Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALCATUIRE:
DESCRIERE COMPONENTE:
Costumul femeiesc:
IA populară: (cămaşa) este încreţită şi are mâneca croită din gât. Căutând să-şi
împodobească într-un mod cât mai deosebit şi personal cămaşa, femeile din Moldova
au creat un impresionant număr de modele, dar respectând totodată repartiţia acestora
pe cămaşa populară, brodată pe piept și pe mâneci. Pe pieptul cămăşii şi pe spate sunt
cusute decoruri simple, în formă de şiruri verticale. Culorile cele mai des folosite
sunt: albul – culoarea curăţeniei şi a nevinovăţiei, roşul – culoarea vieţii şi a bucuriei,
verdele – culoarea naturii, negrul – culoarea întunericului.
Poală este o continuitate a cămăşii. Ea este albă, iar în partea de jos, de jur împrejur
are un ornament asemănător celui de pe cămaşă.
Catrinţa este una din cele mai simple piese de port, formată dintr-o ţesătură dreaptă,
dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia îşi înfăşoară trupul de la brâu în
jos, suprapunând capetele în faţă. Catrinţa are variante locale: catrinţa neagră, catrinţa
pestriţă, catrinţa cu vrâste sau catrinţa cu flori.
Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este folosit la fixarea cămăşilor şi bârneţelor,
pentru susţinerea catrinţelor. Brâul este o ţesătură lungă de circa 2 metri, cu o lăţime
de 8 – 12 centimetri, care se înfăşoară de 2 – 3 ori pe după mijloc. Bârneţele sunt mai
lungi (de 3 metri) şi mai înguste (de 3 – 5 centimetri) şi au un pronunţat rol decorativ.
Îlicul sau bundița înflorată este făcută din material textil (cu fir de lână) sau din două
piei de miel, încheiată cu “bunghi” într-o parte sau pe umăr. Motivele ornamentale
cusute pe cojoacele de sărbătoare sunt foarte variate. Cele mai vechi sunt motivele
abstracte: linia dreaptă, linia subţire (şănătău) şi cea groasă (găitan) erau folosite la
conturarea registrelor ornamentale, semicercul, numit potcoavă, rombul, etc. Legate
de cultul Soarelui sunt motivele solare foarte răspândite pe pieptarele vechi din
această zonă. Cel mai mult au fost cusute pe pieptare motive ca: ruja (floarea, înscrisă
în cerc cu şapte sau zece petale; ea este însoţită de crenguţe cu frunze, ilustrând
străvechiul motiv al pomului vieţii), bobocul (cu forme diferite de la cel închis până
la floare), panseaua, frunza (motiv prezent pe toate piesele cojocăreşti de sărbătoare,
înconjurând florile sau fiind individualizate la colţurile de pe piepţi), strugurelul.
Prin armonia şi bogăţia ornamentală şi cromatică, dar şi prin măiestria execuţiei,
bundiţele înflorate reprezintă cele mai preţioase piese de podoabă ale costumului
popular.
Costumul barbatesc:
Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Caracteristica
principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale.
Cămaşa tradițională bărbăteascăeste de două tipuri: cămeşoiul sau cămaşa cu fustă.
Cămeşoiul este lung până la genunchi şi folosit mai mult de bătrâni. El este despicat la gât, are guler
şi este foarte puţin decorat în negru şi roşu.
Cămaşa cu fustă este mai scurtă, iar fusta este separată şi foarte creaţă. Ca şi la cămăşile femeieşti,
decorul este dispus în registre, pe zone riguros stabilite şi compus din sisteme ornamentale, între
care motivele abstracte sunt dominante, fiind brodate cu multă pricepere într-o cromatică sobră:
negru, negru cu galben, maron cu verde, albastru cu galben şi cu mărgele închise la culoare.
Iţarii reprezintă piesa de îmbrăcăminte specifică pentru bărbaţi, de o mare simplitate. Ei sunt lucraţi
din postav şi au diferite lungimi. Sunt încreţiţi pe picior. În brâu sunt strânşi cu o sfoară.
Cingătorile specifice costumului popular bărbătesc, sunt brâiele, bârneţele şi curelele.
Brâiele sunt mai late (10 – 30 centimetri) şi mai lungi (peste 2 metri) decât cele femeieşti şi au
diferite culori. Ele se poartă peste cămaşă şi se fixează cu bârneţe sau curele. Cingătorile de
lungimea taliei se lucrează din piele de vită cu ornamente ştanţate, ţesute cu fâşii din piele, diferit
colorate sau cu ţinte originale.
Sumanul este lung sau scurt. El se lucrează cu clini la poale, cu o pavă mare sub braţ şi guler îngust
sau mai lat. Acestea sunt realizate din pănură cafenie, cusute cu sărad negru, dispus în benzi în
formă de “zgărdiţe”, repartizate pe liniile de îmbinare a părţilor, pe margini şi guler. Opincile, traista
şi bondiţa sunt asemănătoare cu cele din portul femeiesc.
FUNCȚIONALITATE:
Utilizată toate categoriile de vârstă și gen în perioada sărbatorilor, slujbe
bisericești, evenimente culturale sau evenimente în familie (nuntă, botez,
inmormîntari). Îmbracamintea traditionala romaneasca mai este încă purtata de
unii oameni în fiecare zi,in fuctie de zone sau de vârsta lor.
DISFUNCȚIONALITĂȚI:
probabilitate de deteriorare și uzură după utilizare îndelungată
MODALITATE DE PREZENTARE:
curat
călcat
ambalat în pungă
etichetat