Statiuni turistice si balneoclimaterice din Romania

Statiuni > Statiuni Romania

Amara - statiune balneoclimaterica situata la 7 km. nord-vest de Slobozia si 126 km.
deBucuresti, pe malul lacului Amara. Statiunea Amara este renumita pentru eectele curative ale ale namolului
sapropelic din lac, aceasta dispune de instalatii pentru impac!etari cu namol si bai calde si bazine cu apa sarata
provenita din lac.
Arieseni - statiune climaterica situata in "untii Bi!or, la o altitudine de 1.###-1.1## metrii, la
izvoarele Ariesului "are, destinata sporturilor de iarna. $omuna Arieseni se ala la %ranita dintre &udetele Alba si
Bi!or, reprezentand un punct de plecare pe traseele de escalada si drumetie din "untii Apuseni.
Balta Alba - statiune balneoclimaterica situata la 2# km. de Ramnicu Sarat si '6 km. de Buzau, pe malul
lacului Balta Alba, la o altitudine de (# metrii.
Badesti - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 6# de km. de "unicipiul )itesti, la 17# m
altitudine, ce dispune de aparatura moderna de tratament, bai calde cu apa minerala, electroterapie,
kineoterapie si bazine cu apa termala minerala.
Baile Boghis - statiunea cu apa termala situata pe *rumul +udetean *+ 1,1* in comuna
Bo%!is, &udetul Sala&, oera clientilor sai pro%rame si proceduri de recuperare si intretinere a sanatatii
corporale precum kinetoterapie, izioterapie, itoterapie, balneoterapie, masoterapie, termoterapie, !idroterapie.
Baile Olanesti - statiune situata in partea de nord-est a -lteniei, la 1. km. de Ramnicu
/alcea, la o altitudine de 07' m, la poalele "untilor $apataneni, pe ambele parti ale paraului -lanesti. 1n
Statiunea Baile -lanesti se ala cele mai multe izvoare minerale din Romania, din dotarile acesteia amintind
aparatura de tratament cu bai calde cu apa minerala, electro-izioterapie, !idro-termoterapie, precum si altele.
Baile Herculane - cea mai vec!e statiune din Romania, situata la 1, km. de -rsova si 01 km.
nord-vest de *robeta 2urnu Severin, in /alea $ernei, la o altitudine de 16' m. Statiunea Baile 3erculane,
atestata documentar din anul 1'( e.n. este renumita in toata lumea pentru puterea tamaduitoare a izvoarelor sale
termale. )eisa&ul deosebit al statiunii este dat de "untii $ernei si "untii "e!edinti, care o incon&oara. )rintre
dotarile statiunii se numara bazine pentru bai cu ape minerale termale suluroase si clorurosodice, instalatii de
aerosoli si in!alatii cu ape minerale, aparatura pentru !idroterapie, electroterapie si kineoterapie, cabinete
medicale, sali de %imanistica medicala. Atractiile turistice ale zonei sunt4 ruinele statiunii termele romane, 5rota
3aiducilor, 5rota cu Aburi, )estera 3otilor, $!eile *omo%ledului si $ascada $ernei.
1
Baile Felix - statiune balneoclimaterica, printre cele mai renumite, situata la . km. sud de
-radea, in $ampia $risurilor, la o altitudine de 10# m. Statiunea Baile 6eli7 dispune de o bo%ata baza de
tratament ormata din instalatii pentru bai la cada, impac!etari calde cu namol si paraina, bazine cu apa minerala
termala, aparatura pentru kineoterapie, !idroterapie, piscine cu apa termala acoperite si in aer liber, sali pentru
%imnastica medicala,cabinete medicale.
Baile Tusnad - renumita statiune balneoclimaterica, situata la (7 km. sud de "iercurea $iuc,
la poalele masivului 3ar%!ita, lan%a lacul $iucas, la o altitudine de 6'# m. Statiunea Baile 2usnad dispune de
instalatii moderne pentru bai minerale carbo%azoase, aerosoli si in!alatii, sali de masa&, electroterapie si
!idroterapie. 8acul $iucas din apropiere este un loc de a%rement propice pentru plimbari cu barca si canota& pe
timpul verii si patina&, iarna.
Baile Govora - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 2# km. sud-vest de Ramnicu
/alcea, in depresiunea subcarpatica a -lteniei, la o altitudine de (6# m. Bazele de tratament ale statiunii dispun
de instalatii pentru impac!etari cu namol, bai calde cu ape minerale, electroterapie, sali pentru %imnastica
medicala, terapie respiratorie.
Baile Calacea - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la (. km. nord
de2imisoara. 9nul din punctele de atractie ale statiunii Baile $alacea este %radina zoolo%ica amena&ata in mi&locul
statiunii, unde se %asesc azani, pauni, iepuri de casa si de camp, rate salbatice, dar si e7emplare de 2itica si
1van, adica de pisici %ri de Rusia.
Baile 1 Mai - statiune situata la . km. de -radea, si 2 km de Baile 6eli7, la o altitudine de 10# m,
incon&urata de paduri de ste&ar, ce dispune de instalatii pentru bai cu apa minerala termala, bazin cu apa
minerala termala si sali de %imnastica medicala.
Baile Tinca - statiune situata la 2' km. de Salonta, la o altitudine de 1(# metrii.
Baile Baita - statiune balneoclimaterica, situata la 0( km. de "unicipiul $lu&-:apoca si 1 km. de 5!erla.
Baile Sarate - statiune balneoclimaterica situata la 0 km. de 2urda, la o altitudine de ('# metrii.
Baile Coocna - statiune balneoclimaterica situata la 2# km. de "unicipiul $lu&-:apoca.
2
Baile !igodin - statiune balneoclimaterica, situata la ( km. de "iercurea $iuc, la o altitudine de 6'#
metrii.
Baile Homorod - statiune balneoclimaterica situata la 17 km. de -dor!eiu Secuiesc, la o
altitudine de 72' metrii. Baile 3omorod este alata la 1. km distanta de -dor!eiu Secuiesc, (0 km de "iercurea-
$iuc si 6 km de /la!ita, de care apartine din punct de vedere administrativ.
8ocalitatea este asezata pe valea raului 3omorodul "are si a paraului Bailor, cu un microclimat tipic subalpin,
iind erita de vanturi, si este propice recrearii, si reacerii in staril postoperatorii.
Balvan"os - statiune balneoclimaterica permanent, situata la 67 km. de Santu 5!eor%!e, pe
versantul estic al "untilor Bodoc, la o altitudine de .## m. Statiunea dispune de instalatii pentru bai cu apa
minerala carbo%azoasa, bai de plante, bazine descoperite cu apa minerala carbo%azoasa.
Baisoara - statiune situata la '' km. de "unicipiul $lu&-:apoca, pe versantul estic al masivului "untele
"are, la o altitudine de 1.(.' m, cautata in principal de catre iubitorii sporturilor de iarna, dar si pentru
vanatoare si pescuit.
Belis Fantanele - statiune climaterica permanenta, situata la 2' km. de 3uedin, la o altitudine de 1.('#
m, care dispune de un lac de acumulare in apropiere, ce oera numeroase posibilitati de a%rement, dar se
poate practica si sc!i pe partiile naturale din zona.
Biborteni - statiune balneoclimaterica de sezon, situata la 0' km. nord de Santu 5!eor%!e, la o
altitudine de 0,# m, renumita pentru apele sale minerale.
Bica# - centru turistic situat la 2. km. vest de )iatra :eamt, la poalele "asivului $ea!lau, la o altitudine
de 0(# m, asezata pe malul lacului 1zvorul "untelui, oera diverse posibilitati de a%rement prin cursele pe lac
cu barci cu motor, vaporase ori salupe.
Bodoc - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 1' km. nord de Santu 5!eor%!e, alata la o
altitudine de ''# metrii.
Borsa Maramures - statiune balneoclimaterica si de odi!na, situata la poalele "untilor
Rodnei, la o altitudine de .'# m, incon&urata de paduri de brad. Statiunea Borsa dispune de partii de sc!i cu
3
dierite %rade de diicultate, o trambulina naturala si retea de transport pe cablu ormata din telescaun si teleski,
iind una din statiunile preerate de iubitorii sporturilor de iarna, dar si pentru amatorii de drumetii in natura.
Borsec - renumita statiune balneoclimaterica de traditie vec!e, situata la 26 km. de 2oplita, in
depresiunea intramontana Borsec, intre "untii 5iur%eului si Bistritei, la o altitudine ma7ima de 1.### m.
Statiunea Borsec, numita si ;Re%ina apelor minerale;, este recunoscuta pentru apele sale minerale cu eecte
tamaduitoare si a calitatilor terapeutice si dispune de numeroase instalatii de tratament.
Bradetu - statiune balneoclimaterica de interes local, situata la 2. km. de $urtea de Ar%es, la o
altitudine de 62. m, cu un climat de depresiune.
Bu#ias - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la (0 km. de 2imisoara, intre dealuri cultivate cu
vita de vie, la o altitudine de 12. m, ce dispune de baze de tratament dotate cu aparatura moderna, instalatii
pentru bai calde cu apa minerala, electroterapie, !idroterapie, %imnastica medicala si acupunctura.
Ba#na - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 72 km. de "unicipiul Sibiu, recunoscuta
pentru eectele curative ale izvoarelor sale de ape minerale si a namolurior terapeutice.
Calimanesti$Caciulata - statiune balneoclimaterica renumita din Romania, situata la 1. km. de Ramnicu
/alcea, la iesirea din $arpatii "eridionali, la o altitudine de 26# m. Statiunea $alimanesti-$aciulata este
vestita, inca de pe vremea romanilor, pentru eectele terapeutice ale apelor sale minerale si dispune de
instalatii moderne pentru bai, !idroterapie, electroterapie, kinetoterapie, aerosoli, sali de %imnastica medicala.
8a $aciulata se mai ala si un sanatoriu pentru tratarea !epatitei epidermice si unul pentru bolnavii de silicoza.
Cam%ulung Moldovenesc - statiune climaterica situata la 7# km. de Suceava, la o altitudine
de 6(# m, intr-un peisa& montan, reprezentand si punctul de pornire spre "asivul Rarau.
*atorita pozitiei sale %eo%raice avorabile, orasul este punctul plecare pentru principalele destinatii turistice
bucovinene, in special pentru vizitarea celebrelor monumente de ar!itectura medievala, manastirile4 /oronet,
3umor, /atra "oldovitei, Sucevita, *ra%omirna, si "anastirea )utna.
Cainele Bai - statiune balneoclimaterica de sezon, de interes local, situata la 0# km. de Ramnicu Sarat.
Statiune renumita de odi!na si tratament din Romania, accesibila in toate anotimpurile, situata in sud-estul
central al Romaniei, pe raza comunei "aneciu din &udetul )ra!ova, pe raul 2elea&en, in depresiunea 2elea&en,
la poalele muntilor $iucas din ormatiunea $arpatilor -rientali, la o altitudine de .71 m si o distanta de
apro7imativ 6# km nord de "unicipiul )loiesti.
4
Cheia - statiune renumita de odi!na si tratament din Romania, accesibila in toate anotimpurile,
situata in sud-estul central al Romaniei, pe raza comunei "aneciu din &udetul )ra!ova, pe raul 2elea&en, in
depresiunea 2elea&en, la poalele muntilor $iucas din ormatiunea $arpatilor -rientali, la o altitudine de .71 m si o
distanta de apro7imativ 6# km nord de "unicipiul )loiesti
Colibita - zona turistica cu peste o suta de vile si cabane <osta statiune climaterica=, situata la 1. km.
de )rundul Bar%aului, la o altitudine de .(# m, alata pe malul lacului de acumulare $olibita.
Covasna - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la (1 km. de Santu 5!eor%!e, la poalele
versantului vestic al "untilor Bretcului, la o altitudine de 6## m, inzestrata cu izvoare de apa minerala cu
debite mari si o mare valoare terapeutica. Statiunea $ovasna detine baze de tratament ormate din bai calde
cu ape carbo%azoase si minerale, impac!etari cu paraina, precum si un spital cu proil cardiolo%ic si doua
sanatorii pentru tratarea sec!elelor de reumatism cardiovascular si de !epatita, pentru copii.
Crivaia - statiune climaterica, situata la 1' km. de Resita, pe malul lacului de acumulare /aliu%, la o
altitudine de 6'# m.
&urau - statiune climaterica si de odi!na, situata la 6# km. de )iatra :eamt, la poalele "asivului
$ea!lau, la o altitudine de .## m. Statiunea *urau dispune de o baza de tratament medical A>urvedic, cu
procedee naturiste, iind cautata pentru amatorii sporturilor de iarna si a iubitorilor de drumetii in natura.
Geoagiu Bai - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 2# km. de -rastie, la poalele "untilor
"etalieri, la o altitudine de ('# m, recunoscuta pentru calitatile apelor sale termale si a climatului tonic,
reconortant. Statiunea dispune de o policlinica balneara, unde se pot ace bai termale cu apa minerala,
termoterapie, kinetoterapie, !idro-electrooto, impac!etari cu namol, %imnastica medicala.
'#vorul Muresului - statiune climaterica situata la 1. km. de 5!eor%!ieni, la o altitudine de ,## metrii.
(acu Rosu - una dintre cele mai rumoase staiuni de odi!na din Romania, situata la (# km. de
Bicaz, la o altitudine de ,.# m. Statiunea 8acul Rosu se ala pe malul 8acului Rosu, stra&uita de Su!ardul "are si
Su!ardul "ic, in apropiera $!eii Bicazului, o atractie turistica importanta pentru pasionatii de alpinism, canota&,
pescuit, sc!i sau drumetii in natura.
(acul Sarat - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la ' km. de Braila, in $ampia Bara%anului,
la o altitudine de 2' m. )e undul lacului se ala namol terapeutic cu %rad mare de mineralizare, unul dintre
cele mai importante namoluri sapropelice din tara noastra. Statiunea 8acul Sarat dispune de instalatii pentru
5
bai si impac!etari calde cu namol, !idroterapie si electroterapie, aerosoli, cultura izica medicala si bai reci cu
namol.
(i%ova - statiune balneoclimaterica, situata la (' km. de Arad, in 8unca "uresului, la o altitudine de 1(.
m. )entru tratament, statiunea dispune de instalatii pentru bai calde cu apa minerala, !idroterapie si
electroterapie, solarii pentru aero!elioterapie.
Malnas Bai - statiune balneoclimaterica, situata pe /alea -ltului, in aval de deileul de la 2usnad, la o
altitudine de '6' metrii.
Moneasa - statiune balneoclimaterica, situata la 1. km. de Sebis, la poalele muntilor $odru "oma, la o
altitudine de 2.# m, cu ape minerale renumite inca de pe vremea romanilor. Aparatura de tratament a statiunii
cuprinde instalatii pentru bai calde cu apa minerala, izioterapie, electroterapie, impac!etari cu paraina,
aero!elioterapie.
Ocna Mures - statiune balneoclimaterica dispusa pe partea stan%a a "uresului, la o altitudine de 2'. m,
ce dispune de lacuri saline si instalatii pentru aeroterapie, !elioterapie, electroterapie si bai calde cu apa
minerala sarata.
Ocna Sibiului - statiune balneoclimaterica permanenta, alata la 10 km. de Sibiu, in
*epresiunea Sibiului la o altitudine de 01# m. 1n prezent 1' lacuri cu apa minerala cloruro-sodica ocupa
locasurile vec!ilor saline, cu eecte curative deosebite.
Ocna Sugatag - statiune balneoclimaterica dispusa la 2# km. de Si%!etul "armatiei, la poalele lantului
vulcanic 5utai-2ibles, la o altitudine de 0,# metrii.
)asul Tihuta - zona turistica alata in "untii Bar%aului, la o altitudine de 1.227 m, care dispune de partii
de sc!i si sanius amena&ate si o retea de transport pe cablu ormata din teleski si telescaun.
)altinis - statiune turistica si climaterica permanenta, situata la (2 km. de Sibiu, in "untii
$ibinului, la o altitudine de 1.002 m. Statiunea )altinis este recomandata pentru tratarea asteniilor, a sec!elelor
pulmonare, !ipertiroidie beni%na si surmena&. *easemeni aici se pot practica sporturi de iarna, iind amena&ate
partii cu dierite %rade de diicultate, precum si o retea de transport pe cablu ormata din teleski, telescaun si
bab>lit.
6
)raid - statiune balneoclimaterica, dispusa la 7 km. de Sovata, recunoscuta pentru microclimatul de
salina.
Sarata Monteoru - statiune balneoclimaterica situata la 1. km. de Buzau, incon&urata de dealuri
impadurite si terase cu vita de vie, dispusa la o altitudine de .6 m, ce dispune de instalatii de tratament pentru
bai calde cu ape minerale, bazine in aer liber, sali de %imnastica medicala, !idroterapie si electroterapie.
Sacelu - statiune balneoclimaterica situata la (2 km. de 2ar%u +iu, la o altitudine de (0# m, ce dispune
de instalatii pentru bai cu apa minerala, impac!etari cu namol si bai in aer liber.
Sangeor# Bai - statiune balneoclimaterica situata la (# km. de :asaudla o altitudine de 06' m, cu
bo%ate izvoare de apa minerala si instalatii de !idroterapie si electroterapie, impac!etari cu namol si paraina.
Sangeorgiu de Mures - statiune alata la 6 km. de orasul 2ar%u . Semenic - statiune climaterica situata
la 0# km. de Resita, la o altitudine de 1.0## m, cu zapada abundenta si partii amena&ate de sc!i si sanius si o
retea de transport pe cablu ormata din telescaun,bab>ski si skilit.
Slanic Moldova - renumita statiune balneoclimaterica, situata la 1. km. de 2ar%u -cna, pe /alea
Slanicului, in $arpatii Rasariteni, la o altitudine de '(# m. ce beneiciaza de peste 2# de izvoare de apa
minerala. Baza de tratament a statiunii este ormata din instalatii pentru terapie respiratorie, bai calde cu ape
minerale, kinetoterapie, !idroterapie si electroterapie, cabinete medicale.
Sovata - statiune renumita, situata la 1' km. de 2ar%u "ures, la poalele "untilor $ur%!iului, la o
altitudine de '## m, cu !oteluri dotate cu instalatii de tratament moderne, pentru impac!etari cu namol,
!idroterapie, electroterapie si kinetoterapie.
Stana de *ale - statiune permanenta, situata la 20 km. de Beius, la poalele /arului )oieni, la o
altitudine de 1.1## m, cu baza de tratament ormata din bai de plante, iono%alvanizari, sauna, ma%netodialu7
si masa&. Statiunea mai este prevazuta cu partii de sc!i cu %rade dierite de diicultate.
Straa - Statiunea Stra&a este situata la altitudinea de 100# m, in apropierea localitatii 8upeni
din &udetul 3unedoara. Stra&a a ost catalo%ata ca si statiune turistica in anul 2##2 datorita celor sapte partii de
sc!i amena&ate aici si dotate cu instalatie de transport pe cablu, iar cinci dintre acestea avand si de instalatie de
iluminat pe timp de noapte.
7
*atra &ornei - /atra *ornei se ala la 1#' km departare de municipiul Suceava, 0# km
de $ampulun% "oldovenesc, .' km de municipiul Bistrita.
$el mai apropiat aeroport se ala in municipiul Suceava. Accesul se mai poate ace si pe /alea Bistritei pe
soseaua ce lea%a municipiul )iatra :eamt de /atra *ornei.
*oineasa - statiune balneoclimaterica permanenta, dispusa pe valea raului 8otru, la o
altitudine medie de 7## m. la 6# km. de Ramnicu /alcea. 2uristii cazati in statiune se pot bucura de drumetii,
e7cursii si plimbari pe lacul /idra, sc!i in apropierea lacului /idra, un peisa& montan superb, pescuit de pastravi in
raurile 8otrului, liniste si rela7are. *in /oineasa pornesc diverse trasee turistice, catre lacul de acumulare /idra,
lacul %laciar $iun%et si padurea rezervatiei naturale 8atorita, cataractele 8otrului, -barsia 8otrului.
Amara este un oras situat in &udetul 1alomita, in sud - estul Romaniei, in estul $ampiei Romane, pe malul lacului
Amara, la distanta de , km de orasul Slobozia, cu un climat continental de stepa, cu veri calduroase si ierni reci.
2emperatura medie anuala este de 1#.(?$. )recipitatiile sunt reduse, iar umiditatea medie anuala a&un%e la 6(@.
1arna, predomina vanturile din nord-est.
Statiunea Amara este recomandata pentru tratamentul bolilor reumatice de%enetative <spondiloza, artroza,
poliartroza=, a bolilor reumatice inlamatorii <reumatismul inlamator=, bolile %inecolo%ice <mertosalpin%ita cronica,
insuicienta ovariana, sterilitate secundara= dar si a disunctiilor asociate <dermatolo%ice, endocrine=.
Statiunea Amara dispune de acilitati pentru bai calde in cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si
aplicari cu namol, pla&a de pe malul lacului si aplicari de namol rece si bai in lac.
8ocalitatea a ost atestata documentar in timpul domnitorului "atei Basarab, care a inzestrat manastirea ridicata
de el in Slobozia cu intinse terenuri in &urul lacului. 1n 1.60, prin secularizarea averilor manastiresti, aceste
terenuri au ost preluate de stat. Atunci au luat iinta primele asezari omenesti. *ocumentele timpului retin ca
bilant al unui sezon de cura4 un numar de 0'2 de bolnavi si (2## de bai.
Amara a atras atentia lui ). )oni, caruia i se datoreaza primele analize c!imice ale apei lacului, in 1..7. 1n 1.,6,
la 0 ani dupa ce autoritatile &udetene au decis sa iniinteze un serviciu al bailor, insarcinat cu e7ploatarea
instalatiilor de bai calde, Amara este olosita amplu de populatie, sezonier.
(acul Amara, cu o lun%ime de 0 km si o latime ce variaza intre 2## si .## m, este alimentat cu ape de siroire
care spala elorescentele produse la supraata rocilor din $ampia Romana de catre apele subterane incarcate de
saruri <predominant sulati si cloruri=. Sulatul de ma%neziu si sulatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa
8
lacului, ii dau %ustul oarte amar care masc!eaza %ustul sau sarat.
:amolul sapropelic este ne%ru <in contact cu aerul devenind cenusiu=, unsuros, sarat si are un miros oarte
puternic de !idro%en sulurat. Al contine 01@ saruri anor%anice, (, @ substante or%anice si 2# @ apa.
Obiective turistice din statiune si din im%reurimi
parc dendrolo%ic
"uzeul +udetean din Slobozia <colectii de ar!eolo%ie, arta plastica, istorie, arta populara=B
"uzeul A%riculturii - SloboziaB
$entrul $ultural ;1onel )erlea; - Slobozia,
Biserica ;Sintii /oievozi; <osta manastire construita in 162.= - SloboziaB
"onumentul Aroilor din )rimul Razboi "ondial - SloboziaB
"anastirea din comuna Balaciu, ctitorita de domnitorul *imitrie 5!ica 11
)iscul $rasani <vesti%ii %eto-dacice din sec. 1/ 1.3.=
"uzeul satesc de etno%raie din comuna 1on Roata
Ti%uri de %roceduri+
C bai calde cu namol
C impac!etari cu namol
C aplicatii de cataplasme cu namol rece
C cure interne cu ape minerale
C electroterapie si !idroterapie
C aero!elioterapie
Contraindicatii+
C tuberculoza pulmonara evolutiva
C aectiuni cardiovasculare
C stari de neliniste si insomnii provocate de nevroza
C boala BasedoD
C astm
$omuna Arieseni se ala la %ranita dintre &udetele Alba si Bi!or, la o altitudine de 1.### m, reprezentand un punct
de plecare in traseele de escalada si drumetie din "untii Apuseni. )e timp de iarna, aceste locuri sunt asaltate de
turisti din &udetele invecinate si din toata tara, care vin aici pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru partia de
sc!i /artop Arieseni, pentru rela7are si pentru peisa&ele deosebite ale Apusenilor. )ro%noza meteo.
9
1ntrea%a zona este deosebit de atra%atoare, numeroase obiective interesante asteptandu-si vizitatorii. 9n loc care
nu trebuie ratat este 5!etarul de la Scarisoara, enomen carstic unic in Romania, situat la o distanta de numai 1'
km de Arieseni. Alte repere importante sunt )estera )oarta lui 1onele, )estera )ortile Bi!orului, 5roapa
Ru%inoasa, si acesta este un enomen carstic deosebit pentru tara noastra, )estera 9rsilor sau $asa memoriala
Avram 1ancu.
*e asemenea, se pot vizita manastirile 8upsa si )osada, iar pe timpul verii puteti ace o e7cursie inedita la 2ar%ul
de ete de pe "untele 5aina.
)artia *arto% este in proprietatea )rimariei Arieseni, doar terenul de sub stalpii de telesc!i este concesionat,
Ensa autoritatile locale intentioneaza ca in viitorul apropiat sa mai amena&eze inca patru partii.
$onsiliul 8ocal Arieseni va concesiona '# de !ectare de teren investitorilor care intentioneaza sa construiasca
!oteluri si vile in apropierea partiei de sc!i /artop Arieseni.
)artia de sc!i /artop este asaltata de sc!iori mai ales la sarsit de saptamana, atunci cand unctioneaza si
instalatia de nocturna, adica vinerea si sambata intre orele 1.,## si 2#,(#. Accesul cu sanii nu este permis pe
partie, pentru ele iind amena&ata o panta mai mica.
*urata medie a sezonului de sc!i En aceasta re%iune se intinde din luna decembrie pana in martieFaprilie. $ea
mai renumita partie de sc!i din aceasta zona este partia de sc!i /artop, oarte bine in%ri&ita si dotata cu telesc!i si
utila&e de intretinere a zapezii. 8un%imea totala a partiei este de 1 ### de metri, cu o dierenta de altitudine de 2##
m, %rad de diicultate mediu, beneiciind si de instalatie de nocturna.
*aca nu aveti ec!ipament pentru sc!i sau pentru alte sporturi de zapada, se poate inc!iria orice ec!ipament la
preturi rezonabile. *e e7emplu, saniuta se inc!iriaza cu 1# lei pe zi, sc!iurile cu 2# lei, iar telesc!iul costa ' lei
pentru adulti si ( lei pentru copii.
Obiective turistice Arieseni+ 5!etarul Scarisoara, )estera 9rsilor, 5roapa Ru%inoasa.
BA'(, BOGH'S

Statiunea cu apa termala Baile Boghis situata pe *rumul +udetean *+ 1,1* in comuna Bo%!is, &udetul Sala&,
este alimentata de ( ora&e cu apa rece <potabila= si ( ora&e cu ape minerale suluroase, sodice, bicarbonatate,
iodurate, clorurate si termale cu temperatura de G02 %rade $elsius.
$ele mai apropiate orase de Baile Bo%!is sunt $lu&-:apoca situat la 1(' de km , Halau - 0' de km si Simleu-
Silvaniei la 1' km .
10
Beneiciind de o pozitie pitoreasca si prezenta apelor termominerale, statiunea Baile Bo%!is este una dintre
statiunile balneoclimaterice cu caracter permanent, preerate de oarte multi turisti.

Baza de tratament a statiunii Baile Bo%!is este ormata din sala de asteptare cu receptie, trei cabinete medicale
cu sali pentru kinetoterapie, izioterapie si respectiv masa& rele7o%en, sala cu bazin de balneatie, sala cu un
bazin de !idrokinetoterapie, sala cu doua vani pentru !idroterapie, un punct de asistenta medicala si prim a&utor.
Statiunea cu apa termala Baile Bo%!is oera clientilor sai urmatoarele pro%rame si proceduri de recuperare si
intretinere a sanatatii corporale4 consultatie initiala, consultatie de control, kinetoterapie, izioterapie, itoterapie,
balneoterapie, masoterapie, termoterapie, !idroterapie, asistenta medicalaFprim a&utor cu administrare
intravenoasa de medicamente.
*atorita calitatilor apei termale, Baile Bo%!is este indicata pentru tratarea urmatoarelor aectiuni4
- reumatismale de%enerative cronice I spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze,
- reumatismale abarticulare I tendomioze, periartrita scapulo!umerala,
- neurolo%ice perierice I pareze usoare si sec!ele minore dupa poliomelita,
- post traumatice I redori articulare post traumatice, stari dupa operatii pe musc!i, articulatii si oase, stari dupa
entorse, lu7atii si racturi,
- %inecolo%ice I insuicienta ovariana, cervicite cronice,
- boli de nutritie si metabolism,
- dermatolo%ice.
BA'(, CA(AC,A
Situata in $ampia Banatului, statiunea balneoclimaterica Baile Calacea este situata la 2# km de 2imisoara si (7
km de Arad, la o altitudine de 117 m, aceasta iind deservita de statia $.6.R. Baile $alacea si se intinde pe o
supraata de circa 1' !ectare, din care parcul ocupa nu mai putin de 10 !ectare, aici alandu-se o padure de
salcam si un lac cu nueri albi si rate salbatice, precum si un parc cu arbori seculari.
8acul cu nueri se intinde pe apro7imativ 0## mp, in anul 1,,6 aici au ost adusi de la Baile 6eli7 trei nueri albi
denumiti stiintiic :>mp!eea 8otus, varietatea termalis.
9nul din punctele de atractie ale statiunii Baile $alacea este %radina zoolo%ica amena&ata in mi&locul statiunii,
unde se %asesc azani, pauni, iepuri de casa si de camp, rate salbatice, dar si e7emplare de 2itica si 1van, adica
de pisici %ri de Rusia. 8an%a intrarea in comple7, care este libera, a ost amena&at un spatiu special, unde traiesc
sapte cerbi lopatari si caprioare.
8a apro7imativ ' km de Baile $alacea, in localitatea Satc!inez, e7ista o rezervatie de e%rete albe, motiv pentru
care asezarea mai este numita si "ica *elta a Banatului. 2uristii se pot bucura astel de natura si liniste, pentru
11
cateva ore, sa admire nuerii pe lac, sau sa priveasca animalele din micuta %radina zoolo%ica.
Statiunea dispune in total de 2'# locuri, din care sunt puse in prezent la dispozitia vizitatorilor 6( de locuri in
camere conort 1, cu doua paturi, %rup sanitar si baie proprie si alte 0# de locuri in camere conort 11, cu %rup
sanitar si baie comuna, precum si 1## de locuri in casute de campin%.
Se pot or%aniza e7cursii la 2imisoara, 8u%o&, Recas, unde se ala 1ntreprinderea /inicola si !er%!elia de cai de la
1zvin, manastirile de la Radna, Sa%, Bodro%, sau rezervatia ornitolo%ica de la Satc!inez.
- alta atractie a statiunii Baile $alacea o constituie si strandul cu dimensiuni olimpice si cu o baza sportiva,
terenuri de otbal, tenis si locuri de &oaca pentru copii. $ampin%ul alat in apropiere dispune de peste 1## de locuri
de cazare. 6actorii naturali de cura sunt cunoscuti inca din primele decenii ale secolului al JJ-lea, statiunea iind
apreciata pentru apele minerale termale cu o temperatura de apro7imativ 0#?$, bicarbonate si calcice.
'ndicatii Tera%eutice+
Apele termale sunt recomandate in urmatoarele aectiuni4
$ura e7terna4
- )roilactica pentru deicientele constitutionale ale aparatului locomotor si aectiuni proesionale determinate de
munca in conditii de umiditate, vibratii, trepidatii
- 2erapeutica in aectiuni reumatismale de%enerative <spondiloza, co7actroza, %onartroza etc.= abarticulare,
inlamatorii stabilizate <spondilita anc!ilozata, poliartrita reumatoida in stadiile 1 si 11 =, lumba%o cronic prin
discopatie, stari recente dupa !ernia de disc operata, aectiuni ortopedico-traumatice <stari dupa interventii
c!irur%icale ortopedice, proteze de sold=B
$ura interna4
- 5astrite cronice, enterocolapatii cronice nespeciice, aectiuni !epatobiliare, litiaza renala uricaB
- Baza de tratament asi%ura bai individuale la vana, !idrokinetoterapie, electroterapie <iono%alvanizari, bai
%alvanice, curenti diadinamici, intererentiali, ultrasunete, unde scurte, ma%netoterapie=, terapie laser, impac!etari
cu paraina, solu7, ultraviolete, acupunctura, aerosoli, masa&, kinetoterapieB
$ontraindicatii4
- Aectiuni articulare acute, tumori mali%ne, sarcina, !ipertensiune arteriala cu valori de peste 1.#F1##mm 3%,
insuicienta cardiaca, tuberculoza pulmonara si e7trapulnomara, epilepsie.
Statiunea Baile Felix
Statiuni > Statiuni Romania
Baile Felix - statiune balneo-climaterica, printre cele mai renumite, situata la . kmsud de -radea, in $ampia
$risurilor, la o altitudine de 10# m. Statiunea Baile 6eli7 dispune de o bo%ata baza de tratament ormata din
instalatii pentru bai la cada, impac!etari calde cu namol si paraina, bazine cu apa minerala termala, aparatura
pentru kineoterapie, !idroterapie, piscine cu apa termala acoperite si in aer liber, sali pentru %imnastica
medicala,cabinete medicale.
Relieul statiunii este unul comple7, dispus in trepte, de la est, "untii Bi!orului cu v. $urcubata "are de 1..0,
m, "untii /ladeasa, $odru "oma, )adurea $raiului, )lopis, despartiti de depresiunile Beius si /ad-Borod, spre
vest, ,# m in $ampia &oasa a $risurilor. )redominanta calcarului a avorizat aparitia unui pitoresc relie carstic
- platoul )adis presarat cu tuneluri, cascade subterane, lacuri, paduri, canioane si %!etari.
12
Rezervatia cu nueri din Baile 6eli7, Strandul cu valuri din Baile 1 "ai <cel mai vec!i din Romania- apro7. 1#7 ani=.
Strandul cu apa termala Apolo <1,##=. 8acul cu nueri din Baile 1 "ai, rezervatie naturala care ocroteste ( specii
naturale prote&ate4 :>mp!aea 8otus 2!ermalis <varietate unica En Auropa, relicva a erei tertiare=, pestele Rosioara
lui Racovita <specie endemica, denumita dupa naturalistul romKn Amil Racovita= si melcul "elanopsis )arre>ssi.
6enomenul carstic de pe *ealul Somleului, Avenul de la Betia sau Avenul 3udra Bradii <impropriu numit de
localnici $raterul de la Betia=. Acesta are o adKncime de .6 de metri, putul sau avKnd o cadere aproape verticala
de '0 metri.
$limatul cu ierni blande si veri moderate avorizeaza e7istenta unei paduri de oioase Entinse, care dau celor doua
statiuni o atmosera ideala in orice anotimp, acandu-le propice pentru rela7are si tratament, incat ploaia sau ri%ul
iernii nu reprezinta nici un impediment pentru o baie cu apa %eo-termala, in aer liber.
1n Baile 1 "ai e7ista si cel mai vec!i bazin cu valuri din Romania.
Cei interesati de cultura si civili#atia locala %ot vi#ita urmatoarele obiective+
- $apela de la 3aieu, o impresionanta biserica-sala de sor%inte medievala <sec. J1/=, En care se mai pot observa
elemente ar!itecturale romanice, cisterciene si %otice <restaurata En anul 1,77=B
- $ladirea Saniarm, o osta manastire apartinatoare ordinului calu%aresc S. /incentiu, rumoasa cladire de
ar!itectura baroca, construita in sec. al J/111-lea.
- Biserica ortodo7a din Rontau <sec. J/=
- Biserica unita <%reco-catolica= din 3aieu <1,#6=B
- Biserica de lemn din Brusturi si Biserica 5reco-$atolica din Baile 6eli7.

$ele doua localitati suburbane ale -radei, alate la circa . km de oras, au devenit sinonime cu notiunea de
statiune balneara, iind cele mai cunoscute din Romania si oarte cautate in aara %ranitelor. 1zvoarele cu apa
%eo-termala au proprietati curative certiicate, iind oli%ometalice, bicarbo-natate, calcice si sodice, iar namolurile
au proprietati sapropelice.
Statiunea Baile Govora
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea Baile Govora se ala in &udetul /alcea, in zona depresionara subcarpatica din nord-estul -lteniei, la 21
km de Ramnicul /alcea, pe o derivatie a soselei catre 3orezu si 2ar%u-+iu, la o altitudine de (6#-(.# m, situata
intr-o re%iune de dealuri si coline acoperite de paduri de a% , ste&ar, molid, brad si salcam. Statiunea a ost
recventata de numerosi turisti in decursul anilor.
Baile 5ovora este atestata ca statiune balneoclimaterica, aici e7istand spatii comerciale, sali de conerinte,
asistenta medicala permanenta si mi&loc de transport pentru ur%ente medicale, asistenta medicala balneara,
punct armaceutic, centru de inormare turistica, muzeu de ar!eolo%ie, locuri de promenade illuminate si
amena&ate, terenuri sportive, terenuri de &oaca pentru copii si parc balnear.
Cum se %oate aunge in statiunea Baile Govora+
Rutier4 Bucuresti - )itesti <A 1= - Ramnicu /alcea <*: 7= - Baile 5ovora <*: 67=
6eroviar4 2oate trenurile opresc in 5ara 5ovora sau 5ara Ramnicu /alcea de unde se pot lua curse auto pana in
13
statiune.
Aerian4 aeroportul Sibiu I 1## km, Bucuresti I 2## km, $raiova la 11# km.
*istante catre principalele orase din zona4 )itesti I .# km, Sibiu I 12# km, $raiova I 1'# km, Bucuresti I 2##
km. Brasov -21# km, 2%. +iu I 1## km.
5ovora este una din cele mai bo%ate statiuni in ape iodurate si bromurate din Auropa, iodul si bromul iind de
ori%ine or%anica. $limatul este continental moderat cu inluente mediteraneene, sedativ cu predominanta
aeroionilor ne%ativi si incarcatura minima cu polenuri aler%o%ene, umiditatea iind relativ constanta.

Statiunea Baile 5ovora este recomandata pentru tratarea aectiunilor respiratorii4 bronsita cronica, tra!eobronsite,
emizen pulmonar, astmul bronsic aler%ic, inectios, inectioaler%ice, aectiuni -.R.84 rinosinuzite cronice4
catarale, aler%ice, !ipertroice, ozenoaseB sinuzite operate, rinoarin%ite cronice !ipertroice, larin%iteB aectiuni ale
aparatului locomotor4 reumatism de%enerativ, reumatism secundar inectios, disunctii postraumaticeB
Aectiuni asociate4 %astroduaodenite cronice, dispepsii %astro-intestinale, !epato I biliare care necesita cure de
colereza, aectiuni ale aparatului renal, metabolice, nevroze astenice.
"anastirea 5ovora

1n impre&urimile statiunii Baile 5ovora se ala peste (## de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice,
la vesti%ii dacice si romane si necropole paleocrestine, pastrate in muzee din Rm. /alcea si 5ovora, la $osata I
-cnita, in siturile de la Slatioara, Bivolaru, $ostesti, ori in $omple7ul muzeal "aldaresti.
8a numai 6 km. de statiune se ala, "anastirea 5ovora, inceputa de /lad *racul, in secolul al J/-lea, reacuta de
Radu 1 si inzestrata mai apoi de "atei Basarab cu o tiparnita, la care s-a tiparit cea dintai carte de le%i
romaneasca.
$el mai rumos si mai rainat e7emplar de ar!itectura romaneasca, "anastirea 3orezu, inaltata in 16,(, de $.
Brancoveanu si inclusa in patrimoniul 9:AS$- in 1,,'. "anastirea *intrIun 8emn <sec. 17= ascunde o icoana
acatoare de minuni a 6ecioarei. "anastirea Bistrita <10,1=, $otmeana <1(.7=, Arnota <16(0=, Surpatele <sec.
1'=, $ozia, pe -lt devenita lacas vesnic construita de "ircea cel Batran.
*in Baile 5ovora se mai pot ace e7cursii pentru vizitarea statiunilor -cnele "ari si -cnita. A&un%and in municipiul
Rm. /alcea se pot vizita4 "uzeul &udetean, $asa memoriala Anton )ann, *ealul $apela cu monumentul Aroilor,
$omple7ul muzeistic memorial 5!eor%!e "a%!eru, )arcul Havoi amena&at din ordinul domnitorului Barbu stirbei,
"uzeul ar!itecturii populare valcene de la Bu&oreni.
Se poate a&un%e in cunoscutele statiuni balneare $alimanesti I $aciulata - $ozia si apoi spre valea 8otrului
sprestatiunea /oineasa. )e acest traseu nu trebuie evitata "anastirea $ozia-marturie a epocii de %lorie a
neamului nostru de sub domnia lui "ircea cel Batran. 2ot de la /alcea se a&un%e la statiunea -lanesti unde se
pot vizita cele 2( izvoare de ape minerale si alte obiective turistice de importanta deosebita in zona.
"anastirea 5ovora
14
Obiective turistice in Baile Govora+
"anastirea 5ovora - una dintre cele mai vec!i manastiri din tara cu o ar!itectura medievala deosebita, este
situata in comuna "i!aesti la distanta de 6 km de Baile 5ovora si 1. km de municipiul Ramnicu /alcea. *e la
"anastirea 5ovora, pe carari de padure, peste deal, se poate cobori la "anastirea Surpatele si apoi la
"anastirea *intr-un 8emn. /izitarea lor se poate ace si pe drumul &udetean ce trece prin comuna )ausesti I
-tasau I Surpatele- 6rancesti.
$eva mai la dreapta de Baile 5ovora , pe drumul ce mer%e in comuna )ietrari si de aici catre 3orezu se poate
vizita "anastirea Bistrita. *rumul orestier prin c!eile Bistritei valcene, de un pitoresc inedit, circa 6## m lun%ime,
urca la izvoarele Bistritei in "untii $apatanii sub varul Hmeuratului cu o inaltime de 1,(. m.
*e la Bistrita, pe soseaua spre cariera sau pe o poteca lun%a de circa 1' km. se a&un%e la "anastirea Arnota,
ctitoria lui "atei Basarab. in drum se poate ace un popas la Sc!itul )apusa.
Sarbatori Folclorice+
- L$ocosul de 3urezM- tar% al olarilor care se or%anizeaza anual in prima duminica din luna iunieB include si
L"emorialul /icsoreanuM
- L1nvartita *oruluiM- nedee pastoreasca -se or%anizeaza anual in a treia duminica a lunii iunie - la /aideeni.
- LSarbatoarea $apsunilorM- se or%anizeaza anual la Bunesti in luna iunie.
- L6lorile 5ovoreiM - estival de muzica ce se or%anizeaza in ultima saptamana din luna iulie in orasul Baile
5ovora.
- L$antecele -ltuluiM - estival de muzica populara ce se or%anizeaza anual in prima saptamana a lunii au%ust la
$alimanesti si Rm. /alcea. in acest estival se inte%reaza si tar%ul de arta populara L8ada de zestreM.
- 6estivalul :ational de $reatie si 1nterpretare4 L$!itara de Ar%intM 1'-17 mai Rm. /alcea.
- L Braul de AurM - sarbatoarea &ocului popular anual pe . septembrie <S. "aria "ica= la Barbatesti.
- 6estivalul L8a 1zvorul 6ermecatM dialo% al artei culte cu traditie populara, cu participare inter&udeteana, anual, in
ultima duminica din au%ust la Babeni.
)e soseaua catre 3orezu, la ( km pe dreapta se a&un%e in satul Romani la "anastirea 3orezu ce seamana cu o
cetate cu ziduri %roase din caramida si piatra. Aste o bo%atie ornamentala, socotita cel mai reprezentativ
monument al ar!itecturii epocii este de o inestimabila valoare de arta Lasa numitulM stil brancovenesc.
8a intoarcere, inainte de a intra in 3orezu, pe un drum local spre stan%a, se a&un%e la comple7ul muzeistic
"aldaresti.
Statiunea Baile Herculane
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea Baile Herculane are o istorie indelun%ata, numeroasele descoperiri ar!eolo%ice demonstreaza
e7istenta oamenilor pe aceste melea%uri inca din Apoca )aleolitica.
1n timpul celor aproape 16' de ani de dominare romana in *acia, statiunea 3erculane era cunoscuta in 1mperiul
Roman, amena&arile in stanca demonstrand ca aici veneau reprezentantii aristocratiei romane, locul iind un
centru de rela7are al 1mperiului.
Aici au ost descoperite sase statuete dedicate zeului 3ercules, dupa care a primit denumirea statiunea, atestata
documentar inainte de 1'( era noastra, cu denumirea de ;Ad aNuas 3erculis sacras;, este cea mai vec!e
statiune din Romania.
-rasul se ala situat in partea de sud-vest a Romaniei, in &udetul $aras-Severin, in /alea $ernei, intre "untii
"e!edinti la vest si "untii $ernei la est, la o distanta de circa 0# km ata de municipiul *robeta-2urnu Severin.
15
*in Bucuresti se poate a&un%e aici cu trenul dupa un drum de sase ore, sau dinspre 2imisoara, distanta parcursa
in apro7imativ doua ore si &umatate, precum si cu masina, olosind drumul european A7#.
Baile 3erculane
3erculane este un mic oras situat pe raul $erna in zona /alea $ernei, unde se ala cea mai renumita statiune
balneoclimaterica si una din cele mai importante statiuni din Romania. 9nul din atuurile statiunii il constituie
izvoarele cu apa ierbinte, cu multiple calitati curative, descoperite inca din timpurile romanilor.
Statiunea Baile 3erculane dispune de cincisprezece izvoare cu ape minerale si termale, olosite e7clusiv pentru
tratarea aectiunilor reumatice, nervoase si nutritionale.
/alea $ernei este dispusa intr-o zona cu munti mareti de ambele parti, oerind turistilor, sositi in numar oarte
mare aici, o priveliste incantatoare precum si o serie de acilitati curative si de rela7are.
Statiunea Baile 3erculane este vizitata astazi datorita eectelor ei curative4 izvoare termale ierbinti cu sul, clor,
sodiu, calciu, ma%neziu, oli%ominerale, ape tonice si puternica ionizare ne%ativa a aerului cu eecte sanatoase
asupra corpului uman.
*e &urul impre&urul statiunii e7ista aceste izvoare bo%ate in minerale care trateaza diverse aectiuni, precum
problemele reumatice ,inlamatorii, articulare, problemele neurolo%ice, problemele nervoase si nutritionale,
%inecolo%ice, dermatolo%ice, obezitatea. A7ista aici o multime de camere de masa& prin !idroterapie, kimioterapie,
electroterapie, piscine termale in aer liber, sali de %imnastica si de sauna. Se pot eectua atat cure interne cat si
e7terne.
*atorita temperaturii inalte a apelor minerale si a mineralizarii bo%ate, actiunea lor este comple7a si din punct de
vedere psi!olo%ic. *ar e7ista si o serie de contraindicatii, cum ar i4 tuberculoza, bolile icatului, ulcer,
!ipertensiune arteriala.
)e lan%a renumita statiune, turistii mai pot vizita nenumarate obiective turistice in zona precum pesteri, %rote,
izvoare, statui, cascade, c!ei, pavilioane, temple si alte marturii istorice.
1n apropierea statiunii Baile 3erculane <apro7imativ 7 km= se ala o piscina olimpica cu apa termala, numita Sapte
izvoare, situata in inima muntilor, dotata cu un tobo%an, unde apa cur%e continuu din munte.
Alte locuri ce merita vazute sunt )ecinisca, c!eile )eciniscai, /alea 6ere%ari, $!eile Soimului, $!eile *omo%led,
$rucea alba, /arul *omo%led -11#6m, sau 1zvorul "unk, 1zvorul Rosu, )estera cu Aburi <'6 %rade $=, )estera
lui Adam <lun%a de 16,m=, 5rota 3aiducilor<10( m=.
Alte trasee recomandate sunt4 /alea $ernei, satul $erna, $!eile $orcoaiei, 1zvorul $ernei, /arul 5iselei,
cascada $ociu <1##m=, si alte atractii ca )latoul Austriac, izvorul de apa plata, pestera lui Serban, $!eile 2asnei,
"oara *racilor, 2ermele Romane, apartamentele re%inei 2ereza si Sin7ul Banatean.
Statiunea Baile Homorod
Statiuni > Statiuni Romania
16
Baile Homorod este o statiune balneara, alata la 1. km distanta de -dor!eiu Secuiesc, (0 km de "iercurea-
$iuc si 6 km de /la!ita, de care apartine din punct de vedere administrativ. 8ocalitatea este asezata pe valea
raului 3omorodul "are si a paraului Bailor, la o altitudine de 70#-76# m, cu un microclimat tipic subalpin, este
propice recrearii, si reacerii in starile postoperatorii. )ro%noza meteo.
)rincipala atractie turistica o constituie baile locale de apa minerala, cu mai multe izvoare de apa minerala
<izvoarele 8obo%o, "aria, $sor%a, 3omoradi, 1lona, 6en>ves=, cu un continut bo%at in minerale <8i, "n, Br. +=.
Sunt utilizate atat in scopuri curative, cat si ca apa de baut. *upa unele dovezi indirecte se presupune ca apa
acestor izvoare a ost olosita si in timpul ocupatiei romane.
Obiective turistice+
- Ruinele 6oldvar, se ala pe 8az, in apropierea vec!iului drum roman, iind descrise prima data de catre 2a%las
5abor. S-a constatat ca sunt urmele unui castellum roman de (67(6 metriB la numai 2## metri sud-vest de acesta
se ala alte ruine de ortiicatii romane, de 2(71' metri, datand probabil din secolul al 11-lea. $ele doua ruine sunt
declarate rezervatii ar!eolo%ice conorm re%istrului monumentelor &udetului 3ar%!ita din 1,,2.
- )artia de sc!i de la Baile 3omorod este e7celenta, dar altitudinea destul de &oasa nu avorizeaza un sezon de
sc!i prea lun%.

8a intrarea in Baile 3omorod, pe partea stan%a a soselei, se ala o bisericuta construita in anul 176' de $ontele
8OzOr +Onos, ca recunostinta pentru ca s-a vindecat de reumatism datorita eectelor terapeutice ale acestei
asezari, precum si o sculptura din lemn reprezentand un calu%ar.
1n vilele taberei sunt apro7imativ 0.### de locuri de cazare, se or%anizeaza si tabere de creatie, are un centru de
conerinte apreciat in ultima vreme.
8ocalitatea dispune de un !otel de doua stele cu restaurant si bar, precum si cazare in vile particulare.
Statiunea Baile Olanesti
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea Baile Olanesti este situata la 2# km de Rm. /alcea, /alea -ltului, de o parte si de alta a )araului
-lanesti, la o altitudine de 0'# metri, in centrul unei mici depresiuni a $arpatilor "eridionali, desc!isa in sud si
inc!isa la nord si vest de crestele calcaroase ale muntilor $apatinii. Aste strabatuta de o vale pitoreasca,
incon&urata de bo%ate paduri de oioase lipsita de surse de poluare.
Baile -lanesti este o statiune balneara de interes %eneral, cu activitate permanenta si ocupa primul loc printre
statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul zilnic al acestora, ca si
17
varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. 1n statiune se %asesc peste (' surse !idrominerale, atat
ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor ora&e. Acestea sunt %rupate in trei tipuri principale de ape minerale,
alate in dierite stadii de mineralizare a suului.
$onditiile climaterice sunt avorabile desasurarii activitatii balneare pe tot parcursul anului. 2emperatura medie
anuala inre%istreaza valori de ,,2 %rade $elsius. 8una cea mai rece a anului este ianuarie, care prezinta o
temperatura medie de -2,6 %rade $elsius, iar luna cea mai calda este iulie cu o temperatura medie de G1,,7
%rade $elsius. 1n consecinta, in statiune iernile nu sunt ri%uroase, iar verile nu prezinta incalziri e7cesive.
)resiunea atmoserica medie anuala in statiune este de ,60,7 milibari. 6orma depresionara a zonei ace sa
predomine un calm relativ ridicat, umiditatea relativa a aerului are o medie anuala de 7.-7,@ iar precipitatiile
inre%istreaza medii anuale de 7'# mm.

1zvoarele sunt utilizate in cura interna in tratamentul aectiunilor renale si a cailor urinare, !epatobiliare, ale tubului
di%estiv si ale unor aectiuni metabolice, de nutritie si in cura e7tema ca tratamente asociate in diverse aectiuni
reumatismale si ale sistemului nervos perieric. )articularitatea turistica a statiunii este unicitatea pe plan national
a unor tratamente pentru desensibilizarea or%anismului la bolnavii aler%ici prin in&ectii cu apa minerala suluroasa
izotona.
Statiunea Baile Tusnad
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad este situata in partea sudica a *epresiunii $iucului, la o altitudine de
6'# m, intre "untii 3ar%!ita si Bodoc, intr-un splendid deileu al -ltului. )ozitia sa ii conera un cadru deosebit de
pitoresc, cu aer puternic ozonat, bo%at in aerosoli si ioni ne%ativi care ac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat
montan tonic, avorabil reconortarii psi!ice.
2emperatura medie anuala este de .?$ < iulie 17,'?$, ianuarie -7?$=, cu ierni reci si nebulozitate redusa.
Statiunea Baile 2usnad, cu izvoarele sale de ape minerale, mezotermale este recomandat pentru tratamentul
bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. A7ista 00 izvoare naturale si ora&e din care in prezent sunt
utilizate 6 izvoare naturale, din care patru <1zv. Stanescu, Apor, 1leana si "ikes= pentru cura e7terna.
Hotelul Ciucas din Baile 2usnad dispune de cazare in camere sau apartamente de (P, baza de tratament si
Dellness, restaurant si bar, precum si sala de conerinte. $omple7ul 3otelier $iucas, va oera un se&ur, cu durata
18
de 1 sau 2 saptamani, cu tratament bio-balnear, alimentatie naturista si rela7are.
)rin cura interna se pot trata aectiuni di%estive, %astrite !ipoacide, precum si !epato-colecistite cronice, boli
metabolice si neuro endocrine.
)rin cura e7terna baile sunt recomandate in aectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza
astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.
Statiunea Baile 2usnad dispune de baza de tratament, unde se eectueaza bai carbo%azoase calde, aplicatii cu
paraina, !idroterapii si izioterapii, %imnastica medicala, electroterapie. $omple7ul este dotat cu 0# de vane si
poate cura .## de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele 1zvorului Bailor.
*espre apele minerale din zona 2usnadului e7ista dovezi scrise inca din a doua &umatate a sec. J/111, in care se
mentioneaza e7istenta unor izvoare de ape minerale cu eecte curative, olosite de catre localnicii satelor din
apropiere.
*enumita ;)erla Ardealului;, 2usnadul este una dintre cele mai rumoase asezari balneare din tara noastra.
Activitatea balneara in Baile 2usnad se desasoara inca de la &umatatea secolului J1J. in anul 1,6. statiunea
Baile 2usnad a ost declarata oras turistic.
Obiective turistice
8acul Santa Ana - ,'# m - situat la 2' km de statiune, lac de ori%ine vulcanica, unicat in Auropa
$entrala si de Ast.
2inovul "o!os - 1#'6 m - situat lan%a 8acul S. Ana, declarat rezervatie naturala, adaposteste specii
rare de plante.
"iercurea $iuc - (# km - $etatea "iko, "uzeul Atno%raic.
Biserica ranciscana in stil baroc din Sumuleu - (' km, care detine una dintre cele mari instalatii de or%a
din Ardeal.
8acu Rosu - 11' km - cel mai mare lac de bara& natural din Romania.
*eileul raului -lt.
Stanca soimilor - .0. m.
Siculeni4 "onumentul Szekler.
2oplita4 "anastirea -rtodo7a S. )roroc 1lie.
$arta4 cetatea taraneasca ortiicata.
19
-dor!eiul Secuiesc4 cetatea medievala ce dateaza din sec J/1.
8azarea4 ;"ovila 2atarilor; si $astelul $ontelui 8azar.
Santu 5!eor%!e4 "uzeul :ational Secuiesc, "uzeul de Arta, Biserica reormata, in stil %otic.
Statiunea Baile Balvan"os
Statiuni > Statiuni Romania

Baile Balvan"os, statiune balneo-climaterica permanenta, este situata pe versantul sudic al muntilor Bodoc, in
curbura $arpatilor, la o altitudine de .0# m-,'# m, la 67 km nord-est ata de Santu 5!eor%!e, resedinta &udetului
$ovasna. *atorita calitatilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanatiilor post-vulcanice <moete=,
statiunea oera oaspetilor conditii ideale de odi!na si tratament.
)roprietatile curative ale apelor minerale de la Balvan>os sunt recunoscute de timp indelun%at, localnicii
utilizandu-le in tratarea a numeroase aectiuni. A7ploatarea balneolo%ica a inceput in anul 1,(..

*atorita rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bio7id de carbon si de !idro%en sulurat au
avorizat aparitia a mai multor izvoare de apa minerala, olosite in tratarea aectiunilor stomacale si intestinale, a
aectiunilor de cord si ale sistemului vascular. Aici, atat apa, cat si %azul, au radioactivitate naturala relativ mare.
Baile Balvan>os de azi s-au ormat din contopirea a trei colonii de bai care au unctionat odinioara.

$ea mai vec!e este cea care se situeaza in pasul Balvan>os4 )ucioasa din 2uria <cuvantul ;pucios; se reera la
mirosul urat al !idro%enului sulurat=.
$limat moderat subalpin cu veri racoroase si ierni reci. 2emperatura medie anuala este de 6?$ <16?$ in iulie si
-6?$ in ianuarie=. )recipitatiile au un re%im mediu de .6# - ,## mm. /anturile sunt slabe, datorita adapostului
oerit de catre muntii incon&uratori.
6actori naturali de cura
apa minerala4 eru%inoasa, bicarbonatata, clorurata, calcica, sodica, carbo%azoasa, !ipotona
moeta cu emanatie de dio7id de carbon post activitate vulcanica cu amena&are speciala in interiorul
!otelului
20
bioclimat sedativ de crutare, tonic.
1ndicatii terapeutice
aectiuni cardiovasculare <!ipertensiune arteriala insuicienta mitrala si aortica compensata, arteriopatii
perierice prin ateroscleroze, boala varicoasa a membrelor inerioare=
aectiuni asociate <nevroza astenica, aectiuni reumatismale de%enerative, aectiuni reumatismale
abarticulare, diabetul za!arat, obezitate, stari dupa stress-uri cotidiene dierite, ateroscleroza cu dierite
localizari centrale si perierice=.
2ipuri de proceduri
bai carbo%azoase
moete
electroterapie4 curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, ma%netodialu7, unde scurte, aerosoli
!idroterapie4 bai %alvanice, dus masa&, dus subacvatic, masa& subacvatic cu &acuzzi
termoterapie4 impac!etari cu parainaB
kinetoterapie4 masa& uscat, %imnastica medicala si de intretinere in sala de %imnastica
aero!elioterapie.
$ontraindicatii
Boli inecto-conta%ioase, boli venerice, tumori mali%ne, boli psi!ice, boli de natura tuberculoasa, sarcina
peste ( luni.
Atractii turistice in statiune+
Ruinele $etatii Balvan>os <sec J111=
$imitirul )asarilor <prapastie cu emanatie de !idro%en sulurat=
8acul S. Ana <,'# m=, situat la 1# km de statiune, lac de ori%ine vulcanica, unicat in Auropa $entrala si
de Ast
2inovul "o!os <1#'6 m=, situat lan%a 8acul S. Ana, declarat rezervatie naturala, adaposteste specii rare
de planteB
Obiective turistice in #ona+
- Satul /oinesti <port popular traditional, porti sculptate cu motive lorale, pastorale si vanatoresti=
- Biserica ortodo7a din $ovasna, ridicata in sec. J/1B
- $asa Qadar <$ovasna=, monument de ar!itectura si colectie de tablouriB
- Balta *racului - monument al naturiiB
21
- )lanul inclinat < instalatie de e7ploatare orestiera ce oloseste orta %ravitationala pentru locomotie=
- *alnic, monument de ar!itectura populara, Biserica Reormata <sec. J111-J/=
- Ruinele $etatii /apa de la "alnas Bai <sec. J1/=B
- Biserica ortiicata din -zun <J1/-J/=, 2urbaria <monument al naturii=
- Biserica unitariana ortiicata din Racosul de Sus <$etatea Attila= ridicata in 17,' in stil baroc
- "uzeul orasenesc din 2%.Secuiesc <istoria breslelor din oras, e7ponate privind Revolutia de la 1.0., colectie de
papusi imbracate in portul speciic zonei=
- $astelul Qotnok> </alea $risului= ridicat in sec. J/11, $astelul Szentkereszt> </alea $risului=, din sec. J1J
< monument de ar!itectura, parc dendrolo%ic, lac de a%rement, tabara de sculptura in lemn=
- "uzeul :ational Secuiesc din S.5!eor%!e, "uzeul de Arta din S.5!eor%!e, Biserica reormata, in stil %otic
<sec. J1/=B
- $!eile /ar%!isului - )oiana :arciselor <monument al naturii=
- $astrul roman de la -lteni <sec. 11=B
- Ruinele $astrului Au%ustia de la Bretcu <sec. 11=
- Ruinele $etatii 1ca <2urnul $iunt= sec. J111, de la $ernat
- Reci <rezervatie naturala de (0 !a.=
- "iercurea $iuc <(# km.=4 $etatea "iko, muzeul etno%raicB
Cai de acces in Baile Balvan"os
- rutier4 Bucuresti - Brasov <A 6#= - "iercurea $iuc <*: 12=, ramiicatie in comuna Bi7ad <17 km=B Bacau - 2%.
Secuiesc, ramiicatie spre Balvan>os <20 km=
- eroviar4 5ara 2usnad pe linia Bucuresti - Baia "are
Borsa Maramures
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea Borsa se %aseste la poalele "untilor Rodnei si "aramures, beneiciind de un cadru natural deosebit
de atra%ator si de numeroase resurse turistice naturale si antropice. Aste situata la .1 km de Si%!etu
"armatiei, 1(2 km de Baia "are si la circa 1# km de )asul )rislop, care ace le%atura intre "aramures si
Bucovina. -rasul Borsa este incon&urat de culmile "untilor Rodnei, /arul )ietrosul, :e%oiescul "are si /arul
Repezii.
/arul )ietrosul, cu o altitudine de circa 2(## m, desparte Borsa de &udetul Bistrita :asaud. 1n partea de est se
ala $arpatii Rasariteni, prin raul 2ibou, Borsa are %ranita cu &udetul Suceava.
Hona "aramures oera oarte multe locuri care merita sa ie vizitate, precum4 $imitirul /esel din Sapanta - cea
mai atractiva etapa a unei vacante in "aramures, /alea 1zei - centrul istoric al "aramuresului, /alea /aserului,
Baia "are, Si%!etu "armatiei. Biserica 1zvorul :e%ru se ala lan%a "oisei si dateaza din 1672. $ascada $ailor
este situata in apropiere de statiunea turistica Borsa - $omple7, in partea de :A a "untilor Rodnei.
1n patrimoniul national din zona Borsa se ala rezervatii ale bioserei si parcuri nationale cu valoare inestimabila
precum4
- )arcul :ational Rodna Rezervatii si monumente ale naturii
- Rezervatia $ornu :edeii - $iun%ii Balasinii
- 1zvorul Albastru al 1zei
-ona Borsa ga#duieste sase %erimetre care au statut de re#ervatii naturale+
- Rezervatia )ietrosu Rodnei - se ala in imediata vecinatate a orasului BorsaB este cea mai mare rezervatie
naturala din nordul tarii, inclusa in reteaua mondiala de rezervatii ale bioserei.
- Rezervatia $ornu :edeii I $iun%ii Balasinii, iniintata pentru ocrotirea cocosului de mesteacan si a mediului sau
avorit I &nepenisul.
- Rezervatia Sal!oi I Hambroslaviile din "untii "aramuresului este rezervatie %eolo%ica si botanica, iind creata
22
pentru ocrotirea plantei $oc!learia p>renaica, relict %laciar si specie oarte rara pentru tara noastra, le%ata de
e7istenta conditiilor de mlastina eutroa.
- Rezervatia 1zvorul Albastru al 1zei - destinata protectiei izbucului de la obarsia 1zei, conservandi climatul,
ve%etatia si peisa&ul.
- )estera de la 1zvorul 1zei - rezervatie speolo%ica.
- Rezervatia )iatra Rea are o supraata de 7# !ectare, aici %asindu-se ormatiuni %eolo%ice deosebite, o lora rara
si un peisa& alpin maret.
Obiective turistice in #ona Borsa+
- "anastirea )eri amplasata intr-o padure seculara, Biserica "anastirii, construita in stil maramuresean, din lemn
masiv de ste&ar, este asezata pe un soclu de piatra, turla acesteia avand 7. m inaltimeB
- "uzeul Satului "aramuresean - este situat pe *ealul *obaies, in partea de est a orasului Si%!etu "armatiei, la
(## m distanta de drumul national *:1. si include %ospodarii cu ar!itectura populara tipica zonei "aramuresuluiB

- $imitirul vesel de la Sapanta - crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan )atras, l-au
transormat intr-un adevarat muzeu in aer liber, unic in lumeB
- "emorialul /ictimelor $omunismului si al Rezistentei, se ala in Si%!etu "armatiei, aici iind incarcerati peste .#
de demnitari, osti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni si peste '# de episcopi si
preoti %reco-catolici si romano-catolici.
- Biserica din lemn de la Barsana - un simbol al "aramuresului, construita in 1.#6, ce %azduieste o impresionanta
colectie de icoane pe sticla, precum si o colectie de carte vec!e reli%ioasa4
- Biserica din 1eud, realizata in anul 1(60, este cea mai vec!e biserica de lemn din "aramures, construita pe
ruinele unui castel, aici %asindu-se cele mai vec!i documente scrise in limba romanaB
- "ocanita din /iseu de Sus - un tren orestier utilizat de localnici pentru deplasare intre /iseu de Sus si 1zvorul
$omanului, a devenit un obiectiv turistic renumit.
Trasee turistice Muntii Rodnei+
- $omple7 Borsa - /alea 6antana - $ascada 1zvorul $ailor - Saua Stiol - )asul )rislop.
"arca&4 triun%!i rosu - *urata4 0-' ore
- )asul )rislop - )relunca 2atarilor - $omple7 Borsa
"arca&4 banda %albena - *urata4 2,' - ( ore
- $omple7 Borsa - )oiana Runcu Stiolului - Saua Stiol - 1zvorul Bistridei - Saua 5ar%alau
"arca&4 banda albastra - *urata4 (,' - 0 ore
- $omple7 Borsa - 6ata "eselor - )uzdra - Saua 5aladiului
"arca&4 punct albastru - *urata4 0,' - ' ore
- Borsa - 1ezerul )ietrosului - /ar Rebra
"arca&4 banda albastra - *urata4 6 - . ore
- )oiana Borsei - /alea :e%oiescului - )uzdra - Saua 5aladiului
"arca&4 triun%!i albastru - *urata4 6 - 6,' ore
- Saua 5ar%alau - /arul 5aladiului - /arul Rebra -/arul Batrana - )asul Setre
"arca&4 banda rosie - *urata4 10 - 16 ore
$ai de acces rutier4
*: 1. Baia "are I Si%!etu "armatiei I /iseu de Sus I"oisei I Borsa I )rislop
*: 17 Suceava I $ampulun% "oldovenesc I /atra *ornei I Bistrita.
Cam%ulung Moldovenesc
Statiuni > Statiuni Romania
Situat in inima Bucovinei, Cam%ulung Moldovenesc este un loc de un pitoresc aparte, situat la poalele masivului
Rarau. *atorita pozitiei sale %eo%raice avorabile, orasul este punctul plecare pentru principalele destinatii
turistice bucovinene, in special pentru vizitarea monumentelor de ar!itectura medievala, manastirile4 /oronet,
3umor, /atra "oldovitei, Sucevita, *ra%omirna, si )utna.
23
$ampulun% "old.
/edere de ansamblu
1n centrul orasului, turistii pot vizita "uzeul Arta 8emnului si e7pozitia de lin%uri din lemn 1on 2u%ui, unica 1n
Auropa prin diversitatea e7ponatelor si aran&ament.
- e7cursie la rezervatia %eolo%ica )ietrele *oamnei oera turistului momente unice intr-un decor
deosebit. )ro%noza meteo.
"asivele Rarau si 5iumalau care-i sunt 1n prea&ma, pot i strabatute pe un drum ce porneste de la $ampulun%
"oldovenesc prin valea 1zvorului Alb, trece Raraul, a&un%and 1n /alea Bistritei la $!iril, iar un altul pe la )o&orata,
pe 1zvorul 5iumalaului, a&un%and 1n /alea Bistritei la Hu%reni.
Acces Cam%ulung Moldovenesc+
Asezat la la 07. km de Bucuresti, capitala Romaniei, orasul se ala la intersectia principalelor cai de acces
eroviare si rutiere, care conecteaza "oldova cu 2ransilvania si "aramuresul. "unicipiul $ampulun%
"oldovenesc se ala la o distanta de circa 6. km de Suceava, (.7 km de -radea, 2(. km de $lu&-:apocasi este
strabatut de ma%istrala eroviara 1asi - $lu& - 2imisoara.
Situat la 0( km de /atra *ornei, pe drumul european A '76, la 211 km 1ntre 1asi si $lu& :apoca <*:17=, si
aproape 11( km pana la $ernauti <9craina=, $ampulun% "oldovenesc ocupa o pozitie centrala intre "oldova si
2ransilvania, prin pasurile "estecanis si 2i!uta iar prin pasul )rislop catre "aramures.
)ensiunea Manoir Mignon - este un !otel de amilie situat in $ampulun% "oldovenesc, intr-o zona rurala
deosebita. :atura, rela7area, mancare traditionala, e7cursii, sporturi, toate acestea se ala in pro%ramul se&urului
dumneavoastra la "anoir "i%non. 3otelul este locul ideal de plecare pentru a vizita manastirile Bucovinei,
"anastirea :eamtului, bisericile din lemn din "aramures Ri 2ransilvania.
Atractii naturale ale #onei+
aspectele peisa%istice create de ormele de relie si ve%etatie, care 1ncon&oara depresiuneaB
traseele marcate ale potecilor turistice, deosebit de pitoresti care urca spre culmile muntoase
1ncon&uratoare, ale masivului Rarau-5iumalau si -bciniB
ormele de relie carstic - )estera cu 8ilieci de la obarsia 1zvorului Alb, accesibila doar speolo%ilor, celor
cu antrenament si ec!ipament specialB
domeniul sc!iabil - ocupa spatii reduse datorita %radului ridicat de 1mpadurire, dar poate i e7tins mai
ales pe versantul drept al "oldoveiB partii amena&ate se ala la Runc si pe "a%ura Runcului, pentru sc!i alpin.
)e Bodea e7ista o partie speciala pentru sc!i ond si biatlon. 8a poalele pantelor dinspre oras, ca si pe dealul
24
$ucoara se poate practica saniusul.
$odrul secular Slatioara, rezervatie naturala, 1n care se pot admira e7emplare de brad si molid cu
diametrul de peste 1 m, 1naltimi de circa '# m, varste ce depasesc 0## ani si specii loristice rare, ocrotite de
le%e precum papucul doamnei, specii de or!idee, loarea de colt sau vulturicaB
$odrul secular 5iumalau, rezervatie naturala 1n care sunt ocrotite e7emplare seculare de molid si specii
loristice rare <clopotei, de%etarutul, cretisoare.=B
Rezervatia 2odirescu, cu caracter loristic, adaposteste monumente ale naturii, precum specii de
%entiane, podbalul de munte, volvoticulB
)iatra Bu!ei, rezervatie %eolo%ico-%eomorolo%ica, pe /alea )araului Alb, 1n imediata apropiere a
municipiuluiB
$!eile "oara *racului, rezervatie %eolo%ico-%eomorolo%ica, cu o lun%ime de circa 7# m si latime medie
de 0-' m, oarte spectaculoase, cu pereti 1nalti si numeroase surplombeB
Rezervatia paleontolo%ica Stratele de )o&orata, cunoscute si sub numele de stratele cu Apt>c!us, cu
osile din %rupa amonitilor, de varsta &urasica, situata 1n c!eia de la )iatra Stra&ii, la iesirea din municipiu, 1n
versantul drept al "oldovei.
*omeniul pentru alpinism se 1ntalneste 1n zonele cu pereti calcarosi, abrupti, sapat de raul "oldova si
aluentii sai, sau 1n "asivul Rarau, masiv care oera posibilitati de practicare a alpinismului de perormanta, pe
trasee clasice, omolo%ate de 6ederatia de alpinism. 1n Rarau mai e7ista si alte trasee alpine inedite,
neomolo%ate, 1n zona )iatra Himbrului, )iatra soimului, sau pe peretii abrupti din $!eile "oara *raculuiB
Sera si )arcul *endrolo%ic ale 8iceului Silvic care adaposteste peste '## specii de plante indi%ene si
e7otice <c!iparosul de $aliornia, bradul de $anada, e7emplare de ma%nolieB
9lmul multisecular <6##-7## ani= de pe strada )araul "oriiB
Stratul de zapada, are 1n zona municipiului %rosimi de (#-'# cm, si se mentine circa ,# zile pe an, ceea ce
recomanda 1ntrea%a zona ca iind destinata practicarii sporturilor de iarnaB la altitudini mai mari, numarul zilelor cu
zapada variaza 1ntre 12#-1'#B
Sursa4 DDD.campulun%moldovenesc.ro
Statiunea )altinis $ !udetul Sibiu
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea turistica )altinis, alata pe versantul nord-estic al "untilor $indrel, la numai (2 km distanta
de"unicipiul Sibiu, este cea mai vec!e statiune situata la cea mai mare altitudine <1002 m= din Romania si
dispune de oerte de cazare in !oteluri sau vile si mi&loace de transport pe cablu.
25

Statiunea )altinis este una dintre variantele preerate de multi turisti, pasionati ai sporturilor de iarna sau a
plimbarilor in aer liber, in a petrece un Deekend in aceasta locatie, vizand printre altele de la Rezervatia 1ezerele
$indrelului pana la aimoasele lacuri %laciare. -data a&unsi la )altinis, turistii pot sc!ia in sezonul de iarna, sa
e7ploreze traseele impadurite din apropiere pe rutele destinate special sau sa admire privelistea naturala
deosebita a zonei.
Se mai pot eectua drumetii la )oiana -ncesti, /. -ncesti, Stana 5au&oara si )oiana 8upilor.
*aca tot ati a&uns la )altinis, trebuie neaparat sa vizitati Sc!itul si $asa memoriala $onstantin :oica, poet,
scriitor, eseist si publicist, ce a lasat o mostenire culturala deosebita, valoriicata de multi scriitori care i-a urmat.
9n important obiectiv turistic in )altinis il constituie Sc!itul, o biserica de lemn ridicata in deceniul trei al secolului
JJ unde se ala mormantul ilozoului roman $onstantin :oica.
8acasul de cult a ost ctitorit de mitropolitul :icolae Balan si are !ramul SSc!imbarea la 6ata a *omnuluiS si
beneiciaza de o catapeteasma realizata intre 1,00-1,0' de $onstantin /asile in stil neobizantin. 6resca este
opera lui -vidiu )reotescu. *intre obiectele de valoare pastrate in biserica se numara icoana S. )arasc!iva
datata 1,#0.
Statiunea )altinis
Statiunea )altinis a ost creata de Societatea $arpatina Ardeleana a 2uristilor -SQ/ <SiebenbTr%isc!er
Qarpatenverein= in anul 1.,0 iind cea mai vec!e statiune montana din Romania. *atorita climatului montan, cu
aerul ozonat, statiunea )altinis este indicata pentru tratarea asteniilor, a bolii BasedoD, !ipertiroidie beni%na,
suprasolicitarii izice si intelectuale, anemiilor secundare si dere%larilor de crestere la copii, dere%lerilor
pleuropulmonare si bolilor endocrine.
2emperatura medie anuala este de G0 %rade $elsius <media lunii iulie este de 12 %rade $, iar a lunii ianuarie de
- 6 %rade $=. )loile sunt recvente, dar de scurta durata, iar stratul de zapada este prezent 12# zile pe an. 9n
enomen meteorolo%ic des intalnit in statiunea )altinis este inversiunea temperaturii.
$onditiile de sc!i sunt e7celente incepand din decembrie si pana in aprilie. )artiile din statiune sunt accesibile
pentru toti amatorii sporturilor de iarna.
*in nucleul initial de vile statiunea conserva $asa turistilor <1.,0=, $asa medicilor <1.,'=, Sala "onaco <1.,.= si
inca o vila, toate declarate monumente istorice.
Cum se aunge la )altinis
Statiunea )altinis se ala situata la (2 km de Sibiu si este le%ata de oras printr-o sosea moderna care strabate un
peisa& deosebit. 2ursib asi%ura zilnic le%atura cu )altinis prin traseul 224 5ara - $onstitutiei - Bd-ul $oposu - )iata
9nirii - $alea *umbravii - Rasinari - $urmatura - )altinisB
26
)lecari Sibiu4 #74##, 114##, 164## - )lecari )altinis4 #,4##, 1(4(#, 174(#
)retul unui bilet4 , lei, *us-intors4 16 lei - Bilet redus <elevi, studenti,pensionari= dus . lei, dus-intors 1' lei
1 calatorie pentru 0 pers. (# lei B dus-intors '# lei. sursa4 DD.sibiu.ro
)artii de schi in statiunea )altinis. Sibiu Ca#are in statiunea )altinis. Sibiu
)artia (ocatie (ungime &i/0 nivel &i/icultate
)artia *aneasa - sc!i ond )altinis 01# m 1(. m scazut
)artia *ealul )oplacii - sc!i ond )altinis 2.2## m scazut
)artia 5au&oara-)altinis - sc!i ond )altinis (.6## m 17' scazut
)artia -ncesti 1 - coborare )altinis 1.1'# m 20# m mediu
)artia -ncesti 2 - coborare )altinis 0'# m (. m scazut
)artia -ncesti-)altinis - sc!i ond )altinis '.### m 27' m scazut
)artia Santa - sc!i ond )altinis (.### m scazut
2elescaunul )altinis - ace le%atura cu varul -ncesti situat la altitudinea de 1.71( m si are o lun%ime de 1.#'2
m. Acesta este prevazut cu '2 scaune duble si are o capacitate de (6# persoane pe ora. 2impul de urcare
este de 7 minute, iar tariul este ' leiFpersoana.
Statiunea Straa. udetul Hunedoara
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea Straa este situata la altitudinea de 100# m, in apropierea localitatii 8upeni din &udetul 3unedoara.
Stra&a a ost catalo%ata ca si statiune turistica in anul 2##2 datorita celor sapte partii de sc!i amena&ate aici si
dotate cu instalatie de transport pe cablu, iar cinci dintre acestea avand si de instalatie de iluminat pe timp de
noapte <nocturna=. Statiunea dispunde de locuri de cazare in cele peste (## de cabane, pensiuni si vile construite
in ultimul timp.
Statiunea Stra&a este una din destinatiile preerate de turisti atat vara, pentru e7cursii si drumetii, cat si iarna
pentru practicarea sporturilor de sezon <sc!i, sanius, snoDboard= si petrecearea sarbatorilor de sarsit de an.

)artia de sc!i Stra&a se ala pe panta "untilor /alcan, un versant nordic din "untii Retezat I 5odeanu si datorita
pozitiei, aceasta este acoperita cu zapada apro7imativ 6 luni pe an, din noiembrie si pana in aprilie. Aici se
or%anizeaza in iecare an $upa /eteranilor, o competitie de sc!i mult asteptata de catre turisti.
*in statiunea Stra&a se poate urca catre /arul "utu, cu plecare de la punctul de sosire al telesc!iului <partea
superioara= alat la o altitudine de peste 1.7## m.
Cum se aunge in statiunea Straa
Accesul in statiunea Stra&a se poate ace cu masina dinspre orasul )etrosani, pe *: 66A sau cu trenul pana in
%ara orasului 8upeni, situata la o distanta de ( km de telescaun si 1# km de $omple7ul 2uristic. *e la iesirea
orasului 8upeni porneste un telescaun catre Stra&a urca 2( de minute pana la altitudinea de 1.(,# m.
27
1n statiunea Stra&a se poate vizita Sc!itul Stra&a, un lacas la care se a&un%e prin intermediul unui tunel cu
lun%imea de '# m care are pictat pe pereti scene din /ec!iul 2estament cat si din :oul 2estament.
Alt obiectiv turistic il reprezinta $rucea din metal, cu inaltimea de 1. m si latimea de , m, este un monument
inc!inat eroilor cazuti in )rimul Razboi "ondial, asemanator $rucii Aroilor :eamului din "untii Buce%i.
1n statiunea turistica Stra&a e7ista un detasament de +andarmerie "ontana si un serviciu public Salvamont ce
asi%ura atat ordinea si disciplina in statiune, cat si protectia si acordarea primului a&utor in caz de accidente.
*atra &ornei
Statiuni > Statiuni Romania
/atra *ornei
*atra &ornei, &udetul Suceava se ala intr-o depresiune intramontana de ori%ine tectonico-vulcanica, la altitudinea
de apro7imativ .1# m, la conluenta Bistritei Aurii cu *orna, catre care conver% culmile "untilor $alimani <sud=
- 21## m, Su!ard <nord-vest= - 1,(2 m, 5iumalau <nord-est= - 1.'7 m. 8a apro7imativ 1, km spre est pe /alea
Bistritei sunt situati "untii Bistritei <17,1 m=.
-rasul se ala la conluenta raurilor *orna si Bistrita, in 2ara *ornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale
$arpatilor -rientali, la o altitudine de .## m, si la 11# km sud-vest de "unicipiul Suceava.
/atra *ornei este incon&urata de munti impaduriti precum "untii 5iumalau, "untii Bistrita, "untii $alimani, "untii
Rodna, "untii Su!ard si "untii -bcina "estecanis.
/atra *ornei se ala la 1#' km departare de municipiul Suceava, 0( km de$ampulun% "oldovenesc, .' km de
municipiul Bistrita. $el mai apropiat aeroport se ala in municipiul Suceava. Accesul se mai poate ace si pe /alea
Bistritei pe soseaua ce lea%a municipiul )iatra :eamt de /atra *ornei. Actualul oras /atra *ornei s-a dezvoltat
pe ostul catun *orna pe 5iumalau, atestat En documente la sKrsitul secolului al J/1-lea I Enceputul secolului al
J/11-lea.
8ocul a ost asezat de-a lun%ul unuia dintre drumurile care lea%a "oldova de 2ransilvania si a crescut repede ca
importanta printre satele vecine. 8ocul a devenit cu adevarat semniicant odata ce autoritatile au conirmat oicial
proprietatea de vindecare a apelor minerale, la Enceputul secolului al J1J-lea. 1zvoarele minerale naturale atra%
vizitatorii din toata Romania.
/atra *ornei
1n perioada sezonului rece va stau la dispozitie )artia de sc!i *ealu :e%ru, de (### m lun%ime, dierenta de nivel
0## m, %rad de diicultate mediu, partia de sc!i )arc, de ,## m lun%ime, inclinare medie de 2.,' %rade, dierenta
de nivel 1'# m, %rad de diicultate mediu. )ro%noza meteo.
28
)artia de sc!i *ealu :e%ru beneiciaza de o instalatie de transport telescaun, iar partia de sc!i )arc are in dotare
un bab>-sc!i si un telesc!i.
Statiunea este recomandata in tratamentul unor aectiuni ale aparatului cardio-vascular, aectiuni ale aparatului
locomotor, boli ale aparatului respirator, boli %inecolo%ice, boli ale sistemului nervos.
$unoscuta si ca )erla Bucovinei, /atra *ornei este situata la conluenta raurilor *orna, :ea%ra Sarului si Bistrita.
-rasul /atra *ornei este cunoscut pentru resursele naturale ale apei minerale. *intre acestea amintim apele
minerale carbo%azoase, !ipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si ma%neziene, eru%inoase, namolul
de turba din 2inovul "are )oiana Stampei caracterizat ca turba oli%otroa slab mineralizata, bine descompusa cu
continut mare de coloizi or%anici si acizi !umici.
Statiunea *oineasa
Statiuni > Statiuni Romania
Statiunea *oineasa se ala la 7( km de orasul Ramnicu /alcea, iind situata in zona central-sudica a Romaniei,
la capatul sudic al "untilor 8otru <$arpatii"eridionali=, pe valea raului 8otru, la o altitudine medie de 7## m.
/oineasa este o statiune de odi!na si tratament cu re%im permanent, climat intramontan cu veri racoroase si ierni
reci.
6actorul terapeutic cel mai important este climatul tonic, aerul curat lipsit de pra si aler%eni, puternic ionizat,
bo%at in aerosoli ionizati si ozonati si in radiatii ultraviolete. Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna
unde se poate trata nevroza astenica, surmena&ul izic si intelectual, aectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor
respiratorii si alte boli asociate.
Statiune /oineasa
2uristii cazati in statiune se pot bucura de drumetii, e7cursii si plimbari pe lacul /idra, sc!i in apropierea lacului
/idra, un peisa& montan superb, pescuit de pastravi in raurile 8otrului, liniste si rela7are. *in /oineasa pornesc
diverse trasee turistice, catre lacul de acumulare /idra, lacul %laciar $iun%et si padurea rezervatiei naturale
8atorita, cataractele 8otrului, -barsia 8otrului.
1mpreuna cu Romsilva /alcea se pot or%aniza vanatori pe toate ondurile de vanatoare din &udetul /alcea.
1n unctie de sezon se pot or%aniza partide de vanatoare pentru cocosi de munte, ursi sau mistreti. Se pot obtine
autorizari nominale pentru paraul 8otru si aluentii bara&ul /idra si Bradisor.
Trasee turistice cu %lecare din statiunea *oineasa+
S2A219:A - *: 7A - )ARA98 $ARAR11 - SA9A $31$A 89)9891 - $19:5A2.
- marca&4 triun%!i albastru
- traseu usor accesibil tot timpul anului
- durata de parcurs41-2 ore.
S2A219:A - /AR698 *A8"A8A - )-1A:A ARSA - $ASA *A /A:A2-ARA *-B:R9:9
<varianta A=
- marca&4 cruce rosie
- traseu accesibil tot timpul anului pentru turistii de munte e7perimentati in drumetii montane
- durata de parcurs4 (-0 ore.
S2A219:A - $A)RA 6-11-)ARA98 )1A2RA1-)-1A:A ARSA - $ASA *A /A:A2-ARA *-BR9:9
< varianta B=
- marca&4 banda %albena,cruce rosie
- traseu usor vara si accesibil iarna.poate i parcurs si cu auto - 17km
- durata de parcurs4 (-0 ore.
29
Trasee turistice cu %lecare din statiunea *idra+
- S2A219:A - $-A*A /1*R92A1 - SA9A )1A2RA8A - S2A:A )1A2R1"A:9 - $ABA:A )1A2R1"A:9
- marca&4 cruce rosie
- traseu de drumetie, de diicultate mi&locie, nerecomandat iarna - durata de parcurs4(-0 ore.
- /1*RA - RA8A9 2/ <17'# "= - /. "A:A18AASA "1$A - /-1:AASA - marca&4 banda rosie
- traseu de drumetie, de diicultate medie vara <de rezistenta=, iarna diicil - nerecomandat - durata de parcurs4 0-'
ore.
:oi partii de sc!i au ost inau%urate in statiunea /oineasa pe data de 22 decembrie 2#12, astel la 2ransalpinaSki
Resort se poate sc!ia. )artiile de sc!i au o lun%ime totala de , km si sunt dotate cu tunuri de zapada si instalatii
de transport pe cablu care insumeaza peste ' km de traseu4 telescaun - 1.## m, telesc!i - 7(( m si o tele%ondola
de ( km cu statie intermediara.
30