Introducere

"Oşenia nu-i ocară

Inima-i di foc și pară

De-o aprinzi arde o ţară!"1

Ţara Oaşului este muzeul viu al României datorită satelor vechi neschimbate,datorită
portului tradiţilor culturale,religioase şi etnografice pastrate prin viu grai,datorită oamenilor
simpli care nu au putut fi îngenunchiaţi niciodată.

Stilul simplu de viaţă,hărnicia,iscusinţa,dreptatea,uneori prea aprigi,iuţi la mânie au făcut

din zona oaşului o zonă cunoscută in intreaga lume.Oşeni oameni primitori întotdeauna gata să
işi primească musafiri cu cinste să-i omenească si să îi cinstească.Ospitalitatea lor este faimoasă
aşa cum este şi placerea de a socializa prin graiul lor viu păstrat cu sfinţenie de-a lungul timpului,

Datorită diversităţi gastronomice am ales sa fac aceasta lucrare pentru a promova

bucătăria tradiţională oşenească,o bucătărie simplă îmbelşugată şi gustoasă şi deoarece acest tip
de turism turismul gastronomic nu este raspândit la noi in ţară fiind la început.Nu există turist
care să fi vizitat Ţara Oaşului să nu servească un pahar de pălincă,sa nu guste din tradiţionala
tocană cu brânză(mămăligă),sau din vestitele boace(sarmale) oşeneşti şi la sfârşit să se dreagă cu
zama(ciorbă) de oaie

Lucrarea Turismul gastornomic in Ţara Oaşului este structurată în şase capitole care
surprinde tursimul gastronomic şi festivalurile in care putem regăsi gastronomia regiuni

Primul capitol al lucrării, Turismul de nişă clarifică trăsăturile turismului de nişă cât şi
accepţiunile acestuia: apariţia şi evoluţia, accepţiunile termenului de nişă din punctul de vedere
maimultor autori cât şi diferite dicţionare, principalele forme ale turismului de nişă şi argumente
privind turismul gastronomic.

Al doilea capitol Turismul gastronomic, aici este prezentat turismul gastronomic,

definiţii, trăsături cât şi festivaluri gastronomice de pe mapamond şi unităţii de alimentaţie
speficice promovării gastronomiei.

1
pag:28 Spectacolul nunţi din Ţara Oaşului,Gheorghe Focsa

1
 În cel de al treilea capitol Principalele branduri gastronomice româneşti regăsim
generalităţi despre bucătăria românească, bucătăria din Ţara Oaşului,am aprofundat-o scriind si
numeroase reţete culinare din zonă,reţete pe care mama mea le-a gătit pe rând.

În capitolul al patrulea Festivaluri şi târguri gastronomice am enumerat festivalurile,

sărbătorile cât şi târgurile care se regăsesc în zonă dar le-am evidenţiat pe cele gastronomice.

În cel de al cincelea capitol al lucrării Circuite turistice cu interes gastronomic am

construit cinci trasee turistice pe baza cunoşterii gastronomiei din zonă vizitând festivalurile dar
şi casa unui oşan

Ultimul capitol Analiza S.W.O.T. a turismului gastronomic din Ţara Oaşului prezintă
într-un mod simplu principalele puncte tari şi slabe, oportunităţile şi ameninţările în dezvoltarea
turismului gastronomic din regiune.

2
 CAPITOLUL I
TURISMUL DE NIŞĂ

Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific

civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei.
Turismul de masă, care se practică în prezent în mod generalizat şi organizat îşi are
originile în anii imediat următori sfârşitului celui de-al doilea război mondial.Creşterea
standardului de viaţă, a timpului liber şi dezvoltarea transporturilor au dus la o creştere
accentuată a cererii turistice, mai ales pentru turismul internaţional.
Conceptul de turism de nişă a luat naştere ca o reacţie la turismul de masă, de care se
deosebeşte prin calitatea turiştilor, care susţin dezvoltarea durabilă a obiectivelor turistice,
finanţarea comunităţilor locale. Acest tip de turism se produce si se consumă simultan,
îndeplinind dorinţele consumatorilor. Turismul de nişă este determinat de motivaţia,
comportamentul şi experienţa atât a producerii, cât şi a consumului. Oferta turistică de nişă se
adresează unui număr mic, dar constant de consumatori.
În ultimele decenii au început să devină din ce în ce mai populare alte forme de turism,
numite forme de turism neclasice şi care constituie aşa numitele forme ale turismului de nişă.
Turismul de nişă poate fi legat de resursele naturale sau antropice de interes special ale
unei regiuni, ţări, de preferinţele, de modul de viaţă ale turiştilor care practică acest turism,
statutul lor social, resursele financiare de care dispun etc.

I.1.Accepţiunile termenului ,,nişă”

Termenul de ”turism de nişă” este împrumutat, în mare parte, din termenul “marketing
de nişă” care, la rândul său, şi-a însuşit acest concept din limbajul unei discipline relativ recente
şi anume ecologia. În termeni largi “nişă” se referă la o locaţie optimă, în care un organism poate
exploata resursele, în prezenţa competitorilor săi. Utilizarea în sine a termenului de “nişă” face
parte dintr-o exprimare mult mai largă. În materie de marketing, nişă se referă la doua idei
înrudite. Prima se referă la faptul că există şi un public ţintă acel produs, unde, atât locul, cât şi
publicul, sunt văzute ca entităţi specifice. Mergând mai departe, putem afirma că un produs a fost
special conceput pentru a satisface nevoile unui anumit segment de piaţă sau public ţintă.
Premisa clară este aceea că, piaţa nu trebuie privită ca un ansamblu simplist şi omogen, cu nevoi
generale şi mai degrabă ca un set de nevoi personale individuale strâns legate de calităţile şi
caracteristicile anumitor produse.

3
 Astfel, putem vorbi despre o "nişă de piaţă" ca fiind un grup precis delimitat, unde
persoanele aflate în acest grup pot fi identificate de către aceleaşi nevoi sau interese şi sunt
definite ca având o dorinţă puternică pentru produsele din ofertă. Dimensiunea unei nişe de piaţă
poate varia semnificativ, dar în mod eficient aceasta trebuie să fie echilibrată între a fi suficient
de mare, pentru că afacerile să se dezvolte, dar şi suficient de mică pentru a fi trecută cu vederea
de către concurenţi.
În spatele acestei noţiuni de “nişă de piaţă” se află procesul de cunoaştere care implică
producătorii în căutarea, identificarea şi stabilirea unei audienţe specifice şi menţinerea unei
relaţii cu aceasta în faţa competitorilor.
Noţiunea de “turism de nişă” şi tot ce ţine de aceasta are, în mod clar, rădăcini care
provin din marketingul de nişă. Astfel, auzim termeni precum „produse de turism de nişă” şi
„pieţe de turism de nişă”, fiecare având legătură cu cealaltă.
Totuşi, important este că tot ceea ce se cunoaşte despre acest tip de turism, este rezultatul
celor care oferă acest tip de produs şi nu provine de la cei care îl consumă. Bineînţeles, nu există
anumite reguli sau standarde la care se pot face sau nu referire când vine vorba de turismul de
nişă şi există variaţii considerabile asupra acestui termen cu larg înţeles.
Termenul “nişă” prezintă diverse sensuri şi poate fi folosit în mai multe domenii
specifice.
Din punct de vedere morfologic, “nişă” este un substantiv comun, de gen feminin.
Privind etimologia2 cuvântului putem afirma următoarele:
 în 1611, cuvântul apare cu sensul de “adâncitură în perete”, provenind din termenul
francezniche –însemnând construcţie, cuşcă, bordei;
 în secolul al XIV-lea probabil apare în limba italiană termenul de “nicchia”,însemnând
cochilie; vine probabil din limba latină, din termenii “mitulus” sau „mussel”, dar transformarea
literei m în n nu este explicată;
 o altă interpretare este aceea că, termenul provine din limba franceză veche, ca substantiv
derivat din termenul „nichier” (cuib, a construi un cuib), care la rându-i provine din latină (nidus-
cuib), dar nici în acest caz, problema nu este încă clară;
 sensul figurat al termenului nişă este utilizat pentru prima dată în 1725. Folosirea
cuvântului în domeniul biologic datează din 1927.
 În limba engleză, termenul nişă (niche), derivă din termenul francez “niche”, provenit din
limba franceză veche (nichier), derivat la rândul său din latina clasică (nidus-cuib), având la bază

2
www.etymonline.com

4
termenul de origine proto-indo-europeană (şed), în limba engleză cuvântul nişă este folosit
pentru prima dată în secolul al XVII-lea;
Termenul de nişă a fost folosit pentru prima dată de către ecologişti, pentru a descrie
habitatul, regiunea în care un organism sau o populaţie găseşte cele mai bune condiţii pentru a
supravieţui şi a se reproduce.
Nişa ecologică reprezintă ansamblul caracteristicilor ecologice ( spaţiale-habitate şi
funcţionale-biologice) care permit unei specii date să se integreze într-o biogeneză.
Termenul de nişă ecologică reprezintă spaţiul pe care îl ocupă o anumită populaţie, iar
nişa ecologică a unui organism reprezintă funcţia pe care o îndeplineşte acesta (profesia sa) şi
nu spatiul ocupat de el.
Problematica extrem de complexă a acţiunii de mediu asupra subiectului uman a condus
la apariţia conceptului de nişă ecologică, concept referitor la contextul existenţial şi funcţional al
unei specii, şi pe această bază a celui de nişă de dezvoltare care are în vedere cadrul de
dezvoltare al individiului concret.
Termenul ,,nişă de dezvoltare” desemnează atât poziţia pe care individul o ocupă în
cadrul mediului său de existenţă, cât şi tipul de relaţii pe care aceasta le instituie, utilizează şi
valorifică în acest context. Altfel spus, prin nişă de dezvoltare înţelegem totalitatea condiţiilor şi
factorilor de mediu cu care subiectul uman intră în relaţie la o anumită etapă de vârstă.3
Nişa de dezvoltare4 include în structura sa următoarele componente de bază:
a) Obiectele şi locurile accesibile copilului de diferită vârstă;
b) Reacţiile şi răspunsurile faţă de copil şi comportamentele sale;
c) Cerinţele adultului faţă de copil exprimate în termeni de competenţe
încurajate, vârsta la care acestea sunt solicitate şi nivelul de performanţă impus;
d) Activităţi propuse sau impuse copilului şi acceptate de către acesta;
Acest concept este util şi valoros din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând
pentru că realizează în plan teoretic o inversare de perspectivă şi o schimbare de optică,
investigaţiile având ca punct de pornire individul şi nu mediul în care acesta există, fapt ce
permite o mai bună şi mai corectă decelare a influenţelor mediului asupra subiectului uman.
Un alt aspect pozitiv determinat de introducerea conceptului ”nişă de dezvoltare” este
constatarea că, prin intermediul acestui concept, devine posibilă punerea în corespondenţă,
pentru diferite etape de vârstă a unor nişe de dezvoltări diferite. Altfel spus, uneia şi aceleiaşi
etape de vârstă îi pot corespunde nişe de dezvoltare diferite, în funcţie de tipul de cultură

3
Super,C.M.,Harkeness,S.,1986
4
cf.Iacob,L.,1999
5
căruiaindividul respectiv îi aparţine, fapt ce explică diferenţele constatate în dezvoltarea bio-
psiho-socială a copiilor cu vârstă identică, dar situaţi în arealuri socio-culturale diferite.
De asemenea, cuvântul mai este folosit în sintagme, ca şi termeni derivaţi: piaţă de nişă,
marketing de nişă (amândoi făcând parte din cadrul ştiinţelor economice), turism de nişă, etc.
Piaţa de nişă face referire la o parte mai restrânsă a comerţului în cadrul economiei, care
implică adesea produse specializate. Marketing-ul de nişă este procesul de căutare şi de deservire
a unor segmente de piaţă profitabile şi proiectarea de produse sau servicii la comandă pentru
aceste segmente.
Prin urmare, analizând sensurile termenului nişă, în diverse limbi moderne, din diverse
culturi europene, precum şi etimologia sa, putem constata două aspecte, interesante pentru
studiul nostru: (1) termenul se referă la entităţi restrânse, indiferent la ce se face referire (oameni,
locuri, calităţi ale unui loc) şi (2) în literatura străină, nu apare sintagma “turism de nişă”. Faptul
este îmbucurător, însă, în acelaşi sens, are menirea de a ne angaja la o muncă de mare
responsabilitate ştiinţifică, care impune un studiu de documentare teoretică amplă, deoarece este
nevoie de implementarea termenului menţionat într-un domeniu în care el, nu este, deocamdată,
utilizat, ori acest lucru nu poate fi făcut fără o argumentaţie de mare consistenţă ştiinţifică.

I.2.Principalele forme ale turismului de nişă

Principalele forme ale turismului de nişă global sunt:turismul gastronomic; turismul

cinegetic şi pişcicol; turismul hobby-hobo; narco-turismul; turismul pentru investiţii; turismul
ancestral; turismul de cazinouri; turismul de patrimoniu; turismul educaţional; turismul
grădinilor; turismul de tip gay; turismul negru; turismul în spaţiu; turismul viniviticol; turismul
pop-cultural; turismul de tip vacilando; turismul exclusivist; turismul de croazieră; turismul de
spa; turismul meteo;turismul empatic; turismul extreme; turismul de hobby; turismul perpetuu;
turismul de pelerinaje; turismul sexual; turismul de shopping; ecoturismul; turismul speologic;
cicloturismul.

I.3. Argumentaţii – de ce turismul gastronomic este formă a turismului de nişă?

Turismul gastronomic este turism de nişă deorece este un tip de turism care nu se practică
în masă mare. Aceasta formă de turism este mai puţin cerută decât restu formelor, şi este
practicată de un segment mai redus de turişti precum cei interesaţi în acest domeniu de noi
apariţii precum reţete ale unor mâncăruri, şi de aceia turişti pasionaţi de arta culinară a unor ţării
sau regiuni dintr-o anumită ţară practică acest tip de turism.
6
 Turiştii interesaţi de noi apariţii în acest domeniu participă la diferite festivaluri şi târguri
gastronomice, unde sunt expuse la dispoziţia turiştilor principalele branduri gastronomice, aici
putând afla şi noile reţete apărute pe piaţă. Aceşti turişti pasionaţi de arta culinară participă şi la
astfel de festivaluri şi târguri unde pot să deguste cele mai delicioase şi mai sofisticate feluri de
mâncare, sau pot participa la tururi tematice în magazine cu delicatese, în pieţe sau restaurante
celebre însoţite de un bucătar sau un jurnalist specializat în gastronomie

7
 CAPITOLUL II
TURISMUL GASTRONOMIC

„Hrana şi alimentaţia constituie elementul cotidian vital de cea mai mare importanţă al
existenţei umane.Alimentaţia turistică este un segment cu importanţă crescândă, în contextul
multiplicării teritoriale şi diversificării activităţii turistice, bazate pe creşterea continuă a
numărului de protagonişti şi a varietăţii preferinţelor acestora. Reprezintă unul dintre serviciile
de bază, care se inserează organic în lanţul acestora şipe care le desăvârşeşte.”5
Turismul gastronomic: turişti si vizitatori care işi planifică călătoriile cu scopul de a
încerca bucătăria locală sau pentru a realiza activităţi legate de gastronomie.
Gastronomia se consolidează astfel ca un element cheie pentru diversificarea ofertei
turistice şi stimulează dezvoltarea economiei locale, regionale şi naţională cu valori de
sustenabilitate bazate pe teritoriu, peisaj, marea, produse locale şi autenticitatea, toate în
concordanţă cu tendinţe actuale ale consumului cultural.
Turismul gastronomic este deosebit de important pentru comunităţile rurale pentru că
prezintă un mare avantaj competitiv în momentul în care sunt servite preparate culinare
tradiţionale datorită proximităţii de terenuri producătoare de alimente. Astfel, acestea au
oportunitatea de a genera venituri şi locuri de muncă, precum şi să contribuie la menţinerea altor
sectoare ale economiei locale, cum ar fi agricultura.
Turismul gastronomic se poate spune că a apărut din dorinţa unor persoane, sătule de
excursiile clasice, de soare şi de elementele arhitecturale, de a descoperii şi de a degusta bunătţile
bucătăriei tradiţionale a unei ţării. Putem spune că turismul culinar a apărut în Franţa, dar a fost
rapid asimilat de către spanioli, care consideră că bucătăria lor nu este mai prejos decât cea
franceză. Acest tip de turism este foarte dezvoltat în cele două ţării, ele chiar rivalizând la un
moment dat. Se pot organiza excursii, în întreaga Spania pentru a descoperii arta spaniolă în ale
gătitului. La fel ca în Paris, şi în cele două „capitale” din Spania, Madrid şi Barcelona, se pot
face adevărate tururi ale degustări, prin numeroasele restaurante cu specific naţional existente.
Turismul gastronomica început pe vremea când europenii călătoreau ani de zile în căutarea
mirodeniilor asiatice. Astăzi face parte din agroturism şi pune accent pe degustarea de preparate
alimentare şi băuturi locale. "El promovează experienţele gastronomice unice şi impresionante, nu
doar pe cele care au câstigat patru stele", subliniază Erik Wolf, preşedintele Asociaţiei Internaţionale
de Turism Culinar. "Deşi neglijat în trecut, turismul gastronomic este o piaţă importantă care susţine
dezvoltarea economică şi a comunităţii, oferind totodată turistului o imagine mai amănunţită asupra

5
Nicoară, L (2010), Organizarea serviciilor în turism, Cluj-Napoca

8
diverselor culturi". Acest tip de turism, continuă, el este practicat atât în zonele rurale, cât şi în oraşe,
şi ar trebui să fie o activitate constantă, accesibilă pe tot parcursul anului.
Rich Harrill, directorul Institutului Internaţional de Cercetare în Turism, adaugă el,
devine o ramură importantă a turismului cultural. "Oamenii care practică turismul gastronomic
sunt pensionari cu bani şi timp, precum şi cu un anumit nivel de sofisticare", explică el. "În
principiu, sunt oameni educaţi, interesaţi de mâncare şi vin".
Wolf consideră că viitorul stă în produsele traditionale: "Oamenii caută lucruri proaspete,
pline de savoare şi sănătoase. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt preocupaţi de provenienţa
produselor. Se simte o tendinţă de creştere pentru mâncărurile tradiţionale".
Turismul culinareste o specie aparte din domeniul călătoriilor. Scopul ce îi anima pe
adepții săi este descoperirea frumuseţilor lumii sub raportul secretelor specifice bucătăriei
diferitelor ţări. Pasionaţii sunt în căutarea comorilor culinare.Satisfacţia nu mai vine din plăcerea
analizatorului vizual ci din cea a papilelor gustative. Nu mai sunt căutate relicve ale trecutului
istoric sau peisajeluxuriante ci restaurantele cu tradiţie în care poţi gusta ceva din ceea ce
poporul respectiv are mai autentic în materie de gastronomie.
Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară,
el este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a
produselor culinare tradiţionale
Turismul gastronomic începe, încet, dar sigur, să prindă din ce în ce mai mult teren şi în
ţara noastră. Dacă Italia, Grecia sau Franţa sunt renumite de ani buni pentru ofertele bogate care
le oferă oaspeţilor, la noi, abia acum patronii unităţilor de cazare şi ai restaurantelor, şi-au
schimbat mentalitatea.
În unele ţări se practică vacanţele cu degustări, în sensul că turiştii sunt invitaţi să deguste
cu ocazia unor festivaluri gourmet, sute de feluri de mâncare sau băuturi sau se pot face tururi
tematice în magazinele de delicatese, pieţele, bistro-urile şi restaurantele celebre, turiştii fiind
însoţiţi de un jurnalist specializat în gastronomie sau un bucătar.
Dintre statele europene care derulează anual astfel de festivaluri culinare, la care participă
un număr mare de turişti (exclusiv pentru scopul de a gusta din preparatele culinare specifice
acelor ţări) se remarcă în mod deosebit următoarele: Danemarca, Grecia, Marea Britanie,
Potugalia, Spania, Turcia, Ungaria, Finlanda, Austria, Rusia, Franţa, Italia, Germania şi Belgia.

II.1. Principalele festivaluri culinare din Romania

Indiferent dacă eşti gurmand sau nu, nu poţi rămâne indiferent în faţa unor mese cu
răcituri din Oltenia, virşli de la Brad, păstrăvi din Bucovina, pită caldă din Banat, borş din Deltă,
sarmale din Secuime sau pomana porcului din Moldova. Acestea sunt doar câteva dintre
9
mâncărurile pe care le propune spre degustare calendarul festivalurilor gastronomice specific
româneşti, pentru anul 2014.

1)Festivalul Clătitelor de la Prejmer - Braşov- Evenimentul se află la a 8-a ediţie. Se

organizează în fiecare an înainte de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii
Evanghelice. Este un festival inspirat de tradiţiile săseşti. Caravana reprezintă punctul central al
petrecerii. Din alai fac parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu soba
în care se pregătesc clătitele. Evenimentul se încheie cu un bal mascat.

Fig.1 Clătite de la prejme

2)Festivalul Porcului de Mangalita - Baia Mare- Este o manifestare unică la nivel

naţional şi internaţional, pe parcursul căreia vor fi promovate gustoasele produse tradiţionale
rezultate din carnea porcului de Mangalita. Porcul de Mangalita are o istorie de peste 200 de ani.
Carnea sa este aproape la fel de sănătoasă ca a somonul.

3)Festivalul Virşlilor de la Castelul Corvinilor - Hunedoara- Miza evenimentului este

promovarea cârnăciorilor denumiţi "virşli", un sortiment preparat din carne de capră şi de oaie,
specific sudului Transilvaniei. Virşli sunt produşi de sute de ani, după reţete neschimbate,
transmise de la bunici la nepoţi.Virşli de Brad şi cei de Salas sunt printre cei mai renumiţi.

Fig.2 Virşli

10
 4)Festivalul "Caşcavalul de Brăduleţ", Brăduleţ - Argeş- Evenimentul se desfăşoara timp
de trei zile consecutive, în trei sate: Galeş, Brădeţ şi Brăduleţ. În fiecare zi a festivalului, satul
care găzduieşte manifestarea îşi promovează propriile valori ce ţin de identitatea culturală locală,
printre care: caşcavalul de casă, brânza de burduf, telemeaua, caşcavalul din caş başchiu şi multe
altele.

5)Festivalul Smochinelor, Svinita - Mehedinţi- Scopul festivalului este de a promova

produsele locale din smochine şi cultura multietnică din Clisura Dunării. Printre activităţile
înscrise în program, se numără: prezentare şi degustarea de produse tradiţionale din smochine,
dulceaţa, tuica, smochinele proaspete, prăjiturile din smochine, culesul fructelor de smochin,
parada portului popular şi spectacole folclorice oferite de ansamblurile artistice din Clisura
Dunării şi din Serbia.

6)Festivalul Păstrăvului, Ciocăneşti - Suceava- Festivalul Naţional al Păstrăvului

cuprinde o serie de manifestări complexe, precum concursuri de pescuit sportiv, concursuri
gastronomice şi un concurs de snoave şi glume pescăreşti, parada portului popular, spectacole
folclorice şi de divertisment, expoziţii, degustări de vinuri, muzică de fanfară, baluri, mese
câmpeneşti şi cine tradiţionale.

7)Festivalul "Pită de Banat" - Timişoara- Tematica festivalului este una diversă: produse,
accesorii şi echipamente pentru morărit, panificaţie, cofetărie şi patiserie, produse şi preparate
tradiţionale şi ecologice româneşti, preparate specifice din bucătăria internaţională, vin, ceai,
cafea, bere, alte băuturi alcoolice şi nealcoolice, preparate culinare gătite în aer liber la grătar, pe
plită, la ceaun sau rotisor şi produse de artizanat.

8)Festivalul Tămăioasei, Pietroasele - Buzău- Este cunoscut în toată ţara datorită fetelor
"numai bune de măritat" din zona, care îmbrăcate în costume populare, zdrobesc strugurii cu
picioarele, în vechiul lin de lemn, marcând astfel începutul culesului. Se organizează un concurs
ţărănesc pentru aprecierea vinurilor producătorilor din zonă, o expoziţie etnografică şi de unelte
vechi pentru vinificaţie, dar şi o expoziţie gastronomică a pensiunilor din zonă.

9)Festivalul Răciturilor, Valea Bistriţei - Gorj- În apropiere de Hobiţa natală a lui

Brancuşi are loc anual "Festivalul Răciturilor". Chiar dacă unii le zic piftii, alţii aituri sunt
aceleaşi minuni ale gastronomiei, iar varianta gorjenească, combinaţia de sarmale cu piftii, ardei
iute, turtă şi ţuică de prune (numai în judeţele Gorj şi Vâlcea sarmalele se mănâncă cu piftii)
oferă delicii nebănuite papilelor gustative.

11
 Fig.3 Răcitură de la Valea
Bistriţei

10)Festivalul Borşului Pescăresc, Jurilovca - Tulcea- Localnicii, invitaţii şi turiştii se vor

aduna în jurul ceaunelor cu borş de peşte, lângă malul apei, pentru a participa la toate acţiunile
de pregătire a acestei delicatese specifice zonei. Programul artistic susţinut de ansambluri
tradiţionale şi artişti locali, vizite ghidate la Cetatea Argamum şi trasee către punctele de interes
turistic local vor asigura "garnitura" borşului de peşte de la Jurilovca.

România are un veritabil potenţial turistic şi dacă încercaţi să străbateţi ţara, dacă vreţi să
o cunoaşteţi cu adevărat veţi fi întâmpinaţi peste tot de o masă generoasă şi diferite obiceiuri şi
tradiţii.
Bucătăria românească poate fi definită ca un tot unitar dar din punct de vedere al
structurii mâncărurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau produselor
finite, acestea diferă, ceea ce conduce la particularităţi regionale. Fiecare regiune are un specific
aparte care s-a menţinut, s-a completat şi s-a îmbogăţit din punct de vedere sortimental şi
calitativ.

II.2.Unităţi gastronomice în Țara Oașului

1) Baza de agrement ALBINA-HOTCA- Complexul Albina Hotca este situat în oraşul
Negreşti-Oaş şi dispune de 11 camere cu 2 şi 3 paturi, toate dotate cu baie proprie, telefon şi
televizor. Băile de agrement şi tratament din Negreşti-Oaş cuprind: baie de abur pe bază de
plante medicinale, care ajută în tratarea afecţiunilor căilor respiratorii, ale inimii şi au rolul de a
detoxifica organismul; bazin acoperit cu apă sarată iodo-sulfuroasă recomandat în afecţiunile
reumatice, tratarea spondilozei şi poliartritei; bazin de înot acoperit; saună(uscată) cu aerosoli pe

12
bază de uleiuri de plante medicinale; ştrand în aer liber cu plajă pentru sezonul de vară;
restaurant-bar.

Clasificare: 3 stele

Facilităţi:

 Cazare
 Restaurant-bar
 Baie de abur pe bază de plante medicinale
 Bazin acoperit cu apă sărată iodo-sulfuroasă
 Bazin de înot acoperit
 Saună (uscată) cu aerosoli pe bază de uleiuri de plante medicinale
 Ştrand în aer liber cu plajă pentru sezonul de vară

Fig.4 Bazin

2) Complex Valea Măriei-Situată la 6 km de Negreşti-Oaş, Valea Măriei este o staţiune

modernă de interes regional, aşezată în mijlocul unei fermecătoare păduri. Locul este renumit
pentru izvoarele de borcuturi din zonă. Complexul modern oferă turiştilor posibilităţi excelente
de cazare şi masă, piscină acoperită şi în aer liber, saună, sală de conferinţe.
Hotelul dispune de 53 camere, toate acestea fiind dotate cu aer condiţionat, televizor şi minibar.
La dispoziţia dvs. se află un restaurant cu 300 de locuri, cu o excelentă bucătărie românească şi
internaţională, un separeu de 14 locuri, salon mic dejun, bar de zi, terasă cu 150 de locuri.Alte
13
servicii oferite clienţilor: organizarea de mese festive şi cocktail-uri, saună, piscină acoperită,
jacuzi, solar, teren de tenis, teren de fotbal, sală de fitness; părculet amenajat pentru copii.

Clasificare: 3 stele

Facilităţi:

 Hotel
 Restaurant
 Salon mic dejun
 Bar de zi şi terasă
 Sală de conferinţe
 Piscină acoperită şi piscină exterioară
 Saună, jacuzi, solar
 Teren de tenis, teren de fotbal, sala de fitness
 Părculeţ amenajat pentru copii
 Aer condiţionat
 Internet wireless

Fig.5 Hotel Valea Măriei

14
 3)Complex Pintea -Complexul Pintea este situat la 6 km de Negreşti-Oaş, în staţiunea
Valea Măriei, în mijlocul unei păduri fermecătoare, în localitatea Vama. De aici, de pe Drumul
Naţional, se poate ajunge cu uşurinţă la complexul Pintea aflat într-un loc liniştit în mijlocul
pădurii, lângă un frumos lac. Complexul are un hotel de două stele, o clădire nouă, care oferă 50
de locuri de cazare în camere de tip “single”, “două locuri” sau “trei locuri”. Fiecare cameră este
dotată cu baie proprie şi televizor. În cadrul complexului veţi găsi un restaurant, bar, terasă,
piscină, saună, jacuzzi şi o sală de fitness. Apa termală de la piscină are proprietăţi balneo-
climaterice.

Clasificare: 2 stele

Facilităţi:

 Hotel
 Restaurant, bar, terasă
 Piscină cu apă termală
 Jacuzzi şi saună
 Sală de fitness
 Salon remodelare corporală
 Lac

Fig.6 Hotel Pintea

15
 4) Barajul Călineşti Oaş-Localitatea Călineşti Oaş este situată în nordul lacului cu acelaşi
nume, la o distanţă de 12 km de oraşul Negreşti Oaş şi de circa 40 de km de Satu Mare. Barajul
de la Călineşti este cu lac de acumulare format pe valea râului Tur care a devenit un punct de
mare atracţie turistică datorită poziţionării sale într-un decor natural format din pădurile de
foioase care acoperă versanţii ce descind spre malurile lacului. La acestea se adaugă multiple
posibilităţi de agrement: cabană turistică (16 locuri) dotată cu restaurant, bar şi terasă, un
minihotel şi un număr însemnat de căsuţe. Barajul are o suprafaţă de aproximativ 300 ha luciu de
apă, locul fiind ideal pentru amatorii de pescuit dar şi pentru amatorii de hoinăreală prin păduri.
Lacul abundă de ştiucă, biban, şalău, somn şi avat.

Dacă tot aţi ajuns aici merită să vizitaţi Casa Ţărănească din Călineşti Oaş, aflată în
nordul lacului.

Fig.6 Terasă Călineşti Oaş

16
 5)Cabana Sămbra Oilor

Fig.7 Pensiunea SîmbraOilor

Cabana este situată pe Dealul Huta Certeze pe DN19 la o distantă de 15 km de Negreşti

Oaş, la 17 km de Cimitirul Vesel de la Săpanţa şi la o distanţă de 60 km de Satu Mare, la limita
dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş.
- Cabana Sâmbra Oilor este o cabană cu o tradiţie de peste 50 de ani.
- Pe dealul de la Cabana Sâmbra Oilor are loc prima / a doua duminică din luna MAI are loc
serbarea câmpenească tradiţională "Sâmbra Oilor" - adunarea mai multor oi impreună, mulsul
oilor, impărţirea laptelui pe paltau prin care se inscripţionează fiecare cetaţean cât a muls de la
oile lui, acest lapte care s-a muls de la toţi cetăţenii se pune intr-o căldare care se pune la copt şi
se face caşul, dupa ce se scoate caşul se pune la uscat, după toate aceste operaţiuni se trece la
aşezarea şirului in linie dreaptă unde fiecare cetaţean işi aduce mancare de acasă pe care aşează
un prosop şi scoate mâncarea in dreptul fiecăruia, dupa servirea acestei mese tradiţionale se trece
la horă.
- restaurantul este dotat cu 2 săli, 2 terase cu o capacitate de 300 locuri
- Cabana Sâmbra Oilor mai pune la dispoziţia turiştilor şi o sală de fitness.

17
- Cabana Sâmbra Oilor dispune in prezent de 30 spaţii de cazare.
Fiecare cameră dispune un pat matrimonial + 3 paturi, baie proprie dotată cu duş, WC. Parcare
cu 80 locuri

6)Pensiune Boda-Oşanul

Fig.8 Pensiunea Boda Oşanu

Situată intr-o zonă mirifică a oraşului Negreşti-Oaş,in aproprierea staţiuni Luna

Şes,Pensiunea Boda-Oşanul este o atracţie pentru locuitorii din zonă si pentru turişti.

Facilitaţi:

 Bazine propri cu păstrăvi

 Cramă proprie
 Bar
 Restaurant
 Spaţii de joacă pentru copii
 Loc de campare

18
 Meniul restaurantului este ecologic preparatele sunt gătite pe loc,specialitatea casei fiind
păstrăvul cu mămăliguţa,păstrăvi sunt aleşi de clienţi chiar din bazine,pălinca şi vinul este din
producţie proprie,iar preparatele de carne si brânzeturile sunt din producţie proprie atestate şi
verificate ecologic.

7)Complex Mujdeni

Fig.9 Hotel Mujdeni

-Situat la 12 km de oraşul Negreşti-Oaş, pe şoseaua ce leagă oraşul Negreşti-Oaş de
municipiul Satu Mare, într-o zona mirifică şi liniştită, acompaniată de un lac şi o imensitate
verde ce se întrepătrunde în albastrul cerului, Complexul Mujdeni oferă un loc de cazare
primitor, un hotel recent construit, care să vă facă să vă simţiţi ca acasă.

În baza de tratament puteţi beneficia de fizioterapie şi recuperare medicală; consulaţii

medicale de specialitate; laser terapie, electroterapie; hidrokinetoterapie; masaje regionale şi
generale; termoterapie (împachetări cu parafină); electrocardiografie computerizată,
kinetoterapie medicală şi de întreţinere; reflexoterapie.

Clasificare: 3 stele

Facilităţi:

 Hotel
 Restaurant

19
 Bază de tratament
 Piscină acoperită
 Sală de fitness
 Saună
 Lac

20
 CAPITOLUL III
PRINCIPALELE BRANDURI GASTRONOMICE ROMÂNEŞTI

III.1. Introducere în bucătăria României

Turiştii din ziua azi, cu mai multă experienţă, venit disponibil şi timp liber, călătoreşte
căutând experienţe, domeniu în care gastronomia joacă un rol din ce in ce mai important şi un stil
de viaţă sofisticat, asociat cu viaţa bună şi bunăstarea economică a unui consum exclusiv şi de
înaltă calitate a produselor locale.
Satisfacţia consumatorului, conformându-se aşteptărilor acestuia, va permite destinaţiei
să-l fidelizeze, crescând intenţia acestuia de a opta din nou pentru destinaţie. Nu este surprinzător
că “gastronomia de calitate este un factor decisiv în satisfacţie, deoarece produce o amintire de
neşters a experienţei trăite de către turist”, aşa cum indică raportul elaborat de OMT.
Bucătăria românească este una diversă şi bogată în gusturi, culori şi arome, puternic
influenţată de istorie şi de tradiţiile străine cu care românii au intrat în contact, precum şi cu
feluri de mâncare specifice.
Bucătăria românească se identifică cu noţiunea de bucate alese, cu mirosuri atât de
îmbietoare, încât chiar şi din fotografiile bucatelor românesti parcă răzbate aroma lor.
Ceea ce individualizează bucătăria românească este faptul ca preparatele sunt ușor de
realizat, fără să necesite dotări speciale, iar ingredientele sunt la îndemâna oricui.
Bucătăria românească a fost influenţată de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum
ar fi condiţiile geografice de climă, gradul de civilizaţie, stadiul de dezvoltare al agriculturii şi,
nu în ultimul rând, de gusturile şi preferinţele generaţiilor care s-au succedat de-a lungul timpului
pe acest pământ.
Bucătăria românească a fost remarcată de mulţi călători străini care au cutreierat de-a
lungul secolelor meleagurile româneşti.
Preparatele bucătăriei satelor noastre, deşi simple şi nediversificate, au gust deosebit şi
pentru fiecare masă se poate spune cu satisfacţie: “am mâncat ca la mama acasă”.
Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a
gusturilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde
nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare, cu care poporul român a
intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi
preparate speciale de sărbătoare.Poporul român fiind creştin încă de la începuturile formării sale,
bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi
sărbătoarea pomenită.Bucăţele româneşti sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale,
21
lapte, produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne.Un loc aparte în bucătăria
românească îl au dulciurile, plăcintele, dulceţurile.
Ocupaţiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri,
agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de
zone de luncă, câmpie, de zone deluroase şi intracolinare precum şi de numeroase înălţimi
montane, dezvoltarea culturilor agricole şi pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei
bogate tradiţii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor şi fructelor. Bogăţia fâneţelor
răspândite pe coamele dealurilor şi poalele munţilor a oferit posibilităţi mari de creştere a
animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte,
lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum şi prin tehnicile de
elaborare. Bogăţia vânatului răspândit în pădurile româneşti a adus după sine ştiinţa preparării
vânatului în diverse mâncăruri şi preparate.
Prin intersectarea culturilor, bucătăria românească a fost influenţată de bucătăria
balcanică, germană, sârbească, italiană, turcă, şi maghiară, dar nu numai, ştiut fiind faptul că
diversitatea gusturilor şi rafinamentul preparatelor din toate ţările lumii sunt apreciate de marii
cunoscători ai tradiţiilor popoarelor.
Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moştenit
numeroase obiceiuri culinare: de la români vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniţial al
termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perişoare, grecii musaca, de la bulgari există o
largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar şniţelul vine de la austrieci.
Unul dintre feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga. Aceasta este o fiertură de
făină de porumb, cu sare şi uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcţie de preparatul
final obţinut. Ea era folosită foarte des în alimentaţia ţăranilor agricultori şi a crescătorilor de
animale şi înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obţinută în gospodărie prin
prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se foloseşte carnea de porc, dar se
consumă şi carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum şi carne de vânat.
Praznicele rânduite de biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică
românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt
mâncăruri precum cârnaţi, caltaboşi, piftia, cozonacul, sarmale.Mesele principale sunt micul
dejun, prânzul şi cina.
Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi
proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, şuncă, slănină; ouă
preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinaţii cu legume şi carne, fructe proaspete
sau preparate sub formă de gemuri sau dulceţuri. Pentru persoanele care lucrează până târziu

22
după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunţându-se deseori la masa de
prânz care se poate înlocui cu o gustare.
Prânzul obişnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne şi
legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul
doi mâncare alcătuit din legume, sau legume şi carne în diferite moduri de preparare, soteuri,
mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau
preparate din aluaturi şi fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creştine, se
adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoţite de diverse sosuri,
mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, şi se
adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru
copii în perioada de creştere (1-10 ani), adolescenţi (14-17 ani) şi persoanele în vârstă (60-100
plus) conţinutul meselor de peste zi se suplimentează cu o gustare la ora 10 dimineaţa, constând
dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pâine cu
carne sau brânză, şi se adaugă încă o gustare la ora 17 alcătuită dintr-un ceai sau un pahar cu
lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu preparate uşoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe.
Pentru creştinii care respectă posturile rânduite de Sfânta Biserică, o atenţie deosebită trebuie
acordată aportului zilnic de calorii şi vitamine, raportat la munca prestată şi atenţie deosebită
pentru a înainta în răbdare şi înfrânare, însoţiţi de sfaturile părintelui duhovnic sau a preotului.
Bucătăria românească oferă o gamă bogată şi variată de mâncăruri şi produse de post.
Cina are cam aceeaşi compunere ca şi prânzul, însă se exclud în general alimentele a
căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză,
ouă sau icre.
Principala băuturăeste vinul, remarcabil prin forţă si buchet cu o tradiţie locală de peste
două milenii. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piaţă de
export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale:
Fetească, Grasă, Tămâioasă, dar şi universale: Riesling, Merlot; Sauvignon blanc, Cabernet
Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottone
Berea este şi ea consumată pe scară largă, venită sub influenţe germane.
România este al doilea mare producător mondial de prune şi aproape întreaga producţie de prune
este folosită pentru a produce ţuică, un rachiu de prune obţinut prin distilare.
Din toată bogaţia hărţii gastronomice a României, câteva zone sunt foarte căutate, în egală
măsură de străini şi români. Maramureşul este una dintre acestea - mai aproape de Occident
decât de restul ţării! Ţara slanei groase de o palmă şi a horincii, dar mai ales a celor mai
frumoase colinde... Locul în care oamenii se îmbracă încă în portul strămoşesc, iar tradiţiile sunt
păstrate cu sfinţenie. Sate uluitoare, cu o arhitectură unică şi cu oameni frumoşi, blonzi şi rumeni
23
în obraji, care nu te lasă să pui înapoi pe masă paharul cu horincă dacă nu l-ai golit dintr-o
sorbitură! O zonă, de asemenea, bine dezvoltată din punct de vedere agroturistic, pregătită să
primească oricând oaspeţi din orice colţ al României, Europei şi al lumii!

III.2.Specificul culinar al Țării Oașului (brand-uri gastronomice oșenești)

Cine ajunge in Ţara Oaşului este obligatoriu să se oprească pentru că aici natura a
presărat ce avea mai frumos intre comorile ei,cu munţi falnici,păduri verzi,ape lin curgătoare,cu
locuri bogate,cu oameni care işi lucrează in tihnă,pămantul,işi inalţa case mari durabile in care işi
cresc cu cinste si demnitate pruncii pastrănd cu sfinţenie graiul,portul si tradiţile.
Pentru oşeni un om flămând este un om nefericit,aşa că gazdele vor fi mereu in preajmă
gata să-ţi umple din nou farfuria dacă sa golit si dacă refuzi o nouă portie s-ar putea simţi jigniţi.
Aşa că dacă vii in Oaş să-ţi aduci pofta de mâncare cu tine,Pe fiecare masă din această
zonă superbă este necesar sa se găsească.pălincă,slană(slănină),tocană,ceapă,boace(sarmale),şi
zamă(ciorbă).Un alt produs de care oşanul nu se poate desparţi este carnea de porc.
Ignatul este o tradiţie unde oşenii din toată lumea se adună să taie porcul.Inainte de tăiere
este musai să dea pe gât un pahar de pălinca ca să ai noroc la porc.Dupa injunghiere el se
pârjoleşte in paie uscate,după care se tranşează şi se fac cârnaţi,cartaboşul,toba,se pregăteşte
şunca pentu afumat,şi coastele pentu zama(ciobă).După ce trec prin murătoare ele se pun la
afumat,dupa care nu lipsesc de la nici o masă fie că-i dimineţă,prânz sau cină.
Un alt produs nelipsit de pe masa oşenilor este caşul de oaie sau de vacă,urda.Ele se
consumă cu ceapă şi musai pălincă sau se pune peste tocană cu jumări.In fiecare gospodărie este
musai să ai pălincă,oşanul te primeşte in casa lui cu pâine şi sare,şi un pahar de pălincă pe carn
un este bine să-l refuzi pentru că îl jigneşti.
Pălinca este o băutură tradiţională oşenească,facută din prune,mere,pere si cu cât este mai
veche ca atât este mai buna.Oşanul işi pofteşte oaspetele la masă cu găndul că i-o fi foame după
atăta drum îl pune la masă in capul mesei omenindul cu ale mai alese gustări cu multă vorbă si
poveste cu amintiri si sfaturi.
La noi la oşenii umblă o vorbă omul se naşte,trăieşte se leagă şi moare cu pălincă.Adică
la toate evenimentele vieţi fie ele de tristeţe sau bucurie pălinca este nelipsită.Pălinca de Oaş este
renumită în toată lumea deoarece este un produs 100% natural.
Pălinca de prune oşenască este renumită deoarece ea se face din prune culese din livezile
sălbatice de pruni care cresc numai în zona oaşului,şi anume Pruni Peneghei,Căieşti si Albuţă.
Se zice că la oşeni intri in casa ca străini si ieşi ca prieten.Oşeni sunt oameni credincioşi
cu frica lui Dumnezeu.Ei respectă poruncile bisericilor ţinând post si rugăciuni si distrându-se la

24
sarbători.Fiecare sărbătoare este o bucurie,se adună toţi din colţurile lumii si sarbătoresc aşa
cum ei ştiu să o facă cu dans şi voie bună.
De crăciun mesele oşenilor sunt pline:boacele,costiţele,cârnaţi de porc
slănina,şunca,prăjiturile cozoncul si pălinca sunt nelipsite de pe toate mesele.De paşte de pe
mesele oşenilor nu lipseşte pasca,ouăle roşi,friptura de miel la cuptor,coastele şi pulpele de miel
umplute,zama de miel,cozonaci,prajiturile,pălinca si vinul
Asta te aşteaptă dragă musafirule,dacă paşeşti in Ţara Oaşului,vei ieşi prieten pe vecie
după o zi petrecută in această minunată zonă,vei povesti un an despre minunatele
zone,pensiuni,tradiţi,obiceiuri,port si grai oşenesc.
În concluzie bucătăria oşenasca,nu are fineţuri,ci simplitate gust bun şi belşug.Preparatele
oşeneşti se găsesc in meniurile marilor restaurante din ţară si străinătate.

III.3. Reţete
Tabel Branduri culincare Tara Oasului

Nr.Crt Produs Categorie

1 Boace cu păsat şi cu ciuperci Produse din legume
2 Boace cu carne de oaie ca la nuntă Produse din carne
3 Boace cu carne din picior afumat Produ din carne
4 Mazare/Fasole cu varza acră Produs din legume
5 Măzare cu piciouci(Fasole cu cartofi) Produse din legume
6 Zamă pe carne de oaie ca la nuntă Produse din carne
7 Cocuţi in oloi(Gogoşi in ulei) Produs de panificaţie
8 Turtă cu lecvar(prajitură de oaş) Produs de panificaţie
9 Cozonaci din oaş cu nucă si mac Produs de panificaţie
10 Placintă din oaş cu branză de oaie si mărar Produs de panificaţie
11 Plăcinte cu piciouci(cartofi) si curechi acru(varză Produs de panificaţie
acră)
12 Leveşe pe găină de casă Produse din carne
13 Teieţei de casă cu ou Produs de panificaţie
14 Zama de păstăi uscaţi
15 Pită de oaş de grâu Produs de panificţie
16 Pită de mălai ca in oaş Produs de panificaţie
17 Laşti cu curechi(varza acră sau dulce) Produse din legume
18 Guias cu carne de oaie Produse din carne
19 Zamă de perghel(părgălaş) cu cartofi şi răstăuţă
20 Pască de oaş Produs de Panificaţie
21 Zamă pe carne de miel de paşti Produse din carne
22 Miel umplut de paşti Produse din carne
23 Tocană cu brânză şi jumări ca-n oaş Produse Lactate
24 Balmoş de Oaş Produse Lactate
25
 25 Cârnaţi de porc ca in Oaş Produse din carne
26 Picior de porc afumat Produse din carne
27 Mazăre râşnită cu cârnaţi(fasole frecată cu cârnaţi) Produse din carne
28 Lăşti închise cu lecvar Produse din panificatie
29 Pălincă Bauturi

1.Boace cu păsat şi cu ciuperci

Fig.10 Boce cu păsat

Ingrediente:3 cepe mari,500 grame păsat(spălat in prealabil),1kg
hribe(ciuperci),piper,sare,poprică,frunze de pătrunjel,1 căpătână mare de varză,ulei.

Mod de preparare:

Cipercile se taie mărunt şi se spală bine,păsatul se spală şi se adaugă peste ciuperici,cele

trei cepe se taie mărunt şi se adaugă fără să fie prăjite,se picură puţin ulei peste compoziţie,se
adaugă frunzele de pătrunjel tăiate marunt,sare,piper,poprică,se amestecă totul bine şi apoi se ia
câte o frunze de varză şi se umple cu compoziţia cu păsat şi se rulează.Se aşează în oală,se
acoperă cu apă rece şi se adaugă puţin bulion.Se fierbe la foc mic.
26
2.Boace cu carne de oaie ca la nuntă.

Fig.11 Boce cu carne de oie

Ingrediente:Cantitatea ingredientelor necesare se stabileşte în funcţie de câte persoane vor

servi acest prepatat:Carne de oaie,3-4 cepe mari,orezi,varză murată,sare piper boia(poprica)

Mod de preparare:

Se aleg bucăţi de carne de oaie fără os se taie cuburi mici,se spală cu apă rece,orezul se
spală şi se adaugă peste carne,ceapă se căleşte în puţin ulei şi se adaugă poprica,se adaugă peste
compoziţie de orez şi carne se pune sare piper se amestecă bine şi se învârtesc în folie de varză
murată.Se pun la foc mic în timpul de preparare fiind în funcţie de cât de mare este vasul în care
au fost puse.

27
3.Boace cu carne din picior afumat

Fig.12 Boce cu picior afumat

Ingrediente:1 kg cane din piciorul de porc afumat,1ceaşcă mare de orez,3 cepe
mari,3lingui untură de porc,sare,piper,boia,1căpăţână varză acră.

Mod de preparare:Se taie din piciorul de porc afumat circa un 1 kg de carne,se taie în
cubuleţe mici se se pune la desărat cu o seară înainte,se spală bine se adaugă orezul,cepele călite
în untură de porc peste care se pune poprică,sare,piper,dacă este necesar piciorul de porc fiind
sărat se mai păstrează sare şi după desărat,se amestecă bine şi se înveleşte în frunzele de varză
acră se pun în oală se acoperă cu apă rece şi se pune la foc.

28
4.Mazăre/Fasole cu varză acră

Fig.13 Fasoale cu varză acră

Ingrediente:1/2 kg fasole,2 morcovi,1 ceapă,1 ardei gras,2/3 linguriţe de pastă de

tomate,1 căpăţână de varză acră

Mod de preparare:Cu o seară înainte se pune fasolea la înmuiat în apă rece,dimineaţă se

spală bine se da un clocot şi se aruncă apă de pe ea.Se pune în apă în clocot la fiert,când începe
să fiarbă,se adaugă morcovi se adaugă ceapă tăiată cubuleţe se lasă la fiert până când e aproape
fiartă,se pună în oală varză tăiată feliuţe mărunte şi se mai lasă câteva clocote.Separat se face un
rântaş din puţin ulei şi o lingură de făină,se adaugă pesmet puţin şi se adaugă boia şi cele două
linguri de paste de tomate,se pune în oală şi se mai dă un clocot,se presară frunzele de pătrunjel
tăiate mărunt şi se pune un capac peste oală.

29
5.Mazăre cu piciouci(Fasole cu cartofi)

Fig.14 Mazăre cu piciouci

Ingrediente:1/2 kg fasole,1ceapă,sare,piper,3cartofi şi zamă de varză

Mod de preparare:Se pune fasolea la înmuiat cu o seară înainte,dimineaţă se spală bine se

pune la fiert aruncându-se apă dupe ce a dat în clocot,se pune la fiert în apă clocotită când este
aproape fiartă se adaugă cortofi şi ceapă tăiate cuburi se face un rântaş din ulei şi făină care se
stinge cu puţină zama de varză se adaugă frunzele de pătrunjel tăiate bine.

30
6.Zamă pe carne de oaie ca la nuntă

Fig.15 Zamă pe carne de oie

Ingrediente:1ceapă,sare,piper,2.5kg carne de
oaie,350gr.zarzavat(morcovi,pătrunjel,rădăcină pastarnac,lapte acru,făină.

Mod de preparare:Carnea se spală bine şi se curată de pieliţe,şi se pune la fiert în apă

rece,se lasă să fiarbă circa 30 de minute şi apoi se adaugă zarzavatul tăiat cuburi,se lasă să fiarbă
până ce carnea se desprinde de pe os,se scoate carnea afară cu o paletă se desface de pe os şi se
rupe în bucăţi mici se aruncă din nou în oală şi se pune la fiert,separat se face o ingrosală de lapte
acru şi făină care se stinge cu zama din oală,se mai dă un clocot cu ingroşala pusă şi se acoperă
cu un capac.

31
7.Cocuţi in oloi(Gogoşi in ulei)

Fig.16 Cocuţi

Ingrediente:2gălbenuşuri de ou,2 cuburi drojdie,1kg făină,sare,zahăr,zahăr pudra,zahăr

vanilat,ulei

Mod de preparare:Se pune făină într-un castorn se dizolvă drojdia,sarea şi zahărul în

puţină apă călduţă,se aruncă peste făină se pun cele două gălbenuşuri cu zahărul vanilat,se
frământă bine şi se lasă la dospit,când este gata de dospit se întinde cu sucitorul o foaie cam de
1/2 cm se decupează gogoşile cu un pahar rotund se mai lasă puţin la crescut şi se pun la prăjit
într-o tigaie cu ulei,la foc potrivit se scot pe un şerveţel absorbant şi se pudrează cu zahăr pudră.

32
8.Turtă cu lecvar(prajitură de oaş)

Fig.17 Turtă cu lecvar

Ingrediente:1ou,lapte acru,zahăr,făină,1cană de ulei,bicarbonat de amoniu,lecvar

Mod de preparare:Se face un aluat din făină,ou,lapte acru,ulei şi zahăr se stinge cu o

linguriţă de sare cu puţină lămâie,se frământă bine şi se împart în trei,se închid foi subţiri care se
coc pe dosul tavii,când sunt gata se ung cu lecvar şi se servesc la rece.

33
9.Cozonaci din oaş cu nucă si mac

Fig.18 Cozonaci cu nucă şi maci

Ingrediente:1kg făină,4 gălbenuşuri, sare, zahăr, lapte dulce pentru

frământat,drojdie,ulei,nuca şi mac

Mod de preparare:Se pune făină într-un castron mare se face o adâncitură la mijloc unde
se pune drojdia şi zahărul se bat cu puţin lapte călduţ şi se lasă 15 minute la crescut,se adaugă
gălbenuşurile,sarea,restul de zahăr un pic de ulei şi se frământă adăugând laptele,se frământă
bine se acoperă cu un ştergar şi se lasă la dospit,când şi-au dublat volumul se împarte în bucăţi
aluatul se întinde cu placintorul se unple cu nucă şi mac să aşează în tăvi şi se mai lasă să crească
puţin se dau cu ou şi se pun la cuptor până se rumenesc.

34
10.Placintă din oaş cu branză de oaie si mărar

Fig.19 Plăcintă cu brănză de oie şi mărar

Ingrediente:1 kg făină,1/2kg urdă sau caş de oaie,sare,ulei,4ouă,drojdie,mărar verde

Mod de preparare:Se face un aluat din făină,drojdie,sare,puţin ulei.Se lasă la dospit,când

este gata se împarte aluatul în bucăţi se întinde cu mâna şi se va pune în mijloc brânză frământată
cu sare şi mărar,se adaugă cele pentru colţuri la un loc şi se aşează în tavă,se unge cu un ou bătut
şi se da la cuptor până ce se rumenesc.

35
11.Placinte cu piciouci(cartofi) si curechi acru(varza acră)

Fig.20 Plăcintă cu piciouci şi varză acră

Ingrediente:1kg de făină,1/2kg de cartofi,1 căpăţână varză,sare,ulei,drojdie

Mod de preparare:Se frământă cu aluat din făină şi drojdie,sare şi ulei se lasă la

dospit,cartofi se curată şi se pun la fiert în apă cu sare,varza se taie mărunt şi se căleşte în puţin
ulei,când aluatul este dospit se împarte în bucăţi mici şi se formează plăcinte cu sucitorul,în
mijloc se pune compoziţia de cartofi şi varză se întinde cât mai subţire şi se pune la prăjit în ulei.

36
12.Leveşe pe găină de casă

Fig.21 Leveşte pe găină de casă

Ingrediente:o găină de casă,morcovi,pătrunjel,rădăcina şi frunze,ţelină,ceapă,gulie,sare şi

piper

Mod de preparare:Se spală bine găină şi se taie în bucăţi mici şi se pune la fiert la foc mic
se adaugă zarzavatul tăiat în bucăţi mai mari se adaugă sare şi piper şi se supraveghează din când
în când să revină limpede,când este fiartă se strecoară carnea şi zarzavaturile rămase afară şi se
serveşte treptat iar în supă, pui teieţei de casă care se fierb separat în apă cu sare şi se pun apoi în
leveşe.

37
13.Teieţei de casă cu ou

Fig.22 Teieţei de casă cu ou

Ingrediente:ouă,sare făină

Mod de preparare:Din ou,sare şi făină se face un aluat mai tare care se întinde într-o foaie
cât se poate de subtire fară să se rupă se lasă la uscat şi apoi se taie în cuburi mici.

38
14.Zamă de pastăi uscaţi

Fig.23 Zamă de pastăi

Ingrediente:1/2kg de păstăi uscaţi,morcovi,pătrunjel,ceapă,sare,piper,bulion

Mod de preparare:Se opăresc păstăi cu apă clocotită şi se lasă în oală până se răceşte apă
de pe ei,se storc şi se pun la fiert,după o ora se adaugă zarzavatul şi se mai lasă la fiert circa 40-
50 de minute,separat se făcu un rântaş din ulei făină şi se stinge cu zamă de porodici,după aia se
mai dă un clocot.

39
15.Pită de oaş de grău

Fig.23 Pită de oaş

Ingrediente:Făină,sare,drojdie,apă pentru frământat

Mod de preparare:Făina se cerne de 2 ori cu sită măruntă se pune într-un vas mare în
funcţie de câtă pâine vrei să faci,în mijloc se face o adâncitură unde se pune drojdia dizolvată cu
puţină apă călduţă,sare şi puţină făină,această va fi maiaua,se lasă circa 30 de minute la dospit
după care cu apă călduţă se trece la frământarea propriu-zisă adaugând spre mijlocul vasului
făină şi adăugând apă cât este necesar penntru un aluat potrivit se frământă cu putere.Se lasă la
dospit crca 1 oră,după care pe o planşeta cu puţină făină se scoate aluatul şi cu mâna se frământă
pâinile în funcţie de tăvile în care vrei să coci pâinea,se mai lasă la dospit în tepşie şi apoi se dă
la cuptorul bine încins pregătit dinainte.Porcesul de coacere şi stabileşte în funcţie de tipul de
cuptor,de exemplu în cuptorul cu lemne se poate lasă până la 2 ore.Se scoate afară din tepşie se
pune pe masă se unge pe deasupra pentru a se rumeni după aia se acoperă cu o faţă de masă că să
se răcească treptat să rămână pufoasă.

40
16.Pită de malăi ca in oaş

Fig.24 Pită de mălai

Ingrediente:mălai,sare,drojdie,făină de grâu

Mod de preparare:De cu seară se opăreşte făină de mălai cu apă clocotită cu puţină sare
având grijă să nu se formeze cocoloaşe,şi se acoperă până dimineaţă cu o faţă de masă,să ne se
uşte,se face o maia din puţină făină şi drojdie şi se lasă la dospit,se adaugă în făină de mălai
opărit se amestecă şi se incorporează făină albă de grâu şi se frământă bine,se lasă la dospit,după
care se scoate aluatul se formează pâinile şi se dă la cuptor circa 2 ore.

41
17.Lăşti cu curechi(varză acră sau dulce)

Fig.25 Lăşti cu curechi

Mod de preparare:Se face un aluat din făină,ou,sare,ulei,apă se frământă bine şi e întinde

o pătură subţire care se lasă puţin la uscat,se taie în formă de lăsti,se pune la fiert în apă cu
sare,se strecoară şi se dau sub un jet de apă rece separat se frige curechiul(varză) cu puţină ulei
sare şi piper şi apoi se adaugă peste lastile fierte.

42
 18.Guiaş cu carne de oaie

Fig.26 Guiaş cu carne de oaie

Ingrediente:carne de oaie,ceapă,ulei,frunze de pătrunjel,porică,sare,cartofi

Mod de preparare:Carnea de oaie se spală bine şi se taie în cuburi mici se taie ceapa
mărunt şi se căleşte în ulei se pune puţină poprică şi se adaugă carnea se dă la foc mic când sa
format un sos şi carnea este aporape fiartă se adaugă cartofi tăiaţi cubuleţe şi se pun frunzele de
patrujel se pune sarea şi piperul şi se dă la foc mic,punând puţină apă până se acoperă comoziţia
din vas,se lasă să fiarbă până când cartofi sunt fierţi.

43
19.Zamă de perghel(părgălaş) cu cartofi şi răstăuţă

Fig.27 Zamă de părgălaş

Ingrediente:morcovi,pătrunjel,rădăcina si frunză,răstăuţă şi ceapă,sare,piper,boia

Mod de preparare:Se căleşte zarzavatul si ceapa intr-un pic de ulei,cănd devin sticloase se
adaugă puţină boia şi se stinge cu apă,şi se dă la foc mic până când zarzavatul este aproape
fiert.Se adaugă cartofi se mai dă un clocot şi apoi se pune răstăuţele lăsândule să mai fiarbă puţin
se presară frunzele de pătrunjel deasupra şi se acoperă oala cu un capac.

44
20.Pască de oaş

Fig.28Pască de Oaş

Ingrediente:ouă,lapte dulce,margarină,sare,zahăr

Mod de preparare:Se frământă un aluat ca de cozonac,se lasă la dospit când este gata de
dospit se asoagă avănd grijă să lăsăm o bucată de aluat pentru a forma modelele pe care le v-om
pune pe pască(cruce,impletituri),aşezăm păştile in tăvi le lăsăm sa crească in tavă intre timp
formăm modelele de impodobit pasca,când păştile sunt crescute suficient aşezăm formele peste
ea le ungem cu ou bătut şi le dăm la cuptor cam in jur de 60 minute.

45
21.Zamă pe carne de miel de paşti

Fig.28 Zamă pe carne de miel

Ingrediente:Gât,picioare,cap de miel,morcovi,ceapă,pătrunjel,ţelină,sare,piper,lapte
acru,lapte dulce,smântână,făina

Mod de preparare:Se curăţă şi se spală bine gâtul,picioarele si capul de miel,se taie in

bucăţi se pun la fiert adăugănd zarzavatul sarea si piperul şi se dau la foc mic sa fiarbă incet
acoperite cu un capac,când carnea este fiartă se prepară o ingroşală din puţină făină,lapte
dulce,acru,smântână se subţiază cu puţină zeamă din oală amestecând să nu se formeze
cocoloasşe şi se aruncă peste zeamă.Se presară frunze de pătrunjel.

46
22.Miel umplut de paşti

Fig.29 Miel umplut

Ingrediente:Un miel,ouă,bucăţi de pâine mai vechi,sare,piper,boia,usturoi verde,cozi şi

rădăcină,frunze de pătrunjel

Mod de preparare:Mielul se taie in două şi se desface pielea dedeasupra cu grijă să nu se

rupă,se pune in apă rece şi il lasăm deoparte până preparăm umplutura,se pun ouăle la
fiet,măruntaiele se taie cuburi mici si se pun la prăjit in ulei având grijă ca uleiul aproape să le
acopere.Ficatul se va lăsa pâna spe sfârşit fară să fie tăiat se rade spre tocător cu un cuţit in fâşi şi
se adaugă impreună cu celelalte măruntaie,se stinge focul se adaugă condimentele se acoperă cu
un capac şi se lasă la răcit.Curăţăm ouăle pâinea tăiată in bucăţele fără să fie imuitată se pune
peste măruntaiele răcite se taie mărunt cozile de usturoi si de pătrunjel se amestecă cu celelalte
ingrediente amestecând bine se adaugă searea si piperul se bat ouăle crude şi se aruncă peste
compoziţie.Ouăle fierte tari se taie mărunt având grija ca ele să fie adăugate la sfârşit atunci când
se va amesteca cu grijă ca ele sa nu se sfărâme.Se bagă umplutura in el fară să se umple prea tare
ca să nu crape şi il aşezăm intr-o tavă unsă cu unsoare de porc cu care il v-om unge si deasupra
după ce l-am condimentat ca să formeze o crustă frumoasă.Se dă la cuptor la foc foarte mic până
ce se rumeneşte foarte bine.
47
23.Tocană cu brânză şi jumări ca-n oaş

Fig.30 Tocană cu brănză şi jumări

Ingrediente:făină de mălai,sare,brânza de oaie frământată,cârnaţi şi slănină

Mod de preparare:Se pune apa la fiert pentru tocană cu puţină sare pâna ce apa dă in
clocot se prepară jumările.Se taie bucăţi mărunte cârnaţul şi slănina şi se pun la prăjit la foc mic
până ce rumenesc,se face tocana turnând făina in ploaie in apa care fierbe,amestecând energic să
nu se formeze cocoloaşe.Se ia de pe foc după ce a fost bine fiartă şi se trece la prepararea
tocaniei cu straturi.Se pune un rând de brânză se acoperă cu jumări şi se întinde mămăliga se
continuă în funcţie de câte straturi dorim să aşezăm in farfurie având grijă ca ultimul strat să fie
de brânză si jumări.

48
24.Balmoş de Oaş

Fig.31 Balmoş

Ingrediente:1kg caş de oaie,500 mil lapte dulce,250 mil lapte aru,făină de mălai,sare

Mod de preparare:Se pune caşul tăiat in bucăţi mari intr-un ceaun şi se lasă la prăjit până
se rumeneşte,se toarnă laptele dulce si laptele acru iar în momentul în care începe să fiarbă se
pune făina de mălai amestecând în continuare până când unsoarea din caş incepe să iasă la
suprafaţă,se ia de pe foc şi se pune în farfurie.

49
25.Cârnaţi de porc ca in Oaş

Fig.32 Cărnaţi de porc

Ingrediente:carne de porc macră şi puţin mai grasă,usturoi,sare,piper,boia,maţe de porc

Mod de preparare:Carnea de porc se macină prin maşina de măcinat carne,usturoiul se

curăţă si se pisează se aruncă peste carne impreună cu celelalte condimente,cu mâna se amestecă
foarte bine şi se trece la prepararea cârnaţilor cu maşina de preparat cârnaţi 6 se ia câte un maţ şi
se umple cu amestecul de carne cu grijă ca să nu se crape,procedăm la fel până terminăm toată
carnea intr-o oală se pune apă la fiert şi când incepe să fiarbă se introduc capetele de la fiecare
cârnaţ timp de o secunda in apă clocotită ca să nu curgă afară umplutura lor.Pe o rudă în cămară
se aranajează cârnaţi până adoua zi ca să se scurgă.Se pun la fum iar apoi dacă timpul este

6
Hurcatău

50
suficint de rece se atârnă in pod ca să se usuce.Aceşti cârnaţi preparaţi corect rezistă până la paşti
fară să fie nevoie să fie păstraţi in frigider,

26,Picior de porc afumat

Fig.33 Picior de porc afumat

Ingrediente:picior de porc,sare

Mod de preparare:Piciorul de porc se contureză foarte bine cu un cuţit ascuţit tăind

surplusurile ca să ii dăm o formă cât mai rotundă,se pregăteşte un vas suficient de mare ca să
putem aranja piciorul se sărează cu sare pe toate părţile având grijă să îl acoperim cât mai bine şi
se lasă aşa o zi.A doua zi se prepară o saramură pe care o vom pune peste picior,se lasă in
saramură cam două săptămâni că să pătrundă sarea până in profunzime in profunzimea
piciorului.După două săptămâni se scoate piciorul din saramură şi se lasă la scurs se dă la fum
având grijă să se vreifice din când in când se scoate de la fum şi la fel ca şi cârnaţi dacă timpul
este favorabil se pune la uscat in pod şi acest preparat rezistă fără să fie nevoie să-l păstrăm in
frigider.

51
27.Mazăre râşnită cu cârnaţi(fasole frecată cu cârnaţi)

Fig.34 Fasole frecată cu cărnaţi

Ingrediente:fasole,morcovi,pătrujel,sare,piper,ulei,cârnaţi

Mod de preparare:Fasolea se pune la îmuiat in apă rece cu o seară inainte,a doua zi se

scurge apa si se pune la fiert in apă clocotită aruncanduse o dată sau de doua ori apa de peste
ea,se lasă la fiert la foc mic intre timp se curaţă zarzavatul şi se pune la fiert impreună cu
fasolea,când fasolea este fiartă se face un rantaş din faină şi ulei care se prăjeşte puţin şi se pune
puţină boia peste el,se macină fasolea fie cu maşina de măcinat carne fie se bate bine cu un tel se
pune din nou pe foc impreună cu apa in care a fost fiartă si se adaugă rantaşul preparat se dau
cateva clocote pană cand se ingroşa se dă deoparte şi se prăjesc carnaţi care se vor pune peste ea.

52
28.Lăşti inchise cu lecvar

Fig.35 Lăşti cu lecvar

Infrediente:faină,ou sare,lecvar pâine uscată sau pesmet

Mod de preparare:Se framantă un aluat din faină si ou si puţina sare se intinde o foaie
subţire din care se taie pătrate in forma destul de mici pe fiecare pătrat se pune câte o linguriţă de
lecvar se impatură fiecare patrat apăsâunduse toate colţurile şi se pun la fiert in apă clocotită cu
sare cât timp se fierb laştile preparăm painea şi pesmetul intro tigaie se sfaramă bucaţile de pâine
daca folosim pesmet il prăjim simplu pană ce devin crocante,lăştile fierte se strecoară şi se dau
sub un jet de apă rece,se scurg bine se pun intr-un castron şi se adaugă pesmetul sau pâinea peste
ele se amestecă bine şi se servesc ca atare.

53
29.Pălinca

Fig.36 Pălincă

Ingrediente:mere,pere,prune,cirese,fructe de pădure,apă

Mod de prepareare:Fermentarea alcolică a prunelor se face in căzi de brad sau

stejar,prunele se pun la fermentat fie intregi fie zdrobite cu un tocător special,fară a sparge
sâmburi de prună,urmat de eliminarea sâmburilor(păsatricizare).Distilarea se face la o tărie
alcolică 20-25% volum alcol,urmată de o redistilare cu separare de franciuni(frunzi si cozi)in cât
produsul distilări să aibă aroma şi gustul specific fructului din care provine,concentraţia alcolică
minima este de 50% volum de alcol.

54
 Cap IV FESTIVALURI ȘI TÂRGURI GASTRONOMICE

IV.1. Sărbători, serbări şi tradiţii Țara Oașului

Ianuarie
Anul Nou:De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie este perioada în care se strigă urăturile. Pline
de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursu, în care oameni mascaţi dansează şi strigă versuri
comice.

Martie

Festivalul pălinci Bixad:prima săptămâna din martie

Aprilie

Festivalul vinului Oraşul Nou:7-8 Aprilie

Festivalul Mămăligi Turţ 28 Aprilie

Mai

Sâmra Oilor:prima săptămâna a luni Mai

Festivalul căpşunilor Halmeu 14 Mai

Septembrie

Festivalul gastronomic Negreşti Oaş:7-8 Septembrie

Decembrie

Festivalul de colide,obiceiuri şi datini Negreşti Oaş:26 Decembrie

IV.2.Festivaluri:
• Sâmbra Oilor
• Festivalul căpşunilor Halmeu
• Festivalul gastronomic Negreşti Oaş
• -Festivalul mămăligi Turţ
• -Festivalul de colinde,obiceiuri şi datini Negreşti Oaş
• -Festivalul Pălinci Bixad
• -Festivalul Vinului Oraşul Nou

Nr.crt Festivaluri Gastronomice Perioada

1 Festivalul Pălinci Bixad Martie
2 Festivalul vinului Oraşul Nou Aprilie
3 Festivalul Mamăligi Turţ Aprilie
4 Sâmbra Oilor Mai
55
5 Festivalul căpsunilor Halmeu Mai
6 Festivalu Gastronomic Negreşti Oaş Septembrie
7 Festivalul de colinde,obiceiuri si datini Negreşti Oaş Decembrie

1) Comuna Halmeu din județul Satu Mare, asigură, împreună cu localitățile limitrofe,
circa 75% din producția de căpșuni a României. Dacă la aceasta mai adăugăm şi faptul că
fructele de aici sunt şi cele mai gustoase, putem contura deja un areal de interese pentru cei care
ştiu să preţuiască savoarea naturală a căpşunilor.În Halmeu, alături de căpșuni, se produce și o
cantitate importantă din legumele destinate consumatorilor din vestul țării și din Ungaria.
Cultivarea căpșunilor reprezintă o sursă importantă de venit pentru locuitorii din Halmeu, iar
recoltarea lor este un motiv de mare bucurie. An de an, în ultima sâmbătă și duminică a lunii
mai, se organizează marea sărbatoare a căpșunilor.Căpșunarii din Halmeu, continuă tradiția
cultivării savuroaselor fructe roșii, pe sute de hectare de teren, de aproape o jumătate de veac,
fiind vestiţi în întreaga ţară pentru calitatea căpşunilor cultivate. Chiar dacă mai mulți
producători încep să renunțe la cultura căpşunilor, în favoarea legumelor, Halmeul își păstrează
încă renumele de „centru al căpșunilor” din România, aici recoltându-se anual, o cantitate de
4.000-5.000 de tone de căpșuni dulci și gustoase. Sărbătoarea căpsunilor dateaza de cel puțin 10
ani în Halmeu. Obiectivul acestei manifestări, este promovarea căpșunilor pe piața internă și pe
cea externă. An
de an, Ziua comunei Halmeu și Sărbătoarea Căpșunilor s-a bucurat de o participare tot mai
numeroasă. Manifestările organizate au cuprins spectacole cu majorete, concursuri ale
producătorilor de căpșuni, programe de muzică populară, expoziții de căpșuni cu vânzare,
concursuri de dans, mese festive, Cupa Căpşunarilor la fotbal, concursul de frumusețe „Miss
Căpşunica”. Organizatori: Primăria Comunei Halmeu, Consiliul Judeţean Satu Mare.

Evenimentul face parte din calendarul

gastronomic al Romaniei, dat publicitatii la sfarsitul
lui 2013, de Autoritatea Nationala pentru Turism.
Calendarul include câteva dintre cele mai
„gustoase” festivaluri din România si a fost realizat
cu sprijinul reprezentantelor teritoriale de
promovare turistică. Traditiile culinare din Romania
incep sa fie promovate tot mai intens ca atractii turistice. Fig.37 Căpşuni din Halmeu

56
 2)Sâmbra Oilor -Reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia
tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea
primăverii şi ieşirea oilor la păscut.

Pe drumul şerpuitor care uneşte Ţara Oaşului de Maramureş, chiar pe hotarul dintre cele
două judeţe, Pasul Huta devine an de an gazda uneia dintre cele mai străvechi datini din ţară.
„Sâmbra Oilor“ marchează începutul sezonului pastoral pe aceste meleaguri nordice. Este un bun
prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele
legate de oierit, se mănâncă şi se bea. Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt
stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul
cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte
din obiceiurile locale ale sărbătorii. După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj
laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză
cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.
Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş îşi aduc aportul la această sărbătoare prin organizarea
în preziua Sâmbrei a Colocviului de etnografie, în colaborare cu Muzeul Ţării Oaşului.

De-a lungul anilor, la tradiţionalul eveniment au participat principalii oameni din stat.
Cea de-a 58-a ediţie a sărbătorii a avut loc în mai 2014..

Fig.37 Sămbra Oilor

3)Festivalul gastronomic Negreşti Oas - Oraşul Negreşti-Oaş devine pentru două zile
capitala artei culinare regionale. Sâmbătă, 7 respectiv duminică, 8 septembrie, Muzeul Ţării
57
Oaşului va găzdui Festivalul Patrimoniului Culinar Carpatic Regional – România. Deschiderea
oficială va avea loc sâmbătă la ora 12.00, în aer liber, la Muzeul Ţării Oașului.

La standurile amenajate vizitatorii vor avea parte de degustări gratuite, precum: pâine de
porumb, gemuri, miere şi dulceţuri, diferite prăjituri, cozonaci, fructe, beleş cu varză, cartofi,
brânză şi gem de prune, ştrudli, fancuri cu gem, diferite plăcinte umplute, “boace”, brânzoici,
“gomboţ” cu prune, gulaş, cârnaţi şi şuncă afumată, pălincă şi alte băuturi distilate, vinuri,
băuturi răcoritoare, precum şi apă minerală, etc. Maeştri în artă culinară din Slovacia îşi vor
prezenta mâncărurile tradiţionale. Totodată vor fi prezenţi şi meşteșugari iscusiţi din Satu Mare
şi Maramureş.

În cele două zile, pe scena festivalului vor evolua artişti cunoscuţi din zona Satu Mare şi
Maramureş, dintre care îi amintim pe: Maria Tripon şi Ansamblul “Sânzienele”, Dana şi
Anamaria Pteancu, Sergiu Matoşan, Maria Petca Poptean, Ansamblul “Transilvania”, care vor
completa cu recitalurile de muzică populară, atmosfera de sărbătoare.

Tot în cadrul festivalului, sâmbătă, la Centrul de Afaceri din Negreşti, între orele 10.00 şi
12.00 va fi organizat un seminar profesional prezentări despre “Gastronomie şi meşteşuguri –
istorie şi tradiţie”, reţetele bunicii, proiecte şi activităţi transfrontaliere, probleme legate de
comerţul transfrontalier de alimente.

Evenimentul are loc în cadrul proiectului “Reţeaua Patrimoniului Culinar Carpatic”, în

parteneriat cu Asociaţia de Turism din Ivano-Frankivsk, Consiliul local Ivano-Frankivsk din
Ucraina, Asociaţia EcoLogic – judeţul Maramureş, Camera de Comerţ şi Industrie din Slovacia
şi Asociaţia Szamos-bazár din Ungaria. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Hungary-
Slovakia-Romania-Ukraine ENPI CBC 2007-2013.

Festivalul culinar de la Negreşti-Oaş este organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Satu Mare în colaborare cu Asociaţia “Ecologic” din Baia Mare, Primăria şi
Consiliul Local Negreşti-Oaş.

58
 Fig.38 Afiş festilavul gastronomic

4.)Festivalul Mămăligii la Turţ- Sambata, 28 aprilie. Turţul a imbrăcat haine de

sarbătoare, centrul localitaţii fiind scena unui frumos eveniment ce a avut loc pentru prima oară
la noi in judeţ, Festivalul Mamăligii. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Satu
Mare in cadrul Proiectului “Tur gastronomic in judeţele Szabolcs – Szatmar – Bereg si Satu
Mare”. Liderul acestui proiect este Agenţia de Dezvoltare Teritorială si Gestionarea Mediului
din Ungaria, parteneri de proiect fiind Consiliul Judeţean Satu Mare impreună cu Centrul de
Coordonare a Instituţiilor din judeţul Szabolcs Szatmar Bereg. Primul mare festival gastronomic
din cadrul acestui proiect a avut loc in luna iunie a anului trecut in Ungaria, la Nyiregyhaza
Sosto. Peste graniţe s-au intrecut in arta gătitului 20 de echipe, 13 din ţara gazdă si 7 echipe din
Romania. Daca in 2011 la concursul culinar echipele au pregatit o ciorbă, un felul doi si un
desert, obligatorie fiind prepararea sarmalelor, de data aceasta la Turţ, preparatul de aur a fost
mamaliga, care nu a lipsit din meniul pregatit de cele 15 echipe de bucatari. Festivalul Mamăligii
de la Turţ a fost organizat in cadrul Proiectului “Tur gastronomic in judeţele Szabolcs Szatmar
Bereg si Satu Mare”, proiect implementat de Consiliul Judeţean Satu Mare si finanţat prin
Programul de Cooperare Tranfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013. La deschiderea
festivalului au fost prezenţi presedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csehi Arpad,
vicepreşedinţii Mircea Govor si Adrian Ştef, prefectul Cristian Sasu, subprefectul Pataki Csaba,
primarul municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, gazda evenimentului, primarul comunei Turţ, Ioan
Belbe, primarul oraţului Negresti Oas, Nicolae Bura, deputatul Gheorghe Ciocan şi directorul
Agenţiei de Dezvoltare Teritorială si Gestionarea Mediului din judeţul Szabolcs – Szatmar –
Bereg – Olah Istvan. La concursul de gătit s-au intrecut 15 echipe, si anume echipa din
Szatmarcseke, Vasarosnameny, Napkor, Nyiregyhaza, Nyirvasvari, echipa din Viile Satu Mare –
zona Someş Sud, “Schwaben” din Petreşti, Ardud – zona Codru, echipa Amicii Codreni din
59
Valea Vinului, echipa Zonei Sătmarului, Oşanu’ Negreşti Oaş, Bucătaria oşenească din Turţ,
echipa presei sătmarene, Olarul din Vama si, nu in ultimul rand, echipa din Palat – Consiliul
Judeţean Satu Mare. Juriul care a desemnat câstigatorii a fost format din dr. Kovacs Mihalyne –
maestru bucătar cu premiu Schnitta si WACS şi totodata preşedinte al Asociaţiei Naţionale
Maghiare de Gastronomie in Nyiregyhaza, Nemeth Janos – maestru bucătar cu premiu Venes,
Pasztor Zoltan – administrator Restaurantul No Pardon Satu Mare, Huszti Tamaş – manager al
Restaurantului Al Capone Satu Mare, Simon Zsolt – bucatar sef Restaurantul Chilly Csarda şi
Mihai Babuţ – bucatar şef la Hotel – Restaurant Astoria. Dupa jurizare, clasamentul la concursul
gastronomic din cadrul Festivalului Mămăligii de la Turţ a aratat astfel: locul I – echipa Codru
din Ardud, locul II – echipa “Bucataria oşenească” Turţ, locul III – Şcoala “ Lonyay Menyhert”
Vasarosnameny. Toate echipele au avut de câstigat, la fel ca şi participanţii ce s-au bucurat de
deliciile pregătite la Festivalul Mămăligii. Spectacolele de pe scena Festivalului Mămăligii de la
Turţ s-au ţinut lanţ pană seara târziu urcând pe scenă atât ansambluri sau interpreţi de muzică
usoară sau populară romană si maghiară. Pentru a evidenţia şi mai bine obiceiurile şi porturile
tradiţionale organizatorii evenimentului ne-au pregatit o surpriză si anume o nuntă specifică
traditională oşenească pe scenă amplasată in centrul localitaţii.

Fig.39 Mămăligă

Anul se încheie cu Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă din Negrești-Oaş, care are
loc în a doua zi de Crăciun.

Sărbătoarea Crăciunului este cea mai complexă dintre sărbătorile de iarnă și legat de ea se
păstrează cele mai multe datini și obiceiuri, dar acesteia i se adaugă datinile și obiceiurile de
Anul Nou, de Bobotează.

60
 În trecut, manifestările specifice sărbătorilor de iarnă erau mult mai numeroase:
colindatul cu Steaua, cu Viflaimul, cu Capra, cu Plugușorul, cu Sorcova, Moșii, Chiraleisa. De
asemenea, această perioadă era propice practicilor magice de măritiș (descoperirea ursitului,
aducerea pețitorilor), de prosperitate, de fertilitate, de împlinire a omului, de înfrumusețare”.

În prezent, obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă se reduc la colindat și, uneori, la

manifestări dramatice (teatru cu măști): Viflaimul, Moșii, Peștera. La colindat participă aproape
întreaga colectivitate - de la cetele de copii, la cetele de tineri sau la cele ale bătrânilor. Sunt
cântate în special colindele religioase, dar și cele laice, sau colindele legate de viața pastorală,
care au asimilat balada, colindele cu caracter satiric.

În cadrul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă din Negrești-Oaş se întrec în colinde

ansamblurile “Oașul” și “Sânzienele” din Negrești-Oaș, cei de la “Oșencuța” din Călinești-Oaș,
“Florile Turțului” din Turț, “Ceatăra” din Carei, “Codrulețul” din Tășnad, “Junii” de la Marna și
Ianculești, “Ciobănașul” din Drăgușeni. Alături de acestea participă și colindători români ai
Maramureșului istoric din Ucraina, de la Biserica Albă și din Apșa de Jos.

Fig.40 Colindători din oaş

61
5)Festivalul pălincii

Fig.41 Festivalul Pălincii

Ţinut la începutul luni martie în diferite zone ale Ţări Oaşului,prin rotaţie,festivalul
pălincii adună la o laltă cei mai renumiţi producători de pălincă din zonă şi din restul ţări.

Acest festival este foarte important pentra că pe lângă alegerea celor mai bune mărci de
palincă,duce mai departe cu mândrie acest obicei vechi de producere a pălinci.

Tot la acest festival oameni îşi arată nemulţumirea de introducerea accizei la palincă şi
faţă de taxa pe cazan care obligă astfel producătorul să proceseze numai în interes personal.

Principalele mărci de palincă atestate la Uniunea Europeană sunt:

• Horincă de cămarzana

• Turţ de Oaş

• Ţuică Zetea

• Palincă Alina de Bixad

62
 Nunta:Nunta din Ţara Oaşului reprezintă unul din elementele cele mai spectaculoase
ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei, fiind totodată cel mai important obicei din
viaţa omului traditional.Pregătit din timp de tineri şi de părinţi
Momentul nuntii este polivalent, având implicatii în viata socială a comunitatii, în sistemul de
moştenire a averii, în viata economică a familiilor în cauză etc., el constituind, în primul rând, un
ritul de trecere, fapt ce presupune efectuarea unor gesturi si acte rituale bine stabilite prin tradiţie:
pregătirea zestrei, a costumelor, alegerea nanaşilor, chemarea la nuntă, confecţionarea steagului
de nuntă, despărţirile (bulciugul), colacaria, cununia, actele magice cu rol augural, ospaţul
propriu-zis si stângerea darurilor, toate aceste însotite de ţâpurituri, oratii, cântece si danţuri.

Unele dintre cele mai interesante si pline de simbolism acte rituale din cadrul nunţii
oseneşti pot fi considerate urmatoarele: impodobitul steagului de mire, fapt realizat de "steag" şi
"druste" (pâna la 12 la numar), stegul având un rol deosebit de important în desfăşurarea întregii
ceremonii, în special a celei nupţiale; găteala miresei este momentul cu cele mai pregnante
caracteristici de rit de despărţire, precum şi acel ultim dans al miresei cu fetele din sat, un dans în
cerc, însoţit de cântece speciale, sau ca acel ultim dans al mirelui în roata feciorilor, acompaniat
de "ceteră" si "zongoră", de "tâpurituri" si "strigate"; despărţirile sau luarile de rămas bun de la
parinţi numite "bulciug", sunt prilejul rostirii de către staroste a orătiilor de nuntă, schimbul
colacilor sau colacăria este o practică rituală cu o profundă încărcătură simbolică, un loc aparte
în nunta oşenească avându-l "colacul puiului miresei", în braţele tinerei fiind adus un "cocon" ce
primeşte de la ea un colac, "sa aibă numai coconi"; la ospăţ (masa mare), un moment deosebit
este strigarea şi strângerea darurilor (raspunsul la steag), numai la casa mirelui, moment
coordonat de steag si staroste, fiind un foarte bun exemplu de economie de pestigiu (de schimb)
arhaică.

În întregul ei, nunta din Ţara Oaşului este o manifestare socio-culturală complexă, un
ceremonial spoectaculor în care un ne-iniţiat poate observa cel mai bine specificul oşenesc.

Etapa importantă a nunţii oşeneşti, "găteala" miresei este un rit de despărţire, de trecere
a tinerei fete de la un statut social la un altul nou. Elementele de bază ale gătelii capului sunt
"coada" de mireasă, cununa si podoabele din jurul gâtului."Coada" este o impletitură specială
care cuprinde în întregime podoaba capilară a tinerei, fiind efectuată de o femeie meştera timp de
10-12 ore. Înainte de împletire, părul este uns cu untură de porc şi pieptănat până se desface în
şuviţe, apoi separat în trei părţi, la sfârsit acestea fiind prinse împreună, realizându-se o adevarată
dantelă de păr, cu colţişori ce încadrează faţa. Împletitura este împodobită cu flori si mărgele, pe
vârful capului fiind fixată cununa de mireasă. Tipul cel mai vechi de cunună era cel care avea la
63
bază un şir de bănuţi de argint, suportul tronconic de sârmă fiind decorat cu bumbi de lână,
bucaţi de oblindă, mărgele etc.,prinse, de regulă pe trei rânduri.

În jurul gâtului, mireasa avea o zgardă lată, dreaptă din mărgele de sticlă policromă şi o
altă semicirculară cu colţişori. Mărgelele colorate completau împodobirea gâtului, fiind în
echilibru cromatic şi decorativ cu restul costumului.

Fig.42 Nuntă din Oaş

64
 6)Festivalul vinului

Fig.43 Festivalul Vinului

Desfăşurat în periaoda 7-8 Aprilie festivalul vinului din Oraşul Nou este o mândrie o
sărbătoare pentru toţi locuitorii comunei,deoarece pe lângă producătorii locali participă oaspeţi
de seamă care au cucerit premii importante la festivalurile internaţionale de vin.

La acest vestival pe lângă celebrul guiaş la ceaun locuitorii comunei pot gusta din
diferitele soiuri de vin expuse şi la sfârşit pot vota,iar votul lor este luat în considerare la alegerea
câştigătorului.

65
 CAPITOLUL V
CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC

Circuit 1

Fig.44 Circuit 1Satu Mare– Huta Certeze

Perioada :5-7Mai

Traseu:Satu Mare-Vama-Negreşti Oaş-Huta Certeze-Satu Mare

KM:160

Preţ:235 RON/pers

Servici incluse:Transport autocar 3*,cazare hotel 3*+mic dejun

Ziua 1

Plecarea se face la ora 09.00 din Satu Mare,la prânz se va servi masă la Cabană
Mujdeni,unde se vor servi specialităţi tradiţionale româneşti.După masă se va porni spre Vama
unde se va vizită centrul de ceramică,turiştii putând admira măiestria meşterilor olari.Seara se va
face cazarea la Hotel Valea Mariei.

66
 Ziua 2

Micul de jun se va servi la ora 09.00,după care se va porni spre Negreşti Oaş unde se va
vizista Muzeul Ţări Oaşului,casă memorială I.G.Andron şi muzeul ţărănesc în aer liber al Ţări
Oaşului,la prânz se va lua masa la pensiunea Boda unde turiştii se vor delecta cu specialitatea
casei Costiţele de miel la grătar cu mămăliguţă,şi se va degusta celebra palincă oşenească.Seara
cazare la cabană Sâmbra Oilor unde turişti vor lua cină costând în tradiţională mămăligă cu
brânză de oaie cu jumări şi cârnaţi.

Ziua 3

Micul de jun se va servi la ora 09.00 după care turişti vor participa la festivalul Sâmbra
Oilor unde turişti vor putea admira portul,dansul şi tradiţile unor formaţi şi ansambluri
oşeneşti,vor putea degusta preparatele din carne de miel,palincă tradiţională,diferitele soiuri de
brânză preparate de ciobani de la stană,şi tradiţionalul bulz ciobănesc.Seara întoarcerea spre Satu
Mare.

Circuit 2

Fig.45 Circuit 2 Negreşti Oaş – Halmeu

Perioada:9-10 Iulie

Traseu:Negreşti Oaş-Livada-Talna Mare-Halmeu-Negreşti Oaş

67
 KM:120

Preţ:120 RON/pers

Servici incluse:Transport autocar 3*cazare la pensiune 3*+mic dejun

Ziua 1

Pornirea se va face din Negreşti Oaş de la ora 09.00,în jurul prânzului vor face o oprire la
Livada unde se va vizita castelul Vecsey construi în 1760,în stil baroc înconjurat de un parc
englezesc plin de copaci seculari,seara cazarea şi cină la cabană Păstrăvăria Talna Mare,unde
turşiti se vor delecta cu o cină compusă din păstrăvi cu mămăliguţă.

Ziua 2

Micul dejun se va servi la ora 09.00 după care turiştii vor porni spre Halmeu unde vor
participa la Festivalul Căpşunilor,unde se vor delecta cu diferite soiuri de căpşuni din zona şi din
străinătate,vor admira portul şi tradiţia unor ansambluri din zona şi din străinătate.Seara
intoarecrea srpe Satu Mare.

Circuit 3

Fig.46 Circuit 3 Negreşti Oaş - Turţ

Perioada:27-28 Aprilie
Traseu:Negreşti Oaş-Bixad-Boinesti-Călineşti-Turţ-Negreşti Oaş

68
 KM:110
Preţ:120 RON/pers
Servici incluse:Transport autocar 3*,cazare la cabană 3*+mic dejun
Ziua 1
Pornirea se va face din Negreşti Oaş la ora 10.00,prima oprire se va face la Bixad unde se
va vizita Mănăstirea Bixad care face parte din patrimoniul UNESCO construită pe un altar
închinat zeului suprem al dacilor Zalmoxis.Apoi oprire la Boineşti unde se va vizita ruinile
Cetăţii Belovar (DaciDava)pe urmă cazarea se va face la Cabana Călineşti unde se va servi o
cină tradiţională cu mămăliguţă cu brânză,crap la grătar cu mujdei de usturoi şi se va servi
tradiţională ţuică oşenească.
Ziua 2
Micul de jun se va servi la ora 09.00,turiştii se vor deplasa spre Turţ,unde vor participa la
festivalul Internaţional al Mămăligi unde se adună bucătari din Ţară
Oaşului,Ungaria,Cehoslovacia,Ucraina,turiştii delectându-se cu bucăţile tradiţionale şi
internaţionale ale bucatatilor şi vor putea admira ansamblurile folclorice româneşti şi
internaţionale.

Circuit 4

Fig.47 Circuit 4 Satu Mare –Negreşti Oaş

Perioda:6-7 Septembrie
Traseu:Satu Mare-Oraşu Nou-Racşa-Negreşti Oaş-Satu Mare
KM:120
Preţ:170 ROn/pers
Servici incluse:transport autocar 3*,cazare cabană 3*+mic dejun
Ziua 1
69
 Întâlnirea cu turiştii se va face de la ora 08.00,se va vizita Turnul Pompierilor construit în
1780 şi Teatrul de Nord construtie medievală în stil Baroc.Prânzul se va lua la Cabana Mujdeni
unde turişti se vor delecta cu tradiţionalele sărmăluţe oşeneşti(boace),pe urmă se vor deplasa în
comună Racşa unde vor participa la dansul oşenesc la ciupercă,servind tradiţionala palincă şi
ascultând celebrele ţâpurituri ale tinerilor oşeni şi la hora jucată de oşeni după ceteră şi
zongoră,instrumente tradiţionale.Cazarea se va face la Valea Mariei
Ziua 2
Micul dejun se va lua la ora 09.00,după care turştii se vor deplasa la Negreşti Oaş unde în
incinta muzeului în aer liber al Ţări Oaşului vor participa la Festivalul Patrimoniulu Culinar
Carpatic,un festival internaţional cu maeştri bucătari din România,Slovacia,Ungaria şi Ucraina şi
se vor delecta cu bunătăţile tradiţionale expuse la vestival,seara întoarcerea la Satu Mare

Ciruit 5

Fig.48 Circuit 5 Satu Mare– Negreşti Oaş

Perioada:25-26 Decembrie

Traseu:Satu Mare-Turţ-Bixad-Negreşti Oaş-Satu Mare

KM:220

Preţ:135 RON/pers

Servici incluse:transport autocar 3* şi cazare la familile din Turţ

70
 Ziua 1

Pornirea spre comună Turţ unde turiştii vor participa în faţa consiliului popular din turţ la
obiceiul de crăciun,ascultând colinde tradiţionale ale tinerilor oşeni,seara cină de crăciun se va
lua la familile din Turţ unde turiştii vor gusta din bucăţile tradiţionale oşeneşti,cârnaţi
şoit,slănină şuncă şi costiţă de porc cu mămăliguţă stropite din belşug cu palincă şi
vin,asculatând cetele de colinadatori pe care gazdele le primesc în seară de crăciun

Ziua 2

Micul dejun la Mănăstirea din Bixad unde turiştii vor participa la slujba de crăciun şi vor
lua masa alături de călugări,colindând cu aceştia colindele tradiţionale.,pe urmă turşitii se vor
deplasa la Negreşti Oaş unde vor participa la festivalul de colinde,datini şi obiceiuri.La acest
vestival participă colindători din întreaga ţară,fiecare ceată de colindători expunanduşi portul
tradiţional şi colindele specifice din care provin,seara întoarcerea spre Satu Mare,

71
 CAPITOLUL VI
ANALIZA S.W.O.T. A TURISMULUI GASTRONOMIC DIN
Ţara Oaşului

VI.1.Analiza S.W.O.T. - coordonate generale

Analiza SWOT este o metoda folosită in mediul de afaceri,pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra firmei,Ea funcţionează ca o radiografie a firmei sau a ideii de
afaceri,si evaluează în acelaşi timp factorii de influenţă interni si externi ai unei organizati
precum si poziţia acesteia pe piaţa sau în raport cu ceilalţi competitori cu scopul de a pune în
lumină punctele tari şi slabe ale unei companii,in relaţie cu oportunităţile şi ameninţările
existente la un moment dat pe piaţă.Numele acestei metode de anualiză provine din limba
engleză unde S = Strenghts (puncte tari, avantaje), W = Weaknesses (puncte slabe, dezavantaje),
O = Opportunities (oportunităţi, conjuncturi favorabile), T = Threats (ameninţări, conjuncturi
nefavorabile).Se realizeaza astfel o listă a principalelor caracteritici favorabile(puncte
tari,oportunitaţi) si nefavorabile(puncte slabe,ameninţări).care fac diferenţa dintre Ţara Oaşului
si restul ţări.
VI.2.Analiza diagnostic a turimului gastronomic din Ţara Oaşului
Am realizat analiza de diagnostic a turismului gastronomic din Ţara Oaşului dupa
modelul anailzei S.W.O.T.;
 puncte tari ale turismului gastronomic din ţara oaşului:existenţa diversităţi
culinare,frumuseţea desăvârşită a zonei considerată un muzeu viu,oameni primitori si
sociabili,festivaluri şi sărbători în care predomină gastronomia oşenească,unităţi turistice de
cazare şi agrement în care turişti sunt rasfăţaţi cu specialităţile culinare tradiţionale ale zoneni.
 puncte slabe:infrastructura rutiera proastă sau lipsa acesteia,inexistenţa unor
circuite gastronomice,lipsa unor agenţi de turism care să promoveze turismul gastronomic,slaba
promvare a autorităţilor locale al turismului gastronomic,lipsa unei case de cultură in Negreşti-
Oaş.
 oportunităţi:conservarea si valorificarea tradiţilor gastronomice,tipărirea de
pliante cu unitaţile de cazare si agrement,lansarea in zonă a traseelor turistice gastronomice
incluse în festivalurie si sărbătorilor din zonă,promovarea si atestarea produselor gastronomice
tradiţionale in UE.
 ameninţări:dispariţia tradiţilor culturale si gastronomice,dispariţia prin degradare
ale unor obiective turistice si gastronomice din cauza lipsei fondurilor,dispariţia unor festivaluri
gastronomice din lipsa de fonduri.

72
 Bibliografie

1. Barbul, E. (1933), Ţara Oaşului.Despre originea oşenilor, Edit. Cluj-Napoca.

2. Bărnuţiu, Elena (1986-1987), Cartea veche românească din Oaş, Judetul Satu Mare,în
Revista"Satu Mare. Studii si comunicări", nr. VII-VIII, Satu-Mare.
3. Câmpeanu-Sonea, Eugenia (2006), Managementul firmei prestatoare de servicii în
turism, Edit. Risoprint, Cluj Napoca.
4. Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca.
5. Cocean, P., Dezsi, Şt., (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
6. Cocean, P., Geografia turismului, Curs litografiat, Universitatea “Babeş Bolyai”, Cluj
Napoca.
7. Cioltean,I.(2008),Fabricarea Băuturilor Alcoolice Distilate Din Fructe,Editura Risoprint
Cluj-Napoca
8. Gheorge,F. (1975),Ţara Oaşului.Studiu etnografic,vol II,Bucureşti,Ed.Muzeului Satului
9. Gheorghe,F. (1999),Spectacolul Nunţi din Ţara Oaşului,Editura Muzeului Sătmărean,
10. Hotca,O.M,Filă din istoria Ţării Oaşului,Baia Mare,2006
11. Mălăescu,Simona,(2012),Conceperea si comercializarea produselor turistice.Note de
curs,Univeritatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
12. Nicoară, L. (2010), Organizarea serviciilor în turism, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca
13. Nicolae,P.Ion,C.Vişan ,Luminiţa,Rădoi ,Florentina, (2002),Ţuica şi Rachiurile
Naturale,Editura CERES Bucureşti,
14. http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-top-10-cele-mai-gustoase-festivaluri-din-
romania-in-anul-2014#prettyPopup/0/
15. http://www.negresti-oas.ro/turism/zone-de-agrement/complex-valea-mariei/
16. http://www.negresti-oas.ro/turism/zone-de-agrement/baza-de-agrement-albina-hotca/
17. http://www.negresti-oas.ro/turism/zone-de-agrement/complex-pintea/
18. http://www.negresti-oas.ro/turism/zone-de-agrement/complex-mujdeni/
19. http://www.negresti-oas.ro/turism/zone-de-agrement/barajul-calinesti-oas/
20. http://www.viziteaza-satumare.com/files/tiny_mce/Imagini/viflaim.jpg
21. http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/festivalul-mamaligii-sambata-la-turt-1836575.html

73
22. http://www.satmareanul.net/2013/09/06/festival-culinar-regional-in-acest-weekend-la-
muzeul-tarii-oasului/
23. http://www.negresti-oas.ro/orasul/evenimente-culturale/sambra-oilor/
24. http://obiectivevacanta.files.wordpress.com/2014/01/festivalul-capsunelor-halmeu-satu-
mare.png?w=300

74