Conceperea produsului turistic Circuit in Muntii Bucegi

CUPRINS

Argument..............................................................................................................1
Cap. I CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE........................................................3
1.1. Definitia produsului turistic. Componentele produsului turistic................3
1.2. Categorii de produse turistice........................................................................4
1.3. Etapele conceperii unui produs turistic.........................................................5
Cap. II BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA DIN MUNTII BUCEGI..............8
2.1. Unitile de cazare turistic..........................................................................8
2.2. Unitile de alimentaie pentru turism......................................................11
2.3. Unitile de agrement....................................................................................13
2.4. Mijloacele de transport turistic...................................................................16
Cap. III. STUDIU DE CAZ: Circuit in Muntii Bucegi.......................................................20
3.1. Caracterizarea generala a muntilor Bucegi................................................20
3.1.1. Localizare .........................................................................................22
3.1.2. Cai de acces.......................................................................................23
3.1.3. Obiective si trasee turistice in muntii Bucegi...............................23
3.2. Programul circuitului....................................................................................29
3.3. Analiza de pret................................................................................................30

Concluzii.............................................................................................................31
Bibliografie.........................................................................................................33
Anexe..................................................................................................................34

ARGUMENT
Zona Muntilor Bucegi este preferat n general de majoritatea turistilor avnd un
potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turistic bisezonier (avand motivatii diferite
respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarn).Acesta e
motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de
desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia.
Probabil, nici un alt masiv din Romania nu este atit de strabatut de tineri si virstnici, de
turistii obisnuiti si de alpinisti, in toate anotimpurile, ca masivul Bucegi, unul dintre acei
"munti sacri", pe seama carora circula atitea legende. Sfinxul, Babele, virful Omu, abruptul
Caraimanului si multe alte locuri si formatiuni stincoase sint toponime incarcate de o aura
aparte, aproape mitologica.
Acest masiv atrage ca un magnet foarte multa lume prin multitudinea de trasee si de
obiective, asa incit o evadare pe culmile sale nu poate fi decit binevenita si relaxanta. Putem
porni in ascensiune fie din Sinaia, fie din Busteni cele mai frecventate statiuni de pe Valea
Prahovei , dar si din alte directii.
Aceasta zon este foarte atractiv avnd foarte multe posibilittii de agreement si
oferind n acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi
are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni.
Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furniznd cele mai bune
conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru
oameni de toate vrstele.
Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si
conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece,
confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat
tustiilor national alegnd un sejur de durat mediu,si in perioada de iarn.
Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii
reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si
peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut
de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva
puncte fosilifere din sud.
Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si
stncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra

Craiului cu pestera si cheile Dmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si

Predeal.
Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una
dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor
romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan
tehnic-alpin vastele lui zone de stanca.
Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele
impunatoare ale abrupturilor stancoase care alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori la
intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici,
spre vest, la cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se
revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin
ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed dea lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti
salbatici si sculpturale coloane de calcar.
Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul
Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea topografiei lui
glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui principale si prin simetria
inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau
arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape
nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite.
Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea
superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea
Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar
dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu
Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara
Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua
Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest,
varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de
la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.

CAPITOLUL I

CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE

1.1.

Definirea produsului turistic

Produsul

turistic se

defineste

ca

fiind

un

ansamblu de

bunuri

materiale

si servicii, capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si
momentul sosirii in locul de plecare.
Produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii.
Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei
categorii de elemente:

un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice,

tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta
o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia

sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri,

restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

unele facilitati

de

acces, legate

de

mijloacele

de

transport

(adica

de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele, plaja, climatul,
hotelul, autobuzul) nu este produs turistic. Pentru a dobandi calitatea de elemente ale unui
astfel de produs, ele se impun a fi ansamblate in scopul satisfacerii nevoii de turism (aceasta
afirmatie fiind valabila si pentru serviciile din componenta sa), in plus, este necesar sa se faca
si precizarea ca nu elementele materiale ca atare definesc produsul turistic,ci serviciile
sau prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul
- ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care aceasta il ofera).
Serviciile care dau continut produsului turistic (denumite servicii turistice) se
constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin patru tipuri de baza (total diferite
ca natura). Este vorba despre serviciile: de transport, de cazare, de alimentatie si de agrement.
Fara discutie ca nu intotdeauna produsul turistic presupune prestarea tuturor celor
patru tipuri de servicii. Sunt frecvente situatiile in care turistul solicita numai servicii de
agrement si de transport, numai servicii de agrement, de transport si de cazare, numai servicii
de agrement si de alimentatie etc.

Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul
de agrement (caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si de alt interes, care motiveaza
calatoriile), in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.
Prin segment de produs turistic se va intelege una din cele patru categorii de servicii
privita izolat.
In afara serviciilor amintite (care pot fi denumite servicii de baza), produsul turistic
presupune si prestarea unor servicii suplimentare, cum ar fi:

serviciile de organizare a consumului turistic si de informare, care se executa, de regula,

in fazele de pregatire si de realizare ale serviciilor de baza, dar si pe timpul derularii acestora,
turistilor punandu-li-se la dispozitie, gratuit sau contracost, toate datele pe care le solicita
(prin viu grai sau cu ajutorul hartilor, ghidurilor, pliantelor, brosurilor etc.);

serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri (in mijloace de transport, in

hoteluri si restaurante, la manifestarile cultural - artistice si sportive etc.), inchirierilor (de

mijloace

de

transport,

de

schiuri,

de

patine sau

de alte mijloace de practicare a

diverselor sporturi si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor etc.;

alte servicii cu caracter special de secretariat (pe timpul congreselor), de traduceri (pe

timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor, de telecomunicatii etc.

Daca s-ar tine seama de categoriile comportamentale ale clientelei turistice pe timpul
consumarii serviciilor, acestea s-ar putea grupa in:

servicii aferente unor preocupari pasive, manifestate, de regula, in spatiile de

cazare (lectura, urmarirea programelor Radio - TV, somn, igiena);

servicii aferente unor preocupari semipasive, cum ar fi cele oferite in restaurante,

baruri, sali de tratamente etc.;

servicii aferente unor preocupari semiactive (vizionari de spectacole sau de

manifestari sportive, vizite la muzee sau expozitii, promenada);

servicii aferente unor preocupari active (sport, excursii si drumetii, vanatoare sau

pescuit etc.)
1.2.

Categorii de produse turistice oferite de o agenie de turism

Principalele categorii de produse turistice oferite de o agenie de turism sunt:

- circuite;
- sejururi (pachete de vacan);
- croaziere;
- produse tematice (exemple: vntoare sportiv, congrese etc.)

Acestora se adaug: rezervri pe liniile aeriene sau n hoteluri, vnzri de bilete pentru
orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire (meeting sau
transfer, nchirieri de autoturisme, asigurri pentru plecri n strintate etc.).
1.

Sejururile reprezint un pachet de servicii oferit turitilor pentru

petrecerea

vacanei ntr-o staiune turistic.

Acest tip de produs turistic presupune rmnerea n aceast staiune.
Forme: - sejururi cu pensiune complet de tipul:
a. formulei tradiionale pentru hotelurile din staiunile turistice;
b.

formulei moderne propus de cluburile de turism care adaug un program de

animaie i de sporturi.
- sejururi comercializate n formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau
doar simpla cazare.

2.

Circuitele sunt un produs turistic vndut de o agenie de turism grupurilor

organizate sau turitilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor
obiective turistice, regiuni sau ri. Alturi de transport, pachetul de servicii poate include
cazare n formula pensiune complet, demipensiune, cazare + mic dejun.
Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.
3. Croazierele reprezint un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii
de vacan oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaie i o multitudine de
posibiliti de divertisment: baruri, restaurante, (servirea mesei 24 de ore din 24) sal de
fitness, cinema, cazinouri.
Paralel cu acestea s-au dezvoltat i multe produse noi care ofer transport i cazare
combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri: o vacane sportive (sky, golf,
pescuit); o vacane cu sejururi de tratament pentru sntate; o cltorii de aventur; o
incentive; o pentru conferine etc. sau o formulele care asociaz transportul cu anumite
prestaii; exemplu: formulele fly & drive i fly & hotel, care pe lng transport cu avionul
ofer i vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate n mai multe staiuni turistice
1.3.

Etapele conceperii unui produs turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

1. Culegerea informaiilor despre :
- cerere : motivaia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vrsta, categorie
socio-profesionala, gusturi turistice etc.;

- oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;

analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;
-componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate,
baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitile de acces in diferite zone.
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitilor prestatoare in funcie
de tipologia clientelei i particularitile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) i asamblarea componentelor
produsului turistic (organizarea preliminara) realizate cu mult nainte de exprimarea cererii
n care tour-operatorul alege: destinaia, mijlocul de transport, unitile de cazare,m
alimentaia, alte servicii incluse n pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica
realizata de ctre ghid pe tot parcursul calatorii etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenia de
turism :
ncheie contracte, convenii;
emite comenzile de rezervare.
n cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea
itinerariului i ntocmirea programului turistic.
5. Determinarea (calcului) preului produsului turistic:
pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaie etc.;
de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurri, contribuia
de participare la fondul de dezvoltare i promovare a turismului).
6. Promovarea produsului turistic :
realizarea i distribuirea brourilor, pliantelor, afielor turistice etc.;
publicitate prin mass-media
7. Lansarea produsului turistic pe piaa un ir de activiti prin care agenia i face
cunoscute produsele pe plan local i naional.

CAPITOLUL II
BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA
DIN MUNTII BUCEGI
2.1. Unitatile de cazare turistica
Echipamentul turistic este foarte dezvoltat n aceast zon datorit potenialului
turistic foarte ridicat. Aici se ntlnesc multe uniti de cazare n care sunt incluse n cele mai
multe i cele de alimentaie.
HOTEL MARY *** situat n apropiere de Hotel Alexandros, centrul staiunii.
HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat ntr-un cadru natural deosebit, avnd o
poziie privelegiata n centrul staiunii Buteni,
HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia n Poiana apului pe
DN1.Capacitate cazare este de 42 persoane n 21 camere duble Hotelul este construit n anul
2004 i ofer condiii bune de cazare n camere cu grup sanitar propriu i tv color. Hotelul
dispune de nclzire central i apa cald permanent.Dotrile sunt noi .La parter se afla
restaurantul .
HOTEL SILVA** este situat la doi pai de la punctul de plecare al telecabinei
Busteni-Busteni, ctre cota 2200m.
HOTEL MRGRITAR ** Aezat pe cursul rului Prahova, ntr-un deosebit decor
montan, la 200 m de la DN1, oferind o privelite reconfortant asupra Masivului Bucegi n
cartierul Poiana apului.
CASA LUCHIANCU ** este situat la intrarea ncartierul Zamora.
VILA CAMELIA*** Situat n Buteni n cartierul Zamora ,ntr-o zon linitit, de
vile, n apropierea unei ferme, de unde se pot procura produse proaspete (ou, lapte, brnz),
VILA CTLINA ** Vila este situat n Buteni pe o strdu micurta i linitit n
apropiere de biserica din centrul localitii.Total locuri: 14-19 locuri.
VILA ERBAN Este situat n Buteni, pe oseaua naional, Libertii , mergnd
de la Bucureti spre Braov, pe partea dreapt a oselei, dup intersecia cu drumul ce trece
pe sub calea ferat ctre Zamora i nainte de fabric de hrtie (naintea pasarelei care
traverseaz oseaua), sau pn n drumul care merge la hotel Silva i telecabina Buteni.

PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele munilor Caraiman i

Costila nconjurat de pdure , n apropierea Cabanei Cminul Alpin. Vila v ofer un
minunat cadru natural, mbinnd peisajul pitoresc, linitea i aerul proaspt al pdurii cu
calitatea confortului oferit. Atmosfera prietenoas i primitoare ntmpina oaspeii acestei
pensiuni .
CASA LILIANA **
PENSIUNEA TOMA ** este situat n cartierul de lng gar pe o strad foarte
linitit.
PENSIUNEA LIZIERA ** situat la 200 m de prtia de schi Kalinderu i 500 m de
gar.
PENSIUNEA CAPRA NEAGR**Situat n Buteni pe Strada Valea Alba n
apropiere de Cminul Alpin.
CETATEA CARAIMAN **Situat n Buteni pe strada Prundului
PENSIUNEA PARNG***situat n Buteni n zona Zamora ntr-o zon linitit.
PENSIUNEA TRANZIT ***Este situat pe DN 1 , la ieirea din Poian apului
spre Sinaia (2 KM ) .n apropiere de benzinria Lukoil.
PENSIUNEA MONOVER*

din Buteni este situat ntr-o zon foarte

pitoreasc,linitit, pe malul raului Prahova, lng Castelul Cantacuzino, n Strada

Prundului. Privelitea este cu adevrat minunat, putei admira Crucea de pe Caraiman din
pat. Camerele sunt n lambriuri de lemn stil cabana de munte i sunt mobilate n stil rustic cu
note romantice, orientale.
PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizat n Buteni lng Hotel Alexandros.
PENSIUNEA CONFORT *** situat BUTENI, 300 m de la gar la bulevardul
principal.
PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situat n Buteni. Vila ofer un confort de 3
stele n cele 6 dormitoare i un apartament.
PENSIUNEA TURIST* n Buteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham.
Pensiunea ofer un confort mediu clasificat l a1 stea .
2.2. Unitile de alimentaie pentru turism
Sinaia
Sinaia detine cea mai extins retea a unittilor de alimentatie din Munti Bucegi.
Aici se intalnesc:

Restaurant MONTANA

Restaurant SELECT

Restaurant SINAIA

Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI , Pizzeria MAFLOR si alte

mijloace de divertisment incluse n categoria unittilor de alimentatie precum baruri si
discoteci:

Bar BUCEGI

Bar MONTANA

Discoteca BLACK HORSE

Discoteca BLUE ANGEL

2.3. Mijloace de agrement

Zona Munilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:

Sporturile de iarn: schi,bob, snow-boarding;

Alpinism, drumeii, mountain-bike, seri de caban;

Partide de vntoare, barbacue;

Refacerea sntii: cur balnear, piscin, saun, sli de fitness;

Festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoc, carnavaluri, concursuri sportive i
alte evenimente culturale;

Se pot organiza congrese, conferine, reuni de afaceri expoziii, parade de

mod,evenimente moderne, srbtorile de Pate, Crciun i Revelion.

2.4.Mijloacele de transport turistic

Telecabina, telegondola, telescaun, teleschi din Bucegi
Busteni: telecabina, telescaun

Sinaia:

Azuga: telegondola

telecabina,

telegondola, telescaun

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CIRCUIT IN MUNTII BUCEGI
3.1.Prezentarea unei agentii de turism din Severin
Prezentarea general a ageniei Heculles Tour Company

Adresa : Strada Horia nr. 12 B - n incinta mall-ului Decebal

Telefon :0252 323 323
Fax :

0352 323 323

Email : office@hercules-tour.ro
Website : http://www.hercules-tour.ro
Date de identificare ale societatii:
CUI RO 21663438
Nr. Registrul Comerului : j25/267/ 2007
CAEN : 7911
Date de contact ale societatii:
Jude : Mehedini
Localitate : Drobeta Turnu Severin, MH
Tipul de activitate: activiti ale tour operatorilor
Societatea

deine locul 1 n Top Afaceri Romnia, judeul Mehedini, domeniul

79:Activiti ale ageniilor turistice i a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare i asisten

turistic.Este membr a Asociaiei Naionale a Ageniilor de Turism din anul 2014.
Agenia Herculles Tour Company este un tour-operator romn ce ofer servicii de
nalt calitate n domeniul cltoriilor, att pentru turiti individuali sau grupuri ct i pentru
oameni de afaceri sau corporaii.Ne adresam tuturor categoriilor de vrst cu o gam

10

diversificat de programe turistice att n ar ct i n strinatate. Profesionalismul de care d

dovad personalul nostru coroborat cu cunostinele acumulate n domeniul ticketingului i
turismului contribuie la asigurarea derulrii cu succes a programelor turistice pe care le
promovam. Agenia de turism Herculles Tour Company are ca obiectiv consilierea clienilor
n vederea alegerii sejurului potrivit precum i furnizarea de soluii optime din punct de
vedere al calitii serviciilor la un pre avantajos, precum i satisfacerea cerinelor turitilor
prin dezvoltarea unor relaii de durat, bazate pe ncredere, cu clienii notri, att persoane
fizice, ct i companii.
S.C Herculles Tour Company S.R.L este o societate comercial nfinat n anul
2007, acreditat de Ministerul Turismului pentru a desfura activiti n domeniul
comercializrii de produse i servicii turistice prin agenie de turism touroperator. n prezent,
societatea deine licena de turism nr. 3905, actualizat la data de 01.07.2009. Domeniul
principal de activitate, conform actului constitutiv al firmei, este organizarea de activiti ale
ageniilor de voiaj i a turoperatorilor, activiti de asisten turistic neclasificate n alt
parte\, iar ca activiti secundare, nscrise n actul constitutiv, firma poate s deruleze
obiective economice i comerciale n oricare alt domeniu de activitate. S.C. Herculles Tour
Company S.R.L. este o companie cu capital integral privat.
3.2. Caracterizare generala a muntilor
La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o form de potcoav ale crei
ramuri converg n Vrful Omu, punctul de maxim altitudine al masivului. De altfel, Bucegii
sunt dominai de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt i stncos,
cu o diferen de nivel de 500-900 de metri i platoul Bucegilor, descris ca fiind un podi nalt
cu altitudini ntre 1600 i 2400 de metri.
Masivul Bucegi s-a format n timpul orogenezei alpine odat cu sectorul Carpailor
Meridionali i ntregul lan Carpatic. La nceputul Cuaternarului, Carpaii Meridionali,
inclusiv grupa Bucegilor, s-au nlat cu circa 1000 de metri.
Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aezate peste un
fundament de isturi cristaline, constituite n mare parte din calcare jurasice i gresii micacee.
Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros i
crearea de peteri i alte forme de relief incitante printre care se numr i Petera Ialomiei,
Petera Ursului, Petera Ttarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.

11

Tot n munii Bucegi se ntlnesc dovezi importante ale fenomenelor glaciare, forme
de eroziune i de acumulare. Lacul Scropoasa, Cheile Znoagei, Lacul Bolboci sunt cteva
dintre obiectivele turistice determinate de astfel de procese.
Clima este destul de instabil. Se nregistreaz temperaturi medii de 2-6 grade Celsius
i 0-2 grade Celsius la peste 1800 de metri altitudine, precipitaii abundente de pn la 1200
mm pe an i vnturi puternice.
Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul
Carpatilor Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta
vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul
Judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie
naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe
capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se
retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de
munte si multe specii floristice rare.
Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si
culoarele depresionare Bran Rucar Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia
formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile
individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa
dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de
stanca.
3.1.1. Localizare
Masivul Bucegi se ntind pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i ocupa o
suprafata de cca. 300 km2 si se delimiteaza:
- la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana
la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul

12

sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea
Glajariei;
- la nord si nord-vest cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;
- la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu
principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile
Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei;
- la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa
cu

Valea

Ialomitei,

si

de

portiunea

inferioara

Vaii

Izvorul

Dorului.

Unitate geografic: Masivul Bucegi se afl la extremitatea estic a Carpailor

Meridionali, ntre Valea Prahovei la est i Culoarul Branului i Valea Ialomiei la vest. La nord
- ctre depresiunea Brsei i spre sud, pn la contactul cu Subcarpaii de curbur.
Altitudine: 2.505 m.
Muntii Bucegi sau Masivul Bucegi este un obiectiv geografic de o mare complexitate
structural i morfologic, cu abrupturi puternice, visul oricrui turist pasionat de escaladri
cu emoii...

3.1.2. Ci de acces
Ci de acces: DN 1 Bucuresti-Oradea km 123; DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia
145 km; calea ferat Bucuresti-Oradea 121 km.
3.1.3. Obiective si trasee turistice in Muntii Bucegi
Obiective turistice: mnstirea Sinaia (1695) - Expoziie de porelanuri; complexul
muzeal Pele - Pelisor - Foior (1830 - 1980); Monumentul Eroilor (1979); cabana
Cumptul.

13

Printre obiectivele turistice de mare importan se numr Pietrele de la Omu, Cascada

Urltoarea, Sfinxul, Babele, Crucea Eroilor Neamului, Portia Caraimanului, Circul Glaciar
igneti, Cheile Urilor, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei.

n 1935, o parte din Masivul Bucegi a fost inclus n lista ariilor protejate din Romnia, cu
statutul de Parc Naional. Printre plantele ocrotite se numr floarea de col, bujorul de munte,
macul galben, jnepenii i ienuprul.
Fauna este, de asemenea, bine reprezentat i include mistrei, iepuri, vulpi, cerbi, ri,
veverie, cocoi de munte, capra neagr, acvila de munte, iar, n ape, specii ca pstrvul,
cleanul, mreana.
Rezervaia Natural Bucegi Mlieti i Parcul Naional Bucegi sunt dou structuri ce
protejeaz fauna i vegetaia din aceast zon.

n zona Munilor Bucegi exist numeroase staiuni de agrement i climaterice ca

Azuga, Predeal, Sinaia, Zona Rucr-Bran, Buteni, potrivite, printre altele, pentru schi,
alpinism

i,

implicit,

pentru

revigorare

psihic

fizic.

Nu e deloc dificil s ajungi la ele. Exist multiple mijloace de transport i rute, inclusiv
servicii de telecabin. Nu uitai ca nainte de a v aventura pe muni s verificai starea vremii.

14

Pestera Ialomitei (alt. 1660m)

Pestera Ialomitei este o mare excavatie in peretele sudic al Muntelui Batrina, ce cade
in V. Ialomitei, la intrarea acesteia in cheile Pesterii. Adincimea totala a portiunii usor
accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura pesterii. Din gura
pesterii, patrundem direct in prima sala spatioasa, numita grota `Mihnea Voda`, in pragul
careia se afla micul schit `Pestera Ialomitei`. Din fundul acestei grote, drumul continua printro galerie strimta.
Aceasta conduce intr-o sala in forma de cupola, `Bolta lui Decebal`, de unde pornesc
citeva galerii laterale, care se infunda curind. Drumul continua in urcus printr-o galerie la
capatul careia cursul de apa din pestera formeaza o cascada. Urcam pe o scara si continuam
apoi printr-o noua galerie, care conduce intr-o grota mai spatioasa, in punctul `La Raspintie`.
Din acest punct, o ramificatie a drumului porneste la dreapta, in coboris printr-o
galerie ingusta iesind imediat in punctul `La Lacuri`, unde se afla doua ochiuri de apa adinci
despartite printr-un gang de piatra.

(Lacul cel mare seaca, de obicei, in timpul verii). Revenind la `Raspintie` urcam in
continuare pe o scara de lemn, ajungind in cea mai mare incapere a pesterii, `Grota Ursilor`.
La capatul acesteia trecem un prag de piatra si coborim intr-o sala mai mica, unde
intilnim cursul de apa ce alimenteaza lacurile. De aci continuam printr-un culoar ingust
(`Galeria Apelor`), pina in punctul `La Altar`, care reprezinta, practic, fundul pesterii. Desi
aceasta se continua, ultima ei portiune nu este accesibila decat numai turistilor incercati si
dotati cu echipament special. Intre anii 1950-1956, cercetatori ai Institutului de speologie
`Emil Racovita` din Cluj, impreuna cu alpinisti din asociatiile sindicale si echipele Casei
Centrale a Armatei, au continuat explorarea Pesterii Ialomita, descoperind trei mari galerii
dintre care doua cu bogate concretiuni calcaroase. S-a putut stabili, totodata, ca aceste

15

excavatii se continua de-a lungul unor diaclaze barate de concretiuni masive, care impiedica
inaintarea.
Drumul Sinaia-Pestera (36 km): Sinaia (Primarie) - Calea Moroieni - DN 71 (asfalt 8,5
km).

Babele si Sfinxul sunt monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor. Despre
aparitia lor s-au format legende si teorii.Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost
apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii
si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai
mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen
si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu
supranaturalul. Babele se gasesc langa Cabana Babele de pe platoul Bucegi, iar Sfinxul se
gaseste la 10 minute distanta de cabana.

Crucea Eroilor Neamului

Este situata in saua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului catre Valea
Seaca, la altitudinea de 2291 m, fiind unica in Europa atit prin altitudinea amplasarii, cit si
prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o inaltime de 28 m si doua brate de cite 7 m fiecare.
Monumentul era cea mai inalta constructie din lume la vremea respectiva, de acest fel,
situata la o astfel de altitudine. Latimea stilpului vertical este de 2 m, lungimea bratelor
orizontale pina in axul stilpului fiind de 7 m si latura unui ochi patrat de zabrea este de 2 m.

16

Crucea este executata din profile de otel, fiind montata pe un soclu din beton armat placat cu
piatra, inalt de 7,5 m, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial
generatorul de energie electrica ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul
Crucii. Crucea Eroilor Neamului a fost construita intre anii 1926-1928, pentru a cinsti
memoria eroilor ceferisti cazuti la datorie in Primul Razboi Mondial, in luptele impotriva
armatelor Puterilor Centrale.
Crucea a fost inaltata la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Rominiei,
cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cit mai mare. Unele legende povestesc ca acest
monument s-a realizat in urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Muntii Bucegi
reprezentati prin virful Caraiman au fost stropiti de singe rominesc in Primul Razboi Mondial.
Pentru constructia monumentului s-a ales virful secundar al Caraimanului (2291 m),
deoarece, daca s-ar fi construit monumentul pe virful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi
fost vizibila decit din apropiere, de pe platou. Monumentul a fost confectionat din traverse
metalice imbinate prin nituire intr-o retea. Constructia propriu-zisa a fost realizata efectiv de
catre Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizati si un numar mare de tineri. Sculele, lemnul,
piesele metalice componente si restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul pina
la statia CFR Busteni.

Cascada Urlatoarea
Este un deosebit punct de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii
Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m. In afara principalei
caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de
spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai
sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea
Mica. Numele ei este legat nu numai de zgomotul
apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente

17

care pornesc navalnice dupa ploile repezi. Cascada Urlatoarea se afla in orasul Busteni si se
urca din spate de la telecabina Busteni, timp de 30 min.
Trasee turistice:
1.

Cruce albastr: Pietroia - plaiul Lespezi - cabana

Scropoasa - cabana Znoaga - cabana Padina - hotel Petera - cabana Babele;

2.

Cruce rosie: hotel Petera - cabana Padina - aua Strunga -

sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele i Vf. Bingaleasa;
3.

Banda albastr: Cabana Omu - valea Ialomiei - hotel

Petera - aua Cocora-Lptici - cabana Piatra Ars;

4.

Banda roie: hotel Petera - vlcelul Lptici - aua Lptici -

valea Izvorul Dorului -cabana Vrful cu Dor;

5.

Banda roie: Cabana Omu - Vrful Guanu - Vrful Btrna

- aua Strunga sub Strungile Mici - aua Buca;

6.

Punct rou: hotel Petera - cabana Padina- aua Strunga -

spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotiu, Poiana Guanu, Muntele Plesa;
7.

Triunghi rosu: hotel Petera - valea Doamnelor - aua

Btrna - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Guanu, Muntele Plesa ;Band galben : Cabana
Babele - Cabana Omu.
De asemenea, exist nenumrate trasee marcate, teleschi, telecabine, cabane i puncte
de refugii (Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Diham, Cabana Vrful Omu etc.).
Condiii de vizitare: vara i iarna, cu echipament potrivit drumurilor de munte, cu
altitudini ridicate i precipitaii bogate.
La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o form de potcoav ale crei ramuri
converg n Vrful Omu, punctul de maxim altitudine al masivului. De altfel, Bucegii sunt
dominai de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt i stncos, cu o
diferen de nivel de 500-900 de metri i platoul Bucegilor, descris ca fiind un podi nalt cu
altitudini ntre 1600 i 2400 de metri.
Masivul Bucegi s-a format n timpul orogenezei alpine odat cu sectorul Carpailor
Meridionali i ntregul lan Carpatic. La nceputul Cuaternarului, Carpaii Meridionali,
inclusiv grupa Bucegilor, s-au nlat cu circa 1000 de metri.
Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aezate peste un
fundament de isturi cristaline, constituite n mare parte din calcare jurasice i gresii micacee.
Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros i

18

crearea de peteri i alte forme de relief incitante printre care se numr i Petera Ialomiei,
Petera Ursului, Petera Ttarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.
3.2.

Circuit in Muntii Bucegi

Programul circuitului (turei):

Tura de 7 zile in care vom parcurge cei mai importanti munti ai tarii Bucegi,
respectiv Fagaras. Cu aceasta ocazie vom urca pe acoperisul Romaniei: Varful Moldoveanu
(2545m), Negoiu (2535m), respectiv Vistea Mare (2527m). Cazarea se va face in cabane de
munte si in pensiuni turistice rurale.

Grad de dificultate

Diferenta de altitudine

Distanta parcursa

Ziua 1: Intalnire in Busteni dimineata. Urcare cu telecabina la Cabana Babele. De la

Cabana Babele parcurgem platoul Muntilor Bucegi si coboram pe Valea Gaura in satul Poarta
din Bran. Durata: 6-7 ore, tura lunga, efort mediu care ofera privelisti de neuitat, diferenta
totala

de

nivel

(aproximativa): coborare 1700

m.

Cazare

in Bran.

Ziua 2: Transfer catre Muntii Fagaras - Porumbacu de Sus (140 km). Incepe tura: urcam la
Cabana Negoiu: durata 4 5 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa): urcare
800 m. Pranz la pachet. Cazare la Cabana Negoiu (dusurile si toaleta pe hol). Cina.
Ziua 3: Mic dejun. Astazi urcam cel de-al doilea varf ca inaltime al Romaniei - Negoiu - 2535
m: durata 3 - 4 ore, efort mediu spre greu, urcare 1000 m. Pranz la pachet. Continuam
drumetia catre Lacul Balea: durata 4 - 5 ore, efort mediu spre greu, privelisti superbe,
diferenta totala de nivel (aproximativa): urcare 1.200 m/ coborare 1.100 m. Cazare la Cabana
Balea Lac. Cina.
Ziua 4: Mic dejun. Cabana Balea Lac Lacul Capra Varful Vanatoarea lui Buteanu Valea
Vaiuga Cabana Balea Lac. Cu aceasta ocazie vom urca un alt varf de peste 2500 m,
Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), care ne ofera una dintre cele mai superbe panorame asupra
Alpilor Romaniei. Pranz la pachet. Durata: 4-5 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel
(aproximativa): urcare 500 m/ coborare 500 m. Cazare Cabana Balea Lac 3*.
Ziua 5: Mic dejun. Cabana Balea Lac Cabana Podragu, situata in imediata apropiere
a crestei

principale.

Durata:

5-6

ore, efort

19

mediu,

diferenta

totala

de

nivel

(aproximativa): urcare 1.100 m/ coborare 1.000 m. Cazare: Cabana Podragu (toaleta pe hol,
fara dusuri).
Ziua 6: Mic dejun. Cabana Podragu Varful Moldoveanu si inapoi. Vom urca pe acoperisul
Romaniei, Varful Moldoveanu (2545 m), precum si pe al treilea varf ca inaltime a Romaniei,
Vistea Mare Peak. Pranz la pachet. Durata: 6-7 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel
(aproximativa): urcare

500

m/

coborare

500

m.

Cazare:

Cabana

Podragu.

Ziua 7: Mic dejun. Cabana Podragu Valea Podragu orasul Victoria. Durata: 5-6 ore, efort
mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa): coborare 1.400 m. Transfer la Brasov.
Detalii legate de tura:
- perioada optima: 20-21.06.2015.
-numar minim de participanti: 35.
-mijlocul de transport: autocar 3 stele.
- tura de munte necesita o conditie fizica si psihica buna, cu rezistenta la efort minim pe o
perioada lunga de timp.
-cazarea se face in cabane si pensiuni turistice rurale.
- transferul bagajului principal de la o locatie la alta se face doar in ziua 1 (Busteni - Bran),
respectiv ziua 2 (Cabana Balea).
- pretul final difera in functie de numarul de participanti;
Servicii incluse:
transport, cazare, pensiune completa, serviciile unui ghid montan calificat
Servicii neincluse:
bauturi, cheltuieli personale

20

CONCLUZII
Iarna pe munte este un subiect sensibil i este greu s spui din fa a unui calculator ce
trasee sunt accesibile iarna i ce trasee nu. Dac unele trasee turistice sunt clar prea
periculoase, riscul de avalan sau alunecare fiind categoric prea mare, exist multe trasee
care pot fi abordate iarna de ctre turiti dac vremea ine cu ei.
n cele ce urmeaz voi detalia mai multe trasee din munii Bucegi care n mod normal
pot fi abordate iarna, fr echipament i cunotiine de alpinism. Spun i accentuez n mod
normal pot fi abordate iarna, deoarece statistic vorbind n cea mai mare parte a timpului sunt
ferite de pericole mari (avalan, alunecare, cdere). Cu toate acestea, nainte de a pleca iarna
ntr-o tur este imperios necesar verificarea vremii i a buletinului nivologic iar dac vremea
se anun nefavorabil (cea, vnt puternic, viscol, risc crescut de avalan), s se amne
ieirea pentru un alt weekend mai prietenos.
Deasemenea, un rol important l are grosimea stratului de zpad i consistena
acesteia. Chiar dac terenul nu permite formarea unei avalane, o zpad afnat, n care te
afunzi la fiecare pas va ngreuna mult parcursul unui traseu, crescnd timpul i efortul necesar
terminrii acestuia. n funcie de condiia fizic a fiecruia i a mrimii grupului, acesta poate
fi un factor care transform un traseu din accesibil n inaccesibil.
n plus fa de verificarea vremii, turitii care abordeaz muntele iarna trebuie s fie
echipai corespunztor. Vom reveni cu un articol legat de echipamentul necesar unui turist
iarna.
Trasee accesibile iarna n Bucegi:
Sinaia Cota 1400 Cota 2000 -> marcaj band roie, timp 3-4 ore la urcare, 2-3 ore
la coborre. Este varianta optim de a ajunge n platoul Bucegilor pe timp de iarn. Drumul
din pcate nu este senzaional, de la Sinaia la Cota 1400 se merge prin pdure i este destul de
murdar iar de la Cota 1400 la Cota 2000 se urc pe Drumul de Var, drum ce n sezonul rece
are i rol de prtie de ski, deci atenie la schiori. Dac nu dorii s mergei pe jos, putei ajunge
la Cota 2000 cu telefericul din Sinaia.
Platoul Bucegilor poriunea Cota 2000 -> Piatra Ars -> Babele poate fi abordat
fr riscuri majore ns doar pe vreme favorabil, cu vizibilitate bun (fr cea), altfel riscul

21

de rtcire este foarte mare. Timpul pentru parcurgerea drumului Cota 2000 -> Piatr Ars ->
Babele este de aproximativ 3 ore n condiii de iarn, marcaj band galben.
De la Babele turitii cu experiena turelor de iarn pot continua pe band galben pn
la Vf. Omu, abornd traseul de iarn care trece peste zona numit Cerdac. ntre aua Vii
Cerbului i Vf. Omu traseul devine mai expus. Traseul Babele Vf. Omu este cea mai
accesibil cale de a ajunge la Vf. Omu iarna, ns, nu recomandm parcurgerea acestui traseu
persoanelor fr experiena turelor de iarn i a echipamentului specific de iarn (colari,
piolet i cunotiinele despre cum se folosete acesta). La Vf. Omu cabana turistic este
nchis iarna iar la staia meteo nu se ofer cazare.
Cam acestea sunt variantele de a aborda muntele Bucegi iarna fr echipament specific
de alpinism. nainte de a pleca asigurai-v c v evaluai corect condiia fizic, cci un traseu
de iarn este mult mai solicitant dect unul de var, mai ales n lipsa schiurilor de tur sau a
racheteor de zpad. Nu plecai iarna singuri pe munte, ineti cont c ziua este mai mic (lua i
neaprat frontal) i nu v ruinai s v ntoarcei din drum dac realiza i c traseul este peste
puterile voastre.

22

BIBLIOGRAFIE
1. Marketing turistic sustenabil, Mioara Borza
2. Kotler, Philip -Marketing for Hospitality and Tourism, Upper Saddle River, NJ:
Pretince Hall, 2002
3. Postelnicu, Gheorghe -Turism internaional, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
4. Pacurar Alexandru- Turism internaional, Editura Presa Universitara Clujana, 2009
5. Cristureanu, Cristiana Strategii i tranzacii n turismul internaional, Editura C.H.
Beck, Bucureti, 2006
6. Cristureanu, Cristiana, Neacu, N., Bltreu, A. Turism internaional: studii de caz,
legislaie, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2002
7. Draica, Constantin Ghid practic de turism internaional si intern, Editura All Beck,
2003
8. http://www.cabana-padina.ro/galerie-foto-cabana-padina/

23

ANEXE
Analiza de pret
I.Denumirea circuitului (actiunii) Muntii Bucegi perioada 20.06.2015 21.06.2015
II.Extras din program.Plecarea se face din Dr.Tr.Severin Caransebes- Deve Brad
(Muzeul Aurului) Rosia Montana - Deva(cina si cazare).
III.Beneficiar Colegiul National EconomicTheodor Costescu organizator grup Carmen
Ionela tel:0745345262
IV.Calculatia pretului de vanzare.
Nr.

Articole de Elemente de cheltuieli

Element

Crt

calculatie

de

Valoarea
Per turist

1
2
3
4
5

Cheltuieli directe

calcul

Masa
Cazare
Transport
Cheltuirli culturale
Cheltuieli organizatorice

10%

Cheltuieli ghid

7
Cheltuieli sofer
8
Alte cheltuieli
9
Total cheltuieli directe
10
Comision 10%
11
TVA 9%
12
TOTAL COSTURI
13
TOTAL PRET DE VANZARE
Data :14.05.2015

Incasari:

Intocmit:Movila Ionela

(felul documentului)

(organizator turism)

1.

Verificat:Oprisan Sorin

2 lei

(contabil sef)
Luat la cunostiinta:Coman Ionela
(organizator grup)

Total :

Totala