Tesaturi de panza estura textil este o foaie plan, subire i flexibil, estura este format prin ntreptrunderea, prin

ncruciarea perpendicular a dou ansambluri de fire: urzeala (n lungime) i bttura (n lime). Ele se obin prin operaii pregtitoare ale esutului ca: rmuirea, bobinarea, urzirea, ncleiere urzelii, nvdirea, dup care urmeaz eserea propriu-zis. Modul de ncruciare ce produce diferite desene, efecte de suprafa, structur i calitate, se mai numete legtur, armur sau compoziie. Cele trei legturi fundamentale ale estoriei sunt: 1. legtura de pnz, sau tafta (taffetas); firele din urzeal i cele din bttur sunt dispuse c tabla de ah, n 2 ie. Suprafaa are aspect neted, de o desime medie, cu rezisten mare cu fa identic pe ambele pri. 2. legtura serj (serge) sau n diagonal, n 3 sau mai multe ie, cu dungi continue oblice (grade de legtur). Exist mai multe variante diagonal de bttur, de urzeal i diagonal echilibrat. Caracteristica acestei legturi este rezistena i desimea medie, suprafaa este moale. Se recomand pentru rochii, cptueli, costume etc. 3. legtura satin (atlas), o legtur serj cu ncruciri mprtiate dup un anumit model, produce o suprafa cu luciu, de obicei n 5 i 8 ie. Apar dou suprafee: una neted i una lucioas. Caracteristic este capacitatea de alunecare a esturii. Se recomand pentru cptueli, fee de plapom, draperii, rochii, lenjerie de corp etc. Tehnica esturilor speciale cere: esturi ntrite, esturi goale (esturi pentru furtunuri), esturi de catifea i plu, materialele de prosoape, covoare (mpletite cu mna sau esute cu puf netuns sau tuns), stofe cu diferite desene (fabricate cu maina Jaquard); damasc, stofe i benzi broate. Ca urmare a modului de realizare, esturile prezint o bun stabilitate i rezisten la purtare. Industria textil din ara noastr realizeaz o diversitate de esturi care sunt utilizate att pentru confecionarea mbrcmintei ct i pentru alte destinaii. Clasificarea esturilor se poate face n funcie de mbrcmintea la care se utilizeaz. Sau esturile se mai pot clasifica dup natura materiei prime, a compoziiei fibroase; astfel acestea se pot mpri n esturi de bumbac, din n i cnep, din ln, din mtase i din fire sintetice. Fiecare categorie de esuturi poate fi utilizat pentru confecionarea unui produs, sau o grup de produse specific caracteristicilor funcionale i sezonului n care se poart.

Portul popular Existena secular a unor anumite conjuncturi social-economice i culturale zonale a creat n Transilvania, treptat, zone etnografice cu personalitate distinct, ale cror mrci identitare au fost evideniate prin aspectul aparte al costumului popular local. n ciuda structurii de baz unitare, costumele zonale aparinnd aceleiai etnii conineau trsturi particulare, care le difereniau exact n msura n care puteau deveni suport identitar pentru comuniti care i cultivau personalitatea distinct. n cazul unor etnii diferite, care au coexistat timp de secole ntr-un teritoriu anume, tendint de a se defini prin difereniere a fost mai puternic i s-a manifestat prin sublinierea elementelor specifice din structura costumului, crora li se atribuia o energie identitar deosebit. Evolund n timp, cu pstrarea unei structuri de baz, costumul popular tradiional a supravieuit n Transilvania pn n epoca industrializrii rapide (1960-1965).

Geneza si evolutia portului popular romanesc

Portul romnesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea n varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective. Istoria portului popular romanesc Portul popular romanesc si gaseste radacinile n portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau n amanunte decorative si colorit. In decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale. Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse n gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului roman, atat n ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si n obtinerea culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza

n functie de anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor specifice fiecarei zone. Ornamentatia costumului romanesc Elementul principal n ornametatia costumului romanesc consta n modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele fiind plasate n anumite spatii. n general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru n folosirea culorilor, n combinatia lor n mod armonios, rezultand obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.

INDIVIDUALITATEA PORTULUI POPULAR ROMANESC Costumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii. In Romania exista 112 costume traditionale din care in Banat sunt in numar de 12, in Caras in numar de 5, iar in Clisura 1 care este o interferenta intre zona montanistica si Clisura. Costumul popular romanesc este format din: ciupag care este facut din panza tesuta. La maneci are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu alb. Pe piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori camasa este facuta din panza tesuta. La poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul din

macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul fustcul vine in fata peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi opregul vine in spate peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi brul este facut din lana tesuta. Cu el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb, portocaliu, verde) cojocul este facut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul crpa este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere carpa este inlocuita de somot. Somotul este facut din catifea si impodobit cu margele stitele vin puse la maini. Sunt facute din lana si impodobite cu margele. La gat se poarta part facuta din margele de diferite culori insirate pe ata. De asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele Unelte folosite pentru pregatirea lanai - piepteni - furca si fus - razboi de tesut Vase de lut zona Resita ( Vechime : peste 60 de ani) - oale mici de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita) - oale mari de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita) - oala de tamaiat ( de lut) nesmaltuita- strachina din lut (smaltuita) - carceag de apa - plosca pentru tuica (folosita la chemat pe ulitele satului, la nunta)