Sunteți pe pagina 1din 55
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

B. TURISM

1. Prezentare program

1.1. Introducere

1.2. Definitii

2. Evolutie program

2.1. Scurt istoric

2.1.1. Europa

2.1.2. Romania

2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare

3.1. hoteluri

3.2. hoteluri-apartament

3.3. moteluri

3.4. hosteluri

3.5. vile

3.6. bungalow-uri

3.7. cabane turistice

3.8. campinguri, sate de vacan ţă, popasuri turistice, c ăsute tip camping

3.8.1. campingurile

3.8.2. satul de vacan ţă

3.8.3. popasul turistic

3.9. pensiuni turistice ş i pensiuni agroturistice

3.9.1. pensiunile turistice

3.9.2. pensiunile agroturistice

2

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

3.10. apartamente sau camere de închiriat

3.11. structuri de primire cu funcţ iuni de cazare pe nave fluviale ş i maritime

3.12. condominium

4. Clasific ări (conform legisla ţ iei ş i normativelor)

4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele

4.1.1. hoteluri de 5 stele

4.1.2. hoteluri de 4 stele

4.1.3. hoteluri de 3 stele

4.1.4. hoteluri de 2 stele

4.1.5. hoteluri de 1 stea

4.2. Clasificare dup ă loca ţ ie

4.2.1. Hoteluri în centrul

ora ş elor

4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele)

4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”

4.2.1.3. Hoteluri în ora ş e turistice

4.2.2. Hoteluri de tranzit -“Motor Hotels”

4.2.3. Hoteluri lâng ă aeroporturi

4.2.4. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”

4.2.5. Hoteluri în sta ţ iuni- “Resort Hotels”

5. Descriere functionala

5.1. Amplasarea ş i orientarea

5.1.1. Pozi ţ ionarea acceselor

5.1.1.1. accesul auto clien ţ i

5.1.1.2. accesul auto de serviciu

3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.1.2. pozi ţ ionarea volumului caz ă rii

5.2. Schema functionala

5.3. Tipuri de plan

5.3.1. Plan simplu tract

5.3.2. Plan dublu tract

5.3.3. Plan de tip “punct”

5.3.4. Plan cu atrium

5.4. Accese

5.4.1. Acces pietonal

5.4.2. Acces auto

5.4.2.1. acces auto public

5.4.2.2. acces auto de serviciu

5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recep ţ ie

5.5. Parcaje

5.6. Circula ţ ii

5.6.1. Nod principal

5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

5.6.3. Că i de evacuare

5.7. Celula de cazare: dimensiuni,

5.8. Alimenta ţ ie public ă

dot ări, instala ţ ii

5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucăt ăria)

5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, aprovizionare)

5.8.3. Buc ăt ăria (legături funcţionale, fluxuri, dimensionări)

6. Exemplu

7. Legisla ţ ie specific ă- normative

8. Bilbliografie selectiva

4

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

9. Anexe

1.

Prezentare program

1.1.

Introducere 1

Turismul consta in deplasarea persoanelor in scop recreational sau de afaceri. Turismul a devenit o activitate de relaxare globala. In 2008 s-au inregistrat peste 922 milioane de sosiri internationale, cu o rata de crestere de 1,9%, comparativ cu 2007. Ca urmare a recesiunii, cererea de turism intenational a scazut simtitor, incepand cu inceputul lunii iunie 2008, cand rata cresterii numarului de sosiri a scazut cu 2% pe perioada verii, iar acest spor negativ a scazut cu 8% in cursul primelor 4 luni ale 2009. Dupa acest moment situatia s-a agravat si cu aparitia epidemiei de gripa, iar turismul continua pe un trend descendent. Turismul este vital pentru multe tari, ca cele apartinand Uniunii Europene, Egipt, Grecia, Tailanda, ca si multe natiuni insulare, cum ar fi Bahamas, Fiji, Maldives si Seychelles, fapt datorat influxului de venit din tranzactionarea de bunuri si servicii si oportunitatea crearii multor locuri de munca in industria serviciilor asociate turismului.

1.2. Definitii 2

Organizatia Mondiala a Turismului defineste „turistul” ca persoana care „calatoreste si petrece un timp intr-un spatiu in afara celui obisnuit, pentru o perioada mai lunga de 24 de ore, dar nu mai mult de un an consecutiv, in scopul relaxarii, afaceri sau alte activitati din care nu rezulta remuneratie in locul desfasurarii lor”. Liga naţiunilor descrie în 1936 turistul str ăin ca fiind “cineva care călătoreş te în str ăină tate pe o durat ă de cel pu ţin 24 de ore” iar Organizaţia Naţiunilor Unite completează în 1945 afirmatia, precizând durata maximă a şederii: 6 luni. Hunziker si Krapf, in 1941, defineau turismul ca „suma fenomenelor si relatiilor care deriva din deplasarea si ramanerea intr-un loc a non-rezidentilor, atat timp cat acest lucru nu rezulta in rezidenta permanenta si nu este relationat cu castiguri financiare” In 1976, explicarea notiunii de catre Societatii Turismului din Anglia era: „Turismul este deplasarea temporara , pe termen scurt, a persoanelor, cu destinatie in afara spatiilor in care isi desfasoara in mod normal viata si activitatea, deplasare corelata cu activitatile desfasurate in timpul sederii. Include deplasarea in orice scop.” In 1981, Asociatia Internationala a Expertilor Stiitifici in Turism defineste turismul ca suma activitatilor alese voluntar si desfasurate in afara spatiului casei.

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism
2

Idem 1

5

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Natiunile Unite, in studiul „Recomandari asupra statisticilor in turism: turism domestic” din 1994, clasifica trei forme de turism. Prima forma este turismul domestic, care implica deplasari ale rezidentilor unei tari in interiorul tarii respective. „Inbound turism” desemneaza non-rezidentii care vin in tara respectiva. A treia categorie o reprezinta „outbound turism”, care implica rezidentii acelei tari, care se deplaseaza intr-o tara straina. UN a identificat categorii secundare, care deriva din primele trei:

-turismul intern, care este suma turismului domestic cu „inbound turism” -turismul national, care il combina pe cel intern cu „outbound turism” si -turismul international, care reuneste „inbound turism” cu „outbound turism”

2. Evolutie program 2.1. Scurt istoric 2.1.1. Europa

Primele a ş ez ă ri

/ ora ş e turistice în Europa

Au aparut în Roma Antică şi au fost legate de izvoarele termale. Aristocraţii romani detineau vile în aceste zone sau veneau ca oaspeţi ai prietenilor şi rudelor. Exemple:

-Baiae 3 Era o staţiune la modă în Republica Romană, situat ă în regiunea Campania de astazi, la Golful Napoli si a fost cel mai important centru de ape termale şi minerale al antichit ăţii. Băile erau umplute cu ap ă termală captat ă din izvoarele subterane şi transportat ă în bazine printr-un sistem de conducte. Apa era folosit ă pentru relaxare dar şi în scopuri terapeutice. “Oraşul turistic” avea atunci si are si astazi o important ă component ă de reprezentare, cet ăţenii de vază ai republicii fiind posesori de vile în oraş (ex. vilele lui Iulius Caesar şi Nero) şi viaţa politică şi monden ă fiind continuata aici. -Bath 4 Se afla în provincia Bretania (Anglia) si a fost locuit de romani între 60 – 400 en. Acestia au construit b ăi şi un templu pe dealurile ce încadrează valea râului Avon în Somerset, în locul cu singurele izvoare termale din Marea Britanie. Staţiunea a devenit populară în timpul epocii georgiene.

3 http://en.wikipedia.org/wiki/Baiae 4 http://en.wikipedia.org/wiki/Bath,_Somerset

6

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Hanul

Era legat de activit ăţi comerciale şi pelerinaje Santiago de Compostela (în Galitia în Nord-Vestul Spaniei) era una din principalele direcţii de pelerinaj pentru Evul Mediu creş tin. El Camino Frances (denumit si El Camino de Santiago) era în sec. XI drumul medieval principal care unea Pirineii cu Santiago de Compostela, trecând prin Joca, Pamplona, Estella, Santillana del Mar, Burgos şi Leon. Pe acest traseu existau „hanuri”(diferite de hanul oriental) pentru pelerini, locuri de întâlnire a oamenilor veniti din Nord – Vestul Europei (Franţa, Statele Germane, Flandra etc) care parcurgeau împreună drumul pelerinajului. Pelerinajele au fost una dintre cauzele “internaţionalizării” stilului gotic în arhitectur ă.

Aceste forme de cazare preced ceea ce se intelege prin turism, în forma actuală, care este o creaţie a secolului XIX . Cuvântul turism este folosit prima dat ă în 1811 iar turist în 1840.

Călă toriile de pl ăcere sunt asociate cu Revoluţia Industrială în Marea Britanie. Turi ş tii erau industriaşi şi comercianţi (aceş tia din urmă, membrii ai clasei de mijloc dadeau caracterul “de masă” al fenomenului). Prima companie de călătorii / agenţie de turism a fost Cox & Kings, in 1758. Destinaţiile erau localit ăţi din Marea Britanie (staţiuni balneare şi oraşe de pe coasta de Sud Est – Southampton) dar şi din sudul Europei şi Elve ţia. Exploratori prin excelenţă, britanicii “au cucerit” zone şi localit ăţi pân ă atunci ignorate (Coasta de Azur) şi si-au pus amprenta într-o aşa de mare măsur ă încât numele unor locuri le p ă strează amintirea.Astfe, la Nisa, promenada pe malul mării este cunoscut ă şi ast ă zi ca Promenade des Anglais. Originile britanice ale turismului de pe continent se vă d şi în numele unor hoteluri vechi statornicite ca Hotel Bristol, Hotel Carlton sau Hotel Majestic. 2.1.2. Romania

Inceputurile turismului

-Herculane 5 Este cea mai veche staţiune turistică, datand din timpul romanilor, aflata pe teritoriul Romaniei. Herculane este atestat documentar din 153 e.n. sub numele

„Ad aquas Herculis sacras ad Mediam” şi era apreciat pentru calit ăţile terapeutice ale apelor sale. In 1736, sub dominaţie austriacă, statiunea a fost reevaluata si a început reconstrucţia şi modernizarea băilor şi a drumurilor. Pavilioanele şi vilele au fost construite în stilul imperial al vremii. M ăreţia acelei lumi continua să fie vizibila si ast ă zi,dup ă o îndelungat ă p ăr ăsire.

Hanul

Hanul romanesc vechi a patruns in spatiul nostru prin influenta orientala. Cuvantul „han” este de origine persana si inseamna ”casa de gazduit si ospatat calatorii contra plata”.In limba romana, termenul a patruns in jurul secolului VXI, odata cu accentuarea influentei otomane asupra provinciilor romanesti, dar

5 http://www.herculane.org/index.html

7

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

si a intensificarii relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. In limba turca, aceste cladiri erau denumite caravanseraiuri 6 , si sunt specifice Orientului Mijlociu si Asiei Centrale. Hanurile au in general forma de patrulater, cu ziduri groase in jurul unei curti interioare, in care se intra printr-o singura poarta. La parter se gasesc pravaliile si pivnitele, iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte. De jur imprejurul cladirii, pe interior, este un pridvor cu coloane si arcade 7 .

Turismul in manastiri

In secolele XIX-XX, iesenii isi petreceau vacantele de vara fiind cazati in manastiri, ceea ce a condus la extinderea acestora si sporirea mijloacelor de cazare

(Văratec, Agapia). Acest lucru nu poate fi confundat cu turismul religios, acestia utilizand manastirile ca unica modalitate de cazare existenta la acea vreme.

Sta ţ iunile regale (Sinaia, Bacik)

Sinaia si-a inceput istoria cu aparitia Peleşului. Domnitorul Carol I, viitor rege al României, fascinat fiind de frumuseţea locurilor, a început în 1873 construcţia unui castel de vânatoare, edificiu inaugurat în 1883 şi care va deveni reşedinţa de vară a casei regale. Noul castel a atras mutarea Curtii la Sinaia pe perioada verii şi, impreuna cu aceasta, a lumii politice şi mondene a timpului. Mini ş trii, oameni de afaceri, arti ş ti si-au construit aici vile. La 10 mai se deschidea sezonul iar verile caniculare îi alungau pe bucureş teni din capitală către noua staţiune. Balcik 8 , micul oraş devenit parte a României, a incantat-o pe Regina Maria, care a construit pe faleza abrupt ă “Cuibul lini ş tit” – palatul, grădinile şi pavilioanele din jurul său. Cum s-a întâmplat şi la Sinaia, personalit ăţile vremii au dorit să aibă o reşedinţă în preajma celei regale. Henriette Delavrancea proiectează o serie de vile care fac sinteza elementelor de arhitectur ă tradiţională într-o interpretare modernă acordat ă tendinţelor arhitecturii contemporane.

2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel 9 Design/Boutique Hotelurile sunt hoteluri de mici dimensiuni, luxoase si personalizate, de multe ori pornind de la integrarea unei cladiei vechi cu specific intr-un concept nou de amenajare. Acestea au aparut in toata lumea, urmarind tendinta generala de cautare a unor spatii cu personalitate, care sa ofere o alternativa fata de lanturile hoteliere de mare anvergura. Unul din efectele globalizarii asupra turismului a fost uniformizarea modului de prezentare a unui lant hotelier in orice locatie pe glob. Astfel, Hilton, Radisson Sass, Sofitel, Ibis au trasaturi recognoscibile (sigle, dimensionari, mobilier etc.), care fac parte dintr-o strategie de marketing a brandului trespectiv. La polul opus, se gasesc aceste mici hoteluri axate pe un stil de viata care propune un vis, o poveste, in locul unui simplu spatiu de dormit.

6

7

8

9

8

http://en.wikipedia.org/wiki/Caravanserai

http://ro.wikipedia.org/wiki/Han

http://www.pretaporter.ro/Balcik_oras_de_stanca_alba_175.html

http://www.designhotels.com

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare 10

3.1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

3.2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3.3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.

3.4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele

3.5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

3.6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;

3.7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;

3.8. campinguri, sate de vacan ţă, popasuri turistice, c ăsute tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele

3.9. pensiuni turistice ş i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;

3.10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;

3.11. structuri de primire cu funcţ iuni de cazare pe nave fluviale ş i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

3.12. condominium 11

3.1. Hotelul este structura de primire turistică amenajat ă în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispozi ţie turi ş tilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunză tor, asigură prest ări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recep ţ ie) şi de spaţii de alimentaţie în incint ă .

3.2. Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure p ă strarea şi prepararea alimentelor, precum şi

servirea mesei în incinta acestora.

3.3. Motelul este unitatea hotelieră situat ă, de regulă, în afara localit ăţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotat ă şi amenajat ă atât pentru

asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turi ş ti, precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport.

3.4. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe

niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în clădiri cu alt ă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică .

10 cf. Normelor metoldologice in Romania (Norm ă metodologic ă din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice) 11 cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science

9

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Structurile de primire turistice clasificate anterior intr ării în vigoare a prezentului ordin ca hotel pentru tineret” vor fi asimilate cu categoria „ hostel”.

3.5 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectur ă specifică, situate în staţiuni turistice sau în alte zone şi localit ăţi de interes turistic, care asigură cazarea turi ş tilor şi prestarea unor servicii specifice.

3.6. Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu

umiditate ridicat ă (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zid ărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unit ăţi independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Asigură cazarea turi ş tilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz. Funcţionează, de regulă, cu activitate sezonieră .

3.7. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectur ă specifică, care

asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turi ş tilor aflaţi în drumeţie sau la odihn ă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea

staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

3.8. Campinguri, sate de vacan ţă , popasuri turistice, că sute tip camping

3.8.1. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turi ş tilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permit ă

acestora să parcheze mijloacele de transport, să î şi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unit ăţi.

3.8.2. Satul de vacan ţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalowuri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turi ş tilor

servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

3.8.3. Popasul turistic reprezint ă o structur ă de primire turistică de capacitate redusă, format ă din căsuţe şi/sau bungalowuri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilit ăţi de parcare auto.

3.9. Pensiuni turistice ş i pensiuni agroturistice

3.9.1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de pân ă la 20 de camere, totalizând maxim 60 de locuri,

funcţionând în locuinţele cet ăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turi ş tilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.

10

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

3.9.2. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de pân ă la 8 camere, funcţionând în locuinţele cet ăţenilor

sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turi ş tilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea particip ării la activit ăţi gospod ăreş ti, sau meş te şugăreş ti. În pensiunile agroturistice, turi ş tilor li se oferă masa preparat ă din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producă tori autorizaţi de pe plan local iar gazdele se ocup ă direct de primirea turi ş tilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desf ăşoară cel pu ţin o activitate legat ă de agricultur ă, creş terea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desf ăşoară o activitate meş teşugărească, cu un atelier de lucru din care rezult ă diferite articole de artizanat. Activit ăţile în cauză trebuie să se desf ăşoare în mod continuu sau, în funcţie de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

3.10. Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând dintr-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi

posibilitatea prepar ării hranei în bucăt ăria folosit ă exclusiv de turi ş ti.

3.11. Structuri de primire cu funcţ iuni de cazare pe nave fluviale ş i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

3.12. Condominium 12 – program situat la graniţa între locuire şi hotel. Unit ăţile de cazare (camere, apartamente, suite, vile) sunt deţinute individual /

închiriate şi costurile pentru celelalte dot ări (care pot include toate dot ările specifice unui hotel) sunt împ ăr ţite.

4. Clasific ări (conform legisla ţ iei ş i normativelor) 4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele:

4.1.1. hoteluri de 5 stele

-lant reprezentativ: Hyatt Regency, Hilton, Radisson Sass

4.1.2. hoteluri de 4 stele

-lant reprezentativ: Novotel, Sofitel

4.1.3. hoteluri de 3 stele

-lant reprezentativ: Ibis

4.1.4. hoteluri de 2 stele

-lant reprezentativ: Etap

4.1.5. hoteluri de 1 stea

12 Cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science

11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

-lant reprezentativ: -

Clasificarea hotelurilor se face dupa o serie de criterii obligatorii (suprafata camerei, dotare etc. (vezi tabel) si prin oferirea unei game de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata. Aceasta gama de servicii suplimentare, printr-o combinare flexibila, genereaza un numar de puncte necesare includerii hotelului intr-o anumita categorie (vezi anexa 1- „Servicii suplimentare”).

4.2. Clasificare după loca ţ ie 13 :

Locaţia este unul dintre cei mai importanţi factori pentru succesul comercial. În funcţie de pozi ţionarea pe piaţă, hotelurile trebuie să fie situate lângă şosele importante, autostr ă zi, aeroporturi, centre comerciale şi de afaceri sau staţiuni balneoclimaterice.

4.2.1. Hoteluri în centrul ora ş elor

4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele)

Sunt amplasate ultracentral, lângă locurile simbol ale oraşelor. De mule ori numele hotelului cuprinde numele acelui loc. Se face o diferenţiere între camere dup ă vederea că tre oraş. Tendinţele actuale sunt de personalizare a hotelului prin amenajarea într-o clădire veche şi / sau printr-un concept de amenajare – Design Hotel sau Hotel Boutique

4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”

Sunt caracterizate prin dot ări pentru conferinţe şi seminarii

4.2.1.3. Hoteluri în ora ş e turistice

Sunt situate în oraşe vizitate de un număr mare de turi ş ti tot timpul anului. In general oferta acopera toate gradele de confort si se adreseaza tuturor categoriilor de turisti.

4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels” Sunt destinate persoanelor aflate în tranzit cu maşina sau motocicleta si sunt situate la intersecţia unor drumuri importante, la periferia oraşelor. Amplasarea pe terenuri relativ ieftine permite alocarea de suprafeţe importante pentru parcare le sol şi organizarea în clădiri de înălţime medie sau joasă. În general serviciile nu includ şi serviciul de cameră .

13 Clasificare cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science

12

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

4.2.3. Hoteluri lâng ă aeroporturi

Sunt tot hoteluri de tranzit, situate în imediata vecină tate a aeroportului. Necesita recep ţ ie 24 din 24 şi servicii de catering non stop; pot avea spaţii pentru

conferinţe.

4.2.4. Hoteluri pentru seminarii “Convention Hotels”

Sunt caracterizate prin dot ări pentru conferinţe şi seminarii – săli de conferinţe, săli multi funcţionale, spaţii pentru întâlniri, expozi ţii, birouri de închiriat. La aceste dot ări se pot adăuga şi cele de sport si loisir. Sunt în general amplasate în noile dezvolt ări din centrele oraşelor lângă centrele de expozi ţii (târguri) şi afaceri, având o foarte bună legătur ă cu infrastructura de transport. Pe durata evenimentelor hotelul funcţionează la capacitate maximă . Criteriul de bază în organizarea spaţială este flexibilitatea. Spaţiile pentru conferinţe şi întâlniri presupun un aparat separat de acces şi primire şi sali care funcţionează ca foyer şi/sau expozi ţii. Hoteluri pentru seminarii de capacitate mare pot găzdui mai multe evenimente simultan. Separarea sălilor de conferinţe precum şi a restaurantelor este necesară. Pentru că numărul de participan ţi variază de la un eveniment la altul se impune o concep ţ ie flexibilă a spaţiilor pentru conferinţe şi a holurilor adiacente.

4.2.5. Hoteluri în

Sunt amplasate în staţiuni climaterice sau balneare. Orientarea camerelor ţine seama de peisaj şi însorire. Dimensionarea restaurantului trebuie să asigure un loc pentru fiecare client. În general sejurul este lung de aceea sunt prevazute holuri generoase şi spaţii pentru loisir (săli pentru jocuri, bar, piscină, dot ări pentru sport). Pentru funcţionare şi în extrasezon pot fi prevă zute dot ări specifice pentru seminarii şi conferinţe.

sta ţ iuni “Resort Hotels”

5. Descriere functionala

Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.

5. 1. Amplasarea ş i orientarea In pozi ţionarea şi orientarea hotelului pe sit se va avea in vedere pozi ţionarea acceselor (în relaţia cu accesele carosabile şi pietonale şi principalele direcţii

pietonale din zon ă) şi pozi ţionarea volumului ce cuprinde cazarea pentru o bun ă orientare a camerelor.

13

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.1.1. Pozi ţ ionarea

acceselor

5.1.1.1. accesul auto clien ţ i

legătur ă cât mai lesnicioasă şi vizibilă cu strada / principalele căi de acces

reprezentare (în special la hotelurile de 4 – 5 stele)

evitarea intersect ării cu traseele pietonale majore (dacă e cazul)

5.1.1.2. accesul auto de serviciu

daca este posibil, de făcut dintr-o strad ă secundară

separat de accesul auto clienţ i

5.1.2.

pozi ţ ionarea volumului caz ă rii

orientarea camerelor către elementele de cadru natural (pentru hotelurile din staţiuni) sau către elementele simbol ale oraşului când este posibil (hoteluri urbane)

relaţia volumului construit cu oraşul: înscrierea în reglement ările de urbanism specifice zonei (retrageri, regim de înălţime, POT, CUT), în specificul oraşului (caracterul alveolar al căii Victoriei în Bucureş ti) reprezentativitate în oraş (capă t de perspectiv ă )

5.2. Schema functionala Organizarea funcţ ional ă a unui hotel are în vedere:

separarea / segregarea funcţională – separarea circuitului clienţilor de cel de serviciu

ierarhizarea spaţiilor în funcţie de reprezentativitate

caracterul public / privat al spaţiilor (funcţiunilor)

Scheme funcţionale (dup ă Cezar Lă zărescu)

14

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 1

Figure 1

15

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 16 Figure

16

Figure 2

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 3 Schema func ţ ional ă a unui

Figure 3 Schema funcţională a unui hotel (dup ă Neufert)

17

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 4 Schema func ţ ional ă a unui

Figure 4 Schema funcţională a unui hotel – secţiune (după Neufert)

18

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.3. Tipuri de plan Alegerea tipului de plan este dictat ă de:

orientarea camerelor

extrovertit că tre exterior sau introvertit că tre un atrium

orientarea tuturor camerelor către un element de cadru natural (mare, munte, cascada Niagara) sau că tre direcţia geografică favorabilă - plan simplu tract

gradul de ocupare la sol, regimul de înălţime

eficienţă (hotelurile de tranzit de 1 - 2 – 3 stele, pentru care nici orientarea camerelor către un element de cadru natural şi nici însorirea nu sunt importante, trebuie să fie conformate dup ă criterii economice. Varianta dublu tract este cvasiobligatorie pentru hotelurile pân ă la 3 stele inclusiv, fiind cea mai eficient ă .

5.3.1. Plan simplu tract

- camerele sunt orientate într-o singură direcţie, în general către un element din cadrul natural (mare, munte) sau catre cea mai bună însorire

natural (mare, munte) sau catre cea mai bun ă însorire Figure 5 - de cealalt ă

Figure 5

- de cealalt ă parte a circulaţiei de nivel (coridor) sunt dispuse circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile

- suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este relativ mare drept care este o soluţie adoptat ă la categoriile superioare, justificat ă de orientarea preferenţială sau la hotelurile sezoniere unde coridoarele pot fi deschise (cursive)

- la un număr de camere pe etaj corespunză tor unei categorii medii, distan ţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lung ă

19

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.3.2. Plan dublu tract

- camerele sunt orientate în două direcţii

- circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile sunt dispuse în rând cu camerele

- suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este mică, la fel şi distan ţ a de la nodul principal la camera – este cea mai eficient ă rezolvare de plan, cvasiobligatorie pentru hotelurile pân ă la 3 stele inclusiv

pentru hotelurile pân ă la 3 stele inclusiv Figure 6 - dubla orientare poate crea dou

Figure 6

- dubla orientare poate crea două categorii de camere din punct de vedere al însoririi sau al orient ării către elementele de cadru natural (de exemplu: bine / prost însorite, către mare / către strad ă), de aceea soluţia este potrivit ă pentru hoteluri de tranzit şi nu pentru hotelurile din staţiuni

- plecând de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante:

- cu circulaţiile şi serviciile dispuse în mijloc,

- cu apariţia unei a treia orient ări sau planurile în cruce sau stea care folosesc eficient atât circulaţia orizontală de nivel cât şi nodurile verticale şi care pot genera volumetrii cu mult mai spectaculoase decât planul dublu tract (planurile în cruce solicit ă atenţie în rezolvarea vederilor dintre faţadele perpendiculare)

20

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 7

Figure 7

21

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.3.3. Plan de tip “punct”

- camerele sunt orientate în patru direcţii (în cazul planului p ă trat) sau are vedere 360 °

- suprafaţa de coridor şi numărul nodurilor verticale raportate la numărul de camere sunt mici

- grad mic de ocupare la sol, regim mare de înălţime

- adoptarea acestei soluţii este determinat ă de dorinţa creării unui volum înalt, în unele cazuri a unei dominante verticale a zonei (uneori soluţia este dictat ă de regulamentele de urbanism)

- dimensiunea în plan, dictat ă de numărul şi suprafaţa normat ă a camerelor (corespunză tor categoriei hotelului – vezi capitolul “planul curent”) este destul de

important ă; de aceea, pentru ob ţinerea unui volum zvelt (un raport înălţime / lăţime în elevaţie mai mare de 2,5 / 1) este de preferat să se adopte acest ă soluţie numai pentru regim mare de înălţime (peste 15 etaje)

22

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5.3.4. Plan cu atrium Figure 8 - este consacrat

5.3.4. Plan cu atrium

Figure 8

- este consacrat de Portmann prin hotelurile din deş ertul Nevada (Vegas) unde camerele se deschid către un hol interior acoperit (atrium) iar circulaţiile sunt dispuse că tre exterior

- rezolvarea cu atrium poate avea camerele dispuse către exterior şi circulaţiile către interior (vezi schemă )

- este o soluţie scump ă (suprafaţa atriumului şi în special volumul său şi suprafaţa coridorului raportata la numărul de camere sunt foarte mari), dar spectaculoasă (prin atriumul care găzduieş te funcţiuni tudio ntative), potrivit ă pentru hotelurile de 4 şi 5 stele

23

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- soluţia cere un tudio atent al atriumului, în special a dimensiunilor şi raportului înălţime / lăţime

- lungimile mari ale circulaţiilor orizontale de nivel determină în general apariţia unor scări de evacuare (vezi capitolul “Siguranţa la foc”) în plus faţă de cele impuse de funcţiune (nodul principal şi nodul secundar)

de func ţ iune (nodul principal ş i nodul secundar) Figure 9 - distan ţ a

Figure 9

- distan ţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lung ă; în acest caz poate sa devină necesară apariţia unui nou grup de lifturi

5.4. Accese 5.4.1. Acces pietonal -vezi cap.”Amplasarea si orientarea” -poate corespunde cu accesul principal (auto) sau poate fi un acces pe traseul unui pietonal, din alta directie, catre holul reprezentativ al hotelului

5.4.2. Acces auto 5.4.2.1. acces auto public -vezi cap.”Amplasarea si orientarea”

24

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Intrarea principala se va realiza printr-un aparat de acces de dimensiuni reprezentative. Intotdeauna vehiculele vor ajunge in fata intrarii pe mana dreapta, pentru ca vizitatorul sa fie lasat in dreptul accesului. Acesta se va realiza intr-o zona protejata printr-o copertina sau alt element constructiv. Soferul masinii trebuie apoi sa isi continue traseul catre oras sau sa aiba posibilitatea de a intoarce pentru a ajunge la parcarea exterioara sau rampa de acces catre parcarea din subsol. La plecare, soferul trebuie sa aiba posibilitatea sa ia masina din parcare si sa ajunga din nou in fata accesului principal, tot pe mana dreapta, pentru a lua vizitatorii si a continua traseul spre oras. Rampele de intrare si iesire din parcarea subterana vor fi amplasate in afara ariei vizuale a zonei principale.

25

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 26 Figure

26

Figure 10

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.4.2.2. acces auto de serviciu - este folosit pentru aprovizionarea hotelului: alimentaţie publică (bucăt ăria restaurantului, bar, administraţie, mentenanţă hotel, evacuarea gunoiului)

In masura in care amplasarea permite un acces secundar pe o alta strada decat cea care genereaza accesul principal, este recomandabil ca accesul auto de serviciu (aprovizionare) sa se realizeze pe aceasta strada. Daca accesul se va realiza printr-o singura strada, este posibil ca accesul de serviciu sa coincida pana la un moment dat cu accesul carosabil public, cu conditia ca acesta sa fie mai lung si deviat fata de acesta, pentru a nu crea dificultati de orientare pentru public. In ambele situatii, aprovizionarea se va face printr-o curte de serviciu, amplasata la cota terenului sau in subsol.

Aprovizionarea hotelului se face printr-o curte de serviciu. Deoarece este de preferat ca aceast ă curte să nu fie văzut ă din camere în multe din cazuri ea se amplasează la nivelulul subsolului (primului nivel de subsol) fiind rezolvat ă ca o curte să pat ă (curte engleză) sau acoperit ă par ţial sau total de plan şeu, rămânând deschisă spre exterior prin intermediul rampei de acces. In imediata vecină tate se va amplasa un birou de recep ţie marfă . Prin curtea de serviciu se face aprovizionarea hotelului (cu alimente, consumabile, rufe curate – dacă externalizează serviciul sp ălă torie – şi se evacuează gunoiul. De aceea în dimensionarea curţii se va avea în vedere gabaritul maxim şi spaţ iul de manevră necesar autovehiculelor care fac aprovizionarea – evacuarea.

27

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

28

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 28 Figure

Figure 11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 12 5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public),

Figure 12

5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recepţ ie Holul trebuie astfel dimensionat incat sa permita prezenta simultana a unui numar mare de vizitatori (un autocar cu turisti care se cazeaza in acelasi timp). Receptia va fi vizibila din acces, cu un blat cat mai lung pentru a evita aglomeratia la momentul cazarii. Nodul principal (lifturi, scari) va fi amplasat in apropierea receptiei, astfel incat sa permita orientarea usoara.

29

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel

Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel – (dup ă Cezar Lazarescu)

30

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.5. Parcaje - se amplaseaza de preferinta in afara zonei care contine bara de cazare, pentru a evita dificultatea rezolvarii locurilor de parcare sub structura deasa dictata de modularea camerelor In cazul amplasamentelor situate în Bucureş ti, stabilirea numărului minim de locuri de parcare se face conform prevederilor HCGMB 66/2006 14 . Astfel pentru hoteluri (indiferent de categoria de confort) trebuie asigurat minim 1 loc de parcare la fiecare 60 mp ai suprafeţei utile aferente destinaţiei respective (cazării). In plus se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare (pentru salariaţi / vizitatori). Pentru funcţiunile adiacente (restaurant, sală de conferinţe, piscină etc.) parcajele se vor dimensiona separat confor reglement ărilor.

In functie de capacitate, parcajele se clasifica in urmatoarele categorii 15 :

P1- pana la 100 de autoturisme P2- intre 100- 500 de autoturisme P3- peste 500 de autoturisme Numarul de accese in parcaj pentru autoturisme se stabileste in functie de tipul, categoria si marimea parcajului:

-un acces cu un fir de circulatie pe sens sau doua platforme elevatoare pentru parcajele de tip P1. Pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme se poate prevede o platforma elevatoare. -doua accese cu un fir de circulatie pe sens sau un acces cu doua fire de circulatie la parcajele de tip P2, precum si indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcarii (in care publicul nu are acces). -doua accese din care cel putin un fir de circulatie pe sensul de intrare si doua fire de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la iesire) sau doua fire de circulatie pe sensul de intrare si un fir de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la intrare) la parcajele publice de tip P3

LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE

RAMPE DREPTE– SENS UNIC

3,00

RAMPE DREPTE – DUBLU SENS

5,50

RAMPE CURBE– SENS UNIC

4,00

14 cf. “Hotă rârii Consiliului General al Municipiului Bucure ş ti nr. 66 din 2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea num ă rului minim de locuri de parcare pentru noile construc ţii ş i amenaj ări autorizate pe teritoriul

Municipiului Bucure ş ti şi aprospectelor necesare unei corecte func ţionari a arterelor de circula ţie”

15 cf. “Normativ pentru proiectarea, execu ţia ş i exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97

31

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

RAMPE CURBE – DUBLU SENS

3,50 – FIRUL INTERIOR

+

3,00 FIRUL EXTERIOR

NOT Ă :

Circulaţiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza de curbură exterioară pentru sens unic de minimum 8,50m

Circulaţiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza exterioară a firului de circulaţie interior curbei de minimum 8,50m

In cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecţie orizontală

Dacă rampele de circulaţie în dublu sens sunt prev ăzute cu insulă de separare între sensuri, lăţimea totală a rampei se măreş te cu lăţimea insulei de separare între sensuri

Panta căilor de circulaţie (rampe) 16 Panta rampelor este de maximum 18% pentru:

- rampe drepte

- rampe curbe – circulaţie în sens unic măsurat ă în axa căii de circulaţie sau în dublu sens, măsurat ă în axa firului de circulaţie interior curbei

Se recomandă adoptarea unor soluţii în care rampa să nu dep ăşească 15%. 17

16 cf. “Normativ pentru proiectarea, execuţ ia ş i exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97 17 cf. Neufert “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare ş i de construc ţie” Ediţia a 37-a, ad ă ugit ă ş i prelucrat ă Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004

32

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 14

Figure 14

33

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

34

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 34 Figure

Figure 15

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.6. Circula ţ ii

5.6.1. Nod principal Nodul principal este compus din ascensoare şi scară; este destinat doar publicului, pentru circulaţie. Scara, în măsura în care îndeplineş te condiţiile normate, este folosit ă drept cale de evacuare. O deosebit ă atenţie trebuie acordat ă dimensionării holului de etaj gîndind că trebuie să permit ă atât circulaţia persoanelor care aş teapt ă liftul cât şi a celor care coboară din lift.

ă atât circula ţ ia persoanelor care a ş teapt ă liftul cât ş i a

Figure 16

35

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.6.2. Nod secundar (de seviciu) Este folosit de către personalul hotelului pentru curăţenia camerelor şi room-service. Scara, în măsura în care îndeplineş te condiţiile normate, este folosit ă drept cale de evacuare fiind semnalizat ă conform normelor. In oficiu este adusă mâncarea din bucăt ărie pentru serviciul la cameră cu ajutorul unui montcharge. Nodul secundar mai cuprinde o depozitare pentru rufe murdare / curate, tubul de gunoi şi un grup sanitar. Ascensorul de serviciu este folosit pentru transportul rufelor la / de la sp ălă torie, a consumabilelor şi a obiectelor de inventar. Ascensorul şi montcharge-ul precum şi scara de serviciu trebuie să corespund ă în planul bucă t ăriei în vecinătatea zonei oficiului pentru a se putea efectua cu u şurinţă serviciul la camera

36

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 17

Figure 17

37

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.6.3. Că i de evacuare – amplasare şi dimensionare dictat ă de siguranţa la foc 18 Prevederi generale 19

In caz de incendiu trebuie asigurat ă :

a) protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi starea lor fizică ;

b) limitarea pierderilor de bunuri;

c) preîntâmpinarea propagării incendiilor;

d) protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea persoanelor,

protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte

negative ale acestuia;

a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţinerea riscurilor de incendiu în limitele admise, limitarea propagării

incendiilor o perioadă de timp normat ă, asigurarea posibilit ăţilor de evacuare a persoanelor şi bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare şi de stingere a

incendiilor etc.

Siguranţa la foc

Că i de evacuare în caz de incendiu 20 In proiect vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poat ă ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafeţe carosabile, în timpul cel mai scurt posibil şi în condiţii de deplină siguranţă . Căile de circulaţie prev ă zute pentru funcţionarea normală a construcţiilor trebuie să asigure şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării se prev ăd numai când cele funcţionale sunt insuficiente sau nu pot satisface condiţiile de siguranţă la foc. Deschiderea u şilor de pe traseul evacuării, de regulă, trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excep ţia u şilor prin care se evacueză cel mult 30 persoane valide şi a cazurilor prev ă zute în normativ. Prin deschidere u şile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. (spaţiul necesar deschiderii uşilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare)

18 cf. „Normativ de siguranţă la foc a construc ţiilor P 118 – 99”

19 cf. „Normativ privind cerin ţele de calitate pentru unităţi func ţionale de cazare (camere, garsoniere ş i apartamente) din clă diri hoteliere", indicativ NP 079-02

20 cf. „Normativ de siguranţă la foc a construc ţiilor P 118 – 99”

38

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Scări de evacuare interioare deschise se admit atunci când asigură avacuarea a cel mult dou ă niveluri succesive. (de exemplu se admite o scara liberă între parter şi mezanin ca scară de evacuare)

Scările de evacuare sunt drepte, de obicei în două rampe şi închise. Pentru evacuare vor fi folosite în primul rând scările necesare funcţional (scara principală şi scara de serviciu) dacă sunt alcătuite şi dimensionate corespunză tor. Suplimentar vor fi prevă zute scări de evacuare doar dacă cele necesare funcţional nu asigură performanţele normate (prin amplasarea, conformarea sau dimensionarea lor). Timpii / distan ţele de evacuare (masurate de la u şa camerei la scara de evacuare) sunt normate în funcţie de posibilit ăţile de evacuare (într-o direcţie, în dou ă direcţii) şi de gradul de rezisten ţă la foc al clădirii. În schema “Etaj curent –Timpi de evacuare” sunt trecute distan ţele maxime admise în cazul clădirilor

gradul I sau II de rezisten ţă la foc (cu stâlpi, grinzi şi planşee din beton armat, pereţi de compartimentare şi închidere din zid ărie sau similar). U şile de la scările de evacuare se deschid în sensul evacuării fără a împiedica evacuarea persoanelor de la etajele superioare (spaţiul necesar deschiderii u şilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare). Dimensionarea scărilor este determinat ă de numărul fluxurilor de evacuare. La clădirile pentru turism capacitatea unui flux de evacuare este de maximum 70 de persoane.

1 flux de evacuare = 0,80m

2 fluxuri de evacuare = 1,10m

3 fluxuri de evacuare = 1,60m

De asemenea u şile vor fi dimensionate corespunză tor numărului fluxurilor de evacuare.

La clădirile înalte (clădiri civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situat ă la peste 28m faţă de terenul – carosabilul adiacent – accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel pu ţin 2 laturi) şi foarte înalte (pardoseala ultimului nivel folosibil este situat ă la peste 45m), se aplică în plus prevederile specifice conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P-118. Soluţiile de plan cu atrium vor ţine seama de reglement ările specifice corespunză toare. 21

21 Idem 16

39

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 40 Figure

40

Figure 18

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dot ări, instala ţ ii

-dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. “Clasificari”) 22

numarul de stele dorit (vezi cap. “Clasificari”) 2 2 -vezi anexa 2-“Structuri posibile ale spatiilor de

-vezi anexa 2-“Structuri posibile ale spatiilor de cazare”

22 cf „Norm ă metodologic ă din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”

41

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

-baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor. -ghena de instalatii trebuie sa fie vizitabila de pe hol, ceea ce determina pozitionarea acesteia. Din acest motiv se evita amplasarea unei axe de structura pe limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia dintre bai si camere.

42

axe de structura pe limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia

Figure 19

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 20

Figure 20

43

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.8. Alimenta ţ ie public ă 5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucă t ăria) Restaurantul este accesibil din holul principal, accesul facandu-se trecand pe langa barul de zi. Este recomandabil ca pe langa accesul din hotel sa existe si un acces direct din strada. La intrare, se va amplasa o garderoba, in relatie cu oricare dintre cele doua accese. Grupurile sanitare se vor amplasa intr-o zona excentrica, protejate printr-un spatiu tampon care sa nu permita vizibilitatea directa catre usi (panou de protectie etc). Accesele vor fi pe cat posibil amplasate opus fata de usile oficiului, directia de mers a vizitatorilor fiind in sens opus fata de directia chelnerilor la servire. Niciodata un acces nu va fi pozitionat in apropierea usilor oficiului de servire. Este preferabil ca salonul de mic dejun sa fie separat de restaurant, dar in legatura cu acesta. Este acceptata amplasarea acestuia la alt nivel decat restaurantul, cu conditia ca in imediata apropiere sa existe un oficiu, care sa comunice pe verticala cu oficiul bucatariei. Transportarea produselor se va face cu un mont-charge, prin nodul secundar. Salonul de mic dejun poate sa devina o extindere a restaurantului pentru pranz si cina.

44

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 21

Figure 21

45

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 46 Figure

46

Figure 22

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.8.2 Bar de zi (leg ă tura cu hotelul, legă tura cu restaurantul, aprovizionare) (vezi cap.” Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucă t ăria)” Acesta va fi in legatura cu holul principal si zona de asteptare.

5.8.3. Buc ăt ăria (leg ă turi funcţ ionale, fluxuri, dimension ă ri) Cazul cel mai economic este pozitionarea bucatariei la acelasi nivel cu restaurantul. Este intalnita rar si nerecomandata amplasarea acesteia la alt nivel decat restaurantul, fiind o solutie extrema si scumpa, care implica dificultati de transport al produselor de la un nivel la altul. In acest caz, legatura pe verticala se va face printr-un oficiu la nivelul restaurantului, care sa corespunda cu oficiul bucatariei . De asemenea, bucataria poate fi amplasata partial la alt nivel (accese personal, vestiare, sala de mese personal, receptie marfa si mare parte a depozitarilor). Aceasta solutie este benefica pentru ca reduce spatiul din parter alocat bucatariei, in favoarea spatiilor publice.

OFICIUL este “interfaţa” dintre restaurant şi bucăt ărie. În oficiu este permis numai accesul personalului de servire (osp ă tari) şi a mâncării preparate. Circuitul chelnerilor (ilustrat în “Schema funcţională bucă t ărie” se desf ăşoară dup ă cum urmează:

1. intr ă din restaurant având pe tav ă vesela murdară în urma debarasării intrarea se face prin partea dreapt ă a oficiului de unde parcursul se face de la dreapta la stânga; tava este tinut ă cu braţ ul drept; chelnerul ia de pe tav ă / pune pe tav ă cu mâna dreapt ă. Intre oficiu şi bucăt ărie se află o masă (tejghea) par ţial încălzit ă (în dreptul bucăt ăriei calde) pe cere se pun farfuriile şi platourile cu mâncarea preparat ă de unde sunt preluate de osp ă tari

2. oprire la sp ălă tor veselă, lasă vesela murdar ă

3. oprire bucă t ărie caldă, ia preparatele de la bucă t ăria cald ă

4. oprire bucă t ărie rece, ia preparatele de la bucăt ăria rece

5. oprire bar băuturi, ia preparatele de la bar băuturi

6. se întoarce în restaurant şi duce comanda la mese

sau duce comanda la camere (room service) prin:

7. monte charge şi este preluat ă în oficiul de etaj

8. lift de serviciu, prin oficiul de etaj pân ă la camer ă

47

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Alimentele nepreparate (vezi circuit alimente nepreparate din “Schema funcţională bucă t ărie”) sunt aduse din depozite prin intermediul unei platforme de marfă şi a unei scări (dacă depozitele şi curtea de serviciu sunt la alt nivel) sau direct (dacă sunt la acelaşi nivel cu bucăt ăria) şi sunt fie depozitate în depozitele / camerele frigorifice şi cămara de zi fie duse direct la prepar ări. Circulaţia alimentelor nepreparate se face printr-un coridor aflat între depozitele bucăt ăriei şi prepar ări.

PREPAR ĂRI (carne, pe ş te, legume) preiau alimentele nepreparate, le prepar ă (curăţă, tranşează, toacă etc.) şi le trimit la bucă t ăria caldă şi bucă t ă ria rece (vezi circuit alimente semipreparate din “Schema funcţională bucăt ărie”). De la prepar ări resturile sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.

BUC Ă T Ă RIA CALD Ă şi BUC Ă T Ă RIA RECE preiau alimentele semipreparate de la prepar ări şi celelalte ingrediente din cămara de zi şi prepar ă mâncarea pentru servirea la mese. Resturile de la bucăt ării şi sp ălă tor sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.

48

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

6. Exemplu

SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 6. Exemplu Figure 23

Figure 23

49

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

7.

Legisla ţ ie specifică- normative

Clasificare conform H. G. Nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice şi Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice

Siguranţa la foc conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99

Siguranţa în exploatare conform Normativ privind proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare NP 068 – 02

Proiectarea parcajelor Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24 – 97

Accesibilitate conform Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap NP 051 / 2001

Normativ privind cerinţele de calitate pentru unit ăţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079-02

Hot ărîrea Guvernului nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice

Legea 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

8.

Bilbliografie selectiva

Lăzărescu, Cezar “Construcţii hoteliere” Editura Tehnică, Bucureş ti 1971

Neufert “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie” Ediţia a 37-a, adăugit ă şi prelucrat ă Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004

Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science

www.designhotels.com

www.archdaily.com

arh. Vlad Thiery, arh. Alexandra Păcescu

9.

Anexe 9.1. Anexa nr. 1 24

În toate structurile de primire turistice este obligatorie(…) oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plat ă separat, cuprinse in lista de mai jos, astfel:

24 Anexa nr. 6 la „Norm ă metodologic ă din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”

60

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- la unit ăţile de 4 şi 5 stele - cel pu ţin 18 servicii;

- la unit ăţile de 3 stele - cel pu ţin 15 servicii;

- la unit ăţile de 2 stele - cel pu ţin 10 servicii;

- la unit ăţile de 1 stea - cel pu ţin 5 servicii;

Lista orientativ ă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice cu funcţ iuni de cazare

1. Servicii de po şt ă , telecomunica ţ ii ş i publicitate:

- convorbiri telefonice;

- acces internet;

- fax;

- antenă satelit;

- program video intern,

- TV cablu;

- vânzări de

- vânzări de materiale de promovare turistică (CD-uri, DVD-uri, albume, ghiduri, pliante).

2. Servicii personale:

- frizerie;

- coafură;

- cosmetică;

- manichiură ;

- pedichiură ;

- gimnastică de întreţinere;

- exerciţii fizice şi cură pentru sl ăbire;

- sp ălă torie şi curăţătorie;

- curăţat încălţăminte.

3. Închirieri de:

- CD-uri, DVD-uri

cărţi po ş tale, ilustrate, timbre po ş tale, reviste;

61

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- laptopuri;

- frigidere;

- televizoare;

- p ă turi suplimentare;

- jocuri distractive (rummy, table, şah);

- echipament şi materiale sportive;

- săli de recep ţ ie, simpozioane etc.;

- birouri pentru firme;

- birouri pentru oameni de afaceri;

- instalaţii pentru traducere simultan ă ;

- locuinţe pentru reprezentan ţi de firme;

- locuri de garaj;

- biciclete şi triciclete;

- ambarcaţiuni ( şalupe, bărci);

- articole de ş trand şi plajă (umbrele, şezlonguri, cearceafuri);

- autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car);

- terenuri de sport;

- articole de uz gospod ăresc pentru campinguri;

- inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în campinguri;

- maşini de călcat;

- maşini automate de sp ălat rufe în campinguri. 4. Servicii de educaţ ie fizic ă ş i sport:

- înot;

- patinaj;

- schi;

- echitaţie;

- popice;

62

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- gimnastică;

- alpinism;

- tenis de câmp;

- tenis de masă ;

- tir cu arcul;

- schi nautic;

- şcoli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.

5. Servicii de cultur ă ş i art ă:

- organizare direct ă şi procurare de bilete pentru:

- spectacole de teatru;

- concerte;

- carnavaluri.

6. Diverse alte servicii:

- room-service;

- sp ălat şi călcat lenjerie;

- sp ălat, călcat, curăţat obiectele turi ş tilor;

- comisionar-curier;

- lucrări de secretariat;

- multiplicări de documente;

- rezervări de locuri la hoteluri în alte localit ăţi;

- rezervări de locuri în unit ăţi de alimentaţie;

- parcare auto;

- supraveghere copii, bă trâni;

- grădiniţă pentru copii;

- procurări bilete de tren, avion;

- transport hotel - aeroport;

- piscină, saună ;

- sală de fitness;

63

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- solar;

- masaj;

- organizare de banchete, recep ţii, mese oficiale, nunţi;

- ghid de turism autorizat;

- tratamente medicale de diverse tipuri;

- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu;

- organizarea de partide de pescuit;

- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;

- bilete pentru mijloacele de transport în comun;

- plimbări cu căruţa, tr ăsura, sania etc.;

- schimb valutar;

- vânzări de mărfuri - puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri, ziare, flori etc.);

- vânzări de excursii pe trasee interne şi externe;

- vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (festivaluri, seri folclorice, degust ări de vinuri etc.). 7. Servicii gratuite:

- informaţii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;

- încărcarea, descărcarea şi transportul bagajelor;

- trezirea turi ş tilor la ora solicitat ă ;

- obţinerea legăturilor telefonice;

- p ă strarea obiectelor de valoare;

- transmiterea de mesaje;

- predarea corespondenţei turi ş tilor;

turi ş tilor;

- expedierea coresponden ţei

- asigurarea de ziare, reviste în holuri;

64

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

- acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente;

- p ă strarea obiectelor uitate şi anunţarea turi ş tilor;

- p ă strarea bagajelor;

- comenzi pentru taximetre;

- expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite dup ă plecarea turi ş tilor;

- facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate;

- oferirea de materiale de promovare şi informare turistică ;

- servicii de parcare şi garare.

9.2. Anexa nr. 2 25 Structuri posibile ale spatiilor de cazare

- camer ă cu pat individual, respectiv un loc reprezentând spaţiul destinat folosirii de că tre o singură persoan ă. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm; - camer ă cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de că tre una sau două persoane. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

- camer ă cu pat dublu, respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de că tre două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

- camer ă cu dou ă paturi individuale, respectiv dou ă locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de că tre două persoane;

- camer ă cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane.

- camer ă cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de că tre patru persoane.

locuri;.

- suita – ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar;

- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele;

- garsonieră, reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru dou ă persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desp ăr ţit de salon şi printr- un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică

- apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitară proprie.

25 Cf. „Norm ă metodologic ă din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”

65

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

66