MODUL TEMATIC 1 Hotel

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE

An universitar: 2009 -2010

2
B. TURISM

1. Prezentare program
1.1. Introducere
1.2. Definitii

2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
2.1.2. Romania
2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare
3.1. hoteluri
3.2. hoteluri-apartament
3.3. moteluri
3.4. hosteluri
3.5. vile
3.6. bungalow-uri
3.7. cabane turistice
3.8. campinguri, sate de vacan!", popasuri turistice, c"sute tip camping
3.8.1. campingurile
3.8.2. satul de vacan!"
3.8.3. popasul turistic
3.9. pensiuni turistice #i pensiuni agroturistice
3.9.1. pensiunile turistice
3.9.2. pensiunile agroturistice


3
3.10. apartamente sau camere de nchiriat
3.11. structuri de primire cu func!iuni de cazare pe nave fluviale #i maritime
3.12. condominium

4. Clasific"ri (conform legisla!iei #i normativelor)

4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele
4.1.1. hoteluri de 5 stele
4.1.5. hoteluri de 1 stea

4.2. Clasificare dup" loca!ie
4.2.1. Hoteluri n centrul ora#elor
4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 5 stele)
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- Convention Hotels
4.2.1.3. Hoteluri n ora#e turistice
4.2.2. Hoteluri de tranzit -Motor Hotels
4.2.3. Hoteluri lng" aeroporturi
4.2.4. Hoteluri pentru seminarii- Convention Hotels
4.2.5. Hoteluri n sta!iuni- Resort Hotels

5. Descriere functionala
5.1. Amplasarea #i orientarea
5.1.1. Pozi!ionarea acceselor
5.1.1.1. accesul auto clien!i
5.1.1.2. accesul auto de serviciu


4
5.1.2. pozi!ionarea volumului caz"rii
5.2. Schema functionala
5.3. Tipuri de plan
5.3.1. Plan simplu tract
5.3.2. Plan dublu tract
5.3.3. Plan de tip punct
5.3.4. Plan cu atrium
5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
5.4.2. Acces auto
5.4.2.1. acces auto public
5.4.2.2. acces auto de serviciu
5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recep!ie
5.5. Parcaje
5.6. Circula!ii
5.6.1. Nod principal
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)
5.6.3. C"i de evacuare
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dot"ri, instala!ii
5.8. Alimenta!ie public"
5.8.1. Restaurant (acces, leg!tura cu hotelul, leg!tura cu buc!t!ria)
5.8.2 Bar de zi (leg!tura cu hotelul, leg!tura cu restaurantul, aprovizionare)
5.8.3. Buc"t"ria (leg!turi func"ionale, fluxuri, dimension!ri)

6. Exemplu

7. Legisla!ie specific"- normative
8. Bilbliografie selectiva


5
9. Anexe

1. Prezentare program
1.1. Introducere
1

Turismul consta in deplasarea persoanelor in scop recreational sau de afaceri. Turismul a devenit o activitate de relaxare globala. In 2008 s-au inregistrat
peste 922 milioane de sosiri internationale, cu o rata de crestere de 1,9%, comparativ cu 2007.
Ca urmare a recesiunii, cererea de turism intenational a scazut simtitor, incepand cu inceputul lunii iunie 2008, cand rata cresterii numarului de sosiri a
scazut cu 2% pe perioada verii, iar acest spor negativ a scazut cu 8% in cursul primelor 4 luni ale 2009. Dupa acest moment situatia s-a agravat si cu aparitia
epidemiei de gripa, iar turismul continua pe un trend descendent.
Turismul este vital pentru multe tari, ca cele apartinand Uniunii Europene, Egipt, Grecia, Tailanda, ca si multe natiuni insulare, cum ar fi Bahamas, Fiji,
Maldives si Seychelles, fapt datorat influxului de venit din tranzactionarea de bunuri si servicii si oportunitatea crearii multor locuri de munca in industria
serviciilor asociate turismului.

1.2. Definitii
2

Organizatia Mondiala a Turismului defineste turistul ca persoana care calatoreste si petrece un timp intr-un spatiu in afara celui obisnuit, pentru o
perioada mai lunga de 24 de ore, dar nu mai mult de un an consecutiv, in scopul relaxarii, afaceri sau alte activitati din care nu rezulta remuneratie in locul
desfasurarii lor.
Liga na"iunilor descrie n 1936 turistul str!in ca fiind cineva care c!l!tore#te n str!in!tate pe o durat! de cel pu"in 24 de ore iar Organiza"ia Na"iunilor
Unite completeaz! n 1945 afirmatia, preciznd durata maxim! a #ederii: 6 luni.
Hunziker si Krapf, in 1941, defineau turismul ca suma fenomenelor si relatiilor care deriva din deplasarea si ramanerea intr-un loc a non-rezidentilor, atat
timp cat acest lucru nu rezulta in rezidenta permanenta si nu este relationat cu castiguri financiare
In 1976, explicarea notiunii de catre Societatii Turismului din Anglia era: Turismul este deplasarea temporara , pe termen scurt, a persoanelor, cu
destinatie in afara spatiilor in care isi desfasoara in mod normal viata si activitatea, deplasare corelata cu activitatile desfasurate in timpul sederii. Include
deplasarea in orice scop.
In 1981, Asociatia Internationala a Expertilor Stiitifici in Turism defineste turismul ca suma activitatilor alese voluntar si desfasurate in afara spatiului
casei.

1
http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism
2
Idem 1


6
Natiunile Unite, in studiul Recomandari asupra statisticilor in turism: turism domestic din 1994, clasifica trei forme de turism. Prima forma este turismul
domestic, care implica deplasari ale rezidentilor unei tari in interiorul tarii respective. Inbound turism desemneaza non-rezidentii care vin in tara respectiva.
A treia categorie o reprezinta outbound turism, care implica rezidentii acelei tari, care se deplaseaza intr-o tara straina. UN a identificat categorii secundare,
care deriva din primele trei:
-turismul intern, care este suma turismului domestic cu inbound turism
-turismul national, care il combina pe cel intern cu outbound turism si
-turismul international, care reuneste inbound turism cu outbound turism

2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
Primele a#ez"ri / ora#e turistice n Europa
Au aparut n Roma Antic! #i au fost legate de izvoarele termale. Aristocra"ii romani detineau vile n aceste zone sau veneau ca oaspe"i ai prietenilor #i
rudelor.
Exemple:
-Baiae
3

Era o sta"iune la mod! n Republica Roman!, situat! n regiunea Campania de astazi, la Golful Napoli si a fost cel mai important centru de ape termale #i
minerale al antichit!"ii. B!ile erau umplute cu ap! termal! captat! din izvoarele subterane #i transportat! n bazine printr-un sistem de conducte. Apa era
folosit! pentru relaxare dar #i n scopuri terapeutice.
Ora#ul turistic avea atunci si are si astazi o important! component! de reprezentare, cet!"enii de vaz! ai republicii fiind posesori de vile n ora# (ex. vilele
lui Iulius Caesar #i Nero) #i via"a politic! #i monden! fiind continuata aici.
-Bath
4

Se afla n provincia Bretania (Anglia) si a fost locuit de romani ntre 60 400 en. Acestia au construit b!i #i un templu pe dealurile ce ncadreaz! valea
rului Avon n Somerset, n locul cu singurele izvoare termale din Marea Britanie. Sta"iunea a devenit popular! n timpul epocii georgiene.

3
http://en.wikipedia.org/wiki/Baiae
4
http://en.wikipedia.org/wiki/Bath,_Somerset


7
Hanul
Era legat de activit!"i comerciale #i pelerinaje
Santiago de Compostela (n Galitia n Nord-Vestul Spaniei) era una din principalele direc"ii de pelerinaj pentru Evul Mediu cre#tin. El Camino Frances
(denumit si El Camino de Santiago) era n sec. XI drumul medieval principal care unea Pirineii cu Santiago de Compostela, trecnd prin Joca, Pamplona,
Estella, Santillana del Mar, Burgos #i Leon. Pe acest traseu existau hanuri(diferite de hanul oriental) pentru pelerini, locuri de ntlnire a oamenilor veniti din
Nord Vestul Europei (Fran"a, Statele Germane, Flandra etc) care parcurgeau mpreun! drumul pelerinajului. Pelerinajele au fost una dintre cauzele
interna"ionaliz!rii stilului gotic n arhitectur!.

Aceste forme de cazare preced ceea ce se intelege prin turism, n forma actual!, care este o crea"ie a secolului XIX . Cuvntul turism este folosit prima dat!
n 1811 iar turist n 1840.
C!l!toriile de pl!cere sunt asociate cu Revolu"ia Industrial! n Marea Britanie. Turi#tii erau industria#i #i comercian"i (ace#tia din urm!, membrii ai clasei de
mijloc dadeau caracterul de mas! al fenomenului). Prima companie de c!l!torii / agen"ie de turism a fost Cox & Kings, in 1758. Destina"iile erau localit!"i din
Marea Britanie (sta"iuni balneare #i ora#e de pe coasta de Sud Est Southampton) dar #i din sudul Europei #i Elve"ia. Exploratori prin excelen"!, britanicii au
cucerit zone #i localit!"i pn! atunci ignorate (Coasta de Azur) #i si-au pus amprenta ntr-o a#a de mare m!sur! nct numele unor locuri le p!streaz!
amintirea.Astfe, la Nisa, promenada pe malul m!rii este cunoscut! #i ast!zi ca Promenade des Anglais. Originile britanice ale turismului de pe continent se v!d
#i n numele unor hoteluri vechi statornicite ca Hotel Bristol, Hotel Carlton sau Hotel Majestic.
2.1.2. Romania
Inceputurile turismului
-Herculane
5

Este cea mai veche sta"iune turistic!, datand din timpul romanilor, aflata pe teritoriul Romaniei. Herculane este atestat documentar din 153 e.n. sub numele
Ad aquas Herculis sacras ad Mediam #i era apreciat pentru calit!"ile terapeutice ale apelor sale.
In 1736, sub domina"ie austriac!, statiunea a fost reevaluata si a nceput reconstruc"ia #i modernizarea b!ilor #i a drumurilor. Pavilioanele #i vilele au fost
construite n stilul imperial al vremii. M!re"ia acelei lumi continua s! fie vizibila si ast!zi,dup! o ndelungat! p!r!sire.
Hanul
Hanul romanesc vechi a patruns in spatiul nostru prin influenta orientala. Cuvantul han este de origine persana si inseamna casa de gazduit si ospatat
calatorii contra plata.In limba romana, termenul a patruns in jurul secolului VXI, odata cu accentuarea influentei otomane asupra provinciilor romanesti, dar

5
http://www.herculane.org/index.html


8
si a intensificarii relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. In limba turca, aceste cladiri erau denumite caravanseraiuri
6
, si sunt specifice Orientului Mijlociu si
Asiei Centrale.
Hanurile au in general forma de patrulater, cu ziduri groase in jurul unei curti interioare, in care se intra printr-o singura poarta. La parter se gasesc
pravaliile si pivnitele, iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte. De jur imprejurul cladirii, pe interior, este un pridvor cu coloane si arcade
7
.
Turismul in manastiri
In secolele XIX-XX, iesenii isi petreceau vacantele de vara fiind cazati in manastiri, ceea ce a condus la extinderea acestora si sporirea mijloacelor de cazare
(V!ratec, Agapia). Acest lucru nu poate fi confundat cu turismul religios, acestia utilizand manastirile ca unica modalitate de cazare existenta la acea vreme.
Sta!iunile regale (Sinaia, Bacik)
Sinaia si-a inceput istoria cu aparitia Pele#ului. Domnitorul Carol I, viitor rege al Romniei, fascinat fiind de frumuse"ea locurilor, a nceput n 1873
construc"ia unui castel de vnatoare, edificiu inaugurat n 1883 #i care va deveni re#edin"a de var! a casei regale. Noul castel a atras mutarea Curtii la Sinaia pe
perioada verii #i, impreuna cu aceasta, a lumii politice #i mondene a timpului. Mini#trii, oameni de afaceri, arti#ti si-au construit aici vile. La 10 mai se
deschidea sezonul iar verile caniculare i alungau pe bucure#teni din capital! c!tre noua sta"iune.
Balcik
8
, micul ora# devenit parte a Romniei, a incantat-o pe Regina Maria, care a construit pe faleza abrupt! Cuibul lini#tit palatul, gr!dinile #i
pavilioanele din jurul s!u. Cum s-a ntmplat #i la Sinaia, personalit!"ile vremii au dorit s! aib! o re#edin"! n preajma celei regale. Henriette Delavrancea
proiecteaz! o serie de vile care fac sinteza elementelor de arhitectur! tradi"ional! ntr-o interpretare modern! acordat! tendin"elor arhitecturii contemporane.

2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel
9

Design/Boutique Hotelurile sunt hoteluri de mici dimensiuni, luxoase si personalizate, de multe ori pornind de la integrarea unei cladiei vechi cu specific
intr-un concept nou de amenajare. Acestea au aparut in toata lumea, urmarind tendinta generala de cautare a unor spatii cu personalitate, care sa ofere o
alternativa fata de lanturile hoteliere de mare anvergura. Unul din efectele globalizarii asupra turismului a fost uniformizarea modului de prezentare a unui lant
hotelier in orice locatie pe glob. Astfel, Hilton, Radisson Sass, Sofitel, Ibis au trasaturi recognoscibile (sigle, dimensionari, mobilier etc.), care fac parte dintr-o
strategie de marketing a brandului trespectiv. La polul opus, se gasesc aceste mici hoteluri axate pe un stil de viata care propune un vis, o poveste, in locul
unui simplu spatiu de dormit.

6
http://en.wikipedia.org/wiki/Caravanserai
7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Han
8
http://www.pretaporter.ro/Balcik_oras_de_stanca_alba_175.html
9
http://www.designhotels.com


9
3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare
10

3.1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3.3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.
3.4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele
3.5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;
3.7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
3.8. campinguri, sate de vacan!", popasuri turistice, c"sute tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele
3.9. pensiuni turistice #i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
3.10. apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele;
3.11. structuri de primire cu func!iuni de cazare pe nave fluviale #i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. condominium
11

3.1. Hotelul este structura de primire turistic! amenajat! n cl!diri sau n corpuri de cl!diri, care pune la dispozi"ie turi#tilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunz!tor, asigur! prest!ri de servicii specifice #i dispune de hol de primire (recep"ie) #i de spa"ii de alimenta"ie n incint!.

3.2. Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate nct s! asigure p!strarea #i prepararea alimentelor, precum #i
servirea mesei n incinta acestora.

3.3. Motelul este unitatea hotelier! situat!, de regul!, n afara localit!"ilor, n imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotat! #i amenajat! att pentru
asigurarea serviciilor de cazare #i de mas! pentru turi#ti, precum #i pentru parcare n siguran"! a mijloacelor de transport.
3.4. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minim! de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe
niveluri, n spa"ii amenajate, de regul!, n cl!diri cu alt! destina"ie ini"ial! dect cea de cazare turistic!.

10
cf. Normelor metoldologice in Romania (Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice)
11
cf. Ernst and Peter Neufert Architects Data, Blackwell Science


10
Structurile de primire turistice clasificate anterior intr!rii n vigoare a prezentului ordin ca hotel pentru tineret vor fi asimilate cu categoria hostel.

3.5 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redus!, func"ionnd n cl!diri independente, cu arhitectur! specific!, situate n sta"iuni
turistice sau n alte zone #i localit!"i de interes turistic, care asigur! cazarea turi#tilor #i prestarea unor servicii specifice.

3.6. Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redus!, realizate, de regul!, din lemn sau din alte materiale similare. n zonele cu
umiditate ridicat! (munte, mare) acestea pot fi construite #i din zid!rie. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de vacan"!, ca unit!"i independente
situate n sta"iuni turistice sau zone turistice sau ca spa"ii complementare pe lng! alte structuri de primire turistice. Asigur! cazarea turi#tilor, precum #i
celelalte servicii prestate de unitatea de baz!, dup! caz. Func"ioneaz!, de regul!, cu activitate sezonier!.

3.7. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edus!, func"ionnd n cl!diri independente, cu arhitectur! specific!, care
asigur! cazarea, alimenta"ia #i alte servicii specifice, necesare turi#tilor afla"i n drume"ie sau la odihn! n zone montane, rezerva"ii naturale, n apropierea
sta"iunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

3.8. Campinguri, sate de vacan!", popasuri turistice, c"sute tip camping
3.8.1. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate s! asigure cazarea turi#tilor n corturi sau rulote, astfel amenajate nct s! permit!
acestora s! parcheze mijloacele de transport, s! #i preg!teasc! masa #i s! beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unit!"i.

3.8.2. Satul de vacan!" este un ansamblu de cl!diri, de regul! vile sau bungalowuri, amplasat ntr-un perimetru bine delimitat, care asigur! turi#tilor
servicii de cazare, de alimenta"ie #i o gam! larg! de presta"ii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

3.8.3. Popasul turistic reprezint! o structur! de primire turistic! de capacitate redus!, format! din c!su"e #i/sau bungalowuri amplasate ntr-un perimetru
bine delimitat, care asigur! servicii de cazare #i alimenta"ie, precum #i posibilit!"i de parcare auto.

3.9. Pensiuni turistice #i pensiuni agroturistice
3.9.1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn! la 20 de camere, totaliznd maxim 60 de locuri,
func"ionnd n locuin"ele cet!"enilor sau n cl!diri independente, care asigur! n spa"ii special amenajate cazarea turi#tilor #i condi"iile de preg!tire #i servire a
mesei.


11

3.9.2. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn! la 8 camere, func"ionnd n locuin"ele cet!"enilor
sau n cl!diri independente, care asigur! n spa"ii special amenajate cazarea turi#tilor #i condi"iile de preg!tire #i servire a mesei, precum #i posibilitatea
particip!rii la activit!"i gospod!re#ti, sau me#te#ug!re#ti.
n pensiunile agroturistice, turi#tilor li se ofer! masa preparat! din produse naturale, preponderent din gospod!ria proprie sau de la produc!tori autoriza"i
de pe plan local iar gazdele se ocup! direct de primirea turi#tilor #i de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care l petrec la pensiune.
n cadrul pensiunilor agroturistice se desf!#oar! cel pu"in o activitate legat! de agricultur!, cre#terea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de
pomi fructiferi sau se desf!#oar! o activitate me#te#ug!reasc!, cu un atelier de lucru din care rezult! diferite articole de artizanat. Activit!"ile n cauz! trebuie
s! se desf!#oare n mod continuu sau, n func"ie de specific #i sezonalitate, s! aib! caracter de repetabilitate.
3.10. Apartamentele sau camerele de nchiriat sunt structuri de primire turistice constnd dintr-un num!r limitat de spa"ii, care ofer! servicii de cazare #i
posibilitatea prepar!rii hranei n buc!t!ria folosit! exclusiv de turi#ti.
3.11. Structuri de primire cu func!iuni de cazare pe nave fluviale #i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. Condominium
12
program situat la grani"a ntre locuire #i hotel. Unit!"ile de cazare (camere, apartamente, suite, vile) sunt de"inute individual /
nchiriate #i costurile pentru celelalte dot!ri (care pot include toate dot!rile specifice unui hotel) sunt mp!r"ite.

4. Clasific"ri (conform legisla!iei #i normativelor)
4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele:
-lant reprezentativ: Hyatt Regency, Hilton, Radisson Sass
-lant reprezentativ: Novotel, Sofitel
-lant reprezentativ: Ibis
-lant reprezentativ: Etap
4.1.5. hoteluri de 1 stea

12
Cf. Ernst and Peter Neufert Architects Data, Blackwell Science


12
-lant reprezentativ: -

Clasificarea hotelurilor se face dupa o serie de criterii obligatorii (suprafata camerei, dotare etc. (vezi tabel) si prin oferirea unei game de servicii
suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata. Aceasta gama de servicii suplimentare, printr-o combinare flexibila, genereaza un numar de
puncte necesare includerii hotelului intr-o anumita categorie (vezi anexa 1- Servicii suplimentare).

4.2. Clasificare dup" loca!ie
13
:
Loca"ia este unul dintre cei mai importan"i factori pentru succesul comercial. n func"ie de pozi"ionarea pe pia"!, hotelurile trebuie s! fie situate lng! #osele
importante, autostr!zi, aeroporturi, centre comerciale #i de afaceri sau sta"iuni balneoclimaterice.

4.2.1. Hoteluri n centrul ora#elor
4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 5 stele)
Sunt amplasate ultracentral, lng! locurile simbol ale ora#elor. De mule ori numele hotelului cuprinde numele acelui loc. Se face o diferen"iere ntre camere
dup! vederea c!tre ora#. Tendin"ele actuale sunt de personalizare a hotelului prin amenajarea ntr-o cl!dire veche #i / sau printr-un concept de amenajare
Design Hotel sau Hotel Boutique
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- Convention Hotels
Sunt caracterizate prin dot!ri pentru conferin"e #i seminarii
4.2.1.3. Hoteluri n ora#e turistice
Sunt situate n ora#e vizitate de un num!r mare de turi#ti tot timpul anului. In general oferta acopera toate gradele de confort si se adreseaza tuturor
categoriilor de turisti.

4.2.2. Hoteluri de tranzit Motor Hotels
Sunt destinate persoanelor aflate n tranzit cu ma#ina sau motocicleta si sunt situate la intersec"ia unor drumuri importante, la periferia ora#elor.
Amplasarea pe terenuri relativ ieftine permite alocarea de suprafe"e importante pentru parcare le sol #i organizarea n cl!diri de n!l"ime medie sau joas!. n
general serviciile nu includ #i serviciul de camer!.

13
Clasificare cf. Ernst and Peter Neufert Architects Data, Blackwell Science


13
4.2.3. Hoteluri lng" aeroporturi
Sunt tot hoteluri de tranzit, situate n imediata vecin!tate a aeroportului. Necesita recep"ie 24 din 24 #i servicii de catering non stop; pot avea spa"ii pentru
conferin"e.

4.2.4. Hoteluri pentru seminarii Convention Hotels
Sunt caracterizate prin dot!ri pentru conferin"e #i seminarii s!li de conferin"e, s!li multi func"ionale, spa"ii pentru ntlniri, expozi"ii, birouri de nchiriat.
La aceste dot!ri se pot ad!uga #i cele de sport si loisir. Sunt n general amplasate n noile dezvolt!ri din centrele ora#elor lng! centrele de expozi"ii (trguri) #i
afaceri, avnd o foarte bun! leg!tur! cu infrastructura de transport.
Pe durata evenimentelor hotelul func"ioneaz! la capacitate maxim!.
Criteriul de baz! n organizarea spa"ial! este flexibilitatea. Spa"iile pentru conferin"e #i ntlniri presupun un aparat separat de acces #i primire #i sali care
func"ioneaz! ca foyer #i/sau expozi"ii.
Hoteluri pentru seminarii de capacitate mare pot g!zdui mai multe evenimente simultan. Separarea s!lilor de conferin"e precum #i a restaurantelor este
necesar!. Pentru c! num!rul de participan"i variaz! de la un eveniment la altul se impune o concep"ie flexibil! a spa"iilor pentru conferin"e #i a holurilor
adiacente.

4.2.5. Hoteluri n sta!iuni Resort Hotels
Sunt amplasate n sta"iuni climaterice sau balneare. Orientarea camerelor "ine seama de peisaj #i nsorire. Dimensionarea restaurantului trebuie s! asigure un
loc pentru fiecare client. n general sejurul este lung de aceea sunt prevazute holuri generoase #i spa"ii pentru loisir (s!li pentru jocuri, bar, piscin!, dot!ri
pentru sport). Pentru func"ionare #i n extrasezon pot fi prev!zute dot!ri specifice pentru seminarii #i conferin"e.

5. Descriere functionala
Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti
componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
5. 1. Amplasarea #i orientarea
In pozi"ionarea #i orientarea hotelului pe sit se va avea in vedere pozi"ionarea acceselor (n rela"ia cu accesele carosabile #i pietonale #i principalele direc"ii
pietonale din zon!) #i pozi"ionarea volumului ce cuprinde cazarea pentru o bun! orientare a camerelor.


14
5.1.1. Pozi!ionarea acceselor
5.1.1.1. accesul auto clien!i
leg!tur! ct mai lesnicioas! #i vizibil! cu strada / principalele c!i de acces
reprezentare (n special la hotelurile de 4 5 stele)
evitarea intersect!rii cu traseele pietonale majore (dac! e cazul)
5.1.1.2. accesul auto de serviciu
daca este posibil, de f!cut dintr-o strad! secundar!
separat de accesul auto clien"i

5.1.2. pozi!ionarea volumului caz"rii
orientarea camerelor c!tre elementele de cadru natural (pentru hotelurile din sta"iuni) sau c!tre elementele simbol ale ora#ului cnd este posibil
(hoteluri urbane)
rela"ia volumului construit cu ora#ul: nscrierea n reglement!rile de urbanism specifice zonei (retrageri, regim de n!l"ime, POT, CUT), n specificul
ora#ului (caracterul alveolar al c!ii Victoriei n Bucure#ti) reprezentativitate n ora# (cap!t de perspectiv!)

5.2. Schema functionala
Organizarea func!ional" a unui hotel are n vedere:
separarea / segregarea func"ional! separarea circuitului clien"ilor de cel de serviciu
ierarhizarea spa"iilor n func"ie de reprezentativitate
caracterul public / privat al spa"iilor (func"iunilor)

Scheme func"ionale (dup! Cezar L!z!rescu)


15
Figure 1


16

Figure 2


17

Figure 3 Schema func"ional! a unui hotel (dup! Neufert)


18

Figure 4 Schema func"ional! a unui hotel sec"iune (dup! Neufert)


19

5.3. Tipuri de plan
Alegerea tipului de plan este dictat" de:
orientarea camerelor
extrovertit c!tre exterior sau introvertit c!tre un atrium
orientarea tuturor camerelor c!tre un element de cadru natural (mare, munte, cascada Niagara) sau c!tre direc"ia geografic! favorabil! - plan
simplu tract
gradul de ocupare la sol, regimul de n!l"ime
eficien"! (hotelurile de tranzit de 1 - 2 3 stele, pentru care nici orientarea camerelor c!tre un element de cadru natural #i nici nsorirea nu sunt
importante, trebuie s! fie conformate dup! criterii economice. Varianta dublu tract este cvasiobligatorie pentru hotelurile pn! la 3 stele inclusiv,
fiind cea mai eficient!.

5.3.1. Plan simplu tract
- camerele sunt orientate ntr-o singur! direc"ie, n general c!tre un element din cadrul natural (mare, munte) sau catre cea mai bun! nsorire

Figure 5
- de cealalt! parte a circula"iei de nivel (coridor) sunt dispuse circula"iile verticale principale #i secundare #i serviciile
- suprafa"a de coridor raportata la num!rul de camere este relativ mare drept care este o solu"ie adoptat! la categoriile superioare, justificat! de orientarea
preferen"ial! sau la hotelurile sezoniere unde coridoarele pot fi deschise (cursive)
- la un num!r de camere pe etaj corespunz!tor unei categorii medii, distan"a de la nodul principal la camera poate deveni prea lung!


20
5.3.2. Plan dublu tract
- camerele sunt orientate n dou! direc"ii
- circula"iile verticale principale #i secundare #i serviciile sunt dispuse n rnd cu camerele
- suprafa"a de coridor raportata la num!rul de camere este mic!, la fel #i distan"a de la nodul principal la camera este cea mai eficient! rezolvare de plan,
cvasiobligatorie pentru hotelurile pn! la 3 stele inclusiv

Figure 6
- dubla orientare poate crea dou! categorii de camere din punct de vedere al nsoririi sau al orient!rii c!tre elementele de cadru natural (de exemplu: bine / prost
nsorite, c!tre mare / c!tre strad!), de aceea solu"ia este potrivit! pentru hoteluri de tranzit #i nu pentru hotelurile din sta"iuni

- plecnd de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante:
- cu circula"iile #i serviciile dispuse n mijloc,
- cu apari"ia unei a treia orient!ri sau planurile n cruce sau stea care folosesc eficient att circula"ia orizontal! de nivel ct #i nodurile verticale #i care pot
genera volumetrii cu mult mai spectaculoase dect planul dublu tract (planurile n cruce solicit! aten"ie n rezolvarea vederilor dintre fa"adele perpendiculare)


21
Figure 7


22
5.3.3. Plan de tip punct
- camerele sunt orientate n patru direc"ii (n cazul planului p!trat) sau are vedere 360
- suprafa"a de coridor #i num!rul nodurilor verticale raportate la num!rul de camere sunt mici
- grad mic de ocupare la sol, regim mare de n!l"ime
- adoptarea acestei solu"ii este determinat! de dorin"a cre!rii unui volum nalt, n unele cazuri a unei dominante verticale a zonei (uneori solu"ia este dictat! de
regulamentele de urbanism)
- dimensiunea n plan, dictat! de num!rul #i suprafa"a normat! a camerelor (corespunz!tor categoriei hotelului vezi capitolul planul curent) este destul de
important!; de aceea, pentru ob"inerea unui volum zvelt (un raport n!l"ime / l!"ime n eleva"ie mai mare de 2,5 / 1) este de preferat s! se adopte acest! solu"ie
numai pentru regim mare de n!l"ime (peste 15 etaje)


23

Figure 8

5.3.4. Plan cu atrium
- este consacrat de Portmann prin hotelurile din de#ertul Nevada (Vegas) unde camerele se deschid c!tre un hol interior acoperit (atrium) iar circula"iile sunt
dispuse c!tre exterior
- rezolvarea cu atrium poate avea camerele dispuse c!tre exterior #i circula"iile c!tre interior (vezi schem!)
- este o solu"ie scump! (suprafa"a atriumului #i n special volumul s!u #i suprafa"a coridorului raportata la num!rul de camere sunt foarte mari), dar
spectaculoas! (prin atriumul care g!zduie#te func"iuni tudio ntative), potrivit! pentru hotelurile de 4 #i 5 stele


24
- solu"ia cere un tudio atent al atriumului, n special a dimensiunilor #i raportului n!l"ime / l!"ime
- lungimile mari ale circula"iilor orizontale de nivel determin! n general apari"ia unor sc!ri de evacuare (vezi capitolul Siguran"a la foc) n plus fa"! de cele
impuse de func"iune (nodul principal #i nodul secundar)

Figure 9
- distan"a de la nodul principal la camera poate deveni prea lung!; n acest caz poate sa devin! necesar! apari"ia unui nou grup de lifturi

5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
-vezi cap.Amplasarea si orientarea
-poate corespunde cu accesul principal (auto) sau poate fi un acces pe traseul unui pietonal, din alta directie, catre holul reprezentativ al hotelului

5.4.2. Acces auto
5.4.2.1. acces auto public
-vezi cap.Amplasarea si orientarea


25
Intrarea principala se va realiza printr-un aparat de acces de dimensiuni reprezentative. Intotdeauna vehiculele vor ajunge in fata intrarii pe mana
dreapta, pentru ca vizitatorul sa fie lasat in dreptul accesului. Acesta se va realiza intr-o zona protejata printr-o copertina sau alt element constructiv.
Soferul masinii trebuie apoi sa isi continue traseul catre oras sau sa aiba posibilitatea de a intoarce pentru a ajunge la parcarea exterioara sau rampa de acces
catre parcarea din subsol. La plecare, soferul trebuie sa aiba posibilitatea sa ia masina din parcare si sa ajunga din nou in fata accesului principal, tot pe
mana dreapta, pentru a lua vizitatorii si a continua traseul spre oras.
Rampele de intrare si iesire din parcarea subterana vor fi amplasate in afara ariei vizuale a zonei principale.


26

Figure 10


27
5.4.2.2. acces auto de serviciu
- este folosit pentru aprovizionarea hotelului: alimenta"ie public! (buc!t!ria restaurantului, bar, administra"ie, mentenan"! hotel, evacuarea gunoiului)

In masura in care amplasarea permite un acces secundar pe o alta strada decat cea care genereaza accesul principal, este recomandabil ca accesul auto de
serviciu (aprovizionare) sa se realizeze pe aceasta strada.
Daca accesul se va realiza printr-o singura strada, este posibil ca accesul de serviciu sa coincida pana la un moment dat cu accesul carosabil public, cu
conditia ca acesta sa fie mai lung si deviat fata de acesta, pentru a nu crea dificultati de orientare pentru public. In ambele situatii, aprovizionarea se va face
printr-o curte de serviciu, amplasata la cota terenului sau in subsol.

Aprovizionarea hotelului se face printr-o curte de serviciu. Deoarece este de preferat ca aceast! curte s! nu fie v!zut! din camere n multe din cazuri ea
se amplaseaz! la nivelulul subsolului (primului nivel de subsol) fiind rezolvat! ca o curte s!pat! (curte englez!) sau acoperit! par"ial sau total de plan#eu,
r!mnnd deschis! spre exterior prin intermediul rampei de acces. In imediata vecin!tate se va amplasa un birou de recep"ie marf!.
Prin curtea de serviciu se face aprovizionarea hotelului (cu alimente, consumabile, rufe curate dac! externalizeaz! serviciul sp!l!torie #i se
evacueaz! gunoiul. De aceea n dimensionarea cur"ii se va avea n vedere gabaritul maxim #i spa"iul de manevr! necesar autovehiculelor care fac
aprovizionarea evacuarea.


28
Figure 11


29

Figure 12

5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recep!ie
Holul trebuie astfel dimensionat incat sa permita prezenta simultana a unui numar mare de vizitatori (un autocar cu turisti care se cazeaza in acelasi timp).
Receptia va fi vizibila din acces, cu un blat cat mai lung pentru a evita aglomeratia la momentul cazarii. Nodul principal (lifturi, scari) va fi amplasat in
apropierea receptiei, astfel incat sa permita orientarea usoara.


30

Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel (dup! Cezar Lazarescu)


31
5.5. Parcaje
- se amplaseaza de preferinta in afara zonei care contine bara de cazare, pentru a evita dificultatea rezolvarii locurilor de parcare sub structura deasa dictata
de modularea camerelor
In cazul amplasamentelor situate n Bucure#ti, stabilirea num!rului minim de locuri de parcare se face conform prevederilor HCGMB 66/2006
14
.
Astfel pentru hoteluri (indiferent de categoria de confort) trebuie asigurat minim 1 loc de parcare la fiecare 60 mp ai suprafe"ei utile aferente destina"iei
respective (caz!rii). In plus se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare (pentru salaria"i / vizitatori).
Pentru func"iunile adiacente (restaurant, sal! de conferin"e, piscin! etc.) parcajele se vor dimensiona separat confor reglement!rilor.

In functie de capacitate, parcajele se clasifica in urmatoarele categorii
15
:
P1- pana la 100 de autoturisme
P2- intre 100- 500 de autoturisme
P3- peste 500 de autoturisme
Numarul de accese in parcaj pentru autoturisme se stabileste in functie de tipul, categoria si marimea parcajului:
-un acces cu un fir de circulatie pe sens sau doua platforme elevatoare pentru parcajele de tip P1. Pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme se poate
prevede o platforma elevatoare.
-doua accese cu un fir de circulatie pe sens sau un acces cu doua fire de circulatie la parcajele de tip P2, precum si indiferent de tip la parcajele accesibile numai
personalului special angajat pentru efectuarea parcarii (in care publicul nu are acces).
-doua accese din care cel putin un fir de circulatie pe sensul de intrare si doua fire de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la iesire) sau doua fire de
circulatie pe sensul de intrare si un fir de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la intrare) la parcajele publice de tip P3

LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE
RAMPE DREPTE SENS UNIC 3,00
RAMPE DREPTE DUBLU SENS 5,50
RAMPE CURBE SENS UNIC 4,00

14
cf. Hot!rrii Consiliului General al Municipiului Bucure"ti nr. 66 din 2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea num!rului minim de locuri de parcare pentru noile construc#ii "i amenaj!ri autorizate pe teritoriul
Municipiului Bucure"ti "i aprospectelor necesare unei corecte func#ionari a arterelor de circula#ie
15
cf. Normativ pentru proiectarea, execu#ia "i exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24-97


32
RAMPE CURBE DUBLU SENS 3,50 FIRUL INTERIOR
+
3,00 FIRUL EXTERIOR

NOT$:
Circula"iile n curb!, amplasate pe un plan orizontal sau nclinat, vor avea raza de curbur! exterioar! pentru sens unic de minimum 8,50m
Circula"iile n curb!, amplasate pe un plan orizontal sau nclinat, vor avea raza exterioar! a firului de circula"ie interior curbei de minimum 8,50m
In cazul rampelor elicoidale razele se m!soar! n proiec"ie orizontal!
Dac! rampele de circula"ie n dublu sens sunt prev!zute cu insul! de separare ntre sensuri, l!"imea total! a rampei se m!re#te cu l!"imea insulei de separare
ntre sensuri

Panta c!ilor de circula"ie (rampe)
16

Panta rampelor este de maximum 18% pentru:
- rampe drepte
- rampe curbe circula"ie n sens unic m!surat! n axa c!ii de circula"ie sau n dublu sens, m!surat! n axa firului de circula"ie interior curbei

Se recomand! adoptarea unor solu"ii n care rampa s! nu dep!#easc! 15%.
17

16
cf. Normativ pentru proiectarea, execu#ia "i exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24-97
17
cf. Neufert Manualul arhitectului. Elemente de proiectare "i de construc#ie Edi"ia a 37-a, ad!ugit! #i prelucrat! Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004


33
Figure 14


34

Figure 15


35

5.6. Circula!ii
5.6.1. Nod principal
Nodul principal este compus din ascensoare #i scar!; este destinat doar publicului, pentru circula"ie. Scara, n m!sura n care ndepline#te condi"iile normate,
este folosit! drept cale de evacuare. O deosebit! aten"ie trebuie acordat! dimension!rii holului de etaj gndind c! trebuie s! permit! att circula"ia persoanelor
care a#teapt! liftul ct #i a celor care coboar! din lift.

Figure 16


36
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)
Este folosit de c!tre personalul hotelului pentru cur!"enia camerelor #i room-service. Scara, n m!sura n care ndepline#te condi"iile normate, este
folosit! drept cale de evacuare fiind semnalizat! conform normelor.
In oficiu este adus! mncarea din buc!t!rie pentru serviciul la camer! cu ajutorul unui montcharge. Nodul secundar mai cuprinde o depozitare pentru
rufe murdare / curate, tubul de gunoi #i un grup sanitar. Ascensorul de serviciu este folosit pentru transportul rufelor la / de la sp!l!torie, a consumabilelor #i a
obiectelor de inventar.
Ascensorul #i montcharge-ul precum #i scara de serviciu trebuie s! corespund! n planul buc!t!riei n vecin!tatea zonei oficiului pentru a se putea
efectua cu u#urin"! serviciul la camera


37
Figure 17


38
5.6.3. C"i de evacuare amplasare #i dimensionare dictat! de siguran"a la foc
18

Prevederi generale
19

In caz de incendiu trebuie asigurat!:
a) protec"ia #i evacuarea utilizatorilor, "innd seama de vrsta #i starea lor fizic!;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) prentmpinarea propag!rii incendiilor;
d) protec"ia pompierilor #i a altor for"e care intervin pentru evacuarea persoanelor,
protejarea bunurilor periclitate, limitarea #i stingerea incendiului #i nl!turarea unor efecte
negative ale acestuia;

Siguran"a la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizeaz! prin men"inerea riscurilor de incendiu n limitele admise, limitarea propag!rii
incendiilor o perioad! de timp normat!, asigurarea posibilit!"ilor de evacuare a persoanelor #i bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare #i de stingere a
incendiilor etc.

C"i de evacuare n caz de incendiu
20

In proiect vor fi asigurate c!i de evacuare prin care, n caz de incendiu, persoanele s! poat! ajunge n exterior la nivelul terenului sau al unor suprafe"e
carosabile, n timpul cel mai scurt posibil #i n condi"ii de deplin! siguran"!.
C!ile de circula"ie prev!zute pentru func"ionarea normal! a construc"iilor trebuie s! asigure #i evacuarea persoanelor n caz de incendiu. C!i special
destinate evacu!rii se prev!d numai cnd cele func"ionale sunt insuficiente sau nu pot satisface condi"iile de siguran"! la foc.
Deschiderea u#ilor de pe traseul evacu!rii, de regul!, trebuie s! se fac! n sensul deplas!rii oamenilor spre exterior, cu excep"ia u#ilor prin care se
evacuez! cel mult 30 persoane valide #i a cazurilor prev!zute n normativ.
Prin deschidere u#ile de evacuare nu trebuie s! se mpiedice una de alta sau s! stnjeneasc! evacuarea. (spa"iul necesar deschiderii u#ilor nu trebuie s! se
intersecteze cu fluxurile de evacuare)

18
cf. Normativ de siguran#! la foc a construc#iilor P 118 99
19
cf. Normativ privind cerin#ele de calitate pentru unit!#i func#ionale de cazare (camere, garsoniere "i apartamente) din cl!diri hoteliere", indicativ NP 079-02

20
cf. Normativ de siguran#! la foc a construc#iilor P 118 99


39
Sc!ri de evacuare interioare deschise se admit atunci cnd asigur! avacuarea a cel mult dou! niveluri succesive. (de exemplu se admite o scara liber!
ntre parter #i mezanin ca scar! de evacuare)

Sc!rile de evacuare sunt drepte, de obicei n dou! rampe #i nchise. Pentru evacuare vor fi folosite n primul rnd sc!rile necesare func"ional (scara
principal! #i scara de serviciu) dac! sunt alc!tuite #i dimensionate corespunz!tor. Suplimentar vor fi prev!zute sc!ri de evacuare doar dac! cele necesare
func"ional nu asigur! performan"ele normate (prin amplasarea, conformarea sau dimensionarea lor).
Timpii / distan"ele de evacuare (masurate de la u#a camerei la scara de evacuare) sunt normate n func"ie de posibilit!"ile de evacuare (ntr-o direc"ie, n
dou! direc"ii) #i de gradul de rezisten"! la foc al cl!dirii. n schema Etaj curent Timpi de evacuare sunt trecute distan"ele maxime admise n cazul cl!dirilor
gradul I sau II de rezisten"! la foc (cu stlpi, grinzi #i plan#ee din beton armat, pere"i de compartimentare #i nchidere din zid!rie sau similar). U#ile de la sc!rile
de evacuare se deschid n sensul evacu!rii f!r! a mpiedica evacuarea persoanelor de la etajele superioare (spa"iul necesar deschiderii u#ilor nu trebuie s! se
intersecteze cu fluxurile de evacuare).
Dimensionarea sc!rilor este determinat! de num!rul fluxurilor de evacuare. La cl!dirile pentru turism capacitatea unui flux de evacuare este de
maximum 70 de persoane.
1 flux de evacuare = 0,80m
2 fluxuri de evacuare = 1,10m
3 fluxuri de evacuare = 1,60m
De asemenea u#ile vor fi dimensionate corespunz!tor num!rului fluxurilor de evacuare.

La cl!dirile nalte (cl!diri civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situat! la peste 28m fa"! de terenul carosabilul adiacent
accesibil autovehiculelor de interven"ie ale pompierilor pe cel pu"in 2 laturi) #i foarte nalte (pardoseala ultimului nivel folosibil este situat! la peste 45m), se
aplic! n plus prevederile specifice conform Normativ de siguran"! la foc a construc"iilor P-118.
Solu"iile de plan cu atrium vor "ine seama de reglement!rile specifice corespunz!toare.
21

21
Idem 16


40

Figure 18


41
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dot"ri, instala!ii

-dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. Clasificari)
22

-vezi anexa 2-Structuri posibile ale spatiilor de cazare

22
cf Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice


42
-baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.
-ghena de instalatii trebuie sa fie vizitabila de pe hol, ceea ce determina pozitionarea acesteia. Din acest motiv se evita amplasarea unei axe de structura pe
limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia dintre bai si camere.
Figure 19


43

Figure 20


44
5.8. Alimenta!ie public"
5.8.1. Restaurant (acces, leg!tura cu hotelul, leg!tura cu buc!t!ria)
Restaurantul este accesibil din holul principal, accesul facandu-se trecand pe langa barul de zi. Este recomandabil ca pe langa accesul din hotel sa existe
si un acces direct din strada. La intrare, se va amplasa o garderoba, in relatie cu oricare dintre cele doua accese. Grupurile sanitare se vor amplasa intr-o
zona excentrica, protejate printr-un spatiu tampon care sa nu permita vizibilitatea directa catre usi (panou de protectie etc).
Accesele vor fi pe cat posibil amplasate opus fata de usile oficiului, directia de mers a vizitatorilor fiind in sens opus fata de directia chelnerilor la
servire. Niciodata un acces nu va fi pozitionat in apropierea usilor oficiului de servire.
Este preferabil ca salonul de mic dejun sa fie separat de restaurant, dar in legatura cu acesta. Este acceptata amplasarea acestuia la alt nivel decat
restaurantul, cu conditia ca in imediata apropiere sa existe un oficiu, care sa comunice pe verticala cu oficiul bucatariei. Transportarea produselor se va face
cu un mont-charge, prin nodul secundar.
Salonul de mic dejun poate sa devina o extindere a restaurantului pentru pranz si cina.


45

Figure 21


46

Figure 22


47
5.8.2 Bar de zi (leg"tura cu hotelul, leg"tura cu restaurantul, aprovizionare)
(vezi cap. Restaurant (acces, leg!tura cu hotelul, leg!tura cu buc!t!ria)
Acesta va fi in legatura cu holul principal si zona de asteptare.

5.8.3. Buc"t"ria (leg"turi func!ionale, fluxuri, dimension"ri)
Cazul cel mai economic este pozitionarea bucatariei la acelasi nivel cu restaurantul.
Este intalnita rar si nerecomandata amplasarea acesteia la alt nivel decat restaurantul, fiind o solutie extrema si scumpa, care implica dificultati de
transport al produselor de la un nivel la altul. In acest caz, legatura pe verticala se va face printr-un oficiu la nivelul restaurantului, care sa corespunda cu
oficiul bucatariei .
De asemenea, bucataria poate fi amplasata partial la alt nivel (accese personal, vestiare, sala de mese personal, receptie marfa si mare parte a
depozitarilor). Aceasta solutie este benefica pentru ca reduce spatiul din parter alocat bucatariei, in favoarea spatiilor publice.

OFICIUL este interfa"a dintre restaurant #i buc!t!rie. n oficiu este permis numai accesul personalului de servire (osp!tari) #i a mnc!rii preparate.
Circuitul chelnerilor (ilustrat n Schema func"ional! buc!t!rie se desf!#oar! dup! cum urmeaz!:
1. intr! din restaurant avnd pe tav! vesela murdar! n urma debaras!rii
intrarea se face prin partea dreapt! a oficiului de unde parcursul se face de la dreapta la stnga; tava este tinut! cu bra"ul drept; chelnerul ia de pe tav! /
pune pe tav! cu mna dreapt!. Intre oficiu #i buc!t!rie se afl! o mas! (tejghea) par"ial nc!lzit! (n dreptul buc!t!riei calde) pe cere se pun farfuriile #i
platourile cu mncarea preparat! de unde sunt preluate de osp!tari
2. oprire la sp!l!tor vesel!, las! vesela murdar!
3. oprire buc!t!rie cald!, ia preparatele de la buc!t!ria cald!
4. oprire buc!t!rie rece, ia preparatele de la buc!t!ria rece
5. oprire bar b!uturi, ia preparatele de la bar b!uturi
6. se ntoarce n restaurant #i duce comanda la mese

sau duce comanda la camere (room service) prin:
7. monte charge #i este preluat! n oficiul de etaj
8. lift de serviciu, prin oficiul de etaj pn! la camer!


48
Alimentele nepreparate (vezi circuit alimente nepreparate din Schema func"ional! buc!t!rie) sunt aduse din depozite prin intermediul unei platforme de
marf! #i a unei sc!ri (dac! depozitele #i curtea de serviciu sunt la alt nivel) sau direct (dac! sunt la acela#i nivel cu buc!t!ria) #i sunt fie depozitate n
depozitele / camerele frigorifice #i c!mara de zi fie duse direct la prepar!ri. Circula"ia alimentelor nepreparate se face printr-un coridor aflat ntre depozitele
buc!t!riei #i prepar!ri.

PREPAR$RI (carne, pe#te, legume) preiau alimentele nepreparate, le prepar! (cur!"!, tran#eaz!, toac! etc.) #i le trimit la buc!t!ria cald! #i buc!t!ria
rece (vezi circuit alimente semipreparate din Schema func"ional! buc!t!rie). De la prepar!ri resturile sunt scoase prin coridor #i transportate pe scar! n
curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.

BUC$T$RIA CALD$ #i BUC$T$RIA RECE preiau alimentele semipreparate de la prepar!ri #i celelalte ingrediente din c!mara de zi #i prepar!
mncarea pentru servirea la mese.
Resturile de la buc!t!rii #i sp!l!tor sunt scoase prin coridor #i transportate pe scar! n curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.


49
Figure 23
6. Exemplu


60

7. Legisla!ie specific"- normative
Clasificare conform H. G. Nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice #i Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea
structurilor de primire turistice
Siguran"a la foc conform Normativ de siguran"! la foc a construc"iilor P 118 99
Siguran"a n exploatare conform Normativ privind proiectarea cl!dirilor din punct de vedere al cerin"ei de siguran"! n exploatare NP 068 02
Proiectarea parcajelor Normativ pentru proiectarea, execu"ia #i exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24 97
Accesibilitate conform Normativ pentru adaptarea cl!dirilor civile #i spa"iului urban aferent la exigen"ele persoanelor cu handicap NP 051 / 2001
Normativ privind cerin"ele de calitate pentru unit!"i func"ionale de cazare (camere, garsoniere #i apartamente) din cl!diri hoteliere", indicativ NP 079-02
Hot!rrea Guvernului nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Legea 448 din 2006 privind protec"ia #i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

8. Bilbliografie selectiva
L!z!rescu, Cezar Construc"ii hoteliere Editura Tehnic!, Bucure#ti 1971
Neufert Manualul arhitectului. Elemente de proiectare #i de construc"ie Edi"ia a 37-a, ad!ugit! #i prelucrat! Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004
Ernst and Peter Neufert Architects Data, Blackwell Science
www.designhotels.com
www.archdaily.com
arh. Vlad Thiery, arh. Alexandra P"cescu
9. Anexe
9.1. Anexa nr. 1
24

n toate structurile de primire turistice este obligatorie() oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse n tariful de cazare sau cu
plat! separat, cuprinse in lista de mai jos, astfel:

24
Anexa nr. 6 la Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice


61
- la unit!"ile de 4 #i 5 stele - cel pu"in 18 servicii;
- la unit!"ile de 3 stele - cel pu"in 15 servicii;
- la unit!"ile de 2 stele - cel pu"in 10 servicii;
- la unit!"ile de 1 stea - cel pu"in 5 servicii;

Lista orientativ" a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate n structuri de primire turistice cu func!iuni de cazare

1. Servicii de po#t", telecomunica!ii #i publicitate:
- convorbiri telefonice;
- acces internet;
- fax;
- anten! satelit;
- program video intern,
- TV cablu;
- vnz!ri de c!r"i po#tale, ilustrate, timbre po#tale, reviste;
- vnz!ri de materiale de promovare turistic! (CD-uri, DVD-uri, albume, ghiduri, pliante).
2. Servicii personale:
- frizerie;
- coafur!;
- cosmetic!;
- manichiur!;
- pedichiur!;
- gimnastic! de ntre"inere;
- exerci"ii fizice #i cur! pentru sl!bire;
- sp!l!torie #i cur!"!torie;
- cur!"at nc!l"!minte.
3. nchirieri de:
- CD-uri, DVD-uri


62
- laptopuri;
- frigidere;
- televizoare;
- p!turi suplimentare;
- jocuri distractive (rummy, table, #ah);
- echipament #i materiale sportive;
- s!li de recep"ie, simpozioane etc.;
- birouri pentru firme;
- birouri pentru oameni de afaceri;
- instala"ii pentru traducere simultan!;
- locuin"e pentru reprezentan"i de firme;
- locuri de garaj;
- biciclete #i triciclete;
- ambarca"iuni (#alupe, b!rci);
- articole de #trand #i plaj! (umbrele, #ezlonguri, cearceafuri);
- autoturisme cu/f!r! #ofer (rent-a-car);
- terenuri de sport;
- articole de uz gospod!resc pentru campinguri;
- inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) n
campinguri;
- ma#ini de c!lcat;
- ma#ini automate de sp!lat rufe n campinguri.
4. Servicii de educa!ie fizic" #i sport:
- not;
- patinaj;
- schi;
- echita"ie;
- popice;


63
- gimnastic!;
- alpinism;
- tenis de cmp;
- tenis de mas!;
- tir cu arcul;
- schi nautic;
- #coli pentru schi, patinaj, not, tenis etc.
5. Servicii de cultur" #i art":
- organizare direct! #i procurare de bilete pentru:
- spectacole de teatru;
- concerte;
- carnavaluri.
6. Diverse alte servicii:
- room-service;
- sp!lat #i c!lcat lenjerie;
- sp!lat, c!lcat, cur!"at obiectele turi#tilor;
- comisionar-curier;
- lucr!ri de secretariat;
- multiplic!ri de documente;
- rezerv!ri de locuri la hoteluri n alte localit!"i;
- rezerv!ri de locuri n unit!"i de alimenta"ie;
- parcare auto;
- supraveghere copii, b!trni;
- gr!dini"! pentru copii;
- procur!ri bilete de tren, avion;
- transport hotel - aeroport;
- piscin!, saun!;
- sal! de fitness;


64
- solar;
- masaj;
- organizare de banchete, recep"ii, mese oficiale, nun"i;
- ghid de turism autorizat;
- tratamente medicale de diverse tipuri;
- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului
ambulatoriu;
- organizarea de partide de pescuit;
- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
- bilete pentru mijloacele de transport n comun;
- plimb!ri cu c!ru"a, tr!sura, sania etc.;
- schimb valutar;
- vnz!ri de m!rfuri - puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri,
ziare, flori etc.);
- vnz!ri de excursii pe trasee interne #i externe;
- vnz!ri de locuri la diferite ac"iuni specifice (festivaluri, seri
folclorice, degust!ri de vinuri etc.).
7. Servicii gratuite:
- informa"ii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport,
spectacole, starea vremii;
- nc!rcarea, desc!rcarea #i transportul bagajelor;
- trezirea turi#tilor la ora solicitat!;
- ob"inerea leg!turilor telefonice;
- p!strarea obiectelor de valoare;
- transmiterea de mesaje;
- predarea coresponden"ei turi#tilor;
- expedierea coresponden"ei turi#tilor;
- asigurarea de ziare, reviste n holuri;


65
- acordarea de medicamente #i materiale sanitare n cadrul primului ajutor n caz de accidente;
- p!strarea obiectelor uitate #i anun"area turi#tilor;
- p!strarea bagajelor;
- comenzi pentru taximetre;
- expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite dup! plecarea turi#tilor;
- facilitarea caz!rii pasagerilor n alte spa"ii de cazare din localitate;
- oferirea de materiale de promovare #i informare turistic!;
- servicii de parcare #i garare.

9.2. Anexa nr. 2
25

Structuri posibile ale spatiilor de cazare

- camer" cu pat individual, respectiv un loc reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre o singur! persoan!. L!"imea paturilor individuale este de
minimum 90 cm;
- camer" cu pat matrimonial, respectiv unul sau dou! locuri reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre una sau dou! persoane. L!"imea patului
matrimonial va fi de minimum 140 cm;
- camer" cu pat dublu, respectiv dou! locuri reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre dou! persoane. L!"imea patului dublu este de minimum 160 cm;
- camer" cu dou" paturi individuale, respectiv dou! locuri reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre dou! persoane;
- camer" cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre trei persoane.
- camer" cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentnd spa"iul destinat folosirii de c!tre patru persoane.
- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr.... locuri;.
- suita ansamblu de dou! camere deservite de un grup sanitar;
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm n cazul hotelurilor de 3, 4 #i 5 stele #i de minimum 190 cm n cazul hotelurilor de 1 #i 2 stele;
- garsonier", reprezentnd spa"iul compus din: dormitor pentru dou! persoane, salon #i grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desp!r"it de salon #i printr-
un glasvand sau alte solu"ii care permit o delimitare estetic!
- apartament, reprezentnd spa"iul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitar! proprie.

25
Cf. Norm! metodologic! din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice


66
La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou! locuri, iar la categoria 4 stele, precum #i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4
locuri.

MODUL TEMATIC 1 Hotel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODUL TEMATIC 1 Hotel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU

Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE

S-ar putea să vă placă și