Sunteți pe pagina 1din 65

Studiu de caz asupra amenajarii agro - turistice intr-o regiune a tarii

Pag.

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1: CONCEPTUL DE AMENAJARE TURISTICA IN VEDEREA


PRACTICARII AGROTURISMULUI 4
1.1 Conceptul de amenajare turistică 4
1.2 Noţiunea de agroturism 7
1.3 Turismul şi turismul rural pe piaţa turistică internaţională 10
1.4 Experienţa României privind valorificarea resurselor turistice ale satului 14
1.5 Calitatea serviciilor turistice în gospodăriile ţărăneşti 16
1.6 Aspecte din cadrul procesului de amenajare turistică a satului de munte în
vederea practicării agroturismului 18

CAPITOLUL 2: OFERTA TURISTICA A ZONEI MOIECIU-BRAN 21


2.1 Zona turistică Moieciu-Bran - încadrare în ansamblul judeţului şi scurt istoric
21
2.2 Potenţialul turistic al zonei 28
2.2.1 Resurse turistice naturale 28
2.2.2 Resurse turistice antropice 35
2.3 Caracterizarea potenţialului uman, material şi financiar 40
2.3.1 Elemente de etnografie şi folclor 42
2.4 Factorii ce influenţează organizarea şi desfăşurarea activităţii turismului rural
în zonă47
2.5. Condiţiile economico-sociale 49
2.6 Baza materială51

Pagina 1 din 65
CAPITOLUL 3: CEREREA TURISTICA IN ZONA MOIECIU-BRAN 53
3.1 Circulaţia turistică,volumul şi structura circulaţiei turistice; evoluţia numărului
de turişti pe perioada 1995-1997 53
3.2 Segmentarea cererii turistice 69
3.3 Sondaj de opinie efectuat în rândul populaţiei din comuna Moieciu 71
3.3.1 Concluzii rezultate în urma sondajului 72
CAPITOLUL 4: PERSPECTIVELE DEZVOLTARII SI MODERNIZARII ZONEI
AGROTURISTICE MOIECIU-BRAN 74
4.1 Direcţiile amenajării, modernizării şi valorificării agroturismului 74
4.2 Eficienţa economică şi socială a dezvoltării şi modernizării agroturismului în
zona Moieciu 80

CONCLUZII 88
BIBLIOGRAFIE 89

Bibliografie

Barbu Gheorghe "Turismul în economia naţională", Editura Sport-Turism,


Bucureşti, 1981
Catrina C. şi Lupu I. "Judeţul Braşov - monografie", Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1981
Defert Pierre "La localisation touristique", Editura Gurten, Berne, 1966
Istrate Ion, Bran Florina şi "Economia turismului şi mediul înconjurător", Editura
Roşu Anca Gabriela economică, Bucureşti, 1996
Minciu Rodica "Amenajarea turistică a teritoriului", Editura Sylvi,
Bucureşti, 1995
Minciu Rodica şi Ispas Ana "Economia Turismului", Universitatea Transilvania,
Braşov, 1994
Mitrache Stefan ş.a. "Agroturism şi turism rural", Editat de Fax-Press, Bucureşti,
1996

Pagina 2 din 65
Petrescu P. "Gospodării româneşti cu ocol întărit" în "Studii şi cercetări
de etnografie şi artă populară", Bucureşti, 1965
Rey Radu "Civilizaţie montană", Editura Stiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1985
Rey Radu "Viitorul în Carpaţi", Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1979
Stoica G. şi Moraru O. "Zona etnografică Bran", Editura Sport Turism, Bucureşti,
1981
Vuia R. "Tipuri de păstorit la români (sec.XIX şi începutul
sec.XX)", Editura Academiei, Bucureşti, 1964
*** Catalogul: Turism rural - un nou stil de vacanţă" - ediţia
pilot, 1997
*** Colecţia Revistei Tribuna Economică 1996 - 1998 (până la
nr.15)
*** O.M.T. - Tourism Marketing, Trend, 1993-1994
*** Harta turistică a judeţului Braşov

Pagina 3 din 65
INTRODUCERE

Stresul citadin îndeamnă tot mai mult pe locuitorii marilor oraşe să evadeze pentru a
regăsi, fie şi pentru câteva zile, frumuseţea şi măreţia naturii, liniştea patriarhală a unor locuri
mai ferite de trepidanta civilizaţie urbană.
Peisajele şi climatul, etnografia şi folclorul cinegetic şi piscicol, alături de alte
elemente existente în mediul rural, fac ca aşezările rurale să dispună de multiple posibilităţi
pentru turismul rural.
Amplasate într-un cadru natural atrăgător, fără surse de poluare, existenţa unui bogat
şi variat potenţial turistic, a unei infrastructuri în plin proces de extindere şi modernizare,
multiple posibilităţi de pătrundere şi vizitare, aşezările rurale sunt desemnate ca fiind una din
cele mai reprezentative şi mai importante arii turistice la nivel naţional.
Ca să cunoşti cu adevărat aceste zone, să descoperi bogăţia peisajelor şi patrimoniului
cultural, să întâlneşti locuitorii săi, cu modul lor de viaţă, cu tradiţiile şi obiceiurile lor, există
o singură posibilitate - vacanţa la ţară.

Pagina 4 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 1
AMENAJAREA TURISTICA IN VEDEREA PRACTICARII AGROTURISMULUI

1.1. Conceptul de amenajare turistică


Vitalitatea unui spaţiu geografic se bazează pe arta şi ştiinţa de amenajare a acestuia.
Turismul nu este numai un fenomen economic şi social, ci în acelaşi timp, un
fenomen "spaţial", spaţiul fiind o componentă a teritoriului naţional al unei ţări.
Elementele bazei tehnico-materiale ale turismului nu pot fi cercetate izolat, nu pot fi
desprinse din cadrul teritorial complex în care se află, ci numai în strânsă concordanţă cu
potenţialul fiecărei zone (baza de materii prime, căi de comunicaţii, surse de apă şi energie,
vestigii culturale şi altele), spaţiul amenajat presupunând un ansamblu de intercondiţionare cu
mediul.
Rezultă deci o strânsă legătură între amenajarea zonelor turistice şi amenajarea de
ansamblu a teritoriului. Principiile de bază legate de sistematizarea teritorială şi a localităţilor
formează cadrul general în care se va realiza şi procesul de amenajare a zonelor turistice.
Omul simte nevoia de evadare într-un spaţiu de odihnă şi recreere, nevoie care
impune măsuri deosebite de amenajare a teritoriului.
Amenajarea turistică este o formă particulară a planificării teritoriale, ce trebuie
analizată din punct de vedere fizic, economic şi social.
Ea este definită ca un proces dinamic, complex, de organizare ştiinţifică a spaţiului
turistic, luând în considerare relaţiile dintre mediu şi colectivităţile umane, precum şi toţi
factorii care influenţează aceste relaţii.
Amenajarea turismului are drept fundament necesitatea adaptării teritoriului la
problemele ridicate de dezvoltarea economico-socială şi se constituie dintr-un inventar de
tehnici pentru localizarea activi(ăţii şi pentru reglementarea utilizării spaţiului.
Pornind de la premisa că "orientarea geografică a activităţilor" reprezintă acţiunea
fundamentală a amenajării teritoriului, conţinutul şi aria problematică a acestei ştiinţe au
evoluat în strânsă conexiune cu tendinţa de concentrare a activităţilor în arii bine definite
precum şi cu nevoia corectării acestor concentrări şi a efectelor lor negative.
În consecinţă, actuala dezvoltare economică şi socială pune cu totul mai multă
acuitate necesitatea unei politici de amenajare a teritoriului care să ia în calcul "informaţiile
asupra spaţiului regional şi cele de comportament al firmelor".
În acelaşi timp se evidenţiază faptul că amenajarea teritoriului priveşte implantarea

Pagina 5 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

infrastructurii şi echipamentelor deopotrivă în industrie, agricultură, servicii etc., reclamând o


abordare globală, unitară a problemelor teritoriale. În aceste condiţii, amenajarea teritoriului
poate fi definită ca un proces de "punere în valoare a resurselor regionale, de îmbunăţă(ire a
cadrului de viaţă şi condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, totul prin atenuarea disparităţilor
regionale ale dezvoltării economice şi sociale, printr-o organizare prospectivă a spaţiului,
reaşezată pe o orientare voluntară şi concentrată a echipamentelor şi activităţilor".
De asemenea, interferenţa deciziilor de amenajare a teritoriului la nivel naţional şi
internaţional, restricţiile de mediu exterior - atât geografic cât şi economic - determină, în
politica de amenajare a teritoriului, şi raportarea la contextul internaţional.
Aceste elemente subliniază complexitatea activităţii de amenajare a teritoriului,
multitudinea planurilor de decizie în acest domeniu şi, corespunzător, varietatea tipologică a
acţiunilor, implicaţiile asupra dezvoltării economico-sociale de ansamblu.
Pentru amenajarea turistică, o problemă de bază o reprezintă selecţionarea teritoriului.
Criteriile ce stau la baza selecţionării teritoriului sunt multiple şi variate cu aspecte
particulare în cazul fiecărei situaţii, datorită unor factori ce intervin în luarea deciziilor.
Astfel, pentru zona Moieciu-Bran, consider că sunt valabile următoarele elemente:
configuraţia geografică: munţi, ape;
frumuseţea naturală a peisajului;
patrimoniul cultural şi istoric: artă, arheologie, biserici, folclor, etnografie etc.
condiţii meteorologice: importanţa climatului cald sau rece, umed sau uscat, nivelul şi
frecvenţa ploilor, direcţia principală a vântului, luminozitatea soarelui, puritatea aerului;
accesibilitate: aşezarea geografică, poziţionarea în raport cu traficul rutier, distanţa
apropiată de localităţi urbane şi rurale;
existenţa şi a resurselor de apă potabilă;
condiţii demografice: regiuni populate şi nepopulate, existenţa mâinii de lucru,
structura de vârstă, evoluţia demografică etc.;
condiţii social-economice: nivelul de trai din regiune, obiceiuri sociale, costurile forţei
de muncă, legi, reguli ce pot influenţa ambianţa turistică;
liniştea, vegetaţia.
condiţii de igienă: condiţii de igienă generală, poluarea apei, instalaţii sanitare;
Toate aceste elemente, dublate de dorinţa de întoarcere la locurile de origine,
generează în acest caz o formă particulară a turismului rural în această zonă, şi anume:
agroturismul.

Pagina 6 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2. Noţiunea de agroturism


Definiţia fundamentală a agroturismului trebuie să pornească de la necesitatea găsirii
de soluţii pentru gospodăriile rurale, în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea
potenţialului economic al acestora, dezvoltând servicii de găzduire şi de valorificarea
produselor proprii şi locale.
Agroturismul trebuie tratat ca un sistem complex ale cărui elemente componente se
află într-o strânsă relaţie de interdependenţă. Pe baza studiilor efectuate, s-a ajuns la
concluzia că agroturismul poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis, ca un sistem asupra
căruia se exercită numeroase influenţe din mediul extern şi care, la rândul său, influenţează
mediul extern.
Agroturismul poate fi privit şi ca pe o activitate practică ce reprezintă o latură
intrinsecă a economiei locale, având un caracter complex, îmbinând armonios: cadrul natural,
oferta de cazare, serviciile agroturistice. Toate acestea sunt puse la dispozi(ia turiştilor prin
intermediul unor tehnici şi metode ce îmbracă forma unor programe oferite pieţii turistice.
Dezvoltarea turismului în Carpaţi se referă la deschiderea unor noi posibilităţi de
odihnă şi recreere pentru diferiţi solicitanţi, atât din ţară cât şi din străinătate, posibilităţi
valorificate deocamdată în mai mică măsură faţă de potenţial.
O componentă de primă mărime pentru viitorul unei mari părţi a zonei de munte din
ţara noastră, o poate reprezenta dezvoltarea organizată a unui turism de tip rural, prin
desfăşurarea acestuia în interiorul gospodăriilor ţărăneşti.
Pentru ţărani, această activitate poate fi o bună sursă de completare a veniturilor.
Ceea ce însă trebuie să ştie o familie care primeşte turişti, în asemenea condiţii, este
faptul că, trebuie să asigure şi un minim de confort, sensibil egal cu cel oferit de hotel.
Acest fapt presupune un pas înainte spre civilizaţie, cu eforturi financiare reduse,
totodată în scopul refacerii for(ei de muncă şi creării condiţiilor de odihnă şi linişte.
Forma de turism preconizată poate interesa în perspectivă şi prin prisma climatului
general de destindere, în raporturile dintre state şi de îmbogăţire permanentă a formelor de
schimb şi colaborare, inclusiv turismul internaţional, fiind incontestabilă superioritatea
petrecerii concediilor de odihnă în condiţii de inedit, linişte şi alimentaţie de calitate sporită,
garantată din punct de vedere igienic şi sanitar, într-un mediu din cele mai pure.
De altfel, recomandarea Consiliului Europei în politica turismului este următoarea:
"să promovăm turismul rural unde este posibil, dar respectând mediul înconjurător şi
identitatea culturii locale.

Pagina 7 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

El va garanta menţinerea ecologică, culturală şi permanentizarea agriculturii".


Turismul rural, respectiv agroturismul, nu este o activitate nouă. De-a lungul timpului,
au existat facilităţi pentru turişti, făcute la sate, uneori spontan sau într-un stil organizat.
Astăzi însă aria turismului rural a crescut şi s-a extins.
Prin interacţiunea ce se stabileşte între activităţile şi serviciile prezentate se creează o
serie de avantaje sociale, avantaje de care beneficiază atât entitatea agroturistică, cât şi
mediul din care aceasta face parte: sunt activate tradiţiile social-culturale, meşteşugăreşti,
folclorice, se crează noi locuri de muncă.
Pusă în mişcare şi întreţinută de mecanismul cerere-ofertă, precum şi de un
management adecvat, activitatea agroturistică conduce la apariţia şi dezvoltarea unor efecte în
plan economic şi social.
Unitatea agroturistică oferă servicii de calitate, turiştii devin consumatorii acestor
servicii, iar pe măsura îmbunăţă(irii calităţii serviciilor creşte cererea turistică; are loc astfel
stimularea creativităţii şi competitivităţii, sunt activate noi domenii de activitate aducătoare
de venituri, se îmbunătăţeşte permanent infrastructura locală. Agroturismul este o formă de
turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce le oferă oamenilor ce iubesc
natura, cultura şi arta ţărănească; el oferă turiştilor posibilitatea de a-şi petrece timpul liber şi
vacanţele într-un mod diversificat în gospodăriile familiare, precum şi posibilitatea de a
consuma alimente proaspete obţinute în condiţii naturale şi cu valoare biologică ridicată.

Resursele existente în gospodăria rurală sunt puse la dispoziţia turiştilor prin


intermediul ofertelor de programare agroturistice, care pot îmbrăca forme diversificate şi de
asemenea pot crea multiple facilităţi:
servirea mesei inclusiv meniuri tradiţionale;
spaţiu, dotări şi alimente obţinute în condiţii naturale şi având o valoarea biologică
ridicată, pentru ca turiştii să-şi poată pregăti singuri masa;
posibilitatea oferită turiştilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri
tradiţionale din gospodărie, localitate sau zonă, cum sunt: şezători, hore săteşti, colinde,
târguri săteşti, târguri tradiţionale, nunţi etc.;
dotări şi amenajări proprii gospodăriei pentru recreere şi agrement, pentru activităţi
sportive şi de întreţinere.
Evoluţia socială şi tendinţele privind necesitatea petrecerii timpului liber într-un mod
cât mai plăcut şi divers creează premisele dezvoltării organizate a agroturismului. La acest
nivel agroturismul trebuie să dispună de un management capabil să armonizeze cadrul natural

Pagina 8 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

şi gospodăria ţărănească în scopul satisfacerii cerinţelor turismului modern.

1.3. Locul turismului rural în piaţa turistică internaţională


Fiind una din formele de atractivitate care satisface cerinţe personale, turismul este o
verigă premergătoare consumului final, cu efecte economice însemnate ce nu trebuie
ignorate. Trebuie arătat că prin rolul pe care îl are de a răspunde unor nevoi umane în special
de a participa la refacerea capacităţii de muncă, turismul contribuie la producerea venitului
naţional. Creatoare de venit naţional sunt nu numai alimentaţia publică şi transporturile
turistice ci şi activităţile desfăşurate de colectivele din unităţile de cazare şi bazele de
tratament.
Activitatea de turism internaţional se dovedeşte a fi deosebit de favorabilă pentru
creşterea venitului naţional în cazul ţării noastre (ca şi al altor ţări), această situaţie
datorându-se practicării de preţuri şi tarife mai ridicate în relaţiile cu turiştii străini,
comparativ cu cele utilizate în turismul intern. O asemenea practică decurge din faptul că pe
piaţa internaţională ac(iunea legilor economice care reglementează preţurile şi tarifele duce la
apariţia unor diferenţe în plus sau în minus faţă de preţurile şi tarifele întâlnite în raporturile
cu cererea internă.
Atenţia acordată turismului rural în zonele de munţi pe plan mondial şi mai ales în
Europa este desigur diferenţiată, dependentă de complexitatea factorilor, de stadiul de
dezvoltare al ţărilor în cauză, potenţialul economic având un rol foarte important.
Un număr mare de ţări au manifestat preocupare şi interes pentru menţinerea
populaţiei autohtone la acest tip de turism, prin metode de cointeresare şi ameliorare a
condiţiilor de viaţă care este în continuă creştere. Dezvoltarea agroturismului a condus la
creşterea veniturilor şi capacităţii de investiţii a agricultorilor, sporirea producţiei şi nivelului
de civilizaţie, realizarea unor importante venituri valutare.
Prezent într-un număr important de ţări cu tradiţie turistică: Italia, Franţa, Austria,
Finlanda, Canada, agroturismul conţine ideea cointeresării agricultorilor la dezvoltarea
turismului prin închirierea de locuinţe şi comercializarea produselor naturale şi a antrenării
turiştilor la activităţile agricole.
Modalitatea de sprijinire a agroturismului diferă de la ţară la ţară în funcţie de
condiţiile proprii de necesitate, de posibilităţi.
În Cehoslovacia gospodăriile individuale beneficiază de reduceri ale sarcinilor fiscale.
În Norvegia există o intensă preocupare pentru "sistemele de exploatare model", pe

Pagina 9 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

diverse dimensiuni şi condiţii de producţie. Investiţiile vizează construirea de imobile


agricole, iar subvenţiile sunt variabile, după suprafaţă, număr de animale şi volum de
producţie agricolă.
Germania a acordat sprijin pentru zonele de deal şi munte, în construcţia de drumuri
de acces, renovarea gospodăriilor vechi, asigurarea aprovizionării cu apă. De asemenea se
acordă ajutoare de investiţii pentru gospodăriile cu perspective.
În Marea Britanie se acordă subvenţii pentru modernizarea gospodăriilor, cu
adaptarea la nevoile regionale.
Alte ţări în care se acordă o importanţă deosebită agroturismului sunt: Elveţia, Franţa,
Italia, Belgia, Danemarca, Olanda, Spania.

Circulaţia din punct de vedere agroturistic a turiştilor în ţările care practică această
formă de turism reiese şi din tabelele de mai jos:

Sosirea turiştilor în ţări care practică agroturismul în perioada 1993-1994 în Europa


Tabelul nr.1.1.
Sosiri turişti Din care pentru % schimb faţă de Cuantumul de
(mii) agroturism anul precedent piaţă % - Europa
Ţara (mii)
1993 1994 1993 1994 1993 1994 1993 1994
Austria 19098 18257 954.9 912.8 0.03 -4.4 6.53 6.16
Franţa 59590 61300 1191.8 1226.1 8.26 2.87 20.39 20.67
Elvetia 12800 12750 640 637.5 1.59 -0.39 4.38 4.30
Belgia 3220 3285 64.4 65.7 9.38 2.02 1.10 1.11
Danemarca 1543 1569 30.8 29.2 7.98 1.69 0.53 0.53
Germania 15147 15200 217.8 231.7 -3.2 0.35 5.18 5.13
Italia 26113 25700 394.3 391.1 0.91 -1.58 8.93 8.67
Olanda 6049 5404 69.4 67.1 3.54 -10.66 2.07 1.082
Spania 39638 40600 421.6 422.1 2.85 2.43 13.56 13.69
Anglia 18535 19400 99.3 91.4 8.23 4.67 6.34 6.54
Norvegia 2375 2553 47.5 51.06 12.35 7.49 0.81 0.86
Suedia 650 659 13 13.18 4.33 1.38 0.22 0.22
Total 204758 206677 4144.8 4138.94 4.68 0.48 70.04 69.7

Sursa: OMT, Tourism Marketing Trend, 1993-1994.

Pagina 10 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Incasări din turismul şi agroturismul european în perioada 1993-1994


Tabelul nr. 1.2.
Incasări din turism Din care din agroturism
Ţara ( mil.$) (mil.$)
1993 1994 1993 1994
Austria 14832 15164 742 758
Franţa 25000 23750 500 472
Elvetia 7650 7732 383 387
Belgia 4053 4135 81 83
Danemarca 3784 3848 76 72
Germania 10982 10677 158 163
Italia 21577 19575 326 298
Olanda 5004 4431 57 55
Spania 22181 20974 236 218
Anglia 13683 12256 74 58
Norvegia 1975 2123 39 42
Suedia 3086 3129 62 63
Total 133807 127614 2732 2669

Sursa: OMT, Tourism Marketing Trend, 1993-1994

După cum se observă din tabelul nr.1, numărul turiştilor sosiţi în ţările care practică
agroturismul prezintă o uşoară tendinţă de scădere în Austria, Elveţia, Italia şi Olanda. Ţara
care înregistrează cel mai mare număr de turişti este Franţa cu 61300 mii în 1994, din care
pentru agroturism s-au înregistrat 1226 mii turişti, urmată de Spania cu 40600 mii turişti
sosiţi din care pentru agroturism 422 mii turişti şi Italia cu 25700 mii turişti din care pentru
agroturism un număr de 391 mii.
Din tabelul nr.2 observăm că încasările din agroturism pe plan european înregistrează
o uşoară scădere în ţările cu număr ridicat de turişti, în timp ce în ţările cu număr de turişti
mai scăzut, încasările din agroturism prezintă o u(oară creştere.
Din punctul de vedere al încasărilor din agroturism putem spune că acesta reprezintă
aproximativ 7% din totalul încasărilor din turism, în ţările în care agroturismul este dezvoltat
(Franţa, Austria, Elve(ia) şi aproximativ 3% în ţări cu un agroturism mai puţin dezvoltat
(Belgia, Italia, Spania).
Această situaţie ne îndreptăteşte să credem că ţara noastră ar putea să asigure celor ce
doresc să practice această formă de turism, condiţii ideale, ţinând cont de potenţialul său,
acesta fiind primul pas către o revigorare a turismului românesc.

Pagina 11 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.4. Experienţa României privind valorificarea resurselor turistice ale satului


În ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial, cazarea la
cetăţeni a vizitatorilor ocazionali a unor aşezări rurale. În mod organizat, în cadrul reţelei de
turism, încă din anii 1967-1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru
grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc al Mării Negre.
Incepând cu anul 1972, ca urmare a Ordinului Ministrului Turismului (OMT)
nr.297/1972, Centrul de cercetări pentru promovarea turismului internaţional a trecut la
identificarea şi selecţionarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc pentru
a fi lansate şi promovate în turism. În urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judeţene
de turism şi organele administrative locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi
internaţional circa 118 localităţi rurale.
Cu începere de la 16 iulie 1973 prin Ordinul Ministrului Turismului (OMT) nr.744 se
declară, experimental, sate de interes turistic, denumite "sate turistice" următoarele 13
localităţi rurale: Lereşti, Rucăr, Fundata, Şirnea, Sibiel, Răşinari, Tismana, Vaideeni,
Hălmagiu, Bogdan-Vodă, Vatra-Moldoviţei, Murighiol şi Sfântu Gheorghe. Prin acelaşi ordin
s-a aprobat cadrul de organizare, funcţionare şi îndrumare a activităţii turistice, ca şi de
promovare în turism a acestor localităţi.
În anul 1974 prin Decretul nr.225 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele
particularilor, făcând astfel satele turistice nefuncţionale pentru turismul internaţional. Dar, o
parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric
pe care ONT Carpaţi Bucureşti le-a contractat cu diferite firme din străinătate. De aceea ca
urmare a solicitării Ministerului Turismului s-a permis, ca o excepţie de la Decretul
nr.225/1974, vizitarea şi înnoptarea grupurilor de turişti străini în satele: Lereşti, Rucăr,
Sibiel, Murighiol şi Crişan. În realitate, numai satele turistice Sibiel şi Lereşti beneficiau de
"excepţia" de la Decretul nr.225/1974, în celelalte fiind interzisă cazarea străinilor la
particulari.
După 1989, prin Hotărârea Guvernului nr.438/1990 s-a înfiinţat Comisia Zonei
Montane din România (C.Z.M.R.) în cadrul căreia s-a creat primul compartiment de
agroturism, unde s-au pus bazele organizatorice ale turismului sural din ţara noastră.
De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.688/1990 s-au stabilit atribuţiile
C.Z.M.R., prin care şi modul de atestare a gospodăriilor agroturistice şi a direcţiilor de
acţiune pentru dezvoltarea agroturismului, pornind de la modernizarea gospodăriilor

Pagina 12 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

familiale, organizarea pensiunilor, sprijinirea cu materiale şi asistenţă tehnică a gospodăriilor


cu profil agroturistic înfiinţarea şi amenajarea de mici aşezări cu profil agroturistic.
Din anul 1993 prin reorganizarea C.Z.M.R., activitatea agroturistică a fost continuată
şi de Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (F.R.D.M.) care a adoptat o strategie de
promovare a acestei activităţi la nivelul forurilor guvernamentale şi neguvernamentale.
Totodată, F.R.D.M. a sprijinit înfiinţarea de noi agenţi economici sub forma societăţilor
comerciale, asociaţiilor şi fundaţiilor în scopul inplemetării şi dezvoltării turismului rural.
Incepând cu anul 1994 Ministerul Turismului, prin protocolul încheiat cu F.R.D.M.
privind colaborarea în promovarea şi dezvoltarea agroturismului şi îmbunăţă(irea cadrului
legislativ, dovedeşte un interes deosebit pentru această formă de turism. Astfel, prin Ordinul
Guvernului nr.62/1994 şi Legea nr. 145/1994 se stabilesc facilităţi pentru dezvoltarea
sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre.

1.5. Calitatea serviciilor turistice în gospodăriile ţărăneşti


În România, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.63/1997 privind stabilirea unor
facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, activitatea specifică se desfăşoară în cadrul
pensiunilor agroturistice şi turistice.
Pensiunile turistice au o capacitate de cazare de până la 20 camere, funcţionează în
locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente şi asigură cazarea turiştilor în spaţii special
amenajate şi condiţii de pregătire şi servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care asigură o parte din alimentaţia
turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie.
Tot Ordonanţa Guvernului nr.63/1997 stabileşte înlesnirile acordate persoanelor
fizice, asociaţiilor familiale şi societă(ilor comerciale care au ca obiect unic de activitate
asigurarea de servicii turistice în pensiuni. Inlesnirile cu impact direct sunt scutirea de plată a
impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor cu o capacitate de cazare de maxim
10 camere şi plata la tariful stabilit pentru consumul casnic al energiei electrice, gazului şi
serviciilor de telecomunicaţii de către pensiunile cu maxim 5 camere.
Potrivit Ord. M.T. nr.20/1995, pensiunile se clasifică pe stele.

Calitatea serviciilor pensiunilor este dependentă de următorii factori principali:


amenajarea spaţiilor destinate oaspeţilor;
pregătirea şi servirea mesei;

Pagina 13 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

condiţiile de vânzare a produselor obţinute în gospodărie;


relaţiile cu oaspeţii.
Calitatea "percepută" a serviciilor este influenţată şi de existenţa mijloacelor de
semnalizare exterioară a gospodăriei (panouri, stâlpi cu săgeţi indicatoare, plachetă montată
pe peretele casei sau pe poartă), precum şi de corespondenţa între conţinutul mesajului
publicitar din broşuri sau pliante şi realitate.

Spaţiile destinate oaspeţilor sunt camerele de dormit, grupul sanitar, bucătăria şi


anexele gospodăreşti. Principiul care trebuie aplicate este cel al redescoperirii şi conservării
specificului local. Totuşi, pentru grupul sanitar şi bucătărie, mai ales dacă aceasta este pusă la
dispoziţia oaspeţilor, care-şi pot pregăti ei în(işi câte ceva, sunt preferate elementele de
confort modern: pentru grupul sanitar - apă caldă, du(, W.C. interior; pentru bucătărie -
aragaz şi frigider. De asemenea, saltelele nu pot fi umplute cu paie.
Absenţa grupului sanitar interior nu elimină automat din circuitul turistic gospodăria
în cauză. De exemplu, vara, duşul poate fi amenajat sub forma unui rezervor plasat la
înălţime, deasupra unui spaţiu împrejmuit. Dimineaţa se umple rezervorul, care nefiind închis
deasupra, permite încălzirea apei peste zi, de la soare.
Pregătirea mesei de către gazdă se face cu respectarea tradiţiilor culinare ale locului.
Indiferent dacă vesela este din lut sau din porţelan, servirea trebuie făcută, în principiu, cu
respectarea regulilor de mânuirea şi aşezarea pe masă valabile în restaurant.
Pentru vânzarea produselor alimentare obţinute în gospodărie trebuie avut grijă ca
animalele să fie sănătoase, iar tratamentele chimice să fie restrânse la minimul necesar. Hârtia
folosită pentru ambalaj nu trebuie să fie o hârtie veche, reutilizată.
Relaţiile cu oaspeţii, începând cu primirea şi continuând cu întreţinerea comunicării,
implicarea oaspeţilor în activităţile gospodăreşti şi propunerile de divertisment, se dovedesc
definitorii. Este foarte probabil ca în absenţa unor relaţii cordiale, calde, prieteneşti, chiar în
condiţiile unor amenajări ale spaţiilor corecte, satisfacţia oaspeţilor să fie minimă. Un pahar
de băutură de "bun venit" oferit "din partea casei" îi apropie pe oameni de la început. Practic,
pentru turismul rural, comunicarea cu gazdele şi cu alţi săteni reprezintă o componentă a
însuşi produsului turistic.
În afara condiţiilor oferite în cadrul pensiunii care îi asigură oaspetelui serviciile de
bază, calitatea sejurului este influenţată de posibilităţile şi programele de petrecere a timpului
în împrejurimi.

Pagina 14 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.6. Aspecte din cadrul procesului de amenajare turistică a satului de munte în


vederea practicării agroturismului.
Condiţiile de desfăşurare a activităţilor turistice în zona de munte a României pot fi
considerate ca fiind dintre cele mai optime, cu nimic mai prejos majorităţii ţărilor cu specific
geografic asemănător, în măsură de a satisface cele mai mari pretenţii în natură de peisaj,
floră, faună şi sporturi de iarnă. Numărul mare de izvoare, pâraie şi râuri, înclinaţia moderată
sau abruptă a pantelor, posibilităţile de aprovizionare din ce în ce mai bune, vegetaţia şi
relieful mozaicat, vânatul şi pescuitul sportiv, toate acestea concurând la întregirea unui
ansamblu ce înglobează o excepţională valoare naţională.
Modul actual de exploatare a acestor resurse se exprimă prin investiţiile statului
pentru amenajarea staţiunilor balneoclimaterice sau de odihnă, a taberelor de vară şi de iarnă,
a complexelor sportive sau cabanelor turistice, înglobând activităţi de agrement, asistenţă
medicală şi comerţ. Se mai pot menţiona un număr restrâns de "sate de vacanţă", comparând
o formă mai mult experimentală de exploatare a rezervelor oferite de mediul rural montan.
Din ce în ce mai mulţi turişti în majoritate locuitori ai marilor oraşe îşi doresc condiţii
de linişte, odihnă şi reală recuperare, într-un cadru agreabil, cu program independent. Este
oportun să precizăm că atunci când folosim expresia"turism montan" nu ne referim la tipul de
petrecere a timpului liber prin deplasare de la o cabană la alta sau utilizând cortul propriu, ci
la un turism cu caracter prelungit, stabil, cu scop de odihnă şi reconfortare fizico-psihică prin
valorificarea cadrului natural, schimbarea de mediu şi relaxarea, într-un cadru mai apropiat de
natură, de firescul lucrurilor, adică tocmai acele elemente pe care omul modern le caută cu
din ce în ce mai multă asiduitate. În zona înaltă a coniferelor întâlnim pe lângă cadrul natural,
terenurile împânzite cu gospodării corespunzătoare scopului propus. Beneficiile previzibile şi
care pot fi luate în considerare, sunt atât economice, cât şi bine venite la implantul unui plus
de civilizaţie, la înviorarea vieţii social culturale a satului de munte. Aceasta se poate face
prin valorificarea rezervelor montane existente: piscicultura, pomicultura, albinăritul,
producţia artizanală, meşteşugurile.

Radu Rey diferenţia câteva forme de agroturism ce pot fi luate în considerare în


cadrul amenajării turistice a satului de munte.
De tip familial, situaţie care presupune ca gospodăria gazdă să pună la dispoziţia
turiştilor familişti bucătăria proprie şi eventual un surplus de alimente, urmând ca turiştii să-şi
asigure singuri prepararea hranei şi procurarea majorităţii alimentelor prin reţeaua comercială

Pagina 15 din 65
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

locală.
Prin gospodăriile pensiune, caz în care în cadrul unei gospodării cu animale puţine,
dar cu spaţiu suficient se organizează o mică pensiune destinată unui grup de 10-20
gospodării apropiate, care practică agroturismul în soluţia limitată de cazare şi mic dejun,
aprovizionarea acestor pensiuni urmând a se realiza prin sistemul cooperaţiei săteşti.
Turismul spontan, care se referă la circulaţia turistică internă, ocazională, nedirijată,
cu rămâneri solitare sau în grupuri restrânse în gospodăriile ţărăneşti, pentru scurt timp şi fără
preţenţii deosebite pentru confortul cazării, prepararea mesei, şi alte servicii.
Dezvoltarea unui astfel de turism venit în sprijinul agriculturii montane, presupune
durată, uneori îndelungată ritmuri de integrare mai lentă şi inegală, neforţate şi testate în
cadrul unor experimente asistate riguros, ştiinţific şi finalizate prin creearea unor metode care
ulterior să poată face obiect de extindere, fenomen ce se cere însoţit de o riguroasă
organizare.
Intr-o regiune geografică unde aproape întreaga activitate umană este legată direct şi
nemijlocit de zootehnie, unde în strânsă dependenţă de aceasta se deschide perspectiva unei
noi şi importante sfere ale economiei prin dezvoltarea turismului de tip specific montan, în
această regiune unde interesele economice se îmbină cu interesul general şi vital de
integritate a fiinţei noastre naţionale, unde etnografia înmagazinează veritabile comori de
înaltă valoare tradiţională şi artistică, cu valenţe semnificative nu numai pentru cultura
poporului nostru ci într-o mare parte universal valabile, într-o asemenea regiune geografică
unde natura însăşi a influenţat puternic structura psihică a locuitorilor determinându-le atât
cultura cât şi evoluţia istorică, noţiunea de "amenajare turistică" dobândeşte în mod necesar o
îmbogăţire a conţinutului şi semnificaţiei întrunind elemente componente pentru atribuirea
caracterului de specificitate.
Această specificitate, dictată de relief, climă, structură economică şi tradiţiile pozitiv
istorice ale locuitorilor, reprezintă în fond o acţiune de continuitate a modului de tratare
general valabil pentru dezvoltarea turistică a zonei Moeciu-Bran.
Luând ca bază principiile enunţate, ar urma ca în zona de munte, amenajarea turistică
să aibă în vedere rezolvarea problemelor legate de introducerea elementelor de civilizaţie în
strânsă legătură cu aspectele economice, conservare etnografică, etc.

Pagina 16 din 65
CAPITOLUL 2
OFERTA TURISTICA A ZONEI MOIECIU-BRAN

2.1. Zona turistică Moieciu-Bran - încadrare în ansamblul judeţului, scurt istoric.


Cu o poziţie centrală în cadrul ţării, teritoriul judeţului Braşov este cuprins între
45°10'13" - 46°12'12" latitudine nordică şi 24°39'44" - 26°6'11" longitudine estică; pe
latitudine se extinde pe o suprafaţă de 88,6 km (extremitatea sudică fiind situată în masivul
Leaota, iar cea nordică în dealurile Homoroadelor, la nord-vest de satul Drăguşeni), iar pe
longitudine se întinde pe o suprafaţă de 112,6 km (extremitatea vestică se află în lunca
Oltului lângă Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzoielului.
Situat în partea sudică a judeţului Braşov Culoarul Rucăr-Bran reprezintă o zonă cu o
poziţie de la nord la nord-est la sud-sud-vest, cuprinsă între Munţii Piatra Craiului la vest şi
Munţii Leaota şi Bucegi la est. Acest spaţiu carpatic are o suprafa(ă de circa 775 km2 şi se
desfăşoară pe o lungime de 45 km, între localităţile Stoeneşti şi Sohodol, având lăţimea
maximă de 14 km în dreptul comunei Moieciu. Sectorul nordic al Culoarului Rucăr-Bran se
încadrează în judeţul Braşov în timp ce sectorul sudic aparţine judeţului Argeş.
Acest culoar este o depresiune tectonică de scufundare, apărută pe seama unei flexiuni
ale cristalinului Făgăraş-Leaota, invadată în timpul Jurasicului (când s-a depus o cuvertură de
roci calcaroase, în mare parte recifale) şi a Cretacicului mediu (când s-au depus depozite de
gresii şi conglomerate de Bucegi) modelată submarin şi inclusiv Carstic în timpul regresiunii
marine. Acest spaţiu ce se suprapune culoarului, s-a individualizat în Mezozoic, în urma
mişcărilor de cutare, prin care s-au înălţat sinclinalele Bucegi şi Piatra Craiului şi anticlinalul
Leaota.
Fundamentul culoarului este format din formaţiuni petrografice dure, cristaline.
Pe la mijlocul Mezozoicului, teritoriul actual al Culoarului Rucăr-Bran a funcţionat ca
un bazin de sedimentare încadrat în masivele cristaline ale Leaotei, Făgăraşului şi Iezerului.
După sedimentarea completă din Cretacic, culoarul devine uscat, intrând astfel sub incidenţa
factorilor erozionali.
Culoarul Rucăr-Bran are configuraţia unui amfiteatru ce coboară în trepte de la sud
spre nord, de circa 1350 m (cumpăna apelor dintre bazinul Oltului şi al Dâmboviţei cu pasul
Giuvala - 1240 m) până la circa 900 m în apropiere de Bran. Acest ansamblu prezintă
trăsăturile unei suprafeţe de nivelare, denumită şi Platforma Branului, adânc fragmentată de
reţeaua hidrografică a râului Turcu împreună cu afluenţii acestuia.

Pagina 17 din 65
Branul este compus din trei comune, totalizând un număr de 14 sate. Aceste sate se
grupează în funcţie de altitudine în: "Satele Branului de Jos" şi "Satele Branului de Sus".
Satele Branului de Jos sunt: Cheia, Moieciu de Jos, Şimon, Predeluţ, Sohodol, Bran şi
Poarta. Satul situat la altitudinea cea mai joasă este Sohodolul (710 m), iar cel situat la
altitudinea cea mai înaltă este Moieciu de Jos (1200 m).
Satele Branului de Sus sunt: Peştera, Măgura, Moieciu de Sus, Drumul Carului,
Fundata, Fundăţica şi Şirnea. Aceste sate ocupă partea cea mai înaltă a Platformei Branului
formând un areal de sate risipite, în formă arcuită de o parte şi de alta a şoselei principale,
dominând satele Branului de Jos cu circa 200 m. Satul situat la altitudinea cea mai joasă din
această grupare este satul Măgura (900 m), iar cel situat la altitudinea cea mai mare este
Fundata (1360 m), de altfel situat la cea mai mare altitudine din ţară.
Este de remarcat faptul că între satele Branului de Sus şi satele Branului de Jos există
o întrepătrundere care dă un caracter omogen întregii risipiri sub forma unei mari aşezări
rurale.
Comuna Moieciu se întinde de la centrul Branului spre sud-vest, la o distanţă de 32
km de municipiul Braşov şi la 16 km de ora(ul Râşnov, având un relief muntos şi ocupând o
suprafaţă de 103,4 km2. În componenţa comunei intră următoarele sate: Moieciu de Jos,
Cheia, Drumul Carului, Măgura, Peştera şi Moieciu de Sus. Sediul comunei Moieciu se află
la Moieciu de Jos, celelalte sate fiind dispuse faţă de aceasta la următoarele distanţe: Cheia la
3 km, Drumul Carului la 6 km, Măgura la 7 km, Moieciu de Sus la 9 km şi Peştera la 12 km.
Incadrarea comunei Moieciu în cadrul judeţului Braşov se reflectă pe harta de la
pagina următoare.
Dovezile materiale scoase la iveală prin investigaţiile arheologice mai vechi, precum şi prin
cele efectuate după anul 1950 de către colectivul de cercetători de la Muzeul de Istorie
Braşov în punctele Valea Coacăzei, Drumul Carului, Peştera Mare şi Peştera Liliecilor, atestă
existenţa vieţii omeneşti pe aceste meleaguri încă din cele mai îndepărtate timpuri. Astfel,
cele mai vechi urme de locuire cunoscute în zona Branului, datează din Paleoliticul mijlociu
(aproximativ 60.000-40.000 î.e.n.) şi din Paleoliticul superior (40.000 - 10.000 î.e.n.) cum ar
fi cele din Peştera Mare, Peştera Liliecilor şi Valea Coacăzei. Alături de uneltele din sile şi de
resturile osteologice descoperite în Peştera Liliecilor a fost găsit primul vestigiu fosil uman
aparţinând Paleoliticului superior din ţara noastră. Din Peştera Mare provin şi unelte specifice
sfârşitului Paleoliticului superior (9000 î.e.n.) şi ceramică neolitică (4000 î.e.n.), ca indicii de
locuire.
Oamenii locuiau în bordeie sau îşi construiau case cu schelet de lemn şi pereţi din

Pagina 18 din 65
nuiele împletite şi lipite cu lut. În locuinţele neolitice au fost descoperite şi vetre pentru foc,
unele din Epoca Bronzului (1500 î.e.n.) apar(inând populaţiei geto-dacice care a locuit aici.
Caracterul descoperirilor arheologice, bogăţia de urme materiale, precum şi
toponimile şi hidronimile păstrate până astăzi (Sohodol, Bran) constituie dovezi că aceste
zone au avut o populaţie locală permanentă, organizată în forme administrative
corespunzătoare perioadelor istorice prin care au trecut.
Munţii Carpaţi nu au constituit piedici pentru mişcarea populaţiei dintr-o zonă în alta,
ci o axă de legătură şi convieţuire.
Prin intensificarea preocupărilor defensive ale regalităţii ungare, Branul devine în
secolul al XIII-lea, regiunea "cheie" pe drumul de circulaţie dintre Transilvania şi Ţara
Românească. Din acest fapt rezultă şi interesul major pentru stăpânirea acestor locuri.
Braşovul care era un mare centru comercial era cel dintâi interesat să-l stăpânească.
Când în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, regele Ungariei Ludovic I pierdea Cetatea
Rucărului în favoarea Tării Româneşti, construirea Cetăţii Branului, care avea să înlocuiască
Rucărul, s-a impus cu necesitate ca punct de apărare al drumului ce lega Braşovul de
Câmpulung.
Privilegiul ridicării acestei cetăţi între anii 1377-1378 a fost acordat braşovenilor "cu
propriile lor osteneli şi cheltuieli".
Construcţia a fost înălţată pe o stâncă înaltă de 30 m, având o poziţie strategică
dominantă, deasupra trecătorii. Arhitectura cetăţii poartă amprenta mai multor stiluri
arhitectonice, ca urmare a intervenţiilor pe care le-a suferit în decursul celor peste 600 de ani
de existenţă.
După construc(ia cetăţii, aceasta primeşte şi un domeniu feudal, din care făceau parte
satele săcelene, Apaţa, Crizbav, Zărneşti, Tohan, Satul Nou şi Vlădeni ca şi ţinuturile
împădurite din regiunile muntoase ale Branului, presărate cu aşezări risipite, păstorale, care
aveau să formeze mai târziu nucleele viitoarelor sate.
În acelaşi timp, ca urmare a intensificării schimbului de produse, Branul devine şi
centrul de vamă după ce acesta fusese retras de la Rucăr. În această perioadă cetatea a
îndeplinit rolul de supraveghere a traficului comercial prosper între Braşov şi Ţara
Românească. Această misiune economică a încetat în 1836 când vama de la Bran s-a mutat
cu circa 18 km spre sud la Giuvala.
La începutul secolului al XV-lea, între anii 1412-1419, cetatea Branului trece în
stăpânirea Tării Româneşti considerată "un punct întărit" împotriva expansiunii otomane,
pentru ca la sfârşitul aceluiaşi secol să intre în stăpânirea Braşovului.

Pagina 19 din 65
Primele confirmări a existen(ei satelor brănene, consemnate în registrele "hotarului
Branului" datează din jumătatea secolului al XVII-lea. Brănenii erau atunci "colibaşi". Ei
dispuneau de vite, terenuri de păşunat, ogoare, pentru care plăteau impozite crăieşti.
În ceea ce priveşte sistemul de organizare a satelor brănene acesta corespunde celui
specific satelor româneşti din feudalism, cu dregători aleşi de obşte din mijlocul lor: guzi şi
pârgari. Ambiţiile administrative, financiare şi jurisdicţionale ale castelanilor şi
vicecastelanilor, reflectă atât stratificarea socială cât mai ales obligaţiile ţăranilor faţă de
stăpânii feudali: regele, biserica şi cetatea. La 1 decembrie 1920 Castelul Bran este donat
Reginei Maria când s-a întocmit prima "conscripţie urbarială a Branului": "Noi Consiliul
orăşenesc al ora(ului Braşov - se menţionează în actul de donaţie - am decis unanim în (edinţa
festivă de azi să dăruim Majestăţii sale Reginei Maria a României Mari, străvechiul Castel al
Branului, atât de bogat în amintiri istorice .... ca semnul profundei veneraţii şi al
sentimentelor neclintite, dinastice ale oraşului nostru."
După moartea Reginei Maria, în anul 1938 potrivit testamentului "Castelul Bran cu tot
ce se găseşte în el, cu toate terenurile şi construcţiile", a fost lăsat fiicei sale Ileana, stabilită la
Bran după căsătoria cu Arhiducele Anton de Hasburg.
În anul 1940 caseta cu inima reginei Maria, depusă în 1938 la Balcic în biserica Stela
Maris, a fost adusă la Bran şi aşezată într-o nişă săpată în stânca muntelui Măgura din
apropierea Castelului. În apropierea zidului medieval de apărare şi a centralei electrice
ridicată în anul 1933 Domniţa Ileana a construit în 1943 spitalul "Inima Reginei" pentru
îngrijirea răniţilor de război şi a localnicilor.
La începutul anului 1948 când Principesa Ileana este nevoită să părăsească Branul
împreună cu întreaga familie, Castelul Bran intră în patrimoniul statului român, iar în anul
1956, amenajat ca muzeu de istorie şi de artă este deschis publicului vizitator.
Ocupaţia principală a brănenilor a fost de la început păstoritul, cu vărare în zonele
apropiate de păşunile alpine, iar iernarea în sat; influenţaţi de săceleni, brănenii au adoptat un
păstorit transhumant atât ca manifestare, cât şi ca organizare a stânei şi a utilizării
terminologiei păstorale. Asupra vechimii turmelor transhumante prin Bran, stau mărturie
documentele prin care erau stabilite normele privind reglementarea trecerii acestora şi
Decretul emis de "Guberniul Transilvaniei" - primul act normativ în legătură cu paşapoartele
necesare păstorilor care însoţeau turmele.
Prin acţiunile ei, populaţia brăneană a luptat alături de celelalte mase din România
pentru realizarea unităţii poporului român, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, pentru
păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite din cele mai vechi timpuri.

Pagina 20 din 65
2.2. Potenţialul turistic al zonei
Patrimoniul turistic reprezintă un dar al naturii şi un rezultat al creaţiei, efortului şi
inteligenţei umane, constituind o condiţie fără de care turismul nu poate fi practicat, deoarece
alcătuieşte oferta turistică de bază şi determină mărimea atracţiei justificând astfel circulaţia
turistică.

2.2.1. Resurse turistice naturale


a. Relieful
Relieful Branului reprezintă forme destul de variate, produse în cea mai mare parte de
agenţii externi, îndeosebi de eroziunea apelor care a sculptat dealuri în clinele munţilor
Bucegi şi Piatra Craiului, apoi în dealuri au ros văi şi au nivelat terase largi. Astfel putem
împărţi relieful Branului în trei platforme:
Platforma Branului;
Platforma Fundata;
Platforma Peştera-Simon.

Platforma Branului cu aşezări şi gospodării risipite până sub abrupturile Pietrei


Craiului şi Bucegilor, poate fi cuprinsă cu privirea de la înălţimea "gâlmelor" calcaroase ce se
înalţă deasupra plafonului general al acesteia.
Complexele carstice de Şirnea, Peştera, Măgura şi Fundata situate parţial pe masivele
calcaroase ne întâmpină cu lumea misterioasă a peşterilor, avenelor, dolinelor şi cheilor,
elemente de certă polarizare a fluxului turistic.
Platforma Fundata este mai înaltă şi mai împădurită şi constituie comportamentul
sudic al platformei brănene.
Platforma Peştera-Şimon este situată în partea nordică a platformei brănene şi este
mult mai netedă. Relieful acesteia este reprezentat prin doline, mici chei, peşteri şi este bine
conservat.
Astfel, când vii pe D.N.73 Braşov-Câmpulung şi te apropii de Bran ai în stânga la est
dealurile Sohodolului, avangarde ale munţilor care alcătuiesc Masivul Bucegi, iar la dreapta,
la vest, impozanta Măgura (1375 m în vârful Măgura Mică). Dintre dealurile Sohodolului
cele mai însemnate sunt: Bradul înalt - 1012 m, Malu lui Iacob - 861 m, Muchia Bălţatului -

Pagina 21 din 65
815 m şi Dealul Iorgii - 853 m. Tot pe partea stângă avem Dealul Castelui -879 m, Dealul
Văii Grajdului -942 m şi Dealul Văii Reci - 915 m acesta din urmă fiind pe teritoriul satului
Poarta.
Satului Şimon îi aparţin următoarele dealuri: Balabanul - 1019 m, Muchia Scorţii -
1102 m şi Secătura - 1194 m.
Satului Fundata îi aparţin: Grădişte -1263 m, Colţul Ars -1293 m şi Colţul Şoimului -
1362 m.
Comunei Moieciu îi aparţin Dealul Cremenei -1208 m şi La Bisericuţă -1335 m.
Toate aceste dealuri locuite, sunt prelungiri ale munţilor care se leagă de Masivul
Bucegi. În partea dreaptă a şoselei, dealurile sunt la fel, atât în ceea ce priveşte originea cât şi
înfăţişarea lor de culmi paralele, despărţite prin pâraie. Toate sunt prelungiri ale picioarelor
munţilor ce se leagă de Piatra Craiului.
Măgura -1395 m este izolată de Masivul Piatra Craiului prin crăpătura "prăpastiei" şi
Râul -1238 m, acoperită cu păduri de fag pe versantul nordic şi un gol stâncos, sau păşuni şi
fâneţe presărate pe alocuri cu păduri de molid pe versantul sudic. De asemenea, în această
zonă se mai află dealurile Munteanul -1018 m, Prislopul, Colţul cu Afini, Gâlma şi Merelul,
care se află pe teritoriul satului Măgura; Dealul Bisericii -1103 m, Vârful lui Stravă -1188 m
şi Poiana Stânii, aflate în satul Peştera; Dealul Voineştilor-1168 m, Podul Paltinului -1145 m
şi Dealul Vârful Micului -1185 m aflate pe teritoriul satului Şirnea.
Munţii care fac parte prin natura lor din Masivul Bucegi şi care teritorial aparţin
Branului sunt: Zănoaga-1642 m, Ciubotea, Clincia -1746 m, Noaghea -1705 m, Predu(ul
-1393 m, Vlădoaia, Gaura, Că(un-2214 m, Guţanul -2246 m, Grohotişul -2168 m şi Pleaşa
-1455 m.
În proprietatea comunei Moieciu sunt: Bucşa -1848 m, Bărbuleţul -1600 m,
Clăbucetul -1450 m şi Stănicioaiei - 1510 m.
Pe versantul de est al Pietrei Craiului sunt munţii: Curmătura, Mărtoiu şi Vlăduşca
care se întind până în creasta Pietrei Craiului - 2240 m, Zănoaga -1423 m, şi mai departe până
pe tăpşanul Pietrei Craiului.

b. Clima
Condiţiile climatice la nivelul regiunii sunt influenţate mai ales de relief, relief care
antrenează o deplasare a maselor de aer de la vest către est şi dezvoltă centrii barici de mică şi
maximă presiune atmosferică care introduc modificări în deplasarea acestora.

Pagina 22 din 65
Relieful influenţează clima prin altitudine şi orientarea culmilor, introducând
modificări în valorile elementelor climatice care în mod obişnuit se desfăşoară astfel:
temperatura scade cu cât urcăm în altitudine, iar precipitaţiile cresc în acelaşi sens.
Clima care domină regiunea Branului se încadrează prin particularităţile sale
climatului montan moderat, fiind influenţat de masivele înalte ale Carpaţilor Meridionali.
Clima se caracterizează prin veri relativ călduroase, toamne lungi calde şi uscate, ierni mai
moderate decât pe culmile montane din jur şi primăveri scurte şi reci.
Regimul termic se caracterizează prin valori medii anuale de 4°-8°C . Astfel
temperatura medie a iernii este de -4°C, primăvara având o temperatură medie de 5°C, vara
de 17 °C, iar toamna - un anotimp constant, are temperatura medie de 7°C.
Precipitaţiile anuale sunt abundente, această umezeală având drept cauză apropierea
munţilor acoperiţi de păduri întinse.
Interesant pentru fluxul turistic este durata medie a stratului de zăpadă. În timp ce în
Poiana Braşov se înregistrează în medie 130-140 zile cu strat de zăpadă, la Fundata stratul de
zăpadă rezistă până la 160 de zile, de unde rezultă reale posibilităţi de practicare a sporturilor
de iarnă pe perioadă foarte îndelungată. La Fundata stratul de zăpadă se menţine de la
mijlocul lunii noiembrie până în luna aprilie.
Vânturile întâlnite în această zonă sunt următoarele:
"Vântul din Sus", care bate dinspre sud şi este un vânt cald şi aducător de ploaie ce
bate regulat din aprilie până în octombrie;
"Vântul din Jos", care bate de la nord, un vânt rece ce aduce vara vreme uscată, iar
iarna zăpadă;
Vânturi cu caracter local, care se simt mai ales în gura văilor.
"Vântul de nord-vest şi de nord-est" numit şi "Nemere", care bate mai ales primăvara
după topirea zăpezii. Legendele spun că de obicei când bate acest vânt, producţia pomicolă
din toamnă va fi săracă;

Topoclimatul Platformei Fundata, la altitudinea de 1100-1400 m se caracterizează


prin temperaturi medii anuale cuprinse între 4° - 6°C, numărul mediu al zilelor de iarnă fiind
de 50-70 anual, al zilelor cu înghe( de 150-160, iar al zilelor de vară 25-30 zile pe an. Se
remarcă o permanentă mişcare de aer sub forma unor curenţi pe direcţia nord-est şi sud-vest.
Precipitaţiile sunt bogate, cu ploi torenţiale frecvente, iarna stratul de zăpadă nedepăşind în
medie 50 cm. Este climatul cel mai uniform din tot culoarul depresionar, favorabil
păşunatului, dezvoltării pajiştilor, fondului forestier şi chiar favorabil culturii cartofului.

Pagina 23 din 65
Topoclimatul pantelor nordice este cuprins între 650-1100 m, fiind specific Platformei
brănene. Astfel, zona pe care dorim să o amenajăm se caracterizează prin temperaturi medii
anuale cuprinse între 5°-7°C cu precipitaţii puţine. Acest topoclimat permite dezvoltarea
deosebită (alături de creşterea animalelor) a pomiculturii precum şi cultura pe agroterase a
cartofului, orzului şi porumbului furajer.
Deci pe ansamblu condiţiile climatice ale zonei Branului sunt favorabile activităţilor
turistice în tot timpul anului.

c. Hidrografia.
Atracţia turistică nu o constituie numai relieful cu care natura a fost foarte darnică, ci
şi văile scăldate de ape repezi şi zgomotoase de munte sau cele ce susură unduindu-şi domol
scurgerea, atrase fiind de al(i afluenţi.
Tinutul fiind muntos şi cantitatea de precipitaţii ce cade fiind foarte mare, întâlnim
multe izvoare, pâraie care se adună spre artera principală - râul Turcu. Numele acesta se dă
râului de la împreunarea Şimonului cu Moieciu şi până la vărsarea lui în Bârsa. Cei mai
însemna(i afluenţi sunt:
- Şimonul care izvorăşte de sub vârful Omu, din Că(unul Mare, înainte de a se vărsa
în Turcu primeşte pe dreapta ca afluent valea Tisei care îi aduce apele de sub Noaghea, apoi
primeşte Moieciul tot pe dreapta care la izvoare este format din Valea Bângălească şi Valea
Popii. El curge liniştit printr-o vale longitudinală paralelă cu munţii şi dealurile, la Cheia
trece printre stâncile calcaroase ce formează un mic defileu, după care albia i se lărgeşte
formând terase pe care s-au aşezat locuitorii. Prime(te apoi pe dreapta Valea Lungă iar din
stânga Valea Zbârcioarei, de asemenea în Zbârcioara se scurg toate pâraiele care vin din
Şirnea, Măgura şi Peştera: pârâul Cambului, Valea Coacăzei, pârâul Carboşeştilor.
În râul Turcu se mai varsă din dreapta Valea Rece, Valea Grajdului şi Poarta.
Râul Turcu este principala apă curgătoare a Branului ce se scurge spre depresiunea
Braşovului, aparţinând sistemului hidrografic Olt. Bazinul hidrografic al Turcului drenează
Platforma brăneană pe o lungime de 25 km, suprafaţa bazinului său fiind de 200 km2.
Direcţia de curgere a râului se suprapune înclinării generale a Platformei brănene pe direcţia
nord-este, sud-vest.
Apele brănene, deşi mici ca debit au fost folosite îndeosebi în amplasarea fierăstraelor
şi pivelor, multe din acestea întâlnindu-se şi astăzi.
Zona pe care dorim s-o amenajăm este mărginită în partea de est de afluentul Şimon,

Pagina 24 din 65
în partea de sud de afluentul Valea Lungă şi în partea de nord-vest de Râul Turcu.
Peisajul este deosebit de atractiv pentru turiştii ce vor poposi pe aceste meleaguri.

d. Vegeta(ia
Având în vedere relieful variat şi deosebirile de altitudine, precum şi varietatea
alcătuirii geologice, în zona Moieciu găsim reprezentanţi ai florei mediteraneene, alături de
cei ai florei baltice şi pontice. Uneori plantele pontice frunzoase cum este "Ochiul Boului"
sau "Brusturele Amar", înaintează în regiunea florei baltice reprezentată prin pădurile de
brazi, iar flora alpină este reprezentată de Cătină şi Coacăză. Reprezentante ale florei
mediteraneene sunt: nucul, liliacul şi alunul. Ca o curiozitate, tot aici se întâlneşte Garofiţa
Pietrei Craiului - monument al naturii, acesta fiind sigurul loc din ţară şi din lume unde se
întâlneşte această specie de floare.
Pădurea este forma preponderentă de vegetaţie.
Stejarul, care aparţine florei pontice este mai rar, întâlnind mai mult soiuri înrudite cu
el: Platinul, Ulmul, Frasinul, Teiul, Ar(arul şi Fagul. În locurile mai joase şi umede sau de-a
lungul văilor întâlnim: Plopul, Răchita şi Salcia. Până la înălţimi de 200 m se pot întâlni
Fagul, singur sau însoţit de Mesteacăn, Paltin sau Brad. De la 1200 m predomină Bradul spre
poalele munţilor Bradul Alb, iar înspre vârfuri Bradul Roşu.
La marginea pădurilor, începe zona alpină unde se întâlneşte foarte des afinul. Pe
unele feţe expuse la soare, cum este partea de sud-est a Măgurei în loc de pădure întâlnim
tufişuri de plante mărăcinoase cu caracter de stepă cum ar fi: Păducelul, Porumbarul şi
Măceşul.
Flora coastelor, poienelor, fâneţelor şi livezilor, încadrate de pădurea de fag,
împestriţat cu mesteacăn, o formează specii felurite ca: muşeţelul, urzica crăiască, izma
creaţă, urzica moartă şi loboda. Pe alocuri, pe solurile mai grase cresc: spanacul stânilor,
ştevia, măcrişul, coada calului, nalba mare. Prin livezi întâlnim: ciuboţica cucului, coada
şoricelului, iarba lăptoasă, ochiul boului, macul roşu, sunătoarea; în locurile mai stâncoase
cresc: violetele şi stânjenelul.
Printre pâlcurile de pădure cresc mulţi bureţi comestibili: ciuperca, mânătarca.
În pădurea de brad găsim: coada mielului, iarba roşie, bujorii de munte, iar pe lângă
poteci: pliscul cocorului, papucul doamnei, gălbenelele de munte.
Poienile şi potecile regiunilor alpine sunt populate de plante cu frunze mici şi tari:
păiuşul, iarba aspră şi inul sălbatic.

Pagina 25 din 65
e. Fauna.
Fauna ţinutului este tot la fel de variată ca şi flora. Prin apele de munte, prin luminişul
poienelor, prin frunzişul şi desimea codrilor, forfotesc o mulţime de vietăţi mari şi mici.
Fauna pădurii în frunte cu ursul, lupul, mistreţul, căprioara, capra neagră, este cea care
predomină. Alături de acestea mai întâlnim: râsul, pisica sălbatică, iar pe marginea apelor
vidra.
Prin apele reci ale pâraielor şi râurilor se întâlnesc păstrăvii şi zglăvocile.
Prin poieni, livezi şi fâneţe trăiesc diferite insecte cum ar fi lăcusta, greierele,
coropi(niţa. Alături de ele întâlnim insectivore ca de exemplu: sobolul, ariciul şi rozătoarele:
şoarecele de pădure, cloţanul; carnivorele: dihorul, nevăstuica, jderul şi vidra.
La limita pădurii de fag putem întâlni veveriţa, iepurele, lupul şi vulpea, iar prin
pădurea de fag şi brad: mistreţul, ursul, râsul şi pisica sălbatică. La marginea zonei alpine
trăiesc căprioara, cerbul şi capra neagră.
Păsările cele mai numeroase sunt: uliul, gaiţa, şoimul, vulturul negru, găinuşa,
prepeliţa, porumbelul sălbatic, cucul, privighetoarea, mierla, bufniţa, sticletele, piţigoiul şi
ciocănitoarea.
Prin frunzişul pădurilor sau prin crăpăturile stâncilor de pe coastele însorite se târăsc:
şopârla verde, guşterul, şarpele de casă, tritonul şi vipera cu corn.

2.2.2. Resursele turistice antropice


Zona turistică Moieciu prezintă numeroase resurse antropice de interes pentru turiştii
ce poposesc aici. Astfel ea se suprapune sub aspect geografic platformei brănene, acelor
locuri situate între abruptul Bucegilor şi creasta Pietrei Craiului având ca centru polarizator
Branul, poartă larg deschisă de pătrundere în culoar dinspre depresiunea Braşovului.
Astfel intrarea şi ieşirea din ţinutul Tării Bârsei sunt păzite de Castelul Cetatea
Turcului ("Turts-fest") nume sub care mai este cunoscut castelul Bran, ce reprezintă şi
principalul obiectiv turistic al zonei.
Castelul Bran, întâlnit în documentele medievale sub numele de Cetatea Bran, a fost
construit de către braşoveni în urma privilegiului din 19 noiembrie 1377, cu scopul de a
supraveghea şi de a apăra aceste locuri pe unde trecea unul din cele mai importante drumuri
de legătură dintre Transilvania şi Ţara Românească. În acelaşi timp în apropierea cetăţii s-a

Pagina 26 din 65
construit un punct de vamă unde se percepea taxa de 3% din valoarea mărfurilor care erau
tranzitate pe drumul Branului.
Pentru veniturile necesare între(inerii, castelului i-a fost atribuit un domeniu alcătuit
din 12 sate din Ţara Bârsei şi aşezările brănene, risipite pe dealurile dintre Munţii Bucegi şi
Piatra Craiului.
Conducerea castelului şi domeniul Bran a fost încredinţată de către Voievodul
Transilvaniei unui castelan, care pe lângă funcţia militară de comandant al garnizoanei
îndeplinea şi atribuţii administrative şi jurisdicţionale.
Din anul 1498 castelul şi domeniul Branului au fost zălogite Braşovului care le-a
stăpânit cu titlu de posesor până în anul 1651 când cu aprobarea Dietei Transilvaniei, oraşul
de la poalele Tâmpei, devine propietar "cu drept de veci şi în mod irevocabil" asupra acestor
bunuri.
După revoluţia de la 1848, desfiinţându-se deci şi domeniul feudal al Branului,
castelul rămas în continuare în propritetatea Braşovului v-a îndeplini funcţia de a administra
pădurile din împrejurimi.
După primul război mondial, la 1 decembrie 1920, Cetatea Castel a fost donată
familiei regale, devenind re(edin(ă de vară până la 30 decembrie 1947. Din anul 1956 Cetatea
Castel a fost amenajată ca muzeu de istorie şi artă feudală şi a fost deschis spre vizitare.
Muzeul de etnografie în aer liber aflat în imediata apropiere a Castelului Bran, a fost
deschis pentru public în anul 1961 şi ocupă un pitoresc teren la poalele stâncii pe care se
înal(ă Castelul Bran. Muzeul etnografic cuprinde 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii tehnice
cum ar fi: Casa de Colibaşi (1840), Casa Musceleană (1900), Casa cu curte, fântână cu
cumpănă şi troiţă, Casa cu ocol (1843), hodaia, hodăiţa, stâna, joagărul, dârsta şi vâltoarea,
piua şi maşina de lână, cuptorul cu var. Monumentele au foste selecţionate şi grupate pe baza
cercetărilor efectuate între anii 1958-1960.
Pe serpentinele ce se înşiruie pe coama dealului Sasului se văd ruinele unei vechi
cetăţi medievale construită în secolul al XIII-lea, constituind în veacurile următoare una din
importantele fortificaţii care apărau Ţara Românească la nord. A fost dărâmată în secolul al
XVI-lea.
Din suita monumentelor religioase din zona Branului remarcăm câteva ce pot fi
considerate importante din puncte de vedere arhitectonic şi al vechimii: bisericile din Şimon,
Cheia, Bran şi Fundata.
Biserica din Şimon construită în 1790 cuprinde în plan naosul şi pronaosul care se
înscriu într-un dreptunghi acoperit cilindric. Sistemul de acoperire se compune dintr-o boltă

Pagina 27 din 65
cilindrică cu calotă mică la pridvor, boltă cilindrică cu penetraţii la naos şi pronaos şi boltă
cilindrică la altar. Acoperişul este din ţiglă în solzi.
Biserica din Cheia este un monument de arhitectură la care se remarcă cornişa
acoperişului, deosebit de frumoasă, decorată cu zimţi dispuşi în trei rânduri sub streaşina
foarte evazată. Sub cornişă, o friză cu picturi murale decorează biserica pe toate faţadele. În
forma actuală biserica a fost construită în anul 1818 deşi se pare că exista din 1700 sub forma
unei biserici de lemn.
Existenţa Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Fundata este atestată
documentar de la 23 august 1777, dar actuala construcţie a fost ridicată între anii 1835-1837,
pictura fiind executată de dascălul Ion Vartolomeu din Şimon.
Biserica din Bran a fost construită în 1820 şi pictată în 1836, păstrând construcţia
iniţială.
În Muzeul sătesc din Fundata, cu profil etnografic, se pot vedea frumoase sculpturi
din lemn, întrebuinţate ca tipare pentru caş sau unt, cuiere şi alte obiecte de uz casnic,
costume populare specifice, ţesături de casă cu un admirabil colorit.
Muzeul etnografic din satul Şirnea, prin exponatele sale (de artă populară şi
etnografice), conturează o frumoasă tradiţie a muncii şi creaţiei de pe aceste meleaguri,
transmise din generaţie în generaţie de-a lungul timpului.
Formele carstice din zonă se constituie în obiective turistice naturale remarcabile.
Astfel, amintim: Cheile de Sus ale Dâmboviţei, în care se află Peştera Colţul Surpat. Mai
amintim: Peştera Liliecilor, Peştera Dracilor, Curmătura Groapelor şi Peştera
Dâmbovicioarei, ca un plus de atracţie pentru turişti.
Satele brănene risipite între Bucegi şi Piatra Craiului atrag în mod deosebit turiştii,
atât prin elemente de etnografie şi folclor precum şi prin frumuseţea locurilor pentru că aici
este puternic dezvoltat un sim( artistic în rândul localnicilor, totul purtând pecetea
originalităţii.

De asemenea, în zonă există un număr destul de mare de trasee turistice, unele dintre
ele fiind practicabile tot timpul anului, astfel:
Bran-Şimon-Culmea Pleaşa-Şaua Strunga -Cabana Padina-Hotelul Peştera (7 1/2 -8
ore) - traseul este nerecomandabil iarna. Acest traseu este folosit ca acces din nord-vest spre
munţii Bucegi. Punctul de plecare se află la Bran. După circa 5 ore de mers, pe drumul satului
Şimon, la gura pârâului Lambă urcăm pe plaiul lui Lom până pe culmea muntelui Pleaşa. În
Poiana Guţanu, dincolo de sălaşe şi stână ajungem la ramificaţia potecilor. Lăsăm în stânga

Pagina 28 din 65
poteca spre valea Gaura şi pornim spre dreapta în apropierea abrupturilor şi grohotişurilor din
dreptul Munţilor Tapu şi Strungile Mari până în Şaua Strunga. De la cabana Padina urmărim
drumul forestier pe valea Ialomiţei. După vizitarea peşterii Ialomiţa revenim la poteca
nemarcată, trecem apa Ialomiţei, urcăm abruptul şi ieşim în Poiana Mănăstirii Peştera. Ultima
parte a traseului se desfăşoară pe şosea pe lângă Poiana Crucii (rezervaţie naturală) până la
hotelul Peştera.
Moieciu de Sus - Poiana Guţanu-Valea Doamnelor-Cabana Peştera (6 1/2 -7 1/2 ore).
Traseu nerecomandabil iarna şi vara recomandat turiştilor bine pregătiţi. Acest traseu este o
legătură turistică dificilă mult mai spectaculoasă cu o trecere în zona alpină ce necesită efort
şi orientare deosebită. Din această cauză traseul este accesibil numai turiştilor pregătiţi.
Traseul porneşte din Moieciu de Sus pe Valea Bângălească, apoi urcă pe potecă în Poiana
Bângălească; după Poiana Guţanu se apropie de abrupturi şi trece în zona dificilă până pe
Creasta Bătrâna Guţanu; urmează apoi o coborâre pe pantele muntelui Bătrâna până în Valea
Obârşiei, coborând apoi lesne până la cabana Peştera.
Satul Peştera prin prăpăstii şi Fântâna lui Botorog, la Cabana Gura Râului (2 ore);
Satul Şirnea - Cabana Brusturet (1 1/4 ore);
Moieciu de sus - Poiana Guţanu-Valea Gaura-Curmătura Hornurilor-Vârful Omu (8
1/4 - 9 1/4 ore). Traseu nerecomandabil iarna, iar vara recomandat numai turiştilor bine
pregătiţi. Prima parte a traseului urmăreşte drumul forestier de pe Valea Bângălească, apoi
poteca spre Poiana Guţanu; lăsăm în dreapta traseul spre Saua Strunga şi o pornim spre
stânga pe poteca ce taie toate văile din Munţii Guţanu, până ce coboară în căldarea interioară
Gaura, numită şi Cătunul de Jos; de aici traseul urcă pe valea glaciară Gaura spre piscul
somital al Bucegilor. De aici poteca urcă pronunţat pe creasta estică în Curmătura Hornurilor,
apoi urcăm pe vârful Omu (2505 m). Traseul fără a fi dificil, ne poartă prin locuri
fermecătoare şi semete peste trepte şi praguri glaciare.
Bran - Valea Poarta - Muntele Ciubotea - Cabana Omu (6-7 ore). Traseu
nerecomandabil iarna, iar vara recomandat turiştilor bine pregătiţi. Este un frumos traseu de
acces dinspre Bran pe versantul vestic al Bucegilor, cu privelişti deosebit de frumoase de pe
muntele Scara şi cu sosire la cea mai înaltă cabană din Carpaţi. Din Bran, itinerarul urmăreşte
drumul forestier pe valea Poarta până la gura văii Urlătura Clinii; de aici începe poteca prin
pădure, pe muntele Ciubotea, până la Poiana Ciubotea; urcă apoi treptat spre căldarea
Ciubotei, iar în final atinge creasta înaltă Ţigăneşti pe podul Spintecăturilor; de aici traseul
devine mai uşor, trecem pe lângă vârful Scara (cu refugiul Salvamont) şi apoi prin Curmătura
Hornurilor, urcuşul final ne duce pe vârful Omu la cabană.

Pagina 29 din 65
Bran - Valea Poarta - Muntele Clincea - Şaua Ţigăneşti - Cabana Mălăieşti (5-6 ore).
Traseu nerecomandabil iarna, iar vara recomandat turiştilor bine pregătiţi. După plecarea din
Bran, traseul urcă pe valea Poarta şi mai departe pe abrupturile nord-vest ale Bucegilor având
o privelişte foarte frumoasă cu vederi largi asupra regiunii; după urcarea în Şaua Ţigăneşti,
traseul coboară spre căldarea cu acelaşi nume şi mai departe spre lacul Ţigăneşti, singurul de
acest fel în căldările glaciare; după aceea urcăm pe firul văii Ţigăneşti şi mai departe pe
muntele Padina Crucii, după care traseul coboară la cabana Mălăieşti (1720 m).
Satul Şirnea - Curmătura Groapelor (11/4 ore);
Moieciul de Sus - Valea Bângălească - Şaua Strunga - Cabana Padina (6-7 ore) -
traseu nerecomandabil iarna;
Fundata-Fundăţica - Sleaul Mândrului - Curmătura Fiarelor -1795m (8 ore). Traseu
recomandat tuturor turiştilor.
Gura Văii Vlăduşca - Cheia Pisicii - La Table - Satul Peştera - Valea Măgura
-Comuna Moieciu (6-7 ore). Traseu recomandat tuturor turiştilor.1

2.3. Caracterizarea potenţialului uman, material şi financiar

Zona Moieciu este situată pe teritoriul unui judeţ cu o suprafaţă mare, densitate
ridicată a populaţiei şi o economie puternică, dezvoltată mai ales datorită centrelor industriale
existente (n municipiul Braşov şi (n judeţ.
Zona ocupă o suprafaţă de 103,4 km2, iar populaţia (nregistrează astăzi 5570
locuitori. Localnicii lucrează at(t (n comună c(t şi (n oraşele din (mprejurimi, fiind
consideraţi astfel "navetişti" (n Braşov, Râşnov şi Zărneşti. O altă parte se ocupă cu zootehnia
şi agricultura. Moieciu dispune de o suprafaţă (mpădurită de cca 5.482 ha, iar economia
comunei are un pronunţat caracter agrar, ocupaţia de bază a locuitorilor fiind creşterea
animalelor. Criza industială (ncepută (n anul 1990 şi-a pus amprenta şi asupra slabei industrii
existente, fabrica de produse lactate (nchiz(ndu-şi porţile. Dup( 1990 s-au dezvoltat mult
prest(rile de servicii, (n special (n domeniul forestier.
Moieciu este o comun( de nivel mediu (n judeţul Braşov. În privinţa populaţiei,
1
Harta turistică - Munţii Bucegi şi împrejurimile.

Pagina 30 din 65
numărul acesteia a (nregistrat o continuă creştere, ajung(nd (n anul 1997 la 5570 locuitori.
Din totalul populaţiei 51% locuiesc (n Moieciu de Jos, iar 49% (n satele aparţinătoare.
Dup( 1989, la nivelul comunei se constată o stagnare a depopulării satelor, o mare
parte a tinerilor răm(n(nd (n sate, ocup(ndu-se de agricultur( sau meşteşuguri tradiţionale.

Populaţia (mp(rţită pe satele componente ale comunei se structureaz( astfel:


Tabelul nr. 2.1.
Satele Suprafaţa (km.2) Populaţia
Moieciu de Jos 42 2850
Cheia 7 560
Moieciu de Sus 25 950
Măgura 9 850
Peştera 17 1010
Drumul Carului 3,4 250
TOTAL 103,4 5570

Densitatea populaţiei este de 51 loc/km2.


În anul 1997 din totalul populaţiei active, care este de 2600 persoane, 65% este
angrenată (n agricultură, urmată de industrie 20%, transport, comunicaţii, (nvăţăm(nt 13%,
alte servicii.

2.3.1. Elemente de etnografie şi folclor


Zona Branului, bine cunoscută din punct de vedere geografic, istoric, social -
economic a constituit pentru populaţia autohtonă o adevărată vatră de conveţuire de
continuitate etno- culturală şi de leg(tură (ntre Transilvania şi Ţara Rom(nească.
Majoritatea satelor brănene: Fundata, Fund(ţica, Şirnea, Sohodol, Moieciu de Sus,
Moieciu de Jos, Măgura, Peştera s-au format prin aşezarea populaţiei din satele submontane
şi din văile apropiate. Satele se (nscriu (n tipul "risipit" fie sub formă de hodăi sau sălaşe, fie
sub form( unor grupuri de gospodării constituite (n sate cr(nguri.
Datorită condiţiilor geografo- climatice specifice, gospodăria ţărănească din care zona
Bran - Moieciu a fost caracterizată printr-o intensă activitate pastorală care (i conferă o notă
particulară şi contribuie la celelalte subsisteme rurale. Practicarea păstoritului transhumant de
către micii proprietari de oi ca tipuri principale de păstorit practicate (n zonă, la care se
adaugă creşterea cornutelor mari, au determinat existenţa unui tip specific de gospodărie
ţărănească şi anume gospodăria pastorală.

Pagina 31 din 65
Din ansamblul ocupaţiilor de bază se detaşează prin ponderea pe care au avut-o (n
economie: păstoritul, datorită căreia zona Moieciu-Bran a fost caracterizată ca una din
principalele rezervoare p(storale ale Rom(niei.
În prezent, datorită schimbărilor profunde care au loc (n viaţa satelor brănene,
ponderea activităţii păstorale a scăzut, făc(nd loc unui tip de gospodărie multidirecţională din
punct de vedere al activităţilor economice, profilată pe creşterea animalelor, pomicultur(,
cultura cartofului, apicultur(.
O viaţă pastorală, (n condiţiile actuale, nu mai duc dec(t ciobanii; propietari de oi şi
de vite, au un efectiv redus de animale, apăr(nd "st(nele de str(nsură" care adună animalele
micilor propietari de prin sate. Păstoritul se menţine la forma lui tradiţională, de st(nă de
munte, dar ca mod de viaţă el s-a restr(ns la un număr redus de persoane.

Agricultura, este considerată pentru majoritatea zonelor din ţara noastră, pe prin plan
(n ierarhia ocupaţiilor tradiţionale, (n zona Moieciu a ocupat un loc secund din cauza
climatului şi din cauza specificului geografic. Datorită acestor factori, agricultura a fost mai
dezvoltată (n economia satelor Branului de Jos (Sohodol, Poarta, Predeluţ, Moieciu de Jos).
În această parte a zonei, natura solului a favorizat cultura cartofului, a pomilor fructiferi şi (n
mică măsură cultura cerealelor.

O altă ocupaţie a locuitorilor este "lucrul la pădure". Mărturiile descoperite (n zonele


arheologice aflate pe teritoriul satelor brănene atestă permanen(a preocupare a locuitorilor de
extindere a teritoriilor pentru păşuni, f(neţe şi agricultură, (n detrimentul suprafeţelor
(mpădurite. Ca şi (n alte părţi apariţia uneltelor de fier a favorizat defrişarea pădurilor şi
totodată a făcut posibilă dezvoltarea meşteşugurilor legate de prelucrarea materialului
lemnos.
În ţinutul Branlui au existat instalaţii de prelucrare a lemnului atestate documentar
(ncă din sec. al XVI-lea-. Lucrul la pădure, ca ocupaţie tradiţională a fost preluat din
generaţie (n generaţie şi diversificat, (n raport cu cerinţele vieţii. Paralel cu satisfacerea
nevoilor gospodăreşti, materialul lemnos a fost prelucrat şi pentru piaţă, constituind o sursă
de venituri.
Un fenomen caracteristic zilelor noastre (l constituie migrarea profesională. A apărut
muncitorul- ţăran care se ocupă de gospodăria lui, dar practică şi o profesiune (ntr-unul din
centrele industriale din zon(: Zărneşti, Râşnov, Codlea sau Braşov. O parte a populaţiei este

Pagina 32 din 65
ocupată (n activităţile legate de turism care a devenit o a doua ocupaţie ca importan(ă
economică (n zonă.
Tot (n cadrul muncilor agricole, o pondere însemnată o are ocupaţiile specifice
industriei artizanale, prin care se valorifică bogată moştenire de artă populară din această
parte a ţării.

Meşteşugurile ţărăneşti
Meşteşugul, ca (ndeletnicire specifică, reprezintă o (mbinare organică (ntre tehnici şi
artă şi (şi are originea la (nceputurile istoriei. De la forma lor primară de manifestare, la
gradul superior atins (n zilele noastre, meşteşugurile au parcurs un drum lung pe linia
perfecţionării tehnicilor, a diversificării produselor şi al ridicării nivelului artistic.
1. Prelucarea lemnului. Pentru brăneni, lemnul pădurilor (nconjurătoare a constituit o
sursă de trai şi un mijloc de rezolvare a multor probleme de viaţă, deoarece car ajutorul
acestui material se construiau casele gospodăreşti, instalaţiile tehnice şi uneltele, mobilierul şi
obiectele de uz casnic.
Construcţiile din lemn şi instalaţiile tehnice (mori, piue, joagăre, teascuri), sunt
expresia moştenirii unei (ndelungate tradiţii (n prelucrarea lemnului, ridicată la nivelul
meşteşugului. Din categoria uneltelor de muncă (nt(lnim numeroase unelte şi obiecte folosite
(n domeniul creşterii animalelor: vase pentru muls, tipare de co(, linguri de diferite forme,
cerinţe, linguri de jintiţă, puţinele pentru bătut untul, cupele pentru muls şi răvarele pentru
frăm(ntat caşul. 1).
Din categoria obiectelor legate de viaţa păstorească, instrumentele muzicale folosite
(n zona Moieciu - fluierele, cavalele şi tilincile - se remarcă şi prin accentuarea calit(ţii
artistice. De asemenea calităţile estetice se remarcă la uneltele agricole, la juguri, (ei şi
codiştile de bici.
În domeniul confecţionării de mobilă, meşteşugul s-a dezvoltat numai (n limita strictă
a satisfacerii cerinţelor din zonă.
2. Fierăritul. Meşteşugul fierăritului a fost practicat (n cadrul atelierelor săteşti, (n
aproape toate aşezările brănene şi s-a dezvoltat (n corelaţie cu practicarea ocupaţiilor de bază.
Un atelier ce (ncă mai funcţionează se află la Şirnea cuprinde o serie de produse şi obiecte
manufacturate (n atelier: serii de ciocane, nicovală, bardă, vătrai pentru cărbuni.
3. Cojocăritul. Prelucrarea pieilor (n Bran era efectuată aproape (n fiecare gospodărie.
Cojocăritul s-a practicat (n trecut mai ales (n Branul de Sus (Fundata şi Şirnea). La Şirnea, se
menţine p(nă (n zilele noastre cojocăritul (n formele sale tradiţionale.

Pagina 33 din 65
4. Incondeierea ouălor Arta (ncondeierii ouălor, extrem de veche, este foarte
răsp(ndită (n zona Branului excel(nd printr-o măiestrie a execuţiei desenului şi printr-un
bogat repertoriu de motive ornamentale.

Instalaţiile tehnice ţărăneşti


Situată (n plin munte, zona Moieciului este străbătută de r(uri, propice dezvoltării şi
amenajării instalaţiilor tehnice at(t de necesare economiei autohtone. Branul, Moieciul de Jos
şi Moieciul de Sus sunt localităţi (n care s-a dezvoltat cu precădere industria ţărănească a
morăritului. Industriile ţărăneşti legate de prelucrarea textilelor (piue, d(rste şi v(ltori),
dezvoltate ca urmare a practicării intensive a creşterii oilor şi a cerinţelor de prelucrare a
l(nei, constituie o grupă importantă de instalaţii. Au fost amplasate cu precădere (n partea de
jos a zonei.

Gospodăria ţărănească
Gospodăria cu ocol (ntărit, specifică Branului, este amplasată (ntr-un mare patrulater
unde sunt ridicate toate acareturile unei gospodării, viaţa desfăşur(ndu-se, la adăpostul
pereţilor (nalţi de lemn, (n curtea interioară. Astfel (nt(lnim: casa mică, casa mare, Şura şi
grajdul. Construcţia este din lemn şi anume: din b(rne lungi de brad, aşezate pe bolovani de
piatră.
Aceste tipuri de gospodării erau aşezate de preferinţă pe pantele muntoase, fără să ţină
seama de orientarea către drum sau către altă direcţie; criteriul de orientare este poziţia faţă
de soare, cu faţa către răsărit sau către sud. Această locuinţă specifică Branului este
dezvoltată pe orinzontală cu un singur nivel.
Astăzi aceste gospodării clădite (n chip de cetate sunt destul de rare, locul lor fiind
luat de case construite (n incinta unor curţi mari. În interiorul locuinţelor (nt(lnim: ţesături (ce
reprezintă elemente specifice de decor), icoane pe sticlă, ceramică (ce se impune mai mult
prin formă dec(t prin decor) şi sculptură (n lemn.

Portul popular
Din ansamblul creaţiei artistice populare din zona Moieciu se evidenţiază (n mod
deosebit portul popular. Etapa actuală, adaptată unor forme diferite de viaţă, este numai
parţial legată de tradiţie şi tinde să transforme portul popular (ntr-un costum cu caracter
festiv.
Caracterul predominant al costumului tradiţional din Moieciu (l constituie linia

Pagina 34 din 65
robustă şi simplă, cu aspect sculptural şi cromatic( sobră, (nviorată cu tonuri de roşu.

Obiceiurile
Zona Moieciu se manifestă ca zonă etnografică distinctă, cu trăsături proprii păstrate
p(nă (n zilele noastre, datorită valorii lor umane şi sociale, precum şi interesului omului
contemporan faţă de acestea.
Se mai păstrează obiceiurile familiale: obiceiuri legate de naştere, legate de nuntă, de
moarte; obiceiuri de iarnă (colindele, pluguşorul, capra), obiceiuri legate de primăvar( (lăsatul
secului, paştele).
Dat(nd de mai puţin timp, Zona Branului mai găzduieşte şi aşa numitele manifestări
etno- folclorice contemporane. În ultima duminică a lunii august are loc la Fundata "Nedeia
munţilor", (ntre 28 iunie şi 5 iulie are loc"Măsurarea laptelui" străveche datină păstorală
reactualizată; "Răvăşitul oilor", "T(rgul de vară de la Moieciu", (ntre 26 - 30 iulie "Serbările
Şirnei" (ntre 20 - 25 iunie.
Astfel şi din punct de vedere etnografic şi folcloric zona Moieciu este o zonă cu multe
posibili(ăţi de alegere a turiştilor, acesta constituind doar unul din punctele de atracţie.

2.4. Factorii care influenţează organizarea şi desfăşurarea activităţii turismului rural în


zonă.
Accesul (n zona Moieciu se realizează pe calea principală de acces din zon(: D.N. 73
Braşov-C(mpulung. El urmează (n parte vechiul drum natural al negustorilor şi al armatelor.
Modernizarea acestei căi de legătură s-a făcut pentru prima dată (ntre anii 1878-1880,
serpentinele ce atenuează pantele fiind tăiate (n 1895.
De fapt, şoseaua nu urmăreşte satele brănene aşezate pe coastele văilor care se adună
către r(ul Turcului, ci trece printre ele, lăs(nd (n st(nga la urcare (ase sate, iar (n dreapta patru
sate.
Intr(nd (n centrul Branului, trecem podul peste Valea Porţii, apoi (nt(lnim drumul spre
satul Poarta, risipit la poalele Velicanului. Cur(nd după aceea (nt(lnim drumul prin Valea
Şimonului care vine pe partea st(ngă şi duce spre satul cu acelaşi nume.
La circa un kilometru mai sus (nt(lnim Valea Moieciului ce se (nt(lne(te la r(ndul ei,
cu Valea Măgura. La această răscruce intrăm (n centrul comunei Moieciu de Jos. Puţin mai
sus, pe partea st(ngă se (nt(lneşte o ramificaţie de drumuri:
drumul comunal Moieciu de Jos - Moieciu de Sus, cu o lungime de circa opt

Pagina 35 din 65
kilometri, ce se bifurcă din centrul comunei Moieciu desprinzându-se din D.N. 73 şi urmărind
îndeaproape Valea Moieciului spre amonte. Este dificil de străbătut iarna, îndeosebi sectorul
care duce spre Fundăţica, sector ce nu poate fi străbătut decât cu piciorul;

drumul comunal către satul Peştera;


drumul comunal Moieciu de Jos - Măgura, de şase kilometri care este nemodernizat
însă bine întreţinut, permitând accesul în Platforma Branului şi apropierea de Cheile
Prăpastiei din Munţii Piatra- Craiului.

Din Moieciu de Jos şoseaua (ncepe să urce (n serpentine culmea de deal dintre Valea
Moieciului şi Valea Zb(rcioarei. Pe o distan(ă de 14 kilometri nu se mai (nt(lnesc case de-a
lungul şoselei, dar după ce urcuşul se domoleşte intrăm (n Fundata, ultimul sat brănean de pe
acest drum. De aici se desprind două drumuri comunale:
drumul comunal Fundata-Şirnea cu o lungime de cinci kilometri, care se desprinde
din D.N. 73 în apropierea popasului Şirnea. Drumul este accesibil aproape tot timpul anului,
este bine întreţinut şi reprezintă calea de acces spre pitorescul sat Şirnea, precum şi spre
creasta Pietrei Craiului;
drumul comunal Fundata-Fundăţica, de trei kilometri se desprinde tot din D.N. 73 în
centrul comunei Fundata, fiind unul din drumurile auto situate la cea mai mare altitudine din
Carpaţii Meridionali. Iarna este dificil de parcurs.

O altă cale de acces (n zona Bran o reprezintă drumul D.N. 73 A: Predeal - P(r(ul
Rece - Râşnov - Bran, ce derivă din drumul deschis traficului european E 60 (Bucureşti -
Braşov), a cărui bifurcaţie are loc la Predeal. D.N. 73 A se racordează apoi la Râşnov cu D.N.
73 (Piteşti - C(mpulung - Braşov).
În cadrul teritoriului adminstrativ al comunei există zece staţii de autobuze,
transportul cu mijloace auto asigur(nd legătura comunei cu oraşele Braşov, Râşnov, Zărneşti
şi C(mpulung. Principala legătură cu municipiul Braşov este cursa regulată Braşov - Moieciu
şi retur, care are staţie la Autogara 2 din Braşov. Această cursă circulă din oră (n oră.
Cea mai apropiată staţie CFR este Gara Râşnov, situată la 16 kilometri faţă de centrul
comunei Moieciu.
Serviciile prestate populaţiei sunt asigurate de unităţi specializate. Reţeaua comercială
a comunei este formată din magazine alimentare, magazine mixte, unităţi de alimentaţie
publică şi librărie.

Pagina 36 din 65
Intreaga comună este electrificată.

2.5. Condiţiile economico - sociale.


Comuna Moieciu este o comună de nivel mediu (n judeţul Braşov dar care asigură at(t
locuitorilor c(t şi turiştilor mijloacele necesare desfăşurării activităţilor.
Activitatea industrială este slab dezvoltată; aceasta desfăşur(ndu-se printr-o unitate de
exploatare a lemnului şi trei gatere (fabrica de produse lactate din comună fiind desfiin(ată de
mai bine de 15 ani).
Agricultura dispune de 4111 hectare suprafaţă agricolă din care 160 hectare teren
arabil iar 3951 hectare păşuni şi f(neţe naturale.
Av(nd (n vedere că această zonă nu a fost colectivizată, Legea fondului funciar nu a
produs perturbaţii (n agricultură şi silvicultură, dimpotrivă mulţi proprietari şi-au redob(ndit
suprafeţele de păduri sau f(neţe intrate (n proprietatea statului sub diferite forme.
Păşunile şi f(neţele naturale deţin circa 96% din suprafaţa agricolă şi constituie baza
dezvoltării zootehniei, (n cadrul căreia o pondere mare o reprezintă creşterea ovinelor.
În structura suprafeţei cultivate, ponderea cea mai mare revine culturii cartofului.
În sectorul transporturilor, volumul activităţii a crescut (n special (n sectorul privat,
at(t (n ceea ce priveşte transportul de mărfuri, c(t şi cel de persoane.
Volumul serviciilor a crescut mult după anul 1990 ca urmare a dezvoltării sectorului
privat. Menţionăm faptul că (n cadrul comunei (şi desfăşoară activitatea o filială a Băncii
Agricole. Serviciile pentru populaţie sunt asigurate de asemenea de ateliere de tricotaje,
croitorii, fierării, t(mplării şi darace de l(nă.
Activitatea culturală se desfăşoară (n cinci cămine culturale, patru cinematografe şi o
bibliotecă publică.
Pentru instruirea copiilor de v(rstă şcolară şi preşcolară, (n cadrul comunei
funcţionează trei grădiniţe şi patru şcoli generale iar procesul de instruire este asigurat de 52
cadre didactice.
Pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei există o circumscripţie medico-sanitară deservită
de medici şi cadre sanitare cu pregătire medie.
Din punct de vedere al desfăşurării agroturismului (n zonă putem afirma că acesta
cunoaşte o dezvoltare intensivă (ndeosebi după anul 1994. Astfel (n comună există deja un
număr de 30 gospodării care practică această formă de turism, sub directa (ndrumare a S.C.
Bran Imex S.R.L. Acestea nu sunt (nscrise (n filiala locală a Asociaţiei Na(ionale de Turism

Pagina 37 din 65
Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), deci nu sunt clasificate pe "stele" şi nu (ndeplinesc
toate condiţiile pe care aceasta le cere. Baza materială a acestor gospodării este compusă (n
general din casa de locuit cu trei - patru camere şi bucătărie. Mobilierul este simplu, ţărănesc,
ceea ce oferă o notă aparte camerei destinate cazării turiştilor. Fiecare gospodărie la r(ndul ei,
beneficiază de o suprafaţă agricolă de circa un hectar, unde sunt cultivate legumele necesare
at(t locuitorilor c(t şi asigurării mesei turiştilor. Lactatele şi preparatele din lapte sunt obţinute
de la animalele existente (n fiecare gospodărie.
Turi(ţii sosiţi (n această zonă pot efectua excursii pe traseele din (mprejurimi, iarna se
pot plimba cu "sania cu zurgălăi", pe drumurile comunale din zonă şi de asemenea pot asista
(n mod direct la prepararea specialităţilor din lapte, la manifestările cultural - folclorice din
zonă, culegerea fructelor de pădure.
Marea majoritate a gospodăriilor care practică agroturismul deşi nu sunt toate (n
centrul comunei ci la ieşirea din satul Cheia şi din satul Moieciu de Sus, totuşi ele atrag anual
un număr constant de turişti. De regulă, aceşti turişti sunt aceiaşi, ei prefer(nd să-şi petreacă o
anumită parte a concediului de odihnă (n această zonă.
Turi(ţii străini sosiţi pe aceste meleaguri sunt foarte (nc(ntaţi să cunoască viaţa la ţară
(ntr-un sat rom(nesc de munte, atraşi fiind şi de celebra legend( a lui Dracula. Percep(nd o
taxă cuprinsă (ntre 50000 - 80000 lei pe zi pentru fiecare turist străin, aceste gospodării ajung
la un venit de peste 6 milioane lei pe an numai de la aceştia.
De aceea considerăm că amenajarea turistică (n vederea practicării agroturismului (n
această zonă va aduce beneficii substanţiale at(t locuitorilor c(t şi comunei.

2.6. Baza materială.


Branul este mult căutat de turiştii din ţară şi de peste hotare care vin aici pentru
odihnă, pentru refacere fizică şi psihică.
Baza tehnico-materială a zonei are o arie de răsp(ndire destul de mare.
Astfel, (n apropierea castelului Bran se află Cabana "Bran-Castel", care oferă cazare
(n camere cu două, trei şi patru paturi, av(nd un număr de 26 locuri de cazare, restaurant cu
100 de locuri iarna şi 150 locuri vara (terasa - 50 locuri) şi bufet.
Hanul turistic Bran se află la intrarea (n centrul localităţii şi oferă turiştilor camere cu
două paturi cu un total de 54 locuri de cazare, (ncălzire centrală, restaurant cu 280 de locuri,
braserie, cramă, cofetărie, bufet şi spaţii comerciale.
Aceste unităţi de cazare sunt locuri de popas pentru vizitarea Castelului Bran, a

Pagina 38 din 65
Muzeului Etnografic, a punctului vamal, dar şi baz( de plecare (n excursiile organizate (n
Munţii Bucegi şi Piatra Craiului.

În Moieciu de Sus, la o distanţă de 7 km de Moieciu de Jos, se află pensiunea "Crăiasa


Munţilor" – o adevărată "prinţesă" a munţilor, cum a fost numită deseori în reportaje radio-
TV. Pensiunea dispune de 26 locuri de cazare (13 camere cu câte 2 paturi) şi asigură turiştilor
masă, cazare şi alte servicii. Construită într-un peisaj deosebit de pitoresc, pensiunea se
impune printr-un stil rustic foarte elegant, asigurând un plus de confort tuturor celor sosiţi în
vizită, fiind astfel asaltată în permanenţă de turişti din toate zonele ţării.
La Şirnea se află Popasul turistic Şirnea situat pe D.N. 73, la intersecţia cu drumul
judeţean ce duce spre satul Şirnea. Nu dispune de locuri de cazare ci constituie doar un punct
de aprovizionare, prin restaurantul amenajat (n incinta lui. La c((iva kilometri se află satul
Şirnea cu posibilită(i de cazare pentru sejur, (n gospodăriile ţărăneşti.
Pe culmea Dealului Sasului, (nconjurat de privelişti deosebit de pitoreşti spre masivul
Piatra Craiului, pe D.N. 73, (nt(lnim Hanul Piatra Craiului care dispune de 125 locuri de
cazare din care 20 (n căsuţe. Hanul se află la o altitudine de 1050 m la 16 kilometri de Rucăr.
Bucur(ndu-se de un frumos renume (n circuitul turistic brănean, unitatea funcţionează
permanent servind ca adăpost drumeţilor ce vizitează (mprejurimile, iarna hanul constituind o
bază pentru practicarea schiului.
Cabanele turistice din această zonă ca o completare a serviciilor aduse turiştilor sunt:
Cabana Brusturet, Cabana Curmătura, Cabana Plaiul Foii, Cabana Gura R(ului şi Cabana
Mălăieşti.
De asemenea în cadrul Asociaţiei Nationale a Turismului Rural Ecologic şi Cultural
sunt cuprinse un număr total de 164 gospodării ţărăneşti astfel: Şirnea - 34 gospodării,
Moieciu de Sus - 16 gospodării, Moieciu - 36 gospodării, Fundata - 11 gospodării, Bran - 67
gospodării.

Pagina 39 din 65
CAPITOLUL 3
CEREREA TURISTICA IN ZONA MOIECIU-BRAN

3.1. Circulaţia turistică; volumul şi structura circulaţiei turistice; evoluţia numărului


de turişti pe perioada 1995-1997

Analiza fluxurilor turistice din zona Moieciu-Bran evidenţiază principalele segmente


de populaţie - diferenţiate ca v(rstă, medii de habitat, venituri, motivaţii de călătorie - care
practică turismul.
Astfel, (n funcţie de v(rstă, specificul montan al zonei atrage (n primul r(nd tineretul,
depresiunile constituind locuri ideale de pornire spre crestele montane. Grupele de v(rstă
medie preferă turismul de tranzit, iar v(rsta a treia, aflată ca pondere pe ultimul loc, practică
turismul de sejur.
Grupul socio-profesional cel mai numeros, care participă la acţiunile turistice din zonă
(l formează elevii şi studenţii, atraşi mai ales de ascensiunile montane.
Ponderea cea mai mare din totalul celor care se deplasează (n zonă pentru activităţi
turistice e deţinută de populaţia urbană, provenită din Bucureşti, Braşov, Piteşti, C(mpulung,
Sibiu etc. Populaţia rurală este interesată mai mult de turismul ocazional (t(rguri, nedei -
Fundata) şi de odihnă.
După provenienţa cea mai mare parte a turiştilor, sunt rom(nii, turiştii străini fiind
atraşi (n mai mică măsură, datorită lipsei amenajărilor şi a confortului necesar.
Motivaţiile de călătorie sunt dintre cele mai diverse şi sensibil apropiate ca număr de
participanţi: cunoaşterea de noi locuri, odihnă, petrecerea sf(rşitului de săptăm(nă, drumeţia
(n munţi, culegerea fructelor de pădure, vizite la rude etc.
Sejurul mediu este de 4-5 zile, indic(nd specificul activităţilor turistice - tranzit,
drumeţie cu 1-2 (nnoptări, circulaţie.

Pentru calculul indicatorilor circulaţiei turistice din această zonă s-au folosit datele
din registrele de cazare ale unităţilor de cazare din zonă pe perioada 1995-1997.
Indicatorii calculaţi vor fi:
număr de turişti;
număr zile - turist;
durata medie a sejurului;

Pagina 40 din 65
încasări din turism.

Evoluţia indicatorilor circulaţiei turistice (n perioada 1995-1997 este următoarea:


Tabelul nr. 3.1.
Nr. Anii Număr turişti Număr Durata medie a Incasări
crt. zile - turist sejurului (mii lei)
1. 1995 13081 69652 5,35 39643
2. 1996 14545 73520 5 51249
3. 1997 16114 88416 5,48 78005

Din acest tabel se observă că, (n fiecare an, la fiecare indicator, evoluţia a fost (n
creştere, cu excepţia indicatorului "Durata medie a sejurului" care a cunoscut o evoluţie
oscilantă.

În continuare vom prezenta evoluţia indicatorilor amintiţi mai sus:


Indicatorul "număr de turişti" se obţine din cumularea informaţiilor cuprinse în
diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfârşitul anului calendaristic dar şi pe
perioade mai mici, în funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe
total circulaţie turistică sau pe tipuri de acţiuni, zone turistice.
Evoluţia indicatorului "număr de turişti" sosiţi şi cazaţi în comuna Moieciu, în
perioada 1995-1997 este prezentată în tabelul numărul 3.2.

Evoluţia indicatorului "Număr de turişti" în perioada 1995-1997


Tabelul nr. 3.2.
Anul
1995 1996 1997
Total număr turişti 13081 14545 16114
Străini 2379 2806 3753
Români 10652 11739 12361

Observăm o evoluţie crescătoare a numărului de turişti care au vizitat această zonă din
anul 1995 până în anul 1997.
De la nivelul anului 1995 până la nivelul anului 1996 numărul de turişti a crescut cu
1464 totalizând un număr de 14545 turişti, urmând apoi o creştere mai mare în anul 1997, cu
1569 turişti mai mult decât în 1996, totalizând un număr de 16114 turişti.
Evoluţia grafică a creşterii numărului turiştilor se poate observa şi în figura 1.

Pagina 41 din 65
În ceea ce priveşte provenienţa turiştilor observăm că atât în anul 1996 cât şi în anul
1997, numărul turiştilor a crescut atât la categoria turiştilor "străini" (în 1996 faţă de 1995 cu
427 iar în 1997 faţă de 1996 cu 947) cât şi la categoria turiştilor "români" (în 1996 faţă de
1995 cu 1087 iar în 1997 faţă de 1996 cu 622).
Evoluţia grafică a turiştilor străini în perioada 1995 - 1997 se poate observa în figura
2, iar evoluţia grafică a turiştilor români se poate observa în figura 3.
Îmbucurător este faptul că a crescut mai mult numărul turiştilor străini la nivelul
anului 1997 faţă de creşterea numărului turiştilor români în acelaşi an.
Procentual, datele prezentate mai sus pot fi observate în tabelul numărul 3.3.
Astfel, în anul 1995 s-a înregistrat un procent de 18,186% turişti străini şi 81,814%
turişti români (figura 4).
În anul 1996 s-a înregistrat un procent de 19,29% turişti străini şi 80,709% turişti
români (figura 5), urmând apoi în 1997 o creştere mai substanţială a turiştilor străini,
respectiv 23,290% iar a turiştilor români cu 76,710% (figura 6).
Indicatorul "număr zile turist" se obţine din înregistrările în spaţiile de cazare, prin
însumarea numărului de zile de şedere ale fiecărui turist; se poate determina pe tipuri de
unităţi de cazare, pe tipuri de acţiuni; pe zone de provenienţă ale turiştilor.
Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în perioada 1995-1997 este prezentată în
tabelul numărul 3.4.

Evoluţia indicatorului "Număr zile-turist" în perioada 1995-1997


Tabelul nr. 3.3.
Anul
1995 1996 1997
Total număr zile-turist 69652 73520 88416
Străini 12561 14230 17788
Români 57091 59290 70728

Din tabel se observă o uşoara creştere a "numărului zile turist" în anul 1996 faţă de
1995 respectiv cu 3868 zile, înregistrând o mai pronunţată creştere în anul 1997 faţă de 1996
respectiv cu 14896 zile.
Evoluţia grafică a "numărului zile turist" în perioada 1995-1997 se poate observa şi în
figura 7.
În ceea ce priveşte indicatorul "număr zile turist" a turiştilor străini observăm o
creştere în 1996 faţă de 1995 cu 1669 zile, iar în 1997 faţă de 1996 cu 3558 zile. Această

Pagina 42 din 65
evoluţie se poate observa şi din figura 8.
Indicatorul "număr zile turist" a turiştilor români cunoaşte o creştere în 1996 faţă de
1995 cu 2199 zile, iar în 1997 faţă de 1996 cu 11438 zile. Această evoluţie se poate observa
şi din figura 9.
Procentual, structura indicatorului "număr zile turist" în perioada 1995-1997, poate fi
observată în tabelul numărul 3.4.
Din tabel se observă că în anul 1995 s-a înregistrat un procent de 18,033% număr zile turişti
străini şi 81,967% număr zile turişti români (pondere prezentată grafic în figura 10).
În anul 1996 s-a înregistrat o pondere de 19,355% număr zile turişti străini, iar la
turişti români o pondere de 80,645% (figura 11).
În anul 1997 ponderea "numărului zile turist" la turiştii străini creşte şi mai mult faţă
de 1996 respectiv 20,005%, iar la turiştii românii "numărul zile turist" cunoaşte o pondere de
79,995% (figura 12).
Indicatorul "durata medie a sejurului" se calculează ca raport între totalul zile-turist (Σ NZT)
şi numărul de turişti (T):

D=
∑ NZT
T
Acest indicator arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiştilor în spaţiile de cazare
şi reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reţine turistul într-o anumită zonă, regiune etc.
Evoluţia indicatorului "durata medie a sejurului" în perioada 1995-1997 este
prezentată în tabelul numărul 3.5.
În tabel se observă că în anul 1995 durata medie a sejurului a fost de 5,35 zile, în anul
1996 durata medie a sejurului a fost de 5 zile, ceea ce ne arată că acest indicator a scăzut faţă
de 1995, scădere care poate fi datorată creşterii tarifelor de cazare, corelată cu scăderea
relativă a nivelului calitativ al serviciilor; în anul 1997 însă evoluţia duratei sejurului
cunoaşte o creştere, ajungând la o durată medie de 5,48 zile. Această situaţie se datorează şi
faptului că preţurile practicate au rămas relativ mici iar calitatea serviciilor a crescut.
Reprezentarea grafică a duratei medii a sejurului poate fi observată în figura 13, unde
oscilarea indicatorului în descreştere şi apoi în creştere se poate observa cu uşurinţă.
Tot la acest indicator observăm că şi evoluţia duratei medii a sejurului turiştilor străini
faţă de evoluţia duratei medii a sejurului turiştilor români a fost asemănătoare cu evoluţia
generală a acestui indicator, în anul 1997 înregistrând durata cea mai mare, respectiv 5,60
zile, faţă de turiştii români cu o durată de sejur de 5,36.
Structura indicatorului "durata medie a sejurului" în perioada 1995-1997 poate fi

Pagina 43 din 65
observată grafic în figura 13.

Indicatorul "încasări din turism" reprezintă un indicator important,el exprimând raportul în


care s-au aflat cererea şi oferta turistică la un moment dat.Acest indicator poate fi exprimat în
mărimi cantitative:volumul încasărilor,prestaţia medie, dar şi mărimi calitative cum sunt:
numărul mediu de turişti,durata medie a sejurului etc. Indicatorii de natură calitativă i-am
prezentat anterior, deci în continuare îi vom analiza pe cei de natură cantitativă. Evoluţia
acestui indicator pentru perioada 1995-1997 este prezentată în tabelul numărul 3.6.
Acest indicator a crescut în fiecare an faţă de perioada precedentă cu valori destul de
mari, mai ales datorită creşterii inflaţiei şi nu creşterii nivelului calităţii serviciilor.
În anul 1995 încasările din turism (mii lei) au fost de 188215 mii lei, din care 39643
mii lei din "prestări hoteliere" şi 148572 mii lei din "desfaceri alimentare".
În anul 1996 încasările din turism au fost 249245 mii lei, crescând cu 61030 mii lei
faţă de 1995; la "prestări hoteliere" înregistrând o creştere de 11606 mii lei faţă de 1995
totalizând un număr de 51249 mii lei, iar la "desfaceri alimentare" încasările au crescut faţă
de 1995 cu 49424 mii lei, respectiv 197996 mii lei.
În anul 1997 încasările din turism au crescut cu 41423 mii lei faţă de 1996 respectiv
290668 mii lei; la prestări hoteliere încasările au crescut în 1997 faţă de 1996 cu 11417 mii
lei, respectiv 62666 mii lei (acest fapt datorându-se mai ales menţinerii cu aproximaţie a
aceloraşi niveluri de preţuri ca în 1996), iar la desfaceri alimentare încasările au crescut în
1997 faţă de 1996 cu 30006 mii lei, respectiv 228002 mii lei.
Datorită creşterii acestui indicator cu o valoare relativ mică în 1997 faţă de 1996,
chiar dacă s-a atras un număr mai mare de turişti, totuşi se impune cu necesitate organizarea
mai judicioasă a agroturismului în zonă.

Pagina 44 din 65
În condiţiile specifice ale activităţii de turism, pe lângă aspectele caracteristice ale
dispersării în spaţiu a fluxurilor turistice, se remarcă frecvent şi o repartizare inegală în timp a
cererii de servicii care, în diferite zone de interes turistic se soldează cu o concentrare
pronunţată a sosirilor de vizitatori în anumite perioade dintr-un an calendaristic şi respectiv
diminuarea numărului turiştilor în celelalte perioade.
În ceea ce priveşte caracteristicile variaţiilor sezoniere, acestea se produc (n perioada
unui an calendaristic şi (n contextul unui sezon determinat, cuprinz(nd una sau mai multe
luni.
În zona Moieciu-Bran - zonă montană, destinată at(t sporturilor de iarnă c(t şi
turismului de vară - activitatea turistică se concentrează (n trimestrul I şi trimestrul III al
anului.
La nivelul anului 1997 (n zona Moieciu-Bran s-a (nregistrat un număr total de turişti
de 16114, repartizaţi pe luni şi trimestre conform tabelului 3.7.
Reprezent(nd grafic aceste date (n figura 15 am obţinut ciclurile de sezonalitate.
Analiz(nd intensitatea sezonalităţii (n acest grafic, putem stabili următoarele etape ale
sezonului turistic:
perioada de sezon plin, marcată prin intensitatea maximă a activităţii turistice în
vârful de sezon;
perioada de început şi sfârşit de sezon, marcată prin solicitări mai puţin intense;
perioada de extrasezon caracterizată printr-o activitate redusă.
3.2. Segmentarea cererii turistice
Conform concepţiei de marketing, produsul turistic trebuie privit din punctul de
vedere al cumpărătorului. Nevoile consumatorului, dorinţele şi preferinţele acestuia constituie
elemente de bază care determină caracteristicile produselor pe care v(nzătorul trebuie să i le
ofere, canalele de distribuţie ce urmează a fi folosite şi eforturile de promovare ce vor fi
necesare. Este necesar să se ţină seama că produsul turistic satisface aspiraţiile legate de
odihnă, recreere, drumeţie. Satisfacerea nevoii turistice este (nsoţită, (n mai toate cazurile şi
de cumpărarea unor mărfuri, unele aflate (n legătură directă cu produsul agroturistic, fiind
integrate acestuia, altele ocazionate de acesta. Lu(nd (n considerare obiectul pentru care se
manifestă cererea, distingem piaţa serviciilor agroturistice propriu-zise şi piaţa mărfurilor.
Aceste pieţe se află de regulă, (n raportul de completare, put(ndu-se găsi (nsă şi (n raporturi
de concurenţă sau indiferenţă.
Pe piaţa turistică internaţională există un interes constant pentru vizitarea obiectivelor
turistice rom(neşti. Astfel că circulaţia turistică internaţională sub forma fluxurilor de emisie

Pagina 45 din 65
şi recepţie a parcurs o traiectorie ascendentă.
În zona Moieciu-Bran, din punctul de vedere al provenienţei turiştilor străini,
principalii emiţători sunt: Germania (25,5%), Italia (17,2%), Ungaria (11,6%), Grecia (8,8%),
Franţa (7,6%) etc.,iar din ţara noastră ponderea cea mai mare a turiştilor care se deplasează în
zonă pentru activităţi turistice este deţinută de populaţia urbană din
Bucureşti,Braşov,Piteşti,Sibiu,Câmpulung etc., populaţia rurală fiind atrasă mai ales în
perioada târgurilor, nedeilor.
De asemenea se estimează că (n zonă numărul turiştilor va creşte la peste 20000 (n
anul 2000, totodată cresc(nd şi ceilalţi indicatori: număr zile turişti, durata medie a sejurului.
Aşadar, construirea şi amenajarea unor noi capacităţi de cazare şi alimentaţie sunt
bine justificate.
Alt element ce poate fi luat (n considerare este creşterea traficului rutier urmare a
creşterii numărului de automobile, fapt ce va duce la o creştere a cererii de spaţii de cazare
pentru turismul de tranzit şi sf(rşit de săptăm(nă.
Toate acestea contribuie la o mai mare mobilitate a populaţiei, o creştere a sejurului şi
o cerere mai mare pentru serviciile de bază.
De asemenea, poluarea oraşelor existentă peste tot (n lume se estimează că va
determina un flux sporit de turişti spre această formă de turism.
Pentru a realiza o activitate de turism permanentă de-a lungul anului, considerăm că
este necesar a fi lansate din timp campanii de publicitate care să se (ntemeieze pe elemente de
atracţie reală, pregătirea acestora urm(nd a fi precedată de o minuţioasă cercetare a
repartizării posibile (n timp a cererii turistice, a particularităţilor sezoniere, a concediilor şi
vacanţelor.
Acţiunea de realizare a unei noi oferte turistice presupune şi un amplu program de
măsuri luate pe linia lansării şi promovării ofertei turistice, astfel ca promovarea să preceadă
darea (n exploatare a obiectivelor.
În acţiunea de promovare-lansare va fi necesar să se pună accent deosebit pe formarea
conştientă a cererii, prin informarea susţinută, periodică şi sistematică a turiştilor potenţiali
asupra caracteristicilor specifice ale noii oferte.
Popularizarea produsului turistic pe care (l oferim implică un efort de cunoaştere a
diverselor categorii de turişti potenţiali şi găsirea unor moduri adecvate de publicitate.
Ca tehnică de realizare a mesajului publicitar, sugerăm pentru publicitatea directă,
editarea unor broşuri, pliante, prospecte, agende, pixuri, brichete şi alte mijloace de
publicitate eficiente pentru turist deoarece contribuie la satisfacerea unor exigenţe de

Pagina 46 din 65
cunoaştere foarte ridicate. Este foarte important ca formatul, ilustraţiile şi modul de
prezentare să incite la vizitarea locurilor descrise.
Publicitatea cu caracter de masă va putea folosi presa, radioul, televiziunea, precum şi
prospecte şi foi volante realizate (n culori plăcute şi forme diferite.
3.3 Sondaj de opinie efectuat în rândul populaţiei din comuna Moieciu
Pentru a cunoaşte şi a constata în mod direct părerea populaţiei din această zonă faţă
de intenţia de amenajare şi modernizare a zonei, am realizat un sondaj de opinie în rândul
populaţiei locale din zona Moieciu, la un număr de 26 gospodării alese la întâmplare, folosind
întrebările prezentate în anexa la prezenta lucrare.Din răspunsurile date au rezultat
următoarele probleme semnificative:
Sunt atrase de practicarea turismului rural 69 % din gospodării;
Inclinarea spre un flux de turişti străini (56%) nu devansează prea mult pe cei care
acceptă şi turişti autohtoni;
Numai 52% din turişti servesc masa la gazde;
Preferinţele alimentare ale turiştilor, în ordinea preferinţelor sunt: lapte şi produse
lactate, pâinea de casă şi vinul, carnea,preparatele din carne, ţuica, fructe, legume;
5% din cei chestionaţi nu pot oferi masă turiştilor;
66% din gospodării cred că ofertanţii pentru turism rural trebuie să capete sprijin,
preferinţele pentru aceasta fiind în ordine: financiar, materiale diverse, idei, proiecte şi studii.
Ca instituţii care să dea sprijinul respectiv se prefera în ordine: primăria, sponsori diverşi,
agenţi turistici, guvernul, organizaţii internaţionale specializate, firme interesate în colaborare
cu localnicii;
Gospodăriile chestionate consideră că pentru o dezvoltare superioară a turismului
rural lipsesc în zonă, în ordine, următoarele: introducerea gazului metan,amenajarea unei
baze de agrement care să cuprindă:terenuri sportive, pârtii de schii etc., servicii medicale
suplimentare, service-auto, baruri, discotecă etc.
63% au apreciat că afluxul de turişti din anul 1997 a fost mai mare decat în anii
anteriori, perioada de vârf fiind vara;
Numai 68 % din cei chestionaţi au cunoştinţă de existenţa unor agenţii de turism
interesate să aducă turişti în zona Moieciu- Bran.
95% din cei chestionaţi susţin ca necesară o mai mare publicitate zonei analizate, în
special prin mass-media, preferându-se audio-vizualul, iar numai 5 % apreciază ca necesară o
publicitate a zonei peste hotare;
4% din localnici ar fi dispuşi ca din totalul cheltuielilor, să aloce cazării turiştilor până

Pagina 47 din 65
la 50% din venituri;

3.3.1 Concluzii rezultate în urma studiului


Din studiul de caz prezentat rezultă următoarele:
Zona Moieciu- Bran are o tradiţie în turism, în special datorită potenţialului cultural-
istoric, infrastructurii relativ adecvate şi bazei publice de cazare şi alimentaţie;
Turismul rural a fost practicat până acum mai ales sub formă de agroturism (cazare
nepretenţioasă în gospodării, la tarife accesibile);
Principalele oferte turistice au fost făcute până recent de către stat (O.N.T. Carpati),
iar în prezent acestea aparţin unor agenţii implicate în organizarea şi practicarea unui turism
rural autentic (S.C.BRAN-IMEX S.R.L. şi A.N.T.R.E.C.)
Localnicii chestionaţi, de asemenea sunt conştienţi că pentru dezvoltarea turismului
rural mai sunt necesare o serie de amenajări strict necesare , care nu pot fi făcute numai prin
propriile lor posibilităţi,ci de administraţia locală, judeţeană sau centrală;.
Preferinţele turiştilor pentru alimentele naturale ce se găsesc în zonă, sunt:laptele şi
produsele lactate, pâinea de casă, vinul, ţuica, legumele şi fructele;
Este necesar să se organizeze o asociaţie locală privată, care să cuprindă gospodăriile
potenţiale pentru practicarea turismului rural modern, cu următoarele scopuri principale:
reprezentarea intereselor producătorilor de turism rural din zonă în relaţiile cu toate
organismele publice sau agenţi interesaţi de dezvoltarea turismului rural;
promovarea cu precădere a produselor animale şi vegetale obţinute în cadrul
gospodăriei ţărăneşti;
şcolarizarea localnicilor ce prestează activităţi în cadrul turismului rural pentru
asimilarea de cunoştinţe necesare de turism, cunoaşterea legislaţiei în vigoare referitoare la
turism, însuşirea unor profesii legate de practicarea turismului rural (vânzători,ghizi,,ospătari,
instructori de schi etc.
atragerea unor agenţi interesaţi în dezvoltarea turismului rural pentru infrastructuri,
construcţii specifice (terenuri de sport, parcări, alte activităţi);
Extinderea nivelului general de cazare de la simpla găzduire şi oferirea micului dejun,
la pensiunea extinsă în care să se ofere turiştilor posibilitatea de preparare de către aceştia a
hranei , oferindu-le alimente din gospodăria proprie;
Organizarea unor microateliere industriale în care să fie valorificate- prin utilizarea
forţei de muncă locale - a materiilor prime oferite de gospodăriile locale şi potenţialul natural
al zonei.

Pagina 48 din 65
CAPITOLUL 4
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII SI MODERNIZARII ZONEI
AGROTURISTICE MOIECIU-BRAN

4.1. Direcţiile amenajării, modernizării şi valorificării agroturismului


Amenajarea turistică va trebui să prezinte (n viitor un proces dinamic şi complex de
organizare a spaţiului turistic din (ntreg Culoarul Rucăr-Bran, proces integrat (n ansamblul
sistemic al turismului rom(nesc.
Structura zonei turistice trebuie concepută ca un sistem transformabil, polifuncţional,
care să permită dezvoltarea continuă şi adaptarea (n funcţie de mutaţiile intervenite (n
structura şi motivaţiile cererii. Inainte de toate trebuie (nsă delimitate acele teritorii care
funcţional sunt sau pot fi folosite preponderent (n scopuri turistice, spre deosebire de acelea
care au un profil funcţional mai larg, mai diversificat unde turismul apare ca una din funcţiile
teritoriului fără a se afla (n contradicţie cu realizarea celorlalte funcţii sau teritoriile care nu
pot dob(ndi funcţii turistice. Zona Moieciu-Bran are un număr extrem de mic de unităţi de
cazare, faţă de necesităţile şi potenţialul turistic al zonei iar dotarea lor logistică se află
departe de standarde.
Iată de ce turismul rural şi mai ales agroturismul poate constitui o cale de ieşire din
acest impas şi mai ales de revitalizare a acestei zone. Aceasta pentru că peisajele şi climatul,
etnografia şi folclorul, fondul cinegetic şi piscicol, alături de alte elemente existente fac ca
aşezările rurale să dispună de multiple posibilităţi pentru dezvoltarea turismului rural.
Recomandarea Consiliului Europei (n politica turismului rural este următoarea: "să
promovăm turismul rural unde este posibil, dar respect(nd mediul (nconjurător şi identitatea
culturii locale. Se va garanta susţinerea ecologică, culturală şi permanentizarea agriculturii".
Urm(nd această recomandare, considerăm că (n zona Moieciu se poate realiza o zonă
agroturistică cu reale posibilităţi de dezvoltare. Printr-o astfel de amenajare, mediul
(nconjurător nu ar avea de suferit, el fiind păstrat (n condiţii ideale şi constituind un argument
(n plus pentru atragerea turiştilor. Cultura locală ar putea fi astfel promovată la nivel
internaţional care, pe l(ngă Castelul Bran să fie introdusă (ntr-un circuit turistic şi care să o
facă cunoscută. Agricultura şi creşterea animalelor prin (nsăşi felul amenajării va constitui
pilonul central al (ntregii acţiuni ea fiind o motivaţie (n plus pentru această formă de turism
(n zonă.
În prima etapă a amenajării agroturistice desfăşurată pe o perioad( de la trei la cinci
ani se va acţiona asupra aspectului de educare al gospodarilor, aspect obligatoriu (n

Pagina 49 din 65
activitatea de (nchiriere a spaţiilor. Prin aceasta, gospodarii (şi vor (nsuşi unele noţiuni de
comportament, de deservire, de menaj, strict necesare unei bune desfăşurări a activităţilor
turistice propuse.
Abia (n momentul (n care se va asigura pregătirea (n problemele generale şi speciale
ale turismului montan desfăşurat, etap( (n care condiţiile minime pentru turismul internaţional
de acest tip s-ar putea considera ca rezolvate, urm(nd a fi stabilite gradele de preluare şi
intensitatea desfăşurării. Astfel, după convingerea localnicilor şi dup( cooptarea lor (n această
formă de turism se va organiza un "sistem agroturistic".
În urma unei munci asidue duse de un colectiv de oameni inimoşi av(nd (n fruntea lor
pe doamna Marilena Stoian - preşedinta Asociaţiei Naţionale a Turismului Rural, Ecologic şi
Cultural din Rom(nia, s-a realizat deja o primă fază de grupare a locuinţelor ce intră (n
sistemul rural, locuinţe prezentate şi (n ediţia pilot a "Catalogului de turism rural din
Rom(nia", grupate pe zone, localităţi, proprietari.
Acest sistem agroturistic va cuprinde amenjarea a numeroase din aceste locuinţe (care
necesită dotări (n plus faţă de cele existente) precum şi construirea unui motel-pensiune de
dimensiunile unei cabane ce va fi sediul central şi administrativ al sistemului av(nd totodată
şi un birou agroturistic local.

Motelul
Motelul este cel care va prelua turiştii sosiţi pentru "sf(rşit de săptăm(nă",
gospodăriile fiind concepute pentru turism de lungă durată. De asemenea, aici se vor putea
servi şi mesele pentru turiştii cazaţi (n gospodăriile cuprinse (n sistem.
Deşi este o soluţie mai costisitoare, ea este destinată rezolvării problemei servirii
meselor principale de către turiştii cazaţi (n gospodării, pentru turismul ocazional,
neorganizat, dar (n special pentru turismul de "sf(rşit de săpt(m(nă". De asemenea, (ntr-o
variantă de lucru se poate testa şi pentru agroturismul montan de tip internaţional.
Motelul va fi amplasat c(t mai central faţă de gospodăriile cuprinse (n sistemul
agroturistic şi nu va fi de dimensiuni mari. În cadrul motelului va funcţiona o cantină
restaurant prin intermediul căreia se va asigura servirea meselor. Capacitatea cantinei
restaurant va fi de 40-50 locuri, asigur(ndu-se astfel un flux optim pentru turişti.
Motelul va fi structurat astfel: la parter va funcţiona cantina restaurant, o sală de
protocol, serviciul de recepţie cu birourile adiacente, o terasă, cabine telefonice; la etaj vor
funcţiona camerele cu c(te două paturi dotate asemenea spaţiilor cu confort de dou( stele.
Construcţia motelului va fi făcută (n perspectiva agroturistică, cu respectarea căilor

Pagina 50 din 65
funcţionale, agroturistice, estetice, cu valorificarea tradiţiilor, cu punerea (n valoare a
peisajului montan.
Organizarea interioară privind mobilarea se va face cu respectarea specificului
ţărănesc, mobilier ieftin şi rezistent, eliminarea obiectelor inutile, valorificarea obiectelor
vechi ca obiecte ornamentale, contribuind din plin la impunerea sa (n circuitul turistic.
Prin recepţia modelului se va realiza at(t repartizarea şi (ndrumarea turiştilor spre
gospodăriile gazdă c(t şi diverse organizări cu scop de agrement: excursii (n grup, seri
distractive, plimbări cu atelaje hipo, călărie, precum şi asigurarea de ghizi dintre localnici.
În satele din zona Moieciu-Bran unde găsim şi gospodării mici şi case relativ mari, iar
de obicei bărbaţii sunt angajaţi (n diverse activităţi de tip industrial sau (n sfera serviciilor,
femeile sunt frecvent "casnice". Aceasta poate reprezenta soluţia prioritară (n vederea
organizării pensiunilor gospodăreşti, deoarece aici există spaţii gata formate, timp şi m(nă de
lucru disponibilă. Av(nd dimensiuni diferite, gospodăriile au nevoie de (ndrumare şi totodată
de sprijin material şi moral spre a-şi (ndeplini misiunea de furnizoare constante mai ales de
produse agroalimentare de foarte bună calitate.

Gospodăria ţărănească tradiţională în condiţii naturale diversificate, tipică pentru


aceste regiuni muntoase şi faţă în faţă cu evoluţia generală a cerinţelor vieţii moderne, numai
prin funcţia sa agricolă nu poate atinge cote de rentabilitate, de confort, de muncă şi viaţă.
Astfel, devine necesară sporirea funcţiilor economice şi sociale, ameliorarea modului său de
organizare şi de echipare, amplificarea destinaţiilor sale.
Majoritatea gospodăriilor crescătorilor de animale din zonele montane nu au fost
concepute (n perspectiva dezvoltării agroturismului, fiind adesea lipsite de instalaţii de apă
curentă şi canalizare, de amenajări sanitare, fără a se fi format o orientare (n stilul
construcţiilor, ornamentare exterioară şi organizare interioară care să răspundă unui astfel de
scop.
Introducerea categoriilor de confort cu preţuri diferenţiate poate fi o modalitate de
impulsionare pentru modernizarea funcţională şi estetică a locuinţelor proprii (n termen c(t
mai scurt, cu acordarea şi a unor credite destinate acestor amenajări. Această problemă va
apare (n cazul (n care şi alte gospodării ar dori să-şi ofere serviciile pentru această formă de
turism. Ele nefiind incluse (n "sistemul turistic rural" şi propuse amenajării, vor trebui să (şi
asigure condiţii de cazare optime. Astfel, după posibilităţi vor apare diferenţe (n categoriile
de cazare pe care le oferă. Atunci va apare problema diferenţei de preţ percepute. Spre
exemplu pentru categoria I-a de confort, care presupune ap( curentă şi baie, preţul unei cazări

Pagina 51 din 65
poate fi la nivelul unei cazări (n condiţii de hotel; (n lipsa acestor amenajări, preţul unei
cazări poate fi limitat la 50%. În acest mod se autoreglează şi problema posibilităţii de a
beneficia de o cură de munte şi categoriile de turişti cu venituri mai mici, care vor accepta
unele minusuri de confort, dar vor beneficia de tot ceea ce le poate oferi muntele (elevi,
studenţi etc.).

Obiective realizabile în amenajarea din punct de vedere agroturistic


Amenajarea agroturistică a unei zone montane, pentru o dezvoltare mai intensivă,
presupune realizarea şi a unor obiective de interes deosebit pentru mişcarea turistică.
Sugerăm pentru zona Moieciu un număr de obiective ce pot fi avute (n vedere (n
scopul valorificării naturale dintr-un perimetru montan populat social, relativ evoluat
zootehnic, cu perspective certe de dezvoltare turistică şi agroturistică:

Micropăstrăvăria
Reprezintă un spaţiu de agrement, format dintr-o construcţie simplă, cochetă,
preferabilă din lemn şi aşezată parţial pe piloni sau imediat (n apropierea unui lac cu păstrăvi
(n care se asigură oxigenarea apei prin curgere naturală şi cădere de la 2-4 m (nălţime, cu
debit de evacuare reglabil.

Microferma
Reprezintă o gospodărie agroturistică montană care prin concepţia de construcţie şi
organizare asigură condiţii civilizate de locuit pentru o familie de microfermieri, precum şi
condiţii de adăpostire, furajare şi creştere a animalelor domestice aflate (n gospodărie.
Produsele agroalimentare obţinute din cadrul microfermei vor putea constitui o sursă
suplimentară de aprovizionare cu produse proaspete pentru motel.

Stâna turistică
În funcţie de speciile de animale care se cresc (n mod obişnuit (n zon( şi sunt
deplasate la păşunat colectiv pe timpul verii, pot fi organizate şi st(ne turistice, cu animale
proprietate a producătorilor individuali.
Caracterul turistic al st(nei este dat de necesitatea deplasării pe jos, pe un traseu (n

Pagina 52 din 65
natură, vizitarea unor forme specifice de creştere a animalelor şi posibilitatea degustării
produselor specifice de st(nă.

Gospodăriile de reprezentare
Acestea reprezintă gospodăriile montane autentice, bine dotate şi amenajate (n
manier( tradiţională, cu animale bine (ngrijite, cu agricultori pricepuţi şi instruiţi. În curtea
unei astfel de case ar urma să se organizeze "seri montane" pentru vizitatori, cu servirea unor
preparate de casă, organizarea unui grătar (n aer liber. Prin astfel de soluţii pitoreşti, pot fi
servite foarte bine interesele turismului internaţional, nefiind scăpat din vedere aspectul că se
contribuie astfel la păstrarea unor valori din patrimoniul cultural tradiţional.

Magazinul turistic
Este un magazin de dimensiuni mici, profilat pe v(nzarea produselor realizate (n
atelierele microindustriale proprii, artizanat, vederi, pliante şi alte mărfuri cu specific turistic.
Pentru noua concepţie de amenajare se realizează posibilitatea practicării unor forme
aparte de turism. Aceast( formă se găseşte (n zonă (ntr-o fază incipientă, (nsă prin creşterea
numărului de turişti va creşte şi volumul (ncasărilor prin desfaceri de astfel de produse.

4.2. Eficienţa economică şi socială a dezvoltării şi modernizării agroturismului în


zonă
Ca o componentă a economiei naţionale, turismul (şi face remarcat rolul său
economic (n mod direct, (n primul r(nd prin contribuţia pe care o are la crearea de venit
naţional, apoi prin efectul pozitiv asupra ridicării nivelului social-economic şi cultural a unor
zone, asupra circulaţiei băneşti interne şi, indirect, prin acţiunea exercitată asupra celorlalte
ramuri ale economiei naţionale. Dacă asupra alimentaţiei publice, indiferent de tipul de
consumator, există de mult timp un consens unanim din partea economiştilor că activitatea
legată de prepararea şi conservarea hranei este o activitate productivă, la celelalte activităţi au
existat şi continuă să mai existe păreri contradictorii.
Căile de sporire a eficienţei economice a agroturismului sunt multiple. Amintim:
creşterea (n sfera producţiei materiale, atenuarea curbei sezonalităţii, dezvoltarea şi
modernizarea (ntregii baze materiale turistice (n raport cu cerinţele turismului internaţional,
creşterea ponderii serviciilor suplimentare şi pe această bază a (ncasării medii din turism.

Pagina 53 din 65
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii turistice sunt necesare o serie de
dotări care cuprind at(t serviciile de bază (cazare, alimentaţie, transport), c(t şi suplimentare
(de agrement), acordate turiştilor.
Astfel, calculul eficienţei economice, a investiţiilor propuse a avut la bază prognoza
circulaţiei turistice din zona Moieciu, numărul locurilor necesare (n structura propusă,
influenţele pozitive ale reducerii săptăm(nii de lucru.
În continuare voi prezenta calculul orientativ al eficienţei economice a investiţiilor
propuse (datele sunt estimative):

1. Valoarea investiţiei pentru motelul proiectat şi amenajarea locuinţelor:


Costul unui m2 de construcţie cu dotările aferente pentru perimetrul motelului este de
1700000 lei, calculat la cursul dolarului de 8500 lei (pentru un hotel de două stele valoarea
unui m2 investiţie se calculează la nivelul a 200 $).
Suprafaţa totală cuprinsă în perimetrul motelului care este prevăzut doar cu un etaj,
este de 600 m2 (40 x 15). Pentru această suprafaţă costul total este de 1020000 mii lei;

Costul amenajării unor locuinţe (20 camere cu căte 2 paturi), îl estimăm astfel: suma
medie necesară a fi investită pentru dotarea fiecărei camere este de 20000 mii lei, ţinând cont
de faptul că unele camere ce intră în circuitul turistic au deja dotările aferente, unele au
nevoie doar de frigider, T.V. sau baie (WC) etc.
Suma totală necesară a fi investită pentru cele 20 camere este de 400000 mii lei;
Costul procurării unui autoturism tip T.V. pentru aprovizionat motelul - 100000 mii
lei;
Costul procurării unui autocar şi a unui microbuz pentru organizarea de excursii în
zonă este de 500000 mii lei.

Valoarea investiţiei pe fiecare structură (construibilă, amenajabilă):


Tabel nr. 4.1.
Nr. crt. Denumire Cantitate Cost total
1 Motel 600 m2 1.020.000 mii lei
2 Locuinţe 40 buc. 400.000 mii lei
3 Mijloace auto 3 600.000 mii lei
4 Total – 2.020.000 mii lei

Pagina 54 din 65
Volumul veniturilor anuale preconizate a fi realizate la toate activităţile care vor
funcţiona în investiţia propusă:
venituri proiectate în activitatea motelului:
venituri din activitatea de cazare - 850000 mii lei/an;
venituri din activitatea de alimentaţie - 580000 mii lei/an:
venituri prevăzute în cadrul cantinei restaurant - 420000 mii lei/an;
venituri prevăzute în cadrul terasei - 160000 mii lei/an;
venituri din activitatea de telefonie - 60000 mii lei/an:
posturi publice cu cartelă - 20000 mii lei/an;
centrală telefonică - 40000 mii lei/an;
alte venituri (schimb valutar, parcare etc.) - 50000 mii lei/an.
venituri proiectate în activitatea cazare locuinţe amenajate - 300000 mii lei/an;
venituri prevăzute prin organizarea de excursii, agrement etc. - 80000 mii lei/an.
2. Volumul cheltuielilor anuale planificate a fi realizate în urma efectuării investiţiilor
propuse:
cheltuieli cu munca vie:
şef motel - 45000 mii lei/an;
director economic - 30000 mii lei/an;
şef sală cantină-restaurant - 25000 mii lei/an;
şef terasă - 15000 mii lei/an;
contabil - 12000 mii lei/an;
chelneri-ospătari - 48000 mii lei/an (4 x 12000 mii lei);
bucătari - 48000 mii lei/an (4 x 12000 mii lei);
casieri - 24000 mii lei/an (2 x 12000 mii lei);
cameriste - 80000 mii lei/an (motel şi locuinţe - 8 x 1000 mii lei);
lenjereasă - 10000 mii lei/an;
muncitor necalificat grup social - 32000 mii lei/an (4 x 8000 lei);
muncitor necalificat bucătărie - 32000 mii lei/an (4 x 8000 lei);
şef depozit şi aprovizionare - 13000 mii lei/an;
electician - 12000 mii lei/an;
instalator - 12000 mii lei/an;
şoferi - 24000 mii lei/an (2 x 12000 mii lei).
cheltuieli cu mărfurile - 500000 mii lei;

Pagina 55 din 65
cheltuieli cu energia şi apa - 100000 mii lei/an;
cheltuieli cu materiale consumabile - 20000 mii lei/an;
cheltuieli cu servicii executate de terţi - 50000 mii lei/an;
lucrări întreţinere şi reparaţii - 15000 mii lei/an;
cheltuieli transport, aprovizionare - 20000 mii lei/an;
cheltuieli cu poşta - 10000 mii lei/an;
cheltuieli telefon - 15000 mii lei/an;
amortizare - 15000 mii lei/an;
cotă cheltuieli comune - 80000 mii lei/an;
alte cheltuieli - 20000 mii lei/an.

3. Situaţia comparativă a veniturilor cu cheltuielile şi rezultatele ce urmează a fi


realizate în primul an de funcţionare al motelului:
Tabelul 4.2.
Nr. crt. Indicator Prevăzut (mii lei) %
1 Venituri totale, din care: 1.900.000
venituri din cazare 850.000 44,73
venituri din alimentaţie 580.000 30,52
venituri cazare în locuinţe 300.000 15,78
venituri din agrement 80.000 4,21
venituri din telefonie 60.000 3,15
alte venituri 50.000 2,63
2 Cheltuieli totale, din care 1.527.000
cheltuieli cu munca vie 462.000 30,25
cheltuieli cu mărfurile 600.000 39,29
cheltuieli cu energia şi apa 200.000 13,09
cheltuieli cu materiale consumabile 20.000 1,30
cheltuieli cu servicii executate de terţi 50.000 3,27
cheltuieli de întreţinere/reparaţii 15.000 0,98
cheltuieli cu transport/aprovizionare 40.000 2,61
cheltuieli cu poşta 10.000 0,65
cheltuieli cu telefon 15.000 0,98
amortizare 15.000 0,98

Pagina 56 din 65
cotă cheltuieli comune 80.000 5,23
alte cheltuieli 20.000 1,30
3 Profit 373.000 –

Din tabelul nr. 4.2. constatăm că cele mai mari venituri se înregistrează în activitatea
de cazare (850000 mii lei/an), urmată de veniturile din activitatea de alimentaţie (580000 mii
lei/an).
În cadrul activităţii de alimentaţie, cele mai mari venituri se înregistrează din
activitatea cantinei-restaurant (420000 mii lei/an).
La capitolul cheltuieli, cea mai mare pondere o au cheltuielile cu "mărfurile" ce
urmează a fi folosite în activitatea motelului (600000 mii lei/an), urmată de cheltuielile cu
munca vie (462000 mii lei/an).
Aşa cum rezultă din calculele efectuate în tabelul de mai sus, volumul veniturilor
anuale pe total (motel şi locuinţe) se cifrează la suma de 1900000 mii lei.
Din însumarea cheltuielilor totale la nivel motel plus locuinţe, rezultă o valoare de
1.527.000 mii lei/an.
Efectuând diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, rezultă un profit brut planificat de
373.000 mii lei/an.

1). Rata rentabilităţii (R), ca indicator sintetic de eficienţă la preconizările a fi


realizate în investiţiile proiectate, se prezintă astfel:
P
R= × 100
Ch ; unde P = profitul
Ch = cheltuieli
373000
R= × 100 = 24,42%
1527000

Pagina 57 din 65
2). Raportul profitului la suma veniturilor este:
P
R= × 100
V ; unde P = profitul
V = venituri
373000
R= × 100 = 19,63%
1900000

Din aceste metode de calcul ale ratei profitului, se preconizează ca activităţile din
investiţia realizată să fie profitabile şi să conducă la o recuperare a investiţiei într-un termen
scurt. Pentru ilustrarea celor afirmate mai sus, voi prezenta în continuare formula de calcul şi
aplicaţia ei privind termenul de recuperare al investiţiei
It
Tr =
Pb ; unde It = investiţia totală
Pb = profit brut
2020000
Tr = = 5,41
373000 ani.
Rezultă că termenul de recuperare este un termen foarte scurt, având în vedere marja
de recuperare în general.

Un alt indicator de eficienţă a investiţiilor este "investiţia specifică", care se prezintă


ca raportul între volumul investiţiei şi volumul anual al încasărilor:
It
Is =
Qn ; unde It = investiţia totală
Qn = capacitatea anuală a veniturilor
2020000
Is = = 1,063
1900000

Pagina 58 din 65
Realizarea acestei noi concepţii de amenajare pentru zona agroturistică
Moieciu determină o creştere cantitativă a producţiei turistice, precum şi a formelor de turism
practicat.
Toate acestea conduc la intensificarea circulaţiei turistice, la creşterea numărului de
turişti şi a duratei medii de sejur, şi, ca o rezultantă a creşterii circulaţiei turistice, încasările
din toate activităţile turistice vor creşte în strânsă corelaţie cu creşterea beneficiului.

Pagina 59 din 65
CONCLUZII
In urma celor prezentate în lucrarea de faţă, constatăm faptul că zona descrisă,
analizată, propusă pentru amenajare, prezintă reale posibilităţi pentru turism, cu perspectiva
de a fi o zonă elită în turismul rural din ţara noastră.
Din studiul efectuat asupra întregii zone am desprins concluzia că rezultă o revigorare
a activităţii turismului, atât în ceea ce priveşte numărul de persoane cazate, cât şi numărul
zile-turist.
Creşterea de la an la an a prestaţiei valorice şi aproape dublarea ei în ultimii trei ani,
peste rata inflaţiei (am reţinut şi politica inflaţionistă din ţara noastră), confirmă creşterea
cerinţelor în ceea ce priveşte activitatea turistică ce se desfăşoară în prezent în zona Moieciu.
Având în vedere specificul zonei şi cele două vârfuri de sezon prezentate şi în Tabelul
nr. 3.8., este necesar ca atât pentru sezonul de iarnă, cât şi pentru sezonul de vară, să se
amenajeze cât mai curând o bază de agrement, ţinând cont şi de faptul că majoritatea turiştilor
sunt tineri şi simt nevoia să practice jocuri sportive.
Pentru sezonul rece poate fi amenajată o pârtie de schi pentru începători, o pârtie de
săniuţe etc., iar pentru sezonul cald pot fi amenajate terenuri de tenis, minifotbal, volei, o
micropiscină, micropăstrăvărie etc.
Având în vedere creşterea cererii de servicii turistice la un nivel calitativ superior,
într-o structură diversificată, se creează premizele utilităţii construirii motelului şi amenajării
şi modernizării gospodăriilor deja existente în zona Moieciu - Bran.
Ceea ce nu trebuie să uităm, şi consider a fi de importanţă vitală în perioada
următoare, este pregătirea şi convingerea populaţiei din zonă pentru a înţelege importanţa
colaborării cu organele care doresc să fructifice aceste daruri ale naturii cu care a fost
înzestrată zona Moieciu - Bran, totodată aceasta contribuind la bunăstarea lor, la deschiderea
spre cunoaştere, spre un trai mai bun, mai decent.
CHESTIONAR

Pentru sondarea opiniei populaţiei din comuna Moieciu privind perspectiva practicării
aagroturismului (n această zonă.

1. Zona în care locuiţi este atractivă pentru turişti?


? Da
? Nu
? Nu ştiu

2. Vă atrage ideea de a caza turişti?


? Da
? Nu
? Nu ştiu

3. Ati mai cazat turişti?


? Da
? Nu

4. Ce fel de turişti preferaţi?


? Români
? Străini

5. În cazul în care aţi mai cazat turişti, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele


întrebări:

5.1. Care este vârsta predominantă a turiştilor?


? Sub 15 ani
? 15-30 ani
? 30-60 ani
? Peste 60 ani
5.2. Turişţii obişnuiesc să facă drumeţii prin împrejurimi?
? Da
? Nu
? Nu ştiu

5.3. Sunt mulţi turişti care vizitează Castelul Bran?


? Da
? Nu
? Nu ştiu

5.4. Care este motivul pentru care vizitează Castelul Bran?


? Din curiozitate
? Din interes istoric
? Nu ştiu

5.5 Sunt mulţi turişti care cred că acest castel a aparţinut lui Dracula?
? Da
? Nu
? Nu ştiu

5.6. De obicei turiştii iau masa la dumneavoastră?


? Da
? Nu

5.7. Ce preparate puteţi oferi turiştilor la masă?


? Pâine de casă
? Lapte ăi preparate din lapte
? Carne şi preparate din carne
? Legume, fructe
? Băuturi (vin, ţuică)
? Nu pot oferi masa

6. Aveţi nevoie de sprijin pentru a vă pregăti să primiţi turişti în gazdă?


? Da
? Nu
? Nu ştiu
7. Ce consideraţi că vă ajută pentru această activitate?
? Banii
? Ideile
? Proiectele
? Studiile
? Materialele
? Nu ştiu

8. Pentru a face faţă agroturismului, ce lipseşte în zona dumneavoastră?


? Produse industriale
? Produse alimentare
? Restaurante
? Moteluri, pensiuni
? Terenuri sportive
? Servicii medicale suplimentare
? Baruri, discoteci
? Altele, ce anume? __________________________________

9. Cine credeţi că trebuie să vă sprijine?


? Guvernul
? Prefectura
? Primăria
? Organizaţiile internaţionale
? Agenţiile de turism
? Sponsorii
? Nu ştiu

10. Câti turişti cazaţi în localitate au venit în anul trecut faţă de ceilalţi ani?
? Mai mulţi
? Mai puţini
? La fel
? Nu ştiu
11. În ce perioadă a anului aveţi cei mai mulţi turişti?
? Iarna
? Primăvara
? Vara
? Toamna

12. În ce perioadă a anului aveţi cei mai puţini turişti?


? Iarna
? Primăvara
? Vara
? Toamna

13. Cunoaşteţi agenţii de turism interesate să aducă turişti în zona dumneavoastră?


? Da
? Nu
? Nu ştiu

14. Credeţi că ar trebui să i se facă o mai mare publicitate zonei turistice Moieciu-
Bran?
? Da
? Nu
? Nu ştiu

15. Unde ar trebui să se facă această publicitate?


? În reviste şi ziare
? La TV
? La radio
? În altă parte. Unde ____________________
? Nu ştiu

16. Câţi bani sunteţi dispuşi să alocaţi pentru cazarea turiştilor din totalul cheltuielilor
din gospodărie?
? Sub 5%
? 5-25%
? 25-50%
? Peste 50%
? Nu ştiu

17. Ce propuneţi pentru dezvoltarea agroturistică în zona dumneavoastră?

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________