Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad (Romnia) i Trenianske Teplice (Slovacia)

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Subiectul lucrrii cuprinde 2 staiuni balneoclimaterice, n curs de dezvoltare. Nici una dintre ele nu are nc un renume bine definit, ambele se afl n ri cu economie n curs de dezvoltare, Romnia, respectiv Slovacia, noi membre ale Uniunii Europene, dar cel mai important e c ambele staiuni se pregtesc pentru o renatere mai ales din punt de vedere al amenajrilor turistice, care nc sunt destul de srace n ambele staiuni. Principalul obiectiv pe care l are aceast lucrare este s arate faptul c orice ar dispune de un potenial turistic, care este n mod evident un factor foarte important, care trebuie ns mbinat cu cerinele pieei, care n ceea ce privete staiunile balneare se refer mai ales la pachete turistice curative i de wellness, dar i la aspectul cultural, la ospitalitatea specific romneasc, respectiv cea slovac. Trebuie luat n considerare faptul c turismul internaional se bazeaz mai ales pe aspectul cultural, pentru c indivizii, n vacana de vis pe care i-o plnuiesc, vor s fac cunotin cu aspecte mai puin intlnite n viaa de zi cu zi i aici ne putem referi la anumite mncruri tradiionale pe care le poi savura numai ntr-o anumit ar, la anumite structuri de cazare specifice, de exemplu pensiunile construite n stil tradiional maramurean, anumite mijloace de transport mai puin obinuite, cmilele din cadrul deertului sau evenimentele tradiionale. Sunt doar cteva dintre puine aspecte care trebuie luate n considerare. Tot n aceast lucrare vom observa anumite diferene, dar i deosebiri ntre cele 2 saiuni. Pentru o asemnare evident am ales locaia staiunilor, ambele fiind situate la poalele Munilor Carpai, Bile Tunad la o nlime de 650m, iar Trenianske Teplice la nlimea de 252 m. n cele ce urmeaz vom prezenta n detaliu caracteristicile fiecrei staiuni.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Trencianske Teplice

Bile Tunad

AEZARE

Dup cum am spus i mai devreme, ambele staiuni sunt situate la bazele Munilor Carpai, ns n ri diferite, i aproape la extremitile opuse a acestor muni. Trenianske Teplice este situat n partea de vest a lor, iar Bile Tunad n partea de est. Pentru a avea o imagine mai complet a localizrii, trebuie precizat faptul c Bile Tunad este localizat n partea central-estic a Romniei, n jurul lacului Ciuca, de pe malul stng al Oltului, ntre munii Harghita i Bodoc, n partea sudic a Depresiunii Ciucului, la 32 km sud de oraul Miercurea Ciuc. Depresiunea este delimitat de Munii Harghitei n partea de nordvest i de Masivul Ciumatu Mare n sud-est, muni vulcanici acoperii cu paduri de brazi i fagi. Cheile Tunad-Malna ale Oltului, aerul puternic ozonat, linitea, confortul i tratamentul cu ape minerale au facut din Bile Tunad o staiune minunat i un loc ideal de petrecere a vacanei n orice anotimp.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Staiunea Trenianske Teplice este situat n vestul Slovaciei, n regiunea Trenciansky, pe malul drept al rului Teplika, la 15 km distan fa de oraul Trenn. Peisajul pitoresc se datoreaz siturii acesteia la baza munilor Strov, la o altitudine de 272 m. Atmosfera de relaxare i pace a acestei staiuni este dat de mbinarea perfect dintre natur i arhitectura deosebit a cldirilor. ISTORIC Bile din actuala Trecianske Teplice erau recunoscute nca din perioada roman i a evului mediu sub numele de Agua Teplica, dar erau rar vizitate. ns o prim atestare scris a acestei localiti ca staiune balnear are loc numai n sec. 13. Se remarc faptul ca staiunea a fost recunoscut pe plan local, regional, naional i internaional nc din timpul istoric la fel ca i staiunea Bile Tunad. Se cunoaste faptul ca intreprinzatorul Joseph Illeshazy a fost cel care si-a construit aici o frumoasa resedinta de vara ridicata in anul 1729 si care mai tarziu a atras inalta societate in orasul-statiune aflat in dezvoltare. Astfel Kastiel, un hotel mare construit in stilul unui castel renascentist si-a deschis portile, salile de baie, salile festive si restaurantele elegante au fost construite pe langa cele 11 izvoare. Cea mai originala contributie a fost cea a arhitectului Franz Schmoranz care a proiectat o sala de baie orientala, conservata pana in prezent cu mici schimbari. Proprietarul orasului-statiune Iphigenie dHarcourt a descoperit o schita creative la Expozitia Mondiala de la Paris din anul 1878 si l-a insarcinat pe arhitect sa construiasca asanumitul Hammam sub forma unei bai cu cabine luxoase , individuale.Astazi baia orientala este folosita ca si cabina de schimb pentru barbati. Statiunea Trecianske Teplice a fost frevenata de personalitati de renume , cum ar fi: Goethe,Beethoven si Wagner , fiind pe vremuri una dintre cele mai renumite statiuni din Boemia . Unul dintre celebrii scriitori slovaci, Jkai, a denumit staiunea Trenianske Teplice Perla Munilor Carpai, dar nici Bile Tunad nu se las mai prejos, care dei este cea mai mic staiune balneoclimateric din Romnia, este i ea considerat o perl a Ardealului i a Carpailor. Data cea mai probabil pentru fondarea staiunii romneti este anul 1842. Vindecarea miraculoas a unui fiu de cioban a atras atenia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, dup care sa pus bazele unei societi pe aciuni n vederea exploatrii staiunii n anul 1845.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Cu ocazia revoluiei din anul 1849 staiunea este distrus, reconstrucia ncepe abia n 1852. Numele Bile Tunad apare n 1861. Staiunea de renume European a fost declarat ora n 1968. Despre apele minerale din zona Tunadului exist dovezi scrise nc din secolul 18, n care se menioneaz existena unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de ctre localnicii satelor din apropiere. Observm ca staiunea Bile Tunad este atestat mult mai trziu. ns gradul de dezvoltare nu este mult diferit fa de staiunea Slovac. Dup aderarea Romniei la UE, preactic amblele staiuni au anse egale de dezvoltare. Dar ce avantaje i dezavantaje au cele 2 localiti prin atestarea lor ca staiuni balneare. Putem vorbi aici de proiecte de dezvoltare n primul rnd turistice, care ofer faciliti populaiei din zon de a-si deschide afaceri n acest sector. n cadrul proiectelor pot fi incluse unitile de cazare, unitile de alimentaie, mijloacele de transport, aici fiind incluse infrastructura drumurilor, mijloacele de transport convenionale (tren, main, autobus), dar i cele neconvenionale (trsuri, hidrobiciclete, ATV-uri), restaurarea principalelor cldiri ale staiunii, reamenajarea parcurilor, mbuntirea canalizrii, a reelei electrice i aa mai departe. Ceea ce evident duce la o dezvoltare local pe toate planurile, deoarece sectorul turistc are efecte pozitive i asupra celorlate ramuri ale economiei. Un aspect negativ pot fi preurile, care dup o atestare a unei localiti ca staiune turistic explodeaz, acest lucru fiinf un factor negativ pentru populaia local, care este obligat s cumpere produse la preuri foarte ridicate.

CLIMA

Ambele staiuni sunt situate n zona temperat, ns sunt difereniate prin anumite caracteristici. Astfel, clima Bilor Tunad este caracteristic zonelor intramontane, cu ierni geroase, de durat mai lung i veri relativ calde. Datorita frecventelor temperaturi minime inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplita si mai ales Joseni, acestea sunt cunoscute ca "Polul romanesc al frigului". Numarul zilelor de inghet ajunge, in medie anual, la 160. Sunt frecvente ingheturile tirzii de primavara (uneori chiar si in lunile maiiunie) si cele timpurii de toamna , incepind chiar din septembrie.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Datorita pozitiei geografice si reliefului, parametrii climatici conduc la includerea acestei zone n subetajul climatic al muntilor mijlocii (cu carcteristicile topoclimatului continental). Astfel, functie de acestea, putem trasa cteva coordonate climatice: temperatura medie anuala nregistreaza valori de circa 4 - 6C, temperaturile medii decadale - valori de circa 12 - 14C (vara) si, respectiv, circa - 6 - 8C (iarna), atingnd valori extreme de 25C (vara), respectiv de -25C (iarna). n ceea ce priveste precipitatiile medii anuale, regiunea masivului Ciomat- Puturosu prezinta valori de circa 800 - 900 mm/an; circa 60 - 70 % din cantitatea totala de precipitatii se nregistreaza n perioada iulie-septembrie. Stratul de zapada dureaza aproximativ 80 - 100 zile iar n cazul ariilor umbrite perioada este mult mai mare. Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor. In Baile Tusnad, padurile au scapat de defrisarile abuzive, acesta fiind un motiv pentru care atmosfera a ramas placuta. Un alt lucru care face aerul respirabil este traficul auto redus. Statiunii Trencianske Teplice ii este caracteristica o clima temperat-continentala, de tip moderat cu veri calde si perioade ocazionale de precipitatii si ierni lungi si uscate.Iernile sunt reci (-1,6C s-au inregistrat in ianuarie la Bratislava ) . Variatiile climatice considerabile se datoreaza in special diferentelor de altitudine ,astfel se inregistreaza precipitatii variate , ce depasesc 750mm/an in zona inalta, in muntii Tatra urca pana la 1.665mm/an , in schimb in zonele joase precipitatiile ating 600-800mm/an. In muntii Tatra se intalneste o clima invioratoare de munte, masivele se inalta de deasupra muntilor din jur, formand o zona importanta si creand un microclimat unic in Europa Centrala.Astfel se remarca faptul ca numarul zilelor insorite este la fel de mare ca si in campiile insorite ce cresc intre 1.800-2.000h/an, schimbarile bruste de temperature fiind tipice pentru regiune.In timp ce vaile sunt ingropate sub un strat gros de nori, in pantele mai inalte sunt prezente razele stralucitoare.Aerul rece care este relative dens , se lasa in vai si aerul cald mai putin dens, se ridica la altitudini mai mari. Fenomenele neobisnuite cum este efectul magic cauzat de munti , razele fulgeratoare de pe un cer in general senin si foehnurile care sulfa chiar si cu 150km/h.Un effect mai special in muntii Tatra este dat de varfurile acoperite cu zapada, unde se gaseste si nisip adus de vanturile de mare altitudine din desertul saharian.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

HIDROGRAFIE

Reteaua hidrografica de suprafata este n totalitate tributara Oltului (regiunea ncadrndu-se bazinului sau superior). Oltul primeste ca afluenti de dreapta cteva praie cu bazine ce nu depasesc 23 km, cum ar fi (de la nord la sud): Sugasau, Prul Mare, Mitacul, Ozunca (ultimul fiind si cel mai mare afluent din areal cu o suprafata de 98 km si o lungime de 13 km). Din categoria afluentilor de stnga se remarca Tusnadul, ce izvoraste de pe versantul nordic al conului vulcanic Ciomatu. Acesta are o lungime de 13 km, bazinul sau detinnd o suprafata de 38 km. Ca o particularitate hidrografica, Tusnadul prezinta o retea radiar-convergenta, ce i formeaza sectorul de obrsie. Are ca afluenti Prul Veres, Sugo, Hi, Budos, Kozep si Valu. n peisajul regiunii prezentate, lacurile au o relevanta deosebita. Astfel, se remarca de la bun nceput Sf. Ana, fiind singurul lac din Romnia a carei cuveta lacustra se afla ntr-un crater vulcanic. n partea de nord-vest a acestuia, se gaseste Tinovul Mohos, individualizat de vegetatia tipica mlastinilor oligotrofe. Lacul Ciucas (lac antropic), situat n localitatea Baile Tusnad, a fost creat artificial, la nceputul secolului XX pentru agrement. Ca rezultat al manifestarilor post-vulcanice, emanatiile abundente de CO2 ce se insinueaza pe linii de fractura si ies la zi fie liber (ex. Pestera Budos) fie, de cele mai multe ori, intra n contact cu apele vadoase (ape ce se infiltreaza) pe care le ntlnesc n calea lor, ajungnd astfel la suprafata sub forma de izvoare minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, cloro-sodice etc. - ca de ex.: Ileana, Mikes, Apor, Bailor, Rudi s.a. Pe teritoriul Slovaciei principalul curs de apa este Dunarea ,circa 172 km , care primeste o serie de afluenti Nitra,Hron,Homrad,Slana etc. Intalnim o serie de lacuri in zona, in trecut existau circa 35 de lacuri montane , in muntii Tatra care sa-u format in urma retragerii ghetarilor.Li se spune si ochi de mare , deoarece in trecut oamenii credeau ca apele lor adanci si limpezi sunt legati direct de mare.Unele umplu golurile lasate de o straturile de gheata in stanca; altele sunt marginite de barajele formate prin depunerile de piatra si stanci.In unele lacuri exista zone mari de zapada , care nu se topesc nici chiar in cele mai calde zile ale anului. Cel mai mare dintre lacuri Velke Hincovo pleso are o suprafata de circa 20 km si o adancime de 50 de m.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Mai amintim prezenta cascadelor , cum ar fi: cascada Kmentov din valea Nefcerka cu o inaltime de 80 de m ; casada Vasta Sudenovodske vodopady si Obrovsky din valea Studenovodska dolina reprezinta un spectacol minunat. Trencianske Teplice este aezat pe maulul rului Teplika, care izvorte din munii Strov. Teplika este la fel ca i Tunadul, un afluent al unia dintre cele mai mari ruri ale Slovaciei, denumit Vh, care ii colecteaz afluenii de pe o suprafa foarte ntins, care este la rndul su un afluent al Dunrii.

FLORA I FAUNA n ceea ce privete flora observm c n ambele staiuni predomin pdurile de foiase i de conifere, dar i pe alocuri a pajitilor alpine. Diferena const n ceea ce privete parcurile naionale, care n Slovacia sunt n numr mai mare dect n Romnia. Astfel observmc n muntii Tatra , pantele montane sunt acoperite cu paduri de pin de pana la o inaltime de 2.500m, de unde incepe zona alpine. Se intalnesc numeroase zone ocrotite , printer care Parcul National Tatra Inalta , unul din cele mai intinse din Europa. In acest sens amintim prezenta urmatoarelor zone ocrotite,cum ar fi: 1. Parcul National Tatra Mare , fondat in anul 1948 ce acopera o arie de 770 kmp , zona protejata acopera 510kmp .Vysoke Tatry este cel mai mare si mai inalt lant muntos din Slovacia.Topografia acestei regiuni alpine cu varfurile sale fisurate si abrupte si lacurile montane minunate, este tipica peisajelor de inalta altitudine si include vai glaciare, morene si mai mult de 100 de lacuri circulare.Este o zona ideala pentru plimbare si o destinatieuristica populara iarna pentru schi, uneori poate fi supraaglomerata. Zona din interiorul granitelor Parcului National este destul de utilizata de turisti ( mai ales partea poloneza a muntilor Tatra Mare este o regiune turistica bine dezvoltata).Cu toate acestea , iportanta ocrotirii naturii a fost recunoscuta si i s-a acordat prioritate.De aceea s-a interzis constructia de hoteluri noi in Tatra Mare si in unele zone de circulatie rutiera.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Tatra Mare sunt inca habitatul unui numar mare de specii disparute in majoritatea altor tari europene sau care pot supravietui numai in gradinile zoologice.In munti se gasesc ursi, rasi, lupi,cai salbatici , vidre, etc.Majoritatea acestor animale sunt vanate , dar in parcurile nationale , ele sunt protejate pe tot parcursul anului.Timp de multi ani capra neagra a fost considerata o specie amenintata , astazi este mai comuna.Insa dezvoltarea ei reprezinta o amenintare pentru habitatul ei.Muntii Tatra Mare dispun de poteci bine marcate ,e se intend pe o distanta de 350km, accesibile turistilor fara experienta in excursii montane. 2. Parcul National Krkonose , fondat in anul 1963 se intinde pe o arie de 385kmp. Regiunea pastreaza urme de invelisuri de gheata cu care era odata acoperita.Morenele si vaile glaciare sunt evidente la fel ca si ramasitele florei in partea de nord ( murul pitic).Speciile carateristice sunt : gentiana, iarbafiarelor etc.Molizii plantati in secolul al XII-lea si al XIII-lea au fost grav afectati de poluare si de ploile acide.Palcurile de fagi se afla pe pantele mai joase , insa au de suferit din cauza numarului mare de vizitatori. 3. Parcul National Slovensky Raj a fost amenajat la est de Poprad in anul 1988. Peisajul salbatic se intinde pe o suprafata de 140kmp , intr-o zona aflata sub protectie din anul 1964.Vantul, apa si timpul au erodat platoul calcaros , formand trecatori in forma de ravena , cu cascade si carsturi.Parcul National este habitatul multor specii de plante si animale protejate. Regiunea devine accesibila trecatorilor si alpinistilor prin balustrade si poduri ( adeseori crestand intr-un trunchi de copac), unde e necesar. Principala atractie a parcului include defileul ingust al izvorului raului Hron si pesterile de gheata Dobsinka. 4. Muntii Tatra Mica este al doilea lant muntos ca inaltime din Slovacia, extinzandu-se pe o suprafata mult mai mica decat muntii Tatra Mare.Principala zona a lantului este caracterizata prin padure deasa , dar si de zone sterpe , varfuri montane rotunjite , are am 80 de km lungime de la est la vest. Formeaza inima parcului national Tatra Mica care acopera o zona totala de 811kmp.Se intalnesc pesteri cu stalactite si stalagmite ( pestera Demanovske), care sunt accesibile turistilor. In ultimii ani au fost construite multe hoteluri si

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

partii de schi.Se practica pescuitul pe raul Cierny Vah si in marele rezervor de langa Liptovsky Mikulas. 5. Parcul National Fatra Mica ( Mala Fatra) din vestul Slovaciei , ocupa o zona de 200kmp in partea N-Est a lantului muntos cu acelasi nume. Se gasesc roci, cum er fi granit, gresia,dolomite, etc.Se intalneste o selectie variata de flora si fauna in special plante iubitoare de caldura si de altitudini inalte. Pantele mai joase sunt presarate cu trecatori asemanatoare canioanelor , sunt ideale pentru plimbari. 6. Parcul National Pieninsky Narodny care are o arie de 21kmp fiind cel mai mic parc national .Contine un lant muntos calcaros, interupt de valea puternic erodata a raului Dunajec , adevenit tot mai faimoasa datorita plimbarilor cu pluta. In statiunea Trencianske Teplice se intalneste o mare varietate de fauna caracteristica Europei Centrale. Astfel amintim inclusive ursi,rasi, lupi, pisice salbatice, jderi , nurci, capre montane, marmote , etc.Dintre pasari,amintim specii ca: fazanul, potarnichea, gasca salbatica si cateva specii de rata.Acestea pot fi vanate, dar se intalnesc si pasari mai rare si mai mari cum ar fi: vulturul auriu, egreta, bufnita, dropia si cocosul salbatic care sunt protejate. n ceea ce privete zona nconjurtoare a Bilor Tunad, observm c plantele considerate relicte glaciare, plantele endemice i pduri seculare de conifere i foioase, au determinat i n aceste locuri declararea unor zone (11) drept arii protejate. Padurile de molid (Picea abies) urca pna la 1300 m, iar pe vile umbrite, datorit unor condiii locale, coboara pna la 600 m. Padurile de gorun (Quercus petraea) n amestec cu alte specii forestiere ca jugastrul (Acer campestre) si ulmul (Ulmus procera) se dezvolta de regula de-a lungul vailor. Alaturi de ele se mai evidentiaza si padurile de fag (Fagus silvatica) iar local stejarul (Quercus robur). Sub paduri s-a dezvoltat un strat erbaceu, din alcatuirea caruia putem enumera plante ca: vinarita (Asperula odorata), paiusul de padure (Festuca silvatica) etc. Pe arii mai restrnse se dezvolta pajisti secundare n care ntlnim paiusul rosu (Festuca rubra), sunatoarea (Hypericum maculatum) iar n taieturile de padure zmeurul (Rubus idaeus) si salcia capreasca (Salix capraea) etc. n etajul montan superior ntlnim pajisti n care predomina plante ca: iarba vntului (Agrostis tenuis), afinul (Vaccinium myrtillus) sau

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

merisorul de munte (Vaccinium vitis idaea). O vegetatie specifica pentru aceasta regiune o constituie mlastinile de turba. Dintre acestea unele sunt declarate rezervatii naturale pentru ocrotirea unor plante relicte ca: mesteacanul pitic (Betula humilis), galbenele sau curechiul de munte (Ligularia sibirica), o specie de rogoz (Carex dioica) etc. n padurile arealului traiesc specii de mamifere ca: ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), rsul (Linx linx), pisica salbatica (Felis silvestris), vulpea ( Vulpes vulpes), veverita (Sciurus vulgaris) si de pasari cum ar fi: ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus alpinus), pitigoiul de bradet (Parus ater) etc. n padurile arealului traiesc specii de mamifere ca: ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), rsul (Linx linx), pisica salbatica (Felis silvestris), vulpea ( Vulpes vulpes), veverita (Sciurus vulgaris) si de pasari cum ar fi: ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus alpinus), pitigoiul de bradet (Parus ater) etc. Datorit faptului c vegetaia i fauna acestei zone sunt foarte bogate, dar i a peisajelor spectaculoase, n apropierea Bilor Tunad sunt situate Parcuri Naionale, dar i numeroase Arii Protejate de interes naional: Parcul Naional Cheile Bicazului Hma prezint un deosebit interes tiinific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic,peisagistic dar i din punctul de vedere al diversitii biologice generate de marea varietate a condiiilor geoclimatice. Cheile Bicazului sunt renumite n Romnia, datorit mrimii lor impresionante. De asemenea, Lacul Rou, format prin bararea natural a apelor prului Bicaz (anul 1837), ofer privirii un peisaj deosebit de pitoresc. Parcul este localizat n Munii Hma (Hghima), situai n grupa central a Carpailor Orientali, grup montan cunoscut i sub denumirea de Carpaii MoldoTransilvani. Parcul se afl n zona central-nord-estic a Romniei, pe raza judeelor Neam i Harghita. Aria protejat Cheile Bicazului-Hma este strbtut de drumul transcarpatic (DN12C) care leag localitatea Gheorgheni, situat n Depresiunea Giurgeului (drenat de rul Mure), de Bicaz, ora amplasat pe rul Bistria. Accesul spre Hmaul (Hghimaul) Mare se poate face i de la Blan, situat la Nord de Sndominic, de pe DN12.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Tinovul Mohos este rezervaie floristic i este amplasat ntr-un crater vulcanic Tinovul Mohos a luat nastere n urma cu circa 3000 de ani. Acest tinov de crater s-a format prin umplerea unuia dintre craterele vulcanice ale masivului Ciomat - Puturosu cu turba, provenita mai ales din muschi turbicoli (Sphagnum) depusa an de an. Tinovul Mohos (adica "Lacul cu muschi"), situat la o altitudine de 1050 m, are o suprafata de 240 ha si este acoperit n mare parte de pin silvestru, pe lnga acesta mai ntlnindu-se si specii ca: mesteacanul pufos (Betula pubescens), merisorul de munte, bradisorul (Lycopodium inundatum) precum si o serie de alte specii de plante de tip relict ca: buzduganul (Sparganium minimum), trestia de cmp (Calamagrostis neglecta), bumbacarita (Eriophorum gracile), specii de rogoz (Carex elongata, Carex limosa), rachita (Salix aurita), planta insectivora roua cerului (Drosera obovata, Drosera rotundifolia).

Lacul Sf. Ana este o rezervaie mix geologic i peisagistic. Este situat n masivul Ciomat - Puturosu, el reprezinta singurul lac vulcanic din Romnia. Are o adncime de aprox. 7 m si se afla situat la 950 m altitudine. Oglinda lacului ocupa o suprafata de circa 19,5 ha. Rezervatia naturala ocupa si versantii craterului (n total 240 ha), pentru a conserva att lacul, ct si suprafata limitrofa de pe care se scurg apele de precipitatii ce l alimenteaza. n partea sa de est se afla o turbarie, lata de circa 8 - 10 m, n care cuibaresc ratele sulitar (Anas acuta). Fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din regiune, pentru protectia lui se cer masuri severe de conservare si ocrotire (interzicerea camparii n jurul lacului, a focului si a aruncarii resturilor menajere).

Bile Nadas este rezervaie floristic. Sunt situate n lunca Oltului, pe partea sa stnga, la circa 1,5 km de satul Tusnadul Nou, la o altitudine de circa 700 m, ele poarta aceasta denumire datorita prezentei masive a stufului (Phragmites australis). Regimul de rezervatie a fost instituit pentru ocrotirea relictului glaciar tipic Ligularia sibirica si a orhidaceei Epipactis palustris. n centrul mlastinii distingem un grup de tufarisuri formate din arin (Alnus glutinosa), salcie (Salix pentandra, Salix cinerea) care adapostesc unele specii lemnoase rare ca: mesteacanul pitic (Betula humilis si Betula warnstorfii) care formeaza tufe izolate n portiunea sud-estica. Aceste asociatii de plante lemnoase adapostesc unele specii rare de plante ierboase ca: curechiul de munte (Ligularia sibirica, L. araneosa) si scara domnului (Polemonium coeruleum). Flora portiunilor deschise este reprezentata de unele specii de muschi ca: (Cratoneurum filicinum, Acrocladium cuspidatum), iar dintre plantele cu flori amintim: bumbacarita

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

(Eriophorum angustifolium, E. latifolium), salcia (Salix repens), bulbucii de munte (Trollius europaeus), violetele (Viola montana). Datorita impactului uman starea rezervatiei este din ce n ce mai precara, fiind amenintata cu disparitia, din aceasta cauza sunt necesare masuri mai stricte de ocrotire. Piatra oimilor este rezervaie geologic. Este situata n apropiere de Baile Tusnad, reprezinta o stnca de andezit (roca vulcanica) ce domina padurea din jur si unde se dezvolta un numar mare de specii floristice adaptate la acest mediu dintre care un endemism local (ntlnit numai n jud. Harghita, pe stncarii) Hieracium telekianum (este o specie de vulturica endemica cu areal foarte restrns, foarte interesanta). Pe vrfurile stncoase si colturoase cresc plcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). Mlatina Valea de Mijloc este rezervaie floristicsi este situata n stnga Oltului, n lunca acestuia, la circa 630 m altitudine, ea ocupa o suprafata de circa 4 ha si este mpartita de prul cu acelasi nume - Valea de Mijloc. Particularitatea acestei rezervatii consta n faptul ca aici vegeteaza, n cel mai sudic punct de la noi din tara si chiar din lume (latitudine nordica 4611'), mesteacanul pitic numit si mestecanasul (Betula humilis). La adapostul tufelor de Betula humilis creste curechiul de munte (Ligularia sibirica f. araneosa), iar n preajma izvorului mineral ochii soricelului (Saxifraga hirculus) n cea mai sudica statiune a sa din Europa. Dintre speciile fanerogame ntlnite mentionam: feriga de balta (Thlypteris palustris), molidul (Pices abies), ienuparul (Juniperus communis), rogozurile (Carex hostiana, Carex lepidocarpa), salcia (Salix repens) etc. Dintre speciile de muschi se numara: Marchantia polymorpha si Sphagnum. Mlastina Nyirkert este o rezervaie floristica.Aceasta se extinde n partea de sud a localitatii Tusnad - Sat pe un teren cu exces de umiditate; are o suprafata de aprox. 4 ha. Pe lnga specii de mesteacan (Betula pendula, Betula pubescens, Betula humilis) au fost identificate si unele specii boreale - galbenelele(Liguaria sibirica). Mlastina Benes rezervaie floristic situata n Depresiunea Ciucului, n stnga Oltului, la o altitudine de circa 650 m, cu o suprafata de aprox.4 ha, rezervatia se detaseaza de restul regiunii prin caracterul nestatornic al terenului mlastinos. Dintre tufarisurile ce marginesc mlastina se remarca mesteacanul pitic (Betula humilis si Betula warnstorfii), n centrul mlastinii: arinul (Alnus glutinosa), salcia (Salix pentandra, Salix cinerea). Aceste asociatii de plante lemnoase adapostesc specii rare de plante

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

ierboase ca: curechiul de munte (Ligularia sibirica, L. Araneosa) si scara domnului (Polemonium coeruleum), dintre plantele cu flori amintim: bumbacarita (Eriophorum angustifolium, E. Latifolium), salcia (Salix repens), bulbucii de munte (Trollius europaeus), violetele (Viola montana) etc. Cmpul Cemo Vrabia rezervaie floristica situat n partea de nord a zonei prezentate, n cadrul Depresiunii Ciucului, ntre Olt si localitatea Vrabia. Rezervatia floristica adaposteste cteva specii de importanta stiintifica precum: galbenele, scara domnului (Polemonium coeruleum) etc. Baile Ozunca Tip de rezervatie floristic. Sunt situate n partea de sud-vest a arealului prezentat (malul drept al Oltului), pe valea cu acelasi nume si ocupa o suprafata de aprox. 8 ha. Ca elemente floristice specifice amintim: bumbacarita, rachita etc. Tinovul Buffog rezervaie floristica. Este situat n partea de est a masivului Ciomat Puturosu, la obrsia prului Balvanyos, ocupa o suprafata de circa 1 ha. El poate fi considerat ca o miniatura a Tinovului Mohos, avnd aceleasi plante relicte glaciare. Pestera Puturosu tip de rezervatie geologica. Vechea galerie de sulf, se afla la o altitudine de 1052 m. Este cea mai eficace mofeta uscata din toata Europa, debitul gazos fiind de 3000 m3 pe zi.

FACTORI NATURALI DE CUR

n ceea ce privete amenajarea factorilor naturali de cur, staiunile sunt foarte asemntoare. n Bile Tunad exist dovezi scrise despre izvoarele minerale folosite de localnici n scop curativ nc din secolul XVIII. Cu toate acestea, din cele 44 de izvoare existente, sunt utilizate numai 6, din care 4 pentru cura extern. Numrul de izvoare utilizate n staiunea Trenianske Teplice este chiar mai mic: aici sunt folosite numai 5 izvoare pentru tratament. Diferena dintre apele Bilor Tunad i a celor din Trenianske Teplice este

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

aceea c mineralizarea apelor din Bile Tunad este mult mai variat, dar n Trenianske Teplice apele minerale sunt de asemenea termale. n Bile Tunad apele minerale sunt carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, mofete, iar compoziia lor este urmtoarea: * Izvorul Stnescu: debit 405 l/ h, T. 7 C; pH 6,2 natural carbogazoas, bicarbonatat, sodica, calcic, magnezian, hipoton; * Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 C; pH 5,3; natural carbogazoas, feruginoas, clorurat, bicarbonat, sodic, calcic, hipoton; * Izvorul Mikes: debit liber, T. 14 C, pH 5,6, natural carbogazoas, uor feruginoas, clorurat, bicarbonatat, sodic, hipoton. n Trenianske Teplice apele sunt de mineralizare medie , termal, calcico-magnezian sulfatat cu un coninut crescut de fluor i siliciu. Temperatura izvoarelor variaz, ntre 37oC i 40oC, ceea ce face posibil utilizarea ei n balneoterapie fr nclzire sau rcire.

INDICAII TERAPEUTICE

n cele 2 staiuni se pot trata afetiuni diferite. Aa c n Bile Tunad trebuie s mergi dac suferi de urmtoarele afeciuni: Afeciuni cardiovasculare (stri dupa infarct miocardic, tulburri circulatorii, afeciuni valvulare i ale miocardului, hipertensiune arterial, tulburri circulatorii);

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Afectiuni ale sistemului nervos (nevroz astenic, distonii neurovegetative, stri astenice secundare, stri de oboseal fizic i intelectual);

Afeciuni digestive (boli ale stomacului, tulburri funcionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare);

Afeciuni endocrine (hipertiroidie uoar, insuficien suprarenal, boala Basedov

n plus baza de tratament cuprinde instalaii moderne pentru bi minerale carbogazoase, mofete, mpachetri cu parafin, aerosoli i inhalaii, bi de plante, electro i hidroterapie, masaj, bi galvanice, cur intern cu ape minerale, magnetoterapie. Dac suferi de alte afeciuni, precum cele ce de mai jos, trebuie s alegi staiunea Trenianske Teplice: Afeciuni reumatismale degenerative artoze, spondiloze, coxartroze, gonartroze, radicuopatii, tulburri de statica ale coloanei vertebrale i membrelor inferioare. Afeciuni reumatismale inflamatorii poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoetica Afeciuni ortopedico- treumatice sechelele oasoase i articulare dup fracturi ale membrelor, sechele post-fracturi vertebrale, leziuni post-traumatice ale tendoanelor, musculare, tulburri circulatorii i trofice post-traumatice. Afeciuni neurologice periferice nevralgii, neuropatii cu diverse cauze, pareze i paralizii de nervi periferice, polinevrite; Afeciuni neurologice centrale sechele hemiparetice i hemipleice postaccident vascular cerebral sau post-traumatisme cerebrale. Afeciuni ale aparatului locomotor Afeciuni ale aparatului digestiv

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

Staiunea cuprinde i baze de tratament cu metode terapeutice naturale, baze de tratare a aparatului locomotor cu sli de gimnastic, yoga, nnot, fitness. Pe lng toate acestea mai exist si hidroterapie, termoterapie, electoterapie, fototerapie i tratamente adiionale.

POSIBILITI DE AGREMENT

O s clasificm posibilitile de agrement, n funcie de tipul de turism practicat n aceste 2 staiuni. Fcnd-se astfel o paralel mult mai concis din punct de vedere al asemnrilor i deosebirilor turistice ntre staiuni. O s ncepem cu turismul care se bazeaz n cea mai mare parte pe resursele naturale. i anume turismul montan n cadrul cruia se pot practica drumeii pe trasee marcate, precum: Bile Tunad Lacul Ciucas- Stnca oimilor Bile Tunad Sub Stnca oimilor- Vrful Pclia Mare (1374 m) Bile Tunad Cabana Lacul Sf. Ana. Trenianske Teplice Aria natural Slimackova Trenianske Teplice vf. Truborka

Totui turismul montan nu se bazeaz numai pe resursele naturale, ci aici trebuie menionat i turismul pentru sporturile de iarn care este de asemenea prezent n amblele staiuni, care au amenajri speciale pentru practicarea lui. Despre turismul balnear am vorbit mai sus, dar voiam totui s l amintim ca i tip de turism practicat. Totui i pentru acesta se gsesc amenajri speciale, poate mult mai bine puse n eviden n staiunea Trenianske Teplice, mai ales prin prezen bii Hammam, un monument arhitectural deosebit, constuit de arhitectul Frantisek Schmoranz din Praga.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

n cele 2 staiuni nu lipsete nici turismul cultural, reprezentat prin vizitarea anumitor monumente istorice, cldiri cu interes arhitectural special, biserici, mnstiri etc. n mprejurimile Bilor Tunad se pot vizita: Miercurea Ciuc (30 km.): Cetatea Miko, muzeul etnografic; Biserica franciscana baroc din Sumuleu (35 km) care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal; Toplita: manastirea ortodoxa "Sf. Proroc Ilie (1847); Carta: cetetea taraneasca fortificata; Odorheiul Secuiesc: cetatea medievala ce dateaza din sec XVI; Lazarea: " Movila Tatarilor" si castelul Contelui Lazar; Sfantu Gheorghe: Muzeul National Secuiesc, Muzeul de Arta, Biserica reformata, constructie in stil gotic (sec. XIV); Balvanyos: Ruinele Cetatii Balvanyos, Cimitirul pasarilor (prapastie cu emanatie de hidrogen sulfurat) din Balvanyos; Cheile Varghisului - Poiana Narciselor (monument al naturii); Iar n zona staiunii Trenianske Teplice: Castelul din Trenianske Teplice care a fost construit de Jozef Illeshazy, conductorul districtului administrativ Trencin i Liptov, la mijlocul sec. 18. n prezent acolo se afl piscine cu ap termala i alte instalaii pentru pacieni. Machn este primul spital deschis n aceast staiune. A fost proiectat de arhitectul J. Krejcar ca un exemplu arhitectural de funcionalitate. n prezent este un fel de un loc de cazare a pacienilor. Villa Theresa, cu denumirea original de Gopferd, a fost construit n 1898 i a fost locuit de proprietarul fabricii de sticl din Lednicke Rovne. Din anul 1991 este n

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

proprietatea primriei oraului i ofer cazare n exclusivitate oaspeilor importani din staiune. Zelen aba (Broasca Verde) este o construcie unicat n partea central-estic a Europei i este reprezentat printr-o piscin termal tiat n roc. A fost construit n anul 1937 de arhitectul Bohuslav Fuchs. Vizitatorii pot utiliza piscina cu o lungime de 33 m, dar copii doar piscinele special amenajate i cafenelele. Parcul englez care cuprinde un lac artificial, care ofer condiii prielnice pentru lebede. Este un loc ideal pentru plimbrile pe sub copaci. Parcul are o o suprafa de aproximativ 18 ha. Kpen dvorana (Kursalon) a fost deschis n 15 mai 1892 i este o cldire ce cuprinde o cafenea, librrie, sal de luat masa, sal de cinema, i o sal mare i luxoas pentru teatru i concerte. A fost construit de arhitectul Kotschi, din ordinul Ifigeniei d'Harcourt. Este centrul cultural i social al oraului. Biserica romano-catolic construit n anul 1888. n prezent este n procesul de restaurare. Biserica evanghelic construit n anul 1930, la marginea Parcului Englez. A fost proiectat de Gustav Dohnanyi. Monumentul piloiolor americani care comemoreaz prbuirea unui avion american chiar deasupra oraului. Turismul festivalier este mult mai bogat n staiunea Trenianske Teplice, dect n staiunea Bile Tunad, unde festivalurile sunt n numr mai mic i de o amploare mai mic: Festivalul cantecului, dansului si portului popular din Balvanyos, anual in luna iunie; Festivalul folcloric de la Cetatea Ica - Comuna Cernat, anual in iulie; Alaiul mascat - Comuna Cernat, anual, in luna decembrie;

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

n staiunea Trenianske Teplice se organizeaz festivaluri att de talie naional, dar i internaional, pe care o sa le enumerm n cele ce urmeaz: Carnavalul anual cu costume i mti tradiionale Premiul Karel apek a fost oferit nc din 1990 pentru promovarea lucrrilor artistice ale celoor 2 frai slovaci apek. Festivalul filmelor de art Campionatul de hockey de strad cu starurile slovace ale hockey-ului pe ghea Vara Muzical, cel mai vechi festival de muzic din Slovacia, care a ctigat susinerea Festivalul Muzicii de Camer din Europa Central, care s-a desfurat pentru prima dat n 1937. Festivalul artei meteugreti Competiia ecvestr care ofer marele premi din partea primarului oraului.

Dac analiz i mai detaliat posibilitile de agrement, vom observa diferene semnificative. Dac n staiunea Bile Tunad i activitile sportive se bazeaz pe o amenajarare rudimentar, cum ar fi pescuitul, zborul cu parapanta, off-road, plimbarea cu hidrobicicletele pe lacul Ciuca amplasat chiar n centrul staiunii, etc., n staiunea Trenianske Teplice unul dintre cele mai populare sporturi este tenisul. Cea mai des folosit este sala de sport Baraka (care ofer de asemenea minigolf i nchirieri de biciclete) care pe durata iernii ofer posibilitatea de a juca tenis pe terenuri acoperite. Dar mai sunt i alte terenuri de tenis n ora cu zgur sau cu iarb artificial. Trenianske Teplice i mprejurimile sunt dotate cu piste de biciclete, chiar dac nc nu n mod oficial. n nici una dintre staiuni nu pot fi omise agroturismul i clria.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

INFRASTUCTURA TURISTIC

Din pcate i n ceea ce priveste acest domeniu amenajarea staiunii Trenianske Teplice este mult mai coplex, dect staiunea romneasc. n ceea ce privete Bile Tunad posibiliti de cazare n condiii diverse, aici gsinduse hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, camping. Dintre acestea menionm: Hotel Fortuna 3*, Hotel Olt i Holet Ciuca 2*, Motel Bradul 3*, Vila Sperana 3*, Pensiunea Daniel, Pensiunea Szurdok, Pensiunea Pokat, Pensiunea Bianca, Pensiunea Geniana 2*, Pensiunea Iris 3* i Camping-ul Univers. Capacitatea hotelurilor este de 401 locuri, dintre care 30 la categoria 3*. n ceea ce privete camping-ul Univers, acesta este dotat cu construcii originale i cochete, cu aspect rustic, avnd diferite grade de confort: de la spaii pentru corturi, csue simple cu 2 paturi, la csue gen apartament dotate cu instalaii sanitare sau bungalow-uri pentru familii mai numeroase. Fiecare loc de campare este prevzut cu prize i loc pentru grtar. Aflate la doi pai de apele Oltului, terasele ofer servicii de calitate, cu muzic discret (live) i mncare bun, totul ntr-o ambian tinereasc, de bun gust. Una dintre atraciile staiunii este Restaurantul Stnca oimilor amplasat n mijlocul Lacului Ciuca, cu o capacitate de 40 de locuri. Vara se amenajeaz i o teras cu o capacitate de 250 de locuri. Restaurantul are orchestr proprie. n completare mai menionm cofetria i restaurantul Veveria, Restaurant Lcrmioara, Restaurant Balaton, Restaurant Laleaua, Restaurant Moara la Fgdu i Restaurant Seiche. Centrul de divertisment Univers deine un bar non-stop, discotec i 2 piscine.

Trenianske Teplice este dotat mai bine dect Bile Tunad, aici aprare categoria de cazare de 4* i 5*, care lipsete cu desvrire n staiunea romneasc. Observm c predomin complexele de cazare de 3*: Parkhotel na Barake 3*, Hotel Most Slavy 3*, Hotel Margit 3*, Hotel Flora 3*, Hotel Krym 3*, Hotel Slovakia 3*, Hotel Kristoff 3*, Vila Anna

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

3*, Pensiunea Baske 3*, Vila Marion 3*, fiind urmat de categoria 2*: Hotel Pax 2*, Pensiunea Atlantis 2*, , Hotel Mineral 2*, Pensiunea Vlara 2*, Pensiunea Viktoria 2*, Peniunea Esplande 2*, , Hotel Sonata 2*, Pensiunea Aqua 2*, Pensiunea Harmona 2*, Pensiunea Livia 2*. Staiunea Trenianske Teplice deine un important monument istoric, folosit i astzi ca baz de tratamen i relaxare. Este vorba despre cldirea Hammam. Aceast cldire cuprinde 1000 de locuri de nnoptare, toate renovate. n ceea ce privete alimentaia public i divertismentul, staiunea este dotat foarte bine, depind cu mult staiunea Romneasc la acest capitol. Aici exist o diversitate a unitilor de alimentaie i divertisment: restaurante, baruri, cluburi, cafenele, pizzerii i puburi. ncepem cu restaurantul de 3*Dedinka. Urmeaz apoi restaurantele: Oliwa, Fontana, Pivn zhrada u Bernarda, Terasa nad ponorkou. Complexul Zruen (discotec, restaurant, pub), cluburile R Club, Royal Club cu jocuri de noroc, C klub, Sokolova club, barul Judit, pizzeria Kopia i cafeneaua La Vita Caf. Tot n aceeai staiune gsim i o sal de concerte de 400 de locuri i 4 sli de conferin cu capaciti ce depesc 100 de locuri.

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

BIBLIOGRAFIE

Bonifaciu, S. (1989), Romnia Ghid Turistic, Edit. Garamond, Bucureti. Ghinea, D. (2002), Enciclopedia Geografic a Romniei, Edit. Enciclopedic, Bucureti.

Ielenicz, M. (2003), Romnia Enciclopedia Turistic, Edit. Corint, Bucureti. Firu, L. (2006), Diagnosticul i strategia de dezvoltare a turismului Balnear din Romnia, Edit. Mirton, Timioara.

Munteanu, L. (1978), Ghidul staiunilor balneoclimatice din Romnia ,

Edit. Sport Turism, Bucureti

Internet:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Trenianske_Teplice www.cimec.ro/Monumente/ParcuriNaturale http://www.slovakia.travel/entitaview.aspx? l=2&smi=108100&llt=1&idp=3084

http://www.teplice.sk http://www.trencin.sk/en/22149

Comparaia dintre amenajrile turistice ale staiunilor Bile Tunad i Trenianske Teplice

http://www.artfilm.sk/archiv/~act=info.html