1. 1.

INTRODUCERE 5
2. 2. STADIUL ACTUAL SI TENTINTE IN DOMENIUL CERCETARII TURISMULUI
MONTAN
3. 2.1 Rolul, continutul si problematica cercetarii tehnice si de marketing in turismul
montan
4. 2.2 Tehnicile industriei turistice si elemente de marketing aplicate in cercetarea
fenomenelor turistice montane
5. 2.3 Stadiul actual al cercetarilor de inginerie montana si de marketing privind turismul in
Poiana Brasov
6. 3. CONCEPTE JURIDICE SI STANDARDE CE STAU LA BAZA CERCETARII IN
INDUSTRIA TURISMULUI, CU PRECIZARI PENTRU TURISMUL MONTAN
7. 3.1 Legislatia in domeniul turismului montan romanesc
8. 3.2 Fazele procesului cercetariitehnice si de marketing aplicate in turismul montan
9. 4. DESCRIEREA GEOGRAFICA SI TURISTICA A STATIUNII POIANA BRASOV,
ELEMENTE CULTURALE SI PUNCTE DE INTERES
10. 4.1 Potentialul turistic natural
11. 4.2 Potentialul turistic antropic
12. 4.3 Baza tehnico-materiala
13. 4.4 Investitii recente in Poiana Brasov
14. 5. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TURISTICI
15. 5.1 Indicatorii cererii turistice
16. 5.2 Piata turistica a statiunii Poiana Brasov
17. 6. STUDIU DE CAZ PRIVIND DINAMICA TURISMULUI IN POIANA BRASOV
18. 6.1 Calculul indicatorilor privind circulatia turistica in Poiana Brasov
19. 7. ELEMENTE DE MANAGEMENT, ASPECTE DE ORGANIZARE A
PROGRAMELOR TURISTICE IN EXTRASEZON CU EXEMPLIFICARI PENTRU
STATIUNEA POIANA BRASOV
20. 7.1 Oferte de cazare in extrasezon in Poiana Brasov
21. 7.2 Propuneri tehnico-manageriale de dezvoltare a turismului in Poiana Brasov in
extrasezon
22. 8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
23. Bibliografie

Extras din proiect

1. INTRODUCERE

Industria turismului din România are că specific important turismul montan. Analiza turismului
montan presupune soluționarea problemelor tehnice ținând cont de condițiile geoclimatice și
pedologice, dar și de cele sociale ale zonei de munte.

Investițiile, infrastructura, transporturile, tehnicile de ospitalitate, etc., impun ingineria turismului

ca bază pentru dezvoltarea turismului în zona de munte.

Un avantaj al turismului montan este că el se poate practica tot anul comparativ cu turismul
litoral care are o durată in Romania de cca. 4-5 luni din an.
Beneficiind de lanțul Munților Carpați, industria turismului românesc trebuie să se adapteze
cerințelor turismului montan în primul rând din punct de vedere tehnic, apoi din punct de vedere
social și bineînțeles al serviciilor turistice.

În acest context precizăm că Brasovul fiind cel mai mare oraș din întreg lanțul Munților Carpați
(care străbate 7 țări), devine extrem de oportună analiza dezvoltării turismului în această zonă.

Tematica care o abordăm în prezenta lucrare are ca grad de noutate extinderea sezonului turistic
de iarnă și cel de vară către extrasezonul de primăvară și de toamnă. Soluținarea tehnico-
economică a acestei probleme are o importanță științifică aparte ținând cont de importanță
economică și socială a zonei montane în perspectiva schimbărilor climatice.

Industria turismului este o componentă a pieței în general și a pieței serviciilor în mod particular,
ceea ce îi conferă anumite particularități. Ea reprezintă ansamblul actelor de vânzare - cumpărare
al căror obiect de activitate îl reprezintă produsele turistice, privite împreună cu relațiile pe care
le generează, și în legătură cu spațiul pe care se desfășoară. Această imagine ar fi lipsită de
consistență, dacă nu s-ar lua în considerare pe lângă realizarea tehnică a produselor turistice, mai
ales în zona montană, cu exemplificări la Poiana Brașov, două componente majore ale pieței:
cererea și ofertă.

Piața turistică reprezintă: sfera economică de interferență a ofertei turistice, materializată prin
producția turistică, cu cererea turistică, materializată prin consumul turistic.

Turismul montan este o piață cu un grad ridicat de risc, ofertanții de turism confruntându-se cu
mai multe incertitudini decât pe piața bunurilor materiale. Aceasta se datorează caracteristicilor
(care nu poate fi stocată) și cererii turistice (care este foarte elastică, supusă unor permanente
fluctuații), care implică un decalaj potențial între ele, iar ajustarea lor fiind mai dificilă, duce la
apariția unor combinații, ca de pildă: ofertă bogată și cerere mică; cerere mare și ofertă
necorespunzătoare; ofertă dispersată și cerere concentrată; etc. Turismul montan, ca și concept al
industriei turismului, reprezintă o formă de turism „de interferență” derivat din: