Centrul Culturii Tradiționale Suceava

@CentrulCulturiiTraditionale · Centru cultural

Trimite un mesaj acum

Salut! Te rugăm să ne spui cum te putem ajuta.

Acasă Fotografii Evenimente Mai multe Îţi place

Centrul Culturii Tradiționale Suceava

13 iulie 2020 ·

Găteala capului la femei | Ștergarul (pânzătură, miniștergură, zăbrenic)

Acoperământul capului, părul și pieptănătura sunt învestite de tradiția
populară cu semnificații diverse: interdicția de a ieși cu capul
descoperit la femei, obligația de a purta un acoperământ al capului, la
bărbați, în acord cu starea lor socială.
O piesă de port cu rol deosebit în costumul popular femeiesc a fost
ștergarul de cap, cunoscut și sub numele de zăbrenic (zăbrelnic),
prezent în tot cursul secolului XIX. El a început să fie mai puțin utilizat
spre sfârșitul primului război mondial în favoarea tulpanelor, baticelor
și broboadelor procurate din comerț.
Ștergarul sau zăbrenicul era făcut din pânză fină de bumbac, țesută în
5-7 ițe. Ornamentația consta în motive geometrice dispuse în fâșii, iar
uneori erau folosite și mărgele. Pe sub zăbrelnic, femeile aveau
obiceiul să își lege părul în dreptul urechilor, sub forma unor noduri
numite „coarne”. Ulterior, acestea au fost înlocuite cu un schelet de
sârmă arcuit, înfășurat cu pânză, numită „cosiță”, care spre capete
prezenta umflături, numite tot „coarne”.
În ținutul Rădăuților, ștergarele de îmbrobotit se numesc „pânzături”
sau „minișterguri”, fiind confecționate din bumbac și ornamentate cu
motive ițate realizate la năvădit și țesute în 7-9 ițe. Motivele
  predominate sunt cele geometrice, zig-zagurile, romburile, iar capetele 8
erau cu vrâste din borangic și alesătură din bumbăcel. Se opta fie
pentru motive vegetale, fie pentru vrâste cu „boghițe ridicate” (cu
fluturași și butucași) sau vrâste simple cu bumbac vopsit galben închis.
La capete se termină cu franjuri.
În Bazinul Dornelor este cunoscut sub denumirea de zăbrenic. Pe Valea
Bistriței, ștergarele se țeseau din bumbac sau bumbac și lână, având
vrâste și alesătură executate cu sacâz răsucit. Aici sunt cunoscute
motive precum „puișori și miez de nucă”, „ochi” (romb).
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a purtat, alături de
ștergarul de cap și „îmbroboada”. Aceasta era făcută din catifea neagră
cu „cipcă” (dantelă) pe margine și se punea peste cosiță. Zăbrenicul și
îmbroboada au fost înlocuite aproape definitiv puțin după primul
război mondial.
Text: Ancuța Crețu, consultant artistic
Bibliografie:
BOBU FLORESCU, Florea, Portul popular din Moldova de Nord, Editura
de stat pentru literatură și artă, București, 1956
CUISENIER, Jean, Tradiția populară, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca,
2005
PAVEL, Emilia, „Portul popular moldovenesc”, Editura Junimea, Iași,
1976

+2

165 9 comentarii 54 distribuiri

Îmi place Comentează Distribuie

Cele mai relevante