UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALAŢI

Locațiile turistice cu valențe

rurale/agroturistic- satul turistic Bran

Student: Măcincă Alina Izabela

Alina Izabela Măcincă

Anul 2018-2019

Cuprins
Cuprins..........................................................................................................................................................2
Introducere...................................................................................................................................................2
CAPITOLUL I..................................................................................................................................................3
Turismul rural si agroturismul......................................................................................................................3
1.1 Aparitia turismului ca fenomen economico-social............................................................................4
1.2. Turismul rural si agroturismul.........................................................................................................5
1.3 Turismul rural - mai mediatizat decât turismul clasic.......................................................................7
1.4 Orizont 2000 - " Strategia ANTREC "..................................................................................................8
CAPITOLUL II.................................................................................................................................................9
Turismul rural...............................................................................................................................................9
2.1.Turismul Rural În România...............................................................................................................9
2.2. Satul turistic Bran - studiu..............................................................................................................12
A). Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran.................................................................................12
B). Potentialul turistic al zonei Bran................................................................................................15
C. Oferta ospitaliera a localitatii Bran..............................................................................................22
D. Circulatia turistica în cadrul unitatilor de cazare.........................................................................23
Concluzii.....................................................................................................................................................25
Bibliografie..................................................................................................................................................26

2
 Alina Izabela Măcincă

Introducere

In România care, asa cum afirma Geo Bogza în reportajul "Sate si orase" - la început a
fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa întotdeauna. Mai mult
"viata la tara" a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminând cu manifestarea unui
puternic curent literar, similar, în operele plastice din perioadele sfârsitului de secol XIX si
începutul secolului XX, satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar însemnat
de pictori români.

În ceea ce priveste manifestarile ce pot fi catalogate drept începuturi ale circulatiei

turistice rurale din tara noastra - neluând în seama faptul ca ori ce orasean, care se respecta si îsi
putea permite, avea o casa "la tara" - amintim: obiceiurile de Sânziene când, conform traditiei,
maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult;
vacantele de sarbatori în lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat
în timpul verilor calduroase, locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere.

Concomitent cu cresterea frecventei circulatiei turistice, au evoluat si echipamentele

turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - "postele"
care înca mai revin si astazi în povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de
aceasta activitate - de exemplu Posta Câlnau), la cele care asigurau în norme profesioniste
cazarea si masa (vestite hanuri în toate cele trei tari românesti).

Dintre cei care au apreciat si pretuit vacantele în spatiul rural, putem enumera
personalitati ale culturii românesti, ca: Alexand 757p1516h ru Vlahuta, Ion Luca Caragiale,
Barbu stefanescu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, stefan Luchian, Calistrat
Hogas, George Enescu, si multi altii. Toti au fost promontorii unei mode, ai unui mod de viata
nou ce a contribuit la realizarea unei mentalitati care în timp a generat calatoria, circulatia
Turistica, mai apoi turismul.

3
 Alina Izabela Măcincă

CAPITOLUL I
Turismul rural si agroturismul

1.1 Aparitia turismului ca fenomen economico-social

Activitatea turistica se numara printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca
contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica a secolului
nostru, si în special celei de-a doua jumatati a acestuia.
In noianul de transformari produse în viata social-economica de dupa al doilea Razboi
Mondial - introducerea automatizarii, folosirea ciberneticii si tehnicii de calcul, în diverse
sectoare economice, industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie,
indiferent de forma relatiilor de productie, se sistemul social-politic existent s-a industrializat la
scara planetara.
Întelegerea problemelor complexe si multidisciplinare cu care se confrunta în permanenta
dezvoltarea turismului, ar necesita o abordare mai detaliata a prezentarii evolutiei conditiilor ce
au stat la baza aparitiei si dezvoltarii pe plan mondial a acestei activitati specifice de prestatii de
servicii.
Aparitia turismului se pierde în negura timpurilor si, în consecinta, din lipsa unor
informatii istorice de certa valoare nu s-a putut stabili o data chiar si relativ certa a detasarii
acestuia ca activitate distincta, desi se sustine ca unele forme incipiente de turism s-au practicat
din cele mai îndepartate timpuri. Astfel, desi nu au constituit un scop în sine, satisfactiile turistice
ale unor calatorii au vârsta comparabil egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile. Afirmatia
se bazeaza pe conceptia ca omul, chiar din cele mai îndepartate timpuri ale evolutiei sale, nu a
putut sa produca toate cele trebuincioase subzistentei sale, motiv pentru care, în ciuda mijloacelor
precare de comunicatie, a cautat sa creeze si sa întretina relatii cu semenii sai din alte colectivitati
prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat în timp si spatiu extinderea treptata
a diferitelor contacte care au permis o mai buna cunoastere reciproca a colectivitatilor respective.
Pe masura evolutiei si dezvoltarii societatii si motivele de a calatorii s-au diversificat permanent.
Totusi, ca un fenomen în masa modern, calatoriile au o istorie relativ scurta, care este
strâns legata de dezvoltarea sistemelor de transport în masa - cai ferate, vapoare pentru pasageri,
automobile private, avioane cu reactie moderne. Diferitele forme de gospodarii cu chirie se aflau
de asemenea în tandem cu sistemele de transport, începând cu diligentele sau casele de posta si
hanurile si urmate de hoteluri, moteluri, statiuni de vara si iarna, aeroporturi.
4
 Alina Izabela Măcincă

Institutionalizarea turismului atât pe plan national, cât si organizarea în continuare pe plan

international au determinat un avânt continuu a acestuia si au facut ca prin ritmurile de dezvoltare
atinse, turismul sa constituie, alaturi de revolutia tehnico-stiintifica, unul din cele mai
spectaculoase fenomene ale epocii contemporane, având consecinte economice si sociale
deosebit de importante. Intr-o mare majoritate, specialistii în domeniu sustin tot mai convingator
ca în prezent, turismul începe sa se detaseze ca o activitate economico-sociala distincta. În acest
sens, în majoritatea tarilor, transformarea turismului într-o activitate economico-organizatorica pe
scara nationala s-a produs numai în cea de-a doua jumatate a secolului nostru, fapt ce a favorizat
desprinderea din sectorul tertiar al prestarilor de servicii a unei ramuri a economiilor nationale
cunoscuta si recunoscuta sub denumirea de industrie turistica.
Se poate aprecia ca în viitor, în toate tarile lumii, turismul se va transforma dintr-o
preocupare ocazionala, într-una permanenta, cu tendinta de a deveni o nevoie, o necesitate "de
evadare", resimtita din ce în ce mai mult de omul modern.

1.2. Turismul rural si agroturismul

Turismul rural cuprinde toate activitatile turistice desfasurate în mediul rural, în afara
zonelor destinate "turismului luminilor" (in orase), "turismul albastru" (pe litoral", "turismul de
sanatate" (in statiuni balneoclimaterice) si "turismului alb" (in statiuni montane).
O definitie a turismului rural spune ca acesta este un concept care include toate activitatile
turistice care se desfasoara în mediul rural.
O alta definitie data în 1987 de Henri Grolleau spune ca:"Turismul rural este un concept
care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o
strânsa legatura cu mediul ambiant, natural si uman".
Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara în mediul rural, valorificând
resursele turistice locale (naturale, culturale si economice) ca si dotarile si echipamentele
turistice, inclusiv pensiunile si pensiunile agro-turistice. Utilizeaza diverse spatii de cazare:
hanuri si hoteluri rurale, adaposturi, sate de vacanta, ferme si îmbraca forme variate de sejur, cu
un spectru larg de motivatii: odihna si recreere, tranzit, cultura, cunoastere, religie, practicarea
unor sporturi, etc.
Turismul rural constituie o alternativa la turismul traditional, clasic, desfasurat în statiuni
si centre turistice, precum si la oferta turistica "standard" - de tip industrial.

5
 Alina Izabela Măcincă

In ceea ce priveste "agroturismul" este un concept de data mai recenta în Uniunea

Europeana, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legatura directa cu activitatile
agricole si/sau cu constructiile care au avut alte destinatii, decât agricole. Aceasta forma specifica
de turism rural este sustinuta de micii proprietari de la tara - de obicei ca activitate secundara -
activitatea desfasurata în gospodaria proprie ramânând, deci, principala ocupatie si sursa de venit.
Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentru cazare si servirea
mesei numai pensiunile turistice rurale si pensiunile agro-turistice, beneficiind de un mediu
nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si de valorile cultural-istorice, de traditiile si
obiceiurile prezente în mediul rural.
Cazarea în spatiul rural cuprinde toate formele de cazare Turistica, de la ferme la hoteluri
rurale sau la camerele de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari, persoane fizice,
asociatii sau comunitati locale. Agroturismul, ca forma a turismului rural, utilizeaza ca spatii de
cazare si servire a mesei fermele/pensiunile turistice rurale în UE, cat si în România
La nivelul UE în 1990 a fost creata EUROGITES - Federatia Europeana pentru Cazare
Turistica la Locuitori (fermieri) în Spatiul Rural, la ferma si sat, care reuneste 22 de asociatii
Nationale si regionale din 14 tari europene. Scopul Federatiei este unul promotional, si anume:
definirea unui concept european, crearea unei marci comune, definirea unei strategii comerciale.
EUROGITES contribuie la: mentinerea modului de viata în spatiul rural european, oferirea unei
alternative a turismului de masa, edificarea tolerantei si a întelegerii între rural si urbanul
diferitelor tari europene.
Dar în fiecare tara din UE, turismul rural si agroturismul au o organizare proprie la nivel
de comunitate, localitate, departament, zona si tara, prin asociatii sau sindicate de initiativa care
se ocupa de dezvoltarea si promovarea acestor forme de turism.
Prin existenta sa milenara, satul românesc a reprezentat firul continuitatii poporului nostru
pe teritoriul României, ca o adaptare la mediul geografic, care a constituit creuzetul formarii
acestuia, al culturii si civilizatiei sale.
De milenii s-au perpetuat traditiile populare, obiceiurile, folclorul, arta populara,
transmise pâna la creatorii populari si acuratetea artei populare.
Acest tezaur folcloric se pastreaza în mai toate satele românesti, dar cu precadere în ariile
de munte si deal, acolo unde tentaculele emanciparii contemporane au patruns intr-un ritm mai
lent. De aceea se impune ca satul sa ramâna si mai departe pastratorul autenticitatii românesti.

Potentialul agro-turistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în

alcatuirea sa componente naturale si cultural-istorice de mare varietate si atractivitate Turistica.
6
 Alina Izabela Măcincă

Alaturi de cadrul natural, spatiul rural românesc beneficiaza si de un potential etnografic

si folcloric de mare originalitate si autenticitate. Aceasta zestre spirituala reprezentata prin valori
arhitecturale populare, instalatii si tehnici populare, mestesuguri traditionale, folclor si obiceiuri
ancenstrale, sarbatori populare, etc., se completeaza cu numeroase monumente istorice si de arta,
vestigii arheologice, muzee, care amplifica inestimabilul tezaur cultural-istoric.
Turismul rural cu componenta sa, agroturismul, se practica emipiric, în România, de peste
60 de ani. Dar abia dupa anul 1990, acesta a cunoscut o dezvoltare mai ampla si chiar o
reoganizare pe piata interna si externa.
Pentru promovare, la nivel national s-a înfiintat ANTREC - Asociatia Nationala pentru
Turismul Rural, Ecologic si Cultural - cu 32 de filiale în teritoriu.
Obiectivele ANTREC : identificarea si promovarea potentialului turistic din mediul rural,
formarea, pregatirea profesionala a agentiilor de turism a gospodarilor - membri ANTREC,
organizarea de seminarii, colocvii, stagii de scurta si lunga durata, schimb de experienta între
membrii ANTREC si organizatii similare din tara si strainatate, disiminarea de informatii
referitoare la activitatea în turismul rural catre toata reteaua ANTREC si catre toate institutiile ce
pot fi implicate direct sau indirect în promovarea si dezvoltarea turismului rural , organizarea de
campanii de publicitate pentru fermele agro-turistice si pensiunile omologate si clasificate pe
stele , relatii cu mass - media , participarea la târguri si expozitii .
ANTREC face parte din Comisia Tehnica de Omologare a Fermelor Agro-turistice

1.3 Turismul rural - mai mediatizat decât turismul clasic

Dupa 1990, în universul economic al României , un nou sector de activitate îsi facea
aparitia - turismul rural , ecologic si cultural . Un subiect nou pentru presa amatoare mereu de
stiri calde . Interesul manifestat de turisti dar si de proprietarii de case pentru aceasta forma de
turism a facut ca mass-media sa fie mereu în linia întâi . Meritul este si al ANTREC - ului care a
invitat presa la toate actiunile (constituiri de filiale, seminarii, acordarea de certificate de
omologare a fermelor agro-turistice etc. )
Prin Departamentul de Relatii Publice si mass - media , permanent se transmit comunicate
de presa în prezent ANTREC are o revista a presei cu care se poate mândri. În aceasta perioada
controversata politic, când opiniile jurnalistilor sunt la fel de diferite ca liniile redactiilor,
turismul rural ecologic a fost singurul subiect de presa care a generat o singura opinie si aceea
favorabila, caz unic în perioada postbelica .

7
 Alina Izabela Măcincă

1.4 Orizont 2000 - " Strategia ANTREC "

ANTREC a elaborat aceasta strategie, estimând ca un numar de aproximativ 8000 de gospodarii
taranesti vor fi active pâna în anul 2000. Urmând apoi ca acestea sa creasca din punct de vedere
al numarului.
Fermele agro-turistice si pensiunile vor fi integrate în reteaua nationala si europeana de
turism rural .
Pentru promovarea si dezvoltarea turismului în satele românesti ANTREC a elaborat o
strategie ce a avut ca termen de referinta anul 2000 - pragul dintre milenii .
Pentru dezvoltarea complexa a zonei montane s-a constituit FRDM - Federatia Romana
pentru Dezvoltare Montana.
De asemenea, au aparut si alte asociatii locale, de promovare si chiar de dezvoltare a
turismului rural.
Cu toate acestea turismul rural (si în special agroturismul) nu are o organizare proprie la
nivelul prestatorilor de servicii agro-turistice sau conexe acestora sau la nivel regional si national.
Din experienta europeana si, îndeosebi, germana, austriaca, elvetiana si franceza, se
remarca faptul ca "turismul rural" cu componenta sa "agroturismul", sunt bine definite ca
organizare si promovare pe plan local, regional si national, se înscriu în politica generala a
Uniunii Europene de amenajare si dezvoltare a mediului rural si de sprijinire a populatiei în acest
spatiu. De asemenea, în activitatea Turistica locala sunt implicate comunitatile si autoritatile
locale, alte asociatii, firme si persoane fizice, care concura la desfasurarea activitatii de turism,
fiecare având o contributie financiara la dezvoltarea si promovarea acestuia.
Turismul rural si agroturismul, ca activitati economice si socio-culturale, se înscriu în
normele de protectie a mediului înconjurator natural si umanizat, adica a turismului bazat pe
principii ecologice. De aceea, consideram ca aceste doua forme de turism se înscriu în sfera
turismului durabil.
Mediul înconjurator natural si umanizat constituie "suportul" si "materia prima" pentru
dezvoltarea durabila a oricarei economii. Intre turism, cu precadere, cel rural, si mediul
înconjurator este o relatie complexa, legaturile dintre ele manifestându-se în ambele directii.
Mediul natural si mostenirea cultural-istorica a satelor, prin componentele lor: apa, aer, flora,
fauna, relief, peisaj montan, monumente istorice si traditii etnofolclorice etc, reprezinta resursele
de baza ale turismului; pe de alta parte activitatea Turistica, în complexitatea sa, influenteaza
mediul ecologic si cultural, modificând elementele componente enumerate.

8
 Alina Izabela Măcincă

De aceea dezvoltarea turismului face necesara acordarea unei atentii deosebite mediului
înconjurator prin masuri de protejare si dezvoltare a calitatii si resurselor sale în ariile intrate în
circuitul turistic sau în perspectiva de a fi valorifica prin turism, precum si controlul
consecintelor acestei activitati în vederea valorificarii optime a Potentialului turistic.
Pornindu-se de la conceptul ca "dezvoltarea durabila, viabila si sustinuta din punct de
vedere ecologic este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a
compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor nevoi", turismul, si în
special, turismul rural, ca activitate economica, se înscrie în acest demers stiintific si trebuie sa
colaboreze cu celelalte industrii si activitati economice în asigurarea calitatii mediului, a bazei de
resurse si a supravietuirii sale. Cu atât mai mult, devine necesara coparticiparea, în acest scop, a
autoritatilor centrale si locale, a comunitatilor locale, Alaturi de prestatorii de servicii conexe,
aparatorii mediului înconjurator si, nu în ultimul rând, a turistilor care beneficiaza de oferta
Turistica rurala si de calitatea mediului destinatiei turistice preferate.

CAPITOLUL II
Turismul rural

2.1.Turismul Rural În România

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic, care prin activitatea
sa are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie turistica în circuitele
turistice interne si internationale.

9
 Alina Izabela Măcincă

Printre componentele patrimoniului turistic, trebuie mentionate, în primul rând resursele

naturale, ca: frumusetile montane si peisagistice, plajele însorite de pe litoral, factorii de cura din
statiunile balneoclimaterice, centrele urbane, vestigiile istorice, traditiile culturale, de arta,
folclorul, clima, etc.
Intr-un sens determinat, valorile naturale - asa numita oferta primara - constituie baza
ofertei turistice potentiale a unei zone considerata ca apta pentru a fi introdusa în circuitele
turistice.
Teritoriul României prezinta o mare varietate de valori culturale si istorice, arta populara,
etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond
peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural, românesc în mod
special.
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief înca din vremea traco-getilor,
asezarile rurale românesti au pastrat si mai pastreaza înca în buna masura datinile si obiceiurile
stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi
valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural.
Turismul rural în tara noastra se practica dintotdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplator,
si mai ales, neorganizat. Forma sa de materializare o reprezinta, începând cu anii 1920-1930,
cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unei asezari rurale.
Primele încercari de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de
turisti aflati pe litoralul românesc al Marii Negre. Se pare ca a fost un început promitator, caci în
anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza Ordinul nr.297/1972, urmare caruia Centrul de
Cercetare pentru Promovarea Turistica Internationala, procedeaza la identificarea si selectarea
unor localitati rurale reprezentative pentru satele românesti, ce urmau a fi lansate în turism.
În urma unor studii, de comun acord cu Oficiile Judetene de Turism si organele
administratiei locale s-a stabilit ca pot fi introduse în turismul intern si international circa 118
localitati rurale.
Scurta perioada de "oficializare" a turismului, nu a facut posibila organizarea activitatii de
turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. În multe localitati nu s-au omologat
gospodariile care întruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), în altele
cazarea turistilor români se facea neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar).
Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pâna în anul 1989.
Totusi, nu putem sa nu mentionam faptul ca prin criza de sistem a economiei cu toate
dezechilibrele si tensiunile economico-sociale acumulate pâna în 1989 si faza exploziva, de
ruptura si salt a acestuia dupa 1989, au determinat fracturi si discontinuitati inclusiv în economia
10
 Alina Izabela Măcincă

turismului din România, iar dislocarile si mutatiile intervenite definesc noile coordonate ale
acesteia în cadrul tranzitiei spre o economie libera de piata.
Practic majoritatea indicatorilor specifici si semnificativi ai economiei turismului au
înregistrat dislocari si mutatii cantitative si calitative în perioada postdecembrista. Trecerea lor în
revista pentru perioada 1989-1994, conform datelor cuprinse în Anuarul Turistic al României -
1995 publicat de Comisia Nationala de Statistica, vine sa confirme aceasta realitate.
Situatia capacitatilor de cazare turistica a scazut considerabil de la 3490 în anul 1989, la
2840 în anul 1994, scazând totodata si capacitatea de cazare existenta (numar locuri) de la
418944 locuri în 1989, la 292479 locuri în anul 1994, iar capacitatea de cazare în functiune (mii
locuri-zile) a scazut de la 79458 mii locuri-zile, la 53255 mii locuri-zile.
Se constata de asemenea, o scadere importanta si a indicatorului "Situatia activitatii de
cazare turistica.
Una dintre cauzele principale care au determinat declinul activitatii de cazare o constituie
inflatia generalizata, care coroborata cu declinul activitatii investitionale, inclusiv în dotarile
factoriale din turism (partea de capital) au determinat un raport pret-calitate necorespunzator
pentru atractivitatea produsului turistic pe piata interna si externa.
Dat fiind faptul ca o piata turistica interna dezvoltata este conditia principala a realizarii
exportului turistic si a dezvoltarii turismului international receptor, rezulta din datele prezentate
ca principala fractura în economia turismului românesc în ansamblu s-a localizat, în perioada
postdecembrista, între cantitatea si calitatea ofertei si cererii în scadere pe piata interna, pe de o
parte, si cererea externa ca raport calitate maxima - pret minim, raport care este oferit
concurential si în crestere pe pietele turistice externe.
Începând cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste, încet. I-au nastere diverse
asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în
zonele rurale. Una din acestea este Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana (1990), care îsi
propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea,
organizarea si dezvoltarea agroturismului.
Urmeaza AGENŢIA ROMÂNĂ PENTRU AGROTURISM (1995) ce îsi propune
racordarea turismului românesc la sistemul international si ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU TURISM RURAL, ECOLOGIC sI CULTURAL DIN ROMÂNIA (ANTREC) - 1994
- , membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES)
Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamânalul
economico-financiar "CAPITAL" a acordat acestei asociatii premiul OSKAR-CAPITAL pentru
anul 1995, recunoscând si confirmând prin aceasta "initiativa cu cel mai mare impact social".
11
 Alina Izabela Măcincă

Pe parcursul anilor urmatori, ANTREC si-a continuat expansiunea, ajungând în prezent sa

fie o "forta" în acest domeniu, având pagina proprie de INTERNET, cu posibilitatea de a efectua
rezervari, punând un accent deosebit pe calitatea serviciilor oferite si mai putin pe cantitatea
acestora.
Satul înseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de generatii întregi, cu
sarbatori stramosesti, înseamna atragerea oaspetului prin ineditul spectacolului, în care vechiul se
îmbina cu noul sau, altfel spus, traditionalul si modernul stau la aceeasi "masa", înseamna
arhitectura rurala.

2.2. Satul turistic Bran - studiu.

Pe baza experientei internationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt
considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar
prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul,
numarul zonelor si localitatilor rurale atrase în circuitul turistic a crescut.
Dupa 1990, odata cu întelegerea importantei turismului rural si agroturismului si
corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii
omologate au fost în zona Moeciu-Bran-Rucar. În acest context, studierea experientei satului
turistic Bran este în masura sa ofere elemente de referinta pentru dezvoltarea în aceasta directie a
altor localitati si pentru promovarea turismului rural pe piata internationala.

A. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania în Muntenia si culoarul
dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, învecinându-se cu Ţara Bârsei în nord si nordest, la sud si
sud-est cu Dâmbovita si Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta
ca o depresiune înalta între 800-1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de valea râului
Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vârfuri de peste 2.000 m - Vârful Omu 2239 m).

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar în nord, forme

carstice în sud, întinzându-se catre bazine la Dragoslavele, despartite de pasul Giulava (1290 m).
În zona În zona se remarca un contrast între plaiurile prelungi si vaile puternic adâncite de forme
carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare,
izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obârsia vaii Izvorului), pesteri (pestera
Liliecilor), etc.

12
 Alina Izabela Măcincă

Localitatea Bran se afla în partea de sud-vest a judetului Brasov, la intrarea în culoarul

Rucar-Bran si are altitudini cuprinse între 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de
Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Câmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul
european E60. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si
Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).
Comuna Bran, atestata pentru prima data în 1367, este specifica satului montan românesc
si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, simon, având centrul comunal în satul
omonim.
Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase si
ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele vecine se înregistreaza valori
cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câmpulung). În luna iulie, care este cea mai
calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variaza între
-10 si -15°C. Zona Bran este bogata în precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120
zile/an. În sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea
stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vânturile
predominante în zona au o viteza de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de
vânturi puternice, strat de zapada bogat si îndelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente
turistice deosebite.
Reteaua morfohidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre
bazinul Transilvaniei si spre Câmpia Româna. Exista ape de adâncime si de suprafata. Apele de
adâncime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele
fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. În cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-
Bran- Dragoslavele, are rol de cumpana de ape între bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua
râuri colectoare: Bârsa - în sectorul nordic si Dâmbovita în sud
Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla în cadrul padurilor de fag ce se
amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de
molid sau amestec de fag si brad apar în Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, în special la
altitudini de 1400 - 1700 m, iar la altitudini înalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si
alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii
pajistile si fânetele înlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii:
floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sângele voinicului.
Fauna este reprezentata în special în Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca:
lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, râsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentata de:
13
 Alina Izabela Măcincă

cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. În apele de
munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.
Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de
turism: în rezervatii, speologic, stiintific, etc.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat agrar,
cunoscuta fiind traditia locuitorilor în cresterea animalelor.
Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief. Pe
platforme sunt amplasate satele Fundata, sirnea si Magura, iar pe terase si coaste, ferite de
inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbârcioara, simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte
din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de "casa cu curte"
întâlnite si în alte zone de munte ale României, precum si în Europa, unde poarta denumirea de
"gospodarie cu ocol întarit". Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea
animalelor, lucrul la padure, atât în munti cât si prin pendularea între munte si câmpie.
Predominanta a fost cresterea vitelor în propria gospodarie cu "varatul" la munte, la stânele
apartinând obstei satului si iernatul în gospodarie si la "hodai".
Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei
reci, iar lucrul la padure a fost si ramâne ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important în
economia acestui sat îl ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea
lânei. Ţesutul este practicat în fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizându-se cunoscutele
taluri "în vergi" în alternanta cromatica alb-negru, "saricile" sau straiele din lâna turcana cu firul
lung, etc. În cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu îl constituie târgurile de tara bianuale (la 9
august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde participa alaturi de
braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

B. Potentialul turistic al zonei Bran

Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Bran este atractiv si variat, fiind re -
prezentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari folclorice si sarbatori traditionale,
castelul Bran, muzeul de arta medievala, Biserica de zid cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" sau cladirea vechii vami din secolul al XVIII-lea. În incinta castelului Bran se afla un
important muzeu etnografic în aer liber ce include gospodarii taranesti, instalatii tehnice, obiecte
specifice satelor din zona.
Castelul Bran
14
 Alina Izabela Măcincă

Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecatori din Carpatii
Meridionali, este mentionat înca din antichitate în rapoartele getodacice. În urma tratatului de
alianta antiotomana încheiat la Brasov în 1395 între Mircea cel Batrân si Sigismund de
Luxemburg, Bran a trecut în stapânirea Ţarii Românesti. Mircea cel Batrân, bunicul de filiatie
paterna a viitorului voievod Vlad Ţepes, este primul din dinastia Basarabilor ce stapâneste Branul
si tot el a fost cel ce a initiat acordarea de privilegii comerciale acestei cetati, privilegii care au
dus la încurajarea comertului cu Muntenia.
Intentia de a construi o cetate în pasul Bran exista înca de la 1364. Actul emis la 19
noiembrie 1377 de catre Ludovic I acorda brasovenilor apanajul de a ridica un nou fort din piatra
la Bran "cu propriile lor osteneli si cheltuieli" si sa niveleze terenul în vederea construirii cetatii.
În schimbul acestui serviciu, brasovenilor li s-au întarit unele privilegii asupra celor 13 târguri
din Ţara Bârsei, precum au fost din vechime", acordându-li-se si altele noi, ca: dreptul de
folosinta a "câmpului numit Turches" si reducerea impozitului regal. Promisiunea mutarii vamii
de la Rucar la Bran se includea tot în noile privilegii acordate Brasovului. Ludovic îsi "rezerva"
"totdeauna" dreptul de numire si destituire a judelui, comitelui si castelanului noii cetati, carora le
interzice sa se amestece în "libertatile si obiceiurile vechi" ale supusilor din Brasov.
Castelanul, numit direct de catre rege, pe lânga misiunea lui de comandant militar,
îndeplinea si atributiuni administrative si jurisdictionale, întrucât îndata dupa ridicare (pâna la
1382) cetatea a fost înzestrata cu un domeniu, fapt pe care îl aflam dintr-un act de la 1395, când
posesiunile cetatii Bran, Zarnesti si Tohan sunt daruite parohului Thomas de la biserica Sf. Maria
din Brasov si fratilor sai.
Fiul lui Vlad Dracul - Vlad Dracula zis si Ţepes - s-a nascut în orasul Sighisoara, nu
departe de Brasov. Numele sau vine, indubitabil, conform modului în care în general numele
românesti sunt formate, din alaturarea sufixului patronimic "a" sau "ea" la numele tatalui. Astfel
"Dracula" sau "Draculea" înseamna fiul lui "Dracul".
Dracula, potrivit descrierii facute de legatul papal Nicolae Modrussa, "era nu foarte înalt
de statura, dar foarte vânjos si puternic, cu înfatisare cruda si înfioratoare, cu nasul mare si
acvilin, narile umflate, fata subtire si putin rosiatica; în care genele foarte lungi înconjurau ochi
verzi si larg deschisi, iar sprâncenele negre si stufoase îi aratau amenintatori; fata si barbia erau
rase, cu exceptia mustatii. Tâmplele umflate sporeau volumul capului. Un gât ca de taur lega
ceafa înalta de umerii lati pe care cadeau pletele negre si încârliontate".
Stapânirea cetatii si orasului de catre Brasov dupa 1498 aduce însemnate modificari în
primul rând în organizarea si functionarea lor. Orasul si districtul Brasov (format din 13 târguri si
comune libere) alegeau în fiecare an doi castelani care administrau veniturile si cheltuielile cetatii
15
 Alina Izabela Măcincă

Branului si domeniului acestuia. Veniturile cetatii rezultau din venitul morarilor, venitul din
piper, venitul de la bautura vânduta în cetate, venitul realizat din vama cetatii, venitul din
birsagurile juzilor din Brasov si district, venitul din dijma oilor, venitul rezultat din taxa tiganilor
din district, venitul dijmei din satele domeniului, venitul din semanatul si vânzarea inului, dijma
stupilor din domeniu, dijma porcilor, censul de pe domeniu, taxa vigesimatorilor pentru slujitorii
din cetate, venitul sarii de la Feldioara si altele.
Din anul 1600, administrarea domeniului este preluata de judetul si cojudetul Brasov.
Conducatorii cetatii purtau si alte denumiri, nu numai de castelani, ci si praefecti, aediles,
dispensatores, patroni inspectores. Toate aceste denumiri vorbesc despre rolul lor administrativ.
Acest lucru se reflecta si în modificarile pe care le-a suferit castelul dupa 1498, când turnul din
partea de rasarit se dubleaza cu parament de bosaje: se amenajeaza logia din interior si se înalta
zidurile de incinta modificându-se în sensul amenajarii cu doua rânduri de metereze, cele
inferioare pentru artilerie, iar cele de sus de pe drumul strazii pentru arme usoare individuale. În
aceeasi perioada se înalta si turnul central, donjonul si pilastrii cu console cu dubluter.

Biserica din Bran

A fost construita în 1820 si pictata în 1836 si poarta hramul Adormirea Maicii Domnului.
Planul sau are un naos cu patru travee, flancat în extremitatea estica de doua abside semicirculare
în interior si poligonale în exterior. În vest, deasupra unui vestibul, se afla turnul clopotnitei. Ab-
sida altarului este, de asemenea, semicirculara în interior si poligonala în exterior. Fatadele sunt
tencuite si varuite, iar ferestrele sunt înalte, fara ancadramente. Cornisa este subliniata de un
profil din tencuiala. Turnul decorat pe toata înaltimea cu pilastri neoclasici confera o nota origi-
nala, constructia pastrând structura originala.

Vama veche din Bran

Constructia dateaza din secolul al XVIII-lea, aici functionând în trecut vama din
trecatoarea Bran - Rucar. Astazi este muzeu.
Case memoriale din zona Bran
- Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric, membru al Acad. Române
- Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Românesc din Bran, semnatar
al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran.
- Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov
- Dr. Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de renume
mondial, membru al Academiei de stiinte Medicale.
16
 Alina Izabela Măcincă

- Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si mem-
bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire.
- Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) - decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti,
cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.
- Fundatia Profesorului Ioan Clinciu.

Muzeul etnografic în aer liber din Bran

Este amenajat în parcul din vecinatatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse si
reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public în
1961, muzeul numara în 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost
selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

Portul popular în zona Bran

Portul popular branean a evoluat lent, pastrându-si specificitatea, unitatea stilistica si ar-
monia, dar fiind în acelasi timp influentat de portul din Muscel. Epoca sa de maxima înflorire
este considerata a fi a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si pâna în primele decenii ale
secolului nostru. Portul popular din zona Branului, înrudit cu cel al zonelor învecinate - Muscel si
Dâmbovita - scria Titus Hasdeu în 1979, releva unele trasaturi specifice, explicabile pe de o parte
prin natura ocupatiilor, iar pe de alta prin asimilarea si redarea în forme locale a unor elemente de
fond transilvanean. Diferentierile portului pe baza de vârsta, sex, anotimp, conditii sociale, au dus
la o creatie populara deosebit de interesanta prin varietatea pieselor componente ale costumului,
bogatia coloristica si ornamentala. Din piesele costumului femeiesc se remarca iile cusute sau
alese cu lâna sau bumbac în tonuri de rosu si negru cu fire aurii si argintii, fota larga cu pulpane
în vargi, încretita în spate, stergarul de cap din bumbac sau borangic, laibarica de catifea neagra.
Costumul barbatesc este mai redus ca numar de piese. Camasa larga din pânza de în sau
bumbac, cioarecii si laibaricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, caciulile si gluga definesc
structura portului pastoresc deosebit de bine pastrat în toata zona.

C. Oferta ospitaliera a localitatii Bran

Fondata în 1992, societatea româna de turism rural, ecologic si cultural, denumita semni-
ficativ "Bran-Imex", a reprezentat de-a lungul timpului un model de agentie profesionala specia-
lizata în cazarea turistilor în gospodarii. În acelasi timp, agentia Bran-Imex este si initiatoarea
constituirii ANTREC.

17
 Alina Izabela Măcincă

Initial s-au facut cazari la 4-5 case situate în imediata vecinatate a Branului, ulterior extin-
zându-se posibilitatile de cazare si în satele si comunele limitrofe. Baza materiala a societatii este
constituita din 216 gospodarii expertizate de firma, ele fiind evaluate dupa mai multe caracte-
ristici:
- capacitatea de cazare, numar de camere, locuri;
- capacitatea de asigurare a conditiilor igienico-sanitare;
- spatiile destinate prepararii si servirii meselor;
- posibilitatea de asigurare a hranei si buna depozitare;
- dotarile facultative în camerele de cazare (televizor, radio, telefon, frigider)
- dotari facultative în gospodarii (parcari, spatii de recreere, terenuri de sport)
Din aceste gospodarii identificate, primele (din România) au fost omologate, primind la
data de 18 ianuarie 1996 primele certificate de clasificare pe stele a fermelor agro-turistice. La
aceste gospodarii se mai adauga un numar de ferme si pensiuni care au fost verificate de catre re-
prezentantii Ministerului Turismului si cu ajutorul specialistilor din cadrul ANTREC - Brasov
care fac parte din Comisia Tehnica de Omologare, acestor gospodarii întocmindu-li-se dosare,
fiind verificate conform criteriilor de omologare elaborate de catre Ministerul Turismului.
Dezvoltarea turismului rural si ecologic, în ultimii ani, initiat chiar în Bran, de So-
cietatea Bran-Imex - a determinat aparitia unui numar însemnat de pensiuni taranesti, numar în
continua crestere (67 în 1997 si 216 în 1998), cu numar de locuri de cazare variind între 2 si 16.
Toate aceste pensiuni sunt omologate, ele figurând în catalogul ANTREC

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare
crestere a fost înregistrata în 2000 în sirnea unde numarul pensiunilor a crescut cu 500% fata de
1999, an în care, fata de anul precedent, acest numar scazuse cu 33,3%), aceasta datorita
încurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele care
investesc în turismul rural.

D. Circulatia turistica în cadrul unitatilor de cazare

Cele mai multe locuri de cazare apartin pensiunilor încadrate agentiei Bran-Imex.
Acestea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pentru turismul rural. De
la înfiintarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la serviciile de cazare si masa oferite
de pensiunile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o data cu cresterea numarului
gospodariilor ce fac parte din agentie.

18
 Alina Izabela Măcincă

În Bran a fost construit în 1970 un hotel al Cooperatiei - Hanul Bran - menit sa atraga tu-
ristii si, în acelasi timp, sa descurajeze cazarea la fermele particulare. Astazi el functioneaza
concurând cu pensiunile si fermele agro-turistice. Totusi, numarul turistilor este destul de ridicat,
mai ales în timpul sezonului de vara.
În tabelul 1 prezentam situatia statistica a turistilor cazati în pensiunile Bran-Imex, în
Hanul turistic Bran si în fermele agro-turistice, pentru a ilustra cresterea semnificativa a
numarului lor, în paralel cu cresterea numarului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex
pentru oferirea serviciilor de cazare si masa.

Numarul turistillor în turismul rural zona Bran-Moeciu

Numarul turistilor români si straini cazati în pensiunile turistice, ca urmare a cresterii

numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua în perioada 1998-2000. Astfel,
ponderea în 1999 a numarului de turisti cazati în pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu

19
 Alina Izabela Măcincă

6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini cazati), iar în 2000 cresterea a
fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati în pensiuni fiind în crestere, dar nu atât de
semnificativa ca în anul precedent. În 2000 o crestere semnificativa a cunoscut numarul turistilor
români cazati în pensiunile din zona Bran-Moeciu - 6,03%.
Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Bran nu sunt practicate diferentieri de
tarife pentru turistii straini si români, acest lucru fiind în concordanta cu recomandarile
Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate
O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evi-
dentiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m2 cu posibilitatea
de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m 2 putând caza 16 persoane. Gospodariile au
în general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, majoritatea gospodariilor sunt
prevazute cu încalzire. Aproape toate echipamentele au în dotare masini de spalat, ofera mic
dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana
si engleza, dar si italiana sau spaniola.
Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Bran nu sunt practicate diferentieri de
tarife pentru turistii straini si români, acest lucru fiind în concordanta cu recomandarile
Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate

Concluzii
Conditiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale statiunilor
de traditie de pe litoral sau din zona montana. Dar în timp ce hotelurile altadata moderne sunt
lasate sa se paragineasca, au aparut alte baze de cazare, în mediul rural, de dimensiuni mai mici
dar mai usor de întretinut si adaptat la nevoile actuale ale turismului. Casele taranesti au luat
locul complexelor hoteliere în topul preferintelor turistilor. Dintre motivele cele mai importante
avute în vedere în alegerea ca destinatie a pensiunilor turistice, enumeram:
· confortul din ce în ce mai ridicat pe care îl ofera fermele si pensiunile agroturistice
pe fondul preocuparii constante si permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerintelor clientului;
· în statiunile traditionale, de tip citadin, turistul se simtea doar o parte a unei mase de
turisti în timp ce în sate el este privit individual si tratat aparte; de dorintele lui se tine cont în
alcatuirea meniului, spre exemplu;
· intimitatea sporita conferita de faptul ca pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil
mai reduse decât hotelurile;

20
 Alina Izabela Măcincă

· crearea unor relatii de prietenie cu familia gazda si mentinerea legaturilor ani de

zile, cu revenirea în aceeasi pensiune mai multi ani la rând;
· oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate de turisti sau de
gazda la cererea turistilor;
· un mediu mai putin poluat.

Bibliografie

1. N. Popescu: "Muntii nostri", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

2. Nicolae Stoiceascu - "Vlad Ţepes", Ed. Acad., Bucuresti, 1976
3 Nicu Radulescu, Adina Camarda - "Managementul turismului", Ed.Omnia Uni S.A.S.T.,
Brasov, 2004
4 Teodor Moldovan - "Turismul international. Efecte multiplicative si promovare", Ed. Aldus,
1999

21