Universitatea de Stiine Agronomice si Medicina Veterinara din

Bucuresti, specializarea Agricultura FR

Lucrare la informatica

Toma Mihai

2015

1
 CUPRINS

1.Conceptul de turism rural si agroturism .................................................................................................... 2

1.1 Conceptul de turism rural ............................................................................................................. 5
1.2 Conceptul de agroturism .............................................................................................................. 5
2. Evolutia activitatilor de turism din Romania............................................................................................. 6
3. Propuneri europene de dezvoltare ale turismului rural in Romania ........................................................ 8
3.1 Bazele turismului rural si motivatiile sale ......................................................................................... 10
3.1 Tipuri de turism in spatiul rural................................................................................................... 13
4. Propuneri pentru dezvoltarea agroturismului ........................................................................................ 17
Anexe .......................................................................................................................................................... 19
Bibliografie .................................................................................................................................................. 19

1.Conceptul de turism rural si agroturism

2
 Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de
populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambient, natural si uman
Agroturismul este activitatea de primire i ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli
individuali sau asociai precum i de familiile lor utiliznd propria ntreprindere(gospodrie,
exploataie) sau una nchiriat astfel nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport de
complementaritate cu activitile aferente cultivrii terenului, silviculturii i creterii animalelor,
acestea trebuind sa constituie i n continuare activiti principale.
Unii autori consider ca agroturismul reprezint o form specific a turismului, de o
anumit complexitate, n care se regsesc dou activiti independente: cea economic, n
principal agricol i/sau silvic, i cea turistic propriu-zis, n care sunt incluse cazarea,
procurarea i vnzarea hranei, prestarea unor servicii, circulaia turistic i altele.
Sub aspect economic, activitatea agroturistic se prezint ca una dintre modalitile de existen,
o form complementar de folosire optim a resurselor din gospodria rural i din zon,
combinat cu un complex de servicii , n interiorul i n exteriorul gospodriei, orientnd
producia agricol n scopul realizrii dezideratelor unui agroturism eficient i modern. Deci
agroturismul se situeaz n problematica mai larg a dezvoltrii zonelor rurale,fiind o activitate
complex cu implicaii economice i sociale , menite s asigure funcia de reechilibrare
teritorial i de oprire exodului rural.
Agroturismul este activitatea de primire i ospitalitat e
realizat de ntreprinztorii agricoli individuali sau asociai
precum i de familiile lor utiliznd propria
ntreprindere(gospodrie, exploataie) sau una nchiriat astfel
nct activitatea desfurat s fie ntr -un raport de
complementaritate cu activitile aferente cultivrii terenului,
silviculturii i creterii animalelor, acestea trebuind sa constituie
i n continuare activiti principale.
Din punct de vedere agro-economic, activitatea agroturistic
se poate desfura i sub forma simplei gzd uiri, atunci cnd o
gospodrie rneasca nchiriaz camere neutilizate de proprietar,
din propriul su patrimoniu edilitar, fr a oferi n mod organizat,
coordonat i continuu o alt form de servicii (masa, vizite i
excursii n mprejurimi, etc.) n in teriorul sau n afara gospodriei.
n acest caz, activitatea de turism nu face parte dintr -o strategie
proprie ci se prezint doar ca o form complementar de folosire a
spaiului excedentar i a altor rezerve interne urmrind n principal
o completare a veniturilor n anumite perioade ale anului, mai ales
n sezonul estival.
ns, luarea n consideraie a cerinelor turismului de ctre
ferma agroturistic, i includerea acestei activiti n strategia
general de dezvoltare a unitii, determin o profila re a ntregului
sistem de producie agrozootehnic i o mai bun utilizare a

3
factorilor specifici activitii specializate n domeniul
agroturismului.
n concluzie, activitatea de agroturism reprezint o activitate
economico-social complex desfurat de productorul agricol din
zona rural, n cadrul gospodriei sale n scopul obinerii unor
venituri suplimentare necesare lui i familiei sale.
Diferena dintre Agroturism i Turism Rural:
Turismul rural: necesit spaiul rural bine pstrat, cu specificul su rustic, ns nu
necesit neaprat i activiti n sectorul primar.
Agroturismul: necesit n mod OBLIGATORIU i activiti din sectorul primar.
Agroturismul i turismul rural sunt caracterizate, de multe ori, ca reprezentnd unul si
acelai concept.
n definirea particularitilor formelor de turism menionate mai sus pot fi
luate n considerare dou criterii importante:
a) criteriul ponderii veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaz
comunitatea rural sau o parte a acesteia;
b) criteriul ponderii componentelor ofertei turistice. Conform acestei clasificri, turismul
rural cuprinde cultura, istoria i tradiiile existente n spaiul rural, agroturismul deine si
componente specifice gospodriei silvo-agro-zootehnice (producie i furnizare de produse
specific agricole, vizitare de pivnie, pescuit, vntoare, echitaie etc.)
Activitile turistice bazate pe mari hoteluri, complexe sportive nu pot fi ncadrate
n conceptul larg de turism rural, chiar daca ele sunt desfurate n zonele rurale.
Dimensiunea cultural, social i economic are i un caracter pedagogic att
pentru adepii agroturismului, ct i pentru populaia rural care, n timp, i
modific n sens favorabil comportamentul, aspiraiile, precum i modul de via i
de educaie.
Turismul rural n general i agroturismul sunt considerate ca fiind opiuni promitoare
pentru viitor deoarece astfel se poate realiza o dezvoltare economic a localitilor cu
specific predominant agricol i silvic, cu consecine favorabile asupra atragerii i meninerii
populaiei n mediul rural, impulsionrii activitii agricole n regiunile defavorizate din
punctul de vedere al resurselor naturale i dezvoltrii sociale i culturale.
Apariia i dezvoltarea turismului n spaiul rural
Cltoriile turistice s-au produs nc din cele mai vechi timpuri, la fel ca i activitile
turistice n spaiul rural. n aceast perioad se nregistra o participare larg a elenilor la
vizitarea locurilor sfinte: Dadona(Zeus) i Delphi(Appollo), precum i frecventarea bilor
curative sau a jocurilor festive periodic organizate.
n perioada roman, majoritatea cltoriilor aveau scopuri comerciale, militare sau
culturale iar traseele lor strbteau inevitabil spaiul rural. Odat cu trecerea la evul
mediu, cltoriile erau practicate.

4
 1.1 Conceptul de turism rural

Conceptul de produs turistic rural este delimitat de totalitatea bunurilor i serviciilor

oferite turitilor de ctre o organizaie, ferma etc (transport, cazare, masa, agrement) Din punct
de vedere al turistului, produsul turistic acoper experiena complet de la plecarea de acas i
pan la ntoarcere
n mod obiectiv,produsul turistic este esena marketingului turistic El reprezint, de fapt,
acele avantaje pe care potenialii consumatori le ateapt
Fiecare produs turistic are trei niveluri :
- esena produsului (reprezint ceea ce cumpr turistul:vacana in mediul rural);
- produsul tangibil (include caracteristicile, calitatea);
- produsul dezvoltat (include serviciile si avantajele extrinseci ale produsului turistic
Accesibilitatea, climatul, interaciunea dintre turiti, participarea consumatorului la
realizarea produsului turistic)
Acesta este motivul pentru care particularitile managementului i marketingului in
turismul rural sunt delimitate lund in considerare i caracteristicile produsului turistic Astfel se
pot enumera:
a) ansamblul produsului complex ce este caracterizat printr-o multitudine de factori, ce cuprind
characteristicile ambientului si serviciile ce se refera la toate experienele i activitile turistului
din momentul prsirii domiciliului sau stabil i pana in momentul rentoarcerii;
b) intangibilitatea produsului i multitudinea interpretrilor subiective, determinate de funciile si
motivaiile ce difer substanial prin care turitii se raporteaz la produse sau servicii aparent
identice
c) incertitudinea preului compus (complex) exceptnd pachetele preconfecionate

1.2 Conceptul de agroturism

conceptrelativ de dat recent

form specific de turism rural

o mbinare a activitilor agricole cu serviciile turistice n interiorul unei gospodarii agricole sau ferme,
ce constituie o solutie complementar de suplimentare a veniturilor din agricultur, cu efecte pozitive
att de natura economica ct i social, ce presupune contactul turistului cu activitile gospodreti, i
asigurarea parial a hranei din produse locale.

5
 p r a c t i c a t d e m i c i i
p r o p r i e t a r i d i n
z o n e l e r u r a l e : - d e
o b i c e i , c a
a c t i v i t a t e s e c u n d a r
- a c t i v i t a t e a
d e s f u r a t n
g o s p o d r i a / f e r m a
p r o p r i e - p r i n c i p a l a
o c u p a i e i s u r s d e
v e n i t

n majoritatea cazurilor, gazdele pun la dispoziia turitilor: - spaiul locuibil

excedentar -cel dezafectat i amenajat ori construit special pentru astfel de

activiti

P e n s i u n i a g r o t u r i s t i c e p r o p r i e t a r i i a u o
m i c g o s p o d r i e , g r d i n , a n i m a l e o f e r
t u r i t i l o r p r o d u s e n a t u r a l e , e c o l o g i c e , d i n
p r o d u c i e p r o p r i e s a u d e l a a l t e f e r m e d i n
s a

2. Evolutia activitatilor de turism din Romania

In Romania, turismul, ca fenomen social-economic, se integreaza in economia unitara a

tarii, constituind o coordonata majora a civilizatiei societatii noastre.

Elementele precursoare turismului pe pamantul tarii sunt atestate documentar inca din
antichitate, cand ele au aparut si s-au dezvoltat, in forme embrionare, a Baile Herculane, Ocna
Sibiului, Turda, Sovata, Buzias etc.

In evul mediu in conditiile oranduirii feudale, turismul s-a manifestat sporadic pe

teritoriul tarilor romanesti, mai restrans decat in antichitate, datorita nesigurantei drumurilor si
conceptiilor mistice. Activitatea de turism colectiv se desfasura, mai ales, sub forma turismului
de pelerinaj. Documentele vremii indica si o forma de turism colectiv, de masa, determinata de o

6
serie de manifestari laice, etnofolclorice, cu prilejul unor momente festive, traditionale: sarbatori
folclorice, targuri, hramuri, nedei etc.

Treptat se afirma turismul balnear, acesta fiind mentionat in localitatile: Baile Felix in
sec. XV, Ivanda si Lipova in sec. XVI, Bazna in sec. XVII, Baile Herculane in 1734, Olanesti in
1760, Borsec in 1770, Vatra Dornei in 1788.

In secolul XIX, statiunile balneoclimaterice cunosc o dezvoltare deosebita, astfel ca pana

la sfarsitul secolului existau 23 de statiuni de interes general, 78 de interes local si 38 de localitati
cu izvoare minerale utilizate.

In a doua parte a secolului XIX apar primele asociatii turistice, punand bazele turismului
organizat. Acest turism modern se caracterizeaza prin trasaturi noi si printr-o evolutie a tipurilor
si formelor sale, marcand substantiale transformari cantitativ si calitative privind structura
turismului.

Primele grupari, asociatii sau societati care se infiripa sunt: "Trinitatea vremelnica" din
1869, avand ca scop de a intreprinde excursiuni, "Societatea carpatina ardeleana a turistilor" din
1880, "Societatea carpatina Sinaia", "Cercul excursionistilor" la 1 ianuarie 1891, prima
organizatie turistica din Bucuresti care isi propune sa intreprinda "excursiuni menite sa dezvolte
iubirea pentru frumusetile naturii si inmultirea cunostintelor prin vizitarea monumentelor si
localitatilor din tara, ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere" (V.Borda,
1979).

In Romania postbelica, prima organizatie de turism de tip nou, pe baze economico-

sociale, a fost turismul popular (1948-1950), care apoi devine Federatia de turism - alpin. In anul
1955, se reinfiinteaza Oficiul National de Turism "Carpati", infiintat in 1935. In 1957 se
constituie Asociatia turistilor din Romania , iar in 1968 Biroul de turism pentru tineret.

In 1971 ,ca urmare a dezvoltarii continue si progresive a turismului in Romania se

infiinteaza Ministerul Turismului si Sporturilor, for de conducere, indrumare si coordonare
organizatorica, caruia ii sunt subordonate 40 de oficii judetene de turism.

Pe langa modernizarea si transformarea vechilor statiuni balneoclimaterice si climaterice,

apar si altele noi ca: Mangalia Nord, Navodari, Voineasa, Costinesti, Balea Lac, Durau, Piatra
Arsa.

Directiile prioritare de dezvoltare a turismului intre anii 1976-1980 s-au orientat spre
valorificarea mai complexa a statiunilor montane, cu potential turistic ridicat, spre dezvoltarea
statiunilor balneoclimaterice cu o eficienta recunoscuta si modernizarea statiunilor balneare si
climaterice de pe litoral. Sunt sporite cu 35000 de locuri in formele de cazare de baza si
complementare noi localitati, statiuni balneoclimaterice si complexe turistice, cu precadere in
aria Carpatilor, sunt amenajate noi mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine,
telescaune,teleschiuri, iar terapiile balneare sunt dotate cu tehnica moderna.

7
 In 1982, baza tehnico-materiala a turismului cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral,
peste 38000 de locuri in statiunile montane de odihna si practicarea sporturilor de iarna, in jur de
45000 de locuri in statiunile de cura balneara si aproximativ 20000 in cabane si alte forme de
gazduire.

Gradul de utilizare a capacitatilor de cazare, pe total de tara, a fost in medie de 75%,

cuprinzand toate formele de cazare intre anii 1975-1989, fiind distribuite astfel: pe litoral 76,9%,
in statiunile montane 73,7%, in statiunile balneoclimaterice 87%, iar in celelalte centre turistice
de 70%.

Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare de catre turistii straini, calculat la om/zile

cazare, a fost de 35% pe litoral, 10% in statiunile de munte, 3,9% in statiunile balneoclimaterice
si 11,3% in celelalte centre turistice.

Dupa 1990, s-a instalat o tendinta descrescatoare, in ritmuri accelerate datorita deteriorarii
sensibile a conditiilor de viata pentru majoritatea romanilor si calitatea tot mai slaba a serviciilor turistice,
care a determinat petrecerea vacantei in strainatate de catre cei cu posibilitati financiare mai .ridicate,
sunt principalele cauze ale reducerii dramatice a numarului turistilor (la mai putin de jumatate fata
de anul de varf - 1988).

Avand conditiile necesare pentru dezvoltarea accentuata a turismului intern si

international, se pune accentul pe optimizarea gradului de valorificare a fondului turistic, pe
intensificarea amenajarilor existente si a cailor de acces, pentru ca intregul teritoriu sa fie inclus
in circuitul turistic national si international.

In privinta turismului local, fiecare judet isi valorifica in continuare fondul turistic, spre a
oferi posibilitati de utilizare completa si complexa a tuturor resurselor turistice.

3. Propuneri europene de dezvoltare ale turismului rural in Romania

ara noastra are toate motivele pentru a aborda cu atentie si interes problematica spatiului
rural.
Avem norocul unei mosteniri extraordinare: unul dintre cele mai bogate, diversificate si
n mare parte cel mai putin alterat spatiu european.

Participnd n programele Uniunii Europene, Romnia va beneficia de experienta altor

tari si mpreuna cu acestea va elabora strategii de pastrare si dezvoltare a spatiului rural
romnesc.

8
 Integrarea tarilor candidate n politicile structurale ale Comunitatii Europene se va
desfasura n cateva stadii:

Primul stadiu, care a durat pna n anul 2000, a constat n continuarea ajutorului financiar
si cooperarea tehnica cu tarile din Europa Centrala si de Est ( CEEC ) prin intermediul
programului PHARE nceput n 1989.

Romnia a primit prin acest program 731 milioane ECU n perioada 1990-1996,
principalele sectoare vizate fiind agricultura si turismuI.
Al doilea stadiu ncepe din anul 2000 si pna la data aderarii, asistenta Comunitatii
venind cu doua programe financiare de pre-acces:

programul PHARE cu noile sale directii de lucru

programul SAPARD

Programul SAPARD (Special Action Programme for Pre-accesion Aid for Agriculture
and Rural Developement) va acorda un fond de 500 milioane EURO per an pentru agricultura si
dezvoltarea rurala, n cadrul acestui program putndu-se conta pe 38.054 milioane EURO pentru
dezvoltarea turismului rura1.Al treilea stadiu: dupa aderare va ncepe implementarea Fondurilor
Structurale si Fondului de Coeziune pe baza unor reguli si a bugetelor adoptate in 1998.

Obiectivele Fondurilor Structurale sunt: adaptarea economica a regiunilor mai putin

dezvoltate, sprijinirea regiunilor cu pronuntat declin economic prin reconversie economica,
combaterea somajului pe lunga durata, adaptarea fortei de munca, transformarea si
comercializarea produselor agricole, diversificarea economica si adaptarea structurala a
regiunilor vulnerabile (regiuni cu tendinta de depopulare n care agricultura e prioritara),
sprijinirea regiunilor cu o populatie redusa.

Strategia de preacces a Romniei n Uniunea Europeana presupune participarea activa a

Romniei n cadrul programelor comunitare.
n Agenda 2000 referitor la opinia Comisiei asupra cererii de aderare, este analizata
participarea Romniei n programele comunitare, proiectele realizate si implementarea
programului PHARE.
Romnia participa deja n programele ECOS-OUVERTURE, YOUTH FOR EUROPE,
pregatindu-se sa participe la programele LIFE, SAVE, LEADER III, acesta din urma avnd
o importanta deosebita pentru dezvoltarea turismului rural, scopul programului fiind
revitalizarea spatiului rural.

9
 Romnia a participat cu aproape 50 de proiecte n cadrul programului ECOS-
OUVERTURE 1 . Din totalul acestor proiecte, 12 % au avut drept obiectiv turismul rural, de
exemplu:
Agrinet (parteneri fiind Italia, Finlanda, Ungaria, Romnia)
Villages Roumains (Belgia, Grecia, Franta, Romnia)
Tradelink promoter (Ungaria, Irlanda, Belgia, Romnia)
Recotour (Franta, Albania, Bulgaria, Spania, Romnia)
Transhumanta (Spania, Italia, Romnia)

3.1 Bazele turismului rural si motivatiile sale

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are nevoie
de turism rural.
Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul romn sau strain si doreste o vacanta
linistita n contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru si petrece vacanta la tara).

Pe de alta parte, satul are nevoie de turism rural.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai

bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din
agricultura, codul rural 2 , picrderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca
stimulator al economiei rurale.
Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele
naturale, patrimoniul cultural 3, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi ntre
veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, mbunatateste
infrastructura.
Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea
initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.
Turismul rural nu s-a nascut ntr-o forma spontana, ci a fost creat n urma cercetarilor si
proiectat de catre Guvernele si Ministerele Agriculturii si Turismului din tarile Comunitatii
Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume:

reducerea puternica a veniturilor agrare

1
Ecos ouverturile sunt
2
Codul rural semnifica
3
Patrimoniul cultural

10
 mbatrnirea si abandonarea agriculturii

noua cerere privind mcdiul

stabilitatca populatiei
Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic,
putnd fi sintetizate astfel:

Motive sociale
criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta
de disparitie pe care o manifesta gospodariile mici si traditionale
abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

cresterea somajului n rndul tinerilor exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras
pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale
cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute
slaba folosire a claidirilor traditionale
disparitia mestesugurilor
distrugerea mostenirii de arta locala
pierderea traditiilor
abandonarea grijii si preocuparii fata de locurile frumoase din natura care sunt oferite
de spatiul rural

Motive economice
veniturile foarte mici provenite din agricultura
dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranesti
evolutia preturilor
surplusul de produse agricole
nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai
sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor important al

dezvoltarii turismului rural.

11
 Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea
perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii
esalonate a concediilor de odihna.
Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului,
deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii mediului rural ca
spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza o crestere spectaculoasa.

Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire mai putin
artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii
de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor
orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a
scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este
fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse
si sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade sau excursii
temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea bauturilor si
mncarurilor traditionale.

Autenticitatea

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea cazurilor dintr-un

mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri
anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea
vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se
plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care stau la baza optiunii
pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic

Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc
surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele care stau la

12
originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia voluntara de a
parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare n natura se regaseste aproape unanim ntre
dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul
doreste de obicei 0 alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator
abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere ntr-un mediu
linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care i
poate raspunde la toate aceste dorinte.

Afirmarea individualismului pe piata

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru cstigarea unui

segment stabil de consumatori, este 0 practica utilizata in mod curent, pentru impunerea
diverselor produse pe pietele de consum.

n pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul

rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n conditiile n
care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vnzarea ofertei, respectiv primirea
turistilor.
Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de marca de
natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie autentica, originala,
iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere a si ulterior recunoasterea si
cautarea ei. Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident ca, la nivelul majoritataii
asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla : calitatea peisajului si caldura
sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de tehnica populara, ndeletnicirile traditionale,
portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia consta n
perpetuarea acestei diversitati, dar si decelarea elementelor care confera un plus de specificitate
locala si care pot deveni n consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate asigura
consacrarea n circuitul turistic.

3.1 Tipuri de turism in spatiul rural

Turismul rural

13
 Este un tip de servicii turistice n zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat
printr-o oferta de servicii localizate n mici centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de
obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate ntr-un stil rustic care aminteste de locuintele
traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe
ori sunt conduse ntr-un sistem familial.
Practicarea turismului rural se face ntr-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau
rustic dar nu necesita neaparat activitati n sectorul primar.

Se detaseaza aici cteva forme de turism rural ce pot fi luate n considerare:

de tip familial, situatie care presupune ca gospodaria gazda sa puna la

dispozitia turistilor familisti bucataria proprie, urmnd ca turistii sa-si asigure
singuri prepararea prnzului si a cinei si procurarea majoritatati alimentelor prin
reteaua comerciala locala, pregatita la rndul ei sa faca fata unor asemenea
solicitari
prin gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de gospodarii
apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de cazare si mic dejun
turismul spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,
nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile taranesti
pentru scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea
mesei sau alte servicii

Agroturismul

14
 Se desfasoara n zone naturale puternic modificate de om, n care sectorul primar este cel
foarte evident. Include cazare, servicii pentru servirea mesei, oferite de catre agricultorii
implicati n aceasta forma de turism considerata ca o activitate secundara.

La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga

sfera de cuprindere, care pune n evidenta printr-un mecanism propriu circulatia turistica rurala.
Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale,
agroturismul ofera o solutie de viitor pentru gospodariile rurale.
Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent n gospodaria
taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti si sa ofere o serie de activitati
care graviteaza njurul gospodariei taranesti.
Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei si a diverselor
servicii agroturistice n scopul obtinerii de venituri complementare, veniturile de baza provenind
din activitatea agricola.

n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul caruia se
delimiteaza urmatoarele tipuri:

Turismul ecologic, turism n natura

Este turismul care se desfasoara n zone naturale cu o ridicata valoare ecologica. n mod
normal, implica faptul ca turistul sa aiba un interes enorm pentru acest aspect. Cele mai
atragatoare din acest punct de vedere sunt marile zone naturale

Turismul cultural

Implica cele mai diverse catcgorii sociale si de varsta si consta n vizitarea siturilor rurale
a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor memoriale, muzeelor
s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini traditionale (pelerinaje religioase,
practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viata comunitatii (hramuri,
nunti).

O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, n special
elevi si studenti, sub forma turismului scolar de nvatare sau descoperire. Din pacate, desi este o
forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a habitatului rural si absenta unor
oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie aproape exclusiv de pasaj, impactul
economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.

15
Turismul curativ

Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta

poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta izvoarelor de ape
minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual cu
posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate n medicina populara (fitoterapia, apiterapia,
hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte
turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.

Turismul sportiv, turismul de aventura

Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor sportive de
proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de
iarna, orientare turistica.

n anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci cnd
obiectivul l constituie practicarea unor activitati, desemnate n limbajul de specialitate prin
sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita 0 anumita politica manageriala a

produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).

Altele n schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata desigur de
favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarna, pescuitul
sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).

Turismul religios

Poate avea de asemenea un impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin

conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens, exercitate
de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Franta si Stonehenge n Marea
Britanie.

n tara noastra se remarca cresterea prestigiului Bisericii, rentoarcerea unei parti

semnificative a populatiei la practicile vietii spirituale traditionale si aparitia unor focare de
misionarat, n special asezamintele monahale, care polarizeaza interesul unui numar apreciabil de
credinciosi. Este cunoscuta n acest sens atractia exercitata de unele manastiri precum cele de la
Rohia si Brsana (Maramures), Nicula (Cluj), Smbata de Jos (Brasov), Posaga (Alba), Izbuc
(Bihor).

16
 Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spiritua1e remarcabile, au
intrat de mult timp n sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor,
Agapia, Neamt, Tismana si multe altele.

Turismul de agrement

Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau integrala a

concediului individual sau cu familia, ntr-un stiu de cazare (casa, camera mobilata) existent n
mediul rural, obtinut prin diverse modalitati: mostenire familiala, nchiriere pe durate de timp
variabile, cazare la prieteni sau rude.

n linii generale, mbina caracteristicilc turismului pentru natura cu cele ale turismului de
sanatate.

Turistul este tentat sa observe natura, sa o cunoasca si chiar sa se integreze n ea prin

diferite activitati: observarea pasarilor, identificatea speciilor de plante, culesul plantelor
medicinale, a fructelor de padure, ciupercilor, plimbari si altele. El poate beneficia de caldura si
de atentia acordata de catre comunitatea locala, cu sprijinul careia obtine facilitatile necesare
adoptarii, chiar si temporare unei alimentatii naturale, neindustrializate, ntelegerii traditiilor si
mentalitatilor locului respectiv.

4. Propuneri pentru dezvoltarea agroturismului

Servicii suplimentare
In afara cazarii propriu-zise, un intreprinzator din acest domeniu poate oferi clientilor sai si alte
servicii. In cea mai mare parte a cazurilor, rolul acestor servicii nu este sa creasca castigurile, ci
sa fidelizeze clientii. Iata cateva exemple obisnuite la care, daca aveti putina fantezie, puteti
adauga si altele, pe baza solicitarilor clientilor si a caracteristicilor locului in care este amplasata
gospodaria:

1. Inchirierea de biciclete, canoe si barci. Este un serviciu care satisface nevoile unor clienti ce
doresc sa aiba o experienta deosebita, sa dea vacantei lor un plus de placere, divertisment,
varietate si un strop de aventura. Serviciul poate deveni operativ cu o investitie relativ scazuta si
fara nici o alta obligatie suplimentara.

17
2. Organizarea de excursii calare. Daca ferma nu dispune de un manej propriu, se poate face
un contract cu un centru hipic din zona. Se poate aranja cu

titularul manejului sa aiba trei-patru persoane care sa insoteasca oaspetii pe post de ghizi.

3. Organizarea unei zone de sport si atletism. Se poate folosi o pajiste situata in imediata
vecinatate a gospodariei pe post de teren de fotbal sau de volei. De asemenea, se poate amenaja o
zona pentru practicarea tirului cu arcul sau se pot construi, chiar si artizanal, vreo zece piste de
minigolf, oferind totodata clientilor cele necesare pentru acest sport.

4. Organizarea de degustari etno-gastronomice. Daca zona in care se afla gospodaria ofera

conditii, merita sa-i conduceti pe oaspeti in crame, unde sa aiba posibilitatea de a degusta
vinurile specifice sau chiar in alte ferme agricole faimoase si recunoscute pentru diferite produse
ce se pot comercializa fie pe loc, fie in magazine specifice. Nu este neaparat necesar ca, pentru a
organiza acest serviciu, sa aveti un autocar. Deplasarea se poate face cu masinile oaspetilor sau
se poate merge pe jos ori cu bicicleta, imbinand astfel latura sportiva cu cea gastronomica.

5. Vanzarea de produse din propria gospodarie. Clientii prefera autenticitatea produselor

naturale, mai ales dupa ce au vazut la fata locului cum se obtin acestea. Adesea, la sfarsitul
vacantei ei isi manifesta chiar si dorinta de a cumpara unele produse pentru acasa. Este vorba
despre branzeturi, carnati, vin si alte bauturi alcoolice obtinute artizanal, ulei de masline, paste
proaspete, dulciuri, biscuiti si miere.

De obicei, intreprinzatorul agroturistic vinde produsele la pretul pietei, cu avantajul vanzarii

imediate, cu un castig net superior fata de cel obtinut prin vanzarea produselor la angrosistii
locali.

TABEL 1

18
Localitate Punctul A Punctul B Punctul C Punctul D Punctul E
Punctul A
Punctul B 87

Punctul C 64 56
Punctul D 37 32 91
Punctul E 93 35 54 43

Anexe

Bibliografie

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/conceptul-de-agroturism-in-romania-308236.html

19
http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-IN-ROMANIA13222.php

http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-SI-IMPLCATIILE-33187108.php

http://ideideafaceri.manager.ro/articole/oportunitati-de-afaceri/oportunitati-de-afaceri-turismul-rural-
516.html

http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/agroturism/Agroturism.pdf

http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2013/noi/23_13_01_317_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf

20