Cercetari Tehnice Si de Marketing Privind Extinderea Sezonului Turistic in Poiana Brasov Pe Toata Perioada Anului

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI
CERCETARI TEHNICE SI DE MARKETING

PRIVIND EXTINDEREA SEZONULUI TURISTIC IN
POIANA BRASOV PE TOATA PERIOADA ANULUI
Conducător științific:
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE…………………………………………………… 5
2. STADIUL ACTUAL SI TENTINTE IN DOMENIUL CERCETARII
TURISMULUI MONTAN
2.1 Rolul, continutul si problematica cercetarii tehnice si de marketing in
turismul montan
2.2 Tehnicile industriei turistice si elemente de marketing aplicate in
cercetarea fenomenelor turistice montane
2.3 Stadiul actual al cercetarilor de inginerie montana si de marketing
privind turismul in Poiana Brasov
3. CONCEPTE JURIDICE SI STANDARDE CE STAU LA BAZA
CERCETARII IN INDUSTRIA TURISMULUI, CU PRECIZARI PENTRU
TURISMUL MONTAN
3.1 Legislatia in domeniul turismului montan romanesc
3.2 Fazele procesului cercetariitehnice si de marketing aplicate in
turismul montan
4. DESCRIEREA GEOGRAFICA SI TURISTICA A STATIUNII
POIANA BRASOV, ELEMENTE CULTURALE SI PUNCTE DE INTERES
4.1 Potentialul turistic natural
4.2 Potentialul turistic antropic
4.3 Baza tehnico-materiala
4.4 Investitii recente in Poiana Brasov
5. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TURISTICI
5.1 Indicatorii cererii turistice
5.2 Piata turistica a statiunii Poiana Brasov
6. STUDIU DE CAZ PRIVIND DINAMICA TURISMULUI IN
POIANA BRASOV
6.1 Calculul indicatorilor privind circulatia turistica in Poiana Brasov
2
7. ELEMENTE DE MANAGEMENT, ASPECTE DE ORGANIZARE
A PROGRAMELOR TURISTICE IN EXTRASEZON CU EXEMPLIFICARI
PENTRU STATIUNEA POIANA BRASOV
7.1 Oferte de cazare in extrasezon in Poiana Brasov
7.2 Propuneri tehnico-manageriale de dezvoltare a turismului in Poiana
Brasov in extrasezon
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Bibliografie
3
1. INTRODUCERE
Industria turismului din România are că specific important turismul montan. Analiza turismului
montan presupune soluţionarea problemelor tehnice ţinând cont de condiţiile geoclimatice şi
pedologice, dar şi de cele sociale ale zonei de munte.
Investiţiile, infrastructura, transporturile, tehnicile de ospitalitate, etc., impun ingineria turismului

ca bază pentru dezvoltarea turismului în zona de munte.
Un avantaj al turismului montan este că el se poate practica tot anul comparativ cu turismul
litoral care are o durată in Romania de cca. 4-5 luni din an.
Beneficiind de lanţul Munţilor Carpaţi, industria turismului românesc trebuie să se adapteze

cerințelor turismului montan în primul rând din punct de vedere tehnic, apoi din punct de vedere
social şi bineînţeles al serviciilor turistice.
În acest context precizăm că Brasovul fiind cel mai mare oraş din întreg lanţul Munţilor Carpaţi
(care străbate 7 țări), devine extrem de oportună analiza dezvoltării turismului în această zonă.
Tematica care o abordăm în prezenta lucrare are ca grad de noutate extinderea sezonului turistic
de iarnă şi cel de vară către extrasezonul de primăvară şi de toamnă. Soluținarea tehnico-
economică a acestei probleme are o importanţă ştiinţifică aparte ţinând cont de importanţă
economică şi socială a zonei montane în perspectiva schimbărilor climatice.
Industria turismului este o componentă a pieţei în general şi a pieţei serviciilor în mod particular,
ceea ce îi conferă anumite particularităţi. Ea reprezintă ansamblul actelor de vânzare –
cumpărare al căror obiect de activitate îl reprezintă produsele turistice, privite împreună cu
relaţiile pe care le generează, şi în legătură cu spaţiul pe care se desfăşoară. Această imagine ar fi
lipsită de consistenţă, dacă nu s-ar lua în considerare pe lângă realizarea tehnică a produselor
turistice, mai ales în zona montană, cu exemplificări la Poiana Braşov, două componente majore
ale pieţei: cererea şi ofertă.
Piaţa turistică reprezintă: sfera economică de interferenţă a ofertei turistice, materializată prin
producţia turistică, cu cererea turistică, materializată prin consumul turistic.
Turismul montan este o piaţă cu un grad ridicat de risc, ofertanţii de turism confruntându-se cu
mai multe incertitudini decât pe piaţa bunurilor materiale. Aceasta se datorează caracteristicilor
(care nu poate fi stocată) şi cererii turistice (care este foarte elastică, supusă unor permanente
4
fluctuaţii), care implică un decalaj potenţial între ele, iar ajustarea lor fiind mai dificilă, duce la
apariţia unor combinaţii, ca de pildă: ofertă bogată şi cerere mică; cerere mare şi ofertă
necorespunzătoare; ofertă dispersată şi cerere concentrată; etc. Turismul montan, ca şi concept al
industriei turismului, reprezintă o formă de turism „de interferenţă” derivat din:
- turismul de iarnă - formă de turism individualizată pe baza criteriului sezonalităţii, care

prezintă două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea, respectiv
turismul pentru zăpadă şi turismul pentru soarele căutat şi în timpul iernii,
- turismul de agrement, turismul de odihnă sau recreere, turismul sportiv - forme de turism
individualizate în funcţie de motivaţiile deplasărilor,
- turismul de sejur, care în funcţie de timpul disponibil pentru călătorii poate fi un sejur
lung, mediu sau scurt.
Ţările care reprezintă pe glob în sectorul turismului montan sunt ţări dezvoltate din punct de
vedere economic, care dispun de un potenţial natural favorizant, dar în egală măsură
impresionanat, şi care au avut resursele investiţionale necesare amenajării zonelor montane în
folosul practicării activităţilor turistice, foarte ridicate şi cu rentabilităţi financiare evidente după
scurgerea unei anumite perioade de timp. Cele mai semnificative sunt cele grupate în jurul
masivelor montane din Europa. Munţii Alpi, cu o suprafaţă de 181.498 km², arie care include
5814 localităţi şi unde locuiesc 14,2 mil. persoane, reprezintă cea mai vastă regiune montană din
lume, ţările grupate în jurul lor fiind Franţa, Elveţia, Liechtenstein, Austria, Italia, Germania şi
Slovenia şi dispune de un potenţial de profil extrem de valoros care însumează 25% din totalul
turismului mondial. Acestor ţări li se adaugă şi Principatul Monaco care prin suprafața şi
activităţi turistice îndeplineşte un rol similar în turismul montan. Datorită înălţimilor mari şi
gheţarilor existenţi zăpada este permanentă, permiţând practicarea non-stop a schiului.
Numărul mare de văi care străbat arcul alpin permite o bună accesibilitate, iar acolo unde nu au
existat căi naturale s-au construit drumuri de acces, chiar la altitudini foarte ridicate, săpate în
stâncă, tuneluri, cel mai mare fiind cel care leagă Franţa de Italia pe sub Mont Blanc (1964).
Turismul, este sensibil la mutaţiile socio – economice, ceea ce determină o serie de fluctuaţii în
evoluţia sa. Aceste fluctuaţii au fie un caracter continuu, fiind provocate de dinamică unor factori
cu acţiune îndelungatã sau de schimbãri bruşte, în viaţa socio – economico- politicã, fie un
caracter alternativ, fiind provocate de condiţiile naturale, specificul cererii sau de unele situaţii
conjuncturale. [Albu, G.,R 2005]
5
În urma acestor oscilaţii de durată sau repetabile pe termen scurt , are loc o repartizare inegalã în
timp (şi mai puţin în spaţiu) a numărului turiştilor şi implicit a necesarului de servicii.
Variaţiile sezoniere ale activităţii turistice implică o mare concentrare a volumului fluxurilor
turistice în anumite perioade ale anului (cu perioade de vârf de sezon), în celelalte perioade ale
anului, remarcându-se descreşterea accentuată a fluxurilor turistice şi chiar o stopare a lor.
Extrasezoanele în stațiunea Poiana Brașov sunt cele de primãvară şi toamnă perioade de SEZON
zilele de sambata și duminică, cuprinse in calendar: 22,12,2010 – 04,01,2011și 01,02,2011 –
28,02,2011 și zilele de sărbatori legale.
EXTRASEZON - toate zilele care sunt in afara perioadei de sezon.
Fig 1. Reprezentarea grafica a sezonului turistic
Faţă de alte sectoare ale economiei, sezonalitatea în turismul montan are anumite particularităţi
şi efecte negative pronunţate. Aceasta se datorează dependenţei circulaţiei turiştilor de condiţiile
naturale, caracterul nestocabil al serviciilor turistice şi rigidităţii ofertei.
În general, oscilaţiile sezoniere ale activităţii turistice sunt greu de atenuat. În activitatea
turismului montan, sezonalitatea se concretizează în utilizarea incompletă a bazei tehnico –
materiale şi a forţei de muncă, influenţând negativ costurile serviciilor turistice, termenul de
recuperare al investiţiilor, rentabilitatea. Concentrarea cererilor pentru obţinerea unei călătorii
turistice, în perioadele de sezon duce la suprasolicitarea personalului, a mijloacelor de transport,
determinând înrăutăţirea calităţii prestaţiilor, creşterea tensiunii dintre solicitanţi şi prestatori,
făcând inerentă nemulţumirea turiştilor, care pot să-şi îndrepte atenţia spre alte agenţii.
6
Toate aspectele sezonalităţii, arată implicaţiile profunde şi reacţiile în lanţ pe care le dezvoltă,
precum şi necesitatea atenuării efectelor ei. Pentru aceasta trebuie cercetate cauzele oscilaţiilor
sezoniere. Analizând s-a ajuns la concluzia că există două tipuri de cauze: cele legate de
condiţiile economico- organizatorice (concediile şi durata lor, repartizarea vacanţelor şcolare de-
a lungul anului, creşterea timpului liber şi distribuirea lui, practicarea unei anumite forme de
turism) şi cele legate de cauze extraeconomice (condiţiile de climă, poziţia geografică a zonei,
anotimpuri). [Băcanu, B, 2009]
O modalitate eficientă de reducere a efectelor negative, constă în conceperea unor programe

turistice derulabile în perioadele moarte, de extrasezon sau organizarea unor circuite (atât
interne, cât şi externe), care să includă în deosebi vizitarea unor obiective turistice în condiţii de
atractivitate crescută, inclusiv oferte privind agrementul.[ Bruhn, M, 2001]
O soluţie poate fi organizarea unor excursii de week-end, în acest mod putând atrage turişti şi în
afara concediilor, chiar dacă în acest mod se accentuează sezonalitatea în decursul unei
săptămâni, se uniformizează de-a lungul unui an, iar în plus nu influenţează negativ activitatea
agenţiei, ci din contră: ea nu resimte sezonalitatea pe un termen foarte scurt, deoarece clientela i
se va adresa în cursul întregii săptămâni pentru planificarea week-endului. Organizarea
excursiilor de sfârşit de săptămână trebuie realizată astfel încât să aibă un anumit specific şi să
includă un număr mare de servicii de agrement.[ Minciu, R, 2004]
In concluzie o extindere şi o uniformizare a activităţii turistice montane de-a lungul anului este
extrem de necesară din punct de vedere socio-economic şi se poate realiza printr-o mai bună
repartizare a disponibilităţilor de timp liber şi în principal, prin dezvoltarea serviciilor turistice
necesare compensării scăderii atractivităţii factorilor naturali, în extrasezon.
Gradul de noutate al temei este dat de imbinarea problemelor, in vederea gasirii de solutii, intre
aspectele specifice turismului montan, cele de eficientizare a extrasezonului si cele de dezvoltare
de tip statiune. Astfel, tema abordata in lucrare cauta anumite solutii pentru optimizarea
turismului montan in extrasezon in Poiana Brasov printr-o serie de propuneri de mari investitii,
intr-un plan managerial coerent, ceea ce reprezintă justificarea temei proiectului de licență,
elementul principal al originalității acestuia.
7
2. STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN DOMENIUL CERCETARII
TURISMULUI MONTAN
Una din problemele importante şi actualitate pentru dezvolatrea turismului românesc, este legată
de turismul montan, în general şi de staţiunile montane în special - ca centre ale unor prestaţii
specifice și componente cu perspective în dinamica activităţii turistice din ţara noastră.
Apreciat ca un parametru cu o activitate mai redusă - muntele (zona montană) nu a reprezentat o
lungă perioadă o prioritate pentru programele de valorificare a resurselor, fapt atestat de
echiparea relativ modestă şi cantitativ şi calitativ atât a infrastructurii, cât şi a altor domenii cum
sunt mijloacele de cazare, de alimentaţie, instalaţii de agrement, etc, dar şi de prezenţă a
produselor turistice specifice în oferta de munte.[ Gherasim, A, 2005]
Pornind de la necesitatea reconsiderării zonei montane atât sub aspect valorii potenţialului, cât şi
al locului în oferta turistică, în prezentul curs se încearcă o jalonare de ansamblu a principalelor
direcţii de acţiune în vederea înscrierii produsului turistic montăm între componentele de
competitivitateale turismului românesc.
Industria turismului montan şi marketingul au apărut şi au evoluat ca o reacţie la noile cerinţe ale
dezvoltării activităţii de afaceri, îndeosebi după orientarea tot mai puternică a acesteia către
satisfacerea cerinţelor consumatorilor.
Tehnicile de cercetare în marketing au cunoscut, şi cunosc şi în prezent, o permanentă evoluţie,

lucrarea de fata aplicându-le la realizarea de programe turistice montane în extrasezon.
Se consideră că cercetarea de marketing trebuie să fie vocea consumatorului, aceasta este de

fapt motivul existenţei sale pe piață.
Interdisciplinaritatea cercetărilor de marketing, provine din faptul că marketingul este o ştiinţă de

sinteză, deoarece consumatorii, organizaţiile şi societatea către care se orientează eforturile de
marketing sunt entităţi multidimensionale care se impun a fi analizate din perspectivă mai multor
discipline ştiinţifice. [Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheş, C., Daneţui, T.,
Vranceanu, D.,2002]
Pentru turismul montan importante sunt disciplinele tehnice care fac posibila activitatea
economică în zona montană (agricultura, mică industrie, turism).
8
2.1 Rolul, conţinutul şi problematica cercetării tehnice şi de marketing in
turismul montan
Localitatea turistică montană este destinată primirii turiştilor pentru sejururi de scurtă sau lungă
durată. În limbajul curent, o asemenea aşezare poartă numele de stațiune pentru că turistul
găseşte aici un loc de cazare şi orice alte servicii necesare sejurului .
Staţiunea turistică montană este o unitate spaţială organizată, cu echipamente care oferă un
diversificat de prestaţii asimilată unei localităţi sau unui centru de vânzare de servicii, regrupând
diferiţi agenţi economici.
Staţiunea montană oferă o gamă de activităţi turistice care au la bază valorificarea unor resurse
naturale şi antropice locale permițând unor populaţii diferite să se întâlnească, staţiunea
reprezentând centrul desfăşurării activităţii de turism. [ Lascu, C.,2007]
Literatura de specialitate prezintă diferite definiţii, fie cu caracter general sau particular al
staţiunii turistice. O.M.T şi Academia Naţională de Turism definesc staţiunea turistică "ca o
localitate care prezintă un ansamblu de elemente atracţie şi care este dotată cu mijloace de cazare
şi de primire pentru turişti ".
În ţara noastră, specialiştii au adoptat următoarea definiţie: " Staţiunea turistică montană este o
localitate în care turismul reprezintă ramura preponderentă ca volum de activitate economică şi
grad de concentrare a populaţiei active şi dispunând de potenţial turistic, staţiunea turistică
determină un aflux de populaţie nerezidenţială, că beneficiară a produselor şi serviciilor pe care
le oferă."
H.G. nr 77/1966 privind aprobarea Normelor prin atestarea staţiunilor turistice, atestă că
staţiunea turistică este "localitatea cu funcţii turistice specifice dotată cu resurse turistice
( naturale şi antropice ), cu structuri necesare valorificării şi practicării turismului " [Albu, N,
2001]
In Romania, staţiunea turistică face obiectul unei atestări oficiale cu scopul creării cadrului
natural pentru valorificarea, protejarea şi conservarea atracţiilor turistice, şi pentru satisfacerea la
un nivel ridicat, a necesitaţilor de odihnă şi recreere.
Ţările europene grupate în jurul Munţilor Alpi se constituie în cei mai importanţi promotori şi
ofertanţi ai turismului montan mondial, afirmaţie justificată prin elementele potenţialului natural
şi cultural-istoric de care dispun, la care se alătură gradul de dezvoltarea atins în organizarea
9
tehnico-materială a turismului montan ca urmare a implementării unor proiecte majore şi
costisitoare de amenajare turistică cu desfăşurări continue, facilităţile existente şi faptul că
lansează trendurile modei în activităţile de profil. În sprijinul acestei afirmaţii vor fi prezentate
cele mai mari staţiuni de schi, toate fiind situri europene, analiză realizată după dimensiunea
domeniului schiabil, mijloacele de transport pe cablu şi posibilităţile de interconectare a traseelor
incluse.[8]
Cele mai reprezentative sunt:

1. Les Trois Vallées (Franţa) 600.196.242 m,
2. Paradiski (Franţa) 425.187.210 m,
3. Via Lattea (Italia, Franţa) 400.781.110 m,
4. Sella Ronda (Italia) 370.151.240 m (în Munţii Dolomiţi),
5. Matterhorn Ski Paradise (Elveţia şi Italia) 350.389.700 m
In România, cele mai reprezentative stațiuni turistice montane sunt enumerate mai jos, in ordine
descrescătoare.
10.Rânca
Staţiunea Rânca din judeţul Gorj, se află situată la poalele Muntelui Parâng, la o altitudine de
1650 m. Turiştii sunt atraşi de traseele montane, de cele 3 părţii de schi cu instalaţie pentru
zăpada artificială şi nocturnă, de lacurile glaciare sau de acumulare, precum şi de pajişti
montane şi platouri.
9.Arieşeni
Staţiunea Arieşeni se afla în judeţul Albă, în Munţii Bihor, la o altitudine de 1000 m. Aici se
regăsesc patru pârtii naturale pentru practicarea sporturilor de iarnă, dotate cu teleschi şi
instalaţie de nocturnă, pe care se poate schia 6 luni pe an. Turiştii pot vedea Gheţarul Scărişoara,
Peştera Urşilor, Cetăţile Ponorului sau Roşia Montană.
8.Cheia
Staţiunea Cheia, vizitată de turişti tot timpul anului, se afla la poalele Masivului Ciucaș , la 871
m altitudine. La 60 de km de Ploieşti, locul atrage prin presiune atmosferică joasă, aerul fără
praf şi alergeni, bogat în raze ultraviolete. Turiştii pot parcurge drumeții pe traseele montane
marcate sau pot practica sporturile de iarnă.
7.Vatra Dornei
10
Aflată la 802 m altitudine, în Depresiunea Dornelor, la 112 km de Suceava este cunoscută ca
“Perla Bucovinei” pentru izvoarele cu apă minerală şi cu apă tremală, care au apărut datorită
precipitaţiilor bogate şi a reliefului sub formă de terasă.
Pe lângă apele minerale Poiana Negri şi Floreni, turiştii mai sunt atraşi de pârtiile de schi, de
teleschi şi babyschi şi de telescaunul de 3 km care ajunge în Vârful Dealului Negru.
6.Păltiniş
Cea mai veche şi mai înaltă staţiune din România se afla în Carpaţii Meridionali, la poalele
Munţilor Cindrel, la 25 km de Sibiu. La o altitudine de 1442 m, zăpada se menţine trei sferturi
din an. Turiştii pot încerca traseele montane sau se pot bucura de pârtia de schi cu telescaun,
teleschi şi baby-lift.
5.Bălea lac
Cea mai grandioasă zonă alpină din Munţii Carpaţi se afla în Masivul Făgăraş, la 2500 m. La
Bălea lac se ajunge pe Transfăgărășan , în lunile când acesta este închis se foloseşte telecabina.
Staţiunea atrage turiştii care vor să schieze, să cutreiere munţii sau să zboare cu parapanta.
4.Sinaia
Sinaia se afla la poalele munţilor Bucegi, la 850 m altitudine medie. Staţiunea turistică şi
balneo-climaterica îşi are numele de la Muntele Sinai. Alte distracţii sunt pârtiile de săniuş, pista
de bob, telecabina, telescaunul, teleschiul şi babyschiul.
3.Buşteni
Situat la o altitudine medie de 850 m, atrage turiştii ce vor ca viziteze Babele, Sfinxul sau
Cascada Urlătoare. La 2291 m, în Vârful Caraiman, Regina Maria a cerut să se construiască
Crucea Eroilor Neamului, în cinstea soldaţilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.
2.Predeal
Staţiunea de pe Valea Prahovei se află între râurile Prahova şi Timiş, la 25 km de Braşov. Fiind
este aşezat la cea mai mare altitudine urbană din România, între 1030m-1110 m. Turiştii care vin
aici pot vizita Valea Rașnoavei și se pot bucura de traseele montane . Principala pârtie, Clăbucet,
beneficiază de instalaţie de iluminat şi de produs zăpada artificială.
1.Poiana Braşov
Staţiunea de odihnă şi de tratament se afla situată la poalele Muntelui Postavaru, la o altitudine
de 1.030 m şi la 12 km de Braşov. Cea mai cunoscută staţiune montană din ţară este preferată de
mulţi străini, englezii votând-o ca fiind cea mai ieftină destinaţie de schi din Europa. Atrage prin
mărime, fiind cel mai mare domeniu schiabil din România.
Cercetările de marketing în turismul montan îndeplinesc un rol esenţial în sistemul de marketing

deoarece ele asigură informaţiile necesare funcţionării sale. Pe baza lor se cunosc caracteristicile
11
componentelor mediului ambiant şi, cu precădere, trăsăturile, ameninţările şi oportunităţile
pieţelor în care acţionează promotorii gândirii de marketing. Crecetările de marketing oferă
posibilitatea investigării componentelor mixului de marketing al unei organizaţii. [Lefter, C.,
2004]
Indispensabile procesului fundamentării stiinţifice a deciziilor, reduc aspectele de incertitudine în

privinţa comportamentului agenţilor economici, oferind informaţii despre consumatorii
individuali sau organizaţionali, atitudinile, opiniile şi comportamentele acestora, precum şi
despre starea şi evoluţia mediul. Aceste informaţii sunt absolut necesare conceperii şi realizării
planurilor şi strategiilor de marketing in atenuarea sezonalității. [Lefter, C.,2004]
În esenţă, o cercetare de marketing reprezintă deci, un demers ştiinţific, sistematic şi obiectiv,

generator de informaţii necesare adoptării deciziilor de marketing. Ea presupune culegerea,
investigarea şi analiza informaţiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizaţiilor,
oamenilor, locurilor şi ideilor în cadrul diferitelor pieţe.
Problematica cercetărilor de marketing este deosebit de amplă deoarece ea poate avea în vedere
oricare aspect al multiplelor activitaţi de marketing şi a mediului de marketing. Cercetarea de
marketing poate urmări analiza rezultatelor sau performanţelor obţinute de către o întreprindere.
[Lefter, C.,2004]
2.2. Tehnicile industriei turistice şi elementele de marketing aplicate în

cercetarea fenomenelor turistice montane
Analiza ştiinţifică, ce urmăreşte soluţionarea turismului montan în extrasezon, poate fi

structurata în raport cu diferite criterii sintetizate in tabelul 1 (Lefter, C.,2004).
Tab. 1-Tipuri de cercetari
Nr. TIPUL DE
DESCRIERE
crt. CERCETARE
1. Cercetările • au rolul de a extinde graniţele cunoaşterii ştiinţifice cu privire

fundamentale la diferitele aspecte ale sistemului de marketing. Ele au menirea de a
fundamenta şi evalua concepte, teorii şi instrumente de măsurare şi
analiză a datelor şi informaţiilor de marketing şi nu de a găsi soluţii
la anumite probleme concrete.
2. Cercetările • au în vedere cerinţe specifice ale firmelor, instituţiilor şi

12
aplicative organizaţilor şi sunt efectuate în raport cu necesităţile procesului de
decizie. Se urmăreşte găsirea unor răspunsuri la anumite probleme
sau oportunităţi reale, specifice, sau la fundamentarea unor decizii
corespunzătoare privind o anumită acţiune sau politică de marketing.
3. Cercetările sunt menite să clarifice o serie de aspecte legate de problemele cu

exploratorii care se confruntă factorii de decizie. Ele au în vedere o activitate de
explorare a unei probleme vagi, cu scopul de a o formula precis,
precum şi o activitate de înţelegere mai profundă a unui fenomen
complex. De cele mai multe ori cercetările exploratorii se interpun
între activitatea de descoperire a temei de cercetat şi activitatea de
definire riguroasă a acesteia.
4. Cercetările au rolul de a caracteriza sau, după cum rezultă din denumirea lor, de
descriptive a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing şi de a determina
frecvenţa lor de manifestare. Lor le revine şi rolul de a evidenţia
gradul în care sunt legate între ele variabilele de marketing. Spre
exemplu, dacă se doreşte cunoaşterea profilului consumatorilor unui
anumit bun, atunci se impune o analiză a consumatorilor din punct de
vedere demografic, socio-economic, geografic, psihografic, al
comportamentului de consum etc.Cercetările descriptive urmăresc să
obţină răspunsuri la întrebări de genul: cine? ce? când? unde? cum?
cât? de ce?
5. Cercetările au în vedere identificarea şi cunoaşterea relaţiilor dintre variabile,

cauzale (sau relaţii de tip cauză - efect. Asemenea cercetări sunt menite să
explicative) descopere variabilele responsabile de anumite efecte şi să găsească o
explicaţie a influenţelor respective. Spre exemplu, cum o anumită
variabilă - cheltuielile de reclamă - influenţează o altă variabilă
precum evoluţia volumului vânzărilor. Cercetările cauzale oferă, de
asemenea, posibilitatea realizării previziunii. Atunci când ele au acest
scop ca obiectiv principal putem vorbi de cercetări predictive.
6. Cercetările au ca scop conceperea, testarea şi validarea metodelor şi

cauzale (sau instrumentelor de investigare ştiinţifică fără de care cercetarea de
explicative) marketing n-ar putea să-şi atingă obiectivele.
2.3 Stadiul actual al cercetărilor de inginerie montană şi de marketing

privind turismul în Poiana Brașov
13
Turismul montan reprezintă unul dintre motivele principale ale României, iar Poiana Prasov este
staţiunea cea mai reprezentativă pentru sporturile de iarnă. Studiile de piaţă demonstrează că
România şi-ar putea extinde prezența pe pieţele turistice ale sporturilor de iarnă și din alte ţări.
Stadiul actual al cercetărilor de marketing privind turismul în Poiana Brașov poate fi

exemplificat prin teza de doctorat cu tema „ FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE
MARKETING ÎN TURISMUL MONTAN ROMÂNESC” Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr.
ec. Liliana DUGULEANĂ, Doctorand: Ec. CHICOŞ S. CODRUŢA-ADINA cas. BĂLTESCU.
Lucrarea abordează o formă de turism complexă, cea a turismului montan, pe baza analizelor
întreprinse asupra pieţei turismului romanesc şi internaţional, cu scopul de a evidenţia
dimensiunea actuală a acesteia și perspectivele reale de dezvoltare ale turismului montan
romanesc. Un accent deosebit este acordat particularităţilor de evaluare şi implementare a
strategiilor de marketing în industria turismului, precum şi unor strategii în acest sector
economic, strategiile calităţii și cele de strategiile de loializare a clientelei turistice. [Duguleană,
Liliana., Petcu, Nicoleta, 2002]
Rezultatele cercetării calitative de tip focus group abordate îşi propun să identifice potenţialul
economic şi factorii care influenţează evoluţia activităţilor turistice în arealele montane,
caracteristicile cererii turistice pentru produsele montane, fiind abordate subiecte referitoare la
comportamentul turistului montan, segmentarea pieţei montane, în vederea identificării celor mai
potrivite strategii de marketing pentru dezvoltarea viitoare a turismului montan românesc.
Cercetarea cantitativă cu tema „Opinii, atitudini şi comportamente ale consumatorilor cu privire

la calitatea serviciilor turistice în staţiunea POIANA BRAŞOV”, a fost organizată cu scopul
obţinerii informaţiilor necesare conturării acţiunilor de marketing pentru dezvoltarea strategică la
nivelul staţiunii turistice. Lucrarea se încheie prin elaborarea unor propuneri pentru dezvoltare
strategică a staţiunii Poiana Braşov. Tendinţele care se manifestă pe piaţa turistică internaţională
în sensul concentrării atenţiei, sunt deopotrivă a teoreticienilor şi practicienilor, asupra ofertelor
turistice considerate în mod unitar, în varianta destinaţiilor turistice, motivează identificarea
staţiunii Poiana Braşov sub forma unei destinaţii de vacanţă autentice. În acest scop, coordonarea
ansamblului acţiunilor desfăşurate de către operatorii turistici sub îndrumarea unui organism
creat la iniţiativa stakeholderilor din staţiune şi susţinut financiar de aceştia, reprezintă
fundamentul dezvoltării strategice.[ Duguleană, Liliana., Petcu, Nicoleta, 2002]
Concluziile cercetării de marketing evidențiează diversitatea opiniilor turiştilor legate de
staţiunea Poiana Braşov. Acestea sunt influenţate de caracteristicile subiecţilor, respectiv vârsta,
14
ocupaţie, nivel de educaţie sau starea civilă. Nivelul de dezvoltare a al turismului montan din
România este considerat satisfăcător în accepţiunea turiştilor din Poiană Braşov, procentul
persoanelor care consideră că nivelul de dezvoltare a turismului este slab sau foarte slab este cu
aproximativ 7% mai mare decât procentul celor care consideră că acest nivel de dezvoltare este
bun sau foarte bun.
Cei mai mulţi dintre turişti iau hotărârea de a se deplasa spre zonele montane în concediu o dată
sau de două ori pe an. Un procent destul de însemnat însumează şi turiştii care fac lunar deplasări
spre zonele montane. O majoritate covârşitoare a turiştilor afirmă că îşi organizează singuri
sejururile, fără a apela la intermediari (de tipul agenţiilor de turism). Motivaţiile acestui
comportament pot fi numeroase: fie turiştii sunt obişnuiţi să-şi organizeze singuri concediile, fie
doresc să evite intermediarii turistici pentru a evita plata eventualelor comisioane, fie manifestă
neancredere în profesionalismul agenţilor de turism. Discuţiile de pe paginile de Internet
(forumuri sau bloguri) sunt accesate pentru completarea informaţiilor turistice de către 46%
dintre respondenţi. Dintre aceştia 62% au vârstă cuprinsă între 21-30 de ani iar 17% intre 31-40
de ani. Ca nivel de pregătire, 55,4% dintre turişti au studii medii iar aproape 30% au studii
superioare.[ Duguleană, Lanaili., Petcu, Nicoleta, 2002]
Staţiunea Poiana Braşov rămâne o destinaţie de week-end pentru 65% dintre respondenţi 63%
dintre aceşti turişti sunt persoane ocupate, cu vârsta cuprinsă între 21-30 de ani, iar 16,5% au
între 31-40 de ani. Persoanele de vârstă mijlocie (41-50 de ani) preferă zilele de la mijlocul
săptămânii pentru a se relaxa în Poiana Braşov. Persoanele în vârstă (de peste 61 de ani) preferă
să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în Poiana Braşov. Un concurent puternic pentru Poiana Braşov
îl reprezintă staţiunea Predeal. Pentru această staţiune şi-au manifestat preferinţa 73,4% dintre
turiştii Poienii Braşov, poziţionând-o în fruntea clasamentului staţiunilor preferate.
O altă staţiune foarte apreciată este Sinaia, aleasă de 71,9% dintre respondenţi. Turiştii au
semnalat o multitudine de lipsuri în oferta de agrement a staţiunii. Din totalul respondenţilor
59% au evidenţiat lipsa terenurilor de sport şi 42% cea a saunelor şi piscinelor din unităţile de
cazare. De asemenea, este resimţită şi lipsa terenurilor de tenis de către 41% dintre subiecţi. Se
observă clar că există o cerere mare pentru terenurile unde se pot practica sporturi (atât vara cât
şi iarna) iar părinţii ar dori şi locuri special amenajate pentru copii. Poiana Braşov trebuie privită
şi din perspectiva avantajelor pe care le oferă turiştilor. Staţiunea are resurse naturale deosebite,
dispune de un peisaj spectaculos care incanta turiştii. De asemenea, căile de acces spre Poiană
sunt numeroase. Este accesibilă pentru turiştii din zone diverse ale ţării, mai ales pentru cei din
Bucureşti care manifestă o preferinţă evidentă pentru această destinaţie de vacanţă.[ Duguleană,
Liliana, Petcu, Nicoleta, 2002]
15
Fiind rugaţi să numească principalul dezavantaj al staţiunii, lipsa agrementului este semnalată de
26% dintre respondenţi. 19% au fost nemulţumiţi de dimensiunile reduse ale domeniului schiabil
iar 14,1% de numărul insuficient de mijloace de transport pe cablu. Aproape 12% dintre
respondenţi consideră ca principal dezavantaj domeniul schiabil neîntreţinut iar 10,4%
menţionează calitatea redusă a serviciilor.
Turiştii au considerat că, în general, imaginea staţiunii Poiana Braşov este promovată
satisfăcător, mulţi dintre aceştia alegând valoarea “3”, pe o scală de la 1 la 5, pentru a răspunde
la această întrebare.
În ceea ce priveşte analiza asupra aprecierilor legate de preţurile practicate în staţiune, situaţia s-
a prezentat în modul următor: preţurile la serviciile de cazare sunt considerate ridicate şi foarte
ridicate de către aproximativ 90% dintre turişti. Preţurile pentru serviciile de alimentaţie au fost
considerate de nivel mediu numai de către un sfert din turiştii intervievaţi. În cazul preţurilor la
transportul pe cablu, 36% dintre respondenţi le consideră medii, iar 38% consideră că au un nivel
ridicat.
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc arată ca un element

identificat este lipsa totală a preocupărilor prestatorilor de servicii turistice în legătură cu
fidelizarea clienţilor. Clienţii aşteaptă ca între ei şi prestatorii de servicii să se creeze o conexiune
dezvoltată in timp menită so dezvolte activitatea turistică zonală. [Jugănaru, I.,D. 2007]
Din analiza răspunsurilor in lucrarea specificată s-a observat că turiştii doresc să se întoarcă în
Poiana Brașov unde au fost mulţumiţi de produse şi servicii, dar este necesar ca ei să fie
încurajaţi în acest sens. În ceea ce priveşte rezervarea sejururilor prin Internet, acest
comportament nu este momentan suficient de dezvoltat. Pentru a preveni situaţii neplăcute,
turistul utilizează informaţiile disponibile pe Internet dar se procedează la rezervări telefonice
pentru a se asigura de preluarea corectă a comenzilor.
În concluzie, staţiunea turistică Poiana Braşov dispune de resurse naturale şi antropice variate
care pot fi transformate în beneficii pentru unitatile din industria turismului, pentru diversi
prestatori de servicii şi pentru turişti, în condiţiile unor politici de management şi de marketing
corespunzătoare.
16
3. CONCEPTE JURIDICE SI STANDARDE CE STAU LA BAZA
CERCETARII IN INDUSTRIA TURISMULUI, CU
PRECIZARI PENTRU TURISMUL MONTAN
Criteriile de clasificare a staţiunilor turistice pot fi multiple, astfel se pot clasifica: după funcţia
turistică, aşezarea geografică, dimensiunile localităţii. Fiecare dintre aceste criterii contribuind la
fundamentarea ştiinţifică a sistemului privind modul de echipare şi dezvoltare a staţiunilor
turistice montane și direcţionarea investiţiilor de la nivelul administraţiei centrale
Baza activităţii unei staţiuni turistice montane o constituie serviciile de cazare, alimentaţie,
agrement şi de transport, acestea aflându-se într-o strânsă legătură cu celelalte funcţiunii
economice, sociale, politice şi culturale ale localităţii. Calitatea serviciilora, modul în care
corespund cererii turistice condiţionează fluxurile turistice sub aspectul mărimii şi structurii lor.
Procesul cercetării de marketing in turismul montan începe cu identificarea temei ce va impune

activitatea de cercetare. Aceasta poate fi o problemă cu care încep să se confrunte factorii de
management, o oportunitate în cadrul pieţei sau o cerinţă privind caracterizarea pieţei sau a
mediului de marketing. [Lefter, C, 2004]
Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepărtează de la

normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere având în vedere obiectivele sale.
Descoperirea problemei, în general a unei teme de cercetare, că fază iniţială a cercetării, aşa cum
arată practica, se regăseşte de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă sau mai puţin precisă,
urmând ca, ulterior, aceasta să fie definită clar şi apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat.
3.1 Legislația in domeniul turismului montan românesc
Legislația în domeniul turismului montan românesc :
· Legea nr. 181 /2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale a Zonei Montane.
Agenţia Naţională a Zonei Montane are ca scop aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în
domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane din România, zone marcate de specificitate,
17
fragile ecologic şi defavorizate economico-social din cauze naturale, care necesită o gestiune
specifică.
· Legea nr. 347 din 14 iulie 2004 – Legea muntelui
Prezenţa lege reglementează principiile şi modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montane

prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea populaţiei şi creşterea puterii economice
la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural
montan, respectând principiile stabilite prin reglementările internaţionale privind dezvoltarea
montană durabilă.
· Hotărârea Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea
accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi
Activitatea de salvare în munţi cuprinde patrularea preventivă, asigurarea permanentei la

punctele şi refugiile SALVAMONT, căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor
medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate
sanitară.
· Ordinul nr. 263 din 20 iunie 2001 privind aprobarea Normelor metodologice
privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de
turism, precum şi atribuţiile acestora.
· Ordinul Nr. 1533 din 27 noiembrie 2008 privind aprobarea Metodologiei de

atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de
administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită
constituirea de structuri de administrare.
· Ordonanţă nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii

de turism în România.
3.2 Fazele procesului cercetării tehnice şi de marketing aplicate în turismul

montan
Procesul cercetării tehnice şi de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activităţi

specifice, puternic corelate între ele, care pot fi evidenţiate sub forma următoarelor faze tipice, în
funcţie de succesiunea lor logică, astfel:
18
 descoperirea şi definirea temei de cercetat;
 stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării;
 proiectarea propriu - zisă a cercetării;
 colectarea datelor;
 pregătirea şi analiza datelor;
 interpretarea rezultatelor şi formularea concluziilor;
 elaborarea raportului cercetării.
Procesul cercetării începe cu identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare.

Identificarea problemei înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepărtează de la
normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere având în vedere obiectivele sale.
Procesul definirii temei de cercetat necesită:

 stabilirea scopului şi orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerinţele
procesului decizional;
 cunoaşterea dimensiunii reale a problemei;
 înţelegerea esenţei problemei;
Definirea temei de cercetat necesită şi cunoaşterea dimensiunii reale a acesteia şi a laturii sale
“invizibile”.[ Lefter, C, 2004]
Cercetările calitative de investigare a atitudinilor, motivelor şi comportamentelor au la bază atât

tehnici de comunicare directe, care pot fi nestructurate, semistructurate sau structurate cât şi
tehnici indirecte, denumite tehnici proiective. În cadrul tehnicilor individuale de comunicare
directe, nestructurate, se includ următoarele: discuţiile neformale, metoda interviului de
profunzime, metoda grupelor de discuţii, metoda protocolului verbal.
Metodele proiective sunt tehnici de comunicare indirecte, structurate sau nestructurate. Acestea
sunt considerate mijloace de investigare a personalităţii turistice. [ Lefter, C 2004]
Metodele proiective se aplică indirect in obţinerea informaţiilor, prin proiectarea credinţelor,

dorinţelor şi simţămintelor unei persoane, către o altă persoană. Subiectul atribuie altor persoane
propriile dorinţe şi credinţe care nu sunt acceptate sau recunoscute ca fiind ale sale. Astfel,
subiecţii sunt puşi în situaţia să interpreteze comportamentul altora şi, în acest fel, ei îşi
proiectează indirect propriile lor credinţe şi sentimente. Anumite metode proiective se
19
caracterizează prin ambiguitatea materialului propus (desene, benzi desenate, fotografii)
libertatea răspunsului şi interpretării acestuia de către subiecţi.
În cadrul tehnicilor individuale de comunicare directe, nestructurate, se includ: discuţiile

neformale, metoda interviului de profunzime, metoda grupelor de discuţii, metoda protocolului
verbal. In cercetarea actuală privind sezonalitatea turistică in Stațiunea Poiana Brașov se pot
aplica următoarele tehnici:
• discuţiile neformale presupun obţinerea de către cercetător sau chiar de către directorul
de marketing, a unor informaţii utile, din discuţii purtate cu prieteni, colegi, vecini, sau
ascultând, cu diferite ocazii, comentariile sau plângerile consumatorilor. Asemenea informaţii,
de factură cotidiană, pot explica sau facilita înţelegerea unor fenomene sau procese care fac
obiectul cercetării respective.
• metoda interviului de profunzime o putem regăsi sub trei forme: interviul de profunzime
nondirectiv, interviul de profunzime semi-directiv şi interviul creion plus hârtie care presupune
un nivel înalt de structurare.[ Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheş, C., Daneţui, T.,
Vranceanu, D.,2002]
20
4. DESCRIEREA GEOGRAFICA SI TURISTICA A STATIUNII POIANA
BRASOV, ELEMENTE CULTURALE SI PUNCTE DE
INTERES
Fig.1-
Vârful Postavaru
(original)
Poiana Braşov a fost din timpuri vechi destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă
(Fig.1 si 2). Primul document datează din 1427, în contextul activităţilor de oierit ce aveau loc
aici. Schiorii au urcat pe vârful Postăvaru din anul 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul
concurs de schi. Până în anul 1950,
staţiunea s-a menţinut în limitele
dotărilor naturale după care au avut loc
Jocurile Mondiale Universitare de iarnă.
Cu această ocazie, s-a dat în folosinţă
primul hotel al sporturilor şi primul
teleferic - Poiana-Postăvarul - cu o
lungime de 2.150 m. Au loc alte şi alte
amenajări şi dotări de-a lungul timpului,
care au adus Poiana la înfăţişarea cu care
o cunoaştem astăzi.[ Lascu, C.,2007]
Fig.2 - Vedere generala Poiana Brașov (original)
21
Poiana Braşov este o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al municipiului
Braşov. Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de
sport, un lac, discoteci, baruri şi restaurante. Aerul pur existent puternic ozonat, lipsit de praf şi
particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scăzută, şi ionizarea intensă, sunt
principalii factori naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru
stări de epuizare, surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru
boli ale aparatului respirator. Iarna, temperatura ajunge la -15°C.[ Neacşu, N., Băltăreţu, A.,
Neacşu, M., Drăghilă, M.,2009]
 Aşezare Geografică
Staţiunea Poiana Brașov se află la poalele Postăvarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai înalt
vârf de munte la altitudinea de 1799 m, ceea ce înseamnă o diferenţă de altitudine de aproape
800 m. Accesul spre Vf. Postavarul se face și prin transportul pe cablu (fig. 3).
Întinzându-se pe un platou la baza muntelui

Postăvarul care face parte din lanţul
Carpaţilor Meridionali, staţiunea, denumită
şi Poiana Soarelui, este un model de
frumuseţe. Aflată la 12 Km de oraşul
Braşov, Poiana Braşov este o oază de
linişte pentru toate categoriile de turişti în
toate anotimpurile. Poiana Braşov este
înconjurata de 4 mari masive muntoase:
Fig. 3 -Transport pe cablu Poiana Brașov
 Postăvarul (altitudine maximă 1.799m)

 Piatra Craiului (altitudine maximă 2.238m)
 Bucegi (altitudine maximă 2.505m)
 Piatra Mare (altitudine maximă 1.848m)
Căi de acces
Dinspre Braşov spre Poiana Braşov circulă din jumătate în jumătate de oră autobuze, sau taxiuri.
Pentru cei care vin cu maşina: din Braşov sunt 13 km şi din Râşnov 12 km până în Poiană. [1]
22
Căi de acces:
DN1 Ploieşti - Braşov
 DN73 Piteşti - Braşov

 DN73 A Predeal -Râşnov
 Braşov - Poiana Braşov - Râşnov
 Predeal - Cabana Trei Brazi
4.1 Potenţialul turistic natural
Cadrul natural de un farmec aparte, amenajările din perimetrul staţiunii, instalaţiile moderne de
transport prin cablu, sunt menite sa ofere turistului un sejur plăcut, reconfortant.
 Relief
Stațiunea s-a dezvoltat pe versantul nordic al Masivului Postăvaru, la altitudinea de 950-1050 m,

pe un nivel depresionar. Predomină pantele cu înclinări reduse fiind o arie cu o persistenţă a
stratului de zăpadă în medie de 110 zile pe an.
Masivul Postăvaru reprezintă o uriaşă cută anticlinală, situată în prelungirea nordică a masivului
cristalin al Leaotei fiind alcătuit din calcare de vârstă jurasică, conglomerate şi gresii cretacice.
Prezenţa calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al vârfului Postăvaru-
1799 m şi semeţia muchiei Cheii, care domină împrejurimile prin creasta sa zimţată. [ 2]
 Hidrografie
Munţii Postăvaru sunt brăzdați de o reţea hidrografică densă, ale cărei particularităţi reflectă
condiţiile fizico-geologice în care s-a format. In sud-est valea Râşnoavei şi o serie de afluenţi
mai scurţi aparţin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latură estică - Valea Lungă, Varna, Valea
Draga sunt tributare Timişului. Cele care se scurg spre vest - Valea Joaderului, Valea Hotarului,
Valea Cetăţii, Valea Cărbunari, Valea Poienii şi Valea Cheii se varsă în Ghimbăşel. Poiana
Braşov este străbătută de afluenţi ai Văii Poienii. Pe această vale a fost amenajat un lac de baraj
artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul munţilor Postăvaru se varsă în canalul
Timiş - Ghimbăşel.
Pâraiele afluente Timişului şi cele care coboară din masivul Postăvaru spre Poiana Braşov îşi au
obârşia în jurul altitudinii de 1600 m. Cursurile superioare sunt intermitenţe, au caracter
torenţial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade şi rupturi de pantă. În porţiunile în
23
care străbat calcare sau stive mai joase de grohotişuri se pierd în subteran pentru a apărea în aval
sub forma unor izvoare puternice.
Pe pâraiele din Postăvaru cele mai mari debite sunt înregistrate primăvara, în aprilie şi la
începutul verii, fiind datorate în primul rând topirii zăpezilor şi ploilor de lungă durată care
găsesc solul saturat de apă. Vara, în timpul ploilor torenţiale, se pot forma viituri scurte, dar
puternice, care pot îngreuna accesul pe traseele de pe firul văilor. La sfârşitul verii şi toamna
pâraiele au debitele scăzute datorită cantităţilor reduse de precipitaţii. [ 2]
 Climă
Temperatura medie este de 20° C vara şi de -3° C iarna. Zăpada există începând cu jumătatea
lunii decembrie până la sfârşitul lui martie; grosimea stratului este în medie de 50-60 cm. Primii
fulgi de nea cad cam spre sfârşitul lui septembrie iar ultimii cam spre sfârşitul lui aprilie. Stratul
de zăpadă are o grosime de aproximativ ~50 cm în Poiană şi de aprox. ~90 cm pe munte.
Condiţiile de adăpost creează un topoclimat specific pentru activitatea turistică permanentă, cu

două fluxuri mari (de iarnă şi de vară), caracterizat prin următoarele valori: temperatura medie
anuală de 5,8° C, cea a lunii iulie de 15,3° C, iar temperatura medie în ianuarie este de - 5,7° C;
cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 860 mm, iar grosimea medie a stratului de zăpadă
este cuprinsă între 0,5-1 m, cu o durată de cel puţin 4 luni pe an, permiţând prelungirea sezonului
de schi.
 Vegetaţie
În munţii Postăvaru covorul vegetal este caracterizat printr-o mare diversitate, datorită etajării pe
verticală şi varietăţii condiţiilor fizico-geografice. Pădurile ocupă o pondere importantă deşi, în
unele sectoare, situate cu precădere în munţii Predealului şi ai Poienii Braşov, locul lor a fost luat
de pajişti secundare.
Fagul caracteristic etajului montan inferior, ocupă suprafeţe restrânse în nordul munţilor
Postăvaru şi în vestul lor, pe versantul Râşnovului. Flora este formată din numeroase plante ca:
brebenei (Corudalis solida), viorele (Scilla bifolia), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica),
ciuboţica cucului (Primula sp), floarea paştelui (Anemone nemorosa), nu-mă-uita (Myosotis
silvestris) etc.[ Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M.,2009]
24
Cele mai întinse suprafeţe sunt ocupate de pădurile de amestec alcătuite din brad (Abies alba),
molid (Picea abies), fag (Fagus silvatica). Pădurile de răşinoase (brad şi molid) sunt situate la
altitudini de peste 900 m, uneori chiar mai jos,
pe versanţii umbriţi (fig.4). Brădetul urcă până
peste 1200-1300 m, pătura ierbacee fiind
formată din măcrişul iepurelui (Oxalis
acetosella) şi diferite specii de ferigi. Pajiştile şi
fâneţele de la poalele masivului, din munţii
Predealului şi cei ai Poienii Braşov au aspect
plăcut datorită marii lor diversităţi floristice.
[Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă,
M.,2009]
Fig.4 - Faneața Poiana Brașov (original)
În componenţa lor predomină păiuşul roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis tenuis) şi
ţepoşică (Nardus stricta), și se întâlnesc numeroase plante cu flori: margarete (Chrysantemum
leucanthemum), clopoţei (Campanula sp), gentiene (Genţiana sp.), brânduşe (Colchicum
autumnale) etc. In Postăvaru se găsesc numeroase specii de plante de stâncărie adaptate
condiţiilor vitrege din partea superioară a masivului. In vârf, se intâlnesc smirdarul
(Rhododendron kotschyi) şi floarea de colţ (Leontopodium alpinum), plante declarate
monumente ale naturii.
 Faună
În păduri trăiesc cerbi, căprioare, mistreţi, urşi, iepuri, vulpi, lupii fiind mai rar semnalaţi, dar şi
o mare varietate de păsări, dintre care amintim cinteza de munte, piţigoiul, acvila, privighetoarea,
cocoşul de munte, sturzul etc. În ape se găsesc: păstrăv, lipan, scobar, mreană.
Staţiunea Poiana Braşov este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2011, numărul unităţilor
de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni
turistice şi 2 sate de vacanţă. Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut în ultimii ani, de la
2.090 de locuri în 2007 la 2.544 în anul 2010. În ciuda potenţialului zonei, statisticile arată în
timp scăderea interesului acordat de străini, numărul acestora scăzând de la 96.000 în 2008 la
78.000 în 2010.[ Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M.,2009]
Potenţialul turistic natural şi antropic, alături de baza tehnico-materială fac din Poiana Braşov o
staţiune montană de prim ordin, o veritabilă ,,perlă a Carpaţilor”. În acest capitol am prezentat
25
succint principalele informaţii despre potenţialul turistic natural şi antropic în care este aşezată
staţiunea.
Staţiunea Poiana Braşov este o staţiune climaterică montană care dispune de un potenţial
remarcabil de dezvoltare turistică datorită diversităţii elementelor de atractivitate cu care este
înzestrată: peisaj pitoresc, tradiţii locale puternice, patrimoniu cultural bogat.
Obiective Turistice Naturale
Principalele obiective turistice şi peisaje ce vă sunt oferite cu acces din Poiana Braşov:
 Lacul Poiana Braşov

 Peştera de Lapte
 Groapa lui Simion
 Prăpastia Rece
 Prăpastia Lupului
 Piatra Crinului
 Avenul Groapa de Aur
 Porţile de piatră ale Postăvarului
 Pietrele lui Solomon
 Piatra scrisă
Datorită potenţialului geografic montan, turiştii veniţi în Poiana Braşov pot practica activităţi
sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.
4.2 Potenţialul turistic antropic
În acest moment, Poiana Braşov se află într-o continuă extindere şi modernizare. Numeroase
hoteluri, pensiuni şi vile au fost construite în ultimii ani, iar serviciile oferite către turiştii români
şi străini au devenit complexe.[2]
 Obiective Turistice Antropice

 Biserica Sf. Ioan
 Sura dacilor
 Pârtiile de ski
 Templul idolilor
 Bisericuţa păgânilor
 Pârtiile De Ski
26
 Coliba haiducilor
Cele nouă pârtii însumează o lungime totală de 14.331 metri şi au grade diferite de dificultate.
Transportul pe cablu este de asemenea variat, iar cea mai mare noutate o reprezintă o telegondolă
foarte moderna si in contextul specific sintetizat in tabelul 2.
Tab 2. Transportul pe cablu din Poiana Braşov

27
TRANSPORT LUNGIME DIFERENŢĂ DURATĂ
TRASEU NIVEL TRANSPORT
Telecabina Postavarul 1256 m 770 m 11 minute
Telecabina Cristianul 1087 m 660 m 8 minute
Gondola Cristianul 1530 m 670 m 23 minute
Schilift Cristianul 450 m 200 m 8 minute
Babyschi 300 m 50 m 4 minute
Postavarul&Cristianul
Teleschi Bradul 455 m 78 m 3 minute
Teleschi Stadion 301 m 32 m 2 minute
Teleschi Slalom 575 m 220 m 4 minute
Sursa: Ghidul turistic al staţiunii Poiana Braşov
Staţiunea Poiana Braşov este celebră datorită pârtiilor sale de ski, aici se pot practica cele mai
variate sporturi de iarnă, existând şi pârtii pentru începatori, dar şi pentru avansaţi.Pârtiile din
Poiana Braşov sunt deservite de următoarele instalaţii de transport pe cablu tabelul 3.
Tab 3. Instalatiile de transport pe cablu din Poiana Braşov
Denumirea Dificu Lun Difer Zăpa No

pârtiei ltate gime (m) enţă de dă cturnă
nivel artificială
Bradul uşor 500 85 Da Da
Kenzel greu 315 138 Nu Nu
Lupului greu 286 775 Nu Nu
0
Sulinar mediu 244 645 Nu Nu
1
Ruia greu 540 198 Nu Nu
Subteleferic greu 220 280 Nu Nu
0
Drumul Roşu uşor 460 630 Nu Nu
28
0
Slalom mediu 575 217 Nu Nu
Stadion uşor 300 32 Nu Nu
Sursa: Ghidul
turistic al staţiunii
Poiana Braşov
Toate pârtiile de ski ale

staţiunii Poiana Braşov
se află în Masivul
Postăvarul şi reprezintă
o zonă foarte cautată pentru turism montan şi alpinism. In fig. 5 sunt ilustrate traseele turistice
pentru schi.
Fig 5.- Trasee turistice pentru schi in Poiana Braşov
Transportul pe cablu din Poiana Braşov are următoarele caracteristici
 Orar: 9 - 16,30
 Capacitate: 2.200 persoane / oră
 Număr locuri în telegondolă: 8 locuri
29
 Lungimea traseului: 2.145 metri
 Diferenţa de nivel: 661 metri
Staţia inferioară: lângă Hotelul Miruna. Staţia superioară: la sud de clădirea salvamontului, lângă
pârtia de schi Lupul.
4.3 Baza Tehnico-Materială
Poiana Braşov are o bază tehnico-materială excelentă care este absolut necesară pentru ca
activitatea de turism să poată funcţiona cât mai bine: cazare, alimentaţie, transport. Principalele
structri hoteliere sunt redate in tabelele 4 si fig 5, iar amplasarea hotelurilor si parcarea sunt
aratate in figurile 5 si 6.
Tab. 4 -Structuri hoteliere din Poiana Braşov
Nr.
DENUMIRE HOTEL CAPACITATE DE CAZARE
crt.
1 Hotel Heraldic-Club 33 locuri
2 Hotel Acasa la Dracula 34 locuri
3 Hotel Alpin 292 locuri
4 Hotel Condor 50 locuri
5 Hotel Edelweiss 50 locuri
6 Hotel Miruna 40 locuri
7 Hotel Piatra Mare 400 locuri
8 Hotel Ruia 78 locuri
9 Euro Hotel 220 locuri
10 Hotel Bradul 107 locuri
11 Hotel Poiana 53 locuri
12 Hotel Royal 80 locuri
13 Hotel Sport 89 locuri
14 Hotel Tirol 120 locuri
15 Hotel Olimpic 107 locuri
Total locuri de cazare 1573 locuri
30
Principalele pensiuni turistice sunt prezentate in tabelul 5.
Tab 5. Pensiunile turistice din Poiana Braşov
Nr. DENUMIREA PENSIUNII CAPACITATEA DE CAZARE

crt.
1 Pensiunea Alex 34 locuri
2 Pensiunea Limor 60 locuri
3 Pensiunea Cassandra 20 locuri
4 Pensiunea Escalade 32 locuri
5 Pensiunea Colina 28 locuri
6 Pensiunea Mihaela 19 locuri
31
Fig. 5-Harta Hotelurilor din Poiana Brașov
Vilele din staţiune sunt redate in tabelul 6.
Tab 6- Vilele din Poiana Braşov
Nr.
DENUMIRE VILA CAPACITATE DE CAZARE
crt.
1 Vila Zorile 47 locuri
2 Vila Crocus 11 locuri
3 Vila Violeta 10 locuri
4 Vila Daria 18 locuri
5 Vila Casandra 11 locuri
6 Vila Alexandra 65 locuri

7 Vila Casa Viorel 31 locuri
8 Vila Club Rossignol 12 locuri
9 Vila Scherg 13 locuri
10 Vila Liat 28 locuri
11 Vila Orizont 35 locuri
12 Traveland - sat de vacanta 40 locuri
13 Cabana Postavaru 60 locuri
14 Vila Diana 20 locuri
15 Vila Valentin 17 locuri
16 Vila Andrei 19 locuri
Restaurantele sunt prezentate in tabelul 7.
32
Tab 7- Restaurante din staţiunea Poiana Braşov
Nr. SPECIFICARE CAPACITATE

crt. (denumire restaurant, component)
1 Restaurant Castel: 180 locuri
Restaurant Acasa la Specific medieval
Dracula Separeu "Sala 18 locuri
cavalerilor"
Separeu "Sala 16 locuri.
misterelor"
2 Restaurant Capra Neagra 50 locuri
3 Restaurant Coliba 20 locuri
Haiducilor
4 Restaurant Sura Dacilor 3 saloane 300 locuri
5 Restaurant Vanatorul 50 locuri
Total locuri 634 locuri
Fig 6- Harta infrastructurii căilor rutiere din stațiunea Poiana Brașov
33
Poiana Braşov are cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din ţara . Aici regăsim
hoteluri de două, trei şi patru stele, dotate cu piscina, săli de spectacole şi conferinţe, un centru
de echitaţie, baze sportive sau stâna turistică (fig.7 si 8).
 Baza Tehnico-Materială de Agrement
Fig 7.- Hotel Acasa la Dracula (Foto internet)
34
Fig 8.- Harta structurilor de agrement din Poiana Brașov
Agrementul cuprinde într-o paletă elastică toate activităţile ce au drept scop să scoată turistul de
sub influenţa oboselii şi a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distracţie,
divertisment şi amuzament, în vederea dezvoltării sale fizice şi spirituale, refăcându-i forţa
necesară pentru continuarea activităţilor zilnice.
• Agrement la Casa Viorel - Poiana Braşov/România Fitness, biliard tenis de masă,

echitaţie
• Centrul de agrement şi Team Building - Poiana Braşov/România Închirieri ATV-uri şi

snowmobile
• Painball - Poiana Braşov/România Echipament 50.000 lei, o bilă 4.000 lei. Programarea
meciurilor se face telefonic cu o zi înainte.
• Patinoar - Poiana BraşovOrar: 14:00 - 21:30, iar în week-end: 10:00 - 21:30
O atracţie deosebită în Poiana Braşov o constituie Centrul de Echitaţie situat în nordul staţiunii,
pe stânga şoselei spre Braşov, în apropiere de Cabana Junilor. Acest centru are un grajd cu o
capacitate de 26 cai, cu toate anexele necesare, de un manej (70x50 m) şi de un teren de sport
multifuncţional. [Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M.,2009]
35
Forme de turism:
Zona este înzestrată cu elemente de natură antropică şi naturală care permit practicarea unui
turism variat şi complex:
· turismul montan, favorizat de existenţa zonei montane, favorabil practicării sporturilor

de iarnă, drumeţiilor, alpinismului şi speoturismului
· turismul cultural-istoric, bazat pe existenţa muzeelor, bisericilor fortificate, caselor

memoriale şi cetăţiilor dacice
· turismul religios susţinut de bisericile declarate monumente istorice
· turismul de tranzit şi itinerant
· turismul de sejur pentru recreere şi odihnă
· turismul de afaceri
Oferta specifică sezonului rece include şi practicarea săniuşului - pe pârtiile special amenajate,
patinajul pe patinoarul artificial, plimbări cu sănii trase de cai sau învăţarea schiului cu
instructori de specialitate în cadrul şcolilor de schi.
Pentru schiorii începători sunt destinate pârtiile Bradul, Camelia, Drumul Familiar şi Drumul
Roşu, toate cu o înclinare medie între 10-17%.
Pentru schiori cu pregătire medie: Pârtia Slalom Special, Pârtia Sub Teleferic, Pârtia Sulinar,
Pârtia Trambuline.
Pentru schiori cu pregătire superioară: Pârtia Lupul, Pârtia Kanzel şi Pârtia Ruia.
Practicarea drumeţiilor montane este posibilă datorită aşezarii staţiunii Poiana Braşov în partea
centrală a Munţilor Postăvaru oferă posibilitatea parcurgerii a numeroase şi variate trasee
turistice fară a depăşi durata unei zile, chiar dacă nu se folosesc mijloace de transport pe cablu.
Trasee turistice:
 Poiana Braşov - Peştera de Lapte - traseul este marcat cu punct albastru şi se parcurge in
1¼ ore, diferenţă de nivel sub 300m. Peştera se află la 1350m altitudine, are o lungime de cca
175m fară sursă de lumină şi se poate pătrunde cca. 20m.
 Poiana Braşov - Poiana Drester - Cabana Postăvarul - marcat cu bandă galbenă se
parcurge în 2½ - 3 ore.
36
 Poiana Braşov - Vârful Postăvarul - pe poteca Sulinar marcat cu cruce roşie se parcurge
în 2½ ore, sau pe un traseu mai ocolit dar mai pitoresc marcat cu cruce albastră 2½ - 3 ore.
Alte modalităţi de petrecere a timpului liber:

 Alergarea şi mersul pe jos.
 Minigolf şi handbal.
 Plimbări cu bărci şi hidrobiciclete pe Lacul Poiana.
 Cursuri de călărie şi practicarea echitaţiei.
 Pescuit de agreement.
Practicarea echitației la Centrul din stațiune, care dispune de 30 de cai (rasa gidan, huțul și
lipițan), un manej și un teren de sport multifuncțional este o atracție deosebită. Centrul,
organizează cursuri de echitație și plimbări cu sania, caleașca sau călare.
Sporturi extreme ca bungee-jumping se pot practica in Cheile Râșnoavei, la 9 kilometri de

Poiana Brașov, beneficiind de cea mai înaltă instalație de acest tip din Europa (160 de metri),
sărituri cu parașuta, parapanta, deltaplanul și cățărări sunt nelipsite din paleta turistică
contemporană.
Se mai pot practica și inchirieri ATV-uri pentru plimbări pe cărări montane și înotul în piscinele
încălzite din cadrul hotelurilor Piatra Mare și Alpin.
În stațiune turiștii se pot relaxa și distra în: casino, cabaret, discoteci, cafenele, baruri, localuri cu
specific național, saune, jacuzzi, bowling.
4.4 Investitii recente in Poiana Brasov
Poiana Braşov are din anul 2011 cel mai vast şi mai modern domeniu schiabil din România, cu
pârtii mai lungi, mai late, dotate cu instalaţii noi de transport pe cablu, sistem modern de
înzăpezire şi condiţii de securitate maximă
Standardele actualelor pârtii permit organizarea unor competiţii naţionale sau internaţionale care
au lipsit până acum în Poiana Braşov. Datorită lucrărilor majore de infrastructură efectuate în
cursul acestui an, suprafaţa schiabilă a staţiunii Poiana Braşov a crescut cu aproximativ 35 de ha
faţă de 2010, ajungând la 85 de ha. Lungimea pârtiilor era de 16,40 km , iar acum după
amenajare este de 24 km. Lăţimea pârtiilor, era de maximum 20 m, acum a ajuns după amenajare
37
la 45 m. Gradul de dificultate al pârtiilor a fost păstrat suferind modificări prin corecţii de pantă,
crearea de variante ocolitoare a zonelor dificile (astfel încât schiorii să poată trece uşor de pe o
pârtie pe alta) şi prin mărirea numărului de pârtii de legătură între pârtiile principale.
Domeniul schiabil include pârtii cu dimensiuni variate şi toate gradele de dificultate, asigurând
cadrul optim pentru diverse categorii de schiori, după cum urmează
1. Pârtia Lupului – 2.62 km
2. Variante pârtia Lupului –1.84 km
3. Pârtia Sulinar – Lungime aprox. 2.82 km
4. Variante pârtia Sulinar –1.70 km
5. Pârtia Drumul Roşu –5.33 km
6. Variante pârtia drumul Roşu – 2.95 km
7. Pârtia Sub Teleferic – 2.86 km
8. Pârtia Kanzel – 0.80 km
9. Pârtia Bradul – 0.50 km
10. Pârtia Stadion – 0.10 km
Pe întregul domeniu au fost amplasate instalaţii de producere a zăpezii artificiale pentru a mări
perioada de schi şi pentru a creşte calitatea condiţiilor de practicare a sporturilor alpine. Sezonul
de schi poate fi de acum prelungit la 4 luni pe an.
Sistemul de producere a zăpezii artificiale este format din:
- lacul de acumulare situat în platoul Ruia, la altitudinea de 1490 m fata de nivelul mării ,
care se întinde pe o suprafaţă de 1.40 ha, cu o adâncime de 15 m şi un volumul de apă stocat de
140.000 mc .
- 120 lăncii pentru zăpadă amplasate pe toate pârtiile
- 14 tunuri fixe
- 10 tunuri mobile
38
Apele acumulate în lac rezultă din precipitaţii şi topirea zăpezii precum şi din captarea a celor 2
izvoare existente. Pentru perioade secetoase s-a prevăzut o alimentare de la reţeaua publică de
apă .
Transportul apei pe reţeaua menţionată se va realiza cu ajutorul a 3 staţii de pompare şi

capacitate dublă de transport.
Mărirea capacitaţii de transport pe cablu a fost un punct important al proiectului, astfel că au fost
realizate 2 instalaţii noi de transport pe cablu, una de 6 locuri şi una de 4 locuri , în acest fel
crescând capacitatea de transport pe cablu cu cca. 4.211 persoane / ora .
Tab……- Transportul pe cablu in Poiana Brasov
1. Telescaun 6 CLD Ruia 2. Telescaun 4 CLF Lupului
- Altitudine staţie inferioară – 1337 m - Altitudine staţie inferioară – 962 m
- Altitudine staţie superioară – 1709 m - Altitudine staţie superioară – 1194 m
- Lungime traseu – 1135 m - Lungime traseu – 824 m
- Diferenţa de nivel – 371 m - Diferenţa de nivel – 232 m
- Viteza de transport – 5m/s - Viteza de transport – 2,6m/s
- Capacitate transport – 2400 pers/oră - Capacitate transport – 1811 pers/oră
- Durată călătorie – 4,14 min - Durată călătorie – 5,28 min
- Nr. scaune cu bule aer – 55 buc. - Nr. scaune cu bule aer – 81 buc.
- Locuri de scaun – 6 locuri - Locuri de scaun – 4 locuri
Cu aceste 2 instalaţii noi capacitatea de transport a domeniului schiabil s-a dublat, ajungând la
peste 8.500 persoane / oră .
Întregul domeniu schiabil are panouri de semnalizare şi indicatoare în conformitate cu normele

europene de siguranţă, precum şi 150 de saltelele de protecţie şi 3.000 m de plase.
Instalaţiile noi de transport pe cablu au fost prevăzute cu sistem automat de taxare şi acces, dar
lucrul cel mai important este faptul că s-a realizat centralizarea şi interconectarea întregului
39
sistem de taxare şi acces al instalaţiilor de transport pe cablu din tot masivul Postăvarul. În
consecinţă, circulaţia schiorilor se desfășoară cu o singură cartelă de tip hands-free (mâini libere)
citirea făcându-se doar prin trecere prin dreptul cititorului de acces.
Termenul contractual de realizare a investiţiei a fost de 24 luni, dar aceasta a fost finalizată în 8
luni, prin alocarea unor resurse impresionante: în perioada de vârf a execuţiei, au fost mobilizate
în şantier 128 mașini şi utilaje grele şi 180 persoane, muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri .
Oamenii şi utilajele au mişcat cantităţi impresionante de terasamente, respectiv peste 370.000 mc

de săpături şi umpluturi, în cele mai dificile condiţii, inclusiv pe pante de 45 de grade, existând şi
situaţii în care, pentru a putea realiza dislocările de teren, a fost nevoie de folosirea
explozibilului.
5. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TURISTICI
5.1 Indicatorii cererii turistice
Indicatorii cererii turistice reflectă distribuţia şi evoluţia în timp a acesteia din punct de vedere
global, externeşi intern, comportamentul cererii privind utilizarea mijloacelor de transport şi a
echipamentului de primire şi pot fi folosiţi pentru studierea provenienţei şi destinaţiei cererii
turistice, a motivelor de călătorie, a sejurului mediu şi a fidelităţii faţă de o anumită destinaţie.
Principalii indicatori din această categorie sunt:[ Minciu, R.,2004]
 Indicatori ai cererii reale şi potenţiale

 Indicatori ai ofertei
 Indicatori ai relaţiei ofertă – cerere
 Indicatoi ai rezultatelor economice
 Indicatori ai circulaţiei turistice
40
Indicatorii circulaţiei turistice exprimă cererea realăşi potenţială sub diferite aspecte dar şi relaţia
dintre cerere şi ofertă. Aceştia se clasifică astfel:
 Numarul turiştilor : sosiri, plecări, personae cazate, participant la acţiuni turistice

 Durata medie a sejurului
 Densitatea circulaţiei turistice
 Preferinţa relative pentru turism
In practica turistică se intâlnesc şi alţi indicatori fizici sau valorici ca: distribuţia anuală a
sosirilor de turişti, gradul de fidelitate al clientelei, numărul mediu de turişti intr-o perioadă dată.
5.2 Piaţa turistică a staţiunii Poiana Braşov
Staţiunea Poiana Braşov este recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă dar şi pentru
sejururi de odihnă. Staţiunea este recomandată şi pentru tratamentul nevrozei asmatice, pentru
stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine,
pentru boli ale aparatului respirator. Piaţa destinaţiei este formată din vizitatorii aceste staţiuni,
persoane iubitoare de aventură, de sport şi de potenţialii vizitatori cu venituri medii şi mari.
Anual staţiunea este vizitată în medie de 110.000 de turişti români şi străini. Piaţa produsului
este dată de numărul potenţialilor cumpărători ai fiecărui voiaj sau sejur fiind formată din
persoanele cu vârste cuprinse între 7 şi 50 de ani, cu venituri medii sau mari, iubitoare de sport.
[Duguleană, Liliana, 2002]
Cererea de turism se poate defini ca fiind cantitatea solicitată de o persoană (sau de întreaga
clientelă) dintr-un produs sau serviciu turistic dat, oferit de o firmă dată, la un tarif bine precizat,
într-o zonă şi într-un interval de timp delimitate, în anumite condiţii de mediu şi ca răspuns la un
program de marketing dat. Având în vedere aceşti factori considerăm că starea cererii în zona
turistică Poiana Braşov este una fluctuantă , în creştere pentru turiştii români şi în scădere pentru
turiştii străini.[ Duguleană, Liliana,2002]
Starea cererii este fluctuantă datorită sezonalităţii , Poiana Braşov fiind vizitată de turişti mai
mult în timpul iernii decât în celelalte anotimpuri. Principalele elemente cu ajutorul cărora se
măsoară dimensiunea pieţei turistice sunt numărul de clienţi, capacitatea pieţei şi potenţialul
pieţei.
41
Dintre aceştia non-consumatorii absoluţi, care nu vor achiziţiona niciodată produsul turistic
Poiana Braşov, este reprezentată de persoanele cu vârsta peste 55 de ani, cu venituri mici, de
copii şi de persoanele bolnave.
Non-consumatorii relativi sunt reprezentaţi de persoanele cu vârsta pâna în 20 de ani, fără

venituri, de exemplu cei care nu sunt încă angajaţi.
Consumatorii sunt reprezentaţi de persoanele tinere,de tineri căsătoriţi si necăsătoriţi cu copii, cu

vârsta cuprinsă între 18-55 de ani, cu venituri medii şi mari şi iubitoare de practicarea sporturilor.
Concurenţa este reprezentată de celelalte destinaţii cu specific montan dar şi de celelalte

destinaţii turistice din ţară şi din străinătate şi de concurenţa pe firmă.
Concurenţa reprezentată de alte destinaţii cu specific montan din România este dată de : Vatra
Dornei, Gura Humorului, Predeal, Sinaia, Buşteni, Azuga.
O analiză atentă a consumatorilor şi nevoilor lor relevă faptul că există diferenţe între aceştia. În
fapt, piaţa se poate divide în grupuri relativ omogene de consumatori, având nevoi similare,
numite segmente de piaţă.
Segmentul de piaţă este grupul de consumatori cu nevoi sau preferinţe similare şi care vor
răspunde pozitiv unui anumit mix de marketing, deci unui produs cu anumite calităţi, la un
anumit preţ, distribuit într-un anumit fel şi cu anumite mijloace promoţionale
Criteriile avute în vedere la segmentarea pieţei în studiul sunt
Socio-demografice :
- SEX: masculin, feminin
- Vârstă: 7-18, 18-30, 31-45, 45-55, peste 55
- Venituri:700-1500, 1500-2500, peste 2500
- Stare civilă: căsătoriţi, necăsătoriţi
- Mediu de provenienţă:urban, rural
- Categoria socio-profesională: angajaţii, studenţii , elevi
Segmentare psihografică
42
Stil de viaţă: turişti economi, turişti familiali, turişti sportivi, turişti culturali, turişti ecologişti,
turişti nocturni
Segmentare de comportament
Scopul călătoriei: distracţie, relaxare , în scopul afacerilor
În urma segmentării, piaţa ţintă pentru destinaţia Poiana Braşov este reprezentată de turiştii
angajaţi cu vârtsa cuprinsă între 20 şi 55 de ani, cu venituri medii şi mari, căsătoriţi şi
necăsătoriţi. Aceştia sunt turişti spotivi care călătoresc pentru distracţie, relaxare, practicarea
unor sporturi. Ambianţa fizică: staţiunea este preferată de turişti ca urmare a atracţiilor naturale
(Muntii Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare si Piatra Craiului) şi a atmosferei generale de linişte şi
relaxare. Cei care aleg ca destinaţie turistică Poiana Braşov vin aici şi pentru socializare, pentru
ospitalitatea localnicilor, fiind o zonă în care turştii vin pentru distracţie şederea în această zonă
nu presupune alocarea unui timp îndelungat. Starea de spirit (bună sau proastă dispoziţie,
enervare sau calm etc.) are un efect direct asupra comportamentului clientului, imprimându-i
trăsături cu totul specifice.
6. STUDIU DE CAZ PRIVIND DINAMICA TURISMULUI IN
POIANA BRAȘOV
6.1 Calculul indicatorilor privind circulaţia turistică in Poiana Braşov
Din informatiile literaturii de specialitate sintetizam o serie de indicatori in tabelul 8 si 9,

pentru anii din urma.
Tab 8. Oferta turistică aferentă anului 2009
Tip structură de primire Numar mediu Numar Numar
43
turistică de structuri de mediu camere mediu locuri
primire
Hoteluri 11 861 1721

Vile 4 72 143
Cabane turistice 1 32 110
Sate de vacanta 1 18 34
Bungalouri 1 32 62
Pensiuni 15 179 370
Sursa: www.insse.brasov.ro
Fig. 9 Oferta turistică aferentă anului 2009
Din fig. 9 reiese că numărul mediu de locuri se înregistrează în structurile de primire cu

funcţiune de hotel urmate de pensiunile turistice vile şi cabane.
Tab 9- Oferta turistică aferentă anului 2010
Tip structură de primire Numar mediu Numar Numar

turistică de structuri de mediu camere mediu locuri
primire
Hoteluri 11 867 1840
Vile 5 85 169
44
Cabane turistice 1 29 94
Sate de vacanta 1 17 33
Bungalouri 1 38 78
Pensiuni urbane 16 196 411
Fig 10.- Oferta turistică aferentă anului 2010
Oferta turistică in anul 2010 arată in urma analizei efectuate că hotelurile ocupa locul
central in cadrul structurilor de primire din Poiana Brașov urmate de pensiuni și vile turistice.
Oferta lor turistica si alti indicatori sunt relevati in tabelele 10, 11, 12, 13.
Tab 10.- Oferta turistică aferentă anului 2011
Tip structură de Numar mediu de Numar Numar

primire turistică structuri de primire mediu camere mediu locuri
Hoteluri 8 713 1590

Vile 7 108 214
Cabane 1 6 15
Pensiuni 10 125 260
45
Fig 11.- Oferta turistică aferentă anului 2011
In topul preferințelor turiștilor in anul 2011 hotelul ca structură de primire rămâne constant
locului ocupat și in anul 2010 analizat.
Situaţia sosirilor de turişti in perioada 2009 – 2011
Tab 11.- Sosiri turişti Poiana Braşov 2009
Sosiri 2009
români straini
Hoteluri 71837 Hoteluri 15362

Vila 4745 Vila 962
Cabane turistice 616 Cabane turistice 97
Sate de vacanta 289 Sate de vacanta 36
Pensiuni 465 Pensiuni 44
Total 7995 Total 1155
Sursa www.insse.brasov
Fig 12.- Sosiri turişti Poiana Braşov 2009
46
Observăm din fig. 12 că turiştii străini au sosit în Poiana Braşov în număr de 15362 în timp ce
turiştii romani înregistrează ca valoare 71837 persoane pentru anul 2009 analizat.
Sosiri 2010
români straini
Hoteluri 83791 Hoteluri 19303
Vila 4581 Vila 730
Sate de vacanta 266 Sate de vacanta 13
Total 7609 Total 1028
Fig 13.-Sosiri turişti Poiana Braşov 2010
Din fig.13 reiese ca in anul 2010 sosirile turiştilor romani şi străini înregistrează o creştere
semnificativă comparativ cu anul 2009.
Sosiri
români straini
Hotel 86773 Hotel 16342
Vila 5379 Vila 1154
47
Sursa:www.insse.braşov.ro
Fig 14. Sosiri turişti Poiana Braşov 2011
Constatăm din fig. 14 ca anul 2011 aduce o creştere turistică de la 83791 la 86773 turişti romani
sosiţi în Poiana Braşov. Deasemeni şi numărul turiştilor străini este în creştere ceea ce arată că
stațiunea este preferată de turisti an de an.
Situaţia inoptărilor in Poiana Braşov pentru perioada 2009 -2010 este precizata in tabelul 14.
Tab 14- Situaţia inoptărilor 2009 – 2010
Unitati Înnoptari 2009 Înnoptari 2010

turistice români straini români straini
Hoteluri 162402 36466 192619 48119
Vila 9316 2282 7959 1626
Cabane 1701 291 1512 24
turistice
Sate de 1223 79 716 39
vacanta
Pensiuni 1214 186 3806 368
Total 15845 3208 15753 2458
48
Fig 15.- Situaţia inoptărilor 2009 – 2010 Poiana Braşov
Inoptările din Poiana Brașov au inregistrat o creștere pe perioada analizată pentru ambele
categorii de turiști, români și străini după cum putem observa din fig 15.
Durata medie a sejurului in Poiana Braşov pentru perioada 2009 – 2011 este dintetizata in tabelul
15.
Tab 15.- Durata medie a sejurului in Poiana Braşov pentru perioada 2009-2010
Durata medie a sejurului 2009

români straini Durata medie a sejurului 2010
români straini
Hoteluri 2,26 Hoteluri 2,37 Hoteluri 2,30 Hoteluri 2,49
Vila 1,96 Vila 2,37 Vila 1,74 Vila 2,23
Cabane 2,76 Cabane 3,00 Cabane 3,01 Cabane 24,00
turistice turistice turistice turistice
Sate de 4,23 Sate de 2,19 Sate de 2,69 Sate de 3,00
vacanta vacanta vacanta vacanta
Pensiuni 2,61 Pensiuni 4,23 Pensiuni 5,12 Pensiuni 5,26
Total 1,98 Total 2,78 Total 2,07 Total 2,39
49
Fig 16. Durata medie a sejurului in Poiana Braşov pentru perioada 2009-2010
Din fig 16 se desprinde concluzia că durata medie a sejurului s-a mărit cu 0,19 procente in
anul 2010 comparativ cu anul 2009 ceea ce determină o creștere a activității turistice.
Gradul de atractivitate turistică a staţiunii Poiana Braşov este calculat dupa tabelul 16.
Tab 16.- Staţiunea montană –etalon
Importanţa Nivelul Indicele de

Elementele ofertei turistice (ponderea) ele- calitativ al atractivitate al
mentelor ofertei staţiunii staţiunii etalon
turistice (%) etalon (I)
(qi) (ci)
1 2 3 4 = 2x3
I. Mediul natural 40,0 153,
0
- relief 10,0 40,0
- diversitate 3,0 3 9,0
- accesibilitate 3,0 5 15,0
- originalitate 4,0 4 16,0
- climă 8,0 29,0
- temperatură medie 3,0 3 9,0
50
- precipitaţii 2,0 5 10,0
- curenţii de aer 1,0 4 4,0
- nr. de zile însorite 2,0 3 6,0
- hidrografie 5,0 15,0
- râuri 2,0 5 10,0
- lacuri 2,0 2 4,0
- cascade 1,0 1 1,0
- floră 6,0 27,0
- estetică 3,0 4 12,0
- faună 6,0 18,0
- grad de periculozitate 2,0 1 2,0
- puritate 5,0 24,0
- aer 2,0 5 10,0
- apă 2,0 5 10,0
- sol 1,0 4 4,0
II. Structuri materiale 25,0 88,5
- de cazare 10,0 35,0
- cantitativ 7,0 20,0
- capacitate 2,0 4 8,0
- amplasare 2,0 3 6,0
- estetică 1,5 2 3,0
- calitativ 3,0 5 15,0
- de alimentaţie 4,0 12,5
- cantitativ 3,0 9,5
- capacitate 1,0 4 4,0
- amplasare 0,5 3 1,5
- specific 0,5 2 1,0
- calitativ 1,0 3 3,0
- de transport 3,0 11,0
- pe cablu 2,0 4 8,0
51
- pe roţi 1,0 3 3,0
- de agrement 8,0 30,0
- de zi 5,0 21,0
- sportiv 3,0 5 15,0
- de divertisment 2,0 3 6,0
- de noapte 3,0 3 9,0
III. Infrastructura 15,0 68,0
- de acces 7,0 30,0
- feroviar 3,0 4 12,0
- rutier 3,0 5 15,0
- aerian 1,0 3 3,0
- naval (maritim) 0 0 0
- de alimentare 8,0 38,0
- apă 3,0 5 15,0
- energie electrică 3,0 5 15,0
- combustibil 2,0 4 8,0
IV. Suprastructura 10,0 36,0
- generală 4,0 12,0
- de organizare 2,0 3 6,0
- de pază 2,0 3 6,0
- turistică 6,0 24,0
- de organizare 3,0 4 12,0
- de pază 3,0 4 12,0
V. Mediul economic 5,0 14,0
- sectorul primar 1,0 2 2,0
- sectorul secundar 1,0 1 1,0
- sectorul terţiar 3,0 11,0
- de consum 2,0 4 8,0
- de producţie 1,0 3 3,0
VI. Mediul cultural 5,0 13,0
- manifestări culturale 2,0 3 6,0
(expoziţii, spectacole, festivaluri
etc.)
- patrimoniu construit 1,0 3 3,0
52
(monumente, muzee, biserici, cetăţi
etc.)
- patrimoniu neconstruit 2,0 2 4,0
(folclor)
TOTAL 100,0 372,5
Sursa: Metoda“TECDEV” De Evaluare A Gradului De Atractivitate Alunei Staţiuni
Conform metodei TECDEV gradul de atractivitate pentru staţiunea Poiana Braşov se prezintă
conform tabelului 17.
Tab 17.- Staţiunea montană- reală
Nivelul Indicele de
calitativ (nota) atractivitate al Abaterea
Elementele ofertei turistice al/a statiunii reale statiunii reale (I)
(ci)
1 5 6 = 2x5 7 = 6-4
I. Mediul natural 318 165
- relief 86 46
- diversitate 8 24 15
- accesibilitate 10 30 15
- originalitate 8 32 16
- climă 67 38
- temperatură medie 9 27 18
- precipitaţii 9 18 8
- curenţii de aer 8 8 4
- nr. de zile însorite 7 14 8
- hidrografie 35 20
- râuri 8 16 6
- lacuri 7 14 10
- cascade 5 5 4
- floră 48 21
- estetică 8 24 12
- faună 38 20
53
- grad de periculozitate 5 10 8
- puritate 44 20
- aer 9 18 8
- apă 9 18 8
- sol 8 8 4
II. Structuri materiale 217 128,5
- de cazare 85, 35,5
5
- cantitativ 61, 41,5
5
- diversitate 9 13, 10,5
5
- capacitate 8 16 8
- amplasare 10 20 14
- estetică 8 12 9
- calitativ 8 24 9
- de alimentaţie 32, 20
5
- cantitativ 24, 15
5
- diversitate 8 8 5
- capacitate 8 8 4
- amplasare 9 4,5 3
- specific 8 4 3
- calitativ 8 8 5
- de transport 29 18
- pe cablu 10 20 12
- pe roţi 9 9 6
- de agrement 70 40
- de zi 46 25
- sportiv 10 30 15
- de divertisment 8 16 10
- de noapte 8 24 15
III. Infrastructura 117 49
54
- de acces 55 25
- feroviar 8 24 12
- rutier 9 27 12
- aerian 4 4 1
- naval (maritim) 0 0 0
- de alimentare 62 24
- apă 8 24 9
- energie electrică 8 24 9
- combustibil 7 14 6
IV. Suprastructura 64 28
- generală 28 16
- de organizare 7 14 8
- de pază 7 14 8
- turistică 36 12
- de organizare 6 18 6
- de pază 6 18 6
V. Mediul economic 36 22
- sectorul primar 7 7 5
- sectorul secundar 6 6 5
- sectorul terţiar 23 12
- de consum 8 16 8
- de producţie 7 7 4
VI. Mediul cultural 40 27
- manifestări culturale 9 18 12
(expoziţii, spectacole, festivaluri
etc.)
- patrimoniu construit 8 8 5
(monumente, muzee, biserici, cetăţi
etc.)
- patrimoniu neconstruit 7 14 10
(folclor)
TOTAL 792 419,5
Sursa: Tabel calculat
55
În urma analizei indicilor de atractivitate se constată că indicele de atractivitate al staţiunii reale
este mai mare decât cel al staţiunii etalon, ceea ce înseamnă că staţiunea este atractivă din punct
de vedere turistic.
7. ELEMENTE DE MANAGEMENT, ASPECTE DE ORGANIZARE A

PROGRAMELOR TURISTICE IN EXTRASEZON CU
EXEMPLIFICARI PENTRU STATIUNEA POIANA BRASOV
Variaţiile sezoniere ale activităţii turistice sunt cele determinate, în principal, de condiţiile de
realizare a echilibrului ofertă –cerere şi se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor de
turişti în anumite perioade ale anului, în celelalte remarcându-se o reducere importantă sau chiar
o stopare a sosirilor de turişti.
Sezonalitatea în turism prezintă o serie de particularităţi faţă de alte sectoare ale economiei,
datorită dependenţei mari a circulaţiei turistice faţă de condiţiile naturale, caracterului nestocabil
al serviciilor turistice şi rigidităţii ofertei etc. Variațiile sezoniere ale activităţii turistice sunt mai
accentuate, prezintă implicaţii profunde şi de anvengură, posibilităţile de atenuare a lor sunt
limitate şi solicită eforturi mari din partea organizatorilor. Datorită intensificării circulaţiei
turistice variaţiile sezoniere sunt mari şi mai cuprinzătoare, presiunea exercitată asupra industriei
turismului şi asupra altor activităţi devenind tot mai puternică. Se pune problema atenuării
sezonalităţii și găsirii unor mijloace care să stimuleze practicarea turismului pe durata întregului
an, realizându-se astfel reducerea concentrării în anumite perioade şi prelungirea sezonului
turistic.[ Gherasim, A.,2005]
Amploarea variaţiilor sezoniere şi frecvenţa lor de manifestare are consecinţe asupra dezvoltării
turistice şi eficienţei acesteia, cât şi asupra celorlalte ramuri ale economiei, ramuri cu care
turismul se dezvoltă în interdependenţă.
În activitatea turistică, sezonalitatea se reflectă pe de o parte, în utilizarea incompletă a bazei

tehnico-materiale şi a forţei de muncă, influenţând negativ costurile serviciilor turistice şi
calitatea acestora, termenul de recuperare a investiţiilor, rentabilitatea, iar pe de altă parte, în
nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor afectând în felul acesta şi dezvoltarea
circulaţiei turistice. Concentrarea cererii pentru turism în anumite perioade ale anului, ca
principal aspect de manifestare a sezonalităţii, duce la suprasolicitarea mijloacelor de transport, a
spaţiilor de cazare şi alimentaţie, a celorlalte servicii, a personalului de servire influențând
calitatea slabă a prestaţiilor, creşterea tensiunii intre solicitanţi şi prestatori, nemulţumirea
turiştilor, în timp ce, în perioadele de extrasezon capacităţile respective rămân nefolosite. În ceea
56
ce privește turistul, concentrarea are implicaţii de ordin psihologic, fiziologic şi economic.
Aglomeraţia din mijloacele de transport sau de pe căile rutiere, mai ales în cazul călătoriilor cu
mijloace proprii, riscul negăsirii unui spaţiu de cazare corespunzător dorinţelor, aşteptările pentru
obţinerea unor sevicii etc. provoacă oboseală fizică şi psihică a turistului, diminuează efectele
recreative ale vacanţei. Influenţe negative asupra stării de spirit a turistului şi indirecte asupra
dimensiunilor circulaţiei turistice are şi nivelul costurilor serviciilor oferite şi anume situarea lor
sub sau peste posibilităţile financiare ale consumatorului, concordanţa între nivelul acestora şi
calitatea prestaţiilor.[ Gherasim, A.,2005]
Asupra celorlalte sectoare ale economiei sezonalitatea circulaţiei turistice acţionează fie direct,
fie prin solicitări suplimentare faţă de unele activităţi cum ar fi transporturile şi
telecomunicaţiile, industria alimentară şi producţia culinară, comerţul sau indirect prin efectele
limitate a unei mase însemnate de oameni, cu redistribuirea lor din sectoare sau zone ale ţării.
Transporturile, deşi se pot adapta, relativ uşor, circulaţiei de maximă intensitate prin
suplimentarea curselor şi numărul mijloacelor, reprezintă domeniul cel mai afectat în sensul că,
în perioadele de vârf mijloacele de transport sunt supraîncărcate pe direcţia destinaţiilor de
vacanţe şi subîncărcate în direcţia inversă determinând un coeficient redus al utilizării
capacităţilor.
Enumerarea acestor aspecte ale sezonalităţii reliefează implicaţiile profunde şi reacţiile în lanţ pe
care le dezvoltă, necesitatea şi importanţa atenuării efectelor ei. În acest sens, un rol deosebit
revine cercetării cauzelor ce provoacă oscilaţii sezoniere în activitatea turistică, cuantificării
influenţelor lor. Analiza pune în lumină variaţiile datorate unor condiţii economico-
organizatorice cum ar fi regimul concediilor plătite şi durata lor limitată, repartizarea neuniformă
a vacanţelor de-a lungul unui an, creşterea timpului liber şi distribuirea lui, practicarea unei
anumite forme de turism (conţinutul sau motivaţia acestora etc) şi variaţii provocate de cauze
extraeconomice ca poziţia geografică a zonei, condiţiile de climă, anotimpuri, varietatea şi
atractivitatea valorilor culturale, istorice, de artă etc., acestea fiind preponderente.
Permanentizarea activităţii turistice şi diminuarea sezonalităţii se poate realiza printr-o mai bună
repartizare în cursul anului a disponibilităţilor de timp liber şi, în principal, prin dezvoltarea
serviciilor turistice care să compenseze scăderea atractivităţii factorilor naturali, în extrasezon.
[Datculescu, P.,2008]
Rolul determinant al condiţiilor naturale în manifestarea caracterului sezonier al cererii

favorizează existenţa mai multor tipuri de oscilaţii în raport cu momentul sau momentele de
maxim ale ofertei naturale.
57
O primă categorie o reprezintă localităţile sau zonele în care activitatea se concentrază într-o
singură perioadă (sezon) ca urmare a faptului că oferta întruneşte maximum de cerinţe o singură
dată pe an şi pe o durată limitată. Acest tip de sezonalitate este specific, pentru ţara noastră,
litoralului, unde cererea se concentrează în intervalul mai-septembrie cu un maxim în perioada
15 iulie-15 august, în celelalte luni ale anului solicitările fiind sporadice (pentru tratament) sau
lipsind complet.
Un alt tip de oscilaţii se caracterizează prin existenţa a două perioade de sezon cu activitate
turistică de intensităţi apropiate, duratele în timp şi mobilurile deplasărilor fiind însă diferite.
Staţiunile montane îndeplinesc cerinţele unei activităţi bisezoniere – iarna pentru zăpadă şi
practicarea sporturilor albe, vara pentru odihnă, drumeţii, alpinism speologie și altele.Perioadele
de intensitate considerate sezoniere sunt decembrie-martie pentru sezonul rece şi mai-
septembrie pentru sezonul cald. Caracteristic acestor zone este faptul că şi în perioadele de
extrasezon (aprilie şi octombrie – noiembrie) activitatea nu se restrânge definitiv.
Există zone de activitate permanentă unde oscilaţiile sezoniere de la o lună la alta sunt
nesemnificative. Din această categorie fac parte staţiunile balneo-climaterice unde sosirile
turiştilor se distribuie uniform de-a lungul anului, condiţiile de climă nu impiedică desfăşurarea
normală a tratamentelor, localităţile urbane unde circulaţia turistică este permanentă există
varietăţi ale activităţilor (congrese, târguri, expoziţii, excursii, călătorii în tranzit etc.). Chiar şi în
aceste localităţi există perioade de mai mare concentraţie în lunile mai-octombrie pentru turismul
de tratament balneo-medical, sezonul cald oferind mai multe comodităţi şi în septembrie-
decembrie pentru centrele urbane, aceasta dovedindu-se perioada optimă pentru desfăşurarea
unor manifestări ştiinţifice, cultural-artistice, sportive sau de altă natură.
Analiza curbelor de variaţie evidenţiază existenţa a trei etape (momente) în evoluţia cererii şi
respectiv a circulaţiei turistice de-a lungul unui an calendaristic:
- vârful de sezon (sau chiar vârfurile în cazul activităţii turistice bisezoniere)

caracterizat prin intensitatea maximă a cererii;
- începutul şi sfârşitul sezonului (sau perioadele de pre şi post sezon) în care cererea
este mai puţin intensă cu tendinţe de creştere în perioada de început şi descreştere în perioada de
sfârşit de sezon.
- extrasezonul, este perioada caracterizată prin reducerea sau chiar încetarea cererilor
pentru serviciile turistice.[ Duguleană, Liliana., Petcu, Nicoleta., 2002]
58
Reflectând caracterul ciclic al activităţii turistice, succesiunea acestor etape ilustrează modul de
eşalonare a solicitărilor şi permite dozarea eforturilor organizatorilor de turism în vederea
satisfacerii corespunzătoare a cererii.
Suprapunerea curbelor de variaţie sezonieră a activităţii turistice din ţara noastră, arată o
concentrare puternică, în sezonul cald, pentru toate formele de turism (cca. 65% din sosirile de
turişti străini sunt în lunile iunie – septembrie; de asemenea, tot în această perioadă se manifestă
cca. 60% din solicitările turiştilor români).
Oferte turistice existente in extrasezon:
 Tarife extrasezon skipass Poiana Brasov:
 2 ore de schi: 40 lei
 4 ore de schi: 60 lei
 1 zi de schi: 90 lei
7.1 Oferta de cazare in extrasezon in Poiana Brasov
O analiza interesanta a studiului nostru se refera la oferta de cazare in extrasezon

in statiunea Poiana Brasov, in tabelul 18.
Tab.18- Oferta de cazare în extrasezon Poiana Braşov
VILA ALEXANDRA 3*
Hotel Vila Alexandra 3* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Localizare: este amplasată în centrul staţiunii
Poiana Braşov, în imediata vecinătate a Hotelului Alpin. Facilităţi hotel: bar de zi, divertisment, încălzire
central, parcare, punct informaţii turistice, restaurant, saună, sporturi de vară. de la 95 RON
HOTEL RINA TIROL 3*
Hotel Rina Tirol 3* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Adresă: Poiana Braşov, România ,Poiana lui
Stechil Localizare: în zona centrală a staţiunii Poiana Braşov Dotări generale: parcare păzită, sala de
conferinţe, încălzire centrală, lift, accesul animalelor acceptat, acces internet, fitness. Detalii oferta de la
24 EUR
HOTEL RINA VISTA 3*
Hotel Rina Vista 3* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Hotel Rina Vista este situat în centrul Poienii
Braşov, una dintre cele mai importante staţiuni montane din România. Hotelul se afla în mijlocul naturii
la o altitudine de 1030 m. Datorită celor 6 nivele Hotelul Rina Vista oferă o privelişte mirifică. Detalii
oferta de la 24 EUR
HOTEL SPORT SPA 4*

59
Hotel Sport 3* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Localizare: Situat într-un peisaj încântător, în imediata
vecinătate a pârtiilor de schi, Hotelul Sport este unul dintre cele mai reprezentative hoteluri din Poiană
Braşov, oferind un confort deosebit, într-o atmosferă caldă şi intimă. Detalii oferta de la 45 EUR
HOTEL BRADUL 3*
Hotel Bradul 3* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Localizare: Amplasat la liziera pădurii şi la poalele
pârtiilor, Hotelul Bradul este un hotel deosebit de ospitalier şi confortabil.Structura de cazare: Hotelul
dispune de 55 de spaţii de cazare structurate în camere duble, apartamente şi garsonie Detalii oferta de la
29 EUR
HOTEL ALPIN 4*
Hotel Alpin 4* / Poiana Braşov / Pensiune completă Adresă: Alpin Resort Hotel 4*, 500009 Poiana
Braşov, Braşov, România. Localizare: Recent renovat, Alpin Resort Hotel 4* se situează aproape de
intrarea în staţiune dinspre Braşov, dar şi dinspre Râşnov, la doar câteva minute de mers de centrul
staţiunii. de la 183 EUR
HOTEL ACASĂ LA DRACULA 4*
Hotel Acasă La Dracula 4* / Poiana Braşov / Mic dejun inclus Situat în Poiana Braşov într-un pitoresc
cadru arhitectural acolo unde verdele pădurilor de brazi străjuieşte drumul trecătorilor, Hotelul Acasă la
Dracula, domină întreaga panoramă, fiind locul ideal pentru iubitorii de natură de la 147 RON
Hotel Aurelius 5*
Hotel AureliusLocalizare: Hotelul Aurelius este situat în Poiana Braşov.Structura de cazare: Hotelul face
parte din lanţul Împăratul Romanilor, fiind clasificat la cinci stele şi deţine 254 locuri în 127 de
camere.Facilităţi şi servicii: săli de conferinţe, restaurante şi baruri. de la 44 EUR
Hotel Piatră Mare 4* - Poiana Braşov
Hotel Piatra MareSituat în punctul cel mai înalt al staţiunii, Hotelul Piatră Mare oferă o privelişte
fascinantă. Renovat în totalitate şi omologat la categoria 4 stele, hotelul a fost redeschis în decembrie
2002. Hotelul oferă 176 de camere. de la 165 RON
Hotel Ruia 4* - Poiana Braşov
Hotel RuiaLocalizare: Situat în cea mai populară staţiune montană din România, într-o zonă cu multe
linişte şi totodată aproape de pârtiile de schi şi de principalele mijloace de transport pe cablu, hotelul iese
în evidenţă prin arhitectura unică şi confortul deosebit al camerelor. Detalii oferta de la 26 EUR
Sursa: www.poianabrasov.org
Poiana Brașov este după cum se observă din studiul de caz prezentat una dintre cele mai căutate
stațiuni turistice naționale și internaționale din România. Dispune de o vastă bază tehnico –
materială formată din structuri de primire cu funcțiuni de cazare și alimentatție. Din punct de
vedere al structurilor de agrement turistic stațiunea a fost reamenajată recent și permite
practicarea in condiții europene a diferitelor sporturi de iarnă.
60
Investițiile tehnice menite să atenueze sezonalitatea turistică in Stațiunea Poiana Brașov includ
construirea unui patinoar artificial, a unui centru de agrement turistic, amenajarea partiilor de
săniuș precum și construirea sau modernizarea bazei tehnico materiale din turism.
Instalațiile de transport pe cablu din stațiune, Ruia” 1,1 km capacitate de transport de 2.400 de
persoane/oră, şi „Lupului” lungime de 820 m capacitate de transport de 1.600 de persoane/oră au
dus la creșterea capacitații de transport de la 7.300 la 11.300 de persoane pe oră. Această
extindere este o componentă a proiectului de dezvoltare şi reabilitare a domeniului schiabil din
România, în valoare totală de 120 de milioane de lei, asiguraţi de Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului.
Valoarea totală a investițiilor viitoare in Poiana Brașov va fi de 44,5 milioane lei, din care
finanţarea nerambursabilă de 17,1 milioane lei cuprinsă in Planul Integrat de Dezvoltare al
polului de creştere Braşov - finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional pentru proiectul
de “Amenajare zona turistică Poiana Braşov – amenajare spaţii agrement şi divertisment” care
are o durată de implementare de 24 de luni. Acest proiect vizează îmbunătăţirea şi diversificarea
serviciilor turistice de agrement din Municipiul Braşov, prin crearea unui complex destinat
activităţilor de agrement şi divertisment în staţiunea turistică Poiana Braşov, crearea de noi
locuri de muncă pentru deservirea complexului pentru activităţi de agrement şi divertisment creat
în staţiunea turistică Poiana Braşov şi valorificarea resurselor naturale din staţiune, în scopul
creşterii atractivităţii pentru turism. Club de bowling va avea o capacitate de 180 de persoane, cu
opt piste profesionale şi mese de biliard. În locaţie va mai fi amenajată şi o sală de căţărare de
250 de metri pătraţi, cu diferite niveluri de dificultate şi un teren de minigolf jocuri electrice-
electronice, simulatoare, mese de minihokey, minifotbal, minibasket. Va exista un spaţiu destinat
odihnei şi discuţilor, dotat cu fotolii, mese şi scaune pentru public. Pe aproape 13.000 de metri
pătraţi vor fi amenajate piste de skateboard şi biciclete şi pârtii de sănii.
Construcţia unui patinoar artificial la complexul sportiv naţional Poiana Braşov este o noua
investiţia propusă, în valoare de 34,5 milioane de lei acoperită de la bugetul statului şi din alte
surse de finanţare și are ca durata de realizare estimată la 12 luni. Patinoarul artificial a fost
gândit ca o sală polivalentă unde se vor putea desfăşura toate sporturile indoor. Clădirea va fi
construită pe 5.300 de metri pătraţi şi va avea o capacitate de aproximativ o mie de spectatori.
Zona de săniuş din Poiana Braşov va fi reamenajată pentru sezonul de iarnă viitor, astfel încât să
aibă acces doar cei interesați.
61
Modernizarea hotelului Sport&Spa in care s–au investit 13 milioane de euro pentru dotari
tehnice, dispune de 11 sali de conferinta cu o capacitate de 400 de persoane dezvoltand astfel
turismul de afaceri din stațiune pe tot parcursul anului.
Pentru atenuarea sezonalității in stațiunea Poiana Brașov propun realizarea unui plan tehnico –
managerial care să se bazeze pe direcțiile de dezvoltare expuse in tabelul 19.
7.2 Propuneri tehnico-manageriale de dezvoltare a turismului in extrasezon
Dezvoltarea turismului in extrasezon este legata si de anumite elemente tehnico-

manageriale (pe linia specializarii in inginerie si management), prin realizarea unui PLAN
MANAGERIAL coerent de investitii, conform cu cele inserate in tabelul 19.
Tab 19. Propuneri tehnico – manageriale de dezvoltare a turismului in extrasezon
Nr crt. DIRECȚIA DE ACȚIUNE SURSE DE FINANȚARE
1. Construirea unui parc de distracții care să curpindă Fonduri europene

carusel, montagne russe, grote pentru explorare.
2. Realizarea unui circuit de karting Fonduri locale și europene
3. Amenajarea unui parc de tipul - Cinema auto- in aer Fonduri europene

liber pe timpul verii
4. Reamenajarea terenurilor sportive pentru tenis de Fonduri locale

câmp și fotbal
5. Construirea unui Fun park care să cuprindă: Fonduri europene

Tobogan, Scki lift cu partie artificială pentru sezonul
de vară, pistă traseu pentru rolle.
6. Organizarea unui festival al turismului montan Fonduri locale
7. Amenajarea unui parc natural in care să se expună Fonduri locale si europene

diverse specii de plante și animale specifice
rezervației naturale zonale.
62
Aceste propuneri vin in intâmpinarea dorinței de creștere a activității turistice in stațiunea Poiana
Brașov și au ca și consecință creșterea incasărilor și a vânzărilor din turism. In urma
implementării proiectelor manageriale, in cadrul stațiunii se evidențiează următoarele aspecte
menite să ducă la o creștere a activității turistice și a fluxului de numerar: suma investitiilor
ultimilor ani, modernizarea infrastructurii, dotarea structurilor de primire și a unităților de
alimentație publică cu masini si instalații noi menite să optimizeze fluxul din bucătării, utilaje și
instalații pentru agrement, s.a. (Gruia, R., 2012).
63
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Concluzii generale
1. Analizând circulația turistică mondială in zona de munte am concluzionat că in topul

preferințelor internaționale se situează: 1. Les Trois Vallées (Franţa) ;2. Paradiski (Franţa) ; 3.
Via Lattea (Italia, Franţa) ; 4. Sella Ronda (Italia); 5. Matterhorn Ski Paradise (Elveţia şi Italia).
2. In țara noastră clasamentul preferințelor turistice montane prezintă ca stațiuni preferate: 1.

Poiana Brașov; 2.Predeal; 3. Bușteni; 4.Sinaia; 5.Balea Lac.
3. Turismul montan reprezintă elementul principal al industriei turismului României, iar Poiana
Prasov este staţiunea cea mai reprezentativă pentru sporturile de iarnă. Studiile intreprinse arată
că, prin stațiunea Poiana Brașov, România şi-ar putea extinde prezența pe pieţele turistice ale
sporturilor de iarnă din alte ţări.
4. Potențialul turistic natural și antropic acesta este variat, propice dezvoltării activității
turistice diversificate. Poiana Braşov are o bază tehnico-materială excelentă care este absolut
necesară pentru ca activitatea de turism să poată funcţiona cât mai bine: cazare, alimentaţie,
transport.
5. Poiana Braşov deţine cea mai densă și mai modernă dotare turistică montana din ţara
noastră. Aici întâlnim hoteluri de două, trei şi patru stele, dotate cu piscina, săli de spectacole şi
conferinţe, un centru de echitaţie, baze sportive, stâna turistică s.a. Numărul turiștilor români și
străini este in creștere de la an la an conform analizei indicatorilor turistici.
6. Desi nu este suficient dezvoltat, agrementul in Poiana Brasov cuprinde într-o paletă elastică
toate activităţile ce au drept scop să scoată turistul de sub influenţa oboselii şi a stresului,
oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distracţie, divertisment şi amuzament, ceea ce
inseamnă că stațiunea este atractivă din punct de vedere turistic.
7. Calculul anumitor indiatori turistici arată că turistii preferă pentru cazare hotelul, fiind
constanți in alegerea acestei structuri de primire de la an la an.
64
8. Durata medie a sejurului analizată in lucrare, arată o creștere cu 0,19 procente anual ceea ce
impune dezvoltarea activităților atractive astfel incât activitatea turistică să cunoască o creștere
semnificativă, mai ales in extrasezon.
9. Variaţiile sezoniere ale activităţii turistice prei analiza curbelor de variaţie evidenţiază
existenţa a trei etape (momente) în evoluţia cererii şi respectiv a circulaţiei turistice de-a lungul
unui an calendaristic: (a) - vârful de sezon (sau chiar vârfurile în cazul activităţii turistice
bisezoniere) caracterizat prin intensitatea maximă a cererii; (b) - începutul şi sfârşitul sezonului
(sau perioadele de pre şi post sezon) în care cererea este mai puţin intensă cu tendinţe de creştere
în perioada de început şi descreştere în perioada de sfârşit de sezon; (c) - extrasezonul, adica
perioada caracterizată prin reducerea substanţială sau chiar încetarea solicitărilor pentru
serviciile turisticerealizare a echilibrului ofertă –cerere.
10. Extinderea şi uniformizarea activităţii turistice montane de-a lungul anului este extrem de
necesară din punct de vedere economic şi se poate realiza printr-o mai bună repartizare a
disponibilităţilor de timp liber şi, în principal, prin dezvoltarea serviciilor turistice în extrasezon,
necesare compensării scăderii atractivităţii factorilor naturali,.
11. O modalitate eficientă de reducere a efectelor negative pentru atenuarea sezonalității,

constă în conceperea unor programe turistice derulabile în perioadele moarte, de extrasezon sau
organizarea unor circuite (atât interne, cât şi externe), care să includă în deosebi vizitarea unor
obiective turistice în condiţii de atractivitate crescută, inclusiv oferte privind agrementul odată cu
modernizarea fluxurilor tehnologice specifice bazei tehnico-materiale a structurilor de cazare.
12. Tendinţele care se manifestă pe piaţa turistică internaţională în sensul concentrării atenţiei,
sunt deopotrivă a teoreticienilor şi practicienilor, asupra ofertelor turistice în varianta
destinaţiilor turistice, motivează identificarea staţiunii Poiana Braşov sub forma creării unei
destinaţii de vacanţă autentice.
Concluzii speciale si recomandari
1. Cercetarile tehnice efectuate pentru extinderea sezonului turistic in Poiana Braşov trebuie
privite din perspectiva avantajelor pe care le oferă turiştilor tot anul, și anume: (a) staţiunea are
resurse naturale deosebite; (b) dispune de un peisaj spectaculos care incanta turiştii; (c) este
accesibilă pentru turiştii din zone diverse ale ţării, mai ales pentru cei din Bucureşti care
manifestă o preferinţă evidentă pentru această destinaţie de vacanţă; (d) Poiana Braşov deţine cea
mai densă și mai modernă dotare turistică montana din ţara hoteluri de două, trei şi patru stele,
65
dotate cu piscina, săli de spectacole şi conferinţe, un centru de echitaţie, baze sportive s.a.; (e)
este dotată cu două linii de telecabina şi una de telegondola care asigura accesul turiştilor spre
culmile Postăvarului, la care se adăuga, sezonier, mai multe linii de teleski; (f) este recomandată
pentru odihna activă (sport şi agrement), având efecte terapeutice asupra sistemului nervos
central cu influente pozitive asupra tuturor funcţiilor vitale.
2. Lucrarea de fata scoate in evidenta elementele concrete care conduc spre optimizarea
extrasezonului turistic in Poiana Brasov:
 atracţie deosebită în Poiana Braşov o constituie Centrul de Echitaţie care iși desfășoară
activitatea pe toată perioada anului;
 În urma lucrărilor majore de infrastructură, suprafaţa schiabilă a staţiunii Poiana Braşov a
crescut cu aproximativ 35 de ha faţă de 2010, ajungând la 85 de ha in anul 2012;
 Factorii naturali terapeutici ce includ bioclimatul tonic stimulent, caracterizat printr-o
presiune atmosferică relativ joasă, aer curat, bogat în radiaţii ultraviolet, cu atmosfera
puternic ionizată conduc la indicaţii terapeutice pentru tratarea bolilor ca: nevroze
astenice, surmenaj fizic şi intelectual, anemie, boli endocrine şi respiratorii;
 Staţiunea este recomandată pe tot parcursul anului pentru tratamentul nevrozei asmatice,
pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli
endocrine, pentru boli ale aparatului respirator;
 Poiana Brașov dispune de piste de coborâre şi de slalom uriaş, pistă de slalom special,
două trambuline şi de un lac artificial pentru practicarea sporturilor de vară;
 Proiectul de “Amenajare zona turistică Poiana Braşov – amenajare spaţii agrement şi
divertisment” va viza îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice de agrement,
crearea de noi locuri de muncă şi valorificarea resurselor naturale din staţiune, în scopul
creşterii atractivităţii pentru turism: un club de bowling de o capacitate de 180 de
persoane, cu opt piste profesionale şi mese de biliard şi o sală de căţărare de 250 de metri
pătraţi, cu diferite niveluri de dificultate şi un teren de minigolf, jocuri electrice-
electronice, simulatoare, mese de minihokey, minifotbal, minibasket spaţiu destinat
odihnei şi discuţilor, dotat cu fotolii, mese şi scaune pentru public; centrul se va intinde
pe 13.000 de metri pătraţi unde vor fi amenajate și piste de skateboard și biciclete;
construirea unui patinoar artificial gândit ca o sală polivalentă va permite desfăşurarea
sporturile indoor pe 5.300 de metri pătraţi cu o capacitate de aproximativ o mie de
spectatori; reamenajarea zonei de săniuș;
66
 Modernizarea hotelului Sport&Spa a adus un plus de 11 sali de conferinta cu o capacitate
de 400 de persoane dezvoltand astfel turismul de afaceri din stațiune pe tot parcursul
anului.
3. Cercetarile de marketing efectuate in cadrul studiului de fata au dus la structurarera unor
actiuni de marketing necesare in dezvoltarea strategică la nivelul staţiunii turistice Poiana
Brasov, care se desprind din diverse studii, prevad următoarele aspecte de care trebuie tinut
cont: - Nivelul de dezvoltare a al turismului montan din România este considerat satisfăcător
în accepţiunea turiştilor din Poiană Braşov; - Procentul persoanelor care consideră că nivelul
de dezvoltare a turismului este slab sau foarte slab este cu aproximativ 7% mai mare decât
procentul celor care consideră că acest nivel de dezvoltare este bun sau foarte bun; - Cei mai
mulţi dintre turişti iau hotărârea de a se deplasa spre zonele montane în concediu o dată sau
de două ori pe an; - Un procent destul de însemnat însumează şi turiştii care fac lunar
deplasări spre zonele montane; - O majoritate covârşitoare a turiştilor afirmă că îşi
organizează singuri sejururile, fără a apela la intermediari (de tipul agenţiilor de turism); -
Motivaţiile acestui comportament pot fi numeroase: fie turiştii sunt obişnuiţi să-şi organizeze
singuri concediile, fie doresc să evite intermediarii turistici pentru a evita plata eventualelor
comisioane, fie manifestă neancredere în profesionalismul agenţilor de turism; - Discuţiile
de pe paginile de Internet sunt accesate pentru completarea informaţiilor turistice de către
46% dintre respondenţi. Dintre aceştia 62% au vârstă cuprinsă între 21-30 de ani iar 17%
intre 31-40 de ani; - Ca nivel de pregătire, 55,4% dintre turişti au studii medii iar aproape
30% au studii superioare; - Staţiunea Poiana Braşov rămâne o destinaţie de week-end pentru
65% dintre respondenţi 63% dintre aceşti turişti sunt persoane ocupate, cu vârsta cuprinsă
între 21-30 de ani, iar 16,5% au între 31-40 de ani; - Persoanele de vârstă mijlocie (41-50 de
ani) preferă zilele de la mijlocul săptămânii pentru a se relaxa în Poiana Braşov. Persoanele
în vârstă (de peste 61 de ani) preferă să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în Poiana Braşov; -
Un concurent puternic pentru Poiana Braşov îl reprezintă staţiunea Predeal. Pentru această
staţiune şi-au manifestat preferinţa 73,4% dintre turiştii Poienii Braşov, poziţionând-o în
fruntea clasamentului staţiunilor preferate; - Principalul dezavantaj al staţiunii, lipsa
agrementului; - Turiştii au considerat că, în general, imaginea staţiunii Poiana Braşov este
promovată satisfăcător; - În ceea ce priveşte analiza asupra aprecierilor legate de preţurile
practicate în staţiune, situaţia s-a prezentat în modul următor: preţurile la serviciile de cazare
sunt considerate ridicate şi foarte ridicate de către aproximativ 90% dintre turişti; - Preţurile
pentru serviciile de alimentaţie au fost considerate de nivel mediu numai de către un sfert
din turiştii intervievaţi; - În cazul preţurilor la transportul pe cablu, 36% dintre respondenţi
le consideră medii, iar 38% consideră că au un nivel ridicat; - Turiştii doresc să se întoarcă în
67
Poiana Brașov unde au fost mulţumiţi de produse şi servicii, dar este necesar ca ei să fie
încurajaţi în acest sens; - În ceea ce priveşte rezervarea sejururilor prin Internet, acest
comportament nu este momentan suficient de dezvoltat.
4. Lucrarea de fata, prin PLANUL MANAGERIAL propus ca fiind necesar atenuării

sezonalităţii turistice (fara a avea pretentia solutionarii financiare, dar ca exemplu: fondurile
necesare accesării şi implementării acestor direcţii de acţiune se pot obţine din finanţare proprie
prin bugetul local şi/sau in parteneriat cu fondurile europene), este bazat pe formele
agrementului care inca sunt modeste in zonă, sau care necesită a fi dezvoltate din punct de
vedere tehnico-administrativ, astfel ca sunt propuse 7 mari investitii:
 Construirea unui parc de distracții care să curpindă carusel, montagne russe, grote pentru
explorare.
 Realizarea unui circuit de karting.
 Amenajarea unui parc de tipul - Cinema auto- in aer liber pe timpul verii.
 Reamenajarea terenurilor sportive pentru tenis de câmp și fotbal.
 Construirea unui Fun park care să cuprindă: Tobogan, Scki lift cu partie artificială pentru
sezonul de vară, pistă traseu pentru rolle.
 Organizarea unui festival al turismului montan.
 Amenajarea unui parc natural in care să se expună diverse specii de plante și animale
specifice rezervației naturale zonale.
68
Bibliografie
Albu, G.,R.,2005, Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional- Teorie şi

aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov.
Albu, N.,2001, Turism şi Eficienţă- Principii Generale, Editura Lux Libris, Braşov.
Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheş, C.,2005, Marketing Turistic, Editura Uranus, Bucureşti.
Băcanu, B.,2009, Management strategic în turism. Concepte şi studii de caz, Polirom, Iaşi.
Berbecaru I., Botez M., 1977, Teoria şi practica amenajării turistice, Editura Sport-Turism,
Bucureşti.
Bran, F., Marin, D., Şimon, T.,1997, Turismul Rural- Modelul European, Editura Economică,
Bucureşti.
Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P.,2000, Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti.
Bruhn, M., 2001, Orientarea spre clienţi-Temelia afacerii de succes, Editura Economică,
Bucureşti.
Căprărescu, G.,2009, Managementul strategic al firmei de comerţ şi turism, ediţia a II-a, Editura
Wolters Kluwer, Bucureşti.
Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheş, C., Daneţui, T., Vranceanu, D., 2002,
Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti.
Cetină, I., 2001, Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Editura Teora, Bucureşti.
Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M.,2006, Marketingul Serviciilor- teorie şi aplicaţii,
Editura Uranus, Bucureşti.
Ciangă, N., 2001, România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Constantin, C.,2006, Sisteme Informatice De Marketing- Analiza şi prelucrarea datelor de
marketing-Aplicaţii în SPSS, Editura Infomarket, Braşov.
Cristureanu, C.,2006, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H.Beck,
Bucureşti.
Cristureanu, C., Neacşu, N., Băltăreţu, A.2002, Turism Internaţional-Studii de caz, Legislaţie,
ediţia a IIa, Editura Oscar Print, Bucureşti.
Datculescu, P., 2006, Cercetarea de marketing. Cum să pătrunzi în mintea consumatorului, cum
măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti.
69
Dayan, A., Bouquerel, F., 2008, Studiile de piaţă, Editura C.H.Beck, Bucureşti.
Draica, C.,2003, Turismul internaţional- Practici de elaborare şi distribuţie a produsului
turistic, Editura ALL BECK, Bucureşti.
Drăgan, J.,C., Demetrescu, M.,C.,1996, Practica prospectării pieţei. Tehnici de cercetare în
marketing, Editura Europa Nova, Bucureşti.
Duguleană, Liliana.,2002, Statistică, Editura Infomarket, Braşov.
Duguleană, Liliana, Petcu, Nicoleta., 2002, Metode cantitative în analiza datelor, Editura
Infomarket, Braşov.
Florescu, C., Malcomete, P., Pop, N.,A., (coordonatori), 2003,Marketing. Dicţionar explicativ,
Editura Economica, Bucuresti.
Gherasim, A., 2005, Studiul pieţei, Editura Economică, Bucureşti
Gruia, R., 2012, Managementul si Dezvoltarea in Industria Turismului, note de curs,
Universitatea Transilvania Brasov.
Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G.,1999, Marketing turistic, Editura Infomarket, Braşov.
Jugănaru, I.,D.,2007, Politici şi strategii în turismul mondial, Editura Expert, Bucureşti.
Kotler, P., 1998, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti.
Lascu, C., 2007, Ghidul Turismului de Aventură, Editura House of Guides, Bucureşti.
Lefter, C., 2004, Cercetarea de marketing – Teorie şi aplicaţii, Infomarket, Braşov.
Lupu, N.,2003, Hotelul – Economie şi Management, Editura AllBeck, Bucureşti.
Minciu, R.,2004, Economia Turismului, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti.
Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M.,2009, Resurse şi Destinaţii Turistice –
Interne şi Internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti.
Neagu, V., 2000, Servicii şi turism, Editura Expert & Universitatea Romano-Americană,
Bucureşti.
e-Bibliografie
1. www.poianabrasov.ro
2. www.ghid-brasov.ro
3. www.tourist-informator.info
4. www.itinerar.ro
5. www.carpati.org
6. www.cazare-in-brasov.ro
7. www.hartabrasov.ro
70
8. www.vacantesicalatorii.ro
71

Cercetari Tehnice Si de Marketing Privind Extinderea Sezonului Turistic in Poiana Brasov Pe Toata Perioada Anului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetari Tehnice Si de Marketing Privind Extinderea Sezonului Turistic in Poiana Brasov Pe Toata Perioada Anului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

CERCETARI TEHNICE SI DE MARKETING

Investiţiile, infrastructura, transporturile, tehnicile de ospitalitate, etc., impun ingineria turismului

Beneficiind de lanţul Munţilor Carpaţi, industria turismului românesc trebuie să se adapteze

- turismul de iarnă - formă de turism individualizată pe baza criteriului sezonalităţii, care

EXTRASEZON - toate zilele care sunt in afara perioadei de sezon.

Fig 1. Reprezentarea grafica a sezonului turistic

O modalitate eficientă de reducere a efectelor negative, constă în conceperea unor programe

Tehnicile de cercetare în marketing au cunoscut, şi cunosc şi în prezent, o permanentă evoluţie,

Se consideră că cercetarea de marketing trebuie să fie vocea consumatorului, aceasta este de

Interdisciplinaritatea cercetărilor de marketing, provine din faptul că marketingul este o ştiinţă de

Cele mai reprezentative sunt:

Cercetările de marketing în turismul montan îndeplinesc un rol esenţial în sistemul de marketing

Indispensabile procesului fundamentării stiinţifice a deciziilor, reduc aspectele de incertitudine în

În esenţă, o cercetare de marketing reprezintă deci, un demers ştiinţific, sistematic şi obiectiv,

2.2. Tehnicile industriei turistice şi elementele de marketing aplicate în

Analiza ştiinţifică, ce urmăreşte soluţionarea turismului montan în extrasezon, poate fi

Tab. 1-Tipuri de cercetari

1. Cercetările • au rolul de a extinde graniţele cunoaşterii ştiinţifice cu privire

2. Cercetările • au în vedere cerinţe specifice ale firmelor, instituţiilor şi

3. Cercetările sunt menite să clarifice o serie de aspecte legate de problemele cu

5. Cercetările au în vedere identificarea şi cunoaşterea relaţiilor dintre variabile,

6. Cercetările au ca scop conceperea, testarea şi validarea metodelor şi

2.3 Stadiul actual al cercetărilor de inginerie montană şi de marketing

Stadiul actual al cercetărilor de marketing privind turismul în Poiana Brașov poate fi

Cercetarea cantitativă cu tema „Opinii, atitudini şi comportamente ale consumatorilor cu privire

Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc arată ca un element

Procesul cercetării de marketing in turismul montan începe cu identificarea temei ce va impune

Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepărtează de la

3.1 Legislația in domeniul turismului montan românesc

Legislația în domeniul turismului montan românesc :

· Legea nr. 181 /2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

· Legea nr. 347 din 14 iulie 2004 – Legea muntelui

Prezenţa lege reglementează principiile şi modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montane

Activitatea de salvare în munţi cuprinde patrularea preventivă, asigurarea permanentei la

· Ordinul Nr. 1533 din 27 noiembrie 2008 privind aprobarea Metodologiei de

· Ordonanţă nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii

3.2 Fazele procesului cercetării tehnice şi de marketing aplicate în turismul

Procesul cercetării tehnice şi de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activităţi

Procesul cercetării începe cu identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare.

Procesul definirii temei de cercetat necesită:

Cercetările calitative de investigare a atitudinilor, motivelor şi comportamentelor au la bază atât

Metodele proiective se aplică indirect in obţinerea informaţiilor, prin proiectarea credinţelor,

În cadrul tehnicilor individuale de comunicare directe, nestructurate, se includ: discuţiile

Fig.2 - Vedere generala Poiana Brașov (original)

Întinzându-se pe un platou la baza muntelui

Fig. 3 -Transport pe cablu Poiana Brașov

 Postăvarul (altitudine maximă 1.799m)

DN1 Ploieşti - Braşov

 DN73 Piteşti - Braşov

4.1 Potenţialul turistic natural

Stațiunea s-a dezvoltat pe versantul nordic al Masivului Postăvaru, la altitudinea de 950-1050 m,

Condiţiile de adăpost creează un topoclimat specific pentru activitatea turistică permanentă, cu

Fig.4 - Faneața Poiana Brașov (original)

Obiective Turistice Naturale

 Lacul Poiana Braşov

4.2 Potenţialul turistic antropic

 Obiective Turistice Antropice

Tab 2. Transportul pe cablu din Poiana Braşov

Sursa: Ghidul turistic al staţiunii Poiana Braşov

Tab 3. Instalatiile de transport pe cablu din Poiana Braşov

Denumirea Dificu Lun Difer Zăpa No

Toate pârtiile de ski ale