Prezentare Lucrare Doctorat Contributii La Dezvoltarea Durabila A Turismului Rural

Şcoala doctorală interdisciplinară
Domeniul de doctorat: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
TEZĂ DE DOCTORAT
CONTRIBUȚII LA DEZVOLTAREA
DURABILĂ A TURISMULUI RURAL
Doctorand:
COSMIN CHINDRIȘ
Conducător științific:
Prof.univ.dr.ing. CONSTANTIN OPREAN
SIBIU 2018
1
CAPITOL 1
STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A

TURISMULUI RURAL DIN ROMÂNIA
2
Capitolul1
• Capitolul 1 „STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A

TURISMULUI RURAL DIN ROMÂNIA” va prezenta evidente
demersuri din literatura de specialitate pentru a reflecta
într-un mod relevant stadiul cunoaşterii, completate cu
puncte de vedere proprii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
acţiunilor în dezvoltarea turismului rural. Prezenta lucrare
este fundamentată pe un amplu material bibliografic de
referinţă pentru domeniul abordat, atât de provinienţă
naţională cât şi internaţională, caracterizat prin varietate
tematică, lucrări fundamentale, studii de profil, cazuistică,
informaţii statistice, internaţionale, naţionale, regionale şi
locale.
3
CAPITOLUL 1
TURISMUL RURAL – definiţie, tipologie, funcţii şi obiective
• Caracterizarea spaţiului rural românesc

– Caracteristici principale ale spaţiului rural românesc
• Predominanţa activităţilor agricole
• Spaţiu de producţie
• Predominanţa proprietăţii private
• Spaţiul rural este mai aerisit, mai umanizat
• Spaţiul rural este incomparabil mai frumos şi mai apreciat de mulţi locuitori,
din punct de vedere peisagistic
• Viaţaînspaţiulrural,mai mult decât în oricare alt mediu social,este aşezată pe o
serie de norme emanate din experienţa de viaţă multiseculară, din tradiţiile,
obiceiurile şi cultura locală
• Politica de dezvoltare a spaţiului rural în ţările vest-europene s-a axat pe
principiul continuităţii şi complementarităţii activităţilor agroalimentare
• Pornind de la iniţiativa privată, statul trebuie să sprijine prin politici de
dezvoltare rurală acele activităţi nonagricole plasate în aval şi amonte de
agricultură precum şi cele care prelucrează materii prime locale
4
CAPITOLUL 1
• Definirea spaţiului rural spaţiul rural cuprinde o zonă interioară sau de

coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care majoritatea părţii terenului este
utilizată pentru: agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit; activităţile economice şi
culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii); amenajările de zone
neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii naturale); alte folosinţe
Zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriu ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie adică 9,65 milioane de
locuitori. Spaţiul rural7 din România este format din suprafaţa administrativă a celor 2.860 de comune şi 12.956 sate8.
• Sintetizând, ruralul poate fi definit ca o asociere de spaţii fizice de extensiune variabilă, de
populaţie şi de forme specifice de locuire, aflate în diverse stadii de evoluţie, a căror funcţii
primordiale de esenţă economică sunt cele primare
• Funcţiile spaţiului rural
1. Funcţia economică a spaţiului rural
2. Funcţia ecologică
3. Funcţia socio-culturală
5
CAPITOLUL 1
• Caracterizarea turismului rural românesc trebuie să țină

cont de principalele componente ale spațiului rural
populaţia ( din
mediul rural,
respectiv
populaţia
consumatoare
de turism rural);
bogăţiile
spaţiul (vatra şi
(resursele)
moşia satului)
naturale;
6
CAPITOLUL 1
Satul românesc- produs turistic
Turism rural (propriu-zis) – produsul turistic este axat pe experienţa în gospodăria rurală (pensiunea
turistică) cu accent spre relaxarea într-un peisaj rural (recreativ) în care se poate urmări viaţa de zi cu zi
a gazdelor şi comunităţii;
Agroturism – produsul turistic este axat pe experienţa creată de o gospodărie agricolă cu implicare
directă a turismului în activităţile specific agricole ale gazdelor;
Ecoturism – produsul turistic incorporează activităţi diverse în mijlocul naturii (drumeţii, ascensiuni
montane, observarea vieţuitoarelor în habitatul lor natural, etc.), dar poate include şi activităţi
culturale sau educaţionale; implică activităţi de conservare a naturii;
Turism cultural – produsul turistic este axat pe accesul direct la toate aspectele culturale oferite de
mediul rural: târguri anuale, festivaluri etnofolclorice, obiceiuri tradiţionale, monumente culturale şi
religioase, etc.;
Turism educaţional – produsul turistic este axat pe activităţi cu scop educaţional desfăşurate în
gospodăriile rurale/agricole sau în cadrul comunităţii rurale; acesta poate fi turism ecvestru, turism
speologic (se asigură explorarea specializată a peşterilor),
7
CAPITOLUL 1
• Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice

• Turismul rural vector al dezvoltării durabile a spațiului rural
Cadrul strategic şi legislativ cu influenţă asupra

dezvoltării durabile a turismului rural românesc
pe termen mediu – măsuri

pe termen scurt – măsuri strategice de dezvoltare a pe termen lung – măsuri
strategice de dezvoltare a centrelor de vizitare şi a strategice de dezvoltare a
punctelor de informare infrastructurii de vizitare şi
infrastructurii uşoare de vizitare turistică, de punere în valoare a a altor puncte de interes
unor obiective turistice
8
METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A
SPAȚIULUI RURAL PRIN TURISM
• Scop şi obiective

• Scopul acestui capitol este de a oferi modele viabile de
valorificare a resursei truristice rurale în condițiile
protejării mediului
• Atingerea acestui deziderat este dependentă de
capacitatea de valorificare a resurselor naturale şi
antropice din spaţiul rural în scop turistic, diversificarea
şi creşterea calităţii serviciilor turistice din rural şi
îmbunătăţirea infrastructurii turistice din rural ce
constituie obiective ale dezvoltării turismului rural, dar
în condițiile protecției mediului înconjurător.
9
METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A
SPAȚIULUI RURAL PRIN TURISM
• Metode, tehnici de lucru şi modele utilizate în

planificarea dezvoltării durabile a spațiului rural
românesc prin turism
Reprezintă un proces de analiză profundă a

componentelor ce influenţează direct, respectiv
indirect dezvoltarea spaţiului rural cercetat (mediul
Modelul PESTEL extern) şi acţionează prin analiza următorilor factori:
politic, economic, social, tehnologic, de mediu
(environment), de egalitate şi legislativ.
Analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses,

Opportunities, Threats) nu este altceva decât o
Metoda analizei SWOT analiză diagnostic care pune în evidenţă punctele
tari şi punctele slabe – din mediul intern,
oportunităţile şi ameninţările din mediul extern.
10
EVALUAREA GRADULUI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ROMÂNESC
• Analiza resurselor tutistice naturale şi

antropice
• Resursele naturale (capital natural) Suprafaţa totală a României, de 23,84 mil. ha cuprinde
62% teren agricol (cca. 14,7 mil. ha, în care 66,3% teren arabil, 29,2% pajişti naturale şi 4,5% plantaţii de
pomi şi vie) şi cca. 11% suprafaţa construită a localităţilor, drumuri, căi ferate şi teren neproductiv. Din
suprafaţa totală a ţării, circa 92% o reprezintă spaţiul rural format din terenul agricol şi forestier,
localităţile şi amenajările rurale. Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie
(până la 300 m altitudine), 37% zona colinară ( 300-1000 m) şi 30% zona montană (peste 1000 m
altitudine)
• Resursele antropice Ţara noastră dispune de obiective turistice diversificate şi distribuite într-un
mod echilibrat, precum zona munţilor Carpaţi, Marea Neagră sau zone cu tradiţii culturale vechi
(Bucovina, Moldova, Oltenia, Maramureş, Transilvania, Banat, Dobrogea). Paradoxal însă este faptul că
multe zone nedezvoltate din punct de vedere economic concentrează practic cele mai importante obiective
şi atracţii turistice, aici turismul rural putând avea un rol revitalizant prin valorificarea potenţialului lor
turistic, natural şi antropic
11
EVALUAREA GRADULUI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ROMÂNESC
Diagnoza activităţilor turistice vector de dezvoltare durabilă a

spaţiului rural românesc
Diagnoza politica
Diagnoza economică
Diagnoza socială
Diagnoza tehnologică
Diagnza mediului înconjurător
Diagnoza mediului legislativ
12
Concluzii Capitol 1
• Dezvoltarea spaţiului rural este marcată de momentul 1

ianuarie 2007, anul aderării României la Uniunea
Europeană şi începutul unei noi epoci în economia şi
dezvoltarea rurală a ţării noastre în general și aturismului
rural în special.
• Turismul rural este un fenomen complex, cu diverse
implicaţii psihologice, geografice şi urbanistice organizate în
spaţiul rural de către populaţia locală, prin care se valorifică
resursele turistice locale, precum şi dotările şi structurile
turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.
• Turismul rural este un factor determinant al dezvoltării
spațiului rural ca urmare a influenței pozitive în în creşterea
veniturilor populaţiei rurale, în crearea de noi locuri de
muncă, în dezvoltarea sectorului serviciilor conexe, etc.
13
CONCLUZII
• Dezvoltarea serviciilor turistice, a produselor turistice integrate şi
problemelor infrastructurale determină creșterea gradului de
ocupare a turiștilor.
• Dezvoltarea turismului rural este influenţat în mod direct şi indirect
de liniile strategice elaborate la nivel naţional, regional şi local.
• Rezultate bune în dezvoltarea durabilă a spațiului rural prin turism
se obțin dacă se elaborează și adoptă acţiuni orientate în sensul
valorificării superioară a potenţialului turistic.
• Tradițiile, produsele și specificul spațiului rural sunt hotărâtoare
pentru o dezvoltare durabilă a spțiului rural prin turism. O
promovare eficientă bazată pe principiile durabilității a acestor
componente determină o dezvoltare a turismului rural prin
fidelizarea clienților, atragerea clienților potențiali ca urmare a
desfășurării unui complex de acțiuni specifice.
14
• CAPITOL 3
• CADRUL METODOLOGIC DE
CERCETARE
15
Capitol 2
• OBIECTIVELE CERCETĂRII, DEFINIREA PRINCIPALELOR DIRECȚII DE
CERCETARE ȘI A IPOTEZELOR DE LUCRU
– Adaptarea şi îmbunătăţirea formelor/serviciilor turistice rurale la
motivațiile pentru care turistul preferă satul românesc
– Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării
durabile a comunității rurale şi orientarea politicilor de dezvoltare
rurală la specificul satului românesc subordonat principiilor
durabilității
– Promovarea unor activităţi turistice rurale integrate care să conducă la
dezvoltarea durabilă a comunității rurale, la reducerea disparităţilor
dintre urban şi rural, la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
– Creşterea şi stabilizarea veniturilor populaţiei rurale ca urmare a
diversificării ofertei turistice subordonate principiilor durabilității şi
adoptării conceptului de economie colaborativă ca alternativă de
promovare şi desfăşurare a turismului rural.
16
Capitol 2
• Ipoteze de lucru
– Ipoteza 1: Dacă la baza valorificării durabile a potenţialului turistic statutăm
specificitatea spaţiului rural printr-o abordare de tip „bottom-up” vor fi create
premisele unei dezvoltări durabile a comunităţii prin turism?
– Ipoteza 2: Dacă se promovează cunoaşterea la nivelul factorilor locali şi
membrilor comunităţii rurale cu privire la programele de dezvoltare rurală
care includ turismul, atunci asistăm la manifestarea unui dinamism privind
activităţile turistice în spaţiul rural studiat?
– Ipoteza 3: Dacă pentru valorificarea eficientă a potenţialului turistic rural ne
bazăm pe un model econometric de dezvoltare durabilă, vom intensifica
dezvoltarea durabilă a acestuia?
– Ipoteza 4: Dacă este încurajată iniţiativa antreprenorială prin susţinere
educaţională, financiară, materială şi tehnică este catalizată dezvoltarea
durabilă a turismului rural?
– Ipoteza 5: Dacă se adoptă strategia de extindere a TIC dezvoltarea durabilă a
turismului rural este intensificată?
17
Capitol 2
• METODOLOGIA DE CERETARE, COLECTARE A
DATELOR ȘI STRUCTURA EȘANTIONULUI PENTRU
– Metodologia a constat din: „analiza secundară a
datelor statistice şi a literaturii relevante (rapoarte,
strategii, studii, monografii), analiza PESTEL, respectiv
analiza SWOT REALIZAREA STUDIULUI
– Culegerea datelor din teren a fost posibilă prin
combinarea mai multor metode: chestionar si interviu
direct, precul si din studierea datelor statistice de la
institutii precum INS, Primaria Saliste, Primaria Sibiu,
ANTREC, Asociatia Judeteana de Turism
18
Studiul de caz
• Studiul de caz este „metoda care permite o abordare complexă şi profundă a unei
probleme în situaţii în care nu există informaţii destule şi este necesară realizarea
unui studiu exploratoriu”. Este o metodă de analiză holistică aplicabilă situaţiilor
complexe şi înfăţişează într-un mod complet o situaţie dată, pentru a obţine o
imagine exactă a fenomenelor actuale şi pentru a înţelege cauzele ce le-au
determinat. Studiul de caz, reprezintă „o analiză care se bazează pe surse multiple
de date, (interviuri, observaţii în timp, statistici şi informaţii factuale)”. Scopurile
declarate ale studiului de caz, sunt de a::
• „ilustra, fapt pentru care studiul de caz devine un instrument utilizat pentru a
adăuga realism unei evaluări, prezentat într-o formă narativă”;
• “explora, adică de a prezenta ipoteze pentru cercetări viitoare, identificând diferite
puncte de vedere ale părţilor interesate”;
• “analiza critic, respectiv a verifica şi valida afirmaţii referitoare la un program,
proiect sau strategie”;
• “evalua modul de implementare, respectiv de a controla difuzarea de servicii şi
mecanismele ei, deseori în locuri diferite”;
• “analiza impactul programelor şi a înţelege caracterul unor procese care produc
diferite efecte”.
• Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit;
• EC, 1999. Op. Cit;
19
CAPITOL 3
Cercetări privind dezvoltarea

durabilă în turism
20
CAPITOLUL 3
ISTORICUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ
• Conceptul 'dezvoltare durabilă' a început să fie tratat într-un sens mai larg
în anul 1987, odată cu publicarea raportului “Our Common Future”, de
către Comisia Mondială a Mediului şi Dezvoltării, raport cunoscut mai mult
sub numele de “Raportul Brundtland”
• In cadrul acestui raport au fost stabilite principiile şi legile dezvoltării
durabile grupate în 5 categorii: conservarea mediului natural, protecţia
bio-diversităţii şi a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaţiile
viitoare, eliminarea disparităţilor economice mondiale.
• În anul 1992, în cadrul Summit-ului Pământului („Rio Earth”), conceptul
apare din ce în ce mai prezent în cadrul a două documente: „Agenda 21” şi
„Declaraţia de la Rio”. Mesajul acestui Summit a constat în ideea că doar
modificarea atitudinii şi a comportamentului întregii lumi va putea aduce
schimbările dorite în profunda criză dintre natură şi om.
21
CAPITOLUL 3
ISTORICUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ
• Dezvoltarea durabilă, aşa cum este prezentată de către Comisia Brundtland, nu

vizează doar problematica mediului. În sens larg, politicile de dezvoltare
durabilă cuprind aspecte referitoare la trei componente:
1. economică,
2. ecologică
3. socială.
• Obiectivele dezvoltării durabile trebuie sa țină cont de următoarele realități:

-sărăcie
-sănătate
-resursele naturale
22
CAPITOLUL 3
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL
• Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turismul durabil ca „turismul al cărui

management duce la asigurarea nevoilor economice, sociale şi estetice, păstrând
în acelaşI timp integritatea culturală, diversitatea biologică şi bunăstarea
comunităţilor locale” (1996).
• În cadrul Agendei 21, au fost delimitate şase tipuri de „ecosisteme fragile”,
reprezentând destinaţii populare în rândul turiştilor, cinci dintre acestea
necesitând acţiuni specifice de protejare din partea organismelor responsabile
(insulele mici, zonele de coastă, regiunile umede, regiunea montană şi cea
deşertică).
• Caracteristicile biofizice ale acestora sunt extrem de vulnerabile în faţa
activităţilor turistice, mai ales în cazul turismului de masă. În aceste condiţii,
turismul are implicaţii directe asupra dezvoltării durabile, acest aspect fiind din
ce în ce mai mult tratat de sine stătător.
23
CAPITOLUL 3
• În anul 2001 Organizaţia Mondială a Turismului elaborează şi publică

„Global Code of Ethics for Tourism”, un ghid de referinţe privind
dezvoltarea durabilă şi responsabilă a turismului
• Obiectivul major al acestui plan este acela de a spori „beneficiile
comunităţilor locale rezultate din activităţile turistice, în condiţiile
asigurării integrităţii culturale şi protejării mediului natural”
• PRIORITĂŢI ŞI PROVOCĂRI PENTRU TURISMUL durabil
-Pentru a reduce presiunea turismului asupra resurselor naturale
şi antropice, trebuie întocmit un plan de management care să fie aplicat în
mod corespunzător la toate nivelele.
- Regiunile marine şi de coastă, oraşele istorice, obiectivele
cultural-istorice şi mediile naturale fragile sunt primele destinaţii în care ar
trebui aplicat un management coresponzător al resurselor.
24
CAPITOLUL 3
• este important astfel, să identificăm şi să

măsurăm limitele în care se poate dezvolta
turismul (capacitatea de suport = numărul de
turişti pe care un anumit loc îi poate primi,
fără a exercita o presiune asupra mediului sau
a populaţiei gazdă, şi în acelaşi timp, fără a
diminua satisfacţia turiştilor )
Exemplul 1
Pentru Malta, o insulă mică cu aproximativ 400 000 de locuitori
Pentru a obţine un grad de ocupare viabil s-a stabilit ca această ofertă să fie menţinută în limitele
momentului respectiv (41 000 locuri de cazare) – Guvernul Maltez și Autoritatea pentru Turism
25
CAPITOLUL 3
• indicatorii dezvoltării durabile a turismului reprezintă un

sistem de avertizare asupra riscurilor potenţiale, dar şi un
semnal de acţiune
• Un set de indicatori bine structurat poate aduce unei
destinaţii multiple beneficii, precum:
-luarea unor decizii favorabile reducând astfel riscurile şi
costurile; -indentificarea deficienţelor de management; -
reducerea sărăciei; -cuantificarea impactului turismului la diferite
nivele; -aplicarea unor măsuri eficiente în vederea implementării
planurilor de acţiune; -identificarea oportunităţilor;
-furnizarea unor informaţii corecte publicului şi posibililor
investitori; -monitorizarea continuă a activităţilor turistice
26
CAPITOLUL 3
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ ŞI TURISMUL
A nu se confunda eco turismul, turismul rural și agroturismul,

turismul cultural sau geo turismul cu turismul durabil!
Turism
Turism Geo Turism
EcoTurism rural si
cultural Turismul durabil
agroturism
27
Capitolul 3
Organizaţii şi reţele care susţin dezvoltarea durabilă a turismului
Organizaţia Mondială a Turismului

• Declaraţia de la Manila (1980), prin care s-a evidenţiat faptul că resursele turismului „nu pot
fi lăsate necontrolate, deoarece există riscul deteriorării sau chiar distrugerii acestora”
World Tourism and Travel Council (WTTC)

• reprezintă cel mai important for pentru sectorul privat din industria turismului, incluzând cele
mai mari corporaţii internaţionale din acest sector
UNEP Tourism Unit

• misiune conservarea (printr-un management şi o utilizare durabilă), resurselor naturale,
culturale şi antropice, ca parte integrantă a dezvoltării tuturor activităţilor turistice
Sustainable Travel International

• Sustainable Tourism Eco-Certification ProgramTM” (STEP), considerat cel mai cuprinzător
program de eco-certificare pus la dispoziţie de o organizaţie nonprofit
28
Capitolul 3
Organizaţii şi reţele care susţin dezvoltarea durabilă a turismului
Green Globe
• Acest standard a fost stabilit în anul 1994, pe lângă WTTC, dar nu a fost
aplicat efectiv până în anul 1999, când organizaţia a fost reconstituită ca şi
companie autonomă lucrativă
Blue Flag
• se acordă din anul 1987 de către Fundaţia pentru Educaţie de Mediu din
Europa” (FEE). Aceasta este singura organizaţie care se ocupă de
implementarea Programului „Steagul Albastru - Blue Flag”, fiind recunoscută
şi susţinută de Consiliul Europei şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP
Green Key
• ecoetichetă internaţională care se adresează produselor turistice
29
CAPITOLUL 3
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI IN UE
Trei principii ale dezvoltării durabile a turismului:
- dezvoltarea în condiţii de compatibilitate cu

mediul, prin protejarea biodiversităţii, a proceselor
ecologice şi conservarea resurselor naturale;
- dezvoltarea în condiţii de compatibilitate cu
cultura şi valorile comunităţiilor locale, prin respectarea
dreptului acestora de a decide asupra existenţei
materiale şi spirituale, dar şi a protejării identităţii;
- dezvoltarea în condiţii de eficienţă economică şi
de valorificare eficientă a resurselor, astfel încât acestea
să poată fi utilizate şi de generaţiile viitoare.
30
CAPITOLUL 3
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILAA TURISMULUI IN UE
• Strategia are o serie de caracteristici:

- poate fi formulată astfel încât o destinaţie
turistică sau o firmă de turism să atingă un nivel de
competitivitate mai ridicat;
- poate fi formultată pe termen mediu sau lung;
- include viziunea, obiectivele, principalele
direcţii de acţiune;
- în formularea unei strategii trebuie să se ţină
cont de realitatea curentă;
- strategiile sunt complexe, implicând o serie de
participanţi.
31
CAPITOLUL 3
- Dezvoltarea durabilă a turismului european reprezintă o prioritate

pentru Comisia Europeană, Parlamentul European şi Comitetul
Economic şi Social
În acest context, au fost elaborate opt provocări pentru turismul

durabil european:
• Reducerea sezonalităţii;
• Impactul transportului turistic;
• Îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă;
• Îmbunătăţirea prosperităţii comunităţilor locale şi a calităţii vieţii;
• Minimizarea utilizării resurselor şi a producerii deşeurilor;
• Conservarea patrimoniului natural şi cultural;
• Accesul populaţiei de toate nivelurile la turism;
• Utilizarea turismului ca instrument al dezvoltării durabile.
32
CAPITOLUL 3
Susţinerea
comunităţilor
locale Promovarea
implicate în formelor de
derularea Elaborarea
turism cu
unor activităţi unei strategii
caracter
turistice şi a de dezvoltare
durabilă durabil
culturii locale
Reevaluarea
sistemului Creşterea
turistic valorică a Dezvoltarea şi
românesc în sumelor amenajarea
conformitate provenite din durabilă a
cu principiile fondurile zonelor cu
durabilităţii structurale potenţial
ale UE turistic
33
CAPITOLUL 4
• CONTRIBUȚII LA ELABORAREA
MODELULUI DE DEZVOLTARE DURABILA
A ORGANIZAȚIILOR RURALE DE TURISM
34
EVALUAREA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ȘI
IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA MEDIULUI ECONOMICO
SOCIAL
• Evaluarea activităţii turistice în România şi
impactul acesteia asupra mediului economic
social evidențiază dinamica problemelor dintre
turism și mediu
• Pentru a realiza o comunicare eficientă între
experți și factori de decizie, este necesar un
limbaj comun, care să ofere modalități ușoare de
comparare, care ar trebui să fie adecvate pentru
înțelegerea și utilizarea rapidă și care pot fi
furnizate de o serie de indicatori sintetici
35
ELABORAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE DEZVOLTAREA
DURABILA A TURISMULUI RURAL
• Adaptarea continuă a modelării dezvoltării

durabile a turismului rural la noile cerințe ale
schimbărilor
• Modelarea matematică a dezvoltării durabile a
organizațiilor rurale din turism
36
Variabile de intrare
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
𝑝1,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 , … , 𝑝29,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 - probabilităţi de realizare ale factorilor economici 𝑥1,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 , … , 𝑥29,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 la nivele stabilite a fi optime
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
𝑝1,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 , … , 𝑝16,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 - probabilităţi de realizare a impactului factorilor socio-culturali 𝑥1,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 , … , 𝑥16,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 asupra activităţilor
socio-culturale la nivele optime
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
𝑝1,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 , … , 𝑝17,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 - probabilităţi de realizare a impactului factorilor ecologici 𝑥1,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 , … , 𝑥18,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 asupra dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale
din turism la nivele stabilite a fi optime
Variabile de securitate
𝑡 𝑡
𝑝1,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 , … , 𝑝6,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 - probabilităţi de realizare a impactului
𝑡 𝑡
factorilor de securitate 𝑥1,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 , … , 𝑥6,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
− σ29 𝑡 𝑡 16 𝑡 𝑡
𝑘=1 𝑝𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 𝑙𝑛 𝑝𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 , − σ𝑖=1 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑙𝑛 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 ,
Model matematic: H 𝐷𝐷𝑡 = 𝑚𝑎𝑥 ;
− σ17 𝑡 𝑡
𝑗=1 𝑝𝑗,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 𝑙𝑛 𝑝𝑗,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐
6
𝑡 𝑡
− ෍ 𝑝𝑠,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑛 𝑝𝑠,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 ≤𝛼
𝑠=1
Variabilă de ieşire- Soluţie (rezultat)
𝐻 𝐷𝐷𝑡
𝑡
pentru 𝑝𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 = 𝑃 𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎𝑘 , 𝑘 = 1,29; 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙
𝑡
= 𝑃 𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐−𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 > 𝑏𝑖 , 𝑖 = 1,16
𝑡
; 𝑝𝑗,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 = 𝑃 𝒙𝒕𝒋,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 > 𝑐𝑗 , 𝑗 = 1,17 ; 𝑝𝑠,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝑡
= 𝑃 𝒙𝒕𝒔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 > 𝑑𝑠 , 𝑠 = 1,6
37
• Pentru elaborarea modelului matematic al dezvoltării
durabile a organizaţiilor rurale din turism în contextul
economiei colaborative, am definit mai întâi o
entropie a dezvoltării durabile, pornind de la formula
entropiei stabilită de Claude Shannon.
𝑡
• Fie probabilităţile 𝑝𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 = 𝑃 𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎𝑘 ,
𝑡
𝑘 = 1,29; 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 = 𝑃൫𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐−𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 >
38
• Definiţie. Definim modelul matematic al entropiei
dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din turism în
contextul economico - social la momentul de timp t, ca
fiind maximul entropiilor factorilor economici, socio-
culturali, ecologici, prin formula:
•
𝑡 𝑡
− σ29 𝑝
𝑘=1 𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 𝑙𝑛 𝑝𝑘,𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 ,
16 𝑡 𝑡
H 𝐷𝐷 𝑡 𝑚𝑎𝑥 − σ𝑖=1 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑙𝑛 𝑝𝑖,𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜−𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 ,
𝑡 𝑡
− σ17 𝑝
𝑗=1 𝑗,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐 𝑙𝑛 𝑝 𝑗,𝑒𝑐𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐
𝑡 𝑡
• − σ6𝑠=1 𝑝𝑠,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑛 𝑝𝑠,𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 ≤𝛼
39
• Verificarea modelului se poate face prin
aplicarea lui succesivă, la mai multe momente
de timp t. Modelul are avantajul că poate fi
înţeles şi aplicat uşor şi de către cei ce nu au
un background matematic. Constantele din
modelul propus în acest capitol pot fi alese de
managementul organizaţiilor în funcţie de
specificul şi obiectivele acestora şi în funcţie
de experienţa profesională a managerilor.
40
CAPITOLUL 5
• MODEL ECONOMETRIC DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A TURISMULUI RURAL ÎN
LOCALITATEA SIBIEL
41
VERIFICAREA MODELULUI PE VALORILE LOCALITĂȚII SIBIEL
− σ29 t t
k=1 pk,economic ln pk,economic ,
t t
• H DDt = max − σ16 i=1 pi,socio−cultural ln pi,socio−cultural , (3.7)
t t
− σ17j=1 pj,ecologic ln pj,ecologic
• − σ6s=1 pts,securitate ln pts,securitate ≤ α, (3.8)
• ptk,economic = P xk,economic
t
> ak , k = 1,29, (3.9)
• pti,socio−cultural = P xi,socio−cultural
t
> bi , i = 1,16 , (3.10)
• ptj,ecologic = P xj,ecologic
t
> cj , j = 1,17, (3.11)
• pts,securitate = P xs,securitate
t
> ds , s = 1,6, (3.12)
t
• p1,economic + pt2,economic + ⋯ + pt29,economic = 1, (3.13)
t
• p1,socio−cultural + … + pt29,socio−cultural = 1, (3.14)
t
• p1,ecologic + pt2,ecologic + ⋯ + p17,ecologic t
= 1, (3.15)
t
• p1,securitate + pt2,securitate + pt6,securitate = 1, (3.16)
• ak , bi , cj , ds , α ≥ 0.
42
VALORI ALE INDICATORILOR ECONOMICI
43
VALORI ALE INDICATORILOR SOCIOCULTURALI
44
VALORI ALE INDICATORILOR ECOLOGICI
45
VALORI ALE INDICATORILOR DE SECURITATE
46
CUANTIFICAREA IMPACTULUI ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ASUPRA
DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNITĂȚII
Cabană
5 flori / stele ,
4 flori / stele , 1
8
69% Fără categorie

Camere , 14
de
închiriat
3 flori / stele ,
21
1 floare / stea
Pensiun 25% ,1
e
4% 2% 2 flori /
turistică
stele , 4
Vilă
Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele

3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele
47
Turiștii români interese și particularități ale produselor turistice de interes
• Turiștii români interese și particularități ale produselor turistice de interes

• Principalul element de interes a a zonelor agroturistice este relaxarea într-o
atmosferă idilică, lipsită de poluare, și plină de tradiții.
• Majoritatea turiștilor clienți a turismului de week-end și de sărbători sunt turiștii
români
• După doi ani de cercetare aplicațiilor de tip Airbnb, am observat că majoritatea
turiștilor care folosesc aceasta plica ție (peste 60%) sunt turist străini
• în urma interviurilor, am observat O scădere drastică a turismului de sejur. Acest
fapt se observă și eu în actualizarea ofertelor pensiunilor care oferea discounturi
substanțiale turiștilor interesați de acest tip de sejur.
• Turismul sportiv ( drumeții, sporturi cu motor, sporturi extreme), precum și
turismul didactic respectiv seminarii, conferință, team building este cerut în
principal de piața internă.
• Nu există o caracteristică generală a provenienței turiștilor acestea variind de la
sezon la sezon din orașele mari mai îndepărtate precum și din zonele limitrofe
Sibiului
48
Turiştii străini – Interese, produse
turistice şi particularităţi
Destinatii si obiective turistice
Bucureşti
Munţii Carpaţi
Litoral
Delta Dunării
Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO
Satele tradiţionale
Castelele (Bran, Peleş, Hunedoara)
Bisericile din lemn şi tradiţiile din Maramureş
Oraşele medievale (Sibiu, Braşov, Sighişoara)
Bisericile fortificate din Transilvania
Mănăstirile din Bucovina
0 0 0 1 1 1 1
Spania Benelux Franţa Germania
49
Tipuri de turism dorite de turiștii
străini
Tipuri de Turism
„City break”
Balneo / spa
Ecoturism („wildlife watching”, etc.)
Cicloturism
Sejururile în natură / drumeţii
Circuitele culturale
0 0 0 1 1 1 1
Spania Benelux Franţa Germania
50
Informaţiile obţinute s-au dovedit relevante, dar pentru completarea
caracteristicilor socio-economice surprinse la nivelul ruralului din localitatea
Sibiel s-a procedat la realizarea analizei SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1 Potențial turistic de excepție pe fondul unor resurse naturale de excepție (solul, apele, 1 Cunoștințe precare privind atragerea fondurilor UE
pădurile)
2 Mediatizare relevantă datorită unor personalități locale renumite (preotul Zosim Oancea, ...) 2 Administrație publică ineficientă
3 Stil de viață tradițional și brand-uri recunoscute 3 Neatragerea tinerilor cu studii superioare
4 Poziţia geografică avantajoasă, în imediata apropiere a municipiului Sibiu 4 Strategii de dezvoltare a turismului rural nerelevante
5 Zonă culturală cunoscută, cu tradiții locale bine păstrate 5 Exploatare neadevată a resurselor naturale favorabile turismului rural
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1 Surse de finanțare pentru activități turistice 1 Afectarea patrimoniului turistic prin degradare sau amenajare neinspirata
2 2
Surse de finanțare pentru activități nonagricole Capacitate scăzută a factorilor de răspundere locală în atragerea fondurilor de dezvoltare
3 3
Surse de finanțare pentru infrastructura fizică și TIC Dezvoltarea slabă a zonelor şi activităţilor de agrement în afara întreprinderilor turistice.
4 4
Colaborarea strânsă între populaţia zonei cu persoane emigrate în străinătate. Lipsa unor acțiuni de sprijin a antreprenoriatului în turism rural
5 5
Cooptarea în reteaua „Destinatii Europene de Excelenta in Turism Timiditatea acțiunilor de promovare și susținere a produselor/serviciilor turistice
51
Referitor la motivele pentru care turistul preferă satul romanesc, interpretarea
informațiilor colectate cu ajutorul celor peste 2000 de chestionare completate de
către persoane din România, , a condus la elaborarea următoarelor concluzii:
• Peste 60 la sută dintre repondenți au declarat că principalul motiv

pentru a ajunge în zona rurală este liniște și peisajul. Următorul
motiv o lista preferințelor au fost tradițiile și produsele locale locale
procent 28,2%.
• 68 % dintre respondenți au declarat că dacă au de ales între
autenticitate tradiție și confort ar alege autenticitatea și tradiția
• Majoritatea turiștilor respectiv 50,5 % au declarat că vor să
petreacă un sejur între trei și șapte zile, doar 6,8% au declarat că
vor să petreacă peste șapte zile
• 68% dintre turiști prefera să fie cazați la o pensiune agro turistică.
25,2% iau în considerare închirierea unei camere sau unei cabane.
• 60% sunt dispus să cheltuie între 17 si 30 de euro pe zi de sejur de
persoană pentru cazare și masă.
• Doar 30 la sută dintre respondenți au declarat că vor să utilizeze
serviciile unei agenții de turism tradiționale.
52
ORIENTAREA POLITICILOR DE DEZVOLTARE RURALĂ SUSTENABILĂ
LA SPECIFICUL SATULUI ROMÂNESC SUBORDONAT PRINCIPIILOR
SUSTENABILITĂȚII
• Sinteza informațiilor oferite de metodologia utilizată recomandă o
serie de opțiuni strategice pentru dezvoltarea durabilă a turismului
rural la nivelul localităţii Sibiel, dintre care cele mai relevante
considerăm că sunt următoarele:
– Atragerea de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii fizice și
tehnologiei informaționale și comunicaționale;
– Adoptarea unor acțiuni de sprijin a antreprenoriatului în turism și
agroturism;
– Valorificarea superioară a resurselor naturale favorabile turismului
rural și agroturismului;
– Valorificarea superioară a potențialului uman implicat în activități
specifice turismului rural și agroturism;
– Creșterea capacității de integrare a activităților specifice
agroturismului și turismului rural;
– Creșterea gradului de implicare a actorilor locali în promovarea
produselor/serviciilor turistice rurale;
53
CAPITOLUL 6
• CONCLUZII, RECOMANDĂRI ȘI
DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
54
Obiective strategice
• Adaptarea şi îmbunătăţirea formelor/serviciilor turistice rurale la
motivațiile pentru care turistul preferă satul românesc
• Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării
durabile a comunității şi orientarea politicilor de dezvoltare rurală la
specificul satului românesc subordonat principiilor durabilității.
• Promovarea unor activităţi turistice rurale integrate care să conducă
la dezvoltarea durabilă a comunității, la reducerea disparităţilor
dintre urban şi rural, la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
• Creşterea şi stabilizarea veniturilor populaţiei rurale ca urmare a
diversificării ofertei turistice subordonate principiilor durabilității şi
adoptării conceptului de economie colaborativă ca alternativă de
promovare şi desfăşurare a turismului rural
55
Posibilităţi de susţinere a dezvoltării turismului de către Primăria
Saliște pentru zona Sibiel
Siguranţă
• Aplicarea decisă a măsurilor legale pentru
prevenirea riscurilor privind siguranţa şi
sănătatea turiştilor,
• Creşterea gradului de informare a turiştilor şi
locuitorilor asupra pericolelor şi măsurilor de
securitate montană,
• Întreţinerea şi marcarea traseelor montane,
• Eficientizarea duratei de intervenţie în situații
critice (salvare/salvamont, ISU)
56
Calitate,
• Îmbunătățirea reţelelor de utilităţi publice şi căilor de
acces către zonele de interes turistic,
• sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică,
• Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor
potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât
din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din cel al
consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul
factorilor interesaţi,
• Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente
structurale şi fonduri complementare,
57
Patrimoniul Cultural
• Obiectivul principal este punerea în valoare
turistică a patrimoniului cultural și material și are
următoarele priorități strategice:
• Recuperarea, reabilitarea, valorificarea turistică și
conservarea patrimoniul cultural existent
• Îmbunătățirea actului cultural turistic precum și
dezvoltarea și promovarea instituțiilor de cultura
• Creșterea suportului autorităților locale în
dezvoltarea de evenimente culturale care să aibă
impact consistent asupra activității turistice
58
Acces la informația turistică

• Principalul obiectiv este creșterea accesibilității informațiilor
referitoare la destinația turistică a localității sibiene iar principalele
priorități trebuie să fie:
• Suportul unităților de primire turistică în as crește prezența pe
internet
• Distribuirea de informații cat mai detaliate despre Sibiel prin
metode tradiționale dar mai ales prin cele moderne - aplicații
mobile, promovare online, parteneriate cu diverse persoane cu
influență în mediul online.
• Alocarea unor fonduri bugetare pentru promovarea zonei Sibielului
în punctele de intrare în județ precum și zona aeroportului, garii
sau autogarii
• dezvoltarea de parteneriate cu nodurile de circulație respectiv
aeroporturile din vecinătate
59
Îmbunătățirea și consolidarea Sibielului ca Brand

• Orice formă de asociere a Sibielului cu termenul
deschid turistic reprezentativ pentru zona Lala
României
• O imagine unitară a brandului la toate nivelurile
industriei turistice
• realizarea unui volum de elemente strategice și
adecvate care să permită realizarea de
parteneriate benefice dezvoltării turismului
60
Accentul pe dezvoltarea profesională și încurajarea

pregătirii profesionale a persoanelor responsabile
• Orice formă de sprijinire a pregătirii profesionale a
persoanelor care activează în domeniul turismului prin
organizarea de cursuri, dezbateri, suport informatic,
acordarea de diplome care să recunoască excelența în
turism
• O permanentă informare au operatorilor turistici din
zonă asupra realităților existent în economia turismul
atât pe plan local cît și internațional
• căutarea de resurse pentru a putea oferii suport de
know how operatorilor turistici
61
Parteneriate
• Principalul obiectiv reprezintă împletirea unei colaborări
eficiente între sectorul public și orice antreprenor care își
desfășoară o activitate de interes turistic
• Parteneriatele se pot dezvolta atât la nivel național dar mai
ales la nivel local având ca scop principal dezvoltarea și
promovarea serviciu turistic
• Dezvoltarea de proiecte care să încurajeze implicarea
membrilor comunităților dezvoltarea de produse turistice
de calitate
• Orice element care asigura pregătire profesională,
prezervarea elementelor culturale specifice zonei precum și
a dezvoltării economice prin implicarea autorităților locale
62
Creșterea capacității instituționale a Primăriei Săliște

• Formarea unui departament de legătură între actorii
cheie interesați de creșterea turismului în zona
administrată
• Pregătirea specifica angajaților responsabili în
activitatea de turism angajații Primăriei Săliște
• implicarea în parteneriate cu asociații sau ONG-uri
care promovează turismul rural
• creșterea transparenței în luarea deciziilor la nivel de
instituție publică în orice activitate care are efect
asupra operatorilor turistici
63
Ca urmare implicări aceste recomandări prevăd o mai bună valorificare turistică a
localității sibiene fac ce va avea următoarea de consecințe:
• Creșterea semnificativă a cererii de servicii turistice fac ceva dulce la sporirea
numărului turiștilor dar mai ales a duratei sejurului. Ca și continuare normală
acestor elemente prevăd o creștere substanțială a produsului intern obținuți din
activitate turistică
• O creșterea numărului de turiști va stimula O diversificare ofertei turistice
necesare satisfacerii unei cereri turistice sporite element ce va duce cu siguranță la
crearea de noi locuri de muncă și implicit obținerii unui surplus în veniturile
populației
• creșterea veniturilor populației din activitatea turistica duce inevitabil la
reducerea rezistenței localnicilor față de presiunea turistică. Sunt bine cunoscute
situațiile la nivel internațional în care centre puternice în turism precum Veneția
sau Barcelona manifestă o adevărată ostilitate față de turiști. Bineînțeles că nu
vorbim de aceleași volume dar, conștientizarea realităților actuale ne va face să
fim pregătiți pentru viitor
• Cu cat mai multe persoane sunt indicate în activitatea turistică cu atât crește
probabilitatea de dezvoltare profesională continua și mai ales de implicarea în
activitatea modernă de turism.
• O populație bine informată și educată va putea beneficia fără prea multe rezerve
de avantajele economiei colaborative care oferă elemente importante de
dezvoltare durabilă locală
• orice spor în activitatea turistică care poate fi monetizat reprezintă un important
surplus la bugetul administrației locale
64

Prezentare Lucrare Doctorat Contributii La Dezvoltarea Durabila A Turismului Rural

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Lucrare Doctorat Contributii La Dezvoltarea Durabila A Turismului Rural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala doctorală interdisciplinară

Domeniul de doctorat: INGINERIE ȘI MANAGEMENT

Prof.univ.dr.ing. CONSTANTIN OPREAN

STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A

• Capitolul 1 „STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A

• Caracterizarea spaţiului rural românesc

• Definirea spaţiului rural spaţiul rural cuprinde o zonă interioară sau de

• Caracterizarea turismului rural românesc trebuie să țină

Satul românesc- produs turistic

• Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice

Cadrul strategic şi legislativ cu influenţă asupra

pe termen mediu – măsuri

• Scop şi obiective

• Metode, tehnici de lucru şi modele utilizate în

Reprezintă un proces de analiză profundă a

Analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses,

• Analiza resurselor tutistice naturale şi

Diagnoza activităţilor turistice vector de dezvoltare durabilă a

Diagnza mediului înconjurător

Diagnoza mediului legislativ

• Dezvoltarea spaţiului rural este marcată de momentul 1

Cercetări privind dezvoltarea

• Dezvoltarea durabilă, aşa cum este prezentată de către Comisia Brundtland, nu

• Obiectivele dezvoltării durabile trebuie sa țină cont de următoarele realități:

• Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turismul durabil ca „turismul al cărui

• În anul 2001 Organizaţia Mondială a Turismului elaborează şi publică

• este important astfel, să identificăm şi să

• indicatorii dezvoltării durabile a turismului reprezintă un

A nu se confunda eco turismul, turismul rural și agroturismul,

Organizaţia Mondială a Turismului

World Tourism and Travel Council (WTTC)

UNEP Tourism Unit

Sustainable Travel International

Trei principii ale dezvoltării durabile a turismului:

- dezvoltarea în condiţii de compatibilitate cu

• Strategia are o serie de caracteristici:

- Dezvoltarea durabilă a turismului european reprezintă o prioritate

În acest context, au fost elaborate opt provocări pentru turismul

• Adaptarea continuă a modelării dezvoltării

Variabilă de ieşire- Soluţie (rezultat)

69% Fără categorie

Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele

• Turiștii români interese și particularități ale produselor turistice de interes

Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO

Castelele (Bran, Peleş, Hunedoara)

Bisericile din lemn şi tradiţiile din Maramureş

Oraşele medievale (Sibiu, Braşov, Sighişoara)

Bisericile fortificate din Transilvania

Mănăstirile din Bucovina

Spania Benelux Franţa Germania

Ecoturism („wildlife watching”, etc.)

Sejururile în natură / drumeţii

Spania Benelux Franţa Germania

3 Stil de viață tradițional și brand-uri recunoscute 3 Neatragerea tinerilor cu studii superioare

• Peste 60 la sută dintre repondenți au declarat că principalul motiv

Acces la informația turistică

Îmbunătățirea și consolidarea Sibielului ca Brand

Accentul pe dezvoltarea profesională și încurajarea

Creșterea capacității instituționale a Primăriei Săliște

S-ar putea să vă placă și