Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL

PROGRAMUL DE STUDII: Inginerie și
Management în Industria Turismului

REFERAT

la disciplina

MANAGEMENTUL
FERMELOR
AGROTURISTICE
Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................2
CAPITOLUL 1: AGROTURISMUL ABORDARE TEORETICĂ...................................3
CAPITOLUL 2: EVOLUȚIA AGROTURISMULUI LA NIVEL NAȚIONAL..................4
CAPITOLUL 3: PREZENTAREA ZONEI TURISTICE BRAN MOECIU......................5
3.1 Zona Bran-Moeciu: repere geografice..............................................................5
3.2 Potențialul turistic natural al zonei Bran – Moeciu...........................................5
3.3 Potențialul turistic antropic al zonei Bran – Moeciu.........................................6
3.4 Indicatori turistici privind agroturismul în zona Bran-Moeciu.........................8
1
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

CAPITOLUL 4: ANALIZA SWOT COMPARATIVĂ A AGROTURISMULUI PE PLAN

NAȚIONAL CU CEL DIN ZONA BRAN-MOECIU...........................................11
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................16

INTRODUCERE

Tot mai mulți sunt cei care după un an de muncă şi diverse griji doresc să-şi
petreacă vacanţa cât mai aproape de frumusețile naturii, de puritatea şi armonia vieţii
rurale să fie cât mai departe de forfota marilor orașe de zgomot și de poluare pentru a
-şi regăsi echilibrul fizic şi psihic. Odihna, aerul curat, consumul preparate tradiţionale
specifice zonei alături de bogăţia etnografică şi folclorică sunt argumente serioase
pentru practicarea agroturismului.

După 1989 turismul rural românesc în special agroturismul au intrat într-o nouă
etapă datorită înlăturării interdicţiilor care au existat a promovării aşezărilor rurale care
au potenţial turistic şi a preocupării turiştilor pentru găsirea unor forme şi modalităţi de
petrecere a timpului liber cu un cost redus dar cu minim de confort.
Zona Moeciu-Bran este una dintre cele mai importante zone din ţară în care se
practică
agroturismul satisfăcând motivația fundamentală a numeroşilor turişti de
„întoarcere la natură”.

CAPITOLUL 1: AGROTURISMUL ABORDARE TEORETICĂ

Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural grad de

complexitate mai ridicat, cuprinzând atât activitatea turistică propriu - zisă (cazare,
pensiune, prestări de servicii, sport, distracție etc.), cât şi activitatea economică , de
regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activități de producție, de prelucrare a
produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora).
În ceea ce privește definirea agroturismului, ea are la bază necesitatea găsirii de
soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul creșterii veniturilor prin valorificarea
potențialului economic al acestora, dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a
produselor proprii şi locale. 
De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau
definiții derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate.
Din punct de vedere al spațiului de cazare  (al asigurării bazei materiale),
2
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare

existent în gospodăria țărănească, pregătit şi amenajat special pentru primirea de
oaspeți. 
Din punct de vedere al activităților care gravitează în jurul gospodăriei țărănești,
agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria
țărănească spre consumul persoanelor care, pentru o anumită perioadă determinată, vin
în mediul rural pentru relaxare, odihnă, agrement, cure terapeutice, tranzacții sau
afaceri, precum şi multe alte activități specifice.
Din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o formă de turism cu
multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc
natura, cultura şi arta țărănească. Resursele existente în gospodăria rurală sunt puse la
dispoziția turiștilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice, care pot
îmbrăca forme foarte diversificate.
Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu
potențialul său agricol, turistic, uman şi tehnico - economic, el prezentând unele
trăsături ce-l diferențiază de turismul tradițional standard şi anume:

 consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esențiale sunt: calitatea

pensiunii şi serviciilor de primire la fermieri, cunoașterea mediului natural,
uman şi cultural, precum şi originalitatea produselor turistice;
 oferta turistică este autentică, diferențiată, multiplă în diversitatea sa, organizată
şi condusă de fermieri, deci de oamenii satului;
 este o activitate economică complementară exploatației agricole şi nu o alternativă
sau o substituție a acesteia; 
 oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare, de
petrecere a timpului liber din vacante sau weekend-uri, în peisajul pitoresc al
mediului rural, cu valori cultural-educative şi cu ospitalitate specifică;
 nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi
suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil;

 se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din stațiunile balneare sau
montane;
Veniturile obținute din agroturism au de regulă, un caracter complementar, gospodăria
sau ferma agroturistică realizează în general, veniturile de bază din activitatea agricolă sau
din alte tipuri de activități (prelucrare a materiilor prime agricole sau neagricole,
artizanat).

CAPITOLUL 2: EVOLUȚIA AGROTURISMULUI LA NIVEL

NAȚIONAL

 „Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria

țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii
și activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei
țărănești,  fără a perturba acesteia specificul ”.

3
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

Agroturismul și debuturile sale

Dezvoltarea turismului presupune existența unui patrimoniu turistic, care prin

activitatea sa are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocație
turistică în circuitele turistice interne şi internaționale.
Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale şi istorice, artă
populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat,
cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. 
 În ce privește activitatea agroturistică din România aceasta ia amploare, astfel că în
1998 ANTREC editează, cu asistenta U.E., primul catalog al fermelor şi pensiunilor 
agroturistice din ţară, care cuprinde 736 de adrese.  Acest catalog împarte România
în cinci regiuni agroturistice astfel:

1) Moldova şi Bucovina
2) Dobrogea
3) Muntenia şi Oltenia
4) Maramureș, Banat Crișana
5) Transilvania

După 1989, interesul pentru turismul rural renaște şi astfel iau naștere diverse
organizații şi asociații care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea
turismului în zonele rurale.  Printre primele care au luat naștere este şi Federația Română
pentru Dezvoltare Montană (F.R.D.M.) .

CAPITOLUL 3: PREZENTAREA ZONEI TURISTICE BRAN MOECIU

 În această zonă denumită de Maria Banuș „poartă deschisă între Transilvania şi Țara
 Românească, strungă de transhumanță, loc de întâlnire a românilor de pretutindeni, unde se
vorbește o limbă netedă, șlefuită, curată ca o piatră dint - un râu de munte, o limbă
leagăn acelei literare omogenizate”,  s-a plămădit o valoroasă şi complexă cultură populară, cu
elemente de creație care se păstrează în arhitectură, tehnică, port tradiții şi obiceiuri.

3.1. Zona Bran - Moeciu: repere geografice

4
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

Zona etnografică Bran - Moeciu înglobează, în cei 193 kmp suprafață, trei comune cu 11
sate componente:
 Bran cu satele Bran, Predeluț, Sohodol;
 Moeciu cu satele Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Măgura, Peștera;
 Fundata cu satele Fundăţica, Fundata, Şirnea.
Între punctele sale extreme (Pasul Giuvala - Culmea Predeluţ Sohodol) zona măsoară
circa 16 km.
La est şi la vest, zona este dominată şi încadrată de masivele Bucegi şi Piatra Craiului
contactul între Bucegi şi platformă realizându-se prin intermediul unor culmi înalte şi împădurite
situate între 1600 - 1800 m altitudine (Clinciu, Goga, Goranu, Sântilie).
La nord, culmile Predeluţ şi Sohodol, care fac trecerea spre zona depresionară,
prelungesc platforma spre Țara Bârsei. Între localitățile Şirnea şi Fundata, înălțimile din sectorul
sud - vestic ating 1200 - 1300 m. În ansamblul ei, această unitate geografică are aspectul unui
larg amfiteatru înconjurat de masive muntoase şi de terase. Accesul în această cetate naturală se
face prin trecătoarea străjuită de castelul Bran, situat pe o stâncă de 60 m înălțime. O a doua
intrare în trecătoare se face dinspre Rucăr, prin satul Fundata.

3.2. Potențialul turistic natural al zonei Bran – Moeciu

Zona Bran-Moeciu este unul din principalele repere în turismul rural românesc: este
locul ideal pentru cei pasionați de natura și drumeții și totodată, este renumită în sărbători
tradiționale, obiceiuri și porturi strămoșești ce au contribuit la faima ei.
Cheile Moeciului  sunt un loc ideal pentru deconectarea de la viața citadină încărcată şi
agitată, oferind peisaje impresionante şi modalităţi de recreere variate.
Cheile Grădiștei  se află situate în apropierea localității Moeciu de Sus și impresionează
datorită sălbăticiei peisajului și a formațiunilor stâncoase.  Locul oferă  panorame deosebite a
munților Piatra Craiului și Bucegi, iar noutatea ș i intimitatea locului fac din acest complex un
loc plin de liniște și frumusețe.
Cascada La Chișătoarea este o rezervație biogeologică  aflată pe drumul ce unește
Moieciu de Jos cu Moieciu de Sus. Pe malul Pârâului Turcu țâșnesc din perete 2 fire de apa care
se revarsă în cascade de 15-20 m.
Peștera Liliecilor este situată în satul Peștera aflat la 5 km de comuna Moeciu, pe
versantul estic al dealului Bisericii, în partea de nord-vest a platformei Branului și la o altitudine
de 950 m .
Cunoscută și sub numele de Peștera Mare din Satul Peștera sau Peștera Badichii, peștera
a fost semnalată cu multe secole în urma dar a fost explorată și studiată abia la sfârșitul secolului
trecut.
Peștera Dâmbovicioarei, este situată în zona carstică a culoarului Rucăr-Bran, una din
cele mai dezvoltate din țară. S-a format în calcarele Masivului Piatra Craiului, datorită acțiunii
apelor pârâului Dâmbovicioarei, a cărui vale se găsește la câțiva metri în aval. Golul subteran
este format dintr-o galerie fosilă slab ramificată lungă de circa 250 m, cu un traseu
ușor ascendent și orientată de la SV la NE.
 Pârtia de schi Zănoaga localizată pe Valea Porții Bran, la o distanță de aproximativ 4
5
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

km de Castelul Bran.
Pârtia de schi Bran are o dificultate medie, lungimea de 700 m și nu beneficiază de
nocturnă și zăpadă artificială. Transportul este asigurat de teleschi.
Prăpăstiile Zărneștilor reprezintă un impresionant defileu lung de 3-4 km situat în partea
de nord-est a masivului Piatra Craiului.
Parcul Național Piatra Craiului este situat in Carpații Meridionali incluzând Creasta
Pietrei Craiului, în totalitate și spații din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran și Rucar-
Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza județelor Brașov si Argeș, incluzând
suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu (satele Măgura si Peștera), Bran, Rucăr si
Dâmbovicioara.

3.3. Potențialul turistic antropic al zonei Bran – Moeciu

Castelul Bran se situează la mai puțin de 30 km de Brașov, pe șoseaua ce iese prin

vechiul cartier  Bartolomeu și care leagă Brașovul de Câmpulung. Este construit pe o stâncă,
într-un punct cheie din punct de vedere strategic. Ținutul dintre Bucegi și Piatra Craiului au
determinat o serie de episoade istorice încă din preistorie și până în prezent, reliefate de o dată
geografică și istorică majoră: Trecătoarea Branului.
Cea mai reprezentativă legendă a Transilvaniei - cea a lui Dracula sau a lui Vlad Țepeș,
se leagă și de castelul Bran. Aceasta ni-l înfățișează pe Vlad Țepeș - domnitor în Țara
Românescă în secolul XV - drept un soi de vampir, ce se hrănește cu sângele și carnea
dușmanilor. Aceste amănunte au constituit deliciul multor documentare, filme care au fost
folosite ca strategie de promovare a zonei.

Capela „inima Reginei Maria”  construita într-o stanca

a Măgurii Brâului, la Bran, de către Principesa Ileana, fiica
Reginei Maria, pentru a adăposti in Romania vasul cu inima
reginei, Capela “inima Reginei Maria” din Bran este copia fidela a
capelei Stella Maris din Balcic.
Inima sa a fost îmbălsămata, pusa într-o caseta de
argint octogonala, învelită intr-un steag dublu care avea pe o
parte drapelul României si pe cealaltă steagul Marii Britanii,
așezată într-o prețioasă caseta de bijuterii, din argint aurit si cu
ornamente din pietre prețioase pe care era gravat: ALTETEI

6
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

SALE PRINCIPESA MARIA A ROMANIEI: DOAMNELE

ROMANE. 

Muzeul Satului Brănean este amenajat chiar in curtea Castelului Bran si reprezintă un

important vestigiu cultural al zonei Bran. Realizat in urma cu peste 40 de ani, muzeul satului
evidențiază arhitectura tradițională din satele din Tara Barsei.

Trasee turistice:
1)  Moeciu de Sus – Culmea Pleșa - Poiana Gutanului - Șaua Strunga - Cabana Padina.
Durata: circa 5-6 ore;
2)  Moeciu de Sus - Culmea Pleșa - Poiana Gutanului - Plaiul Țapului - Șaua Bătrână -
Valea Doamnei - Cabana Peștera.
Durata: circa 7-8 ore;
3)  Bran - Simon - Plaiul lui Lom - Culmea Pleșa - Poiana Gutanului - Șaua Strunga -
Cabana Padina.
Durata: 6 - 7 ore.

Tradiții și obiceiuri în zona Bran-Moeciu: 

 martie: plecarea oilor la munte;
 25 aprilie: alegerea celui mai bun crescător de animale; mai măsurarea laptelui;
 24 iunie: olimpiada de vară de la Șirnea;
 20 iulie: Sântilie;
 25-26 iulie: târgul de var ă de la Moeciu;
 9 august: târgul de Pantelimon, Bran;
 25 august: Nedeia munților de la Fundata;
 octombrie: răvășitul oilor și alegerea celui mai bun crescător de animale. 

Meșteșuguri specifice zonei:

 sculptura în lemn;
 măști și păpuși;
 icoane pe sticla;
 tăbăcărit și cojocărit;
 încondeierea ouălor de Paști.

3.4. Indicatori turistici privind agroturismul în zona Bran  – Moeciu

Privit în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element

7
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

dinamizator al sistemului economic global. Desfășurarea turismului presupune o cerere specifică

de bunuri de servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora.
Evoluția turismului este influențată de o serie de factori, dintre care, determinanți sunt
cei care influențează cele două laturi corelative ale pieței: factori ai cererii turistice  venituri, timp
liber, dinamica populației; factori ai ofertei turistice diversitatea şi calitatea serviciilor, costul
prestațiilor, nivelul de pregătire al forței de muncă.
Astfel spus, în continuare vă voi  prezenta câteva statistici turistice având la bază analiza
zona Bran – Moeciu.

Tabelul 3.4.1. Evoluția numărului de pensiuni agroturistice în zona Bran-Moeciu

PERIOADA ANALIZATĂ EVOLUȚIA %

LOCALITATEA UM: număr pensiuni 

ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL 2016- 2017- 2018- 2019-2020

2016 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019
Moeciu 130 146 137 128 124 +12,3 -6,8 -6,5 -3,1
Bran 108 120 121 112 114 +11,1 +0,8 -7,4 +1,7

TOTAL 238 266 258 240 238 +11,7 -3,0 -6,9 -0,8

Sursa: Datele au fost prelucrate cu ajutorul site-ului

https://brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2022/10/Serii-de-date-statistice-2015-2020-JUDETUL-
BRASOV.pdf

Numărul de pensiuni agroturistice și implicit de locuri de cazare in zona Bran a crescut pe

întreaga perioada, mai puțin anii 2018-2019 când s-a înregistrat o scădere de 7,4%. Cea mai mare
creștere a fost in perioada 2016-2017, restul perioadelor având aproximativ același număr de
pensiuni.
In zona Moeciu, doar in perioada 2016-2017 s-a înregistrat o creștere de 12,3%. In
următorii ani, s-au înregistrat numai scăderi, cea mai mare fiind in perioada 2017-2018 cu aproape
7%.
Astfel, in zona Bran-Moeciu numărul de pensiuni agroturistice a avut o creștere de 11,7% in
perioada 2016-2017, iar in restul anilor au urmat numai scăderi: 3% in perioada 2017-2018, 6,9% in
perioada 2018-2019 si 0,8% in perioada 2019-2020.

8
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

Tabelul 3.4.2. Structura pensiunilor agroturistice pe numărul de margarete în

zona Bran-Moeciu

LOCALITATE NUMAR MARGARETE TOTAL PENSIUNI

4**** 3*** 2** PE LOCALITATI
BRAN 9 pensiuni 62 pensiuni 1 pensiune 72 pensiuni
MOECIU 3 pensiuni 75 pensiuni 9 pensiuni 87 pensiuni
TOTAL PENSIUNI 12 137 10 159
Sursa: Datele au fost prelucrate cu ajutorul site-ului https://www.turistinfo.ro

Zona Bran-Moeciu este o zonă în care agroturismul este bine conturat, și acest lucru îl putem
observa și prin numărul mare de pensiuni agroturistice din zonă. Pe clasificarea pensiunilor agroturistice
putem observa ca dominante sunt cele de trei margarete, ele fiind în număr de 137 în totalul de 159. Acest
lucru se datorează faptului ca turiștii prefera să se cazeze într-un loc care să le ofere un confort cât mai
ridicat şi la un preț cât mai accesibil.

Tabelul 3.4.3. Sosiri turiști în zona Bran-Moeciu

ANUL SOSIRI TURISTI TOTAL

9
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

TURISTI % TURISTI % SOSIRI

ROMANI STRAINI
2016 133767 92,6 10648 7,4 144415
2017 158512 93,3 11317 6,7 169829
2018 176075 94,2 10825 5,8 186900
2019 193208 94,7 10749 5,3 203957
2020 121315 99,1 1050 0,9 122365

Sursa: Datele au fost prelucrate cu ajutorul site-ului

https://brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2022/10/Serii-de-date-statistice-2015-2020-JUDETUL-
BRASOV.pdf

Referitor la sosirile turiștilor în zona Bran-Moeciu putem observa o evoluție favorabilă,

numărul turiştilor sosiți în structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică a crescut de la
144415 în 2016 la 203857 în anul 2019. In anul 2020 a fost o scădere la 122365 sosiri, din cauza
restricțiilor de călătorie impuse in acel an.
In 2019 putem observa o creștere cu 10% a numărului de turişti sosiți față de anul
precedent. Această evoluție favorabilă este datorată și sosirilor turiștilor străini, în 2017 avem
11317 de turişti străini față de 10648 în 2016, ei reprezentând 6,7% din totalul de turişti sosiți în
zona Bran-Moeciu în anul 2017.

CAPITOLUL ANALIZA SWOT COMPARATIVĂ A

4:
AGROTURISMULUI PE PLAN NAȚIONAL CU CEL DIN ZONA

10
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

BRAN- MOECIU

În prezent tara noastră se află într-un amplu proces de tranziție către o nouă economie
bazată pe un model de dezvoltare durabilă, împreună cu alte state membre ale U.E. În cadrul
acestui model de dezvoltare, turismul ocupă un loc importat.
 Mi-am propus realizarea unei analize SWOT pentru a scoate în evidență, analiza şi
compara punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințări le agroturismului pe plan
național cu cel al zonei Bran-Moeciu.

Puncte tari ale agroturismului românesc:

 faună şi floră bogată cu specii şi ecosisteme unicate în Europa, specii dispărute în țările
europene, existente în prezent numai în areale din România;
 factori naturali şi resurse minerale recomandate în cură balneară complexă;
 apă potabilă de calitate deosebită şi o mare varietate de ape minerale;
 diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la prețuri foarte mici; 
 bucătărie tradițională şi specialități regionale; 
 ospitalitate influențată de caracteristica etnică latină;
 poluare inexistentă sau foarte redusă în majoritatea zonelor rurale;
 diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice ușor accesibile şi armonios repartizate
pe întreg teritoriul țării;
 patrimoniul cultural –istoric şi arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care se
încadrează în categoria destinațiilor turistice atracțiile mondiale şi europene; 
 calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului şi în
toate zonele;
 existența unei vaste rețele de localități rurale partenere cu localități europene;
 cadru legislativ turistic aliniat la cerințele şi standardele europene;
 susținerea de către autoritatea administrației publice centrale de turism a promovării la
târgurile internaționale de turism;
 existența unui sistem adecvat de control al calității serviciilor turistice;
 varietatea folclorului şi a tradițiilor moștenite bine păstrate.

Puncte slabe ale agroturismului românesc:

 percepția slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanței protecției
mediului şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific; 
 degradarea incipienta a mediului şi inexistența unui sistem performant de colectare a
deșeurilor în mediu rural;
11
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

 degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităților şi a

comunităților rurale;
 grad de ocupare scăzut in sezonul estival;
 sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate cu nivelul
de dezvoltare al turismului rural;
 infrastructura generală pentru transport, la nivel național şi mai ales local, insuficient
dezvoltată şi modernizată;
 aeroporturi regionale nemodernizate şi neadaptate pentru cursele de tip charter în zonele de
mare circulație turistică; 
 lipsa rețelei naționale de centre locale de informare şi promovare turistică;
 fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare, insuficiente şi
subdimensionate;

Oportunități ale agroturismului românesc:

 relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenții speciale locului
turismului în dezvoltarea economiei naționale;
 dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural (podgorii şi
vinuri celebre tipice, bucătărie tradițională cu produse agro-alimentare de tip ecologic,
pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna şi flora rara, ecosistemul Delta Dunării,
comunități care întrețin şi practică vechi tradiții etnofolclorice, medicină naturistă etc.); 
 realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului național
cultural-istoric şi de arhitectură tipica rurala;
 susținerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultural spiritual
şi tradiţionale românești;
 diversificarea ofertei turistice prin derularea şi promovarea unor micro-programe care
răspund tendințelor actuale de agrement şi vacanțe active de tipul circuite de cicloturism,
mountainbike, motociclism, deltaplan, rafting, parapantă, circuite pentru practicarea
turismului ecvestru, etc.
 promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervațiilor naturale;
 declanșarea unor acțiuni promoționale de amploare prin includerea ofertei turistice
românești în cataloagele marilor firme touroperatoare; 
 dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin
reintroducerea/extinderea de subvenții şi facilități; 
 introducerea sistemului de management al calității şi în turismul rural.

Amenințări ale agroturismului românesc:

 existența unei piețe românești fărâmițate în contradicție cu concentrarea excesivă a pieței
12
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

turistice internaționale pe un număr redus de piețe şi touroperatori;

 consolidarea, în lumea turistică, a percepției de ofertă ieftină în dauna calității;
 lipsa cunoștințelor minime de management turistic, în domeniu;  neconștientizarea rolului
introducerii sistemului de management al calității;
 nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluția turismului românesc; 
 amânarea creării structurilor instituționale administrative de turism, la nivel regional şi
local;
 micșorarea puterii de cumpărare a populației, cu efect în evoluția şi planificarea evoluției
cererii de servicii turistice;
 influențele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului - activitate economică de
consecință;
 lipsa unei susțineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică, din partea statului, cel
puțin de nivelul celei din statele vecine concurente;
 constrângeri financiare;
 lipsa unui sistem de creditare a investițiilor în turism şi restaurarea patrimoniului național
cultural;
 fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică, insuficiente;
 existența unor dotări edilitar -gospodărești subdimensionate şi neadaptate cererilor 
determinate de dezvoltarea turismului rural;

Puncte tari ale agroturismului în zona Bran-Moeciu:

 Existența unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice și de artă medievală,
tradiții și obiceiuri ale diferitelor naționalități,  structuri sătești istorice bine păstrate,
vestigii din istoria Transilvaniei: cetăți, biserici, muzee); 

 Capacitatea mare de cazare în diverse structuri de primire a turiștilor, inclusive pensiuni

rurale;
 Capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului;
 Capacitatea practicării mai multor forme de turism;
 Domeniul schiabil relativ bine dezvoltat;
 Înființarea Centrului de Promovare Turistică Bran;
 Ponderea mare a turiștilor străini din totalul turiștilor care vizitează zona;
 Ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management-turism-servicii.

Puncte slabe ale agroturismului în zona Bran-Moeciu:

13
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

 infrastructura de transport inadecvată (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa

autostrăzii);
 gradul de ocupare scăzut în sezonul estival şi extrasezon;
 starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate (în special a bisericilor
țărănești de la Drăuşeni, Buneşti, Homorod, Merchiaşa);
 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la
nișele de piață;
 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din județ, necesare promovării unor
pachete turistice;
 absența unor pachete de servicii specifice destinate petrecerii timpului liber, în cazul
majorității unităților turistice;
 controlul calității serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităților turistice;
 nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul
parcurilor şi ariilor protejate;
 în unele zone, în special cea nordică, serviciile de alimentație publică sunt slab dezvoltate
 inexistența serviciilor de pompieri, ambulanță, asigurare, service, ghizi etc. în multe din
zonele județului.

Oportunități ale agroturismului în zona Bran-Moeciu:

 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creștere a calității activităților din turism;
 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor
istorice şi de arhitectură din județ, precum şi pentru creșterea capacității de cazare şi
diversificarea serviciilor;
 dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor;
 dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.;
 lărgirea bazelor de agreement;
 dezvoltarea şi îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre
zonele turistice;
 extinderea şi îmbunătățirea rețelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor
turiştilor;
 atragerea operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale şi internaționale;
 o mai mare implicare a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice;
 cererea crescândă pentru practicarea agroturismului.

Amenințări ale agroturismului în zona Bran-Moeciu:

14
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

 supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă
mediul înconjurător;
 concurența internațională, precum şi cea din partea județelor înconjurătoare;
 promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din punct de vedere calitativ;
 încălzirea climatică riscă să afecteze derularea activităților turistice de iarnă;
 lipsa intervenției urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente
istorice;
 diminuarea valorii istorice, arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prin
folosirea unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor; 
 tendința ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

După cum putem observa în urma analizei SWOT, agroturismul din zona Bran-Moeciu
are un număr mare de puncte tari, datorate pe de o parte potențialului turistic natural și antropic
al zonei și pe de alta parte a bazei tehnico-materiale bine dezvoltate.

Agroturismul din zona Bran-Moeciu prezintă puncte tari comune cu agroturismul privit
la nivel național. Acestea puncte fiind reprezentate de potențialul turistic şi antropic bogat şi de
capacitatea mare de cazare disponibilă pe tot parcursul anului. Promovarea agroturismului din
zona Bran-Moeciu reprezintă un  punct forte, în timp ce promovarea agroturismului la nivel
național este un punct slab.
O parte a punctelor slabe ale agroturismului din zona Bran-Moeciu sunt întâlnite şi la
nivel național, precum: infrastructură slab dezvoltată, gradul de ocupare scăzut în extrasezon şi
sezon estival, controlul calității serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităților turistice.
Însă o parte a punctelor slabe se datorează şi factorului uman care neglijează un număr destul de
mare de obiective turistice protejate pe care le lasă să se degradeze sau nerespectând normele de
constructive în ariile protejate.
Agroturismul în zona Bran-Moeciu ca şi cel la nivel național prezintă numeroase
oportunități. Oportunitățile sunt reprezentate în primul rând de dezvoltarea unor  servicii
sau pachete de servicii turistice care să asigure o creștere a calității activităților din turism şi o
creștere a satisfacției consumatorilor de servicii turistice. Alte oportunități ce se regăsesc atât la
nivelul zonei Bran-Moeciu cât şi la nivel național sunt cele legate de implicarea administrațiilor
publice în promovarea agroturismului.
Amenințările agroturismului vin în primul rând din țările vecine şi cele membre UE, o
parte a cererii turistice interne orientându-se către alte destinații externe. Alte amenințări sunt
reprezentate de legislația în vigoare şi evoluția economiei naționale: micșorarea puterii de
cumpărare a populației, cu efect în evoluția şi planificarea evoluției cererii de servicii turistice,
influențele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului, constrângeri financiare.
15
  Analiza Zonei Bran Moeciu din Perspectiva Agroturismului

Amenințările turismului din zona Bran-Moeciu vin în primul rând din interiorul zonei,
mai exact prin supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții neautorizate, prin tendința tot
mai des întâlnită  prin care falsul istoric şi kitsch-ul încearcă să ia locul valorilor autentice, sau
promovarea unor servicii slabe din punct de vedere calitativ.

BIBLIOGRAFIE

1. Culoarul Rucăr-Bran – o poartă în Carpați”, Editura Sport-Turism, București, 1990.

2. Îndrumar pentru turismul rural”, Editura Rentrop & Straton, București, 1998.
3. Petrean R., Perean, D., „Turismul rural”, Editura Presa Universitara Clujeană, Cluj
Napoca, 2000.
4. „Strategia dezvoltării turismului rural”, F.R.D.M., 1995.
5. Stănciulescu G., „Lexicon de termeni turistic”, Editura Oscar Print, București, 2002.
6. www.brasov.insse.ro
7. www.infotravelromania.ro
8. ro.wikipedia.org
9. www.ecosmes.net
10. www.turistderomania.ro
11. www.pensiuni-bran.com
12. www.atractii.ofertebran.ro
13. www.bran-moeciu.com

16