PAŞI SPRE SUCCESUL

UNEI AFACERI
ÎN TURISMUL RURAL

CUPRINS:
Introducere ................................................................................. p. 3
Capitolul I. Turismul rural – repere teoretice .............. p. 5
Capitolul II. 20 de întrebă ri şi ră spunsuri
despre turismul rural ................................... p. 23
Capitolul III. Test de evaluare ............................................. p. 40
Capitolul IV. Idei de afaceri în turismul rural ............... p. 46
Capitolul V. Că lă torie prin satele vasluiene .................. p. 62

Produs final realizat în cadrul proiectului de mobilită ţi Leonardo da Vinci „Abilită ţi

antreprenoriale în organizarea activită ţilor de turism rural” ( LLP/LdV/IVT/2010/RO/044).
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare)
reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

Proiect de mobilitate Leonardo da Vinci

“Abilităţi antreprenoriale în organizarea
activităţilor de turism rural”
LLP/LdV/IVT/2010/RO/044

Benefiaciar: Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”, Vaslui

ECHIPA DE PROIECT:

Prof. Botan Ana Cristiana

Prof. Mazga Doina
Prof. Donosă Ana Teodora
Prof. Hobjilă Daniela Ramona
Ec. Soroceanu Mihaela
Prof. coordonator Amancei Nicoleta Ileana

Elevi participanţi:
COMAN DIANA IONELA
NAPOROJNA IULIA ELENA
HORDILĂ MĂDĂLINA DORINA
DIACONU IONUŢ ALEXANDRU
MOROŞANU FLORIN ROBERT
CIMPOI ADRIANA
GRIGORAŞ DENIS
RĂILEANU ALINA RAMONA
ANCUŢA MARIUS GABRIEL
POPICA RĂZVAN ALEXANDRU
DONOSĂ CRISTINA
LUNGU SORINA
TUDUSCIUC BOGDAN
MARCU DIANA MIHAELA

Editura MEDIA SIND

Str. Donici, nr. 2, Tel./Fax: 0235 315 008; 0723 359148,
E-mail: sindmedia@yahoo.com

ISBN:

Vaslui, Iulie 2011

2
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

Introducere
În anul şcolar 2010-2011, Grupul Şcolar Industrial “Ştefan
Procopiu”, Vaslui a derulat proiectul de mobilitate Leonardo da Vinci în
parteneriat cu “Lawton School” din Gijon, regiunea Asturias, Spania. Titlul
proiectului este „Abilităţi antreprenoriale în organizarea activităţilor de turism
rural” (nr. LLP-LdV/IVT/2010/RO/044). Din echipa de proiect au făcut parte 6
profesori şi 14 elevi (8 fete şi 6 băieţi) de la clasele a IX-a şi a X-a de la profilul
Servicii, specializarea Tehnician în turism. Elevii au fost selectaţi în funcţie de
anumite criterii, precum: media de admitere pentru elevii din clasa a IX-a şi media
generală din anul şcolar anterior pentru elevii de la clasa a X-a, rezultate
deosebite obţinute la olimpiade şi concursuri şcolare, rezultatele obţinute la testul
de limba engleză. Proiectul a fost coordonat de profesorul Amancei Nicoleta
Ileana.
Stagiul de practică s-a desfăşurat în perioada 9-29 mai 2011 şi a
constat în 90 de ore de activităţi practice în opt hoteluri rurale din regiunea
Asturias, renumită în Spania pentru valorificarea cadrului natural şi dezvoltarea
turismului rural. Acest stagiu de practică a fost precedat de un program de
pregătire pedagogică, lingvistică şi culturală care s-a desfăşurat în România. În
urma participării la acest stagiu de practică, elevii şi-au îmbunătăţit cunoştinţele
despre următoarele aspecte: materialele şi echipamentele necesare curăţeniei în
spaţiile de cazare şi în restaurantul unei pensiuni agroturistice şi importanţa
utilizării lor, consumabilele din inventarul spaţiilor de cazare şi al restaurantului
precum şi importanţa utilizării lor, succesiunea logică a etapelor de efectuare a
serviciilor de curăţenie în spaţiile de cazare.
Abilităţile dezvoltate de elevi în urma stagiului de practică sunt:
pregătirea salonului de servire şi a spaţiilor de cazare, munca în echipă în cadrul
pensiunii agroturistice, comunicare şi interrelaţionare în limbi străine (engleza şi
spaniola). De asemenea, elevii şi-au dezvoltat o serie de competenţe, precum:
aplicarea legislaţiei şi a reglementărilor privind securitatea şi sănătatea la locul
de muncă, asigurarea ordinii şi a curăţeniei la locul de muncă, aplicarea
principiilor ergonomice în organizarea activităţilor din salonul de servire şi a
spaţiilor de cazare, aranjarea şi decorarea spaţiilor de servire şi a celor de cazare,
servirea preparatelor şi a băuturilor în restaurantul pensiune, dezvoltarea
spiritului antreprenorial.
3
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

Produsul final al acestui proiect îl reprezintă experienţa practică

acumulată de elevi în urma stagiului de pregătire, iar un rezultat important este
ghidul de bune practici “Paşi spre succesul unei afaceri în turismul rural” care este
structurat în cinci capitole: Turismul rural-repere teoretice, 20 de întrebări şi
răspunsuri despre turismul rural, Test de evaluare, Idei de afaceri în turismul
rural, Călătorie prin satele vasluiene.
Primele două capitole ale ghidului prezintă câteva abordări conceptuale
referitoare la turismul rural şi oferă răspunsuri la întrebări precum: Care sunt
diferenţele dintre turismul rural şi agroturism? Care sunt diferenţele dintre o
pensiune turistică şi o pensiune agroturistică? Care sunt paşii care trebuie urmaţi
de către o persoană fizică pentru introducerea unui imobil în circuitul turistic de
cazare ca pensiune turistică rurală? Care sunt condiţiile de organizare a unei
pensiuni turistice/agroturistice potrivit legilor din România? Care sunt factorii
care au contribuit la dezvoltarea turismului rural? Când a început activitatea de
turism rural în Europa? Care sunt liderii turismului rural din Europa? Când a
început activitatea de turism rural în România? Ce organizaţii naţionale şi
europene susţin şi promovează turismul rural? Ce este satul turistic? Unde au fost
organizate primele sate turistice? Care sunt avantajele satelor turistice? Există
sate turistice în România? Care sunt normele igienico-sanitare pentru activitatea
pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice? Care sunt punctele tari şi
punctele slabe ale turismului rural din România? Informaţiile teoretice din
primele două capitole sunt verificate prin testul de evaluare care conţine 50 de
întrebări şi constituie capitolul al III-lea al ghidului.
Capitolul al IV-lea prezintă 4 idei de afaceri în mediul rural elaborate de
elevii din echipa de proiect: „Happy Water”, „Pensiunea Dulce-Amar”, „Distrează-te
şi fii liber”, „Moldova Tur”. Elevii au lucrat pe grupe şi, în elaborarea ideii de
afacere, au avut în vedere aspecte precum inventarul de personal evaluarea
resurselor materiale şi financiare, realizarea analizei SWOT, elaborarea
obiectivelor bazate pe criterii SMART, planificarea afacerii în turismul rural.
Capitolul al V-lea reprezintă o incursiune prin satele vasluiene, o călătorie
printre dealuri molcome, peisaje naturale, muzee săteşti, diverse monumente
istorice şi edificii religioase. Chiar dacă nu beneficiază de avantajele unor zone
turistice precum Valea Prahovei, Maramureş sau nordul Moldovei, satele din
judeţul Vaslui deţin anumite atracţii turistice (biserici şi mănăstiri vechi din lemn,
sate unde s-au păstrat obiceiuri şi tradiţii vechi).

4
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

CAPITOLUL I. TURISMUL RURAL – REPERE TEORETICE

5
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
Turismul rural nu este un fenomen
recent. Interesul pentru petrecerea timpului
liber la ţară s-a dezvoltat încă din secolul al
XIX-lea în ţă ri precum Franţa, Marea
Britanie, Germania, Spania, ca o reacţie faţă
de stresul şi condiţiile cotidiene ale oraşelor
aflate în plină expansiune în contextul
dezvoltă rii impetuoase a industriei. Acest
fapt a generat o cerere turistică fă ră
precedent care a stimulat, la râ ndul ei,
afirmarea unor forme inedite de prestaţie
turistică în mediul rural, sensibil
diferenţiate de la o ţară la alta. În scurt timp,
activitatea turistică desfă şurată în mediul
rural a că pă tat ponderi notabile.
În ţara noastră , turismul rural, deşi
că pă tase contur în perioada interbelică , el s-
a dezvoltat în forme binecunoscute impuse
de originea rurală directă şi de
"dependenţa" economică (în raport cu acest
mediu) a unei bune pă rţi din populaţia
stabilită în mediul urban în condiţiile
procesului accelerat de industrializare şi
urban din perioada comunistă . Ea constă în
principal în conturarea unor oferte turistice
inedite, atractive şi accesibile (în condiţiile
în care oferta furnizată de prestatorii
consacraţi de servicii turistice a devenit
inaccesibilă pentru un segment important al
clienţilor potenţiali, evident afectaţi de
recesiunea economică ) şi într-o serie de
mutaţii benefice pe care acest fenomen le
poate genera în spaţiul specific de
desfă şurare.
Urbanizarea rapidă din ultimele
două secole a generat noi structuri sociale,
diferite de societă ţile tradiţionale de la ţară .
Conservarea vechilor moduri de viaţă şi
gâ ndire este importantă pentru pă strarea
"caracterului" rural. Specificul rural
tradiţional conjugat cu interesul pentru
peisaj şi cu posibilită ţile de recreere pe care
le oferă mediul să tesc sunt principalele
argumente care atrag turiştii din mediul
citadin.
6
Avâ nd în vedere complexitatea
mediului rural, o serie de autori au
considerat oportună introducerea
conceptului de continuu rural şi urban,
pentru a putea aborda complexitatea
diverselor situaţii şi pentru compararea
zonelor care sunt considerate rurale însă
posedă numeroase caracteristici care le
detaşează de ruralul propriu-zis. Utilizâ nd
acest concept, comunită ţile rurale se pot fixa
pe o scară mobilă , avâ nd la o extremitate
polul zonelor rurale profunde, slab populate,
iar la cealaltă extremitate, concentraţiile
urbane de tip metropolitan, expresii
elocvente ale urbaniză rii. Între aceste două
extreme se desfă şoară o varietate de situaţii,
esenţial rurale sau esenţial urbane, trecerea
între acestea corespunzâ nd unei zone
centrale de tranziţie care îmbină tră să turile
esenţiale ale tipurilor de bază în cadrul
zonelor de populare suburbană (zone
periurbane).
Turismul rural este o activitate
complexă , cu faţete multiple; nu este doar un
turism bazat exclusiv pe gospodă ria
ţă ră nească , ci şi pe vacanţe în mijlocul
naturii avâ nd drept motivaţie diverse
activită ţi precum drumeţiile, alpinismul,
veloturismul, echitaţia, vâ nă toarea,
pescuitul, excursiile educative etc. Motivele
ară tate mai sus explică şi faptul că pentru
desemnarea noţiunii de turism rural se
utilizează uneori, în mod neadecvat, şi alţi
termeni care, datorită conţinutului apropiat
şi a sensului mai restrâ ns, sunt generatori de
confuzii; aşa sunt turismul verde şi
agroturismul.
Expresia turism verde se referă cu
predilecţie la elementele reprezentative ale
peisajului în cadrul că ruia componenţii
naturali deţin un loc principal şi, în
consecinţă , implică frecventarea spaţiilor
rurale situate câ t mai departe de oraşe şi
care pot facilita accesul într-un mediu
natural autentic sau câ t mai puţin afectat de
intervenţii antropice.
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
Agroturismul reprezintă totalitatea
serviciilor oferite în cadrul unei ferme sau
pensiuni agroturistice (cazare, masa din
produsele proprii, agrement). Acest termen,
cu o sferă de cuprindere mai restrâ nsă ,
desemnează deci doar una din
componentele turismului rural. Oferta
agroturismului ("Vacanţă în gospodă ria
ţă ră nească ") se deosebeşte de cea a
turismului rural. În primul caz, produsul
trebuie să reflecte tră să turile caracteristice
ale gospodă riei ţă ră neşti (produse proprii,
specialită ţi regionale, animale mici şi pentru
tracţiune, contact personal cu gazda,
atmosfera tipică gospodă riei ţă ră neşti).
Oferta "Turism rural" defineşte toate
ofertele din mediul rural, care nu sunt legate
cu necesitate de gospodă ria ţă ră nească (de
ex. Vacanţe în gospodarii care şi-au pierdut
funcţia de bază , sejururi în case de vacanţă ,
în case particulare închiriate, în sate de
vacanţă , în popasuri turistice etc.).
Caracterul rural este subliniat, în primul
râ nd, prin dorinţa turiştilor de a cunoaşte
tradiţiile rurale, cultura şi natura, de a-şi
petrece vacanţa într-un mediu rural autentic
unde ei caută liniştea, aerul curat şi vor să
practice sportul şi drumeţia. Accesul la
produsele locale sau regionale, care susţin
de fapt pensiunea, deşi este foarte probabil,
nu reprezintă obiective sau forme de
condiţionare ale activită ţii turistice.
Prin urmare, turismul rural poate fi
definit în sensul satisfacerii urmă toarelor
cerinţe:
 localizare în zona rurală ;
 funcţionalitate rurală bazată pe
tră să turile particulare ale lumii
rurale: gospodă ria ţă ră nească , spaţii
largi, contact cu natura şi cu
patrimoniul material şi spiritual al
comunită ţii să teşti; o cerinţă
fundamentală este pă strarea
tradiţiilor naturale şi asigurarea unei
dezvoltă ri progresive lente, în
concordanţă cu posibilită ţile
materiale şi afective ale familiilor
7
locale; în acest sens este esenţială
plasarea turismului rural sub
controlul colectivită ţilor locale şi
dezvoltarea sa într-o formă care să
satisfacă pe termen lung interesele
regiunii; turismul rural trebuie să
constituie o forţă de conservare a
ruralită ţii şi nicidecum una de
susţinere a urbaniză rii.
 dimensionare rurală în sensul că
infrastructura trebuie să reflecte
(prin clă diri, anexe, spaţii de
destindere etc.) scara rurală
tradiţională , atâ t prin coordonatele
spaţiale (mă rime, distanţe, densită ţi)
câ t şi prin cele arhitecturale; această
cerinţă este menită a încuraja
conservarea şi perpetuarea modului
de viaţă autentic şi neîndoielnic,
acesta din urmă , este unul dintre
atuurile de bază care atrage clientela
turistică , adeseori suprasaturată de
modernitate sau irascibila în faţa
tendinţelor de pseudomodernitate.
 tipologie variată în concordanţă cu
diversitatea mediului fizic şi
conotaţia puternică a tradiţiilor
istorice, economice şi spirituale.
 un mod de viaţă al locuitorilor
caracterizat prin apartenenţa lor la
colectivită ţi cu mă rime limitată , care
întreţin raporturi specifice cu spaţiul
aferent.
TIPURI DE TURISM RURAL
Ş I ACTIVITĂ Ţ ILE SPECIFICE
Tipologia formelor de turism
specifice mediului rural este extrem de
diversă în ţă rile cu tradiţie în domeniu
(Franţa, Irlanda, Austria, Germania s.a.).
Individualizarea ei presupune orientarea
deliberată a pieţei spre anumite oferte
turistice şi segmentarea clientelei în acord
cu aceasta. Astfel, pot fi avute în vedere
forme de turism, precum: turismul de
agrement, cultural, şcolar, sportiv, de
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
reuniuni şi conferinţe, ecologic, de
promenadă , fluvial, de să nă tate, religios,
agroturismul s.a.
Turismul cultural implică cele mai
diverse categorii sociale şi de vâ rstă şi
constă în vizitarea siturilor rurale a că ror
distincţie se datorează existenţei
monumentelor istorice, caselor memoriale,
muzeelor sau participarea la desfă şurarea
unor să rbă tori sau datini tradiţionale
(pelerinaje religioase, practici legate de
calendarul agricol sau evenimente sociale
din viaţa comunită ţii: hramuri, nedei, nunţi
etc.). O pondere mai mare a acestui tip de
turism se remarcă la categoriile tinere, în
special elevi şi studenţi, sub forma
turismului şcolar de învă ţare sau de
descoperire. Din pă cate, deşi este cea mai
frecventă formă de turism rural,
infrastructura turistică precară a habitatului
rural şi absenţa unor oferte turistice
adecvate face ca acest tip de turism să fie
aproape exclusiv de pasaj, impactul
economic asupra deţină torilor patrimoniului
turistic fiind practic insignifiant.
Turismul de agrement se practică
sub forma neorganizată şi constă în
petrecerea parţială sau integrală a
concediului individual sau cu familia, într-un
spaţiu de cazare (casă , camera mobilată )
existent în mediul rural, obţinut prin diverse
modalită ţi: moştenire familială , închiriere pe
durate de timp variabile, gă zduire la prieteni
sau rude etc. În linii generale, îmbină
caracteristicile turismului pentru natură cu
cele ale turismului de să nă tate. Turistul este
tentat să observe natura, să o cunoască şi
chiar să se integreze în ea prin diferite
activită ţi: observarea pă să rilor, identificarea
speciilor de plante, plimbă ri etc. El poate
beneficia de că ldură şi atenţia acordată de
că tre comunitatea locală cu sprijinul că reia
obţine facilită ţile necesare adoptă rii (chiar şi
temporare) a unei alimentaţii naturale,
neindustrializate (lapte, brâ nzeturi, bă uturi
tradiţionale, produse agricole, preparate
8
tradiţionale etc.), înţelegerii tradiţiilor şi
mentalită ţilor specifice locului respectiv s.a.
Turismul sportiv. Mediul rural
poate constitui un spaţiu important pentru
susţinerea activită ţilor sportive de
proximitate: veloturism, pescuit sportiv,
alpinism, sporturi nautice, speleoturism,
sporturi de iarnă , orientare turistică s.a.
Unele dintre acestea necesită o anumită
politică managerială a produsului turistic
(sporturile nautice, veloturismul, echitaţia)
altele, în schimb, pot atrage turiştii printr-o
amenajare tehnică minimă , dublată desigur
de favorabilitatea mediului natural şi mai
ales de calitatea primirii (sporturile de
iarnă , pescuitul sportiv, alpinismul,
orientarea turistică , speleoturismul s.a.).
Problema definirii unui anumit tip
de vacanţă rurală este dificilă întrucâ t însuşi
turismul rural nu poate fi definit printr-un
anumit tip de vacanţă ; numă rul variabilelor
implicate în definirea sa este relativ mare,
implicâ nd, printre altele, intensitatea
practică rii, localizarea, gestiunea, integrarea
în comunitate etc. În plus, inclusiv în
domeniul activită ţilor turistice, intervine
conceptul de continuitate. Numeroase tipuri
de vacanţă şi de activită ţi se pretează la fel
de bine la ţară ca şi la oraş. Turiştii pot avea
în aceeaşi zi activită ţi specific urbane sau
rurale.
Trecerea în revistă a tipurilor de
vacante şi activită ţi nu poate avea decâ t un
caracter orientativ şi inevitabil, pe lâ ngă
posibile opţiuni asociate anumitor medii, ea
reflectâ nd caracterul de continuitate generat
de o serie de activită ţi cu caracter
intermediar. Acest fapt se desprinde şi din
urmă toarea clasificare:
- Activită ţi turistice cu caracter
general rural: excursii în împrejurimi;
alpinism, escalade; "exploră ri" în locuri
să lbatice; plimbă ri sau coborâ ri cu barca;
schi fond; schi pe piste cu grad de dificultate
redus să u mediu; plimbă ri cu vehicule cu
tracţiune animală ; cicloturism; echitaţie;
observarea naturii, fotografierea (vegetaţia,
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
faună ); contemplarea peisajelor;
cunoaşterea patrimoniului rural;
cunoaşterea colectivită ţii; să rbă torile rurale;
pescuit; vâ nă toare; sporturi care se practică
în natură (orientare turistică , gimnastică
aerobică , jogging etc.)
- Activită ţi turistice cu caracter
intermediar (urban-rural): nataţie; schi pe
piste cu grad de dificultate redus sau mediu;
sporturi care necesită o infrastructură
artificială de tip semi-natural (tenis, fotbal,
golf etc.); activită ţi cu specific gastronomic;
activită ţi bazate pe cunoaşterea
patrimoniului; activită ţi cu caracter ecologic;
activită ţi educative; festivaluri culturale;
activită ţi artizanale; vizite şi excursii
turistice; reuniuni; activită ţi nautice; pescuit
CAUZE ŞI MOTIVAŢ II ALE
DEZVOLTĂ RII TURISMUL RURAL
Deşi este o realitate recentă ,
turismul rural posedă indicii certe că nu este
un fenomen de creştere temporară sau
conjuncturală . Pe lâ ngă cauzele de ordin
general care acţionează asupra fenomenelor
de creştere economică , în cazul turismului
rural se remarcă acumularea progresivă , pe
termen lung, a unor motivaţii complexe,
ireversibile, deseori disimulate, ferite însă
de perisabilitatea specifică reţetelor
turistice de tip convenţional. Dintre factorii
care stimulează afirmarea tot mai susţinută
a turismului rural se detaşează :
- Creşterea nivelului de educaţie.
Perioada postbelică s-a caracterizat printr-o
dezvoltare fă ră precedent a sistemului de
învă ţă mâ nt la toate nivelele, dublată mai
recent de explozia mijloacelor de
comunicare în masă . În acest context se
remarcă , pe de-o parte, tendinţa de
modificare a modului de viaţă în
conformitate cu noile "precepte" ale
echilibrului dintre fizicul şi psihicul uman
iar, pe de altă parte, diversificarea şi
aprofundarea aspiraţiilor spirituale şi
culturale. Astfel, turistul, de regulă citadin,
9
este tot mai mult motivat de perspectiva
recreerii în locuri liniştite, puţin aglomerate,
care satisfac exigente de ordin ecologic şi
care, deseori, se suprapun spaţiului rural.
Cel de-al doilea aspect, în cazul ţă rii noastre,
că pă ta o conotaţie specifică . În perioada
comunistă patrimoniul rural a fost apreciat
şi perceput diferenţiat, în conformitate cu
diverse obiective sau cauze de natură
propagandistică . În plus, în special în cazul
generaţiilor tinere, s-a cultivat, indirect, un
sentiment de dispreţ şi de superioritate faţă
de mediul rural. Această percepţie a fost
inoculată prin vehicularea obsesivă a unor
teze de politică economică precum
necesitatea reducerii ponderii populaţiei
rurale, apologia agriculturii intensive,
preaslă virea urbaniză rii şi a modului de
viaţă urban, ca simboluri ale reuşitei unui
sistem politic, în condiţiile în care celebrele
programe de amenajare şi sistematizare
rurală s-au soldat mai mult cu bulversarea
unor comunită ţi şi surescitarea mass-mediei
internaţionale, decâ t cu îmbună tă ţirea reală
a modului de viaţă al ţă ranului.
- Creşterea intervalului temporal
alocat odihnei şi recreerii, creşterea duratei
timpului afectat pentru recreere reprezintă ,
în general, un factor important al dezvoltă rii
turismului. Un aspect particular care are
consecinţe pentru turismul rural este
multiplicarea perioadelor scurte de timp
alocate recreerii, ca urmare a reducerii
timpului să ptă mâ nal de lucru. La acestea se
adaugă şi posibilitatea efectuă rii eşalonate a
concediilor de odihnă . Corelâ nd această
mutaţie cu alţi factori precum durata
perioadei de transport, costul sejurului,
deficitul de reţete turistice de scurtă durată ,
menţinerea legă turilor familiale sau afective
cu locul de origine, rezultă că perspectivele
selectă rii mediului rural ca spaţiu de vacanţă
sunt mari, cel puţin pentru perioadele scurte
de timp.
- Ameliorarea transporturilor şi
comunicaţiilor. Extinderea reţelei de
drumuri modernizate combinată cu
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
expansiunea automobilismului reprezintă
principalele modalită ţi de penetrare a
spaţiului rural, chiar dacă adeseori (pe
distanţe relativ scurte) starea tehnică
precară a drumurilor îngreunează
accesibilitatea.
- Creşterea interesului pentru
menţinerea să nă tă ţii înregistrează o locul secund (după calitatea peisajelor) între
creştere spectaculoasă . Chiar dacă în
prezent, în ţara noastră , modul de obţinere a
alimentelor este, din fericire, mai puţin
artificializat comparativ cu ţă rile puternic
industrializate, nu este mai puţin adevă rat
ca factorii de stres generaţi de precaritatea
economică , hipertrofierea,
disfuncţionalitatea şi poluarea marilor
oraşe, afectează tot mai evident starea de
să nă tate a populaţiei. Orientarea tot mai
vă dită a scopului sejurului spre activită ţi de
recreere, sportive, de decuplare de la
tensiunea cotidiană este firească şi se înscrie
într-o strategie mai mult sau mai puţin
deliberată de menţinere a să nă tă ţii. Cu
excepţia generaţiei tinere, lipsa de
satisfacţie pentru concediile petrecute în
staţiunile litorale sau montane a că ror
"agitaţie" rivalizează cu cea a marilor oraşe,
nu mai constituie o raritate. Zonele rurale
sunt excelent plasate pentru a oferi
satisfacţii celor mai diverse şi sofisticate
opţiuni, de la promenadele pedestre sau
cicliste în aer pur, la escalade sau excursii
temerare, de la partidele liniştite de pescuit,
la satisfacţiile oferite de degustarea
bă uturilor şi mâ ncă rurilor tradiţionale.
- Perfecţionarea industriei de
echipament sportiv şi turistic oferă turiştilor
o gamă tot mai variată şi mai perfecţionată
de utilită ţi necesare practică rii diverselor
forme de recreere şi le asigură independenţă
şi securitate personală sporită în raport cu
intemperiile naturii.
- Autenticitatea este o calitate din ce
în ce mai solicitată . Provenind, în
majoritatea cazurilor, dintr-un mediu
să turat de audiovizual, dominat de produse
puternic industrializate, cartiere de blocuri
10
anoste, relaţii colective impersonale etc.,
turistul apreciază tot mai mult
autenticitatea, naturaleţea vieţii de la ţară ,
că ldura sufletească specifică micilor
comunită ţi rurale. Ancheta efectuată în anul
1987 de că tre Oficiul Britanic de Turism
relevă că această calitate se plasează pe
motivaţiile care stau la baza opţiunii pentru
sejurul la ţară .
- Liniştea şi confortul psihic sunt
elemente tot mai că utate de numeroşi
turişti, fapt deloc surprinză tor, dat fiind
nivelul de stres mental specific majorită ţii
lucră torilor. Mecanismele care stau la
originea deplasă rii sunt diverse şi adeseori
subtile. Survine frecvent aspiraţia voluntară
de a pă ră si cadrul de viaţă citadin. Ideea de
"evadare" în natură se regă seşte aproape
unanim între dorinţele citadinului de azi, iar
materializarea ei se produce adeseori în
mediul rural. Omul doreşte, de obicei, o
alternare a "tră irilor" calme cu cele animate
şi ca atare nu este surprinză tor abandonul
domiciliului în favoarea posibilită ţii de a se
putea "regă si" cu plă cere pe terenurile de
camping, într-o atmosferă de "nebunie" sau
într-o reşedinţa liniştită , situate într-un
mediu nepoluat, departe de constrâ ngerile
orare ale activită ţilor cotidiene.
În acest context, se pot delimita
principalele categorii de posibili beneficiari
ai turismului rural:
- Omul modern nostalgic al originii sale
rurale: fosta categorie de vâ rsta tâ nă ră a
anilor '60-'70 care, fie avâ nd ca motivaţie
continuarea studiilor, fie obţinerea mai
facilă a unui loc de muncă (în urma
oportunită ţilor oferite de procesul de
industrializare şi urbanizare caracteristic
acelei perioade), s-a stabilit în oraşe, şi-au
schimbat modul de viaţă , adaptâ ndu-se
noului mediu de viaţă ; legă turile spirituale şi
sentimentale/afectiv-emoţionale ale
oamenilor care alcă tuiesc acest segment
social (deveniţi între timp pă rinţi) cu
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
locurile de origine/provenienţa au ră mas
însă foarte puternice, motiv pentru care
multe din week-end-urile sau concediile lor
sunt petrecute la ţară , pentru a ară ta
propriilor copii meleagurile natale, un alt
mod de viaţă , obiceiurile şi tradiţiile satului
şi câ t mai multe despre plante şi animale etc.
- Copiii şi tinerii în formare care pot fi
angrenaţi în diverse activită ţi ce nu reclamă
un efort fizic deosebit (udatul florilor,
strâ nsul fâ nului etc.) şi în acelaşi timp fac
plă cere copiilor, inoculâ ndu-le, în acelaşi
timp, sentimentul că sunt utili şi
responsabili;
- Populaţia urbană , fie că provine sau nu din
mediul rural, constituie un segment
potenţial important al cererii pentru această
formă de turism; datorită predominantei
produselor puternic industrializate şi
artificializate, a relaţiilor colective
impersonale, a nivelului ridicat de stres,
poluare, supraaglomerare, disfuncţionalitate
caracteristice ritmului de viaţă citadin,
survine frecvent aspiraţia voluntară de a
că uta "liniştea" ca unică soluţie a regă sirii de
sine printr-o pă ră sire/"evadare" temporară
(din) cadrul de viaţă urban, cel puţin pe
durata vacanţei, pe durata că reia să poată
beneficia de "regă sirea" naturaleţei şi a
că ldurii sufleteşti specifice micilor
comunită ţi rurale, să poată să respire aer
curat, să fie departe de zgomot, poluare, şi
praf, să se poată bucura de un regim
alimentar să nă tos şi diversificat;
- Turiştii cu posibilită ţi financiare ridicate,
care caută odihnă activă în natură , ruperea
de stresul cotidian şi doresc să încerce ceva
nou, care să capete accent de "aventură "
(cum ar fi, de exemplu practicarea unor
activită ţi desemnate în limbajul de
specialitate prin sintagma "sport extrem":
alpinism, schi acrobatic, zborul fă ră motor-
parapanta, paraşutism, planorism,
cicloturism etc.);
- Orice persoană care vizează odihna,
recreerea într-un cadru natural, neafectat de
poluare, stres etc.
11
- Omul însetat de cunoaştere care porneşte
să descopere lumea câ t mai aproape de
origini
- Omul pentru care cunoaşterea directă (nu
prin intermediul că rţilor, broşurilor şi
prospectelor) este o "aventură spirituală "
COMPONENTELE TURISMULUI RURAL
Produsul turistic rural
Comportamentul turistic al ultimelor decenii
evidenţiază tot mai clar existenţa unor
obiective concrete ale vacanţelor şi în
consecinţă , produsele turistice oferite
trebuie elaborate pornind tocmai de la
motivaţiile care stau la baza obiectivelor
respective. Astfel, se vorbeşte despre
turismul de descoperire, de recuperare,
educativ, religios, sportiv etc. Fiecare dintre
aceste forme necesită produse susceptibile
să ră spundă aspiraţiilor clientelei specifice.
Pentru a se înscrie într-o dinamică a
progresului, prestatorii şi responsabilii
turismului trebuie să prospecteze
necontenit noi că i de ofertă pornind de la o
cunoaştere câ t mai bună a clientelei
turistice, a modului sau de viaţă , a
mentalită ţilor şi a aspiraţiilor sale,
exprimate sau neexprimate. În majoritatea
cazurilor, pentru a putea fi promovată
cererea şi ulterior amplificată pe mă sură ce
se manifestă , ea trebuie anticipată . În acest
scop trebuie adoptată şi urmă rită cu
consecvenţă o anumită logică a produselor
turistice.
Un produs turistic este un ansamblu
de prestaţii susceptibile care se constituie
într-un ră spuns global şi coerent la
ansamblul aşteptă rilor şi solicită rilor
turistului. Produsul turistic prezintă o
structură complexă manifestată în diverse
combinaţii ale elementelor componente
(cazare, hrană , transport, primire, animaţie,
calitatea peisajului, excursii, tratament
balnear, servicii s.a.) practicate şi dozate în
funcţie de cerere. Principial se disting două
tipuri de elemente componente: primare sau
de bază , incluzâ nd cazarea, hrană şi
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
transportul şi respectiv cele secundare sau
auxiliare: primirea, animaţia, agrementul,
activită ţile sportive, agrementul,
balneoterapia s.a.
Produsul turistic trebuie să îmbine
elementele componente şi în funcţie de
circumstanţele mediului înconjură tor.
Produsul turistic poate avea o paletă mai
restrâ nsă limitată la componentele de bază
(transport+cazare; cazare; cazare+masa)
dacă turistul are garanţia practică rii unor
activită ţi la alegere în proximitate (plimbă ri
în natură , echitaţie, înot, pescuit s. a) aspect
care "condiţionează " de fapt vâ nzarea
cază rii. Paleta ofertei poate fi amplificată în
mod corespunză tor (cazare+demipensiune;
cazare+pensiune completă , transport s.a.)
atunci câ nd efectul de atractivitate al
componentelor auxiliare (diverse forme de
agrement, balneoterapie, calitatea peisajului
s.a.) este cert, uşor de generat şi se
concretizează în conturarea unui flux
turistic bine definit sub aspect cantitativ,
compus dintr-o clientela relativ fidelă .
În toate cazurile trebuie prevă zute
servicii publice comerciale, administrative,
de asistenţă medicală etc. Nu este însă
suficientă proiectarea şi construirea acestor
produse. Ele trebuie să fie integrate într-un
ansamblu suficient de larg pentru a putea
atrage un numă r câ t mai mare de turişti.
Această necesitate se impune cu atâ t mai
mult cu câ t, adeseori, cererea turiştilor
poate fi imprecis conturată . În această
situaţie doar existenţa unei game de
produse poate garanta stabilirea unor relaţii
comerciale între turist şi produsul turistic
oferit.
Produsul turistic, la fel ca şi produsul
industrial, comercial sau de altă natură , nu
are forţă comercială dacă nu satisface cel
puţin una dintre urmă toarele cerinţe:
imagine de marcă , raport optim calitate-
preţ, unicitate pe piaţă , asigurarea unei
game largi de elemente turistice.
Fă ră îndoială , aşeză rile rurale care să
ofere produse unice pe piaţă sunt mai puţin
12
numeroase. Ele sunt reprezentate prin
depozitarele unor valori reprezentative ale
patrimoniului naţional, precum mă nă stirile
din nordul Moldovei şi Subcarpaţii Olteniei,
bisericile şi porţile, definitorii pentru
civilizaţia lemnului din satele
maramureşene, gospodă riile fortificate din
sudul Transilvaniei, centrele tradiţionale de
olă rit, de prelucrare a fibrelor textile etc. În
aşeză rile privilegiate din acest punct de
vedere există practic suficiente atuuri care
să permită afirmarea unui sistem de
prestaţii turistice care să garanteze calitatea
unor servicii de marcă care să se impună
inclusiv prin vehicularea unor coduri
emblematice în circuitul turistic intern şi
chiar internaţional.
Evident că afirmarea şi pă strarea
unei imagini de marcă a prestaţiei turistice
necesită existenţa unui raport optim între
natura ofertei, calitatea serviciilor şi preţul
perceput, raport care trebuie protejat de
abuzurile financiare şi de neglijentele
profesionale. Pe de altă parte, posibilită ţile
de înscriere a aşeză rilor rurale în circuitul
turistic sunt practic nelimitate, avâ nd în
vedere varietatea multiformă a spaţiului
rural. Referindu-ne la spaţiul rural româ nesc
acesta permite elaborarea unei game extrem
de diverse de produse turistice, în
concordanţă cu resursele specifice şi
localizarea teritorială . Pot fi avute în vedere
amenajarea turistică a satelor situate de-a
lungul principalelor axe de pasaj dintre
regiunile turistice consacrate.
Gama optimă este un ansamblu de
produse turistice destinate unor clientele, pe
câ t posibil mai variate, incluzâ nd deopotrivă
pe cele înstă rite şi pe cele mai să race,
"teribilişti" şi sedentari, tineri şi vâ rstnici,
familişti şi nefamilişti etc. Propunâ nd game
de servicii câ t mai extinse se creează opţiuni
justificate pentru cucerirea de noi pieţe.
Fiecare tip de aşezare rurală oferă
posibilită ţi particulare şi ridică în consecinţă
probleme specifice. De aceea, produsul
turistic oferit trebuie elaborat tocmai în
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
funcţie de prezenţa diferitelor componente
în raport cu caracterul individualizat al
aşeză rii.
GĂ ZDUIREA (CAZAREA)
ÎN MEDIUL RURAL
Aspecte generale. Posibilită ţile de
cazare în mediul rural sunt extrem de
diverse, în conformitate cu disponibilită ţile
gospodă riei şi cu dorinţele şi exigentele
turistului. În ţara noastră , practica închirierii
spaţiilor de gă zduire amenajate de să teni în
scopuri turistice este abia la început. La ora
actuală impunerea unei cointeresă ri
economice între ţă rani şi turişti generează
încă reticente notabile. Una dintre cauze
este faptul că stă în firea ţă ranului româ n să
fie ospitalier cu toţi cei care îi pă şesc pragul
casei şi mai presus de aceasta să fie generos,
fă ră a accepta avantaje materiale sau plată
în schimbul unei atitudini consacrate de o
îndelungată şi frumoasă tradiţie; pe de altă
parte, turistul, cunoscâ nd această tră să tură
morală a ţă ranului, preferă să îndure
capriciile naturii sau să se rezume la
solicită rile minime pentru a nu se simţi
împovă rat de acceptarea unor servicii pe
care este conştient că nu le va putea ră splă ti
prompt.
Desigur, asemenea atitudini şi
simţă minte sunt demne de toată laudă şi
probabil că ele vor dă inui (speram) câ t timp
va dă inui şi lumea rurală . Ele nu trebuie să
fie unilaterale întrucâ t sub această formă nu
pot încuraja relaţiile durabile în timp. O
relaţie sigură şi durabilă are inevitabil şi
conotaţii economice şi nu poate fi susţinută
decâ t în condiţiile promovă rii avantajului
reciproc, chiar dacă nu toate componentele
acesteia pot fi "contabilizate". De altfel, se
remarcă în ultima vreme în mediul rural o
accentuare a pragmatismului relaţiilor de tip
social, pe fondul acutiză rii unor dificultă ţi
economice concomitent cu emanciparea
modului de viaţă . Această tendinţă poate fi
extrapolată în relaţia de tip turistic, cu atâ t
mai mult cu câ t spaţiul rural intră tot mai
13
mult în sfera cererii turistice, iar turiştii
devin tot mai exigenţi în legă tură cu
calitatea produsului turistic oferit şi în
consecinţă , tot mai dispuşi să suporte
financiar costul presupus de aceasta. Prin
urmare, în mediul rural pot fi amenajate de
că tre să tenii înşişi (de preferinţă ), cu
cheltuieli minime sau modeste, facilită ţi de
gă zduire pentru turiştii aflaţi în trecere sau
în sejur. În condiţiile demară rii şi
funcţionă rii unui sistem de cazare contra
cost, implicaţiile sale în plan economic pot fi
notabile, atâ t la nivelul individual, câ t şi la
cel al colectivită ţii.
Nu este mai puţin adevă rat că
şansele de reuşită şi, mai ales, fiabilitatea
acestor iniţiative sunt minime atunci câ nd
ele survin sau fiinţează în context izolat. În
toate ţă rile cu tradiţie turistică rurală s-a
procedat la o punere în loc a unui veritabil
sistem turistic de îndată ce solicitarea pieţei
a devenit certă . Componentele de bază ale
sistemului turistic (implicit la nivel rural)
fiind patrimoniul, cazarea şi vâ nzarea
produsului, este evident că iniţiativa punerii
în sistem a facilită ţilor de cazare nu poate
veni exclusiv din partea deţină torilor
potenţiali - ţă ranii - întrucâ t aceştia nu au
certitudinea vandabilită ţii şi nici priceperea
de a elabora o reţetă turistică completă
(inclusiv reclamă şi vâ nzarea produsului).
De aceea, pornind de la premisele influenţei
faste a activită ţilor turistice asupra
echilibrului socio-economic al mediului
rural, este oportună implicarea forurilor cu
putere de decizie în domeniile legislaţiei
turistice, agricole, silvice şi a fiscalită ţii
pentru promovarea unor iniţiative de natură
să asigure demararea, stimularea şi
rentabilizarea turismului rural. Această
promovare trebuie dirijată , în primul râ nd,
spre acordarea creditelor şi a facilită ţilor de
rambursare acelor întreprinză tori rurali
dispuşi să presteze activitate turistică ,
precum şi spre susţinerea unor organisme
sau organizaţii care să susţină din punct de
vedere managerial fenomenul turistic rural.
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
Prezentă m în continuare principalele
modalită ţi tehnice de asigurare a cază rii
turistice în mediul rural care sunt, în
general, adoptabile, indiferent de tipologia şi
localizarea aşeză rii rurale. Cu dorinţa de a
veni în întâ mpinarea preocupă rilor şi
iniţiativelor persoanelor sau organismelor
conştiente de însemnă tatea şi oportunitatea
edifică rii unui sistem ierarhizat de
organizare şi coordonare a spaţiului turistic
rural am selectat o serie de aspecte
relevante referitoare la experienţa franceză ,
deosebit de reprezentativă în acest
domeniu. Ele nu au menirea de a sugera că i
de urmat, ci doar de a evidenţia direcţii
probabile de prospecţiune necesare în
vederea elaboră rii unor modele adecvate
condiţiilor specifice ale ruralului româ nesc.
LOCUINŢ ELE RURALE
(FORME DE CAZARE)
Reşedinţa rurală de vacanţă . Spaţiile
rurale de cazare pot fi constituite din
imobile tradiţionale sau apartamente,
independente, mobilate, situate în
gospodă ria proprietarului, în proximitatea
acesteia sau a satului respectiv. Ele pot
consta în reşedinţe secundare sau în
dependinţe ale gospodă riei rurale amenajate
corespunză tor. Închiriate pe durate variabile
de timp (anual, sezonier, să ptă mâ nal sau
doar pentru sfâ rşitul de să ptă mâ nă ),
reşedinţele rurale pot constitui un mijloc
atractiv de petrecere a sejurului.
Cazarea în incinta gospodă riilor
rurale prezintă avantajul că acestea sunt
integrate din punct de vedere socio-
economic şi cultural în mediul să tesc. Gradul
de integrare în mediul rural depinde atâ t de
calitatea spaţiului oferit pentru locaţie
(tradiţional şi tipic locului), câ t şi de
calitatea primirii oferite de că tre proprietari
şi de că tre membrii comunită ţii în general.
Aceste elemente pot aduce să tenilor un
aport complementar la veniturile lor,
provenit atâ t din închirierea spaţiului, câ t şi
din valorificarea produselor gospodă riei. La
14
râ ndul lor, turiştii au posibilitatea petrecerii
unor vacanţe relaxante avâ nd garanţia unei
gă zduiri rezonabile, la preţuri moderate.
Astfel, de ambele pă rţi se conturează
perspectiva unei mai bune cunoaşteri şi
înţelegeri reciproce.
Calită ţile mediului ambiant,
calită ţile imobilului şi dotă rile sale
influenţează în mod decisiv lungimea
duratei de locaţie; relativa independenţă sau
izolare a spaţiului de închiriat, existenţa
unei gră dini, proximitatea unui loc de baie,
existenţa unei capacită ţi minimale de
gă zduire sunt principalele criterii care pot
asigura reuşita. Amenajarea în scop turistic
a unei case ţă ră neşti poate ră spunde adesea
unor considerente de ordin patrimonial,
aceasta fiind o modalitate de a restaura o
clă dire disponibilă ale că rei necesită ţi
investiţionale pot fi amortizate într-o
perioadă de timp.
Pe de altă parte, amenajarea mai
multor adă posturi familiale într-o vatră
rurală se poate constitui într-o premisă a
diversifică rii cază rii, a consolidă rii unor
structuri apte de a realiza o primire
corespunză toare şi implicit cucerirea unei
clientele stabile.
Atragerea clientelei, primirea ei şi
comercializarea produsului turistic pot fi
realizate printr-o unificare colectivă a
resurselor şi a iniţiativelor proprietarilor. În
plus, concentrarea activită ţilor generează
perspective pentru realizarea în comun a
unei infrastructuri mai costisitoare
(amenajarea unor pâ rtii de schi, ştranduri,
mici acumulă ri de apă , terenuri de sport
etc.), întreţinerea unei animaţii mai intense
şi mai diversificate s.a.
Amenajarea în scop turistic a unei
case ţă ră neşti nu implică investiţii foarte
mari. O cerinţă generală a succesului este, în
primul râ nd, conservarea caracterului rural
tradiţional al clă dirii, tră să tura care poate
coexista cu un legitim confort contemporan.
Această recomandare se referă atâ t le
vechile locuinţe neutilizate, câ t şi la
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
dependinţele lor: sura, grajdul şi alte anexe
pot deveni, cu investiţii reduse şi desigur, cu
un plus de fantezie, dormitoare, sufragerii,
să li de baie, garaje etc. Este preferabil ca
aspectul exterior să fie câ t mai puţin
modificat, pă strâ ndu-se spiritul şi armonia
originală , conservâ ndu-se tot ceea ce poate
fi conservat: izvorul, fâ ntâ na, treptele,
pridvorul, acoperişul, feroneria, cuptorul de
pâ ine etc. Pentru amenajarea interioară
trebuie procedat cu simplitate şi cu bun
simţ, lă sâ ndu-se lucrurilor vocaţia lor
iniţială . Autenticitatea trebuie că utată fă ră
ca ea să devină obsesiva dar, în acelaşi timp,
nu trebuie ezitat asupra necesită ţii de a fi
"modern" în cazul dotă rilor aferente unor
spaţii în care dispensarea de modernitate
este improprie şi nelucrativa (bucă tă rie,
baie etc.).
În funcţie de locul de amplasare şi de
destinaţia lor, reşedinţele rurale pot asocia
diferite funcţionalită ţi, precum:
- Adă posturi de "ză padă "- situate în
proximitatea unor terenuri favorabile
pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi
de pistă , schi-fond, sanie s.a.).
- Adă posturi de pescuit-situate în
proximitatea locurilor de pescuit, amenajate
special pentru gă zduirea pescarilor
pasionaţi, în general de că tre cei iniţiaţi şi
competenţi, apţi să asigure "logistic" şi
"informaţional" succesul la care aspira toţi
pescarii. Ele trebuie să ofere condiţii pentru
stocarea materialelor de pescuit, închirierea
acestora, prepararea peştelui etc.
- Adă posturi de etapă -sau adă posturi
rurale care, aşa cum indica numele lor, sunt
destinate să primească turiştii, în general
neautorizaţi, aflaţi în trecere spre obiective
turistice situate în proximitate. Ele comportă
existenţa unor dormitoare, bucă tă rii,
grupuri sanitare şi pot fi situate şi în afara
vetrei.
Camerele de oaspeţi. Locuinţele rurale
pot fi amenajate şi la scara mai mică , în
spaţiul locativ al gospodă riei ţă ră neşti, sub
forma camerelor de oaspeţi. Această formulă
15
este destinată în special pentru turiştii de
pasaj, gă zduiţi pentru perioade scurte de
timp. Oferirea mesei este posibilă , dar nu
este obligatorie. Evident, includerea mesei
poate contribui la sporirea rentabilită ţii şi la
întă rirea fidelită ţii clientelei, mai ales în
cazul în care hrana oferită este preparată în
conformitate cu tradiţia locului respectiv.
Formula camerelor de oaspeţi implică
contacte mai reduse cu turistul, comparativ
cu cea a reşedinţelor rurale, dar necesită un
plus de efort pentru comercializarea şi
întreţinerea cotidiană . Prezintă însă
avantajul că este o formulă mai puţin
costisitoare şi mai uşor de transpus în
realitate. La fel ca şi în cazul reşedinţelor
rurale, camerele de oaspeţi trebuie să
dispună de condiţii de confort şi igienă
corespunză toare, sisteme de încă lzire
practice şi eficiente. În cazul în care într-o
casă sunt amenajate mai multe camere, ele
trebuie să fie izolate din punct de vedere
fonic, să posede intrare separată , iar
dependinţele comune (salonul pentru
servirea mesei, baia etc.) să satisfacă
cerinţele sanitare şi gradul de solicitare.
Fermele de sejur - pot fi constituie din
gospodarii ţă ră neşti sau ferme de stat, cu
condiţia ca ele să fie bine articulate şi
puternice din punct de vedere economic.
Această formulă oferă un ansamblu de
prestaţii complementare: gă zduire,
asigurarea mesei şi posibilită ţi de distracţie
şi recreere. Acestea din urmă pot fi oferite în
loc sau în proximitate. Oferind o activitate
eterogenă şi complexă , ele pot satisface o
clientelă mai numeroasă , cu condiţia să
dispună de cazare de calitate şi de
posibilită ţi atractive de recreere într-un
mediu diversificat. Personalizarea primirii,
ambianţa familială , masa servită pe baza
produselor fermei, preparată conform
tradiţiei locului, sunt de asemenea avantaje
importante. Asigurarea funcţionalită ţii unei
ferme de sejur necesită un nivel ridicat de
profesionalism şi în plus, o dificultate
importantă o constituie armonizarea dintre
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
activită ţile de fond şi cele de factură
turistică .
Hotelurile, motelurile
şi pensiunile rurale
În mediul rural, hotelurile şi
motelurile sunt relativ puţine şi sunt
amplasate cu predilecţie pe drumurile de
interes naţional, cel mai adesea în
proximitatea unor obiective de interes
turistic şi în punctele de convergenţă
rutieră . Ele satisfac în special turismul de
pasaj şi se caracterizează printr-un nivel
anost al dotă rii tehnice şi al serviciilor
prestate de obicei în maniera ofertei
citadine. Desigur, în condiţiile
microprivatiză rii şi a expansiunii
pensiunilor turistice cu caracter familial,
acestea pot deveni centre de polarizare
pentru turismul local, în condiţiile în care s-
ar optimiza relaţia ofertă -preţ şi, mai ales, s-
ar impune în circulaţia turistică prin
produse de locale specifice, promovate
eficient prin mediile de informare turistică .
Pot fi avute în vedere şi modalită ţile de
implementare a unor noi capacită ţi de
cazare prin investiţii ale comunită ţii locale
sau prin subvenţii după modelele aplicate cu
succes şi în alte ţă ri. Neîndoielnic, aceste
practici implică existenţa prealabilă a unei
surse certe de atractivitate turistică ,
elaborarea unor studii temeinice de
fezabilitate şi punerea în practică a unui
sistem eficient de gestionare a investiţiei.
CALITATEA PRESTAŢ IEI
TURISTICE RURALE
Există o multitudine de factori
care determină calitatea prestaţiei turistice
rurale ale că ror efecte se manifestă în
interacţiune şi adeseori disimulat. De aceea,
definirea noţiunii de calitate are un caracter
foarte relativ. Pe de-o parte, ea trebuie să
satisfacă anumite persoane, într-un moment
de timp dat, în condiţiile unui preţ
convenabil. Pe de altă parte, calitatea este o
noţiune în continuă evoluţie al că rei
16
echilibru este conferit de armonia existentă
între componentele care conferă distincţie
(şi la propriu şi la figurat) produsului
solicitat de o clientelă bine definită .
Pe lâ ngă caracteristicile mediului
natural şi condiţiile de cazare (la care s-a
fă cut referire anterior), un impact major în
determinarea calită ţii produsului turistic îl
prezintă primirea, descoperirea mutuală ,
animaţia şi calitatea echipamentelor.
Primirea în mediul rural. Primirea
tradiţională de bună calitate este o
caracteristică indispensabilă a turismului
rural şi reprezintă totodată unul dintre
principalele atuuri ale acestei forme de
activitate. Primirea în mediul rural este în
mare parte autentică şi ancorată într-un
mediu cultural. Fie că se află la gazdele sale,
fie că se află în sat sau în spaţiile aferente,
turistul trebuie să perceapă că ldura,
personalitatea şi forţa unei anumite tradiţii.
Turistul este prin definiţie un oaspete aflat
în trecere. De aceea, existenţa intenţiilor de
a-l impresiona, de a-i asigura o primire în
conformitate cu aşteptă rile sale au o
semnificaţie importantă .
Prima şi cea mai elementară formă de
primire constă în asigurarea informaţiilor
necesare turistului. Informaţia este, în
general, un instrument esenţial de
dezvoltare a mediului rural. Ea constituie un
mijloc de comunicare care favorizează
emergenţa sau menţinerea unei identită ţi
locale. Ea este indispensabilă în cadrul
procesului de punere în aplicare orică rui
proiect de dezvoltare şi are rolul de a
contribui la eliminarea izolă rii şi
anonimatului. Locurile publice, pieţele,
tâ rgurile, cafenelele, bă că niile, sunt vectori
adecvaţi pentru vehicularea informaţiei
spontane orale sau scrise. La acestea se
adaugă ziarele locale, recepţia posturilor
locale de radio sau regionale, serviciile
telefonice s.a.
Informaţia este esenţială şi pentru
desfă şurarea la parametri optimi a
activită ţilor turistice. Scopul este ca turistul
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
să dispună , într-un timp câ t mai scurt, de
maximum de informaţii referitoare la vatra
satului şi punctele sale de atracţie,
posibilită ţile de cazare, serviciile etc.
Informaţiile pot fi transmise, pe lâ ngă
vectorii amintiţi mai sus, şi prin intermediul
materialelor documentare sau publicitare,
care conţin informaţiile esenţiale despre
oferta turistică a localită ţii şi a
împrejurimilor şi pot fi distribuite în marea
majoritate a locurilor publice (hotel,
restaurant, magazine etc.).
În sens larg, primirea implică de
asemenea şi existenţa unei semnaliză ri
turistice. Aceasta constă în panouri rutiere şi
în panouri de informaţii situate în interiorul
vetrei.
Calitatea primirii depinde într-o
mă sură importantă de calitatea peisajului.
Existenţa spaţiilor verzi accesibile
publicului, a locurilor favorabile întrunirilor,
a aleilor pietonale care facilitează vizitarea
sitului sau accesul în împrejurimi, cură ţenia,
întreţinerea locuinţelor şi a instituţiilor
publice s.a., creează o ambiantă propice.
Aceasta exprimă atâ t grijă pentru destinul
satului, câ t şi atenţia şi ospitalitatea
acordate turiştilor, aspecte la care aceştia
sunt deosebit de sensibili.
Primirea se realizează atâ t de la
distanţă , câ t şi de la faţa locului.
Primirea de la distanţa se bazează pe
ideea de a preveni şi de a anticipa toate
dificultă ţile şi detaliile pe care turistul
trebuie să le surmonteze pentru a accede la
destinaţia pentru care a optat, menţinâ ndu-
şi totodată o stare de spirit agreabilă .
Indiferent că promovarea gă zduirii se face
personal de că tre ofertant sau prin
intermediul asociaţiilor profesionale sau a
agenţilor turistici, ea implică o etapă
prealabilă de cunoaştere reciprocă ,
realizabilă fie prin corespondenţa scrisă , fie
telefonic. Clientul potenţial trebuie informat
într-o manieră amabilă , printr-un mesaj
concis care să ofere cu exactitate datele
indispensabile despre numele
17
proprietarului, adresa, tipul de cazare şi
condiţiile de confort, alte facilită ţi, detalii
despre localizare etc.
Este ideal că proprietarul care
realizează oferta să posede scrisori tipizate
de prezentare şi confirmare pentru diferite
variante de ră spuns (neutru, afirmativ,
negativ, oficial) care pot fi completate
operativ cu diversele variabile privind
închirierea: perioadă şi durata închirierii,
condiţiile necesare, costul şi modalită ţile de
plată , contravaloarea unor servicii
suplimentare etc. La acestea se pot anexa la
nevoie documente anexe, întocmite cu
onestitate, care să ofere tot ceea ce poate
suscita interesul interlocutorului (condiţii
de securitate pentru copii, posibilită ţi de
practicare a sportului, schiţa de orientare în
teren, cu denumirile stră zilor, poziţie şi
distanţe estimative, repere privind
mijloacele de locomoţie, acces autoturism
s.a.
Primirea de la distanţă poate fi
facilitată prin semnalizarea corespunză toare
a destinaţiei, prin panouri indicatoare,
respectiv prin emblema de marcă în situaţia
în care aceasta este înregistrată în cadrul
unei organizaţii profesionale şi corespunde
normelor legale de semnalizare şi orientare
rutieră . Este recomandabilă întocmirea unei
liste cuprinzâ nd informaţii utile privind
structura, localizarea şi programul orar al
spaţiilor comerciale, de asistenţă sanitară ,
ceremoniilor religioase, calendarul
evenimentelor cu caracter folcloric, a zilelor
de tâ rg sau piaţă , amplasarea serviciilor
telefonice s.a.
De asemenea, se poate proceda la
înştiinţarea vecinilor sau a comercianţilor
din proximitate despre sosirea unor oaspeţi
care, cu destulă probabilitate, vor fi
contactaţi mai facil. O bună primire începe
adesea printr-un ră spuns telefonic agreabil
şi precis. Trebuie avut în vedere faptul că
este neplă cut contactul telefonic cu o
persoană care nu este la curent cu sosirea,
ezitantă sau dă senzaţia că este deranjată .
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
Pentru anumite produse turistice, contactul
telefonic are o importanţă primordială , de
calitatea sa depinzâ nd adesea vâ nzarea.
Trebuie manifestată vigilenţa în legă tură cu
ră spunsurile date de eventualii angajaţi.
Este preferabil să existe un mesaj
înregistrat, competent, care să conţină
elementele de interes major, pentru a
preîntâ mpina ră spunsul unor persoane
incompetente sau neavizate.
Primirea la faţa locului (sau propriu-
zisă ). Primul contact al turistului cu locul
ales pentru vacanţă se realizează cu
exteriorul clă dirii şi împrejurimile sale. Prin
urmare, că ile de acces trebuie să fie
degajate, îngrijite, curate, stabilizate în caz
de vreme nefavorabilă ; animalele
susceptibile să deterioreze autoturismul sau
să timoreze oaspeţii trebuie legate sau
izolate.
După formulele introductive de
prezentare şi de bun-sosit, care pot avea loc
cu prilejul unui "pahar" sau "ceşti", gazda,
care trebuie să aibă o ţinută vestimentară
câ t mai îngrijită , procedează la prezentarea
condiţiilor de gă zduire şi a împrejurimilor.
Calitatea primirii poate fi mult ameliorată
prin asumarea unor mici atenţii sau servicii,
ca de exemplu oferirea necesarului minim
pentru cusut, mini-să punuri (personalizate
sau nu), ziarul local, câ teva fructe sau
legume şi alte mici atenţii care nu costă mult
însă au darul de a seduce turistul.
Pentru succesul primirii şi al
prestaţiei în sine trebuie acordată o atenţie
constantă calită ţii exterioare a casei şi a
împrejurimilor imediate, pentru a asigura o
impresie de autenticitate şi armonie.
Trebuie adoptată o privire critică asupra
stă rii tencuielilor, cură ţeniei curţii, stă rii
spaţiilor verzi etc. În general, gustul gazdei
trebuie să se încline în fata preferinţelor
clientelei care, evident, trebuie bine
cunoscută . De obicei, preferinţele amatorilor
de turism verde se îndreaptă mai curâ nd
spre pavajul de piatră cu peluze decâ t spre
cel de bitum sau beton. O regulă utilă este de
18
a conserva la maximum elementele originale
ale terenului (arbori, denivelă ri, mici
dependinţe, fâ ntâ ni tradiţionale) sau ale
construcţiei (acoperiş tradiţional, piatra
aparentă ).
Curtea trebuie aranjată
corespunză tor în sensul asigură rii şi
delimită rii spaţiilor pentru parcare, joacă ,
recreere, muncă , precum şi pe cele necesare
peluzelor de flori sau culturilor. Trebuie
aleasă o cale de acces agreabilă , care să
respecte securitatea şi liniştea clienţilor deja
prezenţi. Dacă există elemente care pot
genera confuzii în legă tură cu calea de acces,
este indicată realizarea unei semnaliză ri
corespunză toare care să indice direcţia de
urmat, locul în care este preferabilă gararea
maşinii (la umbră , dacă este posibil) s.a.
O altă condiţie a primirii de calitate
este legată de natură şi varietatea
posibilită ţilor de distracţie şi recreere care
pot fi oferite sau facilitate de că tre
comunitatea respectivă sau gazda însă şi.
Multă vreme s-a considerat că satul este un
loc plictisitor însă această prejudecată este
pe cale de a fi infirmată . Să rbă torile
câ mpeneşti, festivalurile, balurile,
să rbă torile familiale s.a. pot oferi numeroase
alternative de recreere şi divertisment
pentru cele mai diferite gusturi. Prin
urmare, trebuie favorizate toate iniţiativele
culturale existente şi concentrarea
eforturilor pentru crearea celor care lipsesc:
să rbă tori, seri animate, mici muzee, punerea
în valoare a peisajelor, demonstraţii de
meşteşuguri tradiţionale, amenajarea
traseelor de promenadă şi ciclism etc., adică
tot ceea ce poate contribui la relaxare,
divertisment, cunoaşterea oamenilor şi a
locului de vacanţă .
Calitatea "ţinutului" este dependenţa
şi de ambianţa turistică caracteristică .
Pentru a deplasa o reuşită cu caracter
individual spre o dinamică turistică , care să
poată influenţa benefic economia unei mici
regiuni, sunt necesare numeroase cerinţe.
Rolul aleşilor locali este foarte important
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
însă este necesară participarea şi implicarea
majorită ţii locuitorilor: comercianţi activi,
angajaţi ai serviciilor publice (de animaţie,
de depă nare şi asistenţă turistică ),
realizarea unui sistem de informare şi
semnalizare eficient şi atractiv.
Deosebit de importantă este calitatea
peisajelor. Turiştii doresc o natură
frumoasă , respectată , îngrijită şi accesibilă .
Studiile de piaţă existente indică că 56% din
turiştii europeni caută curiozită ţile naturale
iar 37% sunt atraşi de peisajele naturale
să lbatice. Lumea naturală oferă aceste
lucruri într-o mă sură apreciabilă , dar
trebuie depuse eforturi pentru a conserva
peisajele de valoare şi de le restaura pe cele
care evidenţiază tendinţe de declin.
Evaluarea primirii este utilă pentru
îmbună tă ţirea sa permanentă . Ea poate fi
dedusă prin manifestarea regretului celor
care pleacă , prin revenirea aceloraşi turişti
sau a prietenilor lor în urmă toarele vacante
sau din ceea ce turiştii pot consemna în scris
într-o prezumtivă , dar foarte utilă "Carte de
onoare" a casei respective. Asigurarea unei
înalte calită ţi a primirii poate aduce la
atragerea turiştilor chiar şi în afara
sezonului cel mai favorabil. În acest context,
pot fi încercate diferite formule-pretext
legate de specificul activită ţii sezoniere a
gospodă riilor (recoltarea strugurilor şi
prepararea vinului, culesul ciupercilor,
tă iatul şi preparatul porcului etc.
Concluzii. Calitatea primirii este o
verigă esenţială în orice prestaţie turistică
însă , în mediul rural, ea trebuie să valorifice
la maximum toate posibilită ţile de
comunicare interpersonală şi de
"personalizare" a contactelor la toate
formele de oferta turistică . În cazul
turismului urban aceste aspecte au
inevitabil pondere şi impact mult mai
reduse.
Realizarea comunică rii optime
presupune o maximă de atenţie din partea
gazdelor dar, în acelaşi timp, la fel de
importante sunt naturaleţea, echilibrul de
19
manifestare. Trebuie avut în vedere că şi
excesul de amabilită ţi poate deveni
deranjant pentru numeroşi oaspeţi şi, în
plus, exista riscul asocierii acestei atitudini
cu existenţa unor motivaţii ascunse.
Naturaleţea comportamentului trebuie să
completeze benefic naturaleţea peisajului şi
a mobilierului.
Desigur, nu doar gazdă are obligaţii
morale şi profesionale faţă de oaspeţii să i..
Aceştia din urmă trebuie, la râ ndul lor, să -i
respecte pe cei ai casei şi bunurile lor. Este
de dorit că lucră rile de reparaţie sau
restaurare, generate de superficialitatea sau
ignoranţă turiştilor, să nu coste proprietarul
mai mult decâ t sumele încasate din
închirierea spaţiului şi din serviciile
prestate. Altfel, acesta poate fi nevoit să -şi
reconsidere tipul de activitate sau să
procedeze la afişarea unui "regulament de
ordine interioară " care poate fi stâ njenitor
pentru majoritatea turiştilor. Turistul
trebuie să fie atent în legă tură cu odihna
necesară gazdelor sale care nu se află în
vacanţă şi să nu prelungească conversaţiile
pâ nă la ore tâ rzii şi nici să solicite micul
dejun la ore prea matinale. Turistul nu
trebuie să devină "un al doilea stă pâ n" al
casei prin tendinţele de intruziune în
diverse spaţii sau de posesiune a diverselor
obiecte care în mod evident nu-i sunt
destinate.
Gazda şi oaspeţii să i trebuie să se
înţeleagă clar, în prealabil, asupra a ceea ce
este inclus în preţul locaţiei şi asupra a ceea
ce poate fi obţinut prin plă ţi suplimentare şi
cuantumul acestora. Reglarea directă ,
anticipată şi liber consimţită a aspectelor
pecuniare reprezintă un element esenţial al
bunei înţelegeri care exclude de cele mai
multe ori deziluziile sau decepţiile atâ t de o
parte câ t şi de cealaltă .
Animaţia turistică
Animaţia turistică este suma
activită ţilor şi atitudinilor manifestate
deliberat sau spontan de că tre comunitatea
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
locală care are drept scop înscrierea
oaspeţilor în mediul de viaţă local, prin
multiplicarea solicită rilor exterioare sau
prin tră irea unor momente de excepţională
originalitate. De dată mai recentă , clientela
turistică pare să aprecieze mai mult mediile
bogate în solicită ri şi posibilită ţi multiple de
relaxare în raport cu cele care favorizează
solitudinea sau necesită eforturi şi iniţiative
personale pentru stabilirea relaţiilor de
comunicare.
Animaţia turistică este, fă ră
îndoială , una din slă biciunile majore ale
aşeză rilor rurale. Aceasta decurge, în
principal, din cunoaşterea insuficientă a
modalită ţilor de animaţie turistică . Foarte
frecvent, animaţia se reduce la manifestă rile
culturale, distractive sau folclorice, efectuate
conform unui calendar a că rui periodicitate
este impusă de ritmul activită ţilor
economice sau de anumite să rbă tori
tradiţionale. Desigur, ele sunt importante
pentru viaţa colectivită ţii şi prezintă valenţe
turistice incontestabile, însă nu întotdeauna
ele sunt suficiente pentru a susţine o atracţie
turistică constantă .
Animaţia turistică există în mă sura în
care turistul aflat în concediu sau sejur
capă tă , efectiv, senzaţia existenţei unei vieţi
locale şi percepe sau întrevede posibilită ţile
de a se însera el însuşi în respectiva
structură psihosocială .
Activită ţile sportive, culturale,
artizanale, animaţia comercială ,
spectacolele, serile distractive s.a. sunt faţete
multiple şi complementare ale animaţiei
turistice. Competiţiile de diferite genuri,
spectacolele, demonstraţiile de mă iestrie
profesională etc. Pot avea forme originale şi
ele pot fi organizate în sensul transformă rii
posturii turiştilor; din spectatori incitaţi ei
se pot transforma în "actori" sau competitori
activ implicaţi în activită ţile respective.
Pentru că acest deziderat să fie posibil
animaţia trebuie să izvorască dintr-o
disponibilitate de ordin fizic, economic şi
afectiv a organizatorilor care, adeseori, sunt
20
ei înşişi presaţi de propriile problemele
cotidiene. De aceea, animaţia turistică
trebuie să fie integrată în planurile de
amenajare şi dezvoltare turistică . În acest
context pot fi evaluate posibilită ţile de
animaţie locală prin instaurarea de relaţii
intercomunale pentru coordonarea
acţiunilor şi a informaţiilor. Nu este necesar
ca activită ţile să fie programate într-un
anumit loc, de regulă centrul comunal; ele
pot fi ră spâ ndite pe o rază mai mare,
corespunză toare satelor, sau chiar
comunelor învecinate, importante fiind, în
aceste situaţii, schimbul de informaţii şi
acţiunile corelate ale animatorilor.
Responsabilitatea animaţiei, sub
diversele sale forme, poate fi asumată atâ t
prin atitudine benevolă , mai frecventă în
mediul rural, câ t şi de "animatori" retribuiţi,
parţial să u integral, de primarii sau de că tre
organizaţiile turistice. Rolul lor este acela de
a facilita instalarea oaspeţilor, stabilirea
contactelor între turişti, între aceştia şi
locuitorii satului precum şi implicarea lor în
diversele forme de animaţie concretă ,
oferite în maniera benevolă sau pe filiera
comercială .
Un rol decisiv pentru înscrierea
localită ţilor rurale în circuitul turistic, în
descoperirea vocaţiei turistice viabile,
bazate pe un lanţ complet de primire-
gă zduire-animaţie, revine primă riilor şi
funcţionarilor acestora (consilieri agricoli,
fiscali etc.), prestatorilor de servicii s.a. care
trebuie să se situeze în centrul revitaliză rii
economice, implicit turistice.
Calitatea echipamentelor constituie
baza calită ţii prestaţiei turistice. Experienţa
demonstrează că exigentele asupra calită ţii
echipamentelor creşte regulat şi că uzura
morală a acestora este inevitabilă în timp.
Majoritatea turiştilor consideră că
este normal să beneficieze în vacanţă de un
nivel de confort mă car echivalent, dacă nu
superior, celui pe care îl posedă la domiciliu.
Această aspiraţie vizează toate
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
echipamentele, dar cu deosebire camerele şi
spaţiile sanitare. Starea lor de cură ţenie şi
igienă este decisivă şi este preferabil ca ele
să fie garantate conform unor grile
standardizate, conforme cu normele stabilite
de eventualele asociaţii profesionale ale
prestatorilor turistici, agreate inclusiv de
că tre Ministerul Turismului.
Trebuie însă subliniat că tehnica
trebuie pusă în serviciul ambianţei şi nu
ambianţa la discreţia tehnicii. Stilul fiecă rei
structuri şi personalitatea fiecă rui prestator
se pot exprima într-o manieră armonioasă .
Un adă post simplu, autentic, coerent,
închiriat la un preţ adecvat, poate satisface
pe deplin o anumită clientelă şi poate deveni
profitabil. Pentru asigurarea coerenţei
patrimoniului, o cazare de calitate în mediul
rural necesită , de preferinţă , un mobilier
tradiţional, în armonie cu liniile
arhitecturale ale casei. Lemnul trebuie
preferat în raport cu materialele moderne.
Locuinţele sau camerele amenajate prea
sofisticat, fă ră coerenţă cu mediul lor,
generează (pe lâ ngă lipsa de atractivitate) şi
investiţii considerabile care atrag după sine
preţuri prea ridicate şi rezultate economice
nefaste pe termen mediu. Criterii calitative
precum ambianţa, farmecul, aspectul
că lduros al camerelor s.a. sunt relativ uşor
de satisfă cute şi sunt extrem de importante
pentru calitatea primirii.
Respectarea unor criterii cantitative
nu este mai puţin importantă . Dintre
elementele cantitative, se remarcă cele
necesare asigură rii confortului fizic şi psihic
al turistului. Astfel, o cameră de oaspeţi
dublă trebuie să aibă cel puţin 9 m2, trebuie
prevă zută cu baie şi toaletă individuală ;
lenjeria trebuie să fie de calitate
ireproşabilă ; draperiile şi paturile trebuie să
fie confecţionate din materiale rezistente,
uşor lavabile şi antialergice. Gazdele trebuie
să fie foarte exigente cu asigurarea liniştii.
Sistemul de încă lzire trebuie să permită
atingerea unei temperaturi minime de 20°C,
în condiţiile sezoniere cele mai nefavorabile.
21
O atenţie considerabilă trebuie acordată
normelor de securitate corespunză toare
diferitelor variante de încă lzire. Este
necesară asigurarea unei etanşeită ţi
perfecte a uşilor şi ferestrelor care, de altfel,
se amortizează rapid prin valoarea
echivalentă a combustibilului economisit
pentru încă lzire. Apa caldă este un element
indispensabil şi poate fi asigurată prin
intermediul unui cazan de capacitate
corespunză toare. Un şemineu sau un cuptor
tradiţional prezintă o atractivitate sporită ,
cu condiţia să nu afume şi să poată fi
asigurat lemnul de foc.
Trebuie avută în vedere şi
posibilitatea de a asigura accesul oaspeţilor
la bucă tă rie, într-o sală de jocuri, de
preferinţă cu bibliotecă . La dispoziţia
turiştilor vor fi echipamente pentru diverse
necesită ţi (uscă toare de pă r, aparate de
că lcat haine, frigider s.a.) sau pentru
relaxare (radio, televizor, biciclete etc.).
Evident, pentru un plus de facilită ţi se pot
percepe taxe suplimentare, urmâ nd ca
oaspeţii să decidă asupra oportunită ţii
utiliză rii lor. Nu trebuie ignorate
preocupă rile copiilor; pe câ t posibil, trebuie
asigurate spaţii şi utilită ţi adecvate pentru
joacă (balansoare, nisip etc.) în condiţii de
deplină securitate; la nevoie se pot pune la
dispoziţie mingi, rachete, biciclete sau că rţi
şi jocuri adecvate pentru zilele ploioase.
Valorificarea produselor gospodă riei
rurale. Produsele specifice gospodă riei
rurale pot fi valorificate prin mijlocirea
turismului atâ t pe cale indirectă câ t şi pe
cale directă Ambele variante pot genera
creşterea rentabilită ţii activită ţii turistice
precum şi impunerea sentimentului de
satisfacţie pentru calitatea prestaţiei,
aspecte care pot reprezenta, la râ ndul lor,
premise favorabile pentru extinderea
acestei activită ţi. Pot fi avute în vedere
urmă toarele modalită ţi de valorificare.
Servirea mesei constituie o activitate
complementară celei de gă zduire şi are
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
avantajul că , pe lâ ngă rentabilizarea
sensibilă a activită ţii turistice, contribuie la
fidelitatea clientelei. Servirea mesei este
destinată clienţilor reşedinţelor rurale,
pensiunilor, fermelor, camerelor de oaspeţi
sau campingurilor de fermă . Această
prestaţie nu trebuie confundată sau
asimilată cu cea specifică restaurantului sau
motelului întrucâ t posibilitatea de a servi
masa este oferită doar persoanelor care sunt
gă zduite. Masa poate fi servită turiştilor fie
permanent, conform clauzelor de locaţie, fie
ocazional, pentru instaurarea unei
atmosfere agreabile. Pe lâ ngă cerinţele de
ordin gastronomic ea trebuie să confirme
tradiţia de ospitalitate specifică casei şi
zonei, să permită instaurarea unui contact
apropiat între gazdă şi oaspeţi favorizat de
ambianţa că lduroasă , mobilierul original şi
de sentimentele generate de accesul într-un
mediu autentic şi prietenos.
Fă ră îndoială că această activitate
necesită disponibilită ţi organizatorice
sporite. Fiind vorba de o vâ nzare de produse
alimentare este obligatorie respectarea unor
anumite reguli, în special de natură sanitară
şi fiscală (în mă sura în care acestea din urmă
sunt reglementate). Prin urmare, trebuie
solicitat concursul serviciilor sanitare care
pot oferi sugestii de amenajare şi trebuie să
avizeze funcţionarea localurilor utilizate în
acest scop.
În general, trebuie urmă rite cu
maximă exigenţă asigurarea facilitaţilor
tehnice de bază (apă curentă , canalizare,
pardoseli şi pereţi uşor lavabili),
organizarea spaţiului destinat acestei
activită ţi (bucă tă ria în proximitatea să lii de
servit masa, amplasarea lor la distanţe
suficient de mari faţă de pubele, toalete,
adă posturi de animale) şi o ireproşabilă
stare de cură ţenie a încă perilor destinate
pregă tirii şi prepară rii mesei.
Atenţie specială trebuie acordată
respectă rii reglementarilor legale cu privire
la controlul stă rii de să nă tate a animalelor
sacrificate, a termenelor de garanţie pentru
22
consumul produselor alimentare şi a
normelor de igienă necesare în cadrul
proceselor de preparare a acestora.
În situaţiile în care servirea mesei
este o activitate complementară celei de
gă zduire a turiştilor (care există cu
necesitate), structura organizatorică
rezultată combină o serie de activită ţi
specifice hanurilor sau pensiunilor rurale.
Hanurile de fermă (sau pensiunile)
oferă deci, pe lâ ngă servirea propriu-zisă a
mesei şi posibilită ţi de cazare. Funcţionarea
lor se bazează pe efectele de
complementaritate ale unor tipuri de culturi
agricole şi prin urmare ele valorifică
producţia proprie a gospodă riei (sau cea
existentă în regiune) prin intermediul unei
bucă tarii tradiţionale specializate. Poate fi
avută în vedere şi oportunitatea unei
aprovizionă ri de completare sau
diversificare cu producă tori locali care poate
lua chiar forma unei colaboră ri de asistenţă
turistică .
Pe de altă parte, trebuie respectate
dispoziţiile legale referitoare la regulile de
securitate, igienă , de utilizare a forţei de
muncă , de semnalizare şi reactualizarea lor
la începutul fiecă rui sezon. În acest sens,
este importantă existenţa prealabilă a
contractelor şi colaborarea continuă cu
organismele locale sau judeţene care au
competenţe de ordin sanitar, comercial,
fiscal, agricol, asiguratoriu etc.
Din punct de vedere juridic pensiunea
poate funcţiona în calitate de societate
comercială cu ră spundere limitată sau în cea
de asociaţie familială . Afilierea la una dintre
asociaţiile profesionale de profil implică atâ t
clauze contractuale de promovare şi de
fiscalitate, câ t şi anumite obligaţii cu privire
la parametrii calitativi şi cantitativi în care
trebuie să se înscrie activitatea turistică . De
exemplu, în Franţa, asociaţia "Bine aţi venit
la fermă " limitează la 60 numă rul de locuri
pentru care se poate servi masa la fermă .
Hanul la fermă nu trebuie să devină
un restaurant la ţară , ci trebuie să se
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
distingă prin originalitatea amenajă rii,
că ldura primirii, natura serviciilor, cadrul
pitoresc al gospodă riei rurale şi prin
calitatea produselor furnizate. Pentru o
organizare optimă şi facilă este
recomandabil ca primirea clienţilor să se
facă prin regim de rezervare. Preţurile
trebuie afişate, inclusiv valoarea taxelor şi a
serviciilor percepute, iar distribuirea notei
de plată este obligatorie. În consecinţă ,
efortul în plan organizatoric este mult mai
mare fiind necesară o gestiune contabilă
administrativă şi fiscală .
Degustarea la fermă este o activitate
organizată în special de că tre agricultorii
care valorifică prin vâ nzare directă anumite
produse specifice fermei. "Degustă torii" pot
fi atraşi prin intermediul vizitelor la fermă
care pot include şi activită ţi de animaţie şi
recreere. Această activitate are un scop
dublu: să faciliteze vâ nzarea directă a
produselor gospodă riei şi să asigure
totodată demersuri promoţionale de bună
calitate. Investiţiile necesare sunt mai
reduse (o sală de primire şi un grup sanitar).
Fiind o activitate publică trebuie satisfă cute,
în mod firesc, reglementă rile de ordin
sanitar, de securitate şi fiscalitate.
Vâ nzarea produselor în gospodă ria
rurală . O serie de produse precum untul,
brâ nza, ouă le, laptele, pă să rile, legumele,
produsele apicole, bă uturile tradiţionale etc.
prezintă o atracţie particulară pentru turişti
datorită prospeţimii şi a modului natural de
obţinere sau preparare în absenţa orică ror
CAPITOLUL II. 20 DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
DESPRE TURISMUL RURAL
23
conservanţi, coloranţi sau a altor aditivi
industriali. Nu trebuie ignorată
autenticitatea actului de cumpă rare care
conferă un farmec aparte pe care nu îl
posedă marile spaţii comerciale; el îşi are
originea în satisfacţia că ută rii într-un mediu
diferit, animat şi cald, în schimbul de
impresii cu producă torul, în confirmarea
aşteptă rilor sale prin intermediul degustă rii
etc.
Maniera în care se poate realiza
comercializarea produselor gospodă riei
ţă ră neşti este diversă . O formă frecventă
este cea a acceptului reciproc, liber
consimţit, bazat pe încrederea în calitatea
produselor şi în onestitatea producă torului.
Ea este specifică sistemelor cu un grad
incipient de structurare economică (inclusiv
din punct de vedere legislativ) şi prin
urmare, în pofida satisfacţiilor pe care le
poate oferi, există o serie de riscuri (în
special de natură sanitară ) care sunt
asumate fă ră a avea garanţia calită ţii şi a
consecinţelor care pot rezulta din
consumarea produselor alimentare.
Pe de altă parte, această formă de
comercializare are un caracter sporadic şi
este departe de a se constitui într-o premisă
de atracţie turistică şi de rentabilitate
economică , implicit. Prestarea eficientă a
acestei forme de activitate implică cel puţin
două cerinţe majore: crearea unui cadru
legislativ care să reglementeze aspectele
tehnice, juridice şi fiscale şi înscrierea într-
un circuit promoţional constituit prin
intermediul asociaţiilor profesionale care îşi
asumă , implicit, reglementă rile de mai sus.
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

1. Care este diferenţa dintre turismul rural şi agroturism?

Turismul rural şi agroturismul sunt În concluzie, iată câ teva deosebiri

două concepte care prezintă elemente în
comun dar şi elemente care duc la
diferenţiere.
Turismul rural este o formă
alternativă la turismul clasic desfă şurat în
centrele turistice şi include activitatea
turistică organizată de populaţia din mediul
rural. Turismul rural valorifică resursele
turistice rurale (naturale, umane, cultural-
istorice), dotă rile şi echipamentele turistice
din fermele şi pensiunile agroturistice.
Spaţiile de cazare specifice turismului rural
sunt: hanuri şi hoteluri rurale, sate de
vacanţă , camere de oaspeţi etc.
Agroturismul este o formă de turism
rural practicată de micii proprietari de la
ţară ; aceştia au ca ocupaţie de bază cea
desfă şurată în propria gospodă rie (aceasta
este principala lor ocupaţie şi sursă de venit).
Pentru aceşti mici proprietari de ţară ,
agroturismul este o activitate secundară .
Agroturismul valorifică integral
disponibilită ţile agricole, turistice, umane,
tehnico-economice din mediul rural. Spaţiile
de cazare specifice agroturismului sunt
fermele agroturistice şi pensiunile
agroturistice.
între turismul rural şi agroturism:
 turismul rural nu necesită în mod
obligatoriu activită ţi din sectorul
primar; pentru agroturism, activită ţile
din sectorul primar sunt obligatorii;
 turismul rural cuprinde cultura,
istoria şi tradiţiile existente în spaţiul
rural în timp ce agroturismul
cuprinde şi componente specifice
gospodă riei silvo-agro-zootehnice
(producţie şi furnizare de produse
specific agricole, pescuit, echitaţie,
viticultură , vâ nă toare etc.);
 agroturismul reprezintă o formă
complementară de folosire optimă a
resurselor din gospodă ria rurală ;
Astfel, agroturismul se poate
desfă şura şi sub forma unei simple
gă zduiri prin închirierea de că tre
proprietar a camerelor neutilizate din
gospodă ria sa fă ră a oferi în mod
organizat şi continuu o altă formă de
servicii (masă , vizite, excursii etc.).
Proprietarul urmă reşte în principal o
completare a veniturilor în anumite
perioade ale anului, mai ales în
sezonul estival.

2. Unde se pot caza turiştii în mediul rural?

Conform legislaţiei actuale, în Româ nia pot funcţiona urmă toarele tipuri de
structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele;
5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;
7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
8. campinguri, sate de vacanţă , popasuri turistice, că suţe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;
9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
11. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

24
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

În mediul rural turiştii se pot caza în pensiuni turistice şi agroturistice, dar şi în alte
structuri de primire (cabane, campinguri, minihoteluri rurale, case de oaspeţi sau camere
mobilate). De asemenea, în gră dina sau pe terenul fermierului se pot amenaja campinguri sau
terenuri pentru rulote.

3. Care este diferenţa dintre pensiunea turistică şi pensiunea agroturistică?

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avâ nd o capacitate de cazare

de pâ nă la 20 de camere, totalizâ nd maxim 60 de locuri, funcţionâ nd în locuinţele cetăţenilor
sau în clă diri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi
condiţiile de pregă tire şi servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avâ nd o capacitate de
cazare de pâ nă la 8 camere, funcţionâ nd în locuinţele cetă ţenilor sau în clă diri independente,
care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregă tire şi servire a
mesei, precum şi posibilitatea participă rii la activită ţi gospodă reşti sau meşteşugăreşti.
În pensiunile agroturistice, turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale,
preponderent din gospodă ria proprie sau de la producă tori autorizaţi de pe plan local, iar
gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul
sejurului, pe care îl petrec la pensiune.
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfă şoară cel puţin o activitate legată de
agricultură , creşterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi
fructiferi sau se desfă şoară o activitate meşteşugă rească , cu un atelier de lucru din care
rezultă diferite articole de artizanat. Activită ţile în cauză trebuie să se desfă şoare în mod
continuu sau, în funcţie de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

4. Care sunt paşii care trebuie urmaţi de către o persoană fizică pentru introducerea
unui imobil în circuitul turistic de cazare ca pensiune turistică rurală?

PASUL 1: Autorizarea persoanelor fizice, respectiv alegerea unei forme juridice prin care să
vă desfă şuraţi activitatea; există trei forme principale de autorizare:
 Persoană Fizică Autorizată (PFA);
 Asociaţia Familială (AF);
 Societatea comercială (SC);
PASUL 2: Întocmirea unui dosar care să cuprindă urmă toarele documente:
 certificat constatator de la registrul Comerţului din care să rezulte obiectul de
activitate şi structură a acţionarului; se pot demonstra cele două cerinţe şi prin copii
ale actelor de constituire ale societă ţii;
 avize şi autorizaţii legale: PSI, sanitară , sanitar-veterinară , de mediu şi protecţia
muncii, după caz;
 Certificatul de Înregistrare la Registrul Comerţului a PFA, AF sau SC (în funcţie de
alegerea fă cută anterior);
 schiţa privind amplasarea şi adresa unită ţii;
 schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor şi a spaţiilor de
alimentaţie;
 aviz specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului;

25
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

 copie după actul doveditor al pregă tirii profesionale în domeniul activită ţilor de
turism, eliberate de instituţii autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
 certificat de înmatriculare;
 actul constitutiv (pentru SC) sau autorizaţia de funcţionare (în cazul PFA sau AF);
 cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

PASUL 3: Documentaţia de clasificare se transmite reprezentantului zonal al Ministerului

Dezvoltă rii Regionale şi Turismului, cu minim 60 de zile înainte de darea în folosinţă a
structurilor de cazare sau alimentaţie;

PASUL 4: Specialişti din cadrul Ministerului Dezvoltă rii Regionale şi Turismului, însoţiţi de
specialişti din cadrul consiliilor judeţene locale sau din asociaţii profesionale de turism, în
prezenţa dvs., vor verifica dacă pensiunea îndeplineşte criteriile legale şi vor acorda un
„certificat de clasificare”;

PASUL 5: Reclasificarea pensiunilor deja clasificate, respectiv din 3 in 3 ani este necesară
aplicarea vizei pe autorizaţia de funcţionare; trebuie să solicitaţi această avizare cu cel puţin
60 de zile înainte de expirarea celor 3 ani de la emiterea autorizaţiei sau de la ultima viză .

Placheta cuprinzâ nd menţiunea "Clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,

însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun, la loc
vizibil, în exteriorul clă dirii, conform legii.
Practicarea activită ţii de turism rural se desfă şoară în conformitate cu Legea nr.
300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară
activităţi economice în mod independent. După autorizare, urmă toarea etapă este constituită
de clasificarea şi omologarea pensiunii. Documentaţia de clasificare se transmite Autorită ţii
Naţionale pentru Turism - Direcţia generală de autorizare (D.G.A.) sau prin reprezentantul
filialei ANTREC al judeţului respectiv, care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi
întocmeşte certificatul de clasificare.
Proprietarii pensiunilor turistice au obligaţia să respecte pe toată perioada de
funcţionare a pensiunii turistice condiţiile şi criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor
care şi-au început activitatea pe propria ră spundere. Direcţia de Control din cadrul Autorităţii
Naţionale pentru Turism verifică periodic starea şi funcţionarea dotă rilor, calitatea
serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena şi a celorlalte criterii care au stat la baza
clasificării unită ţii. Nerespectarea acestora, atrage măsuri de declasificare sau, după caz, de
retragere a certificatului de clasificare.

5. Care sunt condiţiile de organizare a unei pensiuni turistice/agroturistice potrivit

legilor din România?

Activitatea pensiunilor turistice şi agroturistice trebuie să se desfă şoare în

conformitate cu legile care reglementează turismul în Româ nia. Iată câ teva dintre condiţiile
de organizare a unei pensiuni turistice/agroturistice potrivit legislaţiei româ neşti:

26
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

 amplasarea pensiunilor turistice (urbane şi rurale) şi a pensiunilor agroturistice în

locuri ferite de surse de poluare şi alte elemente care pot pune în pericol viaţa şi
să nă tatea turiştilor;
 dotă rile din camere şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi doar la
dispoziţia acestora;
 obiectele personale ale proprietarului trebuie să lipsească din camerele turiştilor;
 pensiunile agroturistice care dispun de terenuri pentru asigurarea serviciilor de
campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind
echiparea sanitară şi dimensiunile parcelelor, conform legilor în vigoare;

6. Margarete sau stele?

În anul 2008 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului pentru

întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale (Hotă râ rea nr. 636/2008).
Una dintre modifică rile faţă de legislaţia anterioară se referă la încadrarea pensiunilor
turistice urbane (clasificare pe stele) şi pensiunilor turistice rurale (clasificate pe flori) în:
 pensiuni turistice, clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor (mediul urban sau
rural), cu o capacitate maximă de cazare de pâ nă la 20 de camere;
 pensiuni agroturistice, clasificate pe flori, cu o capacitate maximă de cazare de pâ nă la
8 camere, cu obligaţia de a oferi masa din produse naturale, preparate în gospodă ria
proprie şi cu obligaţia ca gazdele să se ocupe direct de programul turiştilor pe tot
parcursul sejurului. În plus, pensiunile agroturistice vor desfă şura, în mod continuu în
cadrul gospodă riei, cel puţin o activitate legată de agricultură , creşterea animalelor,
cultivarea plantelor etc.
Alte prevederi ale respectivei legi sunt:
 introducerea obligativită ţii pentru conducă torii de pensiuni turistice de a absolvi un
curs de pregă tire profesională ;
 eliminarea categoriei de „hotel pentru tineret” care se suprapunea cu cea de „hostel”;
 eliminarea categoriilor diverse de cabane şi introducerea unei singure categorii
„cabane turistice”, cu condiţii specifice pentru acele cabane care oferă servicii în cadrul
turismului de vâ nă toare şi pescuit;

Pensiunea turistică trebuie să îndeplinească o serie de condiţii minime. Categoria de

clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea condiţiilor minime prevă zute
în Hotă râ rea guvernului nr. 636/2008 şi de realizarea punctajului minim rezultat din
evaluarea criteriilor suplimentare prevă zute de hotă râ rea menţionată . Punctajul minim
rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmă torul:
- de 5 stele/flori: 150 puncte;
- de 4 stele/flori: 120 puncte;
- de 3 stele/flori: 80 puncte;
- de 2 stele/flori: 40 puncte;

7. Care sunt factorii care au contribuit la dezvoltarea turismului rural?

Turismul rural a început să se dezvolte la sfâ rşitul secolului al XIX-lea şi începutul

secolului al XX-lea.
Factorii socio-culturali de dezvoltare a turismului rural sunt:

27
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

 creşterea nivelului de educaţie;

 creşterea perioadei de timp pentru recreere; Acest factor a contribuit, în general, la
dezvoltarea turismului. Dar, important pentru turismul rural, este faptul că , datorită
reducerii timpului să ptă mâ nal de lucru, a crescut numă rul perioadelor scurte de timp
alocate recreă rii. Mediul rural este selectat în general pentru perioadele scurte de
timp.
 autenticitatea şi naturaleţea vieţii de la ţară , că ldura sufletească specifică micilor
comunită ţi rurale;
 liniştea şi confortul psihic din mediul rural, ideea de a „evada” în natură ;
 creşterea cererii de oferte turistice „personalizate” care se detaşează clar de ofertele
standardizate şi uniformizate ale produselor de „serie”;
Factorii economici de dezvoltare a turismului rural sunt:
 progresul tehnic înregistrat în domeniul transporturilor (reţeaua de cale ferată ,
drumuri modernizate, accesibilitatea automobilului);
 creşterea numă rului de pensionari; această categorie socială optează pentru turismul
rural din motive precum bugetul redus sau să nă tatea precară ;
 creşterea interesului autorită ţilor locale pentru dezvoltarea activită ţii turistice (mai
ales în ultimii ani);

8. Când a început activitatea de turism rural în Europa?

Se poate afirma că activită ţile turistice în mediul rural au început să fie practicate
empiric încă din antichitate.
În Europa au fost înregistrate primele forme conştiente de turism rural în secolele
XVI-XVII. Pictorii erau interesaţi să valorifice în operele lor viaţa din mediul rural. De
exemplu, în secolul al XVIII-lea, filosoful francez Jean Jacques Rousseau povestea în lucrarea
sa „Confesiuni” despre o că lă torie în care a traversat Alpii. El sugera oamenilor de atunci să
că lă torească spre regiunile muntoase pentru a admira natura.
Vacanţa în mediul rural a început să ia amploare în Europa după anii ’60. Dar, într-o
primă perioadă , turismul rural devenise sinonim cu „turismul ieftin”.

9. Care sunt liderii turismului rural din Europa?

Turismul rural este cel mai bine organizat în statele din Uniunea Europeană . Unul
dintre principalele elemente care a favorizat acest aspect se referă la avantajele şi
oportunită ţile create de comunitatea economică europeană . Pe de altă parte, un rol important
în dezvoltarea turismului rural european l-a jucat EuroGîtes (aceasta a fost înfiinţată în 1990
la Tomar, Portugalia).
Principalii lideri ai turismului rural din Europa sunt: Austria, Franţa, Germania,
Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania, Elveţia, Luxemburg, Marea
Britanie.
De reţinut:
 din punct de vedere al turismului rural, în Austria se remarcă regiunea Tirol; în 1989,
s-au să rbă torit 100 de ani de la vechimea preocupă rilor de turism rural în Tirol;
 Franţa este considerată leagă nul turismului rural; regiunile cele mai dezvoltate din
punct de vedere al turismului rural sunt: Haute-Savoie, Saone, Loire, Bas-Rhin,
Bourbogne, Bretagne, Alsacia;

28
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

 regiunile cele mai dezvoltate din punct de vedere al turismului rural din Germania
sunt: Schwartzwald şi Messen;
 în Italia s-a dezvoltat în special agroturismul;
 turismul rural din Italia atrage prin: tradiţiile culinare, vinurile renumite, dansurile şi cântecele
folclorice, monumentele istorice;
 regiuni renumite pentru turismul rural din Italia sunt: Piemonte, Lombardia, Trentino,
Veneto, Emilia Romagna, Liguria, Toscana, Lazio, Abruzzo, Umbria, Campania, Puglia,
Calabria, Sicilia;
 deviza portughezilor câ nd vine vorba de turism: “Un turist=un prieten. Zâmbeşte!”.
 formele de camping la fermă sunt mai puţin dezvoltate, dar în Germania, Franţa, Italia,
Olanda există numeroase ferme care propun forme de gă zduire specializate: ferme
specializate în primirea handicapaţilor, ferme specializate în primirea copiilor, ferme
specializate în primirea grupurilor, ferme specializate în primirea claselor speciale de
ştiinţe naturale (botanică , zoologie, biologie), ferme pentru pescari, ferme hipice
(ecvestre).

10. Când a început activitatea de turism rural în România?

Aceasta este o întrebare la care nu se poate da un ră spuns de genul „turismul rural în

Româ nia a început în anul ....” Este dificil de identificat începutul activită ţii de turism rural în
Româ nia deoarece, aproape în toate timpurile, în special după dezvoltarea oraşelor, populaţia
urbană a început să „evadeze” în mediul rural pentru a-şi gă si liniştea în natură .
Multe personalită ţi româ neşti (Alexandru Vlahuţă , Barbu Ştefă nescu Delavrancea,
Calistrat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Ştefan
Luchian) au evidenţiat în lucră rile lor vacanţele petrecute în mediul rural. Pe de altă parte,
viaţa la ţară a fost unul dintre subiectele des abordate de literatura româ nă , culminâ nd cu
manifestarea unui puternic curent cultural. De asemenea, satul şi viaţa sa i-a inspirat pe mulţi
româ ni. Dar, pâ nă în a doua jumă tate a secolului al XX-lea, nu se poate vorbi de un turism
rural organizat, ci doar de unul spontan prin cazarea la să teni a vizitatorilor ocazionali.
Primele acţiuni turistice organizate datează din anii 1967-1968.
În anul 1972 a fost înfiinţat Centrul de Cercetă ri pentru Promovarea Turismului
Internaţional. Acest centru a identificat şi selectat localită ţi reprezentative pentru satul
româ nesc pentru promovarea acestora în turism. În anul 1973, 13 localită ţi au fost declarate
„sate turistice”: Lereşti, Rucă r, Fundata, Şirnea, Sibiel, Răşinari, Tismana, Vaideeni, Hălmaciu,
Bogdan-Vodă, Vatra Moldoviţei, Murighiol şi Sfâ ntu Gheorghe. Tot în 1973, au fost stabilite
normele de organizare, funcţionare şi promovare în turism a acestor localită ţi. Dar, din
pă cate, un ordin din anul 1974 interzicea cazarea turiştilor stră ini în locuinţele
particularilor. Din acest motiv, „satele turistice” au devenit nefuncţionale. Au fost, totuşi, şi
unele excepţii. Unele sate (Lereşti, Rucă r, Sibiel, Murighiol şi Crişan) au ră mas incluse în
programele culturale şi folcloristice pe care ONT-Bucureşti le-a contractat cu anumite firme
stră ine şi s-a solicitat Ministerului Turismului o excepţie de la ordinul din 1974 astfel că
turiştii stră ini au putut fi cazaţi în aceste sate.
În realitate, în Româ nia conceptul de turism rural a început să se dezvolte după
pră buşirea regimului comunist (1989).
Mă surile întreprinse după anul 1990, în vederea constituirii cadrului organizatoric
necesar dezvoltării turismului rural s-au materializat prin:
 înfiinţarea ANTREC-ului (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural), în

29
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

anul 1994, cu sprijinul Ministerului Turismului, care dispune de o reţea de 32 de

filiale din Alba, Arad, Argeş, Bacă u, Buză u, Bistriţa-Nă să ud, Bihor, Braşov, Cluj,
Constanţa, Covasna, Dâ mboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Iaşi,
Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Să laj, Sibiu, Suceava,
Tulcea, Timiş, Vrancea şi Vâ lcea, totalizâ nd în prezent peste 3 500 de gospodării din
800 de localităţi şi peste 20 000 locuri de cazare;
 constituirea Federaţiei Române pentru Dezvoltare Montană (FRDM), cu peste 400 de
locuinţe omologate de către Federaţie pentru turismul rural în zone pilot;
 avizul Ministerului Turismului pentru constituirea altor organizaţii
nonguvernamentale ce promovează turismul rural românesc ca: Asociaţia "Turism
Montan" (Cluj-Napoca), Fundaţia de Agroturism"Marea Neagră " (Constanţa), Asociaţia
"Rural Eco-Tours Agro-Montan" (Cluj-Napoca), Fundaţia Turistică "Agro-Tour OSR"
(Vadu Izei, judeţul Maramureş), Asociaţia de Turism Montan "Carpatina Sud" (Sibiu);
 constituirea în 1999 a Asociaţiei Operation Villages Roumaines";
 înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Zonei Montane cu 28 de secţii teritoriale, ce au
printre atribuţiile lor şi promovarea agroturismului;
 obţinerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului rural; în anul 1996 a
început derularea primului Program Phare pentru turism rural în România;

11. Ce înseamnă ANTREC ?

ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural) este o organizaţie

neguvernamentală , membră a Federaţiei Europene de Turism Rural - EuroGîtes. ANTREC a
fost înfiinţată în 1994 şi are 32 de filiale judeţene şi un numă r de 3500 de membri. Site-ul
organizaţiei: www.antrec.ro
Prin acţiunile sale, ANTREC-ul promovează turismul rural şi agroturismul ca forme de
turism responsabil. Asociaţia organizează diverse evenimente şi să rbă tori în care
gastronomia locală , obiceiurile, tradiţiile sunt readuse la viaţă .

Obiectivele ANTREC sunt:

 cunoaşterea şi popularizarea resurselor turistice din domeniul rural al ţă rii;
 editarea şi difuzarea de publicaţii şi lucră ri de specialitate, pliante, hă rţi, informaţii şi
alte materiale publicitare privind dezvoltarea turistică a diferitelor zone ale ţă rii;
 organizarea şi participarea la conferinţe, dezbateri, sesiuni ştiinţifice, simpozioane,
colocvii etc., în cadrul asociaţiei ori în cadrul altor organizaţii de profil din ţară şi
stră ină tate;
 stabilirea şi promovarea de schimburi de informaţii, publicaţii, specialişti, alte forme
de cooperare cu organisme similare din alte ţă ri;
 participarea la manifestă ri internaţionale în turismul rural, ecologic şi cultural;
 acordarea de asistenţă de specialitate şi reprezentarea intereselor membrilor să i;
 organizarea de expoziţii cu produse de artizanat şi alimente din gospodă riile ţă ră neşti
şi valorificarea acestora;

Evenimente organizate de-a lungul timpului de ANTREC:

 seminarii de marketing în turismul rural;

30
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

 Festivalul Internaţional al Sarmalelor (Praid, Harghita);

 Festivalul Internaţional al Plă cintelor (Bacă u);
 Moş Nicolae la Bran;
 Week-end-ul îndră gostiţilor (Sf. Valentin), Bran;
 Tâ rgul Internaţional de Turism Rural, Braşov;
 Tâ rgul Naţional de Turism;
 Să rbă toarea Recoltei 1997 şi 1998 - World Trade
Center, Bucureşti;
 Să ptă mâ na Româ niei la Paris, noiembrie 1999;
 Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural;
 lansarea Catalogului Naţional al Pensiunilor Turistice şi
Agroturistice;
 lansarea paginii web a ANTREC, august 2000;
 Festivalul Internaţional Pomana Porcului (staţiunea Balvanyos din Covasna, februarie
2011). Cu acest prilej, şapte echipe din Ungaria, şase din Româ nia şi una din Germania
s-au întrecut într-o competiţie amicală în care au reconstituit întregul alai de pregă tire
al ospă ţului tradiţional din carne de porc. Fiecare echipă a fost formată din 4 membri.
 Festivalul Clă titelor (Prejmer, Braşov);
 Festivalul Ră citurilor (Tismana, Gorj);
 Ră vă şitul oilor-Festivalul Brâ nzei şi Pă stramei (Bran, Braşov);
 Festivalul Câ rnaţilor de Pleşcoi (Berca, Buză u);
 Festivalul Vie-Vin (Focşani, Vrancea);
 Festivalul Zaibă rului şi Prazului (Bă ileşti);
 Tâ rgul de Turism al Româ niei;
 marcarea Zilei Naţionale a Turismului Rural;
 editarea revistei lunare „Vacanţa la
ţară ”; Revista este editată din 2004,
format A4, full-policromie, cu un
tiraj de 3000-5000 de exemplare (în
funcţie de solicită ri). Principalul
scop al revistei este promovarea
turismului rural. Revista se
adresează nu numai turiştilor, ci şi
proprietarilor de pensiuni turistice
şi agroturistice din reţeaua ANTREC.
De asemenea, cei care doresc să
înceapă o afacere în turismul rural
gă sesc în paginile revistei multe
informaţii utile (de la credite oferite de bă nci pentru construirea de pensiuni pâ nă la
fonduri europene). Site-ul revistei: www.vacantalatara.ro

În perioada 3-5 mai 2011, la Alba Iulia a fost organizat Congresul Internaţional de
Turism Rural. Tema Congresului: „Turismul Rural – un instrument pentru construirea
identită ţii şi o şansă pentru standardele de calitate”. Congresul a fost organizat de ANTREC în
parteneriat cu Ministerul Dezvoltă rii şi Turismului. Printre invitaţi s-au numă rat oficialită ţi
europene, precum Klaus Enrlich de la EuroGîtes, reprezentanţi din domeniul turismului rural

31
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural

din Spania, Grecia, Ungaria, Israel, Polonia, reprezentanţi ai Fundaţiei „Prinţul Charles”. A fost
prima ediţie a congresului. Printre activită ţile congresului s-au numă rat:
 sesiune plenară I: „Turismul rural-dezvoltarea durabilă şi identitatea locală ”;
 sesiune plenară II: „Turismul rural: un instrument pentru construirea identită ţii şi o
şansă pentru standardele de calitate”;
 prezentă ri ANTREC: „Specificul pensiunilor rurale din Româ nia”, „Regulament specific
pensiunilor rurale din Româ nia”;
 work-shop 1: „Parteneriatul public-privat ar putea asigura un exemplu de bune
practici pentru dezvoltarea cu succes a turismului rural”;
 work-shop 2: „Importanţa moştenirii culturale pentru dezvoltarea turismului rural”;
 prezentarea experienţei OMT, Eurogîtes şi ANTREC din toate regiunile;
 expoziţie foto: Retrospectiva Eurogîtes şi ANTREC;
 expoziţie gastronomică cu degustare;
 degustă ri de vin;
 preparare şi degustare de produse tradiţionale în aer liber;
 adoptarea şi semnarea Declaraţiei de la Alba Iulia: „Turismul rural - un instrument
pentru construirea identită ţii şi o şansă pentru standardele de calitate”; Această
Declaraţie conţine 7 puncte care sintetizează concluziile întâ lnirii şi angajamentul de a
continua colaborarea cu organismele internaţionale şi regionale din domeniul
turismului, în general, şi al turismului rural, în special, şi al atragerii unui numă r
ridicat de turişti naţionali, dar şi stră ini. De asemenea, participanţii au subliniat
progresul înregistrat în domeniul turismului rural, importanţa lui în conservarea
patrimoniului natural şi cultural, dar şi necesitatea stabilirii de parteneriate locale şi
naţionale cu mass-media, în scopul unei corecte informă ri a consumatorilor, astfel
încâ t aşteptă rile acestora să fie îndeplinite într-un mod benefic.
 „Să rbă toarea Cerului Albastru”, organizată în Valea Aiudului, la Colţeşti, la Castelul din
Chei şi Conacul Secuiesc.
Urmă toarea ediţie a Congresului Internaţional de Turism Rural va fi gă zduită de
judeţul Neamţ.

12. Există o zi naţională dedicată turismului rural?

În fiecare an de Florii, ANTREC broderie), expoziţii cu obiecte de carte şi

(Asociaţia Naţională de Turism Rural
Ecologic şi Cultural) organizează diverse
evenimente pentru a marca Ziua Naţională a
Turismului Rural. Această zi se marchează
începâ nd cu anul 2004.
De exemplu, în anul 2010,
ANTREC a organizat acest eveniment în
localitatea aflată la cea mai mare altitudine
din ţară , la Fundă ţica (în comuna Fundata),
în culoarul Rucă r-Bran.
Dintre activită ţile organizate aici
menţionă m: ateliere de demonstraţii ale
meşterilor populari (ţesut, tors, tricotaj,
fotografie veche şi de artă populară ,
degustă ri de produse tradiţionale, o paradă a
portului tradiţional, un spectacol artistic.
În 2011, ANTREC a să rbă torit Ziua
Naţională a Turismului Rural pe data de 17
aprilie, în satul Ş irnea din comuna Fundata
(Braşov). Activită ţi organizate: ateliere de
lucru pentru meşterii populari, degustare din
produse ecologice şi mâ ncă rurile specifice
acestui sat de munte, parada portului
popular, spectacol folcloric, expoziţie
gastronomică cu vâ nzare, vizită la Muzeul
Satului „Fruntes” din Ş irnea.

32
 Paşi spre succesul în afaceri în turismul rural
13. Ce este „Ziua Satului Românesc”?
„Ziua Satului Româ nesc” este o
manifestare turistică a că rei primă ediţie a
fost organizată pe 21 mai 2011 de că tre
Asociaţia „Cele mai frumoase sate din
Româ nia” şi Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”
din Bucureşti. A fost una dintre activită ţile
organizate în să ptă mâ na 17-21 mai 2011
pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la
înfiinţarea Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”.
„Ziua Satului Româ nesc” este o
invitaţie că tre locuitorii marilor oraşe din
Româ nia de a (re) descoperi satul româ nesc,
de a participa la evenimentele de tradiţie din
sate, de a cumpă ra produse agricole şi
tradiţionale româ neşti, de a-şi petrece timpul
liber şi vacanţele în satele româ neşti.
Cu ocazia „Zilei satului
românesc”, AFSR și partenerii să i, propun
Guvernului Româ niei și Ministerelor de
resort, inițierea unui program pilot de
dezvoltare durabilă a satului româ nesc.
Programul se va numi „Cele mai frumoase
sate din România – dezvoltare prin
moștenirea culturală/ Modele de
dezvoltare rurală” și este inspirat de
inițiative similare implementate în ță rile
europene. Obiectivul acestui program este
ca fiecare dintre cele 200 de sate membre
ale asociației să se dezvolte pe baza
moștenirii materiale și culturale, fie că
vorbim de dezvoltarea și valorificarea
produselor agricole și tradiționale, de
33
tradiții și obiceiuri unice, de natură și
peisaje deosebite, sau de agroturism.
Asociația “Cele mai frumoase sate
din Româ nia” și partenerii să i din Italia,
Franța și Belgia vor iniția proiectele – ZIUA
SATULUI EUROPEAN și SATUL EUROPEAN
(după modelul Capitalei Europene a
Culturii). Membrii asociației, partenerii și
cei care iubesc satul româ nesc, au fost
invitați să semneze o scrisoare de susținere
a acestor proiecte care vor fi propuse
Comisiei Europene și Parlamentului
European.
Asociaţia “Cele mai frumoase sate
din Româ nia” a fost înfiinţată după modelul
şi cu sprijinul asociaţiei „Cele mai frumoase
sate din Franţa”, fondată în anul 1981 şi a
asociaţiei belgiene „Cele mai frumoase sate
din Valonia”. Asociaţia s-a creat în scopul
conservă rii, promovă rii şi dezvoltă rii
satelor în contextul urbaniză rii
contemporane.
A fost elaborată o „Cartă a Calită ţii”,
care cuprinde criteriile de evaluare pentru
satele candidate. De exemplu, criteriile
eliminatorii pentru satul candidat sunt: să
aibă sub 5000 de locuitori, să aibă cel puţin
un obiectiv turistic, atracţie culturală , un
patrimoniu arhitectural şi urbanistic de
valoare, hotă râ re a Consiliului Local. Orice
sat candidat este evaluat de Comisia de
evaluare şi certificare formată din diverşi
specialişti.
14. Ce înseamnă EuroGîtes?

Eurigîtes (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică la Cetă ţeni-Fermă şi în Sat)

este o asociaţie care a fost creată sub egida Euroter în anul 1990. La 1 ianuarie 2008, această
asociaţie cuprindea 28 de organizaţii naţionale şi regionale din 25 de ţă ri (Portugalia, Spania,
Italia, Franţa, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Letonia,
Lituania, Ungaria, Româ nia, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Cipru, Elveţia, Ucraina, Georgia,
Croaţia, Serbia, Israel). Principalul scop al acestei organizaţii este valorificarea, protejarea şi
promovarea turismului rural la ferme şi sate. EuroGîtes reprezintă imaginea de marcă a
turismului rural în Uniunea Europeană .
Obiectivele EuroGîtes sunt:
 definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în
turismul rural din Europa;
 crearea unei bă nci de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;
 codificarea produsului "Turism rural", în aşa fel încâ t clientul să recunoască produsul
la prima vedere, inteligibil prin marcă sau logo;
 asistenţă ţă rilor în care turismul rural se află în fază de organizare, punâ nd la
dispoziţia acestora experţi în aşa fel încât, produsul oferit pe piaţa turistică să fie
omogen, de calitate, bun;
De-a lungul timpului, această organizaţie a iniţiat câteva acţiuni importante
menite să promoveze turismul rural:
 a definit precis la nivel european acest produs turistic (turismul rural);
 a realizat materiale publicitare pentru promovarea turismului rural;
 a publicat primul ghid care prezintă cele mai reprezentative pensiuni şi ferme rurale
din ţă rile membre; ghidul se numeşte „L’Europe a vivre” şi conţinea şi prezentă ri din
Româ nia;
 a pus în practică primul sistem de rezervare informatică a locurilor de cazare;
 a elaborat prima carte referitoare la condiţiile minime necesare pentru practicarea
turismului rural;

15. Ce este satul turistic?

Satul turistic este o aşezare rurală pă stră toare de valori şi tradiţii etnofolclorice cu
un trecut istoric bogat care, în afara funcţiilor politico-administrative, sociale, economice şi
culturale proprii, îndeplineşte sezonier sau pe tot parcursul anului şi pe cea de gă zduire şi
de asigurare a hranei pentru turiştii care petrec un sejur de durată nedefinită sau le vizitează
în cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fă ră servirea mesei.

Pentru a deveni sat turistic, fiecare localitate trebuie să beneficieze de anumite

condiţii minime ca:
 amplasare într-un cadru natural pitoresc cu valoare peisagistică , fă ră surse de poluare;
 accesibilitate corespunză toare pe că i rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene;
 infrastructură generală - alimentare cu apă , curent electric, încă lzire, canalizare, căi de
comunicaţie;
 existenţa unor tradiţii şi valori etnofolclorice reprezentative - arhitectură populară ,
meşteşuguri şi artizanat, folclor şi port popular, muzee etnografice, tradiţii şi obiceiuri
populare, sărbători folclorice;
 existenţa unor resurse turistice bogate ce pot fi valorificate prin desfăşurarea unor
activităţi de vacanţă diversificate - odihnă, plimbări în aer liber, cură de soare, aer, ape
minerale, excursii uşoare, alpinism şi speoturism, înot şi sporturi nautice, activită ţi
 culturale sau participarea la acţiunile culturale desfă şurate în sat, integrarea în
activită ţile economice tradiţionale;
 existenţa gospodă riilor cu confort ridicat, asigurat cu mijloace locale simple sau mai
complexe - apă curentă, instalaţi sanitare, baie etc., care să întrunească normele de
clasificare existente;

Valoarea unui sat turistic poate fi îmbunătăţită prin:

 aportul unor resurse balneoclimatice - ape minerale şi termale, lacuri sărate, plajă
maritimă, nămoluri şi gaze terapeutice;
 prezenţa unor valoroase vestigii arheologice, monumente de arhitectură, artă, istorice;
 dotări tehnico-edilitare corespunzătoare - drumuri, alei, canalizare;
 existenţa unor dotă ri social - culturale, comerciale, sanitare, culturale şi sportive;

16. Unde au fost organizate primele sate turistice?

Primele sate turistice au fost organizate în Franţa, în anul 1954, acestea fiind
considerate drept forma cea mai originală de turism din a doua jumă tate a secolului al XX-lea.
În Româ nia, ideea de sat turistic a apă rut în 1972 dar s-a dezvoltat după 1990.
Tipurile şi caracteristicile unor asemenea aşeză ri sunt diferite de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile geografice şi sociale, de valenţele istorico-culturale, de tradiţii şi
preferinţe.
În Austria, se folosesc expresiile „sate turistice de recreaţie” şi „staţiunea de odihnă ”.
Care este diferenţa dintre „satul turistic de recreaţie” şi „staţiunea de odihnă ”?
"Satul turistic de recreaţie" este o aşezare să tească cu caracter predominant ţărănesc,
în care turistul îşi petrece concediul în condiţii de linişte şi izolare şi poate cunoaşte obiceiurile
şi folclorul zonei.
"Staţiunile de odihnă" din Austria sunt localităţi organizate pentru vizitatori, care ca
aspect, poziţie, structură şi reguli pentru pă strarea liniştii corespund unui sat turistic de
recreaţie, dar care, prin numă rul vizitatorilor, echipamentelor (de agrement, sporturi de
iarnă , structuri de cazare) şi în parte prin preţuri, îl depăşesc, reprezentând o treaptă
superioară în categoria acestor tipuri noi de localităţi turistice.
O localitate este recunoscută drept "sat turistic de recreaţie" sau "staţiune de odihnă"
de către Uniunea Comunală, la cererea localită ţii respective. Decizia include obligaţia autorităţii
locale de a păstra caracterul acestui tip de localitate. Cererea se examinează aplicâ nd criterii
severe. Localitatea este vizitată şi examinată la faţa locului, consultâ nd organele locale în
privinţa interesului turistic al localită ţii. Aprobarea obţinută (fie ca sat turistic de recreaţie,
fie ca staţiune de odihnă ), se poate retrage localită ţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile
cerute.

17. Care sunt avantajele satelor turistice?

Avantajele existenţei satelor turistice sunt multiple:

 dezvoltarea activită ţii turistice prin atragerea unor categorii cu venituri reduse;
 crearea de noi locuri de muncă şi de surse de venituri şi, implicit, îmbună tă ţirea
nivelului de trai;
 investiţii mai mici pentru crearea spaţiilor de cazare;
 personalul este minim sau se reduce la proprietarii spaţiului de cazare;
 valorificarea potenţialului rural;
Pentru rentabilizarea satelor turistice în perioada de extrasezon se organizează
reuniuni, sesiuni, conferinţe, seminarii, sejururi pentru pensionari, diverse acţiuni la sfârşit de
săptă mâ nă .
18. Există sate turistice în România?

Chiar dacă încă din 1973 s-a încercat instituţionalizarea "satului turistic" şi
promovarea cază rii în gospodă riile ţă ră neşti, pâ nă în prezent nu există nici un act normativ
care să reglementeze omologarea, organizarea şi funcţionarea unor aşeză ri rurale ca "sate
turistice". Actele normative actuale vizează numai funcţionarea pensiunilor turistice şi
agroturistice, ca entită ţi locale rupte de aşezarea rurală şi zona etnofolclorică circumscrisă
acestora.

Dar există şi în România numeroase sate cu potenţial turistic. Aceste sate se pot clasifica
în funcţie de elementul care asigură acest potenţial turistic:
 sate etnografice şi folclorice (Bogdan Vodă-Maramureş, Sibiel-Sibiu, Vama-Suceava,
Vaideeni-Vâ lcea); Aceste sate se impun prin următoarele elemente: portul popular,
mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, arhitectura, muzica populară. În aceste
sate se pot organiza activităţi precum: expoziţii artizanale cu vânzare, muzee etnografice în
aer liber, hore duminicale, diverse obiceiuri şi tradiţii locale. De asemenea, în aceste tipuri
de sate se pot oferi servicii de cazare şi masă în condiţii autentice: mobilier, decor, meniuri
tradiţionale, veselă specifică.
 sate de creaţie artistică şi artizanală (Tismana-Gorj, Vadu Izei şi Dragomireşti-
Maramureş, Marginea-Suceava, Marga-Caraş Severin); În aceste sate, turiştii pot fi
iniţiaţi de meşteri şi artişti în diverse tehnici ale meşteşugurilor populare (ceramică ,
broderie, ţesă torie populară , muzică şi dansuri populare, pictarea icoanelor pe sticlă
etc.).
 sate climaterice şi peisagistice (Fundata şi Ş irnea - Braşov, Lereşti-Argeş, Agapia-
Neamţ, Botiza-Maramureş); Principala caracteristică a acestui tip fundamental de sat
este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile
artere de circulaţie, fiind preferate de cei care doresc să se „reîntoarcă ” în natură .
 sate pentru pescuit şi vânătoare (Murighiol, Crişan, Sf. Gheorghe-Tulcea, Ciocă neşti-
Suceava, Botiza-Maramureş, Tismana-Gorj);
 sate viti-pomicole (Recaş şi Giarmata-Timiş, Lereşti-Argeş, Agapia-Neamţ);
 sate pastorale (Vaideeni-Vâ lcea, Jina, Sibiel, Gura Râ ului-Sibiu, Prislop-Maramureş);
Acestea sunt sate de munte în care ocupaţia de bază a localnicilor este creşterea oilor
şi a vitelor. Pentru distracţia turiştilor se pot organiza ospeţe ciobă neşti şi petreceri
tradiţionale.
 sate pentru practicarea sporturilor (Fundata, Ş irnea şi Bran-Braşov, Murighiol şi
Crişan-Tulcea, 2 Mai şi Vama Veche -Constanţa); Numeroase sate montane şi de deal
deţin condiţii excelente pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar cele din Delta
Dunării, litoral, Dunăre, de pe râ urile interioare pentru practicarea sporturilor nautice,
fă ră amenajă ri speciale şi costisitoare. Acestea pot atrage turişti, în special tineri,
sportivi amatori, iniţiaţi în practicarea sporturilor respective sau turişti dornici să
înveţe să le practice.

Satele româ neşti dispun de suficiente resurse turistice naturale şi cultural-istorice, ce

pot ră spunde cerinţelor turiştilor româ ni sau stră ini iar valorificarea acestor resurse ca
produse turistice este o necesitate. Gruparea satelor româneşti în tipurile fundamentale de sate
este necesară din două motive principale:
 promovarea celor mai adecvate forme de turism, în funcţie de principalele caracteristici
geografice, sociale şi economice a fiecărei localităţi rurale;
 alinierea la principalele opţiuni şi motivaţii ale categoriilor de turişti care frecventează
localitatea respectivă ;
19. Care sunt normele igienico-sanitare pentru activitatea pensiunilor turistice şi a
pensiunilor agroturistice?

Oaspeţii pensiunilor turistice şi agroturistice indiferent de zona sau locul unde se află îşi
încredinţează să nă tatea şi securitatea alimentară în mâ inile proprietarului şi personalului
care pregă teşte şi serveşte mâ ncarea. Odată cu cazarea turiştilor la pensiune, proprietarului îi
revine sarcina de a se asigura că toate alimentele şi băuturile servite clienţilor, respectă
întocmai toate condiţiile şi normele impuse de lege, privind securitatea acestora.
Din practică se cunoaşte că cele mai multe boli sunt cauzate de infestarea
alimentelor cu bacterii. Alimentele care sunt supuse cel mai uşor unor procese rapide de
infestare cu bacterii, dacă nu sunt pă strate şi depozitate în condiţii corespunzătoare, sunt cele
cu un conţinut ridicat de proteine (carnea şi ouăle crude).
Înainte de ajungerea alimentelor în depozitele, frigiderele şi instalaţiile frigorifice ale
structurilor de primire turistică , proprietarul trebuie să ia o serie de măsuri de siguranţă,
pentru a putea preîntâmpina contaminarea alimentelor. Aceste norme igienico-sanitare pentru
activitatea pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice sunt preluate din lucrarea autorilor
Călina Jenica şi Călina Aurel, Agroturism. Manual universitar pentru învăţământul la distanţă,
Craiova, 2010 (http://agro-craiova.ro/fisiere/module_fisiere/43/Agroturism.pdf) şi lucrarea lui
Todd Comen, Turism rural. Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni, 2006

Măsuri de securitate în cazul furnizorilor:

 să se asigure că animalele sunt sacrificate cu respectarea tuturor prevederilor legale
privind igiena şi securitate alimentelor;
 alegerea şi selectarea furnizorilor în funcţie de calitatea serviciilor prestate şi de
încrederea generată;
 să se asigure că furnizorul are persoane angajate care cunosc şi aplică cu maximum de
responsabilitate toate regulile şi normele igienico - sanitare, impuse de lege;
 verificarea foarte atentă a calităţii echipamentelor, aparatelor, utilajelor
 şi depozitelor utilizate;
 efectuarea periodică a unor verifică ri prin care să se asigure dacă furnizorul respectă
întotdeauna normele şi condiţiile de livrare a produselor alimentare;

Măsuri de securitate în timpul aprovizionării:

 evitarea posibilelor infestă ri ce pot intervenii în timpul livră rii, pe parcursul
transportului şi înaintea depozită rii (mâ ini murdare, contactul cu insecte sau rozătoare);
 verificarea tuturor alimentelor astfel încâ t să se poată constata dacă acestea au fost
livrate în condiţiile contractuale stabilite;
 alimentele care prezintă anumite defecte şi modificări (pachet desfăcut, culoare sau
miros neadecvat, ambalaj deteriorat, prezenţa unor substanţe străine, absenţa datei de
expirare) trebuie să fie returnate furnizorului;

Măsuri de securitate în timpul depozitării:

După ce alimentele şi ingredientele au fost recepţionate de la furnizori
responsabilitatea asupra siguranţei şi controlului calită ţii alimentelor, îi revine în mod direct
proprietarului de pensiune.
 întotdeauna alimentele şi bă uturile achiziţionate trebuie să fie rapid depozitate în
condiţiile înscrise pe ambalaj;
 dacă se constată că acest lucru nu este specificat atunci alimentele trebuie să fie
depozitate la temperaturi mai mici de 5 C, întrucâ t bacteriile se dezvoltă frecvent la
temperaturi cuprinse între 5o C - 60o C;
  alimentele uscate trebuie depozitate întotdeauna în locuri ferite de umezeală, lumină
solară şi aerisite (orezul, grisul, făina, pâinea, zahărul, ceaiul, fasolea, etc);
 carnea trebuie să fie separată de celelalte produse şi apoi selectată pe categorii,
păstrarea fiind realizată în condiţiile înscrise pe ambalaj;
 toate produsele congelate vor fi introduse câ t mai urgent posibil în congelatoare sau
dispozitive de refrigerare, pentru a se evita decongelarea;

Măsuri de securitate în timpul preparării şi servirii:

Transformarea alimentelor în specialităţi culinare trebuie să se efectueze cu maximum
de siguranţă , acordâ nd o atenţie sporită calită ţii şi igienei personalului, suprafeţelor de
lucru, ustensilelor, utilajelor, dispozitivelor şi aparatelor cu care se lucrează , deoarece
acestea pot reprezenta în condiţii de utilizare necorespunzătoare surse importate de infestare:
 toate echipamentele, cuţitele şi suprafeţele de lucru se vor spă la după fiecare utilizare;
 carnea trebuie să fie păstrată la temperaturi mai mici de 5o C;
 suprafaţa de lucru destinată tă ierii legumelor trebuie să fie spă lată /dezinfectată dacă în
prealabil a fost utilizată pentru carne şi invers;
 utilizarea tocă toarelor în mod specializat pe un anumit tip de produs (carne, legume
şi fructe, pâ ine);
 utilizarea dezinfectantului pentru spălarea şi curăţarea echipamentelor, spaţiilor şi
suprafeţelor de lucru;
 spălarea pe mâini după anumite operaţii sau utilizarea mănuşilor dacă sunt asigurate;
 prepararea pe câ t posibil a unor porţii mici, în vederea evită rii resturilor;
 alimentele ce nu mai sunt utilizate trebuie depuse în frigider;
 întotdeauna alimentele trebuie să fie câ ntă rite pe suport de plastic pentru a se evita
infestarea de la un produs la altul;
 alimentele neconsumate trebuie etichetate cu data de deschidere;
 carnea de porc şi cea de pasăre nu trebuie servită numai după ce aceasta şi-a schimbat
culoarea din roz în alb;
 carnea de vită nu trebuie să fie servită înainte ca temperatura din interiorul acesteia să fi
atins cel puţin 600 C;
 salatele pe bază de ouă sau pui trebuie să fie pă strate întotdeauna în frigider, înainte
de servire;
 resturile de alimente ce au fost returnate de la servire nu trebuie să fie utilizate pentru
alte comenzi;

Reguli de conduită a personalului:

 cei care pregă tesc şi servesc mâ ncarea trebuie să respecte o igienă deosebit de strictă;
 mâ inile trebuie spălate înainte de trecerea la lucru şi apoi ori de câte ori aceştia părăsesc
incinta bucătăriei;
 în cazul în care ori de câ te ori se lucrează cu produse perisabile, este necesar ca aceştia
să se spele pe mâini (ouă crude, carne);
 tot personalul angrenat în activită ţile de preparare şi servirea mesei trebuie să
renunţe la fumat sau la mestecatul gumei, în timpul lucrului;
 alimentele care au că zut pe jos trebuie eliminate din procesul de preparare al
specialităţilor;
 tacâ murile care au căzut pe jos trebuie să fie înlocuite cu altele curate;

Măsuri de securitate în timpul spălării vaselor şi curăţeniei:

 încă perea de spă lat şi depozitat vase trebuie să fie separată de cea unde se prepară
 specialităţile;
 încăperea în care se spală vasele trebuie să dispună de o chiuvetă care să aibă trei bazine
pentru spălat (unul pentru apă caldă, al doilea pentru apă caldă şi detergent de vase iar
al treilea cu apă şi clor pentru dezinfectare);
 vesela şi tacâ murile trebuie depozitate la loc uscat;
 resturile de mâ ncare şi gunoiul menajer se depozitează separat de alte deşeuri;
 suprafeţele pe care s-a gătit se curăţă cu dezinfectant;
 ustensilele de bucătărie se spală cu detergent de vase;
 podeaua se mătură şi se şterge;
 zona de spălat vase se curăţă şi spală; gunoiul trebuie golit;

Securitatea se constituie ca un criteriu fundamental al calităţii serviciilor oferite

către clienţi. Asigurarea securităţii şi calităţii serviciilor turistice este o acţiune deosebit de
responsabilă care presupune respectarea tuturor normelor şi standardelor impuse, la realizarea
căreia trebuie să participe activ proprietarii de pensiuni, salariaţii acestora, precum şi clienţi.

20. Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale turismului rural din România?

Punctele tari:
 varietatea de produse şi servicii;
 patrimoniu turistic natural şi antropic de valoare;
 stilul de viaţă tradiţional din satele româ neşti;
 îmbună tă ţirea mijloacelor de transport şi a că ilor de comunicaţie;
 preocupă ri din partea unor organizaţii nonguvernamentale;
 preţuri accesibile;

Puncte slabe:
 promovarea deficitară ;
 lipsa legă turilor aeriene directe cu o serie de ţă ri interesate de produsul turistic rural
româ nesc;
 transporturi mai puţin dezvoltate în anumite zone;
 numă rul redus al agenţiilor de închiriere a maşinilor;
 servicii hoteliere de calitate îndoielnică ;
 raport injust preţ/calitate;
 dificultatea gă sirii unor ghizi specializaţi;
 lipsa de experienţă ;
 lipsa facilită ţilor de nivel înalt;
 posibilită ţi reduse de utilizare a card-urilor;

Oportunităţi:
 creşterea numă rului de stră ini care că lă toresc în Româ nia pentru afaceri;
 creşterea numă rului de stră ini care locuiesc şi muncesc în Româ nia;
 existenţa comunită ţilor de stră ini;
 aderarea la Uniunea Europeană ;
 conectarea cu diverse instituţii şi organizaţii europene din domeniul turismului;

Ameninţări:
 imaginea Româ niei în exterior nu este foarte favorabilă ;
 lipsa unor mă suri pentru a împiedica degradarea mediului înconjură tor;
 neînţelegerea conceptului „preţ pentru valoare”;
 dezvoltarea turismului în ţă rile vecine;
BIBLIOGRAFIE:
Todd Comen, Turism rural. Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni, 2006
Călina Jenica şi Călina Aurel, Agroturism. Manual universitar pentru învăţământul la
distanţă, Craiova, 2010 (http://agro-craiova.ro/fisiere/module_fisiere/43/Agroturism.pdf)
Hotărârea de Guvern nr. 636/2008
Puiu Nistorescu, Gabriela Tigu, Delia Popescu, Mihaela Pădurean, Adela Talpeş, Mădălina
Tală, Crisitina Condulescu, Ecoturism şi turism rural, 2003 (http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb=)
Revista „Vacanţa la ţară” (www.vacantalatara.ro)

CAPITOLUL III. TEST DE EVALUARE

1. Factorii economici care au contribuit la d) diverse structuri de primire precum

dezvoltarea turismului rural sunt:
a) creşterea perioadei pentru recreere;
b) creşterea interesului autorită ţilor locale
pentru dezvoltarea activită ţii turistice;
c) dezvoltarea nivelului de educaţie;
d) progresul tehnic înregistrat în domeniul
transporturilor;
e) dorinţa de a „evada” în natură ;
2. În mediul rural, turiştii se pot caza în:
a) pensiuni agroturistice şi hosteluri de 3 şi 2
margarete;
b) pensiuni turistice, pensiuni agroturistice şi
bungalow-uri;
c) pensiuni turistice şi vile de două
margarete;
cabane, campinguri, case de oaspeţi, camere
mobilate;
e) pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice;
3. Turismul rural din România a început
să se dezvolte:
a) după anul 1990;
b) pe la mijlocul secolului al XX-lea;
c) la sfâ rşitul secolului al XIX-lea;
d) la sfâ rşitul perioadei medievale, ca urmare
a dezvoltă rii urbane şi a creşterii dorinţei
oră şenilor de a „evada” în natură ;
e) în timpul regimului comunist al lui
Gheorghe Gheorghiu Dej;
4. Asociaţia Naţională de Turism Rural
Ecologic şi Cultural (ANTREC) a fost
înfiinţată în anul: 9. Ziua Naţională a Turismului Rural se
a) 1968; sărbătoreşte începând cu anul:
b) 1986; a) 1990;
c) 1990; b) 1994;
d) 1994; c) 1998;
e) 2001; d) 2000;
e) 2004;
5. Obiectivele principale ale dezvoltării
agroturismului pentru comunitatea 10. Congresul Internaţional de Turism
rurală sunt: Rural din 2011 a fost organizat la:
a) obţinerea de venituri pentru membrii a) Braşov;
comunită ţii rurale; b) Bucureşti;
b) reducerea diferenţelor sociale dintre c) Alba Iulia;
locuitorii comunită ţii rurale; d) Iaşi;
c) consolidarea relaţiilor de prietenie dintre e) Timişoara;
membrii comunită ţii rurale;
d) conservarea mediului natural; 11. Federaţia Europeană pentru Cazarea
e) ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii Turistică la Cetăţeni-Fermă şi în Sat a fost
şi a normelor de locuit; înfiinţată în anul:
a) 1975;
6. Obiectivele principale ale dezvoltării b) 1988;
agroturismului pentru regiune sunt: c) 1990;
a) dezvoltarea cooperă rii între diverse d) 1998;
regiuni; e) 2000;
b) reducerea diferenţelor de dezvoltare între
regiuni; 12. Prima ediţie a manifestării turistice
c) înfrumuseţarea peisajului şi a localită ţilor; „Ziua Satului Românesc” a fost organizată
d) dezvoltarea relaţiilor de prietenie între în anul:
locuitorii diverselor regiuni; a) 1991;
e) dezvoltarea schimburilor culturale între b) 1994;
regiuni; c) 2000;
d) 2007;
7. Cele 3 componente esenţiale ale e) 2011;
agroturismului sunt:
a) teritoriul satului cu mediul să u 13. Cum se numeşte revista lunară editată
înconjură tor (natural şi construit); de Asociaţia Naţională de Turism Rural
b) serviciile (oferta); Ecologic şi Cultural (ANTREC)?
c) standardul de viaţă ; a) „Vino la ţară ”;
d) fermierii; b) „Viaţa la ţară ”;
e) autorită ţile locale; c) „Vacanţa în gospodă ria ţă ră nească ”;
d) „Vacanţa la ţară ”;
8. Ziua Naţională a Turismului Rural se e) „Vacanţa în satul româ nesc”
marchează:
a) de Rusalii; 14. Valoarea unui sat turistic poate
b) de Ziua Eroilor; fi îmbunătăţită prin:
c) de Florii; a) lipsa surselor de poluare;
d) de Bobotează ; b) prezenţa unor resurse terapeutice;
e) de Sâ nziene; c) accesibilitatea că ilor de comunicaţie;
d) funcţia politico-administrativă ;
e) prezenţa unor importante monumente
istorice;
15. În ce ţară sunt organizate „sate
turistice de recreaţie” şi „staţiuni de
odihnă”?
a) Franţa;
b) Româ nia;
c) Marea Britanie;
d) Austria;
e) Polonia;
16. În ce ţară au fost organizate primele
sate turistice din Europa?
a) Franţa;
b) Italia;
c) Spania;
d) Grecia;
e) Ungaria;
17. În România, ideea de sat turistic a
apărut pentru prima dată în anul:
a) 1968;
b) 1972;
c) 1990;
d) 1998;
e) 2001;
18. Avantajele satelor turistice sunt:
a) valorificarea condiţiilor deosebite: de
peisaj, etnofolclorice şi istorico-culturale;
b) dezvoltarea legă turilor între diverse sate;
c) creşterea nivelului de trai pentru locuitorii
satului;
d) consolidarea colaboră rii între autorită ţile
locale din diverse regiuni;
e) creşterea numă rului de locuitori;
19. Din punct de vedere al potenţialului
lor turistic, satele Fundata şi Şirnea din
Braşov pot fi încadrate în următoarea
categorie de sate:
a) sate pentru practicarea sporturilor;
b) sate pastorale;
c) sate pescă reşti şi vâ nă toreşti;
d) sate de creaţie artistică şi artizanală ;
e) sate climaterice şi peisagistice;
20. Tipul de sat care poate oferi servicii
de cazare şi masă în condiţii autentice
(mobilier, decor, meniuri tradiţionale,
veselă specifică) este:
a) sate viti-pomicole;
b) sate etnografice şi folclorice;
c) sate de pescuit şi vânătoare;
d) sate climaterice şi peisagistice;
e) sate pentru practicarea sporturilor;
21. Care este trăsătura predominantă a
satelor turistice de creaţie artistică şi
artizanală?
a) oferă servicii de cazare şi masă în condiţii
autentice: mobilier, decor, meniuri tradiţionale,
veselă specifică;
b) poziţia geografică izolată de centrele
aglomerate şi de marile artere de circulaţie;
c) paleta activită ţilor de divertisment care
cuprinde ospeţe ciobă neşti şi petreceri
tradiţionale;
d) posibilitatea practică rii sporturilor
nautice;
e) iniţierea turiştilor în diverse tehnici ale
meşteşugurilor populare;
22. Care este trăsătura predominantă a
satelor turistice climaterice şi
peisagistice?
a) oferă meniuri bazate pe produse lactate;
b) oferă servicii gastronomice pescă reşti şi
vâ nă toreşti;
c) oferă bă uturi reconfortante şi ră coritoare
pe bază de fructe şi degustă ri de vin;
d) oferă servicii de cazare şi masă în condiţii
autentice: mobilier, decor, meniuri tradiţionale,
veselă specifică;
e) oferă posibilitatea „reîntoarcerii la natură”;
23. Care sunt criteriile care stau la baza
calificării calitative a pensiunilor:
a) existenţa monumentelor istorice în zonă;
b) existenţa unor meniuri tradiţionale;
c) dotarea cu instalaţii de apă, încălzire şi
curent electric;
d) dotarea cu o bibliotecă cu minim 500 de
volume;
e) dotarea camerelor şi a bucătăriei;
24. Care sunt elementele pe care le conţine
oferta turistică pentru agroturism?
a) pensiuni turistice rurale şi pensiuni
agroturistice;
b) produse turistice individualizate după
categoria de confort, gastronomie locală, mediu
natural;
c) produse turistice individualizate în funcţie
de vârsta şi ocupaţia turiştilor;
d) hoteluri de 3 şi 2 stele şi produse turistice
personalizate în funcţie de sexul, averea şi
orientarea religioasă a turiştilor;
e) pensiuni agroturistice şi produse turistice
personalizate în funcţie de vârsta şi ocupaţia
turiştilor, sexul, averea şi orientarea religioasă
a turiştilor;
25. Produsele turistice din agroturism sunt
individualizate de către:
a) prestatorul de servicii din spaţiul rural
(fermierul);
b) turiştii;
c) locuitorii comunităţii rurale;
d) autorităţile locale;
e) autorităţile locale şi reprezentanţii sătenilor;
26. Turismul rural şi agroturismul pot
deveni parte integrantă a activităţii
generale a fiecărei localităţi prin:
a) acordarea de facilită ţi şi sprijinirea
dezvoltă rii reţelei de pensiuni turistice şi
pensiuni agroturistice;
b) susţinerea iniţiativei locale în dezvoltarea
meşteşugurilor şi a artei tradiţionale locale;
c) organizarea şi diversificarea activită ţii
culturale (tâ rguri, evenimente tradiţionale,
manifestări promoţionale);
d) dezvoltarea infrastructurii generale şi
a dotărilor tehnico-edilitare;
e) lansarea investiţilor pentru diversificarea
dotă rilor de agrement şi divertisment
adaptate la specificul local;
27. Turismul rural şi agroturismul sunt:
a) două concepte total diferite;
b) un singur concept;
c) două concepte care se identifică până la un
punct, dar care prezintă şi anumite deosebiri;
28. Pentru turist, cel mai important spaţiu
dintr-o pensiune turistică este:
a) zona de recepţie;
b) restaurantul şi barul;
c) sala de conferinţe şi întâ lniri;
d) zona de recreere/relaxare;
e) camera de cazare;
29. Principalul “produs” cumpărat de un
turist cazat la o pensiune turistică este:
a) şezlong-ul;
b) produse artizanale de la magazinul
pensiunii;
c) camera în care este cazat;
d) biletele de intrare la obiectivele turistice
din zonă ;
e) meniul de mâ ncă ruri tradiţionale;
30. Camera tipică de oaspeţi dintr-o
pensiune turistică trebuie să aibă:
a) două spaţii (zone) specifice: spaţiul pentru
oaspeţi şi spaţiul pentru angajaţi;
b) două spaţii (zone) specifice: spaţiul pentru
oaspeţi şi spaţiul de relaxare;
c) trei spaţii (zone) specifice: zona de dormit,
zona de îmbrăcare/dezbră care, baie;
d) patru spaţii (zone) specifice: zona de
dormit, zona de îmbrăcare/dezbră care, baie,
spaţiu de relaxare;
e) şase spaţii (zone) specifice: zona de dormit,
zona de îmbrăcare/dezbră care, spaţiu de
depozitare, spaţiu de lucru, baie, spaţiu de
relaxare;
31. Cel mai important obiect de mobilier
din camera unei pensiuni turistice este:
a) spaţiul pentru fă cutul şi desfă cutul
valizelor/bagajelor;
b) un dulap cu spaţiu de depozitare şi cu
umeraşe ;
c) două scaune sau fotolii confortabile ;
d) un pat;
e) un birou de lucru;
32. Care sunt obiectele de mobilier care se
găsesc în camera tipică de oaspeţi dintr-o
pensiune turistică?
a) spaţiul pentru fă cutul şi desfă cutul
valizelor/bagajelor, pat, un birou de lucru, o
oglindă mare, două scaune sau fotolii
confortabile, un dulap cu spaţiu de depozitare
şi cu umeraşe;
b) pat, salteaua, perne, două scaune sau fotolii
confortabile, un dulap cu spaţiu de depozitare
şi cu umeraşe;
c) pat, un birou de lucru, o oglindă mare,
iluminare adecvată, un dulap cu spaţiu de
depozitare şi cu umeraşe, spaţiul pentru
făcutul şi desfăcutul valizelor/bagajelor; mediului rural se numără:
d) spaţiul pentru fă cutul şi desfă cutul a) competiţii sportive şi manifestări artistice
valizelor/bagajelor, pat, un birou de lucru, o cu participare largă;
oglindă mare, două scaune sau fotolii b) vizite în atelierele meşterilor populari;
confortabile, raft pentru amplasarea c) participarea la prepararea mâncărurilor
obiectelor personale; tradiţionale;
e) spaţiul pentru făcutul şi desfăcutul d) observarea plantelor, animalelor şi
valizelor/bagajelor, un birou de lucru, o păsărilor;
oglindă mare, două scaune sau fotolii e) vânătoarea, călă ritul, pescuitul;
confortabile, un dulap cu spaţiu de depozitare
şi cu umeraşe; 38. În ce an a început derularea primului
Program Phare pentru turism rural din
33. Ca servicii de agrement, o pensiune România?
turistică poate oferi: a) 1990;
a) servicii de poştă, telecomunicaţii, internet b) 1994;
şi publicitate; c) 1996;
b) servicii personale (frizerie, coafură ); d) 2000;
c) servicii de completare a confortului e) 2002;
(diverse închirieri: maşini, paturi
suplimentare etc.); 39. Care aspecte trebuie luate în
d) servicii de educaţie fizică şi sport considerare în stabilirea meniului la o
(închirierea de biciclete, bărci, amenajarea pensiune turistică?
unor zone pentru practicarea sporturilor, a) reflectarea aşteptă rilor grupului ţintă ;
excursii); b) combinarea mâ ncă rurilor tradiţionale cu
e) servicii de cultură şi artă; unele inovative;
c) adaptarea meniului la condiţiile reale de
34. “Leagănul” călătoriilor în regiunile preparare şi depozitare ale pensiunii;
rurale îl constituie: d) cunoaşterea de că tre angajaţi a
a) Europa; specialită ţilor oferite pentru a putea da
b) Asia; informaţii turiştilor;
c) Franţa; e) eficientizarea din punct de vedere al
d) S.U.A.; preţurilor şi al specialită ţilor de mâ ncare
e) Africa; oferite pentru a se crea profit;

35. Ce stat european este considerat 40. Tip de turism rural care constă în
leagănul turismului rural? vizitarea monumentelor istorice, a
a) Marea Britanie; caselor memoriale şi a muzeelor, precum
b) Germania; şi participarea la diverse sărbători şi
c) Franţa; obiceiuri.
d) Italia; a) turismul “albastru”;
e) Grecia; b) turismul “alb”;
c) turismul cultural;
36. Printre efectele negative ale d) turismul “verde”;
turismului rural se număr: e) turismul de agrement;
a) introducerea unor utilităţi;
b) degradarea peisajului; 41. Primele forme de turism rural
c) crearea unor noi locuri de muncă; organizat au apărut în România în zona:
d) poluarea; a) Vaslui;
e) stabilirea tinerilor la sat; b) Rucă r-Bran;
c) Bucureşti;
37. Printre activităţile de vacanţă specifice d) Constanţa;
e) Cotnari;
42. Cum se numeşte organizaţia care este
lider în ceea ce priveşte promovarea
turismului rural?
a) „Cele mai frumoase sate româ neşti”;
b) Ministerul Dezvoltă rii Regionale şi
Turismului;
c) Asociaţia Naţională de Turism Rural,
Ecologic şi Cultural;
d) Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
din Româ nia;
c) pă strarea nealterată a unor tradiţii şi
obiceiuri;
d) peisaj variat şi pitoresc;
e) infrastructura generală insuficient
dezvoltată ;
44. Localitate vasluiană cu mare potenţial
pentru turismul rural. Se află la 35 de km
de Huşi. Casele, cu interior tradiţional şi
mobilier vechi dispun de facilităţi
moderne. Teatrul de vară poate organiza
spectacole folclorice iar muzeul sătesc are
exponate etnografice şi istorice. În plus,
Prutul şi ramificaţiile sale oferă
posibilităţi pentru plajă şi pescuit.
a) Tă cuta; b) Codă eşti; c) Pribeşti;
d) Puşcaşi; e) Vetrişoaia;
45. Sat din judeţul Maramureş care
prezintă o mare importanţă pentru
turismul rural din România. Este locul
ideal pentru a poposi câteva zile în
drumul de descoperire a Maramureşului
din punct de vedere istoric, a tradiţiei şi
culturii maramureşene.
a) Aluniş; b) Vadu Izei;
c) Tisa; d) Jibou; e) Moacşa;
46. Localitate din Braşov care prezintă un
mare potenţial pentru turismul rural. Este
cea mai înaltă localitate din ţară. Aici pot
fi vizitate numeroase obiective naturale:
Parcul Naţional Piatra Craiului, Peştera şi
Cheile Dâmbovicioara, Lacul Vidraru,
Peştera cu lilieci etc.
a) Azuga; b) Buşteni;
c) Fundata; d) Ş irnea; e) Codlea;
e) Fundaţia Prinţul Charles;
43. Care dintre următoarele elemente
sunt caracteristici pozitive ale turismului
rural din zona Maramureşului?
a) concentrarea impresionantă de obiective
turistice;
b) modernizarea capacită ţilor de cazare;
47. Localitate din judeţul Argeş cu un
mare potenţial pentru turismul rural. Se
află la 5 km de Câmpulung Muscel.
a) Beclean; b) Lereşti;
c) Crişana; d) Dragomireşti; e) Cisnă die;
48. Sat care face parte din mărgăritarele
ce împodobesc poalele munţilor din
marginea Sibiului. Este o zonă încărcată
de cultură şi tradiţie unde puteţi
descoperi un minunat loc de relaxare.
Satul este renumit pentru Muzeul de
icoane pe sticlă care cuprinde o valoroasă
colecţie de icoane pe sticlă şi lemn,
ceramică populară, piese de mobilier,
textile, cărţi foarte vechi. Este cel mai
mare muzeu de icoane pe sticlă din
Europa.
a) Cisnă die; b) Copşa Mică ;
c) Sibiel; d) Tă lmaciu; e) Mediaş;
49. Sat din judeţul Maramureş, situat la
poalele Munţilor Ţibleşului. Satul este
celebru pentru covoarele de lână cu
motive tradiţionale, colorate. În ultimii
ani, agroturismul a cunoscut o dezvoltare
remarcabilă.
a) Ariniş;
b) Lă puş;
c) Vişeu de Jos;
d) Recea;
e) Botiza;
50. Localitate din Tulcea care prezintă un
mare potenţial pentru turismul rural, în
special pentru activitatea de pescuit.
a) Murighiol;
b) Soleşti;
c) Că ciulata;
d) Boţeşti; e) Marginea;
RĂSPUNSURI: 1-b, d; 2-d, e; 3-a; 4-d; 5-a,d,e; 6-a,b; 7-a,b,d; 8-c; 9-e; 10-c; 11-c; 12-e; 13-d;
14-b, e; 15-d; 16-a; 17-b; 18-a,c; 19-a,e; 20-b; 21-e; 22-e; 23-c,e; 24-a,b; 25-a; 26-a,b,c,d,e; 27-
c; 28-e; 29-c; 30-e; 31-d; 32-a; 33-d,e; 34-a; 35-c; 36-b,d; 37-a,b,c,d; 38-c; 39-a,b,c,d,e; 40-c;
41-b; 42-c; 43-a,b,c,d; 44-e; 45-b; 46-c; 47-b; 48-c; 49-e; 50-a;

CAPITOLUL IV. IDEI DE AFACERI ÎN TURISMUL RURAL

Regiunea Asturias- Paradis natural

Principatul Asturia, ortografiat în unele publicaţii drept Asturii sau Asturias, este o
comunitate autonomă în cadrul Regatului Spaniol, fostul Regat al Asturiilor din Evul Mediu.
Acesta se află pe coasta nordică la Marea Cantabrică .
Cele mai importante oraşe sunt: capitala provinciei şi a comunită ţii, Oviedo, cel mai
mare oraş şi port important, Gijó n şi centrul industrial Avilés. Celelalte includ: Mieres,
Langreo, Siero, Cangas de Onís, Cangas del
Narcea, Grado, Lena, Laviana, El Entrego
Villaviciosa, Vegadeo şi Llanes. Asturia se
învecinează la est cu Cantabria, la sud cu
Castilia şi Leó n, la vest cu Galicia şi la nord
cu Marea Cantabrică . Asturias este casa
ritualurilor şi a credinţelor stră vechi,
obiceiurile acestei regiuni populare fiind
printre cele mai interesante din Spania.
Arta culinara din această provincie
are o foarte bună reputaţie. Aici puteţi
încerca mâ ncă ruri tipice regiunii cum ar fi
„Fabada”, preparată dintr-un fel special de fasole, câ rnaţi şi diferite specialită ţi de brâ nză ,
împreună cu un pahar de cidru. Mâ ncarea tradiţională însă este brâ nza albastră . În acest
minunate locuri exista mii de peşteri ascunse între dealuri, acestea fiind folosite de mai multe
secole pentru depozitarea brâ nzei.
În Asturias, există mai multe clă diri importante din
epoca pre-romanică , aşa cum ar fi bisericile Santa Maria del
Naranco, San
Miguel de Lillo şi
Julian San Prados
de los. Aceste
monumente, în
ansamblul lor, au
fost declarate ca fă câ nd parte din "Patrimoniul
Umanită ţii" de că tre UNESCO. Climatul Asturiei este
oceanic, cu precipitaţii ră spâ ndite pe tot parcursul
anului şi temperaturi moderate, atâ t iarna câ t şi
vara. Aici a apă rut marca “Asturias-Paradis natural”,
pentru a diferenţia atracţia turistică a regiunii de cea
a restului Spaniei. Oferta turistică locală cuprinde
hoteluri, case de ţară , hanuri, campinguri şi alte
activită ţi cu caracter izolat şi dispersat. În 1 anul
1994 s-a aprobat utilizarea mă rcii “Casonas Asturianas”-cazare turistică din mediul
natural/rural autentic.
Proiectul nr. 1

Proiectul a fost elaborat de:

Marcu Diana Mihaela
Cimpoi Adriana
Grigoraş Denis
Locaţia: Parcul de distracţii “Happy water” se gă seşte la ieşirea din oraşul Vaslui,
în apropierea râ ului Vasluieţ şi vă invită să faceţi o plimbare cu barca sau cu canoea de-a
lungul râ ului şi/sau entertainment la piscină .

Personalul
În urma
experienţei
acumulate prin
participarea în
proiectul european din
Spania (provincia
Asturias), din activită ţile
practice - calificarea
„tehnician în turism”
care va fi obţinută la
şcoală şi prin
activită ţile
extraşcolare efectuate ca exemplu de bună practică , am înfiinţat o afacere şi am angajat
urmă torul personal :
 Armeanu Maria-contabil -3 ani experienţă ;
 Popescu Andrei,Vâ rlan Lucian, Stoian Robert şi Cojocaru Valentin-salvamari-3,4
respectiv 5 ani de experienţă ;
 Lazar Laurentiu, Mardare Andra şi Vasilescu
Andrei-instructori de înot -4,3 ani experienţă ;
 Luchian Ana şi Anuţei Pavel-asistenţi
medicali-5 respectiv, 6 ani experienţă ;
 Papură Marius-canoe şi bă rci -3 ani
experienţă ;
 Mardare Laura, Ursu Daniel şi Adafini Dana-
vâ nză tori-2 ani experienţă .

Dotări şi echipamente
 3 piscine dotate cu topogane;  10 canoe;
 3 jetski-uri;  un magazin de îngheţată ;
 10 bă rci;  un restaurant.
ANALIZA SWOT
Puncte tari (Strenghts)
 Promovarea afacerii prin materiale publicitare;
 Siguranţa oferită clienţilor;
 Teren propriu pentru a ne putea înfiinţa
propria afacere;
 Echipamente tehnice moderne necesare
derulă rii afacerii;
 Capital de 100.000 €;
 Competenţe de entertainment pentru copii.
Puncte slabe (Weaknesses):
 Resurse financiare insuficiente pentru a ne putea extinde;
 Zona este slab populată ;
 Lipsa activită ţilor în sezonul de iarnă ;
 Accesul limitat pentru copiii cu vâ rsta de sub 3 ani;
 Infrastructură care necesită investiţii.
Oportunităţi (Opportunities):
 În oraş nu mai există un alt parc astfel amenajat;
 Accesibilitatea că tre parcul de distracţii;
 Copiii pot fi lă saţi să se joace câ t timp pă rinţii sunt la muncă sau la cumpă ră turi;
 Inovaţia şi originalitatea echipei de instructori şi angajaţi;
 Încrederea pă rinţilor de a-şi lă sa copiii în grija noastră ;
 Posibilitatea de distracţie atâ t a copiilor câ t şi a
pă rinţilor.
Ameninţări (Threats):
 Clima;
 Criza financiară ;
 Viitoare posibile afaceri de acelaşi profil (dacă se
vor deschide-concurenţa);
 Alte magazine din zonă ce oferă produse
asemă nă toare.

Resurse: umane, materiale şi financiare:

 Râ ul special amenajat pentru  Teren de joacă ;
plimbă ri cu barca şi canoea;  Computer;
 Mese aşezate în spaţii cu umbră şi  Energie electrică ;
verdeaţă ;  Canalizare;
 Oameni calificaţi şi amabili;  Fâ ntâ ni arteziene şi poduri
 Zona tradiţională atractivă ; decorative.
 Piscină cu topogane;

 Disponibilitatea echipei tinere de a oferi copiilor

atenţie, grijă şi distracţie;
 Estimă m extinderea afacerii şi a rezultatelor pozitive;
 Serviciile sunt adresate copiilor şi tinerilor;
  Apreciem un numă r de 800-1.000 de copii pe sezon datorită seriozită ţii şi
perseverenţei noastre;
 Afacerea va avea profit atâ t timp câ t clienţii sunt mulţumiţi şi apelează la serviciile
noastre.

Activită ţile de marketing se adresează tuturor copiilor,

tinerilor şi pă rinţilor din zonă . Pot vedea mereu altceva,
ceva nou, diferit în parcul nostru de distracţii. Promovarea serviciilor noastre se va face prin:
 Reclame TV;  Prieteni;
 Radio;  Agenţii de turism;
 Pliante;  Afişe informative;
 Site: www.happywater.com  Recomandă ri de la hoteluri,
 Familie; restaurante sau pensiuni din zonă .

Preţurile pentru o plimbare sunt:

Canoe: 30 €/ora
Bă rci: 45 €/ora
Jetski-uri: 40 €/ora
Costuri piscină , aqua gym şi înnot:
Piscina cu topogan: 25 €/ora
Cursuri de inot:20 €/ora

Zona atractivă în aer liber la marginea

oraşului;
Prieteni care ne pot face publicitate;
Personal calificat;
Singurul parc de distracţii din zonă ;
Servicii de calitate care dau încredere
pă rinţilor;
Proprii asistenţi medicali şi instructori.

Lipsa de cooperare a comunită ţii în ceea ce

priveşte igiena şi pă strarea curaţeniei locurilor;
Infrastructura
Proiectul nr. 2 precară ;
Limita de ani pentru copii: minim 3 ani;
Vremea;
Criza economică ;

Proiectul nr. 2

Proiectul a fost elaborat de:

Naporojna Iulia-Elena
 Hordilă Dorina Madalina
Donosă Cristina
Lungu Sorina

Localizată la numai
10 km de oraşul Vaslui pensiunea „Dulce-
Amar” oferă clienţilor momente de
neuitat.
Fiind situată într-o zonă deosebită ,
pensiunea noastră oferă fiecă rui client
în parte servicii de foarte bună calitate
şi preparate obţinute din propria
gospodă rie, astfel asigurâ ndu-le
turiştilor prospeţimea produselor.
Pensiunea Dulce-Amar deţine in
prezent 28 de camere: 5 camere pentru angajaţi,
o bucă tă rie, o sală de mese, iar la dispoziţia
turiştilor am pus 4 apartamente, 10 camere
single şi 7 camere duble, plus o parcare destul de
mare în curtea pensiunii.

Inventarul Personal

Avâ nd în vedere că este o afacere de familie,

primii angajaţi au fost membrii ai familiei, dar în
timp am angajat oameni cu experienţă în
domeniu.

Analiza SWOT

Puncte tari (strengths)

 Personal profesionist cu experienţă ;
 Prieteni că rora le place să că lă torească
astfel promovâ ndu-ne afacerea;
 Deţinem teren pentru diverse activită ţi,
echipament corespunză tor pentru toate
activită ţile desfă şurate în pensiune.
 Puncte slabe (weaknesses)
 Suntem noi în domeniul turistic şi nu avem
suficientă experienţă ;
 Nu suntem încă prea cunoscuţi de clienţi;
 Promovarea nu este încă punctul nostru forte.

Oportunităţi (opportunities)
 Invită m turiştii să gă tească ală turi de noi;
 Învă ţă m turiştii să mă nâ nce să nă tos;
 Profită m de produsele noastre „bio” pentru a ne dezvolta afacerea;
 Oferim posibilitatea turiştilor de a face mişcare şi sport in aer liber.

Ameninţări (threats)
 Competiţia;
 Tendinţele nesă nă toase, cum ar fi fast food-urile;
 Criza financiară .

Avantaje
 Toate preparatele sunt naturale, culese din propria gospodă rie;
 La pensiunea noastră clienţii pot învă ţa multe lucruri administrativ-gospodă reşti
ca de exemplu: să prepare dulceţuri, gemuri, brâ nzeturi, mâ ncă ruri tradiţionale;
 Turiştii pot veni cu copii şi pot desfă şura activită ţi recreative în curtea pensiunii.

Dezavantaje

 Iarna legumele şi fructele pot fi

cultivate doar în sere;
 Este destul de dificil ca turiştii să
ajungă la noi deoarece şoseaua nu
prezintă cele mai bune condiţii.

Evaluarea resurselor naturale

 Nu la mare distanţă de pensiune se

afla statuia lui Ştefan cel Mare care
poate fi vizitată ;
 În apropierea pensiunii se gaseşte un
lac unde turiştii pot face plimbă ri cu
barca;
 In numai 15 minute se poate ajunge la
pă dure, într-un loc special amenajat
pentru petrecerea timpului liber.

SMART
Attainable
 Specific
 Servicii de bună calitate;
 Mâ ncă ruri tradiţionale.
Measurable
 Dorim să extindem pensiunea,
cumpă râ nd un lot de pă mâ nt în
apropierea lacului;
 Pe această suprafaţă de pă mâ nt
dorim să construim un parc de
distracţii, unde turiştii îşi pot lă sa
copiii în siguranţă , în timp ce ei
participă la activită ţi gastronomice.
• Credem ca obiectivele noastre
pot fi atinse în mai puţin de un
an.
Time bound
• Avâ nd în vedere oportunită ţile
de care dispunem, speră m ca
toate obiectivele să fie atinse în
mai puţin de 2 ani.
 Pentru a afla câ t mai multe informaţii despre afacerea noastră puteţi accesa pagina
noastră de web: http://www.dulce-amar.com. Alte modalită ţi de a ne face cunoscută afacerea:
afişe, pliante, broşuri, reviste, ziare, reclama TV, prin familie, prieteni, diverse recomandă ri.

Cameră „single”45 €/ noapte

Sloganul nostru:
Preţuri:
Cameră „duble” 55 €/ noapte „Nicăieri nu-i ca acasă,
Apartament 80 €/ noapte
Doar la noi!”…

Proiectul nr.3

“Distrează-te şi fii liber”

Proiect realizat de:

Tudusciuc Bogdan
Morosanu Robert
Diaconu Ionuţ
Popica Alexandru

Experienţa acumulată în urma

stagiului de practică din Spania ne-a
dezvoltat spiritul antreprenorial şi ne-a
determinat să iniţiem o afacere în
domeniul turismului activ. Vom pune la
dispoziţia turiştilor: cai pentru echitaţie,
biciclete şi ATV-uri de închiriat pentru plimbă ri.
Inventarul personal
• Tudusciuc Bogdan- experienţă 5 ani în echitaţie;
• Moroşanu Robert- experienţă 3 ani ca instructor ATV-URI;
• Popica Alexandru- experienţă 4 ani ca instructor pentru ciclism;
• Diaconu Ionuţ- experienţă 3 ani, ca administrator.

Analiza SWOT

Puncte tari
 locaţie atractivă – zona Bicaz;
 acces uşor cu maşina;
 calitatea serviciilor;
 personal cu experienţă : instructori pentru
echitaţie, îngrijitori.

Puncte slabe
 lipsa experienţei în domeniul turismului
activ;
 nesiguranţa profitului;
 fluctuaţia numă rului de clienţi.

Oportunităţi
 cadrul natural favorabil;
 pregă tirea profesională a echipei, precum şi voinţa de a progresa în domeniu;
 posibilitatea de obţinere de fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor din
domeniul turismului rural.

Dezavantaje
 concurenţa;
 cheltuieli mari;
 conflictul de interese dintre comunitatea locală şi antreprenori.

Raportul dintre avantaje şi dezavantaje

1. Suntem pregă tiţi pentru a ne descurca în situaţii limită şi de a ne adapta noilor

provocă ri;
 2. Locaţia se află într-o zona rurală de munte unde se poate practica echitaţia, ciclismul
şi plimbă rile cu ATV-ul;
3. În zona Moldovei nu sunt prea multe afaceri de acest fel, însă oricâ nd concurenţa ne
poate da „bă tă i de cap”, dar întotdeauna vom avea la dispoziţie produse noi, de calitate
pentru a ne atrage şi menţine turiştii.

Evaluarea proprietăţilor şi resurselor

 teren de 5000 m² şi acces la domeniul public;

 garaj pentru parcarea ATV-urilor şi a bicicletelor;
 anexa pentru repararea ATV-urilor şi a
bicicletelor;
 herghelie cu 20 de cai de rasa arabă pur sâ nge;
 zonă împă durită ;
 implicarea membrilor familiei în conducerea şi
derularea afacerii;
 oameni prietenoşi şi ospitalieri.

Stabilirea obiectivelor - Analiza S.M.A.R.T

Specific
 sportul este posibilitate de distracţie;
 dispunem de: 20 de cai rasă araba, 50 de biciclete şi 16 ATV-uri;

Proiecte / Measurable
 vom construi o anexă pentru biciclete şi ATV-uri, un atelier pentru reparaţii, un
adă post pentru cai, o anexă cu hrană pentru cai.

Realizarea proiectelor / Attainable

 în primele şapte luni vom mai cumpă ra 25 de biciclete, 10 cai şi 8 ATV-uri, iar în
urmă toarele 5 luni vom dubla numă rul lor.

Profitul / Relevant
 dispunem un buget de 50.000 € pentru început, dar credem că afacerea poate
prospera, iar după doi ani o vom extinde.

Timpul necesar / Time

 în primul an vom cumpă ra toate echipamentele necesare desfă şură rii afacerii;
 se vor achiziţiona toate cele 50 de
biciclete, 20 de cai şi 18 ATV-uri, iar în
urmă torii 3 ani vom dubla numă rul lor.

Planificarea afacerii rurale

 în aceasta zona concurenţa este slabă ;
Tipul afacerii:
S.C. „DISTREAZĂ-TE ŞI FII LIBER” S.R.L.

Strategie de Marketing
 anunţuri publicitare;  afişe;
 pagină web: http://distreaza-  televiziune;
tesifiiliber.com ;  radio;
 pliante;  ziare şi reviste.
 Proiectul nr.4

Moldova Tur
Proiect realizat de:
Ancuţa Marius Gabriel
Coman Diana Ionela
Ră ileanu Alina Ramona

Inventarul de personal
1.Ghizi:
 Dorobanţu Cosmin-Florin -10 ani experienţă ;
 Luca Sergiu-Că tă lin -13 ani experienţă ;
 Postolache George -7 ani experienţă ;
 Olaru Teodora- 5 ani experienţă .
2.Conducători auto
 Niţică Cosmin-Ionuţ -10 ani experienţă ;
 Ungureanu Ciprian-Ionuţ -20 de ani de experienţă ;
 Bujor Lucian-18 ani experienţă .
Locaţie
Sediul firmei noastre se află în judeţul Vaslui, localitatea Vaslui, pe strada Ştefan cel
Mare, numă rul 34 (vis-à -vis de statuia lui Ş tefan cel Mare).

Analiza SWOT

Puncte tari- Strenghts

 dispunem de 2 autocare pentru
transport;
 putem comunica în mai multe limbi
(engleza, spaniola, italiană );
Puncte slabe- Weaknesses
 resurse financiare limitate
 infrastructura deficitară ;
 lipsa conexiunilor telefonice şi a
internetului pe unele porţiuni de
traseu;
 slaba cooperare a comunită ţii locale în
asigurarea condiţiilor de cură ţenie;
Oportunităţi- Opportunities
 afacerea este singura din zona care
oferă servicii suplimentare;
 cadrul natural deosebit din zona
reprezintă atracţia turiştilor;
 oamenii că lă toresc mult şi preferă
zona rurală ;
 elemente de noutate;
 publicitatea realizată de prietenii care
că lă toresc foarte des;
Ameninţări -Threats
 concurenţa;
 vremea nefavorabilă ;
 lipsa preocupă rilor copiilor din mediul
urban pentru participarea la excursii,
drumeţii în mijlocul naturii;
 cunoaştem potenţialul turistic din zona
Moldovei;
 avem personal cu experienţă ;
 oferim servicii de calitate.
 lipsa resurselor de apă ;
 lipsa toaletelor ecologice;
 lipsa locurilor special amenajate
pentru depozitarea gunoaielor pe
traseele montane.
 programele de formare profesională
finanţate de Comisia Europeană ;
 parteneriate cu diverse agenţii de
turism din ţară ;
 colaborarea fructuoasă cu pensiunile
turistice din zona Moldovei şi din
Republica Moldova.
 criza economico-financiară ;
 slaba implicare a elevilor în activită ţile
extraşcolare.

Avantaje
 autocare dotate „full option” ce oferă toate
condiţiile clienţilor;
 aparatură performantă ;
 cadru natural unic;
 clă diri importante monumente de arhitectură şi monumente istorice;
 muzee;
 biserici şi mâ nă stiri;
 case memoriale;
 locuri istorice;
 flora şi faună unică în lume;
 activită ţi tradiţionale (dansuri, muzică , stil de viaţă );
 restaurante specifice zonei, bucă tă rii locale;
 apă potabilă , energie electrică ;
 prezentarea în mai multe limbi de circulaţie internaţională .

Dezavantaje
 lipsa mijloacelor tradiţionale de transport;
 nesiguranţa pentru bunurile clienţilor şi
turiştilor;
 concurenţa mare;
 criza economico-financiară ;
 preţuri mari ale combustibilului;
 infrastructura precară , lipsa
conexiunilor de telefonie şi a
internetului;
 slaba cooperare a comunită ţii locale în
asigurarea cură ţeniei;
 lipsa toaletelor ecologice pe traseele
turistice şi de drumeţii.

Echipament
Avem în dotare diverse echipamente în valoare de 54.000 €
 2 autocare în valoare de 20.000 € fiecare;
 20 de biciclete în valoare de 200 € fiecare;
 10 cai de rasă arabă în valoare de 4.000 € fiecare;
 3 bă rci în valoare de 500 € fiecare;
 12 canoea în valoare de 300 € fiecare.

S
M A R
T
S-specific
Obiectivele firmei:
 creşterea ofertei de produse turistice: excursii, drumeţii;
 activită ţi de potholing (speologie);
 vizite culturale.

M-măsurabile
 achiziţionarea în urmă torii doi ani a 2 autocare;
 creşterea numă rului de personal în vederea
diversifică rii grupului ţintă şi a ofertelor
turistice.

A-realizabil
 punerea în valoare a potenţialului turistic din zonă , a gastronomiei locale, a
tradiţiilor şi obiceiurilor, promovarea unui stil de viaţă să nă tos;
 dezvoltarea unui comportament „eco”;
 elaborarea unor strategii de marketing care să promoveze personalită ţi marcante
ale zonei, case memoriale, teatre, edificii religioase, vestigii istorice, arhitectura şi
sculptura specifică zonei.
 R-relevant: serviciile se adresează tuturor categoriilor de turişti;

T-timpul: ne dorim să atingem obiectivele într-un an după care sa menţinem

afacerea.

Marketing-strategii de promovare
 promovarea are în vedere toate categoriile de turişti din toate zonele lumii;
 elementul de noutate;
 relaxare, distracţie, cunoaştere;
 team building;
 materiale informative (pliante, broşuri, cataloage), reclame TV;
 Web-site www.moldova-tur.ro;
 recomandă rile clienţilor, ale altor agenţii, hoteluri;
 crearea unor carduri de fidelitate.
 AVANTAJELE UNEI AFACERI CU PENSIUNE
TURISTICĂ SAU AGROTURISTICĂ

Segmentul de piaţă vizat este în continuă expansiune. Numă rul turiştilor stră ini şi
româ ni, care preferă tihna şi atmosfera rustică a unei pensiuni agroturistice agitaţiei şi
ambianţei costisitoare a hotelurilor, cunoaşte o creştere exponenţială . Fiecare
persoană are nevoie de odihnă şi recreere. Tot mai mulţi turişti preferă astă zi locurile
de gă zduire şi mâ ncă rurile oferite de pensiunile turistice şi agroturistice.

Casa bunicilor sau a pă rinţilor de la ţară , o casă cumpă rată , casa de vacanţă sau
propria locuinţă transformate în pensiuni pot reprezenta o sursă importanta de câ ştig
pentru tine, cu o investiţie mică .

Activită ţile cu profil turistic se bucură de un real sprijin financiar prin Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală care pune la dispoziţie fonduri europene
nerambursabile pentru iniţierea unei afaceri câ t mai profitabile.

Afacerea poate deveni foarte rentabilă în scurt timp dacă sunt valorificate de la bun
început toate resursele disponibile: spaţiul locativ adecvat (sau care poate fi
îmbună tă ţit cu eforturi financiare reduse), produsele obţinute în propria gospodă rie.
Puteţi oferi un loc de muncă orică rui membru al familiei şi este de la sine înţeles ă
aportul fiecă ruia se va face simţit, iar economia realizată va fi pe mă sură .

În concluzie, avantajele desfă şură rii unei astfel de activită ţi sunt numeroase: investiţii
reduse pentru demarare, posibilitatea reamenajă rii spaţiilor deja existente, existenţa
unei pieţe în continuă dezvoltare, nu este necesară o pregă tire tehnică specială ,
ocupaţia nu este obligatoriu permanentă de-a lungul întregului an, posibilitatea de a
lucra împreună cu întreaga familie, posibilitatea de a le vinde clienţilor produse
63
 obţinute în gospodă ria proprie, posibilitatea de orientare că tre un anumit gen de
clienţi.

Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită , fiind prezente azi

pe aproape tot cuprinsul ţă rii. Zonele în care există cea mai mare densitate a
acestor unită ţi sunt: Alba (Albac, Arieşeni, Garda, Remetea); Argeş (Rucăr, Brădet);
Bistriţa (Prundu Bîrgăului, Lunca Ilvei, Susenii Bîrgăului); Braşov (Moeciu de Sus,
Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predeluţ, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta,
Poiana Mărului); Cluj (Sâ ncraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid);
Constanţa (2 Mai, Costineşti); Hunedoara (Haţeg, Clopotiva); Maramureş (Să liştea
de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinţi (Ponoarele, Dubova); Neamţ (Dură u,
Agapia); Prahova (Buşteni, Poiana Ţapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu
(Gura Rîului, Sibiel, Cartişoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crişan, Sîntu Gheorghe);
Vâlcea (Bă ile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepşsa, Vidra,
Tulnici).

CAPITOLUL V. CĂLĂTORIE PRIN SATELE VASLUIENE

„Puţine locuri îmi sunt mai duios cunoscute ca acest ţinut al Vasluiului, care nu-i
nici la munte, nici la şes şi se împărtăşeşte de o asemuită frumuseţe” (Nicolae Iorga)

Vă oferim un periplu prin satele vasluiene care vă poate purta paşii printre dealuri
molcome, peisaje naturale excepţionale, muzee să teşti şi diverse monumente istorice şi
edificii religioase. Chiar dacă nu beneficiază de peisajul spectaculos al Vă ii Prahovei, nordului
Moldovei sau litoralului, judeţul Vaslui deţine atracţii turistice tradiţionale- biserici şi
mă nă stiri vechi, din lemn, sate pitoreşti, unde s-au conservat obiceiuri folclorice stră vechi,
sau unde poţi participa la muncile din gospodă rie ală turi de localnici.

Traseul turistic 1: Vaslui-Muntenii de Sus-Soleşti-Micleşti-Codăeşti-Dăneşti-Tăcuta

Muntenii de Sus: Muzeul Să tesc (un Muzeul al Ţ ă ranului Româ n în miniatură )

Inventarul Muzeului cuprinde: unelte şi obiecte specifice ocupaţiilor zonei, ale
industriei casnice, piese de uz gospodă resc, cusă turi şi ţesă turi, piese din costumul popular
femeiesc şi bă rbă tesc, obiecte de mobilier şi decor, documente, numismatică din secolele
XVIII-XXI, obiecte cu caracter religios.

„Muzeele săteşti sunt un instrument puternic al activităţii culturale la sate ... în

răspândirea culturii la populaţia locală şi îndrumarea acestei populaţii în toate îndeletnicirile
ei, fiind în primul rând institute de instruire şi educaţie.” (Grigore Antipa)

Soleşti: ruinele conacului Rosetti-Solescu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Conacul Rosetti-Solescu a fost construit în secolul al XIX-lea de familia Rosetti,
descendentă din marea familie boierească Ruset (Roset), de origine domnească , ramura
Solescu. Această familie a dat Moldovei oameni de seamă în viaţa politică şi culturală a ţă rii.
Cea mai importantă personalitate ră mâ ne Doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru
64
Ioan Cuza. Casa Rosetti-Solescu este o clă dire reprezentativă pentru arhitectura
moldovenească şi româ nească , în general, de la începutul secolului al XIX-lea (cca. 1827),
îmbinâ nd elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic.
Clă direa este construită din că ră midă , pe fundaţie de piatră , avâ nd un plan ordonat de
un ax central, cu trei nivele (demisol, parter si etaj), încă perile fiind grupate în jurul unui hol
central, din care se accede la toate camerele prin intermediul culoarelor, scara de lemn cu
balustrada sculptată . Elena Rosetti şi-a petrecut aici primii şapte ani din viaţă . Aici, la 30
aprilie 1844, s-a desfă şurat cununia religioasă a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza.
După naţionalizarea din anul 1949, conacul a fost transformat în şcoală (1948-1977).
În anul 2000, conacul Rosetti-Solescu a fost declarat monument cu o mare valoare naţională .
Astă zi, se află într-o stare avansată de degradare. Moştenitorii conacului, stabiliţi acum în
Franţa sau Germania, au revendicat clã direa şi cer o sumã de bani prea mare pentru bugetul
restrâ ns al comunei.
În apropierea conacului Rosetti-Solescu se află Biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, construită între anii 1859-1860 de că tre Ecaterina Rosetti-Solescu. În curtea
bisericii se gă sesc mormintele de importanţă istorică , în primul râ nd al Doamnei Elena Cuza
(17 iunie 1825-2 aprilie 1909), al mamei sale Ecaterina Rosetti (1800–1869), al lui Gheorghe
Rosetti (1853-1916) şi al soţiei acestuia, Olga Rosetti (1853-1924). Ecaterina Rosetti este
înmormâ ntată în acelaşi mormâ nt cu fiica ei, Doamna Elena Cuza. În dreapta mormâ ntului lor
se află cel al lui Gheorghe Rosetti, iar în stâ nga se află mormâ ntul soţiei acestuia – Olga Rosetti
(nă scută Giers, fiica ambasadorului francez la Petrograd – Rusia).
În această biserică se gă sesc obiecte preţioase, precum o evanghelie argintată , un chivot
de argint şi o dveră pluşată despre care se spune că ar fi donaţia Doamnei Elena Cuza, că rţi
vechi cu litere chirilice (multe legate în piele), veşminte din mă tase naturală .

Micleşti: Movila lui Burcel

Movila lui Burcel este situată la 4 km nord-vest de comuna Micleşti, la 25 km nord de
Vaslui. Pe versanţii acestei movile se află o rezervaţie botanică , care cuprinde 270 de specii
floristice. Unele sunt specii rare din flora Moldovei, precum: ruşcuţa, cosaci, stâ njenel de
stepă , dediţei, bundia vâ ntului. Aici se gă seşte Mă nă stirea „Ş tefan cel Mare şi Sfâ nt”.
Ansamblul de monumente de pe Movila lui Burcel cuprinde: Monumentul celor Trei
Cruci (care reprezintă , fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfâ nta Treime, fie cele trei provincii
româ neşti), Femeia de bronz (care câ ntă reşte câ teva zeci de tone şi a fost realizată în anul
1994 de Gheorghe Alupoaie - „Sculptorul Vasluiului”. Femeia, care simbolizează Dacia
Traiană , este reprezentată cu mâ inile ridicate deasupra capului rupâ nd Tratatul Ribbentrop-
Molotov din 23 august 1939 prin care s-a cedat Rusiei Basarabia şi nordul Bucovinei), Harta
României Mari în centrul că reia este reprezentat Ion Antonescu ordonâ nd trecerea Prutului
(22 iunie 1941) şi soldaţii care au eliberat teritoriile anexate de URSS în vara anului 1940.

Codăeşti: Ansamblul conacului Roset-Balş şi Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului”

din satul Pribeşti
Ansamblul conacului Roset-Balş (sec. XVII-XIX) este alcă tuit din casa Roset-Balş,
biserica de curte, casa administrativă şi clă diri anexe (hambar). Prima atestare documentară
a conacului de la Pribeşti datează din timpul domniei lui Constantin Cantemir (14 noiembrie
1691). În anul 1841, conacul a intrat in stă pâ nirea vornicului Lupu Balş, care, împreună cu
soţia sa Eufrosina, a construit în 1844 actuala biserică cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”
(vechea biserică avea hramul „Sfâ ntul Nicolae” şi a fost atestată din anul 1636) . „Cazania lui
Varlaam”, tipă rită la Iaşi în 1843, conţine însemnă ri referitoare la ctitori.

65
Dăneşti: Casa memorială „Emil Racoviţă ” din satul Emil Racoviţă
Casa memorială „Emil Racoviţă ” este locul unde s-a nă scut acest explorator, speolog
şi biolog româ n. Casa a fost deschisă în anul 1964 şi cuprinde obiecte legate de copilă ria
savantului, fotocopii, facsimile. Acestora li s-au adă ugat colecţii memoriale privind viaţa şi
activitatea academicianului Emil Condurachi (1912-1987), istoric şi arheolog, specialist în
istoria antichită ţii, precum şi a lui Grigore Th. Popa (1892-1948), reprezentant al Şcolii de
Anatomie Funcţională Iaşi. Ambii sunt fiii acestui sat.

Tăcuta: Muzeul să tesc

Muzeul să tesc din Tă cuta a fost înfiinţat în anul 1986 de învă ţă torii Elena şi Costel
Rotaru. Colecţia sa cuprinde: picturi, monede, costume populare, diverse unelte, 400 de că rţi
cu autograful autorilor.

66
Traseul turistic 2: Vaslui-Laza-Poieneşti-Ivăneşti-Gârceni-Dragomireşti-Voineşti-
Puieşti-Pogana-Bârlad

Laza: Lacul Puşcaşi

67
 Lacul Puşcaşi este situat pe DN Vaslui–Bacă u, la intrarea în comuna Laza, fiind unul
dintre cele mai importante lacuri de acumulare din Româ nia, unde se gă sesc urmă toarele
specii de peşti: crap, caras, clean, biban, novac, fitofag, plă tică .

Poieneşti: Mă nă stirea Floreşti, sat Floreşti

Ansamblul Mă nă stirii Floreşti cuprinde biserica Sf. Ilie, turnul-clopotniţă , palatul
egumenesc şi zidul de incintă . Biserica „Sf. Ilie” a fost restaurată între anii 1992-2007. Palatul
şi turnul-clopotniţă au fost ridicate între anii 1852-1859 de că tre egumenul Nil. Turnul-
clopotniţă a fost terminat în 1901. Zidul de incintă a fost ridicat în 1800, întă rit cu metereze
între 1812-1821 şi reparat în 1916.
Ansamblul este unul dintre cele mai importante realiză ri ale arhitecturii ecleziastice
din Eparhia Huşilor şi a fost construit în secolele XVI-XIX.
Mă nă stirea a fost întemeiată de Câ rstea Ghenovici, mare vornic şi soţia sa, Anghelina, în
secolul al XVI-lea. Apoi a fost înnoită de urmaşii să i, Gavriliţă Costache vornicul şi fiii să i -
Vasile vornicul şi Lupu vistiernicul - împreună cu Antohie Jora hatmanul, în secolul al XVII-lea
(c.1686-1694) şi reclă dită de egumenul Nil între 1852-1859. În 1806, mitropolitul Moldovei,
Veniamin Costache, împreună cu alţi urmaşi ai ctitorilor, a închinat aşeză mâ ntul mă nă stirii
Esfigmen de la muntele Athos.
După tradiţie, mă nă stirea ar fi fost întemeiată în timpul domniei lui Ş tefan cel Mare
(c.1480), pe vatra veche a satului Floreşti, la cca. 4 km nord de amplasamentul actual. Ş i-a luat
numele de la schitul construit de că tre că lugă riţa Florentina (Floarea) pe apa Simila (Smilna),
a că rui biserică de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a coexistat un timp cu biserica de zid „Sf. Ilie”
a mă nă stirii, după cum reiese dintr-un document emis de domnul Ştefan Tomşa la 25 aprilie
1612.
În pronaosul Bisericii „Sfâ ntul Ilie” a Mă nă stirii Floreşti se află icoana fă că toare de
minuni „Maica Domnului cu Pruncul”, ferecată cu argint-aurit în 1749 de că tre Doamna
Moldovei, Ecaterina, soţia domnitorului Constantin Mavrocordat, a că rei salbă este astă zi la
Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui. Se mai pă strează amvonul, scaunul arhieresc şi
iconostasul din secolul al XIX-lea, ulei pe lemn. În pridvor, sunt trei plă ci de marmură , cu
inscripţii, încastrate în zid în 1914: una din 1694, scrisă în chirilică , şi două din 1859, în limba
greacă .

Ivăneşti: Biserica de lemn „Sfâ ntul Nicolae”

Biserica a fost ctitorită în anul 1774 de că tre ieromonahul Ghenadie Cazimir şi
reparată de ieromonahul Veniamin în anul 1830. Schitul mai era cunoscut şi sub denumirea
de Huşenii (după numele unui donator din secolul al XVIII-lea) sau Balica (la fel cu mă nă stirea
din Iaşi la care era închinat). În 1816 a devenit metoh al Mă nă stirii Esfigmen de pe muntele
Athos.

Gârceni: Mă nă stirea Mă lineşti şi Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” a Mă nă stirii Mă lineşti

Mă nă stirea este situată la 46 km nord-vest de Vaslui şi la 4 km nord-vest de satul
Gâ rceni. Actuala biserică a mă nă stirii există din 1826, dar înainte de aceasta, pe parcursul a
mai multor secole, au existat mai multe biserici din lemn. În 1826, Gheorghe şi Teodor au
ridicat biserica lâ ngă cea veche a schitului din 1762 (ctitorie a monahului Nicodim). Pe lâ ngă
schit a funcţionat o şcoală de câ ntă reţi bisericeşti, care şi-a încetat activitatea după
secularizarea averilor mă nă stireşti din 1863. Deposedat de cele două moşii din jur, Gâ rcenii şi
Mă rmurenii, care îi asigurau existenţa, schitul s-a desfiinţat. În 1925, a fost redeschis, prin

68
stră dania episcopului Huşilor, Iacov Antonovici, cu sprijinul moral şi material al generalului
Constantin Prezan şi al soţiei sale, Olga, care îşi stabilise reşedinţa în satul vecin, Schinetea.
Între anii 1925-1928, biserica a fost renovată cu ajutorul familiei mareşalului
Constantin Prezan. În 1936, ră zboaiele tradiţionale de ţesut au fost înlocuite cu ră zboaie
mecanice, cu sprijinul mareşalului Constantin Prezan. În 1959, schitul a fost din nou
desfiinţat, iar biserica a devenit de enorie, filială a parohiei „Sf. Nicolae” din Gâ rceni. În 1995,
aşeză mâ ntul monahal a fost reactivat ca mă nă stire de că lugă ri, în interiorul incintei
construindu-se un paraclis şi chilii, oferind spaţii de masă şi cazare.

Dragomireşti: Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică ” (Vovidenia)

Ctitorită de obştea satului pe la 1774, lâ ngă o biserică mai veche (adusă în secolul al
XVII-lea din punctul ”La cimitir”, azi dispă rută ). Biserica pă strează pictură şi mobilier de
epocă , precum şi un clopot datat 1802. Colecţia de carte veche se află la Muzeul Eparhial din
Huşi. Biserica impresionează prin acurateţea realiză rii tehnice, armonia formelor,
monumentalitatea spaţiului interior, pă strarea aspectului şi a structurii iniţiale.

Voineşti: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (sat Voineşti) şi Biserica de lemn

„Adormirea Maicii Domnului” (sat Obâ rşeni)
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ctitorită de comunitatea locală în jurul
anului 1745. La construirea sa au participat diverse categorii sociale: ră zeşi, monahi,
egumenul mă nă stirii Floreşti, familia boierilor Cerchez. Primul lă caş de cult este menţionat
documentar în 1469, în timpul domniei lui Ş tefan cel Mare.
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a fost ctitorită de comunitatea locală
în anul 1818, pe un platou situat în partea de est a satului, înconjurată de cimitir. Uşa de stejar
de la intrarea în pronaos, cu sistem de închidere de epocă , prezintă urme de pictură pe lemn,
tehnică  întâ lnită şi la bisericile din Gâ rceni şi Dumbră veni. Sub catapeteasma actuală se află
cea pictată pe pâ nză de că tre Anastasie zugravul, în secolul al XVIII-lea, adusă probabil de la
Voineşti.

Puieşti: Biserica de lemn „Sfâ ntul Nicolae”, sat Cetă ţuia

Această biserică a fost ctitorită în secolul al XVI-lea de că tre că lugă rii de la
Mă nă stirea Neamţ. Este unul dintre cele mai vechi monumente din Eparhia Huşilor. Turnul-
clopotniţă adă ugat pe pridvor în 1751, a fost eliminat în secolul al XIX-lea, biserica că pă tâ ndu-
şi înfă ţişarea originară . Iconostasul din 1670 este pictat cu tempera pe lemn.

Pogana: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sat Câ rjoani

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a fost ctitorită în anul 1777 de
comunitatea locală ca urmare a eforturilor preotului Neculai. Este situată în partea de sud-
vest a satului, în apropierea unei imense pă duri de salcâ mi. Biserica pă strează mobilier de
epocă şi o colecţie de carte veche. Pe fruntarul de deasupra stâ lpilor despă rţitori se află un
fragment din catapeteasma pictată în secolul al XVIII-lea, tempera pe lemn.    Biserica are
pisanie cu litere chirilice.        

69
Traseul turistic 3: Bârlad-Tutova (Bădeana)-Bogdăniţa-Fruntişeni-Zorleni-Costeşti-
Deleni-Costeşti-Muntenii de Jos-Vaslui

Tutova: Rezervaţia forestieră şi botanică „Pă durea Bă deana”

70
 Această rezervaţie forestieră şi botanică se află în comuna Tutova şi are o suprafaţă
de 58,6 ha. Aici se întâ lnesc o serie de specii ocrotite de Lista Roşie Naţională . Specii de
plante: ruscuţă de primă vară , migdalul pitic, sipică , clopoţei, brâ nduşa, şofră nelul, stâ njenelul,
trandafirul pitic. Specii de arbori: stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumă riu, garniţa,
arţarul tă tă ră sc, mojdreanul. Specii de pă să ri: acvila de câ mp, cucuveaua, şoim, ciocă nitoarea
sură , turturica. Specii de animale: dihor, popâ ndă u, hâ rciog, pâ rş de alun, brotac, broasca
roşie de pă dure, şarpe de alun, guşter, şopâ rla cenuşie, nevă stuica, veveriţa, orbete, broasca
râ ioasă brună , nă pâ rcă . Rezervaţia reprezintă unul dintre puţinele vestigii ale întinselor
pă duri de silvostepă din trecut.

Bogdăniţa: Mă nă stirea Bogdă niţa, sat Schitu

Biserica mă nă stirii a fost ridicată în anii 1844-1847. Ctitorul principal a fost un grec
pe nume Eustatie şi soţia sa, Caliopia. Aceştia au contribuit cu o mare parte din suma
necesară , restul provenind din veniturile mă nă stirii. Biserica a fost construită în locul altei
mă nă stiri care a avut tot hramul „Sfâ ntul Nicolae” şi a fost construită în anul 1784. În 1928 a
fost distrusă de un foc. Reconstrucţia a durat 11 ani, mă nă stirea fiind redeschisă în 1940 câ nd
a fost afectată de cutremur. Nu s-au gă sit banii necesari pentru a se face reparaţiile necesare
astfel încâ t mă nă stirea este în ruină .

Fruntişeni: Biserica „Sf. Nicolae” şi „Sf. Treime” a Mă nă stirii Gră jdeni, sat Gră jdeni
Biserica a fost ctitorită în jurul anului 1862, pe locul vechii biserici a schitului cu
hramul „Sf. Nicolae” care, potrivit tradiţiei, fusese ridicată în secolul al XVI-lea, în timpul
domniei lui Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546). Schitul a fost desfiinţat după secularizarea
averilor mă nă stireşti din 1863. Schitul a fost reînfiinţat în 1930 şi, în 1952, a fost ridicat la
rangul de mă nă stire. În 1959, mă nă stirea a fost din nou desfiinţată şi redeschisă în 1990, câ nd
a primit al doilea hram „Sfâ nta Treime”. Mă nă stirea dispune de spaţii de cazare şi masă .
Naosul adă posteşte icoana împă ră tească din secolul al XIX-lea: „Maica Domnului cu Pruncul”,
fă că toare de minuni, pictată în ulei pe lemn, cu riză argintată .

Zorleni: Mă nă stirea Bujoreni

Aşeză mâ ntul a fost întemeiat în secolele XVI-XVII ca schit al familiei Bujoreanu, pe
moşia cu acelaşi nume, în pă dure, într-un loc retras. Legenda spune că biserica a fost
construită prin contribuţia bă nească a unor pă stori veniţi de la munte cu turmele de oi la
iernat, pe locul unui stejar bă trâ n, lâ ngă care un asin a îngenuncheat de mai multe ori  şi în
scorbura că ruia a fost gă sită icoana „Maica Domnului cu Pruncul”. Se spune că această icoană ,
fă că toare de minuni, a fost ascunsă de că lugă rii de la mă nă stirea Recea, aflată în apropiere şi
distrusă în timpul nă vă lirilor tă tă ră şti din secolul al XV-lea (c. 1440). Biserica schitului, cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost reconstruită tot din lemn, la sfâ rşitul secolului al
XVIII-lea. Schitul a fost desfiinţat între anii 1958-1993. Aşezată într-un cadru natural pitoresc
şi bine organizată din punct de vedere gospodă resc, mă nă stirea poate asigura servicii de
turism ecumenic. Aici se poate asigura cazare.

Costeşti: Mă nă stirea Pâ rveşti, sat Pâ rveşti

Schitul Pâ rveşti a fost construit în anul 1666 şi reclă dit între anii 1816-1820. Schitul
şi-a încetat activitatea după secularizarea averilor mă nă stireşti din 1863. Aşeză mâ ntul a fost
reactivat cu statutul de mă nă stire de maici în 1993. Ansamblul cuprinde 2 construcţii de
lemn, biserica „Sf. Nicolae”, turnul-clopotniţă şi chiliile. Se poate asigura cazare şi masă .

71
 Biserica de lemn „Sf. Nicolae” pă strează icoane şi mobilier de epocă din lemn de tei,
sculptat şi pictat în tehnica ulei. Că rţile de cult, cu însemnă ri ale ctitorilor, se gă sesc la
depozitul de carte veche al Episcopiei Huşilor. La sud de biserică se află piatra funerară a lui
George Gr. Oprişanu, membru în Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1859. Turnul-clopotniţă a
fost construit în 1820 şi este un exemplar unic în Eparhia Huşilor prin structură şi decor şi
adă posteşte două clopote din bronz datate în 1819 şi 1827.

Deleni: Mă nă stirea Moreni, sat Moreni

Schitul a fost întemeiat în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareş. Biserica
cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită pe la 1540 şi refă cută după incendiu
pe la 1770. În jurul anului 1853, a fost ridicată o biserică nouă din lemn şi vă lă tuci. Înfă ţişarea
de astă zi se datorează renovă rilor din 1986 şi 1997. Deşi modestă ca dimensiuni, biserica
impresionează prin armonia proporţiilor, prin aspectul caracteristic unei case ţă ră neşti şi
prin pitorescul locului în care a fost construită . S-a pă strat pictură din secolele XVIII-XIX.
Între 1990 şi 1997, pe lâ ngă biserica şi clopotniţa veche de lemn (care datează din
secolul al XIX-lea), complexul monahal a fost completat cu edificii noi (biserica-paraclis,
turnul-clopotniţă , chilii, trapeza, atelierele de pictură , croitorie, tricotaje şi broderie liturgică ,
muzeul de artă religioasă , cu bibliotecă şi sală de lectură ). Mă nă stirea poate asigura servicii
turistice ecumenice şi culturale.

Costeşti: Podul Doamnei, sat Chiţcani

Acest pod de piatră se află pe drumul care leagă localitatea Roşieşti de şoseaua Vaslui-
Bâ rlad. A fost construit în anul 1841 de că tre domnitorul moldovean Mihail Sturdza, conform
celor două inscripţii scrise în limba româ nă şi latină , aflate la mijlocul balustradelor, încadrate
în medalioane sculptate în piatră . Podul este construit din blocuri de piatră legate cu mortar
de var, cu cinci deschideri în arc.

Muntenii de Jos: Statuia ecvestră a lui Ş tefan cel Mare, sat Bă că uani
Această lucrare monumentală turnată în bronz a fost realizată de sculptorul Mircea
Ş tefă nescu în anul 1975. Monumentul a fost dezvelit cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la
Lupta de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475).
Statuia are o înă lţime de 7 m pe un soclu de 8 m. La baza monumentului se află
amplasate două basoreliefuri de bronz cu scene simbolice din legendele despre marele
domnitor moldovean, culese de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”. Domnitorul este
prezentat că lare, cu coroana voievodală pe cap, ţinâ nd în mâ na dreaptă un paloş - simbolul
puterii domneşti, iar în stâ nga frâ ul calului bine strunit. Pe faţada principală a soclului este
inscripţionat, cu litere în relief, din bronz: “Ş tefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504"
Pentru realizarea acestei opere, sculptorului i s-a decernat premiul Academiei Româ ne
"Ion Andreescu" în anul 1975. Lucrarea este considerată nu numai cea mai de seamă creaţie a
sculptorului, ci şi o operă de referinţă pentru sculptura contemporană .

72
 Alte obiective turistice din satele vasluiene
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, sat Căpuşeni, comuna Lipovăţ
Biserica a fost construită între anii 1792-1798. Încă de la înfiinţare, schitul a fost
închinat mă nă stirii Neamţ şi, din 1908, Episcopiei Romanului. Biserica se remarcă prin
acurateţea execuţiei tehnice, armonia volumelor, monumentalitatea şi frumuseţea decorului,

73
organizarea spaţială şi sistemul de boltire. Pă strează iconostasul din secolele XVIII-XIX.
Cartea veche bisericească este depozitată la Muzeul Eparhial din Huşi.

Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, sat Chiţoc, com. Lipovăţ

Biserica a fost ctitorită în perioada 1852-1855. Pe lâ ngã biserică , între anii 1857-
1874, a funcţionat una dintre cele mai renumite şcoli particulare din zonă , înfiinţată și
întreținută de ctitor, la care învă ţau peste 100 de elevi. Cei trei dască li predau o programă
şcolară similară cu cea a şcolilor primare din oraşe, plus muzica vocală și câ ntă rile bisericeşti.
La această şcoală a învă ţat I. Antonovici, viitorul episcop al Hușilor (1924-1931). Biserica
pă strează iconostasul din 1852-1855 iar în pronaos se află portretul votiv al ctitorilor, datat
1861. Colecţia de carte veche bisericească este depozitată la Muzeul Eparhial din Huşi.

Mănăstirea Fâstâci, sat Fâstâci, comuna Cozmeşti

Mă nă stirea întemeiată de boierii Palade în secolul al XVII-lea a fost rezidită de
domnul Mihai Racoviţă Cehan în secolul al XVIII-lea, cu extinderi în secolul al XIX-lea. A suferit
extinderi şi transformă ri în secolul al XIX-lea. Între anii 1856 şi 1864, în chilii a funcţionat o
şcoală de dască li bisericeşti, condusă de că lugă rii greci Nicanor şi Diomid.
Ansamblul actual cuprinde: biserica „Sf. Nicolae” (1721), turnul de poartă şi
clopotniţa (1808), casele egumeneşti (1834) şi zidul de incintă (1834-1851). Ansamblul a fost
întregit recent cu chilii, spaţii de masă şi cazare.
Biserica “Sf. Nicolae” a Mă nă stirii Fâ stâ ci a fost ctitorită în 1721 de domnul Mihai
Racoviţă Cehan, pe locul bisericii din secolul al XVII-lea. Pisania de pe faţada de vest poartă
stema Moldovei, datarea şi numele ctitorului, inscripţionat în slavonă .

Biserica de lemn “intrarea Maicii Domnului în Biserică” a Mănăstirii Dimitrie Cantemir,

sat Grumezoaia, comuna Dimitrie Cantemir
Ctitoria este atribuită familiei domnitorului Dimitrie Cantemir. Iniţial a fost construită
în satul Silişteni din ţinutul Fă lciului, iar după dispariţia localită ţii, în secolul al XVIII-lea, a
fost stră mutată pe locul actual, pe locul vechii biserici a schitului Grumezoaia întemeiat pe la
1668. Înfă ţişarea de astă zi se datorează renovă rii din 2004.
Biserica pă strează planul originar şi deţine pictură din secolul al XIX-lea. Clopotul de
bronz este datat 1882. Mă nă stirea a fost întregită cu chilii, paraclis, spaţii de masă şi cazare.

Stejarul lui Tolontan, sat Grumezoaia, comuna Dimitrie Cantemir

La locul numit Tolontan, există un stejar impună tor, cu o vechime de peste 400 de ani,
care are o coroană cu un diametru de peste 35 de metri. Stejarul înfloreşte în luna mai.
Primă vara apar în jurul stejarului o mulţime de insecte. Există 100 de specii de fluturi de
noapte mai mari, dintre care mulţi au primit numele după acest copac. Pe vremuri, în locul în
care se află astă zi satul Grumezoaia, se afla o mare pă dure de stejar.

74
Muzeul Satului din Grumezoaia, comuna Dimitrie Cantemir
În incinta acestui muzeu se află diverse lucruri ţă ră neşti din cele mai vechi timpuri.
Acest muzeu se numeşte „Tasia Andronic” şi funcţionează din anul 1968. Clă direa în care
funcţionează este ridicată în anul 1903. Inventarul este „înghesuit” în două să li (sala „Prof.
Vasile Lască r” şi sala „Prof. Vasile Iliescu” ).

Biserica de lemn “Sfântul Nicolae”, sat Obârşeni, comuna Vinderei

75
 Biserica a fost ctitorită în anul 1764 de că tre banul Costache Lupu, pe locul unei
biserici mai vechi, din nuiele, lipite cu lut şi arsă în 1741. Arhitectura sa este unică în Eparhia
Huşilor prin realizarea tehnică şi decoraţie. Biserica adă posteşte icoane pictate de zugravul
Dima, icoana triptic „Sf. Nicolae”, ulei pe lemn, cu riză argintată , poleită şi inscripţie în limba
rusă din 1768. Pomelnicul triptic al ctitorilor din 1764 şi fondul de carte veche religioasă se
află în colecţiile Muzeului eparhial din Huşi.

Biserica “Naşterea Maicii Domnului” a Mănăstirii Rafaila, sat Rafaila, comuna Rafaila
A fost construită în anul 1834, pe locul vechii biserici de lemn a schitului (atestată în
1599 şi 1636). În 1838, biserica de lemn a fost stră mutată în incinta mă nă stirii în centrul
satului.
După tradiţie, schitul Rafaila a fost înfiinţat de că tre Rafail (Radu) Bă lteanu (fost
că lugă r la Mă nă stirea Neamţ), pe moşia pe care o primise în dar de la domnitorul Ş tefan cel
Mare, după bă tă lia de la Podul Înalt - Vaslui din 1475. Între anii 1860-1915, în incinta şcolii a
funcţionat şcoala satului Rafaila. În 1959, aşeză mâ ntul cu rang de mă nă stire a fost desfiinţat,
fiind folosit ca sediu de C.A.P., maternitate şi grajduri. În 1993, mă nă stirea a fost reactivată ,
ansamblul fiind întregit cu chilii noi şi alte utilită ţi gospodă reşti necesare desfă şură rii
activită ţii monahale şi turistice.

Plopul uriaş de la Rafaila

Plopul de pe vremea lui Ştefan cel Mare cu o vechime de 550 ani şi 13m în
circumferinţă este considerat monument al naturii, protejat de lege. De-a lungul timpului a
fost tră snit şi a ars de nenumă rate ori şi totuşi este încă verde.
Legenda spune că Ş tefan cel Mare, fie a să dit plopul lâ ngă o fâ ntâ nă a că rei apă ar fi
ostoit setea lui şi a oştenilor ce-l însoţeau, fie ar fi poposit la umbra arborelui, care îşi etala
aspectul falnic încă de pe atunci şi s-ar fi înfruptat din apa unui izvor din apropiere, înaintea
luptei cu turcii.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, sat Zăpodeni, comuna Zăpodeni

A fost construită pe la 1770, în pă durea de la marginea de nord-est a satului, la
adă postul copacilor seculari. Biserica şi-a pă strat nealterat spaţiul interior, ce pune în
evidenţă mă iestria meşterului popular. Pereţii sunt din bâ rne fă ţuite. Iconostasul, bogat
ornamentat cu motive vegetale şi „ciorchini”, a fost pictat în 1796, în tehnica tempera pe
lemn, de trei zugravi din Bă leşti-Vaslui.

Muzeul Sătesc din Vutcani

Muzeul Să tesc din comuna Vutcani a fost înfiinţat in 1983, iar între timp, a cunoscut
mai multe modifică ri, atâ t ca spaţiu, câ t şi în privinţa colecţiilor sale pentru care Ion Diaconu,
profesor în localitate, s-a preocupat îndelung.

76
Rezervaţia forestieră şi botanică Seaca Movileni, comuna Coroieşti
Pă durea Seaca Movileni este situată în comuna Coroieşti la circa 14 km de Bâ rlad.
Pă durea Seaca Movileni este un rest din pă durile xeroterme ale silvostepei care se întindeau
odinioară pe colinele Tutovei; prezintă o floră bogată şi variată , precum şi o vegetaţie
interesantă sub raport fitocenotic. Arboretele au o consistenţă redusă şi sunt formate din
stejar stufos, garniţă , stejar brumă riu, gorun, arţarul tă tă ră sc, mojdreanul. Din categoria
speciilor de plante rare, amintim: clopoţei, ghiocei, guşa porumbelului, tă tă neasa de pă dure.
S-a identificat un numă r de 27 specii de pă să ri, 3 specii de amfibieni, 6 specii de reptile şi 15
specii de mamifere.

Rezervaţia forestieră Bălteni, comuna Bălteni

77
 Pă durea Bă lteni se află în comuna Bă lteni, la 10 km de Vaslui. Motivul constituirii a
fost conservarea unor specii foarte rare ca salba moale pitică (element relictar care se mai
află doar în câ teva staţiuni în ţara noastră ) şi laleaua pestriţă (specie monument al naturii).
Alte plante: laleaua galbenă , stâ njenel de baltă , ghiocei bogaţi. Etajul arborilor şi arbuştilor
este alcă tuit din stejar, frasin, tei argintiu, carpen, arţar, plop tremură tor, alun, pă ducel. S-a
identificat un numă r de peste 40 de pă să ri, 9 specii de amfibieni, 7 specii de reptile şi 16
specii de mamifere.

Rezervaţia forestieră Hârboanca

Pă durea Hâ rboanca este localizată în comuna Ştefan cel Mare şi comuna Deleşti, pe
un versant din apropierea râ ului Bâ rlad şi a satului Bră hă şoaia. În ceea ce priveşte
importanţa sa ştiinţifică , pe lâ ngă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se
remarcă o abundentă şi largă participare a elementelor continentale, pontice,
submediteraniene şi endemice (migdal pitic, mă ciuca ciobanului, garofiţa, stejar pufos, cruşin,
toporaşi, stâ njenel, trandafir pitic, gura lupului). S-au identificat un numă r de 27 specii de
pă să ri, 3 specii de amfibieni, 6 specii de reptile şi 15 specii de mamifere.

Lacurile de la Câ rja, Murgeni

Câ rja este un sat care şi-a luat această denumire de la boierul cu acelaşi nume, Câ rjă ,
care deţinea o foarte mare întindere de teren pe actualul teritoriu al satului. Această localitate
este recunoscută în judeţul Vaslui pentru fermele sale piscicole şi mai era cunoscută pentru
potenţialul natural de care dispunea, prin întinderile de apă , fiind un adevă rat rai al pă să rilor
acvatice (lebede, raţe şi gâ şte să lbatice, râ ndunele de apă , lişiţe, cormorani, egrete, lopă tari,
berze, pescă ruşi şi pelicani). Varietatea de peşte (crapul, crap-carasul, linul, sâ ngerul, plă tica,
somnul, ştiuca, bibanul), regă sit pâ nă acum câ ţiva ani în apele Câ rjei, atră gea un numă r mare
de pescari profesionişti şi amatori. Se pot face plimbă ri cu barca pe lac.

BIBLIOGRAFIE:
www.episcopiahusilor.ro
www.manastireadimitriecantemir.ro
www.ghidinfovaslui.ro
www.culturalvaslui.ro
www.vaslui-turism.ro
www.padurea-as.org

SATELE VASLUIENE – CENTRE DE CREAŢIE ARTISTICĂ ŞI ARTIZANALĂ

Râ ndurile urmă toare reprezintă o scurtă trecere în revistă a meşteşugurilor

tradiţionale practicate în satele vasluiene. Există sate vasluiene unde tradiţia meşteşugurilor
tradiţionale s-a mai pă strat. Puţine, e drept. Totuşi, aceste aspecte pot fi luate în considerare
pentru proiectele de dezvoltare a turismului rural în judeţul Vaslui. În aceste sate, turiştii pot
fi iniţiaţi de meşteri în diverse tehnici ale meşteşugurilor populare (ceramică , broderie, ţesut,
pictarea icoanelor pe sticlă , mă şti populare, împletituri, pielă rie, sculptură , dansuri populare).

În continuare vom trece în revistă o serie de sate şi comune unde mai există încă
meşteri populari:
 Todireşti. Aici predomină dulgherii care confecţionează butoaie, că ruţe, piese de
mobilier. Există lemnari care s-au specializat în confecţionarea obiectelor folosite în
78
 cadrul desfă şură rii obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă . Există şi un cojocar care
confecţionează că ciuli, bundiţe, cojoace şi un meşter care realizează mă şti populare.
 comuna Laza se remarcă printr-un numă r destul de mare de meşteri populari, avâ nd
în vedere tendinţele contemporane în acest domeniu. Se remarcă ţesă toare care cos
prosoape, feţe de masă , femei confecţionează plapume şi realizează diverse obiecte de
artizanat, tâ mplari şi dogari. Trebuie menţionată în special Bulboacă Rodica care se
remarcă în arta culinară . Ea a participat la multe manifestă ri folclorice din ţară şi
stră ină tate (SUA, Germania). De exemplu, ea a participat la Festivalul „Folklife” din
SUA (23 iunie-4 iulie 2007). Româ nia a fost invitata de onoare pentru această ediţie a
festivalului. Numeroşii spectatori au fost vră jiţi de muzica şi dansurile româ neşti, de
meşteşugurile tradiţionale, de aroma bucatelor noastre tradiţionale. Rodica Bulboacă a
fost una dintre mesagerele bucă tă riei româ neşti şi i-a ademenit pe spectatori cu
sarmale şi mititei.
 Vetrişoaia. Aici mai există 2-3 meşteşugari locali în domeniul ţesutului şi fieră riei.
 Dragomireşti. Localitatea se remarcă prin numeroşi meşteri populari care
prelucrează lemnul: tâ mplari, butnari, rotari. Există şi câ teva practicante în domeniul
ţesă toriei. Se remarcă un meşter popular care face linguri şi fuse şi un sculptor în lemn
de troiţe, bibelouri, culturi, capere de cerb.
 Puieşti. Aceasta este o altă localitate unde întâ lnim numeroşi practicanţi ai
meşteşugurilor tradiţionale: potcovari, fierari, tâ mplari, dogari, ţesă toare. Se remarcă
un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. Pentru a admira munca sa puteţi accesa link-ul
urmă tor: http://icoane.site90.com/page2-1.html
 Codăieşti. Localitatea se remarcă prin meşterii populari care prelucrează lemnul şi
realizează diverse obiecte (uşi sculptate, rame de geamuri, elemente ornamentale,
statui de personalită ţi, cruci, butoaie, că zi).
 Micleşti. Aici predomină realizarea de costume populare.
 Muntenii de Sus. Meşterii populari din această localitate se grupează astfel: ţesă toare
de covoare, confecţioneri că ciuli, confecţioneri mă turi, împletitoare din lemn, sculptor
în lemn.
 Văleni. Aceasta este o altă localitate cu numeroşi meşteri populari: ţesă toare, lemnari,
fierari, cojocari.
 Vutcani. În această localitate se practică mai ales prelucrarea lemnului, ca tâ mplari,
dulgheri, dogari. Dar există şi fierari, cojocari, ţesă toare.
 Olteneşti. Aici întâ lnim câ ţiva meşteri populari care realizează împletituri din ră chită
şi salcie, în primul râ nd coşuri, cozi de unelte agricole, lopă ţele, furci de tors, mă turi,
tablouri din paie de grâ u.
 Soleşti. În această localitate predomină creatoarele de artă populară care realizează
covoare, prosoape de borangic, broderie, cusă turi de mâ nă , cuverturi, mileuri, feţe de
masă , carpete, costume populare, că mă şi cusute cu motive florale.

Se poate constata că , în satele vasluiene, predomină trei meşteşuguri tradiţionale:

prelucrarea lemnului, ţesă toria şi olă ritul.
Olăritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri din spaţiul vasluian. În trecut,
meşteşugul olă ritului era foarte ră spâ ndit în satele vasluiene. De exemplu, o statistică din
anul 1863 situa judeţul Tutova pe locul nouă pe ţară în ceea ce priveşte olă ritul. Dar, aceste
centre de ceramică din judeţul Vaslui au început să dispară treptat încă din perioada
interbelică . Importante centre de ceramică au fost la Dumeşti, Zgura (Olteneşti), Bră deşti
(Vinderei). O statistică din anul 1928 consemna existenţa în Româ nia a 77 de centre de

79
ceramică importante. Satul Bră deşti, cu 190 de familii de olari şi 150 de cuptoare, se situa pe
locul patru.
În ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, trebuie subliniat faptul că dezvoltarea
acestui meşteşug a fost favorizată de faptul că în trecut teritoriul actual al judeţului Vaslui era
acoperit de pă duri în cea mai mare parte. Multe sate au fost întemeiate în adâ ncul pă durilor.
Multă vreme casele şi bisericile erau realizate exclusiv din lemn. Unele dintre aceste
construcţii s-au pă strat pâ nă astă zi. În ceea ce priveşte sculptura în lemn, trebuie menţionat
că reprezentă rile antropomorfe din judeţul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Ş işcani
(comuna Hoceni). Aici, un veteran al Ră zboiului de Independenţă (1877-1878) a sculptat în
lemn, pe stâ lpii gardului care înconjura gospodă ria, chipurile luptă torilor din plutonul să u.
Din pă cate, acest ansamblu original a fost distrus.
Ţesutul este încă o realitate în satul contemporan vasluian. Se ţese din raţiuni
utilitare, dar şi ca o exersare în amintirea vremurilor de demult.

Atmosfera liniştitã a satelor, apropierea de naturã îi deconecteazã şi îi reconforteazã

pe turişti, adeseori stresaţi de agitaţia şi de ritmul alert al vieţii la oraş. În special strã inii par
sã aprecieze acest gen de vacanţã ; pentru mulţi dintre ei, sosirea într-un sat româ nesc este o
veritabilã cã lã torie în timp, într-o lume pe care şi societatea lor a cunoscut-o câ ndva, dar a
pierdut-o definitiv. Satele vasluiene pot oferi turiştilor vacanţe interesante, de care aceştia îşi
vor aminti întotdeauna cu plã cere.
Dintre localitã ţile vasluiene cu mare potenţial pentru turismul rural se numã rã
Vetrişoaia, la 35 de kilometri de Huşi. Casele, cu interior tradiţional şi mobilier vechi, de lemn,
dispun de facilitã ţi moderne (canalizare, electricitate, TV, telefon). Teatrul de varã poate
organiza spectacole folclorice, iar muzeul sã tesc prezintă exponatele de etnografie şi istorie,
Prutul şi ramificaţiile sale oferã posibilitã ţi de plajã şi pescuit.
Satul Pã dureni, situat în apropiere de Huşi, se distinge prin marea varietate a
construcţiilor şi prin bogã ţia elementelor de artã popularã . Acum 30 de ani, un învã ţã tor din
sat a format Ansamblul folcloric „Stejã relul“, cunoscut atâ t în ţarã , câ t şi în strã inã tate.

Informaţiile şi imaginile au fost preluate de pe site-urile:

www.cjvs.ro şi www.mestesuguritraditionale.ro

80
81