Sunteți pe pagina 1din 5

Fișa de analiză a costumului popular din regiunea Moldovei

Moldova este o regiune în estul României, denumită spre diferențiere de


Republica Moldova și Moldova Occidentală, care este mărginită la nord și est de
Ucraina și Repulica Moldova. Este compusă din județele Iași, Vaslui, Galați,
Vrancea, Botoșani, Neamț și Bacău.
Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei, cuprinzand teritoriul ramas
din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1776 a regiunii de nord-vest numita
Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat numita Basarabia (Republica
Moldova).
Regiunea Moldova este alcatuita din urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati,
Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea si Suceava.
Moldova are o bogata istorie, iar traditiile nu s-au pierdut, dimpotriva, au fost
imbogatite cu noi calitati, dandu-le un nou colorit, formand un original conglomerat
de obiceiuri, ritualuri si folclor, omniprezente in satele Moldovei.
Una din importantele calitati a moldovenilor este ospitalitatea, unde fiecare oaspete
este primit cu deosebita caldura, iar gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un
pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina, cele mai alese bucate.
Moldova se mandreste cu o bogata traditie in arta populara, confectii originale
si colorate, produse de olari, tamplari, si mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre
cele mai vechi meserii din Moldova este olaritul, aici arta ceramicii este de o inalta
calitate, deosebindu-se prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a
desenelor.
Mestesugul tesutului s-a raspandit datorita unei vechi traditii, conform careia
mireasca trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei.
Sarbatorile sunt desfasurate in „casa mare”, cea mai frumoasa odaie dintr-o
casa moldoveneasca, invitandu-si rudele, prietenii, vecinii si cunostintele, iar peretii
acestei camere fiind decorati cu fotografi ale rudelor si cu prosoape brodate din stofa
de casa.
Moldovenii sapa fantani in strada, in drum, sau pe camp, dar nu in ograda,
scopul fiind de a oferi oricui apa ca sa-si poata potoli setea.
Fișa de analiză a unui produs
DENUMIRE PRODUS:
 Costum popular moldovenesc
GAMA DE PRODUSE:
 Îmbrăcăminte tradițională românească
UTILIZARE:
 Îmbrăcăminte utilizată toate categoriile de vârstă și gen în perioada
sărbatorilor, slujbe bisericești, evenimente culturale sau evenimente în familie
(nuntă, botez, inmormîntari). Îmbracamintea traditionala romaneasca mai este
încă purtata de unii oameni în fiecare zi,in fuctie de zone sau de vârsta lor.
PREZENTARE GRAFICĂ / IMAGINE PRODUS:

ALCATUIRE:

Costum femeiesc Costum barbatesc:


 cămaşă tradițională (ie),
 poale,  Cămaşa tradițională bărbătească
( camesoiul sau camasa cu fusta)
 catrinţă,  Itarii
 brâu şi bârneaţă,  Cingatorile ( braiele, barnetele și
curelele)
 pieptar sau bundiţă,  Sumarul
 opinci,
 traistă,
 batic înflorat și podoabe.

DESCRIERE COMPONENTE:
Costumul femeiesc:
IA populară: (cămaşa) este încreţită şi are mâneca croită din gât. Căutând să-şi
împodobească într-un mod cât mai deosebit şi personal cămaşa, femeile din Moldova
au creat un impresionant număr de modele, dar respectând totodată repartiţia acestora
pe cămaşa populară, brodată pe piept și pe mâneci. Pe pieptul cămăşii şi pe spate sunt
cusute decoruri simple, în formă de şiruri verticale. Culorile cele mai des folosite
sunt: albul – culoarea curăţeniei şi a nevinovăţiei, roşul – culoarea vieţii şi a bucuriei,
verdele – culoarea naturii, negrul – culoarea întunericului.

Altiţa reprezintă decorul din partea de sus a mânecii, în formă dreptunghiulară şi


dimensiuni variabile, lucrat în întregime cu ornamente compacte. Pentru a sublinia
altiţa şi a separa cele două ornamente de bază ale mânecii, s-a realizat încreţul
evidenţiat prin diferite tehnici de lucru, motive ornamentale sau culori. O parte din
mânecă este ocupată de râuri –şiruri de ornamente cu dispunere oblică sau dreaptă.

Poală este o continuitate a cămăşii. Ea este albă, iar în partea de jos, de jur împrejur
are un ornament asemănător celui de pe cămaşă.

Catrinţa este una din cele mai simple piese de port, formată dintr-o ţesătură dreaptă,
dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia îşi înfăşoară trupul de la brâu în
jos, suprapunând capetele în faţă. Catrinţa are variante locale: catrinţa neagră, catrinţa
pestriţă, catrinţa cu vrâste sau catrinţa cu flori.

Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este folosit la fixarea cămăşilor şi bârneţelor,
pentru susţinerea catrinţelor. Brâul este o ţesătură lungă de circa 2 metri, cu o lăţime
de 8 – 12 centimetri, care se înfăşoară de 2 – 3 ori pe după mijloc. Bârneţele sunt mai
lungi (de 3 metri) şi mai înguste (de 3 – 5 centimetri) şi au un pronunţat rol decorativ.

Îlicul sau bundița înflorată este făcută din material textil (cu fir de lână) sau din două
piei de miel, încheiată cu “bunghi” într-o parte sau pe umăr. Motivele ornamentale
cusute pe cojoacele de sărbătoare sunt foarte variate. Cele mai vechi sunt motivele
abstracte: linia dreaptă, linia subţire (şănătău) şi cea groasă (găitan) erau folosite la
conturarea registrelor ornamentale, semicercul, numit potcoavă, rombul, etc. Legate
de cultul Soarelui sunt motivele solare foarte răspândite pe pieptarele vechi din
această zonă. Cel mai mult au fost cusute pe pieptare motive ca: ruja (floarea, înscrisă
în cerc cu şapte sau zece petale; ea este însoţită de crenguţe cu frunze, ilustrând
străvechiul motiv al pomului vieţii), bobocul (cu forme diferite de la cel închis până
la floare), panseaua, frunza (motiv prezent pe toate piesele cojocăreşti de sărbătoare,
înconjurând florile sau fiind individualizate la colţurile de pe piepţi), strugurelul.
Prin armonia şi bogăţia ornamentală şi cromatică, dar şi prin măiestria execuţiei,
bundiţele înflorate reprezintă cele mai preţioase piese de podoabă ale costumului
popular.

Traista, deşi nu este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este totuşi


socotită piesă de port, întrebuinţată atât de femei, cât şi de bărbaţi. Are formă de sac
de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agăţat.

Costumul barbatesc:
Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Caracteristica
principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale.
Cămaşa tradițională bărbăteascăeste de două tipuri: cămeşoiul sau cămaşa cu fustă.
Cămeşoiul este lung până la genunchi şi folosit mai mult de bătrâni. El este despicat la gât, are guler
şi este foarte puţin decorat în negru şi roşu.
Cămaşa cu fustă este mai scurtă, iar fusta este separată şi foarte creaţă. Ca şi la cămăşile femeieşti,
decorul este dispus în registre, pe zone riguros stabilite şi compus din sisteme ornamentale, între
care motivele abstracte sunt dominante, fiind brodate cu multă pricepere într-o cromatică sobră:
negru, negru cu galben, maron cu verde, albastru cu galben şi cu mărgele închise la culoare.
Iţarii reprezintă piesa de îmbrăcăminte specifică pentru bărbaţi, de o mare simplitate. Ei sunt lucraţi
din postav şi au diferite lungimi. Sunt încreţiţi pe picior. În brâu sunt strânşi cu o sfoară.
Cingătorile specifice costumului popular bărbătesc, sunt brâiele, bârneţele şi curelele.
Brâiele sunt mai late (10 – 30 centimetri) şi mai lungi (peste 2 metri) decât cele femeieşti şi au
diferite culori. Ele se poartă peste cămaşă şi se fixează cu bârneţe sau curele. Cingătorile de
lungimea taliei se lucrează din piele de vită cu ornamente ştanţate, ţesute cu fâşii din piele, diferit
colorate sau cu ţinte originale.
Sumanul este lung sau scurt. El se lucrează cu clini la poale, cu o pavă mare sub braţ şi guler îngust
sau mai lat. Acestea sunt realizate din pănură cafenie, cusute cu sărad negru, dispus în benzi în
formă de “zgărdiţe”, repartizate pe liniile de îmbinare a părţilor, pe margini şi guler. Opincile, traista
şi bondiţa sunt asemănătoare cu cele din portul femeiesc.

FUNCȚIONALITATE:
 Utilizată toate categoriile de vârstă și gen în perioada sărbatorilor, slujbe
bisericești, evenimente culturale sau evenimente în familie (nuntă, botez,
inmormîntari). Îmbracamintea traditionala romaneasca mai este încă purtata de
unii oameni în fiecare zi,in fuctie de zone sau de vârsta lor.
DISFUNCȚIONALITĂȚI:
 probabilitate de deteriorare și uzură după utilizare îndelungată
MODALITATE DE PREZENTARE:
 curat
 călcat
 ambalat în pungă
 etichetat

S-ar putea să vă placă și