Sunteți pe pagina 1din 414

arta bizarrtiria

0 arta IIU apare pe deplin constituita inca de la nasrerea statului dupa care i~i capata denumirea ~i nu l'QIbare cu desavir~ire odata cu el. La inceput a existat 0 faza inevitabila de tranzttie intre arta imperiala romana ~i arta bizanttna, faza despre care unli socotesc ca soar fi prelungi-; pina la moartea lut lustinian. Dar daca geneza artei bizantine ap re mai limpede atunci cind se considera perloada sa paleocrestlna ca 0 ultima manifestare a artei romane, ar fi nedrept sa nu se puna ~i mai mult accentul pe tot ce a creat e-\ nou ~i prin care mal degraba a vestit viitorul decit a prelungit trecutul .
CHARLES Vol. I Ii II lei 31 DEL

yon

Arta
bizantina

Biblioteca

de arta

Arte ~i civilizatii

Consultanl ~tiin1iflc: CARMEN-LAURA DUMITRESCU

Charles Delvoye

arta

bizarrtina
Vol. I

Tn romane~te de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI

Prefa~a de
VASILE DRA-GUT

CH.\.RLE"

DELVOYE,
byzantin,

L'Arl

by B. Arthaud,

Paris, 1967 EDITURA MERIDIANE

Toat~ drcpturile asupra prezentei erli~ii In limb a romana slnt rezervate Editurii Meridlane

Bucureftl,

1976

PREFATA

Pc coperU\: Implirdteasa Teodora $i ~~ita ei

(detaliu: Itavenna,

0 patrlciana),
547

mozatc, catr

an Vital'

Editurii Meridiane de a publica lucrarea profesorului Charles Deloope, Arta Bizantina, trebuie salutaui ca un autentic act de culturd menit sa participe la reafirmarea pe planul valorilor spirituale a uneia dintre cele mai strdlucite $i~ deopotriod, conirooersate epoci din istoria omeruru: Literatura de specialitate acumulaui in legatur cu studiile prioind. cultura si arta bizantina este imensii. Cel care ar dori sa aiM 0 imagine globau: asupra cercetdrilor de bizantinologie efectuate numai in secolul nostru ar putea fi lesne inspiiimtntat de cantitatea uriasti de lucriiri cu caracter monografic, articole, comuniciiri si dezbateri pe diferite teme, 0 adeoaraui nebuloasd de titluri in cuprinsul cdreia descifrarea unor structuri de rezistentii pare a fi deosebit de anefloioasa. Para sa ne propunem - ar [i dealtfel imposibil in limitele unei prefete - sa facem un inoentar al coturooerselar pricitoare la procesul de constituire, la aria teritoriala si la problemele de stil ale artei bizantine, apare ca necesard evocarea acelor aspecte din istoria aut de agitaui a imperiului constantinopolitan si a artei sale, care au general numeroase interpretdri coruradictorii. Ca succesor al Romei antice, prin voitua imptiratului Constantin, la anul 330 al erei noastre, 5 Constaruinopolul. devenea capitala unui imperiu

Inuiatioa

polimor], loc~l de tnttlnire al unor striioechi t::a~itii culturale si artistice, a cdror zestre spiruualii p de mijloace de expresie prezentau, 0 largii dwersL~ate. A~ezat pe malurile Bosforului, la hotarul dintre douii continente - pozuie unicti dar profund semnificati()ii pentra 0 capitald de ,imperi.u, - C!0nstaruinopolul a fost, incii din. p'nmn sC!t ant de existentii, creuzetui unor ,exc~Pfw,:ale culturale dintre orientui anuc F occideniul medt,leranean. Desi beneficial' al unei religii de stat unuare, cresunismul, ~mperiul ,b~~anti,! nu, a putut fac~ abstraciie nici de traduiile smcret~te ale Romei imperiale, nici ~~ ratio,!a~tSmul, ir;tbtbat de senzualitate al eulturii elenistice, nlCt de splendoarea [ascinanui a monarhiilor ,orienta,le, c,o~truite de milenii pe suportul [anatismului religios. De la inceputurile sale, Biza':fU:~ a deoenit un. adeoiira; nod gordian de contrtuliciii, n,od ntct~data dezlegat, nici retezat de sabia ()reunut cuiezator. De-a lungul celor unsprezece secole de existentii, hotarele imperiului bizantin au fost tntr-o neconteniui miscare. Larg desfa~uratii in ()reme,a imp~ratului I usiinian (527- 565) saa a lui Vasile al Il-lea Buigaroctonul (998-1024), suipinirea imperiuiui bizantin a ri(),!it nii 0 datii, s~ redo?indeascii tntreaga mosteture a Romei imperiale, din desertul Mesopotamiei pirui in indepiirtaia Iberie. Nu au lipsit insii nici acele dramaiice momente cind. ins~i existetua capitalei s-a aflat sub semnul tntrebiirii: persii sasanizi, arab ii, bulgarii, au ajuns. in repetate .rinduri sub zid~r~le Constantinopolulut, petura ca m anul !204 slaoita cetate sa cada in miinile armatelor celei de a patra eruciade. Din 1261, cind. Mihai al V Ll l-lea Paleologul tsi fdcea intrarea triumfalii in cate~ralr: Sfintei Sofii, si pirui in 1~53 cirui s~a priibusi: definiti() sub lo()iturile, turc~or otom~nt, Con~t~ntinopolul a dus ~ e~tstenfa, pre,.cara,. ~e .nel~n~t~ politicii si de aguaue religioasii, far a sa ptar~a totusi fascinanta sa autoritate, riiminirui pr~n deiinuie capitola imperiului, a ace,lut tmperui ideal la a ciirui mostenue rioneau mat toate capetele tncoronate ale timpului, Neincetata deplasare

==:

a frontierelor .co~oborr:t~ cu puternica forld de iradiere culturala ~t artisticd explicii in burui mas de ce L ' ta .' conexiune cu arta metropolei ura :n d t~ec se reclama a ft ~ercetate numeroase opere si monumente rasp.,indtte pe 0 arie largii in leoaniul medi~er~ner:n, m peninsula bolcanicd, in Italia sau m tntinsele tere ale Ucrainei ~i Rusiei. o E ,lesn~ de inseles c~ in co,!,~yiile unui proces oelt!ttc, aiu de complex, ui conduiile unei dispersdri tent~nale atit de largi, in cadrul cdreia co,ns id ~ra te t ra di 'ile si" impulsurile cer tLt locale se arta bizantinii nu a .a()ut ~~ nu putea sii aiM 0' configurr:/te ~r;to$ena, apta un?r stricte definuii de ordtn, stt!tStte. , Pusa, tn slU:j~a bazileului, servind cL!' ft~el~tate tera:hta politicd si religioasii, arta bizantirui ~ J~st m permancrud artd cu program, Compnrabila in. mare miisur~ ,cu arta Egiptului a,:ttc, ,tI'.!str:ument al teocraiiei [araonilor, art a b~zar:tma si-a elaborat un. limbaj codificat capab:l,sa exprt"!e, o!,d~nea terestrii si autoritatea di()ina, facmd. sensibild ,td.ee~ de supunere, de valoare mo~ala, de credirud m perfectiune. Dar intruclt o~dme~ terestrd a imperiului a fost in repetate rinduri sUl!usii, seisrYI:elor, odaui cu contest area unor ~e()~r,un considerate sacrosancte (numeroase "!~c,an eretice sau indelunga perioadd iconoclasta stnt cele ,m.ai grditoare dooezi in acest sens) , !;rta btz,antmf! p:e,.z~nta ea insdsi 0 eooliuie mar~atr: de disconiinuiuiti, incit subsumarea ei u,:et su!gure categorii stilistice ar fi condamnata dintni inceput erorilor. E!e fon,dl!l unor at~t de ,indlcile probleme, cercetdrile pn()md, arta bizantina au mai fost complicat~ ~L de, existerua prejudecdtilor unor cdrturari occtdenta,lt, p,entru care, 0perele orientului ortodoz erau hieratice l}, S~Ct l}, , ituepenue l}, lipsite d~ ~aloare l}. 0 graoa prejudecatd, ln. substratul c~reta se aflau ,cite()a secole de dispute $~ de cC!~~ nu erau striiine mentalitatile catolice ~L ,a,mbt(ule de su~rem.atie ale Vaticanului, a prunt ,rG:portu! genetic dmt~'e Bizant si mostenirea Romei tmpenale. Numerosi au fost saoatuii peruru care ezplicarea fenomenului cultural si artistic

=.

medieoai din Europa a a()u.t ca ,unic punct de plecare antica Romd constd:;ratf!'. drel!t model ideal de organizare ~i de forfa sptntuala .. P_ent~u Franz Kaoer Kraus 1 ntreaga art cre$tma: tlin. secolele IV - V III .era, expli~ata f.n funIcfte de o singurii si aiuoruara sursa: Roma.. n .m01 similar da; cu mai multe nuanfe, Alois Rte~L, a incer~at sa demonstreze n ~e ,!"as.ura a!ta eresuna timpurie, deci si. cea. biza:ntma ,d:n. primele secole de existenfa ale imperiului de Rasant, s-a tntemeiat pe nW$tenirea artei imperuile romf!'ne care tniocuise oechile arte din oastul spaftu ",!,e~t~~ranea:n .. Aces~or uniLaterale interpretiiri ale origuui art~t bizantine le-a fost opusd La tncepuiui secolulut nostru, 0 alta teorie tot dtU de exclusi()istii: 1.11, a sa. luc~are , istoricul d e()ent'ta celebrti Orient S oder Rom ki 3 . e sat de arui austriac Joseph .trzygow~ t a ~n() r importanfa factorilor ~e mflu,enta, acordind ~n: rol prioritar orieniului apropiai, res'pectt~ .A:ste~ mici, Persiei sasanide, Caucau~ulut, St~tet. $t Egiptului. La rindul sau, I. V. At~a~o()' a t~~tat mai ales asupra substratnlui ~lentstt:, c~nstdertn~ ca arta bizantina a fost .in .pnmul rind. mdatorata tradifiilor artist ice constttu~te 1.11, Leooni pe fondul mai oechii sinteze greco-onen.tale... . I nieresui crescind pentru istorui $t cultura tn~periului bizantin - aceasta largii .pun~e de lega: turii dintre antichitate $i Iumea medte()a:la europeana _ s-a concretizat in secolul nostrii pr.tT':,~umeroase lucriiri purtind girul un:o~ !erso?,,-alttaf~ de recunoscuui repuuuie ~tiinftf~ca u.nt()ersala .. Charles Diehl Nicolae Iorga, Gabnel Mtllet, Andre Graber, Lou~ Brehier, O.M. Dalton, ~te()en R~nCLma,!, Viktor Lasarec, au marele de a f: pus m e()idenfa importonia Bizanfulut ca, ()a,.tra ~e cuiturii de generoasa fert~Litate, rolul sau m p~t~a!~c: si transmiterea marilor oalori ale an~~ch.ttafH~ [orta sa de creafie $i, de stimulare a cuuurii $t artei din intreaga Europa. . .. Eliminind succesio oechile teorii cu curact~r exclusi()ist, cercetiirile recen:te au fi!Cut ~emonst~l1:tw cd arta imperiului bizantin a ~ttut. sa: ~en.eftc~eze de 0 tripid mostenire: romatui, eIentSttca $t onen-

tala, incorporind de-a lungul secolelor oariate influente care au coniribuit La continua sa imbogiitire si dioersificare atU in perspectiod teruorialii cLl si in perspectiod cronologicd. Traditio romand este lesne de recunoscut in concepiia de largd respiratie a ansamblurilor urbanist ice, 1.11, rigoarea com poziiionald ca $i 11, tehnica savanui dar economicoosii a constructiilor care [oloseau zidurile cu emplecton si placaj. Tradiiiei elenistice ti este proprie cultioarea studiilor prioind cultura si arta greacd, de asemenea preferirua pentru eleganta si rafinament, pentru canonul efeminat al figurii umane, pentru logicd si echilibru. Orientul a participat La constituirea fondului genetic cu gustul sau pentru fast si grandios, cu sensul ierarhiei, cu voluptatea culorii $i a ornamentului. Deosebit de importanui a fost, pe parcursul cercetdrilor, precizarea tot mai clara a raportului dinamic care a existat intre statul bizantin, in dubla sa ipostazd: politicd $i teologald, si arui, care, indiferent de domeniile de referin(a - laic sau religios - a constituit un instrument apologetic al autoriuuii imperiale, consideraui a fi de esenui dioind. In [apt, datoriui seoerei ierarhizdri sociale, creaiia artisticii din imperial bizaniin s-a dezooltat pe mai multe nioeluri riguros demarcate ca posibiliuui materiale, ca program spiritual si, [ireste, ca posibiliuui de ezpresie. Tocmai de aceea s-a putut oorbi despre un dualism al artei bizantine: pe de 0 parte arta de curte, destinata inaltei nobilimi $i ()irfurilor clericale ale metropolei, pe de alta parte 0 arui a piiuirilor sociale inferioare, 0 arui a colectioiuiiilor monahale sdrace. Cultioind rafinamentul $i somptuosul, arta de curie a cdzu; deseori in capcana conoeniionalului, in timp ce arta categoriilor populare s-a tnnoit la combustia miscdrilor de masd care i-au transmis exaltarea pasiunilor $i dramatismul expresiei. Dar problema dualismului priveste si una dinire cele mai dificile preciziiri cerute de studiul artei bizantine si anume natura relatiilor care au existat Entre Constantinopol $i dioersele centre 9 artistice aflate in sfera sa de infLuen(a. Reiinind

adeodrui ca notiunea de arui bizantind s-a constituit fn legatu;a cu creaiia artisticii a metropolei si a principalelor orase ale imperiului, Salonicul in. primul rind, nu trebuie pierduta din oedere timpuria aparuie a unor centre auionome, asa numitele scoli naiionale , a ctiror ort-. ginalitate $i capacitate de finalizare au uneort o impre ionanui prestanui. In aceasui perspectioii, prin art bizantind nu se mai ituelege doar produciia unui anumii centru - in spera Constantinopolul - ci 0 categorie stilisticii deosebit de complexd, aplicabild artei din farile orieniuiui ortodox. Asadar, nu pot fi omise realiziirile artistice din cnezatele ucrainiene si rusesti, din (arile Caucazului, din tdrile balcanice din (arile romdne, din Asia mica si din Siria, [iecare dintre centrele de arui din aceste fari ilustrlndu-se prin opere de o pregnanui autenticitate. In acelasi timp nu p~t fi neglijate, fara riscul unei eronate tnielegeri, puternicele ecouri ale artei bizantine in. farile Europei occidentale, in: ltalia si Spania, dar si En Franta sau Germania si chiar tn Lndepartata si nordica Scandinaoie. Fenomenul artei bizantine are, prin urmare, 0 ampliuuline coniineniald, configuralia sa coniplicindu-se neinceta.t in tie de coordonatele locale si de implacabilele mutafn temp orale. . . Abreoiai prezentate, acestea au fost pnncLpalele dificultdfi care au stat in [aia profesorului Charles Delooue in. momentui in. car.e si- pr~pus. sa . redacteze 0 noiui monografie a artei btzantme. Acreditat de 0 indelungii naioitate ca cerceuiior al artei bizantines, prof. Charles Delooue pare sa fi fost preocupat de realizarea unui manual c~ oaloare de instrument de lucru, accentuarea laturii documentare $i a referinselor fundamentale fiind eoidenui. N umeroase sint obserotuiile si sublinierile de o marcatii importan(a teoreticii. A~ttel, in. capit~lu~ introductio se araui ca autontatea imperiald bizantitui ~ fost inspiraui de aceea a monarhiilor orientale $i ca, drept consecituii, magist!a(ilo!. romani din antichitate ie-au urmat [unctionarii

t=:

10

bizantini, iar .cet~tenii li.beri au fost redusi La treapta de ~lfbLectL eXpU$L oricaror ingerinte din pa!tea put~m de stat. Imprumutind de la despoiiile one.nt,!-!e ~deea. ~e sacralitate a naturii puterii, basileii .bLzantmL au reunit intr-uti singur tot ceren:omal.ul de c!"'rte cu eel religios $i astfel ideea d~ ierarhie s-a. tmpus, cu toate exigetuele de ngo,!-r~, t~ dwers~le forn;e ~e manifestare ale arte~, tar iconografia a dobindit valoarea unui autenuc manifest !,oliti~. I n acelasi timp, tocmai cfracte~ul imperial prin definifie al artei constan~mopoltta~~, cu a sa o,:dine .idealii transferaui tconografL~t curente,. 0 diferensiazd structural de artele ?c~tdentale, [ie ca este vorba despre arta romanica sau despre arta goticd. Obseroind, aldturi de Andre Mirambel cd una din~,:e trdsdturile caracteristice ale artei $i literaturii btz'!-ntme eS.te a glndi dupa un model $i a se elibera pn~t se~timen~ , r:~arles Decloue pune problema dinamismului spiritual implicat in. opere ca:e, numai aparent, stnt copii lipsite de personalitate. Deosebit de importanui fn economia lucrdrii este analiza premiselor artei bizantine descitra.rea aportului artei paleocrestine in cri;talizarea primelor sale experierue. Originald este in acest se~ cla,:a sub!iniere a faptului CeL perseciuiile a'!'t~cr~!me dt!1' I I I nu au fost nwt au: de sLStemat~ce mct aut de pustiitoare p~ C!t le-a .prezentat literatura mai veche. Dimpotrwa, p~~wadele. d.e perseciuie au fost relativ scurte, . [iind post.btl~. co~truirea de biserici si amenajarea de cimiure, ui cadrul cdrora arta primilor crestini s-a putut dezvolta tara constringeri. Inc~ ~in primele sa!e sec?le de existent a, arta c!~tma a pr~luat .dm orient e perspectioa morala , asadar dimensionarea personajelor repre~en!ate in [unciie de importania religioasd sau sociala. In consens cu riguroasa ierarhizare a socieuuii bizantine, perspectioa moral a a fost, vreme d~ seco,le, 0 caracteristicd majora a artei 11 constantinopolitane, determinind 0 conceptie com-

=r, ~ -

pozuionaia edreia ii erau subordonate atit forma cU $i culoarea. . Urmdritd din aproape tn aproape - p~ epoct,. pe genuri $i pe centre autonom~ - eoolutia art~~ bizantine este tnsotiui de pertinenie eomeniarii menite sa precizeze momentele $i problemele funflamentale ale complezului unwers artistic al orientului ortodox. Expunerea ~te clar~. $i . trydd~o:zd ooctuia didactiai a auiorului, semntfLCa~L(Ja fLm~ in acest sens grija cu care sin: exp~LCat~ ~ermenH de specialiuiie, astfel ca expunerea istorica se impleteste cu analiza lexicografica. Unele paranteze se dovedesc de 0 reaui utilitaie, ca de exemplu, prezentarea monograficii .a a,rhitect,ilor ~natolieni Anthemius din Tralles $L Isidor din. MLlet, constructorii bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol. Demonstrind calitatea de ingineri-matemati: cieni a celor dOL Charles Delpoye demonstreaza implicit elabora~e~ .con$ti.enta ,a pr?gramului e~ificiilor de cult din. imperiui bizaniin, faptul co.. la elaborarea acestui program rolul impiiraiului a fost hotdriior. In esenui, un ldcll$ de cult. trebu.i~ sa fie un microcosm, 0 reproduc~re a ~era~hLeL divine, cupola semnificind. cerul., w~ ~p'afLUl mterior fiind un echiooleni ~l lumii oizibile. ~entru atingerea acestui scop arhLte:tura a c~laborat indeaproape cu decortuia murala - mozaicul sa.~ frescf! _ organizarea iconografica a acesteia fund rtguros codificata.. Cititorul acestei lucrtiri pa afla mulie $t utile date prioind arhitectura,. pictura~. icoanele, min~f!turile artele somptuare, mformatule $L comenta:L~le pripi~d lucrdrile de artii fiind epurate de $op(iLeLLle prelungite sau de indlceala coturoverselor. ~harle~ Delooue a preferat sa of ere . un material. c~~ mat solid organizai, potrioit .unet. s~h~mey proprn ca~e _ dincolo de once rezerva principiald sau de amanunt - are meritul de a deschide 0 cale sigurd pentru patrunderea in marele unioers al art~i .biza,!tine. Unele capitole au 0 ~aloare aniologicd pn'}claritatea si rigoarea si~tezeL~ ca. de ~xe"!plu, capitolul dedicat inilueniei artei bizantine m Europa occidentald si eentrold. Faptele sint, in general
y ' '

12

13

cuno~cu!e, du~' Charles Dell/oye le grupeazd de 0 manter a convingatoare astfel ca ansamblul concluziilor se impune cu eoidenta necesiuue. Furulamentala este constatarea ca, pentru Europa occidenta,Bizantul a jllC~t r?lul unui initiator, al unuL mentor art a bizantitui sub dioersele ei aspecte, [iind imitaui de artistii din idrile apusului, ell precddere in epoca romanicd. Calitatea de european,a , ~n sensul larg ~i pro{und al cuotntului, ar~a bizaruitui a piistrat-o plrui la sfir$itul secolulUL al XII-lea, dupa care, odaui cu deciiderea ~mperiului, capacitatea sa de innoire si aria de mfluen~a s-.au, redus progresio, D~i in declin art a bizantind n-a, 'inc~tat sa anticipeze unele experienie ale artei occidentale si - asa cum se observd cl!' ~u.~tila justeie - in mozaicurile si frescele !'tsencLL Chora (Kariye Djami) din Constantinopol, executate in 1315-1320, se poate oorbi de 0 prefi~urare a stilului gotic international ace~ style co~rtOls care a inflorit in tarile Europei occid:entale $L centrale in a doua jumdtaie a secolului al XIV-lea $i in primele doud decenii ale secolului al XV-lea. Ul~im,ul capitol al lucrtirii lui Charles Delooue este intitulat Byzance apres Byzance (Bizani dupa Bizant), Cititorul roman Cia recunoaste, neindoielnic ti~lul celebrei lucriiri a lui Nicolae Iorga, pubzicata 'n., 193~6, ft. se (Ja astepta, in mod justificat, sa gaseasca aLCL 0 eoocare concludenui a artei medievale di,nJar~le r?mane, al cdror rol in piistrarea mastenirii bizantine a fost deosebit de important. Spre regretul nostru, prof. Charles Delooue nu pare a fi tndeajuns de bine informat cu prioire La dezooltarea artei romdnesti din secolele XI V XV I I, referirea sa cu prioire la monumentele din sptuiul carpato-danubian fiind prea sumard si nu intotdeauna ezactd. Desi a adoptat formula By~a,!ce apres .Byzance autorul nu face nici o. tn'!"Ltere la Nicolae Iorga - care a invetuat-o $L.a m!rodus-o in circu,itul $tiinfific, - si '!U delimueazd, asa cl!.m ar [i fost de dorit, acei factori care au [aoorizat perpetuarea oieiii artistice de

u.

traditie bizantind, dupd dramatica priibusir a Constantinopolului, in 1453. .' Este obligtuoriu sd consemniim - [ie ~.t pe .~curt _ cd incd din secolui al XI V -lea, lIotellozLt romani' tncepuserii sd exercite un actio protec~ora~ al munielui Athos 7 si cd, dupd cdderea imperiului bizaniin mai to ate centrele de culturd traduionalii din vechiul orient ortodox all, beneficiat de sprijinul moral ~i material al tdl'ilor romiine. u nu"!ai ~ezdrile monastice de la Athas, M eteo.ra, .Ieru:aLLm, Sinai, etc. all, putut astfel sa sUp"rf:!'lI.tetuta~ca, ~ar~ ~a cum araui Nicolae Iorga, ins~t tde~a. imperiald bizantirui a puiui fi saloaui 8. Dar mat importante chiar decit aaioiuuea de protectorat cultural au fost realizdrile artistice vdin tii:ile romiine, realizdri care all, atins nil, 0 data oalori foarte tnaue. Pe fondul unor straoechi l.egaturi -: la drep~ oorbind Bizatuui a aoui 0 neintrerupui prezenta euluirala la Dundre - arta {drilor romiine s-a inoestit de timpuriu. cu autoritl!-lea originaliuuii, caracteristicd fiind 0 remarcabilii lIocatte pentru interpretare si sintezii. Daoi secolul al XIV-lea, cu ale sale monumentale realizari de arhitecturd ~i pieturi: murala de La Curtea de Arge~ ~i de la Cozia, pare a fi prea tndatorat confluentelor cll, arta bizantino-balcanicd, in secolele XV - X V I se poate oorbi despre 0 adellarata explozie a creaiiei artistice roma~~t~! infdptuirile de 0 cerui personalitate autohtotui [iirui numeroase. Moldolla lui Alexandru cel Bun, $tefan eel M are si Petru Hares ne of era imaginea unei au~~ntice vetre de arui infloritoare in toate domeniile, de la arhitecturd ~i picture murala,. ptnd ~a bro~ derie si minioiura. Operitui cu tmpreswnanta siguratuii 0 sintezii unicii la scara europeand intre a;hitectura bizaruitui si arliitectura goticd, construetorii mouloveni all, iniil{at monumente de 0 SUlleratui [rumuseie, ll,i~ito.are. p'rin puritatea. proporiiilor, prin logica ~tstnbut~et, pnn armo~wvasl!' lor tnscriere in peLSajul ambiant 9. La Patrautt, ~a Voronet, la Riizboieni, la N eamt, La. Do~roll~t~ arhitectll,ra moldolleneasca acuzd. 0 tndll,bttabtla maiuritale stilisticd, notiunea de stil moldooe-

1-4

nesc s fiind azi unanim recunoscuui. De 0 caloare comparobild sint $i ansamblurile de picturii muralii de la Radauti, Pdtrauti, Voronet, Biilinesti, Botosani, dovedind cd, inca inainte de sfir$itul secolului al XV-lea, Moldova dispunea de 0 adeIIdrata ~coala de picture. Deplina afirmare a acestei [coli s-a produs in timpul lui Petru Hares, ctnd numeroase monumente all, fost pictate si pe [atade, picturile ezterioare moldooenesti fiind azi de mondiald notorietate. Nil, puiem sd nil, notdm aici eronata consideraiie a lui Charles Delooue, care crede cd picturile ezterioare s-ar ezplica prin aceea ca bisericile moldooenesti erau prea strimte $i intunecate , deci n-ar fi putut fi decorate la interior. In [apt, toate monumentele care fac obiectul disciuiei - Humor, Mo ldo II ita, Arbore, Voronet, etc. - posedd remarcabile picturi interioare, decorarea interioarelor aoind. 0 [carte oeche traduie. Pe de alui parte, trebuie reiinut cd autorii acestor picturi nu erau greci, cum crede prof. Delooue, ci romtini, ca Gaoril de la Bdlinesti, Toma de la Suceaoa sail, Dragos Coman, autorul picturilor de la Arbore. Despre acest din urmd artist, istoricul de art a Paul Philippot scria cd este un Pisanello bizantiti , poate eel mai mare pictor ortodox al secolului al XVI-lea 10. Vorbind despre artistii din M oldova, nu-i 110m uiia nici pe cei din Tara Romiineascii, unde in secolul al XVI-lea se desfd$ura 0 generoasii act ivitate culturald, capubild sd impresioneze pind la elogii superlatioe pe multi dintre cdrturarii epocii. In timpul domniilor lui Radu eel Mare $i Neagoe Basarab, Tirgovistea devenise 0 adeoaraui metropold a artelor, ilustraui de maestri de seamd, ca pictorul Dobromir, iar construciiile ridicate la Dealu, la Curtea de Arges, la Snagoa, se impure aut prin nobleiea compoziiiilor cit si prin rafinamentul mijloacelor decoratioe. In continuare, cerceuitorul care lIa stdrui mai mult asupra cretuiei artistice din fdrile romiine nil, oa putea face abstractie nici de realiziirile striilucite ale epocii lui M atei Basarab, Serban Cantacuzino, 15 Constantin Brincoveanu, nici de faptul ca, tocmai

datoritd continuiuiiii de efort a artistilor nostri a fost posibild pdstrarea si transmiterea din genertuie in generaiie a unei valoroase mosteniri spirituale. In secolul al XV II I-lea, ~arile romiine au gdzdui: 0 adeodraui renastere cdrturiireascd pe [ondul traduiei bizantine - osa-zisa epocd [anariotd - ceea ce a deschis, in cele din urmd, calea cdtre recuperarea, la nioelul ituregii culturi europene, a marelui ell patronat mai bine de un mileniu de catre orasul de pe Bosfor. Stnt adeoiiruri care, in mod firesc, se cer afirmate cu orice ocazie pentru ca ele fac parte din [ondul de aur al existeruei noastre istorice. In dialogul pe care speciaiistii din tara noastrii sint tndataraii sii-l angajeze cu bizantinologii de peste hotare, este necesar sa se demonstreze, in spiritul unei tnaue rigori stiiniifice, ca art a romiineascii medieoald nu este, asa cum unii mai inclirui sa creadd, un [enometi provincial si secundar al artei bizantine. Situate la locul de intilnire al marilor culturi europene, farile romiine au fost de-a lungul eoului media vetre de art a cu autenticd personalitate, in miisura sa interpreteze in forme strict originale modelele propuse de orientul bizaruin pe de 0 parte, de occidentul romanic, gotic sau bar?c pe de alta parte. In secolele XIV -XV, atuncL cirui se defineau optiunile artistice din ooieoodatele Basarabilor si MU$atinilor, ca si din ooieoodatele si cnezatele romiinesti din Transiloania, din M aramures, din Banat sau din Crisana, Bizaniul se afla in amurgul existeruei sale, capacitatea lui de iradiere fiind in mod dramatic diminuaui. Este adeoiirat ca, Ln cursui secolului al XIV-lea, ctitori si fauritori de arui din fdrile romiine au preluat unele metode de arhitecturd sau de picture din zona bizantino-bolcanicd dar le-au adaptat si le-ou integrat, din capul locului, universului spiritual autohton, asigurindu-le conditii de oiguroasii dezooltare pentru vreme de mai multe secole. Ca ei nu erau sclaoii modelelor bizantine rezului cu claritate din faptul cd, in procesul adaptdrii la orizontul artistic local, s-a recurs la sinteze

broderie.

tndrazneie, de o. putern:ica originalitate. Astfel, in M oldooa, spatiul arhLtectural bizantin, reclamat de ..exLgenfele cultului ortodox, a fost realizat cu mL!loa..cele tehniee ale go.t~~ului troneiioaneo; in strinsa armonie cu traduiile romdnesti autohtone de art a populara. yaloarea europeana a sintezei moldollen~~L in arhitectura a fost de multa vreme recunoscutf! de. cdtre specialistii strdini care au avut ocaz.La. sa tudie::.e la [ata locului monumentele ridicate in .epoca lui 9tefan eel Mare si JJ..etru Rarey, deoseb~t de. entuziaste [iind aprecierile facute de ilustrul tstoric de artd spaniol Puig i Cada(alch ~l. Josef Strzygowski 12, Charles Diehl 13, Henri F?c~llon ", Andre Graber 15, Paul Henri 17 se nu.m~ra pruure sfl~antii strdini de reputafi~ mon~tala ~are a~ sub?mLl!-t valoarea si originalitatea arle~ lIech~ romanesu, [ie ca a fost oorba despre arhttec!ura, despre pictura murald sau des re

'P

16

Dup~ cdderea Constantinopolului sub puterea ?tomana, .arta. lIec.~ romaneasea a continuat sa l,!(loreas.ca, dwerslfLcindu-se netncetai, dovadd cd fHl}-la ez nu. a fo~t nicidecum. condilionatii de ~xLSten:ta l!LzG:nlul~L. DLmpotrilld, dupd disparisia Lmp'enuluL bizantin, tarile romane au exercitat o . mfluenta benigna asupra multor centre din orientul ortodox, determinind noi fenomene $i form:e arusuce, ezemplul eel mai concludent fiind oferit de realiztirile de la muntele Athos in secolele ?C VI - X V II. ~~tfel Bizant dupa Bizanl) se lml!ul}-e. cu pr~tLgLU ca 0 realitate istoricd $i culturalarustica fall?nzata de existerua generoaselor [ocare de culturd $L artd din Idrile romane. Asadar artf!- ro~ane~ca nu a {ost, cltu$i de ptuin; un fap~ periferie, nLCl un epigon al culiurii si artei bizantine. Ea este opera colectioa a unui popor care a stiut ~a se. oPl!-nd grelelor vitregii cu care .l-~ confruntat tstoria $L care nu a incetat nici o clipti .sa cre~ze lntru. {rumos, {acind sa vibreze in asprimea zidurilor sau in modularea culorilor permanen~a sa aspiraiie cdtre libertate. 17 ' Dar dincolo de aceste obseroaiii, contribulia 17 prof. Charles Delooue la cuno~terea artei bizantine,

prioitd In ansamblu, este deosebit de preiioasii, publicarea ei in. limba romiuui. meritind sa fie salutata ca atare.
V ASI LE DRAGUT

Not

1 Franz Xaver Kraus, in Repertorium [iir Kunstcoissenschaft, Stuttgart/Berli.n, 1900, p .. 53. . 2 Alois Riegl, Sptitriunische Kunstindustrie, 1901, p. 201-3 3 Joseph Strzygowski, Ursprung der christlichen Kirchenkunst, Leipzig, 1920. ..' . . (i D. V. Ainalov, The Hellenistic Origins of Byzantme Art, ew Brunswick, 1951. 5 Charles Delvoye este profesor la Facultatea de fiJosoCie ~i Iitere a Universitati! libere din Bruxelles unde preda cursurile de arheologie cre~lin1i. ~i bizantin1i.. Fondalor al institutului de istorie a cre~tinismului, de pe IIng1i Universitatea din Bruxelles, el conduce acest. ins~.itut tnceptnd din 1965. Prezent la nu~er~ase ~ampanll de cercetare in vechi centre de cultura bizantina [Thasos, Xantos}, activitatea sa publicistica cuprinde insemnate contribntii originale: Chronique archeologique, tn Byzanlion ~ XXXIV 1964 p. 135-266; Considerations sur l'emploi des trib'unes d~ns l'eglise de La V~erge Ho~ighitria de Mistro in e Actes du XIIe Congres international de byzantinoiogie '), III, Belgrad, 1964, p. Id-4~; Mj,tra, in ,Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina e, XI, Ravenna, 1964, p. 115-132; Les a.teliers d'arts s~mptuaires a Constantinople, in Corso di cullura sull arte ravennate e bizantina t, XII, Ravenna, 1965, p. 171210; L'archeologie byzantine au XIIe Congres international des Etudes byzantines d'Oxford, in ByzanLion t, XXXVI, 1966, p. 283-303; L'architecture byzantine au XI" siecle, in Proceed. XIlllb international Congres of Byzantines Btudies s, Oxford, 1967, p. 225-234; Les earacteristiques de I'orchiteoture pateobyzantine, in Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina $, XIV, Ravenna, 1967, p. 85-104; La Grece byzantine. La transmission de l'humanisme grec en Occident, Paris, 1968, Byzance et ~s ehretientes orientales, Paris, 1969; Monuments byzantms de Thasos et de Xantos, Paris-Bruxel1es 1971 etc. 8 icolae Iorga, Byzance f;Lpres Byzan~e. Continuatio~ de La (lie byzantine, Bucuresti, 1935, Institutul de studii bizantine.

18

19

.7 In 1369, Vlaicu Vod1i. intilrea m1i.n1istirii Cutlumuz m~1 multe dan!i inaugurind protectoralul exercitat de VOteVOZll romani asupra republioii & monastice de la Alhos. Despre lungul corlegiu de asemenea danii a se vedea Teodor Bodogae, Aju.toarele romanesti La miindstirile din sfintul munte Athos, Sibiu, 1941, de asemeni N. Iorga 0I!' ~lt:! c~p. I!.f .ocr.o~lrea de c1i.tre Domnii romani a bisericii !il a civilizatiei bizantine t . 8 I0I1l"~' op. cit, cap. VI, Ideea imperial1i. bizantina prm Dornnii romani . 8. Puig i Cadafalch, Les eglises de Moldaoie, in $ Acadernie Roumame, Bulletin de la Section historique s Bucuresti, XI, 1924. ' . 10 Paul Philippot, Die Wandmalerei, ed. Schroll, Vlena, Munchen, 1972, p. 69-72. 11 Puig i Cadafalch, art. cit. 12 Josef Strzygowski, Kunstschiitze in der Bukowina Die Zeit, iena, august 1913 ' ia Charles Diehl, Re(lue des deux Mendes Paris 1924 p. 844 ' , , 14 Henri Focillon, L'art roumain in L'Illustration Paris, 1929 ' , 15 Andre Grabar, Roumanie-eglises peintes de Moldaoie UNESCO, Paris, 1962 ' 18 Paul Henri, Les eglises de La Moldaoie du nord des origines La fin du XV Je siecle Paris 1930 ' 17 Pentru 0 mai buna cuno~tere a ~Lei vechi rornanesti si, implicit, a siluarii ei fatii de arta bizantina eXls~a in prezent 0 bibliografie substantiala din cuprin ui careia selectarn urrnatoarele titluri : . Iorga, G. Bals, Histoire de l'art roumain ancien Par.is, 1922; G. Ba1!i, Bisericile lui Stefo. eel Mare Bucu: r~~h, 1925; G. Bal~, Bisericile ~i miinastirile mold~(lene~li din (l~acul al ~.V I-lea, Bucuresti, 1928; G. Bal~, Biseric~ ~ manastirile moldovenesti din oeacurile al XV I I-lea ~ at .XV III: lea, ~ucure!ili, 193?; N. Ghika-Budesti, Eoolutia arhitecturii In Muntenia, I-IV, Bucuresti, 1927-~936; I. D. ~tef1i.ne.scu, La peinture religieuse en Valach~~ et en ~'ransyl(lanw depuis les origines jusqu'au XIX steele, Paris, 1932; . Iorga, Les arts mineurs ell Roumanie, I -II, Bucuresti, 1934-1936' Victor Bratulescu,. Biserici d.in M~ramure, Bucure!ili, 1941; Virgil V1i.l~lanu, Ist.ona artei [eudale in Jiirile romiine, I, Bucuresti, 1959; Grigore Ionescu, Lstoria arhitecturii ia Romania I-II, Bucuresti, 1963-1965; , X X X, Istoria arlelor plaslice In Romania I - II Buc~re!iti, 1968-1970; Maria Ana Musicescu, Broderid m~dle(lala roman~asca, B':Icure~li, 1969; yasile Dragu], P~ctura muralii 4tn Tran. Il(lana, Bucuresti, 1970; Corina IcolesCl~, Istoria cos~umulu:i de curte in liirile romtine, ~ucure~tl, 1970; .Corma iculescu, Arta metalelor preuoose !n Romanta, Bucuresti, 1973' Andrei Panoiu Mobilierul vechi romunesc, Bucuresti, 975. '

De asemenea pot fi consullate cu real ,roios ~evistele de specialitate (Studii ~i cercetdri de .stona arte, Revue
roumaine d'histoire de l'art, Buletinui Monumentelo.~ istorice etc.) tn care au fost pubiicate numeroase studn

INTRODUCERE

~i arlicole privind arta veche rOl;nA~eascli sem~ate de Stefan Bals, Mihai Berza, Pavel ChlhaJ.a, Ioana Cristache, Vasile Dragu], Carmen Laura DumlLresc~, Florentma Dumitrescu, Alexandru Efremov, Eugenia Greceanu, Emil Llizlirescu, Cristian Moisescu, Marla Ana MUSICeS?U, Corina icolescu, Cornelia PilIat, Radu Popa, Marl~s Porumb, Razvan Theodorescu, Horia Teodoru, Sorin Ulea, Virgil VlI.tli~ianu, Teodora Voinescu.

Civilizatia bizant ina i~i datoreaza in mare parte trasaturile fundamentale structurilor pol itice ~i roligioase ale Imperiului de la care i~i trage numele. Este deci legitim de a Inscrie dezvoltarea artelor plastice, care au constituit cea rnai izbutita ~i cea mai atragatoare expresie a ei, intre datele intemeierii ~i prabusirii orasului ConstantinopoI, capital a ace tui Imperiu: noiemhrie 324-29 mai 1453. Fara Indoiala, anumiti istorici au preferat uneori sa situeze inceputul Imperiului bizantin ln 395, an in care Tcodosie I, murind, a lasat J mperiul roman impar~jt intre cei doi fii ai sai: Ra aritul Iui Arcadius, Apusul lui Honorius. Dar, la drept vorbind, evenimentul - care odata cu trecerea timpului a capatat in ochii nostri 0 mai mare tnsemnatate dectt a avut-o in constiinta contemporanilor, obisnuiti cu asemenea trnparteli - marcheaza mai putin 0 cotitura decit hotarirea luata de Constantin de a intemeia Ia ~armul Propontidei *, pe locul unde se ridicase odinioara Byzantium, veche colonie a Megarei, 0 oua Roma, menita sa slujeasca drept capitala provinciilor din rasaritul Imperiului. De asemenea, in ce priveste sffrsitul, s-a remarcat ca Despotatul Moreei, cu capital a la Mistra, nu a cazut in mlinile
21 Vechiul nume al Marii Marmara.

Cadrul cronologic

turcilor decit in 1460 si ca alt mic stat bizantin a dimas in picioare in' jurul portului Trapezunt pina in 1461. Totusi acestea nu sint decit niste marunte supravietuiri fara semnilicatie profunda pe planul civiliz~tiei. Este evident deopotriva ca 0 arta nu apare pe deplin constituita inca de la nasterea statului dupa care i~i capata denumirea ~i ca nu moare cu desavlrsit-e odata cu e1. La inceput a exi tat 0 faza inevitahila de ~ran~itie intre arta imperiala rornana ~i arta blzantill~, faza despre care unii socote c ca s-ar fi prelungit pina la moartea lui Iusti~ia~. Dar, daca ~eneza artei bizantine apare mal limpede atunci cind se considera perioada sa paleocrestina ca 0 ultima manifestare a artei romane, ar fi nedrept sa nu se puna ~i mai mult a.ccenLul pe tot ~e a ..creat ea nou ~i prin care mal degraha a vestit viitorul decit a prelungit trecutu1. De asemenea, daca traditia artei bizantine s-a mentinut ptna .. in miezul secolului al XVII-lea in rlndul populatiilor creatine din Balcani supuse dominatiei otom~ne! in Creta pe care turcii nu au luat-o de la vsnetieni decit in 1669 ~i in colonia greaca din Venetia, trebuie sa recunoastem ca aici nu mai gasim bogatia de inventie datorata sprijinului. oferit de Imperiu ~i ca, in aceasta ep~oca Ur~le, ~ste preferabil sa vorbim despre 0 arta postbisantina. Cine sint bizaniinii? tntelegere exacta a artei bizantine presupune 0 buna cunoastere a bizantinilor in~i~i. Se manilesta prea mult te,?dinta <;ie a.-i considera ca pe un nou popor aparut in istorie ~i care, in drumullui, ar fi.preIacut in r~i~e mODYmentele paglniamului. Cei pe care noi Ii numim bizantini se socoteau supusi ai Imperiului roman, care i~i ducea mai departe existenta, in .cill:~a faptului ca migratiile ii amput3:sera pro,::mcllie apusene, ~i nu le-ar fi trec.ut prm ~ind sa fo~oseasca, asa cum facem nor, expresla Imperl';ll roman de rasarit . Ei revendicau cu mlndrie numele glorios de romani i ~i clnd stapinul lor dorea sa i~i precizeze titlul, 11 lua pe acela de

Imparat al Romanilor. Patria lor, pe care au numit-o ptna in secolul al XV-lea Romania , a fost Romania pentru cruciati ~i Rum pentru arabi ~i turci, care ii pomeneau pe locuitorii ei sub numele de rumi. Ptna nu de mult noi Insine vorbeam, in Iranceza, despre greaca moderna denumind-o limba romeica t ~i despre grecii de 8:zi d~~umindu-i rorneoti . umele in. usi de bizantini nu era purtat decit de catre cetatenii Byzantium-ului antic, devenit Constantinopol, ~i in aceasta se poate vedea un exemplu al vointei lor de a mentine legatura cu trecutul. Plna la sfirsitul secolului al VI-lea, latina ramasese limba cu~tii .~e. l~ Constant~nopol, .a. adrninistratiei, a Justr~lel ~l a armatei. Mauriciu (582-602) a fost primul tmparat a carui limba materna era greaca. Pilla la reformele lui IIeraclius (610-641), i~sLiLuJiile politic~ ~.i militare ale Imperiului bizantin au provenit din cele ale Imperiului roman ~i.te:minol~g~a lor,. chiar .~i atun.ci ctnd era greaca, i~ltragea origmea din cuvmte latme. u este deci de mirare sa gasim, in civilizatia bizantina ~i mai ales in arte, 0 trainica mostenire din epoca romana.
Caracterul autoritar Totusi acest imperiu nu era al Imperiului acela al lui Augustus, ~i bizantin nici macar acela al lui . Septimiu-Sever (193-211). DIO reformele pe care Diocletian (284-337) le promulgase pentru a pune capat gravei crize prin care trecuse Imperiul roman in secolul al Il l-lea din era noastra iesise un stat autoritar iJ.l care .se ~bolis~ ceea ce mai ramasese sub prin~ c~pat din .hberallsmul provenit din regimul cetatIlor. Societatea a fo t ierarhizata ~i economia supusa conducerii de stat. Magistratilor romani Ie ~rm~a functi?narii bizantini. Coplesiti de vraJma~l3: vremuril.or in care traiau ~i sirntind ca nu mal puteau tme in friu evenimentele Iocuitorii Impe~iul.ui i.~i lncredintara .soarta ~ointei imparatului ~l lui Dumnezeu. DIO cetateni ce erau, devenira supusi, Stapinii statului se Iolosira de toate mijloacelc pentru a intari credinta in

22

23

caracterul sacru al puterii lor. Dealtfel aceasta era o veche idee inerenta monarhiilor din Ra iirit, chiar ~i celor din regatele elenistice, ~i care patrunsese la Roma inca din epoca lui Sylla, Cezar ~i Antoniu, spre a se. con~olida od.~ta c~ ~rece~ea veacurilor. Constantin ~l urmasn sal izbutira chiar sa realizeze sinteza intre aceasta religie imperiala ~i crestinismul triumlator. Imparajul era socotit ca fiind emanatia vie a lui Dumnezeu, de la care i~i detinea puterea ~i al carui reprezentant era in aceasta lume. Tot ce tl privea era sacru. Imparatia pamtnteasca era facuta dupa asemanarea tmparatiei lui Dumnezeu , cu fastul sau stralucitor, stricta sa ierarhie de titluri ~i Iunctii, cu ritualul sau minutio rinduit. Intre ceremoniile curtii ~i cele ale bisericii -au produ imprumuturi reciproce. Caracterul stiu crestin Cea de-a doua trasaLura prin care Imperiul bizantin se deosebeste de Inaintasul sau roman este Iaptul ca a devenit crestin. La sfir~itul secolului al treilea, populatia din provinciile rasaritene ale Imperiului roman trecuse in mare parte la crestinism, Inca de pe acum unul dintre cei mai tnversunati dusmani ai noii credinte, Galeriu fiul unei preotese pagtne ~i instigator al persecu~iilor lui Diocletian, fusese nevoit sa recunoasca esecul acestei politici ~i promulgase, in aprilie 311, la Serdica (actualul oras Sofia), un edict de t.oleranta, care Ie ingaduia crestinilor sa practice cultul in chip liber. In 313, prin scrisori trimise guvernatorilor Bitiniei ~i Palestinei, Liciniu intregi dispozitiile liberale ale acestui edict ~i tnzestra comunitatile creatine cu deplina ~i ne~tirbita personalitat~ juridica: A do~~ din aceste scrisori este numita in chip traditional, dar impropriu, Edictul de la Milano. Constantin, care, in general, a avut un simt foarLe ascutit al Iortelor ce prefigurau viitorul, a in~eles profitul pe care 11 putea trage daca si-ar fi pus in slujba sa inlluenta exercitata de ierarhia ecleziastica asupra credinciosilor. Fiind, din grija pentru

publica, un partizan al coexistentei relig!ilor i.ntr-o toleranta re iproca, ~i lnclintnd spre s~ncreLIsJ!l, el a acordaL clerului crestin privilegii Iis ale ~l insemnate drepturi de jurisdictie riiminind in acelasi timp Pontifex M axi;n~s al pagtnismului. El a crestinat moravurile facind duminica zi de repaus legal ~i adapttnd anumite legi la tnvataturile bisericii. Datoriti'i ace tOI' masuri crestinismul, in loc sa fie un ferment de dezagregare ~i de opozitie fa~a de puterea imperiala, a devenit unul dintre Iactorii care au consolidat-o. n pa hotarttor a fost facut atunci clnd Teodo ie I printr-o serie de legi promulgate intre 391 ~i 394 a proscris paglnismul, a po~uncit a se lnchida Lemplele ~i ancLuarele ~i a Iacut din biserica restina orbodoxa singura religie a statului. D acum lnainte romanitatea si crestinismul se identificara intr-atit, inctt, prin' opozitie termenii de eleni ~i eleni m slujira la a-i de emna pe grecii pagini ~i civilizatia lor, sau pe cei care 'e pretindeau ca atare ~i care erau suspecti de necredinta in ochii elor intranaigenti. La mu ulmani, numele de rumi e exLinse asupra tuturor .re~ti~ilor. ~ianJa" din~re puterea imperials ~i ierarhia ecleziastica, chiar daca a cunoscut perioade de conflict violent si de criza ascutita constiLuie unul dintre elementele e entiala al~ istoriei bizantine. Cu toate acestea, in slnul bi eri ii existau unele grupari care s-au dovedit aprig independente ~i care au pricinuit 0 multimc de neajunsuri trnparatilor ~i patriarhilor : .este yorba de cercurile monastice, recrutate in ansamhlu din rindurile poporului, avlnd ca principiu lep~dar~a de lume, de exige~tele ~i de compromisurile ei. Deoarece nu au izbutit sa Ie supuna legilor lor, imparatii au cazut in cele din urrna la tnvoiala cu aceste grupari.
Jinistea

24

25

Caracterui sdu ereco-oriental . ... denta~e ~~Af:1Cll de la Tripolitania, ace

In sf'irsit, ca urmare a cu eririi de ciitre popoarele zi e barbare a Europei occinord, de la Mauritania ptna t nou a pect al Imperiului

roman pe are noi 11 alilicam ..drept bizantin e rernarca prin reducerea terltor1l10~ sale la pl:Ovinciile rasaritene: nordul Balcanilor, Grecia, natolia Siria Palestina, Egiptul ~i Cirenaica, , , 1'1 pe care aveau sa i Ie smulga in decursu veac~rl or slavii, arabii ~i turcii. Tre~t.e la f?r!lle superlO~r.e de civilizatie inaintea Italiei, Galiei sau .~palllel, aceste teritorii Iusesera, in toate domeniile, cele mai active din lmperiul roman ~i adesea le intrecusera in stralucire pe cele din bazinul occidental al Mediteranei. Activitatea me~te~ugareasca, negotul, artele plas~i~~, viata intelectuala, !ntemeindu-se pe traditii seculare,. c?ntmuasera ~a tnfloreasca acolo. Efe ul, Antiohia, Alexandria au fost marile centre ale acestui Rasarit elenizat, pe care romanii l-au inglobat in Imperiul lor .~i de care au Iost Iascinati. Odata cu criza din ecolul al III-lea se adinci deze hilibrul dintre Apusul azricol unde proprietarii funciari parasira orasele spre a 's.e re~r~ge .l~ ~ara, .~i R~sarit, u~de montinerea unei actlVlt~t'l industriale ~I C?merClale aduse dupa sine persl tenta unei Vle~I. urbane. Taranii liberi de aici rezist~ra ~ai bine ~l in faya extinderii marilor domenu, dintre care eel al familiei Apion in Egipt, ra:n~ne unul ?in exemplele cele mai ve tite. In Rasal'lLul elemzat se aflau Iortele vii ale imperiului. ~stfe~, cind .la ~fir~itul ecolului al III-lea Diocletian tnterneie sistemul tetrarhici el se consacra administratiei ~i apararii acestui Rasarit. J si tabili capitala in Bitinia, la icomedia - actualul ora~ Izmit - ~i lasa pusul pe seama eolagului sau Augu ~ul Iaximian. Clnd in saptembrie 324, la capatul unor lungi ~i ap~satoare razboaie, pri~ care se ridic~se impotriva rivalilor ai, Constantm puse staptnire pe Bizant el tntelese Inaamnatatea pe care ~ avea acest 'ora~, centru de gravitavie. al RasaritulUl robust ~i prosper, asezat la incruCl~ar~a drumurilor pe apa ~i pe uscat care 1 gau M~~lterana de Marea eagra, Asia de Europa. De aici se puteau conduce ~i ope~a~iile mili.tare ?atre nord, pe Dunare, Impotriva barbarilor, ~l. ?atre est, l?e Eufrat, impotriva persilor sa anizi. Constantm

26

27

a f st I:>robabi! at~as ~i de Irumusetea naturala a locului trnprejmuit de dealuri domoale Invaluits ~i sLl'apun e de mare ~i bucurindu-se de 0 clima mai putin vlaguitoaro declt cea din Alexandria au ,ntiohia. In ace t timp, ca un simbol al decadenyel in care intra e pusul, Roma, raminind c~pltala ~oar. cu numele, incetase sa mai fie resedinta obisnuit.a a tmparatilor. Acestia, pentru a duce mal de aproape lupta Impotriva barbarilor ~,referara sa e s~abil~~sca mai i!1tii la Trier, apoi' ca urmare a Inaintarii adversarilor lor la Milano si, in sftrsit, la Ravenna. Filra tndoiala ~aBalcanii ca ~i Grecia ~i sia Mica, au avut de suferit de pe urma incurs.iunilor efectuate de popoarele a~la~e pe atu~Cl in rnigratis: herulii tnceptnd din jurul anului 260, vizigotii, ostrogotii ~i hunii. Dar aceste hoarde de navalitori nu izbutira nic~odata sa . e statorniceasca aici. Chiar ~i cea mal grav~ amerunvar.e, aceea a gotilor, stab ilivi in P~~~~l.la,. in ~oesla, in Frigia ~i incorporati in m~*lle imperials, sfir~i prin a fi inlaturata atunci ci~d Ze~on. (474-491) Ie lngadui sa invadeze Ita~Ia. Simtindu-ss totdeauna primejduite in Rasarlt, aceste populatii prelerara intr-adevar sa e indrepte spre Apus, care era mai vulnerabil ~i,in cursul s~?olului a~V-lea, 1l.~upusera dominatiei l~r: ost~ogov? .in !~alla, francii Intr-o buna parte dm G~~, VIZl&Oyll in. restul ~aliei ~i in Spania, vandalii m Africa. DIll Imperiul roman nu mai ramasese efectiv decit partea rasariteana. Dar in mintea oamenilor din acea vreme care nu aveau 0 notiune la fel de precisa ca ~i ~ei de azi de pre frontiere, staruia credinta lntr-un Imperium Romanum cu caracter univer al. Unele capetenii barbar~~ ca Od?ac~u ~i Teodoric, pretindeau a fi delegatii in Italia ai tmparatului roman ce domnea la Constantinopol, ~i purtau titluri aulice. Clovis a primit ~i el titlul de consul. Cind de arbiltoriJe Craciunului din anul 800, Carol c~l Mare a Iost incoronat imparat in bazilica Sflntul Petru de la Roma de catre papa Leon al III-lea el a fost privi~ ca un uzurpator. Printr-o mulyi:ne de traaturl ale sale civilizatia bizantina reprezinta

o supravietuire a antichitatii greco-rornane .s~b noi aspecte, care i-au dat un caracter. spe Ifl~, dar fara acea ruptura care, in Europa occidentale a rezultat din invaziile popoarelor germanice.

Caracterele fundamentale ale artei bizantine

oriental in sinul caruia vialii a Iost a eea de a exalta maretia supranaturala a imparatului 1 a bi ericii de a crea cadrul somptuo in care se ~e. fa~urau l.it~r~hiile.*. 10l:! de a ilustra prin imagini natura divina a ml.lUn!! lor de a furniza obiectele necesare celebrarii rit~alului. Nu este 0 arta a ratiunii i a realitatii, i a Lranscendentei si a fastului, 0 arta care Lrebuie sa uluia ca i sa' insune respect supusilor, credinciosilor i popoarelor lnvecinate. Acest caracter imperial e te una dintre trasaturile a.re 0 deo ebesc eel mai net de colelalte arLe crestine, um ar fi cea romanica 1 cea gotica. rta hizantina mai avea i misiunea de a cOI?tribui. la div~r~is: mentul tmparatului, al m mhrilor an tocraliei ~l al demnitarilor bisericii. Alaturi de 0 arta reJigioa a, care a predorninat in chip ferm, a ..lnfloriL o arta prof'anji, prea rnulta vreme.n glijata de atre istorici. In ea se observa acelasi gust pentru lux i materialele frumoase, ca i fidelitatea fa~a ~ ternele mostenite de la paglni m, de are .. r uril cultivate din Bizant nu s-au putut detasa niciodata. Calugarii, in lepadarea lor pati~aa de lu.mea prolana i de valor~e ~i, au Iavorizat, i~ Chl~b! Lot c ea ce con tituia expresia uner aSp1'lmJ

Arta bizantina a purtat pe etea imperiului autocratic, crestin ~i grecoa inflorit. Funct ia sa e. en-

lnversunate,
ta bizantina avind drept cop 'a redea sensibil esentele u'nei lumi upranaturale, definite printr-o stricta ortodoxie, ~i tre~uind ~a r~spunJa exigentelor bine precizate ale clientelei, cei are 0
Sernnilicatia etirnologica a. c,uvinllllui litll.rghie,. de la leitos = public, l;iiergon = serviciu, oper~ ; de~l! ~er(JlCu public. (Aici, ~i in continuare, notele apartin editiei roma-

nesti.)

28

practieau erau.departe de a se bucura de libertatea pe care 0 re lama artistii de azi. In societatea in are trjiiau, ei nu puteau nici ma ar 'a inLrevada aceasta po ibilitatc. Subiectele le erau propu e ade ea pina in cele mai miei amanunto : erau nevoiti a e aIauzea ea dupa mOdele.' Dar, Inauntrul a e tor cadre, inLensitatea entimentului i-a cond u la uimitoare nascociri ti~nite din striHundurile nelinistii lor. Ei capi1La;a')wru) care. dupa expre ia teologului LeonLios ne-a facut sa patrundem adevaruril pe care' mintea nu Ie poaLe aLinge I). Cu izbinzi variabile in eeea ce privesta factura, percepem aproape totdeauna o mare forta de convingere. Sub forme chirnbatoare dupa tendintele dominante ale diferitelor epoci Int exprimate en ibilitati estetice felurite. Tn~le opere VOl' av a 0 armonie i un echilibru cla I?, altele 0 vehementa pateticiL Aici va predomina imtul unui colorit mingiietor, dineolo ~u tul pentru. linia eleganta. Artei Bizantului I e poate aplica ceea ce profesorul Mirambel a pus despre literatura ace tuia: A gindi dupa un model, a re elibera prin senLiment I). Caci, . i1 nu ne lasam tnselati, lumea Bizantului e Le.mal ale 0 lurnea sentimentului i a pasiunii. Pa rune car~ a rJdl.ca~ populatia capital i au a oraselor din provmcie impotriva impiiraLului de. pildii cu prilejuI exiliirii patriarhului J oa~ ~rlso ~om, au, alta data, cu prilejul jocurilor din I-h~odr?m, in 532, sub Justinian' pasiune ar.e a .lml?ms .l~ ra coala masele populare din Egipt l udm S~la cu. pril~jul disputelor asupra celor divina . . doua naturi ..... ale lui Hristos: umana si " pasmne. care ?-a unpin pe calugiirii ce luau parte la Conciliul din Efe , in 449, a e dedea la violenle a upra per oanei ierarhilor ; pa iune care a in ~_ fle1.iLlu~ta adora~orilor ~ oanelor impotriva Imparatl.lor J onoclasti ; pa rune care, in clipa cind pericolul turc a devenit iminent, i-a facut pe reci sa se razvraLea eil impotriva nirii Biseri.cilor prin care IJ?par~~ii in~elegea~ a cumpere ajutorul Apusulu i. Violenta vestitelor certuri 29 bizanLine, pe are noi, asl:.azi, Ie socotim inconsi _

t.ente 'intruclt nu cunoastem profunda lor semnificavi~ psihologica, este ~na. dintre cele .mai bune marturii de pre aceasta paslll:ne .. Ace~al fervoare trabate i da tensiune artei bizantine. Falsa problema: Roma sau Orientul? >} Aceasta al'ta e te de asemenea arta unui imperiu greco-orientel, el putin ptna Ia cuceririle arabe. Ceea ce am spus mai us despre contextul istori~ .in care ea s-a inradiicinat ne va per mite sa prlvlffi ca pe 0 fal a problema Iaitnoasa 'intrebare Roma sau Orientul? >} pusa in legatura cu ea, la incepu~ul secolului de catre istoricul de art a austrrac Strzygo;ski, care a modif~c~t-o mai tirziu h~ Eleni rm sau Orient? )}Opozitia con tatata atun I intre 0 Europa apuseanji puternic industrializat.a i in plina inflorire, i u?- ~asarit, agricol l. sta1,.ionar s-a prelacut in hIP mco~tl~nt, in mm~ea istoricilor civilizatiei, Intr-o rivalitate vesnioa 'intre doua categorii aproape metafizice: pe d~. 0 parte, un Apus de traditio grec?-roma~a, pozitiv si rational, indreptat spre realism, a-ymd cultul libertatii i chemat sa faureasca ~Ol etape de progres; pe de alM. par~e, l~n .Rasan~ supus fortelor obscure, visator I mr rue, SO~tlt d.efo~'m~~iilor decorative, i~clinat spre de pO~lsm 1?sI~d.lt a ramlna nsschimbat. A vrea a .tudiezi III Iunctie de aceasta antiteza Gr.ecia. clasica i Persia ahemenida sau Roma l Bizantul, inseamna a tagadui' complexitatea re~itat~lo~ isto: rice. Este greit sa se opuna art~ bizantina ~rtel din Grecia clasica, de parca in lllLer~alul dlI~tre ele n-ar fi existat nimic, La fel de grelL este a se ubestimeze eterogeneitatea artei romane, adic~ a celei din epoca imperiala r~mana. Daca ~omallil au latinizat, fara sa Ie asimileze pe deplin, provinciile apusene ale Imperiului, care li se parusera a fi atins un grad de civilizatie inlerior ~ata d~ al lor in schimb ei au lasat sa se dezvolte liber viata int~lectuala si artistica in ~arile a carol' superioritate 0 recu~oteau: Grecia, Anatolia i Orientul egiptean i sirian, ale carui erase mari fusesera

elenizate d catre suveranii care i-au urmat lui Alexandru. Egiptul, caruia nu i-au acordat niciodata aceleasi drepturi ca i celorlalte provincii i care se arata mai particularist, a dat dovada de mai pu~ina vitalitate creatoare decit Siria i Anatolia, situate la capatul cailor comertului d lux venind din ia. In genere -a observat, in ceea e priveste culptura, in provinciile apusene, 0 predilectie pentru realism ~i scenele i torice, iar in provinciilo rasaritene, 0 supravietuire a idealismului elenic, Primele provineii au preferat arhitectura de caramida, celelalte arhitectura de piatra, cu folosirea blocajului * in vestul i nord-ve tul natoliei. Numerosi artisti din provinciile rasaritene au lucrat 'in Apus penlru Imparavi sau alti clienti hogati : . culptori greei au orientali elenizati stahiliti la Roma; sculptori din Pergam Iolositi la decorarea Altarului Pacii (Ara Pac is) ; arhiLectul Apollodor din Damasc la Forul lui Traian; atenieni, oameni din Proconez i sirieni la Leptis Magna sub Septimiu-Sever; sirieni la palatul lui Diocletian din Split. In plus, la Roma, in Italia i 'in provinciile de Apus, ca ~i in cele de Rasarit, au existat curente de arta populara, care au abandonat calitatile de iluzionism, de sirnt plastic i de eleganta ale traditiei elenice, 'in profitul expre iei, al stilizarii i al detaliului verist. In diversitatea manifestiirilor regionale, aceasta a fost 0 arta simplificatoare, uzlnd bueuros de conventii i adesea schematica. A fost practicata in Egipt i in Siria, mai ales in tinuturile dinspre interior, de catre populatii fara indoiala mai putin impermeabile la elenism dectt s-a spus adeseori, dar in care acesta nu patrunsese adlnc. Ea se rega este de asemenea, eu unele earaetere proprii, in teritoriile dominate de parti sau inlluentate de catre ei: la Palmyra, la Dura-Europos, in Commagena, in Mesopotamia ~i pe versanLul apusean al podisului Iranian. Departe de a se fi rupt de art a romana sub presiunea Orientului,
30

31

. Zidarie

ell

mortar.

aria bizantina l~i trage obtrsia din tot acest bogaL trecut, prin mutatii su cesive, menite sa raspunda cerintelor noi ale Imperiului autoritar ~i cre~tin. M dreiia $i puterea de [ascinaiie a Bizatuului In sfir~it, arta bizantina nu trebuie privita ca 0 Iloare minunat.a .,i gingasa are si-ar fi de his petalele pe un fond de putrezi iune. Istoria Bizantului nu est aceea a unei lunzi ~i iremediabile decaderi. Ea nu este fa uta numai dintr-o uma de dezrnaturi, de atrocitati ~i de cedari in rata dusmanilor. Delectele tmparatilor sai au fo t acelea ale lnaintasilor lor romani. Timp de multe veacuri Imperiul bizantin a fost singurul stat organizat din bazinul mediteranean. Intr-o Europa care nu mai batea moneda de aur, banul de aur bizantin - bezantui _ ramasese aLit de ferm, incit a fo t eel mai folo it pe pietele internationale pina la devalorizarile pe care i Ie-au adus ichifor Botaniatul (1078-1081) ~i Alexis I Comnenul (1081-111 ). Europa tntreaga ~i Orientul propiat asiati au Iost. fascinate de Bizant ca de el mai desavlr it loc de pe lume. Maretia eremoniilor aulice, splendoarea lujbelor religioase, minunatiile din palatele ~i din biseri ile sale, tralucirea intr cerilor din Hipodrom, 1uxul stofelor ~i al giuvaerurilor sale, puterea netarmurita a tmparatilor sai i-au lasat visatori pe eonducatorii de amile din Arabia, pe calare~ii t.ur i, pe negutatorii ~i pe principii slavi, pe seniorii din Germania ~i din Franta, pe vikingii pomiti din Scandinavia ~i pe tntrsprinzatorii venetieni. Dupa modelul Bizantului a conceput Mahomed 0 parte din paradisul pe care il fagaduia credinciosilor sai. J n ochii crestinilor e mai adauga i aureola de slintenie onlerita orasului de exi tenta unor numeroase relieve, dintr cele mai pretioai e. Con tantinopolul a fost marele oras rlvnit, U bogatii fabuloase, a carol' posesiune avea sa asigure st/ipinirea asupra lumii intregi. Imperiul a avut de luptat aproape necurrnat impotriva natiunilor mai tinero ~i mai sarace, care nazuiau sa puna

n;tina ~e bogatiilo sale. Efortu1 era supraomenesc ~I nu 1 se poate reprosa ca a fost doborlt sub povara Iui. Timp de pc te 0 mie de ani Bizantul a salvat 0 buna parte din mostenirea greco-romana pe ca~e a ~rans.mi8-o pe de 0 parte popoarelo~ slave ~l arabilor, iar pe de alta Europei occidentale.

32

ANTECEDENTELE ARTEI BIZANTINE: ARTA CRESTINA TN PROVINCIILE RASARITENE ALE IMPERIULUI iNAINTE DE CONSTANTIN

3S

In cursul secolului al IV-lea, cind arta crestina se transforma intr-o arta imperiala, ea avea in urma 0 buna suta de ani de existenta. Intr-adevar, nu trebuie sa credem ca crestinii au fost persecutati de imperiul pagtn in chip sistematic ~i continuu ~i ca vreme de peste trei veacuri au trait in groaza, fiind nevoiti sa caute refugiu in catacombe pentru a celebra acolo, in taina, ceremoniile cultului lor. Dupa tnsesi marturiile lui Lactantiu ~i Eusebiu, persecutiile, inspirate din ratiuni de ordin politic, mai mult decit religios, nu au fost, ptna la Diocletian, nici constante, nici generale. In timpul lui Marc-Aureliu, masurile aspre, luate eel mai adesea sub presiunea opiniei publice locale, se limitara la ctteva orase : Pergam, Smirna, Lyon (Lugdunum). Dar la Roma 0 nisa-edicula comemorativa a putut sa fie construita pe locul presupus a fi mormintul sfintului Petru. In secolul al III-lea libertatea cultului nu a fo t suspendata declt vreme de sase luni sub Maximin (in 225), douasprezece luni sub Decius (in 250) ~i patruzeci ~i doua de luni sub Valerian (intre 257 ~i 260). Inca din anul 260, fiul lui Valerian, Gallienus, a emis un edict de toleranta care dadea comunitatilor creatine dreptul de proprietate asupra bisericilor ~i cimitirelor lor. Elitele intelectuale ~i chiar cercurile de la

Importatua realii a perseciuiilor

curte Iusesera ctstigate la crestinism, Irnparatul Alexandru-Sever (222-235), practi tnd Ia fel ca multi dintre conLemporanii sai incretismul credintelor, cinstea laolalta in larariul sau particular pe sltntul pagtn Apol1onius din Tyana, pe Orfeu, pe Avraam ~i pe lisus. Sotia lui Diocletian, Prisca, ~i fiica sa, Valeria, se pare ca au fost creatine. Dupa marturia lui Eusebiu, tmparatii nu se temeau sa tncredinteze cirmuirea provinciilor unor crestini, pe care ii cuteau de obligatia de a aduce sacrificii. Cum se pot des rie, spune tot Eusebiu, aceste multirni imense, adunate penLru cultul divin, puhoaiele de credinciosi care se revarsau in fiecare oras ~i impunatoarea tmbulzeala a oamenilor care napadeau casele de rugaciuni?)} (lstoria ecleziasticii, VIII; I, 5). Prima arta cre~tina a putut deci sa se dezvolte libel' dar nu ~i independent de arta antica, a carei manifestare este in egala masura cu arta pagtna. Marturiile cele mai insemnate pe care ni le-a lasat apar la sfir~itul secolului al II-lea sau la inceputul secolului al II I-lea. Ele tin de 0 arta cu caracter privat, adesea chiar cu aspect popular, fara acea solernnitate care maroa manilestarile artei oficiale. Crastinii aveau nevoie de locuri de intrunire pentru a celebra ritualurile religiei lor. Potrivit traditiei apostolice ei si-au tinut la inceput adunarile in case particulare. Apoi, clnd numarul credinciosilor a crescut, comunitatile au cumparat sau au pus sa se construlasca edificii special menite sa sluj easca drept biserici. Cercetatorii de la Universitatea din Yale, care au facut sapaturi la Dura-Europos, au gasit pe malul drept al Eufratului una din aceste case. Zidita la inceputul secolului al III-lea pentru a fi 0 casa particulars, a fost translormata dupa putina vreme in biserica (in 232-233 daca judecam dupa un sgraffito). Ea nu se deosebeste de vecinele sale nici prin aspectul exterior, nici prin dispozitia generala a planului, care este dreptunghiular, cu incaperile asezate in jurul unei Arhitectura: bisericile

36

37

curti centrale. In partea de sud a acestei curti doua incaperi au fost prelacute lntr-una singura, cu prilej ul transrormarii, prin darimarea unui perete despartitor, astfel tnctt sa slujeasca drept sala de adunare pentru celebrarea liturghiei euharistice. Oamenii nu s-au sfiit sa pastreze in partea de sus a peretilor un decor pictat, pe deplin pagtn, cu ma~ti de satiri, fluiere, cupe, delfini ~i co hilii. Din unghiul de nord-vest al curtii centrale se intra in haptisteriu, unde bazinul lipit de peretele dinspre apus avea deasupra un ciboriiun, un fel de baldachin, a carui bolts in leagan era zugravita in albastru ~i presaraLii cu stele albe. Prezenta acestui baldachin, care nu putea decit sa stinjeneas a gesturile catehurnenilor ~i ale episcopului, se justifica printr-o intentie simbolica: in ochii neofitului trebuia sa reprezinte bolta cereasca ~i sa sublinieze caracterul sacru al bazinului baptismal. In afara de aceasta, peretii salii erau decorati cu fresce, despre care vom vorbi mai departe ~i care aveau rostul de a-i familiariza pe noii initiati eu principalele puncte ale doctrinei. Dupa parerea lui Eusebiu (1st. eclez., VIII; I, 5), din pricina sporirii numarului de credinciosi in anii care precedara persecutiile lui Diocletian, vechile lacasuri de rugaciune nu au mai fost destul de tncapatoare ~i s-a simtit nevoia construirii unor biserici mai spatioase. Stirn din alte texte cil. de la un apat la altul al Imperiului au fost zidite biserici, in Galia, in Spania, in Africa, in Tracia, in Asia Mica, in Siria ~i la Roma. Poate ca unele dintre aceste biserici Iusesera ridicate dupa un plan bazilical cu absida, pe care arhitectii romani tl foloseau in chip firesc atunci cind aveau de eonsLruiL sali de adunare, fie pentru audientele date de Imparat sau de tnaltii dregatori, fie pentru procese, pertractil.ri comerciale, sau ceremoniile unor confrerii religioase. Unele texte oficiale Iatine din Africa de nord, datind din anii 305 i urmatorii, mentioneaza in diferite erase existenta unor basilicae creatine, care ar fi fost distruse in timpul persecutiilor lui Diocle-

~ian. Fara tndoiala ca termenul de basilica a fost aplicat in cele din urrna oricarei biserici, indiferent de planul ei, dar putem sa ne tndoim ca 0 atare extindere a sensului s-a produs inca de pe atunci. Cum insa Africa de nord nu a eunoscut ulterior alt plan pentru biserici in afara de cel bazilical, ne este tngaduit sa credem ca acele basilicae din texte apartineau tipului pe care cuvintul tl evoca pentru noi. umele de catacombe I) apartine la origine unei depresiuni situate de-a lungul Viei Appia, la iesirea din Roma, ad Catacumbas - simpla transcriere a unei expresii grecesti - Insemnlnd in fundul adinciturii I). Aici a fost amenajat un cimitir crestin, care astazi este cunoscut sub numele de Catacombele Sfintului Calist, sau Calixt, dupa primul sau administrator. Cuvintul catacombe a fost mai apoi aplicat cimitirelor asemanatoars facute in galerii marginite de firide. Crestinii au imprumutat de la evrei acest obicei care, fiindu-ne cunoscut la Roma, la Neapole ~i in Sicilia, a fost de asemenea practicat de anumite comunitati creatine din Orient. Asemenea cimitire au fost descoperite in insula Milos, la Chalkis ~i la Alexandria. In afara granitelor Imperiului roman au fost gasite cimitire de acest fel, care dateaza de la inceputul sau de pe la mijlocul secolului al III-lea in insula Kharg, situata in fat a orasului Banda; Bushir, in dreptul tarmului rasaritean al Golfului Persico icaieri ele nu au fost suficient de amanuntit explorate. Picturile descoperite in aceste Iocuri sint departe de a avea insemnatat.ea acelora care, tnceptnd de Ia sftrsitul secolului al l l-lea, impodobesc catacombele din Roma. In insula Milos se pare ca majoritatea mormintelor boltite in arcosoliu erau Impodobite cu picturi, dar zugraveala a cazut aproape pretutindeni, uneori ca urmare a sapaturilor clandestine. Savantul german Ludwig Ross a mai vazut inca in 1844 flori ~i ramuri pe care sedea aninata cite 38 Catacombele

o pa are, potrivit inspiratiei idilice intilnite de a emenea in cata ombele de Ia Roma. Sapaturile fa ute de dl. otiriou, in 1927, au scos Ia iveala un peste pictat in verde, ernblema bineounoscuta a lui Hristo, tntemeiata pe acrostihul lisus rhl'i tos Theu Yio Soter (= lisu Hri tos Mlntuitorul, fiul lui Dumnezeu), ichthys insemnind peste in Iimba greaca. In subie te de acest <Yennu trebuie sa vedem criptograme destinate sa in ele politia imperiala asupra religiei defunctilor ~i a urmasilor lor, ci rezultatul unui mod de a gindi simbolic, ale carui numeroase maniIestari se intilnesc in arta Iunerara a pagtnilor. La Karmuz, la sud-est de Alexandria, friza pictata care reprezinta uccesiv, de Ia stinga la dreapta, unta din Cana, Inmultirea plinilor ~i pestilor ~i Saturarea multimilor in pustiu, in asa fel Inclt sa evoce taina cuminecaturii, nu dateaza fara indoiala dectt din secolul IV sau V, dar ea ne intereseaza aici pentru ca, dupa toate probabilitatile, deriva din ilustratiile unui sul ornat cu miniaturi Ia Alexandria, inaintea epocii lui Constantin, !?i pentru ca reprezinta 0 supravietuire. Ea se deosebcste de frescele din atacombele romane prin mai marea libertate de executie ~i printr-un sentiment al vietii pastorale caracteristic artei elenistice din Alexandria. AUt ctt putem intrevedea in stadiul actual al inlormatiilor de care dispunem, pictura din catacombele Orientului mediteranean purcede; eu variante de til 10 ale, din acelasi spirit ca ~i aceea de Ia Roma. Ea se trage din aceleasi curente de arta populara ~i ilustreaza, cu aceeasi pro petime usor naiva, credintele enine ale unor oameni care nu erau nici haituiti, nici revoltati, dar care si-au gasit alinarea sufletului sperind in realizarea fagaduintelor escatologice.*

* Escatologic 39 dupa moarte .

privilor

la viaja

de dincoio, de

Crestinismul care se nastea i~i datora originilor sale iudaice ~i impotrivirii sale la pagtnism, netncrederea fa1a de imagini, ~i hiar ostilitatea, exprimate in textele unor ierarhi din secolul al If-lea, cum ar fi Clement din Alexandria. Irineu din Lugdunum sau Iustin din Neapolis. Insa suprematia artelor figurative era prea marc in civilizatia greco-romana pentru a restinii a i se poata su trage. Chiar ~i evreii, ale carol' tcaditii ar .fi trebuit sa-i apere mai bine de aceasta inlluenta insidioasa, nu au scapat de ea. Alaturi de pictura Iunerara din catacombe se dezvolta in biserici 0 pictura murala, pe care 0 cunoastem prin ceea ce a mai ramas din frescele execuLate, in al doilea patrar al secolului III, pe peretii baptisteriului bisericii din Dura -Europos. Este eel mai vechi exemplu cunoscut de sene inspirate aproape in intregime din Noul Testament. Ele ilustrau teologia botezului. Pe luneta peretelui de vest, Bunul Pastor, purtlnd un berbec pe urneri ~i minind inaintea Iui 0 turma de oi, se afla deasupra unui registru in care, la sttnga, Adam ~i Eva, sLind in picioare de 0 parte ~i de alta a arborelui, i~i ascund goIiciunea: suprapunerea acestor doua scene evoca pacatul stramosesc ~i mintuirea. Pe peretele de nord, tamaduirea paraliticului simbolizeaza conversiunea savtr~ita prin botez, pe ctnd scena cu Hristos merglnd pe apele lacului Ghenizaret in lntlmpinarea lui Petru care se ineaca este imaginea botezului ~i proclama necesitatea unei credinte nestramutate. In registrul inferior, cele trei femei (Mironositele), \>inlnd fiecare in mina dreapta 0 luminare ~i pe bratul sting un vas cu mirodenii, stau frontal in interiorul grotei Sfintului Mormlnt, ltnga sarcofagul lui Hristos, sugerind credinta in lnviere ca 0 prima conditie a izbavirii, botezul fiind 0 inviere spirituals. La sud, Samarineanca tinga flntina, careia Hristos i se dezvaluie treptat, reprezinta parabola inva~aturii care duce la botez. Pe acelasi perete, izbinda lui David asupra lui Goliat este totodata ilustrarea victoriei lui

Pictura murald

40

41

Hri Los asupra mortii ~i prefigurarea botezului, pentru ca unsul Domnului se ridica triumlator deasupra vanitapi ~i a Necuratului .. Studiul iconografic al acestor scene a scos la iveala ca ele se deosebesc prin mai multe detalii de maniera in care au fost tratate in 0 cident in aceeasi opoca sau mai tirziu. Stilul lor este mai narativ, mai realist s-ar zice hiar mai popular. Deoarece e te zreu ~a se creada ca a ea ta iconografie ar fi fosL reata de pictorul care a lucrat la Dura, e presupune ca. ea ar pr~v~ni ~in m.anuscriselc Bihliei lmpodobite cu miniaturi. Prin desenul lor curgator ~i prin libertatea miscarilor, figu rile din minuni ~i din scenele de pe lunata amintesc de siluetele de enaLe pe papirusurile ilustrate ale epccii. Ele ontrast~aza cu asp~ctul m~num~ntal al Miroforelor (purtat.oare de mir) al carol' hieraLism vcsteste arta bisantina i se inspira, d upa it e pare, din spectacolul procesiunilor care se desraurall in cadrul hisericii. A easta deosebire se explica prin natura In a~i a subiectelor, tntruclt vom vedea in mai multe rinduri ca temele au impus adesea stilul care l~ se Jlotri,:ea ma~ bine. Prin acest amestec de hieratism ~1 de pitoresc familiar al naratiunii, frescele baptisteriului din Dura prefigureaza arta hizantina. Miroforele pun, pe de aWl parte, probl ~a. orizinilor frontalita~ii. -a pretins ade ea ca pozllla Irontala a per.sonaJelor ar fi fost lmprumutata de la artele orientale, unde ea ar fi fost traditionala de ecole. La drept vorbind asa cum reiese din tudiile recente ale domnilo~ E. Will, L. Budde, R. Bian hi Bandinelli ~i G.-Ch. Picard, daca facem abstractie de problema cu totul deosebita a statuilor in rondebosse, pentru care front~itatea. a ~os~ fol?sita fires in t.oate artele, ASIa antenoara ~l Egiptul anti nu au aplicat, in alara de unele axceptii, decit principiul reprezentarii din profil, in reliefuri i in pictura. Frontalitatea va Ii luat nastere in aite regiuni. Trebuie sa ~inem seama Indeoebi de aporturile Greciei clasice care, cu grija sa fata de libertate ~i de adevar, a juxtapus ~igurj din fata ~i din profil, desigur lncepind cu Polignot

din Thasos, prin anii 460-450 l.o.n., Lehnica picturii murale, mai supla decit tehnica daltuirii pietrei, hind de natura sa faciliteze asemenea inovatii. Dar felurite arte populare au practicat de asemenea, fara indoiala independent unele de altele, 0 frontalitate si tematica ~i conven1ionala: vom cita gravurile rupestre ~i telele* din umidia, precum .,i reliefurile italice. Formula avea avantajul de a reda imaginea cea mai clara, cea mai completa ~i totodata cea mai dernonstraLiva a personajelor figurate: zei, regi, trnparati, defuncti ~i donatori. lata de ce, Iiind atestata inca la sffrsitul epocii elenistice ~i al Republicii romane, ea s-a rasptndit, pentru reliefurile votive ~i funerare, de-a lungul intregului Imperiu si chiar mai departe, la parti, In general reliefurile'voLive din Occident se deosebesc de cele din Orient nu prin folosirea Irontalitatii, ci, la acestea din urma, printr-un mestesug mai iscusit, un sim] mai viu al jocului de lumini, 0 Intelegere mai subtila a fizionomiilor. Intr-un studiu asupra originilor picturii creatine din Orientul mediteranean nu se pot trece cu vederea frescele care au acoperit in intregime peretii sinagogii de la Dura-Europos, datind din jurul anului 250 (iZ.1). Ele sint al atuite din cene luate din Vechiul Testament, 1ncepind cu povesLea lui vraam, caruia lehova i-a fagaduit binecuvintarea, pin a la povestea Esterei, care marcheaza repunerea in drepturi a Poporului ales, surghiunit ~i deposedat. Ele ilustreaza hunavointa lui Dumnezeu fata de poporul evreu ~i, in acelasi timp, neinduplecarea lui fata de aceia care calca stricta re pectare a Legii. Dupa toate aparentele pictorii erau tributari manus riselor ilustrate ale Bibliei sau povestirilor despre istoria sftnta, din care au putut sa se inspire la rindul lor ~i artistii care lucrau pentru restini. Iconografia Vechiului Testament in sinagoga de la Dura este deosebita de aceea din cata ombele romane,
* Stela scriptie.
=

'are este mai simbolica ~i mai concisa. Inlluenta imperiului persan, caruia partii ti anexasera Dura in 113 t.e.n., redobtndita apoi de trupele lui Lucius Verus, fratele lui Marc-Aureliu, in 165, se face mai ales simtita in folosirea costumului cu "pantaloni" la rtaxerxe, Faraon ~i alte personaje, precum ~i in reprezentarea unor cai vigurosi, care aminte c de caii de pe reliefurile regelui part Gotarze al II-lea (3 -51), de 1a Behistun, ~i ale intemeietorului dinastiei a anide, Ardasir I (224-241), de la Firuzabad. u putem spune daca aceste elemente iraniene au fost introduse 1a Dura, sau daca figurau mai dinainte in manucrisele din care s-au inspirat artistii. 1nsa~i baza iconografiei este de origine greco-rornana: tunicile barbatilor, costumele multor femei, echipamentul luptatorilor, arhitectura templelor cu peristil ~i cu victorii inaripate ca acrotere, modelajul cttorva chipuri pe care artistii au vrut sa le trateze ca portrete, ptna ~i un anumit simt a1 miscarii, care se banuie in dorinta de a tnsulleti mode1e1e, dar care a devenit teapan in executie, lntr-adevar, stilul prezinta une1e trasaturi de influenta populara, care au mai fost inttlnite la Dura in picturile din templu1 zeilor palmirieni ~i din templul lui Zeus Theos, atribuite unei perioade care tncepe din a doua jumatate a ecolului I e.n. ~i se intinde plna la inceputul secolu1ui al Il l-lea. In afara rigiditatii atitudinilor, aceste trasaturi sint: abandonarea iluziei spatiale, absenta volumului ~i a greutatii corpurilor, nepasarea fa~a de exactitatea anatornica, repetarea intentionata a gesturilor, perspectiva morala : conferind personajelor 0 inaltime in Iunctie de importanta lor, predominarea frontalitatii, un soi de detasare hieratica a figurilor, ~irurile lungi de personaje ~i folosirea tonurilor plate. e aflam in prezenta unei arte care tinteste mai ales sa-i in truia ca pe credinciosi.

MiniaturiZe
42
43

monument

monolit,

seulptat

sau eu in-

onilor, cu deosebire

Ilustrarea ciirtilor fusese practicata in Egiptul Iarapentru cartea mortilor .

In epoca e1eni tica, atun i clnd dina tia Ptolemeilor a domnit 1a Alexandria, ea s-a extin ~i asupra lucrarilor gre esti de eruditie ~i de literatura, incepind, in privinta acestora din urma, cu poemele homerice. u posedam ni i un papirus ilustrat din aceasta epoca, dar ni s-au pastrat uncle care dateazii din ecolele I - IV e.n.: scene cu per onaje rapid s hitate - ca scenele minunilor din bapti teriul de la Dura erau in erate in coloanele textului cris pe su1uri (rotulus sau oolumen ) de papirus. Inceptnd din secolul I e.n. se ra ptndeste codex-ul a1 atuit din alipirea mai mu1tor foi de piele de animal sau foi de pergament (numit a tfel pentru cii principalul centru de fabri are a fo t Pergamul): s lolo eau mai ales pieile de vitel (velin.), In Egipt -au Iacut ~i odice de papiru. CopiiJ Bibliei au adoptat forma acestora. Codicele av a a lnle neasca progre ele artei miniaturilor : 1 ingaduia, intr-adevar, executarea unor miniaturi de proportii mari, mai bine detasate de text, ocuplnd o jumatate sau 0 pagina lntreaga. Evreii elenizati i crestinii au ilustrat, in maniera pagtnilor, unele copii ale cartilor Jor sacre ~i povestirile pe care le scoteau din ele. ici unul dintre aceste manu ri e anlerioare secolului al I -lea e.n. nu a ajun ptna la noi, dar existsnta lor, foarte firea a in curentul de idei al epocii, e deduce dupa diferite indi ii: fre cele din baptisteriul ~i din sinagoga de la Dura 0 postuleaza in chip aproape necesar : manuscrisele mai tirzii presupun arhetipuri datind din aceasta epoca. Si, tntr-o scrisoare catre Lu ian, sambeIanul lui Diocletian, episcopul Theonas ne vorbeste, la sflrsitul iecolului al Il l-Iea, de pre luxoa e manuscrise creatine s rise cu litere de aur pe pergamenL colorat cu purpura. Iarele centru al artei miniaturilor a fo t mai Intli Alexandria, dar, de aici, ac a La arta -a rasplndit in iria, la Antiohia ~i in interiorul ~inutului sau, in Asia Mica ~i la Roma, capattnd in a e te noi fo are aspecte proprii; 0 tntreaga parte a iconografiei bizantine a fo t elaborata atunci.

41

45

Printre feluritele ramuri ale artei, culptura uscita mai mult spiritul de resistent a al re~tinilor din primele veacuri, deoarece ea reprezenta in minlea lor tehnica prin ex elen~a careia i e datorau efigiile zeitatilor pagtne. cea ta nu lnsernna ca, in ocietatea in care traiau, sculptura nu juca un 1'01 foarte important astfel tnctt nu au izbutit sa e ab~jna cu tolul de a recurge la ea. Evitlnd a 0 Ioloseasca prea mult, ceea ce i-ar fi expus a cada in pacatul idolatriei, ei au utilizat-o in scopul pe car i-I dadeau mai ales part.icularii, independent de stat ~i de cetati, adica de a-i cinsti pe morti, rnai intii prin stele funerare, mai apoi prin arcofage. A ia Mi ii, meleag ci tigat printre primele 1a crestini m, pare sa fi ocupat in acest domeniu un loc deo ebit. Cea mai veche dintre stelele crestine cu subiect figurativ a fost descoperita in rogiunea anticului Aizanoi, in Frigia (il. 3). Epitaful ei poarta data 179-180. Intr-o atitudine strict Irontala un anume Euthychios tine in mina dreapta 0 piine rotunda sacramental a, impal'~iia in patru printr-o ruce, ~i in stinga un cior hine de trugure aga~at de 0 cruce in forma de tau. La dreapta sa se vad un co or ~i niste tablite, la tinga un bici ,i un cline. i arta arcofagelor era p atunci infloritoare in ia Mica, unde traditia ei deriva din frumoasele pecimene s ulptate la anthos, in secolul al V-lea t.e.n. Atelierele care au lucrat pentru pagini au primit comenzi ~i de la crestini, Daca judecam dupa stilul si elementele peisaju1ui, probabil ii la Smirna, lntre 250 ~i 280, a Iost exe utat sar ofagul din La Gayole, ajuns in Galia prin Iarsilia ~i pastrat in biserica din Brignole (deparlamentul Val') (il. 4). Motivele, care au capatat un ens crestin, stnt Imprumutate din arta paginii. Se atribuie de asemenea unui atelier din Smirna arcofaguJ mai recent, din jurul anului 300, care a fo L gasit la Mas d'Aire (pc rlul Adour, in Lande ) (il. 2). In centru se vede Bunul Pastor tntre 0 femeie (decedata) ~i

Scalp/lira

o feti~a (sufletul ei ?). La stinga, potrivit variantelor iconografice proprii Orientului rnediteranean, trupul Iui Lazar este asezat sub 0 arcada i Daniel, in groapa leilor, este tmbracat cu 0 tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semnificativ pacatul lui Adam i al Evei ~i rascumpararea sa prin botez. Pe capacul sarcolagului e insiruie jertfa Iui Avraam, tamaduirea paraliticului, povestea lui Iona i aceea a lui Tobie cel tinar scottnd inima i fierea din pestele pe care l-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au fo t tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma; ele erau pomenite in rugaciunile funerare evreiesti i creatine, enumerind exemple de mintuire datorate tndurarii lui Dumnezeu. In sfirit crestinii au cioplit in ronde-bosse imaginea Bunului Pastor, sau a Iui Orfeu cintind din ~itera sub 0 cununa de animale, pentru a-I simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe pagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna in secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez., VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava de doisprezece ani, originara din acest oras, stind in genunchi dinaintea lui Hri tos.

Partea intii
DE LA iNTEMEIEREA CONSTANTINOPOLULUI (324) PiNA LA INTERZICEREA ICOANELOR (720): MUTATIILE CREATOARE

o fetita (sufletul ei ?). La stinga, potrivit variantelor iconografice proprii Orientului mediteranean, trupul lui Lazar este asezat sub 0 arcada ~i Daniel, in groapa leilor, este Imbracat cu 0 tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semnificativ pacatul lui Adam ~i al Evei ~i rascumpararea sa prin botez. Pe capacul sarcofagului se ineiruie jertfa lui Avraam, tamaduirea paraliticului, povestea lui Iona ~i aceea a lui Tobie cel tinar scottnd inima ~i fierea din pestele pe care I-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au Iost tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma; ele erau pomenite in rugaciunile funerare evreiesti ~i creatine, enumerind exemple de mintuire datorate Indurarii lui Dumnezeu. In sfir~it crestinii au cioplit in ronde-bosse imaginea Bunului Pastor, sau a lui Orfeu cintind din titera sub 0 cununa de animale, pentru a-l simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe pagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna in secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez., VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava de doisprezece ani, originara din acest oras, stind in genunchi dinaintea lui Hristos.

Partea intii
DE LA lNTEMEIEREA CONSTANTINOPOLULUI (324) P1NA LA INTERZICEREA ICOANELOR (720): MUTATIILE CREATOARE

SITUATIA

ISTORICA

Balcanilor. Inceptnd cu Teodosie I (379-395), imparatii I9i tatornicira resedinta la Constant in pol. Orasul capilta 0 asemenea ext.inderc, lncil , ub nepotul sail, Teodosie al II-lea (40 -450), a f . L nevoie a se deplaseze zidul de incinta cu 1 20m la vest de acela care fu. e. c ridicat d Con. tantin. larile mutatii s-au s u\'ir~iL sub clomnia lui Iustinian (527-565), a el ilir a carui limba materna ra latina si care a putut fi con iderat totodata ca ultirnul dintre imparatii romani 9i prirnul dintre tmparatii bizantini. El a pu a e . i tematizeze dreptul roman preexistent tntr-un cod celebru, scris in latina, dar decretele noi p care I -a promulgat dupa anul 534 au Iost intocmite in lirnba greaca, pentru a fi mai bine in~ lese de populatia Imperiului. EI a reorganizat administrati ..i a tnzestrat hi. erica cu o legislatie disciplin ra, care re mai pi'i'Lreaza inca 9i astazi. A vin I simtul maretioi .:i gustul Iastului, a sporit nurnarul (' nstru tiilor religioase, ivile ~j rnilit are in capitula .,i In provineii 9i a ridical la un inalt nivel de pl nrloare ceremoniile de la

Epoca lui

Iustinian

Mdrefia Intperiului ~i a capitalei sale

Ra timpul de patru veacuri pe care tl vom analiza aici este acela in car civilizatia rornana, trnpreuna u componentele sale elenistice, s-a tran Iormat., in domeniul institutiilor politice, ca ~i in acela a) activitatilor intel~ctuale ~i artistice, in civilizati bizantina. Secolul al IV-lea cunoscuse inca ~i mai ade ea, sub urmasii lui Constantin, tmpartirea ere tiva a puterii 'Intre cei doi Augu ti, unul do~nind la Trier sau la Milano, celalalt la Constantmopol sau mai degraba la Antiohia, oras de 0 vechi~e mai prestigioasa ~i de unde se puteau orgamza mai lesne expeditii la granita per ana. . In secolul al V-lea, oarta calor doua par~l ale Imperiului apuca pe cai diferite, prin faptu~ ca harbarii cucerisera Apusul, pe clnd Ra antul, unde facu era incursiuni, izbutea . a I~i apere indopendenta. umarul ~i importanta construc~ tiilor din aceasta epoca dovedesc ca ea a fost ma~ putin tulburata decit am putea .crede. daca II citim pe istorici, care s-au sLrad U1t mal ales sa fixeze amintirea luptelor impotriva barbarilor. Monumentele, in mare parte ajunse astiizi in ruina, ne lasa despre Imperiul bizantin irnaginea unui tat infloritor ~i prosper ptna in nordul ~8

curte.
In de u\'Jr,irea oporei sale lusLinian a suf'erit in lluent a Teodorei. :'\i'i cut a in Cipru, . all in iria, Te d ra, datorit a originii sale populare ~i orientale ca ,i anilor turnultuosi ill tineretii petrecuii ntiohia ~i Alexandria, in] sotul ei, imparatul, und re alii.,luia viil orul Imperiului. a fata de trecutul acelui Imperium Romanum, a carui inLC'grilale nazuia a o I'C taureze, .,i intariL in ace. t tel de membrii uristocrati i enatorialo, Iustinian . avil'~i rnarea gre~ ala din em .ul domniei sale trimittndu-s, gen ralii 'il re ucereasca provinciils apu. ene. Din a esle l'iizboai , care d urara douazeci de ani si care ti ingaduil'ii ',\ redevina stapln peste Italia. fri a I nord ~j sudul Spaniei, lmperiul iesi -49 s1:iri'lril 9i j tovit, in Iata arnenintarilor ex rcitat la Coo itantinopol, lezea mal bine decit aflau Iortele In care Mai no talgi declt

asupra lui de slavi ~i de persii sasanizi, in asteptarea acelora de mai tlrziu ale arabiIor. Crestinarea Imperiului ~i ramii$itele paglnismului De a emenea Iustinian a luat masur] pentru ca religia crestina a poata desavir~i tnlaturarea pagtnismului, care i~i pastra puterea de seductie asupra multor minti cultivate ~i se mentinea in unele Iocuri Ia ~ara. In anul 529 el porunci sa e tnchida ~coaI~ din Atena, care ramasese credincioasa inspiratiei pagtne, ~i acorda intreaga sa protectie Universitdtii din ConstantinopoI, care era crestina. Interzise paginilor ~i ereticilor sa fie dascali pe intreg teritoriul Imperiului. Porunci convertirea in masa a ultimilor pagtni ~i ti supuse dragonadelor I). Sub dornnia Iui literatura a devenit cu totul crestina ~i a faurit genuri noi: te?l~gie, I~cra~i de ascetism datorate unor calugari, imnun rehgioase, ca acelea ale Iui Romanos MeI?dul. Dar carturarii au continuat sa se adape din operele literaturii antice, 1ntr-adevar, in afara atasamentului fata de un trecut care i~i paetrase prestigiul, trehuinta pe care 0 avea Imperiul bizantin de a dispune, in admini tratie, de slujbasi instruiti, care erau Iorrnati in scoli publice, a contribuit la mentinerea in cultura bizantina a unui tnt~eg sector laic. Situatia ra astfel cu totul deosebita de aceea existenta in Apus, unde decaderea vietii urbane ~i ignoranta cirmuitorilor barbari au silit cultura sa se refugieze in minas tiri, Crestinismul bizantin preziuta doua trasaturi caracspecifice ale teri tice: proliferarea erecrestinismului ziilor ~i cezaropapismul. bizantin Aplicind tainelor credintei gustul speculatiilor intelectuale, care nu in. et~se sa il tnsufleteasca timp de peste un mileniu, de la presocratici la neopitagoricieni, Rasaritul grec sau elenizat a inlesnit aparitia ereziilor. Contrastul este deplin cu ceea ce -a denumit

atonia Apusului, care nu manifestase niciodata o inclina~ie profund~ fata de speculatiils filozofice. Con tantm a SOCOtlt prudent sa 11 trimita in surghiun toc:ffi.ai Ia Trier pe lnflacaratul patriarh al Alexandriei, Atanasie, combatant impotriva ereziei preotului Arie, adica arianismul care 11 subordona Tatalui pe Fiu. ' Urmatoaraa mare erezie a fost nestorianiemul nascut. in Siria ~i aparat de patriarhul din Constantinopol, estorie (428-431), Iost preot la Antiohia. Ea .dade~ int~ietate, dupii Yntrupare, naturii ornenesti a 1Ul Hristos, rata de natura lui divina ~i pretindea ca Maria nu trebuie numita Theo~ tokes (nascatoare de Dumnezeu) ci Maica lui Hrislos. ' Dimpotriva, .~onofiziti~mul punea pe primul plan natura divina a IUl Hristos. Ortodoxia * care afirma uniunea celor doua naturi ale lui Hristos, a predominat in tarile undc se vorbea li~ba. g!e~ca, Ia. COll.stantinopol, in Grecia propnu-zisa ~I in sia rlJCaadlno elenizat a, unde au avu~ Io~ cele d~ua concilii care au definit dreapta cre~mta, Ia N~c~~a (325) ~i Ia EIes (431). In SChl~.b, monofizitismul a triumfat in Egipt ~i in Siria, unde ra pundea aspiratiei catre neatirnare a. pa~riarhilorv ~i a popul~tiilor. Prin ruptura de biserica greaca, el a Iavorizat dezvoltarea Iimbilor autohtone, copta ~i siriana, in liturghia ~i in Iiteratura acestor tari. ~rezii.le provocara prin reactie ingerinta Imparatilor In probIeme1e de doctrinii ale bi ericii. A~es~e interventii in controversele teologice au p.fJI,:ut nume~e. de cezaropapism. Rama~i reo inCIO~1 conceptiei antice despre monarh ale carui puteri se intindeau asupra tuturor domeniilor cuprinzind ~i indrumarea treburilor religioasc:

Trdsaturile

50

51

de

Nil tn sensul .actual 6 dreaptil. credinta .

de confeslune, ci tn eel etimologic

irnparatii intelegeau sa aduca ei in~i~i 0 solu]i la problernele pus , cu atit mai mult cu c1t eontatau ea ereziile iseau adevaratc razmeri~ si ingaduiau Iortelor car Ie rau potrivniec sa se afirme.

Bizatuul si Persia , asanizilor

nu y d a in Iata sa decit un singur , tat earc i se parea rivilizat i demn de a fi tratat pe pi ior de egaJilale: imperiul per san al sa anizilor, care pozau in continuat ri ai ahemeniziJor. La ineeputul secolului aJ IT-I a istori ul TeofilaeL Simokatta s ria ea orasele Con Lant inopol ~i Ctesiphon eapitala sa sanizilor, eruu a, emenea celor doi oehi ai lumii I), ,i cei doi tmpiirati e ealifieau drepl Irati. ConfJictele de granira si de inflllen~a care ii invrajbi era pe parti !;li pe rorna ni e retnnoira sub sasanizi ~i bizantini. Dupa re in seeolul al V-lea, e r specla sc o Incetare a ost ilitatilor, datorita arnenintarii harbarilor care se exert-it a ~i asupra unora i asupru celorlalt i, I'uzboilll se aprinse din nou intre persi si bizantini, mai intii uh Anastasie. In .eplnd din 502, apoi sub Justinian, in 27, 'U intervale de l'i'iO'az mai mult sail mai putin PI' lungile. La lnceputul seeolulni al VI I-lea. Cho roe al l I-lea icboriosul (5 0-628) puse irnperiul in mare primejdie. El cuceri 0 hu na parte din Anatolia, din Siria din Pale .t.ina ~i din Egipl. In 613 si in 626 trupele sale inaintara plna la Cal edonia. in fa~a Const antinopolului. Uipin pe Ieru alim, el adut e la le iphon, a un trofeu, ea mai de pl'et dintre relieve, Iinl.a I'll e pe are I izantinii 0 socoteau ca prinri palul agent ad IIditor de vi t orii. l Ieraclius (G10-u't 1), chomat la tron pI' a redresa situatia, porni in Asia a campania Iinantata de bi ieri D., ce iipaLa infii~i~area un i cruciade impotriva dusmanilor ort odoxiei. La capatul unui ~il' de vi .torii, ul nimici armata persarui in apropiere de [inive, in 627. Dupa ce j~i sarhiilol'i triurnful la Constantinopol readu o Sltnta Cruce In Ierusalirn. 52

Bizantul

conflietn all minat in, ii capacitatsa d rezisslaoilor si arabilor .1 ilIa a celor doua impel'ii ,. ' , 11,1 rata noilor primejdii ('<\J'C' I( ttJ11CIl111 [au. In It alia I' ell('erilii de IU'l' , di , IJJJan aparu 111 It III all III 56 unul dintre ('eJe mai de ternut popoare asa-zis barbara lonzobarzii C'U1:e, ~'i ~~Jl.in,d groaza pl'etutindeni' in j~I'lJl 10/ p,w'. ria sla,plI~IJ'e po Italia de nord si pe Toscana ~~ III .lllPlal'H dlll'al,~ independenle la Spol 10 ",~, Bel~ev ,n,t: ;-lavI I. a. e.arol amC'nin \arf' s-n f<lcul }J1l\II.l In a de la : Ilrsitul secolulu: 01 \'-Ica II:eelll'H pe 'l~ Dunal' in valui-i succe ive, in!' pinej dill a l~O.ll~~llmatale a ecolului al Vl-Iea, si s(' slaloml'lI'a III masa in Bakani, disLrugind m;!nrI'aase, ~ra',e ,in calra, JOI'. e ,pare a all pI'adal ;\tena In jurul anului 5, O. E,I se ru pindira pin!! In, Pelopones, unde eel mal multi s-au lilsal aSJnlJl,~\1 . tr.ep~~L de admini Ira tia bizantinn. Croa \ II. ~I lI'bll e Slalol'I1icirA, 'U lnvoiala ,IIIi II ,'a:-lru,s, am, P? ac Ieasi Ieritori. pe care 1 o:lIpa ~l. aslazl ~I re unosrurq auLoriLalC'l\ irn~ara,llllul , ~I~, J~ Con, Lantillopol. Aeca,'La pre. zen1a ,a laviloi a fa. L, dupa oxprosin proles?rnlul L rn, de, ,(~ ea 0 pana infipLa inll'c est ~I. v ,I . PI']n anu 670, bulgarii, popor de OJ'igm tur O-L~Lara, trecura Dunarea, sub conducerea hanului lor Asparuh ~i inlemeiarii let ,'wl de, acest ,fluviu, nil regal in care, alcal.uind 0 arrstocratis putin numeroasa, s-au lasal slavizati de catre populat!iJ asupra carora i.,i impus er~ puterea. Irnpotrlva acestor vajniei luptaton Biz~ntul va Ii nevoit 'il poarte razboaie lungi ai ,'111 feroas , '

( 'uceririle

longobarzilor,

.vrcsto

53

C Ie mai zrave pierderi terit.oriale le-a suforit Imp r!ul hizanLin de pe urrna arabilor care Intrs 63 "~ 642, ucerira bogatele proyincii' iria Pal stma, ?I~~ opotamia si Egipt, unde au fost a,de ea. PI'lm1t1, ,a nist, eliberatcri de rall'e eretici :1 eyvrel, a~Upl'l~1 de autocratia bizanttna. All avut Insu nevoi de d uazer-i de ani penuu a birui

Imperiul sasanid. Continuindu-~i Inaintarea spre nord, au pus staptnire pe Cirenaica, Tripolitania ~i Tunisia. In mai multe rinduri facura incursiuni de jar in Asia Mica. Intre anii 674 ~i 678 nota lor aparu in fiecare an, primavara ~i vara, in Iata orasului Constantinopol, dar ea a putut fi respinsa gratie focului grecesc , Imperiul era limitat la teritoriile sale de limba greaca: Anatolia, Grecia continentala ~i insulara, la care se adaugau Sicilia, sudul Italiei, regiunea Romei ~i exarhatul Ravennei. Imperiul soldasilor ~i al cdlugdl'ilor Structura statului bizantin s-a modificat atunci in chip profund. Pentru a rezista mai bine atacurilor intreprinse de dusmani, urrnasii lui Heraclius, renuntind la vechiul principiu al separarii puterilor - civil a ~i militara _ au instituit regimul themelor (corpuri de armata), oircumscriptii administrate de strategi ~i unde li s-au dat soldatilor paminturi in arenda, cu titlu ereditar, in schimbul unui serviciu, de asemenca ereditar, in armata, Sistemul mercenarilor racrutati in vari straine a fost inlocuit u acela al straiiotilor, legati de pamint ~i cu atlt mai mult interesati in apararea Iui. In acelasi timp, biserica ortodoxa, scapata de sectele eretice care infloreau pe teritoriile cucerite de arabi, i~i tntinse inriurirea asupra statului, ~i monahismul capata o mare dezvoltare. Dupa justa formulare a profesorului G. Ostrogorski, Bizantul deveni un imperiu al soldatilor ~i al calugarilor . I nMngerile pricinuite de arabi ~i sosirea unor refugiavi veniti din provinciile cucerite provocara, in cursul celei de-a doua jumata~i a secolului al Vl l-lea, sub urrnasii lui Heraclius, 0 profunda nemultumire in toate straturile societatii bizantine, iscind razmeri~e, tncercari de uzurpare ~i de asasinare a trnparatilor sau a pretendentilor. A fost intr-adevar 0 epoca de luptji, de foc ~i de singe , prea putin prialnica infloririi literaturii ~i artelor plastice. S4

Dar, chiar ~i In cele rnai g.rele clipe, Imperiul bizan~ . . tin nu tnceta sa pastreze 0 mare forJa de m!~uen~a asupra popoarelor Invecinate .. Prm coloniile sale de Ia Bosforul Cimeria (ast~zl Ker~i). ~i Cher o.nes, in Crimeea, und~ ontmua activitatea vechilor colonii ale Milet I ' n U UI, a v~~ese r~Iatii atu cOI~er l~e neintrerupte u a et~nllie ~go~Ilor, hunilor ~I avarilor din Rusia m~ridlOna~a~ carora Ie ~xporta articolele sale de lux, cumpal'l,nd de la er blanuri ~i piei. La lnceputul s c?lulUl al -lea, tras e profit de pe urma tulbur~rIlor care ma~c~sera sflrsitul dinastiei arsacizilor, ~e~tru a-si rmpune suzeranitatea in vestul .J\rmeruel, re, tu~ ~cesLeia caztnd in miinile sasanizilor. Imperiul 1~1 exercita influenta chiar ~i m ' 1epal.te, in re~a,tul La,zica (Georgia apuseana)~ !l ud,ul rabiei, numl~a din cauza parntntului ei roditor Arabia Iericita , se aliase in ser.olul, al YI-Iea, g~sani~ii crestini, RegaLele creatine din Nubia ~l din Etiopia se inspirau dupa mod~lele p~ ~are Ie" propunea Bizantul, Longobarzii, ,slavll ~l arabii s-au grabit sa faca de Ia el o n;tuI~lm~ .d,e imprumuturi, spre a se afirrna a natiuni civilizate. In, acest Imperiu, Constantin,op?IuI ,SC, arata a Ii nil numai centrul politi CI ~I arti Ll . rc,

Porta de. tnr~urire

a I mperiului

=.

1. ARHITECTURA
car hizanlinii, datorita ace tei mosteniri Ie-au adu: problernelor care li se puneau. '
BAZILICILE

cu

$ARPANTA

ARHITECTURA RELIGIOASA E voctnd sfirsitul persecu ~iilor ~i rein Loarcerea pacii pentru crestini, sub dornnia l.ui ~onsta.n~in, Eusehiu seria: 0 nespusa hucurie ~I 0 divina Iericire rasplndeau toaLe edificiile care eu .pl!~in mai tnainte Iusesera diirlmate de nelegiuirea tiranilor si care rena~teau oarecurn ca. dupa 0 lunga ~i cI'e moarte pustiire. Vedeai ('U~ bisericile se rid i ,a din ruinele lor ptna Ia 0 Inlli\,lme nemiirO'inita ~i cum straJucesc mai vlrtos de it bi ericile ~are Iusesera nimieiLe. .. In afara de asta ne-a fost dat sa vedem priveliatea pe care loti 0 a" teptau ~i 0 doreau: slujbe de praznuire in fiecare oras ttrnosirea unor bi rici d cutlnd zidite, adunar] ale epi copilor inl runiti in acest cop, 1mbulzeala oredinciosilor veniti din departari ~i de pretutindeni. (1sl. eclez., X' II, 1 .i III, 1.) Aceasta activiLate con, tructiva so prelungi pina la mijlo ul secolului al I-I a. Antichitatea gre 0rornana nu pare a fi cuno. ut un moment a ernanator nici prin durata, nici prin amploarea lradaniilor. Tradilia arhitecturala a 1mperiului roman, attt de bogata in experien~e tehnice .,i attt de rodnica in edificii de dirnen: iuni impunatoare, bine adapt.ate menirii 101', punea la dispozitia cre~Linilor feluritele tipuri de cladiri de care aveau nevoie. $i ramii izbit de bogatia olutiilor P

S6 57

Esenta a e 'Lol' problems era construirea unor edifi ii pentru adapo tir a adunarilor de credinciosi care luau parle la Iiturzhiile euhari li e. Or, romanii Iolosi era bazilicile ca locuri d lntrunire mai. ales ~entru. confreriile religioase ~i pentru audientele imperials. Am vazut mai lnainLe ~i crestinii recursesera la ele in cell. de-a doua jumatate a secolului al III-lea. Tipul bazilical a fost aslfel adoptat in chip Iiresc de atre biserica, j~ vrem a lui Con Lantin. EI . -a riisplndit eel mal mult in eeolele al IV-lea i al V-I a din pania plna in Mesopotamia ~i din Armenia pina 1n Egipt. In secolul al VI-lea a intrat in competitie ~i treptat, a lost inlocuit in Orientul mediteranean de edif'iciile cu cupola dar fara a el sa dispara cu desavlrsire. T n schimb s-a mentinut in chip apI'oar exclusiv in Occident contribuind a tfel la deosebirea acestuia de PI'O~ vinciile ra ariLene. Bazilicile erau sali drcptunghiulare eel mai ade~ea. impartile in luncime in lrei ~ave, prin doua smm paralele de upor+i, de obicei eOIOalH' ll.nf'~ri tlJpi: en Ie, mai impunatoars, avral; "/OCI, sau chiar sapte ~i nouii nay . Allele, mai I~ d s.te, so ~edu eau Ia 0 singurii nava. Acoperisul, m doua ape dea upra navei oentrale ~i cu o sinzura panta d a 11pra na velor colal rale e flp'I'ijinea pe ? sarpanta ca la majoritalea edifiiiilnr d tra 1111 gr aca. 1at it dE' ce ares I e bazilir-i sint, nurnite ( el ni tir-e p utru a Ie dr-osebi elf' b~zili .ile b .lti.Lc ~~i. rare, din Orient ul aprop~al. D ?bJ el I azIiIl:Ii eruu prevazute, pe linn dill lat urile scurt e, ('1\ () ab 'idil emioircular.i, sau poligonala, al ('al' i nivel de calcara era mai rirlicat. Ea era situata spre apu, in cele mai multe din Iro hisericile t itorite de Con tantin pl'ecnm) in. bazilicilc din Tripolitania ~i in inult e din ,\ lrir-a proconsularii: ['Ira tndoiula 111

ca

aceasta se poate vedea 0 persistenta a obiceiului dupa care, in templele pagine, intrarea era a~ezata spre rasarit. Dar, incepind cu secolul al IV -lea, absida a fost arnenajata la rasarit, uneori cu devieri spre nord sau spre sud , Orientarea aceasta s-a impus ptna la urrna. Motivul nu consta - asa cum s-a spus adeseori - in intentia de a se orienta absidele in directia locurilor shnte. Explicatie ar putea fi valabila fara tndoiala in tarile din apus ~i in Grecia, d ar n~ in Siria ~i nici. in Palestina. La drept vorbmd, aceasta practlCa avea drept scop de a ingadui credincio~ilor sa se roage cu Iata spre acel punct al cerului de unde rasarea soarele, dupa un vechi obicei din vremuril pagtnismului. Multe texte intaresc aceasta af.irmatie ~i Didascoiia Apostolilor adauga ca Fiul Omului va aparea dinspre ra arit la Judecata de Apoi. Liniile arcuite ale absidei, aUt in planul semicircular, ctt ~i la bolta in semicalota ee se ridica deasupra ei, atrageau privirile inca de la intrare ~i scoteau 1n evidenva locul predominant pe care ea 11 ocupa in economia edificiului. Ctnd opiscopii ~i-au instalat aici jilturile (eatedra), ei au urmat exemplul oferit de judecatori ~i d imparati care, in bazilicile civile pagine, sedeau in acelasi loc, in tribunal. * Multe cladiri de cult ale paginismului roman, cum ar Ii bazilica neopitagoreica de la Porta Maggiore (Roma) sau Basilica Crepereia (sanctuarul Lupercalilor), avusesera ~i ele 0 absida. Bolta in sernicalota a aparut ca simbol al bol~ii ceresti. In bazilicile decorate cu picturi aici se afla subiectul principal, cu caractel' t.eofanic. ** Altarul era a~ezat, dupa regiuni, in absida au in Iata ei, in nava centrala. Deasupra lui e ridica un baldachin de piatra de lemn SUII d metal, numit ciborillln, ~i alcii! uit din patru au mai multe coloane purLind un acoperis cu cupola,
De la tribun.a. 1n grecellte echivalenlul lermen Iolosit pentru altar. Theofanie = apari~ie divinii. este bema,
S9

cu. caleta .-r~riea, boltit, in semicilindru sau pirarmdal: Orizinea eiboriului e ana in obiceiurile p:actl ate in !egateI~ as~~tiee din Orientul-Aproplat, ~nde siuJIS~ mal lntli la apararea suveranului de ar~lta soarelui sau de intemperii. De la aceasta runetl~, el capata valoarea unui simbol cosmic aco'pel'l~ul sau arcuit evocind cerul. Intr-un chip ~al general, el apare ca un semn menit sa sublimeze car~cterul ~acru sau onorific al personajuIui, sau al obiectului pe care tl adaposteste. In epoca r?mana a fost a~ez~t deasupra tronului trnpara[ilor, deasupra statuilor unor zei sau eroi deasupra unor altare, mormi~t~.' sarcofage, sa~ ehiar a unor l~voare. ~re~tmll au continuat sa-i dea aceleasi tntrebuintari. In fara b.azilicii. se intindea 0 eurte lnconjurata de porticuri, .numlta .atr~um, unde credinciosii se adunau s~ asiste la diferite ceremonii cu cara ter !uner~r ~l unde marii penitenti, carora Ie era interzis accesul In biserica, stateau spre a implora indurarea in edifi 1 a' t d e lor. care patrundeau I ICIU. n me .. e a lI~tr.a .In biserica, credinciosii se spa~au aici pe ~lm ~l adesea pe picioare, intr-un baz!n sau p}~wla, simboliztnd astfel, prin curatema. trupului, cea a sufletului, dupa un rit de ~lu~~un.e c~re Iusese practicat mai inainte la pagim ~l l!l iudei ~i care s-a perpetuat in Islam. Ace ~e atrui nu sin.t deci.t aplicarea la arhitectura crestina .a Iormulei urtilor cu porticuri, Iolosita Inca. mal d mult in arta pagina, mai ales 10 fata marilor temple romane. . .Unele biserici din Italia, din Grecia ~i din Asia MICa erau. inze. Irate eu un transept, adica un dreptunghi t~ans~ersal, tnscris ori depasind mai m~lt sau mal. putin adrul peretilor laterali care se mterpunea m~re nave ~i absida bisericii. F~nctia ex~cta a ace tui element de arhitectura ne scap Existenta Iui in bisericile unde se celebra un de~supra unui rnormint sau a unor relieve -cn S!mtul Pe~ru .(San Pietl'o) sau Sfintul Pavel din afara zidurilor (San Paolo fuori Ie ' ) d la R b '1' . . mura e orna, aZI rea martirium i\ numita l\lanastirine de llnga Salona, in Dalmatia, Sllntul Mina i~

CUrl

58

Egipt, Sfintul Dumitru ~e la ~aloni.c _,i bazilica de la poarta Kenchreos, din Corint - I-a Indemnat pe unii cercetatori creada 'a la inceput. el era menit sa lnlesnea 'ca miscarea lerului ~I a credinciosilor in jurul locului consacrat de prezen~a sCinta. Dar el mai este tntllnit ~i in alte bazilici, ceea e a dus la presupunerea ca datoritii lui se ga ise 0 formula cornoda pcntru alte s opuri, asa um ar fi celebrarea ritualurilor car in oteau aducerea ofrandelor in natura de catre credinciosi ~i d in care diaconii alcgeau ptinea ~i vinul pentru jert Ia euhari iiea oficiatii pe altarul tnvacinat. Tipul general pe care l-am definit mai inainte comporta unele variante, dupa epo i ~~ ma,i al dupa 10 urile unde a fo t constrll.lt. D.lver ~tatea provinciilor care alcatuiau Irnperiul hizantin s-~ refleetat in arhitectura, '<1 ~i in celelalte ramuri ale artelor, ~i poate mai mult inca, deoarece arhitectura era tributara resurselor locale de materiale care impun 0 eont.inuitate in procedee. Arheologii deosebesc rnai multe ({scoli ) regi~nale. II voi pomeni aici dectt scolil cele mal net caracteriz.at.e. In aceasta 'Ll'adani de clasilioaro geografi a este important sa nu se. piarda din vedere ca arhitectii, mai ales eei vesuu, au putut fi chemati sa realizeze unele con it.ru 'Iii, datorate mal'inimi'i unor Imparati, in alura regiunii unde lucrau de obi ei. In plu , anumiLe caractei-istici proprii unei ~eoli sau alteia se modi fica de-a lungul t impului, sub lnrlurirea feluritelor impre-

sa

jurari. Bazilicile lui Constantin Xu putern dectt I' creta dispuritia marilor bazilici ridicalc de Con t antin, dintr care unel , dupii ctt se pare, nu au 1'0 ,t terminate declt de fiii sai, Dar, in linii mari, n putern Iac o idee de pre aspectul elor mai multe dintre ele datorita inlormal iilor apiitate prin apatUl'i sa~ din textc. Aproape toate erau bazili i rnari cu cinci nay ,precedat de un atrium cu patru porl.icuri, fie e:'1 o yorba de catedrala de lu H ma,

60

61

construita lntre anii 12 si 319 . i numita mai tlrziu Itntul Joan din Latel'an (S, Giovanni in Laterano), Ii ea verba de biserica mart iriala Sflnt ul Petru, de basilica Sf'intului Iormint din Ierusalim, inaugurata din anul 335 (plan 1), de eea a asterii din Betleem, au de cea de pe Muntele ~la linilor, Nu cunoast.ern exact planul bazilicilor construite de Con tanl.in, salt de Iiul au Constantin (337-361) la Constantinopol: hi ericile lnchina~e Pacii divi!1e ( finta Irina) ~i Sfintilor Apo loli 'are au disparut amindoua prada flacarilor, in timpul ras oalei ika din ianuarie 532 ca ,i Marea Biserica, in curlnd tnchinata J n~elepciunii divine (SCinta ofia), ttrnosita la 1- februarie 360, dar care avea 'a fie partial distru: a in cursu) unei razmeri~ i calc de urghiunirea sfintului loan Gura-de-Aur, in /104, lnaints de a pieri Hi ea in incendiul pro 0 at de rascoala Nika. S'e pre upune ca acea: la prima bi serica Sfinta ofia lusese ~i ea 0 bazili i1 cu cinei nave, Spre deosebire de biseri il de la Roma ~i de aceea a Nasterii de la Bell em, baziliea Sllntului Mormint avea dupa de crierea lui Eusebiu, tribune deasupr~ navelor Iaterale. Poate Ia Iel Iusese construita ~i Sfinta ofia. Vorn vedea, intr-adevar cii tribunele con tituie 0 il'a ALura caracteristica a bi ericilor monument.ala de la Constantinopol ~i din Greeia. In apitala J mperiului ele permileau lmparatului ~i dregatorilor din jurul sau sa asisle la lujbe domintnd in a elasi timp multimea de credinciosi si a prirnea a acolo ImpartA~ania din miinile patriarhilor 'au ale altor preoti. Poate a e ta era rolul care li se atribuia inca de la inceput la Ilntu Sofia ~i astfel am putea vedea in a e, L 1 m nt arhitcctonic un efect al art i auli e di? capil.ala. Vorn mai nola ca, desi biserica Iintului "\1 rrnint a Iost on tl'uita de un arhite L nurnit Z n bius care, judccind dupa numele sau, putea fi sirian, Constantin a trirnis un preot din Con tantinopol, Eustatiu, spre a-l indruma i .upravegheu. r n s l'iJ'~it vorn releva ca tribune xistau ~i in bazilicile pagine din orasele Asiei Mici a 'ur i inlluenta s-a exercit at a upra tinerei

capitals, in Museion -ul di~ Efes! precum ~i in bazilica aflata in Agora din Smirna. In afara marilor biserici intemeiate la Constantinopol ~i a unor edifi.cii c~re ~-au inspirat din ele, mai mult sau mal putin direct, marea majoritate a bazilicilor aveau trei nave. Aproape toate bazilicile de la Constantinopol, cunoscute din texte, au disparut. In general, ele par a fi avut un nartex ~i un atrium ~i sa fi fost inzestrate cu tribune deasupra colateralilor. Ie putem face 0 idee despre ele dupa bazilica Sfintul loan din Studion, care a fost ridicata de patriciul Stud ion, in 463, ca biserica parohiala, ~e un teren care ti apartinea, in cinstea patronulm sau, sfintul loan Botezatorul (plan 2; il. 6). Biserica era precedata de un atrium cuprins intre trei po:ticuri la vest la nord si la sud, pe clnd in bisericil~ de la Roma ~i din Palestina atriumul era inconjurat de 0 galerie pe. cele patru latu.ri ale sale. La Constantinopol porticul de est al atriurnului s-a transformat Intr-un nartex, prin tnchiderea cu ajutorul unor pereti ~i usi a spatiilor dintre coloane care dadeau spre curtea centrala. Nartextul, sau pronaosul, este unul dintre elemen.tele cele mai tip ice ale arhitecturii de la Constantinopol ~i din Grecia. [umele ti vine de l.a faptul c~ forma lui alungita seamana cu tulpina plantei [erula nartheca. Aici catehumenii .(c~i.. ce erau instruiti prin viu grai in vederea. prHl:~ll'lI .botezului) ~i anumite categorii de penitenti a~l~tau I~ prima parte din slujba la care erau adrnisi ; apoi erau lasati sa pIece, dupa un ritual ce pare sa se fi pastrat, eel putin in anumit~ regiuni: ptna la lustin al l l-lea (565-578), tnainte de mceperea slujbei pentru crestinii care primisera botezul. ~i care numai ei singuri puteau lua parte la euharl.stie. In acel moment, la biserica Sf1ntul loan din Studion (~i la edificiile asemanatoare) se lnchideau usile dintre nartex ~i nave, pentru a ascunde privirii neinitiatilor celebrarea sfintelor tai~e. Tav~ centrala era despartita de eolaterale prm doua Constantinopol

siruri de lte sapte coloane de m~-:!llura verd.e invito LaLa cu negru, pe care se spnjmea 0 arhitrava in platbanda, dupa rnodelul antic, ~n locul arcadelor folosite 1n general in alte par~l; acest lucru dovedeste un gust conservator, intilnit ~i in alte domenii ale activitatii artistice din capitala, Peste navele laterals ~i peste nartex se ridicau tribune de tinate Iemeilor ~i care, din aceasta pricina, erau numite ginecee. Partea terminala de la est se incheia cu 0 absida semicirculara in interior iar in exterior avind trei laturi, dupa un tip care a aparut la Constantino pol in secolul al V-lea ~i s-a rasplndit de.aici .in res.t~l imperiul~i, mai ale inceplnd cu domma IUl Iustinian. Apareiajul zidurilor este Iacut din a ize de piat~a cioplita in unghiuri drepte altemlnd cu straturi de cararnizi : ace t tip de apareiaj pare sa fi luat nastere si a se fi dezvoltat in Asia Mica, sau cel putin in bazinul Marii Egee, in secolul al Il l-lea e.n. II rezasim de pilda, in acea parte a zid urilor eetat~ Ni~eea construita de Claudiu II Gotul (258-269) in edificiile Iui Diocletian din Nicomedia ~i in constructiile lui Galeriu din Salonic. Intr-un oras nou, care nu avea traditii arhitecturale proprii, arhitectii ~i zidarii preluau procedeele de onstructie din regiunile invecinate.
Scoala i greaca ne este cunoscuta printr-un numar irnpresionant de monumente, datind in maj.oritatea lor din seeolul al V-lea (plan 3). Atrmmul era inconjurat de porticuri la vest, Ia nord ~i la sud dar nu ~i la e t, unde era in his cu peretele plio' al nartexului, de care era adeseor~ lipita fi~a destinata ablutiunilor. artexul comumca cu atriumul numai prin usi ce dadeau spre galeriile laterale. La est e de chidea spre cele trei nave. Golul prin care e intra in nava centrala era adcsea Impartit in trei, prin coloane, formin~ acel tribelon numit a tfel pentru ca cele trei intercolonam'ente erau acoperite cu draperii (vela, bela), ferind astfel de privirile ?atehumenilor partea din liturghie la care acestia nu puteau

Grecia

62

63

asista. In numeroase bazilici, pesl c lateral ~i pe: te narlex e ridi an tribunele. Peretii erau oonstruiti din asize de bolovani, de, tul de zrosoIan ciopliti, alternind .u strat U1'i de c~ramida~ mai putin numeroasc declt In Constantinopol ~I rnai distantate lntre ele: in Grecia piatra : e gaseste mai din abundenta decit in regiunea Con tantinopolului. -au pa trat, in Grecia, dOlla biserici, care of era un bun exemplu in privint.a aspectului ac tui gen de edificii. Est Yorba de biseri a Fecioarei-Acheiropoietos (il. 6) si de Iintul Durnitru de la aJonic, apartinind arnlndoua s colului al V-lea. Prima, inchinatii Maicii Domnului, a primit mai tirziu numele de Acheiropoieto , d oarece acolo se pastra 0 icoana a Mariei, despre care se prelindea a fi de pruve nientii rniraculoa: i:i, adica nefticuu; de mlna oniului. coperisul original' al navei centrale a fo s L coboriL in cursul vea urilor ~i, din aceasta cauza, ea a pierdul etajul de ferestre care luminau nava mediana, asezate pe laturile lungi, deasupra acoperisului cu un singur

versant

al colateralelor.

Cu cele cinci nave ale 'ale hazilir-a cunstruitji in a doua jurnatate a ecolului al V-lea lntru cinstirca sfintului Dumit ru pare lncii ~i mai impunat.oare. Partial dist ru: 5 de 1'0<' ub domnia lui Heraclius in jurul anului (j30 ~i rer on IruiUl tndata dupa aceea, ea a mai avut cle sulerit le pe urma cumplitului incendiu, ('a~ ' i.n 19~7! a prelacut in cenusa csnt rul 01'U~1I1t1i. Om Iericire. peretii exteriori all fosl frl'i(i pc mari por+iuni dar interiorul a 1'0 t groaznie dil[lInal. Recon LruiIfi incepind din 1926, bisericn a Ios: I'relala cIIII,,lui in 1~48. l ntcnsa act ivitatr arhitecturala cal'(' ,-a de ra~UI'al in epoca remand in provinriu 'il'ia rea mai infloriLoare din tntreg imp riul, a Iost ont inuat ii si In vremea biznnl.inilor. At.unci tara Ri-a . porit ~XPOl'Llll'ile de ulei ~i exl.ind r Ii cllILIII'ilol' de planto oleaginoaso a fa vorizat <I pari] ia U 1101' noi

Siri

a~('zal'i, 'ar aveau nevoi de biserici. Nu u C.'(i8tat aici vreo rupture lnl.re arhite turn pilginu si arhil.e Lura crestina, Do la una la c alalta s-a;1 Iransmis, fib'a sol II!ie <1(' continu it.ate, im t ul monumentalului ~i t ehnicu ziuari i cu piaLrii de talie, u grija Imbinuta. BaziliciJe din iria de nord lnt foarte nurneroase ,i mai bine pasu-ato <I~ il cele din G~eC'ia. Ele dat eaza in mal' parte dl~ so '?llIl. al y-!~a, dar .unele dintre ele, dupil uulrLuria 1I1 ('l'lp\lJlol' "OlIYf', au Iost zidite in : . lul al 1\ -I a (plan .J). 13azilicile nu erau PI'l'cedate de un atrium la e t, i de 0 curte la sud potrivit unui plan adoptat dupa acela al caselo;' din irin anti a, ace te cur t i iubstituindu-so astfal orpului .. septentrional al locuintei. La est , , ele se term.mau pnntr-un sanctuar tripartit, in care ab Ida centrula ~i cele doua incaperi palraie ca~e 0 Ilancau emu Inscrii e in planul dreptunghiular prmtr-un perete-fundal re tiliniu. Ele mostenisera a eaeta LI'asiiLul'a de la templele pagtne, urn ar fi Tyhaia (templele Fortunei) din E' Sanamein ,i din Mismiyeh, unde aceasta olutie a Io: t in pirata de gustul fata de un plan arrnonios, trnpletit cu dorinta de a nil lasa sa se vada din alara nisa unde e afla statuia destinata cultului. Inceplnd din secolul al V-lea, ca regula generala, in aperea laterala de Ia nord se deschidea pre na va laterala printr-o u~a cu ancadram nt drspt, comuni ind astfel si cu ahsida : incapel' a din PI' sud se de chid~a spre col~LeraJa adiacenta pri nlr-o arcada, ceasta trehuia sa sublinieze aract rul iacru al inciiperii care era u capela unde e pa trau unul sau mai mull relicvarii de piau-a, avind Iorma sarcolagelor ~i In are e turna ul i, pe are credinciosii il luau in Iiole, d u pel ce asia se prelinsese peste sfintele rnoas te. T ncaperea dinspre nord slujea Ia pastrarea obiectelor liturgi e. In majoritatea cazurilor a e ite biseri i nu erau prevazute cu tribune ~i stim din texte cil femeile stat au in nave in patele barbatilor, in asa fel tnctt acestia sa nu le poata privi, Din nefericire nu cunoastern marile biserici 65 din Antiohia care au putut servi ca model pentru
6-4

acest Lip de bazili.ca. 1n uI'su.1socol~lui al V-le~: arhitectii din Siria ~e d?ved~ra m.at indra~ne~l: nava mediana deveni mal lata, mal tnalta ~l ~al bine Iuminata, spatiilo dintre oloane se manI'a, absida se adinci. Siria ar fi lincezit poate in repetarea .monotona a acestor formule traditionale, daca noi elemente a1'hitecturale n-ar Ii fost introduse ca urrnare a initiativei luate de tmparatul Z~non (47~-4~1) de a construi 0 hiserica de 0 marlm.e neObt~nUlta! la Telanissos (Kalat Seman), in l~rul sttlpului pe care sfintul Simeon i~i dus~se viata de ~scet timp de patruzeci ~i doi de .am, intre 417 ~l. 459 (il. 9). Lucrarile de eonstructie au durat aproximativ din 476 pina in 490, dind.u-se. as~fel de l?-c1'u la mii de muncitori veniti din dilerite pa1'~1 ale Orientului bizantin. In j urul unui octogon ~e!l~ tral, despre care vom mai vorbi, patru bazili ~ cu cite trei nave fiecare form au bratele une~ cruci. Cea dinspre est reprezinta eel m~ Ve?hl exemplu datat de :utaI' compus. din tre.l abside semicirculare, dagajate la ex~orlOr. Absl?a . en~ trala era decorata in exterior cu.. doua .~lrurl uprapusc de coloane. Bratul bazilical dinspre vest fusese construit pe panta muntelui, care e~a atit de inclinata, incit accesul din~fa1'a era pr.actlC imposibil ; el da~ea .spre val~ prmt~-o .loggla ce se sprijinea pe ziduri de s~stmere ~.l d.m inaltul careia credinoiosii puteau Ii che~at~, Iie cu glas tare, cum fac muezinii musulmani, fie battndu-se in grinzi lungi de lemn, nurnite Ast~tand~e (toaca), dupa obiceiul care s-a pastrat pma in zilele noa tre in mtnastirile de la Muntele. ~hos. * Din acest monument s-a zamielit 0 ~ena~te~e in domeniul arhitecturii siriene, careia it apartin vestitele bazilici din Turmanin ~i ~i~ Kalb Lo~~! construite in juruJ anului 500. B~zilica minaS~trll din Turmanin darimata la sltrsitul secolului al XIX-lea ne esie cuno 'cuta prin frumoasele des.ene executate in cursul misiunii conduse de marchizul
v

Melchior de ogue (in 1860-'1861). La vest ele aveau un portal, deasupra caruia se ridica 0 IOC1gia ~i care era tncadrat de doua turnuri. La est, absida poligonala, impo~ bita in ext~rior cu doua etaje de coloane angajate, se arcuia intre doua tncaperi dreptunghiulare. Biserica din Kalb Loze avea 0 ahsida semicirculara decrosata, tmpodebita de asemenea cu doua nivele de coloane. Fatada vest era alcatuita dintr-un portic cu trei etaje, Incadrat de doua turnuri. In interior, pentru dascarcarea arcurilor cu 0 sarcina mult mai mare, coloanele au fost inlocuite cu pilastri puternici. In regiunea vulcanica Hauran, unde lipsea lemnul, arhitectii au continuat sa Ioloseasca bazaltullocal ~i sa recurga la tehnica - mult utilizata in epoca romana - acoperirii cu dale plate, sprijinite pe ar uri transversale. Aflam aici bazilici cu 0 singura nava, cum este hiserica numita a lui Iulianos, din Umm-ej-Jimal, ~i altele cu trei nave ~i 0 absida decrosatii, de exemplu la Tafha. Dar, in secolul al V-lea ~i mai mult inca in secolul al VI-lea, tipul din Siria de nord cu altar tripartit ~i sarpauta in doua ape a fost adoptat ~i aici, in ciuda cheltuielilor suplimentare determinate de nevoia de a se importa lemn ~i olane: lntr-attt de vie era dorinta locuitorilor de pe aceste meleaguri de a avea biserici cu inni~i~are mai putin severa, mai putin provincial a >) ~i care sa fie asemanatoare cu acelea din restul tarii. In Palestina, bazilicile ridicate dupa dornnia lui Constantin au imbinat in chip divers elementele preluate de la rnarile anctuare aflate in Locurile sfinte, cu tra aturile imprumutate din Siria invecinata. In general, acestea erau edificii cu trei nave, fara nartex ~i fara tribune, avind la intrare un atrium cu patru porticuri, sau 0 curte, ~icare e terminau cu un altar tripartit de tip mai mult au mai putin pur. Printre constructiile mai insemnate vom cita bazilicile din secolele al V-lea ~i al VI-lea, de la Gerasa (astazi Djerash), in regiunea Decapolis, la est de rlul Iordan: orasul Palestina

* De rapt, la toate mtnastirlle ortodoxe.

66

67

fusese Ioarte tnflorit or inca din ' colele al Tl-Iea si al III-lea din era noa 'trii ~i avea foarte frumoa:e monuments romane, in traditia arora e ins riau ~i bi eri ile. Aparit ia unui nal'l.c~ in bazilicu Nast rii de 1<1 llcl leom reconstruita dl' Iu tinian, e'Le iernnul unei inlluent e constantinopolitane.

altar

tri .onc, inspirat poate din edificiile EgiptuJ

egipLene.

.Ysia ~ridi e L un ansamblu d t erit orii prea va t ,:i prea complex p.enLru a 'py~ea al 'utui 0 ing~l'~ provin ie arti tica. Buzili .ile coase. la l~ml~d JJJ'in sapaturi intreprin~e in orasele l.'eglU~r1c de coasta de la sud ~I de la v st. mfa~l~eaza. 0 mal' varietate in combinarea clcmenlelor lnt".nile in alto parti: ace ite ceUqi de !l gntatol'l~ intretinlnd legaturi am cu C?nstantmopolyJ ~J Gre ia, it ~i cu Siria ~i Palestina, par sa. fI f~ ~ pe atun i, a a cum vO.r fi adesea i~lcursul ISLOl~Jel lor extrern de receptive fa~a de lllfluen~e~e dina fl:ra. Bazilici1e de aici aveau ade ea Ia intrar un atrium, clnd cu patru p rtic~l'i dUl?ii ~od lu! palestiniano-roman, ctnd cu LI'e~ porti uri d~lPH modelu1 elenic. Dar la fcd de bine pute.a ex~ .t~ IInatrium cu patru porticuri in fa~a unei bazilici U nart.ex (Pergarn, bazili a B de la Per~he), a ~i in lata unei biseriei ~al'a ~art~x (Milet). De asemenea atriumul cu trei pOrLICUrJ era Ioloit si la bizilicile cu nartex (pe acropola romans din 'XanLhos) ~i la bazilicile fiira narLex. (bazili c~ .\, Perghe). Iai multe bazilici din Merramllk ~I din J orykos, in Cilicia, rau Inzes~l:a~~ c~ un nartex asemanator u acela al hazilicii Sflfi~.ul loan din Studion, adica de partit de gale~111~ laterale prin pereti trapunsi adesea. de u~: ~~ ornuniclnd cu curtea printr-un porLic al carui intercolonamente puteau fi In hi. e CLI u~i. D a. emenea altarele erau de 0 mare vanetate: absida semicirculara deerosata sau inscrisa Intre incaperi dreptunghiulare (pa t~fori), .a~e. 0 depaseau mai mult sau mai putin. In L.l~la cenLl'alii, 0 serie de biserici ale unor tntnastiri au un 68
,W . ,1/' Lea-

~Ir:

69

~i-~ afirrnat partiin arhitecturii, ea ~i in alte domenii ale artei. Monumentele sale reflectii dnalitatea culturilni- care au convietuit pe pamtntul lui, influen~indue reeiproe: pe de () parte, eultura de origine elenistica, co st aruia in Al xandria, ~i pe de alta, cultura copta a patmilor populars din EO'ipt, care imbinau Lraditiils nationals II lemente recesti, cu vintu] copt fiind o deformare a cuvintului gre aigyptoi, egipteni. Deplingem disparitia bisericilor de la Alexandria, car. se inrudeau probabil cu cele din re tul Orienlului mediteranean. Dar ne mai putem cia ama despre edifieiile de acest gen dupa ruinele marii bazilici pe care arhiepiscopul Alexandriei, Teofil (3 4-412), a pu sa fie ridicata In , anctuaruj Iint.ului Mina: era 0 basilica eu trei nave ~i abaida s micircularii decrosata, u un transept ~i cu tribune pe Le colaLerale ~i peste transept. Bisericile onstruite in ecolul al V-l a In Mrnastirea Albii (plan 6) ~i la l\inastirea Rosie, in imediata vecinaLate a I alil.at ii Sohag, sau in curtea t.emplului din Denderah, in Egiptul de Su , ilustreaza curenIll} opt: in interiorul II nei constructii IIreptunghiulare, ai car i pereti lnr-linati, avind deasupra 101' 0 mulur-a bine degajata, amintese de Egiptul faraonic doua colonads desparl nava in trei, lupa tipul bazilical, dar se unese la ve t. Ab ida triconca deriva din tipul de cellae trichorae funerare, poate prin intermediu! aceleia din baziJica , Ilntului Mormtnt, de la Jerusalim, ClI care e to ill ori e caz inrudili'i prin decorul coloanelor din interior .. \.ce'tc bi erini so inra.\i~eaza ca nista COI'lilrete religioa re izulate in desert. Jl slirsit , bazili a de la Herrnopolis (de prin anul 430), ('1I trihunele ale, ell tram eptul, ale carui brats rotunjite Jorrneazn douu din xedrele arnplului Iriconc dinspre e l, ,i cu colonada 'a car s lmbina la vest, marcheazii tranzit ia dintre grupu] alexandrin ~i grupul copt.

Egip:

cularitatile

~~

Ravenna, lipsita la inceput de traditii locale, s-a aratat receptiva la felurite inlluente. Cind, in 402, Honorius si-a mutat aici resedinta, care ptna at unci fusese la Milano, episcopul Ursus a pus sa se ridice 0 catedrala cu cinci nave, dar fara tribune, ca ~i acelea de la Roma (Sfintul loan din Lateran) ~i de la Milano (SCinta Tecla). In 424, dupa moartea acestui imparat., sora lui, Galla Placidia, care fusese in vrajba cu el, s-a intors din surghiunul petrecut la Constantinopol linga nepotul ei, Teodosie al II-lea, ~i a preluat titlul de regenta a fiului sau nevirstnic, Valentinian al III-lea. Ea a ridicat in cinstea evanghelistului loan - care 0 salvase dintr-o furtuna pe drumul de intoarcere - 0 basilica cu trei nave, dotata nu numai cu atrium, ci ~i cu nartex, dupa modelul celor vazute in capitala imperiului. Ea a ramas credincioasa obiceiului din ltalia ~i nu a amenajat tribune, care ar fi pus poate probleme difi ile de stabilitate arhitectilor ~i zidarilor din partea locului. Decorul arcadelor la exteriorul peretilor pe laturile lungi, n cunoscut in Orient, se leaga de 0 traditie ilustral.a prin bazilica lui C nsta~tin de la Trier, ~i prin bazilica Fecioarelor (San Simpliciano) de la Milano, ridicata in ultimul patr.ar al veacului al IV-lea, de catre sfintul Ambrozie care se nascuse la Trier. Dar altarul cu absida tncadrata de 0 parte ~i de alta de pastofori, ai carol' pereti exteriori de est nu 0 depasesc, se conlormeaza unor prototipuri cunoscute in Siria. Aceasta formula de altar a reaparut un secol mai tirziu, la Sant' Apollinare in Classe, basilica inceputa gratie darniciei lui lusLini~n, sub ~~iscopatul lui Ursicinus (533-536) ~l ttrnosita de Maxirnian. R gasim aici ~i atriumul ~i nartexul. Acesta din urma era chiar flancat de turnuri comparabile cu acelea care se vad de 0 parte ~i de alta pe ra~ada vest a unor bazilici din Grecia sau din Siria. Dar in rastimpul care desparte aceste doua biserici, pIa nul mai des Iolosit la Ravenna a fost acela, utilizat dsopotriva la Roma, al bazilieii eu trei nave, fara nartex, fara

Ravenna

atrium ~i fara tribune. El a fost aplicat sub Teodoric la catedrala ariana (Santo Spirio) ~i la biserica palatina (S. Apollinare uovo). Aceste edificii se deosebesc de cele de la Roma prin absida lor poligonala cu cinci muchii, de un tip Iolosit mai inainte in catedrala lui Ursus si care pare sa fi Cost apreciat pe litoralul Adriaticei. Chiar ~i Roma, tnceptnd de la sflr~itul secolului al V-lea, pare sa fi imitat, nu 0 data, modelele practicate in Orientul bizantin. Bi erica San Giovanni di Porta Latina a fost construita, pe vremea lui Teodoric, poate sub papa Ghelasie I (494-496), lulndu-se ca unitate de lungime piciorul bizantin de 31,5 em. ~i nu piciorul roman de 29,6 em. Altarul cuprinde 0 absida eu trei laturi, Ilancata de doua abside semicirculare, care se arcuiesc in cuprinsul celor doua tncaperi laterale ale sanctuaru1ui, alcatuind 0 dispozitia a spatiului binecunoscuta in Balcani. Noile bazilici, San Lorenzo fuori le mura ~i Santa Agnese fuori Ie mura, ridicate una sub papa Pelaghie II (579-590) ~i cealalta sub papa Honorius 1(625-638), dupa ce orasul fusese recucerit de trupele lui Iustinian in 533, aveau un nartex ~i tribune dupa modelul marilor biserici de la Constantinopol ~i din Grecia.
BAZILICILE BOLTITE

Roma

n ontrast destul de izbitor desparte bazilicile cu acoperisul pe sarpanta de bazilicile boltite, ridicate in diferite ~inuturi Indepartate ~i cu 0 fizionomie mai aparte din Mesopotamia eptentrionala si din centrul Asiei Mici, precum ~i in Armenia, in Georgia ~i in Cipru. In nordul Mesopotamiei, majoritatea bazilicilor boltite s tnttlne c in regiunea muntoa a Tur Abdin, intre Mardin ~i Tigru. Ele nu sint prea sigur datate. Cele mai vechi nu slnt anterioare secolului al I-lea ; altele se pare ca Mesopotamia septerurionalii

70

71

au lost ridicate abia in secolul al III-lea. nel au 0 singurii nava, acoperita cu 0 bolta longitudinala in leagan, fa uta din caramizi, care 'f' 'prijini"i lateral pe a serie de mici arcuri lipito la interior de peretii lungi de piatrii (plan 6). Absida sernicirculara e insorie lntr-un drcptunghi . . ava este precedata la ud de un nartex, prin rare se leagii de 0 mare curte patrat a, asernanat.oare cu aeeea pe care 0 gasim la bazili .ilo din Siria. Mai tlrziu, in secolul al IX-lea sau aJ -lca, pe latura de est a curtii s-a atnenajat adesea (J absida, care slujea la celebrarea eeremoniilor liturgiee in aer liber. Tot la est, din nartex se intra intr-o mica incapere lunguiata, situata tndaratul absidoi, dupa 0 dispozitie mostenita de la ternplol pagine din Mesopotamia (Babilon, Khorsabad) si din Siria (Barqush, Dura). In bisericile mtna lirilor, nava, boltita tot in leagan, of era parti .ularitatea de a se desiasura tran vel' al in Iata unui sanctuar cu trei compartimente {plan 7 J. Acest plan ciudat se tdigea tot din tempI Ie pagtne din Mesopotamia ~i din iria, prevazut cu sali extinse in sensul Iatirnii : la BabiJon, Khorabad ~i Dura allam principalele exemple de acest fel. In sfir~it, bolla era legata de vechi traditii ale arhitecturii locale, retnsulletite de irnperiile part ~i sasanid, carora Ie-a apartinut Tur Abdln. Orientul mesopotamian, sarac in lemn, dar bogat in argila de buna calitate, a unos ut Ioarl.e de timpuriu, inca din mileniul al II-I a i.e.n., bolta de caramizi in forma de leagan. Partii readu era bolta la mare cinste, in ccolele I si I'I e.n., 1n palat.ele 101' din Hatru, Assur ~i Kuh-i-Khwaja. La rindul lor, sa anizii au onstruit in lrazn te bolti in leagan in palatele 101' din Firuzabad (al lui Ardasir I, 224-241), B1.,apur (I Frumosul Sapur I), ndicat de apur I, la s urta vrerne dupa vi toria lui asupra Imparatului roman Valerian, in 260), Ctesiphon ~i arvi tan (zidit de Bahram al V-lea 4.20-4.38). Majoril.atea a e .tor bolti, de origine parta ~i sasanidii, erau mestesugit. construite din caramizi puse pe lat, usor in consola ell fi are nou trat, fill'i:'i cintru 72

de lemn, dupa 0 tehnica stravechs in aceste regiuni, unde e mai practi a ~i astazi, ~i deosebita de tehni a rornanilor, care foloseau intre pentru boltile lor de iiramida, de piatra, sau de blocaj. Ace t procedeu oriental al holtii fara cintru a fost aplicat ~i la bazilicile me opotamiene. AILe baziliei boltite au fost ridicate intre sccolele al VII-l a ~i al IX-lea, ln interiorul Asiei Miei indeosebi In Lyeaonia, in [inutul muntos Kara Dagh (Muntele egru), la sud de Konia ( lravechiul Iconium), in regiunea numita in limba Lurea Bin bir ki~s e (Cele 0 mie ~i una de bi. erici). Acestea erau mal cu seama hiserici ale unor mtna _ tiri. Ele aveau trei ~~v.e c~ lungi bolti in leagan, paralele cu axul ed ificiului ~I de partite nu de ol?ane, ei .de stilpi masivi, ~are uportau impingerlIe boltilor (plan 8). neori nava mediana e ridi a c.l~a.upra olateralelor ~i primea lumina, ca in bazilicile cu sarpanta, prin ferestre pra ticate in partea de sus a peretilor lungi; alteori era de aceeasi iniil~ime ca ~i olateralele ~i se lnscria odata eu ele sub un acoperis cu dOlla ver ante. Cele doua ~u1'l1ul'i ridicate de 0 parte ~i de alta a portalului entral al nartexului are se deschidea eel mai adesca spre exterior'printr-o dubla arcada, conf reau Iatadei 0 infa~i~are de, tul de impozanta a emanat oare u a Sf'lnl ului Durnitru de la alonic, sau ClI monumentele de la Turmanin i d la Kalb Loze. 8i, ricile din Bin bir kili se e~au 'Pe ~e-a h~t.l~egul con truil o, inclusiv holtile, dill piatra fatuILa, dupa modelul rnultor edilicii romane din A ia Mica, Ie In rare past rassra c .va d in obra 101' mare! ie. e par eil. in Asia liea s- bucurat d succe: i bolta se.misfCl'i a. La Hierapolis, in Frigia, ctnd caldarium-vu termelor (din secolul al III-lea) a Iost lran format, la Inceputul seeolului al V-lea in bi eri 'ii, bolla in leagan a fost inlocuita d~ bolti in caleta. Catedrala din Il ierapolis construita dupa anul 535, a fost de a emenea acope73 rita cu bolti in caleta. "t. ia Micci

Bazilica cu boltii in leagan a cucerit Bal anii tn se 0lul al VI-lea. Ea a fo L poate introdu i1 d garnizoanele de oldat i veniti din sia Mica. Ex mplare de acest fel, cu 0 ingura nava, e gase: in Macedonia la Sveti Ilija ( ftnLul Ilie) ~i la Rujkova tn regiunoa Tarittn rad , precum ~i in Romania la Troesmis (jud. Tulc a). Bazilici boltite mai itnpunatoare, 1I trei nave, au Iost ridicate in Macedonia, la Tarittngrad (bazilica de sud-ve q, la Radolita .i la Bielovo. Bazilica boltita, cu 0 singura nava . au cn trei, u paramente Irumoase de piatra fa~uiti'i ~i cu blocaj interior a aparut ln rmenia ~i in Georgia in secoIul aI V-lea ~i a furnizat principalele modele de bi erica timp de peste 0 sutB. de ani. La Ereruk, starak, Tekor, Eghivard, Dvin in rmenia, la Bolnisi ~i Urbinisi in Georgia s-au pastrat frumoase spe imene, ajunse ptna la noi mai mult sau mai putin tn ruina. Folosirea acestui tip coin ide cu 0 p rioadu de putemica influenta hizantina ~i siriana : in uncle din aceste biserici s-au gasit. dealtfeI ins rip] ii in limba crreaca sau in siriaca. $i Georgia
EDIFICIILE CU PLAN CENTRAL: OCTOGONALE ~I POll LOBE ROTONDE, EDIFICII

Balcanii

entrale,

era

meniLa

sa domine

viitorul arhitec-

turii bizanline. La Sfintul Morminl, la 0 data pe care unii 0 aitueaza ub domnia lui Constan in. pe clnd altii 0 aaza in a doua jurnatate a se olului al I V-lea, s-a on truit in jurul zrotei unde Iusese depus trupul lui Hristo la vest de bazilica ridica a de Constantin, 0 rotonda cu 0 C lonada interioara, areia i s-a spus A nastasis, adica Invierea (plan 1). La C n tantinopol, in vechea necropola din cartierul Psamathia, in sud-vestul orasului, s-au gasiL resturile unni marturium. circular, care se ere Ie a fi al sfintilor Carp os ~i Papylos. f;'i care, dupa traditie ar fi fost ridicat de Constantin sau de mama tmparatului, Elena, dupa modelul r tondei Sflntului Morrntnt, dar s-ar putea ca I sa fi fost onstruit abia in secolul al V-lea. Deasupra lui, la etaj, se afla 0 hiseriea prevazuta cu 0 absida, caci, foarte curlnd , in aceste marujria s-au , lebrat nu nurnai slujbe cornemorativc, ci ~i liturghia euharistica, pentru care se st.at.omi isr; obi eiul de a se folo i 0 absida in hazilici. Se pare eil la Constantinopol an e xi tat mai multe martyria circulare.
Dar nu tonto roLondele erau adevarate hi crici martiriale. {T nele erau lnchina t e unor s fin \ i, sau chiar edificii afectate alter dnstinatii. Teodosie al l l-lea ridi i'i la lnceputul . colului al V-lea, la nord-e t de SCinta ofia,o rotonda fanl absidji are a fost folo 'ita ca tezaur al Marti Biserici *. La alonic mausoleul ircular pe care Galeriu 1-:1 ridicat, la rir~itul ecolului al HI-lea, in apropiere de palatul au ~i de ar ul sau dp triumf, a fo t prela nt, . uta de ani mai tirziu fara indoialii lib Teodo, ie I (379-395), intr-o hiserirti in hinata Puterii Divine [Dijnamis} in virtu I 'a lnclinarii pre ab tractiuni pe care 0 avea epoca. lterior j fHl dat hramul Sfintilor lngeri, apoi Marea Biserica era atedrala ,,'r. Sofia ~i,prin ext Patriarhia de la Csnstantinopol.
11-

Hotonde

Armenia

Daca crestinii t~i gasisera in traditia arhitecturala rornana tipul baziIical pentru biseri iIe unde se celebrau slujbele euharistice, oi aveau in schimb nevoie ~i de edificii pentru ceremoniile comemorative, care se de faurau in 10 uril mal' ate de un eveniment important din i Loria sfinLa, sau acolo unde se aflau rnormintele i I' Ii vele unor martiri. Monumentele Iunerare rotunde 'au octogonale, din antichitatea paglna, cum sint mausoleel ridicate pentru Caecillia Metella . i Hadrian, la Roma sau at 1<1 al lui io le\ian in palatul sau d la Split all furnizat modelel ace: l r asanurnite niarturia, Cupola, ceruta de ace te planuri

75

acela aJ Sfintului

cuta ~i astazi. I s-a adaugat

sub care este cun?s0 ab ida Ja est ~1 0 colaterala circulara. Din ace. te rotonda ale OrienLului bizantin ~i indeosebi din aceea de la Sfintul Mormint s-au inspirat biserica an Lef~mo. ~olondo, ridicata la Roma ub papa Imph~lu (468-483) ~i in han~~, in ~~ iolul al I-le~, b!s~ricile aint-Benigne din Dijon, euvy-Saint-Sepulcre ~i Sainte-Croix din Quimperle.

Gheorghe,

Edificii

Octogonul a prilejuit d z~ voltari arhitecturale mal rod nice. El este Intilnit mai ale in Paiestin~ in
iria ~i in Anatolia. La Betleem, . Consta~tm a ridicat la rasarit de bazili a cu ClnCI nave *1 legal de ea, dea upra grotei asterii, II~ 0 t.ogon al carui 1'01 comemorativ era cornparuhil cu acela a! rotondei de la Sfintul Mormint. In 327, d upa victoria sa din Rasarit asupra lui Licinius, el ~ construit la ntiohia, in veeiniHa~ea pal.atulUl imperial, 0 biserica octozonala cu tribun , lp onjurata de incaperi. ei de ~~e~I'~, are ?Instea Homonoia, Concordia, restabilita In I mpe~lU gra~ tie victoriei pe care 0 repurtasc a upra rivalului

octogonale

sau.

. .. di La llierapolis in Frigia, lntr-un cirnitir ~n afara zidurilor, p 0 colinji aeezata la vedere In partea de nord a cetii\.i~,. '~a )'idic.at la inceputul se olului al V-lea un edificiu Ie IIp oclogonal p~ locul pre upus a fi al m~I'f!lintel~r apo'to.lulm Filip, intern ietor 11.1 crastmu muI.lII local, I~ ale Iii eJ r ale. Pozitia lni a pul.ut rl omparata .n aceea a mausoleului are domina ceta tea lIalJ.camas. 'i ef tul produ nu (' deo ebea probabl~ prea mult d acela aJ ma~l. leului in hin::t lui .vt.aturk, care i.,i impun aZI mi~dnl IH'('z,cn.\a. m~dernuJui ora: Ankara. Complrx'la.lra r-Iadll'J1~dl~ Hierapolis i infati~area a grandioa a atesL~ ca arhite tii Limpului ajunse I'a la un Ioart.e .malt nivel d i cusinta tehnica ~i a po dau sun~~l monllmentalului' (plan 9). ctogom~1 ~ ~nscl'~a intr-o constru ~ie piHrata, ale carci ;lJ'1p1 ~daposteau salile destinate su slujcascrt drcpt 10 uml e

76

77

preotilor ~i calugarilor Care se ocupau de sanctuar, Cupola centrala se sprijinea pe opt pilastri uniti prin arcad triple. Capele1e dreptungbiulars bol.~ tite, are s aflau Intra a e t arcade ~J perel ii exteriori ai octogonului, erau despdntit.e de rni i incaperi in forma de poligon neregulat, iar p trei Jaturi ale ace tora e arcuiau ab ide ce arnintesc de trieoncurile acelor cellae trichorae funeral' . D1. P. Verzon a presupu a ace t luciiperi ar fi adapo tit Lrupurile Iiicelor Jni Filip. In intervaleJe dintre octogon i careu se deschideau patru 'ur~i triunghiulare, care alcatuiau ursele de lumina ale cladirii entraJe. J n sanctuar se ajungea printr-o scara larga, de cel mai impunator elect. Curind tnsa pe latura rasariteana a octogoanelor -a adaugat absida, asa cum se proceda e ~i la rotonde, spre a inle ni celeb rare a liturO'hiei euhari ti e: biserica zidiUi pe mormintul Fecioarei, la Ierusalim, in secolul aJ V-lea, este unul dintre primele exemple de ace t fel. :,-ceasta ror!'l1ula. s-a ra plndit In decursul colului al V-lea ~J mal cu " arna in al VI -lea, Biserica Sllnt.ul Gheorghe din Esra, In ma d nord, construita in 515, este un octogon lnscris intr-un careu cu ajutorul a patru nise de colt, ~i Ia care se adauga la e t un sanetuar tripartit, u 0 absida d crosata cu trei laturi (plan 10). In interior, un octogon oncentric este format de opt tllpi racordati prin arcuri ce sus] in 0 cupola I piatra vulcanica, avind un profil tuguiat ca o capiitina d zahiir . La Filippi, in Macedonia ra ariteana, -a ga it un edificiu avind un plan asernanator, u deo ebirea ca latura scurtji din pre altar se reduce la 0 impla ab ida semicirculara i cil octogonul interior e te alcatuit din douazeci de oloane . Mai bogata modulatia a spatiului interior al edifi iilor octozonale se dat oreaza folosirii olonalelor curba, de enind lntre pilastri exedre ajurate. Solutia a fo t fara lndoiala preluata de Ia bisericil polilobate, care 11 dejineau ~i ele de la arhitectura antica, a a cum vorn vedea mai departe. Ea a fOL aplicata in biseri a zidita in 512-513 Ia

Bosru (vechea apitulf a piovin lei roman Arabia) lntru instirea sfintilor S rghios, Bacchos ~i Leontios, martin de origin siriana, oi mai populari in patria lor tmpreund cu sfln] ul Gheorghe {plan. 11). Ace ,t cdifi in est e de Iapt 0 rotonda are ca ~i Sllntul Gheorghe dill Esra si octogonul din Filippi ~i fi\ra tndoiala ub influent a conu-ur tiilor de act' 'I lip, . e In crie intr-uu areu u aj Lltorul a patru ni", de olt. In inl rior, lntr patru tilpi in forma de L e inter .alau porticuri . ernicirculare de cil patru coloane, acoperite cu bolti in semicalota, al'e. prijineau up la centrala, de lemn all de tuf vulr ani , a. tazi disparnta.

Sfintii Serghios si Bacchos de la onstant ino pol

Formula care permitea edifi iilor : a capete 0 infaVi,ar mai Iastuoa ii, era de naLura sa rorespund5. lntru totul njiz uin], lor lui IIl'Linian. El a dispu sa rie apli aUi in hiserica fintiilor Serghios ~i Bacchos, pc are ridica inri'!, din primul an al domniei sale, In !" T in a elasi timp ell 0 basilica aproape lipiUi de ea, care era Inohinata sfintilor Petru ~i Pavel. J n aceste san tuare, unite printr-un atrium comun ,e poat vedea oglindirea intentiilor cumeni e ale 1ui In tinian, doritor . a retntregeasca imperium Romanum in vechile gale granite: pe de 0 parte, un edifi iu cu plan .entral, de un lip tndragit In Siria i Palestina, destinat unor alinti 1'a 'al'iteni . pe de aWi parte, plunul bazilica1, care apartinea traditi i din a este provin ii, desLinat celor mai populari sfin~i din pus. Planul bis ricii Iint ii erghios ~i Baccho de la Con tantinopol dovedeste 0 anume stinzaci are pare sa arate ca cei care l-au construit nu erau in a Iamiliarizati cu tipul ales (plan 12; il. 7). togonu1 e Inscrie piezia intr-un cadrilater usor ner gulat, ale arui unghiuri slnt ocupate de nise. Intre tilpii car mal' heaza vlrfurile octogonului, tte doua oloan la fiecare etaj alcatuicsc alternativ laturi drep e ~i exedrc boltite In s micalota, dupa un principiu 78

re mai L tus la baza planului cu alternants d ni, ~ i per ~i re tilinii Ia mausoleele paglne, sau chiar la un le constructii cum ar fi termele lui aracalla ~i c 11' din Villa Gordi nilor d la Horua, in jurul anului 245. '~endiD\ele o~ rvatoare manifest ale in capiLala a carol' a [iuno am relevat-o mai lnainte la Ilnl.ul Ioan din 'Ludion, au facnt a se menl ina 101 pari r epistilul (arhit rava) in plaLbantii'i,' p clnd arr-ada domneste in olonada tribunelor, solu\i logicii. C rezerva par~ii de jo Iormele c le rnai robu .te ~i etajului Iormele cele mai usoare : in a' lasi rpiril, arhit.ectii lenisti suprapuse el'ii ordinul ionic c lui dori '. In plus, e ac entuoazii a .Lf~l 0, u.,!ilal lntre plan ~i elevatie, unde, deopotrrva, IlDIl1e drepte ulterneaza cu cele curbe. difi ii1e oct ogonale onstruite de Justinian, pe d 0 parte in carti rul Hebdomon din marginea de vest a Constantinopolului, in cinstea . fintului loan Botesatorul, :;;i pe de alta in satul Anaplus p malul apu ean a1 Bosforului in cinstea sfintului l\Iihail, se lnrudeau eu Sfintii Serghio ~i Bacchos. Cu a .el sim] al monumentalului, care i-a caraclerizat actiunil , Iustinian a pus in Iata acestor edifi ii 0 togonalo un atrium, pinii atunci rezervat bazili .ilor mari. an Vitale poate fi 0 ot it ver iune reinnoita ~i per.. ~ectionata a hi eri ii Slintii erghio ~I Ba cho: {il . ). Con tru [ia sa a lost f~ct~~t~ aproximativ ~n~re anii 53 i 5/17 gratie clarm lei pe .are Iu timan a acordat-o locuitorilor Ravennei prin int ermediul lui Iulianos ban h r de origine greaca. Intr-adevar, imparatul par a e fi hoLi'i.t'n sa us~ina populatia locala urt.odoxa in lupta ei impotriva gotilor arieni :;;i sa-i pro ure mijloacele de a-si construi noi biserici: ~lsLfel, comu~itat.ea .ortodoxa nu s-ar mai l'i simtit In lare de inlerioritate in raport cu ereticii are beneli iau de sprijinul Iui Teodoric ~i al fiicei a estuia, Amalasuntha. Prin aceasta Iuslinian lnt legea slHi atJ'aga impatiile eCe tive al unei
0

Son. Vitale de la Ravenna

79

a cincea coloane , in vederea recu eririi la are visa. Ravenna a fost dealtfel recucerita de trupele lui in 540, inainte de terminarea lucrarilor de zidire a bisericii San Vitale. Prezenta in aceasta biserica a unui nartex ~i a UllOI' tribune, strains traditiei din I talia, ~i teh~i a construil:ii. peretilor din caramizi plate, deosebite de cadimlzlle groa e ale mau oleului GaIJei Placidia sau ale bisericii SCintul Apolinarie cel ou, dovedesc influenta Constantinopolului, evidenta ~i in folo irea unor soiuri de marmura care provin din carierele din Proconez in Marmara. Tot practicii din Constantinopol i se datoreaza atriumul, in general absent in bisericile Ravennei din secolul al V-lea. La exterior edificiul este un octogon. In interior cei opt stllpi care constituie vlrfurile oc~?gonul~i central stnt reuniti - cu exceptia par~l1 rasarltene dinaintea altarului - prin exedre arcuite, cu doua etaje de ciLe doua coloane. Si, in a?ela~i spirit care l-a facut sa prefere in plan succesrunea curbeloI', fa~a de alternarea lor cu laturile - cum fusese cazul la Slintii Serghios ~i Bacchos - arhitectul a Inlocuit la parter arhitravele in platbanda ale bisericii din ConsLantinopol CLl arcade asemanatoare celor ale tribunelor. De aici rezulta o impr sie de armoni~, (~e sup~et~. ~i de ~ra~i~ rnai mare declt la biserica Sfintii Serghios ~J Bacchos. ceasta impresie este ~i mai ac ntuata datorita proportiilor zveJte ale ttlpilor, care urea dintr-o zvicnire din paviment ptna la trompele de colt cara sa fie tntrerupti de cornisa, cum erau la Con'stantinopol in biserica celor doi sfinti sirieni. Spatiul se tnsufleteste din aceasta miscare de linii rad iale ~i a cendente, ~i pare sa se dilate. Se poate vorhi, cittndu-I pe Mi helis, despre o arhitectura de paianjen . Ace Le efecte de dematerializare , obtinute printr-o folosire judicioasa a exedrelor arcuite cu coloane ~i prin zveltetea liniilor suportilor int identice cu efectele pe care Anthemiu din Tra~es ~~ Isidor din Mil t Ie obtinusera la Sf'inta Sofia din Constantinopol, construita aproupe simultan, intre 532 ~i 536. 0 folosire identica a placajelor de marmura

policrorna incer uite cu 0 bagheta de mar~':lr~ alba Intareste Inrudirea intre cele doua edif'icii fava de care lustinian manifesta un inte~es d.eosebit. Poate ca tnsusi imparatul cerus.e ~rhltec.~llor Sfintei Sofia planurile pe care Ie trirnise epl~copului din Ravenna, Ecclesius, pentru .con~trUl.rea bi ericii San Vitale. Daca interventia zidarilor locali expli a utilizarea ].a cupole ~ ~nor amfore incastrate dupa 0 t.ehnica de engine rornana, care fusese aplicata mai inainte la .cupo.lele ti teriului din oras, nu este in a I?~I. putin ~devarat ca San Vitale apare ca un edificiu de stil ~o~stantinopolitan. Acest a~estec ~e dernaterializar si de fast, care tindea sa evoce 0 lume tran endenta, spiritualisata ~i somptuoasa, c~racterizeaza de a emenea ~i panourile de I!l0Z~I.~ ale lui lustinian ~i Teodorei din corul hisericii ravennate. San Vitale este far a indoiala principalul model din care s-a inspirat Odo din Metz cind a construit capela palatina din achen pentru ~arol cel Mare' , acesta concepea capitala sau . tinarului ..,' imperiu dupa imaginea RavenneJ,. a. ca~eJ succesiune 0 prelua ~i unde pusese. a fie Je~uIL palaLul lui Teodoric. Chiar ~i in Italia San VItale a fo t imitat la inceputul . ecolului al XI-lea in cat drala din Arezzo, diirimata apoi in 1561! iar in secolul al XII-I a in catedrala din Montefiascono.

=e

80

Planurile octogonaIe, irnple sau in crise intr-un careu au fost folo ite ~i la baptisterii, cu mai marc preferin~a, se pare, in Occident d.ecit in Orient. Sa ne gindim la SfinLul loan din L~teran, la vechile bi erici din Milano, la Proventa ~J la orasele driaticei: Ravenna Grado qui1eia, Salona, Porec (Parenzo, and ul Parentium). In. Rasarit, baptisterii de acest tip se i.nLilne ~ .I?al ales in maril con Lructii nas ute din traditii ?mpJexe~ cum ar fi Sfinta olia de la Con tantmopoJ ~I Iint.ul Simeon de la Kalat Seman. Folosir a de catre crestini a salilor octogonale .ale. unor te1'll~e 81 pagln pentru ritnalul botezului si-a Impletit

Baptisterii

desi~u: aici efectele cu valoarea simbolica pe care o capatase octogonul: tntr-adevar 1 semnifica u~ edificiu comemorind 0 victorie ~supra mortii. Dintr-un scurt poem al sflntului Ambrozie afliim c~ rnistica n~merelor ultivata de sfintii Parinti i~l alla 0 aplicare legata de planurile octoconale : opt Inseamna 0 noua nastere, dupa sapte con. tituit din unirca tntro patru (cele patrll elements adi.ca ~ateria, trupul) ~i trei (Sflnta-Treime c l~ trei virtuti teologale, deci sufletnl). La sf'irsi tul sccolului 01 _ VI-lea, califul omeiad Abd- "" el-Melik a ramas redin-cios obiceiurilor traditiei restine atunci clnd a poruncit sa se construiasca, in anul 691 Ia I erusalim, fara lndoiala de catre arhitecti bizanLini, dupa un plan 0 itogonal, Cupola de pc sttnca . (J~llbbet-es-Saehra, pe nedrept numita moscheea lui Omar), pe 0 sttnca de doua ori sfinLa pentru a:-abl: a~o.lo unde Avra~m (Ibrahim) fu ese gata sa-I sacrifice pe Isaac ~l de unde Mohamed s-ar f~ InaJ~at in calatoria sa nocturna spre cer. Plna l vecinatatea unui dificiu cu plan bazilical rooseheea El-Aq a, aminteste de 0 juxtapuner~ frerventii in arhitectura bizantina.
(4

Cupola de pe stinca

Pentru biseri ile martiriale . ... . . ~i cele dedicate altor Iinti, hizantinii an utilizat de a emenea planurile polilobe, pe care eei vechi le folo is I'U pentru mausolee, pentru nimfee (ca acela din gradinile lui Li.einius~ eun~scut. sub numele eronat de tcmplul Minervei Medica dID Roma) ~i pentrn pavilioanel ea.t'e Ie i~fruf!1uset~u resedinl.ele (de pilda la villa lui Hadrian ~J la PIazza Arm rina), A fo t prelerat planul patrulob (sau tetra one), in aparenta pe~trll ea forma 0 ruce ~i pentru ca permitea 0 mal buna descarcare a impingerilor cupolei centrale. La edi Iiciile r usite, tr i exed rc u oloane se arcuiau in interior Intre sttlpi, xceptlnd in zeneral latura dinspre altar. Printre principalele exemple citarn : bi eri a onstrui ta in ell rtea

Planuri polilobc

82

bibljote~ii lui Hadrian, fara Indoiala la inceputul e olului al V-lea, de catre tmparateasa EvdochiaAthenais, sotia lui Teodosie al H-lea, in orasul I sau natal, Atena (plan 13); Bi erica Rosie din Per~ti~a (Filipopoli din Tracia, astazi Plovdiv, ;> in Bulgaria, la s1'fr~itul secolului al V-lea) j biseri a' martiriala din Seleucia-Pieria, portul Antiohiei (. f.lr~itul secolului al V-lea). Desigur ca din Riisaritul bizantin e trage planul bisericii San Lorenzo din Milano, construita la 0 data necunosCt;tta, dar care trebuie ituata dupa t oate aparen~e]e sub regenta Gallei Placidia, in al doilea piil.rar al secolului al V-lea. La Milano au fost lntotdeauna bine primite sugestiile din provinciile rasarite~e ale imperiului. In liturghia sa, sfintul A~rozle (aprox. 340-307) fa use loe traditiilor orientale, m i ales siriene. . m vazut ~i mai lnainte, in lcgatura eu bazilicile de la Ravenna ca Galla Pia idia . e intorse. e din surghiunul petrecut la ConsLantinopol nutrind dorinta de a tnze tra orasele asupra carora domnea eu edihell a ernanatoare acelora II arc se mindreau ret<1ple bizantine. Planul trieone a fost adoptat in tinarul regat lon~obal'd din valea Padului la Inceputul secolului al Vl I-lea, odata cu reinnoirea inlluentolor oriental pril juita de .osirea unor calugan bi~antini i~~arc~nati de catre papa Grigore I ~i d urrnasn Iii sa smulga din radii ini arianismul. ce L plan a fost ale pentru Sfinta Maria din Castel prio ~i pentru biseriea din Como tnchinats slintei Eufemia, martira din CaJcedoni~. Tetraconcul, lipsit de exedrele cu colonade putea a se inscrie ~i el lntr-un careu, prin insertia in unghiuri a patru tncaperi, dupa 0 formula cu as~~c~ mai auster. Acest plan a fost adoptat la edlflclll~ - dupa elt se pare un baptisteriuconstruit la sud-eat de eatedrala din Taritrngrad (poate Iustiniana Prima). . I:> Ace t tip avea sa se bucure de 0 mare trecere in Armenia, poate ~i pentru ca a fost adoptat la ?~nsLruirea eate~r~lei. din Etsmiadzin, capitala 83 religioasa a Armeniei, situata la est de resedinta

regala din Vagarsapat (484-485): catedrala comemora locul unde sfintu1 Grigore Luminatorul, care a onvertit Armenia 1a crestinisrn in ultimul patrat al secolului al II-lea, vazuse ridictndu-se cea mai tnalta ~i ea mai striilucitoare dintre cele patru coloane de fo incununate de o cruce de lumina pe care Dumnezeu i le-a aratat. coperisul piramidal al aces Lei prime catedrale era de lemn, dupa cum pun croni arii armeni; el a fo t lnlocuit cu 0 cupola de piatra in secolul al VII-lea cind catedrala a fost recon truita, Tetraconcul in oris Intr-un careu a fost reluat mai ales in bi erica pe care catolicosul (patriarhul) Komitas a onstruit-o in 618, in apropiere de Vagarsapat , pe mormintuJ marii sfinte armene, Ripsimc (plan 14; il. 11). De data a ea ta tnsa nise a ltnci, apartintnd unui tip cunos ut de mai inainte Ia mausoleele pagine, lnt ad incite pe Iatade, intre hratele crucii ~i incaperile din colturi: aceasta formula decorativa avea sa se bucure de un mare succes in Armenia ~i in Georgia, unde 0 regasim de pilda tn sanctuarul din Mzchet, care adapostea 0 bucata din "Adevarata Cruce". Alteori, dirnpotriva, absidele ieseau inalara in mijlocul Iiecarei laturi: in catedrala din Etsmiadzin, reconstruita in secolul al VIl-I a, ~i in aceea din Bagaran, ridicata tntre 624 ~i 631. La Iel esLe ~i planul Sfintului Satiro, de la Iilano, din secolul al VIII-lea. Dar aceasta asemanare poate sa se explice printr-o Iiliatie cornuna pornind de la mod lele antice, fara sa ne imaginam, cum a facuL Strzygowski, a biserica din Milano -ar fi datorat unui arhiLect armean venit in Italia tmpreuna cu un trib al gotilor. Am vazut mai inainte ca obiceiul de a introduce colonade din planul tetraconc patrunsese ~i Ia rotonde ~i la dificiile octogonale, de exemplu la Bosra (vezi pag. 77-78). La fel -a lnttmplat ~i la biserica rotonda pe care patriarhul erses al Il-lea a pus sa fie ridicata intre anii 644 ~i 652 la Vagarsapat intru perpetuarea amintirii unei viziuni teofanice a sfintului Grigore Luminatorul: este moLivul pentru care locul a primit numele

de Zvartnotz, Ingerii ce vegheaza i (plan 15). Dispozitivul de la Zvartnotz va fi imitat in rrnenia, la Sfintul Grigore din Ani, construit de regele Gagik I, in anul 1001, ~i in Georgia apu eana, in jurul anului 900, la bi erica din Bana. Planurile centrale, care provin dintr-o traditie prea putin cunoscuta a arhitecin. Renastere turii din epoca irnperiala romana, s-au bucurat din nou de 0 mare favoare pe ltnga artistii din Renasterea italiana, care au aflat in ele modalitatea de a-si exprima viziunea despre 0 lume de 0 arrnonie ~i 0 desavirsire ideale: octogonul de la Sfinta Maria a Ingerilor construit la Florenta de Brunelleschi in 1/140; rotonda TempieLto de la San Pietro in Montorio ridi at la Roma de Bramante in 1503; planuri polilobe cru iforme pentru Sfintul Petru din Roma, datorate lui Bramante si Michelangelo. Si tot atunci Montano ~i-a alcatuit pretioasa culegere de gravuri dupa mau oleele romane cu plan radial.
M oda planurilor centrale
PLANURILE tN CRUCE

84

85

Pentru martyria - cuvintul fiind luat in eel mai larg sens al sau, cuprinzlnd ~i anctuarele tnchinate apostolilor - arhite tii bizantini au recurs ~i la planurile in cruce libera, ale carer principale I mente le fuse era transmise de catre tnaintasii lor din vremurile paglni mului. Inceptnd din se olul I e.n. in Siria de nord se sapasera in sUnca hipogce cele trei arcosolii i vestibulul de enau o cruce in jurul careului central. De asemenea, in iria, in Palestina, in sudul ~i vestul A iei Mici, e ridicasera mausolee tetra tile ~i chiar ruciforme, al aror careu central putea fi acoperit fie u 0 bolta in cruce, fie Cll un acoperis piramidal sau u 0 caleta sferica. La constructiile de acest tip ~i la Mile publice eu 0 forma inrudita, la sflr~itul secolului al II-lea ~i-au facut aparitia

pandantivele sau triunghiurile sferic . Ele reprezinta 0 perf'ectionare a asizelor in consola, arenite orizontal ~i verti al, are trebuiau sa asigur trecerea intre careul de baza i cer u1 upolei. Vom cita exemple din acea tii epoca in Pale Lina si in Siria, Ia un mormlnt din I asr-el- Iuejis, in apropiere de Amman, la mausoJeul de la Sob ste, in Samaria, ~i la Mile din Brad ~i Cera a. In Asia ;\licii S-3 pastrat un nurnar d lul de mare din a ste ruausolee cu caleta, dat lnrl din secolul al III-lea; la Side, in Parnphilia pe -alea Meandrului, la Sardes si la Efes. Anumite mOI'mint ale martirilor au putut apar tinc acestui tip. Do aceea nu este surprinzator Iaptul cli pI a Iost reluat de restini pentru bisericile mart iriale. Dar ei au dat 0 mai mare extindere bratelor, in asa fel in it sa de ienez mai limpede forma de cruce, imbolul redintei 101', al rlrei cult so ra pindise in a dona jurnatate a secolului al IV-lea. Cel mai ve .hi martsjrium de acest gen pe c 1'0 H cunoastcm astlizi este acela pe care episcopul Antiohiei, Meletic, l-a ridicat in 379-380, pe malul drept a1 flu viului Oront.er In arti rul Kaussie, deasupra moastelor Ilntului Vavila, unul dintre predeecsorii sai in jiltul episcopal al orasului, martirizat sub Deciu. in anul 250 (plan 16). Sala centralii, cu plan patrat, era un fel de ciborium sau de tetrapil dominlnd morrntntul, in care un singur arcofag adapostea trupuril Iintilor Vavila i Ieletie (mort in 3 1). Ea I'a Iirnitata de patru ar uri z velte, are 0 sprijineau pe pilastri de col] in forma de L i care puteau purta Ii un acoperi: piramidal eu sarpanta, fie o cupola. Pe fi car dintre laturile ale e de chidea 0 nava lunga, f:1ra olonada interioara, ncoperit.a cu sarpant.a. Tot in jurul anului 380, rigor din y a a construit in acest oras, aJ arui episcop era, un martyrium a arni sala entrala avea un plan octogonal, iar patru xedre emi irculare, decrosate in plan, ..e arcuiau Intre bratele iru ii. Edificiul a disparut, oar n putem face o idee destul de preci a despr eJ dupa de-

scri rea lusata de acest mare parinte al bis ricii rasuritene lntr-o risoare adr satli epi ieopului din lconium mfiloh. Dupa mlirturia Iui Grigorc, acest plan ~r fi fost de i~Lilnit in Asia l\1i?a: mai unoastem unelo specrmene nu prea bine datate in Capadocia, mai ales in regiunea Bin bir kili se, unde bratele crucii se grefeaza pe un octogon eu laturi drepte. Planul in forma de cruce a fost de a emenea adoptat pentru biserica pe care Teodosic al Il-Ie~ (408-4.50) a ridicat-o dea upra morrntntului sflntului loan Evanghe1istu1, Ia EIes (plan 17). In jurul veohiului edieul patrat cu patru coloane, care e ridica asemenea unui baldachin peste mormintul apostolului, se desfa~urau cele pa.tru brate ale unei cruci latine, la vest, la nord l la ud , avind forma bazilicilor cu trei nave, iar la st a eea a unei bazilici u cinci nave. Textele privitoare la biserica Sf'intilor Apo~toli, zidita la Constantinopol de catre Constantin ~i fiul sau Constantiu, lnainte ?e anul 35?, .spr~ a adaposti cenotafe1e * celor doisprezece dlSCJ}?oh ai lui Hristo precum ~i sarcofagele mernbrilor familiei imperiale, nu sint prea clare pentru a ne da certitudinea cil.indicatiile cuprinse in ele despre asemanarea cu 0 .ruce se referii la un plan in forma de ruce libera, sau la 0 bazilica u transept. In orice az, Ilntul Ambrozie a ales un plan in forma de ruce pentru bi ierica Sfjn~~or Apostoli, pe car~ a ridicat-o in orasul au Iilano, aUt de re eptiv, um am vazut, si mai inainte, Ia inlluentele vonite din provineiile ra aritene ale imperiului. Dc aceastil familie de monumente se leaga si biseri a Sfintei Cruci, pe are Galla PIa iidia a zidit-o nu departe de palatu1 ei din Rav enna. Edificiul a Io L aproape in intregime distrus In in eputul se olului al XVII-lea: sub refacerilc ~e i js-au adus nu a mai rama decit 0 parte din bratul vest, tran Iormat a tazi in at lier. Mai t1rziu, Galla Placidia a lipit de peretele sud al nartexului 0 'on tructie mica in forma d cruc ,
86

87

Cenotar

= mormtnt

imaginal', sarcotag cornemorativ.

(il. 10), destinata poate sa devina mausoleul ei. Evenimentele hotarira altfel, intruclt Galla muri la Roma, in 27 noiembrie 450, ~i trupul ei a fost probabil depus in mausoleul familiei Imperiale din vecinatatea Sfintului Petru. Oricum ar fi edificiul ravennat este cunoscut in chip tradi~ionai sub numele de mausoleul Gallei Placidia. Daca inspiratia dupa care a fost con truit vine din Ra arit, in schimb tehnica este din partea locului. Peretii int facu~i din caramizi groase ~i arcadele mari care ii decoreaza in exterior deriva din acelea ale bazilicii de la Trier, prin intermediul orasului Milano. Caleta de la intersectia bratelor crucii, a cunsa pe dinaf'ara de un acoperis cu patru ape, este construita din caramizi ~i extradosul ei este acoperit eu tuburi de teracota, legate cu mortar, care erau menite sa 0 Iaca mai usoara. Bratele cru ii erau boltite in leagan. Avintul luat de folosirea upolelor sub lustinian a permis ca planurile in forma de cruce a capete 0 amploare monumentala, care satislacea porta de fast ~i de putere a imparatului. Deplingem disparitia biseri ii Sfintilor Apostoli pe are el a ridicat-o l~ Constantinopol lntr 53' ~i 550, pentru a Inlocui vechiul sanctuar al lui Con tan tin ~i Constantiu, foarte deteriorat pe atun i. Dupa o traditie literara foarte acceptabila, arhitectii acestei biseri i ar fi fost Anthemius din Tralles ~i I. idol' din Iilet, carora li se datoreazii ~i SCinta Sofia. ln 1420, cind aJatorul Ilorentin, Buondelrnonti, a vazut-o, biserica lui Iustinian era ~i oa ruinata de vreme . In 1461 Mahomed al II-lea a darlmat-o pentru a 0 Inlocui cu marea a moschee. e putem face in a 0 idee de pre ea dupa descrierile It1. ate de Pro opiu , Con tantin din Rhod (Intre 931!?i 44) ~i icoIae Ie arites (aprox. 1200). Era 0 bi iericil u un plan in Cl'U e greaca, avlnd patru brats egale bine degajate, precedate de un nartex dubIu ~i de un atrium. Era acoperita de cinci cupole, ale carer Impingeri s~ neutraliz au : una ID ~entru, eel lalte pe fi care dintre bratele crucii. In acelasi spirit, lustinian a tnlo uit hiserica Sllntul Toan din Efes, datorata

lui Teodosie al II-lea, printr-un edificiu de dimensiuni sporite, Lot in cruce latina *, dominat de sase cupole: una in centru ~i pe fiecare din bra ~ le

Efes. Biserica

finlul loan, rcconslruita El vatic recon Iituita.

de

Iuslinian.

e t, nord ~i sud; doua pe bratul vest, mai lung. Sfintii Apo toli din Constantinopol i Sfintul loan din Efes, asa cum au fost re onstruite de Iustinian, stau la originea unei tr aditii careia ti apartin an Marco din Yen ~ia ~i aint-Front din Perigueux. Tipului de plan in ru e i se mai poate adauga sanctuarul pe are Imparatul Z non l-a ridicat, intre 476 ~i 490, in jurul tilpului in virful caruia s-a izolat sfintul imeon Stilpnicul (tilitul) (il. 9). Bazilica destinata elebrarii liturghiei i octogonul comemorativ impletesc aici intr-o formula amplificata a edifi iilor cru iforme, de genul celor Intllnite in ia Mica. Se pre upune uneori cil octogonul avea dea upra un dom piramidal, de lsrnn, cu opt ape. Dornul pare sa e fi prabusit ca urmare a unui cutremur, deoarece atunci cind Evagrius a vizitat sanctuarul, in 560, octogonul era descoperi L.
PLANURILE IN CRUCE INSCRISA

ceste planuri, care domina in arhitectura biz antina Incepind din epoca dinastiei Macedonen ,
89

88

* Spre deosebire de crucea greaca, cu brate egale, crucea latina are bratul inferior mai lung.

nu se tutllne c decit r reori in po a pal OCI' st.i Uneori s-a crezut Ii ele se trag din planul in cruce prin adaugarea unor tncaperi tntr bratele rrucii. Dar, fUra a xclude posibilitat~a co. originca unora sa tinu de ar a'ta ovolul ic, e te bine sa nu se piarda din vedcr cil ole sint atestate inca de mai inainte, cu numeroa variante, inrepind chiar din secolul al H-lea e.n., 10. mausol ele pagine ~i, d a, emenea, la C011sLru ~ii co. Ty haion-ul din Ii miyeh. C I mai bun exemplu to ne-a rama e te biserica ridicata In 4 4-465 Ia Gera a, tntru cinstirea Proorocilor, Apostolilor ~j Iartirilor, in terce ori intre omenir ~i Dumnezeu (plan 18). Din patratul entral se desprind patru na v cu colonado duble. Salil mici ce se forrneaza intre brate dau naster areuIlli in care se inscrie cru ea. u sintem iguri de Ielul cum erau dispuse acoperi urile: de obicei e presupune 0 piramida in arpanta pe tncrucisar a entrala '.i acoperisuri cu doua ape pe bra~ Ie erucii. S-a prop us de asemenea posibilitatea unor piramide mai scunde pentru salil din .olturi. De a est tip pare a fi fo ,t ~i primul stadiu I hi ericii Mai ii Domnului din ntal a (vechea \ltaleia), in Pamphylia, din ecolul al I-lea sau de la inceputul celui de-al Il-lea: ~i aici acoperisurile erau de lemn, cu 0 piramida centrala. Edificiile in ru e inscrisa nu i~i VOl' ga i deplinele lor po ibilita~i de dezvoltare declt atunci cind se va adopta 1 cntru a operirea lor cupola ~i boltile d zidiu-ie.
BAZILICILE CU CUPOLA

an cdotei relatate in socolul al . 'I-lea de catre Gh orgh Cedrenus, dupa care Constantin ar fi ridicat catre mijlo ul colului al IV-lea, p prima bazili a Iint pi ofia dill ConstanLinopol, IJ cupola de :t:itUirir rurc ~HII' fi dartmat in 361 ind I ulian Apo Lat.ul a fo L PI' clarnat lmptirat in Galia. Car a terul mor-alizator al ace lei povest i ar IlU st confirrnata de alte marturii, 0 face ntru .tt va susp li1. Dupa date Iurnizate de text au de m nuru nt se pl'e, upune ell. 0 cupula de lerun 0.1' fi incununat mai multe bazilici: Sfintul Mar u din Con tantinopol (sub Teodo ie I, la Iirsitul e olului 0.1 IV-lea), bazilica de linga IIi so, la Atena (s colul al Y-l a), biserica din pre l'i1saril d la Alahan ~Iona tir (sau Hogea I ales i) in I auria (catr anul 450). nul dintr cele mai ve hi exempl de bazilica cu upola de zidarie par a Ii 0 biserica din Meriamlik, in Cilicia, care ar ri fo t construita sub Zenon (474-491) (plan 19). pre a uporta in pingerile acestei cupole, ituatri dinainl a absid i deasupra altarului, ca un Iel de mare ciborium, s-ar fi introdus in planul huzil ical patru Lllpi su ~inind arcuri mari care, spre ve L, tai destul de tingaci inaintarea colonadei, ~i s-ar fi inlocuit acoperisurile pe sarpanta u bolti. Unii savanti 0 ot totusi ca aici n-ar fi existat dectt cupola de lemn. Cnnoastem, tnsa, upole de zidarie pe un plan patrat, lntr-un turn a 1 zid ului de incinta vest de la Constantinopol, latlnd Jin 447, ~i in doua ali ale far lui Pulat imperial care pare, a fi f st ridi ate ub domnia lui Mar ian (450-457) sau putin mai

lnainte.
ieriLa dealtfel sa e eel' etez mai indeaproape de la ine au pr luat bizantinii aceasta holt.ire cu cupola UI' zidilrie pe un plan patrat, Traditia arhit cturala romana Iolosisc proape exclu iv cupola pe I lanuri c ntrale - rotonde sau 0 togoane - "i majoritatea bisericilor martiriale orestine, precum ~i cel care deri 'au din ele ii ramaesera fidele. Pentru a a peri un spatiu patrat, 91 Roma ~i ] lalia pref rasera f rmnla mai comoda

Aplicind cupola la planul Cele mai oechi bazilical, care nu era eonmonumenle ceput in acest en " bizantinii ereara 0 Formula ne unoscuta in anti hitatea pagina ~i care avea sa determine dezvoltarea ulterioarii a arhitecturii lor. Istoria inceputurilor a estui tip este inca indlIuita in multa obscurilate. u e poate acorda 0 deplina lncredere

90

a bol\-ii in cru e *. Cupola acoperind 0 saJa I' ctangulara este aparent 0 formula originara din Orientul mediteran an. Se cunosc tteva xemple de acest gen in mormintele egipten din Irnperiul Vechi ~i din eel ou, dar a pare sa apartina mai ales regiunilor asiatice. E. te intilnita sub 0 forma inca destul de rudimentara in mai multe avouri ale mormintelor regale din r, in Cald ea, PI'P mijlocul lui de-al III-lea mil niu i.e.n. Avind un profil semicircular au elip oidal, ea incununa felurite constructii pe un relief din epoca lui Sennacherib (sftrsitul secolului al III-lea Le.n.), reprezentind rara indoiala 0 localitat~ de. munt~ din Siria de nord, unde ea upravietuieste ~l astazi in acele qubab de la sate. Sa notarn totu, i ca nu s-a gasit nici 0 cupola, nici in palatele regilor asiro-babilonioni, nici in a elea ale ahemenizilor. Poate ell. in ace Le t,ari era folo iUi doar la constru tiile de dimensiuni modeste. 1n schimb, ea s-a r~spindiL in Siria, in Palestina ~i in udul si vestul Asiei Mici, in s colele al II-lea ~i al II(lea e.n., la mormintele ~i la Mile u plan patrat. Aici, pentru a se asigura trscer a de Ia baza circulara a cupolei la careul desenaL de suporti, s-a pus la punct - spre fir~iLul. ecolului al II-lea e.n. - procedeul pandantivului sau al triunghiului Ieric, pe care bizantinii aveau sa-l Iolo easca intr-un mod aproape exclusiv. N u este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat tehnica sau ideea upolei deasupra planului patrat de la a anizi, deoar ce a e, tia faceau racordul cu ajutorul trornpai de colt, (fragment de bolla el mai adesea emiconica, ctteodata ca un sferL de slera) cunoscuta ~i in fri a de nord in ecolul al III-lea e.n. EsLe adevarat ca, inca din ecolul al Ill-lea, sasanizii au ~tiut sa dea cupolelor din palatele lor 0 amploare monumentala ~i nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impunatoarele lor creatii sa fi ontribuit la a-i indemna pe Iustinian ~i pe contempoi-anii s1\.ipe aceasta
Rezultata perpendieulare, din interseetarea eu razii egaill.. a doua bolti
III

cale a plendorii arhi tecuu-ale, . spre ~are ooiiindrumau ~i atttia factori ai proPTleJ lor lstor~1. Dar tocmai in traditiile lor au gaSlt ati.t tehD:lCa d~ con tructie cit si imbolismul cupolei, considerata ca 0 imagine a boltii ceresti. Inca m~i in~nte ero acoperise sala irculara a tronului dm. palat~l sau cu 0 cupola care ~ se i~virteav in jurul .~I, ziua ~i noaptea, dupa chlJ~ul ~l.aseman~r~a lumii )~ ( uetoniu, Nero, 31). Mal tlrziu, la shr~l~ul celui de-al II-lea se 01, Diocletian a cons~rUlt 0 rotonda astrala in palatul sau de la Split. M~rel~ Palat ridicat de Constantin in noua sa cB:plt~l.a cuprindea sali roLunde cu cupole .. Insesi dilicultatile pe care Ie .a~u ea d.up~ ~me ~p!lcarea cupolei Ia planul bazIlJCa~ al blse~JCIlor, f~ra ompen atia vreunui avant.aj de ordm practic, ~ovelese eu prisoeinta ca ac~st mod de .a?op~r!re a diliciilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale . imbolice. Ii Bazilica eu cupola de zidarie pare sa se 1 bucurat de trecere Ia Constantinopol inca de l~ tnc putul secolului al ~T -le~: biserica Sfi~tulUl Polieuct ridicata aproxirnauv intre 524 ~l 52~ de principesa T uliana ni ia, ~tra~epoata.a ~an~l Placid ia, ar fi fo t de acest Lip ~l, in aceiasi am, Iu t inian, inca inainLe de ~ se urea pe tron, p~ vremea unchiului sau J ustin I (518-527), ar .fl I' novat basilica [lsraloarei de Dumnezeu din Blacherne, construita de Pulheria ~i 1areian, Inz strlnd-o u 0 upola. ub domnia lui I ustinian bazilica cu iupola avea sa triumfe prin con L.ruireB: celor doua J iserici in ve inaL, Sfinla Irma ~l Iint.a ria ridi aLe pre a inlocui saneL.ual' le asezate ub ~celea~~ hra~uri, eli ll'u~e la 15. lan~la.rie . 32 de incendiul dill CUI' ul rasooalei . lk~ (numita a tfel pentru ca raz~ri1titii se raspindisera pe uli] e strigtnd Nika: tnvinge I). In afara de xistenta unei up ole, nu cunoastern :'l!ectul pe are iI a eau in serolul al VI-lea partIle SU~~93 !'i arc all' his rir-ii finLa Irina, I oarece edifi[lnta lr ina de la Constantinopoi

leagan 92

ciul, dupa e trecu e printr-un nou incendiu in 564, a fost zrav deteriorat de un violent cutrernur de pamlnt, in 0 tombrie 740, ~i re on truit ub Con tantin al V -Iea Copronimu1.

J n schimb, Sflnta ofia a ramas inl'ii apI'oap p de-a intregul pasLrata sub aspectul ei din, ecolul a] VI-lea (if. 12, 13). Dupa marturia unui cronicar, Iustinian a dorit 0 his rica a~a eum nu a mai fo t niciodata de la dam incoace ~i cum nu va mai fi niciclnd d -acum inainte . A porun it zidirea ei Ind, lndata dupf potolir a paimei iscato de l'8.sroaJa N ika, s-a hotartt sa repare stricaciunile de pe urma inndiului ~i sa afirrne astfel dinaintea poporului 0 puter nelimitata, ar lntelegea nu-i mal fie ontestata. Lucrarile au in eput inca din 23 f bruarie 532. Iustinian chema doi arhitecti nthemiu din Tralles (in Caria, a tualul oras Aydin) ~i Isidor din Milet, ambii originari lin natolia unde, de veacuri, se pract i as onlruirea .upolelor ~i de unde au Iost recrutati ~i Iucratorii isaurieni. nt hernius ~i I idol' erau mai mult dectt arhitoct i. Textele ] izantin li califidi drept mechanikoi . au meclianopoioi - ingineri urn am zice n i, oameni Iorrna] i dupii rlisciplinele acelei mechanike, C cuprind a 0 part L oret!cu, geometric, aritrnetica a tronomie ~i fizi 'a, 1 0 parte PI' 'Lica, artele 'on tru '\,iei, s helari i ~i pi turii. Anthemiu ~i 1 idol' jut .unoscut! dealtfel amindoi a maternuti ieni (Intrucit matematicile grecesti au cnnt inuat ,'a Iie practicat pin a la sfir.,iLul Irnperiului Lizanlin pe rind in Occident ele au fost dat uitarii). Anthernius !i(' tragea dintrfamilie de oameni d .:liin\a ~i I lnsusi scriseso tratate ~Liin~ifiee, printro care Paradoxurile mecanice, undo facu 0 dovada unei cunoasteri temeinice a proprietatilor locale ale coni elor si a aplicarii lor in opf i a. hid r grupa 1n jurnl sau 0 ~coala unde : o manife: fa interes ra~a de operele lui _ rhimede, iul r alteh- fati'i de {'I 1 Ita ur~i despre fera ,i de pre ilindru.
Sfinta Sofia de la Constantinopol

94

9S

Lui i 'e datoreaza un comentariu asupra unui t.ratat Despre boui de Heron din Al xandria (care a trait, dupa ctt pare, la sflr itul secolului I e.n.). Tot e) imaginase constructiile car p rmiteau calcularea unghiurilor diedre in orpurile solide regulate. In sfil'~it, inventas un compas pentru a desena parabolele. Unul dintre elevii sai, care tl numea marele maestru , adaugase la Elementele lui Euclide ultima parte a car~ii a XV-a, unde se studiaza poliedrii regulati Inscrisi. Iu tinian apela e deci la doi ingineri-rnatematicieni, pricepu ti In problernelo teoreLice ~i practice. Con tructia a durat eva mai rnult de cinci ani. In ziua t.lrnosirii, 27 decernbrie 537, elnd Iu tinian, ajuns Ia poarta cell. mare care punea nartexul in omunicare cu nao ul, vazu monum ntul terminat, uitlnd riguroa a eticheta imperial a, aleraa ptna la amvon i striga: Slavit fie Dumn zeu are m-a socotit vrednic de a tnf'aptui 0 asemen a opera. Te-am tnvins, 0, Solomon I Vazut din af'ara, edificiul pare cam greoi. ea to. din pricina ca, a emenea constructiilor boltite din poca romana, exteriorul nu 0 te alt eva de it tnvelisul . cladirii. Cele patruzeci de c ntraforturi mici, care ineing baza cupolei Hira tarnbur, 0 fac sa para mai turtita declt este in realitate. Impresia de masivitate e te sporita ~i m i mult de contraforturile puternice care proptesc Iatadel nord ~i sud ~i care au fost supratnaltate ~i con olidate in decursul secolelor. Pentru a putea aprecia mai bine ansamblul, privitorul trebuie a, retraga attt ctt sa nu mai vada declt impre ionanlul joc al maselor. Arcadele mari ar e de fa~oaru pe Iatade tnt caracteristice pentru ahitectura constantinopolitana. Trebuic ,i.1 patrunsi in biserica pentru a te irnti zguduit de marepa i cutezanta constru ~iei (il. 13). Planul a rama a ela al unei bazilici cu trei na ve de partite de colonade, dar cupola, in loc sa fj de bine de ran uprapusa spre ,L unui tip de cladire care nu era faellt sa 0 pi-imeasca, urn a fost azul in s colul al V-lea,

domina suveran an amblul structurilor al carer centru devine i carora le conlera 0 adeva~ata unitate organic a (plan 20). Indata ce treci d~ usile ce due din n~t~x t.n ?a:ra .centrala., .0 V~Zl cum se tnalta la cmcizeci l cmci d~ metri, afl~mlndu-si imperios pre.zen-t;adeasupra l~rbelor Iuminoase care tinesc din cele pa~ruze 1 de I re tr.e care ii strapung baza. La st ~1 la vest este spnjinita de doua semi alote d~ acelasi di~metru, proptite la rlndul lor de erm alotele r~dlale ..ale niselor : doua la vest, ~ntruc~t wace~a dl? mijlo este lnlocuita de usa irnperialji, l trei la est, unde nisa mediana Iorrneaza absida. Anthemius ~i Isido;' au evitat astlel dezacordul care ar f! putut rezulta din juxtapunerea unei cup ole ~l a unui acoperis pc sarpanta. Intregul tnvelis da o impresie de unit.ate, semicalotele pryducind l.a doua niveluri diferite efecte de armoruoa a. plenitudine, analoge cu plenitudinea cupolei cen~rale. La exterior, la nord ~i ud, upola este ustinuta de doua mari arcuri de de carcare, in care e inscriu timpane strapunse de d.ona rlnduri de ferestre ~i sprijinite pe doua etaje de arcade cu coloane. Marile arcuri laterale n-ar fi putut suporta sinzurc impingerile cupolei ~i a fo t nevoie sa. se 1nta.reasca. Iiecare in exteri r prin cite doua puternice contralorturi, ridicaLe pe navele laterale. Ace tea dirij aza impingerile in alara, la Iel ca i emicalotele de la est ~i de la ve t, printr-un intreg sistem de bolti in cruce, suprapuse pe calote acoperind Lribunel~, ~i de .bol~i cu penetratie simple la parter. Prin Iolo irea exedrelor cu coloane luate de la edificiile polilobe i octogonale, pentru a sprijini lateral cele doua ~ol~i cu caleta de la est ~i vest, nava centrala prezinta un plan radial, in interiorul de tip ~.azili al. Ea constituia cadrul toau-al al cerernoniilor la care participau patriarhul, imparatul ~i dregatorii de la curte. Emisfera cupolei, slerturile de sfera care. se otajeaza . pre a 0 sprijini, triun~hiL1ril.e slerice ale pandantivilor, cele patru arcuri man a ?aror lillie e te reluata, in elevatie, in restetul niselor

96

97

sau in arcul porticurilor de pe colaterale, si, in plan, in insa~i traseul exedrelor, sint tot atitea elemente care atesta ca in mintea lui Anthemius ~i Isidor dainuia acea imaginatie geornetrica, exceptional de bogata ~i de sensibila, care ti facu e pe grecii din antichitate sa exceleze totodata in matematica, in arhitectura, in sculptura ~i in eramiciL Si in secolul al VI-lea e.n. exi ta aceeasi facultate de a concepe liniile, supraletele ,i volumele, ~i de a Ie face sa joace in Imbinari simple, coerenLe ~i armonioase, dar ea se aplica acum la un simt al maretiei spatiului interior, mostenit de la traditia imperiala rornana ~i tndeosebi de la constructia aIilor din terme. In acelasi timp la SCinta Sofia s-a savir~it 0 revolutie care ne tndeparteaza de arhitectur!l antica, u mai avem de-a face cu un paralelipiped de coloane i de ziduri purtind pri ma unui acoperis, i cu 0 cupola care se sprijina pe ma~i arcuri intinse intre sttlpi. E te ceea ce s-a numit osatura-baldachin, in care zidurile interioare ~i coloanele, nemaiavind acum decit un rol secundar in stabilitatea monumentului, vor avea mai tirziu tendinta sa dispara. In partea de jos, plnii la punctul de pornire a pandantivilor, zidurile lipsesc: nu exista decit colonade purtind deaupra arcuri ; mai sus, ptna la baza cupolei, timpanele arcurilor de descarcare ~i semicalotel.~ niselor se ajureaza u multiple ferestre. Stilpii din colturi, care poarta cupola, se ascund in colaterale ~i nu Iasa sa se vada decit muchiile lor. Cupola ce domneste dea upra unei intinderi de lumina pare nu atit ca se sprijina pe zidarie, clt mai degraba ca este agatata de cer printr-un lant de aur I), pentru a repeta fraza lui Procopius, care si-a amintit poate aici de obiceiul sasanizilor de a agata coroana de un Ian] de aur deasupra capului regelui. Ca ~i la mozaicurile din acea vreme ~i la fel ca la San Vitale, imbinarea dintre splendoare ~i dematerializare ne smulge din universul no tru terestru pentru a ne darui sentimentul upranaturalului. Sfinta Sofia este revelaLoare in privinta Bizantului prin faptul ca, deri-

vtnd din spiritul geometric al Greciei ~i beneficiind de cuceririle tehnicii din epoca romana, ea exalta somptuozitatea unei puteri care se credea de origine divina ~i ne introduce in lumea spirituala a crestinismului. Cind intri sa te rogi in Sfinta Sofia, scria Procopius, simti tndata ca nu este un. lucru datorat puterii ~i mestesugului omenes~, . Cl tnsa~i opera dumnezeirii; ~i sufletul ce se ridica spre cer Intelege ca aici Dumnezeu este foarte aproape ~i ca ti place sa sala~luiasca in aceasta casa pe care singur si-a ales-o. Constructia lui Anthemius ~i Isidor nu era fara cusur. Contraforturile laterale ale arcurilor de desc~care ar f~ trebuit sa fie mai aproape de col~ur:ile.careul~ central, unde impingerile se faceau sirntite mal ales in axul pandantivilor. De . asemenea se pare ca, din pricina ritmului rapid in care s-au executat lucrarile, mortarul prea gros dintre caramizi n-a avut timp sa se usuc.e indeajuns ~i edificiul s-a tasat pro t. In Sfir~lt s-a produs ~i 0 tasare dilerita a temeliilor. Zguduit de un violent cutremur inca din august 553, arcul care sustinea cupola spre est a Cost ~i mai gray avariat de un nou seism, in decembrie 557, ~i s-a prabusit cinci luni mai tirziu la 7 mai 558, tragtnd dupa el un intreg segment al cupolei ~i 0 parte din marea semicalota de la est. Evenimentul, socotit de rau augur, a tulburat intreg Imperiul. Anthemius ~i Isidor murisera intre timp, asa tnctt Iustinian a tncredintat reco!lstruirea ~isericii ~ui Isidor cel Tinar, nepotul celui de-al doilea arhitect, care, spre a diminua impingerile cupolei, a tnaltat-o cu 6,25 m: se stie ca, tntr-adevar, cu cit 0 cupola este mai larga ~i lipsita de tambur, cu aUt impingerile trag catre vid. oua tirnosire a putut avea loc la 23 decembrie 563, doi ani inaintea mortii lui Iustinian. Aceasta noua cupola avea sa e surpe tmpreuna cu semicalota de la vest in anul 989. Sfinta Sofia presupunea prea multa ~tiin~a ~i prea mari mijloace banesti pentru ca Incercari Ill; fel ?e ambitioase sa se mai repete in Imperiu1 bizantin dupa moartea 1ui Iustinian. devaratii

ei urma i ~i emuli nu se vor intilni decit in moscheele imperiale otomane de 1a Istanbul. Si temu1 cupolelor de la Sfinta Sofia a fost imitat in biserica Al-Adra din Hah in Mesopotamia, unde nava a fost acoperita nu de . 0 bol~a in leagan, traditionala in aceasta regJ~me, ci de 0 cupola centrala flancata de doua emicupole. In secolul al VI-lea, constructorii s-au ~inut ma~ aproape de .adevaratul plan bazilical, fara a .mt~odu~a semicalote pe colonade care contrib~lsera sa-I. dea Sfintei Sofia aspectul sau deosebit. yom cita ca e::remple bazilica B din Filippi (in limba turca Dlr~kler, c.oloanele ), a carei cupola p~.e sa se Ii p.rabu~lt inca din timpul constructiei, in al treilea patrar al secolului al Vl-lea; bazilica din Pirdop (in Bulgaria) a Carel parte. est. ~ fost in intregime darimata in epoca postiustiniana pentru a fi refacuta cu o. cupola; bi.serica din Kasr-ibn-Wardan, care tmea probabil de palatul sefului militar care c?man~a ap.~area limes-ului sirian ~i unde foloSlre~ .caraffilzilor int.r-o. ~ara i!1 care piatra era L~adl~l~nala este un indiciu al influentei constantinopolitane. Pentn~ a sprijini impingerile cupolei r-a generall~at Iolosirea pe colaterale a unor bolti !n lea~an ~l a unor bolti in cruce. Cu aceeasi mtentle, i~ seco1ul al VII-lea s-au intercalat arcun mar! ir:tre stilpii care sustineau cupola: in plan, hiserica a capatat aspectul unei cruei care se inscrie in a~e1 7t rasturnat pe eare tl desenau eol~t~ral~le. ~l r:artexul. Cel mai adesea, proscornidia ~l diaconiconul, care flaneau absida entrala, !1u se mal afIa in prelungirea navelor laterale, ci in Iata stilpilor de la est. Acesta a fost p.l~~ul adoptat pentru prima hiseriea a minast,lrn C~ora de 1a marginsa ConstantinopoluJui (Ir:temelat~ de partricianul Crispus sub domnia l~l Heraclius, intre 610 ~i 620), Sfintul Clement din Ancyra, noua biserica a Fecioarei ridicata la Efes dupa ce orasul fusese distrus de Moavia
v

Bazilici tirzii

98

99

(aprox. 677) ~i bi erica Ad ormirii Maicii Dornnului de la mlna tirea intemeiata d ciHngarul Ia hint,la [iceea, spre alirsitul se olului al VTI-Iea sau la inceputul secolului al VIII-lea. In .epu e evolutia care avea sa duca la Lrium Iul hi ericii in cru e grea a Inscrisa asupra bazilicii cu cupola. Bazilici cu cupola de un tip deo iebit, cu 0 singura nava , au fost construite in rmenia inca de . la inceputul secolului al VI-lea. rmind. ~ractI?a obisnuita in aceasta ~ara, ele erau zidite din piatra de talie. Amintim bisericile Ptghavank sau Ptghni (intemeiata de Ianuil matuni in prima jumatate a secolului al I-lea): ogak~L din Vagarsapat (secolul al H-lea), Smtul Grigore pe llnga minastir a J-J oromo , sau catedrala din Thalia, zidita de Grigor Mamikonian (aprox. 662-685), unde pilastrii angajati in peretii laterali pentru a suporta cupola s-au tran format in mici pereti de partitori determinind nise. Armenia

noa tre, in ercurile evreiesti din Alexandria, Filon expli ase ca. in Templul din Ierusalim SfinLa-SfinLelor reprezenta lumea inteligihila, pe cind Iintul (naosul) ~i Pridvorul simbolizau lum a nsibila, Folosind 0 expresic a patriarhului Gherrnan, bi erica e te erul pamlntean in care Dumnezeu din cerul de us locuieste i e preumbla . Aceste on, iderenLe VOl' influenta din ce In ce mai mult alegerea ~i repartizarea ubiecteJor infati~ate in hi eri i.
ARHITECTURA PROFANA

*
SEMNIFICATIA SIMBOLICA A BISERICII

Speculatiile asupra simbolisticii au Iost foarte aprinse sub Imperiul roman, in cercurile pagtne, evreiesti i creatine. In acest ens avem 0 marturie din secolul al Il l-lea in prezenta haldachinului cu bolta tnstelata deasupra bazinului baptismal de la Dura-Europos. Aceste preocupari au luat un nou avint la bizantini. Ele se pot urmari de la Eusebiu i Grigorie din ysa (335 394), la pseudo-Dionisie reopagitul (Ia in eputul secolului al VI-lea) i ptna la Maxim Marturisitorul (580-662) ~i patriarhul herma!! ( 633 - 733). Edificiul destinat cultului era p~l: vit ca un microcosmos asemanator Imparatiei cerurilor. Cupola, socotita simbol al cerului, domina naosul, figura a lumii pamlntene i vizibile, el tnsusi luminat ~i orientat catre al tar ~ reflex al lumii inteligibile. La inceputul eret
v

100

101

Con Lanlin I~l construi 'c noua capital a pe un promonLoriu de unde, ca ~i la Roma, se puteau vedea, cu oarecare bunavointa, sapte coline. EI 0 inze tra. cu eel putin doua piete mari u porticuri, dupa 0 formula pe care lumea romana 0 imprumuLase de la Orientul elenistic. na, piUrata, numita Augusteon, in cinstea August i Elena, mama irnparatului, era de fapt 0 Infrumusetare ,i 0 extindere adusa Tetrastoonului amenaj at de Septimiu-Sever in Bizantul roman: Insusi numele de Tetrastoon arata Iimpeds ca exista e inainte 0 agora tnconjurata de patru porticuri. Cealalta piata, ituata la vest de precedenLa, primi e, dupa traditia imperiala, numele constructorului au - Forum Constatuini. Ea era de tip oriental, cu doua colonade arenite care desenau 0 elipsa, ca la forul din Gerasa. Urrnasii lui Con tantin, Teodosie eel fare, Arcadiu, Teodo ie al l l-lea, au construit in noile eartiere ale orasului ce e dezvolta spre vest alte foruri care par sa fi fost, dupa tipul eel mai des intilnit, patrulatere inconjurate de colonade: Constantinopolul va numara eel putin sase sau sapte piete publice importante. Constantin marginise cu porticuri ~i principalele strazi ale Romei Noi, dupa modelul a ceea ce se realizase pe largile artere ale marilor erase din Siria ~i din Anatolia in epoca imperials romana. _ spectul elimatului Urbani mul la Constantinopol

va face ca aceasta formula sa se mentina in lum a bizantina. Renasterea italiana va prelua, in ace t domeniu, mostenirea Bizantului. Spre deosebire de rnulte erase intemeiate 1n epoca eleni tico-romana, Constantinopolul n-a fost construit dupa un plan ortogonal. Traseul strazilor s-a modelat dupa relieful terenului. Marile straz! longitudinale, care legau forurile Intre ele, e indreptau de la e t pre vest urrnlnd liniil coamelor colinelor sau adincimea depre iunilor. Strazile transversale, ade ea previizute cu scari cu balustrade, Ie uneau fara a fi paralele. Pentru construirea caselor, bisericilor ~i alter monumente a fost nevoie sa se amenajeze numeroase terase, ale carer ziduri de temelie s-au pastrat uneori pina in zilele noastre. De asemenea s-au ladit edificiile civile i relizioase strins legate de existenta unei capitale romane : doua Senate, unul la nord de Forul lui Constantin, celalalt la est de Augusteon; un Capitoliu care, potrivit tnclinarii lui Constantin spre sincretism, purta in virful sau 0 cru e. Hipodromul, inceput de Septimiu-Sever, a fost extins ~i Infrumusetat de Constantin. Mai existau doua sau trei bazilici civile i un octogon prevazut cu pasaje boltite care, tmpreuna u bazilica Invecinata, adapostea sediul primei Universitati din Constantinopol: vorn regasi aici, inca de la tnceputurile arhitecturii profane din Con tantinopol, aceasta juxtapunere a bazilicii i a octogonului, care s-a urmarit ade ea i la edificiile religioase. Ca ~i Diocletian la Antiohia, ca i Galeriu la Salonic, Constantin a ridicat palatul imperial In apropiere de hipodrom. Traditia spune ca, pentru a-i ublinia caracterul sacru, el ar fi tnlocuit portretul traditional al suveranului, asezat deasupra porjii de bronz de la intrarea principala, cu imaginea lui Hristo . Locul unde se ridica palatul Iiind astazi ocupat de moscheea sultanului Ahmet, cu dependintele sale, ~i de cartierele moderne in ontinua expanPalatul im perial

102

103

siune, nu exista decit putine sanae de a se de coperi vestigii importante prin executarea unor apaturi sistematice. Aproape toti lmparatii, de la Con t~n~in la ichifor Focas (963-969) ~i la Joan Tzimi kes (969-976), au pus sa se ridice noi . onstructii: .. ill de fe ti'-itii~j, apartamente part! ulare! paVlhoan~ de a~rement, biserici ~i capele. Prin omplexitatea ~l rasptndirea cladirilor, curtilor ~i gradinilor, Iarele Palat prefigura mai degraba Kremlinul ~i Seraiul dectt palatul de la Versailles. Insusi marele numar al bisericilor i capelelor cuprin e in incinta prevestea resedinta ~arilor. Dar, prin fastul sau, Marele Palat dep~ea tot ce ~ urmat dupa e1. Inceplnd de la fir~ltul secolului al Xl-Iea el a fost tot mai mult neglijat in favoarea resedintei din Blacherne. apaturile arata ca anumite par~i devenisera depozite de gunoaie inca In a doua jumatatc a secolului al XII-lea. Si cind Mahomet al II-lea Cuceritorul vizita ruinele, incarcate in mintea lui de prestigioase amintiri, nu se putu staptni sa recite versurile arabe: ( Bufnita bate darabana sub bolta din Afrasiab, paianjenul trage perdelele in palatul Imparatului. )} Principalele elemente ale Marelui Palat anterioaz:e secolului al VIII-lea, erau: Chalice (un vestibul monumental, numit astfel fie din cauza portii de bronz de la intrare, fie din cauza tiglelor de bronz aurit care 11 acopereau); Tribunalul nouiisp~ezece paturi (sala de receptie, unde, pe Iiecare dill cele nouasprezece paturi de banhet, puteau sa . tea - dupa moda antica - cite dois'p~ezece convivi) ; Daph!l-e (al carui nume putea vem he de la prezenta unei statui a acestei nimfe fie de la coroanele de laur pe care irnparatul l~ tmpartea aici senatorilor in prima zi a lunii ianuarie) ; Chrysotriclinium (sala a tronului octogonala, acoperita cu 0 cupola avind saisprezecs ferestre ~i inconjurata de opt nise absidate; aici imparatul sedea pe tron, in absida rasariteana a carer conca era decorata cu un mozaic und la fel ca in numeroase biserici, era reprezentat Ilri Los asezat pe un tron); Magnaura (0 sala de

=.

audiontc de lip bazilical, ClI uei nave, unde tronul lmparatului em asezat in ab ida). Principalele planuri f 10 .ite ai i rau acel asi pe care arhite tura religion, a Ie i m prurnuta e Ie In arla irnpcriala din epoca rornana. Fcnomcnul c te cu aUt mai usor de explicat u clt bizantinii oncepeau liturghia imp ri~la ~i ,liturghia ~eziaslicii dupa a ela;i model ~I cu It, pentru 01, tot e venea in legatura u Palatul sacru i unde e de fa urau cer moniile cultului imperial, apata valoare r Iigioasa. Marel palaL avea ~i instalatii sportive: flira, ind,oiala un hil?odr ~ acop~l'iL ~i ar I T:ykamsterwn on truit de I'eodosi al l l-lca, und e curtanii jueau (' polo , jo adus din P rsia (lnsusi numele ac Lui stadion v.enea de la cuvlntul p r 'an tu-gan care desemna jocul numit de englezi polo pe iarba I). , Sapaturile electuate in partea de raSaI'lt a moscheii sultanului Ahmet de Walke!' Trust) de la niversitatea din Saint-Andrew au co la iveala, din LoL acesL omplexy o eurte cu p ristil care prin intermediul unei an ticamere, dadea in part~a de sud spre 0 'ala cu absida. In starea actuala a docurnentatiei de care dispunem este preferabil sa lasam toate a e tea far a a Ie da vreun nume. si multe alte lmpal'u\i sau rnembrii Iamiliei lor, la ContanLinopol ~i in .uburhia sa europeana sau a iatica, d parte de orice agita]i urbana. ~el slujeau ca resedinta de vara au ca pop.a uri d vinatoare. Pretutindeni s-a cautat sau iIacerea gu tului pentru confort, pentru pHi eril vietii ,.i ale luxului. Alte palate imperiale Mai exi tau

Lanlin a construit mai mulle. Cel din care a mai 1'5ma.' un tron on ce ll'abaLe Istanbulul modern Inl.r e a t I' ia ~i a ) atra celina pe 0 lungime de p sto GOO J metri a fost con lruit de alen in 36 : cele d un ctaje de arcade puterni e, care aLing inaltimea de 26,50 m, lnt de ajun a ne aminteasca, prin a ernanar a cu Pont du Gard au cu apeductul din egovia, ca cetatea Constantinopol a fo t la origino un oras roman. pre a face rata eventualelor asedii au secetei din tirnpul verii, apa era a umulata in cisLerne particulare si publi e, uneori de coperite, dar eel mai ade ea in hi o, Ioarte judicios repartizate In diferite zone ale ora ului. Doua dintre ele mai ve tite sint Yerebatan Serai (Palatul cufundal), uno cut a ~i ub numele de Cisterna Basilica, de pre care e crede a ar fi fost construita de Constantin, dar are a fo t:, u iguranta refacllLi'i de III tinian In curt.ea Bazilicii unde l.,i aveau ediul Universitatea, pre urn ~i Binbirdirek (Cele o mie ,.i una d coloane), dupa toate aparenj elo cisterna zisa a lui Philoxenus, care pare dateze din secolul al VI-lea. Ace te cisterna, de dirneniuni impresionante, dovede codata mai mult cutezanta ~i maiestria con truclorilor bizantini.

sa

palate, pentru

0 ceLal am d Intin a ~i de populata cum era Constantinopolul trebuia a fie alirnentata din abundenta cu apa. nca de pe vremea lui Hadrian se con. truise la Bizant, din porunca impiil'atulni, un prim ap dur-t , ConApeducte

\i

cisterne

104

2. PICTURA MONUMENTALA

Pictura - ~i tndeosebi mozaicul - constituie expresia majora a geniului artei bizantine. Dar este bine sa deosebim mozaicul pavimentar, facut in principal din cuburi de marmura si pietre colorate, care reprezinta 0 supravietuire a tehnicii elenistico-romane, de mozaicul parietal, alcatuit din cuburi de sticla colorata prin adaugarea unor oxizi metalici sau a unor Ioite de aur sau de argint. cest nou procedeu avea sa deschida viitorul picturii bizantine.

MOZAICUL PAVIMENTAR

Pavimentul de mozaic a fost cunoscut in Grecia clasica, inca din secolul al V-lea inaintea erei noa tre. Practicat mai cu seama in epoca elenistica, el s-a raspindit in intreg Imperiul roman, din sia ~i din Africa pina in Bretania ~i pe meleagurile germanice. EI a trecut chiar peste granitele imp riului, de pilda in Persia, la Blsapur, unde au lucrat mozaicarii din Antiohia pe care Sapur I i-a adus in acest oras atunci cind l-a cucerit in 252. Bizantinii Ii ramasera credinciosi pin a pre sfir~itul secolului al VII-lea, in ce priveste decorarea pardoselii anumitor resedinte i?i chiar biscrici. Peristilul Marelui Palat imperial de In. ConsLantinopol, scos la lumina la sud de mos-

106

107

c~eea sultanului Ahmet, a fosL bogat Impodobit cu aseme~ea m.ozaicuri, .Ia 0 data incerta pe ca.re, arheol.ogll 0 itueaza Iie in timpul domniei Ill! I'eodosie al l l-lea (408-450) fie in vremea lui Iustinian al II-lea (685-695). In interiorul unor panouri lungi, tivite cu panglici ~i eu ghirlande de frunze de acant intre care se inscriu ma~ti umane, pasari ~i fru te, subiectele se suprap.un in ~rei regi tre, in frizli, pe fond alb (il. 14 fit 14 bis), Se intilnesc clteva teme mitologice (Belerofon lupttndu- e cu Himera un alai dion~ iac, nimfe ~i grifoni), numero~ e scene din viata cimpenea ca, episoade de vtnatoare incaiera.ri intre animale ~i 0 cursa cu cercul i~ hipodrom. A?est.e mo~aicuri ~in de traditia anLica n~ nU~a1 prm subiectele lor, ci ~i prin libertatea miscarilor, eleganta desenului, simtul volumelor prospe~.imea ~i gingasia coloritului, gu lul pi torescului. Ele slnt lnvaluite intr-o atmosfera poeLicli, de un foarte pro~un~at cara tel' greces , care ontrasteaza cu realismul rural al mozaicurilor din Afri a de nord. Se poate vedea in ele 0 manifestare a O'~stullli clasi izant, ri'imas foarte viu la Con tantmopol. Din fericire, Ia nliohia s-a putut urmari evolutia pardoselilor de mozaic de la inceputul erei noastre ptna in secolul al VI -lea, Stilul lor este mai putin pur decit al acelora de la Constantinopol ~i coloritul mai putin bogat. In secolul n.l -lea aici -a Iacut simtiLa influenta sasanida - fara tndoiala prin intermediul tesaturilor - ln iconograf~a cenclor de vinatoare '~i in adoptarea unor motive cum ar Ii animalele cu gitul impodobit cu panglici. Subiectele clmpenesti cu care sint decorate vilele marilor proprietati rurale se regasesc la pavimentele hisericilor, mai ales in Palestina unde sint ~enite sa. evoce Pamintul, mosia lui Du~neze?, ~l uneori insiruirea lunilor ~i a anotimpurilor, simbol al ordinii lumii. Caracterul idili al acestor reprezentari deriva din traditia alexandrina,

PICTURA
PICTURA

MURALA
RELIGIOASA

Grecii recursesera, mai adesea deciL se crede de obi ei, la picl.urii pen tru a decora in interior cu cene religioa e zidurile edificiilor lor sacre: ad evaratul Theseion sanctuarul Dioscurilor ErechLeionul, lemplul lui Dyoni '0 EleuLhereu de la Atena, tamplul lui Zeu din Olimpia, tholosul din Epidaur au fo t astfel 1mpodobite, dupa marLuria unor texte. Pictura capatase intlietate in epoca olenistica ~i fuse e din belsug Iolosita de lumea romana in copuri religioa e sau prolan . Crestinii recur esera la ea penLru a acoperi peretii catacombelor, sau chiar ai bisericilor, cum e Le cazul la DUI'a. Dupa triumful religiei lor, ei au intr prin ~j in ace L domeniu, ca ~i in arhitectura, feluriLe experierite in care se refle ta bogatia trecutului ai carer mostenitori erau, precum ~i incertitudinile lor in privinta programelor ce trebuiau aplicaLe. Unii so oteau ca era nimerit sa o continue decorarea peretilor bisericilor, ca ~i a pavimentelor, cu ubiecte pur profane, poate eu intentia de a evo a buouriile paradiziace. 0 descriere a bisericilor din Gaza (in Palestina), datorata roterului 1Ioricius (se olul al VI -lea), ne arata a la bi erica Sflntul Stefan s-a reprezentat pc peretii navelor laterale Nilul marginit de pajisti populale u animale. La bi erica Sfintul Serghie, 1n ab idele nord ~i sud, erau figurate livezi de meri, peri, rodii printre care zbUl'ataceau pasari. In decor executat in acelasi spirit s-a pastrat po arhivoltele arcadelor din bi rica Fe ioarei cheiropoieto de la Salonic (secolul al -lea), unde zhirlande de Ilori ~i ciorchini de fructe se revarsa din va e de un alba tru inchis pe fond de aur, pe clnd pa ari ~i serpi se in, criu in 0 togoane; doar ici i colo Ite 0 cruce tnscrisa lntr-un ere ne arnin teste ca ne aflam lntr-un edificiu crestin. Dintr-un fragment din Viata fintului Stefan eel TinaI' (Migne, Patrologia Graeca, voJ. 100, eel.

108

1113), pare 'a reiasii U bisericile de 1a Con tantinopol anterioare rizei iconoclasts aveau un decor pictat uprinzind reprezentari de arbori, pa ari, animale ,i chiar cene satanice : de urse de cai, de vinatoare, de teatru ~i de jocuri din hipodrom. In a aceasta practi ii Ie punea unora probleme de constiinta, 0 scri oare a sfintului il, catre 'fir~itul secolului al J -lea, ne-a pastrat amintirea ace tor friimlntari. n inalt magi trat, eparhul Olympiodor, ii scrise e pentru a-l intreba daca se cuvenea a e infa1i~eze scene de vinatoare ~i de pe uit doar pentru placerea ochilor in interiorul unei hi eri i pe care 0 cLiLOI'i . 'il ii rasp un e ca ar fi un lucru copilaresc ,i ne erios . II sfalui sa picteze imaginea crucii in absida i, de 0 parte ~i de alta a naosului, scene luate din echiul ~i din oul To lament (/pentru ca ne, tiutorii de carte, ce nu pot ceti Sfinta Seriptura, sa invete, privindu-le, faptele bune ale celor care l-au slujit cu credinta pe Dumnezeu ~i sa fie tndemnati sa imite aceasta nobila purtare care i-a facut ii prefere eerul pamtntului ~i lucrurilg nevazute lucrurilor vazute . Aeea ta a Iost doc-] Lrina pe care au aparat-o ei tr i IDaI'i dascali ~i ierarhi ai bi: ricii orientale, prof'und patrunsi de elenism, Vasile din Cezare a, Grigore din azianz .i Grigore din y a: pentru ei decorul figurat din biserici trebuia a-i instruia 'ca pc crsdinoiosi prin ilustrarea Sfintei Scripturi. AceasLa doctrinii a iesit biruitoare pina la urrna trnpoLriva acelora care, ca Eu ebiu din Cesareea (267340) ~i, mai tlrziu, Epifan, episcop de Salamina, in Cipru (367 -440), rama eserii credincios i intranigentei vremurilor d tnceput ~i vedeau in reprezenLarea lui IIri to , a Fecioarei, a ingerilor ~i a Iintilor, 0 supravietuire a practicilor idolatriei si, in acelasi timp, 0 blasfematorie zeificare a omului. Propunind pi Lorilor aceste subie to extrase din Scriptura, care trezeau un adtnc I'asune! in ensibilitatea lor si, totodata, in aceea a sp etatorilor, Bi eri a a ontribuit la nasterea unui nou 109 til P care de igur 11 Iavorizasera pref'aceril

intervenito in arLii in secolul al III-lea, dar care poate, nu soar fi cristalizat daca soar fi rarna l~ temele decorative preluate de la pagtni m. 1. MOZAICUL Pentru pictura murala hizantinii dispuneau de doua Lehni i: mozaicul din bua\ i de sti Iii colorata si fresca. Primul pare a fi fo t inventat la Rom'a catre. mijlocul secolului I t.e.n. pentru decorarea peretilor grotelor artif'iciale consa rat Muzelor (de unde ~i numele sau) au imfelor. El avea drept sc?~ a..acce~tueze prin propria sa lipir ef~~Lele Irlzarn aper. A tfel, curlnd incepu sa fie utilizat, inca de prin secolul I e.n. la fintini l?i pe boltile saIilor termelor. Farrnecul exercitat de scinteierea lui a facut sa fie folo it ~i in mausolee ~i in edificiile religioa e unde e adunau eredinciosii: mozaicul a fo t intrebuintat in acele mi!h,:aea si in bB:zili a inchinata ult~lui luper al (sffrsitul secolului al III-lea), de c perita la Roma in 1613. El se. adap.ta perfect la supraletcle CODcave ale holtilor ~l ale cupolel r. Crestinii au recurs 1a e1 spre a-si tmpodobi mormintele inca tnaintea epocii lui Constantin. Mausoleul f~miliei Iulia de la Vatican ne-a pastrat un incunabul al mozaicului crestin, din jurul anului 250: pe lunete se pot vedea povestea Iui Iona, Pe cuitorul de suflete ~i Bunul pastor, iar pe bolta, Hri tosHelios. Dar numai Biserica biruitoare a oferit ace tei tehnici toti sortii de izblnda. Cuburile de \,icla colorata, absorbind ~i reflecttnd lumina, face au sa scinteieze culorile cu 0 straIucire pe care nu 0 aveau pietrele opace ale mozaicului pavimentar. Bisericile deveneau - nu asa cum s-a sp~s.-:- ~0~eniu1 noptii ~i al obscuritatii, ci al lummn divine pe care sfintul Pavel ~i Plotin o celebrasera dupa Platon ~i Psalmist. SomptuoziEstetica mozaicului bizantin Originile mozaicului parietal

110

tatea materiei ~i a coloritului generau simtamtntul maretiei aupraomenesti. Prin efectele sale de Iulgerari somptuoase de lumina ~i in acelasi timp prin simplificarea desenului pe care 0 implica, mozaicul era materia adecvata dezvoltarii stilului de care avea nevoie inflorirea religiei creatine lntr-o societate imperiala. Mozaicul exclude in principiu degradeurile ~i clarobscurul, deoarece fiecare cubulet Iormeaza un ton local incastrat in suportul de mortar ~i nu se poate contopi cu eel de alaturi. Dimpotriva, el Iavorizeaza reprezentarea figurilor cu doua dimensiuni, Intr-un spatiu fara adtncime. Mozaicurile renascentiste din San farco de la Venetia ~i din San Pietro de la Roma arata cum aceasta tehnica i~i pierde orice for~a expresiva cind incal a exigentele care ii sint proprii spre a lncer a a rivalizeze cu pictura executata u pcnsula. Mozaicul raspundea doci cerintelor unei arte are avea misiunea de a evoca esentele spiritua1e prin mijlo irea unor reprezentiiri figurative ~i care, pentru aceasta, trebuia sa obtina forme purificate de tot ceea ce ar fi putut aminti tndeaproape materia carnala ~i paminteana. Intr-adevar, arta crestina tintea spre cu totul alte s opuri decit arta pagtna. Fara tndoiala aceasta din urma fusese mai profund religioasa in inspiratia sa decit s-a spu uneori. Scopul sau principal nu a fost, in operele majore, sa placa pur ~i simplu pectatorului, ci sa aduca prinos zeilor si, in acelasi timp, maretiei ceta.~ii. Cu toate acestea, in civilizatia Greciei clasice, in care oamenii si-i tnchipuiau pe zei asemenea lor ~i in care ratiunea e straduise sa patrunda tainelc .. tructurii lumii, arta se consacrase studiului datelor vietii lor reale pre a le ridica la suprema treapta de Irumusete armonioasa sau de pitoresc atragator. Arta elenistica ~i arta rornana, mergind pe acest faga~, excelasera in redarea aparentelor ~i a iluziei spatiale. Totusi, in secolul al III-lea e.n., criza profunda prin care a tre ut Imperiul ~i presiunea paturilor populare 111 ~i rurale au avut drept consecinta nu numai 0

decadere a mestesugului, dar si mai mult in a 0 schiI~bare in .estetiea ce a ~dus dupa sine 0 r~act~e i.mpotnva excesului perf'ectiunii formale ~l rem atms in epoca Antoninilor: 0 miscare aseman~toare a ridi.cat in~regul nos~ru seeol XX impotriva academismului secolului al XIX-lea. Filozoful Plotin, care a talmacit atit de bine Iramtntarile epoeii sale, arata ca ochiului trupeso r ar trebui sa-i fie substituit ochiuJ Iauntric . ~i ca viziunea inteleotuala , depasind nu numai datele simturilor, ci ~i gindirea discursiva rationala, ingi'iduia, prin entuziasm si uitare de sine sa se atinga extazuJ ce perrnitea contemplare~ in~fabila ~i ind.escrip~tibila a Fiinfei. Asa cum reiese foarte bme din patrunsatoarele analize asupra esteticii din aceasta vreme Iacute de R. Bianchi Bandinelli, onceptiei despre arta ca o techne, un mestesug ~i 0 stiinta in stare sa redea realitatea obiectiva, i-a 'urmat' aceea despre arta ca opera a revelatiei, apartintnd lumii transcendentei. Plotin ~i di cipolul sau Porfiriu ne-au pastrat de asemenea amintirea acelui pesimism e cuprinsese pe atunci societatea rom ana. POl'Iiriu Insusi n-a ajuns oare in pragul sinuciderii? In c?nt~ast cu ide.alul de Irumusete atletica ~i de vitalitate cucerrtoare care tnsufletise Grecia clasica, Plotin a exaltat virtute a maladiei ~i a suf'erintei care, facindu-I pe om constient de slabiciunea trupului sau, n tndeamna sa-~i cultive viata spirituala. Crestiniemul. a venit sa aline aceste nelinisti ~i sa dea 0 hrana acestor aspiratii catre misticism ~i ascetism. Pe cind anticii au avut tendinta de a intelectualiza ~i au urmarit a placa , bizantinii au tins catre spiritualitate ~i catre emotie. Ei au prefacut in til f'lemente - ca frontalitatea sau imobilitatea - care Iusesers, nu 0 data, efectul sttngaciei in artele populare sau provineiale. Prin ruptura cu "aeademismul" ~i iluzionismul antic ~i prin izbinda viziunii interioare, art a lor vesteste art a timpului nostru, dar cu aceasta profunda deosebire ea in loc sa lase creatorului cea mai deplina libertate ea li pretindea un anumit c nformism fa~a de proto-

s cotea 0 necesiLaLe fundam ntala cornuintre arti l ~i public. In sflrsit, renunrlnd sub imperiul exizentelor tehnicii sale proprii la perspectiva fresccl.or' ele~listic~ ~i romane are spargca peretele, mozaicul bizantin a creat 0 pictura cu adevarat monumentala care, in~egra spatiului ediliciilor pe are le impodobea ~I care respecta 1inii1e arhiLeeturii, Credinciosul are patrundea in hiseri a e pomen a in miezul unui mediu omogen, unde f?ndul luminos de aur al mozaicurilor potenta simtamlntul de dilatare ~i dematerializare. umai 0 parte din mozaicurile din epoca paleocrestind a ajuns pina la noi. Cele din hiseri ile de la Alexandria, de la nLiohia, din Palestina si chiar de la Constantinopol, execuLate Inainte de Sftnta Sofia ridicata de Iu tinian, au disparut odata 'u monumentele pe care Ie decorau. Salonic, Ravenna ~i Roma sint singurele erase in care s-au pa trat unele mozaicuri apartinind mai multor ecole. Orictt de mare ar fi fost Iavoarea de care se bucura, mozaicul era costisitor ~i presupunea participarea unor artisti specializati. Bi, ericile in care a fost folosit au ramas 0 minori tate in ansamblul lumii bizantine si, de cele mai multe ori, au Iost acelea care au putut beneficia cle darnieia trnparatilor, principilor, papilor si dre atorilor biseri ii sau alter mari personaje. Jar decorul e reducea ade ea la zona altarului. In sflr~it, multe dintre Iragmentele are au supravietuit slnt nesigur datate, Atunci cind lip e c datele IiI erar au epigralice despre istoria monumenLului ~i a decoratiei sale, este adesea anevoios sa se stahileasca 0 cronologie precisa, bazata pe riterii stilistice, persistenta anumitor formule putin I i'\ se dnt oreze imitarii unor modeJe anLice.
~j

tipuri niunea

112

113

Din aceasta pricina datarea mozaicurilor bisericii Sllntului Gheorghe de la alonic Iluctueaza intre sfirsitul ecolului al IV-lea ~i inceputul e olului aI' I-lea, ajungind uneori

S{Enlul Gheorghe de la Salonic

ptna in sccolul al VIII-lea. Ipoteza ea mai aproape de adevar pare sa fie ca ele au fost executate atunci cind acest mausoleu imperial de pe vremea Iui Galeriu a Iost prelacut in biserica sub Teodosie I (379-395). Ele aveau drept scop sa preamareasca Puterea lui Dumnezeu (Dynamis), careia ti era consacrat edificiul. Urmele reperate in tencuiala i ce a mai ramas din mozaicuri au permis sa se vada ca in centrul cupolei Iusese reprezontat Hristos ca biruitor, ridictnd mina dreapta i cu stinga tinind crucea, in centrul unui medalion tivit cu stele, ghirland e i un curcubeu sustinut de patru ingeri. Intr-o zona concentrica, peste cincisprezece personajc - apostoli ~i prooroci - din care nu s-au mai pastrat decit picioareIe, Iusesera infa~ia~i tntr-un peisaj paradiziac. In sftrsit, zona urmatoare, destul de bine pastcata, care ocupa toata baza cupolei, era alcatuitii din mari panouri cu fond de am. Sfinti martiri ai bisericii rasaritene, tineri i imberbi (il. 16) sau virstnici i cu barba se lnsiruie frontal in traditionala atitudine de oranti, cu miinile ridicate, dinaintea unor constructii cu etaje, impodobite cu frontispicii triunghiulare, Irlnte sau arcuite, cu nise cu conca i cu pavilioane irculare. Aceste constructii Iusesera dispuse in asa fel Inclt sa evoce absidele bisericilor flancate de navele laterale i precedate de un altar deasupra caruia se ridica un baldachin. Putem vedea aici aplicarea la un subiect crestin a unor fundaluri de arhitecturi fantastice, foarte frecvente in picturile apartinind asa-numitelor stiluri al doilea i al patrulea , din casele de la Pompei, Herculanum i Boscoreale i care derivau ele lnsele din decorurile teatrelor elenistice. Figurile martirilor stnt remarcabile prin frumusetea lor armonioasa, totodata vie i solemna. Mai jos, boltile niselor au fost decorate cu pasari i fructc intr-un clmp de rozete, sau in interiorul unor casete realizate in desen; aceste motive, care s-ar putea sa fi fost imprumutate de la ~esatmile sasanide, slujesc la evocarea vietii paradiziace.

I1osios Daoid de la Salonic

114

115

Tot Ia Salonic, in biserica numita in Evul Mediu Hosios David sau Hristos Latom dar care atunci clnd a fost construita in sec~lul al V ~lea a fost probabil tnchinata proorocului Zaharia; conca absidei ~ste ocupata de 0 teofanie, contemporana cu prima etapa a edificiului (il. 15): Hristos apare ae~at pe ':In urcubeu, inconjurat de aureola, tntre simbolurile celor patru evanghelisti. Ttnar, fara barba, Invesmlntat in pu;pura, asa cum trebuie sa fie Staptnul lumii, el ridica mtna dreapta dupa gestul oratorului antic i ~ine in mlna stinga un po lumen deslasurat, cu un text inspirat din doua versete ale Iui Isaia (XXV, 9-10). Dedesubt, un dimb din care izvorasc cele patru flUVll. ale Raiului este inconjurat de riul Iordan. Identitatea celor doua personaje care incadreaza .scen~ este nesigura: cel din stinga sta mCOVOl.at l tine amtndoua mlinile ridicate in semn de rmrare ; eel din dreapta este asezat intr-o a~itudine mai calma. Despre primul s-~ c:ezut m~ degraba ca ar Ii Iezechiel i nu Isaia, la~ al doilea ~vacum au Zaharia patronul capelei, Cornparatia intre acest mozai~ i acela din biserica S~ta Pudenziana de Ia Roma (inceputul secolului al V-Ie~) arat.a in ce fel Rasaritul bizantin ~i Apusul latin au elaborat imagini deosebite ale maretiei divine, care reprezenta i intr-o parte i in cealalta te~a privilegiata a absidei. La .Roma! ~ntr-o compoz.ItIe foarte rationala, al carui clasicism era admirat de Poussin Hristos este inHi~iat tronlnd intre apostoli, t~todata ca un filoz~f i~tre discipolii sai i ca un Imparat intre demnitarii de la curtea sa pe un fundal de arhitectura in care monum~ntele lerusalimului pamtntean simbolizeaza Ierusalimul ceresc: mintea omeneasca ii imagineaza lumea de dincolo pornind de la datel~ terestre pe care Ie tnnobileaza u:mind aceea~l cale ca i idealismul clasic. Dimpotriva, la Salonic subiectele slnt extrase din descrierile lasate de vizionari in Vechiul Testament (Iezechiel i Isaia) i in Apocalipsa. Dar chipul lui Hristos
v

mai pa'treaza in a eva din prospotimoa si Iarrne ul modelelo~' elenistice. ToLu~i el capataL un aer nou de gravitate concentrat.a, pur hizantina, care ne ind earnna a credem ca este yorba de pre 0, opera mai recenta decit Bunul Pastor din preIin iul mausoleu al Gallei Placidia de la Ravenna 11 are se inrudeste ub mai multe aspe to. '

r n ace t edi fi ill, ridicat de Galla Placidia in cur ul celui Ravenna de-al doilea patrar din secolul al V-lea, pe latura ud a nartexului bisericii finlei Cruci, mozai mile cu fond ~~bastru-inclis inviorat de reflexe galbui au azu~ll ocupa to~te supraf'etele urbe : bolti, lunate ~I cal?te. Subiectele pe are Ie infa~i~eaza sint Insulletite de acel spirit triumlator care aract~riz~se 0 buna parte din arta imperiala romaI'!-a ~I de care s-a lasat patrunsa i Biserica atunc~ cind a birui,t zeii neadevarati. In centrul calotei, 0 cruce latma aurita, irnazine a Invierii str~luce~te in mijIocul unui er de noapLe pe car~ sclipesc :vreo opt sute de stele. Pe pandantivi sl,mbolu,rIle inarlp~te ale Evanghelistilor se inal~a din ~orl invirs~a~l cu galben ~i verde. Cele patru laturi ale turlei, incununate de cite 0 e cochilie & sau con?a desenata in mozaic, apar ca echivalentele picturale ale niselor din arhitectura romana in a,re 'e a~e,zau statuile zeilor au ale imparaWo/ n flecar.e dmtre ele Iigureaza cite doi apostoli, imbracati in ooga cu claois (f'lsie verticala de uloare tntnuecata) i in man tie. Ei ridica mlna dreapta, asemenea oratorilor antici, de ieur pentru ~ aclama c~u ea centrala (il. 17). Fond urile d la:ba ~erzme'pe ~are . tau in picioare ucenicii lui Hristos vin din pitoreasca arUi elenisticoromana ~i dau panoului 0 anume adincime. Tot de ~:adiyia iluzioni mulu~, p~gin e Ieaga ~i por~mbell care, pe ace te pajisti, se apropie de bazine spre a bea apa, simboIizind sufleLele celor al~~i, chernati sf1 guste I?ro,~pe~imea vietii vesnice. ?rmt~~ ap?stol~ doar siintii Petru ~i Pavel pot Ii id ontifi atl, primul dupa cheia pe care 0 tine
AI au oleul Gallei Placidia de la

116

117

in mina sttnga, al d ilea dupa fruntea lui plesuva. Dealtfel au Io L a~eza\i Ja est, In partea privilegiata. Cei patru apo toli care n-au mai avut loc pe fetele turlei au fost asezati pe holtile in leagan ale bratelor e t ~i vest, in mijlocul impletiturilor de vrejuri de vi~a, care deriva din arta decorativa romana, dar lncarclndu-ae aici de un sens simbolic nou, intemeiat pe cuvintarea Iui Hri tos atre discipolii sai (loan, V, 5): Eu sint vita, voi 'inteti mladitele . Boltile nord ~i sud sint acoperite de corole de flori albe ~i rosii de stele albastrii ~i de mici globuri de aur, care amintesc ind aproape anumite tesaturi copte. Pe lunetele din apatul bratelor e t ~i vest, erbi care trec prin zhirlandele de a ant vin sa se adape la un izvor inconjurat de ierburi. Este ilu trarea Psalmului 41,1: In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa te doreste sufletul meu pe tine, Dumnezeule . Pe luneta de ud, sflntul Laurentiu - pe atunci cel mai popular in Italia dupa sfintii Petru ~i Pavel - tintnd rucea de procesiune ~i carte a Psalmilor (atribute ale ordinului diaconilor caruia ti apartinea) se indreapta spre instrumentul martiriului sau, gratarul cuprin de flaciiri. Luneta de deasupra intrarii de la nord adaposteste reprezentarea bine uno scuta a Bunului Pastor. Tema idilica din Catacombe, care mai era in a aproape de Teocrit ~i de Virgiliu, se patrunde de maretia imperiala: Hristos nu mai este tmbra at in tunica curta a ciobanului, ci in mantia de purpura ~i tunica de aur cu clavi albastrii. EI a lnlocuit toiagul sau naiul cu crucea, pe care 0 tine ca pe un sceptru. Simetria cu care int tmpartite cele doua grupuri de cite trei oi, tilizarea arbustilor ierburilor ~i stlncilor, patiul redu care Linde sa adu a Iigurile in prim plan marcheaza introducerea unui til nou la un ubiect care, datoritii originiJor ale, mai pastreaza in a 0 anume suavitate. Este cu neputinta sa se identifice cu certitudine locul de bastina al artistilor care au Iacut aceste mozaicuri. Dar nimic nu ne impiedica sa ne glndim a Galla Placidia i-ar fi putut re ruta pe unii

di~tre ei de l.a Constantinopol, unde traise cltiva am :n surgh~un. Asemanarea dintre capul sfintului Pavel ~l acel~ al unui batrfn seztnd, de p pardoseala Marelui Palat din Constantinopol este attt de mare incit putem crede ca artistii au folosit caiete de modele foarte asemanatoare unul c';l alt~. $i idealismul vag al majoritatii apo tolilor din mausoleu ne aminteste mai ~ult de. portretele. din Orientul gr c de ili de cele d.1llOccidentul latin. Mesterii veniti de la Constantmopol au format probabil ucenici la Iata locului. Sub episcopatul lui eon putin dupa jumatatea se~ colului al V-lea, cupola baptisteriului catedraleidela Ravenna fost.acoperita cu straIucitoare mozaicuri. Ele erau memt~ sa reve~eze adevarurile supranatura~e.catehumenilor care mtrau pentru prima oara in edificiu spre a primi sfinta taina a botezului conc~put pe atunci c~ ~.i1uminar~ (in grece~t~ photismos, lo.calul inSU~1fund numit photisterion: l?cul unde li se daruieste neofitilor lumina). Ca ~l la~ S!intul Gheorghe de la Salonic, cupola era Impar~lta in trei zone: in medalionul central 0 teofame, aceea a Botezului lui Hristos : in zona u.rmatoa~e, apo~tolii ~i, in sfir~it, in ce;cul extenor, ~hitectun fanteziste cu. 18). Pro esiunea apostohlor, condusa. de sfintii Petru ~i Pavel, aye a ~n caracter triumfal, Imbracati cu 0 tun.lca ~l c~ 0 mantie, alternativ colorate in aur ~~ in ar~t, ei inainteaza pe un teren verzui, Iiecare tintnd in mlinile acoperite de mantie in '~mn,d,e re pect, 0 cununa aurita, emblemk a YICtO~l~1 pe care au repurtat-o asupra mortii prin martiriul lor. Candelabrele in forma de tija de acant care ti separa unul de altul aparu era adesea in arta pagina, in ~cenele de glorifi are a impara~i~ l?r s~u a def~nc~ilor. Capetele apostolilor identifl~a~l dupa inscriptii sint individualizate cu 0 vigoare. expre~iva demnii de ?ele mai bune portrete dill OC~ldeI?-tul r?~an .~l con~rasteaza prin aceasta cu chipurile mal idealizate din mausoleul Baptisteriul catedralei de la Ravenna

Gallei Placidia. Zona exterioara este impartita in opt panouri separate prin candelabre in forma de tija de acant. Fiecare panou este decorat cu 0 exedra flancata de tncaperi laterale, ca un altar de basilica, In exedre, patru tronuri, acoperite cu perne galbene ~i purpurii ,i marcate cu cite o cruce pe spatar, alterneaza cu patru mese d altar purtind 0 Evanghelie deschisa: astfel stnt deci r~prezentale cele patru EvangheJii ~i, poate, tronurile celor patru patriarhi (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia). Exedrele cu cele patru tronuri sint incadrate de compartimente cu grilaj azuriu, tndaratul carora se resfira ramurile gradinii raiului. Exedrele care cuprind altarele sint flancate de nise cu conca, in care au fost asezate jilturi cu spatar purttnd fiecare 0 coroana batuta in nestemate ~i destinata fara Indoiala celor alesi: Imparatia Domnului este pregatita inca de pe acum pentru a doua sa venire. In aceasta zona culorile ating cea mai intensa for~a de vibratie. Baptisteriul arian Aceste teme au fost reluate . in baptisteriul pe care Teodoric (493-526), doritor sa lase catolicilor ortodocsi dreptul de a se folosi de edificiile cultului lor, a pus sa fie construit spre sfir~itul secolului al -lea, la sud-vest de catedrala pe care 0 ridicase la Ravenna pentru poporul sau de goti care tmbdi~i~ase arianismul. Cupola, mai ffiica decit cea din baptisteriul catedralei lui Ursus, nu a mai fost impartita. dectt in doua zone (il. 19). In medalionul central, unde se Inscrie scena Botezului, riul Iordan nu mai este 0 mica Iigura alegorica, asa cum fusese in baptisteriul precedent, ci, spre a echilibra mai bine compozitia, capata aceeasi amploare ca ~i celelalte doua personaje. Atitudine~ ~ui Ioan-Botezatorul, in aparenta sttngace, cu piciorul drept indoit, este fara tndoiala acea proskynesis (prosternare), preambul a1 ritualului aulic, ~i s-ar putea sa fie un omagiu adus lui Hristos ca tmparat. Din lipsa de loc s-a suprimat zona perilerica de arhitecturi ~i, pentru a vesti

118

119

cea de-a doua venire , artistii -au multurnit a. indrepte procesiunea apo tolilor, condusi Lot de sfintii Petru ~i Pavel, spre un tron ba.tut in pietre scumpe ~i cu 0 perna purpurie dinaintea areia se ridica 0 crnce purtind mantia de purpura a lui Hri to . niformitatea mai a entuata a atitudinilor, numarul mai mare de figuri frontale, miscarea mai potolita, cutele mai rigide ale vesmintelor dau procesiunii apostolilor din a easta cupola nn aer solemn mai hieratic ~i, prin aceasta, mai bizantin. Culorile sint mai re i ~i cu 0 gama mai redu: a. Dupa dinamismul care - in baptisteriul catedralei - e manifestase in colorit, in atitudini, in diversificarea portretelor, in Iantezia arhitecturilor, urrneaza 0 art a mai austera ~i rnai putin savanta. Mozaicarii au lnlocuit fondul albastru, mostenit de la traditia roman a, cu fondul de aur, practicat mai inainte in regiunile rasaritene ale Imperiului ~i care avea sa predomine de acum inainte.

pare nu 0 tndulce c, Ia femei, nici albul voalurilor de mata e, nici bogatia giuvaerelor biitute in ne temaLe; aceste bu turi inserise in medaIioane deriva din imago clipeata, tondo sculptat sau pictat din arta epocii romane. Bolta absidei a fo t refiicuta cu pictura in tempera, in asa fe] in it a aminteas a vechiul decor de mozaic, pe are tralucea 0 cruce pc un cer albastru spuzit de sLele aurite (ne vorn aminti ca aproxirnativ in aceeasi perioada sfintul IiI recomanda eparhului Olympiodor sa decoreze cu 0 ruce ab iida ] isericii sale). J n pridvor, luneta de deasupra usii de la intrare cuprinde imaginea, foarte refacuta, a lui Hristos-soldat, calotnd in picioare leul ~i a pida, asa cum griiie~te Psalmistul (90, 131). Bolta in leagan c. te tmpodobita cu pasari de LoaLe ulorile, in cri e inlauntrul unor compartimente rornboidale, delimitate de trandafiri ti1 iza [i ~i de Ilori de crin albe: este evid enta a emanarea cu mozaicurile din holtile in leagan ale niselor din hi erica Sfintul Gheorghe de la Salonic ~i u ~esaturile sasanide. Sant'Apollinare
.YUOClO

Impresia de austeritate se desprinde ~i din mozaicurile cu fond de aur, ce decoreaza capela pe care episcopul Petru al II-lea (499-519) a construit-o in palatul sau pentru a putea primi aici spovedaniile (il. 21). Patru ingeri tnvesmtntati in alb ~i asezati pe muchiiJe boltii cenLrale i~i ridica bratele, asemenea Victoriilor- like elenistice ~i romane, pentru a ustine un disc cuprinzind monograma lui Hristo (hrismon). Triunghiurile pe care le delimiteaza lnt o upate de simbolurile inaripate ale celor pat.ru evangheli ti. Liniile directoare ale compozitiei urmeaza indeaproape liniile arhite turii. Intrado urile arcurilor de la e t i de la ve t poartii fie are, de 0 parte ~i de alta a unui bu t reprezenttndu-I pe Hristos, bu turile celor ~a e apostoli, in medalioane. Pe intradosurile ar urilor de la ud ~i de la nord slnt reprezentaLe bu turil a sa e sfinj.i ~i re pectiv a ~a e Iinte. ChipuriJe lor u ochi incremeniti r Ilecta 0 profunda gravitaL

Capela arhiepiscopiei

Tot epocii lui Tcodoric (493-526) ti apartin ~i majoritatea mozaicurilor din hiserica pe care conducatorul got a construit-o alaturi de palatul sau intru cinstirea lui Hristos i are a primit apoi numele de Sant' Apollinare TUO 0 atun i cind episcopul loan VII a mutat ai i, pe la mijlocul secolului al IX-lea, spre a-I feri de arnenintarea sarazinilor, trupul sfintului, pii Lrat ptna atunci in sanctuarul maritim de la Ias is (in italianii Classe)*. In ace t riist.imp. lupa ce trupele lui Iustinian, comandate de Belizarie, pu e era stiipinirc pe oras in 540, bi erica palatina a lui Teodoric fusese data cultului catoli rtodox intre 556 ~i 565 ub arhiepiscopul Agnello , urmas allui Maximian. Atunci ea fuse e inchinata sfintului Martin din Tours, marelo distrugator al paglnilor ~i al ereticilor.
Vechiul port al Ravennei.

120

121

Bolta absidei, darimaLa in secolul al XVI-lea pre a se ridica un altar haroc, purta un mozaic cu imaginea lui Hristos tronlnd a Domn al Slavei , imagine obisnuita pentru ace t loc i care nu se explica neaparat prin primul hram al bisericii. In schimb, datorita acestui hram inchinat Mintuitorului, pentru registrul superior al peretilor laterali ai navei centrale, dea upra arcadelor, s-au ales temele Minunilor i Patimilor. De fiecare parte, treisprezece panouri cu ubiecte figurative alterneaza cu paisprezece compartimente decorate cu 0 scoica avind deasupra 0 cruce intre doi porumbei. La nord se desfasoara ciclul Minunilor, incepind cu unta din Cana i terminind cu tamaduirea slabanogului de la Vitezda. unta din Cana - panou prost restaurat in ecolu1 al XIX-lea cu scena inmultirii piinilor - este urmata de adevarata scena a Inmultirii plinilor ~i pestilor, in asa fel Inclt extremitatea de est, linga altar, este ocupata de cele doua minuni simbolizind Trupul i Singele mistuite in jerLfa euharistica. La sud s-au reprezentat Patimile, incepind cu Cina cea de taina - linga altar, Iiindca figura instituirea tainei impartaaniei - i terminind cu aratarea Iui lisus apostolilor pe drumul spre Emaus si ecredinta lui Toma. Hristos este infa~iat aici cu barba, pe cind in scenele Minunilor chipul Iui este imberb. Poate in ciclul Minurrilor a exi tat intentia de a-l arata pe lisus ttnar, Cuvintul intrupat, apropiat oamenilor pe care ii ajuta, pe clnd in sceneIe Patimilor IIri to este mai in vtrsta, suferind, dar in acelasi timp biruitor asupra tncercarilor i mortii. DealtfeI, pe partea de nord, in capatul dinspre rasarit al registrului inferior, Hristos apare ca Prune asezat pe genunchii mamei, pe cind exact in fa~a, Ia sud, este reprezentat matur, cu barba, asezat pe tronul tmparatesc, Vom mai nota ca, in seria cenelor Patimilor, Invierea urmeaza tndata dupa Drumul Crucii, crestinii din acele timpuri incercind inca 0 oarecare retinere in a trata subiectul cumplit al Rastignirii.

122

123

In zona mediana a Iiecarei parti, saisprezece Iiguri de prooro i i de patriarhi ocupa spatiul dintre ferestre i cele trei compartimente din capete, ub panourile cu coici din registrul superior ce Iormeaza un fel de nise in care Iigurile se tncadreaza asemenea statuilor antice. Per onajeIe dovedesc un sim] al volumului i al patiului exceptional in aceasta perioada, care l-a indemnat pe artist sa Ie aseze pe un oclu tratat in perspectiva, cu umbre purtate. Stramo ,ii acestor Iiguri sint statuile filozofilor ~i scriitorilor antici, dintre care cele mai vechi exemple Ie constituie SofocIe ~i Demostene. In registrul inferior, la sud, care apare astfeI ca partea privilegiata in raport cu aceea de la nord, Teodoric a pus sa fie infati~at in tovarasia dregatorilor de la curtea sa, iesind din palatuI ravennat pentru a aduce ofran de Iui IIristos asezat pe tron. In chip simetric, la nord, regina i doamnele din suita sa, pornind din Classis, se tndreapta in procesiune spre a aduce daruri Fecioarei ~i Pruncului. Ctnd biserica a trecut la cultul catolic ortodox, sub Iustinian, arhiepiscopul Agnellus a acoperit imaginile prinoipilor goti eretici ~i ale membrilor suitei lor, tnlocuindu-le cu ceIe doua vestite procesiuni ale martirilor. Din vremea lui Teodoric dainuie reprezentarea palatului regeIui ~i a portului Classis, precum ~i Hristos ~i Fecioara, asezati fiecare pe un tron trnparatesc i tnconjurati de cite patru ingeri care tin fiecare 0 lunga nuielusa aurita, 10. fel ca silentiarii care face au de garda de 0 parte ~i de alta a imparatului in timpul audientelor. Tronul Iui Hri tos are patarul in f?rma de lira, care i~i facu e aparitia Ia Con tantinopol sub Leon I (457 - 474). Dupa ctt se pare iconografia procesiunii uveranilor purtind ofran de aduse lui Dumnezeu vine din capitala Imperiului. Dar traditia ravennatii a temperat hieratismul accentuat al scenelor cu Hri tos ~i Fecioara asezati pe tronuri, introduclnd in partea de JOB a rezistrului motivul pajistii de un verde

ca smaraldul, unde cres Ilorile albe ~l purpuru ale raiului. Cele doua cortegii de martiri (it. 22), care dateaza de pe vremea arhiepiscopului znellua (556-565), se deosebesc de mozaicuriIe lui Toodoric prin stilul lor ~i prin culoare.a ma~ ?lIndii a fondurilor de aur. Pentru a darui lummn care se raspinde~Le din aceste fonduri 0 vihratie mai putin monotona, artistul a introdus mici cuburi aaIbui, trandafirii sau verzui. Ba chiar a aeezat ~nele cuburi cu pelicuJa de aur inspre mortar, in asa fel incit irizarea sa se vada prin intr~~ga mas a a pastei de sticla, La sud, pe 0 pajiste verde smaItuita cu flori albe ~i rosii, pasesc douazeci ~i sase de sfinti, tineri sau batrfni, cu sau fara barba, purtind cununa martiriului lor. Ei stnt tnvesmfntati in tunici i mantii al~e,. i~ afara de sfintul Martin, noul patron al hisericii, care, asezat in fruntea cortegiului, a avut dreptul la rnantia imperiala de purpura, ~i de sfintul Laurentiu foarte popular in Italia, eare este drapat intr-o 'tunica aurie. Vesmintele ~i trupurile si-au pierdut volumul i greutatea. Soar putea spune c~ faldurile sint parca atirnate de capete, care i~l pastreaza in schimb intreaga importanta de portrete. Profesorul Grabar a aratat ca aceasta e te intrucitva 0 urmare estetica a obiceiului roman de a pune - din motive de economie - un cap portretizat pe trupuJ unei statui cu toga, dinainte sculptata in serie. La nord, cortegiuJ femeiIor este precedat de cei Lrei regi magi care, cu 0 miscare vie, dupa traditia iconografica a epocii, ii aduc pruncului Iisus vase de metal pretios continind ofrande. CeIe douazeci ~i doua de fecioare martire stnt irnbracate la fel de somptuos ca i patricienele din suita tmparatesei. Pe cap poarta diademe, de sub care cad pe umeri lungi valuri albe, carora cuhurile de marrnura din care slnt facute le dau aspectul de ltna, in contrast cu stralucirea ~~alturilor albe cu care s-a redat matasea turucilor lungi. Din placerea cu care au fost tratate aceste zveIte figuri de femei fastuos impodobite se

desprinde desizur 0 parte din sen~ualituL ~ cure si-a avut .,i ea locul in Iumea Bizantului. Dar farmecele profane se supun ritmului sa ru. Repetarea aces lor figuri cu atitudini identice, drapale in vesminte de aceeaei culoare, de partite unel de altele prin palmieri, este a ernanatoare u invocatiils psalmodiate ale Iitaniilor, amintiLe ~i de prezenta numelui deasupra fie arui per onaj. San Vitale
Mozai urile din biserica San

Vitale sint limitate doar la spatiul bernei ~i al absidei. Ele au Iost poaLe me pute lnaintea intrarii in ora~' a trupelor lui Belizarie, in 540, i aveau drept scop sa preamarsasca jertla euharistica, oficiata pe altarul pe care il domina. Dat fiind ca multe dintre subiectele tratate stnt luate din Veehiul Testament, a carui iluatrare se aIciHuise In a tnainte de triumIul bisericii, ele au pastrat un earacter antic destul de pronuntat. La parter, pe timpaneIe de de.a~upra arcadelor ternare sint reprezentate cele trei jertf'e din Vechiul T stament, care prefigureaza euharii tia: la sud, jertfele lui bel ~i Melhisedec, la nord aceea a lui Avraam, precedata de vizita pe eat'e eei trei ingeri - simbolul Treimii - au fa ut-o I atriarhului pre a-i anunta nastarea Iiului sau I aa . In colturi se afla la sud, in dreapta, Isaia, unul din ei trei mari prooroci care au vestit venirea Iui Ilristos, ~i, in ttnga, Moise du ind mai Intli la pascut turmeIe socrului sau, apoi descaltindu-se pe m~ntele Horeb .de unde ies~ para de foc din rug .. MOl~e era S.OCOtl~ ~e teolog~ ca 0 prefigurare a IUl Hristos, din pricina operei . ale de legislator; pe de alta parte, rugul are arde fara sa se mi tuie simboliza suf'erintele lui Hristos, care nu ti viHamasera natura divina *. Pe extremit.atile corespunzatoara de la nord sint infatil?a-vi'Ieremia, profetul Patirnilor, ~i Moise, p~ Muntele inai, Intinztnd hratele spre mina lui Durnn zeu pentru a primi Legea, pe dad fratelo
125

124

Rug-III a rz in d este si simbolul a Mariei.

nenlteratei

viJ'ginitap

sau Aaron ~i ~efii triburilor discuta inainte de a inal~a Vitelul de aur: Primirea Legii pe muntele Sinai a fost asimilata cu prefigurarea Schimbarii la Fa~a sau a Pogoririi Sfintului Duh. In spatele lui Moise povlrnisurile muntelui Sinai au fost redate cu 0 tndrazneala in alaturarea culorilor ~i a electelor de uculenta a pastel care amintesc de Cezanne sau Rouault. Avind 0 bogata tncarcatura de idei teologice a cste panouri sint totodata adevarate capodopere de sensibilitate picturala. Intre grupurile din colturi, pe cele doua laturi, deasupra arcadelor parterului, a fost reluat binecunoscutul motiv al celor doi ingeri care zboara tinlnd un cere in care se inscrie 0 cruce: este adaptarea cre~tina a "\'ictoriilor de pc arcurile de triumf paglne. upralete dintre arcadele ternare de la etaj ne introduc in lumea oului Testament, care a vazut implinirea fagaduielilor celui Vechi. Cei patru evanghelisti, martori at venirii lui Hristos ~i ai jertfei sale, inso~i~i de simbolurile lor, stau ltnga un pupitru, in mijlocul unui peisaj sttncos, iar mai jos se alla mici sene acvatice, in car rate, gainuse de apa, un hltlan, 0 broasca ~estoasa misuna printre trestii. Sentimentul naturii este exprimat aici prin notatii glumete ~i vioaie, in piritul elin, ~i aminteste citeva mozaicuri pavimentare.Petim panul acestor doua arcade superioare e desfasoara, cu magnifica amploare decorativa ~i elegant a precizie a desenului, 0 scoica uriasa, tot de aspect antic, pe clnd arcul care 0 Incununeaza este decorat cu impletituri de vrejuri de vi~a, lncarcate cu ciorchini de struguri care se revarsa din vase frumoase, trajuite de porumbei, ~i se reintilnesc in jurul unui cere in care se inscrie o cruce. Aceste Incolaciri decorative intensifica miscarea ascendenta a compozitiei ~i atrag privirile spre bolta in cruce unde culmineaza subiectul fundamental al acestui intreg program: in fiecare din cele patru sectoare ale boltii, un Inger cu bratele ridicate, asemanator cu cei din capela arhiepiscopiei, sustine medalionul cntral care

126

127

uprinde Mielul rmsuc, simbol prin excelenta al J ertfei di ine. In interiorul acestor compartimente separate prin ghirlande de flori ~i de fructe, ~i avind la baza lor un paun, pasare a nemuririi, se deslaeoara fastuoase impletituri de a ant in volutele carora se inscriu flori multicolore, rodii de uloarea ingelui, pantere cu pielea palata, papagali alba, tri ~i porumbei albi. StraIII irea culorilor se tmbina cu vioiciunea desenului ~i cu somptuozitatea ornamentelor pentru a ne purta imaginatia in ace a lume supranaturala unde, prin J ertfa, se celebreaza Triumful lui Hristos. In opozitie cu Sant'Apollinare ouvo, e vede aici superioritatea asupra bazilicilor cu sarpanta a edificiilor u bolti ~i cupole, unde intreg de .orul se putea uni intr-o izbucnire catre cer, J n 'on a ab idei, IIri Los imberb, drapat in purpura, La pe sfera 1umii. Inconjurat de doi ingeri care yin lunga bagheta de aur a silentiarilor imperiali, u mina dreapta el intinde cununa triumfalii de martir sfintului Vitalie, Invesmtntat ca un Inall. dregator bizantin. In mlna stinga IIristos ~ine Cartea Apocalipsei Ierecata cu sapte peceti. Din aceasta parte episcopul Ecclesius Ii trichina bi erica, al carui ctitor este. In partea de jos cele patru flu vii ale Raiului ~i~nesc dintr-o pajiste cu relief abrupt unde cresc crini ~i trandaIiri, dupa 0 formula apartintnd traditiei ravennate. cestor notatii pitoresti le raspund in partea de sus niste nori subtiratici, albastri ~i rosii, care tneufletesc fondul de aur. Seninatatea acestei imagini contrasteaza cu severitatea framintata a celei din ahsida bisericii Hosios David de la Salonic. In sfir~it, sub aceasta reprezentare a curtii ceresti se afla pe peretele arcuit al absidei, de 0 parte ~i de cealalta a ferestrelor, doua panouri care celebrau fastul curtii imperiale (il. 26). Ele comemorau oferirea patenei ~i potirului de aur pe care Iustinian ~i Teodora le daruisera bisericii, desigur cu prilejul tirnosirii celebrate de Maximian in 547, mai degraba decit in 548. Prezentarea

Irontala a personajelor, siluetele lor care pal' u pendate, splendoarea ve~mintelo.r .sub ~ are trupuril prea ornenesti se dem~tel'lahzeaza! ne smulg din lum a vietii pamintesti de toate zilele! pre a ne introduce in . Iera . upranaturalul~l careia ti apartine ~i curtea imperiala. Capul ~mparatului ~i al imparatesei slnt deaItfel in onjurate de aureola si, in alara de. ac~a La, T odora . detaseaza pe f~ndalul Ul~el m~e ~cu con ii, l~r aceasta, inca din epo a irnperiala romana, er a menit.a sa sublinieze caracteru I preemment al irnaginilor pe care Ie lncadra. Invesmtntat cu 0 turn a a~ba ~i 0 hlamid.a. de purpura cu tablion tes~t cu fl.re de !ur,. Iustinian este inconjurat de trei i.nal~l dl'egalorl, J,Je.care hlamida lor alba cu tablioti de purp~ra ,I f1~u]~ de aur pe umarul drept ti ~aLa a Ii mem~l'l ai ordinului senatorial. Acestia stnt, probabil, la sttnga Imparatului, prefectuI pretoriul~i. care l-.a reprezentat pe i!ll~arat la R.avenna JI ~I-a ~eml.s poate lui Maximian darurile tmparatesti, ~1, la dreapta sa, generalul ~eliza~ie ~i marele ~am~ belan - praepositus sa~n cubtcul.t - ~e!u] case~ civile ~i militare. Trebuie s~ ne Isrim y~sa a OC~tl aceste identificari drept sigure. PiirasIre3: re~smului in favoarea conventiilor i-a tngaduit arti tului sa combine felurite intentii. Pornind. d~ la Iustinian si de la vecinul sau, epis opul Maximian, personajele apar, ctnd sint privite mai de aproape asezate parca unele in spat~le celorlalte: in jumatatea din stinga panoul~l, ot~l dre.pt al Iiecaruia este plasat in Iata pieptului . elm ~a:e ti urrneaza : in jumatatea din dreapta, dimpotriva, acelasi cot 'e te acoperit de figura car~ 11 pre ede. Iustinian i Maximian inainteazii deci in fruntea unui dubl~ corteziu cuprinzind, pe de 0 parte, laici - civili ~i ~ilitari - ~i pe de al~a, .Iete bisericesti (un diacon ~urtind Ev:angh.eha :1 un ipodia on tinind cadelnita). TotU~I, avmd sl.m~ul exigentelor pieturii monumentale, atit de~VlU i~ arta bizantina, artistul a ~ratat a easta tema tnsiruind per onajele pe laylme in a a fel in it

128

129

sa nu sparga zidul. Chiar ~i directia antehratelor drepte indoite pare sa arate ca procesiunea e indreapta nu catre spe tator, ci spre dreapta sa, adica pre Hristos asezat in conca absidei. e remarca mai departe ca desi Maximian are cotul drept putin indaratul patenei pe care 0 [ine imparatul in mina stinga, picioarele Iui sint mai in fa~a decit pieioarele lui Iustinian, asa tncit el se afla de fapt in prim plan. Iustinian pare a prezinte credinciosilor din Ravenna pe noul lor episcop, al carui nume este precizat prin inscriptie, ca ~i cind ar fi rostit de trnparat. cea ta din pri ina ca Maximian fusese prost primit de catre comunitatea locala care alesese un alt epis op ~i, pentru a se impune, trebuia sa se afirme ca delegat al imparatului, ca acela pe care Iustinian 11 daruia bisericii ravennate. Maximian a fost primul nu numai din Ravenna ci ~i din Occident care a capatat titlul de arhiepiseop, potrivit obi eiului rasaritean de a ~Iege mitropoliti, ~i a fost tntr-adevar un fel de p~lI:nat al Italiei. stIel, panoul unde este infa~l~at alaturi de Iustinian nu te numai una dintre marilo eapodopere ale picturii, ei ~i 0 opera de propa~ ganda, destinata sa serveasca puterea imparatu~Ul .i a aliatului sau, arhiepiscopul, in Ravenna reml grata in stnul Imperiului bizantin. Pe panoul de la sud, Teodora, tinind potirul de am batut eu ne temate, inainteaza in fruntea unui eortegiu de sapte doamne de onoare, eondu e poate de Iocoasa Antonina, sotia Iui Belizarie. J mparatea a este precedata de doi dregiitori, dintre care unul, tnvesmtntat eu 0 hlamidii de aur dinaintea Iialei eu izvor artezian, ridica draperia eu snururi de la usa bise~icii. Ae~st~ doua personaje grave orespund diaconului ~1 ipodiaconului din Iata lor, la nord, de pe panou~ lui Iustinian. De asemenea in Iata grupului olorat al ostasilor din garda imparatului, cu haine verzi, rosii ~i albe, se ridica Ia sud alaiul tnsotitoarelor Teodorei. Scoas~. in. evid~~ta de o puzderie de podoabe, mantiile ~l tunicile lor produc 0 foarLe bogata modulatie crornatica,

in care se imbina multiple nuante de purpuriu, aur, verde, alb, rosu aprins .~i to~u:i cenusii s~u sidefii. Ca ~i procesiunea lui Iu tmla?, cortegiul Teodorei pare ca se tndreapta spre Hristos, asezat in absida. Chipurile Iui Iustinian, Maximian ~i al Teodorei, ca ~i cele ale principalilor membri din suit a lor, slnt adevarate portrete de 0 uimitoare intensitate a expresiei. Cartoane1e acestor panouri Iusesera poate executate .Ia ConstaIl:tino~o.l. I? orice caz, artistul pare sa Ii avut ~a ~hSpozl~le ru~~e portrete oficiale ale tmparatului ~l trnparatesei, de fel~l acelora care erau trimise in fiecare oras eu prllejul urcarii pe tron .. Al:aturi de n:ozaicurile di~ cor ~i din conca absidei, car~ mal pas~rau. i~ca foarte mult din farmecul, pitorescul ~l spiritul decorativ al artei elenistico-romane, aceste doua tahlouri aduc 0 atmosfera noua de hieratism ~i de solemnitate studiata, in care luxul ~i spiritualitatea se impletesc la fel ca in arhitectura deJa San Vitale sau ca in aceea de la Sftnta Sofia. 0 arta la fel de inovatoare se manifesta ~i in mozaicurile cu care a fost decorata biserica Sfintului Mihail, numita in Africisco , desigur dup~ ~ume1e deformat. ~ ca!tierului unde fusese zldlta. Ea a fost ridicata de bancherul grec Iulianus, agent al lui Iustinian la Ravenna, ~i de ginerele lui, Bacauda. Tlrnosire a a fost celebrata duminica 7 mai 545. Dupa ce a fost secularizata in timpul razboaielor napoleoniene in 1805 biserica a fost darimata aproape in intregime i ~ozaicul care impodobea absida a fost vindut in 1842 regelui Prusiei, FredericWilhelm al III-lea. In urma vicisitudinilor suferite u ocazia transportului, apoi in cursul ultimului razboi acest mozaic a fost restaurat pe marl por~iu~i, ceea ce tngreuneaza analiza anumitor caractere ale stilului sau (il. 20). Artistul a renuntat la rama~i~ele accentelor naratiunii familiare ~i pitoresti din con.ca de. l.a San Vitale, ca i la efectele de volum ~l la vioiSan Michele in Africisco

ciunea coloritului, pentru a obtine 0 compozitis de un abstractism mai rigid. Pe bolta absidei, Hristos imberb, barbat ttnar, mai presus de orice masura (cum spune sfintul Ciprian), se inal~a frontal ca tnvingator, ~inind in mtna dreapta marea cruce batuta in nestemate, asa cum Imparatii ~ineau labarum-ul. El poarta vesminte tmparatesti: 0 prima tunica cu mansete cu ercuri de purpura, 0 a doua tunica albastra cu claoi de aur ~i 0 mantie de purpura. Pe carte a deschisa pe care 0 tine in mina tinga se poate citi: Cel ce m-a vazut, pe Mine a vazut pe Tatal ; iar Eu ~i Tatal meu una sintem I) (loan, XIV, 9 ~i X, 30), ceea ce este 0 alirmatie a ortodoxiei hristologice, in sfir~it biruitoare la Ravenna asupra ereziei gotilor in urma recuceririi lui Iustinian. La dreapta ~i la stinga lui Iisus, arhanghelii Mihail ,i Gavril aclama cu bratul drept ridicat. rcul de triumf * poarta una dintre cele mai vechi reprezentari ale J udecatii de Apoi, ~i ea de 0 mare s brietate. Ilristos, de data aceasta cu barha, este asezat pe un tron, ca Suprem-Judecator, cu Cartea tnchisa, intre doi arhangheli (Rafael ~i riel ?), are ~in unul buretele imbibat cu fierc ~i celalalt sulita Patimilor. Alaturi de ei, patru ingeri la stinga spectatorului ~i trei la dreapta lui suna din trtmbite, asa cum glaeuieste Apocalipsa ( III, 12). In partea inlerioara slnt figurate valurile marii de clestar amestecata cu foc (Apocalip a, V, 2). In aceste doua scene, artistul a eliminat orice personaj omenesc, fie ca e yorba de apostoli de sfin~i sau de patriarhi, retinlnd doar Fiintele ce apartin lumii ceresti: Hristos ~i ingerii. Mai jo exi tau imaginile, astaei disparute, ale sfintilor Cosma ~i Damian, al carer cult prinsese avint la Constantinopol in urma unei tiimaduiri miraculoase a lui Iu tinian, ce Ie era atribuita. Bancherul lulianus ~inuse sa-i cinsteasca in chip deosebit la Ravenna. Din aceste lmprejurari banuim tot ceea ce mozaicurile datoreaza, in iconografia ~i stilul lor, artei de Ia Constantinopol.
130 131 Areul din rata absidei altarului.

Ele corespund prefacerilor care s-au savir~it atunci in toate domeniile ~i care, pe baza Iolosirii unor elemente mostenite din vechea lume romana, au dus la 0 crestinare mai in profunzime a societa~ii bizantine ~i la 0 exaltare a maretiei lui Dumnezeu ~i a reprezentantului au pe pamtnt, trnparatul. Mozaicul absidei de la Sant.' Apollinare in Classe l~i datoreaza caracterele sale particulare faptului ca aici se amesteca felurite teme spre a celebra Biserica ravennata in persoana intemeietorului sau, sfintul Apolinarie, patronul sanctuarului, precum ~i a principalilor epi copi care i-au urmat. El ~ine de traditia simboli a in pirata - d la arta catacombelor ptna la accea din epoca iconoclasta - dintr-o neincr dere, mai mult sau mai putin adinca, fa~a de reprezentarea lumii divine cu ajutorul figurilor omenesti. Zidirea bisericii Sant' Apollinare in Classe a lnceput sub episcopul rsicinus (533-536) in vechiul cimitir al portului Classis, linga mormintul sfintului. fost Iinantata ~i ea tot de bancherul Iulianus. Tirnosirea a fo t celebrata de Maximian, durninica, 9 rnai 549. In conca, in zona ei inlerioara, sfintul Apolinarie, purtind vesminte de epi cop, u pallium maltat u albine - semn al elocventei - ridica bratele ca orant, in mijlocul unui peisaj u mici tlnci cafeniu-lnchis ~i galben-de chis, tntr-o paji: te verde, unde erose maslini, chiparosi ~i acei pini care au facut celebra regiunea. El este inconjurat de fiecare parte de cite sase oi, simholizlnd primii credinciosi ai bisericii sale, la fel um in alte opere ele ii reprezinta pe discipolii lui Hristos. Deasupra lui se de fa oara minunea Schirnbarii la Fata, evocata tot in chip alegori . Sus de tot, pe un cer brazdat de nori subtiri si rosietici, ca aceia din absida de la San itale, mina Iui Dumnezeu desemneaza un disc mare spuzit de stele, in care se inscrie 0 cruce batuta in nestemate purtind la intersectia bratelor un medalion cu bustul lui Sant'Apollinare in Classe

132

133

Hri tos matur. De 0 parte ~i de alta a discului, busturile lui Moise, la dreapta, ~i Ilie, la sLlnga, ies din nori. Ceva mai jos, apostolii Petru, loan i lacov sint infati~at-i ub aspectul a trei oi albe pe coama dealului. Aceleiasi epoci ti apart-in ~i portretele celor patru episcopi ai Ravennei, Severus (pe la 343), Ursus (mort in 429), Eccle ius (521-532) ~i Ursicinus (533-536), infii~i~a1,i 1n nise cu scoica intre Ierestre. La fel ~i cele doua panouri de pe Iaturile arcului, unde arhanghelii Mihail ~i Gavriil, ca niste purtatori de stindard ai Cerului, tin cite un labarum cu trip 1a aclamatie greceasca H agios (sfint) intru cinstirea lui Dumnezeu de trei ori sltnt. bia in a doua jumatate a secolului al II -lea, sub arhiepiscopul Reparatu (671-677), au fost executate pe laturile absidei doua tablouri imitate dupa cele din San Vitale, dar de un stil ~i un colorit incomparabil mai sarace, care infat-i~eaza, la sud, adunate in jurul aoeleiasi mese, cele trei jertfe ale lui Abel, Melhi edec .i Avraam, iar la nord, dupa modelul lui lustinian ~i Maximian, pe tmparatul Constant al IV-lea Pogonatul (668-685), u Iratii sai, Heraclius ~i Tiberiu, dindu-i viitorului arhiepiscop al Ravennei, Heparatus, privilegiile autocefaliei, in prezenta arhiepiscopului Iaurus. Tabloul a fost refiicu L in tempera pe 0 portiune mai mare de jumatate. ToL sub arhiepiscopul Reparatus s-ar parea cil au fo t realizate mozaicurile din partea superioara a arcului de triumf. Su, Intr-un registru lung, un medalion cuprinzind bustul lui Hri tos matur, este inconjurat de simbolurile celor patru evanghelisti. Ceva mai jos, in extreme, doua grupuri de cite sase oi, in hipuindu-i pe apostoli, ies din umbolicele ceta~i lerusalim ~i Betleem, penLru a a ur e coa t.a muntelui in dirsctia bustului lui Ilristos, De enul este mai rigid ~i mai apa at, coloritul mai tins declt in mozaicurile mai vechi ale oncei. Cuburile mici de sticla, mai ales Ia fondul galben al medalionului central, au fo I, inlocuite, nu 0 data, cu pietre colorate. J n sltrsit, cele doua busturi ale evanghelistilor, sflntul Matei la nord ~i rara tndoiala fintul Luca la ud,

ar data doar din secolul al X-lea sau al XI-lea, poate chiar din secolul al Il-lea, In numeroase orase mari din teritoriile riverane ale Adriaticii recucerirea peninsulei italice ~i a Istriei de catre armatele lui Iustinian a adus eu sine 0 priJ?~nir~, care s-a. tradus printr-o crestere a a.ct.lVlta~ll constructive. Orgoliosul Maximian a ridicat in orasul sau natal Pola 0 catedrala care a fost aproape in intregimc reconstruita in'secol~ ~ ~V-lea. La Parent!um, actualul oras Poree (in italiana Parenzo), episcopul Eufrasius a zidit c~tre. J?ijlo?ul se~olului al VI-lea, pe locul unei bisorici mal vechi cu 0 suta de ani 0 basilica unde influenta conatantinopolitana e 'afirma prin prezenta unor capiteluri de marmura din Proconez. Atr.iumul cu patru porticuri care precede Iatada dmspr~ apus poate sa fi fo t imprumutat tot atit de bme de la constructiile lui lustinian l~ Constantinopol, ctt ~i de la cele ale lui Constantin la Roma. Mozaicurile vadesc 0 influen~a foart~ .clara a opereI?r ravennate (it. 23). Din nefericire ele au suferit restaurari neindeminatice la sftr~itul secolului al XIX-lea. In conca absidei Fecioara, tronind cu pruncul lisus pe genuncIl este tnconjurata - cum era ~i Hristos la San VitaIe. -. de doi ingeri tintnd lance a, de ctitor ~i de sfinti: Ia dreapta sa, sfintul Maurus, principalul pro Lector .al orasului, purtind in miinile acoperite de. mantle cunu~a martirilor, Il introduce pe episcopul Eufraaius, care ti of'era Fecioarei biserica i Eufrasius este urmat de arhidiaconul sau, Cla~diu; intre. ace~tia doi se interpune fiul Il:ev1rstmc al acestuia din urma, pe nume EufraSlUS, poate. peIl:tru ?a era finul episcopului; in stinga Fecioarei lnainteaza trei sfinti anonimi dintre care primul ~i al treilea poarta 0 cununa' pe ~i~d .cel ~in. mij.lo~ ~~ne Evanghelia i dupi tradl~l~ ei ar II cei trei sfinti protectori ai orasului: Elelterios, Projectus ~i Elpidius. In partea de sus mlna lui Dumnezeu, ~inind 0 coroana deasupr~ Basilica eufrasiana de la Poreii

134

apului Fe .ioarei, iese dintr-un cer striibatut de nori prelungi. . .. .. Tema Fecioarei avea ala treptat locul imaginii lui llristos in concele absidelor. Ea ~i-a facut aparitia in urma Conciliului din Efes care, in 431 re unoscuse in Maria pe Nascatoarea de Du~ezeu: Theotokos. Imaginea pare sa se fi potrivit bine cu scenele de donatie. Dupa marturia unor texte din secolul al X-lea, in 473, in absida bisericii Fecioarei ascatoare din Blacherne, la Constantinopol, de 0 parte ~i de alta a ascatoarei lui Dumnezeu Iusesera infatiati tmparatul Leon I, sotia sa erina purtlndu-l in brate pe nepotul lor Leon, teoretic asociat la tron, i fiica lor Ariadna, sotia viitorului tmparat Zenon. Pe de alta parte, Horicius ne-a lasat descrierea mozaicului din absida bisericii Sfintul Serghie din Gaza (inainte de 536), unde Fecioara aezata pe tron tmpreuna cu pruncul era tnconjurata de ingeri i de sfintul Serghie, care ti prezenta pe lmparatul ctitor al bisericii i pe un ep~scop. Chiar i la Ravenna, la Santa Marla Maggiore construita intre 526 i 532, ast.azi distrusa, episcopul EccIesi:us pus~se. s~ fie. i~fat~at in absida oferind chivotul hisericii, Maicii lui Dumnezeu tronind cu pruncul lisus. Mozaicarul din Parentium nu ducea deci lipsa de modele. Pe spatiul dintre ferestrele absidei el evoca ~estirea nasterii lui loan Botezatorul infa~iindu-l de la sttnga Ia dreapta pe Zah~ia, pe i?-gerul c~e i-a adus vestea ca avea sa fie tata l, in sftrsit, pe Prodrom (loan) tnsusi. De 0 parte i de alta a acestor trei figuri, compartimentele laterale al~ absidei sint ocupate, la nord de Bunavestire l la sud de izita Fecioarei la sfinta Eli aveta. Desenul figurilor este mai putin fin ~i mai putin precis decit la Ravenna; personajele sint ceva mai greoaie. ceste mozaicuri sint marcate de un incontestabil realism popular: in scena Vizitei, curioasa, 0 slujnica ridica draperia; in Bunavestire, Maria, uluita de ciudata veste pe care i-o aduce Gavriil, lasa sa-i scape ghemul de Unit 135 Zona superioara a arcului de triumf Il arata pe

Hristo . asezat pe sfera lumii Intra cei doisprezece apo~t~b.; res~a~ra~e~ moderna a unilormizat cu nedlhac~e'pozltla picioarelor liii utele vesmintelor. In. ahsidiolele care Ilancheaza ahsida central a eXIs,ta cite l!n hust al Iui Hristos imberh, exe utat tot m rnozaic, . ar~ iesea din nori pre a-i incorona, Ia ~ortl, pe sfirrtii Co ma ~i Damian iar la sud desigur p~ d?i sfinti ~piscopi ai hi eriii ravennaLe, Severu ~l I'SU. Existau mozaicuri i la exterior. Pe .fa~ad,a de vest, dea upra porti ului atriumului, Hristos mca.d~at de. opt. apostoli upa timpanul, pe cind mal JOS ceilalti patru apostoli ineadrau ferestrel~ 1ntre e~e stralu ese cele sapte sfesnice de ~u~ din A~oca.hpsa. F al'a lndoiala artistii si-au amintit de hi erica Sfintul Petru de la Roma u,nde ~apa Le?n I (440-461) pus e sa e infa~ ~l~ez~m ~xt~flor, pe f~ta~a, ei douazeci ~i patru d.? ~h~triOl din Apocahpsa. Pe frontonul dinspre ra aflt se afla scena Schirnbarii la Fata. Torcello Influenta Ravennei -a ras. . pindit de asemenea ~i in ~ns.ulele.lagunei y~ne~lene care patrundeau acum 1~ lsto:le. I.n bazilica tntemeiata in 629 de exarhul hl~antm dlI?- Rav.enna" Isaac, la Torcello, unde epls~opul din A~tm~m I~l muta~e resedinta spre a scapa de dominatia longobarzilor e mai ved inca pe holta diaconiconului un m~zaic in eare pe u~ fon? ~e impletituri de frunze ~i flori, patr~ inge:l-carIattde austin un medalion eu Mielul, dupa modelul de la San Vitale. Constantinopol Iozaiourile de la Constan. tinopol au disparut in cea mal ~a~e parte ~i nu Ie cunoastem decit prin rnentiunile, adesea imprecise din texte ceea ce ne impiedic~ a. reconstituim' evolutia stilului lor. in prima hI. erl~a a Slintilor po toli tnceputa d.e ConstaI?-tm ~l terminatii de fiul sau, Cons tant~u, in absida s.e pare ca ar fi JosL infiit,i~a~i Petru ~l Pavel., inchl~i,ndu-se. c.rucH de 0 parte ~i de aIta B: ei ; de aici s-ar Ii mspirat episcopul eon atunci cind a decorat Cll acelasi suhiect hazilica

136

137

Slintilor po L6]i (aatazi fintul Francis) pe ar a zidit-o la Ravenna pe la 450. In ahsida hi. ericii Slmtul loan din Studion (in 463), Hri tos tronind ~i Feeioara erau lnconjurati de heruvimi ~i do erafimi. m citat mai sus, in legatura eu hazilica eufra iana de la Porec, hiserica din cartierul Blachernelor unde, in 473, tmparatul Leon a lasat sa fie infati~at, de 0 parte ~i de alta a Fecioarei, tmpreuna cu sotia sa Verina, purtindu-l in brate pe nepotul Leon, ~i cu fiica lor Ariadna, sotia viitorului imparat Zenon. Pe holta nartexului hisericii ltntul Polieuct, construitii d Iuliana Anicia cu aproximatie intre 524 si 527, panouri de mozai eu a pe t narativilustrau onvertirea ~i hoLezul Iui Constantin. La Sfinta Sofia, in a ord cu gradul de abstracLizare atin de arhitectura, Iu tinian ranuntase la ori e uhie L figurativ. Dupa Pavel Silentiarul, pe upola, crucea e detasa din increngaturi de ramuri - au impletituri de frunze ~i flori? - are ieseau din niste cratere de argint. Pe intradosurile arcurilor navelor laterals ~i pe lunetele usilor ducind din nartex spre naos, precum ~j pe arcurile ferestrelor nartexului, lu rarile de curi'i~ire intreprinse de Byzantine Institute of America in epind din anul 1930, uh condueerea regretatului Th. Whitemore ~i continuate de P. nderwood, au scos la lumina de suh ornamentele florale, pictate de Iratii Fossati la mijlocul secolului al XIX-lea, cruci profilate pe un fond de aur, ale carui cuhuri au fo t rarite i inclinate in asa rei tnctt sa produca 0 impre ie de "flu menitii sa puna mai hine in evidenta crucile. e pare ca i hi erica Sfintilor _\.po toli a fo t lipsita de orice decor iconografic. Prohahil Iustinian, au unele per oane din anturajul au, poate chiar Teodora, manif'estau 0 prejudecata fata de imaginile sacre. Mi se pare emnificativ in acest sens faptul ca Iustinian nu a ref'acut imaginea lui Hristos pe care, dupa Eusehiu, Constantin 0 asezase pe poarta Chalks la intrarea Marelui Palat ~i care fusese distrusa de incendiu cu prilejul riiscoalei ika, In 532. Ahia ub Iauriciu (5 2-

602) 0 imagine in mozaic a Mintuitorului a Ios L r~aezata in ~cest lo?. In mB:t~rie de arLa, pre urn I in dorneruul politicii religion e, Iustinian ca om de.sta~ avizat i.dornic sa mentina integrit~tea Imperiulni, era Inclinat sa faca concesiile necesare spre a-i. ~t~age ~i o~todoci i pe eretici, din care pncina pare sa IlIa at a oexi te d ua curente: unul Iavorabil icoanelor, a carui exprima~e am inti~mt-o in pn,]a Ravenna i in peninsula Istria, dar pe care tl vorn rega i i in Ra8arit, la Sinai ~i in Cipru ; celalalt care le era ostil ~i spre care el tnsusi ar Ii Iost 'inclinat c I putin in anumite momente, e te curentul 'care a inspirat primul decor in mozaic de la SCinta Sofia ~i cel de la Sfintii po toli. Dar in a doua [umatate a se olului al VI-lea pref~rinta p~ntru imagini-icoane a capatat. 0 rasplndire considerabila. Daca ne bizuim pe elogiul facut de Flavius Corippus lui luetin al II-lea Imparatul - nepot ~i urmas allui Iustinian care B:dom~t. din 565 ~ina in 578 - ar fi porun~it sa fie infatI~ata Fecioara cu Pruncul in absida Sfintei Sofia ~i poate un Hristos Pantocrator in cupola, simbolul de bolta cereasca reprezentat de cupola impunind zugravirea acestei imagini. Sint~m ispititi. sa ne facem 0 idee despre acest lucru, fie dupa 0 icoana de la Sinai (Sotiriou I cones du Sinai, fig. 8), fie dupa crucea daruita'de Iustin al II-lea orasului Roma {il, 70). De asemenea s-ar parea ca interventiei lui Iustin al II-lea i se datorau i x:nozaicurile reprezentind asterea, Botezul, Schimbarea Ia Fa~a, Rastignirea, Invierea, Inaltaraa ~i Minunile. Pe de alta parte, tot la Sfinta Sofia, lntr-un compartiment din coltul de sud-vest, la etaj, Iustin al II-lea a pus sa se ex.ecute. pe bolti frumoase impletituri de frun.ze l flon! dupa cea mai buna traditio a artei rom.ane, iar in lunete busturile unor sfinti in medalioane, cu numele lor scrise dedesubt. ~?este busturi au Iost inlocuite cu cruci i inscriptll.le au fost sterse in timpul iconoclasmului. Nu stim ce fel de mozaicuri a poruncit Iustin al II-lea - dupa marturia Iui Teofan - sa fie exe-

P:

cutate la Sfintii Apostoli. Cercetatorii tnclina sa creada ca era yorba de Fecioara in absida ~i de Inaltare in cupola centrala. Oricum, daca aceste mozaicuri erau figurative ca ~i acela de la Sfinta Sofia ele au fo t distru e in epo a iconoclasta. Iu tinian a pus sa se ridice la Muntele Sinai, dupa moartea Teodorei in 548, 0 mtnsstire dedicata pe atunci Jascatoarei lui Dumnezeu, tnainte de a fi reconsacrata in secolul al Xl l-lea fintei Ecaterina, ~i care trebuia sa fie un bastion al ortodoxiei infipt in pamintul ereziei monofizite. In conca absidei tema obisnuita a Jui Hristos in lava sau a Fecioarei a Iost lnlocuita cu Schimbarea la Fata, subiect care se potrivea Sinaiului, unde el fusese prefigurat de cele doua teofanii cu care Dumnezeu l-a rasplatit pe Moise. Luerarile de curatire, eIectuate intre 1958 ~i 1963 de o echipa condusa de K. Weitzmann, au dat la iveala un mozaic cu nuante de 0 prospetime, 0 ginO'a~ie ~i 0 intensitate care ne tndearnna sa velem in el opera unui atelier din Constantinopol. In acelasi timp, el atinge un grad de abstractizare care tl tnrudeste cu cele din biserica San Mi hele in fricisco de 1a Ravenna. Intr-o aureola ovala (mandorla), Hristos, de tip oriental, cu barba ~i par negru, apare in vesminte de culoare argintie, u falduri trandafirii ~i albastrii, cu 0 banda lata de aur, in diferite nuante, pe poale1e mantiei. Este tntr-adevar acel Hristos a carui fa~a a tralucit ca soarele, iar vesmintele lui -au Iacut albe ca lumina despre care ne vorbeste Evanghelia (Matei, XVII, 2). De 0 parte ~i de alta a lui Ii us se inalt,a, la ttnga a, Moise, ~i la dreapta a, Ilie, simbolizind Legea ~i Proorocii. Spaima celor trei apo toli a fo t redata cu un simt foarte viu al expresiei, care nu se teme de atitudinile Iortate. Sobrietatea desenului scoate in evidenta vigoarea monumentala a figurilor. Muntele Tabor nu este reprezentat. In partea de jos, in locul pajistilor idilice obisnuite la Ravenna, solul este

Sinai

138

139

~ca~uit, din patru f1~ii: negru, alba tru, verel Inchis ~l verde-deschis, far a ni i 0 floar , Pe intradosul arcului de triumf, ca si la Ravenna, tie 0 parte ~.i de alta a hrismoi se insiruia medali~ane cuprinzlnd bU,sturile celor doisprezeca ap,ostol~: Pavel, Tadeu ~l Iatei jj inlo uiesc pe ~el ,tr~l apostoli. din Schimbarea Ia Fapt La l~mlta mf~noara ,a concai, alte medalioane, simboIizlnd legatura dmtre Vechiul ~i oul Testament incadre~za capeLele a cincisprezece prooroci de ~ parte, ~l d~ alta ~ portretului lui David, stramos al lui Hl'l :t~s, ~l mode~ al imparatilor crestini. La extremitatile acestei friz,e au fost infi:i~i~ap, la dreapta, egumenul Longhin, in vremea caruia a fost exec';!tat ace t decor si, la stinga, diaconu1 sau, loan, In colturi doi ingeri. in zbor cu aripi d,e paun, poarta ~n glob ,cu 0 cruce, d~ 0 parte ~l,de alta a unui medalion in care este redat ~)e1ul. Ceva mai jos, bustu1 Fecioarei, la sud, si ~cela al lui !oan Botezatorul, la nord, so inS~I'lU in medalioana: se poate vedea aici una dm~r,e cele mai vechi reprezentari ale temei Deisis syau Intercesiunea Mariei ~i. a Prodromului pe linga Hristos in favoarea celor padito~j, In partea d~ su,s a per~telui au fost reprezentate cele doua episoads dm Vechiul Te tament care s-au desfa,~urat pe muntii Horeb ~i Sinai: la stinga MOI~e" ill Iata rugului care arde si, la dreapta, p,rl,mmd Tablele Legii. In OpOZI~Iecu aceste mozaicuri al caror stil pare sa fie de origine constanti~opolitana pe fa~a apusean~ a, pilastrilor ce suporta arcui de trlU~r al absidei slnt doua panouri executate in tehmc~ enca~s~icii de un mestsr din parLea 10cul,UJ , ~alestmlan, desigur mai obisnuit cu zugravlrea icoanslor decit cu pictura rnurala deoarece pare ca ,a l~timpinat unele greutati in a tran~pune chipurile ornenesti la 0 asemenea scara~ la nord se afla jertf'a lui vraam i, corespun~~tor,}a sud, aceea a lui Ielta, silit sa-~i ~ac~lfJce fl~ca ~r~pt urmare a Iegamintului Iacut inaintea vrctoriei sale asupra amonitilnr. AC'(> .te

doua scene erau socotite jertf i lui Hri tos. Cipru

drept

prefigurari

ale

140

141

Orientul bizantin a dovedit o mai mare inclinare decit Occidentul pentru tema Fecioarei in onca absidelor, chiar i in bisericile unde nu exista 0 upola are sa primeasca imaginea lui Hristos. Dar evolutia iconografiei Maicii Domnului a depins, in parte, de aceea a Divinului sau 1< iu, stfel, reprezentarile lui Hristos in toata Slava a par sa fi influentat mozaicul - exceptional din absida bisericii Panaghia Kanakaria de la Lythrankomi, in insula Cipru, din vremea lui Iustinian. Fecioara, tinind Pruncul pe genunchi, este a~ezata pe un tron batut cu nestemate ~i avind spatarul in forma de lira, intr-o aureola Ilancata de doi palmieri ~i strajuita de doi arhansheli cu baston de silentiar, infati~ati frontal, a ~i aceia de pe mozaicul contemporan din biserica San Michele in Africisco de la Ravenna, Picioarele Fecioarei se sprijina nu pe un scaunel, i pe globul lumii asezat in partea de jos a nirnbului ; gindul te poarta spre imnul prin care, cam in aceeasi epoca, Roman Melodul oint a 'lava Mariei: Eu sint regina lumii, de cind Ti-ai asezat in pintecele meu Atotputernicia Ta, lrni intind domnia asupra tuturor lucrurilor,}) . ceasta este 0 imagine mai traditionala decit aceea din absida bisericii Panaghia Angheloktisto de la Kiti, in insula Cipru {il. 24) (prima j umatate a secolului al VII -lea). Arhanghelii Mihail ~j Gavriil, avind aripi ca de paun, se tnclina usor in semn de respect catre Fecioara care, in picioare pe un scaunel, potrivit tipului constantinopolitan numit Hodighitria (= Indrumatoarea), i~i poarta Pruncul pe bratul sting. Mozaicurile paleocrestine din Cipru au supravietuit pentru ca, insula cazlnd sub puterea arabilor la mijlocul secolului al VII -lea, picturile ale religioa e au scapat de distrugerea poruncita de imp aratii icono lasti.

0 Fecioara sttnd in picioare ~i ~inind Pruncul in brate mai Iusese reprezentata ~i in absida bisericii Adormirea Maicii Domnului, a mtnastirii intemeiate la iceea de catre calugarul Iachint, In sllrsitul secolului al VII-lea sau la inceputul secolului al VIII-lea. Aceasta biserica a fost in intregime distrusa de un incendiu cu prilejul razboiului greco-turc din 1922, dar citeva Iotografii excelente, executate mai inainte de Institutul arheologic rus din Constantinopol, permit nu numai 0 apreciere asupra a pectului mozaicurilor, dar ~i reconstituirea istoriei lor destul de complicate. Putem, de pilda, sa ne facem 0 idee despre subiectele mozaicurilor care au fost distruse in epoca iconoclasta ~i refacute dupa reinstaurarea icoanelor. Inca din primul stadiu al monumentului, Fecioara stlnd in picioare ~i ~inind Pruncul in brate era singura in absida, dupa 0 formula destul de indraznea~a, care avea sa se impuna mai tirziu. Ingerii care 0 incadrau in ediIiciile anterioare Iusesera mutati pe arcul din Iata absidei unde, in numar de patru, tl proslaveau pe Dumnezeu de 0 parte ~i de alta a tronului pregatit pentru Judecata de Apoi. Ei tineau un stindard pe car era Inecriea tripla aclamare H agios (sfLnt, in greceste). In virful acestui arc un medalion cuprindea Etimasia: tronul pregatit pentru cea de-a Doua Venire, cu cartea Evangheliei ~i porurnbelul Sfintului Duh. nsamblul aimbolizeaza sfinta Treime, Tronul evocindu-l pe TaM, ~i Evanghelia pe Fiu. Mozaicurile din bi erica SIintul Dumitru nu sint legate de un program de an amblu. Slnt panouri votive, care au fo t executate de-a lungul veacurilor, drept prino marelui sfint taumaturg pentru binefacerile aduse unor persoane particulare sau orasului al carui protector era. Cele mai vechi, asezate pe peretii colateralelor, dateaza din secolele al V-lea ~i al VI-lea. Multe dintre ele au upravietuit incenSfintul Dumiirii de la Salonic

Niceea

1-42

143

diului care a distrus biserica sub IIeraclius, in anul 630. Curatate in 1907 de tencuiala turceasca ce le acoperea, ele au disparut aproape cu totul in incendiul din 1917, dupa ce Iusesera facute unele fotograIii care, din nefericire, nu ne ajuta intotdeauna sa ne dam seama de detaliile stilului sau ale iconografiei. Cel mai adesea sfintul era tnconjurat de donatori ~i de. familii~e lor. Dar incendiul din 1917 a scos la iveala ~l unele mozaicuri ptna atunci n~cuno ~ute. . . . Mozaicurile posterioare incendiului din 630 ocupa mai ales stilpii de la intrarea altarului. Pe Iata de nord a stilpului sud, fintul D~mitru .este inconjurat, la dreapta sa, ~e un eplSC?~ ,J, .Ia stinga sa, de un magistrat tu. 25):. dupa .m crlP: tiile din partea de jo a tabloului ace tia ar Ii ctitorii hisericii, adica episcopul care a reconstruit-o i prefectul Leontios are a ridicat-o in secolul al V-lea doar daca nu cumva e yorba de guvernatorul i~perial al orasului din epoca reconstructiei. Inscriptia mul~umete. inca 0 data sfintului Dumitru pentru ca a eliberat orasul intorcind din fa~a lui valul flotelor barbare atunci cind a avut loc atacul slavilor, in 617. cest panou este cu totul diferit de ilu~ioni~mul picturii elenistico-romane. Arta mozaicului se apropie aici de arta icoane~or, care capata~se 0 mare dezvoltare incepind din a doua jumatate a se olului al VI-lea. Compozitia este dorninata de grija fata de 0 imetrie elementara, Zidul crenelat care, sub 0 ingu ta Ii ie de cer .albastru, ocupa fundalul nu mai are valoarea unui element de decor realiat sau teatral, ci joaca rolul unui ornament destinat sa. scoata in evidenta cele trei per onaje: cele doua creneluri de care ~int aga~ate draperii verzi alcatuiesc un fe~ ~e nlI~b patrB:t in spatele capetelor ~piscopulUl ~l magistratului. Figurile slnt plate ~l ~epene. Eliberate de orlc~ pondere, ele par sa pluteasca deasupra. solului intr-un spatiu lipsit de adincime. Lun~ile cute verticale ~i paralele care brazdeaza vesmintele nu mai au drept scop sa puna ~n val?are. volu~ele trupului, nici eleganta gesturilor, ci, dimpotriva,

accenLueze riziditatea pozelor strict frontale. De enul conturului capata 0 mal mare lnsemnatate pentru a pastra efigiilor unitatea ~i echilihrul, Coloritul se fndeparteaza ~i el de eea ce ar putea am inti pulsarea vietii arnale, redu Indu- e Ia 0 gama restrin a in care domina tonurile re i: albe, cenusii ~i verzi. Pictorul a renuntat Ia seductia fondului de aur stralucitor. Est intr-adeviir arta severa a unei epoci in care Imperiul a fost expus celor mai grele lovituri ale dusmanilor sai, slavi ~i arabi, ~i ai carei eroi au fo t calugarii ~i soldatii. Mozaicul bizantin a upravietuit in Palestina <,i in Siria sub califii Omeiazi. La Betleem, in bazilica asterii (a carei ah ida sud din tran ept, orientata spre Mecca, crestinii au fost nevoiti sa 0 cedeze musulmanilor in 63 ) s-au reprezentat la sfir~itul secolului al Vl I-Iea, pe cei doi pereti ai navei centrale, la sud, cele sapte prime concilii ecumenice, de la eel din iceea (325) pina la al treilea con iliu din Constantinopol (6 0), ~i la nord saee concilii provinciale din secolele al Il l-lea ~i al IV-lea. Poate comunitatea ores tina primise in ae st scop unele fonduri din partea Imparatului, cu prilejul conciliului din 680. Seria de la sud a fost refacuLa in ecolul al Xl I-lea, in timpui Cru iadelor, pentru a introduce ~i al doilea conciliu din iceea (787), dar e pare cii executantii au ramas destul d credinciosi modelelor din primul tadiu. Pe pamtntul I lamului, unde era interzi a reprezentarea fi'\pturilor in ufle+ite in locurile de cult, i unde, in plus, reprezenLarea imparatilor ar fi putut parea drept un semn de upunere fa~a de Con tantinopol, intruclt, dupa traditia, trnparatii bizantini erau Iigurati prezidind sfintele adunari ale Parintilor pe care Ie convoca era, crestinii au renuntat sa infati~eze onciliile sub forma un I' sene cu personaje, asa cum, dupa mar Luria unor Lexte, e obisnuia la Constantinopol, .,i le-au evo at eu ajutorul unor arbite turi imitate dupa Palestina si Siria ub Omeiazi

sa

I. , inagoga de la Dura-Europos (CaIre anul 250.)

: Viziunea lui Ezechiil.

2. sarcoragul finlei Qui tl eria. [Biserica Aire- ur-I'Adour. ( all'e anul 300.)

de

la ~[a

d'Air,

144

O. 6.

COli

tantin pol. Bazifica Iin lul loan din studi n, (463.) aloni. Bazili a Focioarei Acheir poietos, ( lecolul al V-lea.)

B.. Stela Iunerara a lui Euthychios, gasila la Celt ikci, in r giunea Aizanoi, (Muzeul din Kutahya, Turcia. 'l79-180.) 4.. 'arcofagul din La Gayoie [detaliu]. (Bi erica d la Brignoles, Val'. Aprox. 250-280.)

7. Constant inopol.

8. Ravenna.

Sf'in tii crghios ~i Baccho San Vitale. [Aprox. 530-!)1.7.)

. (527.)

9. Kalat Seman, Siria. Biserica flnlul Simeon ,'tllpnicul ( tilitul). Fatada sud. (I'J6490.)

10. Ravenna. Mallsoleul Gflllei Placidia. (AI doilea patrar al olului al V-lea.)

] 1.

Vagarsapat ,

AJ'm nia, 'finla Ril ime (618).

1" Con tan ti nopol. 13. Constantinopol.

Iinta SClnta

ofia. (532-537.) ofia. In terioru I

upolei ; del.aliu

14, 14-1 is. ConstanLinopol. Mozaic pavimentar colul al V-lea? d lalii.)

din Marele Palat.

15.

alonic. Hosios David: mozaicul ahsidei.

16. Salonic. SfinLul Gh orgh : sftnL mart ir.


at IV-lea?)

colul al v-t a.) fir;;iLul secolului

17. Ravenna. Mausoleul Gallei Placidia II. Iozaicuri de pe lun La de la lid: apo Loti ~i marttriul sfintuIui Laurentiu. (AI doilea pilLrar aI s colului at V-lea.)

Ravenna. Baptisteriul Caledral i: mozaic din cupola; (Inceputul celui de-al treilea patrar aJ secolului al

19. Ravenna. Baplisleriul secolului al V-lea.)

arian:

mozaic

din cupola.

(Sflr~ilul

piscopiei.

22. Ravenna. an t'Apollinarr lire. (556-565.)

Nuovo : ortcgiul fe ioar

101'

mar-

1/

23. POI'e/j, 1 eninsula

conca absidei.

Is tria. Bazilica ufrasiana: (Mijlocul secoluJui al VI-lea.)

mozaicul

din

24. Kiti, Cipru, Panaghia Angholokli Lo: mozalc din conca ab idei. (prima jurnatate a secolului al [I-I a.) 26. alonic., flnLul Durnit ru : CinLul Dumil ru tnlre un pi cop ~i un magi Iral. (. e olul al TT-I a.)

26. Ravenna. (Calr 550.)

an

it ale : trnparatul

iustinian ~i cortegiul siiu,

2 Castelseprio. Bierica an La Maria. Drumu! spre Betleem. Fresca, (Secolul al VlT-lea?)

27. Fecioara

oran-

UI. provenind din oratoriul pap i loan al VII-lea, baziIica fin tu I Pe tru de la Rorna. Acum la San Marco, Floren ta, :-705 - 707.

-+

Fecioara tnconjurata de sf'in tul 'I'o dol' tratilat ~i de sflntul Durnitru (sau srtntul Gheorghe). (Mtnastirea inai. ecolul al VI-lea sau inceputul secolului al VII-lea?)

29. Jcoana:

30. Icoana asfinlului

Petru. Mlni1slirea

'inai. ( ocolul al VI-Ira?)

3]. Icoana a Fe ioarei. (Roma, . anla Mal'ia ovella. ecol Ie al VTl-lea sau al VllI-lea?) 32. Icoanii copta: episcopul Avraarn. (Berlinul d Esl, StaatJiche Museen . ~ colul al VI-lea.)

33. Goneza de la Viena: Inlilnil' a dintre Eliczer ~i Rebeca. [Viena, BiblioLeca nap onala. Secolul al Vl-Iea.)

3,1. Gen za de la Viena: PoLopul. (Vierra, BiblioLe a nationala.]


35. Tral atul lui Dioscorid ,d la Vi na : donatoar a Juliana Anicia. ( i na, Bihliol ca nationala. Cat/'e 512.)

86. Evanghelia lui Rabula: Ri'istignirea. (Ploren]a, Biblioleca Laurentiana. Sf'irsitul ecolului al VI-lea.)

as.

l~vangh()lia

37. Evanghelia de la Sinopc: ospatul nationala. Secolul al Vl-loa.]

Jui Jrod. (Paris, Biblioteca

39. Evanghelia de Ia Etsmiadzin : 1nchinarea magilor. (Erevan, Bibliotoca Matcnadaran. " colul al V] -lea.)

-1-0.
Nis,

apul Irnparatului Br nz. (Belgrad,

Constantin, sculptura doscoperita Muzeul national. 324-337.)

la

-1-1. Capul imparatului Arcadius. (Istanbul, Muzcul arheologic. 395-f.OB.)

4:3. Capul unui llna!' din 'I'ortosa. (Paris, Muz ul Luvru. firl/i tul secolului al lV-lealncoputul secolului al -lea.)

42. Capul 1m parate ei riana. (I ari , Muzeul Luvru. ILimul pall'al' al secolului al V-lea inceputul

al

"J -Iea.]

or-olului

ap de nolabil in Carla. (Bruxelles, Muze le regale de al'li:'i ~i de i uorie. flr~.iLlIl colului al IV-I.ea.)

4-1.

din Aphrodisia,

45. Istanbul. (390-395.)

Latura

est

a soclului

obeliscului

lui ecolel

Teodosie. IV-V.)

46. Orreu. Statueta.

tena, Muzeul bizantin.

.J.i. Alahan Mona.l ir, Isauria. Portal sculptal aJ hi ricii de vest (Ill'. I). (Catre 450.)

.:

Sar ofagul de la (Berlinul de E l, tllaallich Museen. Catre 400.)

4.

P amalhia.

49. arcolazul 11l1l1i copil, gasiL la Sariguzel. (Istanbul, Muzeul arheologio. Catre 400.) 50. Ravenna. Sarcofag In nava slingi:l a bisericii an Francesco.

51. Ravenna.

San Vitale,

Capital

eu imposta.

(530-54.7.)

52. Panou d parapet de La an Vitale, (Ravenna, Muzeul national. AI doil a patrar al seeolului al VIol a.)

Pia a 1I inlrar a lui Hristos in Ierusalim, descoporita La Sflntul Loan din Sl.udion. (Istanbul, Muzcul arheologie. Sflrsil.ul socolului al V-lea.)

"a.

54. Fron Lon de ni9a; al'La copta : Hristos binecuvin Lind. (Calro, Colectia Mini!, Boul!' GhaH. Secolul al V-lea.) 55. Fronton de ni~a; arta copta : u-iurnlul lui Diony 0 . (Wa hingion, Dumbarton Oaks Collection. ccolul al V-lea.)

56. Fragrn nl dinLr-o Bunav t ire ; [1I'tii. ('opt;"l. L mn. luzeul LUVI'II. e olele V-VI.)

(I aris,

5i. Dipt icul lui Ana Iasic. (l'al'i5, Cabinetul de m dalii. 517.)

59. Fildes de origine copta de pe jiltul de la Aachen: I is. (Catedrala de la Aachen. Secolul al VI-lea.) GO. Fild ~ de origin copta de pe j iltu! de la Aachen: cavaler In oronat de doi Ingeri. (CaLedrala de la Aachen. Sccolul al VI-lea.)

58. F'ildesul al V-I a?)

Barberlni.

(Paris,

Muzeul Luvru.

Iirsi t ul secolului

61. Placa de diptic: Adam in rai, (Florenta, Bargello. ecolul al V-lea.) r.2. Prima pIa a din dipticul numil de la Sainl-Lupicin . (Pari. Bibliol. a nationalti. colul al VI-I a.)

6.J.. D taliu de pe a doua placa a fildesului de la aint-Lupi in : Drurnul pre BeLleem.

6a, Jiltul
DctaJiu:

(catedra)
10 if vtndut

lui

?Iaximian. lui Pu t if'ar.

63. Detalii d pe a doua placa a dip ticuJui numit de la Saint-Lupicin: Bunave tire, Vizita Fecioarei Ja sflnta Eli aveta, Intrar a In Ierusalim.

66. Jiltul lui Maximian.

Detaliu: losif aruncat In put de fraPi ai. 67. ,Jil~1I1 lui Maximian. Ansamblu. Fildes. (Ravenna, Muzeul arhi piscopal. Aprox. 545.)

68. Delaliu ~l unui tal I' de argint c~ incru La(ii ln niello :


ersom 'r'rear

-ca

In-

~iCi. (Istanbul, M.IIzeul arheologic. SfiJ'!?ilul sccolulu; ~I V-lea, lncepulu secolului al VI-lea.)

69. Taler d de la Korci:

argi n L triurn-

Iul lui

Constantin

al If -lea (337 -3.61)j (Leningrad, luzeu l Errnitaj. ILimu. palrar al secolului al I V-loa.)

71. Placa a unui /' licvariu de argin t , provenind din ma. (pari, Muzeul LlIVI'U. Sflr~illli secolului al VI-I a, lnc pulul se olului at VI r -Iea.)

iO. Cru e votiva Tezaurul de la

a lui Iu tin al 1[-1 a (565-578). finlul Pelru.)

( ati an,

72. Tapiserie : Sf/lIllll Trodol'. Mu cum. olelc VI-VII.)

( ambridge,

.. ,\., Fogg

rt

73. Te lHura d rnataso ell un conducator de cvadriga Invingiilor. [Paris, Muzeul luny. ecolele VI- VIL) 74. TesatuJ'a de matas . Del.aliu : Bunavestire. (Vatican, Muzeul CJ' ~tin. ecolele VI- VlfT.)

77. Conslantinopol. fI'.lla Irina. (Dupa 7~O.) . 7. atonic, nnta ofia. (Mijlo ul, sau at treilea secolului al VI II-I a.)

patrar

al

Dumbarlon
();CIV

York,

Cooper

79. Elevra, Cappadocia. Biserica Sfin tul Vasile: tavan. jumiitale a ecolului al VIE-lea, prima jumiitale a al IX-lea.) 80. Roma. Santa Maria Anl iqua : Rastignirea. Fresca. socolului al VIII-lea.) 1. axos. Capela fin ta Kyriaki : fee cii din altar. jumiitale a secolului al VTII-Iea, prima jurnatate a al IX-lea.)

(A doua secolului (Mijlocul (A doua se olului

.s>
,-t~'-~"'f~C'"''';

~.~ ~ "';.;"'~i"t';; ..;':"~;"rv;--rJr'l"~ . ,. "'~ ~:-' -r4'-

... -._ ....

-.... : ;. '1"

."..... . .. ..

~~t.,~U~:"
.. '.': It:

2. Roma. doil a arc 817-82t..)

anla PI'a sede: Viziune apocallptica p cel de-al d triurnr. Iozaic. (Ponlifi alul lui Pa cal I,

3. Manu cri III Ptolemeu : carul lui Helio ~i emnele zodiacului. (Dibli L ca valican5., Cod. gl'. 1291, Col. 9. Anii 813-82(1.) 4. Evanghcliar : ornamenLc. (Leningrad, Cod. gr. 219, fol. 263, recLo. nul 835.) BiblioLeca publica,

6.

Psalt.ir a IIludov:

si loan Gramal.icul. torii ?)

sf'in tul Petru ~i imon Magul, Ii hifor (Mos ova, Muzeul istoric. Anul 815 ~i urrna-

Sil. Evangh eliar: sf'intul Malei .. (P~I'is, Bibliote a nationala, supJ. gr. 905, fol. 54 verso. A doua [urnatate a s colului al VTTI-lea prima [umatate a secolului aJ IX-lea.) ,

87. Panou din balu Lrada unui allar; rnarrnura. Metrop li tan Museum. ecolele VII 1- r X.)

(1 ew York,

T alura (estllllrilor.

de mataso d la Mozac, (Lvon, ecolul nl lit-lea.)

Muz

III

isloric

al

ele ale biseri ilor. La sud, fiecare conciliu ecumenic este simbolizat prin doua arcuri care domina altare ~i in care s in criu texte grecesti .u numele conciliului ~i un rezumat al anoanelor sale, La nord, ubiectele lnt tratate cu mai mare amploare: ai i s-au reprezentat in ectiune altare d bi eri i a .operit de .upolc, Spatiul euprin intre onca ah id i ~i altar, in Iiecar arcada m diana e, lap rit u un text grec de acelasi flea si Ia .ud. In ontroven a lor doctrinara cu mu ulmanii arc li invinuiau eil. nu pra tica un ad varat monolei rn, r ~linii de la Bet I em pror-larnau a 'Lf J in m d public punctcle prin ipale '11 'I'ezul ui 1 I' IU'i tol gi pe in us i 10 ul i\' afllerii. In intervalel di nlre ac le con parti menl r ell arhil ecturi andelal I' fa ut din tajari de va: si lufe d a ant incadreaza vaste mot ive \"CITeLal ,alcalllit ~i eJ dinlr.uprapuner de havuzuri peste .ar , intind Irunze rnari. Ace 'l d or' d origine anti 'U n amintesto ('U mai pU\il it amploare Iast u asil si mai rcdusa suplel o Jecr'mLJ in d S n, ruozaicurile din bis ri 'a Sl'1nLul GIl orzh de Ia aloni .,i ('el lin baptist riul cut dral i d la Ravennn. P ate it e hipa d ill zai ari care a oxe .utat lucrarils din bi eri a Na terii a fo L chematii 'u d oreze u impl tit uri de a 'ant .,i vita-de-vie, d arbori ~i planle I' al au imaginare, amel aL II "a e ~i .ornuri aI abu ndcn] i, 0 log- nul Cupolei d pe Linea ridi 'aUi de Abd el-Xl lik in !:Jl. Nu (fa im aici nici 0 J'a.pLtlla in uflelila, 1 cnl ru a ra .punde 'I'e~Linilol', in: rip tiil nu nun ai a PI' lama punctel doetrinei maho1111'1I"nl' dar denunta i rorile .elorlalt r ligii rnai .u ' am,! in privinta or dintelor rclal iv I" Trr-imo. C roau-: bizantin ~i all 'a anidc. 'U II
t eau

pel' ch de ai-ipi uvind dcusupra ernilune amiuvirL riil arabe a iupra .clor loua iurperii. Dupa ist ricii arabi, imparatul bizant in III 'Lillian

145

9. Giulgiul sfintului Victor. MaLase. (Sens, Tczaurul Sccolul al VlJ l-l a, tnainte de anul 769.)

catedralei.

al Ll-Iea at' fi trimi. calilului el-Ualid (70- -71~)), urrnasul Iui .\bd el-Melik niste rnozai ari pentru mo ch en d la 'Medina, Acestia au ni~Lc cornI all'i \i do-ni 101' all executa! prohabil mozaicurilo

~lcu'ii .\lmwhei Jill Dauiasc peutru care - ue spune geograful el-Maqdisi - califul primise de la Constantinopol materialele i cuburile. Constructiile decorative, peisaj ele cu copaci ~i riuri care, dupa marturia unor autori arabi, trebuiau sa evoce toate yarile cunoscute au pastra] eel mai adesea aspectul picturilor romane, dar nu mai sint populate de nici 0 prezenta umaria au animala ~i ceea ce se remarca la ele este drago Lea de natura, Ioarte vie in poezia araba. Zidirea unor bi erici 'omptuoase de catre Con tantin ~i urrnasii sai, sau de catre papi, a favorizat existenta unor ateliere de mozaicari chiar la Roma. II?- absid,a marilor sanctuare, de pilda la San PIetro ~l la San Paolo Iuori Ie mura, LIri to a fos~ reprezenLat tronlnd Intre Jruntasii apostolilor, dupa modelul imaginilor are, in palate sau in bazili i, il aratau pe Imparat Intre ~regatori~ ~e la curte, A tfel s-a creaL 0 traditie 1 onogralica fa~a de care au rama redin ioas in ansamblu, bisericile ulterioare de la Roma: Iozaicurile pa trate la Santa Con Lanza (a doua jumatate a secolului al IV-lea) ~i la Santa Pudenziana (tnceputul se olului al V-lea) Int intru totul romane prin deronitatea lor enina ~i gu tul pe care Il exprima pentru notatiile pitoresti. Dar Roma se aratase totdeauna foarLe son ibila fata de ceea ce se realiza in provinciile ra aritene ai imperiului sau ~i a continuat a rumina asa si dupa triumful crestini mului. ' ~numi~i ~vanyi socot, de exemplu cu mozai.urile arcului de lriumf si Hirf! Indoiala el din ab Ida a ..Ui.zi di parute, din hi rica anLa Maria Mag.g~?re, ~~ ~i f~ t ex utate 'U prilejul r eonstruirii edili lUIUl P vrernea papei Si. lus al l l l-Iea sub .onducerea unui mozaicar venit d la Con tanlinopol ~i d upa cartoane de ienate in acest oras. S-a presupus chiar ca Iucriirile at' fi lost intr:eprin '.e cu re urse~e z~~trei principe: ei constanLmopolitane Evdochia, Iiica lui Teodo ie al II -lea, care so 'il aLori e in 437 cu viirul ei
v

Roma

146

Val ntin al III-lea, Iiul Gallei Plucidia. Intreg decorul arcului avea drept cop a proslaveasca triumful Fe ioarei si al divinului sau Fiu, In mijlocul zonei superioare, inlre apostolii Petru ~i Pavel, se desprinde un medalion cuprinzind Lronul pregatit pentru a Doua Venire, La stinga spectatorului stnt lnfayi~ate scenele Visului lui 10 if, In care i se arata 1nO' rul, ~i Bunavestire, in rare Iaria e le lmbracata in tunica patricionelor, cu guler de milroilriLare ~i capul incins cu o diadems d a semenea trnpodobita cu margaritar. Ea poarta acelea i vesminl e bogate ~i In dreapta in ena Tntriirii in hi ericii. In al doilea registru, la sttnga, Inchinarea magilor este tratal a in maniera unei scene de aud ienta imperiala: pruncul Iisus e te asezal pe un mare tron impjirale 1', in fata unei garzi de onoare form ale din pat ru lngeri, Intre Iaica sa, la Iel de sornptuos imbl>acala imbol al 'oii Legi, ,;i 0 femeie in v ~minte intun cat care reprezinta echea Lege, In dreapla, la a elasi nivel, Afrcdisius, all vern a101'111 pagin al orasului Sot is, tmbracat. ca un reoe, se trichina lui Ii m: in cena Fugii in Egi] l. In a II' ia frizu, piedicile pe care le-a lnviru Ii us stnt lnfati,aLe prin l.'cider a pruncilor ~i audienl a ucordalji regilor magi d dit re Jrod, a istat de doi arlurari ai Legii. In partea de jos so viid Ieru alimul ,;i Bellcemul dea upra a doua grnpnri de cite sas oi, are simbolizeaza apostolii. olemnit at a foarle ac entuata a sr nelor de sus, a Cal'OI' iconozrafie p in pira din obiceiuril de Ia curlea imp ri ali'i, ~i Iolo: irea unui olorit t otodata mai inLnnecat ~i mai putin variat dcclt mai inaint , au Iost onsiderate drept indiciile unei origini onstantinopolil.ane. e pre upune cli la Constantinopol -a al alnil, intr-un limp relat iv curt, irnacisti a noua, destinata sii 0 preaslav a 'ca P Nascatoarea de Dumnezeu (= Theotokos), potrivit definitiilor pe care le promulgas conciliul d in Ere, in 431, lmpotriva ereziei nestori ne. Tot de la Constantinopol se pare ca provenea ~i decorul ah idei, distrus in secolul al XIII-lea ub Ni olae al Il l-lea (1277-12 0). rare, pe un 147

fundal de unplctituri de Iru nze i Iloi-i, 0 IJJru~i,;a pe Focioara tronind impreuna. cu Pl'Uneul.. jn~re martiri care ii adu au ununile 10),. Mozai mile din partea de us a peretilor naosului, are ilustr az8. la stlnga, povesl ea lu i Avraarn i a Iui Iacov 'la dreapta povesLea lui Moi e si a lui ua. pal' si''l se Ii inspirat din miniaturil unui manl.1~eri: al Vochiului Testament care, prin abundenta ~i diversil.atea ompozitiilor ~Ie. figurative fie lnrudea cu Iliada 'tl'aLa Ia Bihliote a .\mbrbsiana (d. pag. 170 - t 71). Anumit o detalii j onozralicc la 'a sa sc creada cli ace L manuscri: ar fi pnLnL sa fie trnpodobit .~ll mi!lialllri. ~ot, la Con tantinopol. Dar . tralu irea ~l ul tilitat a coloritului aces Lor rnozai uri, vioiciun a spiritului narativ are Ie in ufletest ~i aract rul d pa torale al multora Iinl re ole n indeamnil ,11 re unoasl em opera unor execut anti apar[intnd unor aLeliere I Ia Rorna. l'n non aport de inlluente bizanlin s-a fii III simt it un socol rnai t.irzin, in cursul pt-irnilor ani ai c1'omniei Iui TusLinian in mozaicurilo lin absida hi eririi amenajate de papa Felix al I V-lea (526530) in bihliote. a Iorurnului lui \'e:pasian,in cinstea sfintilor hizanLini Cosma si Damian cure lL vinde('as~l'i'l IW lmpjirat. in chip miraculos: poate ar LI' bui ,i1 vedcrn in acest monum nl consecin \ a unei 10\ elez ri in tee pa pil si irnpara I, in vederea recucerjrii It aliei ~i a elil edirii ei tiP sub . t aplnirea go~ilol' er t iei. Po till [undal de nori, a raror rod are pil.orea: en ramine conforms lrad it iei rornane a mozai urilor din his rica Santa Pudcnziana, so lnaltu Jl rist os, mat ur. Dar chipul sail nil mai e, to ucela a1 unui Iilozo] s nin, ca in op I'ele unl.crioare .. \ um :eami'lnii ell 11.11 ueirnblinzit caluant' disarilean. l\n it mai ved m, usa cum au spus-o domnii Maury ~i P rcheron indl\ulol'ul blind ~i impunator , ei r jud catorul rever si de l ernut , La ell' apLa lui, slintul Pavel i-I pre~inta pe sfintul Damian, nrrnat de papa Felix I'll IV-lea car pne in calitate d ct.il or, chivnlul bisericii (aceast ii ultima Iigurti a fosL relacut i1 sub L'rban al VlII-] a, l623-1644).
10,

pa

pe

148

149

La stinga lui, sfinlul Petru i-I prezinta pe sfinLul Co, ma, Insotit de sfinlul Teodor, slin], militar bizantin fala de 'arc papa Felix al IV-lea avea o evlavie deosebita .. \ce~li sfinti, ale carer trupuri pa Ll'eazii 0 vigoare antica, sint trata] i cu accento d asprime noi. e .imte ca, pentru a-i reprezenLa pe acesti fin~i bizantini, mozaicarul -a folosit de un model venit din Rasal'itul rnediteranean. i-a putul spune despre acesta ea este ultimul mozaic antic de la Roma ,i prirnul mozaic hizantin . cena oste incadrata de doi palmieri, pe unul din ei stlnd ani nata 0 pasare fen ix, simbol a1 J nvierii. Dedesubt, lntre douii grupuri de cite sase oi, imbolizind apostolii, e te iofiiti~at Mielul {nisLic. Dea upra, pe arcul de triurnl, reap are Mielul, intins pe tronul pregatit pentru a Doua Venire in in eriorul unui medalion flan at de celo sapte Iesni e ale Apo alipsei, de patru Ing ri ~i 1 iirnbolurile lnaripate ale celor patru evanghelisti (ulLimele doua au disparut). In unzhiuri i-au pii trat miinile invaluite a patru dintre ei douaze i ~i patru de hatrtni din Apoalip U. De enul de tul de see al ace, tor Iiguri Ie pe arc i-a lndemnat adesea pe cercetatori 151. rcada di cle ar fi lost executate abia sub papa Serghie, 1nl. l'? 692. ~i ~01. ~ .. _ .\ '~illn a Inrluririlor bizantine s-a facut slm\lla cu deo rehire aLunci cind Roma a Iost reluata de 11'1 0:tl'00'0(1 de caLI'e Nar es, in 5-3, ~i clnd ea a reintrat in sinul Imperiului de Ia Constantinopol are a vea sa depindii, el putin in chip t oretic, Limp de douu veacuri, plna in 755, clnd papa Stefan al l l-lea, pentru a tine piept amenint arilor regelui longobard A tulf, obtinu de la reg 1 Irancilor, Pepin, recunoastersa st.atului pontili ial, asezat ub puterea temporala a pontiIilor. Grceii ~i] rvantinii - ilujbasi, soldati, negutiilod ~i iUugiil,j - napadil'u Il.alia rccucerita de trupele lui Iustinian, precum ~i vechea capitala a Imperiului, Unii dintre acestia veneau din Orientul Apropiat asiatic ~i din Africa de nord, fugind de invaziile arabe. Sefii administratiei ~izantine se insLalal'i.'i. pe Palalin. Un intreg caruer

grec, care a apiHaL nUII~ele de Cos.medin in arnintirea unei mahalale din Constantmopol, dezvolta in jurul bi ericii Santa l\~ari~,. contruita in ecolul al I-lea pe locul pietei Imperiale de aprovizionare in forul Boarium, ~i care a fo t numita ~i in scliola greca. Dintre cei dou~ze i ~i cinci de papi care au ocupat tronul pontifical intre 607 ~i 752, ptna la Zaharia, predecesor al lui Lelan al Ll-lea, Lrei preze o au fost greci au sirieni. In indelungatii ani de razboi intr~ bizantini i goti, atelierele mozaicarilor romani au fost silite sa-~i inceteze activitatea ~i, ctnd -au tutors vremurile mai bune, a fost nevoie a e faca apel ori la artisti straini, ori la pic tori localnici care, in acest ra timp, pierdusera secretul celor mai bune traditii tehnice ale scolii lor ~i devenisera extrem de receptivi la influentele dinalara. Dar daca stilul a fost marcat de tendintele care biruiau in provinciile rasaritene ~le Imperiului, existen~a la Roma ~ u~or venerabile sanctuare impodobite cu mozaicun indemna in schimb la mentinerea unor anumite traditii iconografice. Probabil ca Bizantului i se datoreaza Jipsa de volum ~i rigidi~atea figurilor de s.rin~i care ll inoadreaza pe Ilristos pe arcul de triumf din biserica San Lorenzo Iuori le mura, ridicata de papa Pelaghie al l I-lea (579-590), dupa modelul bisericilor con tantinopolitane, cu un nartex ~i cu tribune. Totusi, potrivit obiceiuril?r romane Hristos, cu barba, asezat pe sfera lumii, este in~onjurat, nu de tngeri, ca la San V~tale din Ravenna, ci de sfintii Petru ~i Pavel. Primul t-i prezinta pe Iintul Laurentiu, pe morrn1nt~ caruia fuse e zidiLa bi erica, ~i pe papa Pelaghic al II -lea care poarta hivotul biseri ii. Sfintul Pavel este urmat de finLul., Lelan, ale carui moaste fu e era asezatc in. mormintul fin~ului Laurentiu sub domnia lui Valentinian 1, ~l d sfintul Ilipolit, are a uferit martiriul pentr~ ca a luat pe Iuris ~i a ingropat trupul sllntului Laurentia. Sub influenta bizantina fundalul de nori a disparut. In absida, distrusa de papa Hono-

ri lit; al l l l-leu 111 12 IS, se afla flira indoiala hi pul sfint ului Laurcnl iu. Calit al i rnult superioarc so recuno: r in st ilul mozaicurilor din absid a hi. ericii pc care papu
II onori
1I

(or -03')

a ridicat-o

murrnint ul

finlei Aznese lnz trind-o Lot .u un nartex ') cu tribune, J'lIPU moda dc la Constantinopol. III conca in ccntru, . e inalta patroana his rr 11 trnpod obita cu ve mintele bo~atc in ear.'c dup~ traditic, ar fi aparut alor Sal la opl, zrl ~ ~upa
moart c. Ea poart a
0

Iumul

un

imparate:

151 150

hizantin . -u pe t oralul i dalmatica 'm~iHal ell n Lemate. P bratul 'au drcpt e te infa ural valu] alb al f i ar lor. In trumentele cu care a lost martirizata nu . vael prea de lusib in lotouralii : la picioarele ei 0 ipada ~i, de 0 parl~ i de alLa, j " cite 0 Ilacarti. Dea lIpl'a. apU~L11 imina Iui Dumnez II Iinlnd 0 cununa lese d inl/-un c r 'puziL de Sld. ' 'j 'lrabiitul ~c n.~rj alb! i rosii. La dreapt.a ei, papa Ilonorins II of ru bazilica pe care a .titorit-o ; Ja stinga ci, I~~pa Syrnmacus (48 _-Ill), care restaura e hazilica ridi aUi de Constantin ill par tea de sud a mormintului, tin in mlini 0 vanghelie ~ l~chi ~. Art.i lul a avut cul.ez anl a de a d espar] i J11'lrl 'pat ii mai mari decit la Kiti {il. 2.4) '01, trci I ersonaj 10. car: i..i r~d~ce .:ornpozllla .. Fondul tic aur de tonalitat .unsa, fund mull mar acr'al: ('apata' adcvarata sa valoal.~ pictul~alii. EI m~r e te limilat inca dear de Iisiile verzi ale solului, in part a d jo, .,i de cerul in 'L~Iat in parlea tic us, _\.s m nea I'iima~i~e vor di parea in cui-ind. Ge turile p I' .onajelor prezenlate diu ra~ii . int 111a I' ale d 0 d mnilatc olernna, in pirata din rcr monialul aulic. :'\1I mai cxistii airi - (."a in anumiLc P re unl.erioare - a .cl am ucc putm hibrid tit' hi rat.ism ~i d miscar ce inr-reru uestc. Ximic nu altcrcazii mareliu calma a Iisrucilor. Tipi uril ieonografiee ~ fiin~,a~ ill H~ 'ul'!Lul medil. ranean si (Ill d osebire in Egi] L au In, pirat d orul absidei ~i arcului de triumf din oratoriul p rare papa Ioan ::\1 Iv-lea (640-642), dalrnat

de ricin l-a amenajat 'U an 'xu a Baptist riului din Lateran pentru a depun in el moast le sfinl.ului Maurus epi: cop in Par nl ium ~i' ale celor noua martiri lin alona pc ar 1 adus sc la R ma Spl' a le f ri . a fic profanaLe de avari.

Capela a primit hramul unuia lintr a csti mart iri, sf'int ul Venanzio patron al t atiilui I'ui loan aJ I V-lea. Moznicnril au Iost I rminate ub urrnasul ac tui pont if T odor I (6/~2-64 ), La f 1 en ~i In mull cup I din Egipt , F cioara in .onjuraui d sfinj i, print.rc care so numilra .,i cei ale CUI'OI' m ast rau ad.ipo tit in oratoriu, osto pia aUI in at iturlino Ie oranta, sub imagin a lui l l rist S, reprez nlal airi rloar In bu I, ' ern nca c lor doi lno ri -ar il Inca lreaza. D 0 parte si de alt a a Fe ioarei s afla, la ell' apta ei 'fin(ii Pavel, loan Evangheli till (unul dinl r patronii papei) i Venanzio urrnn+i de paj a loan al 1\ -1 a, ~i. la Linga ei sf'int ii Pel ru , Toan B l ?atorlll (alt patron al pap i) si Dornnus, pr dlndu-l p papa Teodor 1. eilalt i finl i dalrnat i 'lU Iost jnfati~a\j pc fa\a arcului. . . . Mozaicul pe are papa Teodor 1 (0 12-6'J.() a poruncit 'U fie xe .ut at P nlru ab. ida bit ricii San tclano Holondo, uncle, in 64 , lran fera:r mo~~tle . fjn\ilol' Primus ~i F licianus, marl iriza~1 sub Dio letian csl o una dint rc (;rl mai pure op re bizantino de ace. L g n d la Roma. E1 :L f art apropiat de panouril onl rnporane din hi eri a finLul Durnitru d la alonic, eu care e .jnrude~tc prin sev rit.atea atitudinilor per 0najelor eu trupuri inexi: tente 'lib vesmint (C los l}. "i prin au teritatea unui 0101'it de tul d I' e, 'are nu ex Jude in I' dar a utelor jerb I de umbre azurii cu aspc 'L Ioarte bizantin, In a, i i onografia pare :ii. villa din Rasuril: in a ra:lJ hi '?riea vcclic eu plan err -ular, imitind p Mento
C liu Muntelo C rului ] rotonda Invi rii

(Ana ita 'is), Teodor I, original' din Ieru alim a pus 'il fie infil~i~a~i sfin~ij Prirnu ~i Feli ianu d 0 part ~i de alta a tin i cruci biHute ill 11 st emat., inspirate dupa ea d p Golgota, d asupra ral'ela . c ana un bust al lui Hri Los. ill cr-i In-

152 153

tr-un medalion, dup':'! 0 iconocralie pnu'lir,:tI;'l Iiol Ie din Ps 1 stina (vczi pag. 221-222), Inui papa de origine greaca, loan al II-I a (705-707). Iiul unui curator (administrator al Iinantelor) al palat ului bizanlin d po Palal in, ru nnrnel dc Platon. i . e dat or aza mozaicurilo ('r tmpodob an orut oriul pe c-:.\I'C a est ponl if 1-3 ridicat la Sfl11l111 Petru lntru cinsl irea Fccioarei, falit d rare avea 0 ovlavie dcosel ilii, .\('('slr m~zairul'i au di. parut aproape in int r gim in urma dartmarii, P la incepulul secolului al X\ TI -lea, a ea ce mai rama. r. c din vechea basilica vat icana ~i din anexele ale. Nil au ajuns pina la noi d eil fragmcnlc disparate. i\e puLcm facr 0 ide der PI' an. amhlu din desenele pc care Jacopo GrimaJdi le-a fiiC'lll cu put in lnaint e de cliil'imal' . 111 cent.rul unui perote so afla Fecioara, in aLilu line rl ranta, l1l'ia~i\ purt ind vesrnintele bo at <lr impadH a.:l in ear inceptnd d la 'fiJ\illll s colnlui al Y[ I-lea. in l talia pict orii gol'('ei au lnat obiceiul ::::10 inf:l(i.,czr pe Madona, po clnd in Hftsul'illli moditeran an 0 I' prezcntau invusmiut atil mull ruui sirnplu. ('II t unic.i si mantir, .\(' a.I,1 [-,p('jOilr,! din orutnriul Illi [ a~ [II VII-In cste una dint re elc mui impunutoure dill art a biza n Lin:i, :('Inii nind ('II 0 mal roanf (il. 21). Ea a Iost rranspm-tata inra din 1609 in biserica 'an Marco de la Florr-nt a. La dreapl a i, P jumilt at mai scund d'rit ca. papa loan nl \ IT-lea avlnd in jurul capului IIn nimb patrat , ii or 1',1 oral oriul: hut Inl Siill :r p;1:II'cazfi a'LrlZi in (;1'011'1 Vat icanului. ln 'il rist iu hisel'ieii Sant a Xluria in CORm din.' ponte vr-d ea Iragmcnt nl r nC'bjnal'ii Xlazilor. Xlozai -uril p:l:II'at . int J'C'murcal ile prin ginO'i'l~ia cnlorit ului. I e ienul tapi.ila air-i 0 mare tnsemnatatc. Potrivit unci ovolut.ii, al rar i mjirt urii le gasim in hi~cri('a Sfinlul Dun itru d la alonii-, Iorrnolc devin plate si linear-e. l':lc pi I'd d ru itatea cromat ica P care () avuscs ril in mozaiourile prcc denl. Dupii de. nel lui Crmialdi pai pi-ezece 'rene trnpartit in sapte pa nouri ilu Irau via l a ~ipat imil \linLuiIrmllui. de In T3l1na\'f'slil'r pin:1 la PogOl'il'('a
1](0

Dornnulni In Ind. Alt c punouri i~tOI'i~NIIi f ihu-ito episoade din viata lui P tru ~i Pavel, pina la upliciul lor. Aceste ene narative par sa fi fo t tratat e cu 0 vioiciun care If' fir cb 'e QP cornpozit iile mult mai solemne pe care le-arn int llnit in pre edent ele hi eriei de la Roma. int ull imole mozaicuri de care avem runo. tinl it lnaintea rrizei iconoclast . ' ,
2. FRE

Ll'uJi~ia picturii Jill eutucurubc, dciuuctii, Iluuul Pastor, up sl.olii adorind hri monul au crucea, in feiui aoelora din mau 01 ul allei Placidia, ing ri purtind hrismonul, peisaje paradizia 'e sub forma unor grc1dini inchise cu grilaje ~i pline de I a, uri. Dar fl' , 'a n st cuno uta mai ale: datorita bi .ericilor.
l nii ('cI'('elal ri inclina 'U utribuic unor art.isl i v ef1ili de' lu Con Iunl inopol noble] it fiO'urijol', ging<'~Ja oloritului vioi ~i .Lriivez iu, usurint a din desenul drapilrilor, .ar aracterizcazii feesc I pictato pe poretii Bi: ericii Ro ii u plan lelraconc, de la Porustita (Philippopoli: in Tracia, la sfirsitul se .olului al V-lea). P zidul interior al absid.ei nord din polilobul enlral, ele reprezentau in hip foarte dezvoltat, in lrei zone uprapu , opilaria lui ll ri to: ~i povest a lui Zaharia, t atal lui J an Botezatorul. Ele par, a fie inspirate d intr-un manu cris trnpodobit eu miniaturi aJ Evangheliei apocrile, uno' uta sub numelc de Pt'oloevanghelia lui l acov ompusii pal' -se la .'rlr~itul veacului al I l-lea si in care pove: tirile de 'pre '01 ilaria lu i 1 isu ~i d I re Zaharia se tnsiruie 1n aeela i fel. uprapunerea sc n 101', la P rust ilu, in siruri netntrerupte, fal'it a fi separate in panouri, import anu acordatii fundalurilor alciituile din laC/iri, ar ..int tral at in chip Ioarte arnanuntit, ' i propor+iile alungite ale per onajel I' va le c imitarea unor miniaturi in pirit. narativ din traditia O'I'eeo-l'omana. Pe bolta de Lre .er .ar PI' .eda ~Larulla nord, doi ingeri-carialid (in au 1In medalion in ('al'C' era inf5(i at Xliclul, r-a ,.i la San Vital Ir lu Ha" nna. Po bolla de It' core ('atr nord-vest un mart ir unonim era rundus la iupliciu de d i caj-'ii.

C.t Poate sa para arbitrara separarea fre e i d mozaie, Intruclt a e t doua t hniei au fo t Iolosite pent I'll ilu trarea aceleia i iconozrafii relizioa: ,.i evolutia lor a Io: t dirijat a d aeelea i t endinte generals. Nu este mai putin adevarat in a ca d 0 cbirea fnndamentaHi. a proc deelor a avut rcper u iuni asupra tilului. Pe de alli'i parte, in vrern (, mozai ul era Iolo: it in anct uaI' le eel mai bogat e, ben fieiind de darniria trnparatilor, papilor, inaltilor dregatori sau a prela'[ilor, bisericile mai siirac se multum all 'II f're: a, ~i in ea vom gasi deci exprirnat gueturilo paturilor populare. Din a leasi mot iv , Ireson apare mai d s in raziunilr' pcrifori 0, a upra cUI'ora so tndrepta mai put in atenria ,tll'\ii impcriale "i a p triarhilor. Din punclul de , del' al l hnieii lnl el gem aici cuvlntnl fre ca in s m'Ill au mai larg de pil'luI'a rnuralji, exe ut at ii ru pen 1111 1IClII ('II pen ula, Iolosind P nl ru culori mai al s arcile colorate, fal'ii. sa Iae m deos hire lnlre Iresca aut nt ica, undo acest e III ri sinl a~l rnut pc t eneuiala PI' a:.pi:iLiI, In t-are pill ruud PI'j n 1I ar, '. i l h ni 'a in Imp ra, la care culorile sint. fixate (p zidul uscal ) .u ajutorul unui liant (alhu: san gillbenll" de Oil, lei). FI'e, ca a Iost utilizat i; mai decorarea pere[ilor IInOl' morrninte. -au descoperit un le exemple, datal intr ine pul ul ~j Iirsil.ul ccolului al 1V-lea, sau lnc putul colului al -I a, In Sal nie si, mai spre nord, In Nis (anliea cetate \aiRRuR. in erhia). ,\ici all fORI roprr-zentat i, in 154
.l[O/'/JIill/l'

t-erusti;

ales pentru

ln Egipt -au pastrat un numar de tu1 de mare de Ire ice paleo restine. Am vazut mai lnainte (pag.38) (;u in cata mbcJ de la .vlexandria, ea ~iIn a .elea 155 de la Roma, in 5e('01u1 al T\ -Iea, ~i chin" in ul
Egip!

V-lea, se continua 'e pict.areu icenelor in eleganta traditie din epoca ant ei-ioarii. In oaza 1\argeh, In n cropola de la 1- Bagawat (dr-Iorrnare a cuvintului arab Kabawar = cupol ), care cuprindc pc to doua sul e cincize i de capelo funorare izolatc uncle d all.elc, numerous cupolc au Iost decorate ru lrcsce la date ncsizure clar care pal' sa se sit.uezc in .ursul S colclor al l"\f-Jra ~i al V-lea. Douii d intro acest c cupole rnerila 0 atontie deo ebita. Picturilo ]01' apar+in un i lonnc de ul'ta dcstul d populara prin rapiditatea fa 'turii ~i prin gu tul pentru amiinunt le realiste. In aceeu care pare mai ve he stnt zuO'ravile o , sub vrcjurile unci simholicc ~i imensc vite-do-viricenc din Vechiul Testament care, d up;} tradil ic: catacombelor, stnt paradigms (exemple) de mtntuire. Astfel sint Exodul (nccunoscut la Roma inainte de secolul al l Vvlea , dar are a avut desigur 0 important a deo ebita penlru cornunita[ilo evreiesti ~i ere tin din Egipt ~i din Pale tina), ar a lui Noc, Adam ~i Eva alungati din Rai Daniel in groapa leilor, Cei trei tincri iudei in uptorul dc Ice, supli iul lui Isaia (tratat dupii versiu noa apocrif lor), povestea lui Jona, intilnirea dintre Eleazar ~i Rebecca, p ve Lea lui J 0\', usana, leremia in Iata tcmplului din Iern alim ~i jcrtfa lui Avraarn, uvind deasupra imazinea Pi'i torului, La a estoa 5 adauga 0 imazine a slintei Te .la ~i Parabola Iecioarel I' care s indreapta catre un ed iliciu. Pentru suhiect.ele care ruai fuse era tratat ,i in 'ala ombele de la Roma, la El-Bagawat ':-a adopt at in general 0 ieonografic diferitii, de origino iud aica sau palestiniana .. \0, arnblul am cxe ul ic cursivf .. \ doua cupola, mai I' c nUl. .lnvcd ~te 0 <ll'trl mni onformistii ~i are so vrr-n iuui solomna. Ea redu unele dintre episoad Ie Vechiului T il ament pe care Is-arn inl ilnil ~i in prima: .vd aru ~i Eva, jertfa lui Avraam, Daniel, 1\1)r. Duu.i episoadc vin 'a tmbogateasca reperLoriul t.rad i tional: Bunavestire ~i convorbirea dintro sfinLul Pay J ~i sfinta Tecla. Se mai 'lfl;l de a em nea 'ell' pCI'Ronifidil'i air unor idei al SLI';lClp. c tit d
<

156

tndragite de fiiuriLol'ii mozuicul'ilol' pavimentarc din se olul al V-lea: Pacea J II titia, Rugaciunea. j\reasta i onogralie, pro\' nit.a din arta Iunerura, avca ii apcLe 0 noua dczvoltaro in hit eriei. Un ansan blu dintre .ele ruai import.ante il cons ituic Irescelc arc Impodobeau numoroase .apele de la mlnii: tirca opta a sfinLului Apoloniu (mort in 3W) la Bauit, in apropicre de II rrnopoli , in EgipLul de ~lijloc. Multimca acestor oratorii SP dater aZtl ol'ganizarii comunitatilor mona iticc egipLenc In ( familii f> de eiilugilri, uvin 1 Iiccare locul s.iu de culL particular. Fro celc .e inLin~ in timp din' olul al V-I a pinii la fil'~ltlll celui d -al \ II-I a, poaLe chiar plna in al \'1 LJ-Iea ,:i ul l Xvlea. E'L izbitoaro eon t atarca crl arLa alexandl'inti a Hi'aL urrne printre acesti aspri 'all1O'ul'i, dc la care ni i-au piisLraL mai multe omilii (predi i) ce condamnii vshem nt rtima~i.\Je!.epaginismului ~i arnagil'ile lumii prof anc ; religiile anLI.('e 1. i J astra era l'iidiicini adlnci in 8gipL, unde misar a s in reti La Iusese Ioarte puL rnica in sccolul at l l l-lca, ~i chiar a eia care pretind eau Cil lc sl.irp S' nu se put an drzbal'a cu de ihir~il'e de eIemenLele cs re e tmplintasora In viatu poporului. ToL c tin a d d cor nu se putea con epe de oil re pcctind traditia alexanJl'ina. In capel le de la Bauit e mai ana. In'il ])asal'i, cosur] cu Iructc ,.i Ilori, vas din care se revarsji vrejuri, arbori, Irunze de ied 1'<,\, bu t.urile unor Lineri eloganti, Iizuri alegori o tnaripate (de pikUi, Credinta ~i pel'an\a d ar ~i Houa) si ol'llamcnte geom trice. Part a inferioal'a a unor capele era deeoratii ell scene de vinilt oar dc gazele sau de lei, ex cutate fill'a Ind oialii :<PI'Ca l'iispundr cu: turilor donat I'ilor: ascm n a d istra \ii all fo.'linloLdeallnafoul'lc apr ciatc de marii proprret ari Iunciari din Egipt , si . stio cu 'ita furtti d ('VO'tU' a de: 'I'lfl Durrell, in C;wrlelul din "lle.Tanclria, parbitlele de vinato are organizal d familia copLu II isnani. Dar interesul a 'e .t.or Ire cc constii mai ale, in subiect elc religioas . Absida este aproape tntotdeauna ocupuLa dot cofanie. HI'i. Los In general farii barbu, sto infCl\i~ut la doua venir rl o la sf'irsitul vcacu157
<

rilur, truniud in uiijlucul uuui niurh Iuuiiuos su ~inut de patru roti, din car ies patru aripi presarate cu ochi, marginito d sirnbolurile celor palru evanghelisti. l lri Los fa o ge, tul binecuvinUlrii ,u mina dreaptii ~i ~ine in stlnga cart de chi U po care sUi scris de LI' i ori cu vintul , fi~t.v La dreapta ~i la tlnga a. doi ingeri e inclina pe un fond de c I' in, telat. Dea upra capet elor 1,01' "bu ,luriIc' oar lui ~i Lunei, in cri 'e in m dalioane, simbolizcazii vesnicia lui Dumnez 'U, n de ubl intr-un r zistru ,'eJ arat prinlr-o Iinie d :e~me~llul"supeyior 'in, I' pr zcnta].i rnart orii accsl.ei ep;fanll dl~rme: Fecioara, un ori in picioar ('~ oranta, alteori tind pe un tron cu pruncul LI us incadrata de apo t.oli aliniati frontal. 101'tocali O'l'ei de roade frumoa apar citeodata in fundal. Pe ar ul de con 'U pot figura capete in ri e in medalioane. Egiptul a f st primul loc unde Fecioara a Iost infa~i~,aL~ al~pLind Pruncul, ub inlluenta ultuJUl zeitei 1. 1', care mai era inca oficiat cu zel Ja sllrsitul secolului al V-lea, Coptii au adaugat in jurul Leuf'aniilor Iizurile unor sf'in] i din partea locului, nurnerosi pe ace t m leag ~l riucen ascetism monahal. _\.~tia sint ? r sonaje O'I'ave, al carol' hip, aproap Lotdeauna In .adrat ~ev 0 barba neagl'ii. au alba paLraLa sau ascutita, a vind 0 lunzime vuriabila este r~d,ut u 0 intensitate a vietii co pl'elllnge~te traditia portretelor din Fayum dar renunta la farm 1 sale profane, piritualizlnd-o. ' La mlnii t ir a rupestra din D ir Abu II nni il~ apl'opie~'e, de .\,ntinoe, ci Iul Copilariei lui Ii u~ ~ C I, al 1~1J~ahal'Ja ~u fURt lratal in hip arnplu rU'~l lndoiala - '(I ~I lu Pl'I'lI ti\a - dupa ruiniat uril un 1I1 manu icris al PI' lo vangh liei J u i la v.
V

Fresca s-a bucurat d 0 mare uecer ~i in Roma bizantina. Pe vremea aceea -au realizat numeroa e pano~II'i in stil hieratic ~i solemn in catacombo, mal ales in colo ale C mrnodillei, Gon .
, 'v

Honia

158

rosei, SfinLului Calist ~,l Sltntului Pontian. Dar el mai bogat i mal interesant an amb~u te el care a impodobit biserica Santa 1\1an a .\ntiqua, amonajatri In v acul a1 VI-lea ,i~ portaln1 palatelor imp rial, pe, are D~ml~lan, ~e ridica 'e la poalele Pula~m~).lu,l., ?easta bl erl~a, ,lnjilii d calugari ~re 1.,1 s~rlem, a fo,~ ',oml nn i diaconii, adica 0.1 unui cenll'II, s,pllallr~ ,<: d binefac rc penlru oam ni~ nevoiasi "I ,r 1 I'\DU araci, Guvernalorii bizantini care i~l ~y au r ~ dinta p Palatin au luat-o sub vpro~ c~la ~or si au farut din a Intr-o, oare a~e m,H!'ura bJ.,el'l~a nat ionala a ofi\ erilor "I a 'hlJba" ilor gl'e?l di ~ Ro'ma. Picturil rar li acop rrl p re1 ii ~i pll~" trn dateazti din se olul al VI-lea pina In al I~-lea! d u pa care bi: orica par~ sa fi, Iost d i trusii ~I pi'idl.:ili'l, cu E'X E'p\ia at riurnului c~rE', adapo le~l~ fl' co mai recent o. .\r I picturi slnt JI1 hu nil part e, ca :;;i mozai(.'\lI'ile din ~i .erica fi n lll~ I)umitrn de Ia alonic, cx-roto-url datorate U!l0l donalori dileriti : printl'e, i ,0 af~a pap~, ca Mart in I ( t'J.9-6SS), Toa.~ al I!-l a~(~O;)-:-I.07),.Paul} (7S7-767), Adl'I,an I, (~/2-/9:: "I 1110.11,1 c1re~~~ Lori cum ar Ii prirnicerul Teodol., (l Imral \1 t orul r bi ricii anLa Maria Antiqna su~ papa Zaharia (7ltl-752), In el'ip~iil~ wec,e,Ll v,'~a,1l aliHllri de in" rip\iil lat ine. lintii ,dJl~ Hn arlt apar in nurnar m~i m~r declt ei ,~IJl1 Apus, ~rajOl'iLalea pan0\1I'I1 r SJI1t ~lestu] de fl agm ntarr si rnult dinlre 1 -au d t riorat de la d,ata de. ~ojleririi )01' ill HlOO, 'e inllmpla ca pi('Lltrl, uc esivc S~l se suprupunu in mai mu}Le ,:'1 ratun, ceou (: o\'PI'a d sigur proti a 'e criteru ,de cronologi relativa, dar ontribuie la ne lal'lla~ea fotogratiilor. P P I' t.ele din fund al alt arului, l~ dreapLa ab id i sub dona, lratnri de he e m~n recenle, diiinuie de pilda de la Itrsitul ec?lu]\l~ al ~ J-1 a, o F ci cl'atl'onind cu Pruncul, trnbcacata ca ,0 imparal a ,a "du,pa ~?da 1'3. pi,ndita i~ IlalJ~ prinu-e artistn hizant iru ; ~a era ,m ,adrata de doi ingeri. nul dintr I anourlle mal bine onservate ste acela .are 0 infa~i~eaza pe Sol~monee~ inronjnrata de c i ~aJ to fii ai sai Macabeii, marti159
v

rilor

j'iza!i sub selcucidul Anl ioh ul IV-I 'a Epif'unul (175-164 l.e.n.) pentru 5. refuza 'el'ii ,a manin car~e, d,e P?r ,A e~ ta opera este datata in general astazi In jurul anilor 300, Fa tura ei r ! f' arnpla ~i lndraznea] a, I nt r-un .patiu plin d atmof ril, trupurils si draparil sint put rni modelato CLl ajut orul unor mari p to do uloar i al unor Irumoa o accent luminoa. , fHril ,'rl s recur ';1 pr a mult Ia des n si 1< umbra. A asl ii maniorn ,!, ~L totul ~ife~itt1 de .tilul a, c Lie care predo11! ma III moza: urile - contem porane - din his _ rica Ilnl ul Durnitru Ie la alonic. Ea arara urn l hnica fl'e, rei irnpune red area velum lor Inl r-un fe~ ,CIl Lotul all III d clt mozaicul are, prin sirnplif'i area pe care 0 implied, due 1[1 stilizarca ~i la aplal izarea Iormclor. Din lu na mai l!J4.1. Italia sc miudreste en un nou si ill, emnat ansarnhln de Ires bizantinc.El all fO:l d .'1'0perit o in all arul biscricii Iint a ~ral'ia, od ininar.; d plan triconr-, const ru it i; in apl'opiel'r d forli1.rCt~!,a reg:ilo~' 101 gobarzi la CH, telseprio, in ant i~'''IUlle. ,h,:wm, lu s~,d de Varose (u. 2 ), OiSjllhH' In dO~ltI 1'~'r;Il;II'(I pe,zl 1111 ubsi.Iei sud ie ~i po perct elc 1~lel'lo,1' .al ZJ(lultli-dia~'I'a('m ('ill' d parto a..c,u,.'la ~bs"da d naos ele jlust r azil('il]lIl 'pihll~JeI IUI, 11:us d la Bunav st ir pin.l la Iuzu Ell, av l ei '.1 moart a lili Zaharia, [Jalal' a 101' a susril a] mult ,.i vii nt r VU'.' : unii erudit i Ic-al~ .',iluaL il,l,s~('olul HI V-lea, sub r g nta ,all~i Plar-idia a/~JI III \'1' III('a I' nast rii . dc suh impiirat ii ~la('('doneni, in setolul ai X-I '1. Penl ru mot iv c [in d i tori, icono raf'ie ,i paleograf'i pal' prof rabil '<1fi dat at in co(1I1 al \ r [-J a' 'pocil in care dilllgal'ii bizanlini: straduiau : it :lil'l ascii r zia ariana in part a loC'uJui,FI'e.'('e/c de la Ca I Iseprio viidos un an, amblu de caliLiU i r~lI'e in star a a tuala a docurn nl at i i d are ell punem, Ie a,aza pe un lac deoscbit in istoria picturii hizanl ine. 1\11 l e ptJ!i sii.tlll'a sa adrniri cursivitaLea ~i siguranta d ienului eleaant a Iizionomiilor, cllnoa~tel'(la rarUI'sililui, fil'p~(,1/i gest u- 160
Castrlseprio

suple] a ul'tlpal'ilol', valoarea expresivii a llllOI: notatii piLor~li mai, stria ~u care slnt ex ' utate Iundalurilo de arhitecturi cu, ~111aspe(:L in a antic Iluiditateu nlorilor. piritul clasic al aceslo/ oper -ar potrivi ,c~ ,~Ire?a~L,el'ea ) tinztnd '5. imile form Ie antichitatii U1I1 t.impul dornni i lui Hera lius (610-6tLl), de p~e _c~I',e av m unele marLurii in domeniul arzintari I, Cara tecele de bu uric ne 'lapinita ~i ~e ponla: n itale intilnil in area La a~'L~ par <~, ar,ate cu parl.i ipa in a din plin I, ,l~a~II\la culturii dill care hraneste fadi. a .ea rlO'ldlLa,L a form(ll~I' perc pl.ihila in m ?,aic~'ri~e pap~l ,loan al \ ,ll,-Iea, ~i Uira ef rtul .'1I't)'UIDC,IO, d, ,Imltal'e al rniniat uI'i, tilor lin VI' mea dina liet ~la donene. , [nrlurirea miniaturilor e decorau u,n ,ma!,llI r~ al Protoevanzhel i i I ui lac~,' pare ,I al.CI ~\'!dc.?L,~' enel so d sfa, al'a in fl'lza continua fara sa he separate ill panouri. Pot rivit bozatelor amiinunl~ Iurnizatc de rierea apo Tifil, in .ena Drumului SPI' Betle m tu. ~) asinul ,t.e .~i!lal, de un (I condu aLol' de at.irr ~I pal' salllal~Leze anev ie lib povara ( Mlntuitorului LUI1!JI) purl.at i11 brat d F eciouril. 1n urrnu, Io: If\' rb !iLe 111 ufleliL I'll ,\13I'ia, Poart.a in plin cintru a Bet lo mului,' sub car rest un 'opac! an~intcr;;Le ~Ie pei ajele arhite lurale al basorelIeftll'Jlol' Icn~s~ rice. In ceria :\fa~l i-ii moasa ,al meca ,1::1 tine eu mlna st.lngti hrutul drept )O,\'I.Lde par~ltz~e p ntru ca irnpin a de ~ ~1eleglUlLa, I~e :ed~n\a, voi e sa verilice daca virginit.atea Mariei rama 'e e intacta dupa na tere. Ea intinde bratul jeapiin 'pre Prun ul culcat in i~ Ie ?a el a. o. vindece. La dreapta, Ve t irea pa t 1'1101' 'apa,ta a '~ecl hu olice. AILe cicluri d orau, probabil, ab idel nord ~i sud.
PICTURA PROFANA

Pi LUI'a devenis un elemenl atit de fundamenLal al viet ii bizantinilor, in 'it lrnparatii ntl puteau sa nu ~ecuJ'ga l~ a spre a glO1:ifica iJ~allele f~'p~ 161 din dornnia lor f;ilspre a PI'O.-laYI propria lor male -

tate in a elasi Lip in care era celehrata in biseri 'i slava lui Dumnczeu. Teate ace to opere, care ne-ar Ii adus pretioa e indicatii a upra iconograliei .i stil ului practicate Ia curtc, au disparut din ncfericire. i'\ urnai textele ne-au pa trat amintir a lor. In ediIi iul Chalke din Mar I PaIaL, pc care il recon truise dupa in endiul din 532, Iustinian a poruncit a e 1nfa~i~eze in mozaic campaniile victorioase ale armal.elor sale ln Africa ~i in Italia ~i intoar erea triumlala la Con tantinopol a Iui Belizarie, care conducea cortcgiul regilor lnvinsi ~i al carelor purtind prazile luate pina in Iata impiiratului ~i a Teodorei, inconjurati de senatori. cestia, ne pune Pro opius, e bucurau de fala stapinului ~i i se inchinaa ca unui Dumnezea ). In 587, un ~ir de fresce redlnd viata imp aratului Mauriciu (582-602), din copilarie ptna la uirea sa pe tron, a fost pictat pe zidurile port.icurilor numite Carianos, in palatul Bla hern , In sfir~it, epi oade din viata lui lIeracliu (610641) ~i a fiului sau Con tantin figurau in palatul Sophiae, unde locuise lnainte de urcarea a pe tron. Aceasta pictura isLoricii a contribuit la mentinerea in Bizan] a gust.ului pentru 0 arlii narativa ~i pitoreasca.

3. ICOANELE

Bizantinii denumeau icoatui orice imagine religioasa, pOl'tativa au fixii, indilerent de Lehnica in care Iusese executa La. Dupa obiceiul modern ace t nume este rezervat unor panouri mobile, aproape totdeauna picl.al c pe lemn (in tehnica encausti ii sau a ternperei) mult mai rar cioplile in piatra sau cizelaLe in metal. Practica aceasta i~i are obir~ia ln portretelc pictate, ade ea ~i ele p I mn, din anticbiLatea O'l'eCO-l'omana.In tshnica picturii pe lemn fuse era realizaLe numeroasc opere mari ale lui Polignot din Tha 0 ~i unele Lablouri pasLl'aLe in Pinacoteca Propileelor de pe cropola din .\ tena. Sintem [ndernnati sa credem cil dupa acest procedeu a fO'L sxecutat portretul lui Temi tocle, dedicaL de catre fiul au Partenonului. In gimnaziile grecesti erau expuse portrete pic tate ale magi tratilor. _ ce t gen se dezvoltase ~i mai mull la romani, fie ca era yorba de portretele oficiale ale impara\ilor si ale inaltilor dregatori civili ~i militari, fie de portretcle Iunerare. :\ e tea din urma s-au pa trat Ioarte bine mai al . in reO'iuJlea Fayum, din Egiptul de Mijloc, datind din 'ecolul al I I-lea pina in colul al IV-lea .n. In acest domeniu, ca ,i in altele, cre~tinii au adoptat obiceiurile 0 ieta~ii in care tdiiau. Din Faptele apocrife ale sfintului loan, care slnt 163 datatc lntre anii 150 ~i 300, pare sa reiasa cil

in '5. din ucea 'La epo a porlrel le deIunc~ilor ~l ale apo tolilor, cum ra in .usi loan ImpOl'l'lO\,a p'e ar vei. ? a ordau Ja I~l ea ~; cont mporanll lor paglOl pracl.i ilor legate d ultul l~n rar, n ~ngi'i.dui a PI' upuncm 'il d f?artc I umpunu I au ven rat imaginile rnartiI'd 1' n ~ ecolul ~L I\:-lea, Can t.antin a aO'alaL pe o coloarui d . porfir dill Forumul noii al ~api l~1 p?rtret~el,~ prcta,L pe ~emn ale prirnilor Lr i pisc pi ai e,ela\ll. Mal l irziu au Io L zugravit Iiciil marilor d~a'cali ~i ierarh i ai ) i, ericii O'l'ed ,I ~i: Io~n GUl'a de AuI', a ile Crig r din Nv l Gl'l.gore din .i'iazianz, 'um roa e texte, dalol'at n;tal .ale .1U1 Eus biu din Ce ar ea (2674.0) ~l 1m Eplfan din Ci'pI'u (367 -4ItO) ne al'aLa 'a -rn veacul al IV-lea "I in prima [umatate a . 1 ? de a1 1 " ce UI - . . - a au XI tat Ie ane reprezentlndu-i p~ I~rl to , pe. ~'e,jo~a pe Petru, Pa\'e1 ..i l~i in "I, Iara lndoiala, pe al'han' rhelul

! ouor~u

II 101'

s i in allullIiL' lrupr jUl"hi a] \'1 '\11 pad icular " i un ri elf' eran chiar na., al opiil r. lmaginil .Iint i-au sp riL numarul in as le 0< menilor are le luau .u ei ,i in 'al~l rii. Valoal'ea din e in mai sacrii e 11. acorcla

a '

i~~~il,pemart

F.oal'te curind ao .te imazini au devenit obie itul u?- 1 ~d:varaLe. adoratiuni. Li e atrihuiau virbuti binelacatoar , I'eodoret ( 93 ?-4~~J/8 'l) _ v I l t " r I e a pasra arnintirea ac~lor iri,eni Lal orniciti la noma :are, p ntru a-.;.1 OC~'O~1pra valiile ~i a ele l' l~podobea:1 C~I imazinilo Ilntului ]01' nal ional ,Hl~e0!l l~lpnlcul. CuiLul icoanelor -a lez\'olLat mca.~1 maJ,n;tult in a doua jumatat a e olului ai, 'v l.-le\ ~~ 111 al 11-1ea atunci c1nd a 'liibiL vlavia .: i.ata de moa~~~. ~maginea religion a a fo t pnvu.a a un mijlocitor efica p lln!1a Dumr:ez u. I -a acordat a val are prol'ila Ltu in apa~rarea ora, el.or, Dupa unel i Lori iri car ~u ~pa~~t .l~ sflr~,ILul se.colului al I-lea, Hnta F~ ~ trnnu a de Iisus 1Ul Abgar, reg in 0.1'0 ne ~I. II s~I~~L. Ede~ a ~c a cdiul persilor din ~1.1., f~lJl~ ('~ I.la In ~lllp rniraculo in. ac a lmprej urarc ~I ~I~?I asoza a dea II pru uncia dintre pori il ceta~u. , '.De asemenea . ~ atunci cind " 'In 622 IIet'ae 1" 1U a pornit .m erucI~da ~mpotriya 1ui Cho roc, el a a~ez~~ Chl~ul F lOa,rel (~ea upra porjil I' Cons tantlnopol~lu~ spI'e. a~l a Igura pl'oLec~ia in Limpul ab en~el ale. Blnelll~eles 'e C1'ea ajuLol'Ul ieoa-

a fa ut Kli se atribui nn ra dintr 01 0 oricin upranaturaHI. In a dour jnma~ate a s l"oll1h~i < \ VI -1C'a s-a nil u L leg nda icoan \01' achei/'opoictc, adica nefucuLe d ~)ina o~lIlh~i . p~ de alLa parto, ne\'ola de a rap' ta v' ~'tIL\~dlD a a il ic ano , C' vcd an \l ad varat tra;alllfll m delului a dn Ia PI' supun I' a eit prim le p rtret al F ciouI'ei ar fi Iost zugl'flYiLe de sfinlu\ Luca. rcdin! le I zat de i an I det rrniru ra si tilul: fi(if'lilat~ fa\a d nrhetipuri daLoril{l gl'ij i fal~'t d ,emanar a cu ~odeILlI.' vOi?\i1 d. a traduce prin infrl\i. area exl rt adi viala la~lDlrle~; II i i a lame L c de in<li\idualizare *1 de . ulizar -ar d~('nrg din tradilia portre! lor roman atlt vii. d ar care Lind prin implil'icl\rc, a prodndi un ere t de ordin piritual. . Xu ni ,-a p5.. t ral, aproape rue: una dl.1 II' ir-oun le prim lor' veacuri bizt ntin ' xlat rla,lIt! (Jill ar rau I' alizale 1 fac a \'11111 rabile asern n a al lt or alt e ohiecte porlali\' . Distrug ril op rate de ir ono ~a.li ~n. ecolel al Vll1-1~a si al IX-l a au d us la ell, I' riua umu mar nurnar ;Ic i oane. Unele s-au mai paslral mai al s la rnlniisl ir a Sinai arlaLa la a lapo, I d Iuria du~manilor i oan 101'. 'E\ i copnl I'll. Porfil'ic l'sprn ki H ndu: in S '(,0111] al XIX-l <1, cil '~'a cxcmplm'(' la Acr II -mia din I, i( v .. \It le, mal nu m l'oat'C' uu rama, in mlnti tir unde doi arh 01 gi r .i, d-l si dona ot iriou. al~ pul.ul ,iI. 1 iudiez ,;i a Ie foLoO"rafi ze in l!l3 13iin Uf Ii. D a, menea, in CUI' \.11ultimil r ani '-a ajuns la 0 rnai bunii r-un asl re a ic anclor bizanLine p(l t rate in bis riil de'la Roma und all apat \f' miscar a iconolast.a, ondamnaUi d papi. ~lulle .dinlr el .~:I fo t r t aurate rec nl, u ea mal mar gl'lJa. In lip a unor pere datat prin ins rip~ii "~ a unui numal' ufi ienl de do um nte, ar ,a 165 permita 0 recon,lilllire a e\'oln\iei tili,li .. 311

164

care. ,1 ne ofere Lermeni U coiuparatie, ..Le anovoio sa se stabileas a 0 cronologie a ve hilor icoan , iar ezitarile se intind adesea pe un interval de unul sau chiar doua . eol . Dupa eit e pare, ele rnai vechi ieoane are au aj uns pina la noi nn pot fi datate inainle de secolul al VI-lea. Determinarea loculni unde au fo t exe utate da naster In tot attt a on trover . e poate admite !'ii anumite icoane din inai au fo L lucrat de' pictori sire-pale 1inieni, fara tndoiala ad seori chiar de catr alngarii din minas tire ; dar cercetatorii . -au gindit ~i la Alexandria, intruit, prin asezarea a, Sinaiul putea primi atit importuri din Egipt, it ~i din Pal tina. In afara de acea La e. te evident ea orasul Con. tantinopol a avut propriile ale ateliere de pi tori de ieoan "i cn aceeasi ituatie exisla ~i in paturile ~reee'., t i !'.i orientale de la Roma. , na dintre cele mai frumoa o icoane din Sinai arata 0 Fecioara trontnd si tinfndu-sl Prunrul pe genun hi, intre doi finti militari : Teod I' tralilat, CII barba, la sttnga privitorului, ~i de cealalta parte un Unal' imberb, Itntul Dumitru . all sf'intul Gheorghe [il. 29). Tn 'pate, doi lngeri, tntr-o mi., are de 0 Irumoasa vioi iunc, i~i tnalta capetele pre cer, de unde iese mtna lui Durnn z u ~i un fasci ul d lumina alba are pogoara p crestetul Fecioarei, Chipurile celor doi tnzeri . int modelate cu 0 forta a tusei ~i cu un irn] al electelor colori tice car ne aminle. c de ele mai bun op I' ale pi Lurii anti e. Fundalul est o upat de un zid avtnd d asupra 0 friza auril a, care. e rotunjeste a 0 absida intre doi pilastri, sub 0 fi ie ubtiratica d cer alba tru : este 0 remini enta a' Iundalurilcr arhitecturale din bi rica fintului Gheorghe de la Salonic ~i din bapti t.oriul atedralei de la Rav nna. Latirn a compozitiei ingaduie pre. upunerea n '-a tran pu. pe un panou d lemn 0 opera de pictura monumentala ce impodobea absida vreunei biseri i. olemnitatea hieratica se lmpletes te u un simt tnca destul de viu al volumului si conf'era acestei icoane o Irurnusete arnpla ~i seve~a, d mna de epoca lui 166

l ustiuiuu. \'c~llliuLelc uu slut Ll'd.zJaL~ J~ fu.lJ~rile lineare ce earacterizeaza mozai urile din bi eri a Sfinl.ul Durnitru de la Salonic, din secol';!1 al VII-lea. Dar eea ce Irescele de la Castelseprio ~i acelea din biserica Santa Maria Antiqua n.~ la a sa tntrezarim din piclura cu penelul a IUml! bizantine din cur ul prim i jumaLa~1 ~ veacul~l al Vl l-lea nu ne impi dica sa ob?ril,n icoana dl~ inai pina la ace~ ta da~a .. Atl'lb~ll'~a a u.nul atelier anum d pinde le ideile apr!OrlCe pc c~r r 'eU\.lol'ii .,i I Iac de pr te!ldrn\ l~ scolilor rezionale. A vtnd in v dere hierati mul er, dom.nul otiriou a vazut in ac a La icoana 0 op 1'5. siropal tiniana, executata poate chiar la min~sti~e~ inai. Eu int de parerea acelora ca~e tnclina _ a. i dl. \Veitzmann - ditre unul dmtre ..ateli r Ie' con tantinopolitan car ra imparatIJ. Ie comandau de igur icoanele pe care le daruiau mtnastirii Sinai. Un stil .omparabil a e. Luia il regasim in i ioana sIlntului Petru (il. 30). Chipul cu ?brazul in L nuri trandalirii, parul ~i barha. Uuale c~r~, ve~minL Ie . int in a tratate u 0 vl.goare ant}(j~. Fundalul este de asern nea aliilUit de un zid car e rotunjeste tntr-o absida. In partea de sus, dupa roaniera ~n~mjLor. dipti ,-!I'i con,sula.re ,(cf, pag. 203), re lnsiruie trei medahoane~ (;uprm~tnd.! in mijloc pe Hrisl s, la dreapLa noa 'll'tI pe Fecl.o~ra ~i la tinga un tinar imberb, in :are dl. Sotiriou propune a-I recunoastem pe MOl e, ..au pe loan Evangheli tul. Cuno eaton ex el ntl au da~at a ea ta icoana unii in se olul al \ 1-1 a au hl~ in al -lea al\'ii in jurul anului 700 datu 'arc rru e pare tirzio. . " . o cu lolul alta Iarturu intilnim III I .oana 1-eci arei \inind Pruncul p hratul ~r ,Pt, pe ~ are 0 ural-ire atenta a . os-o la iv eala, I~ ~oua fragmente d ub alt st rat.uri de pictura din eol~l al IiI-lea, al XIV-I a i al xtxie, .in bi~ene.a Santa Maria 10V lla de la Roma (in chip o.bl~nuIL numitii i Santa Francesea Romana) (u. 31;' Dupa 0 traditie consemnatade uneledo u;nen~~ d~n 167 vea ul al XVI-I a, ea ar Ii Ios! pI 'lala la I row

de catre .Iintul Luca. Vigoarea rnodelajului fa 10 preciziei geometries a unui de en larg ~i epurat ~i gingasiei coloritului. Fig~~a. m~ mai este conooputa ('U un volum u rot unjirni J a 0 a iamblaro d iL va rnari u praf \ e nel de enate: a se vedea d pilda linia continua a arrad i sttngi ~i a n~ ulu!. Inu- liniile d onlur .lnt a l rnut ('UIO.l deli'ale: un trandafiriu uneori aprin , dar c 1 mai udc: ea lapl 5, umbre verz i arbitrar di pu o in asa f I lruit 'oalij in evid n!a I' li ful nasului 1'\( al barbiei au a, ublini z .hii, fiiru .a pi .torul ,:a sr fi si~ hi it de und v nea lumina arc I nera. .\.eea Ui operii i?i datoreaza 0 buna part din ipiritualitatea i mat riei pi'lll'al. vap roase. Fruntea e te ingu La er ,lelul capului Lesit, na ullung ~i sub tire, gura mi a dar iirnoasa.! iar ochii e alunge c Ioart mulL. e te def'orrnari confer-a ehipului a pectul unei opere mod erne, care so inrudesto u maniera lui Iodigliani sau a lui Mati e,' Caracterul uni al ac s t i i oane face din ea 0 opera LulburiHoaro. \. f L dalaLii. inu-e se olele al V-lea ~i al VITl-I a ba .h iar ,i in '11 X I-Iea, cu 0 predomi nan \ il. a par rilor p nlru al V [I -loa. nii au aLribui t-o Pale tinoi au Egi pLului : altii unui al Ii r roman und -ar fi lucrat d upii m~dele gr esti 'au oriental , Printre elelalte icoan de Lil bizanLin pasLI'al la Roma cit am : Madona Panteonului, in pi ioar tinlnd Prun ul pe bratul tin Ie igur 0 repli a a Hodighitriei ( = 1ndrurnatoar a) de la Con, tantinopol ~i car ar fi fo t ex utalji atunci r-ind Pant onul a fost II' f.::lcuLin biseri 'a in anul ~; Xladoria din anta Maria d i Rosario, imit ala clupa .\ghio orit i sa d la Con tanLin pol (Fr('io~I'll ('U . Iintul briu) ar alla la anla Xlarin (I de la T mpul ) lingii term le lui Cara alia; Xlad na lndurarii i la iant a ~Iaria in Tra I v re, trnbra ata ca impal'al asii liizantirui si I r nind II Pruncul intra d i lngeri pe tin I la stinga sa tngenunch aza ct itorul: Ioarte probabil papa I an al VIT-Iea, lntru it opera pare a proYinil dintr-u n al li I' roman re izant de la inc J n l u] v acului ul \'TIT-I a, 168

Icoanel p pularc ale .cptilor e recunosc losn dupa conturul patrnt al fetelor d slinti ClI barba al;rmanalo!'i CIl a-cia din Ire: el dc la Bauit "i de la iakkara (il. 32). lilizarea transIorrna un portr I individual int r-o icoarui valubil.i pentru v snir ie. Obi eiul prar-t icat in vremurile piigini, mului de a pi 'La port r lr de Impal'a!i in bu t ~i d a Iacc din le obiect lo unui r n ll s-a mcnrinut in cur: III

a .

primclor

veacuri

hizant ino.

i-au cxccutat

adev.l-

rat o j('OHlH' imp riale, cfiroru oamr-nii Ir adureau ornacii de tip religios, 'r int lrn p la (':1 clo ~a rip purtal o in prncesiuni. ('II prilejul marilur ,'ul'l)Utori ale hisericii.

4. MINIATURILE

PI'(' dcosebir

UC 0 '?idenl,

in Bizanl

'opicl'~a

~i ilu trar a manuscri olor nu a. fo ~. o. upatia sxclu iyi\. a caillgal'ilor. Ac~le. scnptorn, l~ ca~c
III

.rau laici, erau anexate bibliotecilor p~rLH'lllale mai inscmnab. Genul. ace. La de a yVlta~' era pri vi b a ..un e_~cl'c~tiu intele t~a~ ~l~cuL _~1 folo~ sit.or. nu ImpHl'a11 au lost al.ra: I ~1 s-au mdel;L nicit cu ea, ast.lcl T od .'ic al H-lea (4.0 -/1;)0) a prirnit porecla de (C caligralul . . Problt mele legale de Ior-alizarc :,1 de ~I'~n()10U'i :inl. la rei d .pinoa 'C ca ~l in priv inl a i,;~anelor. La lipsa uno~' do~ur~entc d~taLe .'~ (' rt.itudine s i putind li atr ibuite until aLel~ I . e adauO'~ fapLul (';1 ade ea an V0108 cll1Uln, te
0< ., -

d rnnia lui Anast a: ie ('.nl-;)18), manusr-risul Lliadei pa trat Ia Bibliol eca . \mbro:iana de In Milano. AJti savanti s-au gindit la Alexandria sau 1a ntiobia, dar capital a Tmperiului pare ,r. fi fo t in acea vrernc . ntrul intele ,t ual 'cJ rnai Iavorabil exe utarii unui asemenea manuscri . ~Ijnialuri, LuI a fo t un compilator iscusit in I'opi rea manu" ri ielor realizat e la dale diferit e ]I' ar ] luui II' pt. model ,;i dint re r-are ('cli' rnai vechi puteau a fi rust realizul e rhiar in prirnul col dinaintea rei noastre. Dar, daca ra foarte pri eput a-,.i in 'lI~ea" C[l mani ra Inaint.asilor sib ilu tratorul Iliad ei din Bibliolcca Ambrosiana s-a doved it In ,it mult mai putin in, pirat In invenl ia porsonala. Din rele rinciz ci ~i opt 0 miniat uri re ni s-au raslrat., dear opt pal' a fi in int r zim rcatia sa perso nala. El lovode: e 0 oare arc ~tingacif'. Compozi+iile e desfa,oal'it dest ul rlr conluz pe in:1l(i mo. Ger uu-ilo s r P I,u moncton. Capetelo rotundo $i rnici al personajelor ne arninteso de acelea intllnil.e pe Iildcsuril cunternporano. Lipsa do vulum '1 lrupurilor ~i uhsentu ad incirnii in :lIgPI'UI'ea spatiului cOI' spund evnlut ici genel'ale a art i din eeasL:\ CPOI ii, dar nu se potri vesr- clelol' snbiectelor infali~, I ' ~i creeaz.i contrasto sllparilt ,I'e falii de elelalte miniat nri. Prinripala incintare provine din uloril vii, cu t onuri rosii. verzi si alba, t r d 0 dE', tni d fl'IIIIIO . 15a calit at o. Tratatul
{IIi

,:' se d su . (J imitare

pI. tel

I'ui. . . . '. -il x un i analiz atent a, t!luI.lll J~lcLuIl o~ a se tmbine intotdeauna ,;i ('11 indicatiile Iurnizate d r eritrriiJr pHI('llgl'Uficr.
t
01'11

boa cil lntr-o miniature .eea ce e ~ hi d' I a unor modele mai v '.1 e movaua \ 'Lf 1 in iL .ste de dOl'lL ca r szult.a-

/) iosror irl e II c I II l'if'11(( la v'iena -

D(':-:igul' la Cons! 11 l in\)I)01 a 1'0:-:1 (xf'('utal,i, pi-in unul .-)12, opin - al'laui asl,1zi in Bihliot ec uat ioualu tll' a IraLaLuJui de Iarmacopee alcatuit

MANUSCRISE Iluula din Bibiioteca Ambrosiana


u nui ut clicr

PROFANE Cupierea ~i ilu .trarea ~anuscri selor unor au Lon proIani a Iost conlinuaLu. R, Biuu-hi BandineLli utribuie lu C()n~Lulllinopol, ncl iv suh

de

171 171

ill secolul 1 e.n. de diLl'c Dioscoride m die gI'E'c' originar din .s nazurba in Cicilia .. \re t manu .cris PI'a cI sl inat prin ip '8E'i bizunline Iuliana .vnicin, sll',lnepont;l n Gall i Placidia ~i sot ia Iui .\I'I'()bindus, POI'LI' tele autorului Lind d YOI'ba ('11 II euresi ( aru I d a de '('OP ri) si ell Epinoia (Ateniia) grupurile de m dici, rcprezentarile plan1('10l' stnt lidel im it al c dllpil uncle e xemplar o

\'('(,hi all' \ii eleni:I,iro-l'or!H1n


ai untut

ului, ('al" p'I\"('i II'udi.: Fo! ,~il' a aurului dov II st o


upurl in

t tusi

n mova tie hizantina.

Dour' minial ura - alp ('ill'ei eulor-i sint Ioarte del rioral e - infil\i.,ind-o pe Juliana :~nicia r.0ate fi sor-ot il Ii rlr pl rcatio n pir-l urulu i de 1<, mr-r-put ul serolllllli ill \'I-Iea tu. ,3:i). PI'IIWlpl'Sa, lnve: rn lnl al ii in hOklll1l ostum "'-tl'gal I'U alii:; a, a ~lIm, cuveneu runzului all, e~1 . a~e~ala fl'-onlal int r-o at it ud ino snlcmnii. clnpi"1 Imagine ('('remoniilol' aulice. 1-': a ost.e tnr-onjur al-i .d~ ',Ie.0'01'1'1'11' lnt elia nl. ei ,,,, In ~I lnza sa, si U ~rarlnlmlCl, " 0 , l' la d rr-a pl a. ;\('('.a,la \il~e. i~ ,poal~ ~'e"ml~Lll UI bani de alii' 'i 1IIIIana .vnicin II Imp),[I*~1 P" (,urlea p(' r-are i-a int indr IIn mil' gcnin .n\l~11 pa: Iyn.('~ ('elei (',Ireia ii plaro sn r onal ru rascu ~): on .101,11.1 :.t~Lf('l gl'SIUI'il de dill'nil'ie fil<-1I1 d(' ermsuli rind i.,i preluan lunc] ia. . ..' .., " An .amblul com poztt rei an JIll~"le ~I dlrllr'~llle consulare d e filde., (r-I. p, 203 "I it, D7), a ~I. cl~ irnagini le I;e('i~al'ei. in~ad ,'.-11 d.e i~gel'l ,~Ie "pd~\;~ pc 0 ir-onrui dill Sinai, 1,<1 PI('IOU!e~(' prmr 1]1('S(,1 f\(' prnst erneazu f(,IIWi(', Hp('lIno~IJl1\a ~I'I~lol' ,',H'P ii ~.1JoIlli'i{'ondlll',d ill' pi, In ('ompal'l~nH'nl I.(~ din ('(Ji\lll'i, ni.,l(' SI'(,I1( d(' gill, in lOI1~II'~ I'Pl1l1~l! ('I'isaill u-at at o I'll 0 Iil ort ut el ~lJ(':I, ('\'O('a ('I"'nerozilalPH ]1l'il ('ipl'sei rare const ru !. c, ~au 1'('~tallfa:(" mai mult e biSl'l'il'i 1,1 ,on'lanllnopol: conii inHI'ipal('. l'OJl1I1<lI,,\bil, ('\I ,1I'('II'a de la I.()m~ pI'i, SI' intil'l('lnil'p';I' ('\I IUl'I'rll'i d(' 1'1I1l~11'1J('\I( ,,1 olp pirt u r.-i.

Iliada df' ~a BiblioL ca Arnbro uana in lemeiul (,~I'art rului 101' ~omun de voiosie naiva. (I Dupii (,IL '('. pare, "I'W Ch. Diehl (JJanuel de Fort b.~:a~~lm I, y, 248), prirnii artist i care au ilustrut Hiblia ar 1'1 '0111' put acea 'La ilu trarc ab iolut It~ f I. ca uceca a poem lor epice. ,) Col doua ?clllrt all lost claborute, Inl.r-adeviir in a elasi tuup in d 1I1'.ul prirnolor Y acuri ale el'~i noastr
noul.

(I

i,.

I),

(I

I),

MANUSCRISE
( ; ('/11":'(/

RELIGIOASE

eral ia "in{YH~ii care insu1'lt'lp'sll' ~('e~pip do gen din I'i 1'//(/ ('OI~ll;a rt imcn Ielo rui ~ialllri i pl'il1cipC!sC'i l uliuna .vnicia so. I'o~a ,:le ,in ilut t 1'(;\rea u nor manuscrise ale \ e('hlll~lIl 1est am nl: nsa est e Cr-neza (Facer a) de la Vlen~. -a fact.lt n' apl'opi('re int ro miniat urile sale ~I ar-r-lca rim
d c 1(/

17J 173

;'\I,ai m~l\i ~\'anli atribuio Geneza de Ia \'iell<l al~~ 1'. dill ,\I.lli?hia, undo se presupuno 1'01 ar f! ~lam.lIJl nest irbit o t radit iile nal urali muJui clonist i ~~'l. ~l '~pr~sioni. rnului a 'al'OI' pecct o o p~aJ'ltl.mmJ.allll'lleel.ln,a alt i crud iti 0 atribuio ll.nul SCl'lplOI'LWII. d.e la Con LanLinopol, din pricm~ caract rului sau sompluo. : ea a lost scri '01 'U re d all~' ~i d,e ar~i~L'pe un fond de purpur-a. dupa 0 ,pI'a Llcn Jol?sllamca de pe la sf'irsit u! .olului a1 I l l-lea ~I ine put ul celui de-al IV-lea penl,l'U l~anl1~('l'iseJe .profane _ ~i relizioaso (d. p. 43). N 1I st im daca aceasLa purpura osto un o~n~g,llI adus lmparatului ,Pontl'lI care S-Cl(' puteu fiH.ll lost, ex .ut at. manu. (,I'ISld, 'all .Vl ntpu ternie] i IUI Dumnezeu, 'Itapinlll deplin al Lurnii. In orir-e caz Iolosirea PIII'IHlrei I'a punde 1111i dorinl drlux ~I pcat o fi in:pil"llft de int nlia de a obline p nl ru Iondul din ('<lI'Cies in e vid n!a ilusLI'aiiil(" pf t de intcnsitat ~i de '~Udtll'a com] ar~hil~ cu c Ie dale d Iondul d am al mozuirllrilol'. ,In ce prj\'e,,~e daLa realizaroa Genezei e. te a~ezala 111 zeneral III . olul al \ I-lea i ehiar in anii d . dupa :)!O din cauza lip' i de ;'edal'e a spatiului. D~I' l~b rl at ea figll!'i.lol' inO'adllie sit so prcsupuna cu modclul ut ilizat putea s 01 a par in.1 iccolului al I "-Ira. ' , 'ecncle din viatn d(' lu (artl ()(,lIpa airi un 101' IJllPOl'l~nl. EI. sinl. vii, p ilurest i. Jipsit de orico so~ell1n.IL~le ~I icntuucntul religios nu so ll'auu('c pt'lIl ruct 0 ll'asaLura deo sehita. ;'\umel'oase el _ menl e all r()~1 Iruprumut atc din urt a anlic.'i: reL'lli in .inse de z.irlur-i ('II t urnuri alpIt(lf'ii 11 i III r ' , ' '" ,

lJ;

\ est slit liptic, 'U figuri minuscule, tlesenal r.u nerv, dar aL caror m deleu est de tul d lip it de viaoar , o l loarte vizihil in miniature al carui subie t stc Inl.ilnirea dintro Heb 'a 'i Eli zor, luga lui Avraarn, pe are 'LaplnuL 11 trimisose a aut 0 \i penlru Iiul 'uu, I aac (it, 33). In acest manu oris xi'La 0 miniaturii car ucupii un loc deo .ebit: P L pui (it. 34), Reprez ntarea oamenilor ar e zbat zadarnic in valuri impr jurul arcei c. t de 0 a menea amploar ~i d 0 atit d put rni a intensitate dramati 'il. in it pare sa fie tran punerea unei pic uri mari din . ecolu1 al II I-I a poate 0 Ire cil d intr-o inagoga, urn ar fi nc ea de Ia Dura. Am fi fo L in pos sia unui admirubil ex mplar ilu trat a I Gen z i daca manu crisul care fii. ea part din 01 ctia Lordului Cotton n-ar fi fo t apr ap complet distrus, in 1731, in incendiul d la British Mu eum, unde e afla. E1 uprind a doua ute cin izeci de miniaturi si '-a al ulat ca in tarea originara ar Ii trebuit 'il num r aproap trei ute Lreiz ci: dear d uaze i 1Ii doua au mai rama In tar Irugmentara. ' \ce L manu ris -ar putoa 'il. Ii Io L pi 'laL la Alexandria, pe la 'fir~itul e olului al Vvlea sau in cursul elui de-al VI-1 a. Intr-adevar mai multe trasaturi par a dov rli inlluenta exercitatd d arta opta a upra miniaturi tiler care au Iucrat dupa modele apartinind traditiei elenisticoromane. Arnintim m i ale sprin enele groa e i parul n zru i d are lncadreaza partea de u a hipurilor 'arnoa am d <.I 0' bit d fizionomiil plin de Yia~ii ale G 11 Z i de la iena. hiar da a ac sl, manu ri a fORL iluslral In 0 data ant rioara Gen zei de la Viena, fa~a de modelele din secolul al IV -lea din care acca ta e in piras , ei reprezinlji 0 tapa pe al a are, de la gratia deli 'aUt a eleni mului, e tndreapta pre ab tractizarea ~i spre au teritatea mai petrivite exigentelor 'piriLuaJilatii crestin m

Gene:a

'ouon

Tabul de

Stilul aces La mai ' ~ai solemn,' U 1nLJ~ i~ ilustrarea Evangheliilor caIa 0 daLil mai recenta dectt ace~a a . e? u Ul. e tament, tntr-o epoca in care ere _ 175 till! mul t 1 capatase caracterul de religie imperial:.

E"allghelia de la

Rossano

~ aJnrp~

Evanghelia paSLl'aLa. in tezaurul ~ aLed~'alei de la Ho sana (in Calabria) o L nsa u Iitere de argint ~i de aur ~i pi. LaLu pe un pcrga'!lent colorat cu PUl'PUra, ca ~I G ne~a d la~ lena. D~I', pre deos hire de .acesL din urma manus~cl'l,', dorinta de a invalui ' en le lnLr-o. a~mosfel'~ d. mar lie upranaturala a dus Ia elirninarea indiatiilor do pei aj ,i a detali il I' in.util pitor. ~.li. Chipurile capata 0 expr sie . ~\'edi ~I dura. ~III~laturi tul a stiu t 'il dea rnicil r sale t.abl uri 0 dim n iun monumentala, per eptibila mai ale in cele doua miniaturi reprezentind j udeeata Iui PilaL (il. 38). Semicereul arc e roLunje~.te. dea~ supra een i pare sa ind~~e. ii ~ce Le mmiatun se in piril din operele marn pictun murale asezate in lunete sau in abside. -a presupus ea prototipurilo ar fi impodobit perelii marii bazilicii zidite pe la anul 450 de ciitrc Irnparateasa Evdo~ hia otia lui Teodosie al II-lea, p locul Iosl.ei case' a jui PilaL de la Ierusalim. Cei mai huni speciali ti au pareri diferiLe asupru originii acestui manuscris care a Iost situat in t.oate 10 urile po: ibilc din Orientul bizanL~n: Egipt, ~il'i~, Asia Mi 'u, Constantinopol. Daca 1 onogralia ~me do Palestina exe utia somptuoa: a i-ar putea datora iusa unui. atelier de la Con tanLinopoi care lucra p ntru UI'Lc.

jil;l ~i miuiut urist.ul acelasi a r d nobiJii Eoanglielia Rabula lui

IlU

a dal personujelor dcmnitate.

sale

Posed am unol nuirturii d f;pre Lilul pract.icat in Siria in . ecolul al \'1 -lea dat oriUi. miniat urilor (. ilo I' paisprezece file preliminaro ale Evangh liei in Iimha sirianii, copiat ii in anul ;) , ub. uprav ah I' a ca.lugal'lIlui H.allll.a de mai multi ribi in ~[joa .t irea Zagba ( il.ual a d mai mull i au Lori in ~Ipsopolamia de nord, in apropiere de granira lmperiului, dar p care ahat le .J. Leroy 0 a -,aza in regiunea dintro Antiohia fji .\.J pl. In aceste rniniaturi dainuie u n irnt al v lumului, percept ibil in c rporalit at a Iigurilor .,i in red aroa spal iului r u ajul orul pro(' daului persp ctiv i a ri ne, car est ornp azii l nnrile obicrL lor mai lndepart ate. l'nel dintrc ele I gaja un mare calm. Dar majorit at ea se de seh c print r-o gesticulatie destul de 'Vie .:i prin gu lul fa!a de expresia drarnat ica. De asemenea e percep nurneroase accente ale unui realism p pular plin de KHVOlll'C. Colorit.ul est e de () remarcabila Iluid it a t e. Factum, Ioart pict urahi, izbutest - dat.orittt u n i jud ieioase folosiri {trlllol'ilol's;l Iimpezeascu .;i RU invioreze compozi+ii pc ('an ahundr-nt a persunajelnr le-al' fi put ut farl' confuze, all 1'0. l reprodu e de nenumaral e ori. \leriui. d a. menea . li ne oprim fa lU iti nire (il . .36), a car i iconografi le de tul de dcz voltal a. Ilrislo poarta, dupa moda i!'iana 0 Lunica lunga, colobiuut d culoar purpurie, cu clavi de aur ; [inind orhii de. chi,i ;i cap III drepl el biruie moarlea. In rezi trul inferior au lost pic talc dOllii seen car ace ntueaza cara terul I rium lal : mironositclo in fata m rminlului gol fji JIristos care Ii e arat il. invesmintat in tunica alba cu claoi de aur a lnvierii. In chenarel cu ar ade ale tabelelor de concor177 danta, moti vele geornetrice ~i Ilorale . e asociaza

Evanelielia
mope

de La

'avanyii

nu

.inl, mai siguri

nici tu ce privcste locul unde ar Ii fo L opiatii ~i ilus-

Pogortrca Sllntului Duh ~i lnaltarea, nurniira print rc ('c((> mai izhut it piesc,

care

SP

LI'aLa Evanzhelia dupa Matci, al carei Irazmento au fost cll~pa.ral in 1899 Ia Sinop., p coasta de nord a Anatoliei de clUre un of Iter Irancez, capitanul Jean de La Taille, .,i. I'evin~ute in anuJ urmator Bibliotecii national dill Paris. Ea a f'ost scri ii u litere do aur pc un porgarnent coloral cu purpura. Vioiciunca d .enului .,i statura minuscula a personajelor (ii. 31) .e asoamana cu maniera Genez i de Ja Viena. Dar caracterul dramatic al reprezentarilor ~i vel'iLaLea. fizionomiilor amintesc mai mult de Evanghelierul de Ia Ro sano. Factura ste t.otusi mai put in trigri-

176

u pasarile, cu acel gust prin care arta Bizantului

f arte viu 1 decora li i a v tit arta I lamuiui.

5. SCULPTURA

Miniaturi Armenia

Sub inlluenta bizantina, arta miniaturii a dobindit o mare dezvoltare in Armenia, cu in epere din ecolul al V-lea. Dupa marturiile unor t xte, aici s-au ilustrat p rgament colorate u purpura, cri e cu liter de aur si de argint. Pcntru arm nii u ernici cartea 0 upa un loc asernanator cu al icoanelor in Grecia. J n campaniil lor militate, armenii luau cu pi un manu ri aJ Evangbeli i. Se poate stabili 0 cor la+ie lntre arta arrneana din ecolul al VI -lea i cele patru miniaturi 1 cate la f1riLul Evanabe'liarului de la Etmiaci"'zin rare a fo L realizat in 9. E1 r PI' zinl aVe, tiI' a lui Zaharia, Bunavest ire a F cioarei InchinaI' a rnagilor (il. 39) ~i Botezul. Cu 0 asprim populara ~i 0 mare vizoar de expr ie, miniaturisLuJ a adaptat modele care, da a [udecam dups carncterul inca monumental al are, tor miniaturi npartin au probabil picturii muralc: Icaltfcl ele au putut fi mparaLe, in ('e privest Lilul It fres ele din prima jurnatate a secolulni al VIi-lea ar Impodobe c bi eri a arrneanii din L rnbat. Dar coloritul am tern ~i impa tat par a denot d as menea ~i influenta icoan 101' PX .ut.at in t ehnica en an ticii.

din

prelungea prea mult in timp obieeiurile la Roma pentru ca sa nu Ii conferit seulpturii un loc destul de insemnat. RezultateIe sapaturilOl' au onfirmat ceea ce am Ii aflat din te:-:e, ,dac~ u -ar fi acorJat m~i ml~lta atentie, r.:ara .mdolala este adevarat a, pnn numarul l calitatea operelor, sculptura bizantina nu a reprezentat deeit 0 ramaitti Iirava a treeutului fa~a de pietura menil.a sa'devina expresia este~i majora a noii civilizatii ...Dar regresul plastieii m raporL cu artel ulorn In epu e in a din v a u1. al IX-l a i.e'!1-' .Procesul s-a agravat la rornam, car an substituit nudului atletie cuira a o tasului . au toga magi tratului. Exe utarea unor I' plici dupa originals grecesti, care e bucura e d 0 atit d mare favoare . ub .vuzu tu si sub Hadrian, a Io t u totul para ita in . ecolul al ITllea, in urrna prefa erilor radieale intervenite in spiritul i in en ibilitatea oarnenilor din aeea vrcme. Praet ica ulpturii s-a m ntinut totusi in tr i genuri. rur raspllndeall unor nccesil al i fundam ntal al vietii sociale a rornanilor : art a i~periala p rtretel ~i sarcofagele. cesLor gcnuri Bizantul le-a riima iredinci 'in prime! veacuri ale existent i ale. In. ula Proe nez, Ja sud-vest de Constantinopol, Iurniza 0 Irumoasa marmura alba, care Iusese 179 foarLe apre ial a inca din epo a elenist iea pentru

Biz~~ul

practicate

5. SCULPTURA

179

Bizantul prelungea prea mult in Limp obiceiurile practicate la Roma pentru ca sa nu fi conlerit sculpturii un loc destul de insemnat. Rezultatele sapiiturilor au confirmat ceea ce am Ii aflat din lexte, daca li s-ar fi a ordat mai multa atentie. Fara tndoiala este adeviirat ca, prin nurnarul ~i calitatea operelor, sculptura bizantina nu a reprezentat declt 0 rama~i~a Iirava a trecutului rata de pictura menita sa devina expresia estetica. majora a noii civilizatii. Dar regresul plasticii in raport cu artele eulorii incepu e inca din yea rul al IX-lea l.e.n. Procesul s-a agravat 1a romani, care au substituit nudului atletic cuira a ostasului , au toga magi tratului. Executarea unor replici dupa originale grecesti, care sc bucura e d 0 atit d mare favoare sub Augustus ~i sub Hadrian a fost cu totul part'isita in secolul al IITlea, in urma prefacerilor radicals intervenite 1n spirit.ul ~i in sensibilitatea oamenilor din acea Yl'f'ITIC. Praot.i a sculptnrii s-a mentinut LoLlI~i in trci gcnuri. care l'i:h;puncieall unor nccesitnri fundamentale al vietii sociale a romanilor: art a imperiala, portretele ~i sarcofagele. Acestor g 11111'i Bizantul le-a dimas credincios in primele veacuri ale existentei sale. In .ula Pro onez, la sud-vest de ConsLantinopul, furniza 0 Irumoasa marrnura alba, care fusese foarle apreciata ind't din epo a elenisl ica pentru

sarcolagele de la Alexandria. Atelierele sale capatara un nou avint in epoca bizantina, lucrtnd pentru capitala aflaLa in vecinatate. AIle at liere se deschi era chiar la Constantinopol. Multe rama, el'ii acti ve in rnarile erase din sia Mica Grecia, Siria ~i Egipt, undo fll.' sel'li tnflorit oare in vremea paglni mului. Pentru ca cea de-a doua Horna :a capet o lntr-adeviir a p clul un i capitale ~i Sl\ 0 depi'iseas a pe prima, Constantin a adu ai .i sute de statui pe are Ie luase din marile sanctuar pagtnc !Ii pe care le-a asezat in toale I uril imporlanle: ~Iar Ie Palat imperial, hiporiromul, t errncle pictc publi e ~i 'll'azi. rrnasii f;ai all onlinual:it imbogatea ca orasul cu prjiz.ile luat c din t ernplele antir e. I n 66~, tmparatul Con t antin al J Llea a adu d la R ma la Coustantinopol IIn numjir in ernnat de statui d bronz. Printrc sculpLurile celebre care puteau li viizut e la Con lanlinopo\
se allau : Athena Pro macho: ~i Z us Olirnpianul

de Fidias \ thena din Lindo" 0 :\ Ired il it de Praxitel ~i Crones de Li: ip. Acosto opere, c1istruse in mar' part abia de ciUl'e Crucia] i in 1204., nu e poale sa n u-i fi influenl at p art ist ii 'are lu rau in ConstanLinopol. Dosr-rierile ~i epizramel ce le-an fost consacrat e d nenu mnrat i autori bizantini dovcdesc C.-l I suscit au mel'e~1 inLeresul publicului.
Lal uia conl inuii a fie u nul dintre .elc mui bune mijloace ponlru a-i cin li p imparati, pe membrii Iamiliei 101', pe marilc personaje ale tat ului ,.i ale ceUi\ilor, ~i chiar pc conducatorii de car II l'III'f;r, avcst o vcdct o al cpocii. ,\11 exist at st at ui elf' illlpilrali. dr lmparutesc de oarncni din anl urajul IUI', IlII numai la Con, l anl inopol in incinl a Marelui Palal , in pierelc puhlico in hipodrorn ~i in cladiril oficiale, ci si in oraselc d pro vin ic. Cu liecar noua domnic, eel pu+in ptna in veacul al YJ [I-lea, '-au ridicat ascrncnea efiO'ii ~i inaugurarea lor era un prilcj de ,ill'buloare, La sfil'~iLlI\ sccolului Statuile

iiuperiale

al VI-lea se mai pa LI'a obi eiul antic de a trimit in provin ii busturi ale Imparatilor. Are le irnagini iculpl.ate rama sera obiectul unui cull, lip it in:ii d elebrar a unor a rificii de In rare cre~tjnii se ahtinu era in \T mea pugini mului. Tn iuda ae l i conccsii, unii mari le logi ai bi: eri ii s-au ridi at impot riva P I' .istentei pract icilor inv inate ('II idolatria. Xlat orialul Iolosit penl.ru I'igiile impcrialo era hronzul au piatra un ori argintul sau uu rul. Xlajoritatca ace lOI' statui au di parut ,:i nil le mai (,UH( astern decil din lext c. :'I[\lILe cruu lnii]tatr in virf'ul unor oloan inalLe, dupa 01 ir-oiul roman. in pialu Augll:Lf'onlllui de la Con:lantinopol so vedeau in \'11'['111unor ioloanc st atuilc lui Constantin. a mamei sale ELena a lui Toodosic, a impiil'iile, ei Eudoxia, iotia lui .vrcad iu: ~i a lmparatului Leon (/157-474.). l'n desert dintr-un manu cris de la Bud apesta, rcalizal de 1111 ciilatOl' din vcacul al XV-I a, n -a pii:LI'al arninl iren une i statu: cvesbre a lni lust inian sau Teo.lo: i , In l'P a c privest o pro vin .iil ~t irn, de pild a, <:i\ pial a c ntralii din III Liniana Prima 'I':-t impod obita u 0 statui giO"1l1lidi a lui lust iniun. Dnpa mfi rLuria unci inscrip t ii, 0 slat IIiI' in onoarcu l ui C n t ant alII-I a (GlII-66') a I'osl l'idi('(llii pc Ia 662 in azora din Corinl. Portretele imp rialc care au ajuns pini'l Ia nui pun adesea dilicile P" bleme de id enl if'icarc. lnlr-ad var, sub inllucntu acelui gust , ancestral la gl' ci, pr-ntru const ructia plast icfi aimonioasii care a inspjrat , in poca imp rialri, mull, porII' t culpt al e in Orienlul elcnir- hizanlinii, "PI'P rleosel ire de' rurnani. all rcnun i al la l'rdarr(J in a nuinunl im (' it t l'i'\:,U urilur ("lI';lI'lPI'i~1il'(, unci fiziouom'ii ~i au prcfr-rut cxpresia grlwralu ideulizatii. La accuslu :-a adrlllO'al acel aor de Ionsiune spir-il ualii car niarcheuz.i multo purtrcu- din ulLim lo d c nii ale celui (I -ul l l-lca sc-ol ~i din se olul al l l l-I a. De aici all rczull.at l'i"ul'i ('U
modelaj
180 181

simplu,

are

manii

ude .ea

prof'undii

"ia\5. Hillnlri ~l.

Cuntrastul iutrc drugostca pcutru rUl'~a, uucori chiar brutala, din Occidentul latin, ~i tendintele d idealizare din Orientul elenic se accentueaza, inca de la inceputul Imperiului bizantin, bunaoara in opozitia dintre capul gigantic al lui Constantin ga it la Roma in hazilica terminatii de catre ace t irnparat ( olbaeh, Friihchristliche Kunst, pI. 16-17) i capul de bronz, odinioara aurit, ul aceluiasi uveran, care a fost de coperit la Nais 'us (:~n, orasul au natal (it. 40). Principii d al'Lii analoage au in. pirat statuia unui lmparat d zgropata in termele de la Aphrodi ia, in Caria, ~i identilicata, dupa 0 in criptie gasit.a in apropiere, ell Valentinian al II-lea (375-392) ( 01bach op. cit., pl. 50-51). In ciuda unei anumite dUIiLii.~iin cutele draparii, capul, prin aerul sau de nobila Irumusete ~i de gingasie tinereasca, P" cum ~i prin anumite trasaturi ale fizionomiei, cum ar Ii nasul alungit ~i ochii cu pri virea pierduta, denota imitarea stilului practicat la Constantinopol ub Teodosie I (379-395): opera, executata din marmura 1 cala, a fost dalLuita fara tndoiala dupa un model venit din capitala, Intr-unul din Y stitele atelierc de la phrodi ia, care, din primul ecol al erei noa Lee ~i ptna in mijlocul celui de-al V-Ica s-au numiiraL printre c Ie mai lnlloritoare din lumea m diteraneana. Acest gu t, de natura clasica, resimtit la Contantinopol pentru seninatatea expre iei l pentru . implificarea volumelor, se rega este, tradus cu mai multa mill trie, in portretele lui rcadius (39:"-408), pastrate la I tanbul [il. 41) i la 8 din. Avind un modelaj plin de ubtilii sensihili LaLe, lc Iarmeca prin a rul 101' de tinere] e doli 'aUi ~i d huniit atc binevoit are. Folosir a marmurii d Pent lie la ii .'1 s .reada ea aul orul 101' nutrea adin ii admiratie fa~ii d s ulpturil antic ~i voia ii rivalizeze u ele: pe buna Ul' I tale s-a putut vorbi de 'pre al'La neoati ii. 'ub forme de a .emenea idealizat , u cu totul diferita impresie de vigoare e manifesLii in staluia gigantica de hronz, ina1ta de 5,10 m, care, adusfi din RasariL de cat.l'e venetieni dupa cuceri- 182

I'N1. onstt ntinopolului In 1204, a csuat pr plaja de la Barletta in urma unui naufragiu (hralcl ~i pieioarele care au Iost lopiLe in 1309 pentru turnarea unor clopote au fo L rera ute la sfil'~iLul olului al X -lea). E te imaginea unui imparat rare era un 0 tal? aspru, purtind scutul i hlamida. E 'i Hi ceva epi in a ea 1;1 opedi, 'are e .t e un portr l .,i totodat a 0 \'0 are a mareli~i impel'iale, la fel urn in Alena lasi a hu .tul Iui P ricle, de Cresila ,inrati~a in usi tipul stralegului lesavirait. Dupa ce i s-au atribuit colosului .de Ja .BarI tta num le aproape Lul uror tmparatilor bizantini, de la Yalentinian I (364-375) pinii In Iloradiu (610-641) in gcn ral a tazi opiniil lnelinri vada in ol pc ~Iar Ian (450-4:>7) .. \1' n, U'l statui core punde perf ct irnaginii pe care ne-o pili m Iac de PI' a e. t. grneraJ energic -,i curernil', car a Icvcnit lmparat In urindu-se ('11 pr<'tl('111' mica Pulheria, sora 11Ii Tecdosic al TT-\( n. mare f ria de ubstra .Lizare a volurn 101' ronf de a iernen a un a I' de gindirc concentrata capetclor unor impurti.L s , de exernplu capetelor din Palatnl Conservat orilor, din Muzeul Lateran .i din Mnzeul LIlYl'Il, care 0 reprezintii pe .vriarl nu , fiira 111i I eon r (4~7-lj7/l) 'oi . otic, rnai lnUi, a lui Zenon (474-491) apoi a lui Anastasir (4!H--U~) (il. 42). La 0 primii privir aceste p rl rei e vadee 0 tnrud ire dest ul ell' apropiaui ('11 -apul de bronz descoperit In 1!F8 la Balainae, in luzo lavia. Forma mai rlezvolt alii a diadernei, ar ia locul unui .implu ~irag de perl , a ingiiduil I'>U se va 15. in accasui operil 0 pie .1 apartintnd un i dat mai recent . Dupa ell se pare e It' Yorba d spre un portret al Enfemiei, otia ImpiiraIului Iu tin I (51 -527), unchiul lui Justinian. Caractorul d id alizare mai pronuntat al a .est ui cap orespund din pi in I'ej.mpr~ 'J~aUirii i~fluen.: I lor cla i .izante in art.a blzantlna de prm ann ':'20. 0 int nsa spiritualitate amana portretul, ruai individualizat ~i mai xpr iv, din Ca tello forzesco de la Milano: acel aer de pa iune retinllta se potrive: te aLiL evlavioa. ei PuIher.ia, ?it ~i 183 imperioasei Teodora, dar mal ales st udiul piept a-

:a

ra

nat urii 1\1' pl'l'nlile 'u no P" n u ul iim in Iavoarea accst i din urrna idcnt ificilri. id ealizarc, generaloare de viatji launl ri a se lnttlneste in 1>OI'll'elel unor not nbili, a.,a cum 0 c rata frumo: 1I1rap de barbat provcnind din Tort osa (in iria), aflal in Iuz '\11 Luvru , c I' d at cazf din a doua jumjitate a sccolului allY-lea .. all din prirnul pill rar al eelui dE'-;\1 \'-IE'a (if . .J.3) .. \l lierel din.\ ia ~[iri'\ _ (,('11 do In Eff' ... i d la .vphrodisia - au d at cxprcsiei viel ii spuil ual accent d 0 intern ital e ade: ou pat eticri (il. 4+). Pe chipurrle aul orit ar nlo a('e~lor maO'i,'ll'a\i, ell ll'a,alul'i ad inc sapat , ~(' rf'f1erU\. mclancolia. t ristet ea i nelinislea IIn i cpoci de confliele si dE' lel~, iuni. Ci\ld~lul cap gasil lingii. 1(0 iakgrad, in apropiere de Ob '01' (po \i'irmul;\[arii . 'rgrr. ast iiz i in Bulgaria) c\l'ula ('\I ('[to. aspr ime viguroasil IIn m .;Irr mai put in is(,lIl';il put on t raduce acost o sim\i'iminle. tut uile unor notobili PI'l'\llil'('n (':11'(, St' ucorrlu pu r purei, ('Ll ins m n al muj('sli'l\ii im per ialc. i-a indE'Innlll P urt isl.i sa sculpt ze in jl(jdil' (I' ~II) e<ripl an cfigiii(' Impiira lil I', rei put in pina rillr mijlorul sacolu!ui al \'-Iea. ('por.l dnp5 care d isput a monofiziUi a adus dupa sine a slabire a I'aporltll'ilOl' d inl r "~gipt ,:i r-apitala T mp riulni. DIII'iialNI mat crialului Iolosit impunea u n it il apart e cu planuri mari si ilia 'P largi, ul rUI'OI' elect de rluritat era at nu at pr in incizia unor det alii in supralat a. Cel mai v ('hi grup ex ut at in ae a 'Ut lehnicil e le poate ac Ia ul Lcll'nrhiIOl', incastrat in colt ul sud-vest al bazilieii an Xlarco din \ ('ne\i~l, und e a Iosl. ad IlS in secoln I al _ Tl T -IN\, Du pii pal' rea generali'i ('I i-ar infa\i"a PI' Auzu lul Dioclel ian "i Augu: t ul Xlaximian imbl'i1~i 'indu-~i fi care CezaI'llI: Galeriu i?i Can, 1an \ iu Chlorus. Dar ;-a pr 1';1lpUSde a. ernenea ra i-ar reprcz nta pe Gal rill, Licinius, Maximin ~i Constantin (in 308-' 09), In muzeele din Ravenna, B rlin, Torino "i Vi na
Sin/IIi
(/I,

.vcecasi

mai xisLii .' tatuil izolaLe ale unor impara] i purLind. hlamida peste tuni a II mineci lungi Hi prcgatindu-: o :a-~i s oaUi sabia din tcaca. Ce'a de la Ravenna Iuse c probabil ridicatii de l l onorius in cinstca Lauilui au, Teodo. ie. Sovaim . u (,I'Cdem asa urn fae unii savant i, ~a tohnica cioplirii porfirului ar fi lost relu~Ui, dupu veacuri de Intrerupere, pcnt.ru a se realiza r-apul nurnit Cal'~aanola)} care s afla azi pe I ila trul clin IIJ!-ghwl balu tradei hazilicii San Xlar 0 "pre Piazzetta: R. Dalbruck a propu a e vadii in el un portret al lui Iu Lillian al I l-lea RhinolmeLul. portret 'are ar fi fo s t .culptat in a d ouu (\omr:1 a a. e lui Irnpjira! (705-711), dupa c SUf~I'I~e mutilarea car i-a adu porecla ~i a l'uI'ci amintire s-ar pastra in ext rernitatea nasului tri"it a~ capului d la enetia. Dar aceasta parl ieul~I'ILaLe pare a se dalorez mai degraha 1I11ui ac ident pe care l-ar fi llferiL, ulptura. 1ar parerile inclinii ,a r cun a ('a mai degrabii 1111 ap al lui Leon 1 W-)7-fl7/!) sau. ('el mai t irziu al lui Ill, l.inian. ' l'l'minu p ilda inaint.asil I' lorrornani mai mul] i lmp.iI'a\l de la Con tant.inopol. in eyi,nd cu Jntemeietorul Homei Noi, all pus 'il s rial o eol ane onorifiee care de celo mai multo ori, purtau laluia 1 I' 'all cea a mernbrilor ramiliei lor. Indragind puternic obi eiurile Ra'iiI'iLului Con La,?ti,n adopla e porlirul pentru propria ~ coloana ~1 pentru ea a mamei sale, finla Elena. Dar. ad ala eu recrude: .enta admiratiei rata de maril opere ale 1I' cutului, care manife la . ub ~ lomnia lui T odosie r (379-395), acest imparat a pus :5. sc lmpodobeascii ell relicluri in . piralii coloana pe car a inaltat-o in 3' . in noul for':ll1l a f'ilrui con tructie 0 in epu. c Iu Const.antinopol luind 'a model pe a ela care fu e e ridi at la Roma d catre Traian a si el d origine paniola. Dupa exemplul eoioanei' lui Traian, aceea a lui Teodo io I era prev5.zulu eu o s al'a intcrioara urcind pinii Ja vir] i dccorat a
CoIO(LlU'

JiOlfir

onorijicc

184

185

cu r liefuri care ilustrau campaniile lmparatului. Ea a fo L darlmata de sultanul Baiazid al II-I a la in oputul secolului al '-V1-1 a. unoa l m d. ar din citeva fragmenLe .ar s-au mai pa trat "I poate datorita unu i mal' de' n d la LUVl'U executat la Ilrsitul ecolului al .L VI-lea de u~ ma~ie~i t i.talian dupa un original de Gentil Belhm .. Frl~a cu~ptala ~nra~i ,a eampaniile lui Teodo 1 I ~f!1po~r:va gotilor ... ar, printr-o pre~a ere. ernnifi auva a concepuei noi de pre slava imperiala, partea on acratii baLuliilor a fo t mi ,orata ai i pre a Iac 10 nelor elebrarii LriuI?fulu.i.. oiIl:\a de a glorifica mare] ia imperiala e imte ~l mal mult in reliefuril oloan i pc care rcadiu (39- -4.08) a ridi at-o in 4.02 in forumul sau. cenele inni~i ate nu ne stnt cuno ute declt datorita fragmentelor care au mai dimas din partea de jos a coloanei ~i mai cu .earna datorita mai multor de ene din sec~lele al X I-le~ si al Il-lea. Ele ilustrau eu multa intensitate urmarir a de catre armata imperials a cetelor eapeLeJ?-iei go~!~or~ Gainas, ~i infringerea lor, Spre deosebire de I raian sau de Mar - ureliu Areadiu nu mai lua parte Ia lupte. El apar a' de trei ori in Iata oldatilor sai, asezat in hip iolemn sub un baldachin sau dinaintca palatului RaU. A ea ta i onografi triumfalii so reg a ea pc trei dintre Ietele oclului care ruporta coloana. Sub o ru e in crisa tntr-o coroana au lntr-o Labli\a dr~ptu~ghiular~ pu~tata d doua figuri inaripate (victorii sau tngeri), r adius ~i fratele au Ho?-orius, stind in .pi ioare, in adrati de drega~ toru .de la curte ~l de oldatii garzii, primeau omagiul cetatilor Imperiului i al Invinsilor. Deaupra au d desubt desiasura 0 frizii cu LL'f e. . u fo L a'p~ ate ai i d uii in emnale principii ~ c~mpOZl~Je: P d 0 parte, frontalitatea, pentru Iigur ile tmparatilor, drcgatorilor si oldatil r in a a fel Incit sa dea irnpresia de maje L~te prin c.ont~~st u. reprezentarea din profil a personiIicani cetatilor au?- inv.in~ilor: pe de alta parte, uprapuner~a In registre ia locul conceptiei unitare de pre spatiu, predominanta la greci ~i la romani.
v

Soclul obeiisculu i

tui Teodosie

Acostca lnt douii reguli fundamenlal dupa care st conccput-i ~i de I'a~ia soclului p ar To du i a tli pu a fie excculal penLru ol elit ul lui Tutrne al l l l-lea, pc cure l-a asczat in p spina bipodromului d 1a Con tantinopol (it. .J.5). Jnconjurat de fiii at .\1' .adiu ,i l lonorius, p atun i in vir lii d lrei prezee i r P ctiv ,a: ani,.,i un ori d eo-imparaLul din Apus Valentinian al l l-l a ( 75-3 2) T od si l infati at a islind la jocuril de cir in ununind invinO'atorul sau primind omaziul popoarelor invin e. Cea mai trictii rrontalitate rdoneaza Iigurile, nu numai al imparaLului ~i c lor din jurul au, ci ~i acelea al p ctatorilar la jo urile de cir , chiar ~i ale balerinelor are, volu1nd Intre doua orO'i, introduc usoara noLa d gratie Ierrnecatoare in aceste s ene au, tel'. umai barbarii [nvin i tnt infat,.i~a~i din profil, in mn de umilin~a. cea La fl' ntalitat.e vine nu din Rasal'it ci din arta imperiala rornana, care 0 ImprumuLa e ~i ea de la arta populara din Italia, und fusese pra 'Licalu fal'a Intr ruper inc plnd din poca republicana. 'ub C nstantin ea a p1:i.lruns in arta oficiala ca urrnar a propond rcntei apalate in J mp riu d 'atr paturil d olda] i i de oloni ti, la al caror gu t a ri:'l.pund a de v acuri. 0 ga im aplicatii u rigoare in cene a adlocutio ~i liberalitas care Impodobei c arcul pe care Constantin l-a ridicat la Roma in 315, De ai i ea a trecut la Constantinopol. l\Ien~inerea ei, sub Teodosie, In monumentel ofi iale are coexi tau cu oper lc in pirate dinLr-un ideal ari tocratic de Irurnuselc cla icizantii, arat a complexilat a fa L rilor allati la originea art i bizantincDcaltl I, in part a d jos a so lului bcli ului lui T ado ic, jocurile ell' circ - cur de cai ~i de cvadrige - ~i operatiile de ridicar a obeli .cului lnt tratate cu 0 libertate .,i un .im ~ al pitor icului, care n canfirroa ca . nurnite subie te impun tilul ce Ii \ P tri-

186

187

veste.

, ('U ac a dove- ' com para I )Ilil. Porplujrios d,iUi de monumentclc imp riale, Insuflct a sc nolo s('~tlptalr pc pied stalurile do marrnurji ale st aI~l~Ot' cl bronz asUizi di parutc, are fu e 'cra rlc,lwaLc, du'pu rnarturia unor Lexl e ub domnia 11l,I.vna ~asl ({191-51 ), in hipodrom intru rinsll!,e,:t lUl, Porphvrio , v stit condu alor d cvad nga, ongrnar din . vloxandria are trccuse din :ch~pa .~lba}rjl r ,In_ ~ eea a Verzilor, .impatiz~la de Impar~t. Pina In prezenl s-au ail., it doua dlOl~ aCe,'l? piedest aluri (Beckwith, Art of OIlSlanlL1Wpl('~ rIO', 3t-3-'); Fil'atli ~i .t, Roll" .1n~ual of l!w_/~rcha;o~og[cal Museums of Istanbul, 1 6" rl. XXXI-XXXIII), Fiecarc fa~a arat a. rr~ v~l'lan,L~ in de~a]ii, victoria lui Porphyrios, Lind JI1 p~clOare, d!~ fa~a, In cvadriga a ',i ridicln J cu nuna dreapla cununa-emhlsma a victorici :~le, Po ac~la cunoscut mai demult din cele dona pi desLal,tll'I, e~ mai linea, In mina sLinga ~i rarnura ~e palmier, "I ea un sirnbol al 'U e ului sau I;r pe jaL~,ra, din,:tpoi era lnfiq~~at in pi .ioar : [0 Iala principala a color dona monumenLo ,i po f [ele laLeralc ~i de dinapoi a celui rnai rocen't ~Ie,c,oprril, Porphyries sto inconjural d j\ikc Inaripato, care il in~Ol~oneaza au susl in cornisa, a,: I~~nca U~~I' cariatide. Deasupra lui c alla ~~ 0 I Y h~ ~mrnd un, orn al abu,nd ntei. .u lajul a~, e t,e ~n 'ad"~l _cmd de putu. golasi, rind de ~raJdar! in t~tnlea scurLa: Irnpingtnd plna la ~nlll~ extr, ma ,0, eoU\'e~~l care fu ' aplicata III chip mai Iericit pe Iriza Panath neelor de la Pa~teno~) eulptorii au rcdu marimoa .ailor pre a las~ flgl,ll'a orneneasrj ,a prcdomino. J n registrel inlcrioaro s-au I' prczcntat dif'er il o subicct : P, a' la mai de mull cuno: ('IlL din ('rl douH pI desl aluri, diversiuni sau inlr cerea in cursul 'al'cia vizi,Liii dl~pa prima parle a cur ci, isi s himbau a telajele, ,I pectatorii in picioare pe erad~ne aclarna auri~a ln~'ingiHorului; P t'claJull jJ~ede tal, POI'phyI'IOS pnmesto cununa Lriumfalii d in partca unui pel' onaj (poat o, lrnpiiratul P) intro 188
,T,

M onumcntelc cizitiului

o prcorupar

zlorificarc

sp ctatorii cure iI :'1I,l"nl.-l, rn~mbl'ii f<~mili'i illlp{:rial In picioarc, din raItt, in IrllH~na ~J ~rodro~ulu! 10. f 1 r a ~ipe soclul obelis .ului IUI r~odo, re, ~I, in ,fi.rsit, inl rludii rl duns, lot a ~I r soclul ob Iiscului. dar cu mai multi! rigidilale in at it udinile Ironl ale ale personajelor.
SlIbil'c/f 11/ itologico r-o

Subi dch' nl inunt

s<"i '

mitologicc au bU('1I1' tll'


Relic-

o unumit a lavoare.

189

furile Incast ratc in zirluril Propileelor do la P art a de .Vur r-nnsl ruit e dllpa Loale probabilil:tl il de el\1 re Trod osie al l I-lea in ft1::l \ i r-are r~ pr zenLau, dupil. m~rlll\'ii,le cu.lrlLoriJol', chinul'il~ lui Promcl u, rnuncile 1111 Her ule sornnul 11I,I Endvmion f!i pl'ilbll~il'ca lui Phaeton, ran probabtl p rc do originc anLicit I' lolosi! "in ace 'l mO~lImenlo Rarcle Iragrn nle care au Iust rlr 'copel'llc CII prilejul ,fi.pallll'ilor fe('\l1a~o in J~)27, pal' f;iI indice Crl ell' apal'[incall sliJulll1 ncoauc elm ~e('oI lr. 11 ,i T l.c.n. J n orice caz. elc d ovedosv JJ1lct' Sill car iI rnai susci l a u inc_u a,~csl? lrlnr il~ jurul anului 1,00 din 1',I'a n,oa:;I,I'H, ~I f;ll~lIl aceloi ~iko PI'o\'cllind tol din zidueilo cle ap,al'al'<' alp Cons\,anl innpolului (Volbach, Friichr. Kunst .. pl. 72), -u lurriil uru sa l'I,'ganl.:i in ~llp\'af~l[il, ,rCll'il iolo: irea t.repanului, dllvedl'~LI:', I",hlnl' ,111 (.'",lIla 1I0l'i oal'PI'al'e dUI'il[l\i In o xor-ul io ~I a alllllllTntlfll' 0'1' oui ("it. urt a neuat iCCl("onlinu[1 So'li~i I'srl'('ill' lnl'illl'ir' a aSII[1I'<l art isl ilor din <'upitaltt, POUll rloar prin unii :)00 un sr-ulpl ru: a, 'xl'('I~lal du pa 0 t rad ilie care apal'[i~ca secolului al \ -1('<1 i.e.n. placa din muzeul national de la Ravenna infa[i"indll-J p ([ .rcule dnhorirul un vccl'b, in locul corboaivei din Ceryncea, in aeeasla sr-h imbare a sexului anirnalului nu II' buio sii 'C vudfi o O'I'('Salii dal()l'uli't ignol'an[ei ,culplOl'ului ('I'Cr;;til~'" deoarec inaintasii :(Ii gl' ("iadnpl as 1';\ al'ea 'U:i v I: iune lrll'a demaiinainle.u~a("um(lI.aLii rnai ale una dintre metopel P 'clldo-Thr,'cionuIn} de la :\1 na; ca s rega este ~i pe unele sarcoIaze rornane. Scrnnele unui stil nou s manife La in aspr irnea conllll'llI'ilol' ~i in sirnplif'icarea mod -

pc

lajului,
nuri,

care nu .-n. i grndcaz.t


lntre fundal i supraf

II'('(-('r('a clint" pla1 mari din fata,

l-a .alilical, pe Luna dreptate vi! U \1 suuia a icunozrafiei oficiale a artei crestine . Pe arhitrava,
me"'dalionul cuprinzind bustul lui Hristos este purt.at in lriumf de, d,oi ingeri, ~nLre busturile elor patru vanghelis I, ar~ a~mLe," de ele din Con tantinopol. Pc Iata inlerioara a a 'cs~el arhitrav totramorful, imbol al celor patru v 11:t,u~i ale Logo -ului (Cu vintul), ,e te ,inc~draL d apo'Lolii P ~ru ~i Pav l:'pe ra~a l!1tcr.lOa.ra awancadramenlului arhanghelii Ralail t Mihail, c~pe~cniiI 0 tiler ere Li, as zati pe fund~ul unci nl~ cu : ica cal a in pici ar 0 diavolita u lor dc fem i _,i lrup de ~arpc, La est d acea La I i el'ica mai existii un f artc int resant atilp culptat, a ri:irui, d co"~~i 'C Ieaza in hip vadit de culptura Orientului gre~osiri~ din epoca irnperiala rornana: ~nLr-o. nl~a cu i avind dea upra un Ironton triunghiular, e desra~oara 0 triplii arcacl~, intre ~e carei eoloane centrale era adapo LIt probabil Lronul Etimasiei purtincl Scriptura, po ~in~ (~lel.?-l~e douii Iiguri, al carol' re L,un tie mat vad, mea 111 zolurile 'laL rale, par a fl fo t Petru .;1 Pav.I, obi~nui~ii in o~iLori ai lui Ilristos in I' pl'eZ~nUirll~ Iigurative. C l~uril 'inL w 0 :u'palc dc do~, ing~rJ zburind d a, Upl'a unor pU,'UI'l (;0 pal' a II pourni hi, artii mai .olorata sc tntllne: te la amy nul do la muzeul din I tanbul, alcatuit din doua parp 'ai' provin din hi ricil fintl~1 Gheorzhe ~I Ilntul Pant elimon d la alonic. Am vonul a Io L fiirii lndoialii execut at in capitula ~Ia edoni i. Izolind Iigurile tn nise u cochilii. s-au r~P" z -ntat ,\{ngii, mai ,inUi .in caul~rca P~'\Inr~llIlI, '11' i adu indu-i daruri. PI'III ,foln urea .dlll plin '1 t rr-panului ~i prin .rearea 111<11'1101' go!ul'l tit' umll.'~1 xprima aici un siml f arte. \,Ill, al ul?l'tI~ In epind din e .olul al l l-l 'a ~I n~al Jll~l,t mea in al III-lea v chiul pro edeu al POl11:I'OUlIOI, Iolosil, plna atun 'j a fosL inlocui 'U tehnica c,. cons La in a cobi piatra prin procedee proprn , 'uJI turii. Asem neu efecLe tie opoaitie lntr 191 aIL >tl~a marmurii ~i scobiturile intunecate car

lujba orestini s mului, mult in a de iL inainte d Lriumful Bi eri ii. T xtelo mentioneazii la Const ant inopol .,i in alte par\i, slal;,i al lui llrist o: si ale lui Dani 1 in gl' apa 1 ilor. La EfE'R, rind rcadiu a I' taurat trada L atrului, 1 a pus si1 fie ridi ate Ia jnmiitatea a e'Lei artere patru oloano cu baza culpt ala, purttnd st.at uile vanch listilor. De a emenea s-an ment inut anumitc lip\lri ant ri ar se olnlni I'll 1\ -lca, cum at' fi Bunul Pi'i Lor sau OI'f(,11 ctnt lnd din til('ra sub 0 cununa de animalc {il . 46), . Sculpture a slujit mai r u : ama la imp lobirea (' lificiilor religioaso -;i < pies lor mobilierului lit urgic precum !;'i in scopuri fullt'ral'(', asn '11111 o Iolo: i. era primii ('I'e. tini. [n muzenl din T 't~mbul '(' pisLrc<1J':a merlalioanele elor patru evanghelist i, g';lsitl' .hia In Constantinopol ~i (,W'C illlpodobiflCI'i'i prol abil uncadramentul vreunai porti suu un perote, p la mijlocul ecolului aJ V-lt'a (Volhach, op . cit. pl. ,Ii), ToL <\(010 ('xi~til dOlla t arnburm-i le c I ano impodobit cu : r-cne d un tip care, clupa pu J( (',i\liHorilor, era reprezenu t In Con t ant inopol ,i d alto spe imcne ~i care 1.;i a,' a birsia in J m p r iul roman, Gu: l ul pentru narariun ~i irntul pitore: cului au u pravi 1uiL in ar-e 'l(' sc nc vioaie, in care rnir-i figuri menest i int a~ zat e in mijlotill lmpletituritor din \'I' juri de \'iU'1 en Irunz mari. nul din a .est tarnhururi i~ratiseaza un pa tor ('1I ciin le 'au un bou z bu ra~o' pa,. t ..i un \al'an Iucrincl pamlntul (\"011 ach, 0]1, cii. pl. 77), C Jalalt arata doua Iernei purtind un cocos .;i Botozul :\IinLuilorlllui, f n acea: Ui ull.irrui c nil O'oliciunea lui Ilristos, (' re alteori est e a unsa de apfi, at sUi per, isten] a traditiei anti e. Cel mai important an iarnblu te a ela al POI'talului bi eri ii de v st din Alahan Mona t ir in Isauria, de prin anul 450 (ii, 47,), Prof, ('T rke 190

Sculpture religioasd

ulpt ura

a fost

pu

in mai

a,

se Iorau in ea au fast cu deo: ehire folo 'it in Asia Mica, unde inLensitalea luminii dadea deplina valoaro acestor contraste. SculpLura din Anatolia ~i din Siria ne of'eru nymel'oase exemple i chiar la Salonic 'e poato crta arcul de l.riurnf al lui Galeriu, ridicat intr 2U7 ~i 305: aul.orul ::unVODlIlui de are no-am ocupat rnai sus pare 'il fi sulci-it influent a accstora. S ulpturr; funerara a r sl loarte inflol'iloal'e la Constantinopol plna in ursul sctolului ul Vl-Ica. Estc bine ::1 S scoata in eviden(.;".' ca apal'(iniJ?d unci caLegorii xceptional-, surcof'agole de porfir care, in biserica Sfin~ii _ postuli, adaposleau resl.urile a opt irnral'aP, de 10. Constantin la Marcian (450-457), cu ex .cptia lui Vulens (364-378), ucis in razboiul irnpotrivr, gotilo ~i al carui Lrup nu a putut ri O'asil. In general, ace, te sar ofage erau anico ni c ~i nu aveau alLa de ol'a~ie in alara de ln-ismonul a eZCIL pe capac. Tol.usi un fragment no arata, pl'inlrc Implctituri de \'i~i1 de "ie niste puu; culeguloJ'i de st.ruguri, inlru totul asem"tn:'ilOI'i CII cei care se yael pe sarcoragul Constant inei, Iiica lui Con.tantiu, In Vatican. Din aces], mo l iv s-a prcsupus ca el ar provoni din sarcolagul lui Constant in. La Rorna, sarcofagul nurnit, al sf'intoi Elena, dar care, fLu'a Inrloiala, a lost al Iui Constanliu Chloru poart.a po 01 sc nc tie bi1Uilie iul.re cu];.l;'et i romani ~i barbari. Ac te .arcof'ago de porf'ir all'di. pal'ut dllpa mijlocul veacului al V-lea, dcsigur in urrna ten, iunii pe care disputa monofizilu a provocat-o un periale de por(ir
iIILJ'(,

Sarco(age

Const anl inupol


ill'

.,i provincia Cu ilu'cpel'e


Iulosi!
111111'(1

Egipl. dc ut unci

'ol'co(agc
IIWI'IIU(

ru

imparaLe'e, Verdele anLic Proconez pal' Ii Iost rnaterialele prelerate. Decorul e red iceala 0 cruco care uneori s detasa in relief pe 1111 disc. '

sa

'-au tie marpcnl.ru impamli ~j ~i marrnura alba de sarcofugc

192

Sarcofagele figurative destinate principilor din familia imperiala sau membrilor aristocratiei nu au ajuns ptna la noi dectt in numar foarte mic. Doua curente slnt reprezentate in aceste opere, nul este acela al artei neoatice care, leglndu-se de clasicismul potolit al secolului al IV-lea l.a.n. prin intermediul epocilor Iui Augustus ~i Hadrian, reinfloreste in a doua jumatats a secolului al 1V-lea, atunci cind Imperiul a izbutit sa beneficieze de retnsanatosirea ingaduita de reformele, in chip necesar earn aspre, intreprinse de Diocletian ~i de Con Lantin. Acest curent neoatic este ilu trat prin arcofagul de marrnura din insule, are a fost descoperit in antica neoropola a cartierului Sariguzel, nu departe de vechea biserica Sfintii Apostoli (il. 49). Pe laturile Iungi, doi ingeri ~jn 0 cununa, elegant tmpletita, in care e ins rie hrismonul. Ei au fost tratati cu 0 asemenea arta a racursiului inclt par sa iasa din unghiurile placii spre a impinge in prim plan monograma lui Hristo '. Siguranta fa t.urii in miscarea aripilor, nobletea senina a chipurilor, supletea ~i amploarea draparilor apartin unui sculptor care tiu e sa asimileze lectia data de modelele antics. Iai multa rigiditate au apostolii care, pe laturile mi i, incadreaza crucea. Cei din dreapta JnL Petru ~i Pavel. Cei din tinga, care au I'amas neterminati, ar putca fj loan ~i Iacov. Celiilalt curent, care prelllnge~te traditiilc artei sarcolagului asa cum a fost practicata in vestul Asiei Mi i in epoca imperiala romana, ne-a daruit opere ca a eea de care apartine Jragrncntul de marrnura de Proconez, descoperit la Cons tantinopol In carti rul Psamathia tntr-una din necropolel care se intindeau la vest de zidul lui Constantin (it. 4 ).Figul'il lui Hri 'Los ~i ale aposLolilor repro Iu , cu mai pu~inii dezinvoll.urfi in gesturi ~i ell mai multa us aeiune in draparc Lipul de orator antic, asa cum ne este ounoscut de la Iirsitul veacului al 1v-lea l.e.n. De asemenea, in ce priveste expresia visatoare, s-a putut cornpara capullui Hristos cu Eubuleus din Eleusis, 193 datorat poate lui Praxitele. Dar, sprc dcosebirc

de stilul neoatic, aceste personaje e desprind pe un fundal de arhitecturi, ale carer capiteluri si paryi inalte erau scobite cu trepanul. Sarcofagul din Psamathia apare prin aceasta ca unul dintre ultimii reprezentanti ai grupului de sarcofage numite din Sidamara (in sia Mica, in regiunea Iconium) pentru ca unul din exemplarele cele mai vestite a fost gasit in acest oras. I n realitate, sarcofagele de acest tip au fost faurile, din primul patrar al veacului al III-lea ptna Ia inceputul celui de-al V-lea, in atelierele din Proconez de catre sculptori Iormati dupa traditiile din ve tul Asiei Mici. fe aflam aici intr-un univers al formelor deosebit de acela in care se mi ca autorul sarcofagului din SarigUzel ~i analog, in schimb, cu acela al amvonului din Salonic. El preia elementele originale pe care Ie-au introdus Anatolia ~i Siria in maniera lor de a trata formulele ~i motivele venite din Grecia antica. Acest lucru sxplica de ce Ainalov ~i Strzygowski au putut cita sarcofagul din Psamathia in sensuri diametral opuse, primul ca un exemplu de supravietuire a tradi iei antice, a] doilea ca un martor al izhucnirii Iortelor din Rasarit. Lespezi S-au Iolosit de asemenea, Intr-un fel mai modest, placile de calcar local, imitind latura Iunga a unui sarcofag, pentru a tnchide cu 0 fa~ada mormintele zidite. Aceste lespezi, cu reversul dimas neslefuit, au 0 execu ~ie mai mult sau mai putin sumara. Unele copiaza sarcofagele cu coloane. A~a este cazul a doua lespezi gasite In 1958 in cartierul Tashkasap, in vecinatatea vechiului zid al lui Con tantin. na 11 InIa~i~eaza pe Hristos tnconjural de apostolii Pavel (la dreapta sa) ,i Petru (la stinga sa) inl.re doua femei ( are simboliz azii poate Ecclesia ex gentibus ~i Ecclesia ex circumcisione, sau Roma ~i Constantinopolul). Acroterele sint constituite din busturile apostolilor. Cealaltii placa, ie~ita din acelasi atelier, este decorata cu Hristos asezat in slava intre patru apostoli. crot rele care, Ia arcofag lo veritabile, erau [unerare

. culptate in extremitatile capacului aici, din cauza. ab entei ae~ tui el ment, stnL Uiiatc in a elasi bloc u reh ful. Exi ta un al doilea grup de lespezi LoLcu reversuI neslefuit, in arc scenele se desfa~oara in hip continuu, in loc a fie scandate de coloane. na dintre cele mai reusite de un stil narativ inca vioi, ilu treaza intrar a Iui Hristos in Ieru ali~ (il. 53). Fa Lura, ~esLul de. aspra, dovedeste a secrete~e fr~~o ului basorehef antic Int pe al.e .de dISpB:~I~le,.ra~a a se tntrezareaaca fagadUlehl~ nasterii unui stil nou. Lespezi de acest gen, dovedind un mesteeug din e in ce mai sumar au fo t faurite pin a la tnceputul veacului al VII-lea: AILe placi, in general de marmura, au fost Iolosite la parapetele altarelor, colateralelor ~i tribunelor, I e ob~ ei .ele tnt decorate pe ambele fete, ceea r Ingadui . a Ideo ebim de placile funerare. El pot avea ruci izolate sau lnscri e in cercuri in cununi au in rornburi. Aceste eruei stnt adesea legate prin panglici ondulate. Exi ta de asemenea !mbr~ atii ~au I'omburi,. rnai ales suprapuse, in int riorul carora inscriu flori, cercuri sau cruci. Muzeul nation~ din Ravenna posed a panouri nespus de frumoase (il, 52), provenind de la San Vital in rare molj,:ele Impletite tntr-o retea neintrerupt~ t .d~gaJate in marrnura, dupa tehnica culptUfJI a Jour , sau ulptura-dantela anuntalii de amv0!lul ~e Ia Salonic au de sar~oraguldin p arnathia, ~l are e ana in plina favoare ub d mn,ia lui Iustinian. In medalioane, in patruloburi sau in romburi se cuibare e frunze de acant lilizate. neori intervalele dintre motive slnt oeupate, in centru de 0 cruce si catre margini de pasari. Gustului pentru culoa.;e care face e~ motivele sa se d~sprinda in plina 'lumina pe un fundal intunecat, I se adauga acela al dinamismului liniilor decorative, prinse intr-un fel de miscare perpetua. . Dar pe aces~e pau?uri de parapet s-au reprezentat ~1 subiecte Iigurative. La Muzeul din J stanbul Panouri de parapet

au!.

19~ 195

se pasLreazil doua Hil'a Indoiala do In. Ilrsit.ul veacului al Vl l-lea sau de la lnceputul celui de-al VIII-lea, care provin dintr-o biserica de Ia Thasos (Mendel, Catalogue, II, nr. 683 si 684). Pe unul din ele se vede Daniel In groapa leilor, hranit de ingeri, !?i pe celalalt doi cerbi venind din direc~ii opuse ~i apropiindu-se de un vas sa se adape. Printre subiectele cu figuri de pe lespezi a carol' destinatie nu pare totdeauna sigura se numara: Jertfa lui Avraam, Cei trei tineri iudei tn cuptorul de Ioc, Nast.erea, In hinarea magilor, Fuga 10 Egipt, Invierea lui Lazar. Sculptura din Constantinopol l~i exercitii inrturirea a upra mai multora dintre numeroasole sarcof'age care au fost fallrite 10. Ravenna, lnceplnd din perioarla ctnd orasul a rlevenit capitula Tmperiului, Ja inccpu l.ul veaculni al V-lea, pin,l in cursu] vea ului al \'1 l l-Iea. .\('easUi actiune s-a Ca('IIL sim~itii mai cu seama in limpezimea punerii In pagina, care detaseazii net Iigurile, in nohlet ea si eleganta atit ud inilor ~i lntr-o anume bllnd ete a rnodelajului. 0 puLem se iza de pildii in saroolagelo cu roloane unde, in nise cu scoica, so aflit Ilristo transmitrnd Leg a sf'intlllui Pavel in prczenta sf'lnt.ului Petru care c. te la slinga sa, ~i a all~I' upo toli {il. 50).

Sarcofagele Ra (J(>11n a

de la

In domeniul s ulpt urii arlril.ect.urale Bizantul, rnaturiztnd Lendinlele care 'P i:isel'i'l in Siria ~i Anat olia pe tirnpul epocii irnpcriale, a ('1' at formele ele mai noi scohind adlnc piatra (;1I aj utorul t repanului, in asa Iel tncit sa de prinda II n f 1 de dantelii albil 'pc un fundal intunecat, ?are pul ca fi, pe dea upra, in rustat ou 0 matorie neazrii pentru a intari contra: tul. ~ceasta. estetica a dirijat mai ales ovolutia capitelului. La in eput, bizantinii au continuat sa intrehuinjeze capitelul ionic !?i chiar mai rnult, capitelul corintic, simplu sau cornpozit, care a ramas in uzul curent pina in veacul al VI-lea in
Sculptura

arhiiccturala

provincii, sub Iorrnc mai putin bogaLe ~i mai seci decit in epoca rornanii. Dar, la Constantinopol, in cursul vcacului al V-lea, s-a inlocuit acanLul fin, cu marginile frunzelor rotunjite, cu acantul spinos cu frunze danLelate, care fusese utilizaL mai inaiute in epoca rornana, rnai ales la capitelurile din Asia Mica. Frunzele erau incepute cu dalta, dar erau finisate ~i detasal.e cu trepanul. Acesta a fost tipul numit teodosian, deoarece parc sa fi fost introdus in sculptura bizantinii sub domnia lui Teodosie al II-lea (408-450). In acelasi timp, inlocuirea arhitravei cu arcada a adui dupa sine insertia, intre partea descend nta a arcului ~i capitel, a unui trunchi de piramida, de piatra, imposta, a carei masa mai plina il facea mai putin fragil (it. 51). Aceasta uprapunere of ere a totusi un dublu dezavantaj: efectul produs era destul de stingaci ~i imposta ameninta sa alunece de pe capitel in ciuda crampoanelor care 0 legau strins de acesta. Inca de la tnceputul veacului al VI-lea, s-a operat 0 fuziune intre aceste doua clemente, dindu-se capitelului forma solida a impostei. Este capitelulo~ la care volutele, cind se mai pastreaza, ram'in aproape pe de-a tntregul angajate in mas a 9i nnde frunzele de acant, in loc sa-~i indrepte virIurile spre exterior, Iorrneaza 0 impletitura conlinua, in care tr panul a sapat, in dantelaria lor, , .obituri negre : Sfinta Sofia de la ConsLantinopol a dat excmplele desavtrsite ale acestui tip care s-a raspindiL in Irnperiu sub domnia lui Iustinian. Monogramele lui Iustinian 9i Teodorei se Inscriu aici in modul eel mal armonios, in mijlocul Ietelor principale. Exista 0 varianta a ace tui tip de capitol, cu tesituri Ia colturi ~i in mijlocul Iieciirei fe~ , .are cste atcstat la Sfintii Serghios ~i Bacchos

tu.

7).

196

De 'OI'UJ, format din lncrengaturi de acanL ~.i din impletituri, care tmpodobeste par\>iIe inalte - suprafetele dintre arcade la Sfinta Sofia, arhitrava la Sfintii Serghios ~i Bacchos - este execu tat in aceeasi tehnica a cizelurii care decupeaza 197 motivele ajurate Hira relief: el prelungests astfel

in chipul eel mai Iericit decorul capitelurilor. In aceasta retea de linii fara de sfir~it, care veste c arabescurile Iaiantelor din moschei, mintea se pierde intr-o meditatie atemporala. Sintem departe de ritmul care scanda irul paimetelor in piirWe inalte ale Erechteionului. Psalmodia bizantina a urmat lirismului coral, in astsptarea tlnguirilcr Islamului. Acest decor, parca epurat de orico volum, se potriveste mai bine cu liniiIe unei arhitecturi dematerializate i cu motivele aniconice ale mozaicurilor pentru a zamisli 0 atmosfera de 0 foarte malta spiritualitate. Arta bizantina se tragea din traditii prea complexe pentru a se limita doar la aceste inovatii, Ea a preluat de la arta romana formula capitelurilor cu figuri, dar a tratat-o cu un gust mai exigent i 0 mai sigura Intelegere a integriirii elementelor figurative in ansamblu. A stiut totusi sa dea friu libel' unei reale fantezii. Astfel, pe anumite capiteluri, dintr-o masca de barbat ia nastere 0 claie de par, barba i mustii~i din frunze de acant, dupa 0 formula aplicata i la mozaicurile pavimentare din Marele Palat imperial (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 32). Pe alte capiteluri se afla protome de berbeci sau de cai Inaripati i ctteodata vulturi sau alte pasari. In alte parti, paunii cu coada roata apar in centru. Un capitel cu 0 inscriptio mentionind numele lui Heraclius poarta cornuri ale abundentei tncrucisate (D. Talbot Rice, op. cit., pl. 34): siguranta cu care este tratat acest motiv antic confirrna renasterea simtamtntului clasic, care s-a produs sub acest imparat, asa cum vorn vedea mai departe in ctteva frumoase talers de argint (cl. pag. 214-216). Sculptura copta, arta provinciala i populara, merita o mentiune speciala, din pricina trasaturilor sale particulare : tendinta catre exuberanta decorativa, verva i ingenuitate de tip yiiriinesc, placers senzuala, Calearul destul de moale din valea Nilului se preta, in afara de aeeasta, la 0 anume neglijen~a a stilului. Ca i in pictura, i chiar mai Sculptura coptd

198

199

mult in a, tcmele provenite din pagim rn au l'arnas exLrem de trainice: Orfeu cintind din lira, Daphne, episoade din viata lui I Iercule, Leda si lebada, Afrodita, Nercidel si, mai ales, imagini ale ultului lui Dionysos, care, larg ra5pindit inca din epoca ptolemaica, s-a mentinul pin a in veacul al VI-lea. Intr-unul din aceste frontoane de ni1, foarte pretuite pe atunei, zeul vinului este reprezentat stlnd pc un car tras spre un tholos de doi tauri, cu capul intors in fa~a dupa maniera obisnuita in arta copta [il. 55). Doua busturi de Iernei, odinioara inscrise desigur 1n medalioane, ocupa colturile : sint poate preotesele thiasei bahice, donatoarele timpanului. S-a dat de asemenca un sens crestin unor motive antice : [ike i arnorasi devin ingeri, cruci "cu toarta" (ankh - emn hieroglific al cuvintulu i ia~a) luate ca simbol al bisericii coptc, pentru a aminti ea zeii din epoca faraonilor, care yineau aceasta cruce in mina, vestisera aparitia crestini mului. Sfintul calare], adesea cu capul lui Iloru , a fost un subiect Irecvent tratat. De a cmenea, pe Irize, sttlpi ~i Irontoane de nise s-au sculptat teme .rest ine. Ln rernarcabil exemplar din colecjia Mirrit Boutros Ghali n infa~i~eaza pe lIristos facind gestul bine uvtntarii tntre doua bu Luri Inscri: e in medalioane, situate deasupra ~i dede ubtul lui [il. 54). Pe laturi ~i pe cornisii all Iost sculptati delfini simbolul Mlntuitorului, .. i rozete. In colturi, iepuri se apropie de cosuri Incarcate eu fructe (fadi sa deslusim daca acest subiect avea vreo . emnilicatie alegori a). Stelcle Iunerare stnt Ioarte numeroase. '\.desea ele poartil Figura defunctului in atitudinc de orant, sau a Fecioarei, seztnd ori in picioare, 1nLl'-0 ni~a lncununata de un Ironton sau 0 scoica. Tn veacul al VI-lea apitelurilc-cosuri ~i frizele arhit turalo au fost ell gl'ija Impodobite CII Irunze de acant spin os, decupate in tehnica culpturii ajurate, potrivit unor modele venite din Con. tantinopol. Chiar daca era detestata pentru autoritarismul sau politic i religios, capi-

tala lmperiului ontinua d en tul in doineniul artistic.

..ii-~i

XCI'

.itc

as 'en-

Coptilor le-u pH\. ut sa lucr?z . lorn nul. ."IuzclIl Lu vru posed a un Iragm nt U1I1 13u na \'08LlI'e, din care so mai pusll'eaza Focioar~ asezatii P 1In scau nel prea tnalt pentru ea [il. 56), . La Muzeul copt din Cairo se pastl'eazu usilc U(' lernn ale bisericii Sllnta Barbara pc ar. .'0 pol ved a, in panourilo de sus, de ~ ~al'lo I~l'lslos sczlnd do alta Ilnl.ul l\larcu, ~l III regl~trel~ I~ledja~e Hristos intr-un nimb ~i Maria, tnconjura] i Iiecarc de cei doi prezece apo toli: ar putea ,u fie 0 rcluare a ternei din abside, adaptata supl'tlfc\ i co trehuia de orata.
in. \l'OlCrUa ~l 11l Georgia, datorita arhitecturii de piatra ) pe Iatadel edili ii, v 10l' s-a dezvoltat a sculptura ornament.ala ~I i'i(l'uraliv5. care a liut sa den 0 nota partioulara ir~prllmlll~rilor iconogralice .din Bizan] ~i. ~~e-

Armenia Georeia

.~i

mcntelor pe care Ie rnostenn 0 d ~a Ll:ad.l~.l1le locale ole in ele hranitc din aport.urile hILtl~r101' ~i ale. marilor ci v iIizat ii d in Or iont 1I1 .\ propiut ~siati(' . La Ptghavank (sau Pt ghni) (prima jumiit.at a v acului al VI-lea) pc 0 arhivolt.a de Icrcasl.ni, dui ingcri purtind 0 imago c.lipeata a. lui 11ri. lo.s slnl, urrnati fiecare de trei busturi de sfm~l, in crise in medalioane; in partea descendents a arcului, la baza, au fost Infa~i~a~i, d 0 parte, ctitorul Manuil Amatuni, lupt.lndu-se cu un leu, i de cealalta, un hiirbal, in lupta cu un grifon:
irnit.arca portrct
101'

[t unei cruc: rlublo. DN1~lIJ)J'n. lor e lnalta doi lngeri din fa~a, Pe timpanul portalului din Ateni ( ecolul aJ Vl l-lea) a Iost tratat vochinl motiv 111 cerbilor adaptndu-se la finLina, dar aceasta a devenit IIn cere in care se In, rie 0 tmpletiturri cu cabosoane, inspirati'i din lncrarile de metalurgie ~i de gil1\'aertrerie (Bal u-nsail.is Etudes sur l' art med ifc'al I'll Crorgie ei en Armrnie, pl. LXI). Exisla 0 ategorie de rnonumentc sculptatc, aracteri ti a pentru Armenia: este vorba de acelo khatchk'ors, piel ['e de rnormint sau socluri Ie ruci, dintre care cele mai vechi apartin, dl.lpa elt so pare, vcacului al V-lea. In alara crucilor ~i motivelor florale sau geometrice. era, im air i suhi cte figuraLive: Hrist os, Fcrioara [inind Pruncul, trig ri, Iinti, Jcrt.la lui Avraam, Naster a, Botezul, Daniel in groapa Ieilor (aceasl ii ultima I mil Iiirul tl'aLata d upii 0 '('hemi! care deri vii din at-eea a eroului slim rian t;hiJcramc,. intre rial' 1(, siilbat.ico). P r .onajelo sint adeseu def'ormal e in asa fel inrH s it so arla pl oze 7ngustimii endrului d~epLung-hilllal' in (,<lI'Call l'ost inl rnrlu: e. CIILel(' vosm int elor d ovin ~,inllllc\(' st ilizut in vedcrea ohiine"ii 111101' e['c('I(' ornament ale. Se sirnt e ri'i. ail:i ne a 1'15.111. la U mai mare dep.irt arc de con(' p\iil pla tice ale .\ntichila\ii g-I'ero-rom~ne declt la Bizant si ('u farnw(,lri urt olor der-orat ive din Ori nl.ul .\'pl:opial !-;(' !'x(,I'('illi ell mai mull i\ pur ere d(' seductic.
C'> ,

Ii (/ J)[II'tl' ~i de nlLa

rcgilor

sa, anizi,

pe

at unr i

sLiipini ai accstci portiuni se poato d evidont ii.

din Arrnoniu,

cstc dL
J

." ... Acostci vreri de a pastra obicviurile sasanizilor .e dutoreazti gustul, rasplndit pe atunci In Armenia

~i in Georgia, pentru imaginile etit.oril?r ..La Iv!1'en, in veacul al Vl l-lea, David aharnni ~1 sol.ia sa e tndreapta din extremitatilo timpanului pre un grup central, Iorrnat din Ilristos ~i trei sf'inti,

200

6. ARTELE SOMPTUARE

.oci tate atlt de bogata, ca aceea care domina Imperiul bizantin, ~i lndragind am de mult luxul in care vedea 0 on 'a rare a forlei sale : i " totodata, 0 sursa de plac re nu putea a nu rezervo nn loc deosebit artelor sornptuare, practi 'ate de lunga vrerne in bazinnl mediteranean : tildcsuri, metale pretioase, t siitur i, ernailuri.

Ravenna, in Provcnta ~i la Trier. Si ium aceste obie l rau u~ I' de tran portat, 10 ul unde all ro s l de. operit nu I arata. inlotdeauna originea. \d seori Inc rcarilo de atribuire '-311 inlemeial p bservatii d orrlin stili .t.i foarlc iuhiectivo. Xu cxi la ni i un rilde~ c tribuit met, cure s ii nu fi fo t de a. emenea atribuit ~i Egiptului. In ertitudin a in ar nc afli'im ad . ea dovedestc 1'1\ un a ela i urent UP al'la influenla acest dilerit e atelier care aveau 'uno~tin~a unele do altel , Dealtminteri, intr-un ingur oras par sa fi coexi tat stiluri diferilc. In ultimii ani. -a putut vedea mai bine ca in domeniul Iildosurilor a ~i in allele, Con tantinopolul trehuie a fi fo. t IIn important centru de acl iv itate.

Dipticuri consulare

F ILDE~URILE Fildesul Iu .ese apl'e iat inri" din tra\'echea antichitate in Orientul .vpr piat, in Egipt in CI' ta ..i in lumca mi enianii. Grccia tl folo i e deopotrivii la tatuete i la obie tele de rnici dimensiuni, r-a ili la sl al uil hri elefanlin . Homa il utiliza s e <II.' a em nea din plin la I cOI'uI rnobilelor, la placajul p retilor ~i Lavanelor din palat le imperials In

ornarnentele
ziona

triumf'ale.

Bizantul,

care . e apruvi-

cu Iildes din India ~i din Africa, i-a dlmu!> credincios aproape de-a lungul lntr gii sale i torii. Crouolozia i, mai mult inca, localizareaateli I'e101' de unde ieseau a este obie t pun problem dificile, ade ea in solubile. Fildcsul era prelucrat nu numai in Onientul mediteranean, Ia Constantinopol, la .\ntiohia, la .Ylexandria .,i in interiorul teritorinlui sirian sau egiptean ci ~i in 0 'rident, In Roma, la Milano, poaLe chiar la 202

203

Pe haze destul de sigure so tntcmeiaza localizarea unci anumite categorii de documenLe. E te verba de dipticurile in interiorul carora se aflau ti'i.bli~e de ceara ~i pe care consulii - nurniti cu incepere din anul 399 in cele doua capitale, cite unul pe an - le trirniteau .unoscutilor pcntru a lo anunta obtinorea acestei dernnitati onorifice, considerata cea mai insemnatii din Imperiu pin a ub Iu: Linian. Se poate presupune a, in alara de anumite exceptii, ace te dipti uri erau lucrat.e chiar in ora ul unde con ulul j i av a re~ dinta ~i, din lista magistratilor uperi ri (fasti consulares), stim in care din elo doua capitale i se decerna. e acea 'Ui cin te. Cel mai v chi dintre dipti mile pastrato apartin veacului al V-lea. Cel mai recent este acela al lui Justin, diu 540. Intr-adevar, ultimul con ulat acordat unui particular dat aza la Roma din ;1' '1 ~i la C nst antin pol din 54J. r nceplnd de at unci lm] aralul a Iost ocotit con ul p rmauenl. ln titutia a azul ill rlesueludiue dupa domnia lui Con. taut al11-1 a (641-G68) ~i a fo t abrogata ofi ial de Leon al VI-lea (886-912). Toate dipticurile de la Roma dateaza din so oIuI al V-lea, 'U xceptia unuia singur (eel al Iui Orcste, din anul 5. 0), Cole de la Con tanti-

nopol apartin primei jumiitii] i a eculului al VI-I a. [ina la sfir~iL in .criptiilc au rama in latina ,:i abia in cpind din anul 520 au aparut paralcl si .it e va in 'crip\ii in grccestc. Cele de la Homa inccp pe placuta de dede: ubt ; ccle de la Con.l antinopol pe placur de dea 'U1WU, Dipti urile de la Homa all, in cencral 0 i .onografi mai putin dezvolt aui .;i un lil mai primitiv dcctt cele de la Con tantinopol. De obicei, con .ulul esle reprezcnl at stlnd in picioar ('II 0 gTija de 1 ul dc pron un \ al il pen tru v ridi i lnl ca Iizionomioi,

Potrivit unci tendin]c eenorale u Oricnt ului grec, ale l'i1r('i efecl in sculpt ura I -am arnint.it dipti mil d Ia Constantinopol InL mai idealizale. De a, em nea ele au fo L lucrate cu mai mull a pre 'izie, Din le so de prinde 0 impre ie de noble] e ,.i de oleganta care core, punde viej.ii mai rafinale de la U1'l a noii capitals a Irnperiului. Dipl.icul Iui Anastasia ne eta 0 huna ide despro aspectul po care Jl aveau de obicei aceste mici obiecle de lux la Constanl.inupol (it. 51). J e Iiecare din cele doua pla ute, Ana tasie, tranepot al trnparatului cu acelasi nume (car ii acorrlas dernnitatea de consul In -17), e to jnfa~i~at 'Lind p un ' aun de magist rat (sella curulis) intr-o 10jU cu Ironton, de unde prezideaza jocurile din circ pe are le ofera pc chcltuiala a propri penLru a sarhatol'iintral'ea in Iunctie. Potrivit unui antic obicei al magi tratilor rornani, pentru acea ocazie el si-a pu, in iznelc Lriumfului: trabea de purpura cu rozete de aUI' ~i incalpiri, tot de alii', avin I cureluso incrucisat ; 10 mina !Sling:! \ill(, 1111 fW('l'll'lI Iorminat ('11 u n vull ur purtind I'l' 'I' sl.ot 1111 I1Il'd:di'"1 "11 bH~1 III i in pfirul ului d mnil or. ell tin'apl:, I'ididi II/Up}J(/ (batist a), pe care ,'(' rr'eg[tll'1!tl' ::1 aruncc in ar nii pentru a da : euinalul 111('('11 ('I' i i j01'11 rilor. AI' ~l Ironton (' te incunuuat de lrei 111 dalion nr cuprinzind, in centru sus, hustul Imparal.ulni .\na ta: ie, la dreapta noastra fal'a Indoiala eel al impadi.le:ei .vriadna, ~i la l inza rIal lui Pumpr ius, nepotul irnpiiratului ~i laWI can, ulu lui. In l'egislr,,1 inferior

de di tractii oferitc Elementele dilerito]01' cornpozitii au Iost repartizate cu claritate pc un fundal neutru, lip it d adin ime. patiul e, tc abolit ca ~i pe mozai .uril contemporane. ToL la Constantinopol au cxistat ~i dipt icuri mai implc - fiil'a indoialii de. tinate unor prieleni mai putin irnportanti - P" car on ulul era Iizurat in bust intr-un mcdalion (de pilda, dipticul lui Arcohind us, allat la Lu vru). Iu .Iinian a dat un xernplu al prcdilectiei sale rala de rnotivele pUI' ornarnentalo atunci cind, rii~d I r clarnat con 'ul de catre unchiul sau III tin J, in :>21, a pus sa so eulptezc dipticuri pcntru . enatori, ale 'al'or placu~e purl.au, in ('01\ uri 0 I' zela cuprinzjnd un cap d leu si, in icntru, un m dalion marginit de palmate, la Icl a a el a de pc anumite monumente romano. In interiorul acestor medalioane 0 inscriptio Iatinu rrrai ste : Ofer enatorilor ac sle daruri, mici ca pret, Clar in 'ar ate de onoruri t (exemplare pa tra: f' in abin tul de medalii c1e la Pari in Ca t.ellu Iorze co de la Milano i la New YOI'k: D. Talbot Hi e, Art buzantin, pI.' 31). Dip t icuril mai erau Lrirn i ~i penl ru a vest i a ordar a alter onoruri decit a elea ale C011ulatului, sau pentru anuntarea unor ca alorii. Dupa mar-turia gramaticului Popia, unele cuprinclean risori de d ragost c.
Exi: ta i 0 categori de dipl icuri de dirnen iuoi mui mari, in care 'e reproZ III a Jl una dill pUI'\i irnparat ul in mijlor-ul IInOI' s...lIC care cvoruu virIuriilc sale milit arc, iur ill mijlo III eel ilalt Ie] , tmparateasa. IJ hie i Iiecare din cole doua plaru\e pare sa fi lost UmpU1'H lin cinci r-ompart im nle. I 'u x mplu niagnifiil .onst itui Iildcsul Harberini dc la Luvru (if.,j J, ar .Le una dinLre piesele eel rnai representative ale iconograliei im periale crestino. In registrul I sus, doi inzeri poarta un medalion lnltiuntrul t;UI'uia, inl re OUl'C, Luna ~i u stea, simboluri ale

(' ,t reprezentata 0 partida grati diirniciei lui Anastasio.

-u,

Dipticuri

imperialc

(J

20~

205

el'ldui, so despriudo bu LuJ Jui Ilrist,. 0, LOn:-' b b hi I at ~m :' rnocuvlntind cu mina dreapta ~i ~inind In ~tln~a ~epLrul t rrninat ('11 0 ruce: de Ia el <Ieyne ImpHI'alul pu~er a ~i tut d la I a primit rn~ run a d face. ria dornneascu asupra pamlntuIUI intreg () ordin a, ernanatoaro aceleia din cosmos. ~Panoul~cenLral ilu treaza a easta Ulpinit'e ~~ oluta. Imp~raLul apare aici calare, a 0 tas \ IctO~JOS, purtmd plato a II lambrechinuri si hlarnida militara iar pe cap coroana incru tat~a ~ l~e~\emaLe. Cu un gesL imperio, lnfize in pamm ancea, care acopera partial un sef barbar III \'C rnintat u 0 tuni a II mineci '0 caci 1': tuz a ,."UI 'at~' a ~~ .pan tal' om 1ungi. Sus, Ja ,HI dreapta, 0 . Ike. u p:clO~rele asezate pe sfera lumii, tin1nd m mina ~stmga ramura de palmier a vi toriei, "0 indreapta in zbor pre imparat pentru a-i pune pe eap~ un una pe .care 0 I,inea probabil in mina dreap.ta. Pe ac~ea~1 parte, jos, Terra, ridictndu-i i cu. mma stinga poala mantiei, plina de fru te atinge cu mina dreapta piciorul basileului jntr-u~ gest. ~~e s~lpunere, arattnd as~fel ca i:r:lreaga lume 10cu!L~ iJ reeunoa~t~ autoritatea ~I li Inchina bogatiile sale .. InT'reg~strul. inferior, de 0 parte 9i Ie alta, a unei Nike In rmscar ,inarmalii u un Lr?feu In m'in~ L~ng~, tnainteaza cei ce plate c Lr!but, barbari 91 hindusi, insoFt,i, prirnii la ~mga, de ';In Ieu, ceilalti, la dreapla, de un elefanL .1 de~ un t~D'n~. In panoul din tinga, donatorul, Imb.rae~L ~l .?lm ?ldat, of era imparatului tatuela U?-~l VI torn. Inaripate monLatil p un soclu : la pr lO~r Ie lUJ S? afla sacul din are va implrrti ~aru.rl poporullll. Aeela i per onaj se rega ea far~ tndoiala !n co tumul triurnf'al al con iulilor pe pan.oul ~Ul ~lreapla. azi disparut. peciali tii nil ~u l~buLII ~a ~ puna de a iord asupra id nLita.~ii 1 mp~raluJu J. Cercet atorii au tncetat tI mult a vada in el p Constantin dar mai ezitft inca Intr Z~non (~74-491) Anas.La i (491--1) ~j l usl in~aJ?-,Hir~ ca ? c~rt;l.para~[e ell efigiile de pe moned ~a fI ~urnlza~ mdlC~l probante. Prezenta in registrul mferlO." a L~'I?lltal'llor barbari ~i hindusi tndreptate~te id ntificarca u .Ynastasio ar prirni: C 0 206

ambo. acla din Indii In tlf) ~i I' purt.ase 0 victorie a upra gotilor in 49 . Acea: ta opera, care e L str1n legata d arta triumlala romana ptna ~i in felul in care a fo t Lratata. terna Lributarilor, ramine de asemenea, prin sbil, mai apropiata de arta antica decit dipticurile precedente ; in panoul c ntral, gratie unui extrem de abil mestesug, e 'xpl'ima IIn . imt al volurnului rar in ac a. Hi cpo i'i.. eil aceste Iildesuri rrau folosite in scopuri profane de iHre paturile rafinate ale ari tocrati i expli a de c subie telc mitologicc au fo t trat ate cu PI' dileclie nil numai la Con tantinopol, i 'oi in Egipt.. Muzeul national de la Ravenna poseda frurnoa a pla a pe are .vpollo clntind la ~iLera face 0 serenad a unei cal c Daphne, Ill' aUt intr-un dafin. Strinsa ,., , ~ d 1 \ . a, manarell 0 \e:iilura copta e a 1 ntmoe, p11 lraLa la muzeul Guimet, indica destnl de sigur originea giptcana a ace tei piese, care pure ~ii da ze din prima jnmaLate a SE'(olului al VI-lea. 'I 01. din Egipt provin, dupfi. t.oate aparen] le, (' -le doua grupuri d tte t.rei Iild esuri montate in at dra sail jiltul di1rlliL d lIenrie al TT-I a (1 02-1024) at.edral i de la Aa hen (il. /59 .~i GO). Ele par a fi Io t fi:iurite p nt.ru lmpodobirea unui scaun. C 1 mai lrurno gl'Up (ii. 59) upnirule n Tsis in peplu, a vind pe ap un medius ~i int' njuraUi de 0 corabi eu echipajul au, de un tr-mplu rotund al Jui 0 iris, de cintaret,j din nai si de 0 menada danslnd. ProCuziunea exuberanta personajelol' de pe fundal aminteste de India, ell care arta opta din acea vrerne prezintfi ade eori unele ufinita~i. Celelalte Iildesuri apar[inind aceluiasi an amblu infati eaza, pe Iundalul unor impletituri de iedera, doi Diony 0 tind cu pi ioarele tncrucisate ~i u bl'a~ul dropt ridi at, care e sprijina unul pe 0 coloneta, celiilalt pe 0 fintina u bot de leu. Atitudinea languroasa, 207 mu ulatura usor adipoasa ~i a, pectul efeminat

ublecie mitoloeicc

Faptul

al [tresl,ol' rfigii ale z ului dCI'i\'u din mod lolo e ~luhll al IV-lea i.e.n. In aces! trei Iiguri s regaseste m~delajul putin earn molatie ~j enzualit atoa gr(' ale (~~r cal'a'lerizf'az:1 prea ade, ea opere~e sculpturii copt e. Mal mull,a, II car~l1ne ~i durit at o apare in c lelalt 1,,'1'1fll(~e"Ill'1 ell' Pl' jil(ul de la Aa hen, PI' ,unnl elm ell'~!~ part e.i d(' su s , ,e afla 0 Tcreida a .. ~z~ta pc IIn.. Friton are U prinde vu urnin 1011(1 l~lJnl,lcv de ~IJlo~; in partea de jo: 0 a doua I ereida, mal ,mICa, e, te rapita de un Triton, ,,:e,:nenea .'ub~ectc fll,e,cra Iralate mai inainlc plOa,l~ ,at~lr,atle, (~e arta romana. Dc jur-imprej1l1~ P ti ~Ll ~I RCOlCl evoca prezen Ia mal'l'l' tot in m ' l'a D .' ' , al1J an rea. ar, ,alatlll'J de acca ta imagi-'lica paginil c,l o~a alte .rdde~uri i] us t,reaza fara tndoiala. i~ hip alegoric, triurnful Bin lui a upra RJullli Po IIn,1I~ dl~, ('If' v un raliire! pc ('aI' n inrol'on~azii rloi II1g'Cl~? 1;lr<lpunge ('II Iant-oa 0 pant ern, 0111,cal" If' ~I,~~ ('I,IO~ dr, viniil oure (iI, GO), I e cel~lalL, tin, l,lZholl1lC rim fala, tncadrat 1 doi a , 'I' l " nmornsi s Ilve~ ,f' ('II piciorul stlnc 0 pa: al'r cI pra(I'v " ~ I'" , , " <I. , ' e 1;lm,~m ISpILI(1 !'a atiibuim aceluiasi alplirl' fd(!c~tll dill 111 11zeu I Cluny I' prezent lnd-o Ir ,\rIadn~\, sau 0 menarln, sprijinindu-s ('11 mi;1" ell: apla JH' un l irs ~i agilind 0 t amburinn ('I"

le-a adus

sl

ll1ga,

Fi,ld~'$I"'ilr au sluj il d copoI r.!\'~l ,:1, 1<1 propagar a in" ,'.. " ,\'<1 !,all,lI'll~I' religioi rrestin. BISrl~(d,~hl folosltvdr,dlplll'lJl'l pent ru a inscrio p,e Ictblt\c ell' earu llslr de 'finl i (I d f 'I' I I tori ' , e unr I "~ (,e nona 01'1 recomandindu-i astf'el I' dincioailmsa-~ l~omeneasca in ruO'aeiunil IOl' in t impnl ,lllJh l. Arle ea ea a refolo it in ace l cop CI' , rp ti IClll'1 . f pro anc, rlar a pu: a, e eulptezc "i un le orizinale eI~(,OI':llc ('II :ubICCI cresl inc. Muzeul B~I'gel~(; d~nl'lorrll!a po: rel;''i 1111 eX<.'llll)l.UI'car pe I 1v I (il 6 ) , ,1I 11a ~ 11l, P Hl:1! ,e I, !, 11;HaUi pe .Ydam cin rai as zat intrc doi smorhini, ale CarOl' Irunze i-au 'I UJI iit ~ ' , , ,,1-',1 a opere golI(,lIlnea ctnd a devenit consl ient de a, EJ cia numo a nimalr-lnr po rur Dllmn('zCII
1'('1 igioa.

Dipticnri

('

209 208

la el, a:-)" 1;U11l so 'pune ill Furcre (II, Hl-20), In part a dr jos, un taur sc aplcacii Sll b a din upa color palm lluvii ale raiului. .\('easlu lema, in care s poate rccunoastc 0 adupturr cr ~tina a tern i lui Odell lnconjurat de animalc, 'Le tratata ell un im\i:i.mint al idilei pastorale apr piat de arta anti 'U, Csalalt a placa infati~eaza cpi oade din , d rea sf'intului Pavel in Malta, Irnpartit in Lr i reci LI'e ~i sparate de accid nlc ale Lerenu1ui rapi 1 indicate. In part ea d SUS, sllntul Pavel e te a,ezat 'a un mazi traL roman, pe sella curulis lntre doi apostoli, greu de ident ilicat : poal Luea si Vart.olorneu, sau Timolei (aeea 'Ut ena -a mai intorpretat .,i ca Pl'OPO\'Utluirea lui Pavel Ia .\.L na). Intr-un registru mediao, dupa p ve tir a din apit.olul ~ XVIII al Faptelor apo'Lolilor, Iintul Pay I 'uLura in Iocul de O'aLej vipora care i e in .oliicis pc rnina dreapta, fara ea el a patimeasea ni i un rjiu. In mijloc, mai marele insulei , Publiu , lmbracat in manti a cu fibnUi lUJ1O'a a magistratilor, este insotit dc doi ostasi din gania, In parl.ea de jos, i .o pr ;,:inta Hl'1ntului Pavel doi bolnavi pe care ii v a Uimadui: unul ostc aproapo schelcl ic, (:cl<1lalL ar un bra!, atroliat. Localnicii din Malta, nurnil i harbari in Faptelc apostolilor, poarta Y srnlntul care pe vrernca a cea ra al g rmanilor. Stilul clasicizan L al a estei opere n' ing5.duic sa eredem ca a a ie9iL dioLr-un atelier de la Conslaolinopol, in cur ul yea ului al Vvlea. .,'i filde urilor cre tine li '-a aplieat formula uiptieurilor imperiale de dimensiuni mai mari, eu placi lmpar~iL in mai multe eompartimente, Fildesul Iolo iL in sccolul al IX-lea ca scoartc pontru Evaneheliarul carr a apar+inut pinji in l7( 4. bi .ericii d In. ainl-J upicin [daparl.nment ul Jura) 9i car afla in prezcnL la Bibliot eca na~ionala de la Paris c, Le un bun cxcmplu al aces Lei catsgorii de Iildet uri (il. 62-(4), I maginil imp aratulu i ~i tmparatesei all fost inloeuite ai i u aceea a lui Hri tos tronind iotre sfintii Petru si Pavel, .,i a I, e ioarei cu Pruneul, toL a~ezata p tron, intre doi tngeri. Zona superioara a I'amas

ocupata de doi ingeri purt.lud 0 cununa triumlala, in interiorul careia 0 cruce s-a sub tituit bu tului lui IIristos. In partes de j os, in locul omagiilor adu e de tributari, allarn, de 0 parte lntilnirea cu femeia samarineancil i Invierea lui Lazar si, de cealalta parte, Intrarea in Ieru alim. Aceste scene slnt tratate cu 0 rapiditatc de miscare co nu era ceruta de subiect, dar care vine din Iaptul ca apostolii au preluat atitudinile caracteri Li e tributarilor accentuindu-le ~i mai mult. D 0 parte ~i de alta a panoului central, pc care e dctaseasa figura lui Hristos tronind, slnt reprezentate patru minuni: la sting a, Tamaduirea orbului i a paraliticului; la dreapta Tamaduirea Hemoroissei (bolnava de doisprezece ani) ~i Scoaterea duhului necurat dintr-un eindracite. Panoul Fecioarei cu Pruncul este tnconj urat, la stinga, de Bunavestire ~i de Vizita la aftnta Eli aveta i, la dreapta, de Potolirea furtunii i CaIatoria la Betleem. cest Iildes se tnrudeste indeaproape cu acela care alcatuiest coperta Evangheliei de la Etsmiadzin. Arheologi i nu au putut sa se puna de acord asupra locului unde au fost lucrate. Ele au fost atribuite Siriei, AnaLoliei sau Egiptului, dupa conceptia pe care cercetatorii 0 aveau despre stilul care ar Ii predominaL in aceste regiuni. Volbaeh a propus chiar sa se vada in Iildesul de In Saint-Lupi in 0 imitati galica dupa un model oriental. sprimea stilului aces tor dipticuri a dus la exeluderea Constantinopolului; dar, chiar ~i asupra acestui punet, este bine sa nu uitam ca ele au fost exeeutale pentru biseriei ~i nu pentru membrii ari tocrati i ~i, desigur, niei pentru cereurile patriarhiei i ca, deei, ele au putut Ii sculptate in ateliere cu totul deo ebite de acelea carora Ie datoram pic ol cele mai rafinal,e. Ar fi prudent a nu se omita piireri prea categoricc asupra locului unde au fo L lucrate aceste opere. Dipticul numit de la Iurano, aflat in muzeul national de la Ravenna, prezinta 0 iconografie cornparabila, desi avlnd 0 Jactura mai eleganta. In general parerilo in 'lina sa-I atribuie Egiptului.

Fildesul a fo L utilizat ~i Ja confecLionarea pixidelor ( utiute) in care sc pas~ra analura s~u t~~iic. In acest scop s-au refolo It chiar ~l pixide pagine, impodobite de pilda cu scene de viniiloare .sall eu reprezentari ale lui ~rfeu. Dar ~-au real'za~ l?i altele eu subiecte cr.e~me, ~ua.Ledin eele ~~u~ Testamente sau din Vietile sfintilor. Pe 0 pixida de la Vatican un Hristos tinaI', imberb, vindeca orbul ~i paralitieul ~i tl invie pe Lazar. Doi barbati, care ridica mina dreapta si ~in in stlnga un volumen sint mar tori ai acesto'r miracole; fara tndoiala treb{ue sa vedem in ei niste prooroci. 0 .verva populara inspira, ~i aici, ati~u~i~~e tnsulletite al~ personajelor indesate .. Spec~ali~tll s:a.u glndit ~J in acest caz cind la Egipt, clnd la S~rla. I?ar tot aUt de bine s-ar putea lua in consideratie unul dintre atelierele de la Con tantinopol. Pixide J iltul lui 1I1aximian Printre Iildesurile crestine o atentie eu totul deosebita merit.a catedra sau jiltul sculpLat penlru ~'estitul epi vcop al ~ave~nei, Maximian a carui monograma a Iost sapata pe briul orna~ental care tncinge scaunul (it. 65-67). Pe partea inlerioara a fe\ei principale, .sfintul loan Botezatorul tnvesmtntat in COJoe (ple~e de capra) i prezentind in mlna stlnga medalionul cu Mielul lui Dumnezeu este incadrat de cei patru svanghelisti asezati, ca ~i el, ill: nise cu coica si coloane ra ucite de aspect antic. Modelajullo~ este tratat cu m~ta vigoare . i fiziono~ii,le lor cu mult realism. EI se desprind parca 10 ronde-bosse i, prin expresia lor de ~nerg.ie p~~in brutaHi ne fae sa ne gindim la statuile din nisele 'xterio~re de la Or an Michele din Floren~a: Aceste cinci panouri slnt in adra.te de pan~ul'~ decorative in care animale se inscriu intre vrejurr de vi~a in~arcate cu ciorchini de stru~uri, .care se revarsa din vase striate. Pe partea interroara a spatarului, jos, la dreapta, tncep scenelo din yiat~ lui Hristos care se continua pe Iata exterioara de sus 1n j~s. Ele merg de la Bunavestire, ptna la
y

210

211

intilnirea CLl samarineanca. Dint r-un lolal tlc douazeci lji, patru de . .ene s-a pierdut aproapo jumiit.atc. In cele care s-au pastrat, irnt ul adlncirnii spatiului cste inlilturat.: p rsonaj de :e inghesuie unel in allele 9i anurnite epi oade, u Inmultirea piinilor ~i pestilor, capala a pectul unor icoane. Cele zec panouri Iateralc rcprezinta povest.ea lui Iosif. Ele inL cxecutate u acel gu ,t al naratiunii vii ~i pitor sti, pe care ilu trarea Vechiului Testament, atunci cind -a con tit.uit in primele vea uri ale erei noa tre, l-a Imprumutat de la arta rornana. Divergentcle de Lil care o remarca in jiltul lui Maximian ar puLea rezulta mai degraba din dilerentele dintre modelele Iolosito declt din diver itatea manierelor lntre colaboratori. Provenienta acestei mobile somptuoa e a fa ut obiectul multor ipol.eze. Argumentatia s-a , prijinit pe importanta a ordata pov 9lii lui 10 if ~i pe caracterul topic al mai multo!' detalii pentru a postula 0 origine alexandrina. Dar aceste detalii au pu tu L fi lmprumutate din aietele de modele, $i nu trcbuie uitat faptul ca, tnceptnd din veacul al l V-lca povestea lui Iosif s-a !'iispindit mult in intreaga lume crestina, unde Iiul Iui Jacov a Iost .ocotit a 0 pl'cfigul'al'e a Iui Mesia. n piscop al Ra ven nei, PeLI'u Hrisolozul (429-449), 'tiiruis asupra ac Lui paralelism in predi '1 a De N aiivitate. In alara de aceasta, 'fintul Ambrosio 11 prezentas pe Iosif ca model al epi .copilor. Aslfel incit, in stadiul actual al inlormatiilor de are di punem, a emanarea istorica ne tndeamna sa redem ca jiltul Iui Maximian a fo L executat chiar la Constantinopol 9i ca el i-a fost daruit probabil d protectorii ai lu .tiuian ~i Teoclora pcnt.ru Insciiunarea sa ca pi: .op, in :)4, , lnaint de a i :c fi a ordat Lil1111d arhi pis .op (car nil figlll'eaZU in monogramii).
METALELE PRETIOASE Epocile elenieticii mai mult

cust Ioartc "ill puntru HUI' ~i mai alt'~ p nl rn arginb, mai putin costi it or. Din ,rl~ so fae ~u ve ela, oglinzi, ad sea ,statu te ~l, III anur~lIt, ocazii adevara te statui. A est gust pal'(' ,(l fl re cut la bizanLini. Constantin, mereu al nt ,a impuna, prin etalarea fa tului, sent irnentul ma:('t iei imperial, protejas prin: ul.iri de J!npoz~ll' muncu giuyu reiilor !')i a uI'ginlarilol'" EI :po!'\se numiirul ofrand 101' de III 'I ale P" \ roaso ral!'l: maril an t.uare si inil.ltase cruci de aUI' Ill! nurnat p Colzota ~i in 'palat~l :ill! imp~ria1 de l~ C0l!lantin pol, ci si in nl1mcroase, ]1I('.\e publica din Roma .10Ila. In capitala Irnperiului -au exc~ulal t.atuil de aur ale lui Constantin, Teodo ie al [I-lea, Z non, .vna t a: ie si 0 st atuie d arginl a lmparate ei Eudoxia. " v ' Tn finta ofia IUI Iust inian, dllpil des Tiel' a

lui Pax ol ilentiarul, masa altarului (prcsl olul) ra de aur ma iv lru-rust nt en pictro -umpc "I
omailuri. Eu so sprij ineu p ,oloan,e de a 'en}(,Il~'a de aur. Baldu('hinuL de doasupt-a el ru filcnt dl,ll patrn 01 ane tie argint aur il. si d int r-un acop 1'1~ piramidal avlnd in virf mare cruco de aur. ,r n Iundul absidei tronul pat riarhulu] era d(' <l1'!4ll1t aurit. Pe coloanelc de argint ('ar(' inehide,all altarul eran cizelal e med alioane ovule are ('I1I}1'II1dean bu t ul lui llrist os, al 1-ecioarci, ale arhangoh lilor prof tilor _,i apost olilor. PI'imul.am.von dilruil de Iust.iniun ern placat cu aur "I ballit in pi t r prel ioasc. eel de-al rloilea ~'efcklll d~IPli prabu~ire cupolci. in 5=- t'l'a pol Il ('II al'g~nl. Lampi1e ,i pelican II' le erau tll' aur ~at,1 de argml . La palaLul imp rial.. in ~a~a de alltll,~n\e (C~IIistorium), und Basilelli pl'lmea omaO'~lle mar~lo.I' drezatori de la curt ~i ale arnba adorilor sll'i'iml, t ronul lui Iust inian, P" cedal, de l r i t repl c do porfir era a~ez~l sub un halda~hin de am., , ~I talele PI' [loa, c erau Iolosite pel.1l,rll dl!('rilp pie' ale mobilierului, profan 'au I'<,llglo:, "I nH~1 ule pantru ve ela. Cu uurul 111al de la ",a?dall, Iustinian a pur :a e faen. un lntrez en:1C1ll ,~le ma: a Impodobit ('II reli Iuri care rolatau vict oriile 213 sale,

<

tasera,

chiar

~i imperialii rornana manilesdeclt Grccia clasica, un

212

Din toate

ace te obiecte

Ioartc

scumpe,

destul

putino - proportional - au upravietuit plna la noi. In afara vechilor hotare ale Imperiului, mai multe au fo t gasite de-a lungul drumurilor
Iluviale de ral pIc fu. e cum ar
,1('C

din Ucraina ~i din Rusia pin a in apropiere ~i chiar ptna in Siberia. Fara lndoiala era date in schimbul unor produ e locale, fi blanurile, sail oferite pentru a atrage

bunnvointa uora.

nnor

populatii

~i

capeteniilor

Locul de Iabricatie a obiecLelor de argint nu . e lasa Lotdeauna pre izat cu mai multa certitndine dectt acela al icoanelor, manuscri elor i?i Iildesurilor. S-a crozut a prez nta, pe multe d intre ele, a unor marci-stampile (poan oane) imprirnate in alelierele imperials de la Constantinopol Inaintea executarii decorului ar rezolva problema provenientei. Dar, eel putin pentru anurnite piese, nu se poate exclude total posibilitatea ca, dupa co fuse era modelale Ia Cons tantinopol, sa fi fo t decorate tntr-un an oras, poansoanele slujind In acest caz doar pentru garantarea hunei cnliLuti a artrintnlui ~i pentru a dovedi cu toate drepturile datoraLe vist.ieriei irnperiale Ius sera percepute .. \ceste marci, aproap totdeauna inci pe fiecare obiect, cornporta un bust ~i 0 monograma a trnparatului precum ~i monogramele slujbasilor in arcina~i sa supravegheze activitatea atelierelor imp riale din capitals. Ele se tntind din domnia Iui Anastasie (491-51 ) ptna la aceea a lui Con tant al II-lea (641-66 ). Saracirea Irnperiului expli a de ce dupa aceasta data s-a preferat a e pa treze argintul din atelier le imperiale pentru baterea monedei. De tinate unei clientele aristocrate, rafinate ,i conservatoare, aceste obiecte de argint se numara printrc operele artei bizantine care au rama el mai mult credincioa e artei elenisLice.

Talere
imperiale
carc In limba

e-au ramas numeroa e talere de argint lucrate in tehnica au repousse I), autorilor latini de dupa caderea

214

215

Irnperiului roman au Iost numite e rnissoria , dupa 'it se pare delormind cuvintul mensona '), adica talere ornamentale pentru masa I). Subiectele lor au fost luale adesea, din iconografia imperialil. . ~ ~ . Cel mai vechi taler ce III -a pastrat p8:re sa .fIC acela gasit lntr-un mormint de la Kercr,. antica etate Panticapaeum (il. 69). Deco~u1.!tu ~ fos~ xecutat in tehnica punctarii u prlbolUl. l apor aurit. n tmparat, avlnd capul imp?doblt cu ~n nimb i purtind 0 diadema, probabil Cons tan\1lI a1 II-lea (337-361), jud clnd. dup~ aseI?anarea u portretele de pe manede ~l eu. giganticul ca~ de bronz din Palatul Conservalorilor, inamteaza triumlator pe un cal ce face volte: ~l este precedal, de 0 Nike care se pregate~te sa-i ofere cununa si este urmat de un ostas din garda cu scutul mar at de 0 hrisma. Intre picioarele ~in spatc ale calului zace la pamtnt un S?ut, l~~ol al dusmanului Invins. Icon9grafi~ triumfului In;tperial care avea sa se regaseasca pe monede. ~l. p~c fild' sul Barberini (u. 58), este a tIel constltUl~a. Irnparatul este imbr.acat, dupii moda .(c barb~ra/ are patrunse e in Blzan~, u pan~~on: a ema,:utori u aeeia ai suveranilor ~asanlZl l cu. tunica galonata a caJ~re~ilor. per an I au. a~ma~l, para: gaudion, trinsa la mijloc u 0 l-':lgatoare. De~1 ~alarete pe un al din profil,. el, i~l ~ntoarce ~a~a ~i torsul spre pe tater, a~a lncit a s~ prez~nte frontal. 0 anume ttngacie in executie .a .la ~t uneori sa s creada ea ar fi vOl'b.a despre 0 lI:111ta~le locala a un i pie e original' din Constantinopol. Dar 0 asemenea nehotarire a Iormelor -ar explica i tntr-un at li r al capitalei la 0 epoca in cal'~ intruziunea art i P pulare, e ~\'llsese .loe atunci in arta ofi iala . -a impl Lil . eu . mfI~r.n~f'1 'a anid pentru a '0 III pu no noile rmaguu ale maje La~ii Imperiale. ., _ .\.a cum sc ,li de mai in.amle din ?culpLuru, arLa sub domnia lui Teodo ue l a lnvms ace. ~e incertitudini inerente oricarei faze de tran~ltJe i a regasit aile unui stil mai clasic. Pe un n~1'~oriuui de 1a Madrid, cxccuLat in 3 8 u PI'Jl jul
v

Decenalelor acestui lmparat (adica s rbarile comemorind a zecea ani vel', are a urcarii sale pe tron, pc are le-a celebrat la Salo~ic), T~odosie .1, p y atun i in virsta de patruzeci ~I doi dc. ani, La pe troll, incadrat de cO-lmparatul. d in ~pu, Val ntinian al II-lea, la drsapt.a, ~l, la sttnga, d Iiul sau mai mare, Arcadius, nascut u zece ani mai tnaintc si proclarnat Augl! tus la ~0f.1stantinopol in 3 3. Teodo ie I'~mlLe u~ dlptl.(, unui magi Lrat. La fieeare extremltaL:, doi soldari, lnarrnati cu lance ~i icut, Iac d? garda. Ca.ra,cLeru1 solemn si chiar acru al cener e to 'ublmlaty d . pI' zcn] a unui porti cu 'paln~ o~oane, aly. arui Ironton decorat cu putti lnaripati, est taJat]a mijloc de 0 arcada ub care troneaza Teodo Ie. e cunoaste un letrakion.ion ,a, eman~tor in palatul lui Diocletian de la SP.ht. I.n exerga, Teyr~a, .ca~ lsi ascundc cu bratul sttng pieptul g?l, sLa mtmsa! cu un om al abundentei in tndoitura bratului dr pt, in mijlocul uf.1or spi o de Will illv are cvol ueazji ni., Le puui. J\cest. moti v a p~st.ral O'ra\,ia enzualji a protol.ipurilor sale le.lllstlc. eeasi opozitie, ccrutil rl~ na.tl:,a ,sublect~101: t rat ate, Intre olcmnitatea hieratica ~ lmpara! dOl 'i libertatea mai mare din cenele inferioare, ' ~b. erva, um am vazut mai i~ainte, pe 0 .lul obelis ului a eluia i Teodo ie (il. 45). Dar, pc rind tehni a culpturii in piatrii ducea Ia vo ~nllr:n~ duritate, toreutica Iavoriza 0 elega~~a ra l?llld,ta uniform, care onlera ana amblului 0 mal mar unitate. Indi atia in greceste p'e I.-evers ,a O're~talii confirrna cil acest tale~, trirni: d 1 eodo re in 'paLria sa d o"igi~e, pa~Ja. undo .1'0.l (~e, '0pcril la ,\Im ndralejo ('p~oVIIH'la J3~t!aJ. ), [lIsrs labricat in part a lellH':I a 1mpcriului.

prin

elegant a ~i supl

~e ~i patl'UllS

de

0 I'

ala

prospetimo

u scntirnentului.

i-au reprczentat,

df'

pi]t!a, Artemis vinind calar pc un ccrb, :\ lcna arbitrind di: pula i, cata inl re C1i~ 'C ~i Ajax in jurul armelor lui .\hiJ , .Vlrodiln in cort ul lui .vnchi e sau dinaint ea lui Adonis. [:cdl'a "i l Iippolit , intilnir a inl re Xlelcagru ~i .\talanla. nd uniiri ale zeilur in picioare, rlan: U1'i de bucaut .) d sileni, I(PI'ae] suarurnlnd JCIII din :'i m cu. Xcrcid cal.ll'ind r moust r] marini, sau rh iar Arnora: icon. lruind un nilomr-l r-u. .Vceluiasi [ilon ii apartino tal I'll! dcscoperit la Lam psae (ill Mysia pc \'lrmul ll ell ipontului), undo 0 PCI'sonificaro a T ndi i, a~ezala din fa! a pe IIn t ron ustinut do Iildcsii unui clefanL (il. G j. ostc in onjurat.! de un papagal, 0 dropio :i douii maimutc. uloareu bronzata a pielii femeii c uc rcdata prin in rru 'Ia!ii 'lI. nie11o. in exel'ga, doi 1mbltnzilori de Iiare, purtind turban, condur- 1I11111 1111tigru, elalalt un leopard. Compozitia imbinil simtul grandoarci (;1I Jarrnecul idilei bu olic ~i <II cxoti mului. India. ale di.l'oi aromato condim nLe. pietr 11 L mat ~i Iildcsuri rau Ioartc apre iat la Constantin pol i r-u 'are Anasta ie reinnodase relatiile are fuscsel'a la hili te pc vremea Tmperi 11_ lui roman, xercita a upra bizanlinilor 0 ade\'i'irat.1 fa cinat i . Dcprinderilo icuJ1og'I'afij'p ~i stili lie' eap.Halc in l'SCrul area ac tor picse ('11 .ubiect imperial sau miloloU'i('e :0 regilse:e in 1I0llU lal I' 'U Sf' Ill' din via] a lui David, d SCOPf'rit c In I. 02 la Kvrr-nia. ill insul CiPl'U, ~i illlp.il'(il(' inl rr- muz ('II' dill .\I'\\' York (~a~l') ~i dill '\if'()~ia (Irci). David esl c rrprezent 'IL prilllinuu-I ling:i Iurmu sa pe trimisul lui '(lIl\IJf'I, Iiind miruit tl Samuel inra(i9indu-:1' dinaintca lui aul, in('aicrindll-'e cu un ur ~i cu uu leu, Imbracindu- o cu hain Ie si arrnele lui Saul, Iupttndu-so cu Goliat, Iulnd-o Ie soli pe Micol, p mind ln l re217 brtl'i prinsului cgiptcan (Hegi, I, 16/12, 13, 2J;

Talere cu rei ig ioase

ubiectc

Tul re Cil subiecte niitologice

]01'

P ntru a ras punde gu turitnaltilor d l'egiHol'i Ii in

adrnini .l ratia bizantina, f rmati in mari1e scoli unde se studia Iiteratura clasi a, talerele au fo t ad~sea decorate ('II subi 'Le mitolozi c, care au men~l!luL pinv sub l l eraclius un st il ant.ichizant , caracterizat

216

17/34-3 , 3 , ll1-l1!J; 1~/27;, 30/~1-1-). vp~ rcvorsul a HLOJ'talero au Iot L imprimat mar I u monogramele Iui llora 'lius, ~~ bu t~ri ale are. tui trnparat purt.lnd barba Inc',l, HCUl'ta! eea ('I' ingaduie sa fi dal.al.c lntr ann 6J3 ~l 6,30. Antiohia fiind pe atunci sub putel:ea p~r~il<:1' (din 6'11 pina in 62 ) orizinea on~talltmopob~ana, sugerata de in. a~i pre~enta rr:~rcIIol', e te n indoi lnica. Toate ace to ilut tratu av au drept c p a c ata in eviden~a oaracterul d opotriva a l:ll al puterii lui David ~i a lui Her~cl~ll:,v c.are trebuia sa i~i compen eze uzurparca pr.m IJ!lal'll'ea ace te~ credinte. Punind capat. riizboiului n fa t al lUI Focas, asa cum David, fu. e. p al s de Dumne~ II a-I inlo uia ca pe vinovatul Saul, H raclius conduse e cruciada trnpotriva persilor, la fel um David se luptase ';l fili ten,ii ~i am~lecitii, I entru a ilustra aceste spisoade din VechIUI Testament, :-a recur la Iormulele utilizate pentru alto utbiectc. Ungerea cu mil' a lui David, infii"\J~~ar~a lui dinaintea lui Saul, punerea a,rmel?r, casatOl'l~ sa, s de fa~oara in fa~a, porticului u ar ada modiana al audientelor imperiale. Pe.nt~~1 a-I reprezenta doborind, ur ul au leuI, art~~tn -au inspirat din Iupta lUl, Heracle?~ srboai a d la Ceryn ea, sau din Mithra ucigtnd taurul. Patene

Tmpal'lU.,ania daU'l d Ilri Los apostolilor Impilrti~i in doua grupuri - nu se preta oare la 0 redare mai intensa a emotiilor declt seenele Imperiale sau mitologiee? postolii VOl' fi fo t patrun i de 0 puternica fen-oar relizioa a rind au Ios! chemati a instituie taina are avea sa le tngaduie lor, apoi credinciosilor, . a pari icipe In nat ura

lui Durnnezeu.
' 'e nflum in ace 'n" i incertitudine privind originea Irurno ului YUS de arginl, gii it la Horns (antica Erne. a), in iria, ~i p5 trat la Luvru. EI e. L d orat la jumjitatea IniH\imii sale en opl m rlalioan cuprinztnd busl uri : Ih-istos inlrc . fin\ii P lru ..i Pay I, loan Bot 7.atorul "i loan Evanzheli tul j Fecioara inlre doi arhangheli. Intre aceste medalioane se deslasoara Irnpletituri in volut , rare incadr aza ornuri iesind din frunzc d c cant. Eleganta ace. tor motive venite din Antichitate se tmbinh in chipul eel mai Ieriei! en au Leritalea \1,,01' tristil a Iigurilor car arnintese de acelea d pe pal enele de la Riha ,i St uma. Fal',\ tndoiala asa al'iHau si mozaicurile lui III .t.in ul TT-l a d la' Ilnta of'ia, inaintea dist rugerii 101' d r-iill'e iconoclast i. La dropt vorbind , ac :1' nhieet.e Ie c rgint ne Iar- ~il asistam la introdu('PI' a in art Ie m l alului a st ilului religioR, c ~-a on tituit. dal 1'il5. predile ,\iei mai mari de car ~- u I ucurat imaginile sub dornnia lui l ust in al lI-l a in maroa pirllll'il ~i in icoane. ~ aSLII din

Erne. a

Ca .,i la Iildesurile 'i la manuscris le religioas un stil de eleganla mai putin l'afina~ii se intilne ~e pe vasele Iiturgi e decorate u ub,lecte luate din Xoul Te tament ~i tratate cu un ~lmt. pr~fund al aila murllll'i JI( ufel'l'i ('rucea lui gravitii\Jii religioase. Nu ,s-a in hel,at m~a dezbacruc a (reli var) de arzint Iustin al I l-Lea lerea in jurul problemci de a ..tl d,a a. de '?~ul aurit , conrintnd 0 bucata palenel r (,Ii uri li~urgi('e) d,e. orente 111 .1l'1~, din Adevarata Cruce, pe care Iu tin al IT-lea in atele din apropier de Riha ~I d tuma (la ,i iotia lui, Iia, au diiruit-o orasului Romn sud-est de Antiohia), a fosl x r-utat la Constan(il. 70), asa urn ne arata in riptia vol ivii, tinopol. cum la e '~'eatla mjircil _c~ rn nocravata in Iat.ineste I e una din f te. Pe cealalt a zrutuu . i bu tu] 1111 l ustin al 11-1 a ( 6:::>- 7 ), parte, vrejuri ~i ornarn nte de Iruuze . tilizate II ~au la Antiohia, cum glnde c unii savanti datooarecare rigiditat ocupii bratele, in lnaltime rita vshementei din gesturile .apostolilor, .o par ~i de-a latul, intre cinci medalioane. La lncrucisa core pundji stilului expresrv a~e il , 0 .otes . 219 sarea bratelor, in drr-pt.nl rr-licvei, Mielul cu nimh a fi fosl propriu iriei. Dar, in 'U~I ubicctul 218

a ~

a capet Ie,,' lal.orulexLeaS'l sint poarl;l rrucca-sccp LI'U. T":' 1nfa~i~a~i trnparatul, la '~I~ga, ~I, llup~~ad' 1 drea ta ell bratel ridicat in at i U IJ?-ea a il p ~{edalioanele de p monlanl nprind or-ant If" to '. ell harbji. In eel de ,SIIS husturi ileJui C UI II ,.." d el a are fncind ee till hinscuvlntjirii "I \1I1rn ,0 P "I' carte 111('11,:1,co Pant.ocrator , sUipln ~ l at ot iputerrue Inaint e [\1 lUJ11ii 1000IIind in ('t'l'llri: am \':17.11 mal II I I" ;,;-(ur :l'a ru unul d int re aspect I, sub cur I:\il~ pulut S~l, prezinte Pantocrat orul pe, aI', f' 1'1.1 If -lea l-ar fi asezat in cu pola S,fJllte~.. ~ ia. l n par tea de jos cru ii l lrist os ,i~1 spl'lJlna pe ienl mlna dreapUi si cu :tinga tine 0 cl'1l:e C1\ p ,1 , ar fi Hri to' care dornneste pe pamlol mln 1', c ' , 1 " a I' de O'raIn la intruparc. ChipllrJle au ace a~l,'" 1 ( , , ~ , I at!J. ca ~l to vitate melancolica "I cooc 0 1', '( PI' colelo , opere din acoast ii porn,
v

d a rupra capului obi .eiul anti" Fio! pentrii ulei sfill/it

s-a

usezat

scoica,

dupu

!Jin argint

s-au fabricat

till

, -' ,\';"I"II'(~' f) si in Sir ia all Iost gitsiLc \rnwll/no I ,,' . .~ rnai mulLe tczaurc ( <lr~ln11rie n u rnarul pie, 0101' inr n L' Iahil f~l ~'i('aIe i:1 'l~ca la tari'i esto d esl ul de I' du: f~staz,1 rslr ~ 'lliin c~nlestalii autr-nt icitat ea pot irului tit';,,n ru P,', HHO lu vnt iohia si pi'i:lral a('1I111In r-oporrt In, ,. N'.,k (Ill I)=! ('!' vlet r polit an Museum din, ew ~),I' I (1 \" , .'1 Uiclll parte din cu IPC' I ' I' ,1<1 \ III'ha kj 1 no a ' ,r\\ 'I It, (I' vreju ri de v it ,f , mcar all Y rk) Im p Ie tit I 1l1'1 CI~ fl'II'l17.t',i cior hiui tiP sll'll~lIri ~nll~ pure :IP~\,I' , 'I I i l h-ist os imberh sP7.lndltngallll\)!'lilll, fl"llrll' III liS ~ "r I' I' 'C'llllai i' 'lil' l'plOI' doisprezcce a p st o I ,I n {( c I' I 'illl;l;'i II'adi\ic leni 'Iiei'i ~i o in~lId Sf' cu .~~:~;~_ u nu m il ur Ia 111 \)11 I'llI'i dc <,oloana dr la , C ,j' I ' 1 "1 '0 pal' ,it fi contern porune. l n : ( 11I1~ ) unopor, l c1, '1 1e I' Iicvariu o 'lI'l'i locala e, to ilusl rnt a prm P acu l S '1 <, I I; J~ 1uvru pr ar Iint ul imcon l: plll,l'lI, ( I '<I" -:, m'ort in ;:;92 la \'11',l a d n uazccr ',I ('r 111m. ', l tn virIul I ani sle ruprozcnl ut a~( za I , , . 111111 (C .: po rare se lnr-olfi 10('0 (I('rs"Le arpelc ISllllpl ' I "Il ounr Ie. " I " unurnit or si dc' l'al'C so prijini\ S('UI'a ('P rugae UIU.J 'I ~ "iersoane prlVI , 'I"egiat e S,l ..~, , \11'e " 'PI' a sl. a ue \" I ld I ''1'1 I (u 71), 'f111tlll est c invesmtntat Inll.-o ('\I 11,1II l'l ,'I 0'1 linr in miini Evanghrha, manlle ('II rr ug" '1 ' '-l I ,~ SII) I J'II 1'a mal mlill II1~Cmna a ea, ('>rl1ll'lI . -I I
L "L', J
u 'v , .:' C

"

220 221

amintil'e dill pclcl'il1ujele facuLe in Loeurile Sfinle. C I mai celebre dinl ra ace to reeipienlc d argint sint acelea pa Lral o 1n tezaurul cat edralei 'an Giovanni de la Monza, odinioara capitala JongobarZilOI', ~i 1n tezaurul vechii bi eriei aba1iale de la Bobhio la vreo Lreize i de kilometri ud de Pia.enza. Dupii 0 traditie acceptabita, ele ar fi Io L darui; de cucemi a regina Iongobarda, Thcodolinda, iotia Iui .i'l.gilulf, moartii in 625, Ele provin din Lo mile, finte ale Ieru alimuJui ~i Betleemului .,i au Iost Iabri ate chiar in Pale itina, asa cum 0 conf'irma anumite detaJii iconografiee imprumuLalr de Ia edifieiile pale Linicne. 'u e te de rniraro C;I ubiectelo el mai de rcprezentau, au Io: I, JW a easi Ie ~ii,Ita, tignir a !?i Invierea, celo dOllil cvenimsnu, 'cn~jalc al MinLuil'ij care era comoInor'uta Ia Icl'u iulim in PI' ajma Golgotei, 11aslignirca 'omhina elem nte ,'imuoJir'c si isLol'ire, Dupa modelul irnaginilor t riurnf'aln ;'olllanc ill .ar I rof ul era ll11podouit ('II scutul invingnlorului pe cind popoarolo supu e il irlC'adl'au Iii baza trun .hiul de palrnisr care Jigurcaza cruccu est in ununat ClI buslul lui Hrist os ~i Incadrut la picioare, d doi redincio i inchinindu-sc in gcnun hi, Bu lul lui Ilristo e t destul de des a zat lntr oare, 'arc raspinde~te raze, ~i Luna, De 0 parte ~i de alta, eei doi Lilhar'i lcga(i d cru ea lor, i~i indrcapla caput spre drenpiu ~p('('[nlondui usa jill'll 13 II11 lIJ l llhar il pJ'i\'c~l(' Ill' llrist os ~i r'e] Hall i*i Inl oart-e rata I Ia el. Dcu upra, (n\'i rea csto C\'o('ala Will episcdul celor trei 11111'ono i~e apl'opiinJu-sc de mormintu] gol, pazit, de Inzerul asezat Ia dreapta. .\IorminLul esl e Iizura; sub Iorrnu lInei cdicule ~i ades a elliul' a marelui eibol'iu 'at' il adil.po'Lea 'II inccp r'c din s colul aJ IV-lea,

marc numar d fioJc, con! inlnd ulei fintit adus ca

Celelalte suhie Le u-atate pe a. e ~e fiole din Palestina au fot Inal~area (de obicei pe rever ), ! credin~a lui Toma, Ilristos umbltnd pe marc . i In hinarea magilor l}i a pa torilor, ca~e a Iosl, in pirata din scenele audien~elol' Imp~rlale, a~a cum 0 arata comparatia C I tal rul IUI Teodo.le d la Iadrid. .' n' Citeva fiole din Pale tina, mal.ral'e no m ~ ,1f?eaza pc 0 ingura ia~a sapte epi oade osential din i toria evanghelica. Numarul 51e l}~pto a fo t ales probabil pentru valoarea sacra e ~ se acorda in speculatiile simbolice. In jurul unui m~d~0!l central, care infa\i~eaza Na~t~rea sau Ra. tl~rea, se rrrupeaza al~e me~alioane, uprmzm~ sus de LoL lnal~area 1 indat.a de?e ub~ Buna,~e tire la sunga, i Vizita FeclOarel Ia shnta E~l a\'et~ Ia dreapta. 1ai jo vine Botezul, la sunga sau ia dreapta, si, de cealalta parte aceea dU: cele doua cene principale care nu a lost tra~a~~ in centru. Jos de tot, lnvierea core p~nde InaJ~arll. Aceste Iiole au Iost turnate in Llp~re, . eea cxpli a conturul user e'LompaL al relLeflmlor lor. Bijuierii Bijutcriile de aur (sau, ades a mai putin pretioa e, de bl'ODZ aurit) j de argint se ~ucurar~ de . e:'l mai mare trecerc in inalta 0 letat~ blza ntl.na: -au Iabricat nu numai la Cons~U?tmopo, l c~ ~I in provincii, mai cu searna in ma unde ext L~ o lunO'a traditie a acesiel arte. Le cunoa~tem mal ale gra~ie descoperirii un or tezaure inO'rop~~.c de proprietarii lor in veacul al !I-lea? cind lavii, bulgarii i arabii au inceput sa in~l.lnteze: vo~ ita cu deosebire tezaurul descoperlt i~ .1951 In insula Mytilini, in cursul conslru ~ICI acrodromului. . v . li (1 Bijuteriil bizantin l'a~ clOgal 1'1, co I?r .( e are puteau aga~a I'U J, amulete p:of~acllc au medalioane des pre care vom vorbi .dm nO~1 ceva mai jos), bratari, inele? agrafe ~I. cercei. MargariLarele, pietrele ~e ~~ate, u,Penoare in ulori vii ~ipietrele p~'e~lOase 1,1 vom~mau. a~e e~ efect.ele de sompLlloZliate cu 'lraillclrea aurului. 22i

Anumite decoruri puteau fi ajurate. Allele erau executate in tehnica niello, asa cum este un remarcabil inel de cununie din muzeul de la Palermo, cu 0 pereche imperiala (poate Heraclius ~i Eudoxia) incununata de Fecioara, de jur imprejur fiind reprezentate sapte scene din viata lui Hri tos, de la Bunavestire pina la Inviere (B. Pace, Arte e cioilta della Sicilia antica, vol. 4, fig. 173). Amlinunt emotionant : acest inel a Iost ga it in apropiere de baile Daphne de la Siracusa, unde, in 668, a fost asasinat tmparatul Constant al II-lea, care tl purta far a lndoiala pe deget. Din pricina iconografiei lor vom rezerva un loc deoebit medalioanelor de aur care se purtau aga~ate de coliere. Unele erau decorate cu portretele imparatului, in bust, in picioare sau pe cal, ~i comemorau evenimente importante din istoria Imperiului, cu deosebire victoriile militare. Cabinetul de Medalii al regilor Frantei poseda un medalion mare, cu un diametru de 8,5 cm ~i clntarind 160,2 grame (= 0 jumatate de Iivrji bizantina, sau 36 bani de aur), batut sub Iustinian intr-un atelier de la Constantinopol, poate pentru a celebra victoriile lui Belizarie asupra vandalilor, in 535 (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 60). Pe avers era reprezentat bustul imparatului, din trei sierturi, in costum militar ~i ~inind lancea in mtna. Pe revers, Justinian inainta triumlator pe cal precedat de 0 Victorie, care purta 0 ramura de palmier ~i un trofeu. Originalul a fost furat in 1831 ~i n-a mai fost gasit de atunci incoace (flira lndoiala a fost topit), dar mai inainte se lacusera mulaje dupa care s-au putut executa electrotipii. Alte medalioane orau impodobite cu subiecte luato din Noul Te Lament. Spre deo 'ebil'c de gre'l, bizantinii, la Iel ca ~i alte popoare contemporane, nu au vazut in monedele lor decit obiecte de utili tate practica fill'a pre a mare valoare estetica. Pentru a le fabrica ei au Monede M edalioane de aur

223

folo i~ de obicei trei metals: aurul argintul ~i bronzul. \.t lierele und erau emi. e e aflau J~U numai la ConsLanLinopol, ci ~i in mar~le ora~.e d.1fi provincii ca Salonic, Ni omedia, CYZIC, AntJOhl~, Cipru, Alexandria ~i tndepartatul Cher one' (tn Crimeea). . Pina sub domnia lui Anastasie (491-?1~) ~i chiar pina in cursul veacului al VI-~ea, ~aJontatea monedelor batute in orasele bizantine nu e deo ebeau de acelea din Ocidentul roman de~iL prin numele Imparatilor ~i prin cele. ~e atebe~ reI or. De 0 parte ~i de alta, dupa traditia roman~ a Iabricarii monedelor, existau pe avers. a~elea.~ busturi ale tmparatilor, pe revers acelea~I Vl?t?rn in picioare sau asezate .. D?pa ex~mplul Jmag~mlor lui Hri tos a Fecioarei 1 ale sfintilor tnscrise in medalioan~ bu tul imperial din profil a ceda~ treptat 10c:U ?ust~lui din fa~a, pentru c~ a~~! sa dispara mal tutti de pe monedele de mal rmca valoare, cele de bronz, incepind cu Constant al I I -lea Pogonatul (641-668), apoi de ~e monedele d arzint sub Tiberiu al II-lea Apsimar (69 -705) ~i,o in sllrsil., de pe cele mai !rumoa e. mor:ede a elea de aur, abia dupa dornnia ~cestUl imparat. Din nou, in prelucrarea celor .:n~l l~xoase materiale se remarca 0 indelungata Iidelitate rata d.e tipurile antice. Prezentarea din fa~a .~-~ dov~dlt Iavorabila Iigurarii i.?se~n lor putern :mpe~lal~ purtaLe pe cap: imparayl~ aveau 0 ca ca ine~nsa cu diadema. Sub Mauri III (582-602) a aparu~ coroana avtnd 0 cru e in vlrf, cu un a pect mai pasnic ~i totodatji ma~. religio . B~Lerea monedelor obisnuite de bronz fund cea mal expusa modificarilor, Anastasie I a schimhat !ipul pi~sel?r, marcindu-le pe revers cu 0 litera c~re indica valoarea lor in nummia (6.000 de numrma val rau un ban de am). . . . Caracterul pro fund i~perjal .. al art ~I hizantinilor i-a condus spre inovatu : impar~tul era inra~i~at in picioal'~, i.~sotit de so.~i~ lui au de unul sau mai multi fn. Sub Iustinian al If-lea Rbinotmetul (685-695), vesmintele imperiale au devenit extrem de somptuoa e: in centrul unor

mpartimente dreptunghiulare, apJi ate, erau montate perlo rotunda ,i cabosoane. In uItimul patrar al yea ului al I-lea, Tiberiu ( 7 -582) care, in lupl a sa Impotriva per anilor, a pira sa apara ca un nou Constantin ~i care a I' luat numele a e tui ilustru tnaintas, a pus sa s bata p rev I' ul banilor de aur 0 ruce in forma d T, dr pt urrnare a unei vedenii pe rare ar Ii avut-o ~i e1. Aceasta ruce, asezat.a pe un so lu de patru trept, e in pira dupa toate aparentele din a eea pe care Con. tantin 0 ridicase in Iorumul noii sale apitale. ce. t lip a ram a multa vreme in uz, ptna la sf1ritul . ecolulni al X-lea. Tot. ca referinFi la modelel propus de Constanlin, Tib riu a pus si'i se bat a un hri mon p reversnl all or monede. l ' n secol mai ttrziu, 1u tinian al II -lea (6 ~ -69) penlru a . ublinia originea supranalllJ'alil a puterii monarhi o, pc ear tr buia sa 0 ap 1" impotriva opozitiei ari t ocra] i i, a gravat P I' ersul monedelor ale un bu t al lui Hristos, . HZ ranul siiu, al carlli reprezenLanL era pe pamint. In legenda mon d lor, numele impara~iJar all ramas scri e In Iat inest e, pina ub T odosie al III-lea (i If -717). Prirnele in riptii gl' cesti ( Prin ar st sernn v i inving )) au aparut sub 1Iera liu .

EMAILURILE

Bizant ul a aflaL in tehnica ernailului inca. lraL intr- ' r \ a m talica (email cloisonne) unul
dintr mijloa ele de satisf'acere a profundei sale Inclinari catre omptuozitatea culorilor. Poate ~j inlluentat de obiceiul popcarolor nomade de a rnonta pietre colorate 'au buca] i de sticla ill lii a., rezervaLe pe su pralata obiecl.elor de aur, el a c mbinat .,i perf'ectionat tehnicil pe care I most ni e de la greci ~i de la romani. Proc deul f 10 'it con ta in a pre ara pulberea de email, fiienta dintr-un element in 0101' (plumb ~i borax), care. Lop a i din oxizi met.alici de diferite 225 culori, in alv ole delimitate de lamele uhtiri

224

de aur care fuse era udate mai tnainte pe 0 pla tl de fond tot de aur. Emailurile e potriv au unei arte care tncerca sa creeze sentimentul supranaturalului prin stilizarea formelor ~i prin boga~ia materi i. In cele mai vechi piese bizantine care au ajuns pina la noi, un chenar floral incinge un medalion continlnd fie un bust, al trnparatesei Eudoxia spre exemplu (Paris, Cabinetul de medalii), fie 0 cruce (Walters Art Gallery din Baltimore). Pasarile au con tituit de a emenea un motiv frecvent: le allam pe crucea unui engolpion din olectia Dumbarton Oaks, pe un mic medalion din Chersones (in Crimeea, a tazi]a luzeul national de la Moscova), ca ~i pe un medalion din colectia de Clerq (Paris) care are, pe cealalta parte, un ochi apotropaic *. Impletituri de frunze ~i flori, cornparabile cu acelea din compartimentel allate in unghiul de sud-ve: t al Sfintei Sofia, au fost desenate cu ajutorul unor delicate fire de aur pc fondul de email alhastru al panoului entral are trnpodobea relicvariul crucii trirni e - dupa traditie - de III tin al II-lea, intre 565 ,,1 575 reginei francilor, Ilnta Radegonda, ~i pi1strata In mtnastirea Sainte-Croix de la Poitiers. Mesterii ernailului au tratat ~i subie te acre. Pe relicvariul Crucii, nurnit relicvariul Opp nhim, din Metropolitan Iuseurn de la ew York ( are pare sa dateze din veacul al VII-lea), 1 astignir a este inconjuratil de busturi ale apostolilor si ale unor sfinti. Emailurile care Impodobesc fibul le executatc in veacul al Vl l-lea pentru regii longobarzi par a imite modele bizantine.
TESATURILE

TesaLurile au contribuit in larga masura la crearea acelei atmosfere de fast cu care bizantinilor le-a placut sa se inconjure.
Apolropaic
=

care

apt\rt\

de

influen I,e mal tice.

226

227

Texte, mozaicuri (it. 22) ~i Iildesuri (it. 57) ne-au pastrat. amintirea vesmintelor de lux Impodobite cu. motive geometrice, flori, ghirland~ de f~unz~, anirnale .re~e s~u f:mtastice! peisaje cu ]Jadu:l sau cu st~nCI, chiar ~l scene figurative ca Inchinarea mag~or pe hlamida de purpura a Teodorei la San VItale de la Ravenna. Asterius episcop din Amasia la sfir~itul veacului a] IV-lea' ne .spune ca oaI?~nii bogati din epoca sa, spr~ a-si ~rata cucerruCI.a, ?omandau reprezentarea pe ve~mmtele lor a diferitelor minuni infaptuite de Ilriatos, dar el dezaproba acest obicei care dadea purtjitorilcr .un?r asemenea costume. infa~i~area uno.r Z~?UrlJHctate ambulante ~i ii expunea batjocurii copiilor de pe strada, Theodoret episcop din Cyr (Siria d~ nord, 393-457), ne ~orbe~te ?espre to~a unUl. s~~at?r p~ care fusese tesu t lntregul ciclu al vietii IUl Hristos. Alteori stofele crau decorate cu subiecte profane, indeosebi scene d vinatcare sau curse in hipodrom. Iustinian pu ese sa i se brodeze cu fir de aur, pe un vosmtnt de purpura presarat cu pietre nestomate, episoadele victoriei sale asupra vandalului Gelimer. Tesaturile slujeau de asemenea la impodobirea palat~lor ~i a bisericilor, unde erau agatate pc pereti, intre coloane sau in ancadramentul usilor, ub forma un?r v~uri ~.ife~e de mas a ele acopereau va ele liturgice ~l masa altarului. Pavel ilentiarul a de cris in amanuntime draperiile care atirnau intre coloanele baldachinului de argint de dea upra altarului Sfintei Sofia de la Constantinopol. Pe una dintre ele, sub trei arcade de au)' afla Hri to" in tunica de purpura ~i rnantie d aur, facind ge tul bine uvlntarii cu mlna ?reapt a ~i ~~~ind in ~ina sLinga Evanghelia, intre apostoln Petru ~l Pa vel, in vesmlntati in alh. J n afar~ de minunile lui l-Iri to , pe chenar mai erau I' date bolnitele ,i his ricile Inlemeiale de Iustinian ~i de Teodora. Pe doua alte draperii imparaLu~ .~i trnparateasa fu esera infa~i~ap, p~ una in pI ioare de 0 parte ~i de all a a Fccioarei,

pe cealaltii, inclinindue dinaintea lui Hri Los care Ii binecuvinLa. Spre a raspunde cererilor, con iderabile ca numar numeroase ateliere de textile lucrau la Const~nLinopol ~i in provinciile Imperiului. Cele din Egipt ~i din Siria, cu deosebire la Alexandria ~i la Antiohia, luasera u~ ma~'e .~vin~ i~l epo <l: imperials rom~na. Inca lin pl"lml~ ani ai Ron~e~ oi Constantm s-a preocupat . a fondeze aWl vesitorii pe care le-a protejat printr-un edi L din 333.' Aceste ateliere s-au dezvoltaL in tmprojurimile, mai apropiate au mai i~departate, ale apitalei. Se cunosc unele pin~ ~l in Heracle ~ din Tracia (vechea cetate Perm the, rebotezalu de Diocletian, a tualmente Eregli) ~i chia l' P c lalalt varm al Propontid i, la Cyzic, A!1umiLe manufacturi erau irnperiale ; altel , parti ularc. Manulacturile imperiale a veau monop lul toIelor vopsitc cu purpura adevarata si hrosut o ('1I aUI' care erau rezervaLeimparaLului. Dar 1 fabrica'u ~i celelalte ~c, aturi pre] ioas de care a veau nevoie curtea si arrnata. Se prelucra lina ~i inul, materii cunos .utc d multa vrerne in bazinul mediteranean, 'a ~i matasea, introdusa mai recent. MuLasl1l'ile arc, din timpuri imemorabilc, erau fabricaL in China, incepura ,a fie importate in Per ia lib ahemenizi, III Siria ~i in EgipL in cur ul epocii eleni Li e la Roma spre Itrsitul R publicii. Drurnul pe 'are caravanele transport-au aceste pretioa e bucati de mata e porneau din Xinjanglu (Metrop la Matasii) ~i ajungeau la Antiohia (An-du, in LexLele chineze), trnversind, cu variante in itinerarii, Parnirul, oazele din ogdiana si Persia. Acest I raseu, are dura pe to opt luni ~i In .arc se plateau numeroase laxe de varnii, sporca pretul, si usa ridicat, al matasurilor brodate. Astfel, inca din veacul al f I .n., daca judecam dupa de 'coperirile de la Palmyra, atelierele .iriene au inccput a lu reze insure Iirele de mjita: bruLa (borangi ) o care Ie soseau din China. La inceput ateli rele din Egipt, mai apoi cele de la Con Lanlinopol au imi- 228

tat ace t exemplu. Dar in e privesto aprovizionarea sa, Bizantul riirninea tributar Pel', iei, care .ontrola importurilc nu numai pe u cat, ci si pc mar , datorita pozitiei privilegialc pe care o .upa in Ceylon, de unde imbarca balolurile de rnatase pentru porturile din go1ful Persi . rt fel riizhoaielc care au dezbinat cele doua , tate au avut repercusiuni dintr vele mai n pHi iute a upra aprovizionarii atelierelor bizantin . r u rtinian incerca sa s elibereze de aceasta rvitute. Prin anii 552-554, doi calugari, apartintnd ponte , clei ncst orienilor, care fu icse bine prirnita in China aduserii din Kholan la Con tantinopol oua d viermi de mata 'C po car' Ie a icun: esera in loiegele lor. Dar oricit de prolifici sint a e, li vi rmi, produ Fa dc materie prima n-a aju~ sa a opere toate cerintele. lata do co Iustin al II-Ica (565-~78) a ocolit Persia pe la nord I' urgind la mijlo irea l urcilo I' 0 cid ntali, ,Uiplni p~ te Transoxiana ~i avind ei in!?i,i rela~ii com r .ial cu China. Piedi ile inlimpinate in aprovizionare au ad us dupil ele un control rever, cfeclua de puterea imperialii, a upra distribuirii Iirelor, Iabricatiei, vtnzarii ~i exportarii miiLasurilor. .nele dintro aceslea erau I' zerval e irnparatului i membrilor ari: tocrat iei. Te iHurile can Lituiau daruri' do pre] pentru prin ipii 'Lraini si pentru papi, a dil'Ol' hunii\'oin~a imparatii doreau a 0 ('i~Lige. Libel' Ponti[icalis a pa trat mentiun a mulLur slot' hogate . v nito de la Con tantinopol, din Egipl, sau din iria. Cal5.Lorilol' le pIa .ea sa ia cu ei asemeneu iornptuoa 'e amintiri, adesea dejucind supravcgherca puncLclor de varna d fa graui] o. Consideratia deosebi lii. fat.a d rel il'\'el trimiso in o .cident 'f'mallif 'La prin iuvelircu lor in ~esii.lurj . .ump . Si 1)(' latii dill Gulia merovingiana re hururau .ind puleau a~ii.\(1 \psaluri orientale intr loan le din bisericil [01', imitiud a tfel obiceiurile din lumea bizanlinii. Stofel ciiliiloreau .hiar ~i lnlauntrul Imperiului. $i ac 'L IU'I'u face a de multe ori inoer 'iirile d a deter229 mina 10' Il Iabricarii lur sa I'amina n sigurc.

Tesiituri giisite in Egipt

Din pricina c1imei secetoasc a naturii nisipoa: e a solului, Egiptul este prov incia unde s-au pastrat pina astazi cele mai multc ~e atUl'i. Dar nu trebuie sa red em. ca toate cel 'are au Iost gasite aici au fost reahzate p~ vale a [ilului. nele veneau de la Constantmopol. RegretaLuJ A.J.B. Wac? a publicat 0 pverdea de tapi erie gasita in Egipt, ~are po.arta marca ateliel'Ului de la H racleea, din Tracia. Lotul d~ ~asaturi calilicate drept copte te adeseori umflat in chip exagerat. . Majoritatea \esaturilor gas.ite in Eglpt. au [0 t des operite la Akhmin (anti a Panopolis) ~I la
~j

ntinoe.

Ca ~i in sculptura contemporana a Cop~l)or.! motivele de origine pagina, care se bucurasera de trecere la Alexandria, s-au mentinut in num~ destul de mare: subiecte dionysiace, ep~so~de d~n legenda Afroditei, povestea ~edrel ~l.a lui Ihppo~t, judecata lui Pans, Orfeu prmtre animale, mun.cile lui Hercule Amorasi, scene pastorale, ereido, adesea cala~ind monstri marini (~l. 75). oeste tapiserii au fost executate u Una, in punct de goblen )}, pe 0 urzeala cel mai adesea de in, uneori de ltna. La inceput, in ecolelc .al IV-lea i al V-lea. stilul viu ~i sprinten nu j~l reneaza ~ cendcn] Ie eleni ti e ~i lasa I? ul ~,:enit expre iei pitoresti a unei co~hetarll. Ieminine, care nu est lipsita de enzualitate. .1 .gu t?l pentru policromia bogata, caract.erls~l Pl~tUl'll mu~ale de la Alexandria, supravietuiesb III traIU?lrea coloritului care coate in evidenta .nuan~~ delicate de albastru, verde, roz, galben ~l caleniu pe un fond ro~u d . tul de apt-ins. ., . v J n ursul veacului al -lea ~I mal mult l!l a in al \'1-1 a, stilizar a tntepenest . Iorrnele ~l I.e u'" accent mai vigur ase - s-ar zic .hiar voit ruai virile - loarte tndcparratc de olaganta u or uperliciala a fazei prec~d~nte. Contururile ~I~t mai net accentuate cu linii de culoare inchl~a. Personajele devin. mai indesa~e. Degradeur~e subtile alnl, tnlocuito cu tonun plate, puse III 230
A

valoare prin opczitia tonurilor complemcntarc, ade eori pc un fond galbui sau ocru deschis. Tot atunci au sporit subiectele creatine tratate pe stofe: jertfa lui Avraam, Adam ~i Eva (ade ea destul de asemanatori u Apollo ~i Daphne), Daniel in groapa leilor, scene din povestea lui Iosil, asterea lui Iisus, Inchinarea mngilor, Hri tos tn mijlocul apostolilor, busturile unor fin~i. Portretul unui sfint militar, desigur Teodor, de la Fogg Art Museum, are trasaturi aUt de regulate ~i 0 expre ie de spiritualitate attt de idealizata tncit cercetatorii s-au intrebat daca nn ar fi mai nimerit s3.-1 atribuie unui atelier elf' I C ru tantinopol decit nnuia din Egipl {il. 72). La Ilrsitul veacului al VI -lea ~i in al VIT -lea, tilizarea din faza precedenta, pierzlndu-si ricoarea, a degenerat in forme destul de zrosolan desenate ~i ctteodata chiar gren de descifrat. Printre temele destul de frecvent tratate 0 tnttlnirn pe aceea a sf'lntului caIaret care ocupa un 10c deosebit in evlavia coptilor, asa cum ne arat~ ~i numeroase reprezentari ale lui in picture ~i In

sculptura

(il. 76).

Productia stof'elor copte s-a prelungit iJ1 Egipl dupa ucerirea arabri, plna in secolul al XTT-Ipo.

t n atelierele de la Con t antinopol, fara indoiala ~i in cele din Siria ~i poate chiar din Egipl, pe calea imitatiei au fost lucrate ~ aLul'i ce dovedesc 0 incomparabil mai marc plendoare decorative, dar din are ni s-a pastrat , lin nefericire, un numiir mult mai redu de exempl are decit din acele precedente. Aceasta se datoreste faptului ca ele trebuiau sa raspundii nu gusturilor unei clientele provinciale, ci acelora ale curtii ~i ale lnaltilor dregiHori ai s.tatului ~i ai bisericii. Arta careia ii apartin nu mal urmeaza traditia pitoreasca, alexandrina, ci a iconografiei Imperiale romane, sau chiar a stofelor sasanide. lntr-adevar, nu exista domeniu in care Jranul sa fi influentat mai profund Bizantul decit acela 231 al vesaturilor: uneori chiar nu se mai stie caruia
Aparuia

unui

stil non

_l

din c I dona imperii i se ponte atribui 0 pie a sau alta. Dealtf I asistam ai i la 0 ciudata tntoriitura a lucrurilor. In eacul al III-lea din ra n astra, pr ductia atelierelor per an nu . e dilerentia in a prin nici 0 trasatura u den ebire remarcabila. Dar Sapur al II-lea (300-379), dura virtoriile 'ale in Siria, a luat ca prizonieri In steri [e atori pe rare i-a tabilit in mai multe centre din u iana. In veacul al V-lea, t saturile iraniene Ineepui el'a sa fie foarte apreeiate in tal'ile traine .. i la inceputul veacului al VII-lea a venit rtndul lui Heracliu , dupa victoria sa asupra lui Cho: roe al II-lea, in 624, :a aduca la Con tantinopol 1esatori sasanizi. Bizantul a imprumutat de la persi decorul de medalioane sau de roate >), unite prin ornarn nte implel ite ~i incadrlnd vi tuitoare - oarneni patrup de, pa. ilri - asezate fata in fa1:'1 ,au. pale in spate, dllpa formula ant itet ica ind6,\crilii in Orient. Ade: a, inlre are te figllri, e inal\a arb rele vi ~,ii>). ln aceast a maniera a fosl t,rataLiI terna vlnat rii: dupa nn obicei al popoar lor irani ne ..i al celor inrudil e (r a 'ci\ii), doi dilal'e~i se tnt or spre a-si sl bozi age~ile in animalel car en fo. I reprezentate d d nht ul lor. In inleriorul ace, Lor medalioane s int rodue . nbiecte pecif'ic bizant ine. Dar sp cialist ii InL d zorientati in c privest data Iahri arii te aIurilor astf'el decorate. Ei Rovi'lie intr secolelc al VI-lea ~i al Vl l l-lea pentru pic a de mrtl,a C' crii iUi in morminlul lui Carol c I Marc ale ci'ir i fragmenLe slnt impi'lr~ite tntre Aachen ,.i rnnz \II Cluny (it. 73). Dupa 0 schema iconograf'ica Iuata din reprezentarile triumfurilor lui lexandru ~i Diony 0, onduciitorul de care [nvingator' te inf;'lti~at in picioare in cvadriga sa intre doi. rvi101'i ai cir ului t.inlnd fiecare un bici cure '0 PI' criHe c a-I pu~a cununa pe cap. 1n part a de jo , d i slujbasi aZYlrla bani int.r-un r cipi nL. Sonsul efecLelor de orative generate de im trie o ia aiei inainte reali mului : aceasta so vede bine in . tilizarea avant.a car cornanda di punerea cailor ..i in Ielul in car rotile au fo. t dopla: ate

p!nii la m~l'gi!1 a medali nuIui, la xtremitatila diametrului orlz.onLa1desenat de 0 ie. Tapii afrontati de 0 parte ~l de alta a unei palmete In colturi provin din te 'iiturile a anide. ' , Alteori, 1n}~unLrul unor rnedalioano, se introdu . subiecte religioaso .. Muzeul Vaticanului po ediJ. o. celebra tesiitura de miitase, pe care i-au Infatl~at. Bu~a:estire ~i Nasterea (ii. 74). Ea a fo t 10~ah~a~a cind in ~O'lpt, ctnd in Siria, dar simt ul m~re~le) care prezideaza eoml?oziFile ~i inrudi~ea 101 cu unel~ ml~aturl eermlt sa ne gtndim in cazul. de fa~a mal degraba la un atelier de la ConLB:~tmopol.. Data e te de asemenea Indoielnica, unn savanti pronunlindu-se pentru .ecolul al VI-Jea, altii pentru 8.1 VII-lea sau a1 VITI-lea.

232

7. INFLUENTA

ARTEI BIZANTINE iN EUROPA OCCIDENTALA.

In Iata decaderii H mei, Europa occidentala, zguduita de invaziile germanice ~i lip ita de sprijinul unei puteri politice solide, si-a tutors privirile catre J mperiul bizantio, unde upravie\ uise mare~ia imperiala ~i unde loflorea 0 viat,a intelectuala, religioasa ~i arti tica extrem de activa. In Galia, conLactele erau asigurate de pelerinii care sc duceau in Locurile slinte ~i de acei numerosi negutatori greei ~i sirieni care, tabilip in numeroase orase, ca Marsilia, Arle , Narbonne, Orleans ~i Pari, strabateau tara in lunc ~i in lat vlnztnd produsele Orientului : vin, ul i, rnirodenii, papiru " bumbac, Iildes, te iHuri ~i chiar ieoane. De a cmenea calugarii veniti din Egipt ~i din Asia au facut cunoscute regulile si obiceiurile vie! ii asceLi e. Multo dintre marilo biserici din Galia, zidiLe in ecolele al V-lea .,i al VI-lea, au fo L de orate cu mozaicuri, pe care textele Ie laudii pentru splendoarea ~i stralucirea lor. Intr alte regiuni, \uvergne a fo L foarle rcreptiva falii de inf'luon[ole orientale. idonius .\pollinarius iniil~ase In Clermont 0 hi 'C!'ica inchinata sfintului Gheorghe, ale carui moaste Ie prirni e din Lydda, in Palestina. 0 aHa bisericii fu e tnterneiata in acelasi oras, pe la 470, in cinstea sfinLului Cyr, de dUro un ciiluaar cu numel de Avraam venit de pe 234
235

malurile Eufratului. La 'fil'~itul yea .ului al V-lea, Rf' ridica e in afara ora. ului 0 biserica tnchinata sfintului .vntolianus. E'ra 0 bazilicl eu cu~oHi de tipul acelora r-arc : e !'it pindi. erape atunCl.in Imperiul bizantin, C~I de~ ebire ~n ',\natolla. P de altji part, hi rr a arnt-fIlarLrn d:n ~onr , tnrrninatii in jurul anului 470, pare a Ii Io L o bazili a cu cinci nave. avlnd dea upra, colateralelor tribune proprii colii eot,1 lll:n~,mol~oIitane fara. tndoiala dupii modelul hi ericu Iinl ului ~Iormint de la Ieru alim. Po ate ca ~ea. upra cdiliciului e ridi a ,i 0 cupola. e ~are. C.~trr~)Une exi ta era si in tarea initialii a hissricii Sfmtul Petru de Ii Vienne, ale chei zidu,ri pa tre~za ~n partea de jo a a izelor holovani e~ara~1 prm traturi de aramida: partea terrrnnala de la \, ar fi fo t alcatuita dintr-o ab ida, flanc~ta de .0 pro comidie ~i un diaconi .on, ~~pi'i un t.ip venit din .Siria, care e ra plndi: e ~I in ve ~ul ,Balcanilor. In veacul al VI-lea, catedrala din antes, lerminata pe la 567, par a fi fost,. ~aca judeca~ dupil de criptia lui F~rtu':lat, 0 basilica cu c.upola, impodobiLii cu mozai uri. La Toulouse, Iie sub dominatia vizigotilor, lnl re 408 ~i 506, fi.e pe .la mijlocul veacului al VI-lea, au ceva mal lirz!u, a fo t on truita 0 hi erica decagonala, ,ve uta Daurade I), nurnita astfel dupa mozaicurile . ~e cu fond de aur care rau reparLizate pe trei ,et~J~ de arcaturi. Edifi .iul a fo t di ~ru de. bened:ctlll~ in 1761, dar il unoa tern dupa de cnerea faculu in secolul al VII-lea de dorn Odon-Lamothe, . i e pare ic nografia a era eel putin in parte

hisantinii. In nord-ve tul Europei,

calugarii irlandezi au intretinut r latii u m?nahii. dir: ~aip~ulv C?I?t, fie Crt unii dinlre a estra veru era In my~ast.trll{' 101' fie cil ci in i i ii vizit a era, ea pel nru, ~I all imi)rumlll l rl~ la ei, pcntru miniaturile 10,1', motive decorative pe care le-au co~bmatv ~n chip avant cu ornamentele preluate din aurana lor ala. . Rena terea anglo- axonii in j orthumbriu, mcepind din a doua jumuLate a veacului 31 Vl I-lca,

a fo t fa\'orizat<1 nu nurnai de H]lOI'IIlI'il(' roman datoratc calugarilol' bencdictini, 'i ~i de inlroducerea unor oper de artii bizantina. AcesLe inlluen].e emanate de Homa si de ConstanLinopo\ au alimentat ~i au sprijinit rea '~ia umani t.t ~i reali Lii lmpotriva exuberanl i ab 'Ll'actizal'i decorative a irlandezilor. Benedict Bi op pi 'cop la YaITO\\, .,i la Wearmolltb, care a fa ut cinci UWiLol'ii in It.alia, a adu de aeolo 0 buna part din vech a biblioteca a lui Casioclor, ale carei manu rise impodobite cu miniaturi au avut multi imitatori. Sfintul Teodor, care, in 6 , a fo t in arcinat de papa Vil.alie a reorganizeze biseri a din \nglia, era un zre din Tar" iar sfintu1 Adrian, care a predicat la incepuLu1 iecolului a1 VIII-Jea, venea tot din Imperiul bizantin. Arti~ti bizantini au lucrat poate chiar Ia decoratia sculptata a bisericii Saint-Andrew din Ifexham, intre 671 ~i 674. Pe Iata de sud a crucii de piatra din HuthweJl (la slirsitul veaeului al VII-l a). fIri Los este de tip bizanLin, ~i 0 te interet ant sa rolevam, pe acelasi monumenl, in sccna Spiilar-ii picioarelor 1ui Iisus de eillre Maria-Magdalena, deosebiroa de stil lntre MlntuilOI', copiat dupa vreun mod I oriental, ~i figura gro olana a pii <1toasoi pocaito, creape a vreunui arti t Iocalnic. Wilfred, abate in Ilipon ~i pentru 'ilava vrerno epi cop de Y OI'k, a pus sa re execute un Evangh _ liar cu litere de aur pe fond de purpura, imitlnd astIel unele manu cri e imperials de la Con tantinopol. Tot de la Bizan], a fo t probabiJ lmpr-umutat prototipul evanghe1i~tiJor seztnd, din Book of Lindisfarne (Ia British Mu eum : sfir situl vcaeului a1 Vl I-Iea, inceputul celui de-al VIII-lea; d. Grabar ~i ordenfalk, Le Il aut AJoyrn-Age, r 117). :\liniallll'i. tul, care a ~lillL <1dea do\'adii de 0 vigoaro a stilului Ioart per onala, si-u recunoscu t datoria conlral'taUt scriind 1I lit or latine, deasupra evangheli~Lilol', cuvintul 0'1' c 0 Agbio )} (= sfint). In veacul al VIII-lea, ei doi evangheli~ti din Codex aureus, de la Bibliuteca regal din Stockholm, care apal'pne scolii din Canterbury, slnt a ezati fa~a in fa~a pe un t.ron 236

{'U

- I" J)\II'J)III"\ dllprl moda lmpfll'a\ilor' pernu u e ., al lui II " 'l bizautini ~i a unor reprezenta~'1 . e UI lIS 0, di mite ab ide (Grabar ~I Nordenlalk, 0p. In , anu J ')3) Forta noua a mode 1cu I'Ill, care COI lira' CLt., ~'. f 'I'mele late ale miniaturii il'lan~ez~, s~ t eaza cu 0 p.. .. r t fie de dipticuri datoreazii poato ammlJrl.1 asa e ,:-' , Iie de pi -turi murale. erunaliim In I consu are d _. "'l in .r " l'i:i' 0 I t ab I, de ("OTI('OI'all~~ lllS.Clu I s~I~~ll I. r ~1 bisericii 'Hnla Er-aterina dill MaasI'., anzue tal.lI ] I' I "II-lea inceputnl rck (sfirsit ul se 0 u III a , ., ..I l' Vl l l-lea) 'c t raze din prot ot rpurr C ) IUI \Ie-a (. bizanline.
v

CONCLUZIE

In cursul celor patrn secole de care ne-arn ocupat pioa acum, arta din provinciile rasaritene alp Irnperiului roman s-a transfromat treptat in arLa bisanl.inii. Crestinii lmprumuta era d e la paglni bazilicile lor cu sarpanta ~i edificiil 101' ('\I plan central. Combinarea elemenLelor apar\,inind acestor dona t.ipuri, cu cupola a~ezatil. pe un plan patrat a mausolsalor .;i bailor din Anatolia ~i din Siria-Palcstina a dat nast cre hazilicii ('II cupola, ('i'ireia avca si'i.-i apal'\inil inLl'eg- viitorul arhitect urii hiznntin , ,\I'la naraLivit eleni t i o-romana ~i art a I riumfalil a Impiirat.ilor romani au Iumizat 1111 nil 111.11' in emnat. de' Iormule permitind ilu trarea credintelor r Jigiei noi. Folosirea mozai ului parietal, utilizat mai inLii de pagtni in nisele nimfeelor ~i ale bililor, Favorizji inflorirea acestui stil neiluzionist, p care 11 cere a pref'acerea sern ibilitiltii provocatii 1 criza di n veacul al II I -Iea. G u ,t III pentru ] llX ana in mosLenirea lumii romane toatc tehnicil in stare a-I ati face. T -a existat ni iodata lntre I rnperiul roman i Irnperiul pe care ll califioam bizantin vreo rupturii radicala, avind drept consecinta necesitatea acest.uia de a e intoarce spre noul pol de atractie pe care l-ar fi con, tituit pentru el Persia sa anida ",i de a-"i trago de aici cele mai adinci izvoaro 238

dd

d inspiralie. Alun,~'i cind lustinian a eonc~pul proiectele constructiilor sale grandioase, e,l a faeu~ acoast a cu -onvingeroa di e l~ un~l "dlI:tre ce~ mai glorio~i Imparati rornani, ~I art.istu ,earora, 11 s-a adre: at au aflat in tradij.iile tehnice ~I e tetic al provinciilor gre 'e~li suu el~niz~Le, e~e~enlele pe are au izbulit sa le combine III nor slll,tez~, Fa~5. dr art a sa. anida, f,il ut~ ~in e,omrrOmlSl,lI'I, ade ea hibride, arta hizantina afirrna dep]lT~a vigoar a unei reatii orig~nale, rezultata, pr.lf~ mutat ii dintr-un !rccu t Illdelungat"" care ~~~ pa tr~ nestirbit prcst igiul. As~rel, :e~ll a ~mz~ au adu din Siria rornana sau bizantina mozaican i te atori: ,iar, Chosroe I (5?i-.:578), dupa ce a ucerit Ant.iohia, a con truit, III apr~plere de Ctesiphon, un oras pe care l-a nurnit noua ntiohie a lui Cho roe )}, , " Fara tndoiala ea bizantinii 9i asaruzn so admirau i o apreeiau in a~el~~i timp ~n ~al'e ?e bateau pe lmpul de lupta ~I ~or fl, rl,~'alizaL 111 otalarea 0 tentativa a Iastului. Pl'llon ~u 1,01prumutat de la c~il,al\i ,m?tivele p~ntrl1 ~esa,LUl~~],~' obiectele de aurarre ~l, III anumite l~preJurall, pentru mozaie~I'ile ~i seu~p~urile lor arhitecturale ; i Ie datoreaza poate, pma ~a un anurnit punc~, ~i gu tul pentru cupolel~ ~al ~onu~e~LaJ~ d,eclL a elea pc car aveau obiceiul sa le rH.hc,e l11al~t,e de Iust inian. I oana, aceasta creatlC, O~'lg,lnala a Bizantului, nu datoreaza toLlI~1 nrrmc Per iei. Deosebirile care separil si chiar opun art.a hizantina artei din epoea irnperiala rornana inl pricinuite de natura pl.'o))l'ie a st atului bizantin si de diale tica evolu l.iei sale. , . Cind lncepeau :a mijeascii zOl:ile vnacului al v J I I-lea Imperiul bizantin, vechl,de palru, !q~le rl ani, ra in po osia unei art e /)J!1C ('onstll~lll: si gala cunoasca noi deHollan, Ial.ul ~I'a, insu binluit de MlminUlri ~i neliniste, ,cx,te!,l~rJ,zaLe .i in di put.a privind problema legltlmltaJu l~aginilor, Curind avea sa izbucnea 'ca cnza 1('0239 !l cJasLiL

sa

__

L~

SITU A TIA ISTORICA

Partea

a doua

CRIZA ICONOCLASTA (DINTRE ANI! 720-834)

241

Cucerirea de catre arabi a provinciilor africane ~i asiatice ale Imperiului,cu exceppa natoliei, aparuse in ochii adversarilor imaginilor, inca nurnerosi, drept 0 pedaapsa pe are Dumnezeu le-o dad use bizantinilor care, manifestind faya de icoane 0 veneratie excesiva, mai ales din a doua jumatate a secolului al VI-lea, se intor esera la practicile vinovate ale idolatriei pagtne. Protectia divina nu se tndrepta oare asupra musulmanilor, care respectau intsrdictia din Decalog de a fiiuri ~i de a cinsti chipul lui lehova ~i al oricarei Iiinte divine? Daca oamenii doreau a reclstige bunavointa Creatorului era necesar a se restahileasca severitatea dintru tnceput a cre~tinismului. Cam aceasta trebuie sa fi fost convingerea lui Leon al III-lea Isaurianul (717-741), fost stratcg al themei anatolice, care se rasculase trnpotriva .labului Teodosie al III-lea (715-716) ~i se proclamase tmparat, in scopul de a restaura autoritatea statului ~i de a duce cu energie lupta lmpotriva dusrnanilor, arabi, bulgari, longobarzi, care, din toate par~ile, rivneau sa se statorniceascii in noile provincii ale Imperiului. ~i 0 alta cauza a mai putut determina politica iconocla ta a lui Leon al III-lea. Acest tmparat, care pusese mtna pe putere gratie sprijinului Cauzele iconoclasmului

soldatilor-tarani din Anatolia, ale carol' aspiratii I imparta~ea, nu privea fara neliniste expansiunea monahi. mului. Bunurile imobile ale mtna tirilor, scutite de biruri, se Intindeau in chip primejdios in dauna micii proprietati tarane~ti ~i a tezaurului imperial. In afara de aceasta, prin stradania lor de a recruta novici, calugarii sustrageau un numar insemnat de oameni liberi de la obligatiile lor de cetateni ~i de soldati. Or, imaginiIe, adesea fiicatoare de minuni, pe care le posedau minjistirile ~i ale carer copii le raspindeau, erau unul dintre principalii agenti ai influentei lor asupra credulitatii poporului. Condamnind icoanele se lovea de asemenea ~i in calugari ~i s-a putut spune pe buna dreptate ca iconomahia era 0 monahomahie . Iscusit politician, Leon aI III-lea a actionat in etape. A Inceput prin a porunci sa se puna pe foc, in 726, imaginea lui Hristos care se afla deasupra portii Chalke ~i a inlocuit-o cu 0 cruce mare; in anii urrnatori, lnteti propaganda tmpotriva imaginilor. Intarindu-si astfel treptat pozitiile, in 730 obtinu din partea consiliului imperial, alcatuit din tnaltii dregatori civili ~i ecleziastici, aprobarea unui edict care ordona distrugerea imaginilor religioase. Il destitui pe patriarhul Gherman, care refuza e sa semneze documentul, ~i il lnlocui cu singhelul (auxiliarul) sau, Anastasie, pro fund devotat coroanei. Inaltul cler se alatura, in ansamblu, imparatului. M dsurile lui Leon al I I I -lea

Din partea bisericii, opozi~ia a venit mai ales de la papii Grigore al II-lea (715-':'731) ~i Grigore al I II -Iea (731- 741), iar in Rasiirit de la sCintul loan Damaschinul ( 675-741), care a ocupat tnalte Iunctiuni la curtea califului omeiad din Damasc tnainte de a e retrage la mtnastirea Sflntul Sava de Hnga lerusalim. Prin anul 727 si urrnatcrii, loan Damaschinul a intocmit trei' teologie a imaginilor si combaterea ei

omilii in care a elahorat 0 adevarata teologie a icoanei. EI motiva cultul imaginilor prin dogma celor doua naturi ale lui Hristos, umaria ~i divina, ~i arata ca la originea iconoclasmului statea persistenta neintelegerii monofizite a acestei taine. Dupa el, reprezentarile lui Hristos aveau meritul de a confirma realitatea naturii sale umane. In plus, icoanele, simboluri ale arhetipurilor, tngaduiau oamenilor sa se apropie de perceperea divinului. Conflictul a capatat accente de 0 ~i mai mare violent-a sub domnia fiuJui ~i urrnasului lui Leon al III-lea, Constantin al V-lea (741-775), caruia adversarii sai i-au dat porecla de Copronimul (= cu nume murdar). Curajul sau in lupta ~i victoriile repurtate asupra arabilor ~i bulgarilor ti adusesera un mare prestigiu in rlndurile poporului ~i ale armatei. Astfel, mergind mai departe decit tatal sau, s-a eimtit indeajuns de puternic pentru a Intruni, la inceputul anului 754, un sinod care a reinnoit proscrierea irnaginilor religioase ~ia poruncit distrugerea lor. Urrnarind centroversa pe terenul unde 0 plasase loan Damaschinul, acela al doctrinelor hristologice, sinod ul nu condamna numai cultul icoanelor ca 0 intoarcere la idolatrie. EI afirma ca partizanii imaginilor adeau inevitabil in erezie, fie in nestorianism daca socoteau ca numai natura umana a lui Hristos era reprezentatii, fie in monofizitism daca socoteau ca natura divina era reprezentata in acelasi timp, intrucit, in acest caz, ei conIundau naturile de neconfundat ale lui Dumnezeu. Patriarhii din Alexandria, Antiohia ~i Ierusalim reluzasera sa fie reprezentati la acest sinod. Lucru in aparenta paradoxal, episcopii ram~~i credinciosi i oaneIor erau tocmai aceia din teritoriile dominate de Islam, deoarece ei nu se aflau ub autoritatea tmparatului. M dsurile lui onstaniin at V -lea
242 243

Constantin

Dupa zece ani in CUI' ul arora a tncer 'at sa so Iujea ca de per uasiune, a hotartt, vazind ziidiirnicia stra-

daniilor 'ale, sa recurga la rOl'~ii pcntru a pune in aplic~re ~otal'irile sinodului. Imaginile religioa e, mozaiourile, frescele, icoanele au fost di tru e in LoL Irnperiul. Au fost rupte sau arse unele manucrise. qei .ce se impotriveau au fo t pedep iti cu mu tilal'l corporale, pedep e cu inchi oarea, surghiunul sau chiar moartea. umeroa 'e mtna tiri au fo t inchise sau transformate in cazarmi ~i in bai publice. Calugarii, batjocoriti fara rutare, au f~st redati vietii profane. La Con tantinopol, multimea care, sub Leon al III-lea, voi e sa impiedice distrugerea imaginii I ui If ri tos de la poarta Chalke, a trecut acum de partea lui Constantin al V-lea, pe care iI a lama strigind: Azi lumea este alvatii, 0, Basileus, pentru ca tu ne-ai eliberat de idoli )}. Violenta ~i fanatismul s-au dezlantuit in Imperiu, Toate acestea nu puteau sa nu duca la 0 anume oboseala. reinstaurare a Fiullui Constantin al V-lea, imaginilor Leon al IV-lea (775-780), continuind sa ondamne Iunctionarii care Iavorizau cultul imaginilor, s-a aratat in ansamblu mai moderat declt tatiil sau ~i nu s-a trnpotrivit numirii unor aluzari in scaunele episcopale importante. adu"a sa, aLeniana Irina, care a detinut reg nla in numele fiului lor, Constantin al VI-lea era, prin originea ei greaca ~i prin en ibilitatea ei de femeie, foarte atasata cultului i oanelor. n 787, al VII-lea sinod e umeni de la Iiceea, la care si-au trimi reprezentanti papa Adrian T patriarhii din Alexandria, Antiohia i Ieru alim, a rein taurat in chip solemn cultul imaginilor, precizind cii acestea nu aveau dr ptul la adoratio (latri), ci doar la veneratie (proskynesis). Acea ta pietat era 0 datorie pentru orice om evlavios. J n emn de victorie, Irina a pus sa se aseze 0 noua icoana a lui Hristos pe poarta Chalk'. Scutirea de impozite pe care Irina a onsimtit ,a 0 aplice populatiei Constantinopolului ~i calugarilor pentru a-si au-age sprij inul lor, darnicia Refluaul iconoclas-

mului si prima

ei fata de mlnastiri au ompromis grav Iinantele staLului. Tnfringerile sulerite din partea arabilor sporira ~i mai mult nernultumirea paturilor conducatoarc. La 31 0 tombrie 802 Iogothetul (adrnini tr atorul) vistieriei, ichifor; a preluat puterea irnperiala ~i a trirnis-o in surghiun pc Irina. Insa, dornic sa pa Lreze Imperiului Iinistea ne e al'a pentru a due la capat opera d e hilibrare Iinanciara si pentru a face fala ata urilor arabilor ~i bulgarilor, ichifor s-a abtinut sa reaprinda cearta in jurul imaginilor. 'Ginerele ~i urrnasul au, Mihail Rangabe (811-813) era un om lab are s-a lasat dorninat de Teodor energicul tar t iconodul al rntna tirii Studion. EI continua liberalitatile fal-a de calugari ~i s arata in chip deschis potrivnic iconocla mului, Cum, in acelasi tirnp, bulgar ii, sub cornanda lui Krurn, repurtau victoria dupa vi torie ~i amenin~au Constantinopolul, armata se rascula si H proclama Imparat pe Leon Armeanul, strateg al themei anatoli e. In capitala, multimoa cuprinsa de panica, s-a ruipustit in biseric~ Slintilor postoli ~i a cazut in genunchi la mormintul tmparatului eel mai ocarlt de iconoduli Constantin al V-lea, marele invingator' a1 bulga~ rilor, striglnd : Iesi din groapa, tmparats, ~i vi no in ajut.orul t-al'ii care va sa piara ! ) Condi~iile erau inLrunite pentru 0 reluare a luptei i onoclaste. Reinstituirea imaginilor ,i Iavoarea de care se bucurau din nou calugarii fu esera urmate de infrlng ri militare. Era !impede ca pentru a redresa situatia trebuia sa se revina la politica lui Leon al l l l-Iea ~i Constantin al V-lea. Leon al -lea a tntrunit Ia Sftnta Sofia, in 815, un inod care a reinnoit condamnarea imaginilor. A retnceput persecutia trnpoLriva iconodulilor recalcitranti. Teodor Studitul unul din~re pr,incipalii, su~tinatori ai rezislentei; precum ~l patriarhul ichifor au fost surghiuniti, la fel ea ~i nurnerosi eiilugari. La adapostul imprejurarilor care au urmat, Mihail din A morium

iV oua interdiciie a imaginilor

244 245

tin Frigia} a pus sa fie asasinat Leon al V-lea ~i a preluat put~re~. p~n .spirit de conc~er~, ti rechema pe exilati ~l ti elibera pe tntemnitati, dar nu reinstaura imaginile. Cind a murit, in octombrie 829, i-a lasat fiului sau Teofil 0 situatie la fel de tncordata. Teofil s-a hotartt sa-i puna cap at, Incercind sa scoata Invingator partidul iconoclast, de care era puternic atasat. El era foarte inlluentat de fostul sau preceptor, loan Gramaticul, unul dintre cei mai eminenti teoreticieni ai iconoclasmului, pe care l-a urcat pe tronul patriarhal. Persecutia reincepu pentru ultima data impotriva partizanilor imaginilor ~i mai cu seama impotriva calugarilor, Dar ea pare sa se fi limitat doar la Constantinopol ~i sa nu Ii fost implacabila. Asia Mica, de unde pornise miscarea iconoclasta cu un secol ~ijumatate in urma sub loan al Il l-lea, nu s-a mai opus, tnvatind din experienta ce consecinte funeste aduceau dupa ele asemenea certuri. In sfir~it, imaginile raspundeau pe meleagul grec unei nevoi prea profunde a firii omenesti pentru a putea fi definitiv proscrise. Teofil muri la 20 ianuarie 842. Dupa un timp de ~ovaiala, vaduva sa, Teodora, care, impreuna cu fiicele sale, continuase sa se inchine la icoane in gineceele palatului, a convocat un sinod pentru a reinstitui cultul imaginilor. La 11 rnartie 843, in prima duminica din Postul Mare, reinstaurarea icoanelor a fost celeb rata cu fast la Sfinta Sofia in prezenta unei mari multirni de calugari care, coborind din rnuntii Bitiniei, defilasera ca niste invingatori pe strazile capitalei. Ptna ~i astiizi biserica greaca porneneste evenimentul prin slujbe la aceeasi data mobila: este sarbatoarea Triumfului ortodoxiei (Duminica ortodoxiei). Reinstaurarea

imaginilor

Bizansul si lumea

arabc'i
tant

Cearta in j urul imaginilor nu fusese decit unul dintre aspectele - cit de imporinsa I - al situatiei noi in care se aflau

246

247

bizantinii . urrnare a aparitiei arabilor pe primul plan al istoriei. Lumea araba a jucat atunci faya de Bizant un rol omparabil, Intr-o anumita ma 'urn, Cll acela pe are il detinuse Iranul sa anid, in cur ul secolelor precedente, de dusman fascinant ~i fa' inat. Staptni pe teritorii are e intindeau din P l' ia plnii in pania, ar bii nu visau dectt . a continue a-si intinde dorninatia asupra unor meleaguri noi. Imparatii de la Con Lantincpol au fost nevoiti in mai multe rlnduri sa le respinga incursiunile in ia Mica. 1n 827, arahii veniti din Spania cucerira Creta, pe care 0 transformarii in baza pentru raidurile lor de or ari in Mediterana rasariteaniL Inceptnd din 831, arabii aglabizi porniti din Tunisia Intreprinsera in mai multe etape cucerirea Siciliei, din care Bizantul nu mai poseda, in 859, decit Siracusa ~i Taormina. De asemenea ei trecura in Italia meridionala, un de pusera staptnire pe Taranto (839) i pe Bari (841). Conflictele arrnate nu impiedicau in a r latiile intelectuale, comerciale ~i chiar politice, Ind era yorba sa se incheie un armistitiu sau sa se reglementeze plata tributului. Dornnitorii bizantini i arabi nutreau s\'ima unii fala de altii ~i se socoteau incomparabil superiori sefilor barbari din Occident. Iicolae Misticul, elev ~i urrnas al patriarhului Fotie, cria unui emir arab din Creta, in veacul al IX -lea: Cele doua puteri ale intregului nivers, a sarazinilor ~i a romanilor, se deosebesc ~i straIuoesc asa cum stralucesc pe firmament cei doi luceferi. Aceste uvinte lnt ca un ecou al vorbelor lui Teofilact Simokatta, pentru care Con tantinopolul ~i Cte iphonul, fosta capitala a sa anizilor, erau a emenea celor doi ochi ai lumii. Pentru a organiza teritoriile asupra carora domneau ~i pentru a mentine in ele 0 via~a civilizata, califii Omeiazi au fost siliti sa i~i asigure oneur ul unor slujbasi ~i artisti bizantini in Siria ~i in Egipt, sau persani in Mesopotamia ~i in Iran. Ei au adoptat regulile ~i metodele administratiei bizantine ~i au pastrat, obiceiul de a redacta

documentele oficiale in limba greaca, InLemeietorul dinastiei, Moavia, a imitat ceremonialuJ de la curt a din Constantinopol. Monedele Orneiazilor au reprodus, pina la sftrsitul secolului a1 l l-Iea, tipurile de monede bizantine sau sa anide. Iar ind bd el-Me1ik (685-705) a infiiti~at pe moned Ie ale lancea Profetului, el nu a H'icut altceva decit a e inspire din crucea de pe monedele bizantine. In posesiunile Omeiazilor, arta bizantina a supravietuit ub doua aspecte deos bite, dupa mediile sociale carora Ii se adresa. Pusa in slujba califilor, ea prefa u progresiv Intr-o arta princiara rnusulmana cu aspect profan, in care patrundeau de asemenea elemente iraniene. Dimpotriva in com~nita~ile crestine ea decazu ~i sfir~i pl'i~ a se stmge. Am vazut mai inainte (pag. 82) ca arti~ti bizantini lucrasera la Cupola de pe Sttnca (Kubbet s-Sachra), de la Ierusalim, ~i la Iarea Moschee de la Dama c. Castelele Omeiazilor, construite in cursul primei jumatati a ecolului al VllI-lea datoreaza mult traditiilor bizantine, in ceea c~ priveste arhitectura ~i decorul ]01' pictat au sculptat. Pentru ziduri s-a continuat folosirea tehnicii frumoaselor pietre cioplite in unghiuri drepte, ingrij.it imbinate, a carei traditie provenea, cu mult inamte de epoca bizantina, din epoca romana. Planurile au ramas, in elementele lor esentiale, conforme modelelor anterioare. ala de tip bazilical apare ade ea, far a indoiala pentru audientele princiare. Palatul Msatta, onstruit probabil sub el-Ualid al II-lea (743-749), cuprinde 0 sala triconca a carei ascendenta bizantina este neindoielnica. Decorul acestor resedinte nu se tnscrie mai pu yin in traditia artei ornamentale a Bizantului. Multa vreme friza s ulptata din castelul Msat.ta a fost considerata ea una dintre operele eele mai earacteristice ale artei crestine din Rasarit I Figurile omenesti seulptate, din palatul Kasr al-Hayr, construit de califul Hisam pe la 730, arnintese de cele de la Palmyra. Interventia unor artisti bizantini in executarea Ires-

248

249

e~lor de la 1 u ayr. Amra, in Iordania, in al doilea patrar al secolului al VIII-lea, a dus la scrierea numelo: personajelor in Iimbile araba ~i grea a. J n arhitectura, turnul biseri ilor siriene a dat nastere minaretuJui eu sectiune patrata. Termele romano-bizantine s-au prelungit in harnmam-urile musulmane. Evolutia artei a urmat 0 cale aproape inversa in comunitatile creatine. Arabii la asera libertatea cultului populatiilor cneerite, care trebuiau doar a recunoa ca suprematia politica a noilor lor tapini ~i sa le plateasca un bir special pentru a com pen a scutirea de servieiul militar. Sfintul loan Damaschinul, care a fo t unul dintre cei m~i ~al'i teologi ai bi erieii bizantine ~i, in ace1~~J LImp, un inalt functional' al curtii Omeiazilor, e te un bun exemplu al vitalitayii pastrate de restinism pe meleagurile I lamului la in eputul yea u.lui al VIII-lea. Pe de aWi parte, ectele eretlCe~ monofizite ~i nestoriene, s-au bu urat de 0 libertate pe care nu 0 cunoscusera r.e vrem~a bizantinilor. Aceste comunitati oresune c?ntmuara sa zideasca bi erici ~i sa le decoreze uneori cu fresce. De asemenea, tmpodobira manu crise cu miniaturi. Dar, spre deosebire de califi, Ie. nl! av au resursele ne esare pentru a chern a artl~tI de la Con rtantinopol, nici pentru a e adresa eel I' mai buni mesteri locali. Arta capata a tfel a pecte populare, are, in unele 0 azii, puteau sa nu fie lipsite ni i de for~a, nici de savoare. Dar ea -a secatuit ~i s-a fo ilizat pe maSUl'a e numarul redinciosilor -a redus ca urmare a onvertirii la religia islamica a crestinilor doritori sa patrunda in cla a dominants ~i sa cape de impozitul special pe are aItfel erau sili~i sa-I plateasca. Paralel, limba arab a a elirninal nu numai grcaca, in documenlele ofi iale, ('i i copta ~i siriana, socotite limbi vorbite de poporul de rind. Atunci s-a onstituit 0 literatura crestina In limba araba. Rupta de Bizant, arta cre~tina din Orientul Apropiat asiatic s-a lndreptat spre moarte. Proha d control asupra rolului hot.arltnr

pe care l-a jucat Constantinopolu1 ca factor educativ in materie de arta era facutii. Prabusirea Omeiazilor in 750 ~i preluarea puterii de catre Abbasizi - urmasii lui Abbas, unchiul Profetului - avura drept consecinta indepiirtarea artei arabe de arta Bizantului. Noii staptni i~i construira 0 capitala in Irak, la Bagdad, in apropiere de Ctesiphon, antica resedinta a partilor ~i a sasanizilor. Ei s-au sprijinit pe irameru, iar traditiile Persiei sasanide au oferit pentru inceput elementele constitutive ale activititWor artistice pe care le-au patronat. Arhitectura abbasida a reluat in Iran constructia de caramida, folosirea boltilor ~i a cupolelor pe trompe de c01~, anumite dispozitive ale planurilor palatelor regale. Dar, prin intermediul monumentelor omeiade, ea a mostenit trasaturi bizantine, mai ales in decor. In schimb, ruptura dintre Bizant ~i Europa occidentala se adincea tot mai multo Papii au incetat sa se socoteasca supusi ai Imparatilor de la Constantinopol, a carol' politica iconoclasta 0 condamnau ~i a carol' neputinta de a-i apara impotriva tnaintarii longobarzilor 0 constatau pe pielea lor. Inceptnd cu Stefan al II-lea (752-757), ei au dobindit alianta sefilor Iranci, care le recunoscura putera temporara asupra fostului ducat al Romei. Incoronarea lui Carol eel Mare ca Imparat de catre papa Leon al III-lea in ziua de 25 decembrie a anului 800 a desavlrsit ruptura politica. Bizantinii socotira acest eveniment ca pe 0 adevarata uzurpare a titIului de impiirat, pe care n considerau rezervat suveranului care domnea la Constantin.opol, in oc~ii lor singurul mostenitor al Imparatiler rornam. In plu, inaintarea longobarzilor redusese posesiunile lor din Italia: exarhatul Ravennei, cu capital a a, cazuse in cursul anului 751. La inceputul secolului al IX-lea, Carol eel Mare, . puntnd stiipinire pe regatul longobard, a dorit sa cucereasca ~i asezarile din lazuna Europa occidentala

Bizantui si

venetiana, ai carei locuitori, in marea lor majoritate, fa~a de pretentiile pe care Ie aveau barbarii J) dusmani asupra teritoriilor lor, ramtneau in chip firesc credinciosi Imperiului stramosilor lor, adica Imperiului roman a ciirui capitala era la Constantinopol. La capiitul unor negocieri destul de indelungate, Mihail I Rangabe (811-813) accepta, in 812, sii ti recunoasca lui Carol eel Mare titlul de impiirat, cu conditia de a pastra insulele venetiene, cap de pod al negotului bizantin indreptat spre Italia de nord, Franta ~i Germania. Venetia avea sa preia staf'eta de la Ravenna, ca centru de raspindire a influentelor bizantine In Occident. Regiunile grecizate din Italia meridicnala rarntneau parte integranta din Imperiul bizantin. Dar, desi i~i afirma independenta politica, Imperiullui Carol eel Mare nu inceta sa priveasca tnspre Bizant. Imparatul ~i episcopii din Occident urmiireau cu interes desfii~urarea luptei iconoclaste. Cdrtile caroline din 790, conciliul de 1a Frankfurt din 794 ~i acela de la Paris din 825 luara pozitie in aceasta dezbatere ~i definirii 0 atitudine indspendenta condamnlnd atit distrugerea imaginilor, c1t ~i venerarea lor. Asupra ace tui din urma punct, francii se aratau chiar mai intransigenti dectt papii ~i decit italienii. Teologii lor respingeau temele hagiografice, oriclnd susceptibile sa duca la perversiunile iconolatriei ~i politeismului. Ei recomandau in schimb subiecte u 0 valoare pedagogica: cenele din viata lui Hristos, viziunile teofanice ~i imaginile care, prin simboluri ~i alegorii, demonstrau marile adevaruri creatine.

250

251

1. ARHITECTURA

arcuri in leagan (plan 21; il, 77). Aceste suprastructuri, larg desfasurate ~i limpede articulate, dau edificiului 0 mare amploare ~i un caracter de real a unitate si, in acelasi timp il lumineaza din abundenta. In exterior, aparitia unui tambur, inca destul de scund marcheaza un progres fata de finta ofia. Peste pronaos ~i peste colateraJc . e afla tribune, dupa vechea formula constantinopolitana. S[inta Sofia de la alonic La finta Sofia de la Saloni, a carei data nu este sigura ~i pe are inclin sa 0 consider, trnpreuna cu multi alp arheologi, cu putin po terioara Sfintei Irina de la Constantinopol, s-a reluat, ameliorindu-l in anumite puncte de detaliu, un plan de basilica cu cupola are fusese practicat in secolul al VII-lea (cf. pag. 98 ): cupola este sprijinita aici de patru bolti in leagan, pe care ttlpii goi pe dinauntru si nu ma ivi, a mai inainte - 0 inscriu intr-un areu marginit la nord, la vest ~i la sud de galeria in forma de 1t ra turnat, desenata de colaterale ~i de pronao. Proscomidia ~i diaconiconul e afla tot in dreplul stilpilor de la e t ~i nu slnt inca asezate in axul colateralelor, asa urn aveau sa fie ulterior (plan 22; il. 78). Cupola, tncastrata la exterior intr-un cub, este greoaie ca oric lucrare dintr-o epoca de tatonari. Tlnara cetate a Venetiei, care intra in istorie la Inceputul secolului al IX-lea ca un oras apartinlnd Imperiului bizantin, nu putea decit sa se tntoarca spre Constantino pol pentru a-~i gasi modelele bi ericilor cu are lntelegea Ii I i sfinteasca ~i a i~i impodobea cil solul, Sub dogel Agnellus Partecipacius (Parteciaco) ( 11- 27), al carui prenume, Ioarte rasptndit la Ravenna, aminteste de legaturile care Ii unisera pe locuitorii lagunei cu vechea capitala a exarhatului, cazutil sub dominatia longobarzilor, episcopuJ Ursus - alt nume ravennat! - a deci Ii e Venetia

ARHITECTURA RELIGIOASA

Epo~a iconoclasta nu mai ofera acea diversitate de ~ll?url,. cu aspect inca roman, care alcatuiss bo~ga~la. ~l /armecul arhitecturii paleocrestine. ~azboal~le Imp~tri "a arabilor sau a bulgarilor ,I ~r.~urlle religioass nu au fost favorabile construirii unor noi biserici. Con tructorii au exploatat formulele arhitecturii cu cup ole elaborate in cnr. ul veacurilor al VI-lea ~i al VII-lea, retinind mal .. ales pe acelea care e Lrageau din planul bazilical, dar fara a Ie aduca inovatii esentiale. Atun i clnd, sub Constantin al V-lea Copronimul -a rezidit SCinta Irina de Ia Constantinopol, distrusii, cu exceptia pronaosului de cutremurul de pamtnt din 26 octombrie 740' s-au respectat temeliile bisericii lui lustinian da/ fara indo~~l~, -a m~di Iicat putin aspectuJ Je,:atiei: ~e 0 hazilica cu trsi nave, precedata de un nartex ~I de un atrium cu trei porti uri, se ridica 0 cupola cu tambur sprijinit.a de bol] i in lagan, care desenau cele trei brate ale unei cruci la est la. nord .~~la sud. La vest, acolo unde i~ epo a IUl IustJma~ e afJa ~rob.ab!l 0 bolta In leagan, s-a construl.t 0 calota Iiptica, su ~inuUI ~i ea, in compartimontsla din colturi, d dona mi i Sfinta Irina de la Constantinopol

252

253

reconstruiasca sau sa se mareasca, 1a Olivolo, in grupul insulelor rial tine, catedrala consacrata sfintu1ui Petru, sfintul eel mai venerat in Italia. u cunoastern planul acestui edificiu, dar stim ca Agnellus Partecipacius a mutat aici moastele Iintilor Serghio ~i Bacchos, patroni ai curtii imperiale de la Constantinopo1. Capela ducala dedicata sllntului militar gr c Teodor, a fo t ridicata in anul 819, sau putin mai inainte, de catce un grec bogat, cu numele de ar e , pe care cronicile I-au onfundat cu vestitul sau omonim, generalul 1ui Iustinian. ici planul acestei biserici nu ne e te cunoscut, dar textele ne arata ca era decorata cu picturi - Iresce sau mozaicuri - ~i ca era tmpodobita cu coloane ~i placaje de marmura. Fiullui Agnellus, dogele lustinian Partecipacius (827-829), statuse un timp la Constantinopol, de unde se intorsese tncarcat de onoruri. Luase titlul de consul imperial i smerit duce al Venetiei I). Prenumele sau arata clta adrnirati exista in familia a fa~a de Bizan] i, comparat cu acela al tatalui sau, dovedeste a. influentele Mediteranei rasaritene se exercitau direct, pornind din capital a Imperiului i nu ca mai inainte prin intermediul Ravennei. La cererea lui Leon al V-lea Armeanul, lu tinian Partecipacius a pus sa s construiasca 0 biserica lntru cinstirea sfintului Zaharia, tatiil fintului loan Botezatorul. Dupa marturia cronicilor, lmparatul Ii trimi e nu numai aur, arzint i alte lucruri nece are, ci ~i oameni i mesteri minunati in arhitectura >). U avem mai mu1te inlorrnatii declt pentru edificiile precedente asupra planului ace tei biserici, distruse de un incendiu ill 1105, dar, datorita interventiei unor constructori O'reci, s-a pre upu a ea a fost poate acoperita d 0 cupola, um a putu sa fie ,i Ilntul Teodor. Iustinian Partecipacius Usa prin testament vaduvei sale ~i fratelui i urmasului sau Ioan (829-836) grija de a construi biserica destinata sa adaposteasca rama~itele pamtntesti ale sfintului Marcu, pe care doi negutatori, Buono di Malamocco

si Rustico di Torcello, pretindeau ca le adusesera de la Alexandria, in 828-829, pentru a oferi Venetiei un avantaj pretios in lupta sa impotriva patriarhatului rival de la quileia, controlat de longobarzi. Sapaturi1e efectuate de prof. Forlati in 1950 au aratat cll. prima biserica San Marco nu a fost - asa cum s-a crezut in general ptna atunci - 0 bazilica cu sarpanta, ci un edificiu in cruce libera, avlnd cup ole peste bratele laterale, dupa modelul Slintilor postoli de la Constantinopol i al Sfintului loan de la Efes (plan 23). ceasta imitare a unui plan arhitectural care nu mai era practicat pe atunci in Imperiu dar care daruise monumente maie tuoase sub Iustinian, este un indiciu ca Venetia era stapinita de ambitia - care, u timpul, a crescut - de a-i aroga titluri1e de noblete de care era lipsita, pretinzind a Ii mostenitoarea i continuatoarca unui prestigios trecut. Interpretind marturiile unor cronicari, dl. Demus a presupus ca cupolele primei biserici San Marco ar Ii fost de lemn, ca i ace1ea ale bisericilor San Donato de la Murano ~i Santa Fosca de la Torcello. Biserica a fost gray avariata de un incendiu, cu prilejul unei rascoale, in 976. Ea a fost refacuta pe cit se pare dupa acelasi plan.
ARHITECTURA PROFANA

254

255

Textele nu ne-au pa trat amintirea rum unei constructii de eama in Marele Palat de la Constantinopol, in lungu1 ecol care incepe cu Leon al III-lea (717-741) i e incheie cu Leon al -lea ( 13- 20). Fiira tndoiala ca imparatii au fo L prea 0 upati u razboai le impotriva arabilor i bulgarilor, sau u onflictele interne Spl' a mai avea raaazul a se glndeas a la . n tructii, Situatia se schimba in chip radical sub ultimul dintre suveranii iconoclasti, Teofil (829-842), principe cultivat ~i rafinat, doritor sa rivalizeze cu splendoril de la urtea bba izilor si a afirm

in ochii lumii inLregi ca Bizantul pastra cu oricc pret suprernatia, Clnd in 831 loan Gramaticul s-a Intor uluit de la Bagdad, unde ondusese 0 amba ada cu misiunea de a nego ia pa ea, el si-a convins fostul elev - Teofil - a ridioe in rata Constantinopolului, pe oasta iei, la Bryas (la e t de actualul Maltepe) un palat care prin plan ~i decoratis reprodu ea fara ni i 0 chimbare palatele sasanide )}.Teofil a inconjurat on tructia u gradini vaste, numite paradeisoi (eea ce irnplica poate ca in ele e re teau ~i animale) ~i a adus apa din abundsntg d la izvoarele din ve inatate. Insa, chiar daca a est palat Il imita pe acela al printilor arabi, el raminea al unui Imparat crestin prin prezenta unei illi inchinate Maicii Domnului ~i a unei biserici con acrate sfintului Mihai1 ~i unor fin~i martiri. Dl. emavi Eyice a gasit poate 0 parte din teme1iile palatului de la Bryas la Kuciuk-kale. Aici se mai vad inca resturile unei cisterne boJtite ~i ale unei sali patrate, peste care -ar fi putut ridi a 0 cupola. La Marele Pal at, Teofil a construit, d upa unele formula traditionals in arta bizantina, 0 noua sala a tronului numita, din cauza planului sau, Triconc ~i un portio semi ircular, care datoritii formei capata numele de igma * (un porti a ernanator e afla reprez ntat pe mozaicuril din Marea Iosches de la Damasc). Boltil Tri onului ~i tavanul Sigmei erau acop riLe in inLregime de un fond mozai at de alii'. Din igma e cobora in curtea Fialei (Jlntlna), al arui ntru era o upat de 0 Ilnttna de bronz impodobitii in mijJo cu un con de brad, de aur, "i al carei ghizd era placat cu argint. Marginile cur! ii erau 0 upal e de t.repte de marmura inLrerupLe d pali r . Pe unul din a e le paliere un portio mi , tot de marrnura, adapo tea lei de bronz, din a arOl' gura ti~nea apa. Ace t ana. amblu in pirat dintr-o estetica a tera elor ~i a a1'il r monumental \ pe care Bizantul 0 mosteni de la Pel' iia ahemenida prin intermodinl Pergamului .,i al Rom i,
Litera . din alfabetul grec sc. 256 257

alcatuia un cadru manit a lntarea ca ~raJu?irea erbarilor care se desfasurau inlauntru IUl. Il!llti~d chioscurile arab~, :re~fil 1~I'eara in vegeta~l~ din jurul Triconcului ~I Igm I somptuoase pavilioane u nume ade ea po ti e: Arnor (Eros, unde se pastrau armele I), Perla (Margarita '. care i~i.trage~ numele din frumu e~ea de~?rulUl ~e:etllor v'! pard elii), ~lu i os (cu p ~e~l.lacoperiti ~u p~acl d marmura policroma irnitlnd m~zal ur~e), Cariano (cu placaje de I?arm?-ra d.m Carla) Pvxil.es (care slujea de vestlar~ ~l Camll~s. -Teofil dadu e Irlu libel' ~l guS~ulUl ~~nLru miraculo ul tiintific, care era pr~p~lU ~pOCl~ ~ale pa ionate dupa expericn,tel.e .de chirnia ~l de fI~ICa, ~i nu trehuie sa fim u.lml(..l daca.il aflam ~l la elevul lui loan Gramaticul, Sub Sigma era arnenajat pavilionul lI1yslerion, ~nde e produceau surprinzatoare efe Le de acustica. In mar~a ~ala a Magnaurei, dorinta sa de a exalta !flaretla imperiala pentru a-i ului pe spectaton l-a fa.cut sa instaleze niste automate, f?arte in~raglte de prin ipii arabi de la Bagdad ~l d~ la Cairo. Astrel, un platan de aur, in care se cUlbare~u pasarele, li umbrea tronul, numit tronul lui S?lomon)} penLru ca era precedat de ~a e t~epte ~l ~lanca.t de lei de aur, ca ~i acola al regelui Ierusalirnului. In timpul audientelor, c~nd se pro ternau ambasadorii, pa arile zburau ~l ?inta~, t:onul s~ tnalta, leii e ridicau po labele dinapoi, rageau ~I lo.~eau cu coada in podea. De cealalta parte a ~lll, se auzeau nmetel orgilor de aur impodobite cu mailuri ~i ne. ternat .

2. PICTURA

PfCTURA MONUMENT ALA


BISERICILE

Iconoclasmul bizantin nu condamna nici arta in general! t;ticir.:e~rezen~area un?r fi.i~~evii, cJ numai arta religioasa Iigurativa. In biserici el adrnitea crucile sau s~bie~tele profane. Din acest punct de v~~ere atitudinea sa fata de imagini este deoseblta de acee~ a I~la~ului, care proscria reprezentarea oamenilor ~l animalslor in edificiile de cult, I~pa~~yii iconoclasti au poruncit disLrugerea iI?-bIserlC~ a tutu~or picturilor, murale sau portaLive, trattnd suhiectsle sacre. Dar aceste masuri nu Iusesera aplicate cu aoeeasi straanicie in fiecare provmcie a Imperiului. Ele Iusesera efective mai cu se~ma s~b Constantin al V-lea (741-775), in capitala ~I in orasele din apropiere. Mozaicurile executate in Sfinta Sofia sub Iustin al l l-lea nu au scapat nici ele. Se mai vede inca ~i a tazi cum intl'-O . incaper~ .din upghiul and-vest, la etaj: busturile de sfinti Inscrise in medalioane au fost inlocuite prin cruci ~i cum inscriptiile care indicau numele au fo t cu totul sterse. Cruci in: biserici tinopol s-a pastrat Iconoclastii au a~ezat ~i in abside toL crucea. Cea din Ilnta Irina de 1a Constanin buna stare. In SCinta Sofia

de la Salonic nu se mai vad declt extremitatile bratelor crucii, de 0 parte ~i de alta a Fecioarei care a inlocuit crucea in a doua jumatate a vea ului al IX-lea, dupa rein taurarea imaginilor. In aceasta biserica, bolta in leagan din Iata absidei este decorata, dupa 0 formula Inrudita cu aceea a boltilor din biserica Sllntul Gheorghe d 1a Salonic, cu mici dreptunghiuri incadrlnd alternativ cruci argintate ~i frunze de iedera. De asemenea se pot citi monogramele cu numele arhiepiscopului Teofil, al trnparat.e: ei Irina ~i al fiului ei, Constantin al VI-lea: eea ce Ingaduie sa se creada ca aceste mozaicuri au fost realizal.e cu prilejul caliitoriei pe care a intreprin -0 basilissa in Macedonia in ursul anului 784, cu trei ani mai inainte de prima restaurare a imaginilor. La iceea, iconoclastii au inlocuit cu 0 cruce Fecioara din absida datind de la firsitul secolului al VII-lea au de la inceputul celui d~-al VIII-lea: pe fotografiile Institutului arheologic rus de la Constantinopol, Iacute inainte de distrugerea edificiului, se mai deslusesc inca urmele bratelor crucii imprejurul Fecioarei in picioare, refacutil dupa anul 43 (il. 109 bis). Dar iconoclastii au lasat in cheia boltii in leagan din Iata absidei reprezentarea simbolica a Etimasiei. Dupa ctt se pare crucile au alcatuit partea esentiala a decorului pictat din anumite biserici rupestre dintre cele mai vechi, din Cappadocia. Pe tavanul uneia din navele bisericii numita a Sfintului Vasile de la Elevra, in apropiere do Sinassos, este pictata 0 cruce cu pietre nestemate, care se desprinde pe un fundal in retea ca 0 tabla de sah, marginit de un briu din impletituri (il. 79). Peretele absidei este impodobit cu trei cruci pe un imp de flori ~i frunze. Intre bratele celei din mijloc 0 inscriptie ne arata ca este verba de (I crucea vedeniei lui Constantin . Deasupra concei, trei medalioane legate prin ornamente impletite cuprind cruci de Malta cu inscriptii mentiontnd numele lui vraam, Isaac ~i Iacov: sint deci reprezentiiri pur simbolice ale celor trei patriarhi.
(<<

258

259

Pe peretele de vest 0 cruce este inso~iUi de 0 inscriptie care graieste: Imaginea pe care. 0 vedeti ai i nu este nedemna de Cel care nu adrnite nici 0 imagine . Si totusi, pe marginile superioare ale absidei au fost reprezentati, in aceeasi epoca doi ierarhi ale carer nume sint sterse : unul par sa fi fost Iintul Vasile. Portretele tntemeietorilor liturghiei Iusesera oare considerate ca avlnd mai degraba 0 valoare istorica declt sacra? Probabi.I ca rigoarea conceptiilor iconoclasts avea trepte divers .

pa arr, u gltul infa~uraL in panglici dupa mod a a anida ~i cu articulatiile exagerat marcate (il. 1). Dar, in ansamblu, mozaicurile sau fre cele ell care icono lastii au impodobit bisericile au r at di tru e dupa anul 843, intrucit ele erau ocotite drept 0 nelegiuire. Fiind vindecata de 0 hemoragie cu ajutorul vestitului izvor tamaduitor din mtnastirea Maicii Domnului de la Constantinopol, tmparateasa Irina a pu a se execute in tehni a mozaicului, pe peretii bisericii acestei mtna tiri, doua panouri simetrice, in care erau reprezentati de 0 parte ~i de cealalta imparateasa .i fiul ei, Constantin al VI-lea, aducind sanctuarului drept multumire lui Dumnezeu, vesrninte ~i draperii ~e ute cu fir de aur, precum ~i vase liturgice. ceste opere decurgeau din pictura votiva imperiala, care elaborase mai inainte, intre altele, tablourile lui Iustinian ~i Teodora d in San Vitale. i i un text ~i nici un monument nu ne-a piistrat aminLirea picturilor murale religioase xecutate in timpul primei reinstaurari a imaginilor, intre cele doua crize iconoclaste. Pictura religioasa bizant.ina s-a mentinut in Italia, fiind su trasii in Iapt, daca nu ~i teoretic, autoritatii lmparatilor de la Constantinopol. Ea e impuse e la Roma pe la sllrsitul yea u1ui al VI-lea ~i daduse ai i citeva dintre cele mai bune opere ale sale sub pontificatul lui loan al VII-lea (705-707), la inceputu1 veacului al VIII-lea. Sosirea unor iilugari ~i ar i~Li greci, care fugeau de perse?ut.ia i onocla ta, a intiirit actiunea pe care arta bizanLina 0 indeplinea, rasplndindu-i inrlurirea ptna destul de departe. Aflam indeaj un Ie bune ex empIe ale ace tei picturi in mult dintre fre icele votive care au ontinuat sa fie xe utate in Santa Maria Antiqua. Fresc~ ~i. mozatcuri de la Roma Panouri votive imperiale

r n ce priveste peretii bisericilor, un fragment din Viata sfintului Stefan eel Ttnar (Migne, Patrologia graeca, t. 100, co1. 1120) ne informeazii a, in biserica Fecioarei a catoare din Blacherne, Constantin al V-lea a di pu a fie lndepartate picturile cu subiecte evanghelice, inlocuindu-Ie cu arbori, pasari, patrupede ~i impl tituri de frunze de iedera in care se tnscriau cocori, corbi ~i pauni. S-ar fi putut spune a biserica devenise 0 livada ~i 0 colivie. Constantin al V-lea readucea astfelia mare cin te 0 tendinta care fusese gata sa biruie la inceputurile artei crestine ~i din care e inspirasera mai ale' pic~urile din bisericile Sfintul Stefan ~i Sflntul Serghie de la Gaza, sau acelea din partea inferioara a multor hiserici copte. Am vazut mai inainte (pag. 108109) ca, dupa marturia altui fragment din Viata sfintului Stefan eel Ttnar (op. cit., co1. 1113), decorul mai multor biserici vechi de la Constantinopol cuprindea reprezentari de arbori, de pasari, de felurite animale sau scene satanice !) curse de cai, scene de vinatoare, de teatru ~l de jocuri din hipodrom. Clnd, din porunca lui Constantin al V-lea, iconoclastii au distrus imaginea lui Hristos ~i a fecioarei din biserici, ei au Iasat neatin e aceste decoruri profane, ba hiar le-au ~i curatat. Reaparitia acestui curent artistic in biserici insemna reintoarcerea la 0 arta de pur agrement, despuiata de orice emotie piri~uala: Patru capele de la axos pastreaaa picturi murale din aceasta vreme. Se remarca rnai ales
Subiecte profane

261 260

maretis. Aceste trasaturi se regasesc in mozaicurile din absida, imitate dupa acelea din biserica Sfintii Cosma ~i Damian. Pe un fundal albastru, strabatu de nori purpurii, se proiecteaza un Hristos matur, facind semnul binecuvintarii, dar al carui trup si-a pierdut orice urma de volum ~i s-a alungit. El este Inconjurat de sf'inti ~i de ctitor: la dreapta sa, sfintul Pavel, sfinta Prassede ~i Pascal I; la sttnga sa, sflntul Petru, Itnta Pudenziana ( ora sfintei Prassede) ~i sfintul Zenon. Ca ~i in biserica Sfintii Cosma ~i Damian la extrem~ta~~e boltii se inal~a doi palmieri,' pe unul dill ei stlnd 0 pasare fenix. Pe primul arc de triumf fusese tratat un subiect inspirat din transferul, in biserici, a unor moaste de sfinti pastrate in catacombele pe atunci parasite: doua grupuri de alesi se apropie de Ierusalimul ceresc unde se viid Hristos schimbat la fa~ii y , Fecioal'a' , T oan Botezatorul ~i apostolii. Mai multa somptuozitate cromatica exi tii in mozaicurile cu fond de aur din capela Sfintului Zeno!l, ~~~najatii de Pascal I in colateralul drept al hisericii Santa Prassede pentru a adiiposti mormin~ul mamei sale, Teodora. Pe caleta, dupa u~ mOLIY c?-noscut din capela arhiepiscopaUi ~i dill. San VItale de la Ravenna, patru ingerica:latide, ex.tr~m de ~ungi~i, pentru a riispunde exigentelor Iiniilor arhitecturale, poartii un medalion cuprinzind. bustul ~ui Hristos. Pe pereti, in lunete sint infii~l~ate Schimbarea la Fa~ii.(deasupra altarului), busturile Fecioarei, ale unor sfinti ~i apostoli, precum ~i Mielul divin, pe 0 movila Ie unde ~i~nesc cele patru fluvii ale Raiului i pe care 0 striijuiesc patru cerbi. Pe peretele de l'a intrare, sfintii Petru ~i Pavel aclama Tronul pregatit pentru a Doua Venire, amintind de apostolii din pretinsul Mausoleu al Gallei Placidia ~i de ~ceia din baptisteriul de la Ravenna, dar cu mal multa zvelte~e in proportii ~i u mai multa abstractizare decorativii 1n tratarea draparilor. Tot lui Pascal I i se datoreazii mozaicurile celorlalte doua biserici pe care le-a zidit la Roma.

16-4
265

Cele din absida bisericii S. Cecilia se in pira de asemenea din Sfintii Cosma ~i Damian: Hristos, in picioare, facind gestul binecuvtntarii, este inconjurat aici, la dreapta sa, de sfintul Pavel, de sflnta Cecilia ~i de papa Pascal, ctitorul, ~i, Ia stinga sa, de fintul Petru, de sflntul Valerian ~i de sflnta Agata. Dedesubt Mielul este incadrat de doua grupuri de cite sase oi, simbolizin I apostolii. Desenul cutelor vesmintelor a fo Ltl atat iu tndrazneala, far a nici 0 grijii fa~a de realism, in asa fel tnctt sa accentueze caldura coloritului ~i caracterul straniu al figurilor. In absida din biserica Santa Maria in Domnica, 0 Fecioara tronind, cu Pruncul, a carei majestate austera ramine foarte bizantinii, este Inconjurata de tngeri care se aduna in jurul ei pentru a 0 cinsti ~i a 0 ad ora cu un soi de fervoare umana, foarte deosebitii de maretia di tanta cu care slnt infii~i~ati in Rasaritul mediteranean. Poate ca tocmai aici, in aceasta epoca, desenul ~i coloritul devin irealiste in chipul eel mai cutezator. Dupa Pa cal I stilizarea mozaicurilor de la Roma a decazut in il.in formule tntepenite, poate pentru ca, din lipsa unei mari arte religioase in tnsa~i capitala Constantinopol, ea nu mai afJa posibilitatile de a se reinnoi prin contacte daLilto are de viata. Constatiim acea ta in absida din hi erica San Marco, reconstruitii de Grigore al IV -lea ( 28-844). Potrivit temei tratate in bisericile anterioar, Hristo in picioare ~i facind . ernnul binecuvintarii este in onjurat de personaje: la dreapta a, sfintii Feli i simu ~i 13,r u evangheli tul precum ~i papa Grigore al I -lea ; la stinga sa, sfintii Marcu (papa) ,i Agapit ~i sfinta Agnes. Fiecare este asezat, ea 0 statuie, pe un soelu purtlnd numele au. Contururile figurilor slnt de enate eu mai multa asprime. Repetitia aceleia i heme i onografiee devin monotona. Pi Lura de la Horna, ondamnata la disparitie daca ar fi continnat sa mearga pe aceasta cale, -a Indepartat de Bizant pentru a parti ipa In tnflorir a artei carolingiene.
c

CLADIRILE

CIVILE

Pictura profana, pe. ca~e. Imp~ayii iconoclasti ? reintrodusesera in biserici, continua sa Iie prac.LIcata in domeniile care Ii Iusesera cu deosehir proprii. Leon a1 l Il-lea sau, mai de~rab~ Con: stantin al V-lea, a pu' a s reprezmte lfil'!1Ul multe edificii luptele sale vi torioase tmpotriva arabilor ~i bulgarilor. Iozaicurile din un~le pavi: lioane constrnite de Teofil in j uru1 Tricon ului infayi~au, deasupra unor so.cluri d~ marrnurii policrorna, ani male, per ?naJe culegmd fr~ te, arbori zhirlande sau chiar arme. In Mus) os mozai~ur pavime~Lar, tot de mar~ura p~l~croma, evoca 0 clmpie smal ~at3. u Ilori. J n Milion, un fel de arc de trinmf cu cupola, care mar a punctul de pornire al dileritelor drumuri im}?eriale, Constantin al V-lea tnlo UJS irnaginile sinoadelor cu epi,oadele unei ur e in care iesi: e invingator vizitiul sau Iavor-it ,
ICOANELE

tudine uneia au alteia dintre provincii aceste opere cu a p ct destul de popular, pic Late in afara inrluririi directe a artei din capitala. Ele sint imbibate de 0 austeritate monahala ~i de un soi de asprime expresionista, accentuatii inca ~i mai mull, de duritatea unui colorit destul de arac, in care predomina net rosul, galbenul ~i verdele. Cunoastem, de exemplu, 0 Rastignire, a carei iconografie, amanun~ita, ramine mai apropiata de Evanghelia lui Rabula (il. 36) decit de fres a, aproape eonLemporanii, din Santa Maria ntiqua de la Roma (il. 80) ; dar, de data aceasta, Hristos are ochii Inchisi, fiind deci reprezentat mort. I onodulii, inspirati de teoriile lui ichifor ~i Teodor Studitul, lntelegeau prin aceasta sa puna accentul pe natura umaria a 1ui Hristos, de a arei nerecunoastere ti acuzau pe ad versarii lor iconocl asti.
MINIATURILE

Gu tul pentru icoane era atlt de puLernic 1n I mperiul bizantin inclt execuLa:e~ lor a ~o'L desigur continuata intr-o cla.nd~stJrutate relativa. Textele ne-au pastrat amintirea unor p~ctorl care an lost mutilati deoarece alca ra interdictiile imperiale: ast.Iel, in prima jumatate a secollilui al IX-lea, calugarului Lazar, zugrav de icoane, is-au ars miinile cu fierul 1'0 u. .., Printre icoanele care au ajuns ptna la noi ni I una nu a putut fi atribuita unor ateliere a.re ar fi lucrat in acea spoca tnlauntrul granitelor Imperiului. Altfel stau Iucrurile i~ Egipt,. Siri~ i Palestina trecute sub dominatia arabilor ~l unde pictorii, s rlplnd de sub autoritat.ca b~sil~iloJ' lucrau in libertate. La mina tirea Sinai pastreaza clteva icoan . ca:.e par sa fi fo~t ex~cuLate atunci in aceste provmcu. Dar ele si-au Impru: mutat reciproc atttea elemente ~nci.t cel m~) adesea e te cu neputinta sa e atribui U certiv

266

267

u posedarn declt foarte putino rnanuscrise impodobite care a fie datate din aceasta epo a sau care a-i poata fi atribuite cu oarecare certiLudine. Majoritatea acelor scriptorii bizantine, fiind dependente de urte ~i de inaltul cler, au respectat cu strictete interzicerea imaginilor religioase. Cum era ~i firesc tntr-o epo a in are inflorea gu tul pentru cunoasterea enciclopedica, multo lucrari stiintifi e au fost impodobite cu miniaturi, dar ele se inspirau din modele mai vechi. Ptolemeul de la Vati an executat intre anii 813 ~i 820, sub Leon al -lea, ne oferii un bun exemplu (il. 83). Semnele zodia ului, Helios si Selena pe arul 101', apart in unor proloLipuri romane. Din punctul de vedere al tehnicii, miniaturistul a pastrat procedeele antice al pi turii en grisaille ) . i ale umbrelor pnrtate pentru a reda modeleul. Desenul rapid este rodul unui real mestesug, dar in stil nu apare nimic nou. Y n numeroase manuscrise religioase, um esle Evanghelierul de la Leningrad, dat at din anul

815, decorul, supuninduc lor mai stricte principii ale iconoclasmului, se limiteaza la cruci ~i la motive pur ornamentale (il. 84). Frunzele de iedera slnt aici foarte frecvente. Ele nu se desla~oara doar in volute, ci slujesc de asemenea la terminarea unor panglici ondulate, sau chiar la impodobirea unor cruci mari. Totusi, pe alocuri ~i in anumite moments, s-au exe utat miniaturi cu subiect.e religioase. Paleogratia inscriptiilor cu litere unciale indeamna sa ae dateze in epoca iconoclasta portretele evanghelistilor Matei, Luca ~i Marcu, inserate ulterior intr-un Evangheliar din Biblioteca nationala de la Paris, scris in 1055 (il. 85). Rapid in ce priveste indicarea accesoriilor mobilierului, de enul are 0 vigoare deosebita in tratarea fizionomiilor ~i in sugerarea materialitatii trupurilor sub fald urile vesmintelor. Fara indoiala ca la lnceputul celei de-a doua faze a criz i iconoclaste, in cer ul partizanilor patriarhului Nichifor, condamnat la exil in 815, ~i poate chiar mai precis printre iilugarii care l-au tnsotit in surghiun, a Iost realizata psaltirea Hludov, numita astfel dupa numele fo tului sau proprietar, un negustor moscovit din secolul al XIX-lea. Intr-adevar, daca acest manuscri ar data abia din timpul patriarhatului lui Fotie (8-8-867, 877-886), asa urn ered unii savanti este eel rutin ciudat faptul ca nu s-a jnfa{i~at nici sinodul din 843, care a restaurat irnaginile, nici fauritorii a estei vi torii, patriarhul Ietodie ~i trnparateasu Teodora, ~i niei eel mai cornbativ dint.re iconoduli, Teodor Studitul. In s ihimb, mai multe miniaturi exaltii lu pta lui 1icbifor in favoarea irnaginilor, iar principalul sau adver ar intru doctrine, Joan Grarnat icul, retni ul lui Leon al Vvlea ~i inspiralorul inoduIui i onomah din 815 nu poarta in il vesmintel de palriarb pe care a vasa le Imbrace doar in 837. Ca ~i in multe manus ri e anterioare, de pilda Evanghelia lui Rabula, marginile slnt decorate u scene figurative, Jar nu mai exisUi miniaturi eare sa ocupe 0 jurnatat sau 0 raginil llllleagtl. Printre

268

269

subiectele Lratate se remarca un mic numar de figuri ale unor sfin~i izolati, reprezentiiri al lui David (autorul Psalmilor) ~i rnai ales episoade din E anghelie, anuntate de Vechiul Te tament Rj interpretate ele in' ele ca prefigurare a evonimentelor disputei iconoclaste. S-a acordat 0 marrin ernnatate Rastignirii, care evoca martiriuJ suferit de partizanii imaginilor, aduclndu-Ie in a?ela~i timp fagaduiala triumfului final, ~i teof'am~or care, pen~ru ?~ revelasera oamenilor chipul ]~1 Dumnezeu, justificau existenta unei arte religioase. De enul acestor miniaturi este remarcabil d.e cursiv ~i ~apid, in manier~ pieturilor pe papirus 1 a manu en elor paleocrestine. Dar el este ani mat d.e mai rnulta verva in subiectele polemice, care tmtesc sa arunce asupra iconoclastilor tot dispretul ~i ridicolul, cum este scena in' care ichifor ~in1nd in mina sUnga 0 imagine in medalion a Iu; Hristos, ll calc a in picioare pe dusmanul sau iconofob, loan Gramaticul, l?e cind deasupra lui sffntul Petru U strrveste pe SImon Magul (it. 86): loan Gramaticul nu fusese dealtfel poreclit .lVlagull) de catre ad versarii sai, din cauza experientelor de labOl~ator pe. care Ie practica? Spre a .accentua paralelismul, IUl loan Gramaticul ~ilui lm?nle scapa,din mtini, primului 0 punga eu b ni, celui de-al doilea un va din care se rostogolesc monede. Cu aceeasi intentie cu care in scena Ra _ tignirii, Longhin sutasul impunge c~asta Domnului, pe clnd Esop ti intinde buretele lmbibat eu otet, s-au alaL~rat doi icono?la~ti. (un laic.~i un episcop) care sporesc cu var 0 irnagme a lui Hristos. Aceste miniaturi au 0 mare forta de expresie. Est ispititor sa rredem, lmpreuna eu dJ. I urt WCltzmann, cft unul dintre manuscrisele bizantine eel mai abundent ilustrate acela al lucrarii Sacra Parallela de loan Da~ascbinul plistrat Ia Biblioteca na~ionala din Paris (ros: grec Dr. 923) a fost tmpodobit cu miniaturi in ~ecolul al IX-lea, far~ tndoiala in timpul perioadei iconoclaste, in Palestina, poate chiar la minastirea Sfintul Sava de linga Ierusalim, careia 1i fusese egumen acest mare teolog al bisericii rasaritene.

1
3. SCULPTURA 4. ARTELE SOMPTUARE

Arta tatuara imperiala ramase e la mare cinste, dar numai textele ne inforrneaza despre aceasta. Dupa urn allam din textele Patr~a, 0 .statuie a Irinei se ridica pe 0 coloana in Iiala hipodromului de la Constantinopol. 0 alta statuie, a Iiului ei Constantin al VI-lea, se afla tot pe 0 coloana la Exakionion (fara lndoiala 0 deformare a cuvmtului Exokionion, portic oonstruit de Constantin in afara zidurilor de aparare). Pe placile de lngradire a al.tarului - desco~erite, de pilda, la ?fin~ul I?U~l~~U ~e la SaloDl?, . au reutilizate in zidurile biseri II Mica Metropohe de la Atena - se desfa~oara 0 ornamentatie comparabila cu aceea din manu cri ele religioase. Adesea crucea con tituie aici motivul principal, la care se adauga rozete, volute de frunze, elemente Ilorale ~i Impletituri. neori -au re~rezentat de asemenea animal reale sau Iantastice, asa cum se facea pe zidurile bisericilor ~i pavilioanelor din Marele Palat (it. 87). Dar, pe ctnd 1n pictura murala se cauta sa se produ a. 0 impresie de viata pitoreasca, in genul. operelor paleocrestine, pe placile scul~tate m.otn~ele erau dispuse dupa scheIl?e decoratn,:e antitetice, folosite de asemenea ~l la tesaturl.

In poca iconocla ta, art.ele somptuare par sa fi unoscut 0 mare lnflor-ire. Impara~ii care le-au favorizat eel mai mult propasirea au fost aceia care, interzictnd radical imaginile religioase, i-au obligat pe artisti sa e intoaroa spre subiectele profane ~i sa exalte rnaretia imperiala, al arei respect Intelegeau sa-I impuna Ildversarilor 101' iconoduli ~i alifilor arabi. Domniilc cele mai rodni e au fost aceea a lui Con tantin al V-lea (74'1-775) ~i aceea a lui Teofil (829- 42). Dar nu putem judeca tarea de lucruri dectt dupa texte, dealtf 1 explicite. Dupa marturia Continualorului lui Teofan, Mihail al III-lea (842-867) ar fi poruncit sa fie date la topit cele mai frumoase piese de auraria datorate tatalui aau, Teofil. Pe de alta parte, operele marii picturi murale dispartnd, intern Iipsiti de acele puncte de repel' sigure pentru a data, prin comparatia, creatiile artelor mobiliare. De a emenea, trebuie sa ne ferim a crede ca decorurile aniconice au u subiecte mitologice care se potriveau foarte bine epocii iconoclaste ~i implicit toate pie ele impodobite in acest fel pot fi atribuite in mod necesar aeestei perioade.
FILDE~URILE
270

271

Mai multi istorici ai arl.ei au ernis parorea combatuta mai sus, de exemplu in ce priveste un

anumit numar de casete de Iildes decorate cu scene luate din repertoriul legendelor Antichita~ii pagtne. Dar, cum ace te casete e inrudesc prin stil ~i pri.n chen~r~l de rozete cu ~tele, decorate cu subiecte religioase, care au fost mcontestabil executate in perioada ronasterii antichizante ) din timpul dinastiei Macedonene, in secolele al X-lea ~i al XI-lea, astazi se prefer a datarea lor din aceasta epoca. Un fapt revelator al ~chimbarii de. atitudine int rvenite in vremea iennoclasmului este ca atunci s-au Indepartat subiectele religioase care decorau un dip tic, fara tndoiala din secolul al VI-lea, pastrat astazi in mu~eul Cluny de l~ Paris, ~i ca s-au sculptat apoi, pe cealalt.a fa~~ a placutelor, palmete ~i semn~ ale zodl~culUl (Sagetatorul ~i Capricornul) inscr~se ~n m.edalioane, precum ~i scene de vtnatoare ~l din viata de la ~ara in interiorul unor volute de frunze de acant (Volbach, Elfenbeinarbeilen, nr. 158, pl. 52).
METALELE PRETIOASE

Imperiale ~i giuvaierurile coroanei, era facut tot din aur. celasi Imparat a asezat, in anul 840, la Sfinta Sofia, 0 u~a de bronz, pe care muluri ornate cu meandre, cu volute ~i cu boboci de floare in relief tncadreaza panourile plate pe care Int gravate monograma imparatului ~i a fiului sau, Mihail. Din cauza subiectelor lor, se atribuie epocii iconoclaste ~i doua cupe de aur, descoperite la Shkodra, in Albania, ~i decorate, una cu motive florale ~i cu pasari (Muzeul arheologic de la Istanbul; D. T. Rice, Art byzanlin, pI. 82), si c alalta cu figuri alegorice (Metropolitan Museum of Art de la ew York).
MONEDELE

Arta metalelor pretioase continua sa se bucure de mare tr cere. Constantin al V-lea avea un gust atit de pronun~~t pentru aurarie tnctt a fost asemuit cu regele Mida , care avea darul sa :preschirnbe in aur tot ce atingea. EI a pus a I se faureasca din acest metal vase i obiecte marcate cu imaginea lui. Ctnd a construit biserica ~aicii Domnului de la Far, a inzestrat-o cu U~l de argint ~i cu un ciborium din acelasi metal, sufla~ u aur. Deasupra altarului a a~irnat po~u~bel de aur cu aripile acoperite de pietre verzr l d.e margaritare ~i tintnd In cioc 0 cruce de margaritare. Teofil nu a tndragit mai putin fastul. El a poruncit sa se execute automate de aur - platani, pasari, lei - ~i orgi pe care Ie-a asezat in jurul tronului sau din sala Magnaura (pa~. 256). Pentapyrgion-ul - sipet avtnd forma unui castel cu cinci turnuri - in care se pastrau insemnele

272

273

Imparatii icono Jasti nu aveau de ce sa nu mentina pe reversul mon d lor lor crucea in forma de T, intrcdusa de Tiberiu (578-582). In ichirnb, au renuntat la imaginile lui Hristos, care i~i facusera aparitia sub Iustinian al II-lea Rhinotmetul, la sfl.r~itul veacului al VII-lea. Grija pe care 0 aveau, intr-o epoca tulbure, de a intari puterea imperiala pI'in afirmarea principiului continuitatii dinastice, i-a determinat sa inlo uiasca crucea, la anumite emi ii, cu portrete, mai intii ale fiilor lor, apoi ale stramosilor. P monedele lui Leon al III-lea care, prin uzurpare, intern iase 0 noua dinastie, reversul poarta un bust al fiului sau, Constantin al V-lea, pe care l-a asociat la putere in anul 720. Ramas singur tmparat in 741, acesta a pastrat uneori, paver, bustul tatalui sau ~i a pus sa fie reprezentat pe revers Impreuna cu Iiul sau, viitorul Imparat Leon al IV-lea. Leon al I -lea s-a reprezentat pe avers alaturi de fiul sau, Con tan tin al VI-lea, ~i a pus pe revers busturile bunicului sau, Leon al III-lea, ~i al tatalui au, Constantin a) V-lea. Acest obicei -a pastrat sub Constantin al VI -lea, al arui bust figura alaturi de acela al mamei sale, Irina, pe aver. Pe r vel's tronau toti stramo~ii sai

imperiali, de la strabunicul UU, Leon al III-lea, Ia tatal sau, Leon al IV-lea. zurpatorii care ocupara rnai apoi pe rind tronul Bizantului, de la ichifor J (802-811), ptna la Mihail al II-lea (820-829), neavind cum a se faleasca cu stramosi imperiali, e reintoarsera la obiceiul din vremea lui Leon al Ill-lea ~i asezara pe revers bustul fiului lor. Teofil, devenit imparat prin succesiune, a avut posibilitatea sa reaseze pe revers imazinea tatalui sau, Iihail al II-lea, ca ~i pe aceea a fiului sau mai mare, Constantin. EI avea un simt attt de viu al demnita~ii eminente a familiei imperiale, incit pe anumite monede a pus a fie reprezentaLe chiar ~i cele trei fiice ale sale. Epoca i onoclasta a fost de asemenea rnarcata in numismatica ~i prin alte inovatii. In cursul luptei impotriva cumnatului sau, Constantin al V-lea, uzurpatorul iconodul Artavasde, care se onsidera drept un nou Constantin in Iata unui nou Maxentiu, a inscris pe monedele sale deviza constantiniana: Iisus- Hristos tnvinge . Constantin al V-lea a preluat-o ~i ea a fo t folosita pina sub Alexe I Cornnenul (1081-1118). Inceptnd cu Leon al IV-lea, gasim monede al carol' avers poarta crucea tnconjurata de aceeasi deviza ~i al carol' revers este impodobit cu 0 lunga inscriptie in rlnduri orizontale, in care se dau numele ~i tillurile imparatului. 0 epoca ce se I pada de imagini nu putea decit sa fie satisfacuta de aceasta formula de un Inalt grad de abstractizare, practicata ~i de monetaria musulmana unde, pe 0 parte, se afla lancea Profetului, si pe cealalta, titlurile califului in otite de 0 profesiune de redinta oranica. S mnificativ pentru Iorta obiceiurilor ~i poate ~i pentru omplexitatea situatiei esle faptul ca tmparateasa iconodula, Irina, chiar ~j dupa prima reinstaurare a imaginilor, nu a reintrodus figura lui Hristos pe monedele ale, ci s-a multumit doar sa-~i imprime bustul pe fiecare fata. Progresele elenizarii Imperiului ~i regresul mostenirii rornane se remarca in introducerea titlu-

rilor grecesti Basileus ~i Despotes. Numele lmparatilor stnt scrise sub forma ]01' greaca, intr-un amestec de litere grecesti ~i latine.
EMAILURILE

int rare emailurile care apartin epocii iconocla te. C~noscato~ii atribuie acum mai degraba Constantinopolului decit Persiei medalioanele de pe ihricul [aiguiere} pastrat in tezaurul mtnastirii gaune din Saint-Maurice (pe Ron in cantonul alais). Grifonii ~i arborele vietii 'care slnt, inscrise inlauntr~l acestor medalioane . e trag din modelele sasanide, precum si din motivele tesaturilor contemporane. . Ca ~i in ce priveste mozaicurile la Roma vorn giisi un email cu subiecte religio~se: este yorba de rucea-relicvariu, montata in aur, a papei P.ascal I (817-824), care a fosL regasita in tezaurul din Sancta Sanctorum. Se pare ca ea ar fi Iost executata la Roma dupa un model bizantin, sau d( cat:.e un artist bizanti~. In jurul episodului asteru, care O?Upa spatiul de la intersectia byat~l?r, s-a i~fa~l~at pe bratul de sus Bunavestire ~l. Vlzl~a Fecioarei la sfinta Elisaveta, pe bratul din sttnga J?rumul spre Betleem, pe eel din dre~pta I~lChl!1area magilor, ~! 'l~ sflrsit, pe bratul ~e JOS Inttmpinarsa Dornnului ~l Botezul. Culorile limpezi ~l p~re aminte c de cromatismul somptuo al mozaicurilor contemporane din bisericile an Zeno Santa C cilia ~i anta Iaria in Domnica. Progre ele realizate atunci in fabricarea culoril?r ) ot. fi pu e ~n .legatura u experientele de chimie ~l de alchirnie, pe care obisnuiau sa le pra ti e oamenii din a casta epoca.
TESATURILE

274

275

Te aturile .au. ram~s unul dintre elementele majore ale luxulu.1 blzantl~. Ctnd, lntre 780 ~i 790, tmparateasa Irma a dorit sa aduca multumire izvorului

tamaduitor pentru vindecarea ei miraculoasa (cf. pag. 261), ea a daruit mtnaatirii unde se ana acest izvor, vesminte ~i draperii tesute cu fir de aur, precum ~i vase liturgice. In 812, pentru a celebra tncoronarea fiului sau Teofilact, pe care il asocie la domnie, Mihail I Rangabe a daruit bisericii Sfinta Sofia vase sacre ~i vechi tesaturi impodobite cu ornamente. Teofil, dorind sa sporeasca pre tigiul imperial, a Iacut vesminte noi de ceremonie pentru intreaga curte trnparateasca. Tesaturile continuara sa fie trimise in dar papei ~i principilor straini. De exemplu, Mihail al II-lea (820-829) i-a trimis lui Ludovic cel Pios (814840) zece piese de matase de 0 mare valoare. Importate in Occident, aceste stofe pretioa e au slujit adesea la invelirea moastelor si, datorita acestui obicei, mai posedam inca ~i astaai fragmente irnportante de matasuri din acea ta epoca. Este yorba de stofe cu medalioane, puternic inIluentate de traditiile sasanide. Pe bucata de matase in care Willicaire, arhiepiscop din Sens, a adus de la mtnastirea Agaune din Saint-Maurice, in 769, trupul sfintului Vi tor, martir al legiunii tebane, tnlauntrul unor medalioane tivite cu 0 torsada incadrata lntre doua siruri de boabe, este figurat un barbat in picioare, din fata, strlngtnd de gtt doi lei ridicati pe labele dinapoi, pe ctnd alti doi lei tl musca de pi ioare (il. 89). Este 0 reluare a vechii teme orientale a lui Ghilgames taptnind fiarele salbatice. Este posibil ca din acea ta tema crestinii sa fi facut un Daniel tn groapa leilor. Muzeul istoric al Tesaturilor de la Lyon poseda o matase care, dupa traditie, ar fi fost trimi a in anul 758 de Constantin al V-lea lui Pepin eel Scurt, sapte ani dupa ce acesta tl detronase pe merovingianul Childeric al III-lea. Pepin eel Scurt, la rindul sau, ar fi daruit, aceasta matase abatiei din Mozac, tn apropi re de Riom (in departamentul Puy-de-Dome), pentru a se Inveli moastele sftntului Austremoine (il. 88). Subiectul ei este de origine sasanida. In interiorul unui mare medalion, doi trnparati, tn vesminte de gala

brodate, ciilarind pc cai cu un hamasament bogat ~i sttnd fa~a in fata de 0 parte ~i de alta a Arborelui vietii, i~i tmplinta sulita in botul unor lei care sar i pe care Ii ataca niste ctini de vtnatoare. Fara tndoiala cll acoluias i lot de te aturi trimis de Constantin al V-lea lui Pepin cel Scurt li apartine ~i pie a de mata e de coperita in rnormlntul principesei iventia, fiica lui Pepin ~i sora lui Carol eel Iare, in bi erica Sfinta rsula din Koln ~i care a trecut in colectia muzeului de Arte Frumoase din Boston ( d. Coulin Weibel, Two thousand Years of Textiles, fig. 59). In intoriorul unor mari medalioane ovale se repeta, alternativ intors pre sUnga ~i spre dreapta, grupul alcatuit din grifonul atactnd un taur. Regasim stilizarea putin greoaie ~i apasata a figurilor de pe tesatura din Mozac pe 0 matase de la Vatican, unde, incadrati de medalioane, doi vinatori, de data aceasta pe jos, asezati fa~a in fata de 0 parte ~i de alta a Arborelui vietii, i~i tnfig sulita in gttul unui leu culcat pe labe. Sub i, alti doi vtnatori, tntorsi tnafarii, ataca tot cu sulita, intr-un gest identic, doua pantere la care latrii clini allati dedesubtullor (D. Talbot Ri e, Art byzantin, pl. 79). Am vazut mai inainte (p. 232) ca unii savanti atribuie de asemenea secolului al VII-lea te atura cu conducatorul de cvadriga, ale carei fragmente slnt Impartite Intre Aachen i muzeul din Cluny (il. 73): dar executia mai mladioasa ~i mai libera mi se pare a fi indiciul unci date mai indepartate.

*
In totalitatea ei, epoca iconoclasta a fost foarte putin novato are in domeniul artelor plastice ~i a trait mai ales din exploatarea Iormulelor venite din veacurile anterioare.

276

277

5. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE TN EUROPA OCCIDENTAL.6..

Drept urmare a disputei iconoclaste a invaziilor lon~o~arde ~i a puterii cresclnde' a dina tiei Pepmilor~ Europa occidentala s-a Indepartat treptat de Blz~nh pe plan politic ~i religio , facind fnsa, in contlI~1!are,tmprumuturi din arta bizantina. Longobarzii care, dupa statorni irea lor pe p~min~tt! Ita1iei, au recurs nu 0 data la arta ~lzanLma pentr.u a compensa lip a lor de traditii l~ acest .domernu, asa cum am vazut la bisericile dm .Pavla (pag. 83) ~i Iinta Maria de la Castelseprio (p~g. 160)1 ~u continual sa recurga, atunci ci~d ~e rvea 'prIleJul, la modele originare din Rasal'ltul mediteranean. Altarul de piatra sculpt~ta,. ~~Ult de ducele Ratchis (aprox. 737-744) bisericii Sfintul loan de la Cividale (in Friul) ~i transportat la S.fintul Martin, apoi in muzeul ane~at ca~e~r~el din a e t oras, nu e po ate '~~hc~,. ~Cl ~~ punc~ .de ve~ere iconografi , n~Cl st?li tl , fara tnriuririle v nit din Imperiul bizantin. ceasta actiune se face imtita de n. me?ea i? reprezentarea lui Hri tos in maj tate ~I a ~lrulUl de sfinti pictati tnainte de anul 00 in capela palatine din a elasi oras. Ctnd, dupa infringerea longobarzilor la Pa ia datorit~ .ata urilor date de Iranci, centrul puterii lor politice -a mutat din nordul Italiei in sud Benevento, apitala unui ducat infloritor, Salerno au cunoscut sub ducii rechis al II-lea

~i
278 279

(758-787) ~i Grimoald al Il l-lea (788-806) 0 "iata activa ai stralucitoarc, in care traditiile omplexe mostenite de la regatul longobard se impleteau cu supravietuirile locale ale elenismului l?i cu un surplus al influentelor din Imperiul bizantin de care ace te orase erau mai aproape decit Pavia. Capel a palatina de la Benevento, tnchinata sfintei Sofia i con truita ca rotonda, e te un ex mplu revelator al acestei inteze, deoarece vointa - afirmata in textele epociide a avea alaturi de palat, numit ~i el sacru, 0 biserica inspirata de omonima sa din Constantinopol i, la fel ca i ea, simbol al puterii i chezasie a protectiei tatului, e tmbina aici cu imitarea apelei palatine San Salvadore de la Pavia. Italia meridionala a devenit atun i creuzetul unde s-au faurit forme de civilizatie i d arta care, mai pe urma, au alimentat activitatilo v stitei abatii benedictine de la Monteca sino. Merovingienii, in ale carer seriptoria monastice se confectionau mai mult carti liturgice i teologice decit evanghelii i care aveau fata de imagini rezerve mai mari de it papii, au introdus crucea icono lastilor in manuscrisele lor impodobite cu miniaturi de un stil atit de original. In Sa ramentariul gbela ian de la atiean (pe la mijlocul veacului al VIII-lea), rucea somptuoasa care e ins rie ub 0 arcada (Grabar i [ordenlalk Le Haul Moyen-Age, p. 128), aminteste de eru il pe care I izantinii le pictau in ab idele hi eri ilor lor, le iopleau in piatra, au Ie executau din metale pretioa e. numite motive de umplutura din manuscrisele merovingiene, de 0 executie foarte upla, -ar putea sa fie reluate din tesalurile bizantine. Pa arile cu gitul inconjurat de panglici car fu e ra utilizate la initialele Sacram ntariilor hela i ne de la at.ican ~i din Biblioteca nationala de la Pari int motive pe car Bizantul le trnprumutase i el, la rindul sau, d la Per ia sasanida prin mijIocirea stofelor i p care le transmise e poate Occidentului mai ales prin intermedinl emailurilor cloasonate, daca [udecam dupa desenul ~j oloritul cletaliilor inte-

rioare ale acestor animale. In Sacramentariul din Biblioteca na~i?~.ala .(nu~it ~i al lui GeJIon), tema Descoperirii Sfintei Cruci tratata intr-o initiala, are 0 iconografie biza~tina. Renasterea carolingiana, eu vointa a de a relnnoi opera politica ~i civilizatoare a Imperiului rom~n! avea. sa produca 0 reorudescenta a bizantini mului t in arta Occidentului. Dar, intoar a spre trecut, ea s-a raportat mai mult 1a fondul comun de modele paleocrestine de it la operele contemporane ale Imperiului de 1a Constantinopol care, asa .urn a~ vazut, era el tnsusi de tul de sarac in movatii la aceasta epoca. Cu toat ace tea, numeroasele ambasade bizantine care incepi!ld. din 757, s-au perindat la curtea regilo; Pepini ~l are erau trimise 1a rastimpuri destul de scurte dupii anul 812, adueeau cu ele daruri: ~esaturi, Iildesuri ~i piese de aurarie. Coroana Impar~~~or carolingieni a f?st imitata dupa aeeea a ba I.Imlor.~. La eurtea lui Carol cel Mare ~i a urmasilor sai, se purtau stofe de purpura ~i de matase. Loja princiara, inzestrata cu un altar ~i care, in biserieile cu atrium, se deschide de l~ ve L catre naos, in fa~a corului, era fara Indoiala inspirata din tribuncle constantinopolitane, unde Imparatul ~i suita lui a i tau la slujbe ~i primeau Imparta~ania. Capela octogonala a palatului d la .~a h ll! prevazuta ~i ea eu tribune, i~i trage originea din San Vitale de la Ravenna, oras pe care Carol eel Mare Il jefuise de boga~ii pentru a-~i impodobi resedinta. Planul rotondelor, care e bucu~a de 0 oarecare trecere in Ra aritul paleoe~e~tm, a fost adoptat pre exemplu la bisericile d~n Wiirzburg, la Iintul Heribert din Deutz ~i din Mettlach, Formula bazilicii cu trei nave urm~La ?e 0 rotonda la est, care a fo t aplicata la b~serJCa de s~d ~ mtnastirii aint-Riquier, terminata eel mal Llrziu in anul 788, fuse e pract icata in Ra 'aritul paleocrestin, unde cunoastem o varianta vestita 1a care rotonda fuse e tnlocuita eu un octog n: hi eriea asterii de 1a Betleern. Caracteristica aeeasta de intoarcere 10. modelele paleo r stine apar ~i mai evidenta in tema

280

281

aleasa pentru decorul de mozaicuri din cupola capelei palatine de la Aachen: este yorba de tema lui Hristos inconjurat de cei douazeci ~i patru de batrini din Apocalipsa, care fusese tratata pe arcul de triumf din an Paolo fuori le mura la mijlocul veacului al V-lea ~i pe Iatada fin tului Petru de la Roma. eeasta intoarcere s-a savir~it cu atit mai lesne cu ctt pictura bizantina a timpului, supu a interdictiilor ieono la mului, nu putea sa 0 contracareze prin farmecul unor mari cene religioase. In domeniul manuscriselor impodobite cu miniaturi, modele1 consacrate de mai multe iecole de existenta au slujit drept punct de pornire miniaturistilor carolingieni. Din traditiile paleocrestine a fost reluat obiceiul de a se scrie cu litera uncialc de aur pe fond de purpura, manuserise1e destinate tmparatului sau membrilor familiei ale. Acesta a fost azul Evangheliarului pe are ode calc I-a executat lntre anii 781 ~i 783 pentru Carol eel Mare ~i sotia lui, Hildegarde (astaz! la Biblioteca nationala de la Paris). Pe frontispieiu, motivul Ftnttnii vietii (tholos cu acoperis conic, bogat Impodobit ~i inconjurat de pasari) este imitat din ciboriile foarte rasptndite in Rasaritul bizantin ~i ofera. 0 evidenta inrudire de stil eu mozaicurile Mo cheii Mari de 1a Damasc, care deriva ~i ele din arta bizantina (Grabar ~i ordenfalk, op. cit., p. 139). Cunoasterea veehilor manuscrise paleocrestine, in care desenele fuses ra executate rapid in tu~e marunte de euloare pe un fond de purpura, ca in Geneza de la i na ~i tn Evanghelia de la Sinope, a provo at reaparitia unui stil iluzioni t ~i pictural in atelierel carolingiene de la tnceputul veacului al IX-lea. Vom cita ca exemple trei manuscrise, ~i ele p fond de purpura: Evangbelia Incoronarii de la iena, Evanghelia din Biblioteca regala de la Bruxelles (ms. 18.723) ~i aceea din eatedrala de la Aachen, unde regasim, in peisajul pe care se profileaza cei patru evangheIisti, albastrul ~i trandafiriul ce nuantau cerul in manuscrisele paleocrestine. Nu putem sa do-

zam contributia pe 'are au avutla originea acestei renasteri, pe de 0 parte, elementele bizantine pe care carolingienii invata era sa le cunoas a in Italia ~i, pe de alta, aeelea care au putut veni direct din Bizan]. Dar prezenta numelui gl' C Demetrio, pe margine, la inceputul textului lui Luca din Evanghelia Incoronarii pare a indice onta tele cu Bizantul ~i ar putea ugera ca in marile centre carolingiene ar fi venit artisti greci. E te foarte probabil a tot un grec sa fi fo t ~i ac 1 George, epi op de Amien , care, la firitul veacului al VIII-lea, a pus a se traduca in limba latina Cronica alexandrina greaca, manuscrisul acestei traduceri fiind pa trat la Biblioteca nationala de la Paris. Desi se intemeiau pe traditiile paleocrestine, miniaturi tii din coala de la Reim au introdus, la inceputul veacului al IX-lea, in redarea cutelor vesmintelor inghesuite unele in altele i in agitatia personajelor, 0 nervozitate Irematatoara are I este proprie i a carei marturie 0 constituie evangheliarul executat pentru episcopul Ebo (sau Ebbon, frate de 1apte al viitorului tmparat Ludovic eel Pios), precurn ~i Psaltirea de la Utrecht. Dar miniatura carolingiana s-a diversificat in ateliere care pot fi deosebite cu 0 precizie ce ne lipseste in studiul scolilor provinciale de artii bizantina. Ace t lucru se datoreaza faptului ca Europa occidentala nu era upusa constrlngerilor de ordin politic ~i religios ~i Iascinatiei unei capitale prcstigioa ie, Iactori care mentinusera 0 koine= in Imperiul bizantin. Arta Iigurativa carolingiana cste Insuf]e~itii de 0 libertate, de un gu La1 individualizarii in porLrete i de un sim] al realismu1ui care 0 situeazii la mare di tanta de idealizarea tran cendenta a Bizantului. In fir~it, nu trebuie sa stlrnea ca mirare faptul ca nu vorn mentiona aici capela pe care spaniolul Teodulf, epi cop de Orlean intre anii 799 ,i 818, a pus sa fie zidita pe la 806 pentru vila lui situata nu departe de aint-Benoit- ur Comuniune, unitatc.
282
283

Loire, la Germigny-des-Pras. Arhitectura ~i decorarea cu mozaicuri ale ace tui edificiu vin nu din Bizan], ci din pania, ~i bizantini mel car ar putea fi lntilnitc ai i au trecut prin Peninsula iberica, und s-au .ombinat eu elementel islamice. Vom nota doar cii subiectul absidei, ei doi ingeri adorlnd Chivotul Legii pazit de doi h ruvimi, core punde cir umspectiei pe care 0 manif'estau fran ii fata d ubiectele religion narativ .

.Vlodlmir

SUZDALIA

<,;"" ... ,,, """""

, m ,
~

,.-

.~ :{
I

~I

0-


287

1. finllli ;\lormllll anul 335.) 2. Constuntluopol.


(463.)

oil' la lerusalim Bazilica (sau


I

[biserica loan

ttrnosita din

in

Cinlul

Sludion . A.

3. Teba (S colul

din Tesalia :11 '-lea.)

ea Anchialos).

Bazilica

c a a

ceo

c c

4. Kasr Iblisu, Siria. Biserica de vest. (Secolul al V-lea.)

6. Kerr Zeh, Mesopotamia. Biserica de la Mar Azizael. (Secolul al VII-lea?)

7. Karlamin, Mesopotamia. Biserica mlnastirii. (Catre 512.) 5. Mtnlislirea Alba, de 1In tr 11 ohag, Egipt.
(Cat

rHO.)

, n

~ c,'~.',

~:

.................. _'.. ---

j
288 289

J
8. Bin bir kilisse, Lycaonia, Asia Mica. Biserica nr. 1. (Secolul al Vl l-lea, cu stilpi adaugati in a doua [umatate a secolului al IX-lea.) 9. Hierapolis in Frigia. Biserica Sflnlului Filip ~i a Iiicelor sale. (Inceputul secolului al V-lea.)

10. Ezra, iria. Biserica Cintul Gheorghe. (515.)

11. Bo ra, Biserica Sfintii Serghios, Bacchos ~i Leonlios.


(512-513.)

<t> ~ ~

,.
1.

.,.
~

::jn'
10 5

o
290 291

'*

~:::::: :: , ,

~:::::, , , , ,,
~:::::.
" "

~ ~:: : :

.1[:::::II II 'I

"

~--, ,
~, , , ,
J!.. Vagarsapat, :-Iflnla Ripsime.

" lW-----Ji----I ",


II

Armenia, (618.)

i.J::::::

12. Constan linopol.

Slintii

Serghios

~i Bacchos.

(527.)

15. Zvartuot z, Armenia. natorul, (644-652.) 13. Alena. (lnceputlll Biserica secolului din incinLa al V-lea.) I ibliolecii lui Hadrian.

RoLonJa

Sfintului

Grigore Lumi-

292

293

. _ ......... _...0 [I 1I 1

!1 \

~.::::::::-:::.::U a
II
II III

Ii

a
10m

a
lIB

II

:f

16. Antiohia-Kaussie. Bi priea mart.lrlala a Ilntului Vavila. (379-380.) 17. Efes. Bi eriea Slintului loan Evanghelislul, eonstruiUi de 'I'eodosie alII-lea. (Prima [umatate a. eeoluiui al V-lea.) 18. Gera a, Paieslina. Biserica Proorocilor, Apo tolilor
~i Iartirilor. (464-465.)

19. Meriamlik, Cilicia. Basilica cu cupola. (Ultimul plitrar al ecolului al V-lea.) 20. Conslantinopol. Sfinta oIia. (532-537.) 294

,,
L,

L'
I!.J

f, ~:
'-I
I I

~:
I I I~

I' ,-I I~I

t,!:

1"1 L,
I'

I!..~

IC~

,,

-----

...

, ,:.1,
\

I,

;I

,
"

.._---

-_ ....

I ,
,/

:1
22. Salonic. Sfinta , ofia. [Mij!o ul ccolului al VIII-I a.)
all

~
j

al lreilea p[tlral' al
"

E E

Jl ;&
I'

"
"

rIJ
"Il I'

~ I'
I'

R
I'

~ 'I
I,

.:J
E

~
" 1:ll

I:
"

~ I' ~
"II

,
rt
(Reconstruita
296 297

23. Vcnejia.

Prima bi ori
/.,.

aa

Iint ului Marcu. [Pe la ~30.)

.
I:

'

;. , .~..'

:.
I I /'...~.

IJ
IJ

~ I' ~

i!l

, "
"

" .... -----

. .
-' , ,

... --- .......

, ,
I

, ,
1

/
..

I ,
21. Constantinopol.
Sfinta dupa anul Irina. 740.)

!
I

, , ,

':--.--:

,----': Il ...

'-

'-, ... _--_ .. "

\,

.\ ,

-/

"

:1

'----.--

'r ..

:.

CUPRINS

PREFAT'A INTROD CERE Cadrul cronologic (21). - Cine stnt bizantinii? (~2). - Caracterul autoritar al Irnperiului bizantin (23). - Caracterul sau crestin (2~). - Caracterul au greco-oriental (25). - Caracterele fundarne_ntale ale artei bi.zantine (28). - Falsa problema: Roma au Orien tul? (30). - Mare~ia ~i puterea de Iascinatie a Bizantului (32).

5
21

Constantinopol ; Bazilici tirzii; Armenia.emnificatia simbolica a bisericii (100). Arhitectura pra[ana, - Urbanismul la Constantinopol (101). - Palatul imperial (102). - Alte palate imperiale (10~). - Apeducte l1icistern
(104).

2. PICT RA MO UME TALA Mozaicul pavimentar (106). Pictura murals (108).

106

A TECEDE TELE ARTEI BIZATI E: ARTA CRE~T! A I PROVINCIILE RASARITENE ALE IMPERIULUI I AI TE DE CONSTA TI . . . .. . . . . .
Irnportanta real a a persecutiilor (35). - Arhite.ctura: bisericile (36). - Catacombele (38). Pictura muralii (~O). - Miniaturile (~3). culptura (45).

34

Pictura religioasa. - 1. Mozaicul (110): Originile mozaicului parietal; Estetica mozaicului bizantin; fintul Gheorghe de la alonic; Hosio David de la alonic j s Mausoleul Gallei Placidia ,\ de la Ravenna; Baptisteriul catedralei de la Ravenna; Baptisteriul arian; Capela arhiepiscopiei; Sant'ApoUinare uovo; an Vitale; an Michele in Africisco; ant' polJinare in Classe; Bazilica eufrasiana de la Porec ; Torcello; Constantinopol ; Sinai; Cipru; iceea; Itntul Dumitru de la alonic; Palestina l1i iria sub Orneiazi; Rorna. - 2. Fresca (15~): Morminte; Perustita ; Egipt; Roma; Castel eprio. Pictura profanii (161). 163 170

I. - DE LA INTEMEIEREA CO STANT! OPOLULUI (324) PINA LA INTERZICEREA ICOANELOR (720): MUTATIILE CREATOARE
ITUATIA ISTORIC'A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Miil'e~ia ~mper!u~ui ~i a capitalei sale (~8).Epoca IUI Justinian (49). - Crestinarea Imperiului !}iriim~i~ele pagtni mului (50). - Trasaturil~ pecifi~e ale .cretini~~ului bizantin (50). -:- Bizantul i?l Persia sasanizilor (52). - Cuceririle longobarzilor, slavilor i?i arabitor (53).Imperiul soldatilor i al calugarilor (54).Forta de Inrlurire a Imperiului (55). 1. ARH lTECTURA
Arhitectura religioasii.. Bazilicile cu Ijarpantii.

~7 48

56

(57):. Bazil.i~i1elui Constantin ; Constantinopol; Grecia ; irra ; Palesllllll:;. ~.sla Mica; Egipt; Ravenna ; Roma. - Bazilicile boltite (71): Mesopotamia epten trionala ; Asia Mica; Balcanii : Armenia i Georgia. - Edificiile cu plan central.~
rotonde, edificii octogonale si polilobe (74): Ro-

tond ; EdiIicii octogonate , Iintii Serghios !]i Bacchos de la Constantinopol; an Vitale de la Ravenna ; Baptisterii ; ~Cupola de pe Stincii ~; Planuri polilobe ; Moda planurilor centrale in Ren.alere; - Planurile tn cruce (85). - Planurile In cruce fnscrisii (89). - Bazilicile CIL cupola (90): Cele mai vechi monumente : SCinta Irina de la Constanlinopol; Iinta Sofi~ de la

298

3. lCOA ELE ............... ......... ...... fl. MI IATURILE .......................... Manuscrise profane (170): lliada din Biblioteca Arnbrosiana; Tralalullui Dioscoride de la Vierra. Manuscrise religioase (172): Geneza de la Viena ; Geneza Cotton; Evanghelia de la Rossano; EvangheJia de la inope; Evanghelia lui Rabula ; Miniaturi din Armenia. 5. SC LPTURA tatuile imperiale (180). - Statuile unor notabili (184). tatui de porfir (184). - Coloane onorifice (185). oelul obeliscului lui Teodosie (187). Monumentele vizitiului Porphyrio (188). ubiecle mitologice (189) .. - culptu~a religioa a (190). - Sacrofage Imperiale de porfir (192). arcofage de marrnura (192). - Lespezi funerare (194). - Panouri de parapet (195). arcofagele de la Ravenna (196). - . culptura arhitecturala (196). - culplura copta (198). Armenia i Georzia (200). 6. ARTELE OMPT RE Filde urile (202): Dipticuri consulare; Dipticru-i imperiale; ubiecte mitologice; Dipticuri religioase; Pixide; Jiltul lui Iaximian. Metalele pre~ioase (212): Talere imperiale ; Talere cu subiecte rnitologic ; Talere cu subiecle relio-ioase; Patene; Va ul din Emesa; Crucea lui Juslin al II-lea; ArginLiiria sirianii; Fiole pentru 299 uJei sfintit ;IBijuterii; Mcdalioane de aur ; Monedo.

179

202

Emailurile (225). T'esdturile (226): '['esaturi ripa unui stil nou. 7. I FLUE 'fA ARTEI E ROPA OCCIDENTALA CO JCLUZIE

gasite in Egipt ; ApaBIZAr TI E

1
23~ 238 240 241

II. CRIZA ICO OCLASTA (DI ITRE A II 720-843) ... . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .


ATIA I TORICA ...................... Cauzele iconocla mului (241). - Mlisul'ile lui Leon al I II-lea (242). - 0 teologie a imaginilor ~i combaterea ei (242). - Masurile lui Constantin al -lea (243). - Refluxul iconoclasmului ~i prima reinstaurare a imaginilor (244). oua int rdicjie a imaginilor (245). - Reinstaurarea imaginilor (246). - Bizantul ~i lumea araba (246). - Bizantul ~i Europa occidentala (250). 1. ARHITECTURA Arhitectura religioasa (252): SCinta Irina de la Constantinopol; Itnta Sofia de la alonic; eIT

252

netia.

Arhitectura profanii (255). 2. PICTURA 258 Pictura monumelltalii. - Bisericile (258): Cruci In biserici ; Subiecte profane; Panouri votive imperials ; Fresce ~i mozaicuri de la Roma. Cladirile civile (266). I coanele (266). Miniaturile (267). 3. C LPTURA ............................ 270 4. ARTELE OMPTUARE . .. . .. . . . . . . . . . .. . 271 Fildesurile (271). - Ietalele pr ~ioase (272). Monedele (273). - Emailurile (275). - '['esaturile (275). 5. I FL E TA ARTEI BJZA ..TIt E L E ROPA OCCIDE. TALA 278 Barta 284-285 Planuri 286

REDACTOR: GHEORGHE SZEKELY TEHNOREDACTOR: ICOLAE M. MIHAILESC APARUT 1976 BUN DE TIPAR: 21.05.1976 OLI DE TIPAR 12.5: PLAN$E TIP. INALT 30 .Z. PENTRU BIBLIOTECILE MARl 7.Q3; C.Z. PE TRU BIBI,IOTECILE l\IICI 7 TIRAJUL: 8000 + 20 + 80 INTREPRINDEREA POLIGRAFICA ARTA GRAFI A TR. CALEA SERBAN VODA NR. 13~ BUCURE$TI. REP BLICA SOCIALI TA ROMA fA.

3lJcI)

arta bizarrtina
...

Unmirita din aproape in aproape - pe epoci, pe l!enuri ~; pe centre autonome - evolutla artei bizantine este insotita de pertlnente comentartl menite sa precizeze momentele ~i problemele fundamentale ale ccmplexului univers artistic al orientului ortodox. Expunerea este clara ~i tradeaza vocatia didactica a autor ulul, semnificativa fiind in acest sens grija cu care sint explicatt termenii de specialitate, astfel ca expunerea istorica se Irnplereste cu analiza lexicografid .
VASILE Vol. I fi II lei 31 DRAGL"

.
'<,
.. _ ~

.
.-..L. .~__ ~~

-.

>~I .

-~~~

-_. -. -

----

."...---

Arta blzanttna

Biblioteca
Arte

de arta

~I civiliza~ii

Consultant ~liin~ific: CARMEN-LAURA DUMITRESCU

Charles

Delvoye

arta bizarrtiria
Vol. 1/
In rornanest e de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI

Prefafi de
VASILE DRAGUT

('HART.E.

DELVOYE L'art b&/zanlin

C by n. Arthaud, Paris,

1967 EDITURA MERIDIANE

Toate drepturile

asupra presenter edi~if In Ilmba rom4nl1


tnt rezervate EdlturH 1tferldJane

Bucurestr,

1976

Partea a treia

APOGEUL: CLASICISMUL BIZANTIN, DE LA DINASTIA MACEDONEANA PiNA LA CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI DE CATRE CRUCIATI

(843-1204)

Pe coperta:
111 ozaic decorati v

(detaliu), pe la 1160/70 Camera zisa. a lul Roger (RuggerO) Palazzo Reale, Palermo (SIcilia) l'olocolor SCALA, Firenzc

r
SITUATIA ISTORleA

Sinuul [rumosului

Epoca la care am ajuns e te aceea in care Bizantul, Indellartindu- e de mostenir a rornana pe. car~ ? primise, si-a ~obindit c~r~ct ~'ele.~ele .mal orlg~nal . Atunci si-a desavh'~lL institutiile, ~l-a alcatuit culegerile de legi ~i en iclopediile, a rav?riz~t inflorirea celor mai reprezentatrve genUl'1 dill literature sa, ~i-a stabilit tipul dominant al arhitecturii religioase, ~i-a fixat programul de?orului pie tat al bi eri ilor a.le...l~ to~te dorneniile -a irnpus necesitatea rind uielii ~l a sistematisarii. Daca prima perioada a evolutiei sale estetice in care arta pagina aflatii in declin se metamorfoza .e, prin introducerea unui continut spiritual nou intr-o arta cre~tina tnzeetrata cu toate lraJi~ii]e trecutului - nu poate Ii ocotita drept arhaica, in schimb Bizantul a cuno cut, eel putin dintr-a doua jumatate a secolului al IX-lea ptna la inceputul celui de-al XII I-lea, poca a de clasici m alcatuit din masura" cchilibru ~i armonie. Abundentei experientelor In en uri felurite i-a urrnat vointa de a de avir~i un anume tip ale . La fel a ..i in Grecia anti a, acest lasicism a [recut prin doua faze: rnai intli faza puritatii ~i a rigorii, . ub dinastia Macsdoneana ; apoi, ub, Comneni, incepind de la sfir~itul . ecolului al V-lea; t.e.n., Iaza eind, lntr-o vreme de neliniste ~i de tulburari, si-au facuL aparitia gratia, eloganta, duiosia ,i pateti mul.

Bizantinii cultivati din aceasta epoca au avut un sim] foarte viu al frumosului, in c~~ au vazut un semn de suprematie ~i, in acelasi timp, un agent de rasptndire a civilizatiei lor. Patriarhul Fotie (820-827? - 891-897?) profe a ve hiul ideal elenic pentru care binele e .onlunda cu frurno ul, ~i raul cu uritul. II?- cr.iso~ea sa pastcrala trimisa regelui bulgar Bor~s-Mihail, care trecu e de curind la crestini m, el cita ca do ada a adevarului ortodoxiei de avirsirea sa armonioasa, asemanatoare cu aceea a unui chip frumo, ~i opunea caracterele ei de unitate, simplitate ~i imuahilitate complexitatii dezordinii ~i lip. ei de frumu et~ ale celorlalt~ religii sau erezii. . In prelata tratatului sau Despre ceremonii ~mp:u:atul Con tantin .~orfirogenetul (913-959) justilica munca de codificare a ritualurilor aulice . .. . ' pe care 0 initias , scottnd in evidenta ca daca ele v.or fi neglijate,. Imperiul va fi lipsit podoaba ~l Irumusete e l cerea sa se pastreze in avir~irea ceremonialului 0 ordine ~i 0 masura care erau menite sa reproduca rniscarea armonioasa a niversului. Contemporanul sau, Simeon Metafr~st~l, a fo t.laudat p~ntru cii remaniase Vi ~ile r~n~Ilol' sense anLerl?r intr-un stil grosolan ~i tci vial, pre a le darui frumu etea ~i amploarea de care erau cu totullipsite. In epopee vedem ca Dighenis Akrita * apre ia opereIe de arta i frumu etile naturii. easemuita Irumusete divina a ceremoniilor religioase celebrate la Constantinopol i-a facut pe amba adorii cneazului rus Vladimir sa prefere ortodoxia greaca i nu Lri ta religi i larnica a bulgarilor mahomedani sau crestinismul lipsit de frumu ete fa tuoa ii al germanilor. $i Teofilact ne a.rata a sf1~tuJ Clement, car i-a crestinat pe slavi, auLa a-I atraga pe bulgari la slujb prin Irumusetea bi. ericilor.

d:

7 6

* Eroul ceJebrei epopei medievale bizantine cu acelasi nume.

Civilizatia bizantina a putut sa lnlloreasca astfel deoarece Imperiul ii regasise 0 noua forta in domeniile politic, militar i intelectual. Ultimii trnparati i onoclasti tiusera sa indrepte consecintele nefaste ale erorilor savirite de Irina. In 867, un parvenit ambitios, Vasile, fo L taran din Macedonia, nascut dintr-o familie de origine armeana, a urzit asasinarea lui Mihail al III-lea (842-867), pe a carui metresa a luat-o de sotie, intemeind astfel 0 dinastie care a durat mai mult decit oricare dintre inaintasele ei, Intrucit a ocupat tronul timp de 0 suta optzeci i noua de ani, pina in 1056. Biz~~tul a c~~oscut astfel aproape doua secole de stabilitate politica eel putin in comparatie cu tulburiirile care agitau intreaga societate Ieudala a timpului, din Europa occidentala ptna la Bagdad. Puterea imparatului era mai absoluta ca niciodata. In subordinea sa, dregatoriile i Iunctiile s-au rinduit dupa 0 ierarhie care fusese profund modilicata i sporita. Aproape toate nu mai erau desemnate prin numiri latine, ci grecesti: in aceasta se poate vedea un semn ca Imperiul se desprindea de originile sale romane pentru a dezvalui trasaturi grecesti mai accentuate. Pe de alta parte, razboaiele purLate cu energie ~i nelnduplecare Ie-au ingaduit bizantinilor sa-i respinga pe arabi ~ipe bulgari i sa reia in staptnire estul Asiei Mici, Creta, Ciprul Siria, Palestina, Armenia, nordul Balcanilor ~i Italia meridionala. La moartea lui Vasile al II-lea, in 1025, Imperiul se intindea din nou de la Adriatica ptna in Armenia i de la Dunare la Eufrat. EI nu mai fusese atit de puternic de pe vremea lui Iustinian. Bagdadul se alla in decadere, Ctesiphonul fusese dat uitarii, Roma ii pierduse rangul de capital a politica i intelectuala i era sfiiata de luptele dintre fam.iliile nobile care prelacusera monumentele antice in Iortarete. Prestigiul Constantinopolului

Forte I mperiului sub dinastia M acedoneand

Numai Constantinopolul ramasese singurul ora~ cu adevarat pre tigios care, unor popoare nOI ~i indeajuns de inaintate in istoria lor pentru a aspira la conditii superioare de existenta, Ie propunea modelul eel mai desav:ITit.de orga"!'lizare politica, formele de ana cele mal rafmate, etlC~.eta cea mai Iastuoasa in celebrarea ceremoniilor religioase sau laice. iciodata el nu a exercitat asupra lumii un atit de puternic ascendent ca in aceasta epoca. Aceasta Iascinatie a Bizantului explica reusita lui in opera de crestinare a slavilor, Intreprinsa tnceptnd din 863 de ?atr~ ~hiril i Metodiu, la initiativa tmparatului Mihail ~ III-lea i a patriarhului Fotie,. in scopul de a.-l asigura clientela tarilor invecmate cu Imperiul i de a face din ele 0 centura de sateliti. In. 864, hanul bulgarilor, Boris I (852-889) a venit sa se boteze la Constantinopol i a luat numele nasului sau, tmparatul Mihail al III-lea; ~l cap.ata titlul - ptna atunci rezervat rudelor basileului de Cezar, care a devenit in limba slava tar. La intoarcerea sa, a convertit in masa intreg poporul i si-a inzestrat capital a, Pliska, cu biserici imitate dupa cele din lumea bizantina. In nord-vestul Balcanilor, Serbia a primit crestinismul de la Constantin?pol sub Va i.le I, tntre 867 i 874, pe ctnd Croatia fusese crestinata mai devreme, intre 805 i 811, de misionarii franci trimisi aici de patriarhul Aquileii, asa Inclt biserica acesteia trecu sub autoritatea Romei; aceasta dualitate corespunde divergentei polilor de atractio ai celor doua provincii surori: peninsula itali.ca pentru Croatia, Imperiul bizantin pentru Serbl~. In ttnara Rusie Kieviana, unde, datorita predicatorilor veniti din Bulgaria, exista cu putin inainte de mijlocul veacului al X-lea 0 importanta comunitate crestina, crestinismul a marcat un progres hotarttor ctnd, in 988 sau 989, cneazul Vladimir, spre a se casatori cu principesa Ana, sora tmparatului Va ile al II-lea, s-a lasat botezat Crestinarea slaoilor de sud si de est

la Chersones de preoti greci ~i a iropus poporului sau credinta crestina. . .. Bizantul darui astfel bulgarilor, sirbilor l rusilor nu nuroai 0 religie noua, ci i un roo~el d~ organizare politica, 0 etichet~ a .cerero?DlB;lulUl curtii i bisericii, un .alabet ~nsplr~t dm. ~roba greaca, 0 arhitectura l 0 art a flgura~lva religioasa i, de aseroenea, 0 literatura, prm traducerea carWor sfinte in limbile slave. Puterea bisericii riisdritene si ruptura sa de biserica apuseand Simtamlntul de putere fara pereche in doroeniul religios pe care il incerca biserica rasaritena a dus la ruptura cu scaunul de la Roma, prima data sub Fotie, in 867, apoi ~ub M!hail Cerulariul, in 1054, cind s-a desavtrsit schisrna care mai dureasa inca, tara ca dealtfel contemporanii sa-~i fi dat prea bine seama de urmarile evenimentului. Patriarhiile de la Antiohia, Ierusalim i Alexandria cazind sub do~inaJia ar.abilo~ i papalitatea sustragtndu-se autoritatii basileului pentru a se alatura francilor, era firesc ca patriarhul de la Constantinopol sa se soooata chemat sa ocupe efectiv in domeniul spiritual un 10c analog aceluia pe care impiiratul il detinea in domeniul temporal, adica primul loc, ~i sa nu primeasca a se supune autoritatii pontiIului dintr-un oras decazut. intelectuald sub dinastia M acedoneanii Cultura hizantina din epoca Macedonenilor a fost mai putin exclusiv dominata de preocuparil ' teologice i religioase dectt Iu ese aceea din secolele al VI-lea i al VII-lea. Ducind la deplina dezvoltare tendintele care se alirmasera mai inainte sub tmparatii iconoclasti, ea s-a caracterizat prin gustul pentru eruditie ~i printr-o admiratie sporita .fata. de. autorii Greci~i antice. Timp de un secol l mal bme, de la Teofil (829-842) pin a la loan Tzimiskes (969-:-976) s.-a manifestat grija de a se aduna in bibliote 11

publice i particulars manu crisele .~uLorilor antici ~i de a se executa dupa eJe COPll cu frumoas.~ litere in scrierea minuscula. Este epoca renasteru macedonene I), in cur ul careia natiunea greaca din Evul Mediu, prin contacte mai numeroase i mai strinse cu operele civilizatiei sale stravechi, a recapatat 0 contiinta mai clara a valorii patrimoniului sau i a particularitatilor acestuia. Viata intelectuala a stagnat oarecum sub Vasile al II-lea (976-1025) care, dupa miirturia Iilozofului Mihail Psellos, avea faya de tiinta i de carturari dispretul ostasului aspru ocupat cu razboaiele. M area cotiturd a istoriei bizantine: venirea La putere a aristocraiiei civile Dupa fratele lui Vasile al II-lea, Constantin al VIII-lea (1025-1028), mort in 1028 fara mostenitori de sex barbatesc, a urmat Iiica sa Zoe (1028-1042), care s-a casatorit pe rind cu Roman Arghiros (1028-1034), prefect al Constantinopolului, cu Mihail al IV-lea din Paflagonia (1034-1041) i cu Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055), acestia doi din urma apartinlnd unor familii care se ilustrasera in adrninistratia centrala a Imperiului. Puterea trecea din mlinile tmparatilor-soldati in acelea ale nobilimii ivile de tnalti demnitari ai curtii, care capatasera 0 inlluenta crescinda in stat ca urmare a extinderii sarciJ:{ilor administrative sub dinastia Macedonenilor. Iubitori de fast i de placeri rafinate, noii tmparati si anturaj~ lor de sluj~ai ultivati intretinura la Constantmopol 0 vlata. extremde stralucitoare, de pe urma careia artele profitara din belsug. Dar, prin prodigaJitatea lor, ei au secatuit vistieria irnperiala. Decit sa lupte .u armata impotriva adversarilor care asaltau Imperiul din to ate pal'~ile, ei an preferat sa-i aderneneasca platindu-le tributuri. Aceasta politica, ce ducea statul la ruina ~i 11 expunea loviturilor dusmanilor dinalara, a provocat rcactiunea nobilimii militare. In 1057, 0 insurectie urzita de generali tl a~eza pe tron pe Isaac Comnenul, unul dintre cei mai eminenti reprezentanti ai

Yiasa

10

11

aristocratiei Iunciare din A ia Mica. Au urmat douazeci i patru de ani de anarhie.tn cursul carora au alternat imparati provenind din nobilimea militara ~i tmparati apartinlnd aristocratiei civile. Sub regimul nobilimii civile, pasionata de arta i cultura, viata intelectuala sub regimul a stralucit i a tnflorit intr-o nobilimii cioile atmosfera de 0 asemenea libertate, cum nu se cunoscuse vreodata i cum nu avea sa e mai cunoasca la Constantinopol. Un umanist ca Mihail Psellos (1018? - 1078 ?), hranit adlnc din poetii i prozatorii Greciei antice, i urrnasul sau la catedra de filozofie de la universitatea din Constantinopol, calabrezul loan Itali , au repus in mare cinste platonismul i chiar un anume rationalism de inspiratie pagina, care subordona teologia filozofiei, considerata ca singurul depozi tar au tentic al adevarului,
Via/a intelectuald

inconjurat de emirate mai mult au rnai putin prospere. Spre apus, normanzii, veniti din Italia meridionala ca mercenari in slujba longobarzilor ce se Juptau cu bizantinii, creasera in Sicilia, sub Guiscarzi, un regat infloritor i Intreprinsesera impotriva Imperiului bizantin expeditii dintre care una, in 1185, a inaintat ptna la Salonic. In ceea e ti priveste, venetienii Iusesera mai tntti vasali credinciosi, datorita nurneroaselor amenintari pe care le reprezentau pentru ei longobarzii, francii, arabii din Sicilia, slavii din Dalmatia i, in sftrsit, normanzii. Dar ei s-au tran format in rivali necrutatori atunci clnd, datorita avintului economic, au tntele ca, pentru a detine monopolul cornertului, la care aspirau in Mediterana rasariteana, era necesar sa doboare Con tantinopolul. Profitind de prilejul oferit de netntelegerile din sinul dinastiei Anghelilor, care urmase Comnenilor in 1185, venetienii intervenira in afacerile interne ale Imperiului bizantin ~i, abatlndu-i pe seniorii latini din cea de-a patra cruciada de la ceea ce ar fi trebui t sa fie obiectivul lor, ii Impinsera sa ia u asalt Constantinopolul, care cazu in mlinile lor la 13 aprilie 1204. Timp de trei zile a avut loc atunci unul dintre cele mai mari jafuri din istorie. a multime de opere de arta antica i de arta bizantina au fost distruse sau luate in Occident. Printr-un tratat, venetienii i cruciatii si-au Impartit prazile unui Imperiu despre care s-ar fi putut crede ca-i traise traiul.
Cucerirea Constantinopolului in 1204

Astfel, pe planul religios ca i pe planurile financial' i militar, temeliile Insesi militare si funciare ale Imperiului autoritar i sub dinastia ortodox erau amenintate. Comnenilor Pericolul nu puta ramine fara riposta. In 1081, Alexis I Comnenul (1081-1118), inrudit cu 0 multime de latifundiari, a izbutit sa se impuna i a intemeiat 0 dinastie care a durat ceva mai mult de un secol. Urcarea sa la tron a marcat infringerea nobilimii civile din capitala i triumful aristocratiei militare i funciare din provincii, mult mai direct expusa tnaintarii turcilor seldgiucizi in Anatolia.
Triumful aristocrtuiei Noii

Intr-adevar, Bizantul era nevoit sa tina piept unor ai Bizaniului: noi dusmani. Turcii seldgiuturcii seldgiucizi, cizi, originari din ~inuturile normanzii si marii ral, ii facusera apaoeneiienii ritia in 1055 in A ia Mica, unde izbutisera sa intemeieze un stat infloritor,
dusmani

12

13

Intre timp, istoria Bizantului fusese marcata de multe sub imp a uri. Ca urmare a aderii in miinile turciJor a Comnenilor unei par~i insemnate din Asia Mica, de unde imperiuI i~i recrutase pina atunci cea mai mare parte din soldatii ai, pentru a face fa~a razboaielor

Siuuuia aneooioasti a Imperiului dinastia

n curmate, fu nevoit sa recurga la mer enari traini ~i sa le platea ca .olde mari care, adaugtndu-se la cheltuielile exagerate ale curtii, leira in chip primejdios vistieria. Agentii fiscului Lor eau populatiile, tmpovaratc ~i asa d birurile in natura ~i pe spin area carora cadea tntretinerea trupelor allate in campanie. Hazmerite, provocate de mizerie, izbucnira in provincii .,i la Con tantinopol. Exacerbata de vrajrniieia vrernurilor ~i de resterea primejdiilor, en. ibilitatea bizantinii deveni nelinistita ~i tnd urerata. Viata intelectuald sub dinastia Comnenilor na dintre primele sar mi ale lui Alexe Comnenul a fost de a-i ondamna prin sinoduri pe u tinatorii doctrinelor er tice, car relnflorisera sub urrnasii lui Constantin Monomahul, datorita climatului de libertate intelectuala. Platonismul a ramas totusi Ioarte apreciat in paturile cultivate. Pe de alta parte, nelinistea iscata de aceastii epoca tulbure ~i napastuita a Intretinut in paturile populare, ancestral inclinate pre controver ie, vestitul gust bizantin pentru dis utiile teologice.

declinul - sub Paleologi - al unui tat ce se chircea .mereu ~i a carui imagine de sliibiciune s-a proiectat asupra restului istoriei bizantine epocile dinastiilor Macedoneana i Comnena n~ au fost evaluate la justa lor valoare. u s-a apreciat intotdeauna corect originaiitatea lor, nici Iorta lor creatoare. Fie ca paginile care urmeaza ca poata ajuta sa li se Iaca dreptate in domeniul artistic.

Oricit de interesanti ar fi scriitorii bizantini prin gindirea ~i prin marturia p care ne-o aduc despre VI' mea lor, intre ei ~i noi se interpune ecranul tilului lor artificial, retoric, bombastic ~i nu 0 data ob cur, care, in loc sa folo easca limba vorbita, voia sa copieze greaca veche. lata de ce ca manifes~are est~.tica a civilizatiei bizantine 'preIeram literaturii tncatusate in carapacea unei forme in care canoanele stilului tnabuseau cel mai adesea exprimarea directa a enaibilitatii arhitectura ~i pictura sa, care scapau de con~ strlngerile unei imitatii pedante a trecutului. Prinse lntre prelungirea Imperiului roman tirziu, reprezentat de secolele paleocrestine, ~i

Literatura $i artele plastice din Bizani

14

1. ARHITECTURA

ARHITECTURA
1. PLANUL

RELIGIOASA
GREACA lNSCRISA

TN

CRUCE

Sub dinastia Macedonenilor s-a impus formula cea mai rasptndita in arhitectura bizantina, aceea a planului in cruce greaca Inscrisa, care prezenta solutia cea mai satisfacatoare a adaptarii cupolei, simbol al boltii ceresti, la planul dreptunghiular mostenit de la bazilica paleocrestina. Acest tip i~i datoreaza numele faptului ca patru bolti in leagan, desenind bratele egale ale unei cruci grecesti, sprijina ~i lncadreaza cupola centrala. Pentru a neutraliza impingcrile lea ganel or, unghiurile dintre brate sint ocupate de compartimente care tnscriu crucea intr-un dreptunghi {plan 26}. La Constantinopol aceste compartimente sint acoperite de bolti Incrucisate, de calote, sau de cupole, in alte par~i in general de bolti in leagan. Cupola centrala se inal~a pe un tambur in loc sa fie ascunsa intr-o teaca i dreptunghiulara cum era la edificiile anterioare. Pe ctnd la Sfinta Sofia de la Constantinopol ~i in biserica purtind acelasi nume de la Salonic, exterioru1 era destul de greoi ~i parca neglijat de arhitecti, acum etajarea volumelor, limpede articulate, traduce in exterior cu claritate di pozitiile interioare {il. 90, 92, 93, 94, 96}. Dar, inainte de a se ajunge la aceasta solutio de 0 perfectiune ~i 0 sobrietate clasica, au mai existat unele tatonari.

Aceasta se vede in biserica Maicii Domnului de la . Skripu (in Beotia), construita in 873-874 pentru a fi catholiconul (biserica minastireasca principala) unei mlnastiri, gratie genero~ita~ii trat~gului themei heladice, Leon, care i~l av~a resedinta nu prea departe, la Teba {pl.an 24, il. 91}. Cupola central a se suprapune aici peste 0 basilica avind trei nave boltite in leagan, ~are slnt despartite intre ele prin pereti strapunsi d~.:u~i spre extremitati. Boltile in leagan care 0 sprijina transversal, la nord ~i la sud, depasesc aliniamentul zidurilor exterioare ~i deseneaza in afar a 0 cruce Impreuna cu nava centrala mai inalLa decit cele colaterale. Dinaintea hisericii e afla un pronaos avind un acoperis cu 0 singura panta.
de la Skripu

Biserica

In mare, dintr-un ansamblu care lasa in exterior o impresie de sttngacie, ~i~nete un nucleu central mai clar construit. (Cupola care in exterior are saisprezece pinze este 0 refacere tirzie, datind fara lndoiala de la inceputul secolului al XVIII-lea.)
de la Un plan lnrudit cu cele ale Constantinopol bisericilor Sfinta Sofia de . . la Constantinopol ~i Sfinta Sofia de la Salonic allam 1a Gill Djami (moscheea trandafirilor), biserica consacrata mai intii sub hra~ul Sfintei Eufemia ~i care a capatat mai ttrziu numele de Sfinta Teodosia, deoarece adapostea moastele acestei sfinte martirizate in 729 pentru ca incercase sa-i impiedice pe soldatii lui Leon al III-lea sa dartme icoana lui Hristos a~ezata deasupra portii Chalks. Este una dintre zecile de biserici pe care Vasile I a pus sa fie zidite sau recladite din ruine {plan 25}. Giii Djami

16

17

La parter ea se prezinta ca 0 bazilica cu trei nave despartite prin sttlpi, colaterale1e avind bolti in cruce cu penetratii. Intre patru pilastri masiyi se ridica arcurile care austin cupola. Din Insesi aceste arcuri pornesc boltile in leagan care

deaeneaza 0 cruce in suprastru LUl'a. Patru calot mici se inal~a deasupra colturilor. Proscomidia ~i diaconiconul nu se aliniaza inca in axul colateralelor. Partea terminaIa. est pare sa fi fost refacutii in secolul al Xl I-lea, sau la inceputul secolului al X~y-lea.;. tntr-adevar, ea vadeste trasaturiJe proprn scclii ~onstantinopolitane din acea epocii: abs~de cu. m~l mult~ 18:turi la exterior (sapte la absida prm ipala, cmci la absidele laterale) si decor cu nise suprapu e. . Atik M~lsta(a
Pasa Djami

e aflam mult rnai aproape de solutia final a cu biserica ounoscuta sub numele do Atik Mustafa Pasa Djami, fara sa 0 putem identifica in mod cert cu una dintr biseri ile vechiului cartier al Blachernelor, undo e te a~ezata. S-au itat n~me de biserici ca Slintii Petru ~i Marou, construita sub Leon I (457-474) are ar fi fost recladita ulterior, sau chiar Sfint~ Tecla, rezidita de Isaac Comnenul in 1059. CupoJ~ se spriji~a ~e patru bolti in leagan ce ~e reazemii pe zidurile stl,.apunse de usi care izoleaza cel~. patru compartimente din unghiuri. Constructoru au renuntat la tribune ,i la arcadele care Ie uportau la parter. Proscomidia ~i diaconiconul stnt de a.sLa data in. rise in axul cola teralelor. Acest plan a fost aplicat de a emenea in a doua jumatate a secolului al IX-lea la i alenderhane pja.mi de la Con tantinopol,' care a Iost poate biserica ~na l.iri~ Hristos Akatalepto (= epatrun ul) ~l la Ho 10 David de la Salonic. Biserici constantino- La sfir~iLul secolului al politane intre IX-lea, au la inceputul secolele X-XII celui de-al X -Iea, formula .. s-a perfsctionat ~i a dat nastere unui tIP mult mai clar de plan in cruc gre~c.a. Este yorba despre acela pe care l-am defI~lt .1a inceput~l acest~i capitol ~i care -a raspmdlt In Irnperiu. u ~tm1 daca fusee realizat

18

mai lnainte in unele dintre numeroasele biserici pe care Vasile I le-a construit cu un fel de frenezie, de parca ar fi vrut sa arate in chip rasuniHor ca odata cu el incepea intr-adeviir 0 noua dina tie ~i 0 noua perioada din istoria Bizantului. Din nefericire, pin a la noi n-a ajuns nimic din aceste edificii in afara de rnentiunile mai mult au mai putin explicite din texte. A tIel stim ca vestita ea, Noua Biserica ridicata intre 876/877 ~i 881 in incinta Marelui Palat intru cin tirea lui Hristo , a Maicii Domnului, a arhanghelilor Mihail ~i Gavril ~i a sfintilor Ilie ~i icolae, avea cinci cup ole, adica bineinteles 0 cupola centrala ~i patru cupole in unghiuri, ceea ce se potriveste foarte bine ~i unui plan ca acela de la Gill Djami, ~i unuia ca acela de la Atik Mustafa Pasa Djami, sau chiar cu formele mai elaborate ale planurilor in cruce greaca inscrisiL La fel se tntimpla ~i cu Pentacubucleionul din Marele Palat, sala prolana, avtnd ~i ea cinci cupole, ridicata de Vasile I. In orice caz, intensa activit ate constructiva care s-a desfa~urat atunci nu a putut decit sa contribuie la progresele arhitecturii. Tipul inchegat al planului in cruce greaca Inscrisa tl allam in secolul al X-lea la biserica Maicii Domnului de Ia mtnastirea construita de Constantin Lips, drongar (amiral sel) al flotei, .,i tlrnosita in 908 in prezenta lui Leon al VI-lea Filozoful (Fenari Isa Djami) (plan 32), la biserica mtna tirii Myrelaion (Bodrum Djami), ridicatii de Roman Lekapenos (920-944), ~i la I ilisse Djami (poate 0 biserica lnchinata Sfintului Teodor), unde planul a fo L tratat cu mai multa grija pentru detaliu (plan 26; it. 90). Am putea cita de asemenea, dupa descrierea facuLa de diaconul Grigore, biserica Itntul Dumitru, con truitji de Leon al VI-lea (886-912) in Marele Palat, daca ea -ar fi pa trat plna in zilele noastre. Preocupati sa dea interiorului edificiilor mai multa unitate ~i eleganta, arhitectii au usurat stilpii care suportau cupola ~i chiar i-au Inlocuit uneori prin coloane. Ei au suprimat zidurile are 19 legau acesti suporti cu peretii exteriori, Ingaduind

astfel trecerea cu u~urin~a dintr-o parte a bisericii in cealalta. Dar 0 incercare attt de indrazneatii n~ era, p~sibila decit cu ajutorul cupolelor de dirnensiuni red use. Noile biserici bizantine slit ~ult mai mici declt .monume~talele lor inainta~e d,m epoc~ pale,?cre~tma" nui irnt al ampl rii ~l al majestatii, mostanit de la romani care tl detineau ei tnsisi, in buna ma ura de 1a rnonar~e elenistice,. i-a urmat - print;-o Iericita lmb~~are..in~re exigentols tehnicii, aspiratiile sensibilitatii ~l desigur adeseori fara tndoiala constrtnger~e economice - un gust al masurii care ne arnmteste , de ~acela ~ clasicismului elenistic ~i c~re permite sa s~ r~allzez~, la interior i la exterror, efectele unui ritm plin de nerv. In ce priye~t~ planul, mai notam ca dorinta de a aera interiorul duce la adaugarea unei travei intre hratul riisaritean al crucii ~i hemiciclul absidei spre a mari spatiul altarului. Partea rezervat& credinciosilor Iormeaza astfel un tot simetric ale ciirui, elemente se rlnduiesc in jurul cupolei ~entrale, iar de 0 part~ ~l de alta, la est ~i la vest, ti coresp~nd a!tarul ~l pronaosul. Aceste planuri constantmopohtane in cruce greaca sint izbinzi desavtrsits ale echilibrului ~i logicii. Dorinta d~ zveltete in elevatie duce la tnal~ar;a cupolei pe .tambur Intr-un ,asemenea grad inc~t? spre deosebire de, Sffnta Sofia, cupola nu-si mat impune prezenta dintr-o data celui care intra in ~dificiu: ~ot gus~~l pentr~ formele omogene, radiants ~l bme echilibrate ~l, in acelasi timp, gustul pentru usurarea maselor arbitecturale a dus la inlocuirea boltilor in Ieazan cu calote in compartimentela de colt. In sfir~it, dorinta de a r~allza 0 eleganta ~ervoasa ~i.0 modulatie a pere~~or a dus la, adincirea unor rn,~ein grosimea peretiler laterali, at pronaosului, proscomidiei ~i vesmlntarului. , Exteriorul edificiilor raspunde aceleiasi estetici ~I, la decorarea lor, arhitectii constantinopolitani au dat dovada de mul ~a ,ingeniozitate ~i rafinament. Pentru a Insufleti ngoarea maselor arhitec-

20

21

turale ei au cautat jocuri de umbre ~i de lumini, au co:Opartimentat supraf'etele, au ,scobit pereti,i. La Kilisse Djami, tamburul cupolei est~ alcatuit din douasprezece laturi, accentuate Iiecare de proeminenta unei arcade. Pe muchii se rotunjes,c colonetele angajate de caramida, pe care se sprljina arcuri ce rascroiesc acoperisul in festo~ne. Caramizi cu muchiile tntoarse in alara ca niste dinti de ferastrau Iormeaza capitelurile c.olone: tel or, precum ~i cornisele de deasup:a arhivoltei arcadelor. Boltile in leagan slnt lnvelite de acoperisuri in doua ape care se termina cu fr0Il:t?~~e triungbiulare mai ascutite decit la ~dlfIciile anterioare. Pe Iatadele laterale, la nord ~l ]a sud, trei arcade in retragere sint adincite in grosimea zidului. Absida este impar~ita in cinci laturi, asa tnctt sa reproduca ritmul acelei par~i din tamburul cupolei care Ii corespunde la est. Doua zone de arcade, destul de joase, se suprapun la exteriorul absidei. In cele de sus, oarbe, stnt adincite nise. J n partea de jos, cele trei arcade mediane sint strjipunse de ferestre. In ce priveste paramentele, constructorii co~stantinopolitani, care foloseau uneori doar caramida (de exemplu la Bodrum Djami), au preferat, mai cu seama la Kilisse Djami, sa alterneze 0 asiaa de pietre cu unul sau mai multe straturi de caramida, astfel tnctt sa produca 0 vibratie de culori. De asemenea le-a pia cut sa tmparta Iatadele in doua etaje, printr-un briu orizontal ]a iniil~im~a capitelu~ilor coloanelor ~i la punctul de porrnre al boltilor. anumita neregularitate in traseul asizelor, in conturul unzhiurilor peretilor sau al circumferintei bazei cupolei introduce un ele~.e-?:t de l,i~e~tate pitoreasca ~i salveaza ace te edificii de rigiditate in maniera corectiirilor optice practicate in Antichitate. Si cum adesea aceste biserici erau inconjurate de copaci cu Irunzis tremurator, filtrind umbra ~i lumina, se crea un univers asemanator, tnsulletit de un joc necurmat de culori, de volume fragmentate ~i de linii in miscare ce le lnvaluiau ~i Ie patrundeau. 0 armonie vie era

stabilita intre cosmos ~i biserica, reflex simbolic al primului.

privita

ca un

Planul in cruce greaca tnscrisa a fost folo it cu precadere la Constantinopol in ecolele al XI-lea ~i al XII-lea. El a fost ales, de pilda, pentru biserica mtnastirii Hristos- Pantepopt (= Care vede totul) (Eski Imaret Djami), zidita inainte de 1087 de catre Ana Dalassena mama preacucernica a lui Alexe I Comnenul. Putem cita de asemenea, Ia mlnastirea Inchinata lui HristosPantocrator (Atotstiipinitorul) (Mella Zeirek Djami), construita de loan al II-lea Comnenul (1118-1143) ~i de prima lui sotie, Irina, fiica Iui Ladislau al Ungariei, bisericile nord i sud, puse respectiv sub hramul lui Hristos- Pantocrator ~i Fecioarei-Eleusa (Induratoarea). Aceste douii biserici stnt legate printr-o capela Iunerara dedicata sfintului Mihail ~i destinata de loan al If-lea Comnenul sa tnlocuiasca biserica Sfintii Apostoli ca loc de ingropaciune al noii dinastii. Doua cup ole elipsoidale se ridica deasupra unicei nave. Lucrarile de curatire intreprinse de Byzantine Institute ~ au scos la iveala somptuosul paviment al bisericii de sud, alcatuit din panouri in care porfirul rosu, porfirul verde, verdele antic, marmura galbena ~i dolomitul alb deseneaza ampl motive geometrice ~i chiar, pe margini, subiecte figurative: anotimpuri, semne ale zodiacului, muncile lui Hercule (sau episoade din povestea lui Samson). Trebuie sa retinem ca atlt la biserica lui Hri to Pantepopt it ~i la aceea a lui Hristos-Pantorat or, amtndoua ctitorii ale familiei imperials, tribunele, care disparusera din obiceiul constantinopolitan, ~i-au facut reaparitia dea upra pronaosului, desigur p ntru celebrarea anumitor ceremonii. Salonicui si Macedonia niei. La Scoala de arhitectura de la Constantinopol si-a intin inf'luenta a. upra MacedoSaloni , al doilea oras din Imperiu,

22

doritor sa imite capitala, constructorii. au .l'an~a oredinciosi spiritul~j ~i procede.e1vor ei. Bl erica Fecioarei Caldararilor, construita ~n. 1028 de Cristofor, guverna tor al Longobardiei (de ~ap.~ al Italiei meridionale unde e aflau eruoru longobarzi) nu se deo. ~be~te de .edificiilo rjd~cat.~ in apropier a COrnulUl?e ur (u. 93). Locu~t?ru Salonicului -au dovedit conservaton mentinind ctteva dintre formulele cele mai vechi ale ~o~ t~tinopolului: folosirea exclusivii a ca.ra.mlzll di puse in asize despartite l?rin stratun de mortal: rosietic ; tamburul c1J:poleJc~D:tr.ale cu ?pt laturi incoronat de 0 cornisa rectilirue; absld~ avtnd la exterior trei laturi. Fecio~ra .CaId~rarllor. ~ te mai apropiata de Bodrum Djami .de ~t de I~h se Djami. Grija de a ocoli monot~n~a ~l .~everltatea care ar Ii fo t generate de repetitia liniilor drepte a determinat adoptarea uno~ frontoane. cur?e pentru traveele nartexului. $1, in acela~~ ChIP, s-au rotunjit cornisele cupolelor ce se inal~.a pest~ colturile de la vest: este 0 f~rmula ~ vutorul';!l care se va impune la Con tantmopol ~l la Saloruc incepind cu dinastia Comnenilor. . Influenta Constantinopolului este foarte vadlta si in biserica mtnastirii Sfintului Pantelimon, de ia erezi, nu departe. de ~kopj~, cons~ru~ta. in 1164 de unul dintre cei mal man feudal! a) tirnpului, principele Alexi Comnenul, nepot al tmparatului Alexi I ~i Val' primar cu 1ar~-.uelI, car~ rara tndoiala era posesorul unor ?Om.enll in ace~sta regiune (il. 92). Parament~ zldu:)lor este ra~~I.L din a ize alternate, de pietre ~l de caramlZl. Cornisa orizontala a tamburului central, fron: toanele triunzhiulare ale celor patru tarnbururi din colturi ale bratelor nord ~i sud ale c~ucii.! ab Ida cu trei laturi Iipsit.a de 0 zona superioaru de arcade decorative dovedesc un gust pentru severitate care nu mai era la moda in acea epoca la Constantinopol. Se poate vedea in a?ea~ta o Lrasatura a spiritului conservator provincial. Un anume arhaism apare de asemenea in plan, unde oompartimentele d~ colt~ri s~nt inca despar23 t,ite de nao prm pereti, ca m tipul atestat Ia

~t

Atik ~ust~fa Pasa Dj~mi: CeJe patru cupole din colturi ammtesc de biserica Nea a lui Vasile I ~i de alte edificii contemporane. Scoala greaca se deosebests net de aceea de la Constantinopol prin gustul sau pentru severitate Imhinat cu gustul pentru s~hrietate. Grecia care, in epoca paleocrestina, Iolosise hucuros sistemul de zidarie cu blocaj, s-a reintors la paramentele de piatra fasonata cu destul de mare grija. La Atena constructorii ~ar ~a fi fost sensibili la exemplul frumoaselor ziduri ortogonale oferit de Parthenon Erec?~eion .i Hephaisteion, edificii aflate inc~ in picioare l care slujeau drept biserici de mai multe veacu~i. L~ Mitropolia ~ica (cf. J. ~i G. Roux, La Grece, fig. 93), in realitate fosta biserica a unei .~inastiri lnchinate Sfintului Nicolae, pe c~re ~~lll 0 dateaza la inceputul secolului al XI-lea, 1 altii in al XII -lea, s-au refolosit chiar blocuri de ma~mura. pentelica, de Hymet ~i de Paros pr~v:erund din monumentele antice, precum ~i placi scu.lptate, ux;tele dintre ele pagtne, altele datind din epoca iconoclasta sau din secolul al X-lea. 0 dorinta idsntica de precizie i-a indemnat pe creatori sa taie in marmura alba colonetele i cornisele arc~ite care. inoadreaza cele opt laturi ale tamburului cupolei: acest decupaj de linii Ioarte curate intarete limpezimea formelor arhitecturale. Biserica Sfintilor Teodori, ridicata pe 1a 1070 de spatharocandidatul Nicolae Calomalos ofera un exemplu mai inchegat despre realizarile'santierelo! ~teniene (~l. 94). Pe clnd la Constantinopol c~ramlda . perml~ea e.fectele pitoresti, la Atena ~l in Grecia tehruca pietrei a ajutat la mentinerea a tot ~eea ce putea darui .const:uctiei un aspect fer~ l p~r: Irontoane triunghiulars, ahside cu tr~1 latur:, ta~bururi octogonale, pereti drepti, evident fara m~e sau arcade. In acelasi spirit fer~strele slnt de dimensiuni mai mici ~i in numa; mal redus decit la Constantinopol. A~a cum a formulat foarte bine G. Millet, Grecia a tndragit
greacd

Scoala

supraletele n~Lede, liniile drepte, unghiurile cl~re . D~r ea .mtroducc un element de podoaba prm Iolosirea discreta a caramizii. Fiecare piau-a bi~e taiat~, est~ prinsa intre caramizi dispus~ orizontal ~1 vertical dupa tehnica paramentului celular . Briie in dinti de Ierastrau incing Iatadele de-a lungul lor, se arcuiesc deasupra usilor ~i ~~re trelor, d~s~neaza sferturi de cere ce se spri]lna de marginile ferestrelor geminate de la etaj. Limitate de aceasta linie de umbra dantelata caramizi, separate intre ele prin straturi grease de mortar, Iormeaza ancadramentul ~i timpanul ferestrelor. In sf1r~it, discuri de Iaianta araba e:au incas.trate pe alocuri, mai ales in mijlocul timpanului ferestrelor : astazi din ele n-au mai rarnas ade ea decit scohiturile destinate sa Ie adapo. L~a ca. Uneo~'i intre pietre au Iost asezate aramlzl desenind litere grecesti sau chiar emn cufice, ctnd caligrafiate cu grija ~i lesne de citit cind simplificate ~j deformate. ' 1n eea ce priveste planuJ ~i Impartirile interioare, scoala grcaca se deosebeste de scoala de la Constantinopol prin mai multe trasaturi. Altarul nu mai este alcatuit dintr-o travee suplimentara inte~?al~ta intre absida ~i bratul rasaritean al crucn! Cl este rezervat in acest bra] ~i in partea h:lVeCll;tata a colateralelor. Acest plan, mai putin s~metl'lc de?it ac~la de la Constantinopol, pare sa Iie de un tIP. mal. vechi. De asemenea, printr-un efect al spiritului conservator, compartimentele din coltur~ si~t acope"it~ de bo~ti in leagan putin can: gre?ale ~l nu de holti tncrucisata sau de caloto, mal aeriene.

Italia meridionale ~i Sicilia

Planul in cruce greaca inscrisa a fost ales pentru citeva biserici din Calabria ~i din Sicilia, cu deosebire pentru cele ale minastirilor basiJiene *. San Marco de la Ros iano te unul dintre cele mai bune exemple de acest

24

ume ee provine de la regula de via~a monahala 25 irnpusa de sf. Vasile eel Mare.

fel. Patru cupole se Ina]~a peste iompartimcntele din colturi (il. 96), ca in anumite bi erici de la Constantino pol I}ica la Sftntul Pantelimon de la Nerezi.

Rusia Kieviana

Planul in cruce greaca Inscrisa, in versiunea sa constantinopolitana, a fost adoptat de Rusia Kieviana atunci ctnd rusii nu s-au mai multumit cu bisericile lor de lemn. Dupa Cronica de la mtnastirea Ipatiev, Vladimir ar fi chemat mesteri bizantini pentru construirea bisericii Dijmei (Desiatinei), numita astfel pentru ca printul 0 construise I}i 0 inzestrase cu a zecea parte din veniturile sale. Acest edificiu a fost zidit intre 989 I}i 996, tntru cinstirea Adormirii Maicii Domnului. El nu ne este cunoscut decit datorita sapaturilor, dar acestea par sa fi aratat ca era cladit in cruce greaca inscrisa. In orice caz acest plan a fost aplicat la catedrala Schimbarii la Faya, zidita la Cernigov de Mistislav, fiul lui Vladimir, I}iterminata de fratele sau mai mare, Iaroslav eel Intelept (1019-1054) pe la 1036. Aceasta hiserica pastreaza in bratele orucii tribunele pe care Constantinopolul le suprima e din acest loc de mai multe secole: printul slav I}i anturajul sau voiau sa imite eticheta capitalei Imperiului, unde basileui I}i urtea sa, la Sfinta Sofia I}iin alte sanctuare vechi, asistau la slujb in tribune de unde dominau gloata credinciosilor I}i primeau aici Impartasania. Atunci ctnd Iaroslav eel Intelept a marit Kievul I}i a ridicat aici numeroase constructii menite sa rivalizeze cu acelea de la Constantinopol, el a adoptat pentru catedrala Sfinta Sofia, zidita intre anii 1037 I}i1046, un plan mai amplu. Sub refacerile din secolele al XVII-lea I}ial XVIII -lea care, dupa 0 perioada de parasire la sfirl}itul Evului Mediu, au transformat-o Intr-un edificiu baroc polono-ucrainean, se poate vedea ca la origine ea avea cinci nave terminate fiecare spre rasarit cu 0 absida I}i marginite pe celelalte trei

26

27

laturi de un port.ic (plan 27; it. 98). Faru tndoiala ncputtnd sa irnite Sfinta Sofia de la Constanti~ nopol 'au vreo alUi biserioa irnpunatoare cu cupola de pe vremea ~ui ~u8tinian, a carol' prezenta in capitala Irnperiului nu mai fi1cea necesara in aI~area unor noi sanctuarc mari pentru ceremonii In orasul de pe Nipru s-a ~inut sa se dea 0 mai m~re mai~state tipului de biserica in cruce greaca, prm sporirea navelor. Sftnta Sofia de la Kiev era incunun:'lta de treisprezece cup ole : una mare in centr~, I}Ialt~ douasprezec,e mai mici repartizate p~ fJ~care ~hntre compartimentele din colturi. Intenyla slmbohc~ erB:aceea de a-I evoca pe Hristos inc~nJurat de ce~ ~olsprezec~ apostoli. Construetorn ~u .putu~ fl influentati in aceasta directie d~ o~l~elUl e~lstent de a se in8.l~a peste vechile bIs~rlcl rusesti de lemn mai multe cup ole : Sfinta Sofia de la Novgorod, construita din lemn de stejar ?e cat~e. VJadi~ir nu avusese oare, dupa marturia .cromcIlo~,. treisprezece cupole? Inrturirii Constantinopolului I se datoreaza zonele de arcade I}i de nise care decoreaza absidele ferestrele numeroase I}i alternanta in parament a asizelor din blocuri de cuartit cu straturi de caramizi ~i de mortar rosietic. Cornisele orizontale ale upolelor, care in capitala Imperiului erau at un i i~oeuite cu c?rnil}e festonate, s-au mentinut la KIev. In schimb, frontoanele triunghiulare pe care Constantinopolul le elimina treptat au fost total abandonate la catedrala lui Iaroslav in favoarea liniilor eurbe. In interior au fost amenajate tribune, pentru desfasurarea ceremoniilor princi?Je, pest~. pronaos I}i colaterale, de jnrImprejurul cruon centrale (a boltilor). C';l etajarea s,?-d~ acoperisuri rotunjite dsasupra boltilor in leagan ~l a cupolelor eu cornise orizontale tnal~ate pe tambururi zvelte, Sfinta Sofia de la Kiev are 0 tnfati~are cu totul deosebita, in care elementele imprumutate de la Constantinopol, dar alese ~i potrivite dupa gustul local se impletesc Intr-un ansamblu care devine tipic pentru Rusia.

Planul catedralei de la Kiev a fost reluat sU.b o forma simplilicata Ja biseric~ Sfinta. Sofia construita Ja ovgorod intre ann 1045 ~l 105~ de catre Vladimir fiuJ lui Iaroslav, spre a lnlocui sanctuarul de le~n dedicat aceluiasi hram, care lusese ridicat de bunicul au, Vladimir, ~i di tru in 1045 de un incendiu (il. 97). E te evidenta aici ace a propensiune sl?r~ vertic~itate pe ?~r~. 0 cerea imensitatea ctrnpiei ru e~tl, unde edificiile puteau fi vazute de departe, ~i care va fi caracteristica. pentru scoala de la .ov~oro~. Cu aceasta ins a parasim domeniu~ artei bizantine pentru a intra in acela al artei ruse. Alaturi de asemenea edificii, in care fastul princiar ~inea sa. se afiseze, alte bi eric.i ~e la Kiev ~i de la lovg~rod au ~amas cre~dm.CIoae planului in cruce insorisa u trei nave fa~'a trIbune: La Kiev, folosirea unor ~aramente din stra~u.rJ de caramisi separate prm mortar trandafmu face so. apara mai strtnsa asemanarea cu cladirile de la Constantinopol, pe cind la ovgorod blocajul acoperit cu tencuiala alba .confera Iatadelor 0 infa~i~are specifica, dar ~) aceasta ne lndeparteaza de arta bizantina.

2. BISERICI CU TROMPE

DE COLT

(sau de unghi)

J n bi ericile cu plan in cruce greaca inscrisa, ale


aror tipuri le-arn trecut in revista, cupola se sprijinea pe suporti prin mijlo irea pandantivilor. Dar mai existau ~i altele, red use ca numar, in care .upola e lega de careul bazei prin trompe de colt. Am vazut mai Inainta ca pandantivul provenea din iria romana, pe cind trompa de colt apartine mai ale Per iei sa anide. Ea a Iost utilizata in pecial la bisericile din teritoriilc apropiate de Persia, in Armenia, in Georgia, in 1e opotamia ~i in A ia Mica. Dupa ctt se pare, ~i Constantinopolul a Iolosit-o in unele biserici. Dar nici una dintre ele nu s-a pa. Lrat ptna la noi. Cel mult e poate pre upune existenta unor trompe - dupa d crierea fiieuta la ineeputul secolului al V-lea de Ruy Gonzalez Clavijo, ambasadorul regelui Ca tiliei - in biserica Feioarei Periblepto , construita de Roman al III-lea Arghiros (1028-1034) ~i Ia Sfintul loan Botezatorul din Petra, in seeolul al XI-lea au al XII-lea. Unor etitorii Imperiale i se datoreaza, Hb'a doar ~i poate, aparitia acestui 1 ip in Grecia Ia sflrsitul secolului al X-lea sau in al XI-lea. Dupa 0 traditie atestata de anumite documente, Hosios Lukas din Focida, cea mai veche bisericii eu trompe de colt din Grecia, ar fi fost zidita de Roman al II-lea (959-963), care ar fi trimi arhitectii, planurile ~i decoratorii I>. Din pricina datei mozaicurilor, care sint con iderate mai recente, in general aceasta marburie a fost recuzata, dar se ad mite astazi ca Hosios Lukas se datoreaza interventiei unui trnparat, poate Va ile al II-lea, care ar fi lmplinit 0 dorinta a lui Roman al II-lea, tatal au, ctnd s-a du la Atena dupa victoria sa asupra bulgarilor. Pe de alta parte, biserica Tea Moni din Chios, prevazuta ~i ea eu trompe, a fost con truita intre anii 1042 ~i 1048, gratis darniciei lui Constantin al IX-lea Ioriomahul ~i In legatura eu ea 0 traditie Iocala spune ca imparatul ar fi trirni arhitectul principal ~i alti artisti I>.

J n bisericile - catholicon - ale mlnastirilor de la thos, planului in ruce zreaca lnacrisa i se adauga elementele necesare ~elehrarii slujbelor religioase, are .ocupa un ~oc in emnat in viata calugarilor : a?sldele (numl~.e horoi) care largesc bratele nor~ ~l ?d ale CrU?Il, de tinaLe corurilor de ctntareti ce-sr dau repli a Ri care genereaza planul triconc : pronaos';!l du~l~ .au liti (= procesiune). pentr~ acolouthia, . Ul~a de rugaciuni are se reCIta la diferit.e cea .urr d.1D zi sau din noapte; capele laterale sau p?,racless.La, avlnd ~i ele un plan in cruce ~reaca in err a (plan 28). Dinain~ea. pron~o~ulU1 se ami u~ portico Ahsida cu CI~ 1 laturi ~l tambur~l c~polel cu saispreaece laturi, ale aror arcade ~n cmtr~ onduleaza acoperisul, int datorate influ ntei Constantinopolului.
Biserici Athos de la

28 29

,La J e~ l\~?ni, care prezinta planul 'I mai ImpIu! Stil~ll care, P?arta trompele slnt in realitate pilastri anga.Ja~l in zid ~i cupola acopera intr~g na?~~l: deci ne mai aflam inca in prezenta uneI, hazilici cu 0 nava acoperita de 0 cupola, ca ~l,la !D,odelele.arn~en~. celasi tip se regasestc in bisericile mal noi din Chios unde a fiicut scoala, ~i de a menea in Cipr~. Dar Ho. io ~Luk.a din Focida (plan 29) ofera 0 variant a mal complexa care e apropi de planul in cruce greaca. Pentru a su tine mai bin Impingerile cupolei, careul pe car~ il domina este ~?conJurat la nord, la sud ~i la ve t de trei g.al~r~I c~ travee boltite in cruce, peste care s ridi a tribune. Altarul tripartit care se deschid pre. careul central este flancat de doua capele 'uphme!ltar. Planul devine un patrat in care inscrle. 0 cruc~, dar de a ta data cu bratele mai j~guste ~I cu mal m,ulte c,ompartimente periferice, dID cauza prezentei Un?l numar de opt suporti, in 10? de patrl~: Bol~ll~ .cu penetratii, Iiridele adin.CIte ~n peretii laterali at altarului ~i ai pronaosului, tribunele, fere trel mari stnt Lot atitea eleme?te care vade c un plan de origins constantinopolitana. Dar paramentul zidurilor fiicut din piet~e ~i orn~m nte! de. ciirami~a sint proprii ,COl~l ~rece~t!. Daea arhitectul ~l planurile au venit dID capitala, in schimb materialele ai muncitorii au fost din partea locului. ' Impresia de amploare monumentalii care desprinde din aceste biserici ~i care le fa e a para m~ vaste decit sint .. in reali~ate, l~ Inrudeste mal .d~graba cu creatiile grandioase dID epoca lui Iustl,man, decit cu edificiile contemporane. ;;i ea tmde a confirme opinia ca avem de-a Iac intr-ade iir cu con tructii datorate iniliativ i unor tmparati. Tipul atestat la Hosie Luka e tcunoscut d?ar in Grecia oontinentala, unde mai este intilnit in ~apt~ biserici, Inceptnd din al doilea patrar al secolului al XI -lea ptna la sfir~itul secolului al XIII-lea. Pentru snr~itul e olului al XI-lea Daphni este unul dintre exemplele pe bunli )'

d~'~ptale vestite (it. 95). Tribun le au disparut aici sub inriurirea obiceiurilor locale. Paramentul celular I) pe un soclu de pietre mari de talie este pur grec. In partea de sus a ab idei Intre d~u~ briie in dinti de feriistriiu, 0 frid d~ c8.ramizi dese~eazii 0 m~andra. simplificata. Cupola e te de tIP ?n tantIDop~btan voluat, cu saispreze laturi avtnd emicolonete de eiiramidii.
3. TIPURILE BAZILICALE

~ipurj1e, ba~.ilical au. supravietuit in provinciil ~l,in te~ltorlile balcamc.e d~ !a ma:ginea Imperiului, ..mal ale. pe!ltru bi ericile epls opale (mitrepoIn), ~ar~ md.Olala ?eoar ce inlesneau circulatia cred~?lO~llor ,J p~rmlt~au celebrarea procesiunilor potrivtt, er monialului. Cu modificari mai mult s. u mai. putin in emnate regiisim cele trei variante din ep a paleo restina.

a) Bazi!icilc cu cest tip s-a mentinut cu sarptuua pronaosul sau, cu cele trei .' nave despartite prin coloane ,1 cu etajul de f restre in partea de su a zidurilor navei .median,e deasupra colateralelor, dar lipsit de atrium (pridvor). Avem un specimen Irumos a1 acestui tip, de prin e olul al XI-lea sau de 1a Inceputul ecolului al XII-lea, in Macedonia ra ariteana, la Mitropolia din Serres foarte bine r~staurata ?e serviciul zrec de speci~litate. Biserica are - ~l este un lucru exceptional pentru ace a epoca - tribune pe te colaterale. Este tipul pe care Boris I al Bulgariei dupa ce s-a convertit la crestinism in 864, l-a adoptat pentru. catedrala pe care a ridicat-o in capitala a, Pliska. Pentru a celebra eremoniile dupa modelul acelora care se deslasurau in marile anctuare de la Con tantinopol el a inzestrat edificiul cu tribune peste colater~e ~i peste pronaos, In fa~a .car~ia se ~fla un pridvor (atrium) eu patru porticun, care I-a dat inlati~area monumentala a yechil~r biserici paleocrestine. S-a facut insa 0 mo avIe separlndu-se navele printr-o
31

alternare de sttlpi ~i de coloane simple au duble. For~~la a fost impinsa mai departe la un grup de bazilice unde nu s-au mai folosit decit sttlpi in l~cu~ coloanelor. J\stfel, navele slnt de fapt despartite prm pereti s trapun~i de deschideri. E.ste cazul bisericii Sfintul Ahile, pe malul meridional al lacului ~respa, in Macedonia, care i~i daiorea~a poate tribunele faptului ca ar fi fost construita de un tmparat, Datarea sa face obiectul unor controverse ~i nu se stie daca a fost ridicata de Boris I, de tarul bulgar Samuil (976-1014) car: a strarnutat aici, in 983, rnoastele sfintului Ahile p~na a~unci ~astrate la Larisa, sau de imp aratul blzaJ?-tm Vasile al II -lea, dupa ce acesta a reluat regmnea din miinile bulgarilor in 1018. Alte bazilici aveau cele trei nave boltite in leagan i intilnim aici doua formule ate state mai inainte in Lycaonia. Uneori nava centra~a era. oarba, fiind invelita de acelasi acoperis ca l colateralele care se ridicau aproa pe ptna la aceeasi Inaltime. Acea ta formula a Iost adop~ata la Trapezunt pentru biserica cunoscuta astazl sub numele de Nakip Djami (secolele X-:-~I) sau in .Laconia ]a Zarafona (Adormirea Mal~ll Domnului, secolele XI-XII). Alteori nava med.Jana era m~i ridicata dectt colateralele ~i luminata de un ~Ir de ferestre strapunse in partes de sus a zidurilor, deasupra colateralelor dupa modelul baziliciJor u sarpanta. Avem astfel de exemple la. Trapezu~t (Sfinta Ana, 884-885), l~ Mes~m~rla (in Tracia, astasi esebar, in Bulgaria, hiserica .Sfintu~ Stefan, ~unoscuta ~i sub numele ~e Mltropol!a N?u~~ ~l la Kastoria (in Macedon~a al?use~na, Sfintii Anarghiri: secolul XI; Taxiarchis Mitropoleos : secolul XI; Sfintul ~tef~n:. s.ecolele XII-XIII). Bisericile de la Kastoria merita de asemenea sa ne. retina at~n~ia pentru aspectul atlt de d~oseblt ~l pe.r~~ilor, care atesta gustul foarte VIU al bizantinilor pentru efectele coloristice , b) Bazilicile boltite

chiar ~i in paramentele arhitecturale. Asizele isodome (de tnaltime egala) de pietre grosolan cioplite sint eel mai adesea despartite - dupa moda constantinopolitana - prin doua straturi de caramida, alteori prin trei sau patru. In interiorul Iiecarui ~ir, pietrele sint izolate prin caramizi Incrucisate in asa fel tncit sa formeze un motiv care ar putea fi 0 monograma: este 0 varianta a paramentului celular , specifica pentru l~astoria. Folosirea din abundenta a mortarului este caracteristica Macedoniei. Pe alocuri, caramizile deseneaza pe Iatade ornamente ceramopla. tice: cercuri strabatute de raze, romburi. In crise sub 0 arcada in dinti de Ierastrau, ele Iormeaza ancadramentul ~i timpanul ferestrelor. Bazilica cu cupola si-a pastrat ~i ea 0 oarecare trecere. In Lycia a fost zidita una, la sflrsit.ul veacului al IX-lea sau in cursul celui de-al X-lea, la Dere Ahsi. Imitarea capitalei apare limpede in mai multe trasaturi, de traditie veche sau de origine recenta: tribune peste cola~erale ~i bolti tncrucisate in pronaos, firide arcuindu-se in proscomidie ~i in diaconicon, 0 tra vee intre altar ~i bol ta in leagan care sustine la e t cupola, paramente de piatra cu straturi de caramida, octogoane flancind biserica in ambele paryi. Observatiile facute de curind la Sfinta Sofia de la Ohrid au stahilit de asemenea ca 0 cupola, darlmata de turci, se ridica peste nava central a a acestei biserici, care ar fi fost construita de Boris I, dupa anul 864, de tarul Samuil (976-1014) sau cel mai ttrziu de Vasile al II-lea cind a recucerit orasul de la bulgari in 1016 (il. 99). Tribunele ~i capelele care mai exista astazi deasupra pronaosului, proscomidiei ~i diaconiconului s-ar Ii continuat ~i deasupra colateralelor. In Serbia, bisericile cladite in ultima treime a secolului al XII-lea de Stefan Nemania, care izbutise sa se elibereze de sub tutela bizantina c) Bazilicile cu cupola
J

32

33

slnt bazilici ell 0 singura nava acoperitii de 0 cupola, cu scurte vestibuluri laterale ,~i un altar triparLit. Cele mai vechi, ca SUn ul icola de la Kursumlija, pe Toplita (intre 1168 l?i 1172, daca nu e te chiar anterioara acestei date) au inca zidurile [acute din paturi de caramizi separate prin straturi de mortar de doua ori mai groa e care a cund 0 alta asiza de caramizi. Dar ub influenta Occidentului romani, bisericile urmatoare prezinta un parament de pietre - adesea de marrnura - cioplite cu 0 precizie desavlr~ita (il. 101). Decorul exterior de arcaturi ~i de mici console, ca ~i portalurile cu arhivolte retra,se ~b un front on ~i timpanele sculptate, provlD. dill Italia. A~a cum a spus foarte Irumos G. MIllet, Italia da ceea ee se vede, Bizantul ceea ce se ascunde . S-a constituit astfel 0 arhitectura dupa chipuJ tinerei Serbii independente, care ~tia a combine in sinteze originale aporturile Ra"~ritului bizantin ~i cele ale Apusului latin.
4. PLANURILE CENTRALE

sub mo cheea sultanului Mahomet (biserica Sfintul Pantelimon), ~i pe malul laeului, la Goriea, ~i ub biserica Sfintul aum. Se poate face 0 apropiere intre aces tea ~i biserica triconca Panaghia Kubelidiki de la Kastoria, din secolul al XI-lea, con truita eu zidaria caracteristica a acestui oras. Planul tetraconc e te atestat in Macedonia la Veljusa (ruinele unei biserici construite in 1080) ~i in Serbia la Zanjevac. Aspectul sau e te mai savant ~i mai rafinat in bi erica mtnastirii Peri terai, tntemeiata la est de Salonic in 870-871: fieeare conca este la rindul sau trilobate. Astfel, bizantinii, mai ales in provincii, ~i tinerele natiuni slav, care adoptasera religia lor, continuarii sa practice, tmprospatrndu-le in acelasi timp detaliile, formele unui trecut pentru care oarnenii resimteau 0 vie admiratie.
5, SAN MARCO DE LA VENETIA

Planurile centrale apartinind traditiei paleocre tine nu au fost cu totul abandonate. Cind tarul bulgar Simeon (893-927) a porun it sa se zideasca in noua sa capitala, Preslav s Biserica Aurita , i s-a dat forma unei rotonde, cu zidurile scobite in interior de firide, avlnd in fata un pronao eu coloane ~i un atrium cu po~l~curi fara tndoiala dupa modelul rotondelor ridicat~ la Constantinopol de lustinian: dorinta a nu era oare de a rivaliza cu capitala Imperiului si de a conferi ttnarului au stat aparentele unei ~echi puteri, demne de a rivni la hegemonia a upra lumii ? Planul triconc Ius e adoptat de Imparatul Teofil pentru 0 biserica pe care 0 zidise la intrarea palatului sau din Bryas ~i de aseme~ea,pe~tru 0 ala de Iestivitati din Marele Palat. Sfintii Climent ~i Naum, care i-~u c~e~tinat pc, sl~vi! par a il ~i rasplndit la O~rl~ .~l in impre~Urlm!: s-au ga~lt ruinele unor biserici de acest tIP chiar la Ohrid,

J3S

Venetienii n-au procedat altfel atunci clnd, lutndu-se 1a inLrecere cu rivalii lor din Aquileia, Pisa ~i Verona, care i~i construi~u catedrale noi, -au hotartt pe la ineeputul anilor 1060-1063, ub dogele Domenico Contarini (1042-1071), sa resideasca biserica San Marco, vatamata de un ineendiu in 976. Lucrarile, incepute pe la 1063, continuara sub Domenico Selvo (1071-1084) ~i se terminara sub Vitale Falier (1086-1096). Tirnosirea avu loc pe la 1093-1094 (data mai acceptabila declt 1084-1085). Planul a ramas aeela de cruce greaca libera eu cinci cup ole, care Iusese aplieat inca din secolul al IX-lea dupa modelul Sfintilor postoli de la Constantinopol. Dar de data a easta el a fost tratat cu mai mare arnploare. Cupolele au fo t construite din earamizi ~i nu din lemn. Lucrarile de curatire efectuate in 1881 a 1 tngaduit sa se observe ca in spatele colonadelor de la vest, ridicate intre mijloeul secolului al XIII-lea ~i sfir~itul celui de-al XV-lea, se ascunde 0 fatada cu doua etaje, cu firide in partea de jos ~i ell arcade in cea de sus, dupa un tip binecunoscut la Constantinopol. De

asemenea, absida cu zonele sale suprapuse de arcade ~i de firide aminteste absida bisericilor din capitala. Nu este de mirare. Era epoca in c~re, in fat-a primejdiilor comune, relatiile intre Bizant ~i Venet-ia erau strinse. Dogele Domenico Selvo, caruia imparatul li onferise titlul de protoproedru, 0 luase de sotie pe Teodora, ora lui Mihail al VII-lea Ducas. Influenta Italiei e vadeste in tehnica arhitecturala cu cararnisile sale mai groase ~i mortarul mai fin decit in Bizan].
6. BISERICILE RUPESTRE DIN CAPPADOCIA

importat din Constantinopol, a aparut in . ecolul al X-lea (plan 30). Cucerirea seldgiucida a Irtnat vizibil inflorirea vie vii monastice, dar nu i-a pus

capat.
7. BISERICILE DIN ARMENIA

CU tipul bazilical se inrudesc ~i navele dreptunghiulare aJe ve titelor biserici rupestre din Cappadocia, in regiunea Gorerne, vechea Korama, la vest de Kayseri (Ce area) ~i din vaile de 1a ud de Aksaray (Arhelais). A e te nenumarate grote, mai mult sau mai putin inaccesibile, erau menit sa-i atraga pe anahoreti, pentru a elasi motiv ca ~i deserturile din Egipt ~i din Palestina. In etul cu incetul se constituira aici comunitati mona tice importante, ale carer chilii ~i schituri au Iost taiate in roca. Cele mai vechi biserici exi ta poate din secolul al V-lea. Itele par a fi din epoca iconoclasta. Dar majoritatea dateaza din perioada in care regiunea cunoscu 0 noua prosperitate ~i un aflux de populatie, intre inHiturar a perioolului arab sub Con tan tin al VII-lea Porfirogenetul (913-959) ~i invazia turcilor eldgiucizi sub Constantin al X-lea Du a (10-9-10 7). Ptna catre inceputul epoeii Mac donenilor, a e te biserici aveau un tavan tesit. ub Con tantin al VII-lea Porfirogenetul a aparut bolta in leagan, la inceput greoaie, apoi mai zvelta. b Ida are adesea, in plan ca ~i in elevatie, forma unui arc supralargit. nele bi erici au 0 ingura nava ; altele doua sau trei nave, a doua ~i a treia Iiind imtitor posterioare primei. Se afla de asemenea biserici boltite cu leagan tran versal, la care cele trei abside se deschid pe latura lunga a dreptunghiului, potrivit unui tip pe care l-am inttlnit in Iesopotarnia. Planul bi ericii in cruce in' ri a, J

Armenia a dat dovada de un mare atasarncnt rata de tre ut. Planul tetraconc s-a mentinut in biserica Sfinta Cruce de la htarnar, con' truita de regele Gagik din Va purakan tntre anii 915 ~i 921 (il. 100). Concele de la e tide la ve t sint ins ri e intr-un dreptunghi, cele de la nord ~i de la sud in ab ide poligonale. J n unghiuri e cuibaresc firide diagonale care formeaza decrosari la exterior. Bazilica cu upola ~i 0 ingura nava cu mici pereti de partiLori in interior este reprezentaUi de tipul bisericii din Marrnasen, ziditii intre anii

988 ~i 1029.
Regele Gagik I (989-1020) i~i lnzeatra capit.ala, Ani, in anul 1001, cu 0 hiserica inchinata Sflntului Grigore Luminatorul, are este 0 reproducere a sanctuarului omonim de la Zvartnotz. Planul in cruce greaca tnscrisa a Iost fol sit pentru atedrala de la Ani construitii intre 898 i 1001, sub domnia lui Gagik I, de arhite tul armean Tridate, are a lucrat la refacerea arcului de ve t ~i a partii adiacente a cupolei Sfintei Sofia de la Con tantinopol, doteriorata de un cutremur de pamtnt in 98.. Dar tradit iile con tructive ramin acelea ale arhitecturii de piatra din Armenia. Compartimentele din colturi sint acoperite de bolti in leagan ~i nu de bolti cu penetratii sau de alote, spre deo hire de Con tantinopol. Ingu timea colateralelor, fiecare fiind clt jurnatate din nava centralii, ~i iniiltimea la care se ridica acoperisul lor dovede a tipul bazilical a continuat sa-~i exer ite influsnta (plan 31). Folo irea pietrei conf I'a edificiilor din arhit ctura armeana un a. peet de precizic severa ~i de viguroasa energie. Blocurile pararnentelor slnt cioplite cu grija ~i asezate eu multa atentie. Mai

37

n:tu1te elom nt,~ s~ im~ina spr a detasa cu limp zime tI'ase,ul I?ar~]~ortnalte. Acestea sint: acoperi~ul cupolei, piramidal au conic, numeroasele Iet a~e tam~urului delimitate de colonete, ~iglele de piatra ~I frontoanele triunghiulare. De a emenea -a ale forma triunghiulara pentru nisele care taie cu petele lor de umbra peretii lungi. Arcade oarbe tngust ~i inalte, cu olonete zvelte insuflete (' zidurile l.a exterior ?u cadentele lor in ;itm viguros. L~ e?'terlOr, totul tmde spre rigoarea arhitecturala. Imlc. nu tradeaza prezenta unor bolti in leagan a unei cupole emisCerice, ni i chiar Ioart adese~ ~e}jc~ta comp~exitate a dispozitiilor de plan Illterl?are. Ab idele slnt de. eori a cun e de pereti drepti. e aflam departe de dragiHaseniile decor tiv ale bi ericilor bizantine. . ARHITECTURA PROFANA

Ptna in a doua jumatate a ecoluJui al X-lea Marel Palat a fost obiectul unor adaugiri si refaceri care i-a~ modif.i.cat ~i~titor aspectul. Ca ~i in do~eniul ar~tecturll religioa e, Vasile I a vrut sa arate prm amploarea constructiilor ca domnia lui insemna inceputul unei Innoiri, Pentru a-si asigura legatura cu palatul pe car l-a ridicat la Mangana e1 a am.enaj.at un intre~ cartier pe locul fostului TzykanLSterwn, poruncmd dartrnarea acestuia. !ci .s-~ zid.it Bi erica oua, cu dependintele sale, VlStIel'l~ ~I Economatul. Mai pre rasarit s-a construit un alt Tzykanisterion mai mare decit eel dinainte. EI era legat de prin doua galerii care incadrau 0 grlidina plantata cu arbori i impodobita cu fintini arteziene. Ite edificii au fost ladite mai aproape de malul rniirii. u d.e~arLe de Chryso.triclinium, Vasile I a pu sil. ridice un Kenurghion, nume care arata e] tnsusi 0 vointa de reinnoire. Era 0 sala de forma hazilicala cu ~aisprezece coloane, deasupra careia se ridi a 0 cupola la est ~i ai carol pereti erau decorati u

Marele Palat ~i construciiile inconjurdtoare

mozaicuri rsprezentlnd campaniile militare ale Imparatului. Sub Constantin al VII -lea Porfirogenetul, Homan Lekapeno, Ni hifor Focas ~i loan Tzirniskes s-au efe tuat felurite lucrari de amenajare sau de restaurare. Ici ~i colo au fo t adaugate paraeli e, altele au fo t marite ~i decorate. ichifor Foca , spre a se pune la adapost de razmerite, i~i onstrui departe de hipodrom ~i d finta Sofia, centre ale vietii publice, un mic palat bine aparat, linga Bucoleon, lipit de zidul maritim, in care era greu de patruns ~i ale carui usi ~i coridoare secrete ofere au posibilitatea de evadare, in caz de mare primejdie. La sfjr~itul secolului al XI-lea sau in cursul celui de-al II-lea s-a ridicat, la vest de Chrysotriclinium, un palat numit M~rutas, dupa cuvintul arab masruta (= bolta). Era 0 irnitatie dupa eonstructiile eJdgiucide din natolia, ceea ce l-a facut sa capete numele de Casa turceasca )}. Acoperisul era alcatuit din numeroase cupole cu pandantivi in forma de stalactite, care Iuaesera colorate in asa feI Inclt sa evoce un curcubeu. Scara era impodobita cu dantelarii. In seductia pe care sia 0 exercita asupra Bizantului, turcii urma era persilor ~i arabilor I In toate epocile, tmparatii si-au ridicat palate noi in afara Marelui Palat ~i a imediatei lui vecinatati. Vasile I ~i-a con truit 0 Iocuinta orbitoare s cu cinci etaje, in partea de rasarit a orasului, in artierul pe atunci retras si aerisil., Mangana (adica aJ arsenalului masinilor de razboi). De ai i e de' hidea una dintre celc mai frumoa. e privelisti asupra tarmului Asiei. pre ud-vest e ie ea prin gradini in cartierul noului Tzykanisterion, 1a Marele Palat. Isaac al II-lea Anghel (1185-1195) a poruncit sa se darime palatul Mangana. Sapaturile efectuate de regretatii Demangel ~i Mamboury au scos la iveala putemicele temolii care rnasurau peste saizeci de metri lungime pe patruzeci de metri Palatul Mangana

ed

38 39

la~ime: ele cu prindeau 0 mare cisterna u trei nave acoperite fiecare de un prezece calot . Alexis I a dorit a paraseasoa uneori Marele Pal at, devenit prea vetust la . firsitul secolului al XI-lea, precum ~i centrul Constantinopo1ului, PI' a agitat ~i inzhesuit. El si-a ridicat un palat in capatul de nord-ve tal ora ului, linga zidurile de aparare, intr-un cartier mult mai sanatos ~i mai placut, al Blachernelor, pe car lIeraclius tl tngloba e in ziduriJe orasului, in apropiere de vestitul anctuar zidit intru cinstirea ascatoarei de Dumnezeu unde e pa tra valul, au oma[orionul Fecioarei. Unii imparati, a Leon I (457-474) ~i Anastasie (491-518), pre urn ~i altii desigur, con truisera ca anexa a bisericii 0 .erie de apartamente sornptu ase in are e celebrau serbari ~i se dadeau bancheLe, cum ar fi o 'pa~ul din ziua Curatirii Fecioarei sau Intimpinarii Domnului, la 2 februarie. Alexi I a amenajat un adevarat palat, a carui splendoare a produs 0 foarte puternica impresie asupra conducatorilor primei cruciade tnd Imparatul ti primi aici, in 1096. NepotuJ sau, Manuel I Comnenul (1143-11 0) a ridicat in vecinatate un alt palat, mai vast ~i mai luxos. Eude de Deuil ~i Benjamin de Tudela ne-au lasat despre el descrieri ce vadssc cit de impresionati au fost. De la etajele de u se puteau admira orasul, Cornul de AuI' ~i cimpia. Pentru a se nivela terenul a fost nevoie sa se construiasca in depresiune, la est, tnalte galerii boltite, de cararnida, dintre care multe au ramas pina in zilele noastre ingropate. Ele amintesc de acelea din palatul de pe Palatin sau de Lermele imperiale de la Trier. De jur imprejur se intindeau curti cu porticuri ~i gradini. La Con tantinopol palatul ace ta era numit palatul imparatesei germane , deoarece Manuel 11ridica e in onoarea primei sale sotii, Bertha de Sulzbach, cumnata imparatului Germaniei Conrad al I II -lea. EI dadu aici serbari fastuoase u concerte, spe tacole Palatul Blachernelor

de dans, cur e de cai ~i de care, ~i turnire dupa moda apuseana. Tot aici l-a primit pe regele Frantei, Ludovic al VII -lea. In afara zidurilor cetatii imparaj.ii aveau un palat inconjurat de un teren de vtnatoare, Philopation, din care Alexis Comnenul si-a Iacut un fel de incennes , dupa fericita expresie a lui Rene Janin.

<40

2. PICTURA MONUMENTALA

inteligihile ~i invizibil . Aceasta '?~l~ne ~ l~~!i divine credinciosii 0 traduc in edl!JClu} bJS~rI~ll: cupola dominind un cub - dupa sJ.mbohstlCa existent a inca din epoca paleocrestina - este imaginea I mpara~iei lui pu~~e~eu. Decorul. de imagini care va impo~obl edificiul va trebui sa preamarea ca lava lui Dumne~e~. El 0 va .face dupa 0 ierarhie stricta, de un spirit co~parabil cu acela care comanda treptele cla: elor ociale, ucceiunea titlurilor aulice, sau chiar subordonarea eategoriilor de in~eri. Merita ~a :,ed~m cu.m s-~ ~ontituit treptat sistemul de distribuire a imaginilor, care capata curlnd 0 valoare de constringere. Biserica Theotokos din lJiI arele Palat Mozaicurile pe fond de aur aflate in una dintre primele biserici construite la Constantinopol dupa reinstaurarea icoanelor au oferit exen,tplul unu~ program care mai apoi avea sa se Imp~na. ~I sa se tmbogateasca. Este vorb~ despre ~ biserica lnchinata Maicii Domnului ~l construita intre anii 858 ~i 865 in incinta Marelui ~al~t,. de cat~e Mihail all II -lea, la inaugurarea careia F otie a rost?t o omilie despre care mu~ta y-reme s-a c~ezut ~n chip gresit ?~s.erefe~ea la biserica J ~a a IUl VaSIle. Astazi edificiul a disparut. In ce J.>r.lve~teplan~~, probabil ca era 0 biserica de tranzrtie intre bazilic~ c~ cupola ~i crucea greaca inscris~, in gen~ S~mt~J Sofia din Ancyra sau poate chiar ca Gill Djami. In cupola centra Hi care inchipuia cerul cerurilor era infa~i~at Hristos Pantocrator (Stap.in atotputernic al Lumii): Ai cr~~e, declara Fotie, ca imbra~i~eaza l~mea .cu prn:rea s?- ~I ca ,e gtndeste la rindm~ea ~l cir~wrea ~I, mtr-atl~ artistul -a traduit, a exprlme, prm forme ~l prin culori, grija deosebitii pe c~re Creat?ru~ 0 are ra~a de noi I). Era t?todata ~l T~t~ ~I .. FIUI, expresia in a,i a dogm~l consubstantialitatii. e putem imagina un ~rl ~o. comparab~. cu acel~ inscris tntr-un medalion, In centrul boltii Sftntului Zeno de la Roma, sau cu acela de pe crucea IU1 Iu tin al II-I a (it. 70), doar da a nu era yorba

PICTURA RELIGIOAS A.
iN IMPERIU

1. MOZAICUL

Polemicile cu iconoolastii tngaduira bisericii bizantine sa aprofundeze elementole doctrinei sale despre irnagini ~i sa le gl'Upezr. lntr-un ansamblu mai coerenL. Ea avu prilej ul sa lo precizeze in sinoadele intrunite 'in 86t ~i in 869-870 pentru a-i condamna pe aceia care, in ciuda triumfuJui ortodoxiei, staruiau in ratacirile iconoclasmului. Temelia acestei doctrine consta in credinta ca, de clnd oamenii l-au vazut pe Fiul Jui Dumnezeu, care este a emenea Tatalui, au avut revelatia dumnezeirii ~i ca le este dat Sa mai aiba ~i alte viziuni, exprimabile prin mijloace sensibile. Dupa formula foarte justa a Iui Evdokimov, ( in vechiul Testament cele auzite predornina asupra celor vazute (spre deosebire de vechii greci), dar in vremurile mesianice viziunea capata inttietate: ascultd, Israel devine ridicii-ii ochii si prioeste . In vremurile clnd Dumnezeu se revel a prin cuvlnt, reprezentarea lui ar Ii tnsemnat un sacrilegiu. Dar de atunci Cuvtntul s-a facnt trup. Prin medierea artei sa ere, credinciosul ajunge la cunoasterea arhetipurilor

Doctrina imaginilor

43

de un Hristos tronind, ca pe 0 icoana de la Sinai (G. ~i M. Sotiriou, leones du Sinai, fig. 8). EI era inconjurat, chiar pe cupola, in zone concentrice, de ingeri purtatori de lanci: ei, tntr-adevar, il vad nemijlocit pe Dumnezeu, il sluje c ~i il slave . Dupa pilda lor, oamenii venereaza imaginea Domnului ~i tl prearnare c prin rugaciuni ~i slujbe, imiLate dupa liturghiile ceresti. In conca ab id i, Feioara se tnalta in atiLudine de oranta, cu bra] le ridicate, intinzind asupra noastra miinile ale neprihanite ~i rugindu-se pentru mintuirea tmparatului ~i pentru izbinda lui asupra dusmanilor I). In par~ile superioare din restul edificiului, Biserica pamtnteana era evocata in persoana patriarhilor (biblici) care au prefigurat-o, a proorocilor care au vestit-o, a apostolilor care au intemeiat-o ~i a martirilor care au desavtrsit-o, ca sa reluarn Iormularile din 1storia ecleziasticd in traducerea latina pe care a Iacut-o Anastasie Bibliotecarul tocmai in timpul acela, adica prin 869-870. In alte edificii acestora li se adauga episcopii care au fost podoaba bisericii I). Aceasta rtnduiala nu era cu totul noua. Daca dam crezare marturiei lui Flavius Corippus, ea pare sa fi fost prevestita de mozaicurile din Sftnta Sofia de la Constantinopol sub lustin al II-lea. De asemenea ea fusese in parte realizaLii in capela Sfintul Zeno de la Roma i fara tndoiala in edificiile cu plan entral din care aceasta se inspira. Elementul nou este ins a dezvoltarea pe care 0 capata, articulatia a mai complexa la diferite niveluri simbolice ~i, ulterior, varietatii solutiilor adoptate in secolele precedente, generalizarea sa progresiva. Ea s-a impu ca una dintre conditiile pe care bi ericile trebuiau . a 1 tndeplineasca pentru a capata deplina lor emnificatie mistica.
Biserica Sfintii Apostoli a lui Vasile 1 Sf'intilor Apostoli,

nul deosebit al edificiului, cu cele cinci cupole ale sale, implica 0 ~epa:titie .de ~ exceptie a decorului. ceste mozaicurr au disparut, dar ele ne sint cunoscute din descrierile bomhastice facute mai intli de Constantin di~ R~odos, i~t.re 931 ~i 944, ~i apoi, dupa relacerile ~l ~daugIrlle din ecolul al XII-lea, de icolae Mesarites, intre 1198 ~i 1203. Cupola central a era ocupata de Inaltare cu Hristo asezat pe curcubeu intr-un nimb c~cular si aceea de la vest de Pogorirea Sfintului Duh~ .cestea sint doua dintre siirbiitoril~ celemaiincarcatedesemnifica~ie~i.i:r;tace.la~. Limp, cele mai simboli e din liturghia. blzantmii: J niiltarea a eternizat intreaga econorme a oper?' de mtntuire, Pogorirea Sfintului D~h a .manl: fe. tat-o in slava ei. Inaltarea simbolizeasa rniscarea a cendcnta de chemare ciitre Sfintul Duh ; Pogorirea Sfintului I?uh simboljzeaz~ .d~scinderea sa in lumea oamenilor. In restul ediliciului urmau episoadele din via~~ lu~ Hri.sto., care slnt comemorate de sarbatorile li~urgLCe:~un~vestire, asterea, t nchinarea ~agilor, Intlmp!narea Domnului, Botezul, Schimbarea la Fa~a, Invierea fiului vaduvei, 1nvi~rea lui .La~iir! I~trarea in lerusalim, Triidarea IUl luda ~I Ra tlglllre~. rm Pe pereti, poporul Domnului er~ evocat predicile apostolilor. ceote s~bl.e te, a. ca:o: prezenta este cu totul f~reasca mt~-o blsel'lc~a tnchinata Slintilor Apostoli, era~ menite sa.apara, in plus, ~i ca prefigurare a operei pe care. ~lzan~u~ o savir~ea atunci prin cre~t~n.are~ ,veClllllor ~~ lavi ~i prin trimiterea unor rmsium pina la kazarii ~j armenii eretici.

Curind alte elemente aveau sa 0 tmbogateasca. Le ga im in mozai urile car au fo L executate pentru biserica restaurata sub Vasile I. Pla-

n decor comparabil ca spirit, alcatuit din subiecte Constantinopol luate din Evanghelii, a fost en subiecte realizat in biserica Maicii eoanghelice Domnului de la Izvor pe care asile I a restaurat-o ~i a fiicut-o mai Irumoasa ca niciodata I). In cupola se vedea lnaltarea, iar in restul hisericii Intimpinarea Biserici de La

Domnului, Schimbarea la Fa~a, Rastignirea, Ii us se arata mironositelor, Pogortrea Sfintului Dub. Decorul bisericii Maicii Domnului din Palat ~i acela al Sfintilor Apostoli, sau acela al Mai ii Domnului de la Izvor s-au impletit in biserica zidita la Constantinopol pe la 890 de magistrul Stylianos Zautzas. Ea nu ne este cunoscuta dectt din predica pe care tmparatul Leon al VI-Jea a rostit-o eu prilejul tirnosirii. In cupola, bustul Pantocratorului era inconjurat de ingeri dintre care unii celebrau Liturghia Divina pe ctnd altii tl contemplau. Mai jos Iusesera reprezentati prooroci ~i sfinti, preeum ~i regi ~i preoti biblici. La acestea se adaugau episoade din viata lui Hristos: Bunavestire, asterea, Inchinarea magilor, Intimpinarea Domnului, Botezul, Schimbarea Ia Fata, Invierea lui Lazar, Rastignirea, Punerea in mormlnt, subiectul foarte rar al lui Hristos mort ~i depus in sarcofag, ~i Pogorirea Domnului in lad.

$i estetica decorului

Planul in cruce greaca Inscrisa - tip caruia putea sa-i apartina biserica magistrului Stylianos Zautzas - a tnlesnit integraren scenelor evanghelice in sistemul decorativ alcatuit din imaginile Pantocratorului, Maicii Domnului, patriarhilor, proorocilor ~i sfintilor. Prin insa~i structura lor, edificiile de acest gen cereau 0 rinduire ierarhizata ~i radianta a decorului. Boltile lor in leagan, bine degajate ~i vizibile din centrul bisericii ofere au, in par~ile inalte, vaste suprafete indicate desfa~urarii scenelor figurativ . Din punct de vedere imholic, ele s aflau intre cerul upolei ~i zona terestra pe care 0 constituiau navele: erau deci potrivite pentru a reprezenta Intruparea. Aceste scene evanghelice aveau mai mult dectt 0 valoare istorica. Ele prezentau 0 semnificatie dogmatics ~i teologica, Opera de mintuire pe care 0 aminteau dainuie ~i se retnnoieste la fiecare jertfa euharistica. R prezentarea vietii Iui Hristo lega ~i mai mult ansamblul picturilor cu liturghia. Scenele ar au fost reti-

Semnificaiia

nute cele ciirora li s-a dat prirnul loc, corespundeau u marile sarbatori religioa e ~i numarul lor a porit cu trecerea v acurilor. In hisericile cu mozaicuri - eel mai adesea, daca nu chiar totdeauna, ctiterii imperiale-deeorul Iigurativ a opera par~ile inalte: cup ole.! bolti, arcuri, lunete, nise in partea superlOa~a a peretilor. Chiar ~i zidurile drepte poarta. placaje de marmura, a carol' evera omptuozltate. se Imbina cu stralucirea scenelor care se desprind pe un fond de aur pentru a cre~ in edificiu 0 impresie de .boga\ie se!-llea~a, re~m~ta. ~ereu i~ limitele unui gust exigent. In hisericile, .mat modeste, impodobite cu fr.esce: a~este pl.acl. de marmura sint tnlocuite pnn ~lI'url de sfmtl in picioare, aliniati in pozi~i~ fro~taliL Aceasta extindere a portretelor hagiografice corespunde cu 0 dezvoltare a cultului sfintilor, atestata de asemenea ~i prin favoarea spo:ita de care. s-~u bu urat pe plan literar, culegerile grupind vietile lor. In' altar, pe peretele ab~i?ei, l~ 1.n~~i~e~ fere trelor, apar marii dascali ~l ierarhi ai blse~I~JI din secolele al IV-lea ~i al V-lea. In proscoml~le si in diaconicon existii tendita de a se inra~l~a 'l pisoade din Vechiul Te tament, care prefigureaza Patimile ~i lnvierea. lntregul decor este executat in Iunctie de spe tater, adica de credincios. A~a cum a observat dl. Demus, spatiul nu se afla in spat~le personajelor, ci dinaintea lor, astfel inci~ cred~nciosul sa se simta tnglobat in acela~l. spatiu. Proportiile figurilor slnt .core~tate, eel mal adesea prin alungire, pentru a evita, dill punctul de vedere al spectatorului, deformarile provocate de uprafe~ele concave care Ie slujet c de suport. Coloritul, distributia ~i compozitia cenelor tnt .studla~e in asa fel inctt. sa ~ro~u~a 0 profunda impre ue de unitate optica ~l spirituala , pentru a repeta cuvintele lui Demus. Imbracat in ace te imagini, interiorul bisericii se tnsufleteste de 0 via~a tainica. A~.a c~m a .spu foarte bine dl. Evdokimov, tntr-o biserica (bizan7 Lina), in orice moment ~i chiar in afara lujbelor,

totul ::iLii In asteptarea sfintelor taine, in a teptarea uharistiei. Senzatia attt de puternicii a vietii necontenite vine d~ la a este prezente tensionate catre viata Iiturgica )}.Si, atunci clnd se de fa~oara liturzhia a reproduca pe pamtnt . o , care trebuie ceea ce ingerii celebreza fara incetare in ceruri in jurul Domnului, bi erica l~i cal?ata Intreg~l en mi ti . Luminata de candelabre ~l de lumtnari, tncetosata ~i tnmirezmata de tamiie, ra unind de clntarea imnurilor, populata de prez ntele divine pe care imaginile le in iruie pe boltile ~i peretii sai, ea daruie cred incio ,ilor Lre al Lind de bUCllrie, viziunea anticipata a T mpara\iei cerurilor la care aspira rulletul lor. J nsufletita de ace L viu entiment liturgic, art.a bizantina, pe care doar clteva secole 0 desparteau de originile ale elenistico-romane ~~ 'are .nu ~~! gasise inca nici Iormulele aca~eml mului, nt~1 ce1e ale rafinamentulm lecadentei, a al.ins expr sia . a cea mai originala, cea mai profunda ~i cea mai pura, pe scurt cea mai clasica. S~il~l . e ridicii la hieratisrnul cel mai sobru. El a eliminat treptat tot ceea ce era anecdota inutila, deLaliu de pri os ~i a urmii.rit sa exprime armonia de a:ir~ita a lumii ceresti, euritrnia sa, calmul sau ne chlml?~t?r, simplitatea sa grandioasa. El a inlaturat artificiul optic, dezordinea, comp1exitatea, agitatia, in afaril de cazu1 cind era de natura sa Lraduca tnmarmurirea dinaintea teofaniilor. Coloritul cu armonii potolite contribuie 1a crearea acestei atmo fere de seniniitate. Lumina ne reata nu ino de la 0 ursa Iocalizata, ci invaluie cu 0 egala inLen itate toate figurile. Daca, dincolo de aparentele lnselatoare ale materiei, arta bizantina cauta a atingii esentele, ea nu dispretuieste tnsa frm;nu etea, pentru ca omul a fo t creat dupa chipul ~l a emanarea lui Dumnezeu ~i a fo t reabilitat prin J ntrupare. Aceasta frumu ete nu e L aceea a purelor seductii formale, ci frum~l 'evea pl'o~und~ a sufletului care se stravede In seninatatea chipurilor i in almul atitudinilor. Depasind an tichitatea tirzie din care deriva, arta bizantina a rega it Iinistea, echiJibrul, sobrietatca, grija rata de 19

perfectiune, idealismul, abstractizarea Greciei claice ~i chiar gustul sau exc1usiv pentru Figura omeneasca. Ea a renuntat, cel putin pentru 0 vreme, la indicatiile pitoresti ale artei elenistice ~i la complezentele in naratiune ale artei romane. Dupa justa expresie a d-lui Michelis, vechiul pirit elenic a tnvin Roma )}.Arta bizantinii din aceastii epocii se deoseheste prin aceasta ~i de arta din Apusul contemporan, care acorda un loc foarte mare realismului popular. Acestui sens al frumusetii clasice, arta bizantina i-a adaugat 0 triisatura cu totul proprie: spiritualizarea chipurilor, transfigurate de practica meditatiei ~i a contemplatiei. Iluminate de viziunea lui Dumnezeu, ele reflect a u intensitate viata launtrica. Fruntile enine sint facute pentru a adiiposti zinduei elevate. Ochii larg deschisi privesc lumea de dincolo. Ovalul alungit al chipurilor, accentuat in a ~i mai mult la numerosi sfinti de barba ascutita, nasul subtire ~i incovoiat, buzele mici exprimii Iinetea ~i distinctia, departe de orice senzualitate brutala. Pentru pictor, capul este acela care determina totul. Restul trupului ti e te subordonat ~i abia se banuieste sub vesminte. Chiar daca scenele evanghelice ~i, curtnd, cele din viata Mariei ~i a sfintilor s-au inmultit, pentru a ra punde gustului popular pentru povestile istorisite prin imagini, distribuirea decorului a ramas mereu subordonata sistemului iconografic care se elaborase ~i liniilor directoare ale unei arhitecturi proportionate are furniza cadrele inlauntrul carora se Inscriau panourile. Programul iconografic pe care l-au adoptat iconodulii dupa sinodul din 843 a aparut inzestrat cu 0 asemenea semnificatie teologica ~i Iiturgica incit decorul vechilor ~i venerabilelor anctuare in care iconoclastii i~i impusessra conceptiils a fost modificat. Una dintre trasaturile constante ale acestei renovari a fost inlocuirea crucii din abside prin imaginea Nascatoarei de Dumnezeu.

La Sfinta Sofia de la C nstantinopol, sub domnia unita a doi tmparati, daca judecam dupa inscriptia votiva, fie Teodora i Mihail al III-lea (842-856), fie Mihail al III-lea ~i Vasile I (866-867), crucea din con a absidei a fost tnlocuita cu 0 Fecioara majestuo urnana, aezata pe un tron constelat cu pietre pretioa e ~i arattnd credinciosilor Pruncul drapat in aur pe care il tine pe genunchi (il. 103). Ea e detaeaza puternic in mijlocul amplului fond de aur pe care artistul, cu 0 cutezanta sigura pe efectele sale, l-a Iasat pe de-a intregul gol, fara norii au pajistile pe care Ie gasim in epoca paleocrestina. Intr-o compozitie de 0 remarcabila vigoare monurnentala, caldata toata in cea mai pura lumina divina, ea este lnsusi simbolul Intruparii car le-a tngaduit oamenilor sa capete mlntuirea ~i sa intre in comuniune cu Dumnezeu prin mijlocirea imaginilor. Aa cum se cinta tntr-un irnn, a este tronul Insufletit al Atotputernicului I). Id alul de frumusete sobra ~i de umanism ad in e inspirii aceasta opera este acelasi care tl Iacea pe Fotie sa recomande, in literatura, folosirea unei limbi clasice ~i pure, apropiate de dialectul atic. El este hranit de miscarea de intoarcere pre antichitate care se prod use e mai inainte sub iconoclasti, attt in artele pIa tice, cit ~i in literatura. Orice ar gindi unii savanti, aceasta Fe ioara nu pare sa fi fost refacuta ca urmare a strica iunilor pricinuite par~ii de est a Sfintei Sofia de utremurul din 1346. 0 traditie culeasa pe la 1200 de catre pelerinul ntonie din ovgorod 0 atribuia pictorului Lazar, caruia ii fusesera arse miinile in timpul domniei lui Teofil deoare e continua o sa practice arta religioasa. De 0 parte ~i de alta, in portiunile descendente ale arcului triumfal din fa~a absidei, arhanghelii Mihail ~i Gavriil, ~inind sceptrul ~i fera Iumii, stateau de garda dupa 0 formula comparabilii cu aceea aplicata mai inainte la iceea, pe la sfir~itul secolului al VII-Ie.a, sau .. la inceputu~ celui de-al VIII-lea. Numai Gavriil, la ud, m 1 Sfinta Sofia de La Constantino pol

-a mai pa trat (il. 105). Chipul sau alungit, cu modeleul ferm, cu ochii Jarg deschisi, em ana 0 inteligenta suverana i 0 frumusete triumfala, in care se exprima aimtamtntul de mindrie pe care Il incercau iconodulii Indata dupa vi toria lor. El apare cu imaginea pe care cercurile de la curte ~i ale patriarhiei Indragind armonia dar ~i Iorta ~i luxul, si-o face au de pre plendorile lumii
ceresti,

Pe timpanele nord i sud, dedesubtul unor inscriptii metrice care evocau reparatiile facute de Vasile I dupa cutremurul din 9 ianuarie 869, au fost infatiati, la iniiJtimea etajului mijlociu al ferestrelor saisprezece prooroci ,i, in nisele de jos, paisprezece episcopi, dupa un program analog u eel care fusese aplicat in biserica Maicii Domnului din Palat. Ace t decor ne este cunoscut prin desenele care au fost executate de fratii Fossati, intre anii 1847 ~i 1849, cu prilejul lucrarilor de restaurare, atunci clnd mozaicurile au Iost provizoriu degajate de zugraveala cu care Iusesera acoperite, desigur in epoca lui Sinan, in 1573. Pe latura de nord trei episcopi au reaparut a urmare a lucrarilor de curatire efectuate de Byzantine Institute) (il. 104) . Acestia sint Iintii loan Gura de AuI', Ignatie din ntiochia ~i Ignatie cel Tinar (rivalul lui Fotie); acest din urma patriarh, mort in 877 i trecut in rindul sfintilor inainte de 886, a Iurnizat un terminus post quem: mozaicurile dateaza probabil de la tiritul secolului aJ IX-lea, sau cel mai tirziu de la inceputul secolului al X-lea, din ultimii ani ai domniei lui Va ile I (867-886) sau de sub domnia lui Leon al VI-lea (886-912). Din aceste Iiguri frontale e desprinde 0 impresie de vigoare i de robustete. Capetele au individualitatea accentuata a unor adevarate portrete. Pentru Ignatia eel Ttnar artistii -au slujit, poate, de portretele rare, dupa ohicei, erau pastrate la sediul patriarhiei. Dar desigur nu aceeasi a Iost situatia ~i ell Joan Gura de Aur, intrucit, presupunind ca portretele lui nu au fost distruse cit s-a aflat in exil, . igur cil asa s-a Intimplat in a in timpul

crizei iconoclaste, ctnd s-au prapadit toate imaginile de sfinti. Chipul care i s-a dat nu este acela al unui ascet cu Iata upta, care s va rasplndi mai tirziu, ci al patriarhului cultivat ~i necrutator, glories inainta~ ~ titular~or sc.a~nului care se socoteau tnzestrati ill domeniul SPIritual cu 0 putere egala cu a tmparatilor in domeniul temporal. . Tot in a doua jumatate a ecolului al I -lea s-a reprezentat in marea cupola. centrala un Hristos fie in bust sub aspectul umn Pantocrator, fie a~ez~t pe curcubeu intr-un medalion de lumin~, asemenea figurii lui Hri tos din cenele In~tarl1. Acest medalion mare a fo t gray avariat de cutremurul din 1346 ~i, la scurta vreme dupa anu11355, a fost inlocuit cu un nou Pantocrator, pe care unii calatori l-au ~ai vazu~ inca in e~olul al XVI-lea, lnainte de a Ii acoperit cu tencuiala. El disparu e ctnd fra~ii Fossati i-~u. efectuat lucrarile de restaurare. Pe pandantivi au fost figurati patru ingeri cu sase ar~pi (serafimi sau heruvimi); doar cei de la est ill s-au pastrat, in starea in care au fost refacu~i dupa cutremurul din 1346. Inclinam sa credem ca tot de la sftrsitul secolului al IX-lea sau din al X-lea dateaza Pantocratorul inconjurat de serafimi ~i de heruvimi Pogorirea Sfintului Duh ~i Botezul, cene care 'au fo t repartizate pe boltile traveii centrale a tribunelor sud ~i nord ~i pe care nu Ie cunoastem decit din desenele inginerului suedez Corneliu Loos (1710), ale fratilor Fossati ~i ale arhitectului german Salzenberg. Alaturi de ace t ansamblu conceput dupa regulile epo ii, Sfinta Sofia a fost lmpodobita ,i in colturile sale periferice cu panouri, care erau ez-vozo-uri imperiale. In pronaos, pe locul unde s-a luat obiceiul de a e infa~i~a Iintul patron al bisericii, timpanul de deasupra usii principale a fost decorat cu un panou pe care un tmparat, desigur Leon al VI-lea lnteleptul (886-912), se prosterneasa la picioarele lui Hristos asezat pe un tron imparatesc cu spatarul in forma de lira, 53 intre medalioanele in care se inscriu busturile

Fecioarei in rugaciune ~i al lui Gavriil tintnd sceptrul de slujitor al Iui Dumnezeu {il. 107). Hristos, incarnare a Intelepoiunii Divine (Sflnta Sofia) careia Ii era consacrata biserica, arata Evanghelia deschisa Ja un verset din loan: Pace voua. Eu sint Lumina lumii I). Aceasta opera, care face sa dainuie amintirea marii evlavii a imparatului, marcheaza 0 etapa in itinerarul care ne poarta de la senzualitatea sohra ~i grandioa a a mozaicurilor absidei pin a la un stiJ mai abstra t in vointa sa de a reda transcendenta. In gama redusa de tonuri domina alburile i griurile destul de reci. Modelelului rotunjit a] chipurilor i se ubstituie tonurile plate, inconjurate de contururi apasate ~i de umbre simetrice. Aeelasi stil e reinttlneste, cu unele variante, in portretul in picioare al Imparatului Alexandru, descoperit pe Iata de est.a stilpul~i nord-vest, h~ trib~ne (il. 106). Asociat teoretic la puterea imperiala cu fratele sau mai mare, Leon al VI-lea, intre anii 886 ~i 912, Alexandru a fost in mod practic tinut deoparte ~i nu a domnit efectiv declt dupa moartea lui Leon al VI-lea, din mai 912 pin a in iunie 913. u stim da a mozaicul a fost executat atunci sau mai inainte. Strivita sub vesmtntul greu de parada, constelat cu pietre pretioase, aceasta figura ~eapana ~i fara relief, dar de 0 impunatoare majestate, este departe de plenitudinea vie ~i supla a arhanghelului Gavriil de pe arcul din Iata absidei. Panoul care decoreaza luneta de deasupra usii de la intrarea pronaosului, la capatul vestibulului ud, ne permits sa ne facem 0 idee despre stilul, au despre unul dintre stilurile ce se practicau la Con tantinopol in jurul anului 0 mie (il. 108). Constantin ~i lustinian ofera Maicii Domnului, proteguitoarea Constantinopo1ului, primul noua a capitala ~j al doilea biserica Sfinta Sofi~. u se sl.ie daca ace t panou a fost asezat cu ocazia redeschiderii Marii Biseri i, in mai 994, dupa lucrarile de reparatie devenite necesare in urma outremurului din 989, sau numai in 1019, cind Vasile al II -lea si-a celebrat la Sftnta Sofia victoria

e aflam in prezenta unei arte mai putin rafinate la SCinta Sofia de la Salonic, unde s-a Inlocuit de asemenea crucea din conca absidei cu 0 imagine Biserica Adormirii La iceea, un anume aua Maicii Dornnului, de data aceasta asezata pe de La Niceea cratios, despre care nu stim o banca destul de impla ~i tinind Pruncul care nimie alteeva, a pu sa se binecuvlnteaaa. Dar, in chip vadit, artistul nu a retnnoiasca, in anii care au urmat Triumfului banuit problemele pe care le ridicau delormarile ortodoxiei, mozaicurile din biserica dormirii, provocate de suprafata curba a concai. Fecioara suprimind decorul din epoca iconoclastii ~i inpare tndesata ~i capul ei este prea mare. Dupa locuindu-l prin figuri analoge cu cele care fuseserii model ul Slintilor Apostoli de la Constantinopol, a~eza~e eu prilejul construirii edificiului in jurul Inaltarea ocupa intreaga cupola. Crucea pe care anului 700, dar de un stil clasic, comparabil o tine sfintul Andrei tinde sa confirme originea aceluia din absida Sfintei Sofia de la Constana iconografiei. Dupa indicatinopol: s-ar putea crede ca artistii au venit din 55 constantinopolitana
Salonic

asupra bulgarilor. Vasile al II-lea nutrea 0 vie adrniratie fat a de marii sai tnaintasi, Constantin ~i I u tinian, a caror opera credea cii 0 reinnoi ste traduindu-se sii restaureze Imperiul in vechile sale fruntarii: nu reluase el oare in tclpinire Italia, ca ~i Iustinian? Coloritul acestui panou este mult mai nuantat decit la mozaicurile anterioare din Itnta Sofia. 1aforionul (valul) Fecioarei este redat in diferite tonalitati de albastru. Tuni a aurie a Pruncului este briizdatii de lungi linii rosii ~i cafenii, eu mari pete albe pentru a atenua intensitatea tralucirii metaliee a aurului. Coloritul Ietelor ~i mtinilor este realizat prin aliiturarea unor tonuri verzi, trandafirii, rosii, cafenii ~i albe. Dar de enul este de 0 rigoare severii ~i modeleul chipurilor a fost redat in amanuntime prin reteaua sinuoasa a liniilor care circumseriu adinciturile sau relieful obrajilor. Personajele nu mai au ace a dezinvoltura suverana, nici acea plenitudine a formelor pe care 0 aveau figurile din ab idii, Atitudinile lor incremenite, trupurile lor plate ~i coloritul somptuos creeazii atmosfera sublimata de transcendenta ~i de hieraticii majestate, care raspundea esteticii din vremea lui Vasile al II-lea. Credinciosului ce se pregiitea sa intre in Sfinta Sofia ti era oferitii viziunea unei scene din lumea celesta, care ii tntarea sentimentul despre maretia cetatii Constantinopol ~i a Bisericii sale, intru it ~i una ~i cealalta, proslavite in lumea de dincolo ~i in 8:cela~i timp inchinate Maicii Domnului, erau asigurate ca beneficiaza de protectia divinii.

capitala allata in imediata apropiere. Tn conca absidei s-a inlo uit rucea eu 0 imagine a Maicii Domnului in picioare pe un . uport ~i pnind dinainte-i Prunoul care hinecuvtnteaza (il. 109 his). Pe bolta ca.r pl'~cede. conca, de 0 parte ~i de alta a medalionului Etima iei, au fo t reintrodusi patru ingeri care tin cu 0 mtna fera lumii ~i cu csalalta minerul de aur al unui labarum purtind tripla aclarnatie Sfint . Subiectul este inspirat din versetele 19 ~i 20 ale P almului 102, textul lui fiind amintit de inscriptia: Domnul in cer a gatit caunul sau ~i imparatia lui peste toti staptneste. Binecuvintati pe Domnul toti ingerii lui, cei tari in virtute, care Impliniti cuvintul lui ~i auziti glasul cuvintelor lui . A~a cum sugereaza Psalmul, ingerii reprezinta patru din cele noua cete tngeresti, care tin de ideea de putere: Stapinirile, Puterile, Poruneile ~i Fortele, Chipurile lor, destul de late, stnt comparabile eu acelea ale Fecioarei ~i Pruncului. De 0 parte ~i de alta se ana acelasi tip ar, aceleasi procedee aproape impresioniste, ale coloritului in car~ predornina tonurile deschise, ~iacelasi fel de a aseza pe obrazul drept 0 pata alungita de doua pina. la trei rlnduri de cuburi trandafirii. Fizionomiile au 0 ginga~ie tnduiosatoare ~iun modeleu molatic, conforme eu idealul de frumu ete urnanista ~i senzuala din anii care au urmat rein taurarii imaginilor.

liile date de inscriptia lacunara, opera ar fi fo t executata in anuJ 885. lngustarea vlrfului cupolei a impus proportii meschine pentru Hristos asezat pe cur ubeu, pe ind inalta suprafa~a de acoperit in partea de jo: a cupolei cerea figuri suhtiratice pentru Fe ioara, ingeri ~i apostoli. Aceeasi aprime a trasaturilor cam gro olane se regaseste in toate chipurile u umbre verzi. Cutele vesrnintelor de un alb enusiu slnt red ate cu un grafi m destul de accentuat. Gesturile vehemente ale apostolilor, atitudinile lor contorsionate Iizionomiile lor viguroase pun in lumina inclmarea pre for~a ~i expresie mai mult decit spre frumus te armonioa a. Intre pecialisti dezbaterea e te de hi a, lara a putea fi tncheiata, in jurul problemei de a ti daca aceasta Jactura Iineara, acea ta rohusta simplificare a formelor, aceasta pasiune in red area atitudinilor sint trasaturile proprii unei scoli din Salonic, care ar fi fost legata de traditia mozaicurilor de la Sfintul Dumitru din secolul al VII-lea, sau daca trebuie sa se vada in ele creatia unui atelier venit de la Constantinopol, dar care ar fi apartinut unui curent de tul de popular, deosebit de eel pe care l-am intilnit in Marea Biserica a Imperiului. Oricum ar fi, aceste caracteristici se regasesc, aduse la un i mai inalt grad datorita folosirii frescei, in figurile lniil~arii, executate la sfiritul secolului al IX-lea in absida rotondei bisericii Sfintului Gheorghe, pe atunci consacrata rhanghelilor. Prezenta la Sfintul Durnitru, in veacul al IX-lea, pe Iata sud a pilastrului de est, a unui mozaic care purcede din traditia atestata in acea ta biserica in veacul al VII-lea este un argument pentru partizanii permanentei de-a lungul epocilor a unor ateliere de mozaicari in Salonic. Fecioara ~i un sfint militar, probabil Teodor Stratilat, tnvesmtntat ca i sfintul Dumitru, se afla dinaintea unui zid care ocupa fondul panoului ptna 1a trei sferturi din tnaltime: dorinta de a e in spira din mozaicul ctitorilor (il. 26) este evidenta dar coloritul este mai sarac,
57

Disparitia unui mare numar de biserici constantinopolitane ne lipseste de monumentele care ne-ar fi informat despre coexistenta mai multor stiluri in capitala ~i despre etapele parcmse de evolutia picturii. Textele nu ne Iamuresc de it a upra programelor iconografice. Stirn a trel a in bi erica Sfintul Dumitru, con truita in Iarele Palat de Leon al VI-lea (886-912), dupa rinduiala simpla aflata in vigoare in anii de dupa reinstaurarea imaginilor, artistii -au multumit sa reprezinte, in partile inalte, figuri de Iinti si, in cupola, un Hri tos asezat pe un curcubeu in interiorul unui nimh su tinut de ingeri, dupa 0 i onografie apropiata de aceea din Sfinta Sofia. Biserica Peribleptos, datorata lui Roman al III-lea rghiro (1028-1034), infa~i~a, dupa marturia lui Clavijo, povestea lui Hristos lnceplnd u Bunave tire i ptna la Rastignire. Acelasi lu ru se vedea de igur si in biserica SfinWor Anarghiri, ziditii de Mihail al IV-lea (10341041), ~i in Sfintul Gheorghe din Mangana, ridicata de Con tantin Monomahul (1042-1055), unde Clavijo emnaleaza cu deosebire Inaltarea. Fre cele din secolul al IX-lea, descoperite intr-un coridor care lega Sfinta Sofia de Sfinta Irina, ne arata ca la Con tantinopol s-au practicat de a emenea unele forme de arta populara, de care autorii mozaicurilor din Sfinta Sofia de la Salonic nu erau prea indepartati (Atti dello VIII Congresso intern. di studi bizantini, II, pI. LXVII).

Biserici constantinopolitane

ln Grecia va trebui sa cautam mjirturii i reflexe ale artei de la Con tantinopol ~i ale evolutiei sale, in bisericile cu trompe de colt care, Iii ind lumina a patrunda din abundenta, puneau in valoare mozai mile cu care le inzestrase damicia imperiala. Mozaicurile de la Ho ios Luka din Focida ne ofera unuJ dintre cele mai pure exemple ale stilului hieratic de la sfirituJ secolului al X-lea au de la inceputul ceIui de-al XI-lea. Am vazut mai sus (pag.29) ca 0 traditie
Hosios Luka din Focida

atribuie zidirea ace till edifi iu 1ui Roman alII-lea (959-963), dar ca savantii moder.ni prefera sa 11 situeze la sfh'~itul domniei lui Va ile al II-lea (976-1025). Prezenta printre mozaicuri a unui portret al lui [icon Pocaitul, mort in 998, ne Iurnizeaza un terminus post quem pentru decorul pictat. Parerile au inclinat adesea a vada in ace te mozaicuri 0 opera apartintnd curentului mona ti provin ial, in temeiul se eriLa~ii earn aspre a figurilor ~i al numarului de reprezentari ale sfintilor venerati in partea locului, dar ne Indoim ca in Beotia ar fi existat mozaicari 10 ali pe vremea aceea. Pare preferabil sa presupunem, potrivit traditiei, ca decoratorii au fo t trimisi de impiirat ~i ca ei au venit de la Con tantinopol sau de la Salonic. 0 vigoare putin dura in redarea chipurilor nu era traina de pra tica de la Constantinopol: sa ne amintim de patriarhii sau de tmparatii Constantin ~i Iu tinian din Sfinta Sofia. . m fi determinat poate mai bine ceea e Ho io Luka datoreaza capitalei, daca Periblepto , con truita de Roman al Lll-lea Arghiros, care era de a menea 0 bi erica avind trompe de col], de orata cu scene evangheJice, ar fi rezi tat ptna in zil le noastre. In cupola central a a bisericii lIo .io Lukas fusese infa~iat Panto ral.orul, tnconjurat de prooroci pe spatiile dintre golurile tamburului. ceasta cupola fiind distrusa de un cutremur, decorul a fost ref'acut in Ire ca la Iirsitul secolului al XVI-lea. Caleta de deasupra altarului, in fa~a absidei, este ocupata de Pogortrea Sfintului Duh. Prezenta acestui subiect in a emenea loc se explica foarte bine: in timpu1 celebrarii slujbei, preotul cere, prin rugaciunea epi 1 ei, a Iintul Duh a pogoare spre a preface piinea i vinul in trupul ~i stngele Mtntuitorului. In conca absidei troneaza Maica Domnului u Prun u1 pe zenunchi. f n interiorul nao ului, doar patru ene evangheliee fuse. era rerrezentate pe trompe: Bunavestir, Nasterea, ntimpinar a Domnului ~i Botezul. Prima a disparut. Rastignirea, Pogorirea in lad, palm' a picioarelor u enicilor i ecredinta lui Toma nfJii in pronao .

Hastiznir a ne InO'adllie il. d slusim tendintele fundamentale ale tilului biserieii Hosios Lukas (il. 111). umarul per onajelor ~i al elementelor figurate este redus la esential: Hristo incadrat de maica 1ui i de loan, Golgota i, ub cruce, eraniul lui Adam, iar deasupra Soarele i Luna. Ansamblul este tncarcat eu 0 profunda semnificatie spirituala, lipsita de oriee cautare de agrement care ar distrage atentia spectatorului. Este imaginea in ii~i a Patimilor, din care misticii Iaceau viziunea lor privilegiata, pentru ea ea ti introducea in miezul operei de mintuire. Atitudinile tepene ~i putin artificiale ale trupurilor cam indesate sint impregnate de calmul eel mai desavtrsit, Durerea Mariei i a lui loan ramine eu totul Iauntrica. Coloritul este foarte sobru i tonurile stnt cel mai adesea Iolosite in mari pete monoerome: cenusiuri brune i albieioase pentru trupul lui Hristos; gelben-verzui pentru chipul Madonei iallui loan. u exista eontraste de umbra ~i lumina. Dorinta de transcendenta elimina grija fata de frumu etea formal a eu care ea se irnpletise in a doua jumatate a seeolului al IX-lea. Hosios Luka a fo t unul dintre ultirnii reprezentanti ai spiritului de rigoare sistematica ee biruise in civilizatia bizantina pe vremea monarhiei autoritare ~i eentralizatoare a Macedonenilor. Cu simtul unei mai Iibere fantezii i eu inelinarea spre rafinamentele 1uxu1ui, uneori pre a batatoare Ia oehi, care marcara venirea la putere a nobilimii iviJe, gu tul pentru expresia dramatica i pentru coloritul stralucitor a aparut ~i in pictura . acra, Efeetele sale se simt Ja ea Moni din Chio, on truita i de ora ta tntrc 1042 ~i 104 intru implinirea unui Iegarntnt al Iui Con tantin MonomahuI, aruia doi ciilugari de aici Ii prezisera, in timpul exilu1ui sau in in ula Invecinata, Le bo , ca in urlnd se va . ui pe tronuJ tmparate c. Constantin ajun lrnparat, ar fi trimi de 1a Con tantinopoJ in Chios nu numai arhite tul ,i In ratori: in ar('ina~i a ridice biseric , Nea Moni din Chios

59

ci ~i mozaicarii ce urmau sa 0 tmpodobeasca. Lucrarile de curatire intreprinse in ultimii ani de serviciul arheologic grec au revel at ca aceste mozaicuri aveau 0 mai mare bogatie coloristica decit se credea. Fizionomiile, atitudinile, draparila pastreaza asprimea energica din anii anteriori ~i desenul nu ofera nici 0 gratie. Rafinamentele noi ale capitalei, pe care le anuntau inca de pe atunci anumite cautari in coloritul capetelor lui Constantin ~i Iustinian la Sfinta Sofia, se exprima in factura esentialmente picturala. Vesmintele vadesc acorduri de tonuri foarte studiate ~i adesea Indraznete : pe alocuri s-au alaturat doua nuante ale aceluiasi ton; alteori, dimpotriva, vedem 0 juxtapunere de culori de-a dreptul contrastante. Spre deosebire de Hosios Lukas, luminile si umbrele sint foarte puternice, chiar ~i la figuri, ~i se opun in contraste violente. Acest gust al unei arte mai complexe duce ~i la sporirea personajelor. In Pogorirea in iad (il. 109), Adam ~i Eva la dreapta, David ~i Solomon la sttnga, stnt insotiti de mai multi Drepti din Vechiul Testament. Vivacitatea miscarii lui Hristos face sa predomine simtamtntul dramatic asupra nobletei hieratice. In Chios apare una dintre cele mai vechi reprezentari ale Coborlrii de pe Cruce, subiect care se preteaza la exprimarea unor emotii omenesti. Nea Moni ofera fara tndoiala un exemplu al stilului care a fost ~i acela al mozaicurilor bisericii Sfintul Gheorghe din palatul Mangana, de la Constantinopol, ridicata tot de Constantin Monomahul. In starea actual a a documentarii de care dispunem, Daphni este monumentul care arata rezultatul prefacerilor introduse in arta spre a raspunde aspiratiilor unei societati devenite mai umaria, mai putin dominata decit inainte de grija fa~a de 0 maretie intransigenta ~i la care gustul Antichitatii se impletea cu acela al luxului. Acea ta art a corespunde stadiului de civilizatie repreDaphni

61

zentat in literatura ~i gtndire de un Mihail Psello . 1 'oua biserica a minastirii Dapbni a fost construita in ultima treime a veacului al XI-lea cu 0 Intelegere foarte sensibila a elegantei liniilor arhitecturale (il. 95). Mozaicurile sint probabil contemporane eu con tructia. Faptul ca egumenul avea rangul de episcop arata ca pe atunci minastirea era bogata ~i puternica, Se admite in general ca mozaicarii au venit de la Con tantinopol. In ansamblul decorului, Pantocratorul ramine, in virtutea traditionalismului legat de subiect, o figura izolata prin caracterul sau de severitate. Ai impresia ca vezi capul unui calugar din Rasarit, a pru ~i intransigent. In rata acestui chip crincen si amenintator, i~i amintesti cuvintul: ( Eu sint Domnul Dumnezeul ~i Judecatorul Lumii. Si iata ca inaintea J udecatii ma aplec a upra voastra ~i va poruncesc sa pazi~i toate legile mele ~i to ate orinduielile mele ~i sa le pliniti. Daca imi calcati poruncile, va voi arunca pe toti in iad (il. 110). Pe spatiile dintre ferestre se inal~a proorocii ~inind fi~ii cu scurte inscriptii in care se proclama lava lui Dumnezeu sau care vestesc venirea imparatiei lui. Restul mozaicurilor poarta pecetea unui stil nou: simtamlntul gratiei nobile, supletea desenului, prospetimea ~i vioiciunea coloritului, Iinetea modeleului, grija fat a de linia decorativa. Fara sa piarda vreodata simtul dramei sacre, autorii acestor panouri au regasit lectia modelelor antice prin intermediul manuscriselor, dar ~i al tatuilor ~i ohiar al ba oreliefurilor vechi, care mai puteau fi inca vazute in marile erase ale Imperiului, mai ales la Constantinopol ~i la Atena. Personajele au proportii zvelte, gesturi de 0 dezinvoltura ~i 0 eleganta care presupun 0 tndelungata tudiere a ~inutei impecabile. Parul ~i barbile lnt ingrijite, foarte adesea ondulate. Fetele biirbierite, cu obrajii plini, nu mai au caracterul acetic al chipurilor verzui sau negricioase din biserica Hosios Lukas. Vesmintele sint tratate u 0 arta a draparii care presupune cunoasterea modelelor antice.

Cuburile de mozai sint mal mici declt in menumentele anterioare, asa tnclt sa permita efecte de culoar~ mai delicate i mai straIucitoare. Siruri de cuhuri in tonuri diferite alternsaza pentru a compune nuante in degradeuri. Pe_dnd. mozaicuril~ precedente apareau adesea ca niste lCoan~ marita, cele de la Daphni stnt ca transpunerile unor miniaturi. Dupa doua secole i jumatate, entuziasmul iconodulilor uman.iti, care creau in sobrietate, a facut 10c cautar~lor unor artisti r~finati. Tehnica devine superioara, dar academismul arneninta uneori sa se substituie clasicismului. D~ca Rastignirea se reduce, ca i aceea de la HOSlOSLukas, la elementele sale esentiale ea se deoseheste insa total pr in stil. Trupul iui Hristos, care a fost comparat cu trupurile elenistice ale lui Marsyas, este mai zvelt, mai armonios inclinat i mai delicat modelat. Apa ~i' singeJe care-i tinesc din coasta nu mai deseneaza doua oblice rectilinii, ci ? curba eleganta. In figura sfintului Io~n . Irontalitatea de~e mai putin riguroasa, prm .1I~lltarea personajelor de pe stelele grecesti, ~~ pl?lOr .suportind greutatea trupului ~i celaIalt fund tndoit. Pe Golgota, lasata cu totul pustie la Hosios Lukas, cresc citeva plante cu frunze stufoase. Deasupra crucii, simbolurile cosmice sint i~ocuite cu i~geri in zbor. Bllndetea coloritului ~l a desenului nu rapesc nimic din intensitatea ernotiei, care este sugerata cu 0 sobrietate de mijloace demna de arta greaca cla ica. Reprezentarila episoadelor din viata lui Hri tos au devenit mai numeroase in interiorul naosului. Reduse 1a patru in biserica Hosios Lukas si ajunse la opt in ea Moni, ele se ridica la unsprezec~ i!l Daphn.i: Aceasta extindere progresiva a unei iconografii cu aspect narativ, hiar daca poseda 0 valoare teologica i dogmatica, dovedeste ca gustul pentru povestile istorisite prin imagini redobindea teren. Intrarea lui Hristos in Ierusalim ilu treaza a?easta conceptie mai narativa a picturii religroase, care avea sa se dezvolte tot mai mult in

ecolele urmatoare. Compozitia stabileste un remarcabil echilibru intre partea dreapta aerata ,i partea sting~, in~hesuita, comprimata intre limitele de sus ~1 de JOs. . .. . .. Biseri a fiind mchinata Adormirii Maicii Domnului sub efectul acestei inclinari catre scenele n~rative s-a introdus aici un ciclu al copilariei Mariei, c~r~. se desfaoara in pronaos. Insa~i s ena Adormirii a Cost p.l.as~ta pe peretele de vest al naosului, deasupra usu dinspre pro~aos, in locul pe care acest subie t .il v3: ocupa dl~ ce in ce mai des. asterea Fecioarei a fost ~1 e~ reprezentata in naos din pricina i~semnata~ll date sarbatorii liturgice pe ca~e 0 JlU,str~. .In distinctia aristocratica a acestei scene lnvaluite intr-o atmosfera de maretie solemna ,i unde nu evolueaza decit femei u atitudini de 0 rezerva eleganta, pare a se str~c?ara amintirea cerem?nialului prin care patrlClenele. aducea';l .omagm imparaLesei in Camera Purpurei, cu prilejul nasterii prin~ilo:... . . Figurile fintilor ,J ale ~ro01~o~llorau 0 ex:presJe de noblete ,i de melan ohe visatoare care ti face sa apara drept eroii religiei noi.

Panouri votive din secolele XI ~i XII in Sfinta Sofia de la Constantinopol

6 63

0 evolutie comparabila, in linii mari, cu aceea pe care am urmarit-o in bisericile din Grecia, se observa de asemenea in mozaicurile votive care tncadreaza 0 fereastra de pe peretele est al tribunelor de sud din Sfinta Sofia, acol~ unde familia imperiala asistala s.lujbe: Pe eel mal vechi din aceste doua mozaicun, Hristos, tnvesmintat intr-o tunica de aur ~i 0 mantie de un albastru-inchis este asezat pe un tron intre imparateasa Z~e (1028-1050) ~i imparatul Con..tantin MonomahuJ (1042-1055) {il. 113)- Zoe li intinde lui Hristos un pergament r.aSU?lt enymerind daniile pe care le facuse Slintei Sofia. Al treilea sot al Zoei, Constantin Monomahul, ofera un apocombion (punga plina. cu cel. putin trei kilograme de bani de aur). DIll exarmnarea
v

atenta a mozaicului reiese ca numele lui Constantin Monomahul ~i capetele celor trei personaje au fost ref'acute. Aceasta din pricina ca mozaicul a fost fara tndoiala executat mai intii pentru primul sot al Zoei, imparatul Roman al III-lea rghiro (1028-1034), care suportase cheltuielile lucrarilor de reparatie a Sfintei Sofia. Clnd s-a Intor din surghiunul in care 0 trimi ese uzurpatorul Mihail al V-lea Kalaphates (1041-1042), Zoe a poruncit a se modifice mozaicul astfel incit sa fie infati~at noul ei ot. Poate a fost nevoie a se restaureze ~i capul Zoei care ar fi putut sa fi fo t distrus de Mihail al V-lea, J n sftreit, .e va fi ref'acut ~i chipullui Hristos, fie pentru a se pa tra unitatea stilului, fie pentru ca privirea lui sa e indrepte catrs lmparatea a, Potrivit canoanelor perspecti vei morale, Con tan tin ~i Zoe int mai rnici decit Hristos. Ei se in lina Ioarte usor inspre el in semn de re ipect. Aceasta opera este insa de o Iactura severa ~i putin greoaie, care 0 apropie de Nea Moni din Chios. Vesmintele Imparatului ~i ale Imparatesei ad ~eapan ca nistc anteris sornptuos acoperite cu pietre pretioase, are le fac sa se asemene u placils de email impodobite cu cabosoane, ce se bucurau pe atunci de 0 mare trecere, Sub ve ,minte nimic nu vadeste corporalitatea trupurilor. Mantia lui Hri tos, cu creturi inca de pe acum foarte manieriste, e te de un albastru intens, care da senzatia tactila a grosimii firelor de lina, Coloritul pometilor ,i miinilor e te obtinut prin mijloace care ~in mai degraba de de 'en declt de pictura: mozaicarul a j uxtapus in chip regulat i metodi irurile paralele de ubulete cu acelasi ton. De cealalta parte a ferestrei, loan al II-lea Comnenul a pus ,a fie infatiat, dupa modelul tnaintasilor sai, far a tndoiala in anul ruirii ale pe tron (1118), oferind i el un apocombion, in O: tit de prima a sotie, principesa maghiara Piri: ca, fiica sfintului rege Ladi lau, care a luat Ia Con tantinopol numele de Irina. Ca i Zoe, imparatea a poarta 0 lista de donatii. Intre cei doi oti s InaI~a 0 Maica Dornnului cu Pruncul (il. 102),

Spre deosebire d~ pa~oul prece?ent, Fe~ioara este cu foarte putin mal mar~ decit c:upl~ lmpe: , 1 dar este tratata cu un simt al hieratismului na , frumusetii idealizate care. f ac dil~ ea u n Iel ~i al de icoana mi'irita, Oricit de nobile ar Ii, portre~e]e lui loan al If-lea i Irinei ne readuc pe paml~t. Obrazul tmparatului are culo~rea oa?he~a care l-~ adus porecla de ~aurul. Chipul Irinei, al c~rUJ contur stilizat aminteste de capetele lui .Matl~se? nu este in deplin acord cu restu} mozaicului ,~~ prezinta chiar ceva cu care nu smte~ ?bl~nm~l . arta bizantina. S-a urmarit sa se subhrueze ceea lD , I ee era specific in Iizionomia (C stramei : pa oarea ace tei fete late, cu frunte vtnalta, inca~rata dve groase cosite blonde, dupa, mod a ,ocCldental~, e te si mai accentuate prm folosirea 'pudre~? jnvior~ta de un usor fard ro':l ~e p0IIl:e~J; ochii cenusii, destul de reci, nu au mml,c medlterane~n: ~tim din texte ca aceasta, frage~lme ~ tenulm, l aceasta stralucire a parului stirms~ra in rlndurile bizantinilor 0 admiratie compara,blla cu. aceea de care se hucura i astasi in Grecia Iemeile b,londe eu pielea alba. Insa Irina, orici~ d~ (C stralUCltO~re era prin frumusetea ufletului l, a trupului )~? nu fusese crescuta in eticheta rafma~a a c:ur~Jl si ub vesmintele ei grele de ceremome s; ,slI~te faptura sfioasa, putin stingaceJ parca tinjenita i Iipsita de acea dezinvoltura pe care 0v avea principesa porfirogeneta Zoe. Acest pa,n?u v~dete o arta mai subtile decit acela care ti m~atleaza pe Zoe i Con tantin Monom~hul. Coloritul este mai cald i mai nuantat. ~emmte~e sint mal uple ~i prezenta trupurilor se s~te mal m,ult, Putin mai ttrziu, pe pilastrul adiacent a ,fost adaugata figura fiului lu~ loan aI, I~-lea Yv al Irinei Alexe (il. 112), desigur atunci cmd tmarul print 'a fost asociat la tron, in 1122, la vi~sta de 17 ani. Ohrazul este adtnc modelat ,~u ajutorul tonurilor rosii-verzui i galben-cenusii, cu lungi siruri de cuburi albe pentru a red a petele de lu: mina. Impresia dominanta este aceea. a tenului caches al Comne~il?r. C,uloarea verzuie ,a cubll;65 rilor pe care sint lipite Ioitele de aur ale nimbului,
X"

aJe vesmintelor ~i aJe fondului mozaicului aceent!-leazu senzatia de tristate pc eare 0 emana FIgura acostui tinar bolnavicios, sortit unei morti premature. Marile mozaicuri executate la Constantino pol in secolul al XII-lea au disparut, Dupa marturia lui Stefan din ovgorod ~i a lui Pero Tafur, hiserica Pantocratorului, zidita de loan al II-lea Comnenul ~i de Irina, era decorata ell mozaicuri chiar ~i pe zidurile exterioara. L~ sftrsitul secolului al XII-lea, poate sub patr~arhul loan al X-lea (1198-1206), un pictor vestit, pe nume Eulalios, a modificat ~i a completat decorul de mozaicuri din Sfintii Apostoli: fara Indoiala ca icolae Mesarites a intocmit cu aeest prilej 0 noua Descriptie a edificiului, inainte de anul 1203, Eulalios a modernizat cupola centrala, tnlocuind InaJ~area care, asezata in ace t loc, parea poate un arhaism, cu Pantocratorul potrivit ohiceiului care se generalizase. Se par~ ca Eulalios tnsusi s-a infa1ji~at printre paznicii Mormin~ului, in scena Femeilor la Mormint ~i, spre a Ii usor de recunoscut, s-a zugravit tntr-un vesmtnt original pe care - zice-se - avea obiceiul sa-I poarte. Secolul al XII-lea este epoea in care pictorii au inceput sa se preocupe de reputatia lor ~i sa i~i semneze operele. Din nefericire, aceste ansamhluri picturale nu sint pentru noi decit niste amintiri !iterare! , Iar marturiils despre pictura constantinopolitana din seeolul al Xl I-lea sintem nevoiti sa Ie cautam in Macedonia, Ia Nerezi (1164), in Sicilia, la Monreale (pe la 1180-1190), ~i in Rusia la Vladimir (1194), ' 2, FRESCA In provinciile Imperiului, exceptind hisericile cu mozaicuri care au fost toate sau aproape to ate ctitorii imperiale, pentru decorarea boltilor ~i a peretilor s-a folosit fresca, a carei executie era M ozaicuri constantinopolitane din secolul )(11, azi dispdrute

mai lesnicioasa ~i,mai puFn costisito,?-re. Cap~t1n~ din ce in ce mal multa. importanta, ~e n:tas~r!l ce se tnmulteau con tructiile .de nO,1 bls~rlCl, aproape toate prevazute in chip oWlgat?:lU ~u un decor piotat care lo tmbogatea se,mmf~catla simbolica, fresca a luat l?cuf moz~JC.~IUl , ca expresia cea mai reprez~ntat.l a. a ar~el ~lza,ntme. Prin supletea desenulm pe ca:e o.mgadUla, ea favorizeaza dezvoltarea patetieului. Fresca se preta cu attt mai muIt la aceasta, cu cit era yorba de 0 artii de inspiratie populara, care nu avea aceleasi exigente ca ~i arta de la curte. Frescele hisericilor rupe tre din Cappado ia ne ofera solide marturii despre acea arta monast~ca, populara ~i provinciala, pe~ c,are am intnmt-~ la copti in epoca paleocrestina ~l care est~ ate?~ata pina in Italia meridional a, trecind prm filiera Greciei. . h' " Am vazut mai inainte ca. anumite isenci din Cappadocia Iusesera deco,rate, p,oate chiar in epoca iconoclasta, dac~ nu ~l ~al,inamte. Dar majoritatea acestor pioturi dateaza dm ~poca de nou~ pros'p~ritate p~ c~r~,a cunoscut-o regrunea intre disparrtia amenintaru arabe suh Con~tantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959) ~l venirea turcilor seldgiucizi suh Constantin al X-lea Ducas (1059-1067), peosehim priD:tre ele doua grupuri. Unul, arhaic , datind ,dm sec~lul al X-lea, poate chiar inca ~e }a Sfir~ltul ~elUl d,e-al IX-lea, rnentine dsopotriva in plCt,ura ca ~l in arhitectura vechi formule paleocrestine, care dau acestei arte un caracter local destul de marca~. CelaIalt, mai recent, imita modelele constantinOfolitane. , ~ , n grupul arhaic, unde dom~na ve?hml pla~ bazilical, Hristos, neputind hgu:a. in cupola (inexistentll.), ramtne in conca abs,ldel. El, ~pare pe un tron cu spatarul in for~a de lira, in mlJl,oc~1 unei aureole cu stele purtata de patru roti
Cappadocia
t)

67

Tronurile" sau rotile inaripate din ierarhia ingereascii.

"

Tronul e~te. inconjurat .de. simbolurile celor patru evang~eh~tJ ~I d~ serafimi cu sase aripi presarats ?U ochi. Pe. marg;tne, arhanghelii Mihail ~i Gavriil, ~n co~t~m imperial, fac de garda, cu un stindard III m~na", Sus ?e tot, intre busturile Soarelui si Lunei, mma lui Dumnezeu iese dintr-un segment de cer .pen.tru a-I indica pe Hristos. Este deci 0 supra':le~UJre a traditiei paleocrestine a teofaniei tocrnai pe locul din biserica unde se constitui e: In .na,?s, reglstr.ele suprapuse desfasoara, in sen ul scrIerll~ de la. stI~ga la dre~pta, pornind din latura dreapta de Imga altar, CICJU],indeajuns de dezv~]tat, scenelor Copilariei, Minunilor ~i Patimilor lui Hristos, Aceste scene ocupa, in biserici1e cu t,avan, pa,rtea de sus a peretilor. In bisericile boltl~e .e]e figureaza ~e bolta in leagan ~i cob.oar~, m, ca~e]e]e mal inalte, pe partea supe:lOal:a. a zidurilor. Mai jos se inal~a sfinti aliniati m p~clOare. Caracterul popular al acestei arte ;e mam~esta in desenul ~~lngaci, dar expresiv ~i de o mal e spontaneitate, ~I m. gustul pentru naratiune c~e ,imprumuta ..muJte dmtre e1emenLele ilustra1'l~din ev~nhel~Jle apocrife, ele insele zami lite din aceasta, mC~I~are a poporului spre povestile frumoase, istorisits cu belsug de amanunte. Apare, net .contrastul cu arta arrstocratica ~i t~o]?WCa dl-?- c~pitala, care se supunea unei discipline stricta in alegerea ~i repartizarsa subiectelor. Vec~ea bise~ica Tokale Kilisse (= biserica c~nullllor, num.Ita astfel din pricina ornamentelor CIrcu.lare in relief de pe bolta) apartine grupului arhaic. .Ea se pare. ca dateaza de la inceputul secolului al X-lea. C~clul evanghelic se desfa~oara pe ~olta in ~as.e regl~tre, tmpartits in doua grupun s~parate, l~ chela leaganului, de 0 zona de me~allOane cuprinztnd busturile proorocilor. Trei~eCI de sc~ne~ de la Bunavestirs la Pogorirea in ~ad, se lnsiruie in registrs far a nici 0 despartirs I~tre. ele. D,ed~subt, pe pereti, se suprapun doua ~l~url de sfinti ale CarOl' atitudini ~epene ~i vesmlll~e intu~ecate .sau de un rosu-brun contrasteaza cu lneufletirea ~] coloritul desohis al draparilor

:u

61

din scenele evanghelice. In aceasta arta populara, fara 0 mare ~tiin~a tehnica, se manifesta un real simt al armoniei culorilor. Compozitia este foarte densa: persona] ele se in~hesu~e unele in al~~le ~i ocupa toata tnaltimea Iiecarei zo~e: Accasoriile, indicatiile de peisaj slnt pe cit posibil suprimate. lal'atiunea este vie, sprintena, bine ritmata, bogata in nota~.ii"l'e~i~te. yom ,re~in~ indeosebi minunea Inmultirii piinilor ~I pestilor {il. 114 bis.), Petru aduce doi pesti pe 0 pinza brodata care Ii acopera bratele ~i umerii, El ti intinde spre sase personaje asezate in jurul unei mese, a cm:ei~tablie este redata aproape vertical, asa cum ar Ii facut-o si Braque. Vir stele convivilor au fost diferentiate : exista doi batrini, doi barbati maturi cu barba neagra ~i doi tineri fara barba. Desenul este lipsit desigur de elegant-a ~i chiar de corectitudine. Dar la ace te per onaje, aproape nemiscate, gesturile mlinilor ~ibratelor. int de 0 uimitoare expresivitate. Fizionomiile energice, cu trasaturi viguroase, cu ochii larg deschisi care privesc cu intensitate, dau o puternica iropl'esie de v~ata. Faptura pictul'a,la, care al}aza tntinse tonun plate cu prea puune degradeul'i ~i mari pete d~ lumina" contribuie de a emenea la crearea sentimentului de robustete plebee. La fir~itul secolului al X-lea au la inceputul secolului al XI-lea, Keledjlar Kili se ( biserica sabiilor dupa numele de Keledjlar dat acestui loc fara Indoiala din cauza prolilului deosebit d 'Uiios a1 stincilor din imprejuriroi}, care are un plan in cruce grea a tnscrisa, mai pastreaza inca reparti~ia arhaica a decorului, dar aiei e manifestii, tot cu 0 simplitate naiva, 0 grija, noua in Cappado ia, pentru eleganta sobra, precizia desenului ~i exactitatea miscarilor. Poate ca aceste calitati se datoresc miniaturilor rnanuscrisului sau desenelor din caietul de modele de origine constantinopolitana din care se va fi inspirat pictorul. Sporind numarul boltilor l}ial timpanelor, planul in cruce greaca permitea, ca ~i in capitala, repartizarea scenelor pe ~if~rite~e bol~i, in le~gan 69 ~i pe lunete, in loc sa Ie alinieze m benzi continue.

Compozitiile devin putin mai aerate iar motivele de arhiteeturi ~i accesoriile, mal numeroa e. doptarea planului in cruce greaca inscrisa avea sa. aduca insa dupa . ine, catre mijlocul se olului al XI-lea, u putin inainte de venirea eldgiucizilor, ~i adoptarea reparbitiei decorului car~, Ia Con t:mtinopol,. era legata' de acest tip arhitectural. CICIul narativ este Inlocuit cu decorul de .inspira~i~ teologica ~i Iiturgica, in care sint retinute mal cu seam a episoadele comemoratc de ma:ile a:~atori. A~a c~m am mai vazut ~i la Keledjlar KIlls e, noua distribuirs a subiectelor ofera compozitii mai putin imhicsite in care fun.dalurile de arhitecturi ~i de peisaje apatil. mal multa insemniitate. Scenele se izoleaza ~i devin de sine tatatoare. Influenta capitalei strabate si in stil chiar dincolo de. ex~erienta ~ai mult sau mal putin mare a pictorilor Iocali. Desenul devine mai ~uplu, prop?r~iile se ~un~esc. Personajele se insufletesc 1]1 iau uneori atitudini contorsionate. Mi~cal'~le sint adesea. vii .~i accentuate prin jocul dr.?-parJl~or.qvalul chipurilor se. ascute ~i privirile tradeaza ma~ degraba mel.anc~he decit convingere nestramutata, Degradsurils ~l nuantele nedeci e devin maifrecvente. Literele insc;iptiiJor sint trasate cu mai multa grija dar fara' exce de infloritu:i. In. iconografie 'exista totusi unele trasaturl particulars. Astfel, in conca absidei nu maioafl~ F~c~oara, ci peisis care inlocuie~t~ teofa~a d~n bisericils apartinlnd grupului arhaic. neon ChIaJ', ca la KaranJek Kili se { biserica intunecata. I), ace tei . cene i se adauga doi ctitori prosternati, Cele mal bune realizari ale stilului nou se intilnesc la Elmal Kilis e ( biserica maru]~i .din ca~za merilo:. care cresc linga intrarea I) ~l la Ciarekle Kilisse ( biserica sandalei datorita urmelor de pasi sapate in solul bratului sud, sub scena InaItarii, imitind acelea ee e vedean in rotonda de la Ierusalim). Din nefericire aceste picturi s-au deteriorat ~i daca fotografiil~ ne dau 0 idee justa. despre interesul pe care il prezentau an amhlurIle, ele nu scot in evidanta 70

=.

valoarea artistica a diferitelor panouri. e "o~ opri mai degraha la ~arB:nlek Ki.lisse,. al car~l decor se datoreaza unui pictor mal p~tm expe.rlmentat in adaptarea modelelor ieonografice venite din capitala. Tradarea lui luda este .0 scena revelatoare in privinta procedeelor. stilului nou aplicate la I aranlek cu un SOl.de tinga ie ~are ]e face ~i ~ai viz~bile. ~ers.onaJele slnt zvelte. Miscarea piciorului ~us mamte la Petru ~i la loan este acc~ntu~~a de draparea ve~mintelor. Hrii to tndoaie pI IOr.ul drel!t, pe clnd ttngul este rigid, dupa eel mal bun ritrn al artei tatuare antice. Parul lui Petru este bucla.t ru 0 eleganta care aminteste de slintii d~ ~a Daph~'u. Razboaiele care au urmat dupa ap.~*a seldgl.ucizilor in Asia Mica au re trins activitatea artisLica in mtnastirile din Cappadocia, dar nu .au iotrerupt-o cu d~savir~ire., 0 misiune. ~rheolo~lCa turca a descoperit tn biserica Sakle Kilisse ( biserica ascunsa ), al carei plan rami~e ac~la c~ 0 nava transversala pe care se des hl~ trei abslde! fresce care par sa dateze de la sfir~ltul secolului a] XII-lea. Pictorului caruia i le datoram .era inzestrat cu 0 personalitate destul de puternica. El da dovada de multa libertate in 3:d~p~al'ea modelelor de care s-a slujit. Arta sa trnbina inf'lu('otele Constantinopolului cu traditiile populare locale dar cu unele calitati originale. EI une~t~ z\'e]t:~ea proportiilor ~ieleganta in trat~ea parului an a draparilor cu fermitatea de enului, fr~nchetea coloritului, vioi iunea anumitor rniscari amploarea monurnentala a ompozitiei. Pentru a"da 'entimentul spatiului, el uprapune .planullle! nnanteaza degradeurile, e tompeaza Ch1ro:,uneo:] contururile spre a Ie da rotunjime. El stI~lz~aza! ell multa vigoare de orativa, elementele pet alul~1 a a lnclt sa formeze cadrul in cars a se in rie fie 0 s ena, fie un personaj. Cercetarile facute de dl. ~i d-na Thierry in valea Peristrema (la . ud de Aksaray) au s os l~ iveala picturi rupe ~re ca~e, u~mind ~,ceea,l e\'olu~ie generala ca ~l c~le dll: ~e,glUne,aGorem~, 71 prezinta insemnate parbiculat-itati de iconogralie

~i de stil, dovezi ale diversitatii de aspecte pe care o putea capata arta bizantina, mai ales in tinuturils izolats. Salonic In Macedonia, Salonicul a . . fost un centru de arta a tiv ~l ~traJuCl~o~, care a sulerit in pictura ca ~i in arhltect~ra vinflusnta Constantinopolului, manifestln~ msa totodata, in ambele domenii, un anurrut . ataeament .fata de trecut (v. pag. 22-23). In biserica Fecioarei Caldararilor (Panaghia ton Cha~eon)~ construita in 1028, s-a reprezentat in cupola InaJtarea, dupa vechea formula care Iusese ap~ica~a in Sfintii postoli de la Con tantmopol ~l chiar la Salonic in Sfinta Sofia. Dar la ~nc~put~ secolului al XI-lea, stilul deveni ~ mal hieratic, asa cum am vazut in mozaicurile aproape. con~empor~e de Hnga usa de sud a pronaosul~l Sfintei S.ofla de la Constantinopol ~i l~ H~SlOS L:ukas. din vFocida. Atitudinile apostolilo~ SlI~tmal putm framintate decit erau la Sfinta S~fla ~l ingerii, in loc sa se lntoarca spre ucenicii l?l H~st.os, s~ prezinta din fata ca pazni i traditlOnah ai Fecioarei ~l ca martori ai tainei pe care o semnaleazii credincio~ilor cu aratatorul de la mina dre~pta. In conca absidei, Maica Domnului este infatl~ata in picioare, in atitudine de oranta ca in biserica zidita intru cinstirea ei in Marel~ Palat sub .d~mnia lui .Mihail al III-Jea ~i care a fost .~escrl~a ~ev Fotie. Arhanghslii Mihail ~i Gavriil se mclina pentru a-I aduce omagiu: in prezenta lor pe bolta semicilindrica a absidei e poate vedea un nou semn al con ervatori mului ico~ografic, pentru ca inca la i eea ~i In nnta . of.Ia de la qon.stantinopol ingerii fuse era mutati mamtea ab idei, in asa fel Inert Fecioara a ia ii ingura in evidenta in onca. La biserica Fecioarei Ciildararilor in traveea care pr~cede absida, deasupra altarului, cele doua episoade ale Imparta~aniei apostolilor au fost asezate de 0 parte si de alta a unei cruoi inscrise Intr-un cere. La dreapta, Hristo , in picioare ub un baldachin, dinainLea unui altar pe care 72

este asezata patena, imparte ptinea la doua grupuri compacte de cite trei apostoli, spunind: e Luati, mincati, acesta este trupul Meu . La stinga da vinul altor doua grupuri de cite trei apostoli, carora le spune: Beti dintru acesta toti. Caci acesta este singele Meu 1>. Grija fata de claritate este mai puternica decit realismul in red area spatiului: baidachinul este asezat nu deasupra altarului, ci in spatele lui ~i constituie un fundal de arhitectura care subliniaza caracterul sacramental al instituirii Euharistiei. In restul bisericii se desfasura cicJul marilor sarbatori, cuprinzind ~i Adormirea Fecioarei. Pronaosului i-a fo t destinate ampla compozitie a J udecatii de Apoi, ~i ea este cea mai veche reprezentare eompleta a acestui subiect pe care 0 posedam in marea pictura. Aceste picturi se caracterizeaza prin vigoarea modeleului, in care fermitatea unui desen larg t~i tmpletcste resursele cu acelea ale unui colorit nesofisticat, care j uxtapune mari pete de lumina umbrelor rosii ~i verzi. Unul dintre procedeele favorite consta in a aseza umbrele rosii pe 0 Iatura a Iigurii ~i umbrele verzi pe cealalta. Culorile sint dense, grele ~i, eel mai adesea, reci, cu 0 predominanta a tonurilor albastre-tnchis, verzi, violete ~i cenusii. Personajele au 0 expresie de mare severitate. Cutele vesmintelor lor stnt adesea Irlnte in unghiuri. Cornparatia cu mozaicurile de linga usa sud a pronaosului la Sfinta Sofia ~i la Hosios Lukas din Focida arata ca, raspuuztnd in acelasi timp unei conceptii asemanatoare a desenului, tehnica Ireseei lngaduie mai multa suplete . eel mai important ~i eel mai original ansamblu de fresce pe care Il gasim in aceasta epoca in Macedonia este acela care a fost executat prin anii 1040-1045 in catedrala Sftnta Sofia de la Ohrid, dupa ce orasul a fost recueerit de la bulgari de catre Vasile al l l-lea, In 1016, ,i transformat tn resedinta unei arhiepiscopii Sflnta Sofia de la Ohrid

73

au~ocefa~e, care depindea direct de Imparat. AI doilea titular al scaunului, arhiepiscopul grec Leo.n (1037-1056), fost cartofilax al Sfintei Sofia de la Con.sta~t~nopol (cum s-ar spune vicar general ~l Patriarhiei), a hotartt pictarea acestui ?ec.or. ~I, de fapt, unul dintre elementele cele mai lZbltoar~ al~ a~samblului de picturi este nurnarul de patrlarh.1 ai Constantinopolului care au fost repreze~ta~1 in altar: treisprezece in total, dintre care ultlm?l ca datayeste. Eust.atie. (1019-1025), ~cest?ra 1.1s~ adauga trei patriarhi ai Antiochiei ~I. alti trei ar I~rusalimului, precum ~i, in diacomc.on, ~ase papi (de la sfintul Clement la sfintul Grl.?~re ce~ Mare), recunoscuti ca sfinti de biserica rasanteana, Pentru a intelege deplin intentiile carora. Ie ryaspundea ~cest program iconografie est~ ..bine sa .ne ammtim ca Leon ii daduse tot sprijinul patriarhului Mihail Cerularios in po1emica pu~tata cu, p~pa Leon al IX-lea ~i ca, intr-o scrls~are trimisa in 1025 episcopului loan di Tram (in. sudul Italiei), arata ca atitudinea ~~ se in~emela pe respectu1 fa~a de hotartrile luate ~e ~moade!e .la care participasera papii glorifICa~1ca sfinti .de catre. Constantinopol, ~i ca nu n.utrea du~ma~le impot:lva papalitatii in general, Cl d.o~r !!llp~tl'lva pape.l d~n acea vreme, ale carui pozitii 11 par~~u potrlvmce acelora manifestate de predec.esorn .sa! pe scaunul lui Petru. Astfel ?ec~r~I ?Ill absida hiserioii cuprindea numeroas~ I~~atammte: E1 amm~e.a ca. Bizantul i~i restabIll~e .~utorl~ate~ politica ~I spintuala asupra reglUnn. Ohrid ~I ca arhiepiscopii autocefali ai ora~l~UJ e:au pentru teritoriul recucerit, fara s~ alba titlul, de fa~t patriarhi, mostenitori al. cel?r de la. Constantmopol ~i nu ai acelor patriarhi bu.lgan car~ ocu pasera jiltul local incepind cu .domma ~arulUJ Samuil (976-1014). Dar el mal facea. cunos~ut ~i ca Leon era detinatorul a,devaratel doct~me statornicite de cele sapte smoade ~c~rr:eruce. In conca absidei, Maica Domnului, tintnd Pruncul inconjurat de un nimb era ~~ezata. pe un tron bogat, cu spatarul in form~ de lIra. Chiar dedesubtul ei se desfasura, pe pere- H
y y

tele absidei, Imparta~ania apostoliJor. J n aceasta scena se maniiesta un gust al miscarii, al expresiei sentimentelor ~i chiar al intensitatii dramatice, ell totul deosebit de ceea ce am intilnit in biserica Fecioarei Caldararilor de la Salonic. Intinderea mai mare a suprafetei ce trebuia acoperitil cerea o mai ampla dezvoltare a subiectului. Apostolii nu mai sint grupati, ci separati. Miinile lor intinse ~i acoperite cu un val in semn de respect, expresia patetica i concentrata a chipurilor lor, tnvolburarea cutelor vesmintclor la unii dintre ei, aplecarea pronuntata a bustului 1a Petru ~i la Pavel, amtndoi aproape de altar, traduc tulburare a surIetului lor in rata instituirii Euharistiei. Si ai impre ia ca vezi ilustrarea cuvintelorrostite de diacon inaintea tmpartasaniei credinciosilor: Cu frica lui Dumnczeu, cu credinta ~i cu dragoste sa va apropiati . In acelasi timp, gesturile hratelor intinse unesc figurile unele de altele cu un ritm de 0 e1eganta subtila ~i plina de nerv. aceeasi nevoie de expresie tnsufleteste in chip inca i mai limpede tnaItarea, pe balta din rata absidei. Fecioara nu mai este reprezentata. din fa~a, ci din profil, intr-o atitudine care li arata amotia, lntre ingeri ~i apostoli a carer uimire se traduce printr-o gesticulatie vehement-a, aproape baroca, ~i prin draparea zbuoiumata a ve~mintelor cu falduri red ate in linii curbe. Pretutindeni in aceste fresce din al doilea patrar sau de la mijlocul secolului al Xl-lea (intrucit mai exista ~i altele la Sfinta Sofia, care dateaza din secolele al Xl I-lea, a1 XIII-lea ~i al XIV-lea). nu se intilnesc decit chipuri aspre, dramatice, nelini~tite chiar, ale carol' contururi i trasaturi sint accentuate prin linii groase. Multi istorici discuta, fara saaibii poate elemenLele nccesare pentru 0 solutie, asupra problemei de a determina care este in Sfinta Sofia de la Ohrid partea aporturilor constantinopolitane, Lesaloniciene sau slave. Inrudirea dintre Fecioara din absida ~i aceea din Sfinta Sofia de la Salonic, severitatea fizionomiilor, robustetea putin aspra 75 a figul'ilor, gu tul expl'esivitalii ~i al miscarii,

predominarea culor-ilor intunecate, latura usor frusta a ace~tel. arte ..i-au ~acut 'pe multi savanti ca creada ca pictorii ar II vemt de la Salonie Al~i eruditi vad in aceste trasaturi aportul popula~i~ ~or slave care, raspindite in Macedonia, ar fi influentat de asemenea arta Salonicului. Intr-adevar, .chiar da a pe planul ideologic arhiepiscopia de la Ohrid intre~inea cele mai strinse legaturi c.u C.oDstantinopolul, ea poate sa fi recrutat pictori de Ia Iata Iocului sau din principalul oras al Macedoniei. Posedam insa informatii nemdest~atoar~ asupra aspectului picturii in fre~ca din at.eJ.Ierele constaDtinopolitane pentru a fl ~ndrept~NI ~a respingem cu desavir~ire interventra unuia ~hntre ac~s~ea:. anumiti savanti au scos in eVlden~a aflmtatIle cu miniaturile menologului lui Vasile aJ II-lea. Probabil ca nici nu s-~ subliniat. totdeauna indeajuns gradul de rudeme. care,. tmind seama de diferentels rezulUnd din tehnica, Ieaga frescele Sfintei Sofia de Ia Ohrid cu mozaicuriJe aflate in biserica Nea MODi din. Chios, care slnt aproape contemporane cu eIe: Din suma eJementelor comune vom retins arhaismul s care asigura supravie~uirea unei aspnrm energic~ in figuri, co~tur~riJe negre ~i a'pasate, pre~erlDta pentru ml~carile expresive, simtul dramei. Dealtfel aceste simiJitudini trebuie socotite mai putin ca dovezi ale unei aceleiasi origini a artistilor, ~i mai mult ca semne ale epocii. De 0 parte ~i de alta ne aflam dinaintea m~nifestariJor artei complexe care s-a constitUlt. ~a .~nc.e~utul perioa~ei de preponderants a nobilimii civile. Iar atelierele de la Salonic departe de a fi despartite de cele de Ia Const~tinopol prin bariere estetice de netrecut, faceau de la acestea tmprumuturi ~i fara tndoiala trimiteau un.eori ~i pictori care doreau sa-~i faca 0 cariera in Capitala, Sa nu ne punem deci prea muJte intrebari a~upra originilor etnice sau geografice ale mesterilor care au impodobit SCinta Sofia de l~ Ohrid ~i sa apreciem mai degraba vigoarea artei lor, Iorta lor de expresie, simtul mi~carii de care dau dovada, inteJegerea lor fa~a de com- 76

pozitie, e.apa~itatea lor de emetic, litatea stilului lor.

monumenta-

Slabirea constringeriJor soieta~ii bizantine sub urma~ii lacedononilor, neli.ni~te.a iscat~ ~e vl'e~ea de re triste in care dizboaJele ..~l tu]bura~Jle pohtlC.e au ingreunat viata populatiilor neyOla~e! proliferarea ereziilor ~i reinvierea zelului religios caro au urmat in ciuda politicii autoritare a Comnenilor au fost tot atttia factori care au Iavorizat prop~~irea u~ei arte !Dai umapizate ~i i~ car~ expresia entimentului dramatic a devenit mal directa raminind in acelasi timp eel mai adesea cuprin;a - in scoala de la .C~ns.tantin~pol -=lntre limitele imp use de 0 disciplina exig nta. Frumusetea a devenit mai putin trufa~ii ~i ma! putin austera, pentru a fi mai apr?ape de oa~em ~imai acceaibila. Nu ne putem abtine sa apropiem aceasta al'ta de aceea care a tnflorit la Atena in timpul razboiul~i pe.lopo~oziac pe~tru a raspunde aspiratiilor uner societati aflate ~l ea prada suferintei. .. Picturile executate in biserica Sfmtul Pantslimon construita in 1164 la erezi de pri~tul Alexe' Comnen, pot fi socotite ca}?odopera .maJor~ a acestui cur nt nou. Personalitatea ctl~orulUi - nepot allui Alexe I ~i var al tmparatului domniter, Manuel I Com~eD - ~i lnalta ?alita~e a decorului, de 0 maretie eu adevarat lmp~rlala! ne tndreptatesc sa credem c~ m~~terul. atelierului ~i colll:borat?rii. sai ar fi emt. ~m ?aPltala .. ~ra~ pictori deprinsi cu toate subtilitatile meserier ~l, dupa to ate aparentele, Ioarte l~ c~rent c~ expe: rientele artistice ale trec.utulUl ..~l ale tUDYulUl lor. Ei au stiut a aduca inovatiile c~le mal ~ersonale vastului repertoriu de model.e l?onografIC~, ai carer depozitari erau. Aveau 0 uimitoare sensibilitate fa~a de Iorta de su~es~ie emotiva pe .cf!:re o detine linia abs~r~cta ~l .slmpla. Compozitiile lor sobre, bine echilibrate ~l cu. 0 punere in pa: gina foarte sigura au un pat.etlsm cu at.it. mal tt surprinzator eu eit este launtric. In acelasi timp,

N erezi

de eleganta, care se ascute in epocile de tensiune dureroasa, deterrnina alungirea siluetelor ~i grafismul frarnlntat in red area cutelor draparilor. Cornpozitia Coboririi de pe Cruce este una dintre cele mai reprezentative pentru aceasta estetica (il. 115). Din atitudiniJe personajelor, demne ~n durerea care Ie copleseste, din chipurile lor nobile care lasa sa se banuiasca 0 emotis co nu Ie desfigureaza, se de prinde un sentiment de doliu profund. Intensitatea expresiei vine ~i de la punerea in pagina concentrata care face sa culmineze compozitia cu capul luiTosif din Arimateea ~i in care per onajele stnt attt de strlns legate tnctt nu s-ar putea scoate niei unul fara a rupe echilibrul ansamblului. Calitatea emotiai obre ~i interiorizate ne arninteste de relieful lui Orfeu ~i Euridice sau de numeroase lecite * atice cu fond alb. Durerea este insa sfi~ietoare in Threnos, scena bocetului, in care Maria ~i loan jelesc trupul lui Iisus care va fj asezat in Mormintul sapat in stinca (il. 116). Cu picioarele intr-o pozitis care in realitate este imposibila, Maica Domnului primeste In poala de unde se nascuse, cadavrul fiului ei lntins pe un Iintoliu. Pentru ultima data 11 saruta pe obraz. loan, cu bustul adtnc plecat tine mtna Mintuitorului, pe clnd losif ~i icodi~ Ii cuprind picioarele. In spatele lor, una dintre Mironosite partioipa la scena. Figurile Mariei ~i lui loan sint crisp ate de durere. La stinga ~i la dre~pt~, c~amele muntilor, unde deasupra capului IUl Hristos se casca grota Mormintului . ~ inaJ~a domol! incadrind grupurile de personaj~ ~I accentuind impresia de orizontalitate, generatoare de melancolie ~i de tristete, asa cum 0 va in~elege mai tirziu ~i Seurat. evoia de a compensa pnntr-o nota de gratie ceea ce ar fi putut sa fie de neindurat In expresia acestei dureri face sa se desfa~oare in partea de us a panoului arabescul elegant al unui cerc de Ingeri. Culorile limpezi * Lekythos: vas rnic !;Iialungit de cerarnica decorat cu scene Iji rolosu !;lila ofran dele funerare.
79 78

dorinta

~i usoar sal veaz~ scena de orice ingreunare *i ~in de 0 arta ralinata. . Linearismul pronuntat al cutelor ve~mmtelo~ se rcga estc cu 0 nota inca. ~l .mal ac?entuata in piirul ~j in tra.sat~rilo chlpunlol' mal mult.o~ srinli au personaje din Vechiul Testa.m~n~: AWl lurninile tnt asezate cu n 1'\' in lungi linii albe ~i . inuoa e, cu 0 vivacitate are denoUi 0 mare iguranta in mestesug. Tandintele arti tice de la fir~itul epocii Comnenilor, a carer raalizare desavir~it~ ni s-a .pas~rat la Nerezi, s-au exacerbat cu tirnpul, ajungtnd !a manierism ~i chiar la vehementa. Fr~scele din biserica Sfintul Gheorghe de la K.urbmovo, pe lacul Pre. pa, datate de ~ insc~i~~ie in 1191, ne infa~i~eaza figuri lungi. ~~ SUb~l~1 peste masura, cu mi~ciiri a caro~ vioJCIU.ne atmge hruschetea, cu drapari olocotitoare ~l fl'amintate care ~~I iau zborul in lungi arabescuri pentl'u a mO~lla golurile fondului. Aceasta alungire a proportiilor ~i acest Ireamat al cutelor ne. evoca, sub. form.e mai aspre, art.a extrem de rafmata a unui Callirnah. Manieri mul pe care il dovedesc u oarecar.e exces aceste fresce a inspirat de a emenea mozaicurile de la Monreale ~i cele din .San Marc~ de la Venetia, care se situeaz~ in preaJm~ anului 1~O? Chipurile, la care rega im a~esea in plete. ~l I~ harbi linearitatea de la . erezi, .au .o. expresie m~l severa ~i putem vedea aici u.n indiciu despre 01'1ginea provinc~ala, ~ara indoiala I?acedoneana, a pictorilor atelierelui (de la Kurbinovo) . Inrudirea este atit de mare intre frescele de la Kurbinovo si acelea din biserica Slintilor Anarghiri de la Kastoria tnctt am putea crede ca ~i unele ~l e.Jelalte slnt datorate acelorasi artisti sau, l,n ofl~e caz, aceluiasi curent. Punerea in MO.rmmt (1: 117), inspirata d~pa a eea de la erezr, este mal putm savant echilibrata. In loc sa .scandeze compozitia, stincile devin simple motive de umpluKastoria

Kurbinovo

tura. Intensitataa ~mopei se traduce prin extrema VIOIClUne a miscarilor, Exagerarile ac.estu.i manierism expresionist au provocat probabil plictis .lji aturatio, ~i au iscat cu pu~.m Inaint a anului 1200 nevoia unei Intoar~erI l.a un stil mai simplu ~i rnai monumental. nei variante ,p~pulare a a estei reactii ii apartin fresc~le,. zug~'aVlLc p.e la 12~0, din Panaghia Mavriotissa, In aproprers de Kastoria, Dar lnelinarea spre. patetis~ ramtna un Iapt dobtndit. In Rastlg!1lre, Ma:la l~i. pierde cunoljtin~a, capul ~l bUSLul.i.l. cad tnaints, Ijl una dintre femei trebuio sa 0 sp.rlJlne. Sfintul. !.oan, cu capul plecat, se Iasa fa~11j prada mlhn~rll. Trupul lui Hristos este contorsionat de .agome. Cel care intinde trestia cu buretele lmbibat cu .o~et .lji ostaeul care tl impunge ~u sull~a,. devenit mal curlnd un purtator de sable, stnt ruste sttrpituri hidoase. In af~ll'll de Kastoria si de Kurbmovo, stilul linear care a fost practicat la sflr~itul secolului al XII-lea a dat opere de 0 eleganta mai rafinata in frescele care au fost .e~ecutate in 1197-1198 pentru trapeza mlnaetirii VaLopedi de la Muntele Athos g.ratie .dar~iciei marelui j up~n strh Stefan remani~ ~I a ~lUIUl. sau sCintul Sava (arhiepiscopul), sub domnia lui Alexe al I!I-lea Anghel (1195-1203). Fragm~~~ul care se pastreazii astiizi in biblioteca m~nastIrlI arata ce ?isti~c~i putea atinge acest stil sub penelul unui artist care ~tia sa.-~i staptneasca spontaneitatea (Millet, Athos, plansa 98, 1). Datorita cercetarilor Intreprinse in ultimii ani cunoastsm .mai bi~e operele picturii bizantine' pastrat~ In msula Cipru, care a fost recu eriti'i de la arabi In 965 de ichifor Focas. Cele mai vechi fresce, care tn prezent slnt atestate pent~u ~erioad.a de ca!e ne ocupam aici, se ana in bJser~ca Sfmtul icolae, din apropiere de Ka~opetrJa, datate in prima jumatata a secolulw al XI-lea (Megaw ~i Stylianou, Chypre, 80

Vatopedi

Cipru

coIor.iLo1 lo~ i!1ca. se~er lor vIgur?aSa Ijl prm cautarea expresiei psiholcgice ele amintesc, lntr-ade"aI', de SCinta Sofia de In Ohrid.. y In veacul al Xl l-lea Ciprul, devenind 0 .b~za de operatii a bizantinilor impotriva seldg.lUyCl.zllor din Anatolia, capata un n?u avint, datorlt.a mt.e: resului aratat de tmparati. J umer~ase mma~tIr~ au fost intemeiate in acea loa epoca. $1 pute!O banm ea unii pictori au venit cu aceasta o.caz~e. de la Con tantinopol pentru a decora hisericile de eurind construite. . Frescele executate in biserica Panaghia Ph 01'biotis a, la Asinu, tn 1105-1106. gratie gene~ozita~ii magistrului ichifor, prez~nta .!Oa.rele !nteres de a Ii singurele opere ale picturu hizantine de la inceputul secolului al Xl I-lea datate cu certitudine (Megaw 9i Stylianou, op. cu., plansele VIII-XI). Ele dezvaluie gustul ~entru zvel~ete~ siJuetelor, vioiciunea rniscarilor ~l 0 armomoas.a eleganta a formelor, care le tnrudesc cu m.oz~lcurile din Sfintul Durnitru (sau Sfintul Mihail) de la Kiev. . Picturile din biserica Slintii ~\pOSLO~1 de la Perachorio se apropie de rnozaicurile ~al recente din Capela Palatina de 1a Palermo ~l d~ .acele~ de la Monreale prin v hernenta atitudinilor ~I prin draparile bogat~ ale carer cute adlnci s.e rotunjesc pe coapse ~l d sene~za, la poalele turncilor, tivuri agitate care am~ntes~ de Menadele atribuite lui Callirnah i de Victoriile .de pe parapetul templului Inch.inat Ateneilke: Acest~ picturi de la Perachorio au Iost datate lntre an~1 1160 i 1180 (Dumbarton Oaks Papers, vol. iti, 1962, pag. 277-348). , .. Pi torul Teodor Apseudes ( = eel eridic) care, in 1183 a iscalit frescele eomandate de sflnt~l pustnic' eoit pentru chilia sa rUl?estra din apropiere de Paphos, a f?st, 1a fel c~ l colaboratorii sai ctstigat de tnclinarea epOCH Comnenilor catre 0' arta in care un simtamint de adlnca umanitate lua locul vointei de hieratism (Magaw Ii ~i Stylianou, Chupre, plansele XlI - XIII). AILe

plansele V - V~I). Prin dar nuantat, prm factura

picturi executate in anul 1196 pe peretii para lisului aceleiasi mtnastiri au un stil mai auster, care e poate datora deopotrivii vointei de a manifesta o reactie impotriva manierismuIui, pe care am Intilnit-o la Panaghia Iavriotissa din apropiere dc Kastoria, ctt ~i actiunii unui curent de arta monastica ~i populara analog aceluia existent in Grecia. J ntre timp. fuseserii pictate, in 1192, frescele din biserica Panaghia Arakiotissa, din apropierc de Lagudera, pe cind Ciprul, cuccrit cu un an mai inainte de Richard Inimii de Leu fuse c edat Lusignanilor. Ianiera ace tOI' Ir 'e este aproprata de aceea de Ia Kurbinovo ~i din Sfin~ii Anarghiri de la Kastoria, ~i se leagii de vastul curent car~ ~s~e atestat din Rusia (Staraia Ladoga) pina In Sicilia (Monreale). Per onajeJe sint extrem de alungite ~i draparile striibfitute de cute sinuoase. Nu mai regiisim totusi aceeasi vigoaro a accentelor, nici aceeasi impetuozitate ca ~i in Macedonia. Soar zice ii pictorul din Araku a ramas mai aproape de 0 anurnita Iineta constantinopolitana si, lntr-adevar, se poate crede cii el a venit din capitala Irnperiului. Tot In Grecia mai exista o serie intreagii de fresce care apartin unei arte populare ~i care par, ca stil ~i tehnica, un fel de implificarea a unor prototipuri mai savante, cunoscute fiira tndoiala prin mijlocirea aietelor de modele. l\liirturii de acest fcI avem in hi erica rupestri'i Sfinta Sofia, pe ~iirmul de nord al insulei Cythera (de la sftrsitul secolului aJ XI-lea sau in eputul elui de-al Xl I-Iea),in bi eri a numitii Piskopi (deform are populara a cuvintului Episkopi, episcopie), din insula Thira ( antorin) (pe la 1100) ~i in capela unei sihast.rii de la' urvara din Cvnuriu (in Pelopones). Aceste Iresce con. tituie c' hivaJentul in Grecia al artei popularc ~i monasti e din. Cappadocia ~i d in Apulia. Coloritul pielii ~i mal ales eel al vesmintalor sint prea putin nuan~ate. S-au Iolosit din abundenta liniiIe negro, nil nurnai pentru contururi, ci ~i pentrn dctaliilo

interioare ~i pentru

ale chipurilor ~i ale mlinilor, cut le draparilor.


PICTURII BIZANTINE

precum

RASpiNDIREA

Pictura, ~i mai ales pictu.ra in mo~aic, a f~st unul dintre elementele prm c~:e. BlZ~n~ul si-a exer itat Iascinatia asupra lurnii mconJ~ditoare. . Atunci clnd, tn anul 961, califul omel~d de la Cordoba, el-Hakam al II-lea, a purunClt. sa se mareasca moscheea din acest oras, el ~ ~b~mut de la Roman al l l-Iea trimiterea unor art.isti constan: tinopolitani care au decorat ?upolele! precum ~l ancadramentul mihrabului ~I al usilor care tl flancheaza, ~u. mozaicuri pe fond de aur purtind vrejuri, flori ~l copaci. 1. RUS/A
Convertirea la crestinismul bizantin a. adus dup.a sine adoptarea sistemului. s~u de. pI~tura ..reh~ gioasa. Clnd Vladimir ~ ridicat blserlcB: ?I]mer la Kiev intre anii 989 ~I 996, el a pus sa Iie trnpodobitll, dupa mart.uria analelor,. de cat:e ~rtist.i veniti de pe pamlntul grec.. DI.n mozaicurile i frescele datoraLe acestor pictori ~u au m~1 {'amas decit rare fragmenLe de un stil sev~r, l~ maniera aceluia are era la rnoda ub dornnia IUl Vasile aJ l l-Iea. Aproape 0 jumiitate de veac mai tirz~u,.Ia~osla,: a.chem~~ ~i el arLI~tl bizantini, veniti r babil de la Constantinopol, pen.tru a, decora ~a ceputul anului 104.0 marea biserica Sfln ta Sofia ~~c la Kiev, Ia a carei zidire pornise.in 1037. Acesti mesteri s-au inconjurat fiira.doar ~l poate de ~olaboratori localnici. Sapatu~'lle au revelat .ca . c fabricau cuburile de mo~alc Ia f~~a loculUl: Dl~ ra~iuni de ordin pec~Olar Jol.oslrea mozaicului fost lirnitata la par~Ile principale : cupola cen~ra)a i altarul, restul fiind dec.orat. C.lI ~resc~: Moz~icurile ne aduc asupra ~ltu~~~el pl?tyr~l 83 bizantine de la inceputul dominatiei nobilim 11

Arta po pularti in Grecia

[inta Sofia d/ la Kiev

82

civile 0 marturie care concorda cu aceea oferita de Sftnta Sofia de la Ohrid ~i de Nea Moni din Chios care, ~i ele, dateaza de prin anii 1040. Ele au pastrat din art a din jurul anului 0 mie severitatea clasica, uneori cam aspra, figurile greoaie rigoarea geometrica a desenului executat in mari linii drepte, draparile cu falduri frinte. Dar aici se releva, ca ~i in ea Moni, 0 abundenta folosire a petelor mati de lumina ~i coloritul nu este mai putin bogat, deoarece au putut fi numarats in jur de 0 suta treizeci de nuante. Lucrarile de curatire tntreprinsa tnceptnd din anul 1952 de ateJierul de restaurari al Academiei de arhitectura din RSS Ucraina ~i care au Inlaturat neinspirateIe rezugraviri in ulei din secoIul al XVIII-lea, au redat acestor mozaicuri intreaga lor splendoare originara. In cupola centrala apare Pantocratorul tnconjurat de patru arhangheli ~i, lntr-o a doua zona, cei doisprezece apostoli. In conca absidei se inal~a Maica Domnului in atitudine de oranta (il. 118). Ea poarta 0 batista alba prinsa la cingatoare, dupa 0 iconografie specifica pentru Constantinopol. Chiar dedesubt, Hristos, reprezentat de doua ori, de fiecare parte a prestolului (masa altarului) ~i secondat de un Inger, da imparta~ania (cu piine ~i vin) la doua grupuri de cite sase apostoli (il. 119), carora vioiciunea gesturilor ~i atitudinilor, in repetarea lor identica, Ie conlera ritmul unui ~ir de dansatori. La capetele scenei, Aaron ~i Melhisedec 11 preligureaza pe II ristos 1n calitate de preot. Mai jos, de 0 parte ~i de alta a celor trei Ierestre, s-au infa~i~at frontal, in doua grupuri, marii dascali ~i ierarhi ai bisericii rasaritene, carora li e alatura papa Clement al Romei, primul care - dupa legend a - a crestinat Crimeea, ~i arhidiaconii martin, Stefan ~i Laurentiu. Nu mai putina intensitate spirituala exista ~i in portretele unor martiri, in bust, pe arcurile ce sustin cupola. CicIul bristologic, care probabil cuprindsa saisprezece scene, a fost pictat in fresca. Din el nu a mai ramas dectt 0 parte. Tot in fre ca s-a exe-

cutat ~i decorul tribunelor, colateralelor ~i pere~ilor in spirala ai scarilor din turnul de vest. Sintem ispititi sa recunoastem maniera pictorilor ru~i in anumite figuri de sfinti, la care tensiunea . pirituala a cbipurilor face loc unei expresii mai bllnde, In tribuna, unde oneazul ~i familia sa primeau impD.rta.~ania dupa modul oum se proceda cu basileul in SCinta Sofia de la Constantinopol, s-au pictat scenele din Vecbiul ~i oul Testament, care simbolizau Eubaristia: Ospitalitatea lui vraam, Isaa adus spre jertfa, Cei trei tineri iudei in ouptorul de foo, Nunta din Cana, Inmultirea plinilor ~i pestilor ~i Cina oea de taina. Pe peretele de vest al navei oentrale ~i pe oei adiacenti de nord ~i de sud, laroslav ~i otia sa, Irina, urrnati de fiii ~i fiicele lor, aduceau in dar noua biserica lui Hristos tronind. Intreg decorul pP!"etelui de vest, cu grupul central, a disparut. Dar cunoastem ansamblul printr-un desen, dealtfel in parte eronat, executat in 1651 de Abrabam van Westervelt, ~i lucrarile recente de curatire au scos la iveala ceea e a mai ramas din frescele de pe peretii nord ~i sud. Pe zidurile turnului cu scari dinspre apus cneazul poruncise a fie infa~i~ate subiecte care arninteau ca modul sau de via~a era aidoma cu acele al basileului de Ia Constantinopol. Imparatul era figurat asistind cu sotia la spectacolele din hipodrom. Vizitii purtind culorile partidelor de la Constantino pol asteptau sa li se deschida barierele pentru a porni in cursa. Mai departe se deslasurau numerele de atractie ale muzicantilor, dansatorilor ~i mascaricilor, sau luptele. Scene de vtnatoare completau acest ansamblu direct inspirat din pictura profana de la Constantinopol. Biserica Adormirii din Lavra Pecerskaia de la Kiev
84 85

cartierul

Blacheme,

Dupa marturia continuta in Cuvint despre zidirea marii biserici din Pecerskaias, au venit de la Constantinopol, ~i mai precis din arhitecti ~i pictori, aductnd

aur ~i D?oa~.te.. Ei au construit ~i au decorat cu mO~~~CU~1 ~l Iresce, in anul 1080, biserica A?Ormlrll dill. vestita ~inastire a Pesterii, de la ~ev, dup.a slste~~ iconografic in vigoare la Bizant. Dl.n nef~~lclre .aceste opere au disparut in cursul incendiilor dm. 1240, din 1484 ~i din 1718, p~ecum !}I cu ocazra reconstructiei in stil baroc dintre anii 1720 !}i 1730. Dar in' ecolul al XVII-lea mai raD?a. e e in a destul pentru ca Paul d.e ~l.ep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, sa Iaca 0 descriere entuziasta.
Cuvlntul i mai face cunoscut ca, odata terrni. .. nata sarcina lor la biserica ~dormlr~l, mesterii greci, care fu esera urmati !}I d~ alti compatrioti, . -au fa ut calugari. Poate lor II se dat?reaza mozaicurile din hiserica zidita de cneazul ~v.latopolk Intru cinstirea sfintului Mihail. Cu ~rlleJul darimarii edificiului in anul 1930 panourils care mai ramasesera in picioare a~ fost t~anspo~tate la Sfinta Sofia de la Kiev !}i la Galer!a Tretiakov de la Moscova. Aceste mozaicuri apar~m. artei constantinopolitane din jurul anului 110~ tu. 120). 0 comparatis cu cele din Sfinta Sofia de la lev, ~e. exemplu, in ceea ce privests scena Imparta!}alllel apostolilor, arata prefaceri anal?ge acelora pe care le-arn observat tnlauntrul ~ralll~elor ~m~eriului. Ef'ectelor de mare~ie evera h s~ substituie c~utarea elegantei !}i vioiciunii v~dlt~ in alu.ng~r~a proportiilor, libertatea !}i dlversl~~tea ~~~carllor, tndulcirea !}i individualizarea flzlOnoml.ilor, minutioasa caligrafie a Ialdurilor. Fac~~ra picturala extrem de rafinat3. juxtapune ~ICI pete de culoare, reo pectind totodata armOllla ansamhlului . Aces~e mozaicuri slnt ultimele care se intilnesc m ~USI~. sec.olu.1 al XII-lea, di ordiile dintre (neJI. !}I incursiu nila hoardelor polovtisne in .craIJ~a au adus dupa ele sara irea cnezatului din KI~v, ~le carui comunicatii cu sudul au Io: t adeS~?rl talate .. Din aceasta a rezultat 0 slabire a relatiilor cu Bizantul. 86

Acum, in regiunile Novgorod se va desfasura activitatea

~i Vladimir-Suzdal artistica cea mai

intensa.

Sfintul M ihail de La Kiev

In

J n pictura, ca ~i in arhitc tura, ovgorodul a fost un centru de arM. original a, care a ~tiut sa dea modelelor venite mai mult sau mai putin direct din Imperiul bizantin 0 nota proprie. In secolul al XI-lea, ciudatul portret al sfintei Elena, aflat in capela martirilor din Sfinta Sofia, impune comparatia cu figura imparatesei Zoe din Sfinta Sofia de la Constantinopol prin cele doua mari pete trandafirii de pe pometi, coroana !}i vesmintele batute in pietre pretioase i portul capului insusi, care par imprumutate de la vreun model con tantinopolitan. Factura este insa foarte peronala: figura este mai degraba desenata decit pictata. Mai mult inca dectt la exteriorul edificiilor, pictorii de la ovgorod au dat intiietate liniei rata de volum. Gustul pentru expresia gralica avea sa trnpinga la paroxism tendintele spre linearism care au lnsufletit arta bizantina din a doua jumatate a ecolului al Xl I-lea i ale arei exemple le-arn intilnit din Macedonia !}i pina in insula Cipru. Alungirea figurilor, caligrafia Iramintata a cutelor draparilor i a trasaturilor Ietei dau un aspect straniu personajelor din frescele care decoreaza hi erica Sfintul Gheorghe, ridicata la Staraia Ladoga putin dupa 1164 (il. 122). Este uluitor sa vezi cum, prin sinceritatea sentimentului !}i staptnirea mestesugului, desenul vehement in muchii as utire, unde albul capata un loc foarle insemnat, scapa de primejdiile uscaciunii i academismului pentru a darui figurilor 0 intensitate de via~a u totul deo ehita.
ovgorod Sfintul Dumitra de la Vladimir
87

versiune pot.olit.a ~i mai specific bizantina a stilului linear se afla in frescele atedralei Sflntul Dumitru de la Vladimir, executate in 1194 de un pictor onstantinopolitan, cu

ajutorul uno!' ucenici rusi, sub domnia cneazului Vsevolod Bolsoe Gniczdo ( Cuib-mars ), care I~i petrecuse tineretea Ia Constantinopol, unde i se reaprinsese acel gust pentru lucrurile Bizantuln] de care dadusera dovada etramosii sai, Atunci a avut loc 0 recrudescenta a influentelor bizantine in Vladimir. Fiullui Vsevolod, Constantin, vorbea limba greaca ~i fratele sau Mihail a intemeiat, ca anexa a scolii unde Invatau caIugari ruai ~i greci, o biblioteca ce cuprindea peste 0 mie de manu. scrise grecesti. Dintre Irescele din Sflntul Dumitru, care au lost restaurate ~i cura~ate in 1918, cele mai insemnate sint acelea care infati~eaza J udecata de Apoi, subiect care pare sa Ii fost mai frecvent tn Rusia ~i in Italia deolt in teritoriile propriu-zis bizantine (il. 121). Cei doisprezece apostoli ~i tngerii care se lnalta in spatele lor pe jumatatea dreapta a laturii de sud a boltii mari stnt opera unui mester bizantin. In aceste figuri se poate vedea cum continua, la :sfir~itul seoolului al XII-lea, procesul de umanizare al artei de la Constantinopol. Grija fata de mare~ia monumentala, care Ii mentins pe apostoli tntr-o atitudine frontala ~i repeta in chip identic jilturile in' care slnt asezati, se Imbina cu cautarea diversitatii ~i a elegantei in gesturi. S-ar zice ca este 0 adunare de carturari, care discutii cu senina convingere. Capetele individualizate stnt tot atitea portrete de 0 spiritualitate nobila ~i 'calma, fara nici 0 urrna din ascetismul sever ~i intransigent intilnit in alte locuri. Factura este una dintre cele mai picturale din arta bizantina. Penelul .deseneaza ~i modeleasa in culoare cu' 0 mare maiestrie. Tonurile de alb slnt folosite cu rnulta siguranta In pete mai mult sau mai putin Int.inss, pentru a reda luminile pe vesmints, chipuri ~i pal'. Doar in tratarea cutelor se mai exprima inca gustul pentru linie, care a fost caracteriRLic epocii. V. Lazarev atribuie colaboratorilor rusi ai mesteruln] bizantin toti ingerii de pe latura nord a boltii mari (il. 121) ~i aceis din jumatatea sUng-a a laturii Bud. Modeleul in culoare este mai 88

timid; procedeele redevin m~i ~~neare..Pe. calnn~i.a de culoare uniforma ctteva linii albe indica lum~nile. Chipurile carnoaso ~i masiv~ pierd din tensiunoa spirituala, ctstigtnd in realism.
2. GEORGIA

Pictura bizantina s-a rasplndit in rasiirit pina in Georgia. Importantul ansamblu de fresce de la Ateni a fost datat de anumiti savanti la inceputu~ secolului al X-lea (mai precis in 904-906) ~l de altii, dupa piire~e~ mea m~i ap~oa~e de adevar, in timpul domniei regelui GIOrgI al II-lea (1072-1089). Ele ar fi deci apr~ape contempo~ane cu mozaicurile de la Daphni. Fara a atmge totdeauna eleganta ralinata a acestora din urm~, ele dovedesc totusi 0 mare suplete in exec!ltIe ,i 0 noblete a stilului care indrep~a~esc .refe.rl~~.a (il. 123). Ele nu mai pastreaza. numc din rigiditatea ,i severitatea care se mal in~nneau inca in anu11040. Ciclul Copilariei Feoioarei se desla~oa~a In conca de sud a bisericii, ceea ce n~ trebuie sa ne mire intr-o tara in care cultul. Ma~leI a .Cost la mare cinste ,i unde episoadele din vl.ata ei au ocupat un loc destul de insemnat in literatura. Caracterul conservator al iconografi~i ~e rema~c~ in mentinerea In insa,i conca absidei a !dalCll Domnului in picioare, prezentind Pruncul Ilancata de arhanghelii Mihail ,i Gavriil, dupa 0 formula atestata in Cipru in secolul al VII-lea (it. 24). Mai semnalam in ace~a,i sens p:ezenta unei cruci in cupola, ceea ce i-a determmat po pictori sa transfere Pantocratorul in bolta altarului. . Acestui tip i-a ramas credincios ~i mozalCar~! care a decorat absida de la Ghelat (Intre ann 1'125 ~i 1130), ale carei figuri, lnrudite cu acelea de la Cefalu, au totusi 0 anume frumusete surnbra C81'ele este proprie.

,1

3. ITALIA
89

ln Italia pictura bizantina. a patr~ns prin mai multe cAi diferite ,i in valuri succesive.

In .nord, venetienii, care depmdeau eel putin teoretic de Imperiul bizantin aveau privirile intoarse' spre ConstanLinopol, ca model al tuturor frurnusetilor. Cronicile ne arata ca dogeI~ I?omenico Selvo ('1071-1084) a cerut ~oz~lCarl de Ia ConstanLinopol pentru a impodobi biserica San Marco, a carei re~onstructie incepuse sub prcdecesorul sau, Domenico Contarini Mozaicurile de pe vremea Iui Selvo au disparu; apr?ape toate in incendiul din anul 1106. Svau gasl~, 1';1 1955, doua fragmente pe Iata de sud a unui yJlastru in p.artea din dreapta altarului. Ele tm de 0 Rast.~gnire sau 0 Coborire de pe Cruce. Este un~ dmtre operele picturii murale in care . e exp~l~a. cel mai limpede idealul de renastere cI~s!clzanta) al acestei epoci. Lihertatea executiei cont.rastaaza cu maniera mai apasata a mozaicurilor posterioare din San Marco. Abia putin mai ttrziu, la inceputul secolului a~ XII-I~a, a';l fost introduse in absida, sub irnaginea lui Hristos, care avea sa fie refacuta in 1506, cele patru figuri robust.e ale sfintilor Petru Marcu, !Ie~magoras (ucenicul legendar al Iui Marcu) ~l Nicolas. Amploarea gesturilor ~i vigoarea ~u care umbrele fac perceptibil trupul denota un. simt destul de puternic al voJumului. Se atrihuie tot. .ace.Bte!. epoci Fecioara in picioare cu Pruncul ~l sfinti] Petru, Pavel, Luca ~i loan din a.rcadele care .?ec?re~za hem~ciclul de 0 parte ~l de alta a usu principale de mtrare ce duce din pronaos in n~os: nisele pe care a este Iigur] Ie o~up.a le-au impus proportii alungite. umeJe sfintilor sint date de inscriptii in limba greaca,

Cele mai vechi mozaicuri din San Marco de La Venetia

exemplelor paleocrest.ine pe care Ie oferea Ravenna, ea s-a limitat la abside. In 1112 s-a refacut decorul absidei din catedrala de Ia Ravenna ridicata Ia inceputul secolului al V -lea de rsus. Aceste mozaicuri au disparut aproape in intregime in 1734, cind edificiul caruia Ii apartineau a fo t darfrnat pentru a se face loc unei biserici noi in zustul timpului. Cunoastem ansamblul compozitiei dintr-un desen al arhitectului Gian Francesco Buonamici, caruia i se tncrsdintasera lucrarile. Pe bolta superioara era figurata J naltarea. J n cones fusese infa~i~ata Invierea. Re tul era consacrat preamaririi bisericii de la Ravenna in persoana sflntului Apolinarie ~i a urrnasilor sai. Citeva fragmente - Fecioara oranta ~i cin i capete de slinti - au mai dimas ~i sint pastrate in muzeul arhiepiscopal. Fecioara prezintii un arnanunt propriu iconografiei constantinopolitane: batista prinsa la cingatoare, pe care am Inttlnit-o ~i la Kiev. Redarea tivului mantiei printr-o linie de cuburi de aur corespunde progreselor stilului linear. Capetele sfintilor au o distinctie ~i un aer de tristate visatoare, care Ii apropie de a eJea de Ia Daphni.

Catedrala de La Torcello

Catedrala de la Ravenna

Sub irnpulsul dat de Venetia, arta mozaicului . inspirata din modelele bi~ zantme, a reinflorit pe tarmUl'ile Adriaticei dar spre d~ose?ir~ de ceea ce se petrecea in provinciil~ Imperiului ~l in conformitate cu majoritatea 90
91

Tot Ia inceputul secolului al XII-Jea, daca nu poale chiar Ia sftrsitul celui de-al XI-lea, s-a executat. in absida catedralei de Ja Torcello friza celor doisprezece apostoli, deasupra careia se iniil~a un Hristos tronlnd, dupa iconografia ce tindea sa per iste in .hazilicile unde nu exista 0 cupola in care sa se zugravea ca imaginea Mintuit.orului sau a Pantocratorului (il. 124). Ace t Hri tos a fost inlocuit pe la 1190 cu vestita Fecioara. Figura Maicii Domnului, zvelta, imateriala, lira greutate ~i fara volum, dar ~i fara moliciune, este pe de-a intregul tnvaluita in lumina aurie, iradiata de fondul in acelasi ton, a carui puritate nu ste alterata de nici 0 indicatie pitoreasca. Draparea in cute subtiri ~i strinse dezviiluie un grafism acut, care ne tndeparteaza ~i el de modelul viu.

J udecat~ de Apoi, executatiiln a doua j umiitate a secolului al XII-lea, deasupra usii de intrare pe peretele vest, a fost din nefericire foarte refacuta la mijlocul secolului al XIX-lea. Patru fragmente cu capetele unor ingeri sau ale unor drept] au fost impartitc intre muzeele din Torcello Luvru ~i Castello Sforzesco de la Milano. J~ partea d~ sus, ~ub Ra~tig~ire, c~ezil~ie a operei de mi~tu~:e, TnVl~rea lui Hristos, ~1 ea 0 fagaduiala a Invierii morpilor, este figurata sub forma biza.ntina, a Pogoririi la iad. Aceste doua registr~ au Cacut, in 1870, obiectul unor neizbutite restaurari, care le-au accentuat expresia dramatioa ~i caracterul de Corta, eliminind totodata subtiliUtile foarte delicate ale modeleului: de unde ~! impresia. de duritate, de uscaciune, de stingacie ~l de saracle pe care 0 lusa astazi cele doua zone. Dedesubt, Fiul Omului apare, la sfir~itul veacurilor, i~ toata slava sa, intre cei doisprczece apostoli, In spat~le car?ra straj uiesc ostils tngeri~or. Ltnga el Fecioara ~I loan Botezatorul irnplora iertarea pacato~ilor . . In friza urmatoars, Tronul, purttnd Ev~nghelia ~l Crll:cea, insemne ale lui Hl'istos-Rege, este pregatlt. In a~tept~rea Judec~torului suprem, lntre doi heruvlml ~1 arhangheln Mihail ~i Gavriil care 11 pazesc. La picioarele tronului, Adam ~i Eva se prosterneaza in adorarea crucii instrument al izhavirii Jor. Arha~ghelii sun~ din trimbite pent~u ca. ~amlntul ~l mare~ S8.-1 redea pe cei rnor-ti. Mal JOs, de 0 ~urt.e ~l de alta a balantei cu care arhanghelu] Mlhail cintare~te suCletele ~i pe care diavolii 0 ~au cu asalt, se inalta la dreapta Domnnln] grup~rIl~ celor .~le~i, printre care predOI?ma calugarn ~l preotu, ~1 la stinga ostnditii la l~d, alungati de heruvimi ~i luati de valurile fluviului de foc, care porneste de la Hristos Cigurat In glorie. J os de tot, Ia dreapta Domnului, este figurat RalUI, la poarta caruia Bunul Tllhar este primit d~ sffntul Pe~ru. Mai la stinga spectatorului, dmcoJo de Fecioara oranta, cei drepti se odihnesc In stnul lui Avraam, De cealalta parte a usii, 92

in lad, pacato~ii sint supusi l~. diferi~e chinuri. Pe timpanul de deasupra usu, Fecioara est.~ infa~i~ata din nou ca oranU! tnt.rucit oa~.enll au mare nevoie de rugamintile ei in sprijinul iertarii pacatelor. Un panou de 0 asemenea amploare es.t~ opera unei echipe ~i dl. Demus deosebeste aici .mtna unui arti t grec in cele doua zone superioare, unde capetele sint modelate cu un simt p~ctural care aminteste de acelea de l.a Ray-e,?na. ~l de I~ Daphni, avind totodata ~al putma Vlgoa.re. ~1 tensiune spirituala. In schimb, desenul mamenst al draparilor apostolilor ~i ale ingerilor ar putea fi opera unor arti~ti venetieni, deoarece el se regase~te in San Marco. Iconografia est.e. in intregime bizantina,. cu el~~ent.ele caracterrstice Rasaritului, care, dirnpotriva, Iipsesc in A pusul latin: Etimasia ~i Fluviul de foc. Favoarea de care se bucura pe atunci mozaicul in nordul Adriaticei ne este iara~i atestata de Fecioara din absida bisericii San Donato de la Murano, la inceputul secolului al XIII-lea cu 0 executie mai stingace decit aceea de la' Torcello (Weidle, Les mosaiques "enitiennes, pl. 31-32) ~i de decorul absidelor di~ catedraia de la Trieste: la nord, in capela Sftntului Sacrament, Fe ioara, tintnd PruncuI, troneaz~ intre arhanghelii Mihail ~i Gavriil deasupra uner frize in care se aliniaza apostolii (Weidle, op, cit., pI. 12-17). La sud, Hristos s~rive~te aspida ~i vasiliscul intre sfintul J ust ~l sftntul ServoIo, dupa ;'eche terna iconografica practicata "Ia Ravenna. Murano ~i Trieste

93

In Italia meridionala, pe care recucerirea bizantina redase elenismului, calugarii basilieni instalati in mare numar au decorat cu fresce avlnd adeseori un aspect destul de rustic, p~retii capelelor de. sihastri pe care Ie sap au In stincile de tuf {il. 125, 126). Dupa

Italia meridionalii

marturia inscriptiilor, aeeste pieturi se in~iruie din al X-lea pina in al XV-lea seeol. Pe bolta absidei se afla de obicei Hristos tronind, uneori Deisis, Fecioara cu Pruneul, sau Imparta~ania apostolilor. Peretii laterali sint acoperiti eu Ioarte numercasa figuri de sfinti ~i scene din Evanghelie. J nrudirea acestor fresce cu aceIea din Cappadocia tine mai cu seama de faptul ca, lntr-o parte a ~i in cealalta, este yorba de adaptarea la pictura rupestra a unor modele a emiinatoare, de catre paturile monastice de origine populara. Dar intre unele ~i celelalte exista deosebiri care ingaduie sa se presupuna ca analogiile lor nu e explica prin relatii directe. In locul frizelor continui, foarLe indragite in Cappadocia ptna la mijlocul secolului al XI-lea, in Italia meridionala apar compartimente izoIate. Aici s-au ornis scenele pur istorice din viata lui Iisus in favoarea episoadelor teofanice si, in sfir~it, figurile sfintilor au capatat 0 mai mare tnsemnatats. Este 0 arta de 0 inspiratie mai Iirnitata ~i mai putin net bizantina decit aceea din Cappadocia. Ptna in cursul secoIuIui al XJJ -lea coloritul a ramas destul de ~ters, devenind mai apoi viu ~i luminos. Unele forme mai rafinate ale picturii bizantine au patruns in Italia prin intermediul rntnastirri benedictine de la l\lontecassino. Atunci clnd, in anii 1066 si urrnatorii, abatele Didier (care avea sa ocupe scaunul pontifical sub numele de Victor al III-lea, intre 1086 ~i 1087) a intreprin reconstruirea minasLirii, dupa miirturia textelor ~i indeosebi a cronicii aba tiai, redactatii de ciilugarul Leon din Ostia, el a adus art.isti de la Constantinopol pentru a impodobi cu mozai U1'i absida, arcul triumfal ~i atriumul bisericii principale ~i pentru a executa pardoselile. Biserica, tirnositii in anul 1071, ~i decorul ei disparusera cu mult inainte de bombardament,ele din 1944 ~i 1945, in urma cutremurului de pamtnt din anul 1349 ~i a lucrarilor de restaurare care s-au intins din M ontecassino i Sant'Angelo in Formis

9~

9S

1360 ptna in secolul al XVIII-lea. Se stie insa ca era 0 basilica mare, prevazuta cu un transept ~i trei ahside. A~a urn ~-a intimplat ade.sea in bi ericile fara cupola, Hri to. fusese h:~fa~l~at in absida principala, in tovara~l~ unor sf'inti, dupa traditia bi ericilor paleocre~tl~e ?e la Ro~a. Atriumul era decorat cu mOZalCUI'IrepreZenUD? scene din echiul ~i 10uI Testament, probabil dupa modelele pe care mozaicarii Ie adusesera de la Con tantinopol. lava centrale, colateral.el~ si tran eptul fu esera pictate, p~ate de artrst: italieni cu fresce reprezentind episoade fara in: doiala din oul Testam nt ~i din viata sfintului Ben dict. AUt clt putem sa ne dam seama dupa indicatiile destul de umare din texte, s~ par~ ca programele iconografice prescrise soar Ii mS~)JJ'at din acelea care Iusesera realizate in San Pietro ~i in San Paolo fuori l~ mur~, de .la .. Rom.a: Dupa spusele l~i LeoD. ~I~ Ostia, .a~~I~tll ve~I~~ de la Conetantinopol initiara .novlCll mi?a~tll'll In prelucrarea aurul,:,-i, argintu~Ul~ b~onz~IUJ, fierului, stiolei, Iildesului, lemnului ~I pletre!. Aceasta arta compozit.a de la Montec~ssmo! .~n .car.e se contopeau aporturile bizantine ~Itraditiile italiene, s-a ra ptndit in toata Italia meridi~nala. Ea. a ajuns de a emenea in Itali~ ?entrala ~l ~eptentrlO~ nala prin mijlocirea mtnastirilor apartinind acestui ordin. . ., Influentele bizantine sint foarte Iirnpezi III decorul pictat al baziJi ii Sant'A~gelo in Formi.s, are a fost recon truita de Didier inceplnd dill anul 1072. ituatii la i~iva kilometri de Capua, biserica isi datoreaza numele faptului ca este consacrata sfintului arhanghel Mihail ~i ca e afla nu departe de ruinele unor apeducte (in latina vulgara formae). In absida principala, tema Iui Hristos asezat pe un tron incrus~at cu, ne~t~mate ~i facind gestul gre al blllec~.vm~ar~l, dea upra unei frize cuprinzind arhanghelii ~I11all, Gavriil ~i Ralail, este lmprumutata de la Bizan]. Imprejuriirile locale explica prezenta, ?e 0 pa~te ~i de aha a arhanghelilor, a sftntului Benedict

~i a lui Didier, in calitate de otitor, tinind chivotul bise.ricii. Tot din Jumea bizanti'na provin ~i Fecioar-a bust cu Pruncu) In brate ~i, dedesubt cele ~ase figuri de sfinti in picioare, separat~ prin arbori, din absida de sud. Scenele din Noul Testament care se desfa~oara in nava centralg ~i cele din Vechiul Testament din colaterals precum ~i J udecata de Apoi pe peretele vest' stnt net imitate dupa modele bizantine. Stilui acestor picturi, in care s-a putut deslusi maniera a eel puti~ cinci .me~teri de valoare inegala, datoreaza Biaantnln] un rest de maretie hieratica gustul. ~e~tru 0 .a.numit.a somptuozitate, simtul ~rmoruel. ~l ~ echilibrului In compo.zi~ie, impasibiIitatea figurii lui Hristos, regularitatsa ritmului prin repetarea gesturilor ~i atitudinilor. Dar eJ P?arta ~i pecetea ~nor inovatii aduse de me~terii din partea 10culUJ, care Indrageau realismul ~i l1?i~~area. Inclinati spr.e 0 anume forma de expreSlOnISm, acesti ptctori intaresc tonurile, accentueaz.a contrastele intre valorile luminoase ~i valorile intunecate, a~aza pe obraji pete uniforme de cinabru. Vigoarea cu care sint desenate contururile figurilor, cutele vesmintslor sau trasaturile chipurilor are menirea sa compenseze absenta unui modeleu veritabil. Energica stilizare a desenului nu este totdeauna ferita de uscaciunea usor stereotiplL In schimb, este aproape sigur ca arti~ti bizantini sau, eel putin, unii mesteri Iormati in maniera atelierelor de la Constantinopol au pictat - probabil in cursu) celei de-a doua jumata~i a secolului a.l XII-lea - in pronaosul care fusese adaugat, figura pina la brtu a arhanghelului Mihail, in costum imperial, ~i a Fecioarei inve~mintate in imparateasa hisantina, pe care 0 sutin doi ingeri zburatori (Ingerul din dreapta a fost in intregime refacut in secolul al XVII-lea). Eleganta serneata ~i senina a figurilor, puritatea fizionomiilor, abundenta decorativa a vesmintelor nu lasa nici 0 tndoiala asupra originii constantinopolitane a acestui stil.
96

Atunci ctnd Sicilia normanzilor a fost ridicata la rangul de regat, suveranii din insula au adus ~i ei din Imperiul bizantin, cu care intentionau sa rivalizeze i la stapinirea caruia rivneau, mozaicari pentru a le impodobi bisericile, asemenea eelor din Bizan], cu un decor destinat sa sporeasca prin splendoarea a stralucirea solemnitatilor care e deslasurau aici, potrivit unei etichete inspirate din a eea a basileilor. Primul 8i eel mai mare d intre regii normanzi ai Siciliei, Ruggero al II-lea (1130-1154), incoronat in eptembrie 1130 de antipapa Anaclet al II-lea, a pus a se execute in 1148, pentru catedrala de la Cefalu, a carei constructio 0 tncepuse inca din iunie 1131, mozaicuri care sint pe deplin bizantin nu numai prin iconografie, ci i prin stil (il. 128). Dupa traditia respectata in bazilicile fara cupola, Pantocratorul, in bust, a Iost transpus In conca ab idei. Dar Pantocratorul din abside nu esLe acelasi cu cel din cupole. Pe cind acesta din urrna este zugravit cu un aer sever de stlipln Lotputernic al lumii in Inaltul cerurilor, tinlnd finta criptura tnchisa, cel dintti arata Evanghelia doschisa la textul lui loan (VIII, 12): Eu sint Lumina lumii: eel ce imi urmeaza 1ie nu va umbla in mtuneric, ci va avea lumina vietii )l, J'iindca el este Mintuitorul i, in acelasi timp, .1udecatorul ~i Creatorul. Expresia atotpu terni iei este ternperata de expresia orneneasca. In registrul de sub Hristo., Fecioara oranta (cu bati La prinsa la cingatoare) este inconjurata de carda sa de arhangheli: Mihail ~i Rafail1a dreapta ~a Gavriil si Uriil 1a sttnga sa. Cei doisprezece apo toli sint impar~iti in patru grupuri de cn~ trei , in cele doua zone urmiitoare. Petru ~I. Pavel, patroni ai bisericii dupa Hristos ~iprotector: ai Siciliei normanzilor, ocupa trnpreuna cu evangheli. Lii prima din aceste zone. Asa cum 0 cere icrarhia erea ca, sf'intii stnt mai mici dectt

111 ozaicuri l,n bisericile normande din Sicilia

Cefalu

97

Fecioara ~i arhanghelii slnt dorninati de Pantocratorul de proportii gigantice. A,c~ste D?-0zD:icuri apartin unei faze noi a clasioismului d~n vremea Comnenilor, iar una dmtre cele mal frumoase marturii ale acesteia dat,ata cu vreo cincizeci sau saizeei de ani mai inamte, am inttlnit-o la Daphni. Dintre to ate mozaicurile din Sicilia, cele de la Cefalu au mai multa ,z:nare~i~ senina ~i frumuse~e rafinatiL Apostolii ,au Iirescul atitudinii statuilor antice, cu u,n plcl.or care austins greutatea ~i cu celalal] indoit. Ei au rupt traditia prezentarii strict fron~ale ~i stnt Intorsi usor unul catre celiilalt ca ~I ctnd ar purta 0 discutia grava. Dar linearis~ ~ul, care, va capata in cursul secolului din ce in ce mal ~are Im'portan~a, se accentueaza in cutele draparIl~r ~al abundente ~i mai decorative dectt la Daphni ~Iv de asemenea mai independente de trupuri, ale carol' volume inceteaza eel mai adesea de a se face simtits sub stofa. Dar cautarile ornament~le de detaliu, desi compromit unitatea plastica a figurilor, Ii ramtn inca subordonate. Sfinti~ in ,pic,ioare ~i, busturile de prooroci sau de patriarhi dm, spa~lU,1 al~arului (berna), care au fost execu~a~l aproxirnativ Intra anii 1155 ~i ~170" dezva~u~~ un gust mai pronuntat pentru jocurile de Iinii, destul de superficiale, ~i pentru zveltetaa personaielr cu trupuri lip site de velum. Supunlndu-ss unei aceleiasi conceptii, coloritul pierds d~n densitats. Pietorul cauta contrastele de to!lUl'l, subliniats pr,in efectele de linii. Aceste mOZal?Url al! mal putina maretie ~i for~a dectt cele din absida. Urmari~ a?eea~i evolutis in mozalCurile din Capela Palatina de la Palermo care au fost realizat~ din anul 1140 ptna prin 1170, P~n~~Il perete~Ul de vest, care ii reprezinta pe fu!-tll Petru ~l Pavel de 0 parte ~i de alta a lui HrJ~tos tron~nd, ar fi fost introdus cu prilejul uner ref'acan operate de Wilhelm al II-lea Capela Palatinii de la Palermo

98

99

(1171-1189) sau de unul dintre urmasii lui, pentru a instala in acest loc tronul regal. Insa~i arhitectura cladirii, ridicata tntre anii 1132 ~i 1140 de Roger (Ruggero) al l l-lea, raspunde inclinarii pe care 0 aveau principii normanzi de a combina resursele civilizatiilor care i~i sed irnentasera aporturile in Sicilia, Unui plan bazilical, traditional In Apusul mediteranean, i se adauga deasupra altarului 0 cupola, socotita dupa conceptia bizantina simhol al puterii cosmice a lui Dumnezeu, care se reflecta pe parntnt in puterea imperiala sau regala. Aceasta cupola se sprijina chiar pe trompe de colt ~i nu pe pandantivi, dupa 0 formula Iolosita in mai multe ctitorii imperiale de la Constantinopol sau din Grecia. Dar trompele, in loc sa fie trompe conice ca in Imperiu, stnt trompe sferice cu boltari, de un tip cunoscut in Kairuan ~i in moscheile sau bisericile din Spania. Folosirea acestui procedeu se datoreaza fara Indoiala interventisi unor zidari arabi sau Iormati dupa practicile de constructie ale arabilor. Tot din arta islamica provin ~i arcurile in ogiva, coloanele de unghi tavaneJe cu stalactite de lemn aurit ~i decorul lor pictat miniatural in alveolele in care se vad cavaleri, dansatoare ~i monstri, precum ~i 0 figura a sfintului Gheorghe, singurul motiv crestin din acest ansamblu are evoca Intr-un fel foarte oriental 0 lume a fericirii. Mozaicurile poarta, ~i ele, pecetea unor influente Ielurite. Iconografia ~i stilul lor sint bizantine ~i artistii are Ie-au exe utat au venit din Imperiu. Dar paeticularitatila planului, exigentele practicilor de cult locale ca ~i gustul pentru anumite motive arabe de ornamentatis au conferit acestui decor caractere proprii Siciliei. Dupa ins rip tia de la baza cupolei, cele mai vechi mozaicuri din Capela Palatinii au fost executate in partea riisiiriteana a edificiului sub Ruggero al II-lea, Inainte de anul1143. In cupola, bu tul Pantocratorului este inconjurat de cei patru arhangheli, Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, tnversmfntati in costume de curte bizantine, ~i de patru Ingeri purttnd himation 9i toga.

Inscrip tia greaca din jurul medalionului lihnul'e~te bine semnificatia simbolica de origine imperial a pe care 0 are aceasta reprezentare; Cerul este tronul meu ~i pamtntul este scaunelul pe care lrni odihnesc picioarele, spune Domnul care tmparaye~te peste toate . Dar cum aceasta cupola, in loc sa fie sustinuta, dupa tipicul grecesc, prin intermediul unui tamhur sLrapun de ferestre cu arcade Inalte, se sprijina pe un ocLogon ale arui laturi pline alterneaza u trompele cu boltari, pe ace t octogon s-au tran ferat proorocii care, in Imporiu, ocupa spatiile dintrs ferestre. Ei au fost infati~ayi fie ptna la brlu, in colturi, fie inlauntrul unor medalioane pe timpanele arcadelocare se deschid pe bratele transeptului. David, Solomon, Zaharia si loan Botezjitorul au avut dreptul, ca semn al importantei ce li se acorda, la locuri privilegiate in nisela octogonului. Trompele de colt au fost ocupate, nu ca in Grecia de scene hristologice, ci de cei patru evangheliati, dupa modelul, mai rasptndit, al bisericilor cu pandantivi. Din aceasta adaptare a programelor canonice bizantine la 0 biserica cu trompe de colt de un tip strain de Imperiu rezulta, pe structuri arhitecturale, ele tnsele mai putin articulate, 0 distributie mai putin clara a decorului. Mozaicarii au accentuat inca i mai mult impl'esia de inghesuiala, sporind nurnaru] ornamentelo- ~i al inscriptiilor grocesti i latine, Care aj ung sa imbrace pina i boltarii in retragere ai trompelor. A eeasi tendinta i-a tmpins sa reverse pe arcadele laterale e raspund in tran ept, arhite turilc Buneivestiri, sau personajele 10 if i Ana din Intimpinarea Domnului, care ocupa respectiv arcadele dinspre absida i din 'pre nava entrala. l\lai jos, unghiurile sint in parte a cunse de arbor! Iuati din repertoriul arab. Acea ta abundenya cam exuberanta a decorului, comparabila cu desfaurarea unor tapiserii, c parut probabil unul dintre mijloacele capabile sa produea impresia de splendoare voioasa, ne esara la aceasta capela pelatina a unui rege strain care, departe de a avea severitatea guatului clasic specific cercurilor 100
101

de I urtea din Con tantinop.ol.' jnt~leg:ea sa profite de toate ~I~~erile de engine dif'erita pe are i le oferea Sicilia, Tot in timpul dornniei lui Rogel' ~ II-lea, dar de asta data dupa anul 1143 (terminus post quem dat de in criptia din cupol~) s~ pot d~t~! in virtutea elegantei suvel'~e ~ s~llulUJ lo~, ~fllltl~ Grigore Teologul (au dill. Nazianz}, asile l 10 n Gura de .AUI', de pe zidul de. nor I al tra~soptului preeum ~i sflnt.ul Pavel ~I ale~'ea dill ~b ida de sud (il. 127) i, in sfj.r~il, I ul ~UI 10 if i Fuga din EgipL din re~lstrul slJP~rlor al peretelui de sud al transeptulm. Este de aJu~s i1 ompare sfintul Io~n G?ra de ~J\l1r dill Capela Palatina cu eel dill Sflnta ySofia de .la Con tantinopol pentru a tntelege cu lea aturtlc Parintilor Biseri ii grecesti ra ipund ?e ~ala aceasta unui ideal de spiritualitate nobila .. ~I nu unei griji de a exal.L~traditiil~ pe c8:I'cse ~prlJl!lea,u arnhitiile patriarhiei. Aceeasi n~vOle de idealizai e se traduce in Iigura sflntului Pavel, care? i~ temeiul locului pe care il ocupa ~n oonca ab.~ldel, a fost infal,i~at Hicind gestul bmecu.vintarn, cu Cartea ~i vesmintele Pantocl'ator~lm .. Poate c.a slintul Petru fu ese reprezentat. Imel!'lC, la. 01'1gine, in absida nord unde va Ii Iost tnlocuit c~~ fintul ndrei sub Wilhelm I. In scena astern tendinta oatl'e'luxul detaliilor, pe care am.rclev~t-~ in careul central, a dus la a~op~area ~nel verslUI?-l care figura Ia un Ioc Calatoria I Inchinarea 1:nag1lor, fara tndoiala pentru a sublinia par~lelIsml1~ cu ofran dele lui Roger al II-lea i,nsul. Ca. ~l in careul central, ~i aici scena oon~mua pe zidul de sud adiacent cu Vestirea pastorilor. Mai multa rigiditate exista. in .desenul a!tor patru scene din ciclul evanghelI?, pictate pe z~d~1 de sud al transeptuIui, ponte abia in cursul pnrmlor ani ai domniei Iui Wilhelm I (1154-1166), fiul lui Roger al II-lea, intre. anii 1154 ~i 1158. Ele reprezinta Botez~l, Schimbarea Ia F~~a, Invierea lui Lazar ~J Intrarea in Ierusalim. Ansamblul subieotelor tratate pe ac~st peret~ sud era menit sa ofere privirii regelui, a carui

loja se spnjmea de zidul de nord, episoadele care scoteau in relief caracterul regal ~i triumfal al vietii lui Hristos. In ceea ce priveste decorul navelor lungi, s-a ales, desigur prin imitarea bisericilor din Italia meridional a care ofereau acelasi plan bazilical, pentru nava mediana scenele din Geneza, de la Facerea lumii ptna la Lupta lui Iacov cu ingerul, ~i pentru colaterale episoade din vietile lui Pavel ~i Petru. Iconografia unora ~i altora vine esentialmente din Bizant, dar u anumite aporturi posibile ale traditiilor apusene, care se pot datora unor artisti lucrind in sudul Italiei. Fara tndoiala mozaicarii care au decorat Capela Palatina au folosit drept caiete de modele, culegerile de desene alcatuite dupa unul sau mai multe monumente mari din Italia meridionala, tributaro iconografiei bizantine. Pentru tablourile Genezei, executate la inceputul anului 1160, compozitiile limpezi ~i simple, aspectul monumental al figurilor, raritatea elementelor de peisaj ~i a fundalurilor de arhitecturi confirrna faptul ca artistii au folosit caiete de modele destinate marii picturi murale ~i nu s-au inspirat din miniaturi. Mozaicarul nu s-a sinchisit sa adapteze in cadrul spatiilor dintre arcade scenele concepute pentru panouri dreptunghiulare ~i a lasat ca figurile ~i obiectele sa fie taiate de scobitura arcadelor. Demnitatea linistita a atitudinilor este 0 supravietuira a idealului clasic din epoca Comnenilor. Modelele folosite pentru vietile lui Pavel ~i Petru, executate in jurul anului 1170, vadesc o mai mare influenta a artei miniaturilor daca tinem seama de folosirea constanta a fundalurilor de arhitecturi (il. 131). Este neindoielnic faptul ca in Italia meridionala ciclurile se VOl' fi tmboga~it cu scenele privind sederea la Roma a sefilor apostolilor. Alungirea figurilor, impetuozitatea usor vehementa a faldurilor draparilor, desenul miniaturist al detaliilor interioare ~i agitatia personajelor sint conforme tendintelor care i~i face au aparitia in frescele de la erezi ~i care au

fost duse la paroxisrn tn ultima tr eirne a secolului nl XII-lea. . . f 1 Occidentalizarea programulUl iconogra ic a navelor Capelei Palat~ne. se. vadeste ~~ preze!1~8: unei foarte largi maJorltat!. d.e Iiguri d.e sfinti occidentali, in bust sau in. 'plcIOare, pe tlmpane! pe intradosurile ~i pe sttlpii arcadelor, prec~m ..~I e peretii lungi de nord ~i de sud. ylnSCrlP~lIle ~lnt dealtfel in latina ~i nu in gr~aca,. asa cum erau m careul central , mai bizantm prm planul d au ~i prin temele tratate. Aceasta nevoie e occidentalizare a dus ~i la asezarea in . oncs: ab idei centrale, fara tndoiala sub ~omn~a lui Wilhelm I (1154-1166), in locul Fe?l~a.rel car~ era probabil prevazuta in programul initial al lui Rogel' a1 l l-lea, un Pantocrator. inspirat dupa cel de la Cefalu, desi este de prl as, in cupola mai existind unul. Dedesubt au fo~t r~p~~zenta~1 o sfinUl (poate Maria-Magdalena) ~l slintii Petru, loan Botezatorul ~i Iacov. .Preze!1~a acestl!la din urrna, episcop ~ Ier~sah~~IUl,. se exph~a desigur prin pretentiile dmastlel. nor D?-ande din Sicilia asupra regatului Ierusallmul~l. . Influen~a araha apare in . ~numlte !D0tlve ornamentale, cum ar fi..tnlantuirile .de .polrgo~ne, ~iin folosirea incru tatiilor de amail Jl ~e sld~f entru frunzi~ul arborilor care capata din ce n ~e mai molt aspectul heraldic pe care il au in arta musulmana.
y'

La Martorana

102

103

Caracterul grec. est.e ~i mai accentuat in hiserica Martorana, sau, mai corect, Santa Maria ~ell' Amir~glio a carei con tructie fusese inceputa cu pu~m inai~te de anul 1143 de mare!e. ar~ural Ghe~r~ ~' nas ut in Antiohia din parlD~.1 greco-s.m n~. Clerul care slujea biserica, tnchinata FeclOare~, .. alugarii din mlnastirea alaturata erau grecl. ~l:nul adoptat pentru edificiu a fo.s~ planul .i~ cruce tnsoriaa, preponderent p~eatunci in bizantin. I s-a adaugat, d':lpa mod a OCCIen ! o campanila. Arcurile in oglvll, coloanele decungfl ~i trompele cu retrageri denota, ca ~l la ape a

~:P~~~

Palatina, fidel ita Lea consu-uet '1 ' ' , de anumits traditii ale S'IeJ '1' ?IJ 01 10 alnici fil~u y i.U lei arabo D ecorul de mozaicuri .' ~i 1151 (data morbii 1 .' ~~ecutat in~re anii 1143 era profund grec j~ i~~ ' e?l'gl~e d!n ntiohia), nefericira 0 bun a parte di~lrf ~I~, ~l I's~iJul au, Din planului bizantin a avut ISPUlut. Adoptaraa tl,nerea unei repartisar! a ubi ;t I conse~mta menbizantina dectt in capela leal ~ of J?allpronun.t~t u abundenta care domn p a u Ul. n, opoziti mozaicarii Martoranei a ea in ace a ta ~m urrna, un soi de intimitaLe u autat ,sobrletatea ~i unei biseri i de dime' ,ar~ se potrivsa mai bine 1nt nu numai redus;~uTII mal modeste. Scenele ~i mai putine person~c~urnar, dar ele uprind In cupola, opt prooro i . in picioare, intre ferestre s~~ put~t fl IreprezenLa~i arhangheli lnvesmtnt t.' registru celor patru care se proster'ileazaay1i in t~ga ~i in hirnation, a proskinesei, cu miiniie n at~~udme~ blzantina cratoru1ui tronlnd cu C:~~pel.1t\ ~n J urul Pantoonul central. A f .. ea mc. lsa, in medal iStaptnul atotPuter~~t ~fCl inf~~I~~t mai putin Inconjurat de garda sa' LUI?-ll l]l Judecatorul adorat de tngeri: aceast~~erlala, it Dumnezeu fect accentelor de evlavi eg~re corespunde perie a Carol' domina ta urmant a fi realizata in ctt I' n s-a Evangholisn; ocupa tro;:v:1 ocxr1la Marto~ana. opt apostoli au fost a p. e e colt. Ceilalti nord ~i sud ale crucii ~~~a~: pe. holtile bratslor prinstil, atitudini, dr~~ari 1aS~~~u~tit,d~. apr?piati rum, de cei din ab ida del C ~ ~I c iar dimencrede ca acestia din urm I'a efallll,.~nclt e poate mozaicarilor care au decor~t ~ s ujrt de modele Restul decorului a . artorana. a.re puteau fi conceput:eJ~n~t sCf:e~? obi~n~ite rei: Bunavestire ~i Int: . pro VlI e a Fecioaarcurile de est i d impinarsa Domnului pe asterea lui Iisu! si e dvoet . ale arbului central, de ve~t. Se releva aici e~r:~:l~ ~~cliol!: ..bratului carului Martoranei s re mai . n .11 mOZaIavea autoru1 decol~l .maI~m~ta slmpli.tate decit Capela Palatina I uk pal'~ilor. rasarltene din . n unavestire, e1 suprirna 10 .

d:e

X"

fundalurile de arhitecturi ~i 0 1nfa~i~eaza pe Fecioara, nu in picioare, intr-o atitudine solemna, ci ~ezind, ocupata sa toarca ~i miratji de iosirea Ingerului. In [nttmpinarea Dornnului el nu retine decit Fecioara cu Pruncul ~i pe Simeon, fara Iosif ~i fi1ra Ana. In astere el nu introduce nici Calatoria, nici Inchinarea magilor. Adormirea Maicii Domnului (il. 130) - tema care apare in artele minore din secolul al X-lea _ este una dintre cele mai vechi, dupa aceea de la Daphni, in pictura rnurala ~i de asemenea una dintre ele mai sobre. Aproape de Maria, care zace pe patul de moarte, se 1nal~a, in mijlocul panoului, Hri tos care, cu ambele mtini, ridica sufletul Iaicii sale, redat sub forma unei Ietite inra~ate. In partea de sus zboara doi ingeri cu rnlinile acoperite de valuri, care se pregatesc sa primeasca pentru a 0 aduce in ceruri. La sting a ~i la dreapta se arupeaza apostolii carora, dupa o traditie atestatii de sf1ntul loan Damaschinul, li s-au alaturat trei episcopi, lesne de recunoscut dupii omoforionuI lor ell cruci: sfintul Dionisie Areopagitul, primul episcop al tenei, lerotei ~i Timotei, prirnul episcop al Efesului. La capatii, fintul Petru leagana cadelnita. De cealalta parte, f'fintuI Pavel i~i sprijina capul de picioarele 'Fecioarei, pe cind sfintul loan ajuns la batrtnetc, i~i a~aza ere tetul pe pieptul Mariei. Acest mosaic e daosebeste de eel de la Daphni prin introduerea unor fundaluri de arhite turi dupii un motiv oare se tnttlneste in miniaturile din prima jumatat.o a secolului al II-lea. Dinaintea edificiului din dreapta apar douii femei care jele c. Sfintii reprezentati in diierite locuri sint aproap toti sfinti gre i. Printre eilal] i nu exisba nici unul pe care his ri a gl' a a sii-l fi lnlaturat all ignorat. In s hirnb -au inra~i~at sfinti gl'eci al carOl' ult nu patl'nn e. e in Occident. Teate inscrip~iile .tnt 1n limba greaca. Pe zidul de vest al pronaosului se ana doud imagini votive. na it arata pe Hristos in picioare incoronindu-l pe r gele Ruggero al Il-lea, potrivit 105 unui tip i onografic e sa bu ural, de trecere din

secolul al IX-lea pina pe la mijlocul celui de-a! Xl l-lea. Pe celalalt panou, Gheorghe din Antiohia se pros.tern~az~ cu u~il.inFi, ca un rob (dulos, spun~ mscrwt.I.a) ~a plC~oarele Fecioarei Iigurata nu din fa~a,. CI din trel-sferturi, ca intercesoare asa cum pr~CIzeaza textul inscriptis] de pe rotulul pe care II ~me in mina. ~e~terul care a decorat Martorana a Iost mai putin un desena~or c~~ un co~orist. Is-au putut reprosa unele stmg~cll, d.e pilda picioarele prea scu~te ale ar?~n.ghell]or din cupola, ~i 0 anumita dur'Jtat? a liniei. In schimb, coloritul sau este unul dmtre cele m~i bogate din Sicilia ~i acest ]uc~u ~ore punde bine atmosferei de intimitate dehcata .ee care se. pare ca .a vrut sa 0 creeze. El a facut. s~ predomme tonurile de aJbastru, violet, trandaflI'lu, verde-deschis ~i alb pe care le-a indulcit. prin fo~osirea nuantelor 'complementare in pa:~II.e umbl'lte. EI a facut argintul sa sclipeasca dm. abunden~a pe vesmints ~i de asemenea pe fondul'lle medallOanelor, unde i-a combinat efectel~ ~u ale aurului .. I-au placut petele largi de ~lI~ma. A tmpins mal departe declt mozaicaru] abslde! de la Cefalu desenul detaliilor interioare, Ireamatul cutelor und uits. De asemenea si-a a]~ngJt . personaje]e. Prin aceasta el vesteste stilul ~nilor 1170 ~i urmatorii, pe care J-am intflnit in ultirnela faze ale Capelei Palatine ~j pe care n vom relnLilni la Monreale.
v

al II -lea (1166. -1189) s-a gindit sa Iaca din catedrala de la Monreals, a carei Con tructie a ~ntreprms-o pe dealurd~ ce domina orasul Palermo, rn 1172-11 ~3, unul dintra cele mai rnari sanctua.r~ ale cre~llJlata~ii, c':lre sa intreaca 1n amploal'e ~I in fa t Cape~a Palatinii, so otita p buna drepL~te c~a mal ImporLanta realizare arhitecturala din tirnpul domniei bunicului sau, Roger al II -lea. ~~serjc~ eSLe. 0 .bazili. a cu transept care, din pricma dlmenslUmlor ei, nu mai e Le acoperita de 0 cupola sprijiniUi pe bolti, "pre d o. ehirn

111 onreale

Wilhelm

106

ci de ~ la~tern~ deasupra la un myel inferior, de acoperisuri in doua pante. ..' Mozaicurile, incepute cu putm mamte d.e anul 1180, au fost terminate la incep~~ul anului 1.190. Maiestria pe care 0 dovedesc, spu:.ltul de c~~rlta~e si de ierarhie care Ie coma~d~ repartJt~a, ~n . fir~it stilul lor arata ca artistu .au venit din Imperiul bizantin ~j, foarte probabil, de la Constantinopol. S-a crezut uneori ca, pentru exec.utarea acestor panouri, Wilhelm al II-lea ar h ad.us mozaicari de la Salonic, oras pe care tl cucerise in 1185. Dar decorarea bisericii a in~epu~ cu ~ult inaintea acestei date ~i rernarcabila er umtate dovedeste cii planul general al lucrar!)or fuse~e intocmit de la inceput. Programul lCo.nograflC a fo t imprumutat de la ~apela Palatina, dar tratat cu 0 grija mul~. sporlt~ fa~a de coe~en~a: Pentru absida creatorn s-au inspirat totusi mal mult din catedrala de la Cefalu. n ~ust ~are al Pantocratorului Iactnd gest~ bm~cuvmtarll ocupa toaLa conca, dobindind 0 ~l mal, m~re .am~loare declt inaintasii sai de la Cefalu ~l dill Capela Palatina. In zona urrnatoare, Fecioara desornnata prin inscriptia gr~aca drept Pa~achrantos (Preacurata, far a lndoiala ca 0 referll~~a la eon~roversele timpului asupra Imaculatei Co~ eP~Il) . neaza cu Pruneul intre arhan~belJl Mlha~l ~l Gavriil ~i cei doi prezece apostoli, ~l ?ar?r ~Ir e revarsa pe stilpii din apatul absidei ~I a.Jun~e ptna pe zidurile nord ~i sud ale alt~~'uIUJ. Dl?a~la eu care pictorul a di pus ~postoIJl. astfe.l IDCI~, in ciuda intinderii registrului pe ma! m~l\l pereu, ei nu Iorrneaza 0 sue esiune de f1gur~ frontale izolate, i un grup intors ~at~e. I' e~l?a,ra, nu putea fi decit opera unor arll~tl J CUSI~1 10 a .. e adapta unor cadre car~ n~ erau cele .ale edlfI: ciilor bizantine: numai niste mestcri f?r~atl de 0 lunga traditie in exercitarea ~eserlel lor erau in masura sa faca dovada uner asemenea tndsmtnari. Nu la fel se punea problema pentru cei paisprezece sfinti ~i sfinte din zona urrnatoare, 107 care, dimpotriva, lntr-un fel foarte savant, stall

de Capela intersectiei,

Palatina, flancatii,

=.

l~ coresI?ondonta simetrica cu.ceilal~i de pe peretole d~n fata: Clement I, de. pilda, corespunde lui Sllve.str~. AlCI.nu s-.au .retmut decit sf'intii onorati de biserica latina ~l dmtre care majoritatea formau obiectul unei evlavii deosebite in Sicilia ~i in Italia. Se releva prezenta Ilntului Thoma Becket, ucis in 1170 ~i canonizat inca. din 1173 (sotia lui Wilhelm al II-lea Ioana era fiica rezelui Angliei, Henri al II-lea).' 0 ~avel ~i Petru :;tn fo L infi'i~i~ati tronlnd in ahsidele laterale, primul Ia nord, 1 doilea la sud. Dar episoadele din viata lor, in loc sa fie mutate in colatorala, asa cum se intimplase la Capela Palatina, au impodobit peretii apelei din fata cel?r doua. abside, asa inclt sa se obFna acea umtate mal mare a decorului pe care au urma. rit-e mesterii de la Monreale.' Acestia au luat in chip .evident ca modsln mozaicurlle din Capela Palatina, Ponte chiar au avut la Indemina caietele de de one ale inaintaailor lor. Dar anumite scene pe ~re le-au adaugat ~i elteva motive pe care le-au introdus par sa indice cil ei s-au bizuit ~i pe alte culegeri. In sfir~it, ei au adu modificaril destinate sa dea mai mult hilibru ai armonie compozitis] panourilor. ' Careul central ~i cele douii brate aJe tran eptului slnt ocupate de scenele din vial a lui IIri to (il. 129), Incepind cu Vestiroa 1ui' Zaharia. pina !a Pogortrea Sfin.tn!ui D~h. Ele inL dispu e mLr-o ordme narativa, care ia ca punct de pornire evanghslin dupa Luca, inter allnd in ea episoado din elelalte evanghelii, ~i nu in functie de deslasurarea sarbatorilor liturgi e contrar obiceiului din a 'en vrerne. ' Mozai rii au dat dovada importan~ei p care o aveau pentru ei consid r ntele de ordin esteti ~e care ina.i~ta~i~ ]01' din Capela Palatina par Ii fost straini. 1 au diutat feclele de euritrnie ~~d~ ,unitaLe, ?~l numai Inlau~Lrul Iiecarui panou, CI ~l In repartitia lor pe poreti, astf I in it acestia sa produca 0 impresie gene-ala de omozenitato 'd e coerenta. Tot in aceasta intentie ei0 au su~I prirnat benzile verticale 0 sopard dif'eritele. n, 108

s5

laslnd numai Ierestrelor grija de a maroa punctuatia. Fundalurile de arhitecturi ~i de peisaje, destul de larg folo ite, contribuie mult sa confere Iiecarui tablou unitatea ~i echilibrul sau, creind totodata sentirnentul de spatiu, Mesterii de la Ionreale au preferat compozitiile strlnse! in care per onajele se grupeaza lntr-un serrucerc e .0 In rie uneori tntr-un accident de teren (it. 129). Iconografia fie arei scene ~'iimi~e c~nforma. motivelor in vigoare in Irnperiul bizantin, fara introducerea unor e1emente occidentale. La fel se tntimpla ~i cu Minunil lui II ristos, a carer majoritate a fost tran pusa pe p~retii ~olat~ralelor. In nava centrala e de fa~oara episoadele Facerii, ins pirate .din acelea zugravite in Capela Palatine ~i cuprinztnd ~i ele scene de la Facerea lumii p1na la Lupta lui Iacov cu. ingerul. ~ar artistii de la Monreale, spre deosebire de re~hzatorii Capelei PalaLine, au adaptat tahlourile la cadrul deosebit a1 spatiilor dintre arca~e. L~ fel ca ~i in privinta subiectelor evangheh?e,. Cl. au profiLat cu dibaci de elementele de peisaj ~l de arhitecturi. Pe sttlpii de la apatul altarului a~ fos.t ex~cutate ca si la Martorana, doua mozaicun votive. nu'l 11 ;'eprezintii pe regele Wilhelm al II-.lea triclinlnd u-s in picioare, ~i dedicind noua biserica Fecioar~i care e te evocata ~i in calitatea i de inter esoare, pe ctnd mtna lui Dumnezeu iese din ceruri. Celalalt reprezinta incoronarea a sluiasi rege de ciitre Hri tos, tronind frontal? dupa un tip care s-a rasptndit in c~rsul seco~ulul al Xl l-lea ~i care accentueaza ell tanta dmtre Hristos-R ge ~i . uveran. In iuda unor inevitabile deo ebiri de mtna, care dealtfel slnt greu de delimitat in detaliu! mesterii de la Monreale au stiut .sa dea ansamblului mozai urilor 0 unitat.e de til care este rodul coeziunii impu e aLelierului caruia ti apartineau !}i din ar s poate dedu e ca executia nu .s-a intin pe un rustimp prea mare. Acest~ e.sLestilul care in epuse sa se iveasca la .Ner~zl ~l .care a
109 t.riurn fa L la

r urhinovo,

Kastoria,

Cipru

~l

N ov-

gorod. Dar la Monreale, tehnica mozaicului si poate ~i exigentele unui gust mai sever al arti~tilor Iormati in capitala I-au Ierit de excesele pe care le-a cunoscut in Macedonia sau in Rusia. Ceea ce tl caracterizeaza este cu deosebire dinamismul, gustul pentru proportiile alungite, miscariIe vii, atitudinile vehemente ~i dramatice, drapariIe clocotitoare ale carer Ialduri au putut fi comparate de dl. Kitzinger cu valuri1e amenintatoara ridicate ~e un vint aducator de Iurtuna. Pe coapse, genunchi, pulpe sau coate, faldurile se rotunjese tntr-o factura foarte manierista. Desenul este de 0 suplete ~i de 0 fluiditate care, prin contrast, face sa para ~eapana rezerva aceluia din Capela Palatina, In ciuda complicatiei sporite a detaliilor interioare, care se incilcesc ~i se inghesuie unele in altele, fie oa e yorba de trasaturile chipului sau de .draJ;>ari, s~guranta co.ntururilor izbutests sa. dea. Iigurilor umtatea plastics pe care 0 Iactura mmU~lOaSa 0 Iacuse sa e piarda in operele imediat ante~lOare; vede~ In aceasta efectul aceleiasi nevoi de coerenta, asemenea aceleia care s-a exprin:tat in compozitia liecarui panou, sau in r~par~lzarea general a .a acestora. Unei griji identice II raapunde coloritul ; se reduce considerabil irnportanta tonului local in avantaju1 armoniei ansamblului; se evita contraste1e dintre culori : mantiile ~i tunicile mai multor per onaje Invecinate slnt tratate in acelasi ton pentru a e topi intr-un ansamblu compact. Doar luminile sint s':lblinia~e, c.a ~i la erezi au la ovgorod, potrivit tendintei spre grafism care determina desenul cutelor la vesrninte. Folosirea din abundenta a petelor de lumina contribuie Ia sugerarea volumului trupurilor, care incepe sa se vada mai accentuat sub vesminte. Dar aceste rafinamente inspirate de 0 constiin ~i1 foarte clara a proble~ melor estetice, sint dobtnd ite In detrimentul pro~unzi~ii sentimentelor: ne aflarn departe de intensitataa dramatica de 1a Nerezi. ~hiar da.ca anumite formule slnt repetate in chip mecamc, fapt de neinlaturat intr-un ansambJu care a trebuit sa fie executat destul de repede, 110

arta de la Monreale ocupa un loc de frunte intre creatiile din aceasta epoca, prin muzicalitatea sa surprinzatoare ~i tnalta sa distinctie aristocratica. Ii vorn reintilni grafismul manierist ~i vehement, adus la un soi de exasperare, in San Marco de la Venetia. Dar, mai inainte, sa notarn ca mozaicurile din abatia ba iliana de la GroLtaferrata, linga Roma, ofera cu cele de la Monreale 0 asemenea inrudire, incit e poate crede ca se datoresc acelorasi

Crottaferrata

artist].
La San Marco, incendiul din anul 1106 distrusese de fapt toate mozaicurile din vremea lui Domenico Selvo (v. pag. 90). Ele au fost inlocuite abia in a doua jurnatate a secolului al XII -lea, clnd decorul s-a intins pe toate supraIetele apte sa adaposteasca scenele figurative. Lucrarile s-au prelungit, practic fara intrerupere ptna sub dogele ndrea Dandolo (1343-13~ 4): Mesterii bizantini, care au fost chernati ~i despre care pomenesc textele, s-au inconjurat de u enici venetieni ~i au contribuit astfel la formarea unor . oli locale. Iconografia ramtne in chip fundamental bizantina, chiar ~i cind stilul se indeparteaza de acela practicat pe atunci la Constantinopol. ~i. ~n teritoriile grecesti, far a sa aj unga totusi niciodata la 0 ruptura totala. Programul general se inspira, in chip libel', din a ela al Sf'intilor Apo toli de la Constantinopol, al carui plan Iusese reluat la San Marco. Ciclul deeorului cupolelor ineepe cu aceea de la est, partea de unde vine lumina. ici s-a infati~aL asteptarea Ilntuitorului ~i venirea lui. Bustul lui Hri tos-Emanuel intr-un medalion cu fond de stele este inconjurat de Fecioara (de tip contantinopolitan, cu bati ta la cingatoare), precum ,i de patriarhii ~i de prooro ii care n v eatiserfi.

Mozaicuri din secolul al Xll-lea si de La inceputul ceLui de-al XIII-lea in. San Marco de la Venetia

111

Pandantivii poarta simbolurile evanghelistilor, martori ai vietii sale pe pamint, Abundenta draparilor Iasa sa se creada ca mozaicarii care au realizat aceasta cupola se inscriu in traditia de la Monreale ~i ca ei au Iucrat la sftrsitul secoIului al XII-lea. Hristos-Emanuel ~i anumite figuri de prooroci au necesitat sa fie ref acute in secolul al XIII-lea dupa incendiul din anul1231. In cupola centrala, ca ~i la Sfintii Apostoli de la Constantinopol, este reprezentata Inal~area. Participind la estetica dominanta din ultima treime a veacului al XII-lea, mesterul care a decorat aceasta cupola a accentuat vehementa gesturilor apostolilor i a miscarilor 1ngerilor prin rnijloaco destuI de superficiale, care se manifesta mai ales in agitatia draparilor redata prin falduri puternic subliniate. In juruI acestei teme bizantine, e1 a dispus pe spatiile dintre Ierestre cele saptc Virtuti i cele noua Fericiri care, in mare parte, par sa execute pasi de dans. Cutele vesmintelor lor deseneaza linii destuI de seci, care izoleaza ca tot atttea motive ornamental principalele par~i ale trupului fara acel simtamtnt de unitate general a a figurii, nespus de viu la Monreale. S-ar putea afirrna ca artistii greci, aflati departe de exigentele de la Constantinopol, sau ucenicii lor din partea locului, au cedat freneziei de a exploata proc deele lineare e se hucurau pe at unci de mare voga, Cupola de vest infatieaza Pogorlrea Sfintului Duh. Biserica se raspindete printre graiuri i sernintii : figurate pe spatiile dintre goluri in loc sa fie pe pandantivi, asa cum se obisnuia in Imperiul bizantin. Pe pandantivi s-au reprezenLat Ingeri, a caror lungime a trebuit sil fie exagerata pentru a-i face so. umple cadrul disponibiJ: aceasta alungire era in piritul gustului vremii. Tot in virtutea tendintci epo ii spre grafism utele vesmintelor apostolilor s-au stilizat in fi~ii taioase, i S. Bettini le-a comparat cu niste curbe de nivel care definesc reliefuI figurilor. Pentru a satisfa e cvlavia populara, in cupola bratului de nord s-au ilustrat scene din viata

. Itntului loan Evanghelistul, ~i in cupola bratului de sud s-au reprezentat alintii Leonard, Nicolae, Clement i VIasie. Expresionismul dramatic i desenul impetuos al mesterului cupolei in care oste infatiata lnaltarea caracterizeaza i seenele Patimilor de pe bolta care desparte aceasta cupola de aceea de Ja vest: regasim aici aceeasi alungire a personajelor, a easi vioiciune a atitudinilo:. cu totul alUi maniera era practicata de atelierul care a decorat bolta de Ia sud de cupola centrala (il. 132). Vigorii nu lip site de asprirne ~i exuberantei li s-a preferat aici eleganta i fluiditatea liniei, limpezimea cornpozitiei. Fundalul de sttn i i de arhitecturi devine pret~xtul unor gratioase stilizari decorative. Indragostit de efectele liniei, pictorul se complace in a repeta arcurile de cere superioare ale nimburilor apostolilor sau bonetele locuitorilor Ierusalimului, lara a indica macar partea de sus a chipurilor. La el grafismul epocii este disciplinat de dorinta de euritmie i de gratie, pe are 0 pune in evidenta ~i zveltetea personajelor.
PICTURA PROFANA

112

113

Pictura prof'ana continua sa trateze marile ter.ne traditionale din repertoriul sau, care erau memte sa preaslaveasca sub feluritele sale aspecte majestatea ~i puterea basileului, sau pur ~i simplu sa alcatuiasca un cadru agreabil ochilor sai. Ispravile razboinice sau cinegetice ale trnparatului eonstituiau subiectele favorite. De asemenea el putea fi reprezentat in toata maretia lui, inconjurat de membrii familiei imperiale. Scenele din hipodrom aminteau spectacolele familiare unde Imparatul aparea in toata puterea sa de vesnic invingator . In sf1r~it, peisajele raepundeau nevoii de destindere ~i de evaziune. In palatul Kenurghion, construit de Vasile I, par~ile superioare ale salii festive cu plan bazilical erau decorate u mozaicuri pe fond de aur, in

care trnparatul primea ca ornagiu din partea generalilor sill orasels pe care armatele sale Ie cucerisera. Pe tavan se desfasurau campaniile sale victorioase, tnsotite de trofee. Tintnd seama de deosebirile inerente de tehnica, . tilul acestor mozaicuri se inrudea fara lndoiala cu acela al scenelor de batiilie din miniaturile care tmpodobesc culegerea de omilii ale sffntului Grigore din azianz, executate tot pentru Vasile I ~i pastrate in Biblioteca nationala de la Pari. Intr-o lncapere tnvecinata, deasupra a doua zone de flori, lmparatul ~i sotia sa, Evdochia, tronind in vesmintele lor de ceremonie ~i inconjurati de copiii lor care tineau in mina car~i sfinte, erau infa~i~a~i ridiclnd mina in semn de adorare catre marea cruce de aur care impodobea tavanul: o idee despre aceste mozaicuri ne putem face din portretele lui Vasile ~i ale membrilor familiei sale, pastrats in aceeasi culegere a predicilor sfintului Grigore din Nazianz. Manuel Comnenul a poruncit sa se reprezinte in Palatul Blachernelor nu numai faptele sale eroice ~itot ceea ce facuse pentru binele romanilors, dupa cum se exprirna Nicetas Choniata, ci ~i razboaielo din Antichitate . In Marele Palat, mozaicurile aratau orasele pe care el le recucerise de la turcii seldgiucizi. Gustul pentru pictura istorica se pare ca era atit de viu incit unul dintre ministrii lui Manuel, nepotul sau Alexe, a pus sa se ilu treze pe peretii palatului sau vitejiile sultanului din Iconium , lucru care nu a fost deloc apreciat de contemporanii sai. Frescele din Slintul Dumitru de Ia Salonic ne-au pastrat doua marturii despre pictura i torica prolana, Una infati~eaza masacrarea populatiei refugiate in biserica ; cealalta aminteste intrarea in orasul cuprins de flacari a unui Imparat aureolat. Dupa parerea d-lui Sotiriou, evenimentele reprezentate ar fi cele care au tnsout jefuirea orasului Salonic de catre arabi, in 904, ~itmparatul calare ar fi Leon al VI-lea eel Intelept (886-912). 1104

Pictura prolana s-a rasptndit. in Bulgaria, in Rusia in Sicilia. Citeva exemplare s-au pastrat, la Palermo in camera numita a lui Roger (Ruggero) al II~lea, in realita~e an:t.enajata .Ia sfirsitul domniei lui Wilhelm I, prm ann 1160, ~l in paJatul La Zisa (Ia inceputul domniei lui Wilh~lm a~II-lea): Ele reprezintii, ~n peis~je c~. arbon, am male ~I vinatori afrontati heraldic. Stilizarea foarte acc.entuati1 ne aminteste mai degraba de al'L~ arabilor decit de aceea a bizantinilor, dar se ~tIe ca arta profana este tocmai unul dinLre domeniile ~n care s-au produs cele mai multe Imprumuturi intre cele doua civilizatii.

3. ICOANELE

Dupa reinstaurarea imaginilor, cultul icoanelor care, pe durata crizei icono Jaste, nu inceta. o niciodata sa fie celehrat in taina in case ~i in mtnastiri, a putut sa tnfloreasea in deplina Iibertate. In cursul controver elor cu iconofobii se elaborase 0 doctrinji care j ustifica venerarea irnaginilor sfinte ~i eficacitatea protectiei pe care ele 0 acordau, chiar ~i a miracolelor pe care Ie savtrseau. S-a pretins a ele contineau 0 parte din energia : divina. Ele devenira un element al liturghiei. Cu prilej ul celebrarii sarbatorilor e expunea 0 icoana ilustrind evenimentul comemorat, in scopuJ de a sublinia in ochii credinciosilcr, cu toata Ior-ta evidentei, semnificatia lor profunda. Numarul icoanelor a sporit deopotriva ~i in urma Iavorii crescinde de care se bucura cultul sfintilor, ate tata ~i de inflorirea literaturii hagiografice. La Constantinopol, inceptnd cu loan Tzimi kes (969-976), 0 icoana a Iaicii Dornnului, protectoarea ceta~ii, a fo t purtata in fruntea intrarilor triumf'ale ale imparatilor. Stilul icoanelor a evoluat in general paralel cu acela al picturii murals ~i al miniaturilor. Rarele i oane din a doua jumatata a se olului al IX-lea ~i din secolul a] X-lea care au supravietuit prezinta acel aspect sever pe care tl aflam ~i in mozaicurile din pronaosul Sfintei Sofia de la Constantinopol. Coloritul rarntne sobru.

116

117

In secolul al XI-lea s-a impus 0 maniera mai cla ica avind ca tra aturi dominante nobletea hipurilor euritmia compozitiilor, simtul volumelor, gu~tul pentru culorile pure ~i stra.Iuci~oare, combinate in armonii Iermecatoare, demmtatea atitudinilor adesea inspirate, clnd este vorba de figuri i~ picioare, din statuile a:ntic~ sprijinite pe un picior ~i cu celalalt Indoit [il. 134). nele par imitate dupa pic~ura mo~~men~ala; altele, dimpotriva, se apropie de n::lmaturl: Din aceasta epoca au ram as pma la nor de asemenea ~i citeva frumoase icoane in mozaic, ca Fecioara Hodighitria a Patriarhiei de la Constantinopol (D. Talbot Rice, A~t by'zl!'ntin, plansa 155) sau Hristos de la Berlm {ibid., pI. 168), ~i una ~i cealalta de 0 maret~e aust~ra.. . Catedrala de la Trieste pastreaza 0 imagine pictata pe matase a patronului sau, sfi~tul Just, foarte probabil executatB. intr-un atelier de la Constantinopol. Materialul din care este fac.uta aceasta icoana a ingaduit sa se accentueze finetea desenului ~i bogatia coloritului. Secolul al XII-lea ne-a lasat icoane impregnate de 0 frumusete delicata ~i de 0 blind a omenie. Creatiile atelierelor de la Constantinopol au fost at unci trimise la mari departari, ~i astfcl se face ca Rusia pa treaza c~teva ~iintre cele. mai ,pure capodopere ale aces tel epo 1, cum ar Ii FeclO~ra din Vladimir (il. 135), care fusese ~dusa la. Kie,~ prin anii 1130 ~i pe care Andrei Bogoliubski a luat-o u el, ca pe un simbol de protectie, in 1155 , oind s-a hotB.rit sa se stabileasca la. Vladimir. .... . De atunci ea incepu a savir~easca mmum, care Ii adusera 0 Inalta reputatie, Ea a fost transfcrata in 1395 la Ioscova, unde s-a bucurat de asemenea de 0 mare popularitate. Tipul Feci.oarei Ilodighitria, arattnd Pruncul flira. a mam.feste fa~a de el vrco af'ectiune, este i~OCUlt de FeclOal~a Eleusa (adica a Milei, in limba rusa nurnit rnilenie = a tnduiosarii), lipindu-si obrazul de c 1 al Fiului ei fagaduit jertfei. Privirea Mariei nu mai este atintita asupra credinciosului, ci este absorbita Intr-o rneditatie trista asupra vietii
A

lui Iisus. Pentru a spori inca ~i mai mult acest simtamlnt de jale adtnca, pictorul i-a Indulcit trasatunlo chipului. 0 asemenea opera reflecta ou multa rezerva ~i delicateta suferintsla care coplesisora Imperiul sub Comneni ~i nevoia sporita a unei consoIari divine. Aceeasi calitate de blindete melancolica se intrezare~te in privirea ~i fizionomia capului de Inger numit cu par auriu I), aflat in muzeul rus de la Leningrad, care provine dintr-un Deisis ~i in care persista intreaga frumuseto armonioasa a artei de la Constantinopol (il. 133). E] pare sa fi fost executat intr-unul dintre acele ateliere de artisti greci stabiliti la Novgorod, despre care ne vorbesc textele. In acest oras s-a format insa ~i 0 scoala de pictori rusi de icoane care, dupa e ramasesera foarte apropiati de maniera bizantina la inceputul secolului al XIII-lea, s-au lndepartat treptat de ea in favoarea unei expresii cu aspect mai popular. Operele lor se caracterizeaza prin stralucirea coloritului, 0 anumita vioiciune a miscarilor ~i zveltetea personajelor. In multe icoane bizantine din veacul al XII-lea, la fel ca ~i in marea pictura, artistii au facut sa predomine linia stilizata asupra redarii volumului. Exist.a piese in care eleganta rafinata ~i fluiditatea figurilor evoca absida de la Cefalu (Sotiriou, leones du Sinai, fig. 54-56). Altele, fara indoiala ceva mai recente, dezvaluia proportiile alungite, atitudinile framintate ~i draparils cu falduri abundente, care amintesc de mozaicurile de la Monreale ptna ~i prin revenirea la preocuparea de a reda mai sensibil prezenta trupului dedesubtul vesmintelor (it. 136). Aceasta este ~i epoca in care apar, inca timid, in pictura de icoane ca ~i in marea pictura, iscaliturils unor artisti : icoanele de Ia Sinai ne fac cunoscute numele zugravilor Stephanos ~i loan.

4. MINIATURILE

Setea de eruditie ~i evlavia epocii .Mace~onenilor Iavorizara inflorirea artei manuscriselor ilustrate, religioase ~i profane. Daca judecam dupa inrt~dirile de stil ~i de iconografie, se pa:e ca un an~mlt numar de pictori ar fi im:podoblt ma~u~cr1Sele religioase ~i, totodata, ar Ii executat ~l icoane. M anuscrisul Grigore Odata cu domnia lui Vasile r, din Nazianz al lui in miniatura, ca ~iin pictura Vasile I (Paris rnurala se afirrna un stil gr. 510) original. Maniera practicat~ atunci in scriptoriul Marelui Palat contrasteaza, prin Irumusetea sa solemn~ ~i grava, coloritul sau somptuos ~~cautarea unei spiritualitati intense, cu. prospe~l~ea spont~na a miniaturilor paleocrestine. Folosirea fond~l'llor albastre ~i a unor culori. d~nse era ',lnul dmtre mijloacele care au contrihuit eel mal adesea la producerea acestor efecte. Impr~s~a d~ mareti.~ senina ce se desprinde din miniaturile epOCH aminteste de mozaicurile din absida Sfintei Sofia de la Constantinopol. Culegerea ilustrata a omiliilor lui .Grig?re din Nazianz executat8. dupa anul 880 ~l inamte de 883 pentru Vasile I, este u~ul ~intre .cele mai stralucite exemple ale acestui stil. Hristoa tro~ind ~ portretele lui Vasile, al sotiei sal~ Evdoc~l~ ~l ale celor doi fii au 0 amploare majestuoasa, im-

118

119

prumutata de la subiectele similare ale picturii monumentale. Scenele din Vechiul ~i oul Testament, episoadele din misiunea ~i martiriul apostolilor, din vietile sfintilor Va ile ~i Grigore din azians, au chiar din istoria bisericii in secoIuI al IV-lea dovedesc un viu aim] al naratiunii, care i~i trage seva din modeleIe mai vechi dar Ie retalmace~te Ioarte ade rea cu un gust nou al demnitatii ceremonioase, adesea usor pornpoasa. Cerurile cu Ielurite nuante de alhastru si de trandafiriu decurg din unul dintre prototipunle de traditie romana pe care miscarea urnanista a timpului Ie aduna in bibiiote ile de la ConstantinopoJ. Firescul at.itudinilor, regularitaLea trasaturilor fizionomiilor, draparils sculpt.urals are se muleaza pe rotunj imile trupurilor robuste, impresia de adincime a spatiului data de jocul culorilor denota un me~te~ug foarte sigur si, totodata, cunoastersa operelor antics. Cutele spatiats intre ele delimiteaza mari suprafe~e de culori deschise, farii '5 se inghesuie inca unele in altele cum 0 VOl' face mai tirziu. Acest procedeu se regaseste, la fel ca ~i Ietele late cu parul lins, In patriarhii de pe tirnpanul de nord al Sfintei Sofia. Mai multe s cne, cum ar fi acelea din viata lui lulian postatul, par inspirate din pictura istorica monumentala, ale carei originals au disparut. Ace t ideal de gravitate solemna s-a impus, cu eva mai pu~ina Iinete si somptuozitate, in copia dupa Topogra{ia crestinii a lui Cosmas Indicopleu tes, care a fost executata intr-uu scriptorium con tantinopolitan in cursu1 elei de-a doua jumiltiiti a secolului al I -lea. nele miniaturi au fost fara tndoiala reprodus dupa cele care ilustrau editia original a din secolul al VI-lea, dar altele lnt creatii ale se olului al IX-lea, sau constituie rernaniari attt de profunde ale modelelor prototipului tnclt pot fi socotite opere noi. Iulte au 0 mare~ie monumentala si prezint.a 0 distrihutie care pr upune 0 influenta
Manu crisul Cosmas Indicopleustes de la Vatican (Vat. mss. gr. 699)

a picturii murale. In a Doua Venire, Ilri tos tronind, tneerii in ceruri ), oamenii pe parntnt ), ~i mortii inviind de ub pamtnt : ( pre a relua textul in riptiilor marginal ) lnt suprapusi dupa o ierarhie cornparabila cu aceea care impun repartizarea decorului in bisericile contemporane.
Psaltirea greacd 139 In prima jumatats a secodin Biblioteca tuuio- lului al X-lea, arta rninianalii de la Paris turii a participat din plin

la miscarsa de tntoarcero pre izvoarele antice care, inceputa inca din epoca i onoclasta ~i inten ificatii in a doua [umatate a ecolului al IX-lea, a dat nastere acelui Myriobiblion al lui Fotie, la alcatuirea marilor enciclopedii ale lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul, precum ~i la copierea unor numeroase texte ale autorilor antici. Insusi Con. tantin Porf'irogenatul se indeletnicea cu arta miniaturii. Miniaturile Psaltirii grecesti 139 din Biblioteca nationala de Ia Paris, executate dupa ctt se pare in cursul primei jl1miiLati a secolului al X-lea in. scriptoriul imperial, reprezinta una dintre cele mai ve tite rnarturii ale ace tei renast.eri din vrernea Macedonenilor (it. 137). Scenele bucolice, eu animale, arbori ~i tuf'isuri, vesmintals ~i atitudinile personajelor, Iundalurile de arhitecturi, figurile de dansatoare, episoadele razbciniee, numeroassla alegorii, procedeele de cornpositia, imtul volumului ~i al patiului, stilul plin de gratie, nohlete ~i armonis, totul contribuie sil ne dea aproape iluzia ca ne af'lam dinaintea unor opere antice. Fiil'a indoiala ('a miniaturistj] au avut la tnderntna miniaturile alexandrine au romane, ele in ele Ioarte apropiate de mozaicurile pavimentare ~i cle pi turile murale. A estui curent de intoarcere la modelele antice ii gr. 431) apartins de asemenea rotulul lui Iosua de la Vatican (il. 138), care a redat atit de bine maniera prototipurilor sale tnctt a provocat printre arheologi
Rotulul lui Iosua (Vat. Palat.

120

121

cele mai rnari incertitudini in legatura cu data lui. Unii au incercat sa il aseze in secolul al V-Jea sau al VI-lea, altii in aJ VII-lea, sau chiar in jurul anului 700. Dl. Weitzmann a aratat ca trebuie sa fie yorba despre 0 opera executata sub Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959), poate in urma victoriilor repurtate de armatele imperiale asu pra arabilor in nord ul Siriei i al Mesopotamiei. Folosirea tehnicii schitei usor colorate, in locul guasei, ajunsa pe atunci traditionala, accentueaza aspectul elenistic al stilului. Vioiciunea naratiunii, iuteala desenului, varietatea atitudinilor, arhitecturile ~i peisajele, aJegoriile dau acestui manuscris 0 aparenta antica. Au fost ilustrate de asemenea textele profane antice intr-o maniera sprintena ~i usoara, care arninteste totodata de pictura pitoreasca din epoca elenistico-rornana ~i de miniaturile pe papirusuri ale romanelor grecesti. Miniaturile din scrierea Theriaca a poetului Nicandru din Colophon (tratat compus in secolul al II-lea t.e.n. privitor Ia muscaturile de serpi ~i leacurile care aduc vindecarea lor) pasteeaza prospetimea idilelor pastorale tndragite de arta alexandrinii (il. 139). Stilizarea cutelor vesmintelor este totusi 0 trasatura cit se poate de bizantina. 0 dovada suplimentara despre originea antica a acestei ilustrari exista in asemanarea, subliniata de dl. Weitzmann, Intre miniatura care reprezinta serpii ce se nasc din Singele Titanilor ~i Gigantii din mozaicul aflat la Piazza Armerina (in Sicilia): miniaturistul bizantin a a vut aici ca model 0 Gigantomahie care putea sa se inspire dintr-un prototip al picturii romane dinsecolul al Ill-leae.n. ~i chiar mai tndepartat, din Pergam.

Theriaca de Nicandru

cedente, deoarece in afara de pitorescul anecdotic el a regasit simtul unei frumuseti nobile ~ielegante, pe care a pus-o in slujba expresiei spiritualitatii crestine. Acest stil apare in portreteJe lui Hristos, Fecioarei, evenghelistilor, sfintilor ~i proorocilor. Printre cele mai frumoase exemplare ale acestei categorii, vom retine Evanghelia greaca nr. 70 din Biblioteca nationala de la Paris, copiata in anuJ 964 sub Nichifor Focas, ~i evangheliarul 204 de la Sinai, in care figurile in picioare se desprind pe fondul de aur a carui puritate nu este alterata de nici un element de peisaj. Sobrietatea mai mare a coloritului conlera acestor portrete un aspect mai clasic. Busturile celor doisprezece prooroci .minori, inscrise in medalioane pe doua pagini ale manuscrisuJui Jui Theodoret de la Torino, amintesc de portretele din pictura antic a ~i, in acelasi timp, vestesc sfintii de la Daphni prin amestecul lor de expresie energica ~i de Irumusete armonioasa (il. 140). Mult mai adesea ti gasim pe evanghelisti ~ezind, scriind sau meditind, dupa traditia portretelor de aui.ori antici, ele insele inspirate dupa statuile filozofilor seztnd. Deseori fundalurile stnt ocupate de motive arhitecturale, mai mult sau rnai putin dezvoltate, ~i ele de origine antica. Chiar la Constantinopol, in vremea lui Vasile aJ I I-lea (9176-1025), sub influenta acestui soldat aspru ~i a calugarilor pe care Ii pretuia, s-a constituit un stil mai sever. Avem o marturie foarte reprezentativa in Menologul (culegere de notite biogralice asupra sfintilor clasati in ordinea calendarului bisericesc) care a Iost executat perrtru Imparat pe la 985. -Ace t manus ris cuprinde notitele din primul semestru, din septembrie ptna in februarie. Fiecare pagina este ilustrata cu 0 miniatura care ocupa mai putin din jumatatea ei. In total sint patru sute treizeci de miniaturi. Pe marginea Iiecareia se citeste numelc unui artist, desigur al miniaturistului mai Menologul lui Vasile al l I-lea

In a doua jumatato a secolului al X-lea, datorita contactului cu operele Antichitatii, s-a constituit un stil cu adevarat clasic, mult mai original decit acela al miniaturilor pre-

Evanghelii in stil clasic

122

123

degraM decit al autorului panoului de pictura monumentalii din care se va fi in pirat miniaturistul. Numarul acestor artisti se ridica la opt ~i ei se numeau Pantaleone, Nestor, Mihail cel Ttnar, Gheorghe, Simeon, Mina, Mihail din Blacherne ~i Simeon din Blacherne. Cum spa tiul rezervat rniniaturilor e te de tul de intins ~i cum ele nu cuprind adesea decit citeva personaje sau chiar numai figura sfintului comemorat, un loc important a fost Iasat muntilor ~i fundalurilor de arhitecturi joase ~i intinse, cuprinzind adesea un portic sau un zid lung ce leaga doua corpuri laterale, dupa 0 formula care deriva din decorurile teatrului antic. Prezenta unor atlanti la unele porticuri arata de asemenea ceea ce acest manuscris poate datora artei pagine. Pictorii au folosi L in mai multe rinduri pro edeul - utilizat cu attta succes in marea pictura murala din secolul al XII-lea - care consta in a inscrie figurile in a cidentele de teren care le subliniaza miscarile. De asemenea miniaturistii au reprezentat bisericile vestite unde se cinstea memoria anumitor sf'inti. Scenele infa~i~ind martiriul sau taierea capului unor sfin~i lnt tratate cu vioiciun. Victimele au siJuete alungite pentru a mobila fundalul ~i par lipsite de greutate. In reprezentarile supliciilor, 0 imaginatie artisticii destul de crud5. s-a lasat prada ispitelor genului. Dar exista de asemenea miniaturi de un alm hieratic, cum lnt cele care ii arata pe 'fintii in rugaciune sau pe IIristos citind textul lui I. aia in mijlo ul iudeilor tu. 141). Acelasi 'W auster inspira ~i cole doua miniaturi, pe din Biblioteea intreaga pagina, de la inSan M areo eputul P saltirii aflate in de la Venetia biblioteca San Marco ~i xecutate pentru asile al l l-Iea dupa victoriile ale hotarrtoare din 1017 asupra bulgarilor. Sobrietatea mijloacelor Iolot ite dau 0 expresie de rohu ta ruaretic imaginii triumfale in care lmparatul, red at 10tl'-0 atitudine de
Psaltirea

a pra cutezanta, este inconjurat de Hri tos ~i d arhanghelul Gavriil care il tncoroneaza, de Mihail are ti sustine lancea, de busturile celor sase sfinti militari, a carol' protectie i-a inlesnit izhlnda, ~i de opt ostateci bulgari prostemati la picioarele lui (D. Talbot Ri e, Art lnjzaniin, pI. I). Pe pagina urrnatoare, scenele din viata lui David, de la ungerea sa ptna la cain~a, sint tratate cu acelasi gu t pentru naratiunea vie a ~i majoritatea episoadelor din menolog. Rega. im aici aceeasi utilizare a arhitecturilor ~i a fundalurilor de coline sau de munti (D. Talbot Rice, op. cit., pI. 127).
Monuscrise de format mic

lui Vasile al Ll-lea

12-4

125

Pentru a raspunde exigentelor unor amatori rafinati, al carol' numar sporea mereu, atelierele au produs manuscrise de format mic - mai ales evanghelii ~i culegeri de predici - impodobite cu scene minuscule, ale carol' figuri sint alungite, uneori subtiratice ~i plaptnde, desenate cu 0 mlna rapid a ~i precisa. Coloritul a devenit mai nuantat. Miniatura tnceta sa mai fie inainte de toate 0 ilu tratie, pentru a deveni o omamentatie. Fiecare pagina trebuia . a contribuie 1a delectarea cititorului. Caligrafia eleganta, u litere eel mai adesea de aur, i~i impletea efectele cu acelea scoase din initialele ell figuri, din chenarele somptuoase ~i din repartitia decorativa asemenea aceleia din tabelele de concordanta, in care florile ~i animalele reale sau fantastice, chiar ~i personajele umane, tnsulletesc cu 0 via~a Ieerica bogate motive arhitecturale sau geornetrice. 1n coloritul intens al acestor miniaturi se releva inrlurirea pe are emailurile contemporane, precum ~i tesaturile au exercitat-o a upra rafinamentului compozitiilor decorative. Bizantul si-a creat astfel un stil propriu in miniatura ornamentala, foarte indepartat de modelele antice ~i care era mult indatorat traditiei artelor somptuare din Orient. Acest stil, care i~i Iacuse aparitia inca de la inceputul secolului al XI-lea, a inflorit in anii 1040 ~i urrnatorii, atunci clnd

clientela caruia i se adresa a-a instalat la putere oa urmare a triumfului nobilimii civile. El este cit se poate- de bine reprezentat in Biblioteca nationala de la Paris prin Evangheliile grecesti ur. 64 ~i nr. 74, realizate d mesteri lnzestrati cu 0 mare iscusinta ~i un gust delicat, Acestui stil li apartine de 0. emenea uleger a de omilii ale lui loan Guru de AuI', in eputa pentru Mihail al Vl l-lea Ducas (1071-1078) ~i terminata pentru urrnasul sau, Nichifor al Il l-lea Botaniatul (1078-1081). Figura lui loan Gura de AuI' este irnpregnata de acel ideal de eleganta a cetica ce a yea sa domine de acum inainte in reprezentiirile Sfintului. Capul arhanghelului Mihail, de 0 Irumusete bllnda ~i pura, prevesteste lngerii de la Sant'Angelo in Forrnis (it. 143-bis). Manuscrisul

Sfintului loan Curti de Aur al lui Nichifor al J IJ -lea Botaniatul

inceputul secolului al gustul pentru naratiune care, in pictura nronumentala, favorizase dezvoltarea ciclului evanghelic, si-a dat friu libel' ~i in arta miniaturii. Acestui gust i se datoresc opere de un stil viguros in care personajele si-au pierdut lnfati~area plaptnda din secolul a1 rI-lea, dar ne fac sa ne glndim la niste papusi mici. In Psa1tirea greaca nr. 1927 de la Vatican, ilustrarea narativa a psalmilor, ptna atunci rezervata marginilor, trece in fruntea poemelor, astfel tnctt sa poata capata mai multa Insernnatate. La

Miniaturi din secolul al Xl l-lea

Xl I-lea,

Irnaginatia narativa va Ii inca ~i mai bine Iolosita ceva mai tirziu in abundenta ilustrare a celor sase omilii pe care ciilugarul Iacov din miniistirea Kokkinobaphos (in Bithynia linga Brussa) le-a compus pentru sarhatoril~

Omiliile lui Iacov din Kokkinobaphos

126

Fecioarei, lulnd a punct de pornire Protoevanzhelia lui Iacov ~i legendele despre viata Maicii D mnului. Textul ~i ilustrarea pur ed dintr-o a' easi forma de spirit. cu coloratura popularil. Exista doua manus rise pictate ale aces lei culegeri, unul In Biblioteca nationala de la Paris (gr. 1208) ~i celiilalt la Vatican (gr. 1162). Miniaturile lor e a camana lnd aproape, Cura 'sa fie absolut identi e. Manus risul de la Vatican st mai ingrijit, executat. Fara indoiala miniaturi tul e va fi lujit de numeroasele modele pe care i le furniza ilustrarea Vechiului ~i oului Testament, au a scrierilor apocrife, dar nu s-a sf'iit sa riaseocease a ~i forme noi. Este unul dintre aceia care au Juat parte la profunda retmprospatare a stilului miniaturii, la care a lost martor inceputul ecolului a1 XII-lea. Cu multa iscuainta ~i for~a in executie, el a exprimat calitati de prospetirne \i de duiosie, de acuitate a observatiei ~i de sirnt al pitorescului. ~tiut dea cornpozitiilor sale so.voare ~i un Iarrnec mai putin naiv dectt pare la 0 prima edere.' In peisaje (il. 142), care 0 upa adesea intreaga miniatura, imaginal ia sa vizionara il impinge ii stilizeze tntr-un chip Ioarte ornamental elemontele preluate din contemplarea spectacolelor oferite de natura ~i introduce in ele, cu multa art a, cenel figurative datorate modelelor de care s-a lujit. Aceasta plenitudine a fundalurilor ne tndeamna sa ne glndim la Gauguin. Miniaturistul tnzestreaza cu multa Iervoare delicata reprezentiirile episoadelor din Viata Fecioarei. Totodatii, el este omul ecolului al Xl I-lea prin predilectia sa fa~ii de vioiciunea rniscarilor ~i elanul draparilor, care vestesc pictura murala din anii 1160 ~i urmiitorii. Importanta pe care 0 acorda liniei in red area cutelor vesmintelor prefigureazii de asemenea cursul pe care 11 va lua ulterior arta ecolului al Xl l-Iea. Si mai stie sa trnparta grupurile in asa f 1 tnclt sa produca fecte de ansamblu. Iubeste oloritul intens: tonurile albastre ~i rosii domina, Iiind urrnate el violete ~i cafenii. 127 de

Evouuia miniaturii in. veacul al XII-lea

In. cursul veacului al XII-lea, la fel ca ~i in pictura monurnentala, executia devine din ce in ce mai lineara, multiplicind cuteIe, tratind ca bucati izolate diferitele par~i ale trupului, redind cu minutia pletele ~i barbil . S-au cautat expresiile energice ~i incordate, atitudinile tnsufletite ~i chiar patetice, miscarile impetuoase (il. 143). Dar, in ansamblu, atunci a avut loc 0 net a degradare a stilului. Arta miniaturii a ramas foarte vie in Armenia, ptna la cucerirea ~arii de catre seldgiucizi, intre anii 1063 ~i 1071. Ea a renascut la sftrsitul secolului al XII-lea, clnd 0 huna parte a teritoriului a fost din nou eliberata. In acest rastimp ea inflorise printre refugiatii armeni din Cilicia. Miniaturistii care au impodobit aceste manuscrise s-au indepartat de hieratismul ~i de caracterul transcendent al modelelor lor bizantine ~i le-au adaptat cu 0 vigoare plina de seva. Printre principalele marturii ale acestei arte VOID retine Evanghelia daruita de regina Mlke, sotia regelui Ardzruni, mtnastirii Varag, in anul 902 (sau 862) ~i Evanghelia din Etsmiadzin, executat in anul 989. Miniaturi armene

5. SCULPTURA

Sub Macedoneni ~i sub Comneni, marea arta statuara pusa, de fapt, exclusiv in slujba Irnparatilor continua sa alunece pe calea decaderii, pe care pornise inca din epoca paleocrestina, Hira sa di para totusi cu desavtrsire. Dupa rnarturia textelor, Vasile I ar fi trimis Ia topit statuia de bronz a lui Solomon pc care Iu: tinian 0 asezase in hipodrom ~i din metalul astfel rscuperat ar fi pus sa i se Iaca propria sa efigie, pe care ar fi asezat-o la temelia Noii sale Bi erici. Mult mai tirziu, in a doua jumatate a secolului al XII-lea, Andronic I si-ar fi ridicat ~i el propria statuie de bronz in virful unei coloane. In Muzeul arheologic de la Istanbul se pastreaza o ciudata statuic in ronde-bosse, ceva mai mica decit rnarimea naturala, a unui acrobat, tmbracat cu "slip", facind tumbe deasupra a patru colonete care, prin stilul capitelurilor, permit datarea in secolul al XII -Iea (it. 144). Aceasta opera ilustreaza favoarea, atestata de texte, de care se bucurau jocurile ~i spectacolele oferite de atleti, saltimbanci ~i dresori de animale, in capitala Imperiului. Relieful a cunoscut 0 recrudescenta de prelerin~a sub actiunea tendintelor clasicizante, carora Reliefuri

Bonde-bosse

129

Ii s-a datorat de asemenea inaltul grad de calitate atins in vremea aceea de Iildesuri. S-a re urs deseori la aceasta tehnica pentru a-l reprezenla pe imparat in picioare, intr-o atitudine de majestuoasa nepasare, lmbracat cu loros: e~arfa lata batuta in pietre pretioase. In Muzeu1 de la Istanbul se pastreasa una dintre aceste placi care, prin firescul atitudinii i amploarea vie a redarii vesmlntului, apartine epocii de apogeu pe care il atinge scoala de sculptura de la Constantinopo1 pe la mijlocul seco1ului al XI-lea (il. 145). Tratarea mlinii drepte aduse in Iata pieptului dovedeste ca artistuI observase cu atentie modelul viu. In cursul secolului al XII-lea, factura tinde sa redevinii mai asprii, asa cum 0 arata rondelele ('.U figuri de impiirati din Campiello Angaran de la Venetia i din colectiile Dumbarton Oaks, sau chiar relieful cu apoteoza lui Alexandru incastrat pe Iatada nord a Sfintului Marcu. De asemenea au fost diiltuite in piatrii subiecte religioase, ca Bunavestire, Nasterea, Botezul, Invierea, Deisis i imagini ale Maicii Domnului, arhanghelilor ~i slintilor, adeviirate icoane sculptate. Unul dintre cele mai vechi reliefuri a reaparut, in ursul ultimului razboi, cu prilejul distrugerii imitirului evreiesc de la Salonic, in 1943-1944 dintr-un mormlnt in care fusese incastrat. Stilul sau permite sa fie situat in jurul anului 900. Estc yorba despre 0 icoanii de cult, care a apartinut minastirii Hosios David i il reprezinta pe sfintul patron al acesteia in atitudine de orant. Se pare ca, de cealalta parte a mesei altarului, pe peretel bemei, i-ar Ii corespuns 0 icoana .de piatra a Fe ioarei in atitudine de oranta, pastrata astiizi In Muzeul bizantin de la Atena ~i care pare sa fi iesit din acelasi atelier. Sub influenta ernailurilor care, in aceeasi epocii, au cunoscut 0 mare Yoga, s-a Iolosit 0 tehnicii prefigurind aceea a sculpturii in champleoe. Fondul din jurul celor doua figuri a fost scobit ~i urma sa fie umplut cu 0 pa ta colorata, facuUi dintr-un amestec de cearii i de praf de marrnura. Adinciturile din vesmtnt Iusesera

130

131

umplute cu aceeasi materie, iar cele care nu erau destul de adinci au fost acoperite cu un strat gros de culoare. La 0 lespede somptuoasa din muzeul de Ia Istanbul, inrati~ind-o pe sCinta Evdochia, s-a utilizat fildes ~i os pentru partile neacoperitc ale mtinilor i obrazului, iar pietre colorate au fost incrustate pentru a figura gemeJe care impodobeau coroana ~i vesmtntul (il. 148). Printre numeroasele icoane de piatra ale Fecioarei, una dintre cele mai frumoase a fost sculptata pentru biserica Sfintul Gheorghe din palatul Mangana, pe care Constantin Monomahul a zidit-o Intre anii 1048 ~i 1054 (il. 147). Ca ~i la icoana mai veche a Fecioarei, gasita la Salonic ~i pastrata in muzeul bizantin de la Atena, mina dreapta ,i desigur i stinga, astaz] pierduta, erau strapunae de un orificiu din care, cu prilejul anumitor sarbatori, ~inea aghiazma care se spune ca savir~ea minuni. Aceasta opera este una dintre cele mai pur clasice din arta bizantina ~i arata e rnaie trie puteau atinge sculptorii care, pe la mijlocul secolului al XI-lea, lucrau pentru clientela ralinata din m diul aristocratiei civile. Artistul regaseete aiei 0 parte din secretele reliefului scolii lui Fidia si, gratie unei facturi concentrate, modeleaza formeIe trupului ~i ale vesmlntului tntr-un strat subtire de materie ~i cu 0 obrietate de expre ie viguros sugestiva. Faldurile au fost puternic tilizate, dar flha a dauna expresiei de via~a. Ele lnvaluie figura intr-o eleganta senina ~i 1i conlera in acelasi timp amploare ~i echilibru. 0 imperceptibili1 miscare vine din contrapostul in care stii personajul, inspirat din statuile Greciei clasice, cu greutatea sprijinita pe un picior, celalalt fiind lndoit. Antebratul drept se indepiirteazi1 de umar rnai mult dectt cel sting, evittndu-se astfel 0 simetrie prea stricti1, dar Irontalitatea mentine 0 foarte marcata noblete de atitudine. Acest tip a fost tratat pe 0 placa de la SaJonic cu 0 arta mai libera ~i mai putin atenta la efectele decorative (u. 148). 0 atitudine mai destin ii, un modelaj mai accentuat, cute mai spatiate

tntre ele ~i mai lungi fac ca opera sa se apropie mai mull, de statuile antice, derivate din modelul Afroditei de la Neapole-Frejus (la Luvru, sftrsitul secolului al V-lea t.e.n.), care au slujit adeseori la decorarea fintinilor, ca ~i multe dintre Fecioarele bizantine pe care Ie studiem aici. In secolul al XII-lea, slabirea simtului pIa tic ~i tendinta cresctnda clare jocurile de suprafete ~i de linii, ale carol' efecte le-arn relevat in marea pictura ~i in miniatura, au dus in sculptura, unde s-a mentinut gustul reliefului destul de plat, la uscaciune ~i uneori la manierism: vorn cita ca exemple placa infa~i~ind doi sfinti tineri (Cosma ~i Damian ?), incastrata in zidul Capelei Fecioarei Nicopeia din biserica San Marco de la Venetia, precum ~i Fecioara oranta ~i arhanghelul MihaiJ din mnzeul de la Berlin, provenind fara indoialii din biserica Maicii Domnului Peribleptos de la Constantinopol ~i care ar dovedi aparitia ace tui stil inca de la sfirsitul secolului al XI-lea. Stiinta mod lajului delicat, care fusese regasita in secolul al XI-lea, s-a pierdut, insa la capatul evolutiei, prin anul 1200, s-au mai executat opere de 0 frumoa a tinutii, care imbinau severitatea generala a liniei ~i a volumului cu eleganta detaliului, printr-un fenomen analog cu acela ce se produsese in pictura cam in acelasi timp. Din aceasta vreme trebuie sa dateze sfintul Dumitru tronind, pe care venetienii I-au adus cu ei de la Constantinopol, impreuna cu multe alte opere, dupa cucerirea orasului in 1204 ~i pe care l-au montat pe Iatada de vest a Sfintului Marcu (il. 149). Sfintul Gheorghe din vecinatatea lui este oirnitatie venetiana, cu forme mai molatice ~i mai complicate. Gustul care' exista pe atunci pentru relief a dus la tratarea in aceasta tehnioa a subiectelor profane slujind la decorarea palatelor ~i a Iinttnilor. 1ntr-o societate in care ispravile razboinice ~i cineg tice in emnau 0 proba de valoare, cu care trnparatii ~i membrii aristocratiei se fiileau, erau reprezentate cu placere luptele lui Dighenis Akritas, au ale altor eroi pentru noi anonimi,

impotriva fiarelor salbatice au a monstrilor (il. 152), precum ~i faptele vitejesti ale Iui Heracles, ajunse din nou la moda desigur printr-o editie ilustratii a vreunui poem epi din Antichitatea greaca, astazi disparut. Una dintre aceste placi importate in Venetia ~i inca strate in Iatada Sltntului Marcu (il. 150) a dat loc ea insa~i unei irnitatii locale, are Il reprezintii pe Heracles cu cerboaica din Ceryneea ~i cu hidra din Lerna. Obiceiul capatat inca din epoca iconoclasta .de a se inspira, in ce priveete panourile de parapet ale altarului, din decorul tesaturilor orientale se generaliza sub influenta Constantinopolului unde, in artele somptuare, atelierele Marelui Palat foloseau din belsug motive de origine arab a, care, ade ea, erau mult mai vechi, apartintnd sasanizilor. Aceasta rnaniera orientalizanta s-a bucurat de mare trecere 1a Atena, unde se gasesc numeroase placi de rnarmura pentelica in ace t stil. Subiectele, tratate cu mai multa sau mai putina libertate de adaptare, apartin artei animaliere din Orientul Apropiat: vulturi tinind in gheare iepuri, grifoni, sf'incsi, sirene, lei atacind cerbi ori tauri, sau chiar lei infruntindu- e de 0 parte ~i de alta a Arborelui vietii (il. 151), patrupede ~i pasari suprapuse ~i sf'isiindu-ae intre ele. Imitarea tesaturilor impunea uneori tratarea coamelor in lungi suvite stilizate cu extrernitatile curbate ~i dispuse simetric. Din acelasi motiv, blana animalelor sau penele pasarilor sint redate prin incizii sau prin scobituri asemanatoare cu punctele de broderie (il. 153, 154). Se tntimpla uneori ca sculptorul sa copieze cu mai multa sau mai putina dibacie ~i fidelitate, pe marginea pIa ii, semnele cufice ale modelelor sale arabe. Tot dupa exemplul tesaturilor cu galoane au conceput sculptorii ~i ideea crucilor facute din impletituri ~i incadrate, la baza, de pauni sau de acvile inscrise in medalioane (il. 155, 156). Panouri de parapet

132

133

In secolul al XI-lea, gustul pentru ornamentatia rafinata, care a dat efecte attt de izbutite in miniaturi, s-a facut simtit ~i in sculptura in dispoz.i~ia tot?data .~ai el~ganta ~i mai cornplexa a m?tlvelor ~l.in grlJa mal mB:re fa~a de exeeutie. Ca ~l manuscrisele, aeeste placi au operat fuziunea intr-un stil original, specific hizantin, a unor elemente izvorite din traditia paleocrestina ~i a unei sintaxe decorative imprumutate de la artele Orientului. Panoul de parapet de la Torcello (il. 157), cu vechea tema a paunilor fa~ii in fa ~a bind dintr-un caliciu pe un fundal de vrejuri, vadeste 0 net a inrudire de spirit cu chenarele evangheliilor contemporane. Rozetele ancadramentului amintesc de cele de pe casetele de Iildes. Alte panouri se apropie ~i mai mult de sculptura paleocrestina, nu numai prin folosirea temelor simbolice, ci ~i prin stilul lor. Pe Iatada nord a Sfintului Marcu a fost inca strata 0 placa in care, intre doi curmali tncarcati de roade ~i Ilancati la radacina de cosuri pline de fructe spre a evoca Raiul, doua grupuri de sase ni, desemnate p~intr-o inscriptie ca fiind cei doisprezece apostoli, tncadreaza tronul Etimasiei, care poarta Evanghelia ~i crucea incununata de un medalion in care se inserie mielul. Executia este putin cam aspra (Demus, The church ~f San Marco, fig. 60). Sub efectul acestei misoari de reintoarcere la modelele paleocrestine s-a produs de asemenea 0 anume rena~tere a artei sarcofagului. Dar, in locul personajelor infa~i~ate pe vechile recipiente funerare s-au folosit motivele utilizate odinioara pc panouril~ de parapet (care Iusesera ele 'insele lnlocuite prin r~p:ezent~ri animaliere): cruci, rozete, frunzisuri, piru, pesti, in ansamblu simboluri ale operei de mintuire ~i ale fagiiduin~elor raiului. Un sarcoiag de acest gen a fost trimis de la Constantinopoi la Kiev pentru cneazul Iaroslav (1019-1054). Exemplare asemanatoare s-au gasit ~i la Salonic. Sarcofage

Armenia $i Georgia

1H

135

In Armenia ~i in Georgia, sculptura de pe Iatadele bisericilor a continuat sa mearga pe caile destul de independente pe care se tndrepta inca din epoca paleocrestina gratis arhitecturii in piatra. Allam mereu aceeasi sinteza original a de elemente bizantine ~i orientale. In biserica Sfintei Cruci, construita de regele Gagik intre anii 915 ~i 921 in insula Ahtamar, pe lacul Van, s-a pastrat eel mai important ansamblu din acea epoca. Sculpturile tmhraca Iatadele in frize suprapuse pe aproape toata iniiJ~imea lor. La baza conului acoperisului, in partea de sus a zidurilor ~i putin mai jos, pe pereti, se desfa~oara trei frize, cuprinzind animale (lei, gazele, cerhi, iepuri) ~i citeva figuri omenesti. Subiectele de pe friza de JOB se lnscriu intre buclele unui vrej tncarcat eu eiorchini de struguri. AHe vrejuri se areuiesc deasupra ferestrelor. In mijlocul Iiecarui fronton se desprinde un evanghelist in picioare. Mai jos urrneaza capete de animale in relief, placi impodobite cu cruci ~i busturi inscrise in medalioane. In sfir~it, deasupra soclului, de care le separa crengi impletite de rodii, se afla. personaje de statura tnalta printre care se streoara citeva animale. La vest, de 0 parte ~i de alta a usii centrale, au fost r-epi ezentati Hristos facind gestul binecuvintarii ~i ~inind Evanghelia pe are La s ris: ~ Eu sint Lumina lumii , ~i regele Gagik care 1i ofera biserica. Dedesubtul ferestrei, doi ingeri tin un medalion in care se in crie crucea, careia 'ii era consacrata biserica. Iconografia este onlorrna cu datinele grecesti: la ve t se arata sub patronajul cui se ana biserica ) nu nc putem impiedica sa facem 0 apropierc intre ace t grup sculptat ~i mozaicul de deasupra usii Imperiale din Sfinta Sofia. La e t au fost ilustrate marile etape ale istoriei crestinismului din punctul de vedere al Armeniei. Facerea lumii este evocata In interiorul unui medalion, prin imaginea lui Adam care, asa cum graieste ~i inscriptia, da nume animalelor ~i fiarelor salbatice , figurate dedesubt. S-au reprezentat lie

asemenea sfintii care constituiau cu precadere obiectuI evlaviei locale. Fatadele nord ~i sud poarta subiecte din Vechiul Testament, familiare artei paleocrestine, carora li se adauga ~i unii sf'inti venerati cu precadere in Armenia (it. 100). S-au relevat in aceste sculpturi de la Ahtamar numeroase urme ale influentei artei sasanide, care -a exercitat indeosebi prin intermediul taIerelor de argint ~i al tesaturiIor: costumele bogat brodate ale printilor, pasarile cu gitul prins in panglici, rozetele de pe trupul unui grifon, monstrul Iui lona asemanator cu un cal de mare de la Tak-iBostan. Spiritul decorativ biruie sentimentul volumului in aceste figuri lipsite de relief, care par lipite pe fundalul zidului Ia care se articuleaza printr-o muchie dreapta, DetaIiile interioare sint desenatc prin incizii fara relief, ca ~i cind pietrarul ar fi vrut sa ramina foarte aproape de modelele pe care i Ie ofereau tesaturiIe ~i miniaturile. In alte parti, dimpotrivc1, se tnttlnesc volume bine detasate la figurile ctitorilor sapate in relief adinc ~i uneori chiar in ronde-be se. A~a este regele Gagik la Sfintul Gheorghe de la Ani ~i la Hanghbat Sembat ~i Gurgen (in 991). In sculptura ornamentala din rmenia, trnpletituriJe in combinatiils cele mai variate capata 0 importanta prirnordiala. Ele tncadreaza ferestrele, impodobesc apitelurile coIonetelor, acopera pietrele de mormint in jurul crucilor, napadindu-le hiar ~i bratele. 0 inlluenta omuna a te 'aturilor inrudeste a este monumente cu sculpturile contemporane de Ia Constantinopol ~i din Grecia. 0 estetica eminamente decorativa, de un spirit analog cu aceea din insula htamar, predornina in ansamblurile, mult mai aerate, de figuri umane, de animaIe reale sau teratologice ~i de plante, eel mai adesea in relief plat, are acopera parjile inalte ale mai multor biserici din Vladimir-Suzdal. Citam a principale cxemple hisorica Pokrovului 136 Vladimir-Suzdal

(a Fecioarei-Ocrotitoare), pe rlul erli, ~i,mai ales, Sfintul Dumitru de la Vladimir. La Sfintul Gheorghe de la luriev-Polski, decorul redevin mai tmbelsugat ~i arninteste mai mult de Ahtamar. Dealtfel acea ta arta, care a capatat aspecte specifice in Rusia, a primit impulsul din Armenia i din Georgia.

6. ARTELE SOMPTUARE

China, ~esaturi persane, giuvaeruri ~i pietrc pro[ioase din India, stofe din tarile arabe. Artele somptuare au capatat in vremea aceea un asemenea avint ~i au pecetluit atlt de adinc sensibilitatea epocii, in it au inf'luentat, asa cum am vazut, miniatura ~i s ulptura. FILDE~URILE F ildesurile au fost prelucrate [ntr-un numar impresionant. Spre deosebire de epoca paleocrestina, subiectele religioase au dobtndit primul loc, asa cum era ~i Iiresc intr-un Imperiu profund crestinat ~i foarte tndepartat de antecedentele sale pagine. Numeroase dintre piesele care au a)uns pina la noi erau adsvarate icoane portative. A doua jumatate a secolului ai IX -lea: $i inceputul secolului al X-lea Fildesurile din a doua jumatate a secolului aJ IX-lea ~i din primele decenii ale celui de-al X -lea au acea severitate, uneori usor stingace, care caracterizeazji mozaicurile ~i ~niaturile timpului. Prin stilul sau, incoronarea lui Leon al VI-lea (il. 158) aminteste de luneta u~ii. imperiale din Sflnta Sofia, unde acelasi basileus sta prosternat la picioarele lui. Hristos (il. 107). Prezenta Fecioarei ~i a arhanghelului Gavril in ambele opere stahileste intre ele 0 legatura suplimentara de ordin iconografic ~i raspunde fara tndoiala unui acelasi fel de evlavie.

Epoca Iaoedonenilor si a priruilor Comneni este aceea in care, Intr-un imperiu aflat in culmea prestigiului sau ~i dispunlnd de resurse con iderabiJe! feIuri~ele tehnici. ale artelor somptuare au alms daplina lor tnflorire. Nu exista civilizatie care sa fi folosit vreodatii mai multe mate~ii p e~ioase: Iildes, aur, argint, bronz, email, nestemate, perle, ~esaturi de matase ~i de lina au fost chemate sa sat.isfaca dorinta nemasueata de lux si s-au ombinat nu 0 data 'Intr-o aceeasi lucrare. Cronicarii bizantini ne-au pastrat amintirea splendorii pe care trnparatii 0 desf'asoarau In decorarea palatelor lor ~i in fastul ceremoniilor. Biserica nu e~a. I?ai 'pu~in doritoare de a aduce Atotoputerruciei lui Dumnezeu omagiul care i se cuvenea ~i de a-i afirma superioritatea asupra rivalelor sale prin etalarea unui fast pe care nimeni in altii parte nu-l putea egala. Imparatii tineau sa-si arate piosenia prin daruri de mare pret oferite sanctuarelor ~i mlnastirilor cu prilej ul tncoronarii sau al sarbatorilor mari. Produsele atelierelor bizantine au fost foarte cautate - si uneori imitate - aUt In Occidentul latin it;i in Orientul slav. Imparatii daruiau aceste obiecte st.aptnitorilor sau prelatilor pe care doreau sa-i maguleasca sau sa-i impresioneze. Bizantinii in~i~i importau d.in ~trainatate nu numai materii pretioase, ci ~l obiecte prelucrate: matiisuri ~i portelanuri din

138

139

In cursul secolului al X-lea, o grija sporita fata de perfec~iunea formei, care se intemeia pe modelele oferite de miscarea de reintoarcere spre antichitate, a dat nastere unui stil care, pastrlnd in acelasi timp ceva din rigoarea putin cam aspra a epocii precedente, tintea mai mult spre elsganta figurilor, nobletea atitudinilor ~i aranjamentul
Secolul al X-lea

armonios al draparilor, care incepea sa fie plndit de primejdia complioatiilnr-. . Tripticul, aflat pe vremuri in colectia Harbaville de la Arras ~i achizrtionat de muzeul Luvru in 1891, este una dintre cele mai desavirsite reusita ale atelierelor curtii imperials, unde a Inflorit ac~st stil. Extinderea. cultului sfintilor a dus, pe Oble?t.ele de .aces.t. tip, la infa~i~area in jurul traditionalului Deisis, care ocupa partes de sus a panoului ?entraJ, a unei intregi cohorte de sfinti, carora ctitorul dorea sa Ie ci~tige protectia. Cu aceasta opera se asearnana un triptic din PaJ~zzo yenez~a ?-e ]~ Roma, de 0 eleganta mai putin afirmata ~l prm urmare apartintnd unei date poate mai indepartate din cursul secolului al X-lea (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 98-99). Aceluiasi curent ti aparjine panoul din Cabinetul de MedaJii (Paris), in care Hristos incoroneaza pe un imp~rat ?u numele de Romanos ~i pe sotia sa Evdochia (il. 160), fara lnd oiala Roman al l l-lea (959-963) ~i prima sa sotie, Bertha de Proventa, care luase numele grec de Evdochia. Anumiti savanti au preferat sa tl recunoasca pe .Roman ~] IV-lea J?iogene (1068-1071) ~i pe sOtl~ acestu.la, E.vd?chla Macrembolitissa, nepoata patriarhului Mihail Cerulariul ~i vaduva lui Const~ntin al X-lea Ducas (1059-1067). Acestora insa II s-a putut aduce argumentul ca obiectul f~sese i~itat mai inainte pe 0 placheta, tot de Iildes, din muzeul Cluny ~i pe un medalion de plumb din Muzeul national finlandez, care Il reprezeD:t~u in ambeJe cazuri pe trnparatul G~rmar:l.lel.,Otto ~] II-.lea (973-983), ~i pe sotia IUl., pr~nClpesa bizantina Teophano. J n sfir~it, p,rm stilul sal~ de 0 el.eganta inca usor retinuta ~l in care persista in chipuri un rest de severitate Iildesul cu Roman ~i Evdochia se situeaza mai degraba pe la mijlocul secolului al X-lea decit in veacul al XI-lea. Redesteptaroa curiozitatii inteligente ~i sensibile fata de Antichitatea greaca, ce a avut loc in secolul al X:lea, a dus, in domeniul productiei de casete de fildes, la decorarea lor cu scene mitologica,

1<40

141

printre care episoadele legendei lu~ Hel'ac~es o?upa un loc insemnat. In ele se amesteca uneorr subiecte biblice, luate mai ales din ilustrarea Rotulului lui Iosua. Izvorul principal din care s-au inspirat lucratorii in Iildes pare a fi manuscrisele ilustrate ale textelor antice. Aproape intotdeauna panourile sint incadrate de rozete, care i-au adus acestui grup numele de casete cu rozete . Una di~tre cele mai frumoase este caseta care a apartinut tezauruJui catedralei de la Veroli ~j care acum face parte din colectiile Victoria and Albert Museum (il. 159). Pe capac slnt reprezentate Rapirea Europei ~i un dans de Mena~e l.a car~ iau parte Centauri clntind din flaut ~l dm nai. Pe panorile de pe laturile lungi !l vede!? pe Bellerophon adapindu-I pe Pegas la fmtina Pirene, sacrificarea Ifigeniei, copii juclndu-se cu animale (un uliu, un cerb, un cline ~i 0 leoaica de Ja care unul dintre ei suge lapte) si, in sftrsit, din nou Europa in prezenta Afroditei ~i a lui Ares. Pe una din Iaturile mici se ana Dionysos pe un car tras de patru pantere, pe cealalta 0 nimfa pe un cal de mare. Muzeul Cluny poseda 0 caseta din aceasta categorie (Rice, Art byzantin, pl. 110-111). Capacul poarta scene cu care de lupta: ele sint poate imprumutate din vreo editie ilustrata a Iliadei. In compartimentele de pe laturile lungi se tnseriu, in alara de razboinici, Heracles p~rtind pielea leului din Nemeea legata de ghioaga, Nessus ~i Dejanira, centaurul Chiron duch:~du-l in spinare pe Ahile, Acteon devorat de cimele sau Ganymede rapit de vultur. Din secolele al X-lea ~i al XI-lea dateaza de asemenea un grup de Iildesuri in care artistii au adaptat Ja tehnica lor subiectele ~i stilul picturilce deicoane ~i miniaturilor (il. 163). Aceste opere se remarca prin vioiciunea atitudinilor ~i abun: denta cutelor drapiirilor s~p~te adin~. ~e.l m~l adesea un baldachin ajurat, irnitat dupa miniaturi, Incadr aza scena. In Intrarea in Ierusalim de la Berlin, dedesubtul tunicii pe care calca asinul lui Hristos sade un baiat care i~i s~o~te un Spill din talpa, prototip sl.at.uar de ongine antica,

simboliztnd far a tndoiala idolatria, calcata in picioare de Hristos triumfator. Tot din antichitate provin ~i tipurile apostolilor cu hratul indoit, !nfa~ura~i in toga. Duclnd la 0 suprema treapta de perfectiune cautarea Iormelor elegante din secolul al X-lea ~i despuindu-le de rama~i~ele de rigiditate pe care Ie pastrasera, secolul al XI-lea a creat opere de 0 noblete ~i de 0 puritate clasica, impregnate de sensihilitate. Fecioara cu Pruncul din muzeul arhiepiscopal de la Utrecht (il. 162) - la origine canatul central al unui triptic - are aceleasi calita~i de frumusete senina ~i vie, de eleganta Ierma ~i sobra, ca ~i Fecioara oranta din Palatul Mangana (it. 147), ~i ca ~i figurile din evangheliarul 204 de la Sinai. Mai exista ~i alte Fecioare care slnt doar cu putin mai prejos, de pilda aceea din Tezaurul catedralei de la Liege. Sfintul loan Botesatorul din muzeul arheologic de la Liverpool are aceeasi for~a de expresie concentrata, aceeasi factura precisa ~i supla (D. T. Rice, op. cit., pI. 144). In placa ajurata de Ia Victoria and Albert Museum , unde hustul lui loan Botezatorul este tnconjurat de husturile sfintilor Filip, Stefan, Andrei ~i Toma, 0 intentie mai accentuatii de a reda gratia tndulceste trasaturile chipurilor, complica pletele i barbile, face mai hogate draparile: toate acestea anunta aparitia stilului propriu secolului al XII-lea. Afirmata cu mai multa vigoare, aceasta tendinta ajunge la un Iinearism manierist, exocutat Intr-un fel destul de sec {il. 161). Inrudirea cu mozai urile de la Monreale este atlt de mare, in it uneori cercetatorii au atrihuit pe nedrept acestor casete o origine sicilia niL Casete imperiale casete Ca ~i in pi tura ~i in sculptura, pe Ietele anumitor -au evocat ispravile razboini 0 ~i cinegetice Secolul al Xl l-lea Secolul al XI-lea

ale Imparatilor. Singurul martor care ne-a parvenit din aceasta categorie este 0 caseta colorata cu purpura, adusa episcopului din Troyes, Garnier de Traisnel, de catre capelanul sau, Jean Langlois, dupa jefuirea Constantinopolului in 1204. Ea se ana astaz! in tezaurul catedralei (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 152-153). Pe capac, doi trnparati in mare ~inuta de lupta, calarind pe cai acoperiti cu valtrapuri, dupa moda regilor sasanizi, Ilancheaza un oras fortificat de care par sa se tndeparteze. Dar, cum in poarta cetil.~ii, care are un hatant deschis, apare 0 femeie care ~ine in mtna 0 coroana de tnvingator, ne putem intreha daca nu trehuie sa ni-i imaginam mai degraba intorcindu-se victoriosi in orasul in care vor fi primiti ca eliheratori. Pe latura Iunga anterioara, doi cavaleri, Inarrnati unul cu un arc ~i celalalt cu 0 spada, tncearca a rapuna un leu etrapune de sageti. Pe cea posterioara, un suli~a~ intil.rita un mistret pe care 11 haituiesc patru clini. Fiecare din laturile mici este ocupata de 0 pasare de foc Iantastica, de un tip cunoscut in China, care desigur este imitata dupa matil.surile importate. In ce priveste data, cercetatorii ezita intre secolele al X-lea ~i al XI-lea.
STEATITELE

Inceptnd din secolul al I-lea, steatitul, materie destul de moale, care nu se preteaza la incizii eu inflexiuni delicate, a inlocuit din ce in ce mai mult Iildesul. Dealtfel aprovizionarea cu Iildes devenise anevoioasa din pricina tnaintarii turcilor.
METALELE

de bronz
1-42
1-43

Printre lucrarile de metal exi tA 0 categorie care ocupa un loc deosehit: por~ile fAcute din panouri de hronz decorate, care erau aplicate pe batantii de lemn. Atelierele de

Porti

II

la Constantinopol atinsesera in fahricarea acestor porti 0 mare rnaiestrie datoritii careia primeau comenzi ~i din triiiniitate. Majoritatea bi. ericilor ~i palatelor din capitala Iiind distru e sau jefuit , vom ciiuta in Italia principalii martori ramasi din aceasta prod uctie, Portile Sf'lntului Marcu de la Venetia e pare cii au fost aduse de la Con tantinopol. Dar mai ales in Italia rneridionala succesul portilor de acest gen a fost asigurat, in a doua jumiitate a secolului al XI-lea, de ciitre 0 familie bogata de negu tori din Arnalfi, Pantaleone ~i Maurus, ale carer interese li sileau sa tea multa vreme in casa pe care 0 posedau la Constantinopol. In 1066, Pantaleone I comandii la Constantinopol pontile de bronz pentru catedrala din orasul sau natal, Amalfi. Ele erau aleiituite din douiizeci ~i patru de panouri, dintre care saisprezece tnt decorate cu cruci ~i patru cu figuri, in rustate cu aur, argint ~i in tehnica niello, reprezentindu-i pe I-Iristo, Fecioara, slintul Petru ~i sllntul Andrei. Prin darnicia sa, Maurus, Iiul lui Pantaleone, )i Inlesni lui Didier sa aduca por~i asemanatoare pentru noua baziJica de la Montecassino. PanouriJe ace tora erau d corate cu cruci ~i inscriptii. Pantaleone 11 a pliHiL portile biseri ii Sftntul Pavel din afara zidurilor de la Roma, eomandate in 1070 de calugaru] Hildebrand, arhidiaconul bisericii (viitorul papa Grigore al Vl I-lea). Ele se numarau printre cele rnai bogat de orate. Cele cincizeci ~i patru de cornpartimente din care se compun Infa~i~au cruci, inscriptii, imagini ale unor sfin~i ~i prof'eti, iclul s enelor evanghelice de ]a Nastere ptna la Pogortrea in lad, episoade din viata ~i martiriul apostolilor. Ele au suferit mult de pe urma incendiului din 1823. Pantaleone II a mai oferit in 1076 portile bi ericii rupestre Monte Sant'Angelo de la Gargano, p care stnt gravate cene eu minunile sltntului arhanghel Mihail. 1n 1087, Pantaleone II I a poruncit a se execu t pentru biserica San alvatore de la Atrani por ti imitate dupa ele de la Amalfi.

1"''''

In 1084, nobilul longobard Landulf ButromiJ, vasal allui Robert Guiscard, a inzestrat catedra1a din orasul sau natal, Salerno, cu porti asemanato are, pe care a pus sa fie reprezentat ca donator, tnvesmtntat asemenea unui patrician bizantin ~i purtind titlul de protosevast. In secolul a1 XII-lea, inspirlndu- e din exemple1e pe care Ie aveau in lata ochilor, artistii italieni au inceput sa 1ucreze inguri porti de bronz. Portile de la Canossa, de la Trani, de 1a Ravello, de la Pisa ~i de 1a Monreale jaloneaza calea ce avea sa duca la triumful lui Andrea Pisano ~i allui Ghiberti realizat la baptisteriul de la Florenta. Pe de alta parte, aceasta tehnica a fost imitata in Rusia, unde s-a adaptat gusturilor locale.

1-45

J n bronz au mai fost turnate ~i placi, alcatuind uneori tripticuri, care slnt adevarate icoane, analoge celor sapate in Iildes, Dealtfel, s-a crezut ca anumite tipare Iusesera Iuate dupa Iildesuri. Exista placi de un tnalt nive1 artistic, cum ar fi aceea cu Fecioara in picioare, purttnd Pruncul, din muzeul de la Plovdiv (Bulgaria, secolul al XII-lea; cf. Seminarium Kondakooianum, V, 1932), care ar putea fi alaturata placii de ararna au riM din Victoria and Albert Museum, unde este tratat acelasi subiect (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 159). La Victoria and Albert Museum se mai pastreaza ~i un insemnat triptic de bronz, dattnd fara tndoiala din secolul al XII-lea, al carui panou central este ocupat de 0 Fecioara seztnd cu PruncuI, pe ctnd vo1eurile poarta figurile sfintului Grigore din azians ~i sfintului loan Hrisostomul, in picioare (D. T. Rice, op. cit., pI. 158). Alte placi, astazi tmprastiate in numeroase muzee, par sa fi fost turnate intr-un mare numar de exemplare, in tipare care in cele din urma s-au uzat. Ele constituiau nu opere de arta, ci obiecte de pietate, care au copiat adesea icoanele celebre pastrate in sanctuarele unde se vindeau copiile. Rasplndite datorita pelerinilor, ele au ajutat la difuzarea
Pldci de bronz

tipurilor i .onogralice pina in R,usia ~i in Jta~ia, unde au dat chiar impuls unei arte a placilor de bronz, care si-a ciipatat deplina rnsemnatate in Renastere.

Orfeorarie

Aurul ~i argintul au fost utilizate din abundenta pentru mobilierul ~i vesela. - pr~fane .~i litur~ gice - destinate. palatel?r ~~pen~e ~I S~nt.eJ Sofia, precum ~l altor bls~rlCI, mal cu ~ama din capitala. Din aceste materials s~au fabrl~at cupe ~i tal ere, potire ~i patene! tronu:l, me e ~l caune, lustre candelabre, cadelnite, orgi, panoun de parapet p~ntru altar, baldachine,. fer~ciit.uri de ciir~iJ relicvarii rame de icoane ~l chiar icoane, ptna ~i sarcof;ge pentr~ impiira~i ~i tmparatese. Aceste piese erau adesea impodobite cu nestemate, perle ~i emailuri. Acolo unde textel~ vorbesc despre aur adeseori este yorba de argmt, de bronz sau de 'arama aurite, sau de placaj din foi subtiri de aur asezat pe 0 armat,ura de le!?n. Ap:oape toate aceste obiecte au disparut, fund mal ales victimele distrugerilor ~i ale jafurilor cr~cia~ilor din secolul al XIII-lea. Practic nu a mal ramas nimic din orlevraria profana. Un simtamint de pietate a facut sa se respecte mai mult obiectele de cult. Multe dintre acestea au luat calea Occidentului, unde le regasim in bisericile ~ Italia, din Franta ~i din Germania. Pll:rtea ]eul~~ pe care enetia si-o facu la imyiir\ilrea prazii ne explica de ce tez~urul SfintulUl. Marcu poseda fara tndoiala cea mal bogata colectie de asemenea obiecte care exista inca ~i astazi. Tezaurele mtnastirilor de la Athos au alvat de asemenea 0 buna parte din bogatiile lor d~ odinio~a. . S-au mai pastrat fer.~caturl d.e .~rgmt .aunt care inveleau evanghelii sau bihlii: subiectul principal, tratat ~ tehnica ciocanitului, au repousse, este eel mal adesea, pe 0 parte, Hristo sau Rastignirea, iar pe cealalta, Pogorirea}~ lad. De asemenea Rastignirea, pe care 0 regasim in chip firesc in interiol'~l p~tenelor ~n ~are ~e punea anafura , simbolul Iui Iisus rastlgmt {il. 164).

146

147

Scena poate dealtfel sa fie inconjurata - ca in patena din Halberstadt - de formula rituala: Luati, mincati, acesta este trupul Meu, pe care veti pl1nge spre iertarea pacatelor I). celeiasi tehnici au repousse ii apartin placile de relicvarii decorate cu subiecte. Muzeul Luvru poseda doua placi de argint aurit provenind dintr-un relicvariu care a apartinut tezaurului de la Sainte-Chapelle ~i care a fost poate adu din Rasiirit de Ludovic eel Sfint. Ele sint Impodobite, una cu 0 cruce montata pe un soclu in trepte flancata de frunze de acant, cealalta u episodul celor doua Marii carora ingerul le arata giulgiurile ~i mahrama zacind singure in mor~ntul gol, iar in Iata acestuia soldatii care dorm (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 166-167). Stilul acestor figuri in relief a urmat evolutia generala a artei bizantine. Hristos de pe Biblia lui ichifor Focas de la Lavra (Athos), la sflrsitul secolului al X-lea, arata inca severitatea inttlnita pe Iildesul cu Roman al II-lea ~i Evdochia ~i sub 0 forma usor atenuata, pe tripticul din Palazzo Venezia ~i pe tripticul Harbaville. Personajele de pe patena din Halberstadt (il. 164) au eleganta retinut.a in atitudine ~i in vesmtnt care caracLerizeaza cele mai bune opere din secolul al I-lea. Placa de relicvariu de la Luvru, cu cele doua Marii la Mormint, pare sa apartina secolului al Xl l-lea judecind dupa alungirea figurilor, complicarea draparii ~i abundenta inscriptiilor care traduc 0 slabire a simtului maretiei monumentale. Din argint aurit s-au faurit ~i relicvarii in forma de biserici cu una sau mai multe cupole. ubiectele profane care Iigureaza pe chivotul din lezaurul Sfintului Marcu [il. 167) - alegorii ale Curajului ~i Inteligentei, grifoni, lei, centauri, putti vtrtndu-si capul intr-un cos - i-au indemnat pe unii cercetatori sa creada ca initial ar fi fo t yorba poate de un vas profan pentru ars mirodenii, are ar fi fost prevazut cu 0 cruce pe pirarnidele de unghi atun i rind a fost prefacut in obiect liturgic. Tezaurul catedralei din Aachen posedii un alt chivot, de un tip mai simplu, cu 0 singurii

cupola, care a fost executat in Antiohia la comanda unui anume Eusthatios, intre 969 ~i 1025.
EMAILURILE

Pentru a spori impresia de somptuozitate l}i de rafinament, bizantinilor le-a placut sli combine intr-un singur obiect mai multe materii: metal, emailuri, pietre samipretioase. Ei au ajuns la adevarate capodopere prin tntelegerea electelor ce puteau fi obtinute de fiecare dintre ele l}i de punerea lor reciproca in valoare. Aceste juxtapuneri raspundeau tendintei adlnci a temperamentului ]01' estetic de a face sli predomine policromia asupra reliefului. Dintre toate ramurile artelor somptuare, emailurile s-au dezvoltat eel mai mult in aceasta epoca, A doua [umiiuue a secolului al I X-lea fi inceputul secolului al X-lea Emailurile din secolul a1 IX-lea prezinta inca, in general, 0 sttngacie putin aspra, care nu distoneaza in dominanta general a a artei din aceasta perioada, daca tinem seama de greutatile de care se pare ca s-au izbit mesterii atunci in tehnica desenului pentru emailul celular (cloisonne) . Dintre principalele documente din aceasta epoca vom retina crucea-relicvariu de la Beresford Hope, pastrata la Victoria and Albert Museum) (D. T. Rice, Art byzantin, pI. 90). Ea este decorata, pe 0 parte cu Hristos pe cruce, intre busturile Fecioarei ~i al lui loan l}i, pe cealalta parte, cu Fecioara oranta intre busturile lui Hristos ~i a trei slinti. Aceeasi Iactura aspra se regase~te in Ierecatura manuscrisului latin Cl. 1 nr. 101 din Biblioteca San Marco de la Venetia (il. 165). Cadrul executat in orfevrarie cu email celular este impodobit cu pietre pretioase ~i sticla colorate ce alcatuiesc cruci inscrise in careuri. Crucea centrala a fost executatli in email.cuIIristos Invesmlntat in

tunica lunga orientala (colobium), la Iel ~i medalioanele in care se in criu busturile unor arhangheli ~i sfinti. Toate aceste subiecte sint tivite cu perle mari, care le accentueaza caracterul cam frust. Exista ceva mai multi! Iinete, dar, in genere, inca rnulta severitate in medalioanele care lmpodobes coroana de argint aurit, numita a lui Leon al VI-lea eel Intelept din tezaurul Sfintului Marcu. Aceastii pie a este de dimen iuni prea mici pentru a fi putut sluji cfectiv drept coroana ~i trebuie sa fie yorba de 0 coroana votiva, de genul acelora care erau agatate de ciboriul din SCinta Sofia. Pe ea este figurat Leon al VI-lea, avlndu-i in jurul sau pe sfintii apostoli ndrei (protectorul Constantinopolului), la dreapta a, ~i lacov, 13 stinga a, apoi pe sfintii Pavel, Bartolorneu, Marcu ~i Luca. Tot la sf'irsitul secolului al IX-lea, sau la inceputul celui de-al X-lea sint datate doua brayari gasite la Salonic ~i care provin desigur dintr-un costum de curte. Fiecare este decorate cu doua siruri suprapuse de compartimente dreptunghiulare, continind succesiv 0 rozeta, 0 palm eta ~i 0 pasare (L'art byzantin - art europeen, nr. 463). Secolul al X-lea In secolul al X-lea, smal~uitorii s-au preocupat de perlectionarea tehnicilor lor, asa incit sa le Iaca a egaleze reusitele inregistrate de celelalte arte. Descoperirile din domeniul chimiei le-au Ingaduit sa amelioreze calitatea culorilor care, ptna atunci ade ea translucide, devenira opace l}iprin aceasta mai intense. Paleta se Iargi considerabil. Tonurilor verzi, albastre-inchis, violete, rosii ~i cafenii, care predominasera pin a atunci, Ii se adaugara noi tonuri de aJbastru (culoarea cerului ~i a peruzelei), violeturi, galben ~i trandafiriu (pentru a tnlocui carnatiile palide din epocile anterioare). Aceste tonuri au fost asociate in armonii savante. Lamelele de aur ale compartimentelor, scurtate ~i mai subtiate, au putut fi asezate cu mai multa suplete in desen.

148

149

Bizantinii Iolosira din belsug aceste emailuri nu numai la decorarea obiectelor de metalcoroane, vase profane ~i ecleziastice, Ierecaturi de car~i, cruci-relicvarii, arhitrave de parapet, giuvaeruri - ei ~i la costumele de parada ~i la hamasamentele caiJor. Impreuna cu mozaicurile, ele constituie cea mai deosebita expresie arti tica a geniului bizantin. Stauroteca (relicvariu continind 0 farima din Adevarata Cruce' ) de la Limburg (pe Lahn) e te ~na dintre cele mai desavtrsite realizari al atelierelor constantinopolitane de la mijlocul secolului al X-lea (il. 166). Relicvariul propriu-zis, in forma de cruce, a fost executat, dupa marturia inscriptiei pe care 0 poarta pe revers, intre anii 948 ~i 959, din initiative lui Constantin al VII-lea PorfirogeneLul ~i a lui Roman al II-lea (asociati la putere din 948 ptna in 959). Caseta cu capac culisant a fot Iabricata ceva mai ttrziu, in 964-965, pe cheltuiala unuia dintre cele mai importante personaje din Imperiu, Vasile Proedru!' Fiu nel gitim allui Roman I Lekapenos (920-944) si fost parakimomen (sfetnic) al lui Constantin ~l VII-lea, Vasile, dupa cltiva ani de dizgratie sub Roman al II-lea (959-963), devenise mina dreapta a noului tmparat Nichifor Foca (963-969), pe care il ajutase sa vina la puter ~i drept multumire primise titlul, special creat pentru el, de Proedru (presedinte al Senatului). Om de 0 lacomie fara margini, el a fost totodata un amator pa ionat de obiecte de lux. Caseta cu care a infrumusetat relicvariul (pentru a repeta un termen din inscrip~i~) poate fi. una dintre operele cu care a tmbogatit tezaurul Imperial pentru a-~i sarbator! intoarcerea la putere ~i pentru a-si dovedi gratitudinea fa~a de aliatul ~i protectorul sau, ichifor Focas. Stauroteea a fost cura~aLa ~i restaurata intre anii 1950 ~i 1954. Crucea cu doua traverse, unde este depu a relicva, este strajuita de doua siruri de cite cinei arhangheli, asezati vertical de-a lungul montantului, iar pe bratele orizontale de cite 0 pereche de Puteri ~i Staptniri, reprezentate . ub forma unor

150

151

serafirni cu sase aripi ~.ia unor heruv~mi c~ p~L~'u aripi. Costumul imperial al arhanghelilor ~l arIpl~e cu ochi ale ingerilor produc efecte de un colorit straIucitor pe fondul de aur, in care sint lncrustate figurile. Fiecare ~din c~le zece placute decor~te cu tngeri acopera un mi receptac~l car~ cO~~l~e un fragment din relicva desemnata de inscriptia gravata pe capac. ~ce te Cragmente a~ fost luate din relieve deosebit de venerate dill tezaurul imperial au din biseri~ile. ~~ 1~.~OJ~ tantinopol: pinii ~i buretel~ ~a ~lgrur~l, fI~1l dill ~ahram~, mantia tunica ~l giulgiul JUl Ilristo , dill malorionul (v'aIul) ~i briul Fecioarei, ~i suvite din parul sfintului loan Botezatorul, Panoul central al capacului culisant este. inconjurat de chenare decorate cu cabo~oan.e ~l c~ perle pe un fond de au