Staiunea Pltini

Staiunea Pltini este situat pe panta nord-estic a Munilor Cindrel, n Carpaii

Meridionali, la 32 de kilometri de Sibiu. Este nconjurat de pduri de conifere cu un aer puternic
ozonizat, bogat n aerosoli, i de peisaje de o frumusee rar, mai ales pe drumul ce urc spre
staiune. Binecunoscuta staiune climateric i de vacan a fost nfiinat n anul 1894 de
Siebenburgische Karpathen Verein (SKV, Societatea Carpatin Transilvnean). Este recunoscut
a fi cea mai veche staiune turistic din ar, dar i aflat la cea mai mare altituine, de 1.442 m.

Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 5.422
km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.
Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor
Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vilcea; trec apoi prin Depresiunea
Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tirnavelor, unde se invecineaza cu alte trei
judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.
Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului
Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din
suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile
Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.
Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet)
colecteaza apele aduse de riurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig.
Riurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de
Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent rul Hartibaciu,
care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.
Riurile din partea nordica sunt adunate de Tirnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna,
Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele
montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig,
Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu,
pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Imprejurimile Paltinisului se caracterizeaza printr-un peisaj variat. Vai adnci se unesc cu

dealuri molcome, urcnd catre platouri unduioase si strajuite de pasuni alpine presarate cu stni
pitoresti

Paltinisul beneficiaza de o clima temperata cu

influente vestice,ceea ce face ca grosimea stratului de zapada sa fie semnificativ mai mare pe
toata durata iernii decat in alte zone ale tari.Altitudinea mare asociata cu orientarea nordica a
pantelor pe care se paractica schi de tura si schi fond creeaza conditii deosebite pentru pastrarea
stratului de zapada din decembrie pana in aprilie-in medie 170 de zile pe an.
Un fenomen meteorologic frecvent ntlnit la Pltini este inversiunea temperaturii. n
astfel de zile, dincolo de marea de nori aflat n depresiune, pot fi vzute vrfurile Munilor
Fgra spre est, ale Munilor Rodnei spre nord-est, iar spre nord-vest, ale Munilor Apuseni.
Cheile Cibinului
Deosebit de pitoresti prin salbaticia si maretia lor, Cheile Cibinului sunt de fapt un defileu sapat de
apele Rului Mare, avnd o lungime de peste 2 km si o naltime maxima de 200 m.
Din cauza ngustimii lor (pe alocuri de 10 - 15 m) si a albiei bolovanoase, n multe locuri apa are un
curs vijelios, formnd mici cascade.
Rezervatia complexa Iezerele Cindrelului
In cadrul rezervatiei sunt protejate urmele lasate de glaciatiunea cu aternara - lacuri, morene,
grohotisuri - precum si o serie de elemente floristice si faunistice alpine, ce traiesc doar n locuri

putin accesibile omului.

Obiective turistice
Centrul actual al staiunii este alctuit din vile, dintre care unele au constituit nucleul de baz al
Pltiniului, aa-numitul loc de cur. Dintre acestea, cteva sunt conservate i declarate
monumente istorice: Casa Turitilor (construit n anul 1894), Casa Medicilor (1895) i Sala
Monaco (1898).
Casa "Noica"
Paltinisul a fost si este sursa de inspiratie pentru
artisti, poeti si filozofi. Intre anii 1975 si 1987,
Constantin Noica, marele filozof romn, si-a
petrecut aici ultimii ani din viata, aflndu-se sub
permanenta observatie a Securitatii.
El este ntemeietorul scolii filozofice de la Paltinis.
Fosta lui casa este astazi deschisa vizitatorilor
interesati.
Schitul de la Paltinis
O vizita la schitul de la Paltinis este
deosebit de interesanta. Din punct de vedere
arhitectonic, Schitul, infiintat in 1924, se
constituie drept model exemplar al vechilor
biserici de lemn de brad din Transilvania, fiind
lucrat de mesteri locali.
El este situat la 1400 m altitudine, ntr-un
loc linistit si retras. Schitul este tencuit pe
dinauntru si acoperit cu picturi. In acest leagan
al culturii si spiritualitatii ortodoxe romnesti
va veti gasi linistea si veti fi prinsi de farmecul

icoanelor ortodoxe.