NUMAR DUBLU: 20 DE RANI
Auul al V-lea, N rele 31-32.
,
ABONAMENTIII.:
In tat* pe an 5 lei ; pe sese lunT S lei.
ia strdinAtate, pe an 7 lei; pe lase
luni 4 leT.
EXEMPLARIIL : in tard 10 ban( ; in still-
01:late 15 haul.; un n-r vechld 50 de b.
lese in flecare Matilda
Redagia si Ailministratia Villenit-
M ante (P rah ova).
BUCURESTI. 19 August 1912.
0 0911,A A 011b0V I 4. ALse..XAN an 10 14 I (AMA ALTf.R160R SOCKS
Portul popular romänesc.
- LECTIE TINUT.i. L. CUltS[1:1LE DE VARI DE N. IORGA.
I.
Fat6, de portul nostru popular, sag
portul romänesc, cum i se poate zice
mat bine, ail fost in deosebite timpurt
deosebite atitudini, i rostul lectiet de
astazt e poate st, insemne o nouá ati-
tudine fattt de dInsul.
Cea d'intAig atitudine, ca In toate lu-
crurile la noi, a fost, fireste, complecta
lui ignorare, neîntelegerea desavIrsitä a In-
semnatätil artistice si nationale a acestut
port. 0 multime de vreme portul nostru
n'a atras privirile nimänul.
Acuma, de cite orT un lucru atrage
atentia la noi, se §tie In ce formä se
manifestä aceastà, atentie: In modä. In
moda care porne§te foarte rapede, pare
a cuceri tot terenul, pentru ca dupl cltäva
vrerne sá dispará cu desävIr§ire.
Noi nu ne gindiam la valoarea artisticá a
portulul nostru pe o vreme cind el era cu-
noscut de strMni, de artistI i calátort stra-
ini. Clef coleciile, foarte frumoase, care
SirmAilluL. N. lorga : Portul popular romänesc (lectie tinuti la
cursurile de yard). - M. Eminescu : 0 poesie 'Media
(poesie). -- P. Papazissu : Oriental& (poesie). - M. L Procopie : lieraclia
(poesie). - P. Papazissu : Ea n'am sA-II spun iubirea (poesie). - form' G.
Mina: Celt!! dorite (poesie). - Petru G. Save!: Durac eel slime (poveste).
P. Papazissu: Frumoasa (poesie). -- Virgil Tempeanu: Pigmel (poesie). -
Locotenent Cimpeann : Livada (parabold). - 1.: Cronici.
www.dacoromanica.ro
 482
;
NEAMUL ROMANESC LITERAR

s'an facut, alaturT de colectiile privitoare la monumentele istorice

de la nor, intre 1830 si 1870, slut datorite strainilor. Asfel un
mare artist frances, Bouquet; trecInd prin partile noastre, a ti-
parit intr'un Album Moldo-Valaque" o sumedenie de astfel de
Infatisärr ale portulur romanesc i, afara de cite un desemn in
culegeri ca acea germana, de la inceputul veaculur al XVIII-lea,
pe care de curInd a capatat-o Academia Romina, ori in carp',
ca a lui Karaczay (cu reproducere In culorT), acesta poate fi socotit
eel d'intain document, autentic si artistic in acelasr timp, al frnbrä-
camintir noastre nationale.
Aproape tot asa de putin it tineam In seam5 cu toata iubirea
pentru poesiile empenestl ale lur Alecsandri, chid la venirea in
tara a actualulur nostru Suveran, Maria Sa a aratat interes de
la Inceput pentru acest port si a dat insärcinare unlit pictor
care a mal indeplinit rosturT artistice la Curte, lur Satmary
Ungur poate numar ca nume, poate nemes romin din partile un-
-
gurestr ale Satmarulur - sä schiteie costume din deosebitele
partI ale terir. Colectiunea; foarte bogata, facuta intre aniT 1866
si 1870, se pästreaza in prea pOne exemplare, i eel de la Aca-
demia RomIna e poate singurul Intreg. Desemnurile In colorr ale
lur Satmary nu stilt dent nicr ele datorite uner Constiinte si unul
Imbold al societatil noastre.
Si niel moda, afara de incercarile ce se datoresc citorva no-
bile ferneT din familia Golestilor si care, semnalate in ziare acum
citva timp, ar trebui cunoscute in chip mar sigur i mar larg,
nu se datoreste acester societäg pasionate dupa lucrurile straine,
dupa modelele minunate ale Apusulur.
Acum vre-o treizecT de anT, Regina Romanier prinse iubire de
costumul nostru popular i se imbrac5, Intfinsul. Fireste ca
toata boierimea, Innalta aristocratie", s'a grabit sa-1 si adopte
macar In anume ocasiunT solemne. Se injghebasera societätT
pentru raspindirea portulul national i, unele aveall o origine
mal veche, mar serioasä, decît moda pentru cultivarea vesmin-
tulur romanesc. Cite una din cele.de la inceput traieste i astazt
pe linga tovarase mar nouä, aducind i un dram de seriositate
pe linga multa dorintä de zgomot care deosebeste cercurile so-
ciale in cautarea unel ocupatil. 0 organisare metodica i trainica
Insa n'are - sä mi se dea voie a o spune - nicluna din ele, cad
alttel se putea face mar mult decit ceia ce s'a facut, si mar ales

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA : PORTUL POPULAR ROMANESC 483

se putea ajunge la o continug desvoltare a scopuluT i mijloa-

-color, pe care nid la Furnica" n'am putea-o recunoaste usor.
Moda aceasta introdusg de Regina Elisabeta, a durat numaT
-citäva vreme, i azT, !litre ceT maT bogatT, slut foarte putinT
.amintesc de 'iubirea pentru costumul national" de prin waft
1880. Modele all 'aceastg. soartg.
Poate ca a venit vremea, In starea de constiinta de astg2T
:5g. se treacg de la fasa de mod& la fasa uneT cercetárT sti-
intince a portuluT nostru. Trebuie stim tot ce avem, dar
sg-1 pretuim orTunde dupg adevgr, iar nu dupg Inchipuire. Pentru
.ca, de dud am inceput sä avem simt mgcar In anume straturT
.ale societtitiT noastre, pentru lucrurile romgnestT, este o primej-
die-care poate sg. se IntIlneascg si la tineriT de acum pri- -
rnejdie care ne poate expune, din partea strginilor, unor crude
.critice Intemeigte: aceia care atribuie natiunil romgnestI, dupg,
-ce atitia i-an Co ntestat orice originalitate, maT multg originali-
tate dectt orIcáriT natiunT de pe fata pámintuluT. Era si este une
' mI i azi un fel de prosternare Innaintea tuturor alor noastre.
DecT i innaintea portuluT nostru, perfect ca frumusetá si de
o absolutä ,originalitate. Romanticil generatieT trecute, ceT cari
nu voian sä injoseasca poesia noastra popularg legind-o cumva
de a neamurilor vecine i comparInd-o cu dinsele, decretan in
sigurul lor dogmatism romantic: NoT, prin simtal superior de fru-
musetg pe care ni l-a däruit natura, am fost in mäsurg ea,.
inteo anume clip& :a desvoltgriT noastre istorice, sá descoperim
acest port, care e, prin urmare, al nostru i numaT al nostru, i.
nicT mgcar al strgmosilor cari purtan alt nume. Cáci a spune cg
acest port ar putea fi Impartit cu aliI, san cg a putut trece la
ar insemna o ofensg adusä MindrieT legitime a raeamuluT
nostru. . . .

Zicem, din potrivg: Innainte de a rosti o pgrere In ceia ôe pri--

veste eriginea portuluI nostru popular, e bine sä-1 punem In asgr
mgnare. cu acela al natiunilor care ne Incunjurg. i sá nu cre-
detT ca aceastä metoda o sg ne due& si aid Uncle duce de obicein
la noT metoda comparatieT cu vecinil nostri: la resultatul cg,
sintem maT strasnicT cleat, dinsiT totT i avem dreptul de a-I
acoperi cu despretul nostru, i nicI la acela, iubit de InvátatI,-fi-
losofT,-.0toricT, etnograff,-cg am luat toate de la (MOT. Niel pri-
inirea unuT Imprumut, fie chiar liber, nid pretentia de superio--

www.dacoromanica.ro
 .-. 48.4 NEAMUL ROMANESC LiTERAR '

ritate aristocratic& din partea noastra. Ci altceva: o asámánare-

azi, care duce la o unitate de viatá culturala, Intre e $ i noT, In-
alte vremurl.
. .

IL

In terile balcanice, de dincolo de Dunáre, se d& de multá

vreme portulul popular o pretuire deosebitá. Pe ling& ilustratil
Ingrijite, adese orT si In colorT, prin lucrärl de etnografie, pAna
si cártile postale cu inf&tis&ri de porturT Sint foarte bine fa-
cute si foarte ráspIndite, pe dud nouá, In lipsa lucrárilor etno-
grafice bine ilustrate, ni lipsesc, - pentru Moldova maT ales,--
chiar c&rtile postale cu porturl alese.

Iota costume din Serbia. Un grup de femeT sirboaice poartá .

un costum pe care, daca n'ar fi inscriptia jos, ar fi aplecat

cineva sá-1 cread& port románesc din pártile MehedhAuluT. Afarà,
de tulpanul cu florT multe, iesit din fabricile ungurestI, care bi-
ruieste icI i colo,-si nu numaT la Slrbi, ci, din nenorocire, in
toatá Moldova noastrá, uncle numal Unguroaicele de la munte-
pástreazá concit i maramá-, afar& de fusta de matasa care Er
pus& une orT supt fot6,-adaos orlsenesc-, nu e vre-o deosebire.-
Doar ca pieptarul cuprinde i elemente turcestI in aurul mult $i-
desemnul Incárcat. i n&frama de pe cap, si ia Cucuta cu florT, i.
catrinta, avelca, bogat Impodobitá, slut elemente ce se Intilnesc,
si la noT, In pártile ce corespund geografic SerbieT dunärene.
Asa e de la un capät al SerbieT la altul.
In Bulgaria slut mal multe porturi. Doar In fondue de Balcarr
gásim, prin cine stie ce strávechT Ineurirl de barbarl pribegT, mon-
struoase esafodaje de blänl, florT, panglicT pe cap, platose meta--
lice, facInd din trup un adevärat galaniar de scumpeturT. tn cu-
-
tare OAT capul se acopere cu un fel de tulpan Invirtit, care ar-
avea sá fie fes, pe dud trupul se cuprinde Intr'un pieptäras, nu
tome mult Impodobit, pe care-1 poate admite i portul nostru. 0'
singur& fotá Incunjur& trupul, ca In Bucovina noastrá. La §opiT din
Tinutul SofieT, a caror origine nu e bine determinatá, are un ca-
racter deosebit si arta populará, In care, pe ling& pestelci
inovatif orásenestI, liniile esentiale, cunoscute noug5 se pástrea,
Aid colorile slut Insa mal intunecate.; nu se intIlneste aurul, veselia

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA : PORTUL POPULAR ROMINESC 485

-rosuluT, lumina galbenulul ca In regiunea de ling& Dunare. Asama-

-nator i cu portul sirbesc al barbatilor, cel bulgaresc ni aminteste prin
partile din care se alcatuieste, ca i prin datinile de iMpodobire,
pe al nostru. Al Sopilor acestora din imprejurimile SofieT, undo
nu poate fi banuit un Imprumut de la noT, cuprinde caciulile
noastre, sumánasul mic, ce e drept de alta culoare decit al
nostru i cu alta impodobire, In locul itarilor strimtl cari se
Intilnesc totusT si in Bulgaria In atitea OAT, tocmal ca i la
noT,-pantalonT maT largl, ca In Oltenia, si opiner.
Iata acum un costum de la Vacarel (se atribuie dupa numele
loculuT o origine romäneasca satenilor de acolo). Afar& de mi-
neca impodobitä, si nu prin cusaturT, ca la noT, ci prin cercurT
grele de aur, imitatie a costumuluT turcesc,-costumul e asama-
nator cu celelalte. . -
.

In regiunea TaribroduluT, din spre Sirbia, o fat& poarta catrinta

aracteristica, cu dung! latitudinale, obisnuita In tot Tinutul ro-
manesc, i flacaul, cu caciula maT mica decit cea maT mica de
pe la noT, ar putea fi luat alfel foarte usor drept un teran de-at
nostri.
Terancele, poate de obirsie romaneasca, din partile LomuluT,
de la Lompalanca i celelalte localitäg de ling& apa cu acest
.

nume, poarta adesea pe catrinta un fel ciudat de podoaba mo-

derma, cu broderif represintind gaini, trandafiri marl i alte ca-
ricaturl. E o decadere a unui tip care domneste si la noT pl
care si la noT, In decadere, a urmat acelasT povirnis.
Si aproapenu mat putem face o deosebire fata de portul nostru
clad vedem pe cel dunarean, din regiunea RusciuculuT, cu ace-
least cusaturT discrete, aceiasT asezare estetica a maramel ca la noT.
SA, amintim i faptul ca asttmanarea Intro portul nostra si al
Bulgarilor se Intilneste si In numele pentru deosebitele piese de
Imbräcaminte : fota, marama, cojoc, opinca, cirpa, ciorapl se zice In
amindoua limbile; dar Bulgaril zic calciunl" la caltunif nostri,
&tivInt de origine latina, In legatura cu cel mat departat trecut
.
al nostru.
. Ui. -
P 4

De la SirbI i BulgarT sa trecem la poporatia macedoneana"

mijlocul careia traiesc Arominif, cari all i primit influente
din partea ácesteT poporatil.

www.dacoromanica.ro
 - 486 .
NEAMUL ROMA.NESC LITERAR

De curInd s'a facut o excursie in Macedonia, condusa de d.

G. M. Murgoci si de d. dr. C. Istrati. Din aceasta excursie ar
iesit o carte foarte frumoasa cu text pitoresc de d. Francis.
. Lebrun si cu multe fotografil interesante.
AlbanesiT, urmasT a vochilor Ilirl, at Intiurit asupra Slavilor
MacedonenT mult, dar nicT infiurirea lor nu .e deosebita, In esenta.
" Pe ling& aceasta Inriurire Insa, i cea maT tarzie a Turcilor,.
gasirn opinca, forma pileus, maT mica, rotunzita, a acoperemin-
tuluT de cap; gasim vesmintul femeiesc asamanator. In regiunea
nordica C MacedonieT ni se infatiseaza un port femeiesc in care
Se vede foarte bine catrinta. Para in vane Pindulul apare za-.
velca Mehedintencelor.
Dar iata i GreciT vecinil, conloCuitoriT 16r. Cit nu s'a ris de,
fustanela, de papucil cu canaf, de fesul cu alt canal, lung, al
Grecilor... ET bine, daca inlatura cineva exagerarea din acest
costum, recunoaste foarte rapede influents, albanesa in costumul
popular grecesc, cad EliniT de azT, cu a-Ma singe albanes in vine,
nu poarta costumul stramosilor lor, care era, ca i cel italic, cos-
tumul mediteranean.
Peninsula balcanica, prin urmare, ni ofera, de la un- capat la
altul costume care in liniile lor generale corespund, - i in nu-.
- mirile lor chiar, - de la un popor la altul. DeosebirT presinta
coloarea, márimea pieselor de imbracaminte, dar fondul unitar
e limpede. Acest fond unitar, ca basa a costumuluT nostru
po
pular, e un lucru incontestabil.
Se va zice poate : mindria noastra sufere. Se va vedea ca ea,
nu sufere, ci se Innalta, din potriva, prin explicatia fireasca a.
acestor lucrurT.

IV.

§i, nu numaT cá samana costumul nostru cu al popoarelor din'

peninsula balcanica, dar samara i cu acela al vecinilor nostri
-celorlaltl, din regiunea carpatica.
Unit atî luat vadit de la no!, i se poate capata i lamurirea istorica,
a Imprejurarilor. De aid vine portul moldovenesc de Munte al Ru-
tenilor din partile BucovineT si ale HotinuluT, Intru cltVa si al Hutu-
' lilor (Hutul, Hut; cf. Mot) din
CarpatiT nordicT, de aid frumoasele .
fote, caracteristicele cojoace, alesele cusaturT i
impunatoexele

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA : PORTUL POPULAR ROMINESC 487

marame ale Unguroaicelor din judetele Roman si Bacall, care nu

sint venite de ieri de alaltaierl, ci de veacurl ce fac la un loc
mia de ant.
La Malorósil cari n'at fost inriurig niciodata de poi, gasim pa-
läril cu margenl marl (niciodata Insä, caciula), pantalonl strimtl
- materia si coloarea rosie, n'ati rost hotarItor; Balcanul are, in
locul pinzel albe, postavul cafenia, de suman -, camasl Inflorite,
par taiat In frunte cu strachina", cizme marl.
Femeile poarta fote ca la not i deosebirea sta numal In coafura
si in tulpanul wit, care s'a introdus, In Galitia ca si In Serbia,
supt influenta fabricelor de pretutindenl. Cojocelul, cusaturile de
pe umar li &al Infatisarea unor fete din satele noastre, mal ales
chid n'aa fata buhaita i parul de clnepa, ci obraz rotund si
ochl negri focosl.

Afar& de Rusnect avem ca vecinl i pe SasI i Ungurt De

sigur ca s'ar revolt& multi SasI din Ardeal daca li s'ar spune
ca este o influenta a portuluI romanesc asupra portulul lor.
Daca e vorba de portul sasesc pur, care se Intrebuinteazá In
ocasiuni solemne, chid merg la biserica, la marT serbärf de fa-
milie, la nuntl, atuncl de sigur ca pentru portul acesta femeiesc, cu
palariuta de catifea, cum e comanacul calugarilor, cu pieptarasul
ce samana cu al Elvetienelor, cu o rochie plin& In fata careia
se intinde o postelca alba, nu poate fi vorba de asa ceva, si de
sigur ca portul barbatilor, asamanator cu al teranilor renanl si
alsacienI, nu samana cu portul nostru. Tri colectia foarte frumoas&
tiparita de firma Drotlev din Sibiiü putetI vedea acest port sä-
sesc, dar WA, tot acolo doua familil sasestI In portul carora
influenta romaneasca se vede. Din felul cum e impodobita tusta
orl pestelca terancel, cum se infatiseaz& pe ea cusaturile, din
cojocul Sasulul de ling, dinsa, se vede incontestabil ineurirea
romaneasca asupra costumulul Sasilor din partile Bistritel.
. La Ungurl, Ceang&il se Imbrac& aproape romaneste, i partea
originala introdusä de dînsil In Imbracaminte e datorita numat
lipsel de gust sail neobisnuintel femeil de a lucra: ea a vrut sa
se Imbrace romaneste, dar, pentru ca nu stie ce face cu cele
cind degete ale el, cumpara fel de fel de lucrurl urite de tIrg,
cu care se Impodobeste. Dar iata, mal adinc In Ardeal, cutare
teran ungur din regiunea Inedoril : poarta catnap, scoasa
.

www.dacoromanica.ro
 488 NEAMUL ROMÄNESC LITERAR .

afara cu margenT lungi, pieptära i a mat adaus o mare cravata,

cumparata de la tirg, care-I ajunge pana la brig. Femeia Insa e
imbracata cum slut Romincele din partile ef; numaT ca, dupa
datina ungureasca, doveditoare de mat rail gust, a atirnat la
brit multe panglicu0 ca la urechile until cal gatit de nunta.
Ceia ce ar parea insa si mat curios decit aceasta e faptul ca
.§i costumul unguresç clasic, din Pusta", are anume legaturi cu
costumul de la noT, desi decazut, desbracat de liniile luI armo-
nioase pi de orice frumuse0, de impodobire. .

Si maT curios s'a parut tuturora portul .Wancelor din Suedia,

d. ex. din Skansen, care cuprinde catritAa vrIstata in lat, absolut
ca la not s..

De unde vine aceastä asamanare ? De ce portul grecesc sa-

mana cu cel albanes, cel albanes cu cel sirbesc, cel sirbesc cu
cel bulgaresc, i acesta cu cel romanesc ? Cum se face ca But-
garoaicele din Rusciuc se imbraca intocmaT ca Romincile din
parOle Argesuluf - nu de la Dunäre ca Sirboaicele din Serbia
aa portul ca al femeilor din Mehedinij ? De unde vine ca Ru- A

teanca din partile GaliieX îsl coase o Imbracaminte care se po-

triveste cu a Romincif din Moldova ? De unde vine ca Ungurul
din stepa chiar, are aceleasT elemente de vesmInt ca §i sa-
teanul nostru ? Cum se explica faptul ca, daca puT alaturl satea-
nul ceh, sateanul neamt din Stiria, strinsi In haina lor, cusuti
parca Intrinsa - costumul stirian e, ca i cel tiroles, un costum
vechit german sateanul alsacian, säteanul frances, acestia
formeaza o lume, si cellal alta lume ? Si, totust de unde vine
ca .erancele din Skansen samana, cel putin In ceia ce priveste
unele piese, esenOale, de imbracaminte, absolut cu erancele
noastre ?
Daca ar intreba cineva pe unul din generatia mal veche,-cu-
legindu-si amintirile romane, el ar spune ca trebuie sa fie ceva
roman si aid. Nu, de loc. In costumul nostru nu e nimic roman.
Chiar Romanil din vremea veche stiat foarte bine aceasta. Chid
at sapat columna luT Traian, ail fault o deosebire foarte nota-
bila Intro costumul roman si costumul dac. Ca In acesta artistiT
columnef ail introdus i un element roman; e foarte firesc ei :

fiind deprinsi sa infAiseze costumul roman i, neavînd sch4e,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA : PORTIA POPULAR ROMINESC 489

lucrind mai mult dupa amintire, aa trebuit s romaniseze MIA

sa vrea costumul indigen.
Prin urmare, Inca odata, costumul acesta nu e de loc roman:
el deosebeste pärtile trupului omenesc, Imbracindu-le In parte
pe fiecare, detailind pieptul, minile i picioarele. Cusaturile colo-
rate par acute anume ca sa insemne hotarele. Aceasta face ins&
radicala deosebire fatä de costumul grecesc i roman, care in-
fAisaa trupul omenesc intr'o singurtt unitate, foarte artistic dra-
patá, inteo singura haina visibila. i, In locul capuluT gol, aco-
perit In vremi de vijelie sail de ploaie cu o parte din vesmint,
rare ori la ciobani c vre-o cucula, de la care noua, i, .prin noi,
Bulgarilor, ni vine gluga, avem pileul dacic, semn de libertate pi
putere, pe care In fat,,a lui Traian descoperitul II poarta, caciu-
larul Decebal, cum, de alminterea, II purtaa ca .boneta frigiana
-a Frigilor, de origine tracica
si cu anume forme derivate. -
-i
Grecil, In anume imprejurari

Si, odata ce acest costum al nostru nu e roman, nu e gre-

cesc, al mil sa fi fost la inceput ? Evident ca al celor mal vechi
locuitori din aceste locuri. ET bine, elementul acesta, care a dat
Intregii noastre natiuni tot fondul cultural popular, e elernentul
tracic. Si Dacii, i GeOI i ceilalt,1 locuitori al Peninsulei Balca-
nice si cei cari trecusera Mama de se asezasera In Asia Mica,
ni-aa lasat portul lor poporal In liniile lui generale. Ni lasat
si In elementele de infrumusetare, ni 1-at lasat In cromatica lui,
In colorile pe care le Intrebuintaa mai des si in legaturile obisl
nuite dintre aceste colori.
Prin ipotesa aceasta traded se explica i astimanärile dintre
poporul nostru i cel scandinav. Si WA cum. Scandinavii din:
Suedia i Norvegia slut Got,i; limba pe care o vorbesc, e un
dialect gotiq; keligia veche gotica s'a refugiat la dinsii, 'Ana In
Islanda. Dar. Gotif aa fost veciniT Tracilor, In . vremea end ve-
niaa pawl, la Nistru. A fost prin urmare un moment end cul-,
tura poporala tracica i cultura poporala gotica all fost alaturate.
Atunci a intevenit navalirea Hunilor, care a zvIrlit o parte din
GoV, pe la not, in Peninsula Balcanica si In Italia, iar pe cea-
lalta a departat-o spre Nord. Si chiar asárnanarea catrinei noastre
cu vesmIntul acesta al t,arancilor Scandinave este cea mal buna
dovada despre caracterul tracic al portului nostru popular. Nick)
explicat,,ie pe lume, in afar& de aceasta, asa de naturalá, asa

www.dacoromanica.ro
. 400 ..NEAMUL ROMÁNESC LITERAR

de deplin dovedita istoriceste, nu e In stare sa. faca Inteleasa

asamanarea. Numal prin cunoa§terea acestul fond istoric se
poate gasi legatura fireasca intro una si alta.
atuncT, rusinea noasträ, despretul nostru pentru portul bul-
garesc i sIrbesc; sentimentul acesta de umilinta and cons-
tatam oarecare legaturT intre portul nostru §i al vecinilor de
peste Dunare, dispare. Cari Sint ceT maT directI mostenitorT aT
Tracilor, in vatra lor insas2I, decit noT ? Costumul acesta e al
celor mat departatl stramo§I aT no§tri. Nick) navalire barbara
n'a putut sal inlature, niclo intluenta slava, turanica sail gre-
ceasca. El a lamas, fornand §i in acest domeniu basa desv6l-
täriT noastre populare, si In regiunea carpatica si In Cea balca-
nica. Cum putem reclama pentru nof orIce piatra rornana in nu-
mele stramosilor latini, tot a§a, in puterea ereditatiT tracice,
putem reclama orice element de frumuseta, In portul tuturor
.popoarelor care all locuit i locuiesc In regiunea carpatica si
balcanicá.

V.

Dupa aceste explicatiT, tin sá atrag atentiunea, in ultima

parte, maT scurta, a acestel leciT, asupra regiunilor dupa care se
imparte portul nostru popular.
Costumul nostru popular decade. Statul ar putea sa Impiedece
aceasta.
Nu void spune de ce nu o face. Portul nostru popular decade
vadit prin pacatul celor de sus, cari-1 despretuiesc, prin pacatul
StatuluT, care nu-1 ajuta, dar decade si prin pacatul straturilor
populare din regiunile unde el maT traie§te. Inca. In Moldova,
afara de .partile locuite de Ungurl, el a perit aproape cu de-
savir§ire. In Bucovina s'a maT pastrat. In Oltenia toata se pas-
treaza. Aid, la Muntenia, s'a pastrat in Arge§, in Muscel, in Dim-
bovit,a i in partile de munte ale Prahovel, inteo foarte mica,
parte din judetul Buzati si, pe urma, In forme de tot scazute,
In judetele de §es, unde e ins& redus la cea maT simpla expresie.
ET bine, si In aceste Tinuturl, prin vina chiar a' satenilor, cos-
. tumul se strica. De ce ?
Din .nenorocire, gustul sa:telor, care ar putea fi un zagaz contra
.ciocoismuluT estetic, nu patrunde de ajuns la oras, dar gustul

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA: PORTUL POPULAR ROMÄNESC 49t

stricat al orasuluT patrunde necontenit la sate. Patrunde nu nu--

maI prin rochia, de alta taietura, a oraselor, dar i prin felul
cum costumul popular e purtat de ceI de la oras, mutilat supt-
influenta croielif apusene.
CeI de la sat 41 spun In mod firesc : de vreme ce persoanele
bogate i sus-puse" poarta ct.ct costumul popular, de ce nu 1-am
purta i nol, cacI se vede ca asa e .maI bine! Insa stra-
turile de sus", la noT, se deosebese innainte de toate printr'o
acumulare pretentioasa, grosolana, de bogatiT, i, cum bogatia
aceasta acumulata in forme lipsite de gust se simte in alte do--

-
meniI, tot asa e si In imbracaminte. Mahalagioaica, pang, nu-st
atirna toate ceasurile, toate lanturile de git pän i ceasor-
nicul de parete cred c i 1-ar atirna de gît daca ar fi mat
scump! - pana nu-sI pune toate Melele, tdate bratarile, umblind
cu un adevarat magazin de giuvaiergia pe minI, pe piept, in spi-
nare, nu se lasa! Si cu costumul popular tot asa se face: cind e
sa se imbrace cu el, cocoana de la oras se gindeste care e.
portul cel maI batator la ochi i, prin faptul ca are maI multe
parale decit sateanca, uncle aceasta ar fi pus un dram de aur, .

cealalta pune o suta, unde punea un punct rosu, pune coscogea

trandafir. Teranca vede, i Incepe sa faca si ea tot asa. Astfel
de la o bucata de vreme, prin scolI - trebuie sa o spunem, din
nenorocire prin balurI cu costume populare, prin visitele fes-
tive ale oraselor la sate, se creiaza noua costume populare, cu
totul false, in care se aduna, stricindu-se prin contrast si uri-
tindu-se prin ingramadeala, elemente deosebitelor TinuturT. Sint
In ele i elementele portuluI din Saliste, si ale celuI din Vilcea,
din Muscel, din Prahova, din Moldova,-si de fapt aceste pórturI"
nu slat de nicLerI.
Costumul popular e Insa produsul uneI lungI experiente, iesit6
dintr'o bogata incercare a oamenilor pe parnintul lor. El cores-
punde cu lumina din fiecare Tinut, cu imprejurarile speciale din
Tinutul acela, i prin urmare, cum atmosfera, mediul ambiant,-
cerul in parti1e SibiiuluI nu slut ace1eas1 ca "in partile Dimbo-
viteT, tot asa i costumul, care nu se poate vedea far& Inrîurirea
speciala a aierulul, far& încadrarea naturil, care e facut In lega-
turä cu natura si rasa dintr'un anume loc, daca poate fi stra-
mutat - cu pierderI marl -, nu sufere a fi amestecat. NoT sintem .
un popor unitar, dar trebuie sa admitem ca amestecul, ce se afla

www.dacoromanica.ro
 492 NEAMUL RONANESC LITERAR

In orice popor, nu e acelasi si In aceleasl proportii In deose-

bitele locuri: cutare parte de la not are mult mai mult singe
tracic decit roman, cutare parte un amestec mai mare de singe
slay. Prin urmare natura si rasa, trecind prin experiente de sute
7- ca sa nu zicem: de mil - de aril, se infatiseaza In costumul
unel regiuni -, pi nu-I potl contamina cu costurnul altel re-
giunl.

Regiunile acestea trebuie deci cunoscute. Si care ar fi ele

acuma ? Trebuie recunoscuta o mare regiune care cuprinde
Bucovina si partea de munte a Moldovei pan& in partile Vrancil,
unde se incheie Intinderea acestui port, caci in partile de din-
colo de Siretid, napadite de testemele, de barizurT, de polcute
de cit si de fuste, nu-I maT Intilnim curat ca In partile acestea.
Dar, innainte de a se introduce cetele de Jidovl, Innainte de
anil 1800-1830, era si acolo acelasi port care se Intrebuin-
teaza acum numal In Bucovina si in regiunile muntoase ale
Moldovel. El se deosebeste printfo marama asezatä pe un spri-
jin: nu pe pärul natural, ci pe parul artificial, pe conciuri in-
cunjurate de Orpe, - prin Ardealul sud-vestic slut i se zic:
coarne -, pi aceasta marama formeaza da o diadem& de .o rna-
*state deosebita aceleia care umbla cu o astfel de podoaba.
. MaT .departe, pieptarul e numai un cojocei pentru vreme de
iaxng, orT pentru ocasil de serbatoare, vara. O singura fota, un
singur vilnic, incunjura truPul. E, de fapt, peste carnasa, singura
pies/ de imbracaminte, care se Invirte strIns pe picioare. '-
In ceia ce priveste pe barbati, avem o caciula innaltä sag pal
laria cu margenile marl. i el Intrebuinteaza cojocul, bogat In-
florit adesea i foarte lung in Bucovina, nu numal ca o haina
care tine de frig, dar i ca haina de ceremonie, fracul" t,eranesc,
Briul lor nu e, ca briul din .Peninsula Balcanica, din stofa, ci un
brig de piele batut cu tinte ca o arma de aparare, Intrebuintin-
du-se brIul rosu sag verde *doar cind omul nu iese In lume. 4ariT,
bernevicil slut stems! pe picior. In amanunte am putea adaugi,
pe linga deosebirile de coloare, margelele care intrá In cusaturi
in proportii mult mai marl decit prin celelalte Tinuturi rornanesti,
.iar fluturii, punctele metalice, care se intrebuinteaza pe aici, nu
sint cunoscuti ,In regiunile acelea.-
Acest port a avut. cindva legaturi cu portul din anume re-

www.dacoromanica.ro
 N. I0RG.1: PORTUL I ()POLAR ROMINESC . 49.3

giuni ardelene. In partile NasauduluT, se poarta un costum, in

cea maT mare parte stricat, in ceia ce priveste femeile, dar pornit
din acesta. Insa barbatif s'ad deprins i cu pantaloniT largi, ala-
turf de itarii strinat,i. In regiunile BistriteT e tot asa, i chiar In
partile Secuimii, de unde ni s'an imprumutat de Seoul o mu:-
time de elemente, pentru portul lor, esential deosebit de aripile
de pinza alba ale Ungurilor din stepa. -

Acest port se continua,-trecind peste partile BrasovuluT, undo

e influenta din Muntenia-in regiunea FagarasuluT, In Tara OltuluT,
Cine a vazut costumul femeilor din Tara Oltnlui a trebuit sa re-
cunoasca asamanarea cu cel din Bucovina sail Moldova munteana,
mat ales In ceia ce priveste femeia cu diadema maramel pe
cap, cu fota strinsa In jurul picioarelor. Portul se intinde putin
si catre Apus, ca pe la Pietroasa, in regiuhea Muntilor ApusenT,
la granita dintre Ardeal i comitatele de catre Tisa, unde femeile,
In felul foarte degenerat cum Isf poarta coafura, a ceva din li-
niile de esafodaj care se obisnuiesc In Bucovina, in Moldova,
muntoasa si In Tara FagarasuluT.
. Prin urmare de la un capät al pamintului romänesc la cellalt,
pe linia muntilor, pan& undo ea atinge sus hotarul GaliieX si jos
Tinutul Ardelean al SibiiuluT, intilnim costumul acesta muntean,
adeca nu din Muntenia, ci de munte".
Al doilea Tinut de port popular romanesc se Intilneste In re-
giunea foastei TeriT-Romänesti, din judetul Rimnicu-Sarat pana
la Olt, si !rite() forma care nu e sensibil deosebita de aceasta,
chiar dincolo de Olt.
In costumul acesta toate lucrurile slut maT mid, maT ware:
palariutele satenilor nu maT aü bordurile marl, in podoabele
costumului barbatuluT se observa tendinta de a face maT sprin-
tene lucrurile. Femeile tin, mal mult decit la formele pure, ori-
ginale, la coloarea costumului, In care stapineste albastrul
rosul. Asa e maT ales, In cea mat mare bogatie, portul din Mus-
cel si din Arges.
Acest port a suferit In Oltenia o multime de variatiunT locale.
Si in Ardeal se intilnesc, de cealalta parte a munteluT, forme co-
respunzatoare cu aceste variatiunT. Tinutul Sibiiulul, al Haogu-
laY trebuie puse In leg&tur& cu portul din partile muntene
opuse. Precum Fagarasul e asemenea fry iubirea pentru colorile

www.dacoromanica.ro
 494 . NEAMUL. ROMINESC LITERAR

vesele, focoase cu Argesul, astfel In acestelalte parti ardelene,

.sud-vestice, precum In Vilcea i Goi-j-maT ales In VIlcea, unde nu
pot patrunde influente mehedintene, ca dincolo coloarea ba-
tatoare la ochl nu se obisnuieste de loc, ci numal severul ne-
gru i discretul albastru.
Prin urmare am avea un port al judetelor din Tara-Roma-
neasca, continuat dincolo de Olt In forme caracteristice pentru
fiecare vale si .avindu-si corespondentul ta Ardeal.

In Meheding e un al treilea port, care se continua prin portul

din Banat si e In legatura vadita cu portul strbesc. Regiunea
.aceasta a BanatuluT, Mehedinlulu i partilor locuite de RomIni
din Serbia - i pe urma a Serbiel Insesi - formeaza o unitate
deosebita in port: fuste Incretite, iar In Banat opregul, In care
fire rosil dese, rázlete se desfac dinteo bath tesuta gran. cu
Mort ochioase si cu aur. Intrebuintarea acestui aur late() ma-
sura mat mare si In restul costumuluT, e un element vadit oriental
nog, care se amesteca dibacia cu elementele traditionale tra-
.cice, ca i. fardul turcesc care, In Banat, stricind pelita atitor
fete tinere, ca al cadinelor Orsovel i BelgraduluT, de la care s'aa
invatat.
Portul din interiorul ArdealuluT, din partile muntoase mara-
raurasene - care-0 ail totusi deosebirea portul moceinesc, se
intinde de la Muntil ApusenT pang In Vrancea Moldova E un port
pastoresc care a primit diferite influent() 'modificatoare, dupa re-
giunl, dar se pote recunoaste totdeauna dupa coloarea imbrá-
camintil dupa forma el, dupa iubirea pentru mantaua de aba cu
,snururT negre, pentru acoperemintul de cap particular, care e ea-
ciula evasata a MocanuluT, caciula mare si stapinitoare a stapi-
Judd de turme. .

- Ultimul tip e acel din Dolj, Romanati, Vlasca i Ilfov. Aid se

da lupta intre doua costume : cel de munte i cel determinat
.de viata agricola din regiunea Dunarii, de marile caldurl ce slut
.

aid, de nevoia until vesmint mat lesnicios, Si Inca un lucru : In

vremurile vechT, dud se lucra frumos i greg, erad terancele li-
bere, cad femeile nu lucrag la cimp. Chid lord femeile ail tre-
buit sa cad& In situatia de lucratoare de pamint, de ajutoare
pentru boier, ale barbatuluT, natural ca toata munca migaloasa,
-care da adevarata frumuseta costumuluT, a devenit imposibila.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA< PORTUL POPULAR ROM/NESO 495

Astfel costumul s'a redus la elementele sale cele mat simple. In

ceia ce priveste pe barbatI, avem hainele largt, tn relatie, i ele,
cu grelele ocupatiunT plugarestt obisnuite.
In cadrul acestor tipurl fiecare vale îa are varianta, i .in Ol-
tenia se intIlnesc variante mal mart decit in Muntenia, cea d'in-
Wti fiind un Tinut foarte conservativ pretutindent, cu un ca-
racter local mult mat pronuntat.

In treadit pot sa spun, apropiindu-ne de terminarea leCtiunit,

ca nu e adevarata parerea, represintata acum cItIva ant de et-
nograful bulgar *ismanov, ctÄ portul popular nu vine de fapt de
la popor, ci s'a coborit de sus, de la clasele domnitoare, la terant.
Costumul boierilor din vechime nu e decit costumul rman, tre-
cind prin fasa, de mare lux oriental, de amplitudine meridionala
si de ornamentare bizantina, a evulut Mediu.

In colectiunile de albumurT de porturt romanestt, pe care le

avem astazt, se alla un material destul de bogat si de frumos
pentru multe studil de amanunte. Dar aceste albumurt at i un
mare pacat: dad ornamente luate de pretutindent far& sa se fixeze
locul si intru citva data. Cele din Ardeal snit in adevar mat
strict margenite la anume Tinuturt, dar nict In ele nu se spune
daca e vorba ,de o tesatura noua sat de una care a fost purtata
de doua, tret generatit.
Albumurt artistice, frinnoase i folositoare, smut in rindul Intain
cele editate de. d. Comsa si de d-ra Minerva Cosma. .
Din nenorocire Romania libéra n'are publicatit care sa li poata
Sta alaturT. i éa nu s'a Ingrijit, macar ca aceste splendide
colectit sa se gaseasca, pentru indemn i indreptare, In fiecare
sat- de la not. In sfirsit, acum de curind, directoarea unet sectiunf
a AsiluluT Elena Narnna, d-ra Miller-Verghi, a tiparit Izvoade Stra-
mosesti", o serie Intreaga de modle de cusaturt care nu slat luate
dupa tesaturt, ci dupa sapaturt i desemne din biserict. Nu totdeauna :
aceleasl linit se intIlnesc In desemnele i sculpturile din biserict pi
In tesaturile noastre, asa Inca de sigur cit e o mare greseala sa se
apropie prea mult aceste lucrurt. Cu gust, cu tact, cum se face
In scoala de la Cimpulungul Bucovinet, se pot lua anume de-.
..semne de tesaturt pentru Impodobirea mobilelor, dar trebuie foarte
milt& ehibzuiala, cad altfel se cade In lucru. absolut nepotrivit.
* * *

www.dacoromanica.ro
 .
496 NEAMEL ROMANESC LITERAR

Acestea slut lucrurile, foarte generale, pe care am avut sA le

- spun cu privire la portul popular. V'at,I In credintat de caracterul
lux, daca nu rom&nesc, cel putin pre-romAnesc, in legAturá .
cu cele maI vechi elemente pe care rid, in -rindul Int&ia,
le-am mostenit. AtI vazut liniile generale dupA care se poate-
imparti. VA yeti ti convins de nevoia de a se pastra caracterele
acelea bine definite prin muncA. de secole, care lixeaz& un cos-:
turn inteo anume vale. Si, dacA m'atI intreba: co s'ar putea
face pentru pAstrarea acestuI port, as rAspunde : SI nu se
creada cA teranul ar putea sá pästreze orIunde portul in forma'
lui cea mai veche i cea maI frumoasä. Ar fi o mare gresealA.
OrIcit ar trimete circulAri lubitora de art& popular& prin jude-
tele noastre, in multe partI portul nostru nu mat poate fi pas-
trat pentru cA nu maI slut minile libere, nanile acelea femeiestT
nepurtate pe plug si pe sap., care erag odinioará. Cit se maI
lucreazA, se lucreazA astázi In serile de iarnA, la lumina slabá
a lAmpiI ieftene, si nu mai e lucrul continua, flout cu drag de
inima si spor, ca odinioard. Astfel portul nostru popular, In afará
d& anume regiura, favorisate, are nevoie de sprijinul ocietAtil
si al StatuluI pentru a se pAstra.
Sprijinul acesta II poate da Statul ? RAspunsul e absolut afir-
mativ: E dator sä-1 dea, §i-1 §i poate da usor..Si iatI cum : Statul
are o sumedenie de roll de baietI si de fete. La costumul bár-
bAtesc nu tin asa de rnult, pentru cA elementele de infrurnuse-
tare sint putine, si in liniile sale generale costumul e potrivit
pentru munca la cfrnp, asa Met terana IL vor pAstra; dar mA,
gindesc la portul irnpodobit al femeiI. Sint multe scolf de fete,
internate, unele chiar oficiale, in care se impune o anume uni-. -

formA de Ministeria. E de-a dreptul caraghios inSA, s& se irnpuie

o uniform& imprumutatä de la pensioanele, de la scolile catolice -

din Franta, din Germania sail de aiurea, elevelor din scolile noastre;
.e de-a dreptul caraghios s& se impuie acest costurn quasi-mo-
nahal cind se poate impune de Ministeria purtarea costumuluI
nostru national. Toate satele ar putea Muriel munci pentru cit
sIt irnbrace din produsul muncit lor, In conditiura de ieftinAtate
ca acelea realisate aid!, la Drajna-de-jos, pe toate elevele scolilor
noastre.
Al doilea, nu inteleg de ce, end se cant& supt atitea raporturl .
sA. se apropie invAtAtoarele de satul lor, -de ce s'ar ingAdui ca

www.dacoromanica.ro
 M., EM1NESCU : 0 POESIE-INED1TA. 497

pe end InvAltoriT de la o bucata de vi:eme poarta foarte bu-

curos costumul popular, Invatatoarele sä aduca cele mal de§tin-
tate mode ale orasulul !litre satence. Cad cred ca nu slut zece
la suta dintre invattitoare care sa imb;ace portul nostru popular.
Si nu numal invatatoarele, dar chiar i institutoarele, care nu
slut decit Invatatoare de ora§, ar putea foarte bine sa poarte
acest costum i sá ajute astfel a Invia In mahalalele oraselor,
care se ruineaza pentru cIrpe scumpe §i proaste, purtarea yes-
mintulul popular.
Prin urmare, toate invatatoarele i institutoarele sa binevoiasca
a Imbraca portul oamenilor in mijlocul azora stall!
E frumos, e ieften - fiindca e trainic -,
si In cantitatI marl,

-
cu o bung, organisare, s'ar putea lucra §i. mai ieften, e folositor,
si e drept sa se facä.
atuncl dud mil' de sate ar lticra pentru aceste costume,
far& indoiala ca s'ar ridica din noil si printre terancele, cliente ale
croitoreselor evreice ce all návalit satele, prin respect si iubire
portul stramosesc. 0 era noua s'ar deschide, nu numal pentru
frumuseta cuprinsa in acest port, dar si pentru munca natio-
nala, ajutata esential prin astfel de masurl si prin urmare pentru
avIntul economic cel notl catre buna stare si independenta, decI
catre viitorul politic, al satelor noastre.
Stenografiat de H. Stahl.

M. EMINESCU.

0 poesie ineditä%
UMBRA LIJI DABIJA-VOIA. . .

Cum trecen lume toatä slava,

Ca §i un vis, ca spuma undei,
SU3, in cetate la Suceava,
ELI zic : Sic transit gloria mundi. -

Pe zidur.I negre bate lunä:

Din vechi icoane nUma pete
Supt Mine-aud un glas ce sung,
Un glas adinc, zicind : (Mi-4 setel.
' Diu volumul de Opere Complecte ale lui Mihail Eminescr, pe eare-I edi-
teazi la tau'. libraril I. V. Ionescu gi N. Georgescu. In fruntea acestut volum
vs li ui un studiu. introductiv saris de d. ¡rofesor A. C. aza.
2

www.dacoromanica.ro
498 NEAMUL ROMÂNESC LITERAR

$i vAd iesind o umbrA alb5,

Mosneag bAtrin, purtind coroanA.
Pe pieptul ha, o sfintA salbA,
Pe umeri largT, o scumpA blae.
Ea mina'ntinde blind : N'aT grijA!
.«Ce zic nu trece la izvod :
«En sint vestitul Domn Dabija,
«Sint mos Istrate Voevod».
- «Maria VoastrA va sA 'ndemne
«Pe neamul nostru In trecut?r.
Ci el cu mina face semne

-
CA nu'nteleg ce el a vrut.

<De
«Maria VoastrA 'nsetoseazA
singe negru si }lain ?»
El capu-si clatinA...
- <De vin, copilul mien, de vim).
<Cind eram VodA la Moldova,
«FIAlAduiam pe la CotnarT.
«Vierif toft imT tia slova
a$i-aveam s grivne'n buzunar.
<Pe vinul gren ca untdelemnul
<Am dat multi galbent veneticl.
«Aid' lipseste tot indemnul :
<in lume mult, nimic aid».

(La in lumea ceialaltA

voT,
<Mind cu milA si dirept,
<M'ail pus cu sfintif laolaltA
i 'n rain mA duserA de a drept.

<Dar, cum pune Sfintul Petre

<La rA;:"; canon pe-un biet crestin,
<Cind cer sA bean, zice : Curne!re,
<Not n'avem cimpoierT si vine.

(Si totusT Domn fusesem, darnic

Si bun de inimA cu tott.
<De cite orT al mien PAharnic
<Umplut-am cupa numaT zlotT I
k

www.dacoromanica.ro
 P. PAPAZISU: ORIENTAL& 499

cad ce sint recile mademurt,

(De aur, pietre i sidef
(Pe 1410 vinul copt de vremurt,
Pe ling'un haz, pe ling'un chef l»
Moldova cu stejarT i cetinT
Ascunde inirra mart de Domnt,
SA bem cu top', s bem, prietent,
SA li vArsAm §i lor in somn ;
PAn'la al zilet blind luceafAr
SA bem ca bunt §i vecht tovarAO,
$i top cu chef, nictunul teafAr.
cum sfir§im, sA'ncepem iarA§T.

Luatt pAharele cu palma,

lar pe pAhar sA stringA pumnul
$i sA cintAm cu top' de-avalma,
Diac tomnatec i alumnul,
CintAm adinc un De profundis,
Perennis humus erit rex.
Frumoase vremt ! Dar unde-s? Unde-s?
S'ati dus pe yea ! Bibamus Ex... ?
(Mss. Ac. Rom., 2261 si urm., pp. 95-9830

Orientalä,
sufletul o primeivard .

De flort i cinturi de chitard.

Sd-ti cint, iubito, sd-ci mat cint,
Acum cind tace pe pdmint
Biorul urit si-al durerii?
Seninul cald al primciverii
_NW mbie iardsi la iubit: -
La dorul eel nemdrgenit ' ,
De viaä. -
0, cld-mi rnina-ti albci
S'o-ating ca pe o flours dalbd
Cu buzele ce te-afi cintat.
Pe truntea mea ce te-a visat,

www.dacoromanica.ro
500 NEAMUL ROMÄNESC LITERAR

Azvirle. a crinilor risipd,

Acum cind flecare clipd -

E-o ,vefnicie, e un vis

Cenchide-al vietii paradis.
0, vin' acum, Pind cintei teii!
Or tremura in per 0 zeii,
In visul lor, din cind in rind,
Vdzindu-0 sèmenii, rizind
Cd gustd clipa nemuririi,
Imbrdtisati supt bolta firii.
0, vin' ! Migdalii foptitort,
.Ni vor serbdtori cu flori
A'ridrclgostirit liturghie.
Acum, and clipa-i voniCie
o poemd mice cint,
Acum cind tace pe pcimint
.F iorul urii Oral durerii,
Invins de-albastrul primdveril .
In care azi senin ma pierd, .

Las' fruntea ta s'o maidezmierd...

P. PAPAZIsslit

Heracleia.
Un lini$it, pustift vätzduh de sear;
De piatrd grea e parccVntreaga Mare ;
_Pe dealul ce de lingd term rdsare
Bdtrinele ruini sentunecarci.

Nenchipuite stinci privesc in zare,

Un uria; ce std acurn sd moarc :
-
Ale peirii clopote-i' sunard
Vi mina vremii std sd-1 §i doboare .;

§i md gindese la vremi indepärtate.

Cind ele-a4 fost pe'ntindere-o cetate,
Un cuib de vulturi cari-aft stelpinit

Imbielpgcitele ogoare-a terii

fi rdzordtirea 'nfrigurat'a Mcirit, -
Dar rdul vrimif noastre lea zdrobit.

www.dacoromanica.ro
 M. I. PROCOPIE : HERACLEIA 4501

Acum reimasen, parte neatinsd,

In parte bolovani f cicuft grdmadd
Ldcaf pldcut vultanilor de pradd
-
Ce trec pcind departe'n zarea stinsci.
Un bolovan din creftet std sd cadet,
AIM peri in valea necuprinsci
Ci ardent crude nu se determined,
Spre partea Máril, singura arcadd.
Jar, in vd.zduhul impietrit al serif,
Rdzbate-un murmur care te'nfioarcl,
Rdzbate limpedele cint el Mdrii...
Ruinele adorm visind mdrirea
Acelor vremuri ce de mult zburard
Spre-abisul stins, ce-i zicem 910i: Pcirea.
Aid veniaü corabil incdrcate
Cu mcirfuri din Hell7da f ericitd,
Aid era cu drag de to p. primitd
fi munca Asia indepcirtate.

Pciziaft fi legittni cu forta ofelitd,

Ce seigetail din cuibul de Mate
Revolta hordelor invierfunate,
Tinind a Romei fairnd nefti?bitd...
Dar orifice vief acum e mutd :
Pustiul trig ?linter doar fi-o poartd
Prin gol, fi flori gingetfe cresc

Acolo, unde viata fa mai vie,

Gindind la vremuri ce n'o et/ revie,
Privesc in jos scirdcdciosul sat turcesc1....

1 Ienisale, jud. Tulcea.

M. I. PREMISE,

www.dacoromanica.ro
 -
ZO2 NEAMUL ROMANESC LITERAR

EU N'AM SA-TI SPUN IUBIREA...

E n'am sA-tI spun iubirea, tu n'aI sA-I til comoarai

Tu n'al s simp fioril cu tresArid de via tA :
Ea nu-I dor ce se naste in zorl i moare seara...
La ce-a§ aprinde'n ochi-tI seninl ca primAvara
1TApaia suferintil, cu-a dragosteI povatA ?

Eü sint pe yea pribeagul indrAgostit de-o soaptA,

De-un zimbet, de o razA, de-o umedl privire :
Iubirea mea nu-I cintec ce-acuma se desteaptA
La viatA 'ntAia oarl i spre mormint se'ndreaptA,
Ci dragoste eternA cu zborurl peste fire.

E n'am sA-tI spun iubirea, tu n'al sA-I sti/ comoara

CA te-am iubit §i'n visurI §i'n cinturl, i poema
Putea-va ea sl poarte in versul el povara ?
La ce-au aprinde'n ochi-ti seninl ca primAvara
VApaia suferintil ce-o port de- atita vreme ?..
P. PAPAZISSU.

Celei dorite.
DE LENAU

ZAdarnic ! tu-mf rAmil pierdutA'n zare !

Strigatu-te-a doar prin pustietatea
VYetil dorul mieti fArA 'ncetare.
Dar tulburA 'n zAdar singurAtatea.
MA doare-adinc in piept c niclodatA
E n'o sA scap de-o presimtire mutA,
CAcl inima-ml sopteste 'ndureratA :
Ea'n lumea asta IncA nu-I nAscutA!
Tar ceasurile care'n calea dreaptA
Copila s'o'ndrumeze sint chemate,
Dormind la umbra vremiI lor, a§teaptA,
Cu sarcina de fericirl in spate,

www.dacoromanica.ro
 PETRI.) G. SAVIN : DURAC CEL SARAC 503

De blinde fericiri, ce, cind sint treze,

Se'mprAstie la top, cu mind plinA,
Pe cari catA s1.1 binecuvinteze
Spré-a merge'n pas cu scumpa lor reginA

Dar dintre-aceste hore .dormitoare,

Supt chiparosi, la umbrA tAinuitl, -
Va duce.o una, blindA, ginditoare,
La groapa ta cu muschiti acoperita.

Atunci vor tremura, de dor SA se adune

5i duhul i cenusa ta vitatA;
Copila insA, ca la rugAciune,
La groapa ta va sta plingidd miscatA.
1=1.11.111....11MIN
IORGU G. TOMA.

-
Durac cel sarac.
- POVESTE. -
A fost odatd in lumea asta a lui Dumnezet un om särrnan pe care
il chema Durac i, fiindcd nu prea avea avere, lumea if mai zicea si:
cel sarac 1 i doar Muncia bietul om,-biet sd fie de pacatè!-din zori
oi pand 'n noapte, pe vint 1 pe ploaie, i degeaba if era toatd truda :
nimic nu putea agonisi. Vorba ceia : imuncia de se rupea si cloud
in teat nu putea lega». i oare avea pentru cine sá munceasca, va
yeti Intreba d-voastrd, oameni buni ?
EheI, saracu', .de muncit avea pentru cine, del in casä, o drfiale
de copil mdruntef, cari nu-I daft rägaz sä steie cu minile in sin.
Unde mai put cá i femeia nu mai tAcea din guritä toatd ziulica,
si-i aducd cele ce trebuie in casä, incit bietul om nu §tia ce sd
Mc:a t incotró sa apuce. fa cele din urma, cind il rAzbia foamea si
nevoia, îî lua inima 'n dinti si se ducea la .frate-saa, - odd 'ultaia
sä vd spun din capul locului cá avea un frate foarte bogat.
Dar, stiti vorba romaneascd: «frate ca frate, dar brinza-I cu bani I»
«Ca fplos cd la voi ploud, §i la mine nu ara plugul ?» Dacd avea el
avere multä, era a lui, $ i de pomand de ce sá dea ? Cad asa sint
cel bogatI, zgircitl de sd-i pici cu luminarea !
Zgircit era frate-saa, dar nevasta lui era foc si para., del nti
läsa pe ,barbatu-sa4- sä-§1 ajute fratele, cu toate cd era sarac si.

www.dacoromanica.ro
 504 NEAMUL ROMINESC LITERAR

avea o casd de copii; ce sá mai zicem de cellalti nevoiasi ! Asa-I in

zlua de azi, deed ai avere, e bine de tine; dud nu, rdbzi.
inteo zi fratele cel bogat i-o fi dat lui Durac ce I-o fi läsat inima ;
micar de ochil lumil, care vede putin l vorbeste mult, dar de la
o vreme a contenit cu pomana, cAci femeia lui meret ii zicea :
- Bre omule! Noi muncim, si, deed Dumnezett ni dä, tu sä nu-ti
bati joc de munca tundra si de bunätatea lui Dumnezen. Ce faci tu
cu frate-td, mie nu-ml place. El, de ce nu munceste, cá, slavd Dom-
nului, are pentru cine ; de ce sä sadi ca un trintor i sä astepte
de-a gata ?
- Da', dä, mai femeie, cä munceste si el, säracul, dar, dacá nu í-1
dat sa aibä si el ceva imprejurul lui, ce sä-I. faci? Asa o fi el sortit,
zicea cite odatd femeil lui. -0 fi aviad piazä rea incuibatä in casä,
si de aceia....
- En nu slit, o fi aviad, n'o fi acted,- scurtd socotealä : De azi
innainte, prin casd pe la mine sä nu-I mai vdd ; atita-ti spun !...
- De, mäl femeie, se scdrpinä omul in cap de ciudä. Nu-1 vei
mai vedea, i taci odatá !
Cum vorbiat ei asa, iaca i bietal Aurae, si incepu a se ruga :
- Sd' nu nod laí, f rälioare, cd-mi mor copilasii de foame si n'am
incotro !...
- Iaca bre, ascultd lei la mine, sä-V spun cloud vorbe. Sä stfi cd
asta-i cea din urma data cind iti mal daft. De-aca la mine sd nu
mal vii. M'ai inteles ? Nu de alta, dar nu wean sä-roi stric case din
pricina ta.. Ai auzit ce ti-am spus ?
- Bine frätioare, am auzit ; cum sä nu, pdcatele mele ! N'oit mai
veni, cl pesemne asa-s eLI bätut de Damn ezeii, ori am vre-un blästäm.
Nu still ce sä mai zic, ca-mi vine sä-rni lean lumea 'n cap... ,
Si plead amdrit de la frate-sIti, ca sä dud, bucurie la eel de-acasä.
Acuma o ducea i mai rat Inteo zi tusk edged el a nu-i de chip,
se sfátui cu femeia.
- Mdi nevastä, sä-Vi spun et o vorbi. SI plecäm de aid unde-om
vedea cu ochil, cd-s tot ()amen! peste tot local, tot o lume si tot un
DumnezEtt Aid yid E cä in casa asta nu ni merge, degeaba !
Slavä Domnului, cd betiv nu slat, cheltuitor nick' atita, de muncit,
muncesc si ea si tu dar, de string acolo ceva de avere, niciun
chip ! Pesemne cd nu ni prieste noud aici...
Si, nemai stind mult la ginduri, plecard, luindu-§T si el si femeia
lui boclucuri pe cit puturd, cad din picate multe n'aveati. Luard
cite un Metes de mind, si asa, cu catel, cu puree!, mergea bietul
Durac in lame, sä-si caute norocul.
Merserd ii cit or fi mers, dud iatä cd ajung la un iaz. Acolo se
'opresc sa se odihneascä.

www.dacoromanica.ro
 PETRU G. SAVIN : DURAC CEL SARAC 505

Cum stätea omul asa, numai îi educe aminte cd a uftat ulciorul

si i cá i-ar trebui sa iea apá in el, sd aibd pe drum, mai ales pentru
copii.
g cum ii era mare nevoia de el, se intoarse innapoi s5-1 caute.
Cind ajunge el acasd, in pragul usii, vede seziod o fiintd omeneascä:
- Mai, cine sa fie, se intreba Durac.
Mad colo, cine era ? Siracia!
- D'apoi bine, mM omule, cum ai plecat si m'ai läsat aicea sin-
i, aid una, nici douä, se cocota in spinarea
gurd ? Iea-mä cti tine.
Rominului.
Bletul Durac, ce sä facd?, isi luä ulciorul si se intoarse innapol
cu särdcia in spate, de care-i Meuse pe semne Dumnezen parte.
Cum mergea el asa pe drum, zise, gindindu-se la nevoia lui:
- Wien, säracie, ca grea belea mat esti la casa- omulut !
Iar saracla, crezind ca-I zice el cal e grea l n'o mai poate duce
in spinare, ii zise :
- Ei, stäl, cd md pot face si mai ward I Mä fac orice vrei.
Omului ii veni in mints si o intrebd :
- Cum zIsesi ? Te poti face orice vrel tu?
- Cum nu, - se ldedd saracia.
- Te poti face si mused ?
- Si-
- Nu te cred !
- Vrei sä mä fac ?
-Säracia se prefäcu in musca, precum zisese.
Fd-te !

Omul se fäcea cd se mire'.

- Vez', omule, cit pot en ?
-- Nu potett intra ?
Vad, dar ce folos cd in ulciorul ästa nu poate intra
- Nu potl !
- Ina!, sl sarácia intra in ulcior, si zise bucuroasä: vezi, omule,
ca am intrat? Dar n'apucá bine sill mintuie vorba, cd omul, trin-
tindu-i un dop cit ziva de mini, cetluindu-1 i pecetluindu-1, zise
*rat :
1
-Bucuros
De intrat, vád cá ai intrat, da', de iesit, mal ba, lelita...
cá o gdbjise bine, iiergea Durac al nostru de pared ni et
nu atingea pämintul ! . .

Vra sa god asta era toatd pricina de nu se llegea cu nimica din

toatä munca
Dar lasä cä i-o jucase el bund ! De aceia o mal fesi ea din ulcior,
ciod i-o creste lui par in palmä I
Cum ajunge la iaz, unde-I era femeia si copiii, ferindu-se de dinsii,

www.dacoromanica.ro
506 NEAMUL ROMANESC LlTERAR

si aruncd ulciorul in apd, legindu-i un pietroit ca sd se cilia mat

bine la fund, si zise : ,
- Chid mi-oin vedea ceafa, atunci sd mai iesi de acolo !
Si, apoi, plecind usurat, de parcá i se luase o piatrd din spinare,
se duse la femeie. .
. .

- AY adus ulciorul, omule ? .,

- Da' de wade, mal femeie; se vede cd a venit careva in urma
noasträ si l-a luat ! N'am gäsit nici zare de ulcior... Cine l-o fi luat,
nu still.
. Da' numai el stia unde väcula ulciorul i cu ce ma! pocloabd
in el... Se gindise el s4-1 spuie i femeil, da' pe llama se in-
toarse. Nu de alta, da' femeia usor se räsuflä, cá deed tace, o roade
la inimä! Si se temea sd nu rifle, ca nu cumva sd-i facä vre-un rätt
si sä-i aducä odorul iar in casä ! CA, de, slut in lume si oameni de
astia, cad se vede cä Durmast a umplut lumea cu ce-a putut.
Si asa bietul Durac släpase de-o grijá ! Pe malul iazului, isi in-
jghebi un bordeift i o moarä. Si parcä era un recut... Se dusese
vestea de moara lui Durac,.$ $ veniat. oameni de prin nouä sate de
prin prejur, numai $ i numai sä macine la moara lui.
(Urmeazä.) FETRU G. SAVIN.
111111

FRUROASA.
(DIN GRECESTE, D UPI DIONYSIOS SOLOMOS.)

Ea am väzut frumoasa :

Spre alte alai pornia : * '

Caicul pe talazurl
Domol o legána.
A

Ca un porumb de spurn&
Ce-sI tinde aripa,
Sufla'n Oral vintul,
Iar pinza flutura.
Prietenil la malurl
Privia frumoasa mea, r

Iar ea, cu-a el batista,

Rizind, il saluta.
Salutul el din urtnä

www.dacoromanica.ro
 V. TEMPEANU : PIGMEI 507

Am stat sä-1 vAd i ed...

Ca o luminl dulce,
Ce tremura mered,
Peri caicu'n zare... .

Ea tot priviam cu dor.

Si maT vedeam eti ulna,
Ori spuma undelor ?
'Mein pieri batista,
S'a sters din gindul mien..
Aü lAcrAmat amicif,
Am lAcramat si e...
P. PAPAZISSU.
_

PIGMEL
- DUPI HERMANN CONRADL - .

Timpul s'a dus cind se neiVeafi eroff,

Cari urcaft, cu facia barbeitiei,
Cu-avtntul gindului sublim, eroic,
Cetreirile 'nflorite ale vietii
Tot mai departe, paw/ 'n vtrf departe,
De unde se Mitt privirii mindre
In cloud välul peste lumea toatd,
§i peste suflet ddinuia tot pacea.

S'a dus §i timpul sufletelor mindre !

Noi un popor airman la suflet stntem,
Ce ne fälim cu ifos de maim*
De 'ntelepciunea §i minciuna noastrd,
De-acea minciund ce 'mpletefte lauri
In jurul festelor puslit §i pune
Coroane mindre peste frunti inguste
§i tämiiazci idolii ridicolt.

Tot ce producem e dupel abloane,

inima ni vrea femei §i aur.

www.dacoromanica.ro
 508 NEAMUL ROMINESC LITERAR

§i nu e niment, care sci mai poarte

In suflet ura contra mdscdririi ?. .
ingenunchem cu totii doar la idoli,
CIntind prohodal libertóil noastre.
VIRGIL TEMPEANU.

LIVADA.
- PARABOLL -

Vazuse Radii la vecinul WI, mos Vasile, om IrnbatrInit Intr'ale

lumiT, o livada cu pomi de toata frumuseta, cu fel de fel de
roade, care maT de care mat frumoase, de sa le manInci cu
ochil. $i, cum e facut omul sä pofteasca la toate bunurile ce
vede, asa pofti i mos Radu sa aiba si el o asemenea livada.
Cu multa rugaciune ceru luT mos Vasile din toate felurile
de roade seminte, si le puse la rsadnit sä incolteasca.
De lingä casa lui, la poalele Line costise, se Intindea o min-
dreg de pajiste. Starui Radu cu fecioril de desfunda Intreaga
pajiste adinc de tot, fiindca asa auzise el ca, unde se sadesc
pomil, trebuie sa se rascoleasca bine pAmintul dintru'ntlia.
Cind era pe sfirsite doar tinuse multA vreme asta,
fiindca treaba buna se face greil i cu incetul, i apol nici nu
era asa grabl mare-, Memel bine Incoltisera semintele i cres-
cuserá lastarii mart, bunt de Wit.
Daduse in primávará, atunci and pamIntul e ghioalca de apä,
iar muguril Inca n'ag !ricotta In pomi atunci se aseza mos
Radu la lucru pe sAdit. Erail lästarii sun* iar livada mica, si-f
parea rái sa-T arunce. i apoi gindia el, cm cit sint mal multi,
o sa-mi dea roadä mal multa, de o sa fac peasant cu tot
satul,. Asa cá i-a sadit pe toti. l
Trecu un an ca un veac : pomil cresteail frumosf de tot, ca-f
uda, i muncia mos Radu numat pe el: nu se vedea
nict pic
de buruianá In livada, iar, chid apa nu cadea la vreme de sus,
avea el de uncle sa li puna.
Veni al doilea, i apol al treilea an. Li puse mos Radu
cosoru'n cununa de-1 potrivi frumos, si-I curata de omizi, ca sa
nu li mänince frunza. Omelet lust, gindindu-se la una, IT vine
in minte si de alta, i mos Radu socoti cá la ce sa stea pa-

www.dacoromanica.ro
 LOCOT. ChIPEANU : 11VADA. 509

.mintul degeaba ping or cre§te. ,pomit, sl dea: roadA ?1.. Ar

fi bine sA puie §i putin grid, cA doar. §i griul e bun, §i-apol
locul tot e muncit, §i nid fl,U e multA muncl : doar s1-1 semene
§i sal culeagA. Zis i fAcut:
MA rog, cine n'a vAzut livadA, nu poate §ti ; e am vAzut-o.
Doamne, ce frumusetA ! Su's verde, pe supt pornf griul verde,
§i cum nu era sl rAsarl el inteun pAmint odihnit §i bine
muncit ?.. Trecu luna lut Maiü, §i dupl ea veni Iunie : griul
cre§tea tUrbat, §i pomil se tinea frumo§f.
Chid fu la seceri§, vAzu mo§ Radu cä pe unie fuseserl pomit
mal frumo§t, mat stufo§t, mat mart, pe supt el §i prin prejur
nu prea rodise griul, iar unde fusese pomit mid, rodise griul
bine, dar cam ingAlbenise frunza in pomi. Scoase bob mult
insA, fiindc era gra la spic gnîuj, §i aceasta îl fAcu sA treacA
.

toate cu vederea.
In al patrulea an, sAdi porumb, fiindcA, zicea el, mat rAsufil
§i pAmintul muncindu 1 putin cu pra§ila §i ingropatul porum-
bulut. Pesemne insA pA amestecul acesta nu prea pria, sind7
cA vAzu iarA§t Radu cA pornit pe alocurea . se cam' sfrijiserl, iar
pe alocurea porumbul stAtuse din crescut §i nu dIduse mat
nimic.
Cit despre roade, cam putine. Se cam luA 'de &dud Radu :
totu§t §i in anul al cincilea sAmAnA grill.
De acum nu mal inapea indoiall : griul nu mat dAdu atita
rod ; pe unde eraü pomit mart, se pierduse de tot, iar unde
eraü pomil mid, ace§tia stAtuserl din crescut, dind .cu totit
prea putine roade,
Dete fuga Radu §1 se plinse lut mo§ Vasile, inerindu-T toatA
isprava. .

- (Cum se poate sä fact una ca aceasta, Raduleh, if zise

mo§ Vasile. aTu cind at Wit pomit, ce-at vrut sä at: roade
ort grîü i porumb h. .

- Vezr bine cl roade.,

- Apot atuncr ce-at cAutat sA mat 'sement grîü §i porurnb ?
0 fi bun §i griul §i porumbul, dar uite cl a§a at luat pute-
rea pomilor, §i de aCeia s'afi ofilit §i nu dati roade. Trebuia
sa-t last s prindl. putere, iar, dupa ce se fAceag mart §i se:
dAdesaü pe rod, atuncl puteat pune price vreat ; vedeat tu singur
ca orIce sAmAnar nu-1 pria in livadA 'afarA de fineatl, sail nu- .

www.dacoromanica.ro
510 NEAMUL ROMINESC LITERAR

mai acea räti pomilor. La anul viitor, sa nu mar semen! nimic,

sä lati pomil in pace.»
Asa a facut Radu : a ascultat sfatul vecinului mai bätrin §i
a läsat livada numai cu pomil, iar ei incepurä sä se indrepte
§i se puserä pe rod. Ba la unit din el porniserä lästäri
de jos de la rädäcinä, pe cari II läsä Radu sä creasca, dar,
väzind cä prea ieail din putere pomilor, atunci, cu toatä pärerea
de räil, a trebuit sl-T taie pentru a !Asa pomil sä creasca §i sä
rodeascä mar in voie.
Anil treceaü, dar pomiI nu dail atlta rod cit voia Radu, §i,
atunci pe cind ere' roadele tocmai in copt, prinse pe mo§
Vasile trecind pe acolo si4 duse in livadä sä i se plingl lui,
ca mar bätrin, acolo, la fata locului.
- (ET, Radule !... Veal ce-ar facut ? ! ! De ce nu m'ai intrebat
dintru Inttiti ? Chid al sädit pomil Astia, ce socoteall ti-ar
fäcut tu ?»
A ramas uimit Radu de intrebarea asta : ce vazuse oare mos
Vasile ? Totusi IT raspunse : cUite, mä Vasile, am ',Mast livada
ta, i mi-a pläcut ; dar ea nu-mi tinea de cald mie ; am
rivnit la ea, si am vrut sä am si eü una, dar una din care sä
satur i pe al mid si tot satul, sä fac i eü pomanä.»
incepu sä ridä cu hohot mos Vasile : Bine, mä Radule,
uite m'ajungl pe mine 'n virstä ; poti tu sä dal aceia ce n'ai ?
Tu te-ai uitat cit loc al si cam citi pomi ar putea incApea pe
el ? Uite, pomil sint pusi prea desi si de aceia se 'nnäbusä unil
pe altii, i nici nu cresc, nici nu rodesc cum trebuie, i 'n loc
sä fad pomanä, cum vrear tu, nu rodesc nicr pentru ar tar.
Acum, i daca ar fi prea rari, nu-I bine, fiinda ar prinde locul
degeaba. Aid, in pämintul nostru, until pom if trebuie cam
patru pasT lärgime in jurul lui ca sä product mult si bun.,
Si arätä apoi pe cari trebuie säl taie in toamnä, läsind pe
eel mar puternicl cu destull lärgime ca sä creasca i sä ro- .

deasa.
Il durea pe Radu in suflet cind se gindia cä trebuie sä taie
atitia pomi pentru cari pusese atita grijä, trudä i timp ca sä-i
creasca, i nici nu-i venia a crede, socotind all ride vecinul
de el. Se sfAtui el si cu ar lui, si in sfirsit se hotärirl: in toamnä
scoasera pomil fusel:nag! de mos Vasile, cu multä durere in

www.dacoromanica.ro
 LOCOT. CIMPEANU : LIVADA 5H

inimg, dar tot prinserg el bine, cg incglzit pe lama la foc.

in dot ant se schimbase fata livezit poml mart, frumost §i

rod mult, iar In casa lut Radu biel§ug §i bucurie.
Merse Radu cu feciorul lui cel mat mare la mo§ Vasile sä.
multämeascg de sfat, iar acesta, dupg ce stAtu mult de vorbg
cu el, mat adgogg : dust pare rn, Radule, a nu m'att Intrebat
dintru fiinda nu mat aveati atita de muncg. Cu toate
astea iml pare bine cä m'att intrebat la vreme, fiinda pomil
eraii Ina tined, si s'a putut indrepta rAul. LuaY seama acuma
numal ca fiecare din et sl fie Ingrijit si Inlocuit la vreme, ca
sA aveti livada tot asa de frumoasä Iar Radu, intorcindu-se
Ogre feciorul en, If zise : (Ia. seama, Gheorghe, Invatg §i tu de
la mine, cum am InvAtat si eh' de la mo§ul tn Vasile, ca, ort
de cite oil vre eg elde§tI o livadA, trebuie sktt mgeort înti
locul si tária lut, §i numal dupg asta el sgde;tt pomi Dupg ce
i-at pus, nu egmäna nimic intre el Ong ce n'aa prins bine
putere. in Astimp at grip, de-I curätä de lästarI si de us-
caturt, sA nu li iea puterea, de omizt, sä nu li mänInce frunza,
.§i udg-I end este secetä, el aibg de unde trage suc. Cind vezt
cA imbgtrInesc si sint slabt in roadg, Inlocuie§te-T la vreme, ca
el nu Inceteze cu rodul de-odatg Intreaga livadg, fiinda si po-
mul e ca si omul, iar eti nu arced sA mat pätestt §i tu vre-
odatä ceia ce am pätit eg ; cg vezt citä vreme ni-am pierdut
cu frumuseta noasträ de livadg... Tu al grijä deci sA le orin-
duie§tI toate la vreme.,
Acesta a fost sfatul pe care Radu 1-a dat fiulut en.
Deed 1.o fi inteles el in totul, nu stiff.
, Aceia ce §titI e cA Gheorghe, chid era pe duck avea, pe lîngä
alte multe bune, o livadg cu porn! frumoasä de tot.
*i mat avea tret feciorl tot unul si unul, fiind cl aducindull
aminte de sfatul tatglut lor . c§i_pomul e ca si omul,, IT ingri-
jise cum se cade.
.

LOCOTENENTUL CiMPEANU.

www.dacoromanica.ro
512 NEAMUL ROMINESC LITERAR

CRONICi.
--
In noim lucrare a d-lul D. Rousso, Critica textelor. i tihn'icd
editiilor (Bucure§tf, 4912, din (Baletintil ComiSiel istorice a Ro: '
maniely, I.r Mull& eruditie i varietate de cuno§tintf, multe sfa-
turI bune, multa rIvni pentru perfectiune, §i, clack slut, prin ur-
mare, prea multe cerintl, poate ea nu stria I se va da ceva -

mal putin, i totusl va fi ceva. Pa alocuraa, vioiciunl critice pu-

teat fi evitate : nu voiii arata et care slat cele nedrepte.
* De ce d. C. Postescu, director de §coalti care publicA la
tAlbinwo inscriptil de biserick le dä gresit ? I '
.1:1S 5.A .

I I

I I I
1

rrr
A APÁRUT : S gäse*
de vinzare
la toate li-
brariile din
tara
CUGETARI
i la
administra-;
Va noastr
4,
4
cu
Lei 2.50

Vri-#. I
-7.
4qV
3,4 °." .."715U
I
volumul..
I I
5).

AA UT f

CHESTIUNEA RINULUI
(ISTORIE A EUROPEI APUSENE IN LEGATURA CU ACEASTA
CHESTIE). .

LECTII TINUTE LA
1 COALA DE RIZBOIll
Se gäse4te de vinzare la tipografia «Neamul Romanesco
precum lila toate librariile din tara.
PRETUL 5 lei.
_ "

TWOGRAFIA NEAMUL ROMANESE" VILEN11-DE-MUNTE (JUDETUL PRAHO VA).

www.dacoromanica.ro