DOCUMENTATIE TEORIA PROIECTULUI - Turism Hotelier

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE

PROGRAM : HOTEL
TURISM
1. Prezentare program
1.1. Introducere
1.2. Definitii
2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
2.1.2. Romania
2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel
3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare
3.1. hoteluri
3.2. hoteluri-apartament
3.3. moteluri
3.4. hosteluri
3.5. vile
3.6. bungalow-uri
3.7. cabane turistice
3.8. campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping
3.8.1. campingurile
3.8.2. satul de vacanţă
3.8.3. popasul turistic
3.9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice
3.9.1. pensiunile turistice
3.9.2. pensiunile agroturistice
3.10. apartamente sau camere de închiriat
3.11. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime
1
PROGRAM : HOTEL
3.12. condominium
4. Clasificări (conform legislaţiei şi normativelor)
4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele
4.1.1. hoteluri de 5 stele
4.1.5. hoteluri de 1 stea
4.2. Clasificare după locaţie
4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor
4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele)
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”
4.2.1.3. Hoteluri în oraşe turistice
4.2.2. Hoteluri de tranzit -“Motor Hotels”
4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi
4.2.4. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”
4.2.5. Hoteluri în staţiuni- “Resort Hotels”
5. Descriere functionala
5.1. Amplasarea şi orientarea
5.1.1. Poziţionarea acceselor
5.1.1.1. accesul auto clienţi
5.1.1.2. accesul auto de serviciu
5.1.2. poziţionarea volumului cazării
5.2. Schema functionala
5.3. Tipuri de plan
5.3.1. Plan simplu tract
5.3.2. Plan dublu tract
5.3.3. Plan de tip “punct”
2
PROGRAM : HOTEL
5.3.4. Plan cu atrium

5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
5.4.2. Acces auto
5.4.2.1. acces auto public
5.4.2.2. acces auto de serviciu
5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recepţie
5.5. Parcaje
5.6. Circulaţii
5.6.1. Nod principal
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)
5.6.3. Căi de evacuare
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţii
5.8. Alimentaţie publică
5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)
5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, aprovizionare)
5.8.3. Bucătăria (legături funcţionale, fluxuri, dimensionări)
6. Exemplu
7. Legislaţie specifică- normative
8. Bilbliografie selectiva
9. Anexe
3
PROGRAM : HOTEL
1. Prezentare program
1.1. Introducere1
Turismul consta in deplasarea persoanelor in scop recreational sau de afaceri. Turismul a devenit o activitate de relaxare globala. In 2008 s-au inregistrat
peste 922 milioane de sosiri internationale, cu o rata de crestere de 1,9%, comparativ cu 2007.
Ca urmare a recesiunii, cererea de turism intenational a scazut simtitor, incepand cu inceputul lunii iunie 2008, cand rata cresterii numarului de sosiri a
scazut cu 2% pe perioada verii, iar acest spor negativ a scazut cu 8% in cursul primelor 4 luni ale 2009. Dupa acest moment situatia s-a agravat si cu aparitia
epidemiei de gripa, iar turismul continua pe un trend descendent.
Turismul este vital pentru multe tari, ca cele apartinand Uniunii Europene, Egipt, Grecia, Tailanda, ca si multe natiuni insulare, cum ar fi Bahamas, Fiji,
Maldives si Seychelles, fapt datorat influxului de venit din tranzactionarea de bunuri si servicii si oportunitatea crearii multor locuri de munca in industria
serviciilor asociate turismului.
1.2. Definitii2
Organizatia Mondiala a Turismului defineste „turistul” ca persoana care „calatoreste si petrece un timp intr-un spatiu in afara celui obisnuit, pentru o
perioada mai lunga de 24 de ore, dar nu mai mult de un an consecutiv, in scopul relaxarii, afaceri sau alte activitati din care nu rezulta remuneratie in locul
desfasurarii lor”.
Liga naţiunilor descrie în 1936 turistul străin ca fiind “cineva care călătoreşte în străinătate pe o durată de cel puţin 24 de ore” iar Organizaţia Naţiunilor
Unite completează în 1945 afirmatia, precizând durata maximă a şederii: 6 luni.
Hunziker si Krapf, in 1941, defineau turismul ca „suma fenomenelor si relatiilor care deriva din deplasarea si ramanerea intr-un loc a non-rezidentilor,
atat timp cat acest lucru nu rezulta in rezidenta permanenta si nu este relationat cu castiguri financiare”
In 1976, explicarea notiunii de catre Societatii Turismului din Anglia era: „Turismul este deplasarea temporara , pe termen scurt, a persoanelor, cu
destinatie in afara spatiilor in care isi desfasoara in mod normal viata si activitatea, deplasare corelata cu activitatile desfasurate in timpul sederii. Include
deplasarea in orice scop.”
In 1981, Asociatia Internationala a Expertilor Stiitifici in Turism defineste turismul ca suma activitatilor alese voluntar si desfasurate in afara spatiului
casei.
Natiunile Unite, in studiul „Recomandari asupra statisticilor in turism: turism domestic” din 1994, clasifica trei forme de turism. Prima forma este
turismul domestic, care implica deplasari ale rezidentilor unei tari in interiorul tarii respective. „Inbound turism” desemneaza non-rezidentii care vin in tara
1
http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism
2
Idem 1
4
PROGRAM : HOTEL
respectiva. A treia categorie o reprezinta „outbound turism”, care implica rezidentii acelei tari, care se deplaseaza intr-o tara straina. UN a identificat
categorii secundare, care deriva din primele trei:
-turismul intern, care este suma turismului domestic cu „inbound turism”
-turismul national, care il combina pe cel intern cu „outbound turism” si
-turismul international, care reuneste „inbound turism” cu „outbound turism”
2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
 Primele aşezări / oraşe turistice în Europa
Au aparut în Roma Antică şi au fost legate de izvoarele termale. Aristocraţii romani detineau vile în aceste zone sau veneau ca oaspeţi ai prietenilor şi
rudelor.
Exemple:
-Baiae3
Era o staţiune la modă în Republica Romană, situată în regiunea Campania de astazi, la Golful Napoli si a fost cel mai important centru de ape termale şi
minerale al antichităţii. Băile erau umplute cu apă termală captată din izvoarele subterane şi transportată în bazine printr-un sistem de conducte. Apa era
folosită pentru relaxare dar şi în scopuri terapeutice.
“Oraşul turistic” avea atunci si are si astazi o importantă componentă de reprezentare, cetăţenii de vază ai republicii fiind posesori de vile în oraş (ex.
vilele lui Iulius Caesar şi Nero) şi viaţa politică şi mondenă fiind continuata aici.
-Bath4
Se afla în provincia Bretania (Anglia) si a fost locuit de romani între 60 – 400 en. Acestia au construit băi şi un templu pe dealurile ce încadrează valea
râului Avon în Somerset, în locul cu singurele izvoare termale din Marea Britanie. Staţiunea a devenit populară în timpul epocii georgiene.
 Hanul
Era legat de activităţi comerciale şi pelerinaje
3
http://en.wikipedia.org/wiki/Baiae
4
http://en.wikipedia.org/wiki/Bath,_Somerset
5
PROGRAM : HOTEL
Santiago de Compostela (în Galitia în Nord-Vestul Spaniei) era una din principalele direcţii de pelerinaj pentru Evul Mediu creştin. El Camino Frances
(denumit si El Camino de Santiago) era în sec. XI drumul medieval principal care unea Pirineii cu Santiago de Compostela, trecând prin Joca, Pamplona,
Estella, Santillana del Mar, Burgos şi Leon. Pe acest traseu existau „hanuri”(diferite de hanul oriental) pentru pelerini, locuri de întâlnire a oamenilor veniti
din Nord – Vestul Europei (Franţa, Statele Germane, Flandra etc) care parcurgeau împreună drumul pelerinajului. Pelerinajele au fost una dintre cauzele
“internaţionalizării” stilului gotic în arhitectură.
Aceste forme de cazare preced ceea ce se intelege prin turism, în forma actuală, care este o creaţie a secolului XIX . Cuvântul turism este folosit prima
dată în 1811 iar turist în 1840.
Călătoriile de plăcere sunt asociate cu Revoluţia Industrială în Marea Britanie. Turiştii erau industriaşi şi comercianţi (aceştia din urmă, membrii ai clasei
de mijloc dadeau caracterul “de masă” al fenomenului). Prima companie de călătorii / agenţie de turism a fost Cox & Kings, in 1758. Destinaţiile erau
localităţi din Marea Britanie (staţiuni balneare şi oraşe de pe coasta de Sud Est – Southampton) dar şi din sudul Europei şi Elveţia. Exploratori prin excelenţă,
britanicii “au cucerit” zone şi localităţi până atunci ignorate (Coasta de Azur) şi si-au pus amprenta într-o aşa de mare măsură încât numele unor locuri le
păstrează amintirea.Astfe, la Nisa, promenada pe malul mării este cunoscută şi astăzi ca Promenade des Anglais. Originile britanice ale turismului de pe
continent se văd şi în numele unor hoteluri vechi statornicite ca Hotel Bristol, Hotel Carlton sau Hotel Majestic.
2.1.2. Romania
 Inceputurile turismului
-Herculane5
Este cea mai veche staţiune turistică, datand din timpul romanilor, aflata pe teritoriul Romaniei. Herculane este atestat documentar din 153 e.n. sub
numele „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam” şi era apreciat pentru calităţile terapeutice ale apelor sale.
In 1736, sub dominaţie austriacă, statiunea a fost reevaluata si a început reconstrucţia şi modernizarea băilor şi a drumurilor. Pavilioanele şi vilele au fost
construite în stilul imperial al vremii. Măreţia acelei lumi continua să fie vizibila si astăzi,după o îndelungată părăsire.
 Hanul
Hanul romanesc vechi a patruns in spatiul nostru prin influenta orientala. Cuvantul „han” este de origine persana si inseamna ”casa de gazduit si ospatat
calatorii contra plata”.In limba romana, termenul a patruns in jurul secolului VXI, odata cu accentuarea influentei otomane asupra provinciilor romanesti,
dar si a intensificarii relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. In limba turca, aceste cladiri erau denumite caravanseraiuri 6, si sunt specifice Orientului
Mijlociu si Asiei Centrale.
5
http://www.herculane.org/index.html
6
http://en.wikipedia.org/wiki/Caravanserai
6
PROGRAM : HOTEL
Hanurile au in general forma de patrulater, cu ziduri groase in jurul unei curti interioare, in care se intra printr-o singura poarta. La parter se gasesc
pravaliile si pivnitele, iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte. De jur imprejurul cladirii, pe interior, este un pridvor cu coloane si arcade 7.
 Turismul in manastiri
In secolele XIX-XX, iesenii isi petreceau vacantele de vara fiind cazati in manastiri, ceea ce a condus la extinderea acestora si sporirea mijloacelor de
cazare (Văratec, Agapia). Acest lucru nu poate fi confundat cu turismul religios, acestia utilizand manastirile ca unica modalitate de cazare existenta la acea
vreme.
 Staţiunile regale (Sinaia, Bacik)
Sinaia si-a inceput istoria cu aparitia Peleşului. Domnitorul Carol I, viitor rege al României, fascinat fiind de frumuseţea locurilor, a început în 1873
construcţia unui castel de vânatoare, edificiu inaugurat în 1883 şi care va deveni reşedinţa de vară a casei regale. Noul castel a atras mutarea Curtii la Sinaia
pe perioada verii şi, impreuna cu aceasta, a lumii politice şi mondene a timpului. Miniştrii, oameni de afaceri, artişti si-au construit aici vile. La 10 mai se
deschidea sezonul iar verile caniculare îi alungau pe bucureşteni din capitală către noua staţiune.
Balcik8, micul oraş devenit parte a României, a incantat-o pe Regina Maria, care a construit pe faleza abruptă “Cuibul liniştit” – palatul, grădinile şi
pavilioanele din jurul său. Cum s-a întâmplat şi la Sinaia, personalităţile vremii au dorit să aibă o reşedinţă în preajma celei regale. Henriette Delavrancea
proiectează o serie de vile care fac sinteza elementelor de arhitectură tradiţională într-o interpretare modernă acordată tendinţelor arhitecturii
contemporane.
2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel9

Design/Boutique Hotelurile sunt hoteluri de mici dimensiuni, luxoase si personalizate, de multe ori pornind de la integrarea unei cladiei vechi cu specific
intr-un concept nou de amenajare. Acestea au aparut in toata lumea, urmarind tendinta generala de cautare a unor spatii cu personalitate, care sa ofere o
alternativa fata de lanturile hoteliere de mare anvergura. Unul din efectele globalizarii asupra turismului a fost uniformizarea modului de prezentare a unui
lant hotelier in orice locatie pe glob. Astfel, Hilton, Radisson Sass, Sofitel, Ibis au trasaturi recognoscibile (sigle, dimensionari, mobilier etc.), care fac parte
dintr-o strategie de marketing a brandului trespectiv. La polul opus, se gasesc aceste mici hoteluri axate pe un stil de viata care propune un vis, o poveste, in
locul unui simplu spatiu de dormit.
7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Han
8
http://www.pretaporter.ro/Balcik_oras_de_stanca_alba_175.html
9
http://www.designhotels.com
7
PROGRAM : HOTEL
3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare10

3.1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3.3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.
3.4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele
3.5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;
3.7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
3.8. campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele
3.9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
3.10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
3.11. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. condominium11
3.1. Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţie turiştilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de spaţii de alimentaţie în incintă.
3.2. Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum
şi servirea mesei în incinta acestora.
3.3. Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât
pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti, precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport.
3.4. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe
niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică.
10
cf. Normelor metoldologice in Romania (Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice)
11
cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
8
PROGRAM : HOTEL
Structurile de primire turistice clasificate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin ca hotel pentru tineret” vor fi asimilate cu categoria „ hostel”.
3.5 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni
turistice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.
3.6. Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu
umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi
independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Asigură cazarea
turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz. Funcţionează, de regulă, cu activitate sezonieră.
3.7. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care
asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea
staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
3.8. Campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping

3.8.1. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită
acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.
3.8.2. Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalowuri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor
servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
3.8.3. Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalowuri amplasate într-un
perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto.
3.9. Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice

3.9.1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 20 de camere, totalizând maxim 60 de locuri,
funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire
a mesei.
9
PROGRAM : HOTEL
3.9.2. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor
sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea
participării la activităţi gospodăreşti, sau meşteşugăreşti.
În pensiunile agroturistice, turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători
autorizaţi de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin o activitate legată de agricultură, creşterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi
de pomi fructiferi sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească, cu un atelier de lucru din care rezultă diferite articole de artizanat. Activităţile în cauză
trebuie să se desfăşoare în mod continuu sau, în funcţie de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.
3.10. Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând dintr-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi
posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti.
3.11. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. Condominium12 – program situat la graniţa între locuire şi hotel. Unităţile de cazare (camere, apartamente, suite, vile) sunt deţinute individual /
închiriate şi costurile pentru celelalte dotări (care pot include toate dotările specifice unui hotel) sunt împărţite.
4. Clasificări (conform legislaţiei şi normativelor)

4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele:
-lant reprezentativ: Hyatt Regency, Hilton, Radisson Sass
-lant reprezentativ: Novotel, Sofitel
-lant reprezentativ: Ibis
-lant reprezentativ: Etap
4.1.5. hoteluri de 1 stea
12
Cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
10
PROGRAM : HOTEL
-lant reprezentativ: -
Clasificarea hotelurilor se face dupa o serie de criterii obligatorii (suprafata camerei, dotare etc. (vezi tabel) si prin oferirea unei game de servicii
suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata. Aceasta gama de servicii suplimentare, printr-o combinare flexibila, genereaza un numar
de puncte necesare includerii hotelului intr-o anumita categorie (vezi anexa 1- „Servicii suplimentare”).
4.2. Clasificare după locaţie13 :

Locaţia este unul dintre cei mai importanţi factori pentru succesul comercial. În funcţie de poziţionarea pe piaţă, hotelurile trebuie să fie situate lângă
şosele importante, autostrăzi, aeroporturi, centre comerciale şi de afaceri sau staţiuni balneoclimaterice.
4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor

4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele)
Sunt amplasate ultracentral, lângă locurile simbol ale oraşelor. De mule ori numele hotelului cuprinde numele acelui loc. Se face o diferenţiere între
camere după vederea către oraş. Tendinţele actuale sunt de personalizare a hotelului prin amenajarea într-o clădire veche şi / sau printr-un concept de
amenajare – Design Hotel sau Hotel Boutique
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels”
Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţe şi seminarii
4.2.1.3. Hoteluri în oraşe turistice
Sunt situate în oraşe vizitate de un număr mare de turişti tot timpul anului. In general oferta acopera toate gradele de confort si se adreseaza tuturor
categoriilor de turisti.
4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels”

Sunt destinate persoanelor aflate în tranzit cu maşina sau motocicleta si sunt situate la intersecţia unor drumuri importante, la periferia oraşelor.
Amplasarea pe terenuri relativ ieftine permite alocarea de suprafeţe importante pentru parcare le sol şi organizarea în clădiri de înălţime medie sau joasă.
În general serviciile nu includ şi serviciul de cameră.
13
Clasificare cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
11
PROGRAM : HOTEL
4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi

Sunt tot hoteluri de tranzit, situate în imediata vecinătate a aeroportului. Necesita recepţie 24 din 24 şi servicii de catering non stop; pot avea spaţii
pentru conferinţe.
4.2.4. Hoteluri pentru seminarii “Convention Hotels”

Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţe şi seminarii – săli de conferinţe, săli multi funcţionale, spaţii pentru întâlniri, expoziţii, birouri de închiriat.
La aceste dotări se pot adăuga şi cele de sport si loisir. Sunt în general amplasate în noile dezvoltări din centrele oraşelor lângă centrele de expoziţii (târguri)
şi afaceri, având o foarte bună legătură cu infrastructura de transport.
Pe durata evenimentelor hotelul funcţionează la capacitate maximă.
Criteriul de bază în organizarea spaţială este flexibilitatea. Spaţiile pentru conferinţe şi întâlniri presupun un aparat separat de acces şi primire şi sali care
funcţionează ca foyer şi/sau expoziţii.
Hoteluri pentru seminarii de capacitate mare pot găzdui mai multe evenimente simultan. Separarea sălilor de conferinţe precum şi a restaurantelor este
necesară. Pentru că numărul de participanţi variază de la un eveniment la altul se impune o concepţie flexibilă a spaţiilor pentru conferinţe şi a holurilor
adiacente.
4.2.5. Hoteluri în staţiuni “Resort Hotels”

Sunt amplasate în staţiuni climaterice sau balneare. Orientarea camerelor ţine seama de peisaj şi însorire. Dimensionarea restaurantului trebuie să
asigure un loc pentru fiecare client. În general sejurul este lung de aceea sunt prevazute holuri generoase şi spaţii pentru loisir (săli pentru jocuri, bar,
piscină, dotări pentru sport). Pentru funcţionare şi în extrasezon pot fi prevăzute dotări specifice pentru seminarii şi conferinţe.
5. Descriere functionala
Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind
parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
5. 1. Amplasarea şi orientarea
In poziţionarea şi orientarea hotelului pe sit se va avea in vedere poziţionarea acceselor (în relaţia cu accesele carosabile şi pietonale şi principalele
direcţii pietonale din zonă) şi poziţionarea volumului ce cuprinde cazarea pentru o bună orientare a camerelor.
12
PROGRAM : HOTEL
5.1.1. Poziţionarea acceselor

5.1.1.1. accesul auto clienţi
 legătură cât mai lesnicioasă şi vizibilă cu strada / principalele căi de acces
 reprezentare (în special la hotelurile de 4 – 5 stele)
 evitarea intersectării cu traseele pietonale majore (dacă e cazul)
5.1.1.2. accesul auto de serviciu
 daca este posibil, de făcut dintr-o stradă secundară
 separat de accesul auto clienţi
5.1.2. poziţionarea volumului cazării

 orientarea camerelor către elementele de cadru natural (pentru hotelurile din staţiuni) sau către elementele simbol ale oraşului când este posibil
(hoteluri urbane)
 relaţia volumului construit cu oraşul: înscrierea în reglementările de urbanism specifice zonei (retrageri, regim de înălţime, POT, CUT), în
specificul oraşului (caracterul alveolar al căii Victoriei în Bucureşti) reprezentativitate în oraş (capăt de perspectivă)
5.2. Schema functionala

Organizarea funcţională a unui hotel are în vedere:
 separarea / segregarea funcţională – separarea circuitului clienţilor de cel de serviciu
 ierarhizarea spaţiilor în funcţie de reprezentativitate
 caracterul public / privat al spaţiilor (funcţiunilor)
Scheme funcţionale (după Cezar Lăzărescu)
13
PROGRAM : HOTEL
Figure 1
14
PROGRAM : HOTEL
Figure 2
15
PROGRAM : HOTEL
Figure 3 Schema funcţională a unui hotel (după Neufert)
16
PROGRAM : HOTEL
Figure 4 Schema funcţională a unui hotel – secţiune (după Neufert)

17
PROGRAM : HOTEL
5.3. Tipuri de plan

Alegerea tipului de plan este dictată de:
 orientarea camerelor
 extrovertit către exterior sau introvertit către un atrium
 orientarea tuturor camerelor către un element de cadru natural (mare, munte, cascada Niagara) sau către direcţia geografică favorabilă -
plan simplu tract
 gradul de ocupare la sol, regimul de înălţime
 eficienţă (hotelurile de tranzit de 1 - 2 – 3 stele, pentru care nici orientarea camerelor către un element de cadru natural şi nici însorirea nu sunt
importante, trebuie să fie conformate după criterii economice. Varianta dublu tract este cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele
inclusiv, fiind cea mai eficientă.
5.3.1. Plan simplu tract

- camerele sunt orientate într-o singură direcţie, în general către un element din cadrul natural (mare, munte) sau catre cea mai bună însorire
Figure 5
- de cealaltă parte a circulaţiei de nivel (coridor) sunt dispuse circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile
- suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este relativ mare drept care este o soluţie adoptată la categoriile superioare, justificată de orientarea
preferenţială sau la hotelurile sezoniere unde coridoarele pot fi deschise (cursive)
- la un număr de camere pe etaj corespunzător unei categorii medii, distanţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă
18
PROGRAM : HOTEL
5.3.2. Plan dublu tract

- camerele sunt orientate în două direcţii
- circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile sunt dispuse în rând cu camerele
- suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este mică, la fel şi distanţa de la nodul principal la camera – este cea mai eficientă rezolvare de plan,
cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele inclusiv
Figure 6
- dubla orientare poate crea două categorii de camere din punct de vedere al însoririi sau al orientării către elementele de cadru natural (de exemplu: bine /
prost însorite, către mare / către stradă), de aceea soluţia este potrivită pentru hoteluri de tranzit şi nu pentru hotelurile din staţiuni
- plecând de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante:

- cu circulaţiile şi serviciile dispuse în mijloc,
- cu apariţia unei a treia orientări sau planurile în cruce sau stea care folosesc eficient atât circulaţia orizontală de nivel cât şi nodurile verticale şi care pot
genera volumetrii cu mult mai spectaculoase decât planul dublu tract (planurile în cruce solicită atenţie în rezolvarea vederilor dintre faţadele
perpendiculare)
19
PROGRAM : HOTEL
Figure 7
20
PROGRAM : HOTEL
5.3.3. Plan de tip “punct”

- camerele sunt orientate în patru direcţii (în cazul planului pătrat) sau are vedere 360
- suprafaţa de coridor şi numărul nodurilor verticale raportate la numărul de camere sunt mici
- grad mic de ocupare la sol, regim mare de înălţime
- adoptarea acestei soluţii este determinată de dorinţa creării unui volum înalt, în unele cazuri a unei dominante verticale a zonei (uneori soluţia este
dictată de regulamentele de urbanism)
- dimensiunea în plan, dictată de numărul şi suprafaţa normată a camerelor (corespunzător categoriei hotelului – vezi capitolul “planul curent”) este destul
de importantă; de aceea, pentru obţinerea unui volum zvelt (un raport înălţime / lăţime în elevaţie mai mare de 2,5 / 1) este de preferat să se adopte
acestă soluţie numai pentru regim mare de înălţime (peste 15 etaje)
Figure 8
21
PROGRAM : HOTEL
5.3.4. Plan cu atrium

- este consacrat de Portmann prin hotelurile din deşertul Nevada (Vegas) unde camerele se deschid către un hol interior acoperit (atrium) iar circulaţiile
sunt dispuse către exterior
- rezolvarea cu atrium poate avea camerele dispuse către exterior şi circulaţiile către interior (vezi schemă)
- este o soluţie scumpă (suprafaţa atriumului şi în special volumul său şi suprafaţa coridorului raportata la numărul de camere sunt foarte mari), dar
spectaculoasă (prin atriumul care găzduieşte funcţiuni 22tudio22ntative), potrivită pentru hotelurile de 4 şi 5 stele
- soluţia cere un 22tudio atent al atriumului, în special a dimensiunilor şi raportului înălţime / lăţime
- lungimile mari ale circulaţiilor orizontale de nivel determină în general apariţia unor scări de evacuare (vezi capitolul “Siguranţa la foc”) în plus faţă de
cele impuse de funcţiune (nodul principal şi nodul secundar)
- distanţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă; în acest caz poate sa devină necesară apariţia unui nou grup de lifturi
Figure 9
22
PROGRAM : HOTEL
5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
-vezi cap.”Amplasarea si orientarea”
-poate corespunde cu accesul principal (auto) sau poate fi un acces pe traseul unui pietonal, din alta directie, catre holul reprezentativ al hotelului
5.4.2. Acces auto

5.4.2.1. acces auto public
-vezi cap.”Amplasarea si orientarea”
Intrarea principala se va realiza printr-un aparat de acces de dimensiuni reprezentative. Intotdeauna vehiculele vor ajunge in fata intrarii pe mana
dreapta, pentru ca vizitatorul sa fie lasat in dreptul accesului. Acesta se va realiza intr-o zona protejata printr-o copertina sau alt element constructiv.
Soferul masinii trebuie apoi sa isi continue traseul catre oras sau sa aiba posibilitatea de a intoarce pentru a ajunge la parcarea exterioara sau rampa de
acces catre parcarea din subsol. La plecare, soferul trebuie sa aiba posibilitatea sa ia masina din parcare si sa ajunga din nou in fata accesului principal,
tot pe mana dreapta, pentru a lua vizitatorii si a continua traseul spre oras.
Rampele de intrare si iesire din parcarea subterana vor fi amplasate in afara ariei vizuale a zonei principale.
5.4.2.2. acces auto de serviciu
- este folosit pentru aprovizionarea hotelului: alimentaţie publică (bucătăria restaurantului, bar, administraţie, mentenanţă hotel, evacuarea gunoiului)
In masura in care amplasarea permite un acces secundar pe o alta strada decat cea care genereaza accesul principal, este recomandabil ca accesul
auto de serviciu (aprovizionare) sa se realizeze pe aceasta strada.
Daca accesul se va realiza printr-o singura strada, este posibil ca accesul de serviciu sa coincida pana la un moment dat cu accesul carosabil public, cu
conditia ca acesta sa fie mai lung si deviat fata de acesta, pentru a nu crea dificultati de orientare pentru public. In ambele situatii, aprovizionarea se va
face printr-o curte de serviciu, amplasata la cota terenului sau in subsol.
Aprovizionarea hotelului se face printr-o curte de serviciu. Deoarece este de preferat ca această curte să nu fie văzută din camere în multe din cazuri
ea se amplasează la nivelulul subsolului (primului nivel de subsol) fiind rezolvată ca o curte săpată (curte engleză) sau acoperită parţial sau total de
planşeu, rămânând deschisă spre exterior prin intermediul rampei de acces. In imediata vecinătate se va amplasa un birou de recepţie marfă.
Prin curtea de serviciu se face aprovizionarea hotelului (cu alimente, consumabile, rufe curate – dacă externalizează serviciul spălătorie – şi se evacuează
gunoiul. De aceea în dimensionarea curţii se va avea în vedere gabaritul maxim şi spaţiul de manevră necesar autovehiculelor care fac aprovizionarea –
evacuarea.
23
PROGRAM : HOTEL
Figure 10
24
PROGRAM : HOTEL
Figure 11
25
PROGRAM : HOTEL
Figure 12
5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recepţie

Holul trebuie astfel dimensionat incat sa permita prezenta simultana a unui numar mare de vizitatori (un autocar cu turisti care se cazeaza in acelasi
timp). Receptia va fi vizibila din acces, cu un blat cat mai lung pentru a evita aglomeratia la momentul cazarii. Nodul principal (lifturi, scari) va fi amplasat in
apropierea receptiei, astfel incat sa permita orientarea usoara.
26
PROGRAM : HOTEL
Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel – (după Cezar Lazarescu)
27
PROGRAM : HOTEL
5.5. Parcaje
- se amplaseaza de preferinta in afara zonei care contine bara de cazare, pentru a evita dificultatea rezolvarii locurilor de parcare sub structura deasa
dictata de modularea camerelor
In cazul amplasamentelor situate în Bucureşti, stabilirea numărului minim de locuri de parcare se face conform prevederilor HCGMB 66/2006 14.
Astfel pentru hoteluri (indiferent de categoria de confort) trebuie asigurat minim 1 loc de parcare la fiecare 60 mp ai suprafeţei utile aferente
destinaţiei respective (cazării). In plus se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare (pentru salariaţi / vizitatori).
Pentru funcţiunile adiacente (restaurant, sală de conferinţe, piscină etc.) parcajele se vor dimensiona separat confor reglementărilor.
In functie de capacitate, parcajele se clasifica in urmatoarele categorii 15:

P1- pana la 100 de autoturisme
P2- intre 100- 500 de autoturisme
P3- peste 500 de autoturisme
Numarul de accese in parcaj pentru autoturisme se stabileste in functie de tipul, categoria si marimea parcajului:
-un acces cu un fir de circulatie pe sens sau doua platforme elevatoare pentru parcajele de tip P1. Pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme se
poate prevede o platforma elevatoare.
-doua accese cu un fir de circulatie pe sens sau un acces cu doua fire de circulatie la parcajele de tip P2, precum si indiferent de tip la parcajele accesibile
numai personalului special angajat pentru efectuarea parcarii (in care publicul nu are acces).
-doua accese din care cel putin un fir de circulatie pe sensul de intrare si doua fire de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la iesire) sau doua fire de
circulatie pe sensul de intrare si un fir de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la intrare) la parcajele publice de tip P3
LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE

RAMPE DREPTE– SENS UNIC 3,00
RAMPE DREPTE – DUBLU SENS 5,50
RAMPE CURBE– SENS UNIC 4,00
14
cf. “Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 66 din 2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile construcţii şi amenajări autorizate pe teritoriul
Municipiului Bucureşti şi aprospectelor necesare unei corecte funcţionari a arterelor de circulaţie”
15
cf. “Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97
28
PROGRAM : HOTEL
RAMPE CURBE – DUBLU SENS 3,50 – FIRUL INTERIOR

+
3,00 FIRUL EXTERIOR
NOTĂ:
 Circulaţiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza de curbură exterioară pentru sens unic de minimum 8,50m
 Circulaţiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza exterioară a firului de circulaţie interior curbei de minimum 8,50m
 In cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecţie orizontală
 Dacă rampele de circulaţie în dublu sens sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri, lăţimea totală a rampei se măreşte cu lăţimea insulei de
separare între sensuri
Panta căilor de circulaţie (rampe) 16

Panta rampelor este de maximum 18% pentru:
- rampe drepte
- rampe curbe – circulaţie în sens unic măsurată în axa căii de circulaţie sau în dublu sens, măsurată în axa firului de circulaţie interior curbei
Se recomandă adoptarea unor soluţii în care rampa să nu depăşească 15%.17
16
cf. “Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97
17
cf. Neufert “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie” Ediţia a 37-a, adăugită şi prelucrată Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004
29
PROGRAM : HOTEL
Figure 14
30
PROGRAM : HOTEL
Figure 15
31
PROGRAM : HOTEL
5.6. Circulaţii
5.6.1. Nod principal
Nodul principal este compus din ascensoare şi scară; este destinat doar publicului, pentru circulaţie. Scara, în măsura în care îndeplineşte condiţiile
normate, este folosită drept cale de evacuare. O deosebită atenţie trebuie acordată dimensionării holului de etaj gîndind că trebuie să permită atât
circulaţia persoanelor care aşteaptă liftul cât şi a celor care coboară din lift.
Figure 16
32
PROGRAM : HOTEL
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

Este folosit de către personalul hotelului pentru curăţenia camerelor şi room-service. Scara, în măsura în care îndeplineşte condiţiile normate, este
folosită drept cale de evacuare fiind semnalizată conform normelor.
In oficiu este adusă mâncarea din bucătărie pentru serviciul la cameră cu ajutorul unui montcharge. Nodul secundar mai cuprinde o depozitare
pentru rufe murdare / curate, tubul de gunoi şi un grup sanitar. Ascensorul de serviciu este folosit pentru transportul rufelor la / de la spălătorie, a
consumabilelor şi a obiectelor de inventar.
Ascensorul şi montcharge-ul precum şi scara de serviciu trebuie să corespundă în planul bucătăriei în vecinătatea zonei oficiului pentru a se putea
efectua cu uşurinţă serviciul la camera
Figure 17
33
PROGRAM : HOTEL
5.6.3. Căi de evacuare – amplasare şi dimensionare dictată de siguranţa la foc18

Prevederi generale19
In caz de incendiu trebuie asigurată:
a) protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi starea lor fizică;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) preîntâmpinarea propagării incendiilor;
d) protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea persoanelor,
protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte
negative ale acestuia;
Siguranţa la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţinerea riscurilor de incendiu în limitele admise, limitarea propagării
incendiilor o perioadă de timp normată, asigurarea posibilităţilor de evacuare a persoanelor şi bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare şi de stingere
a incendiilor etc.
Căi de evacuare în caz de incendiu20

In proiect vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor
suprafeţe carosabile, în timpul cel mai scurt posibil şi în condiţii de deplină siguranţă.
Căile de circulaţie prevăzute pentru funcţionarea normală a construcţiilor trebuie să asigure şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special
destinate evacuării se prevăd numai când cele funcţionale sunt insuficiente sau nu pot satisface condiţiile de siguranţă la foc.
Deschiderea uşilor de pe traseul evacuării, de regulă, trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepţia uşilor prin care se
evacueză cel mult 30 persoane valide şi a cazurilor prevăzute în normativ.
Prin deschidere uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. (spaţiul necesar deschiderii uşilor nu
trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare)
18
cf. „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99”
19
cf. „Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079-02
20
cf. „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99”
34
PROGRAM : HOTEL
Scări de evacuare interioare deschise se admit atunci când asigură avacuarea a cel mult două niveluri succesive. (de exemplu se admite o scara
liberă între parter şi mezanin ca scară de evacuare)
Scările de evacuare sunt drepte, de obicei în două rampe şi închise. Pentru evacuare vor fi folosite în primul rând scările necesare funcţional (scara
principală şi scara de serviciu) dacă sunt alcătuite şi dimensionate corespunzător. Suplimentar vor fi prevăzute scări de evacuare doar dacă cele necesare
funcţional nu asigură performanţele normate (prin amplasarea, conformarea sau dimensionarea lor).
Timpii / distanţele de evacuare (masurate de la uşa camerei la scara de evacuare) sunt normate în funcţie de posibilităţile de evacuare (într-o
direcţie, în două direcţii) şi de gradul de rezistenţă la foc al clădirii. În schema “Etaj curent –Timpi de evacuare” sunt trecute distanţele maxime admise în
cazul clădirilor gradul I sau II de rezistenţă la foc (cu stâlpi, grinzi şi planşee din beton armat, pereţi de compartimentare şi închidere din zidărie sau similar).
Uşile de la scările de evacuare se deschid în sensul evacuării fără a împiedica evacuarea persoanelor de la etajele superioare (spaţiul necesar deschiderii
uşilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare).
Dimensionarea scărilor este determinată de numărul fluxurilor de evacuare. La clădirile pentru turism capacitatea unui flux de evacuare este de
maximum 70 de persoane.
1 flux de evacuare = 0,80m
2 fluxuri de evacuare = 1,10m
3 fluxuri de evacuare = 1,60m
De asemenea uşile vor fi dimensionate corespunzător numărului fluxurilor de evacuare.
La clădirile înalte (clădiri civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28m faţă de terenul – carosabilul adiacent
– accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin 2 laturi) şi foarte înalte (pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 45m),
se aplică în plus prevederile specifice conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P-118.
Soluţiile de plan cu atrium vor ţine seama de reglementările specifice corespunzătoare. 21
21
Idem 16
35
PROGRAM : HOTEL
Figure 18
36
PROGRAM : HOTEL
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţii
-dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. “Clasificari”) 22
-vezi anexa 2-“Structuri posibile ale spatiilor de cazare”
22
cf „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”
37
PROGRAM : HOTEL
-baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

-ghena de instalatii trebuie sa fie vizitabila de pe hol, ceea ce determina pozitionarea acesteia. Din acest motiv se evita amplasarea unei axe de structura pe
limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia dintre bai si camere.
Figure 19
38
PROGRAM : HOTEL
Figure 20
39
PROGRAM : HOTEL
5.8. Alimentaţie publică

5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)
Restaurantul este accesibil din holul principal, accesul facandu-se trecand pe langa barul de zi. Este recomandabil ca pe langa accesul din hotel sa
existe si un acces direct din strada. La intrare, se va amplasa o garderoba, in relatie cu oricare dintre cele doua accese. Grupurile sanitare se vor amplasa
intr-o zona excentrica, protejate printr-un spatiu tampon care sa nu permita vizibilitatea directa catre usi (panou de protectie etc).
Accesele vor fi pe cat posibil amplasate opus fata de usile oficiului, directia de mers a vizitatorilor fiind in sens opus fata de directia chelnerilor la
servire. Niciodata un acces nu va fi pozitionat in apropierea usilor oficiului de servire.
Este preferabil ca salonul de mic dejun sa fie separat de restaurant, dar in legatura cu acesta. Este acceptata amplasarea acestuia la alt nivel decat
restaurantul, cu conditia ca in imediata apropiere sa existe un oficiu, care sa comunice pe verticala cu oficiul bucatariei. Transportarea produselor se va
face cu un mont-charge, prin nodul secundar.
Salonul de mic dejun poate sa devina o extindere a restaurantului pentru pranz si cina.
5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, aprovizionare)

(vezi cap.” Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)”
Acesta va fi in legatura cu holul principal si zona de asteptare.
5.8.3. Bucătăria (legături funcţionale, fluxuri, dimensionări)

Cazul cel mai economic este pozitionarea bucatariei la acelasi nivel cu restaurantul.
Este intalnita rar si nerecomandata amplasarea acesteia la alt nivel decat restaurantul, fiind o solutie extrema si scumpa, care implica dificultati de
transport al produselor de la un nivel la altul. In acest caz, legatura pe verticala se va face printr-un oficiu la nivelul restaurantului, care sa corespunda cu
oficiul bucatariei .
De asemenea, bucataria poate fi amplasata partial la alt nivel (accese personal, vestiare, sala de mese personal, receptie marfa si mare parte a
depozitarilor). Aceasta solutie este benefica pentru ca reduce spatiul din parter alocat bucatariei, in favoarea spatiilor publice.
40
PROGRAM : HOTEL
Figure 21
41
PROGRAM : HOTEL
Figure 22
42
PROGRAM : HOTEL
OFICIUL este “interfaţa” dintre restaurant şi bucătărie. În oficiu este permis numai accesul personalului de servire (ospătari) şi a mâncării preparate.
Circuitul chelnerilor (ilustrat în “Schema funcţională bucătărie” se desfăşoară după cum urmează:
1. intră din restaurant având pe tavă vesela murdară în urma debarasării
intrarea se face prin partea dreaptă a oficiului de unde parcursul se face de la dreapta la stânga; tava este tinută cu braţul drept; chelnerul ia de pe
tavă / pune pe tavă cu mâna dreaptă. Intre oficiu şi bucătărie se află o masă (tejghea) parţial încălzită (în dreptul bucătăriei calde) pe cere se pun
farfuriile şi platourile cu mâncarea preparată de unde sunt preluate de ospătari
2. oprire la spălător veselă, lasă vesela murdară
3. oprire bucătărie caldă, ia preparatele de la bucătăria caldă
4. oprire bucătărie rece, ia preparatele de la bucătăria rece
5. oprire bar băuturi, ia preparatele de la bar băuturi
6. se întoarce în restaurant şi duce comanda la mese
sau duce comanda la camere (room service) prin:

7. monte charge şi este preluată în oficiul de etaj
8. lift de serviciu, prin oficiul de etaj până la cameră
Alimentele nepreparate (vezi circuit alimente nepreparate din “Schema funcţională bucătărie”) sunt aduse din depozite prin intermediul unei platforme
de marfă şi a unei scări (dacă depozitele şi curtea de serviciu sunt la alt nivel) sau direct (dacă sunt la acelaşi nivel cu bucătăria) şi sunt fie depozitate în
depozitele / camerele frigorifice şi cămara de zi fie duse direct la preparări. Circulaţia alimentelor nepreparate se face printr-un coridor aflat între
depozitele bucătăriei şi preparări.
PREPARĂRI (carne, peşte, legume) preiau alimentele nepreparate, le prepară (curăţă, tranşează, toacă etc.) şi le trimit la bucătăria caldă şi bucătăria
rece (vezi circuit alimente semipreparate din “Schema funcţională bucătărie”). De la preparări resturile sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară
în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.
BUCĂTĂRIA CALDĂ şi BUCĂTĂRIA RECE preiau alimentele semipreparate de la preparări şi celelalte ingrediente din cămara de zi şi prepară mâncarea
pentru servirea la mese.
Resturile de la bucătării şi spălător sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.
43
PROGRAM : HOTEL
Figure 23
44
PROGRAM : HOTEL
6. Exemplu
La Purificadora Hotel23
arhitecti: LEGORRETA + LEGORRETA
locatie: Puebla, México
data finalizarii: 2007
categoria: Boutique Hotel
amenajari interioare: LEGORRETA + LEGORRETA, SerranoMonjaraz Arquitectos

arie construita: 3000 mp
aria amplasamentului: 1178 mp
fotografii: Undine Pröhl
Localizat in orasul Puebla si apartinand Master Planului “Paseo San Francisco”, hotelul este configurat pornind de la o cladire inregistrata ca monument
de patrimoniu, care a trebuit integrata in noul proiect. Aceasta cladire era o fabrica de gheata, unde apa era purificata si imbuteliata, de unde si denumirea
hotelului.
Dispune de urmatoarele facilitate: 26 de camere, receptie-magazin, restaurant-bar, bucatarie, sala pentru organizari evenimente, patio cu o inaltime de 4
nivele,sali de inatalniri, birouri, crama. Include o piscine, terasa pentru evenimente, sala de gimnastica, Jacuzzi, masaj si sauna.
Proiectul consta intr-un mare patio lateral, inconjurat de o cladire in L la fiecare nivel. Parterul functioneaza ca un living-room si este o prelungire a
inaltimii restaurantului-bar si a receptiei-magazin. La al doilea si al treilea nivel, un spatiu liber separa circulatiile de camere iat la nivelul patru, acesta
delimiteaza functiunile de loisir. Inaltimea patio-ului este partial acoperita de un acoperis.
Fatadele au acelasi tratament cu cladirea veche, extinzand tencuiala si piatra pe toata inaltimea.Principalele materiale folosite sunt piatra(de la
constructia originala) si un lemn vechi, care contrasteaza cu materialele contemporane, sticla si otel. In camere, pardoselile sunt finisate cu o ceramica cu
design personalizat, iar baile sunt placate cu onix.
In timpul santierului, arheologii au descoperit bucati de sticla apartinand vechii cladiri, pe care le-au integrat in noul proiect.
23
www.archdaily.com
45
PROGRAM : HOTEL
Figure 24
46
PROGRAM : HOTEL
Figure 25
47
PROGRAM : HOTEL
Figure 26
48
PROGRAM : HOTEL
Figure 27
49
PROGRAM : HOTEL
Figure 28
50
PROGRAM : HOTEL
Figure 29
51
PROGRAM : HOTEL
Figure 30
52
PROGRAM : HOTEL
Figure 31
53
PROGRAM : HOTEL
Figure 32
54
PROGRAM : HOTEL
7. Legislaţie specifică- normative

 Clasificare conform H. G. Nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice şi Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea
structurilor de primire turistice
 Siguranţa la foc conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99
 Siguranţa în exploatare conform Normativ privind proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare NP 068 – 02
 Proiectarea parcajelor Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24 – 97
 Accesibilitate conform Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap NP 051 / 2001
 Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079-
02
 Hotărîrea Guvernului nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
 Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice
 Legea 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
8. Bilbliografie selectiva
 Lăzărescu, Cezar “Construcţii hoteliere” Editura Tehnică, Bucureşti 1971
 Neufert “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie” Ediţia a 37-a, adăugită şi prelucrată Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004
 Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
 www.designhotels.com
 www.archdaily.com
55
PROGRAM : HOTEL
9. Anexe
9.1. Anexa nr. 124
În toate structurile de primire turistice este obligatorie(…) oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu
plată separat, cuprinse in lista de mai jos, astfel:
- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 18 servicii;
- la unităţile de 3 stele - cel puţin 15 servicii;
- la unităţile de 2 stele - cel puţin 10 servicii;
- la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii;
Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare
1. Servicii de poştă, telecomunicaţii şi publicitate:
- convorbiri telefonice;
- acces internet;
- fax;
- antenă satelit;
- program video intern,
- TV cablu;
- vânzări de cărţi poştale, ilustrate, timbre poştale, reviste;
- vânzări de materiale de promovare turistică (CD-uri, DVD-uri, albume, ghiduri, pliante).
2. Servicii personale:
- frizerie;
- coafură;
- cosmetică;
- manichiură;
- pedichiură;
- gimnastică de întreţinere;
24
Anexa nr. 6 la „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”
56
PROGRAM : HOTEL
- exerciţii fizice şi cură pentru slăbire;

- spălătorie şi curăţătorie;
- curăţat încălţăminte.
3. Închirieri de:
- CD-uri, DVD-uri
- laptopuri;
- frigidere;
- televizoare;
- pături suplimentare;
- jocuri distractive (rummy, table, şah);
- echipament şi materiale sportive;
- săli de recepţie, simpozioane etc.;
- birouri pentru firme;
- birouri pentru oameni de afaceri;
- instalaţii pentru traducere simultană;
- locuinţe pentru reprezentanţi de firme;
- locuri de garaj;
- biciclete şi triciclete;
- ambarcaţiuni (şalupe, bărci);
- articole de ştrand şi plajă (umbrele, şezlonguri, cearceafuri);
- autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car);
- terenuri de sport;
- articole de uz gospodăresc pentru campinguri;
- inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în
campinguri;
- maşini de călcat;
- maşini automate de spălat rufe în campinguri.
4. Servicii de educaţie fizică şi sport:
57
PROGRAM : HOTEL
- înot;
- patinaj;
- schi;
- echitaţie;
- popice;
- gimnastică;
- alpinism;
- tenis de câmp;
- tenis de masă;
- tir cu arcul;
- schi nautic;
- şcoli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.
5. Servicii de cultură şi artă:
- organizare directă şi procurare de bilete pentru:
- spectacole de teatru;
- concerte;
- carnavaluri.
6. Diverse alte servicii:
- room-service;
- spălat şi călcat lenjerie;
- spălat, călcat, curăţat obiectele turiştilor;
- comisionar-curier;
- lucrări de secretariat;
- multiplicări de documente;
- rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi;
- rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie;
- parcare auto;
- supraveghere copii, bătrâni;
58
PROGRAM : HOTEL
- grădiniţă pentru copii;

- procurări bilete de tren, avion;
- transport hotel - aeroport;
- piscină, saună;
- sală de fitness;
- solar;
- masaj;
- organizare de banchete, recepţii, mese oficiale, nunţi;
- ghid de turism autorizat;
- tratamente medicale de diverse tipuri;
- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului
ambulatoriu;
- organizarea de partide de pescuit;
- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
- bilete pentru mijloacele de transport în comun;
- plimbări cu căruţa, trăsura, sania etc.;
- schimb valutar;
- vânzări de mărfuri - puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri,
ziare, flori etc.);
- vânzări de excursii pe trasee interne şi externe;
- vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (festivaluri, seri
folclorice, degustări de vinuri etc.).
7. Servicii gratuite:
- informaţii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport,
spectacole, starea vremii;
- încărcarea, descărcarea şi transportul bagajelor;
- trezirea turiştilor la ora solicitată;
- obţinerea legăturilor telefonice;
59
PROGRAM : HOTEL
- păstrarea obiectelor de valoare;

- transmiterea de mesaje;
- predarea corespondenţei turiştilor;
- expedierea corespondenţei turiştilor;
- asigurarea de ziare, reviste în holuri;
- acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente;
- păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea turiştilor;
- păstrarea bagajelor;
- comenzi pentru taximetre;
- expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea turiştilor;
- facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate;
- oferirea de materiale de promovare şi informare turistică;
- servicii de parcare şi garare.
60
PROGRAM : HOTEL
9.2. Anexa nr. 225

Structuri posibile ale spatiilor de cazare
- cameră cu pat individual, respectiv un loc reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de
minimum 90 cm;
- cameră cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţimea patului
matrimonial va fi de minimum 140 cm;
- cameră cu pat dublu, respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160
cm;
- cameră cu două paturi individuale, respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane;
- cameră cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane.
- cameră cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru persoane.
- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr.... locuri;.
- suita – ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar;
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele;
- garsonieră, reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi
printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică
- apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitară proprie.
La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4
locuri.
25
Cf. „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”
61

DOCUMENTATIE TEORIA PROIECTULUI - Turism Hotelier

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTATIE TEORIA PROIECTULUI - Turism Hotelier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE

5.3.4. Plan cu atrium

2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel9

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare10

3.8. Campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping

3.9. Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice

4. Clasificări (conform legislaţiei şi normativelor)

4.2. Clasificare după locaţie13 :

4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor

4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels”

4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi

4.2.4. Hoteluri pentru seminarii “Convention Hotels”

4.2.5. Hoteluri în staţiuni “Resort Hotels”

5.1.1. Poziţionarea acceselor

5.1.2. poziţionarea volumului cazării

5.2. Schema functionala

Figure 3 Schema funcţională a unui hotel (după Neufert)

Figure 4 Schema funcţională a unui hotel – secţiune (după Neufert)

5.3. Tipuri de plan

5.3.1. Plan simplu tract

5.3.2. Plan dublu tract

- plecând de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante:

5.3.3. Plan de tip “punct”

5.3.4. Plan cu atrium

5.4.2. Acces auto

5.4.3. Acces principal (pietonal si auto- public), Hol, Recepţie

Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel – (după Cezar Lazarescu)

In functie de capacitate, parcajele se clasifica in urmatoarele categorii 15:

LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE

RAMPE CURBE – DUBLU SENS 3,50 – FIRUL INTERIOR

Panta căilor de circulaţie (rampe) 16

Se recomandă adoptarea unor soluţii în care rampa să nu depăşească 15%.17

5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

5.6.3. Căi de evacuare – amplasare şi dimensionare dictată de siguranţa la foc18

Căi de evacuare în caz de incendiu20

5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţii

-dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. “Clasificari”) 22

-vezi anexa 2-“Structuri posibile ale spatiilor de cazare”

-baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

5.8. Alimentaţie publică

5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, aprovizionare)

5.8.3. Bucătăria (legături funcţionale, fluxuri, dimensionări)

sau duce comanda la camere (room service) prin:

amenajari interioare: LEGORRETA + LEGORRETA, SerranoMonjaraz Arquitectos

7. Legislaţie specifică- normative

- exerciţii fizice şi cură pentru slăbire;

- grădiniţă pentru copii;

- păstrarea obiectelor de valoare;

9.2. Anexa nr. 225

S-ar putea să vă placă și