôxou gè ß X a G ip v jp a st.
X stp a; où« ÈzxsxàaajAsv, ÿ;[as Ï ; si; aè «a viva, ’ A X a X a v p 'o v x a p p ia p o v , ßoa oot «a i «p a u v â ^ st, '

sclavii Turcului ? Plânge, suflete alü meü, plânge cu lacrime nesecate; plânge cetatea iinpëra-
tescă, cumü Ieremia plânse altă dată sânta cetate, IerusalimuM prădată de Asiriani, călcată
si sujugată de Vavilonenî. Versaţi, ochi, lacrime; vérsâ, inimă, suspine dureróse; plângeţi
starea Bisantiuluî de astădî; gémetï si vë lamentaţi; geliti din totă inima cetatea ce încu­
nună siépte munţi ; plângeţi si geliti sânta Sofiă, câreia lumea nu a avută alta asemenea.
Templulă lui Solomon cine-lă póte lăuda după cuviintiă? Dară Sânta Sofia l’intrecuse in-
magnificentiă: acela erâ umbră, acesta dară. O Ddieule, de, c e a i luat’o d e là noi si ai dat’o
Turciloră? Dumnedieulă roeă atotă putinţe, de vrei, dâ-ne érási darulă, dâ-ne casa, dâ-ne pa­
tria : ajunge amara desperatiune la care ne-ai adusă ; i ndesţulă ne-ai pedepsită pentru p ë -
catulă nostru, dându-rie in mânele cumplitiloră noştri inimici. Bine ai făcută, ca să ne in
tieleptîmă si să ne curătîmă ca aurulă prin focă, dară érási indură-te spre noi, că aï têï
suntemă; altă Dumnedieă nu avemă, Dómne, afară de tine; mânele n’amă întinsă la altă
Dumnedieă străină, afară de tine ; pre tine te-aină cunoscută singurulă Domnă; pre tine te mă-
îim ă Ddieă in veci; tu escï facëtoriulû si provëdiëtorifl ală tuturora; tie fiă-care din noi
se cade să aducă laudă, inchinătiune si mărire, numele têa să chiame si să cânte: dară si
tu, Dómne, intórce-ti mănia de asupra nostră si arată indurarea ta câtră credinciosulă teă
poporă ; reversa avutele tale mile preste moscenirëa ta, preste credinciosulă têa poporă. Vedi,
Dómne, reulă din sântele tale inăltîmi, de pre dumnedieesculă scaunu ală mărire! tale ; ca­
ută din ceră si cerceteză turma ta, câ toti suntemă făptură a mâneloră tale, de si ne-ai pă­
răsită in mânele inimiciloră têï. Cumă suferi, Domne, să ne vedi sclavi, să ne vedi servi, si
nu-ti întorci mănia ta de1asupra nostră? Cumă su feri,'Dómne, să vedi dërimate si părăsite
dumnedieescile mănăstiri, să vedi desierte si pângărite cele mai frumóse temple rëdicate
tie? pângărite de limba păgână a lui Mahomed, care, in locă să te laude, te blastemă, rëdi-
cândă in contra ta impie strigări si urlete neruşinate, numindu-te Dumnedieă rece si rotundă,
amestecându-te in rătecirea sa cu stéua diminetiei, negândă Dumnedieirea, liă de trei ori mută
 MAT0AIOY I2T0PIA TH2 0YITP0-BAAXIA2 377

'I V / c ó v te xat o ţ a i p o s t B i j, 0 s b v aï o v o [a á £ s i. ’ A p v r /J r f/.a v xo ß a x x ta [a a , xb x r jş u to 0 sa £ a ş,

TÖ àaxpov xb é w O iv o v , osêsxat X a O a a ja s v o ş , K ai xb c s x x 'o v [x u a x ijp ic v , x î j ş 0 s£ a ş K o tv w v ia ş .
’A pvăxai xvjv b s o x r jx a , b x p t a x a x a p a p i iv o ş . ■ K ai x(í)p a S Y '.v ^ x a a t v , u ío i x u p b ş Y « s v r (ş ,
I I p o f^ x Y jv b xaxapaxoş, os ţasX sx â 0ss |aou, 0 ss [aou J la v x o S 'ú v a ja s , y .a i x< 3ş xb Ù7CO[j.évstç;
K ai xaüxa ôxou a oü X aX ô, Osé au[axcc0riaa£ [oou. "O ţatoş <piXav 6p ü ) x ó x á x s , 0 a p p ö S xi x o t[a a a a t,
K ai xaT xeş ol ’A v a p ^ v o i, as ßXaaq>vj[aouai ja ó v o t, K ai ;y.âş â x a X î ja ja â v r ja e ş , y .a i S èv [a ă ş s v 9 u [ a a a a i.
K ai ox otoş as stxŢ i 0sbv, sbO bş xb v ü a va x oW st. M ăş ß X sxstc w 3ş x v tY < »)[a s a 9 s v , a xb Pâ0oş xv;ş
M s xb axa9i b â a s b v jş , yupi'Csi àxb xovxà sou, a x X a ê ia ş ,
T o 'u ş s u a s S s îş X p t a x ia v o 'u ş , B tà x b o v o ja a sou. K ai S èv ţa ă ş B iS s tş a vea tv, xrjv xr; ş iX s u 9 s p £ a ş ;

K ai ip a v e p à as ßXaaq>n;[asT, 0 s 'o v S èv a ’ ovo| aà£st, 3óxva, ctxtű a ou , B iw işat, x iv B u v o v x îjş 9 a X â a a v jş ,

K x ía p .a 0eoű y.a t x o í r jj a a , ó à'ippwv as B o Ş â fs i. 2 tti>xa y .a i tp'[a(b 0Y]xt, sbQ u ş v à xyjv x p o a x â iş x jş ..

npo®YjxY]v ja óv ov a Ţ to v ,. a à v x o 'u ş .x p o ş n ix a ş S X ou ş. N â [a a ş s b y â X ^ ş x o u ş x x t o j( o u ş , sx xy ; v a i /;a a X ( o a £ x v ,
K ai m oş ßaazä'Cßic K ü p t s , XY)v v X w a a a v x o u x a v â X c u ş , ‘Q aâv xou ş ’A xoaxoX ouş aou, ir. xty» x X u B o v ia ia v .
K ai Sèv x o u a x â X v e iş à a x p a x r j v , v à x b v y .a x a x o v x ía y jc , E tx ó v aoi à x o X X ô [a s 9 a , A éaxoxa Ix ia x á x a ,
K ai '(é'ioç xw v X p ia x t a v u W , v à xb s E s sy /.ía -^ c; K a i *xapsu9bş xo'uş î i x o u a s ş , X e ^ s '-ş v . a /.à ţxavxâxa.
H ú; B úvaaat [a ax p ó9 u | as, v ' â x o u r jş ßX «a ^ Y )tJ .ia ?, « 'E ţw si|ai, S Y sp 0r(x s , xtx ox s [j .-î- <pe6^ a 6s ,
M ia a axbv x s p i 6 0 r (x o v , N abv xbv x v jş 2 o < j£ a ş ; «MÓVOV và [as Soşâ^sxe, y.ai s^o[aoXoY^a0sn.
T oű M s ^ s p is x v ) x íjv <pü)Vï)v, v à 'i á X X o u v , v à ja iX o u a t, ”Q y .a i v a iJ O sX sş s i x r , a ’ r jia ă ş xotou x ou ş X o yo u ş,

K ai x ía x iv x^v S p 9 éB o£ ;ov, và xy ]v xaxaxaxouai 5 K ai và [a a ş s X s u 9 s p w v s ş ,' (ô a à v xouş ’A xoaxoX ouş.

Tb -fé'/oç x o ű a s x p o a x u v à , x a t <i>ş 0 s b v X a x p só s t, E T xsş và r ,a a i [a sx’ s p i a ş , sw ş x^ş a u v x s X s ia ş ,
A îix b ş b [ a t a p ú x a x o c , a x X a S tíiv e t y .a i x o u p x e á s t , K ai xw pa ja ă ş â x â p ta a sş, s iş p â fto ş â x w X sta ş;
T yjv O txou ja s v T jv ő ip ta e v , s iş x X e c x o ş y .a i s i ş [ a îjx o ş , K ai [a ó vo v x t v S u v s ú o ja s v , xoxş xai và x v i^ o u ia s v ,
’ A p £ 9 [a r;x o u ş X p t a x ia v o 'u ş , èçovsu asv â S ix to ş , ’AXXà < t> tX a v 0p < i)xó x ax s, xpôaxaçs và s S ^ o u ja s v ,
’E x r jp s xà x a tS ia [a a ş , y .a i x a x a ja t 'a v s xa, M saa àxb xy ; v x à ja t v o v , a ’u xv;v x o u 'ja â ş fX o Y ÎÇ s t,
K ai àasêsiç xà sx a ţa s, y.a i s ^ a y a p ia s xa. "O xc ’as as xb y ^ oş [a a ş , 0 appsX x a i à y .o u [a x iÇ s i.
M sa’ à ix b x a t ş â y x a X a iş aou, à p x a i;s x à x a t S t à [a a ş , E tş aè xb O âppoş s ^ o ja s v , s iş as xai xyjv s X x iS a ,
T oű B ta ë b X o u xàB coa s, ywp iş xb 0 s X ï)[a à ja a ş . N à x a p flş àxb x â v w ja a ş , xoű T oúpxou x ïjv x a Y 'iS a .

si blăstemată! Profeţii te crede numai, iértâ-me, Dumnedieulü meü, cärepetü blăstemele spur­
catului; da, ca profetü té credü totï Agareniï, si omorë pre vereine te numesce Dumnedieü,
omorë pre creştini pentru numele têü; in gura mare te blastëma, chiămându-te, in a lorü
nebunéscâ orbiă, făptură a lui Dumnedieü, profetü ca totï profetiï. Si cumü rabdï, Dômûe,
limba păgânului, fără să trămiti fulgerele taie si să rësbunï creştinătatea împilată? Cumü
poţi cu atâta îndelungă răbdare să audi blăsteme in strälucitulü templu alü Sofiei ? să audi
limba lui Mahomed rësunândü sub sântele lui boite si tërsândü impie defaime pe credintia
cea adevărată. Poporulü ce tî-se inchină, ’lü robesce spurcatulü si-lü turcesce: lumea a co-
prinsü in lungü si in latü, creştini nespusü de multi a ucisü cu nedreptulil, ne-a luatü copiii
sinii-a pângărită, amăgindu-i si trăgăndu-i la spurcata sa credintia; din insesl braçieletale
a smulsü copiii noştri si ï-a datü diavolului fâră vointia nostră, i-a făcutu să se lapede de
botezü, de documentulü adoptiuneï lorü de câtră tine, să se lapede de sântulü misteriű alü
cuminecăciunei cu tine ; si acumü, Dumnedieulü meü atotü-putinte, fiii noştri s’aü făcută fiii
focului gheenei, situ rabdï acesta? O prè-iubitoriule de omeni, ’mi vine, iărtă-mă, să credü
că dormi si că ne-aï uitatü, de nu-ti mai aduci aminte de noi: vedi că ne-a innecatü adân-
culü sclăviei, si nu ne trămiti suflarea libertăţii: desceptă-te, scolă-te si alungă delà noi
unda pmenintiătoriă a mârei; dî-i: «taci si te trage indërêtü,* ta să ne scapi de innecătiu-
nea sclăviei, cumü ai mântuită pre Apostolii tăi de valurile mârei: «perimü, ’ti.dîsera, Dom­
ne,» si indată ’i audîsi si le anuntiasi mântuirea, dîcêndü: «eü sunt, vedeti-mă si nu. vă
•temeti de nimicü, numai să nu uitati a mări si a mărturisi numele meü.» O de ce nu gră-
esci si nouă asemeni vorbe si nu ne măntuesci ca pre Apostoli! Aï dîsü să fii cu noi până
la plinirea vécurilorü, si acumü ne laşi in adêiiculü perdiârii? nu vedi că aprőpe suntemü
să ne innecâmü? Di, prè-iubitoriule de omeni, dî o vorbă, casă scápámű din cuptoriulü unde
ardemü; că-ci delà tine, delà tine numai asceptâmü ajutoriü si mântuire; intru tine
48
37 8 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Tévő? to giaptítTavov, irXXà gâţ TjpavvtÇet, M óvov t ï;v ■x i s r t v © ôX aipe, và à x o p e iv v ; sûa.

'O ’icgar;» Xpwriavsbç, siç tsXoç àçavt’Çst. K ’ irçp=!p à v è a x X a ê w ô v jp s v , ôèX opsv ú x o p é v y j,
Si) 8è XpioTi gou aúvTptiióv, Ta ßsXi; /.ai Ta TÔ§a, Tb 9 é X ï ;p à <rsu v à ~'vifn ß ou X v; và S ia p é v ir ;.
Tà »aô’ t;u.ü>v »:vo6gsva, ty;v éxr-piJ.évr.v âcçav. ’E sù xou păp è s /X à ë t ü a s ç . O s X î ’. p pap X iu ô s p w s v ] ,
Kai íitj/wsov gaxpôôugE, XptaTiavûv to y.èpaç, ’A x c Tàç %£Îpozç t» u èyÔ poû, và p i; pàp ôava-< i> cty;.
K a i S b ç . ^ g ï v 'ttjv â v î c . v , / . a i çûç Tf tî;<; v - p i p a ç . A w t: 8X a K ù p te , xpbp to ou p çép sv y .á p v íp ,
’ E X étj aou T a x X o i o t a , O sé p o u yápisaí p a ç . K ai oX à Tà o tx ov op sT p , »a i xpovoàp »a t ç ô a v îtp -
Kai péa’ àxb tàç y.èipao tou, y.ájxs Xsuöépwaé pap. K ’ ijp s tç Sèv tô y v w p tïo p E v , v e v v a t to p v à ß asT ou psv,
Et Sè /.ai ëyp’.ç opsÇtv, và ßpcoy.wpsoÖE a»Xá£o:, ’ ’A p i ; sè x a p op y tÇ op sv , »a i sè x a p a S a p o u p ïv -
Nà p.ï;v àeïjovjç tïjv opY/jv, và pap âitspiXaSi). K ai X syopsv axpooeya, w sàv p t /p à x a tS ia ,
Móvov xapaxaXoûpèv as, aÙTobp và y;p.spü)ar(c, "Ő st öap p oű p sv etp èsè, pè »a ôa p à v y .a p B t a v
Kai pap stç tôsouç xîipaapoùç, ùxopôvîjv và Stbairjc. ’E sé v a èyopsv 0ebv, èsè fX u x ú v xasèpa,

Nà ^[jwropoüpsv ot xrw^oi, và StSwpsv Tà tsXij, Kai £,ip èpk xposTpéxopev, vù»Ta »ai tv;v ţpspa.
Kai Tà xoXXà Sosipaxa, Sua è»etvoç ôéXet. Kai •àv xapaxovoûpssôe, và pi; tô xàpr;ç ßapop,
A'.ct'. eV aycpTaoTop, xoXXà xoXXà •j-upsúst, "Oti raTspa s’ ë/opiv, » ’ ép/őpssTs pè Üàppop'
Kai oXa pap Tà tîxotsç, Tptoys: xa: Ta / wvsôei. Kai stTt ÔèXsiç etp ţ pap, sít: »a»bv épisv;p,
Nsüaov stp , rr,v xapotav ţo'jc, và păp èx'.Tirjpousi, . "O X a Tà ù xsp évop sv, póvov p i; păp yyiipJ.Tr^.
Kai và pr, Sèv păp Sèpvouai, y.ai và păp papTupoüffi. ’A x b t í;v e ’u s x X a Y X t a v sou, »a i t í;v uxoT a^^v sou,
Acixcv »ai, Tà xatSia pap, và járj păp Ta crxXaâcivouv, . M r jS ’ á x b t »; v á v á x » ;v s o u , » a ix o ip v p v tv; v ocxv^v s o u .

Kai Toúpy.cus và Ta xápvoiir., /.ai và Tà o^paosóovv. - A t Ó T i . / a i 'p p a p r o s e è , » a v e i p S èv p à p yytp’Z v.,

Kai Bócat pap úxopoyv;v, và pv; aè ßXaaf/jpoüpsv, ’Axb TYjv si;v aYaxy(otv, Sèv păp àxoxwptusf
Mcvs và as Sopápopsv, »ai và a’ suxaptaroiSpsv Aèv păp yuypCÇv. »tvouvop, Sèv păp ytùpi'^v. ^t®sp,
Awt: siv’ »aTà xoXXà, ßapip y.ai Ts6Xtjj.[xsvsç, Aèv păp yuip’Zei ÔavaTop , »ai xovy;pwv tö sriœop.
Tv;p oouXtöTJVYjc ó Çuybp, /ai xapaxovîpévop- Kai ©uXa/aïp »ai ßäsava, Stà tc Svopa sou,
XaXà to aÙTEÇoùatsv, cxobysp păp /apio/j, "O X a sà u xop svop ev, ot’ s ip s s ô s x a tîti sou-
Kai T(ipa Ssv t'o ëyopiv, pè tïjv Bi»vjv sou y.ptst. M óvov păc S (í)s a t S ú v a p tv , ow sa: pap »a p r e p ía v ,
Aepév’ aies Ta y.èpaTa, s’ipsoôe sàv Tà pwa, A '.à và úxopévw pev, pè »a ôa p à v »a p S ia v .

sperâmü sâ ieï de pre capulü nostru jugulü spurcatului Turcü care cumplitü ne tirănesce, greua
mână a lui Ismail care vrè sâ nimicéscâ pre creştini. Tu insă, Christóse alü m eü, sfarmă
arculü si săgeţile pornite asupra nostră, surpă trufia inimicului, inaltiă cornulü Crestinilorü,
dâ-ne răsuflare si lumina dîlei, indură-te spre noi si trămite-ne avutele tale danul,, scóte-ne
din manele cumplitului nostru inimicü. Éra de este voia ta să fimü sclavi ; nu lăsă celü pu-
çinü să ne coprindă unda urgiei, ci pre inimici imblăndiesce-i, rugâmu-te; eră nouă, intru a-
tâtea încercări, dâ-ne răbdarea cureaită ca să putemu, sărmanii, plăti dările câte cerö delà
noi: câ-ci Tm-culii e nesăturatu, cere si ărăsi cere, tóté agonisélele nostre le mănâncă. In-
dură-te dară Domne, si fă să nu ne bată, să nu ne tortureze, să nu ne iea copiii si să-i
turcescă : dâ-ne răbdare, ca să nu te blăstemâmii, ci să te mărimii si să-ti multiamimű : că-ci
greû forte si durerosü e jugulă sclaviei, prin care amü perdutü guvernulă de sine ce ne de-
désesï si acumă n i l ’ai luată in drépta ta judecată, incâtu nevedemă legaţi de corne si duşi
ca vitele.s Credintia numai apără-o, Domne, si o tine neatinsă; si noi vomă suferi cu răbdare
sclăvia ca ună decretă ală vointiei tale, încredintiati că tu ne-ai afundată in sclăviă si é-
răsi tu ne vei scote din manele inimicului, nelăsându-lă să ne pierdă : câ-ci tóté, Dómne,
spre bine le faci ; tóté provedï, deregi si preintimpini ; noi insă nu pricăpemă acesta, ca să
răbdâmu bărbătesce; ci te supărâmă si te măniâmu, dîcêndu-tï lucruri nesocotite, ca copiii
cei mici, si descoperindu-ti fără sfiăJă totă inima nostră. Tu es ci, in adevêru, Dumnedieă;
tu dulce tata, la tine alergâmfi diua si nóptea, de ne plângemă ; si dară nu te supërà, că toc­
mai ca la unu tată,'venimă fâră sfielă; si de te arêtï câte odată aspru câtră noi, de ordini
să ne atingă vre unû réö, tóté le suferimü, numai să nu ne lipsesci de mila si de iubirea
ta si să ne scoţi din turma ta: câ-ci nici pre noi niminea in veci nu ne deslipesce de tine:
nu ne deslipesce periclu, nu ne deslipesce sabiă, nu ne deslipesce morte, nu ne deslipesce
mulţimea inimiciloră, nu ne deslipescă închisori si torturi pentru numele têü, tótele suferimu.
 MAT0AIOÏ I2T0PIA TH2 oriTPO-BAAXlAS 379

K aXà xai è y v w p iÇ s g s v ov à '/ a x â ; x a t S e Ú E t ;, K ai axéxopev è X e e t v o î, ßX ezopev xai O io p s o p E V ,

“O ti x ijv acoxirjpiav p .a ç , S iiià ; xai x ijv -Yupsisiç. Nà xoù; e iz s 3 p e v x iz o x e ;, xai S èv àzoxoxoû pev.
’A X X à à ; v ’ rt x a t S e u j '. ; , xaxà tyjv S 6v a p .iv p a ; , A to x t àv X a X v jc to p e -v , p a ê S tÇ o o v xà zX eupâ p a ;,
A tà và x u S s p v v fc w p E v , xà)v x p ô a x a i p o v Ç w ijv p a ;. K ai xaüxa ü z o p iv o p .e v , S ià tîjv c i o r r jp ’. à p a ;.
A to x t è x E p t c x e u je , a xb v K óopov q xaxia, ’A x ô p t àXX a xep ta oà , xaxà xai è v a v x ia ,
K ai Y É p ia a v o> à v O p w x o t, S sX sv xxt x o v ï jp t a v . I lx O a ív s p e v oi à'O X tot, pè xvjv cu x o ça v x ia .

K a tp bv è ç a v o p à Ç b p s v ,, y .a O ioç pa; é p p i jv e ô s i , T êp tÇ ou ct tyjv z ia x tv cou , xai â ztcx ou ; p â ; X eycu v,

'O H auX s; 6 ’A x ó a r o X o ;, y .a i x a v x a ; eiprjVEÙei. K ai pesa x i;v x a p S ia v pac, x i ;v x a iy c u v xai xr;v
’A X X à xb O àppoç ôX ovw v, àzb x’ èsè S èv X e iic ît. œ X è v o 'jv .

"O ti xè aè è X x iÇ s p E V , và pă; bfffl' ’ô X ô x i). B p iÇ o u v TTjv ’ E x x X v jffia v o o u , xa i x à ; s îx x à ; É ix ô v a ç .

Nà pa; à ç y jc c u v xà x iv .p à , xùxà x o o p â ; xp a x ou ctv , K ai xbv Sxaupbv xbv x tp tov , û S p iïo u v xaxà p ôvaç.
’A x b z s X X ij; pa; è’x p w f a v , a p i) S èv ir çp z o p o u T iv . Tb ^ùX ov xb s s ê à o p io v , x a s v ;; --qc O t x o u p è v v ;;,
“O ti èa u pâ; x p o v o â ;, xai pâ; à x o x o ïx â Ç E i ;, A ù roi xb à x i p à ^ o u o '., xai xw ; xb ù x o p è v îiç ;
K ai pè<s’ àxb -à ßaaava, <î>; S u v a « ; à p x a ç ît ;. K ai xà C îx t à M ü o n g p ia , oX a xà àvaxpéxouv,
K ai àv q tjq ßoqO-nx, à - ’ , è p a ; s i/_ s X s iiW ), A S y '-a p tX s O u i ß X a o © r ;p a , èxètv a xcu Sèv xpèxûuv.
’ A zb x b z p è î w x o v xqç yqç, p a ; Y )0xX av ç a X s tty r ]. T à; ’ E x x X - . 'o i a ; x x iÇ o p e v , péua atqq '{qç x b ß a ö o ;,
’ A X X à rç è ù ffx X a Y 3( v i a cou , ß X s x ü y .a i p â ; ç u X ify e i, ’A x b x b v f s 6o v x û v T o v p x w v , s i; p ijx o ; x a i s i; xX à xcc.
K ’ s ù p ic r x o p è tî0 s ;w v x a v s i , èv y.a i èv x s X à y îi. K a p x à v a i; S èv S Y jp a tv c b p ô v , p.i) 8è xà O T jp .a vx ^ p ia ,
K ai o z o to ; £ t; crè O a p p èt, y .a i 'e t ; lu s èX x tÇ st, •Tà Ş6Xa xáxou x p o û o u a tv , oxà M o v a a x i^ p t a .
“O X a xo3 K oapou Ta S e iv à , x ix s x x ; S èv x à /p -r ç Ç e i. Sxaupbv xai S èv ou váp soös, àvw oxà; ’E x x X r jJ t a c ,
S xspéw nóv pa; K ’j p '. î , vqq z tx x e co ; èv zéxpa, Nà ßav(jü;j.£V và x x é x s x a ’. , s-ijp.sTov s ù o e ê s ia ;.
K ai x ot; è /O p o ï; X p ’. a x ta v w v , B ix a iw ; à v x tp é x p x . “ O x i xbv è -y x p s p v tÇ o u a i, pè § 6X a pè X tö á p ia ,

A tix t è'xÇt t o p i c e ; , èv to p ex p to p e x p e ix e , Nà xbv iS ou v Sèv 0 I X o u a t v , 6Í à0eot x a O à p ta .

K ai à v x i p e x p i 0 ï ;c e a 0 s , xa0w ; è x i0 u p e îx e . ï i xà xoX X à x o X uX o y w , xai xà àuaOr;Sàvti> :
M è x p tc o v à v x tp è x p tc o v , a ù x ot; z o o pa; x e ip o tÇ o u v . ' K aXà xà ß X e x e i; K ú p is , èÇ ü i^ ou ç à x 'o x s t v w . -
K ai ;< o v x â ; p a ; x à x tx o x îç , a p x â Ç o u v y.a i p o ip â Ç o u v . j "O X a èpxpbç aou a xèx ov x a t, oX a ial). xx xoïxôc,

că fiï aï têï suntemü, numai să ne daï putere si să armez! inima nostră cu răbdare.
Deşi scimü bine că «pre cine iubesc! si certî,» ca unulü ce vrei si doresc! mântuirea nostră;
dară nu ne supune la cercârï ce trecü preste puterea nostră, dacă vre! să petrécemö astă
vietiă peritoriă: câ-c! s’a immultîtii forte răutatea in lume, omeni! sunt plin! de insielătoriă
si de ură si, precumü dîce apostolulü Pavelű, fiăcare momentü alü vietie! nóstre ’lü Tesçum-
përâmü eu durer! de morte. Intru tine dară sperâmü tot! să ne scot! difi adênculü intristâ-
rilorü si amârëtiunilorü ce ne-aü coprinsű. De multü ne-arü fi perdutü inimici!, dară* nu potü :
câ-cï tu ne protegï, ne aperï si din midï-loculü muncilorü ne scot! cu atotü-putintia tai; de
ne-ar lipsi ajutoriulü têü, inimici! ne-arü şterge si numele de pre fâçia páméntulu! ; da­
ra scutulü indurări! tale ne umbresce si ne tîne viï pre us’catü si pre mare, si cine
se razimă si speră in tine, vede cu nepêsü tóté relele lumi! ridicátídu-se asupra lu!. Intă-
resce-në, Domne, pre petra credintieî, si mesoră măsură dréptà inimicilorü crestinëtâtiï, că
asià aï dîsü: «cu ce mësurâ mesurât!, cu aceea vi s ev a mësurà;» mësôra si resplătesce ce-
lorü ce ne asuprescü, ne ieaü agoniséla si sï-o impartü, eră no! stâmü si ne uttâmü la dên-
siï fără să cutezâmü a dîce o vorbă: câ-cï de vomü deschide gura, ne rupü cóstele eu fustï
ne batjocorescü si ne ucidü. Acestea răbdâmi! pentru mântuirea nostră, acestea si multe
alte nespuse rele pătîmu de la inimici! noştri: batjocorescü legea ta, si ne secă inima, nu-
mindu-ne necredincios! ; batjocoresoü beséreca ta si sântele icône ; batjocorescü sânta cruce,
lemnulű venerandü ce a datü viétia lume!, e! ’lü batjocorescü; si tu rabd!, o Dumnedieule?
batjocorescü sântele misterje ; de frica lorü besérecï nu putemü edifică de câtû sub pàmêntü,
clopotű nu tragemü, tocă nu bätemü, cruce nu punemü pre besérecï, că o daü giosü cu pe­
tre si nu vorü să o vedă neindumnedieiti!. Dară ce Stau să ifisîrü suferintiele nóstre? Bine
le ved! tu, Domne, din înălţimea scaunului têü; tóté staü înaintea ochilorü te!, tóté sunt
fapta ta, si amàrëtiunile nóstre totü tu le-a! trämisü, mărită fiă numele têü, câ nimicü nu se
face fâră voia ta; dară arată-ne, te rugâmü, si indurările tale, sfarimândü si umilindü pre
380 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

K ai SXa où x à ô ew p otç, s ta i x a i ç S a a t ç ;j.a ç x i x p a i ç . "A v ß a a tX s io u v x p oox a tp a , s îç -x o ù x o v xbv a íő v a ,

2ù xai x à ïç o ix o v ô p .Y )0 £ ç , p iv a xb cvop à oou, 'H x b X a otç xoù ç x a p x sp st, và X áS ouv xbv xavbva.

IIou xixoxeç S èv v ív e x a t, X w ? ‘? xb 0£Xny*oT~aou. A t à x r jv à x tox ta v xou ç, xat xr;v ßs5Y;X<i>oüvr(y ,

’A X X à xapaxaX oupév os, xoùç o i x x i p p o ù ç o o u ,
S s ïç o v I ld v x o x s và x oA à Ç u m a t, y w p iç èX sY jpooùvY jv.
Z iv x p w ţ o v x a i x a x s i v w o o v , xoùçxovYjpoùç l y ô p o ù ç o o u . ’ AXXà zapaxaX oupsv os, A soxoxa üavxoxpàxw p,
A évouv àv f/t o v s x a X v ;, x i o x '. ç v; è S ix v jo a ç , T ïjç -fçç xe x a i xo ù O ù pavoü, à çs v x Y j povoxpàxw p.
A èv oâç ix s p t t ù p t Ç a v , s iç xsX oç oi èyù po: oaç. A 'o ç x a t . a ù xotç ty; v y á p tv o o u , S tà v à a ’ è y v u p ia o u v ,
K ai Sèv oaç e x o p is u a v , và flo ô s : o x X a S w p à v o t, .M ó v o v 0sbv à X r jô t v b v , và oè ip .s X o -fv fa o u v .
"A O X to i xai x a X a tx w p o i, xai x s x a x s t v ü )jj.s v o t . "A v oca t xà ôp p â xtà xou ç, wç S tà và iS o ù o t,
A tà và yjO’ è o e ïç y.a y .o i, x a i x io x tç oaç àvxxpa, T 'o p toç os, xb à X ïjO iv b v , sx osü và ç o m o ô o u o i.
’ E y à Ù ï] xb B a o iX s io v , sùôùç x a i èv xâ> àpa. ffà oè SoÇ àÇ ouv wç 0sbv, cpQ û ç va os X axpsù ou v,
K ai oxbv 0ebv xoü sysxs, xX éov và p l] Ô a p p îjx s , ’ A x 'o x? soéva sX eov, xai yà p tv và fu p s u o u v .
N à X àêsxs ß a o tX sto v , xat xou va xb s ú p íjx s ; Sxb yspi oou s tv a t K ú p ts , xai s tç xyjv S ù -'a p iv o o u ,
A tó x i s iv ’ àâù vaxoç, 0sbç â èâ tx ô ç. o a ç , N à xoùç '(\jpic-fiç x a t aù xoù ç, s tç x io x tv xïjv Stxàjv o o u .
’ E o è tç xbv saxau pw osxs, x’ syàÔ Y j àxb pxpéç o a ç .' N euoov s tç x ï )v x a p S ta v x o u ç, xb ç w ç x î;ç à X v ; 6s i a ç ,
T otaù xa Xé^ouv ip a v s p w ç , Xé^oup xat y .a x à p ovaç, K at sxaps xb où yvsçov, aùxb xv jç à x tox ta ç.
A sv ijs ù p o u v 8x i Ç to v x a v b ç , sT oat stç xoù ç a iû v a ç . T ÿ jv Spôoov xoü sX souç o o p , xspttjtov v à x o ù ç S p o o io v ),
"A v e X a 6&ç x a t ôàvaxov, oapxi x a t ’ é x o u o tw ç, K ai ü v su p ta oou xb "A y tov , và xoùç y.aÙ oo-çY 'çoy;,
’ AXXà à v é o x Y jç wç 0sbç, e ù è ù ç a ù x e iç o u o t w ç . E tç x ïjv à X ïjS t v ïjv 5Şbv, 0 stp u Ô sX ^ paxôç oou,
A èv Içsùpouv 5 x i b ù va oa t, xai Çvjç x a i ß a o tX sü sto , K a t x à p ts x o u ç X p to x ta v o ù ç , x a i o x ^ o a t x o u ç s p .x p iç o o u .
’ A ópaxa xai ôpaxà, èoù xà x u p tsû stç. ’ A ç io jo a i xou ç A soxoxa, sxt xb B á x x top tá oou,
’ E o ú o a i xcàv xw v K ù p to ç, èoùoat xd v xtov x x îo x y j ç , Nà ysvouot X p to x ta v o t, S tà xb ï v o p .a oou.
K ai xapà o o u © u X a x x s x a t, vj èbtxvj paç m ox tç. llp b ç xr jv S o ç o À O Y ta v oou, â v o t iç a t xou ç, x à y s ix r ;,
"A ç çX u a p ou otv ot s y O p o i, x ou X oţou xouç T top x sù ou v , 'Q ç và Y ^ vou p isv à o s X ç o i, xat và Y e v : ùp.sv çt'X o t. ‘
"O X ot Y tvw o x o u o t xb xôç, x a x r jv ô S bv ób sú ou v. " A v xàjJtvjç x o u x o x b x a X b v , ,p.s xyjv o o ç y ^v o o u y ^w o iv ,

A tô x t sTvat à vop ot, xai xéxva à x w X s ia ç , “O X a tyjç y^Ç xà xspaxa, os O s X o u o tv ù 'iw o s '..
K ai b s îX c ç S èv syou otv, àxb x îjç B a o t X s ia ç . "A p p w oxov stv a t xat a ù x o i, s X x tÇ o u v o w x v jp ia y ,

neinpacatiï têï inimici. Audi bl äs ternele ce impiiï aruncă incontra ta: «de ar’ ii bună legea
«vostră, nu v’arü fi supusü inimicii voştri si nu v’arü tînè sub domnia lorü sclavi miserí si
«umiliţi; dară fiindu-că suntetï rêï, voi si legea vostră, v’atï perdutü impëratia, pre care in-
«desiertü speraţi să vi o déa érasí Dumnedieulü cui vë inchinatï, si care, de ar ti avutü vre
«o putere, nu s’ar fi lăsată sâ-lă spêndiuratï singuri pre cruce.» Écâ blăstemele ce de façiâ
si in ascunsă aruncă asupra ta, nesciindă câ viă esci in veci ; câ, de ai si luată morte cu cor-
pulă si de bună voia, dară ai înviată ca ună Dumnedieă ; nesciindă câ singură esci putinte,
viă, si rege ală vediuteloră si nevediuteloră ; că tu esci domnulă si făcetoriulă tuturoră, cumă
si apërâtoriulâ legei nóstre.' Flecărescă dară inimicii si ingânfe-se câtă voră vrè; câ-ci toti
scimă că in rea cale âmblă, că nelegiuiţi si fu ai perdiârii sunt, că folosă n’aă de impërâtiâ,
că, dacă domnescă in acesta lume, pedépsa i asceptă in ceealaltă, pedepsă eternă si cumplită
pentru necredintia si spurcata loră lege. Te rugâmă insă, Domne atotă-tîitorie, singură rege
ală cerului si ală pământului, dâ-le si loră gratia ta; fâ-i să te cunoscă si să te mărturise-
scă singură Dumnedieă adevărată; deschide-le ochii, ca să te vedă pre tine lumina cea ade­
vărată, să se lumineze, să te mărescă ca Dumnedieă, si să ti se inchine cu dreptă credintiă,
cerêndU delà tine milă si gratia, In mâna ta, in puterea ta stâ, Domne, să-i întorci si pre
dênsii la credintiă ce tu ai invetiată; fâ dară să răsară-si pentru dênsiï lumina adevêruluï;
spargè grosulă noră ală necredintiei care-i infâsiură; lasă să cadă rouă indurării tale preste
sufletele loră ; trămite-le sântulă têU spirită, să-i ducă la adevărata cale a dumnedieesceî tale
vointie, să-i facă creştini si să-i pună inaintea ta ; fâ-i demni de botezulă tău ; deschide-le
buzele spre mărirea ta, ca să ne infrătîmă unii cu alţii: dacă in inalta ta intieleptiune te
vei îndură să faci acestă bine, tóté marginile pământului voră răsună de lauda ta. Suferă si
ei de grele neputintie si ascéptâ ună măntuitoriă :, vindecă-i si le dâ sănătatea, tu doftorulă
sufleteloră si ală corpuriloră; fâ-i să cănoscă economia ta, dumnedieesculă evangeliă; să te
 MAT0AIOY IZTOPIA THS OYITPO-BAAXIAS 381

d ’u /w v a t o g a x o iv T axps, S w a a i. x o u ç xyjv úyzia'i. A ’. à v à v i/y ja o u v x b v ê /9 p b v , a ù x b v it o u x o ù ç x u çX tù v E t,

A ôç xoû- và È Y v w p taou ai, x ijv arjv O t x o v o g t a v , K *i g é a a e !ç xbv ïa p x a p o v , i t a y a i v s i '/.a i x o ù ç / m v e ’. .

Tb 0 e îo v E u a Y Y ^ X '.o v , / a i x . ,v O e o Y v w a ia v . IlX à a g a aou e iv a i / a i a ù x o i, w aàv v .a i v jg s ïç S X o i,

0ebv ôgou /a i à 'v O p u x o v , và aè ôgoX oY ^ souv, M yj xo ù ç ă fn ja ^ và /a ö o ű v , -/.ai yévouv. b t a ê b X o ï.

'A x b z a p S ia ç /a i ^ u /^ ç , S X oi v à aè ù g v r ja o u v . ’A X X " « v o iÇ s /.a i bw aai xou ç, x v j ç , x îo x e w ç x b àX a ç,
T r jv g ta p à v /a i ßsfiirjX ov, çw vyjv xoü M e /s g s x v j, K a i o è ç a i t o u t / a i aù xou voù ç, a x à ç x a x p iz à ç à f /a X a ç ,
N à x ijv à x o a /o x ia o u a t , grj xrjv z p a x o ü a i v è’x u “O u à Y /à X a ç x a x p iz à ç , à v /a X a ç e ù a x X a Y v ia ç ,
N à x ijv /a x a x a x ^ a o u a t , záxw /a g a i z s ig é v ijv , ’ E / s '. ç 0££ gou utyiaxE, -(-là x a ù x a ç : x à ç a ix ia ç .
A iô x i à v a /à x w a e v , oX vjv xyjv O i /o u g á v v jv . N a b É / î x x i x o ù ç x x a t a a v x a ç , " / a i z s i v o u ç x o ü Y u p iÇ o u v ,
A ùxyj /a i àvazaxw asv, àxàaaç xàç a t p è a s iç , . ’A x o xyjv à x ia x ia v xou ç, /a i aéva è 'fv o jp iÇ o u v .
0eè xa ù x vjv à ip à v ia o v , /a i p à j -xijv /a p x s p ia ïjç . M óvov 0 eov /a i K ú p io v , /a i gôvov B a a iX é a ,
“O xi aùxyj x b v ’Â p s i o v , e l/e v à v a /a i v i a y j , K a i g £ x ’ a ù x o ù ç / a i g £ x ’ s g à ç , v à z a g V Y jç IIö íg V Y jv v á a .
’ E /O p o v xbv M a /e S b v io v , xbv s t/£ v è^uxvt'ayj. K ai au v à î ja a t è i ç x o ig v jv , /a i xavxE ç IIoi(a.vvj gt’a ,
Z e ê îjp o v x'ov à /è i p a X o v , /a i xoù; A ip e a t a p /a ç , E tç B a a iX s ù ç a itim o ç , /a i gta B a a iX ê ia .
A xavw élç xyjv x X à v n jv x v jç , xou a v.ys. x a ç ia p /a ç . 'O g o u và as b o ç à Ç w g îv , /a i và as xpcazu vou gE V ,
K ai xyjv x o X X yjv àaéX Y S tav , SoSôgw v /a i T ogop p a ç, “E va 0sbv x p t a ijX io v , và aè ûgvoX oY sügE v.
A ùxyj xyjv à v a /a t v w e , aàv vàxpw Y av ôxw paç.
K ai àx’ aùxoùç x a v s l; y s P °v , 5 bv £w ai à x o /à x ti),
'ffcfw o t t ov oxtj7Ztçov^ o r B aotX eia.

A è v xb g £ X p s ü a tv £ tç / w / b v , aàv v à x p w Y a v a ç o Y '/à x o .
o rr)’ à ) j.o t i Toïv ytjtvtov, eijutj rj n io t t ç fie t à
T&v tyyoiv ßoy& fjocu âvvctxcu.
’AXX’ w 0£è g a /p ó O u g c , /a g £ X îu O s p u a a i x o u ç,
’A x o x o ïa u x a x x a ta g a x a , /a /à £ x t jx p £ t ţ ia i x o u ç . ” E Ş (v à x b .x b v XÔYOv gaç, ÈpiYjYYjOvjzagEv,
A tb x i â ç s x É îa a iv , s i; xaÔYj à x tg ia ç , K ai xyjv K iú v a x a v x iv o ú x o X t v , g i/p b v té p v jv ija a g E V .
K ai £ Îç à o o /ig îv x E voüv, xÿjç à p p £ v o g a v ia ç . K ai xpéxei và xyjv /X a ù a w g E v /a i và xyjv X uxyj -
’ 'A p p £ V £ ç Èv x o t ç à p J E a tv , a ta /ù v Y jv £ iç xoù ç véou ç, ôoü gsv,
K a9à /a i üaùX oç g a p x u p s ï, y P*?wv xpbç xoùç Ta>- ’ E / eîvyjv / a i xoû X ôyou gaç, caov /a i S u w jé o u g E V
. g a io u ç . A io x i s ç s x s a a p .s v , àxb xyjv ß a a t X e ia v , . - . '
’'Q x w p w a tç ai x u ç X w a t ç , w 0 £ t 'a /a x a S t /Y j, K ai z a x a S iz a a ô v jz a g E v , axou T o ú p / o u xrjv a /X a ő ía v .
’AXXà èa ù œuXotv6pu)X£, obç xouç và Svouv v î / yj. K ai xou xo xb xapáxovov, zágvE t g s v à X u x o u g a i,

mărturisescă de odată Dumnedieü si om ă; să te cânte din tótá inima si din totü suflétulü;
să se lapede de spurcata lege a lm Mahomed, să o arunce si să o calce in picidre ca pre
una ce a turburată totă lumea. Ea, in adevără, a reînviată tóté eresile ; pre dênsa, Dumne-
dieulă meă, fulgeră-o, nimicesce-o si nu. o mal răbdă: ea a dcsceptată pre Ariă si pre Jţa-
cedoniă; ea a unită rătăcirile lui Severă celă fâră capă si ale tuturoră eresiarchiloră ; ea a
chiămată in ajutoriulă eï desfrănârile Sodomeî si Gomoreî. Dară tu, Dumpedieăle multă in­
durate, măntuesce-I si-î scote din aceste rele rătăciri că giosă aă cădiută sermanil, de ore
ce pre lângă alte păcate aă ajunsă să se impreune si bărbat! cu bărbaţi, ruşine a rusîniloră,
cumă adeveresce si Pavelă scriindă câtră Romani. O orbiă! o blăstemă dunmedieescă! Dâ-le,
iubitoriule de omeni, dâ-le mal curendă puterea de a învinge pre inimiculă câre-I orbesce si-I
duce in fundulă Tartarului ; făptura ta sunt si el ca si noi tot! ; nu-I lăsa să şe perdă si să
se facă moşcenire a diavolului, ci dâ-le sarea credintieî; priimesce-I in părintescile tale bra-
çie, care staă totdeauna deschise păcătosiloră ce lapădă rătăcirea loră, se intorcă la tine si
cunoscă că singură esc! Dumnedieă, singură Domnă si Impărată: fâ din el unit! cu noi o
nouă turmă; fii tu păstoriulă unulă, si noi tott să tună turma, una; fiă o singură imperătiă
si ună singură impărată eternă, ca să te mărimă, să ne inchinâmă tie, si să te lăudâmă pre
tine ună Dumnedieă in trei feçie.
Aci seriemé că, afară de credinliă si fapte, nici sceptru, nici domnia, nici altă ceva din cele pămentesci,
nu ne pite măntui.
Ne-amă abătută delà ceea ce vorbiamă, ca să plângemă Constantinopolea, pre care să
cade din tóté puterile să o plângemă, pre ea si pre insine; perderea împărăţiei Si căderea
nostră atâtă de giosă in sclăvia Turcului ’mï impie sufletulă de atâta amară in câtă a căutată
382 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Ka't oca çspvsi ó xaip'cç, sxstvx S«)YOo|j(,at. Kai oxûtÇst vj /.otXia saç, ly. tv;v xoXuçayiav,
E î:touto |av) [as ß a p s O ’ijq y t à tïjv x o X u X o Y Í a v , Kai y.stvot ot TaXatxwpot, stézouv siç àxoptav.
n ôç Éxapa<JTpaTÍaa|asv, àxb tî;v io T o p ia v . IIîivouv, Sttlioüv, ypuwvousiv, oti Sèv è’/ouv ijuXa,
K ai S p .w ç touto X É y w c o u , 8 á z s x a X à ot'ov voü v s o u , Nà zàtpoust, và ÇssraBoûv, y.ai Tpsgouv sàv sà çôXXa.
“ O st k-'ù> à s ix o T S ç , s ip .a t otoùç cp ta ,u .oôç s o u . "Op««)? èàv £/_sp-asEç, xsvyjTa XEtvaagsvov,
’ lS è ç sà csa e v p a tia , 5Xa va sa x o t v js v jç , ÜTtó/bv y.ai àv sxÔTtasç, xsptssa Sttyaapivov,
Alà rpv süjrpptav s o u , y .a X à v à T a ;
ş p o v T t a r jc . Kai ijsvov stç t'o sx^tî sou, àv t'ov çiXopîvporjç,
"Oti a î)T a st'o üsrspov, B éX ou v s o u jràptv, S tirn ; Rai y.slvov xouv’ stç «puXazyjv, àv t'ov xapujYop^sflç,
'OxÔTav s tâ iX 'ţj ó 0 s b ç , t'o xveuga s o u v à xapr(, Kai t'ov vup.v'ov àv s'vSuosç, xots sic tyjv Çioipv sou,
AtÓTt s ï a a i à v B p w x o ç , / . a i v ’ à x o O à v p ç GsXstç, Aùsà sj^etç Stàoopov, /.ai swspta rpç 'huÿçîjç sou.
M a / . à p i à'v Yjsat / . a i aocpbç, d io à v ’AptïTOTéXïjç. ’A jxv; Tà SsXotxÔTSpà, osa b /.os;u.op s/st,
K a i S u v a s ô ç s à v ô 2ap ,tV à )v, /.ai EoXojaüîv st/ jv vvítsi, Kávévá Sèv sou ßoYjBa, à;rp ss xaparpé/st.
T b v ô à v a r o v xaiSay.’. jjtou, Sèv B é X s iç tov yXutcîjsîi. Móv’ srézovTat àxb [j.a/.pà. t'o tsXoç và iSousiv,
K a i Btà touto xa'a/ios, S X o v x a X à v à z à p .v r (ç , "Oti và ßovjÖvßoust, xoswç Sèv ■pp.xopoust.
Tbv 'iu/i/.bv t'ov OavaTOv, btà và -xpxBpàp.Y]ç. ’Ajat; Ta epya Tà xaXà, srézouv àvSpstwjJtéva,
" O t i s’ s z s t v c v t'ov x a ip 'o v , T à ëpytx ß o rjO o D s tv, M è , t'ov t/ßp'o') rp ç xtsTswç, [a à jro v T a t Si èséva.
’ E /.â ï v a t'ov s u v T p s /o u s t , / . a i t'ov i c a p íjv o p o u s t v . ’ E zsT vovTbv à v T Î x a X o v , ó x o ű p .ă p Ş s x X a v â Ţ S t ,
A sv sou ßoY jB a ô B o p v t /.o ç , p .v -c' ó F Io sT é X vty .ô ç s o u , Aèv t'ov àp-pvsi rt àpsTÎ;, và sou STaO-p sto xXocyt.
M ij Sè 6 M xàveç 6 T p a v 'o ç, óxoövat xsvB spôç sou. Mévov [xay.pà p.è to sxaOî, stszsi v/.à ővop,á sou,
O ’u Sè ô xXoütoç o x o X 'u ç , / . a i s à x o X X à o X o j p ’ x , Kai Sèv àip^vsi t'ov è^Gpov, và sp^sTai v.ovtx sou.
M évov sà è 'p v a Tà y .a X à , x i p .v o u v ç tX a v B p w x ia . Aiw’/vsi Tov, SzopxtÇst tov , sàv à'Vsp.op to )ticvi,
’E x s t v a IJ.ÓVOV ß o n )8 o ü v , s y .s tv a aï oxsxàÇ ouv, Kai ssv’ àxb t'ov ztvSuvov, tov tjtu^tzbv XuTpti)vst.
’ E y .s ïv ’ àxb tXjv z ô X a s t v , t'ov à v B p w x o v á p x á ijo u v . ■ "Op.ti)ç aÙTà xoü s’ sfpatţa, y.àp.s và Tà Ypoix^s/jç;
A sv (L ipsX oustv i p p .x T a , aX oya sroX tsp iv a , IIposs^ou éçti) àx' aÙTà, và p/p xapasTparps/jç.
S x a B ia /p u s o /. o o i j/p T X , /.a i • /p u s o '/.a p .w p .s v a . "Ot’ sivat Xôyta y.aXà, zaXaTç xapavYEXiaiç,
K ai s é X a iç x oX u T Îp ,r(Tai<;, gaÇ ! /.a i y .a v T a p é X a iç , ’Axb t'o sùaYyéXiov, stvat èxaYYsXiatç’
'P c p s p .X T x ó X ó )tp o s a , 7 sp .à T a '.ç T à ïç z a s é X a t ç 1 Ka't [ast’ airatç OsXstç súpíj, iu/pç sou swrpptav,
K ai oi XTti>xoi stv a t 7 'up.voi, s iv a t y.a i x s i v a s g é v o t , Misa et? t'ov xapàSstsov, và süpyjç ßastXstav.
K ai s e i; /s p T a is i x s p is s à , /.a i x a p a p ts O u s p iv o t. ’ E/.sivp v ty)v oùpâvtov, ’p: và àijttvOoüp.sv,

să mi-lü usiurezü puçinü. Nu te supërà dară că-tî spunü prè-multe si că m’am depăr­
tată de firulü istoriei mele. De altmintrelea n’ am să-tî mal dîcü de câtü să te indemnü a
face câte tï-am scrisù si sâ-tï arêtü câ numai prin împlinirea invetiăturiloru ce tï-amü datü
veï află gratiă si mântuire, cândü va trămite Dumnedieü să-tî iea sufletulü: câ-cî omü escï
si caută să morï, mäcarü de aï fi intieleptû ca Aristotele, tare ca Samson, si invëtiatü ca So­
lomon. De morte, fiiulü meü, nu te potï măntui, si de aceea caută de fâ numai bine, ca să
scapï de mórtea sufletésca. La infricosiatulü judeçiü faptele bune te ajută, numai ele te inso-
çiescü si te mângăiă: nu-tî vine in ajutoriü vorniculü, nicï postelniculü têü, nicï marele-banü
ce-tï e socru, nicï avutiele, nicï aurulü; ci numaï faptele bune se arată pline de umanitate,
numai ele te ajută, te* umbrescù si te scapă de munca de yecï : nu folosescü arme, caî, spade
de aurii, siéle pretióse, arce pline de vestminte aurite. Vedî seraciî ămblândii golî si flămândî,
pre cândü. voï vë imbuibatï si vë imbëtatï; pântecele vostru stâ să crêpe de incárcatű, pre
cândü eï morü de fóme, ardü de sete si tremură ca frundia de frigü, că n’aü lemne să se
incăldiescă: de aï săturată dară vreunü sëracü flămândă, de aï adăpată vreunü omü inseto-
siatü, de aï ospëtatü vreunü străină in casa ta, de aï mângâiată pre cineva aruncată , in in-
chisóre, de aï îmbrăcată vreunü omü golü in viétia ta; aceste fapte te insoçiescü după morte
si-tï măntuescă sufletulü, eră ale lumeï tóté te părăsescă si te lasă singură fârăajutoriü, pre
cândü faptele bune staă pline de bărbăţia de daă peptă si se luptă pentru tine cu inimiculă
credintieî ; astă inimică ce caută să ne amăgescă, virtutea nu-lă lasă să s’apropie de tine, ci
cu a eî neînvinsă spadă Tű depártézá de tine, mântuindu-te de periclulă perdereî sufletescî.
Pëtrunde-te dară de câte tî-am scrisă si le urmeză fâră abatere, că sunt vorbe bune, consi-
lie frumóse, precepte trase din insusî evangeliulă; prin ele veî afla mântuirea sufletului si
 MAT0AIOÏ ISTOPIA TH2 OnTPO-BAAXiAS
"OXot ga; ol xp'.Trtavoi, zat gsaa va ßpsöougsv.
Nûv /ai àsi /ai závTCTE, si; aîwva; aiwvwv,
Nà ßXsziügEv ú ; suvaTov, t)sov tov uôivta góvov.
Apwjv.
Jleçi Ttôtç tó àaÎTZ'lvov t o v &avcctov iţiu or &e~
çi^et t o v ç Ttàvtetç f) iyittv.a/i iuv éÇaiçiO'tr.
Tpaşa) acu e!c zapáSsívga, Eva Soçaorapâxi,
Nà SiaSá&rj; závTOTs, và Ougyjóvj; Xtyà/t,
Nà \offi_ z ü ; Sèv àÇfÇou«, tou Kcogcu yj àpsv-
Tsiai;.
Mv] Sè /aviva wpsXouv aÙTaî; ÿj çavTaoiai;-
Móvov aàv e X6’ 6 ôavaTo;, aàv yopTa i;-aî ôepiÇei.
K a i tt;v 'iuyyjv e x tó /opp.i, sb9b; tv;v èyod piÇst.
Tbv ßaoiXsa Sèv t!iv;pà, ot'ov voüv tou Sèv tov
ßavsi.
Mov sp/soai j;,è Sbvagiv, /ai rr(v ’iuy^v tou óvávsi.
’A çevts ;, àçsvTÔTcoXa, ßaaiXtaoat;, xupaoE;,
"OXou; tou; ospvsi b OávaTo;, YalJI‘,rP0'u? iJ-î Tal;
VUlfâîEţ.
Tbv Háza Sèv ÈVTpèzsTai, gè to TpizXbv aTSçâvi,
Mov xcçtsi Tat; vjgssat; tcu, /ai xàTw tov Èêàvst,
Kai tou; KapbtvaXsou; tou, g s zopçupà y.avoia,
383
Tob; xágVEi /a; a/OTÎÇovTai, / a i yàvouv tv; v à;ia-
Tou; KXvjpixob; 'A p y y p s í c . /a i MvjTpozoXiTâbs;,
~àv àyupa to'u; xouêaXsi, g a g gè tou; IIx zao E;.
’'ApyovT£ç -/.ai àpycgEvoi, àÇioi OTpar.wTE;,
"O rav tSouv rbv OávaTOv, yavcuv tov voüv tou;
tóté;.
T ízo te ; Sèv tou; wœsXa, /ai SoŞa, / ’ v; àSpEÎa,
Móvov orbv çoêspbv KptTŸ]V, tou; sspveusi -gè ßia.
K a i oià toutc vpápw acu, aÙTb to Aoçaorapi,
l i a và ocSâaat tov 0 eov, /a i y i à và supy;; yap ’. v.
’Eg zp o ; oTov poêspbv KptTvjv, ózÓTav 0sXsi xcîvţ ;,
Ilăoav zvcyjv zâaav Çwyjv, èv tt, y;gspa zstvy].
EiSè /ai 0sXsi; ßouXy)0yj, và 'iáXX r,; tô Tpczapt,
IlXà'/to; SsÚTspo; aÙTÔ, slvai / a i s‘/ si yàptv.
HXOS, zX. 6 '.
'O pom s; ;jl£ à'owvov, /ai à'zveuv zpoxsigsvov,
xXaúoaTE závTE; è z ’ sgoi àSsXçci /ai çiXoi, ouv-
•,'sve T; /ai ţvwotoî. Tv;v vàp /9è; ^[xipav ju.sO’ ù-
;j.(j )v ÈXàXouv, / a i à’ovoj e z ^X 6 s p.oi r, ipoêspà &pa
tou ôavaTou. ’A XX à Seûts z / vts; çi zoéoúp.Evoí \i.z,
/ a i àozàoaoOs p.E tov TEXsuTaïov aozaopibv. ObzÉTt
y x p p.sO’ úp.í5v zops6oop.at, r( ouXXaXyjaio toü X o1 .-
zoû. E i ; KpiTïjv vàp azipyou.a'., è’vôa xpoowzoXv;-

veï capëtà impëratia cerului, de care să ne invrednicimü totï creştinii acumü si pururea si
in vecii vecilorü, ca sa privimü in mărirea sa pre Dumnedieulü adevërateï vietï. Amin. i

Curnu s é c e r e a m ô rte ï s e c e r ă p r e lo ti f ă r ă e scep tiu n e.

’Tï transcriu aci o căutare ca să o citesc! totdeauna spre a-tî aduce aminte câtü de de-
sierte sunt domniele iumel, si câtü de puçinü folosescü tóté bunurile eï; câ-cï, cuinü vine
mórtea, ne taiă eu cósa eï ca iérba fragedă, si ne desparte sufletulü de corpü: de impëratü
puçinü ’ï pesa ; domnï, fil de domni, regine, domne, miri si mirese, totï sunt egali înaintea
cumplitei eî ghiare; de papa nu se rusîneză, nici de întreita lui coronă, ci-I taiă dîlele si-lu
culcă la pâmêntü ; cardinalii cu mantelele lom in façia viorelei ’sî plecă, tremurândü, capulü
la secm’ea eï; archiereiï, metropolitü, ca si preoţii, ’I spulberă cumü spulberă vêntulü pléva;
deregëtorï si supusï, strălucit! osteni, ’sï perdü minţile, cândü o vêdü, si. neajutându-le ni-
micü gloria nici bărbăţia, ’ï tërésce inaintea infi-icosiatuluï judecătorii!. De acéea ’tï tran­
scriu acestă cântare, ca să fii totdeauna cu frica lui Diunnedieü si să pot! afla gratiă ina­
intea infricosiatulul judecătorm, cândü va veni să judece totă suflarea. Éra de vel vrè să si
cânt! acestü tropariü, să scil că se cântă forte frumosü pre modulü alü doilea plagiu.

M odulu 2 . p la g iu .

Vëdiêndu-më zäcendü fără vóce si fâră suflare, plângeţi pentm mine fraţi si amici, con­
sângeni si cunoscuţi; câ-cî ieri incă vorbiam cu voi si de odată veni asupră-mî infricosiata
oră a mórtel. Venit! dară tot! cel ce më iubiţi, si-mî dat! cea din urmă sărutare, câ-cî nu
voiü mal ămblâ, nici voiü mal vorbi cu voi .de adi înainte; câ la judecätoriulü më ducü, unde
nu se caută façia: câ-cï servü si domnü se infâçisiézâ împreună, impëratü si ostasiü, avutü
384 TES AU RU DE MONUMENTE ISTORICE

»Ma obx Sori. AouXoţ T«p xaî Aeax0xir;c; őj/oü ora— Àùxb xb Ao^acxoiptov, àv 5èv p.aç xaxetvii»«],
píaxavxai, BastXeùç /a i axpaxi(kxY)(;, itXoùatcç /a i fppôvcxiv bèv xoxaÇogsv, oùSè ßaaxoüp.ev yvwstv.
■josvvjç Iv àiju&p.aTt ïaw. "Exasxoç yàp èx xwv Ebiwv ”Eppu)oo. ,Çp/ç', èv TptvoÊùaxw, Mvjvi
£p‘/wv T, BôÇacf^sexai, ■)) aw/uvO^Octat. ’AXX’ atxw 4>£upooapt(j) •/.£'
xàvxaç /a i Suaamo, àâiaXetxxwç ùxèp èp,oü xpocsú- 'O /axà xávxa A y í v r ^ q xïjç AùOevxetaç cou,
HacOs Xptcxw x£> 0éw, tva ij.y; /axaxayö /axà xàç
àp.apxiaç p.ou eîç xbv xôxov xvjţ ßacavou. ’AXX’ MAT0A1O2S O M YP EO N .
tva jxs xaxaxctŞrj 8xou xb oôiç xvjç Çwïjç. T E AO 2.

si sëracü stau cu aceeaşi demnitate înaintea lui, fiăcare, după faptele lui, avêndû să se mă-
réscá séü să se ruşineze. V ë.rbgü dară pre totï, rugati-vë neîncetată pentru mine lui Chri-
stü Dumnedieü, ca să nu më .trimită, după pëcatele mele, la locű de muncă, ci acolo unde
este lumina vietiel. -
Acestă cântare, de nu ne va umili, suntemü cu totulű lipsit! de minte si de cugetare.
Fil sànëtosü. 7126, in Tërgoviste, in luna lui Februariü 27.
Alü Măriei Tale intru tote rugätoriü,
MATEIÜ ALÜ MIRELORÜ.

FIXE.

Nota. Pre p ă rin te le V lă d ic a M a leiü M ire a n ’lü aflârnü iuseimiatü, ca împreună judecândü, in cartea de judecată
delà 1617 a lui Alesandru Iliasiü Voevodü, despre care vomă vorbi mai la vale in Nota nostră la dania
maicei lui MichaiQ Vodă. — Despre acésta scriere a lui Mateiü vomü mai insemnà ceva la inceputulü
Tomului II, comparându-o eu Joppecourt care indeplinésce unele eveneminte ale Movileseilorü atinse de
Matei H.

ERRATA CORRIGE
Pagina 293 linia 19 A n o Talg ó v ó fieçatç, A n o x a lç ó v ó r a lç /.uyalç,
, 298 33 K l ano K ai ano.
313 1 maniei Germaniei
322 11 Bugiăcanulu Bocskay
327 8 io v TÔ)
335 19 tx. elç
340 30 ty ça y eç. iyţiarpe
341 25 a itça véÇ ovv, (ivTQ aviţow .
351 , 14 - v a ij ■/.ai, '
352 15 judtecä judecă
— 16 iéra tiéra
353 după ală 4-lea versü din columna delà stânga să se adaoge:
N à Ta lâ fjç y .a t u /.în r i'K , xa i va roi
361 după alu 7-lea versă din columna delà stânga să se adaege:
y tv x o ç 6e ixoivtih'rOi, x o >jiţ i><iov n n u a .
369 linia 20 ‘S á v, ‘Eàv.
 C H R IS O V E DOMNESC1 A C U M U M AI A N T A IU D A T E L A LUM IN A

i.

CARTEA DE DANIA A LU I ION NICOLAE PETRASOU VOEVODÜ CATRA BESERECA S. NICOLAE

DIN SCHIAI DE LANGA BRASJOVU, L A 1602.

Acéstà dania, datată din Brasiovű, la anulă delà Adamfi 7110 (1602 delà Cristă) septemvre 28, eserisă, in
limba română, cu litere cirilice semiunciale (pol-ustav), pre o foiâ pătrată de chârthiă bombacină orientale, de
55 centimètre in innăltîme, si 43 in lărgime. Documentulă, de-si e subscrisă numai de Ion Nicola voevodu,
portă insă trei sigile alăturate, stampate, fiă-care pre câte unü pătrată de chârthiă, lipită cu ceră. Fia-care si-
gilu are apiôpe doue centimètre in diametru. Sigilulă ântâiă are vultnrulă cu aripele întinse, cu crucea in ciocn,
cu capnlu intorsn spre aripa drépta; in drépta capului, semiluna; in stânga, sôrele; impregiuru, inscriptiunea:
ÏWN NHKOAA BOEBOA- Alu doile sigilu are o cruce mare ; in drépta ei, semiluna; in stânga, sórele ; impre-
giură, inscriptiunea: CTANKA rOGlOîKA. Alu treile sigilă totă ca ală doile, numai crucea e duplă, si portă in­
scriptiunea: (ţlAOpÎHKA roCflOdiA. Originalulă se află intre documentele moşiei Micsienescii, proprietate a casei
Polizu. D. proprietariu Polizu, prin intercesiunea dlui Ştefană Grecianu care me făcu lnătorig aminte la acestă
documentă interesantă, avu bunătatea de a-mi împrumută originalulă spre a-lă copia si publică. Publicâmu a-
cestă documentă, intru tóté conformă cu originalulă, afară de unele acente si prescurtări aruncate pre de asupra,
care, lipsindu la tipografia, furămă nevoiţi a le lăsă afară. ,,
Etă dania lui Petrascu voevodă:

-J* JVÁÉRA NOM ÏW N N H KOA AE flXTpAU JKO BOEBWA 'l'kAA i() 0CT A 0AAN8 T O A T X 'IţÂpA pSAAX-
w kC K X . <J)EM0p 8 A pXnOCATSASH AS AAHXAHA BOEBOft. U)HE8 ftOAHNA tT A N K A . A PXIIOCATSASH AS
AAHXAHA BŐÉBŐL- U1H ftOAANA (J)A 0pÏHKA ({)ATA pXflOCATgASH. A8 AAHXAHA BOEBWA- CKpHCAAA A-
MACTX KApTE A NOCTpX. KA CX AIIKX J|A IJlipE TOI4H ^OAANÏH. KApÏM BA ftĂP^H A& V U IEŞE8,
k8 ftOAANÏA M O tllïEH NOCTpE. IţX p X E H pSAAÄNEIJJH. LUH TORH KOlApÏH RXpXEH . IBM .VIApH. UJM
AAHMH. UiH TW RH ilK p H N R IH LU H EPSiWEIIÏN. 111H npE glţÎH . UJH TOlţH KpElJJHNÏM. K X ftE
AE AASAT A A B 8 T B SCXPA'tÈ. JUH, W s t iJ J A N H E ') flX p H N T E A E IIOCTpg. pXHOCATgA AAHXAHA B0EB0A-
^ UipEgNX K8 NOM. KXTpX t(f)X N T â BECfcpEKX A ^ U IH tH A E AXN'PX METAT’fe EpAU 10B8 A 8 H.
ME JACTE X P * m 8A ik t lE N I H H fip'k'IC T EH K ~ R E .1
2) LUH A ASB C~TH NHKOAAE. KA £X jpTXpHAA UJH
CX AAHA8HAA. AHECT C tţjX H T S X P * jVV- riE N T p g C8(j)AETEAÉ HOCTpE. UJH AAE irApHHlţHAOp HOlJJpH.
K8AA A8 V fT X p H T UJÍ A8 AAHASHT UJH AAlţH A 0AANH. KpEIJIHHH S t8 (JlOCT M AH N TE A^ NOM. UJH
KA CX (|)HAA UJH HOH KTH TO pH. AA AMACTX C(j)XN TX G EffepEKX. HSAI A8 <j)OCT UJH AAljH AOAANH

1) zelă si promisiune.
2) Adormirea prè-euratei nàscetôriei de Dumnedieü.
49
386 TESAUßü DE MONUMENTE JSTORICE

WH KTMTOpil EZTpXNH. AEPEHT8 AHAIA K8([)AlţXA8MHNATX. LUH K8 HHHMX K8pATX. HS TOT

c8(J)AET8A. WM K8 TOATĂ Bp*kpE NOCTpX. NOH AM MHA8HT. WH AM A*p8HT np'feHCTÎH K LţE.
UJH ASM C~TH NHKOAAE. CATSA AN8ME MHKIUEHEipÏH. ftE^ HîSAElţSA HAX0B8a 8 h . ftE AXNrX TEp-
rwtţ. CX <j)ÏE AA C(J)EHTÏE EECfcpEHE. HE (ACTE % p M 8 \ np'feHCTÎH. ÜIH A A8h C~TM HHKOAAE.
U l K t ï A X N rX HETAT'fe. EpAWOßSAÖH. HS TOATO X °T A p 8 A . m,< K8 T O A T Ă O H NA.') WM ftEJfi
KX H IlS . UJH &£J|l nXASpE. WH AE AAFIA. IUH «8 MOpHAE HS TO ATE. UJH «8 T O T BENHTSA.
KAS rfjW T MT AA KOCTpS ,\t M OW ÏE. ftE AAM Aa t dXNTpS C8iJ)AET8A H XpHNTEASH NOCTpS
M HXAHA. WH nXH TpS C8(j)AETEAE H ZpH N IJH AW p HOtJjpE. WH HXNTpS C8(j)AETEAE NOCTpE. WH
fX (j)HM WH NOH KTHTOpH. AA AHEÇT C<j>ZNT8 XPA M . KA WH AAlţH ßOMNH. WH KTHTOpH E Z -
TpXH H H-b8 <J)OCT. KA CX ABEM p 8 rX WH nOM ^NX. nXNX J|l BEMÏE. WN nXHX HE BA
A8M NE§E8 BHlţA. WH npE NOH W H <|>ÏE HHNE p8^A HOCTpX. Ci ABEM A rpHTKH WH n 8 -
f)8 p t A ^ TXpH. WH A M HA8H. AHACTX C(ţ)XHTX EECfepEKZ KA CX CE I10A T X IţH H'k flpESlţ'lH .
WH ^ÏAKOHÏH. WH 4 X P K 0BNHHÏH. CX CASHCACKX J|lTp8 C(J)XHTA BECfepEKX. §H W A WH NOAÍlT-fe.
WH CX pOAÿE A 8AAHE5 E8 A^ pEnTS C8<j)AETEAE HOCTpE W H flX H T p S TOATX K p E IJIH H X T A T t. AE-
PE(1T8 AMAta HE p 8 r X M K8 <J>AlţA AA n X M X H T S . K8 H SMEAE C(j>ENTEM TpO H lţE. K8 p 8 rA n p fc -
HCTEH. WH AA8H C~TH NHKOAAE. KXTpX AOMNÏA EOCTpX. AOMHH KpEIJiHNH. KAplH BA A A ^ ÿE
AOMH8A A 8M H E 5 E 8 . J|l LţApA p 8 M X trk C K X . A8 A e P^AA HOCTpX. A8 AE A A T X p8A<Y>. CX 8 X J]l-
B ^ lţE A 8 M H E Ş E 8 , WH n p lî K8pATA M A H K X . WH C~TH HHKOAAE. ÇX J|iT XpH l(H N O M I N A HOCTpX.
WH K8 n S T ^ p E HE BA8 A a P8 H T A8M NE§E8. WH K8 K X p iţH AE OHHNX. KA CX ^ ITXp’fetKX A 8m_
NEŞE8 npE A °M H ÏA BOCTpX J|VTp8 AOAAHÏÉ. AOMNÏA BOCTpX. ^ HACTX B ÎIAlţZ K8 I1AHE. WH K8
M 8ATX T X p ÏE WH CXNXTATE. HVp J|l HEAA K^Kb K8 .fn x p X L JÏlA . HEpiOASH. WH npE A°M N ÏA
BOACTpX. WH npE TOlţH KOIApÍH IţEpXEH KApÏH CE BOp HEBOH A .fiT Z p H . AHACTX nO M ^ H X AHO-
C T pX . IAp KApÏH CE BOp HEBOH. WH CE BOp H CflHTH. A CSpfJA WH A CTpHKA. MHAA C~TH KECfe
pEHE. WH nOM 'bNA AH ACTA A HOCTpX. H'IjM <()AnT8 HOH A E K8N X BOIA HOCTpX. A8 BA <})H
AOMH8. AS B A X A ÍK X . AS BOIApH. a8 M E ÿ H tA W H . A8 OM CXpAK. npE AHEAA CXA CTpHHE WH CXA
CSpHE. A^M HEŞES. WH CXA A E § p X A Ä ' ,HH'fet K a * A E npE nXM XHTS. WH npE EA WH npÉ (j)EHO-
pÏH ASM WH npE TOATX p8AA A8H. WH CXH CT^ n X p X W H jpNAHNTEA ASII A^ M NEÇES np^ H C-
T A A . W H C~TH HHKOAAE WH p SrX H K W fe AHELJiÏH C<j)HHTE EEC'fepEHH. WH Jf> HECT B'bKIi WH Jfi HEAA
HE BA CX (J)ÏE. WH CX (j)ÏE TpXKAET WH A(j)8pHCHT. ^ T XIO AE C<J)XHTAA T pO H lJX WH AE
HHHCTHTA K p S H t A8 X~G. WH A E C(j)HH4ÏH K É Ç C n A X T H H H H .2) WH A E CtftHHljÏH npOpOHH. WH AE
C<ţ)HH4'ÎH AHOCTOAH. WH M8HEHHHH. CTbl~TEANH. 3) WH fipn~ A K N H H H .4) W H AE TO lţH npA B EA H H 'IÏH .3)
WH ae hoh n x K X T o w Ï H . WH exH (J)ïè n a p T 'b ka a a8 h a a <Í>t a i i . w h a bh pw h . w h a (J»e -
HOpHAWp A8H KOpEH. WH J|lTp8 ^ AOK K8 Ï8AA. WH K8 ApïlA. K8 AHA WH K8 KAÏA^A. KX HOH
AM ASPSHT. K8 TOATX BOIA NOACTpX. AHECT CAT HE MAH C8C AMb CKpnC. npE H8ME A\HKWE-
HEIJJH. [Ip’bHCTÏH. WH A8H C~TH NHKOAAE. CX (f)ÏE AA HEl^iÏH C(f>XNTX KEC'bpEKX. AE OHHHX
WH AE MOWÏE. HEASa T WH HECKHMEAT J|l BEHÏE. WH AAM A a t AE «fHAHHT'b C({»HHTEH KE-
cfepEHH. KZNA» A8 (J)OCT TOT nonopSA AASHALJH WH TOlţH npESLţÎH WH CASîKHTOpÏH KECkpE-
HÏH. WH KXHA8 BOM A ß t fipHAEH? HOH CXNTEM AA'roPH c& AXM WH KXpiţHAE. HE CXHTb
CKpHCE Ae OHHHX. AAE HECT8H CAT AE MOWÏE. WH ^K X WH K8 WAATE KXpiţH CX MAH

1) mosia.
2) c e i fâră de argintii.
3) sântîtï. '
4) prè-cuviosi.
5 ) drepţii.
 CHBISOVE DOMNE8CI. 387

TZpHM . UJH nZN TpS MÄH M âpÉ KpE^ÏHl^Z. HOH AM fl8C M ip T S p Ï E . JKSll&Hb’ A EAAH H T8 X P xa îH A
tS ftlţS KpAUÍEBCKOMrpAA. k8 T O T M HH ÍTH TSA CBAT8A M ETZlţEH EpAlUOBSASlJ M Z p T S p ÏE npOTOUO-
ha m h ^a io . id h nonA ía 'ie h k o h o m Sa . a e^ hepben boas, u ih nonA m shshas a e^ § P ä n e i j j m .
LUII CTAN KOp'IOKhV UJH B A p sS A TpAM. UIH (JlpAHlţA. UJH A ^HTpAKH BHtT. UJH MH^AIO KÄ-
M&pALU. UJH A^XOBNHKS AEMOTEM. UIH SK8 í1S H 8A. ANTONIE TpAM. UJH AackaaS a CASA. JUH A ae"
KAA8A BACHAÏE. A^OS ' AMEip'k MSA!]!« H IK fa u MAH M 8 A T 8 A e W CST» Ae KZpKALţM UJH M SEpM .
MSpTSpHCHM UJH HOH MAH BpSTOC BS CScJlAETEAE HOCTpE. UJH HS IlEHEiţHAE HOCTpE AE KpEA'ÍN-
gZ. UJH irfeS CKpHC AHACTX KApTE ^ METATEA EpAUJOB8A8H. B S A ^ T W T CK£A a h ' e MHp8 ~/ŞpI.
A W T pOffiACTBA X~ß4~ ^AXK‘ M~gA CEfl~ ~KH AHH HMC AŞ nOfl~ N*krOCAAB~ W T BApVVIII W T
(|lAOM :
ION■HHKOÜfl ßOgßOßil. (;1. G) (/L G.) (/I G)

ii.

CARTEA DE JUDECATA A LU I ION COSTANTINU SIERBANÜ VOEVODU, PRIN CARE SE

DESPIINTIEZA DANIA LUI PETRASCU VOEVODU.

Din cartea de judecată ee urraézá, se Tede cumit a perdutű beséreea din Schial satuin Micsienescil. Pu­
blicarea acestű documenta, nu după originală, ci după o copia prè-vechia care inca face parte din documentele
moşiei Micsienescii a casei boeriloră Polizu. In astă copia lipsesce datulu documentului. Ion Costantinű Sierbanü
W ., dísií Cârnuia, a domnita 1654-1658. Documentulu tündú numai o copia, ’ia tipăvinui eu litere latine.

f ma~tïe » e ~?kîek>ïwH Gostaudeu Sierbanü Voevodü dat’am Domnia mea acesta poruncă ^
a Domniei mele Boiarinuluî Domniei mele Dumitrasco Post: feciorulü NecUliî Vist: cu fecio-*
riï lui câtï Dumnediéü ’l va da; ca să-i fiă lui satulü Micsienescii den judeçiulü Elhovului
cu Rumânii si cu morile si cu totü venitulű de peste totü hotarulü. -Pentrucă açelü satü Mic­
sienescii a fostü megiiasiü de mosia lorü incă mai denainte vreme. Ér’ cândü a fostü in di-
lele rëposatuluï Michaiü Voevodü i s’aü fostü vëndutü Rumânii Domnesc! lu Michaiü Voe­
vodü, si totü aü fostü Rumânii pe sénr’a Domnéscà. Intr’acéea rëposatulü Michaiü Voevodü
Domnia lui a fostü miluitü eu acestü satü Micsienesci si cu Rumânii pre Leca V. Comis pen­
tru dirépta slujba lui, si totü ï-aü fostü Rumânii pe sém’a lui. Ér’ dupre açéea Deçà Comi-
su, elü sï-a fostü fâcutü pomană cu dênsiï de ï-a scumpâratü de Rumănie pre bani gata, sia
rëmasü Micsienescii eră megiiasï. După acéea cândü a fostű in dîlele rëposatuluï Simeon V oe­
vodü, ér’ dumnealui a fostü datü si a miluitü acelü satü ce scrie mai süsü Micsienescii eu
Rumânii lui Michaiü Ghiula Căpitanii ; deci s’a fostü rëscumpâratü si delà Michaiü Ghiula Că-
pitanü za (lo cü àX bü\ si s’a rëscumpâratü si delà rëposatulü Radu Voevodü Miçhnea, totü cu bani
gata cumü am vëdiutü Domnia mea si Chrisovulù de scumpărare. Ér’ cândü a fostü in dî­
lele lui Alecsandru Voevodü Iliiasiü ér’ Micsienescii, eï érâ s’aü vëndutü.Rumâni Neculiï Visti-
ieru tatalü lui Dumitrasco Posteln. pre bani gata za Ughï 400 aspri, de a lorü bună voiă
fâr de nici o silă, si totü aü fostü Rumânii pre sém’a lui cu bună pace. Ér’ după acéea cândü
a fostü in dîlele rëposatuluï Mateiü Voevodü după çe a peritü Necula Vistieru la rësboiü la
Bucureseï fiindü fostü Dumitrasco posteln, fiiu-seü in pribegie in tiéra Moldovei si la Tiari-
gradü, rëposatulü Mateiü Voevodü Dumnealui l’a fostü datü acestü satü Micsienescii cu Ru­
mânii milă Iancului Căpitanului din G herghiM ; si totü a fostü pe sém’a lui. Éra dupa ce a
tacutü Mateiü Voevodü sfânta. Mănăstire Căldărusianii, a dăruită Dumnealui Iancului Căpi-
tanű pentru acea milă si pentru acelü satü Ughï 200. Deci a fostü datü rëposatulü Mateiü
Voevodü si popii lu Vasilie ot Brasiovü Ughï 150 avêndüsi sfânta Beséreea d’acolo den Schiaï
hrarmilü Uspenieï de Diimnedieü născătorii si sfeti Nicolae, o cai-te a rëposatuluï Petrasco
388 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Voevodü feciorulü lu Michaiü Yoevodü, de mila Sfintei Biserici sătulă Micsienesciï. Si atotü
tînutü Monastirea Căldărosianii Micsienesciï pre séma lord, éra după acéea cândd a fostd a-
cumd in dîlele Domniei mele, déca.a venită Dumitrasco Post: den tiéra Moldoviî aicea in
ti éra, eld si-a căutată de satd si de moşiile tătânesed Neculii Vistier, si a căutată si de a-
celd satd Micsienesciï cu ce dreptate l’a tînutd Monastirea Căldărusianii, fiindu comparată de
tatăseu Nicula Vist : prin ai lui derepti aspri cumă scrie mai susd, si a venită naintea Dom­
nii mele in marele Divană, de s’aă părită de façià cu egumenulă. Varlamă ot Căldărosiani
hramulă SfetiDimitrie, dîcêndd Egumenulă Varlamă cumd a fostă cumpărată rëpâusatulû Mátéid
Voevodă acestă sată Micsienesciï de la Dumitrasco Post: cu bani gata. Intr’acéea Domnia mea
am căutată si am judecată dreptă si'pre lege, dinpreună cu toti cinstită dregători Domnii
mele, si a mărturisită înaintea Domnii mele in Divană multi boiari mari cumd n’a fostă dată
răposatulă Mateiă Vodă nici un bană lui Dumitrasco Post: pe acelă sată nici n’a aflată Dom­
nia mea in cărţile Domnesci nici ună zapisă de cumpărare delà ei. Ci a rămasă Dumi­
trasco Post: pre Varlamă Egumenulă de lege si de Divană de a luată Micsienesciï pre sém’a
lui. Eră după acéea a venită si popa Vasilie din Brasiovă din Schiai împreună cu Egume­
nulă Varlamă la Divană de a arătată cărţile răposatului Petrasco Voevodă feciorulă lui Mi-
chaiă Voevodă dîcêndü cum a fostă miluită Domnia lui pe sfânta Besérecá de acolo din
Schiai cu acestă sată Micsienesciï fiindă Dumnealui acolo la Brasiovă vrendă să iea sătulă
de la Dumitrasco Post: si a venită înaintea Domnii mele la Divană érá de façiâ cu Dumi­
trasco Post: si cu Rumânii din Micsienesci. Dreptă acéea Domnia mea érd am căutată si
am judecată pe dreptate si pe legea lui Dumnedieă inpreună cu totă sfatulă Divanului, si
am socotită Domnia mea cumă n’aă avută Petrasco Vodă trébâ nici s’aă cădiută Domnii lui
să se amestice in pomana si in mila tătânesed lui Michaiă Vodă, mai nainte să dea acelă
sată milă la alţii străini. Ce a rămasă si Popa Vasilie ot Schiai de lege si de judecată, cumă
mai multă trébâ să n’aibă cu Micsienesciï nici alti popi de acolo. Ce ca săfiă ală boiarinu-
lui Domnii mele Dumitrasco post: sătulă si Rumânii de moşie si de strămosie si fecioriloră
si nepotiloră si strănepotiloră in vece, si de câtră nimelea neclătită peste dîsa Domnii mele,
si étá si mărturii am pusă Domnia mea pe Jupan Kirka Banul, i Jupan Gherghe Vorn., i
Jupan Stroe Logft., i Pârvul Vist., i Pană Spătar., i Radul Stoln., i Radul Comis., i Radul
Paharnică., i Danciul V. Post: si o-a isprăvită Jupan Stroe Vel Logofetă.

iii.

CARTEA D E DANIA A CALUGARITIEI THEOFANEI, MUMA LUI MICHAIU W ., CATRA

MONASTIREA COZIA, L A 1603. . .

Acestă daniă, datată in monastirea Cozia, la anulă delà Adamă 7111 (1603 delà Cristă) noemvre 8, e
scrisă in limba română, en litere cirilice semiuneiale (pol-ustav), pre unu pătrariă de chârthiă pergamenă, de 35
centimètre in innăltîme, si 32 in lărgime. Nu are nici o subscriptură, ci numai dóue sigile alăturate, puse pre
unfl pătrată dechârthiă lipită cu céra rosiă de pergamenă. Fiă care sigilă are ună diametru de 15 milimetre. U-
nulu e o pâtră gravată antică cu dóue personage in piciére; eelalaltă are la midl-locă o cruce cu căpătâiele cru­
ciate; delâturï, sórele si luna ; iinprcgiură, sunt litere, sterse, printre care se potă incă, distinge cele următorie:
■{■ rotnOffiA <J>. Originalulu se află in archivulu statului intre documentele monastirei Cozia pentru sătulă Fra-
sinetulă No 5. D e aci ’lă imprnmutarămă, spre a-lă copia si publică. Publicâmă acestă documentă, conformă in­
tru tóté cu originalulă, afară de unele acente si preseuriârî aruncate pre de asupra, care, lipsindă la tipografia, fu-
rămă nevoiţi a le lăsă afară. — Spune călugăritia Theofana in acestă documentă, cumcă, satele cedăruesce mona­
stirei, le are delà fiiu-seă Ion Michail Vodă. In arehivulă statului se află, intre documentele monastirei Gozia
sătulă Frăsinetulă No 3, ună chrisovă originală ală lui Michaiă Vodă, dată in Tergoviste la anulă 7106 (1598
d. Cr.) scrisă in limba vechiă slavóna pre pergamenă, cu sigilulă ruptă: Etă cumă incépe acestă chrisovă:
ßb, X~A K~A K~A~rOB'kpHÏH, H K A P Ó I T BÏH. H XP~CT0 AHOKHBÏIt. H CAAAO^pZÎKABNÏH, ÏWH
 CHR1S0VE DOMNESC! 389

MHJfAHA BWEBO^A H f ftHÄ. C~Nh BEAHKATO H ÄOEPAfO UETpAUJKO BOEBO^A. KOÎKÏIO M~AT»».'.H
*B ffiÏEAA AApOBANÏEM. VVKAA(\AEl|!OAAH H r8~^OyEipOM~ BXCOE ŞEMAE î5rrpWBAA)(ÏHCKOE. EJJJEÎKE H
ŞAnAAHENCKH CTpANAX, AAAAAU1 H (JurApAUlS XEPHEr~ • . . . . . .
In traducerea română a comisiuneï documentale :
«Intru Christosü Dum nedieü, binecrediuciosulü si binecinstitoriulu si de C h ri-
stosü iubitoriulü si singurü stâpânitoriulü Ion M ichail V o e v o d fts i Dom nü, fiiulü ma­
relui si bunului Petrasco V oevod ű ; cu inila lui Dum nedieu si dum nedieésca dăruire,
obläduindü si stâpânindù totă T iera-R om ănescă, incă si alű pàrtilorü de preste m unte
Amlasiulü si Fagärasiulü D ucă fiindü»...
Urmézâ apoi dîcêndS eă daruésce maicei sale, Dômneï Theodoreï, satele Stndina, Crusiovulü, Frăsinetulă, Stu-
denitia, ca sa le tîna in tôtâ viétia, eră după morte, să fiă ale Maruleî, fiicei sale (a lui Michaiă). Mai dîce că
aceste sate le-a cumpărată élű, Michaiă, pre cândă era Bană Craiovenescă. Apoi termină, după traducerea C o-
misiunei doeumèntale: «Etă si mărturii asiediă Domnia mea pe cinstiţii dregători ai domniei méle, jupană D u-
« mitra marele-dvornică, si jupană ïheodosie mareie-logofêtu, si jupană Calotă fostulă mare-bană craiovenescă,
«si jupană Negre marele-spătariă, si jupană Radulă Buzestulă marele-cluceriă, si jnpană Stoica marele-vistieriă,
«si jupană Radulă Floresculă mavele-comisă, si jupană Stroé Buzesculă marele-stolnică, si jupană Sierbană raa-
«rele-păcharnică, si jupană Preda Bnzesculă marele-postelnicu, ispravnicu Preda postélnieulB din Cepturôie. Si
«eă Dană Buzevschi din Zoresc! am scrisă in cetatea Tergovistei, luna septemvre, dioa 27, delà Adam ăpânăa-
«cumă cursulă aniloră, in anulă 7106» (1598 delà Cr.) Acostă Marula despre care e vorba in clirisovu, eră fii­
că naturală a lui Michaiu W . făcută cu Tudora din Tergusioră. Pre la anulă 1617, pre timpulâ lui Alesandru
Iliasiă vodă, Marula, ce eră acumă măritată după Socolă păchamieulă, se scula cu pîră asupra lui Préda pos-
télnieulS, numită Floricoiulă, bărbatuln Floricăi, fiicei lui Michaiă W ., producendă mai susă deserisulă chrisovă
si pretindiendă că in virtutea aceluiaşi, satele Studina din midi-locă si Studina din giosu si Crusiovulă, după
mórtea maicei lui Michaiă, s’ ar cuveni ei .Maruleî, érâ nu Floricăi care se bucură de posesiunea lorii. Atunci
Iliasiă Vodă, judecându causa, clete carte de judecată prin oare Florica, in virtutea altora documente, se recunósce
de legitimă proprietariă a memorateloră sate; érâ chrisovulă produsă de Marula se dechiară de o carte minei-
misă, tăcută cu amăgire si cu o rea pecete. — D. Brezoiauu, fostă membru ală comisiuneï documentale, ne co­
munica o eopiă după acesta carte de judecată făcută de Alesandru Iliasiă vodă in Tërgoviste, luna Deeemvre
23 dîle, 7125 (1617 d. Cr.). Archivulă statului mai poséde câteva documente de aseminea, relative la familia
lui Michaiă Vodă, care le vomă publică cu altă ocasiuue. Totă d. Brezoianu ne comunicase si o eopiă de dania
maicei lui Michaiă Vodă ; noi insă publicâmu acostă daniă dţpă insusi originalulă aflătoriă in archiva. Mai in-
semuâmă că maica Iui Michaiă W . se chiăraâ Theodora, érâ după ce se făcu călugăritiă, Theofana.
Etă dania ei ;

*J- Ê X HME W~lţA H C~NA H C~TrO A~Xa< AMHN : pWABA Aw m n 8a 8H, i~C X”C, KXA8-
rXpHlţA’O’EWtţiAHA, M8MA PXU0CAT8a8H MHXAHA BWEBOftA IfkpA p8AAXH,ktKff;. BÎElţSHTAAA
BÎIALţA 'lEljJÏH A8MH AEWApTM. «8A\ ÇHME , UJH np^MMAP8 ’) CWAOMWN , ftElRApTâ ÂEUJAp-
TEAWp, Ulii AE TOATE AEUIApTM, UIH J|UJJEAttTOApE; UJH (j)8pXT0ApE (rupte dôuë cuvinte) UIH AAA nE-
TpEKST AŞAVbljlE AECT8A JfTWT KHflSA J^BÎAljA AVfc. Í1ZHX AîKSNUJh, UIH AA HEilSTHNlţA EATTpXII'fe-
gEAWp AA’fcAE, UIH AA CAXKHMION'k AU. ^ CBXNTA MXNXCTHpE % KwJŞÎA, AA AXKSUTA G~TÉI£H TpO-
HLţE. UJH AA, pXUAăcSA pOnOCATSASH MHp'IÈH BOEBO^A. lUH TpMMW AE AîKSMUJh AE AŞA!« UIH CBXH-
T8a MHN KXASrXpECKh, AEpEUTh nAA,H(IEp'k nXKATEAWp AVfeAE. AHÏHUJ M,X AJR8NCE, UIH B-fecT-fc
AE CBpXUlHp'b ŞHAEAWp ApAr <J>'î»A8lO MIES AAHXAHA BOEBOA, UJH AŞ CXpXMÎA A0AMNMCA , ÙJH
A KOKOHHAWp AWAINÎEH ASII, npHJfUţXpXAE CTpEHHE. (j)8l0 AE flAiRHIjEpE UJH AE CSCnHNE §8A,
UJH HOAilT'b. A^UAHtA K8 Bp-fepA, UIH BS A/KSTOplOA AWAAN8A8H A»^ MEptO, UJH k 8 pSrX'HONt
SHNCTHlţHAWp nXpHHlţH Ş. §H, UJH J]t JIOAnTE, UJH ilAttNyEp'b MA UJH CSCIIHHEAE CXpX'IÎEH
1) intieleptulS.
390 TESAl) RU DE MONUMENTE ISTORICE

AWp A e W ^ ' E CTpEHNE. ftOApiX CBENlţtA ASM ftHJpUAATSA M£pl«A8H »8 A8ŞH T, UJH CAS M ACTH-
BHTh, 4 E IA8 CKWC RAVpXAÊ CTpEHNE, J|t l j t p A <\E M 01JJENÏE. UIH AAAH RpXTW C A8 K8yE-
TAT AA CBXNTA M A U lXCTH pE ^ K w Ş ÎA IlE N T p S KXTpXNA UJH ÎKAAHHKA A AWp MAHKAl. UJH f ik - .
KA CX A^SNAp SNÏH k8 AAAAlţH AAApE fUAVNyEpE UJH CSCIÎHHM (j)8 J^TpS EH j\E /K A A t (}>ÏI0CX 8
AAH\'AHA BW,\. UJH H EH TpS nATHM A AWp MAS n X lţH T llpM.]VL(XpXAE CTpÏHNÉ. t\OAMNA CTANKA,
UIH «JlïtOCXS ÏWN NHKOAA « W ß , UIH (|)ÏECA 4W AMHA ({lAOpÏHKA. (j)8 ^ S flX AM*kA J|VTpEKApE Jfi-
T p 8 A A E , MHNE K8M A S U E T p E K S T . l'pAVH 4W AM NA CTAHKA, K8AA AtVA n X lţH T MOH, AVAÜKAV, CX Il8 Í U l^ ,
HHAAE A e pS^A IIOACTpA». ß A p * M A T RA T A M AtÎKM , K8MAH U E T p E K S T , M A h KA ŞHCE, «8 AASATR (J)WK,
AE MOApT'fe l|)ÏIO M IES, UIH (\E IKAA'b AYVMNÏHAWp UOACTpE. IAp A E K X T p A i CBXHTA M X N X C T H p E, AM
XAp A p A ltA S H ^WMN.b, HEp, m u MHAlţEMECKK UXpHHlJţMAWp, ftHJJV CBXNTA M X N X C T H p E , KAM A-
B8T , NAHE, pXUASC, UJH K X S T A p E , £E AAATBEAE A W p , AA HEBOA M t . ŞHCEpflY ftVVMHÏA AWp ,
M SA tţEM H M UJH HO H M ATBÉAW p AW p, nENTpS MATBA T A , KXMH AH A B 8 T KX §T A pE , ftE EH, Ş H ­
CE MAHKA #EW <j)AHA, n E N T p S AH'b/S (j)'tîTEAE AVfcAE, A M ( ţ W X ^ S H T CBENTEH M X N X C T H p H , ftOAW
CATE 4HJ|l pO M AH AlţH, ifipXCH N ETSA , UJH CTSAENHlpY. H EH TpS CSjJJAETSA pOnOCATSASH, M H \A H A
B W j\ , WH H EH TpS CXNXTATt (jjÎWCXS NHKOAEH BWß. UIH H EH TpS n O M tN A , NOACTpAY, UJH A
TOT N-kMSASH NWCTpS. CX (ţ)HM HOAvkNHlţH AA TO ATE CBEHTEAE n O M tU H M H , lUH AA 4 8 M N E -
ŞEIACKA A y T p r Ï E , .^KEMÏE. ;\WMHÏA AWp ŞHCEpVR. HOH KSKSpOACE, KSM 4M A"kS ß A T pWnOCA-
t 8A M h ^AHA BW ß, ROANHKAY EIJJH. (ţ)ÎE AATE UIH AE HOH, UJH A e H H KOAA BW fi, UJH fri T W T
H 'kM SA HOCTpS. JfBEMÏE, HEHT'pS flOAVkNA. KA, CX AHKH M ATBA T A , UJH ^ E H 'lt J|kHAHHTE, M H -
AA> UJH K X §T A pE HXNX AA M OApTE, ^E MATBEAE AWp. g S K X A S rX p itlJA ’O’ EW ljjAHA, AM 4 A T , B,
CATE, MEC MAH CSC CKpHCE, J|Y CBXNTA M XNXCTHpE, KS TO ATE X ° tA p X A E , H EH TpS D O M IN A flE
BEMÏE. IAp MHNE CE BA HCHHTH 4E pSjţÂ A lt . CAS AAtţH CTpEÜNH. CX CTpHME nOM ^ NA M t
AE AA CBXHTA M XNXCTHpE MAM ^ AT ES ßE KSNA í BOE. AMEIA CX (f)ÏE KAAYCTEMALţH, 4E T~MÏ,
W T E 4 H ’) MA§ t|)WCT .^HIIKEK). UIH IAp ŞH K, MHNE CE BA A<j)AA AHJ|V H X p H N lţH , MHNE URHTB
AKM 8; w pn, CX B w p npEM ENH HXNX AA A C O A pT t M t , WpH AH-P UXpHHUH H TSM EHH , WpH ftH^l
AAAAlţH (JïpAL4.ll. UJH BWp jp M tn E ANSM/X KX8TA, UIH ANSMrX M HASH, UJH A H S M * CWKOTH AA
IIEKOIA M 'k , UJH K X N A K BA (j)H (j)pHKAS .]VTJ>8 NON ß E K O rA T E pXSTAU^H, UJH M X BWp n X p 'A -
CH M A H N TE 4 E np'kCTABAENÍA ') M 'k . CX nXpXCbCKA) r\8 M N E § E S npE EH. UIH CX <|>ÏE J[l K A A i-
CTEM K8M SE ŞHC MAH CSC :
LÜH M iX p T S p ÏE AM USC U XpH H TEAE EniICKOnSA g(}>pEM ^H^V p ilK . 3) UIH AH A8H KXAS-
l’ X p U , UpOEl’ SMENSA WNS«j)pÏE. UIH BEMHAMHN. H p O E rS M . UJH ApCENÏE. UJH g fS M E H S A ’O 'E -
W^Oph K O Ş ÎA .K S TOT CXKW pSA. UJH AN^ONÏF K iX T p X tlS A ^EAA U ÏATpiR. UJH CASyHAE ^W AM-
NEAWp BAA"fc, C n X T . r\SM HTpAKH, BHCT. MHXO, N E rS 4 T W p . C tA N KWpMOIOA. H X T p S . H pXK KApKSA,
IIOCT. K A j\t, AA AWA/MNEH KXTpXNEH. KOEpH ME^IÍIAUJH. BAA^VA, AW r, WAiXHEljJII. UIH
HOCT. 4 p A Tű.VU) p 40A0(f>AN8A 4Hjp CTOEHEip-H. UJH AVAT, CTOHKA 4H;]V K£pHCA,XBEL)IH. UJH n p X K ,
CTAN X^A'fei A«Jp K X A IM X H E ip H . IUH HOIIA /K lin A , KS T O T CAT8 a . UJH nOnA CTAH ftH ^ V /fiN K A t,
KS TOT CATSA. UIH TOIţH nOCASUJNHMÏH. CljjEHTEH M AiN XCTH pH . GKpH CAM MACTM KApTE J]V
CBXHTA AAXHXCTHpE KWŞIIA. gS K A A S rX p A U lS A TABplHA , AWP~T, 4EAA CKHT. .JVŞIIAEAE AS
UJEpEAN • BWA. B X A t T , ~)ŞpAÎ. M~C4 A HOEM. ~H, ,\m i :
(Æ G .) (c l. G .)

1) părinţi.
2) rëpansare.
3) Râmnică.
 CHRISOVE DOMNESCI 391

IV.

CHEISOVULU LUI ION RADULO VODA, INTARITORIÜ DANIEI FĂCUTE, DE MICHAIU VO D A

MONASTIREI BISTRITIA. L A 1604.

Acestă doenmeotfi, datată din Tërgoviste, anulă 7112 delà Aâamă (1604 d. Or.), e scrisă in limba ve­
chia slavonă, en litere cirilice semiunciale (pol-ustav), pre ună pătrariă de chârthiă ordinariă vechia, lipită pre
unu altă pătrariă de chârthiă de acéeasi calitate si mărime, adecă de 41 centimètre in innăltime, si 30 in lărr
gime. Snbsemnătnra manuscript;! lipsesce depre monograma desemnată cu arniciă (tintă rosiă). Sigilulű, pusă
pre chiarQ chârthiă documentului, are ună diametru de patru centimètre ; elă e impărtîtă in dóue párti neegale
printr’o legendă ce nu se putu descifra; in partea de süsü si cea mai mică a sigiluluî e vulturulă română, cu
sârele si luna de lâturî; in partea de giosă si cea mai mare se vedă stampate intr’unu scută dôuë personage
coronate, tînêndS intre densele ună arbore in formă de bradă; in exergă se potă incă ceti; iw pA^SAB.,..
Originalulă se afiă in archivais statutul intre documentele monastirei Bistritia, sătulă Costescii No. 11. De a c i ’lă im-
prumutarămă, spre a-lă copia si publică. D . Odobescu ne tăcu luători aminte la acestă documentă. ’Lă publi-
câmă, nu numai in traducerea tăcută de comisiunea documentais, ci si in limba slavonă in care e scrisă, con-
ormă cu origuinallă, afară de unele semne si prescurtări aruncate pre de asupra, care, lipsindú la tipografia,
furămă nevoiţi a le lăsă afară.

•j- M a ~£TÍEI0 E~íf>ÍI0 Iw~ pAßSA BOEBO^A M rC~ AN Z. B ZCO H ŞEAAAM 8rrpOBAAJ(ÍHCKOE AHE
nCE8 nOKOHHAr Iw~ EZCXp A EA BOEEWftA. ß A B A T rc~/(BZAAM CÏE I10BEAENÏE PC~A-BAMHv C~T'bH H E~ÎKCT-
Eicfell AAONACTHpS TA~EAAH EHCTpH ipft. (i^ EiKE ECT XPAAA n p C ~ rk H MCTÍí H H npEAC~BENÎE RAA~MgA>
HLlliYv E~LţE H npCNO ft~BH AAApïlA. MCTNOE SCflEHIE.) H M C T N tH U lA r W~g8 EPSAAEH BENÏIAAAHH
EH
lAKOift (\A HAA ECT CEAO KOCTEIJÍÍH BZ C«X H CZC BAC \OTApOA\ W T nOAW H- W t IU 8M H
WT BOftA H CZC CEAAAHIjlE CEAOB. H WT nO CBSp. H CSC BZ CZX XOT,:kPOB£ HM' WT
W KpXCT. nOHEBiE K> ECT KStlHA CZH BHI1I pEMEHO CEAO tlOKOHHAr lw~ MH^AHA BOEBOftA. (R ~ rZ
ftA npO CTH T A~IUA E ro BEMNOE EAAS RZC îIOMHNANÎ e) WT HAA BZCHX MEPHUUÏH w f CEAO N A ţM E
W T M IlK A 'k CZC METE CH. H B 0MK8A CZC METE CH H E ApESA ‘ CZC MET CM. H Í10J1AA CZC MET
CH H W ilp 'k AAOUJOAB CZC MET CH. ŞA ~/AAiB AC~ POTOBH. II npO^A^OUlEC WHH CAAAH
ŞA ßOEpO BOAt HAA nOKOHHOMS IW AÁHXAHA B0ÉBW AA. H pAŞRE NHEftHO CftAHOCTÜO W T KZ
rcp8 EAA8. h nOKAONHLUEC WNH EH TH BEMHH BZ B'bKH. A flOTOAA nOKÖHHAP~ Iw~ AAHXAHA
BOEBOßA r~CAB8 EAA8. fipilAO aU lA ECT 8 C~T0E AAONACTHpS BMtll pEMENA CZH BHI11 pEMEHO CEAO
KOCTÉLJJÏH BZ CHX EH T H pAftH A~U1E EAA8. H pO/\HTEAÍE EAA8. fA B O a T ^ A ECT C~TM8 AAOHACTMp“

f Cu mila lui Dumnedieü Ion Radulü voevodü si domnü a totă Tiera-Romănescă, ne-
potulű rëposatuluï Ion Basarabii W., dâ domnia mea acestă pofuncă a domniei mele, sântei
si dumnedieescëï monastirï ce se numésce Bistritia, (unde este hramulü prè-sânteï curatei si
prè-binecuvëntateï stăpânei nóstre născetoriei de Dumnedieü si pururea feciórei Măriei, cinstita
ei Aflormire), si cinstitulin părintelui igumenü Yeniamin, ca să le fiă satulü Costescii to tu şi
cu totü hotarulü, din eâmpù si din pădure, si din apă, si cu siedérea satului, si de pretu-
tindinea, si cu tóté hotarele lui deprin pregiurű. Pentrucă a cumpărată acestü mai susü dîsü
satü, rëpausatulü Ion Michail voevodü (Dumnedieü sä-i érte sufletulü lui, vecinică să-i fiă
pomenirea) delà toti megiiasii din satü, anume delà Miclea ,cu céta lui, si delà Voiculü cu
céta lui, si delà Barbulü eu céta lui, si delà Popa cu céta lui, si delà Oprea alü Mosiôeï eu
céta lui, dreptü 42 mii aspri gata, si s’aü vëndutü eï insisï de a lorü bună voiă rëpausatului
Ion Michail voevodü, si fâră nici o silă de câtră domnia sa, si s'aü inchinatü a fi ei veciniei
in veci. Ér’ după acéea rëpausatulü Ion Michail voevodü, domnia sa a adäogatü la sânta mo-
nastire mai susü dîsă, acestü satü de mai susü dîsü Costescii toti, pentru sufletulü lui si alü
 392 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

BX SKp'briAEHÏE A E~ÎKCTBHJJAA HHOKOM BX JJHipS. A r~CA8 EAl8 H pOftHTEAÍE r~CAB8 EMS BEH-
MOE BXCnOMHHAHÏE. WEAH KZ AA ECT K8llHA~ JlOKOHNOA/lS AAHJfAHA BOEBOAA CXH BHllJ pEMEHO
£EAO BHA ECT TOr<\A. HA HŞAfcŞENÎE ErO WT >§EMAE. H EXUJ~ BX AINOrA TECHOTA H CKpXE~
WT CBAKEX CTpAHEX H 8MAAENÏE CTEJKAMÏÈ fM~ ŞA CIIEN^- H A JlOTOA/f IIOMMCAHA ECT ÍIO -
Kp’feriHTH BHllJ p£H~NA MONACTHp. H WT TOA^fc WT AAAÄO CJIEH58 EffiE MAMA TC^BS EAA8. flAK~
pAft~ AA(j)8 EftHH^AH BOHHH EJK~ B'kui“ TOrAA BOA r~CAB8 EAA8. J1HTAA ECT T~CAB8 EMS BX
CHX TEX BOHHH. X0KE'r WCTABHTHC AEA~ HAA~ ŞA AA(f)~. K8flHTHC~ TOr CEAO BHIU~ pEHEHO.
AA ECT B~rA pAAH 8 C~T0E AAONACTHp H pAAH nOM^NS T~CAB8 EMS. A OHH TEX BOHNH BX
CHX TOrAA. BEAErAACHO rA~ETU EHTH HO 8r0AH0 H 110 BOA'fe T~CAB8 EM8 H pAAA C~TA AAO—
HACTipS BHU1 pE'l~HA. lÄKOJK ftA EtT ßX ŞKp’fenAEHÎE EÍ A HHOKOAA BX 11HIJ)8. A T~CAB8 EAA8
BENNOE BXCriOAAHNANÏE. H BHA ECT pAAH HEAA02BEHÍE r~CAB8 EAA8 H ŞA TöAHKA NE BOA'fe HTO
EC~ HMAA N'feKOAHKO Bp-feivf CEAHIA ÉC~ CXC TEX BOHHH 8 C~TA MONACTHp~. H TOPA* KXAA ECT
KSnilA BHUJ~ pEHEHO CEAO A TEX BEMHH ESK~ C8~ EHAM KNE§. OHH C8~ pEKAH. KAKO AA H § -
BAAH~ nOKOHHAr“ ÍW~ AAHXAHA BOEBOAA H ŞA Klip. H ŞA CBAKEX JASKAEHÏE. h ' J10 TAIA BHCT
SCTpOEHÏEAA HM~. TAJfT TOTAA BX 5HAAAÁII CST TEX AAErilAlU~ ACnp'lH BHHI~ pÈH~HH H JIOKAONM-
THC~ EHŢH BEHHH. H H A 110 TOAA~ J10K0HHAr~ AAHXAHA~ BOEBOAA. iJpHAOJKHA~ ECT BHUJ pEH~NO
CEAO 8 C~TOE MONACTHp~ BHUJ pEH~NA. H HŞBAAHA ECT WT EHp H W T CBAKEX JAÎKAENÏE. JA-
KOÎK AA cSt AJHpHH H CAOBOAMH JlpH AHH TKtlBOTA rOC~AB8 EMS. H HA BX CHX KA~rOHCTHBH~
rcn~ A A pH x p ~c t í i a n í . ehth n p o ip E N Ïu a ° n ~a e ?k ctoht c ~t a aaonacthp~ bhp a* ne a *bat nh-

KOrAA ?KE. H WCTABHA ECT HOKOHHAr AAHXAHA BOEBOAA CXC BEAHKOIO KA~TB8. 110 W~UIECTBÍIO
t ~c a b 8 eaa 8. k o m 8 b x p 8 h h t r~x B~rx k h t h . r~cAAp8 b a a u j k o e ş e a a a e . h a h w t c~pAE'iNAr~

nAOAA r~ciiAB8 e m 8. h a h w t c x p o a h h k e m 8 h a h no rp'fecEX eaa 8. h a h w t HHonA'feMEHHK.

AA. Aip~ nOHTET H (lOKpfenHT CÏE C~TA AAOHACTHpS BHUJ pEH~HA. H OCTABHTHC~ CÏE CAEO BHUJ

pärintilorü lui, spre a fi sântei monastirï de întărire, ér’ dumnedieescilorű călugări intru hra­
nă, ér’ domniei sale si pärintilorü domniei sale intru vecmică pomenire. Insă cândü a cum­
părării rëpâusatulü Michail voevodü acestü mai süsü dîsü satü, a fostü atunci la esîrea lui
dintru acestă tjérá, si a fostü inţru multă strimtorare si scârbă din tóté pártile, si intru im-
puçinarea avuţiei de monedă, si după acéea cugetândü a întări mai süsü dísa monaştire si
dintr’acea puţină avéré ceo aveà domnia sa in monedă; si pentru lefile a unorü ostasi ce aü
fostü atunci lângă domnia sa, a întrebată domnia lui pre toti ostasii aceia, vrè-vorü ca să lase
pártile lorü de lefă să cumpere acelü satü ce s’â dîsü mai süsü, ca să fiă pentru Dumnedieü
la sânta monaştire, si pentru pomenirea domniei sale, ér’ ,ei acei ostasi toti atuncea cu glasü
mare^ aü dîsü să fiă după găsirea cu cale si voia domniei sale, pentru sânta monaştire ce
s’a dîsü mai süsü, ca să-i fiă de întărire, si cälugärilorü de hrană, éra domniei sale vecinică
pomenire. Si pentru neputintia domniei sale si de atâta nevoe ce a avutü, a fostü siediutü
câtü-va timpü cu acei ostasi in sânta monaştire, si atunci cândü a cumpărării mai susü dîsulü
satü, ér’ acei veciniei carii aü fostü proprietari, ei aü dîsü ca să-i scoţia rëpâusatulü Ion
Michail voevodü din birü si din tóté mâncătoriele; si pre acéea le-a fostü asiediáméntulü lorű.
Apoi atunci aü lùatü aceşti megiiasi banii ce sunt mai susü dîsï, si s’aü inchinatü a fi veci­
niei, si după acéea rëpausatulü Michail voevodü a adäogatü mai susü numitulü satü sântei
monastirï ce s’a dîsü mai susü, si ï-a scosü din birü si din tóté mâncătoriele ca să fiă in
pace si liberi in dîlele vietiei domniei sale si in tóté dîlele vietieï prè-piosilorü domni creş­
tini să fiă ertati până cândü va sta sânta monaştire birü să nu déa nici odată, si a lăsată
rëpausatulü Michail voevodü cu mare blästemü după petrecania domniei sale, câruia ’i va in-
credintiâ Domnulü Dumnedieü la mână a fi domnü Tierei-Romănesci, séű din rodulü inimii
Domniei sale, séü din rudeniele lui, séü (după pëcatele sale) din alte sementíi, de va cinsti
si va întări acéstâ sântă monaştire ce este mai susü dîsă, si va lăsă acestü mai susü dîsü
 CHRISOVE DOMNESCI 393

A4 Aip~ riOMTET H nOKp’k flH T CÏE C~TA AAOHACTHpS BHUJ pE'ÜHA. H OCTABHTHC~ CÏE CEAO BHUJ
pEN NO §A EHp. H §A CBAKEX la^ftEH IE KOAHlţi A a A e t npEŞ. A ÍT ~ . TOr~ r~X E ~ rX A4 S K p t-
flHT H CXXpAHHT BX rc n A B ^ ErO. H BX HNO B ^ g t A~U1A ECO. A AIJJE AHÎ1\“ H ESTBpXAHT CÏE
C~TA MOHACTHp~ H NEWCTABHTHC~ BHUJ pEMENO CEAO ŞA EHp H ŞA CBAKEX A *m BE- TÔC~ r ~A
E ~ rX AA HE flOHTET (r u p tü ) CXXPANHT BX l'C^B*b ETO. H BX HHO B*fcl|EX A 111* EfO. TAÎK
BX TOAA H T~CABO MH nOHX?KAAXOM~ 110AA~A0 HATH H flO KptnH T H C~TA AAONACTÎpg. H no 8C-
TpOEHÏE J10K0HH0AA8 AAHXAÍA KOEBOAA. H OCTABHXOAA rCA~BOAAH KHUJ~ pEH~HO CEAO K0CTE1JJH
KAKOAA ECT AAHpNO ÇA EHp H ŞA CBAKEX IAÎKAENÏE KUr~ HA nXTpläE™ H gTBpX/EAEHÏE C~TO-
AA8 AAOHACTHpS. IAB0iK~ AA ECT J10K0HH0AA8 AAHXAHA BOEBOAA H T~CABA AAH. H. BX cÍ\AA~ r~CA4 pH
EJK~ X °K E T AA~AOBATH C~TA AAOHACTHpS BENHOE BXCflOAAHHAHÏE. T ^ ÎK AA~AH CE H rCABO AAH
BX ckAA~ npABOCAABHHAA~ r~CAApH XP~c’r,f*HÍ CX HAAEHEAA E~ÎKÎE. KAKO Aa 8TBpXAHTH UOAÎ'k-
H8 nOKOHHOAAS MHXAHA BOEBOAA. H KAKO A4 HAAATH WCTABHTH B ‘IUJ~ pE^H O CEAO pAAH A AÎK-
EE H pAAH EHpOBE npH A NH ÎKHBOTA r~CABH. JAKOJK A'4 HAAATH BE'IHOE BXCI1CAAHHANHE. CE3S
H CBEA~TEAÏE HOCTABAtEM“ rCABOAAH îKSnAH ripEA4 BEA~ KAH. H HiSflAH MEpHÎKA BEA~ AB0P~*
H fôSllAH CTOHKA BEA AWr~. H AEKA CHAT. H HHKA BHCT. H ( lO C U ( llb Ü ) CTOA~. H rAHTO-
pÏE KOM. H CTAHMIOA nEX- H AEKA KE.\~ IIOCT~. HC~. CTOHKA BEA~ A ^ r~ M AŞ CTAH HAI1HCAX
8 T p rO BH yj AA~l|A Afip ~BÏ ANM W T AAAAAA B A ^ T “VgpBÏ.

f IG T EO êBO p. (L. S.) iV m O G T IK ) E~2KIIO r~ G J H b .

sa tu d e b irü si d e tó té m â n c ă to ri ele câ te v o r ü fi p r e s te e ï , p r e a c e la , p Q H p m lü Ç n jp p e d ie ü
s ä -lü in tâ r é s c à s i s ä -lü p ă z e s c a in tru d o m n ia s a s i i n c e l a l a l t u v é d i su fletú lü l u i ; é r’ ele n u va
in tă r i a c e s tă sâ n tă m o n a s tir e , s i d e tiu v a lă s ă m a i sü sü n û m itù lü s a tü de b irü si de tó té ü â j-
d ile , p r e a ce la D o m n u lü D u m n e d ie ü s ă n u -lü c in s ţe sc ă si s ă n u -lü p ă z ă s c ă in tr u d o m n ia sa,
si in v é c iü ü v iito r iü su fletu lü lu i. D e c i, in tru a cé e a si d o m n ia m e a m ’ a m in d e m n a tü a m ilu i si a
in tă ri sâ n ta m o n a s tir e d u p ă a sie d iâ m ê n tu lü , rë p â u sa tu lu ï M ic h a il v o e v o d ü , si a m lă s a tă d o m n ia
m e a m a i sü sü d îsu lü sa tü C o s te s c ii ca s ă fiă in p a c e d e birü, si, de tó t é m â n c ă to ri ele, sp re a fi
p e n tru tre b u in tia si în tă rire a s â n te i m o n a stiri, ca să fiă repăusatulU i M ic h a il v o e v o d ü , si d o m ­
n iei m ê le , si tu tu rorü d o m n ilo r ü carii v o r ü v rè a m ilu i sâ n ta m o n a stir e , v e c in ic ă p o m e n ir e .
D e a c é sta m è r o g ü si d o m n ia m e a tu tu ro rü d r e p tü -c r e d in c io s ilo r ü d o m n i c r e ştin i, cu n u m e le lu i
D u m n e d ie ü , ca s ă in tă r e s c ă p o m e n ire a rë p â u sa tu lu ï M ic h a il v o e v o d ü , si ca să a ib ă a lă s a a -
c e s tü m a i su sü d îsü sa tü de d â jd ï si d e b iru ri i n .d î l e l e v ie tie ï d o m n ie i m ê le , ca să a v e ţi
v ecin ică p o m e n ire . É t â si m ă rtu rii a m p u sü d o m n ia m e a , ju p a n ü P r é d a m a r e le banü, s i jt i-
p a n ü C e r n ic a m a r e le dv orn icü , si ju p a n ü S to ic a m a r e le lo g o fê tü , si L e c a sp ä ta riu lü , si JS’ ica
v istia riu ïü , s i (locü albii) sto ln ic ü , s i G lig o r ie co m isii, si S ta n c iu lü pacharnicü', s i L e c a m a r e le
p o ste ln iç ü , isp rav n icii S to ic a m a r e le lo g o fê t ü ; si a m scrisü eü S ta n ü in T ë r g o v is te , lu n a A -
p r ile , d île 1 2 , d e là A d a m ü a n u lü 7 1 1 2 .

ION PiADULÜ VOEVODÜ (L. S.) ..CU MILA LUI DUMNEDIEÜ DOMNU.

50
 P E T R E M ORM ENTALE

I.

PETRA CE A FOSTÜ PUSA L A CAPULU LUI MICHAIU VODĂ, IN BESERECA MONASTIREI

DELULU.

După ce Michaiă se ucise de Nemţi, capulű luî se aduse in Ţiera-Romănescă, si se îngropa in besëreca
monastireî Délulö, in judeciulă Dimbovitieï, aprópe de Tërgoviste, puindu-i-se si o petră cu inscriptiune rom ă-
néscâ. Când ti s’a'derimată besëreca cea vechiăadîsei monastirî, snb domnia luî Bibescu, s’a scosú atâtă pótra
câtă si eapulii, care, după cumn ne asigură d. major Pappasoglu, însărcinata de guvernă, la 1860, cu'cercetări
archeologice in acele párti, se păstreză de câtră egumenă cu bună ingrigire in beserecă. Despre aducerea capu­
lui lui Micliaiă din Transilvania in Tiéra-Românéscâ, éta ce scrie contimpuranulă Spontoni : «După uciderea lui
Michaiă, se tină consilia la care luară parte atâta capii óstel germane câtă si al celei române; si intre alte se
decise ca să trămită in Tiera-Romănescă capnlă lui Micliaiă, fiindă-că se temea că, netrămitendu-se, óstealul de
acolo nu eră să crédâ că e mortă, si că va urmă esecutândă ordinile priimite si fă con dă astfeliù nóué încurcă­
turi; de altă parte, boiarii incă nu eră să pasieseă altmintrea, la alegerea unui altă Domnă.» (Tolto giă di vita
Michele... fu tenuto consiglio; doue internennero i Principali Capi d’entrambi gl’Esserciti; e ... fu anco risolto
mandar la Testa d’esso Michel nella Valachia; stimandosi, ehe se non si fosse mandata, l’Essercito suo, ch’iui
teneua non harebbe creduto, ch’egli fosse morto; e con I’esseguir le sue comtnissioni, in nuoui travagli incorsi
sarebbono; Né quei Boiari sarian venuti all’elettione d’altro Vaiuoda. Spontoni, História delict Transilvania. Ve­
neţia, M. T)C. XXXVIII. 4°. pag. 171.
Inscripţiunea petrei comemorative o transcriemă, mal giosă, după unu tabelă publicată de d. major Pappa­
soglu, sub titlu: 1Vo VI. Sf. mănăstire Dealulü. In acestă tabelă, se vede, afară de aspectulă pitorescă ală mo­
nastireî, si afară de pétra comemorativă a luî Michaiă facsimilată, bustulă Iul Michaiă, după medalionulă publi­
cată de cardinaliilă Simon de Vries in istoria sa universală in limba olandesă ; precnmă si subscriptura iul Mi­
chaiă cu litere latine, după o copiă litografii ă a unei epistole a lui Michaiă ce noi insîne, pre cândă ne aflamă
in Berlină, o facsimilarămă intocmal după originalulă ce se pâstrézâ in biblioteca Dzialyniană; astă epistolă
facsimilată , lectorii noştri o cunoscă, fiindă ea alăturată la pag. 179. a Tesaurulul; eră d. Pappasoglu se folosi
de ună esemplariu ce priimise d. Lauriană delà noi incă la anulă 1860. Tabelulă dlul Pappasoglu ne mal infaçi-
 PETRE MORMENTALE 395

siéza si eraniulu lui Michaiu vodă, copiată după natură. Ce se tîne de pétrâ, ne pare râu că editoriulă nu ne
arată dimensiunile ei; in dşsemnulă dsale, petra, firësce, e forte redusă,- si pare a fi unu pătrată cu puçinu
mai lungă de câtă lată. Dar incă si maï rêil ne pare că inscriptiuuea petrei din facsimilele redusă ală dlui
major, nu concordézà totdeauna cu lectiunea dsale. Pentru acéea, noi, până ce ni se va dă ocasiunea de a co­
pia noi insîne acea inscriptiune, o reproducemu aci, deocamdată după d. major, nu cu litere cirilice precumă stâ
scrisă pre petră, ci cu litere latine după -ortografia nostră.
Etă dar inscriptiunea petrei, după d. major :

t Aice zace cinstitu si rëposatulù capulù creştinului Michail marele voevodù ce-a
fostú domnű Tierăeî-Rumănescî si Ardéluluï si Moldovei, cinstitulű trupú zace in câti­
pii Tordei. si cândü l’aù ucisú Némtii aú fostú 7109. in luna lui Avgustù 8 dite, acé-
sta pétrâ o-aù pusù jupanù Radu bârbatulù jupânései Preda.

II.

PETRA MORMENTALA A CALUGARITlBl THEOFANA, MAICA LUI MICHAIU VODA.

In narthexulu (tinda) monastireï Cozia, clădită de Mircea Vodă ©elfi bëtrânu la 1395, pre malulă dreptu ală
Oltului, in judeţiulă Vâlcea din România mică, se află puse, de partea dreptă intrându in besérecâ, doue léspetli
de morminte, in nivelă cu pavimentulă besérece:. Aceste léspedï forte ânguste si cu totulu alăturate una de alta,
au 1 metru 80 centim, in lungime, si 42 centimètre in lărgime. Depre una, inscriptiuuea e cu totulu stersă; eră
pre eeealaltă, se vede la midi-locă o cruee cu trei rescruei si cu postamentă sub care se vede si ună capă de
movtă. Crucea e ornamentată in lăintru cu arabescuri implètite; süsü sunt literele sacramentale: I H IJ I ;
eră de laturile rëscrucilorü: IG si X G ; HH si HH; M si il ; P si E ; si giosü de totu : T si H. Inscripti­
unea comemorativă © săpată impregiură de tote patru pârtile cu litere de 7 '/2 centimètre in innăltîme.
Acéste notifie ’mi sunt comunicate de d. Odobescu, după cercetările ce dumnealui, însărcinată de guver­
nă, a făcută Ia 1860, in judéçiele Argesiulu si Vâlcea. Résulta tulii acestoră cercetări archeologice, sunt, pre de
o parte, eruditele Relatiuni descriptive ale domnului Odobescu, impartît© in 8 capete seu divisiuni,(si anum e:')
episcopia Argesiu si schiturile dependinţe.5) episcopia Râmnică si schiturile dependinţe.3) monastirea Cozia si
schiturile dependinţe.4) monastirea Bistritia si schiturile dependinţe.5) monastirea Arnota si Govora.6) monastirea
Horezu si schiturile dependinţe.7) cinci schituri ale âpitaleloră.5) monastirile închinate Tntana si Stănescil): a-
ceste relatiuni stau la ministeriulă culteloră, durere, incă nepublicate; pre de altă parte, unu A lb u m archeolo-
gicu si pitorescă ală susă-dîseloră monastirl, compusă din 110 bucâtî desemne, esecutate cu multă talentă in o-
liă, sepia si tusiă, de d. Trenk, pietoră elveţiană stabilită in Bucurescî, care a însoţită pre d. Odobescu in ,es-
cursiunea sa, si a lucrată aretatulă Album 3ub direptiunea domniei sale. Ar fi de dorită ca acestă Album să se
publice, spre a dă atâtă publicului din (ieră câtă si străiniloră oideă despre frumusëtiele naturel din munţii no­
ştri, Câtă si despre comorile de obiepte antice ce se mai află păstrate pre ici si colea in monastirile României.
Istoria chiară ar avè să câştige multă din divulgarea unoru aséminï esplorârl.
396 TESAURU DE M0XÜ3TBNTE ISTORICE

Éta acumiî for&A pétrel mormtntale a maiceïTUï Mïchaifi Vodă :

P A B A K ~ ÎK I A K î A 8 T ï p H H / i , ' f r f «r(j) A H A M 8 M A P 0 n 0 CAT 8 A8 H

JS 6*. o - «5 ■Si ta 2
w ;i— 1 M Z ? s
X '
i X >«
CŰ < ï>r~ k. s-
< ça i g 'X
<
a0 W S=«i
«i fi >gs « 'fi >
t- U oJ! •«* r r
u ©— s .............. e : § §““ö 1
50: <>
vj t
-' U) ° s
-P (O
O* >te-••- ■ S
s i
ft. O
C Qr~~ 13 * s.
■Cti
m
r f» g m
Πa-. H o
-K Z, ■ Î ' ' l. 2 3>
V d S o i.v a o a u v s V v d A u .H N V x a iH d a jv M m j io a s N V ’ V o a 3uvoH H H 8X io iH < ţ)H m v a H d o v (|)m 'v v o V v o 3H<|)Hm

Étâ si inscriptiunea de pre petră, transcrisă cu litere moderne, si cu cuvintele slavóne in traducere :

I Rëpausatü-a róba lui Dumnedieü călugăritia Thepfana, muma rëpausatuiuï Michail

Voevodü. si fiiă-sa Dómna Florica si fiiu-seù Nicolae Vodă a nevoitü si a scrisü. in dî-
lele lui Ion Radulü Voevodü. in anulù 7104. (1606).

FINITUL U TOMULUI I.
 TABLA TOMULUI I.

I. Titlu, si Prefatiunï. I— XV
Ii. Waltheri Res gestae Michaelis Moldauiae Palatini. (Faptele M Michaiű, Dom-
nulü Tiereî-Romănescî, de Walther). 1— 74.
III. Adunarea din Brasiovü a Societate! literarie din Transilvania ; si Discursulii
~ dluï I. Puscariu, despre importantia documentelorii nobilitari ale familieloru
române din Transilvania. . 75— 85.
IV. Gramatica lui Sincai, si Epistola luî câtra Ioane de Lipszky. 87— 105.
V. Credulă din Catechismulü romänescü, tipărită in Roma, la 1677, cu litere
latine, de Vito Pilutio. 105— 106.
VI. Bisselii Michael Wallachiae Waywoda. (Michaiű, Domnulű Tiereî-Romănescî,
de Bisseliü). si epistola facsimilată a luî Michaiű W., din 4 februariű 1600,
câtră Sigismundű regele Poloniei. 107— 184.
VII. J. Aug. Thuani, Historiarum sui temporis libri CX, CXIV, CXV, CXIX,
CXXI, CXXII, CXXIV, CXXVI. (Istoriele timpului seű, de I. A. Thuanű). 1 8 5 -2 4 7 .
VIII. Memoriahito lui Michaiű Vodă câtră Rudolfû Impëratü. 249— 271.
IX. 2-îaupivou AvSpayaOeiatq toű M'-xav;/. Bosêôâa. (Vitejiele luî Michail Voevodű de
Stavrinos). 278— 326.
X. Ma-Qaícu ioropi« tÿq O'x^po-BAayja;. (Istoria Tiereî-Romănescî de Mitrop. Ma-
tciii). A /* . 327— 384.
XI. Chrisóve domnescï : 1) Cartea de dania a luï Ion Nicolae Petrascu Voevodű
câtră beséreca S. Nicolae din Schiaî de lângă Brasiovü, la 1602. 2) Cartea
de judecată a luî Ion Constantină Sierbanű Voevodű, prin care se desfiin-
tieză dania luï Petrascu Voevodű. 3) Cartea de dania a călugăritieî Theo-
faneî, muma luï Michaiű W., câtră monastirea Cozia, la 1603. 4) Chrisovulű
luï Ion Radulă Vodă, intăritoriu daniei făcute de Michaiű Vodă monastireî
BiStritia, la 1604. 385 - 3 9 2 .
XII. Petre mormêntalp ; 1) Petra ce a fostă pusă la capulű luî Michaiű Vodă, in
j beséreca monasijji^j 2) Pétra mormentală a călugăritieî Theofana,
maica luî Michifiu Vodă, | ~ ,, ; v -, 393— 396.
I ' r '■ \ .. •

FINELE TABLEI.
 ERATA.

La pagiua 391, lin. 16, in locű de: conormü cu origuinallu, să se citéscá: conformii cu
originalulü.

JTBi bL Unii; U-uj ■ Stb iu

J Nr.... .182 $ . . I t O i T