Mosii Vechi in Istoria Bucurestiului

In urma cu peste 400 de ani, strada pe care noi astazi o numim Mosii Vechi se numea "Podul Targului de Afara". In vechime,
prin pod se intelegea drumul insusi, acesta fiind acoperit cu barne din lemn. Targul din Afara era locul situat in afara hotarului
orasului unde se vindeau vite si furaje - oborul. Podul Targului din Afara (Calea Mosilor) facea legatura intre Curtea
Domneasca si zona centrului comercial al orasului.

Locul targului s-a mutat pe masura ce orasul s-a extins.

G.I. Ionnescu - Gion scrie in Istoria Bucurescilor ca Podul Targului de Afara a aparut cam in aceeasi perioada cu Podul
Targovistei, mentionat in timpul domnitorului Serban Voda Cantacuzino (1640 - 1688). "De langa Curtile Domnesci, odata cu
Podul Targovistei, a luat nascere si Podul Targului de Afara. Actele Manastirei Stelea din secolul XVI vorbesc de drumul cel
mare care duce la Targul de Afara"
"Acest drum, mai tarziu podit, si, deci, acest pod nu incepea ca astazi (n.r. sfarsitul secolului XIX), tocmai din gura pietei, de la
Bazaca, ci de sus, de pe colina, de la biserica sfantului Gheorghe - Vechiu, deoarece portiunea Calei Mosilor de astazi, cuprinsa
intre Pieta Sfantului Anton si ulitele Decebal si Sfanta Vineri era ocupata de locurile de jos ale Curtii Domnesti, de Puscaria
Domneasca, de gardul Viei Domnesti care suia spre strada Patria, iar mai sus, spre Nord Si Est, adica spre sfantul Gheorghe
Vechiu si Baratia de mai tarziu, erau zidurile de aparare aleCurtii Vechi. (...) La doi pasi mai inainte tot spre dreapta, mergand
tot spre Obor, Podul Targului de Afara trecea pe langa gardul vitelor, proprietate a manastirei Spatarului Stelea, cari au ramas
multa vreme inca dupe 1600, ca si vitele domnesci, despre care ne vorbesc un document la 1740. (...) Urmandu-si firul spre
Obor, Podul Targului de Afara ajungea numai decat la ulita care ducea spre Pescaria Veche, la stanga, si la alta care, pe langa
rauletul Bucurescioara, ducea la dreapta spre biserica Domnitei Ancuta, adica aVergului. Ce era in secolul XVII pe portiunea de
loc cuprinsa in triunghiu de Calea Mosilor, strada Decebal si Gradina Asfantului Gheorghe Nou, nu stiu. Podul targului de
Afara mergea inainte si intalnea la stanga mahalaua Sibilelor, adica pe lacea de astazi Biserica Sfintilor"

"In 1767, Podul se intindea pana la Biserica Ceaus Precup care este una dintre bisericele Precupetii. Cand s-a podit Podul
targului de Afara, nu scim. Scim insa din amanuntele ce ni se dau de Paul sin Aleppo si alti calatori ca podirea ulitelor la Iasi si
Bucuresci era in fiinta in secolul al XVII. La 1972, Domnia numeste o comisie de patru boieri care sa repare cele trei mari
poduri ale Capitalei: Podul Targului de Afara, Podul Mogosoaei si Podul Calicilor. Vornicia si polcovnicia de poduri da porunca
inca de la 1782 ca tot mahalagiul sa mature si sa repare podul, cat tine lungimea curtei lui, iar baltoacele, unde se fac, sa le
astupe cu cenuse, praf, paie si alte sfaramaturi. Mai tarziu, in 1793, Epitropia Obstiei ia sub ingrijirea sa podurile. Astazi (sf. sec
XIX), lumina electrica te desemneza perfesct pe asfaltul bulevardelor vecine. Carul cu boi de la 1799, tramvaiul electric de la
1899! Si vechiul Pod al Targului de Afara va avea sa mai vada in curanda vreme si altele mai minunate. Bucuresci nu merg ci
alearga pe calea Progresului. Devisa lor: tot inainte"
"Se pare ca primul obor a fost in cartierul Batiste, in apropierea scaunelor macelarilor; de aici s-a mutat spre rasarit, pe terenul
unde se va ridica apoi crucea lui Mogos si biserica Oborul Vechi; iar de aici, cind orasul se va intinde din nou, se va muta si mai
departe, spre nord-est, pe locul actualei Hale Obor si a parcului adiacent. Zilele de tirg erau, potrivit poruncii din 1786 a lui
Mavrogheni, care nu facea decat sa constate o veche datina, martea si vinerea"

In afara acestor zile de targ aici se mai desfasura, in sambata Rusaliilor, Targul Mosilor, dedicat pomenirii mortilor. Acest targ
era prilej de intalnire si distractie. "Cantau tarafurile de lautari, se auzeau cimpoiul si cavalul; jucau "calusarii", cu palariile
impodobite si zdranganeii in picioare, stravechiul si impresionantul joc al calusului; se faceau hore. Erau si alte distractii; mai
inainte vreme, aparea "geamalaua", un fel de momaie uriasa, inalta de vreo 5-6 metri (...). Erau apoi papusarii (...); de asemenea
"ursarii" tigani, jucandu-si ursii in sunetul dairalei. Mai tarziu au aparut tot felul de "comedii" (...)" Costantin C. Giurescu, in
"Istoria Bucurestilor"

In 1981, Calea Mosilor intre Piata Obor si Bd. Carol este demolta si largita, se construiesc blocurile.

Viata pe Podul Targului de Afara

"Pe acest "pod" erau dusi, intr-un car cu boi si cu sentinta atarnata de gat, cei osanditi la moarte, executia prin spanzuratoare
avand loc la Targul din Afara. Asa a fost purtat, in 1693, Stanciu Merisanul, care umblase dupa domnie, parand pe Brancoveanu
la imparatie, la marele vizir, de unde venise insa "in obezi si in catuse" (...). Tot pe acest pod, plin de lume, erau purtati, mai
mult decat prin altele, cei condamnati a fi "dati prin targ", vinovatii proveneau mai ales dintre negustorii care vindeau lipsa:
brutari, macelari, carciumari etc. Cel prins "cu ocaua mica" era dezbracat pana la brau si, cu mainile legate, tras de o funie prin
oras de un arnaut al spatariei, pe cand un al doilea il lovea cu o nuia peste spatem strigand in gura mare "cine o face ca dansul,
ca dansul sa pliteasca" Costantin C. Giurescu, in "Istoria Bucurestilor".

"Podul era forte frecuentat, forte viu si forte comercial. In legatura cu Targul din Nauntru de langa Curtea Domneasca; in
legatura cu targul de Sus, adica cu ulitele negustoresci; in legatura cu drumul Targovistei, acest Pod al targului de Afara
concentra pe dansul intreaga viata a Capitalei" Ionnescu - Gion in Istoria Bucurescilor.