Cuprins:

Argument……………………………………………………………………. 2
Cap 1. Potentialul turistic al Muntilor Apuseni………………………………………...…... 4
1.1.Cadrul natural…………………………………………………………..………..4
1.2 Relieful Munților Apuseni………………………………………...……………..5
1.3 Fauna……………………………………………………………….…………….7
Cap 2. Potențialul turistic considerații generale……………………............…………….… 8
2.1 Rezervatiile naturale……………………………………………...…………….. 8
2.2 Resurse turistice antropice…………………………………………….…….….. 12
2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni……………………………...…………….15

Cap 3. Produs turistic ……………………………………………..………….……….….....22

Bibliografie…………………………………………………………………………………..25

1
 Argument

In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta

sociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea
cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce în ce mai
mult.
Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi
specialisti, rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica a
teritoriului, de amenajari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv.
In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente ale
sale:
ˇ  componenta naturala, reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a
reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative,
absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,
(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si
flora, etc);

ˇ  componenta antropica, reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat pe

teritoriul Romaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau
religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete
si originalitate, realizari actuale de prestigiu .

ˇ  obiectivul turistic, reprezentat de o singura unitate cu caracter turistic, al carei potential

constituie o valoare de atractie;

ˇ   localitatea sau centrul turistic, reprezentata de o asezare în care sunt mai multe
obiective turistice, constituind un punct de atractie al turistilor;

ˇ  complexul turistic, corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a unei
suprafete  restranse, în care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sau
obiective turistice izolate;

2
ˇ  arealul turistic, reprezentat de o suprafata nu prea întinsa, în care se includ mai multe
obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat în jurul
unui centru urban constituie o zona turistica periurbana;

ˇ  regiunea sau zona turistica, este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriu

întins, caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice.

CAPITOLUL 1

3
 Potentialul turistic al Muntilor Apuseni

1.1 Cadrul natural

Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat într-o
forma sau alta, neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor,
resursele turistice naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru
vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca
"materie prima".

Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:
relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.

Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse

naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de
numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative
superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale
originare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor.

Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistica fiind

amplificata si de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica,
vegetatie, fauna.

1.2 Relieful Muntilor Apuseni

4
 Se înscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea
sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si
de amenajare pentru turism.

Muntii Apuseni îsi impun frumusetea cadrului natural luat în ansamblu,

remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.

Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care,
prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra,
similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa.

Ea întruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai

carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele
comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni
reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele
evidentiindu-se:

ˇ  chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile
Garda Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba
Mica, pe valea Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de
la Zugai si Valea Stearpa;

ˇ  pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific

printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca
sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata
Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele,
Pestera Ursilor etc;

ˇ  izbucuripe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);

ˇ  cascade si praguripitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog);

ˇ  ponoare, doline, lapezuriîn depresiunea închisa, ocoale, în împrejurimile catunelor

Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.

5
 Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti în perimetrul Muntele Mare, unde pot
fi admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociu al Ariesului, cheile Posagii,
Pociovalistei, Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, etc. renumitele izbucuri Feredeu si
Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului, în aval de
comuna Salciua, precum si masivul  calcaros Scarisoara - Bailoaia, cel mai interesant
sector al acestor munti.

Muntii Trascau sunt prezenti în teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul

sudic al masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor,
Ponorului, Bulzului si cascadele de pe vaile Poienii.

Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare în sectoarele
cu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate.
Astfel atrag atentia abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta
Ariesului Mic si Muntele Vulcan, lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La
Carja"), izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu Melci, cascada Nemes, întalnite tot în
acest masiv, etc.

Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte

formatiuni geologice aflate în alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand
atentia în mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele în general montane ale
ramurii estice (Muntii auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele
(Goala si Flocoasa), Valcioiu si Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci
sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun în peisaj (stanci
abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa,
Culmea Mogosului din Muntii Trascau.

Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o însemnata bogatie a Muntilor

Apuseni, acestea gasindu-se în marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane
(Muntii Bihor în zona Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la
platoul Muntelui Gaina se zaresc în departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale
Muntilor Apuseni, padurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului învecinat,

6
cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a
Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al vulcanului si, în ultimul plan, dar nu mai
putin însemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii.

1.3 Fauna

Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa
cinegetica. Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza în unitatile montane, (urs,
mistret, cerb, cocos de munte etc) dar si în padurile de deal si campie (caprior).

In padurile de rasinoase pasarile au reprezentanti tipici: ierunca, pitigoiul, buha, mierla

etc.

In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de padure,
cerbul, mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristica
iernuca. Caprioara este mai des întalnita însa în padurile de stejar decat în fagete. Pasarile
sunt foarte numeroase aici, întalnindu-se: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de
padure, graurul, ghionoaia sura s.a.

O atractie deosebita în cazul Ariesului si majoritatii afluentilor sai o  prezinta

fauna piscicola, cu o zonalitate bine evidentiata:

ˇ  zona pastravului ocupa o buna parte din Ariesul Mare si afluenti, Ariesul Mic, Bistra,
Valea Mare, Lupsa, etc. (urca pana la 1400-1500 m, limita inferioara aflandu-se chiar sub
600 m). Aici se pot gasi si alte specii de pesti, precum sunt zglavoaca, sau boisteanul;

ˇ  zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si partial al Ariesului; dar

înainteaza si pe gaturile afluentilor mai importanti. Predominante sunt specii ca lipanul si
moioaga, sau mreana de munte;

ˇ  zona scobaruluicuprinde o buna parte din cursul mijlociu si inferior al Ariesului.

Specia dominanta este scobarul, urmata de clean;

CAPITOLUL 2

7
  2.1 Rezervatiile naturale

Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt
ocrotite de lege, spre a putea fi transmise în cat mai buna stare generatiilor care vor urma,
chiar în conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.

Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt,
întalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii
Trascau; strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din
albia Ariesului de la Salciua; "Fagul împaratului" de la Baia de Aries; frasinul de la
Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m.

In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile
insectivore.

De asemenea, în zona Muntilor Apuseni se  individualizeaza o serie de rezervatii

naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru
turisti.

a) Rezervatiile geologice:

ˇ  Dealul cu melci (1 ha) se afla în vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif
senovian prin întinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a
organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si
Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla într-un numar foarte
mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans în marea
senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani în urma;

ˇ  Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie într-o faimoasa rezervatie,
remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate în
nesfarsita "mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca
altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce
Detunata Flocoasa (1258 m), care îsi datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din

8
cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata Goala (1158 m)
fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;

ˇ  Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o
vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat în
urma adancirii retelei hidrografice. Accesul în aceasta pestera se face printr-un aven care
da într-un sistem de galerii etajate însumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m.
Unele galerii sunt active, apa disparand într-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul
ce formeaza Paraul Politii, un afluent  raului Garda.

Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului,

fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea în aceste
pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de
spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si
cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una
din cele mai frumoase pesteri din tara.   Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de
gheata fosila, avand grosime de 20 m si un volum de 40.000 mc, care se pastreaza de
circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura) si de vara
(praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).

Acest bloc este situat în marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o
adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta
cascandu-se un abis care da spre Sala Mare, ce duce în rezervatia stiintifica, unde apar
formatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).  

Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele

mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata,
datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara
amenajarea ei pentru vizitare.

b) Rezervatii botanice:

9
ˇ  Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m
în nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter
botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, în general relieful calcaros, ce se
remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata în partea
superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase,
însotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica,
precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentand
specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o însemnatate
deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si
padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica în felul ei, alcatuita din molid,
pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.

Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala

importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat în special de prezenta
reliefului carstic;

ˇ  Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde
se gasesc cele mai înalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste
1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe
specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a.
Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, în varietati si forme
noi;

ˇ  Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar în masiv. 

c) Rezervatii forestiere:

ˇ  Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor

Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales în locurile luminate, în palcuri sau
arborete destramate. In timp ce în alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai
mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, în
Muntii Trascau el se întalneste în cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de
prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara;

10
d) Rezervatii mixte:

ˇ  Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura în bara de calcare jurasice, la
jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, între Buru si Tureni, culmea
respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.

Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating
înaltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la
460 m, cat are la intrarea în cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de
13 m/km.

Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora
întalnita aici. In timp ce în raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna
de pasari este în schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai
interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea
este cea mai comuna.

Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci
si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de
altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se în afara tarii noastre numai în Turkestan.

Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se

remarca si în raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de
plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus
fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.             

Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care
pot fi structurati dupa importanta lor în turismul  balnear în:

ˇ  ape minerale si termominerale;

2.2 Resursele turistice antropice

11
 Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor
tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale
oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului într-o
îmbinare armonioasa cu natura.

In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,

monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta
evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si
artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte însemnata a
ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale
a Muntilor Apuseni.

Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele
mai reprezentative sunt: 

ˇ  Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste

meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;

ˇ  Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de

notorietate mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile
taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;

ˇ  Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national -
muzeele judetene si orasenesti;

ˇ  Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor);

arhitectura si tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica:
mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic.
Aceste elemente se concentreaza în principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;

ˇ  Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-
istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un

12
produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii în turismul intern si
international;

ˇ  Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile
de apa cu interes hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective
economice (Astileu, Tarnita etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care
pot fi integrate într-o anumita forma de turism specializat.

Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:

ˇ  Elemente de arhitectura populara întalnite la bisericile si casele de lemn specifice

Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii
tehnice (piue de apa sau mori), întalnite în mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi,
Muntele Mare etc. Toate variantele de case din cursul superior si mijlociu al Ariesului se
caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai înalt, facut din
sindrila si din paie. Multiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate în
lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original;

ˇ  Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat înca în mod frecvent, în special în zona
Ocolis-Salciua si în Lupsa, sau în toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor;

ˇ  Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,

specifice Tarii Motilor; este vorba în special de: obiectele executate din lemn (tulnice,
fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare
ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii;

ˇ  Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce

se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai
cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana
Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

13
ˇ  Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte
numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi împotriva
împilarii, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu
împotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna
Muntilor";

ˇ  Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea

lor, prezente în majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele
etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la

faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin
numeroasele marturii arheologice. Astfel în pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia
Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost
descoperite urme datand  din paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota,
"Pestera Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre
omul primitiv în paleoliticul mijlociu.

14
 2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni

Obiectivele turistice din Salaj

Chei     
- Cheile Babei-(pe valea Poienii), se desfasoara intre Poiana Blenchii si Baba, fiind
ocolite de soseaua ce leaga localitatea Galgau de orasul Tg. Lapus (jud.
Maramures);     
- Cheile Barcaului-( localitatile Tusa si Sag), impresionante si neasteptate prin
pitorescul lor.

Rezervatii si Monumente ale Naturii    

- "Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica
ce prezinta un interesant relief ruiniform, rezultat in urma eroziunii si a numeroaselor
alunecari;     
- Poiana cu narcise-Racas;     
- Rezervatie de lalele pestrite-Cehu Silvanei.

Vestigii Istorice    
- Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe
Dealul Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia.
Langa el s-a dezvoltat asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang de
municipium, devenind capitala Daciei Porolissensium. Din antica asezare s-au
descoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata culturala), necropole, bai;     
- Castrul roman-Buciumi, un puternic punct fortificat sistemul defensiv al Daciei
romane, asigurand apararea zonei Porolissum. Castrul de piatra s-a construit in114
d.Hr., si era sediul garnizoanei Cohors II Augusta Brittonum;     
- Cetatea medievala-Almas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale
Transilvaniei din evul mediu, construita intre 1249-1278, a fost folosita ca loc de
refugiu si aparare, si a reprezentat proprietatea voievozilor Transilvaniei si apoi a lui
Petru Rares (1545-1546), astazi doar ruine;     

15
- Ruinele cetatii feudale-Cheud, mentionata documentar in 1387, impunatoare ruine,
inalte de 8 m;     
- Cetate-Magura Simleului (sec. XVI), construita de Sigismund Barhory,
reprezentativa pentru arhitectura reanascentista din Transilvania, azi doar ruine;     
- Cetate-Simleu Silvanei, construita in 1532 de familia Bathory, mai pastreaza
fragmente de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare;     
- Castrul roman-Romanasi;     
- Castrul roman-Jibou;     
- Castelul Wesseleny-Jibou, ridicat intre 1779-1810, pe doua nivele, reprezinta una
dintre cele mai mari constructii in stil baroc din Transilvania;     
- Castel fortificat-Cehu Silvanei, construit in1526, de comitele Dragffi Janos;     
- Castelul "Csaky"-Almasu (1815-1819), in mijlocul unui parc. 
     
Edificii Religioase    
Biserica din lemn-Fidu de Sus, monument istoric de o mare valoare artistica, una dintre
cele mai frumoase realizari ale arhitecturii populare din Romania. Construita in 1727, are
turnul de 40 m inltime, picturile interioare fiind executate in 1856;     
Biserica-Uileacu Simleului, constuita intre 1260-1300, in stil romanic, singura
fortificata din regiune, are o mare importanta istorica;     
Manastirea Benedictina-Simleu Silvaniei (1300);    
Biserica-Crasna, ridicata intre 1380-1400 in stil gotic, cu picturi din 1736;     
Biserica reformata-Cehu Silvaniei, ctitorie a familiei Dragu din 1519;     
Biserica romano catolica-Magura Simleu (1532), construita in stil gotic;     
Biserica reformata-Almasu (1640), cu tavan pictat;     

Biserica de lemn-Cricova (sec. XVIII).

16
 Obiective turistice din Alba Iulia

Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul National al

Unirii,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen Miklos ,
Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra a lui
Mihai Viteazul ,Teatrul de vara

Obiective tutistice din Arad si Hunedoara

Peştera Liliecilor (lîngă Moneasa), Cetatea de piatră de la Şiria , Monumentul

ostaşilor români din Arad; Peştera Cioclovina, Cetăţile Dacice din Hunedoara.

Obiectivele turistice din Cluj

Casele memoriale “Dr. Ioan Raţiu”  la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea,

Grădina botanică, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului
român unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se
leagă memorabile evenimente din istoria transilvană

Principalele trasee turistice             

Luate în functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt
foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:

a) Muntii Bihor:

- Stana de Vale - Pestera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru.
Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.

b) Muntii Codru-Moma:

- Dumbravita de Codru - Moneasa.

17
Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil
atat vara, cat si iarna.

c) Muntii Padurea Craiului:

- Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.  

Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-întors.

d) Muntii Metaliferi:

- Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei -
Bozes - Geoagiu Bai.

Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune în evidenta numeroasele forme carstice
din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.

e) Muntele Gaina:

- Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.

Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat între
varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor
Metaliferi si Bihor.

f) Muntii Vladeasa:

- Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.
Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este
practicabil tot timpul anului.

g) Muntii Trascau:

- Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.

18
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5
ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil în
sezonul cald.

            h) Muntele Plopis (Muntele Ses):

- Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite
traversarea masivului de la sud la nord, în apropierea varfului principal.

            i) Muntii Meses:

- Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.

Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.

            j) Muntii Zarand:

- Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.

Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de

mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a
Muntilor Zarandului.

            k) Muntii Gilau (Muntele Mare): 

- Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca
Mare - Cabana Somesul Rece.

Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-
Napoca. Traseul face legatura între cabane la o altitudine joasa.

            l) Cheile Turzii:

- Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si înapoi. 

19
Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomandabil iarna, marcajul îl constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare.
Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

2.4Obiceiuri si traditii
De asemenea turistii se pot bucura de spectacolele oferite de catre gazde cu
ocazia diverselor sarbatori. Spectacolele includ portul national si obiceiuri care inca se
mai pastreaza.

Dansurile populare

  Dansul popular traditional este asemanator celui din Muntii Apuseni, adeverind
înca o data ca nu degeaba Tara Zarandului este numita si „Tara motilor criseni”. Dansul
cel mai frecvent este „tarina” sau „abrudeanca”, dar se mai joaca si învârtita, jianca si
sdruhaita. A prins radacini si caluserul, adus din alte zone ale Ardealului.
    Cele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele ale
motilor din Muntii Apuseni, cu care locuitorii Vaii Crisului Alb s-au aflat în contact
permanent, de-a lungul veacurilor.
 • Nedeile
   Sunt serbari câmpenesti, asociate – de regula – cu hramurile bisericilor din satele
respective. Nedeia e una din cele mai mari sarbatori ale satului. E ocazia cu care se
întorc, pentru câteva zile, acasa cei plecati pe alte meleaguri. Familiile se reîntregesc
jurul mesei de sarbatoare, iar spre seara începe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.

 • „Ciorolita”
   Este un obicei unic, care se pastreaza într-un singur catun din satul Tebea. „Ciorolita”
este un personaj colectiv care bântuie ulitele satului în noaptea ajunului de Boboteaza (5
spre 6 ianuarie). Tineri mascati parcurg un traseu de aproape zece kilometri, însotiti de
aproape întregul sat. Procesiunea începe, însa, numai dupa ce preotul a dus Botezul si în

20
ultima locuinta. Straniul alai se opreste doar la doua case: a preotului si a unei gazde care
„omeneste” (le da mâncare si bautura) mastile. Ele personifica toti raii posibili din
omenire: betivul, hotul, ucigasul, târfa s.a., iar în arsenalul lor intra orice obiect care
poate face zgomot. În noaptea respectiva, pare ca tot satul arde. La toate raspântiile sunt
aprinse focuri, în jurul carora danseaza, fac zgomot si scot chiote înfricosatoare mastile si
însotitorii lor, ca sa alunge spiritele rele din preajma satului. Drumul se încheie, însa, în
fiecare an, în cimitirul de le Tebea, la mormântul lui Avram Iancu. Mastile îsi fac jocul,
dupa care toti cei care le însotesc se descopera si se roaga.
Originile obiceiului nu sunt cunoscute. Desi e legat, ca data, de o sarbatoare religioasa,
întreaga desfasurare sugereaza un obicei laic si chiar cu note barbare. Unii spun ca a fost
adus din Bucovina, de pe lânga Radauti, dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de
catre tineri care fusesera jandarmi în acea zona, sub stapânirea austriaca.

21
 CAPITOLUL 3 – Produs Turistic

Detalierea produsului turistic

Stabilirea itinerariului
Pret persoana: 370 Ron
Nr. maxim de persoane: 40
Durata: 3 zile
Transport : autocar
Cazare :pensiune (*** margarete )
Masa inclusa: mic dejun
Oferta valabila pana la: 31 decembrie 2014
Categorie oferta : generala

TRASEU: IASI- ALBA IULIA- HUNEDOARA-ARAD- SALAJ- CLUJ -IASI

ZIUA  1  IASI-ALBA IULIA  (  ~  242.1 mile   )

Plecare  din  Iasi  la  ora  7:00  (Str.Anastasie Panu ,V)  pe  ruta  Iasi  –  Bicaz  –
Tarnaveni- Alba Iulia si ajunge la ora 13:29.  Cazare  –  orasul    Alba Iulia, localitatea
Ighiu, pensiunea Terra Mythica: *** margarete. In ziua respective se ramane la Alba
Iulia, aici vizitand : Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul
National al Unirii ,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen
Miklos ,Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra
a lui Mihai Viteazul ,Teatrul de vara .

ZIUA    2  ALBA IULIA- SALAJ (  283.2 mile    )  

Mic  dejun.  Plecare  spre  Salaj la ora 8:00 ,  cu  oprire  pe  traseu  la  Hunedoara la ora
9:10 ,  pentru  vizitarea  orasului.  Traseul  continua  spre  Arad la ora 10:00 ,ajungand la
ora 12:39, cu alte opriri pentru vizite. Plecarea spre Salaj este la ora 15:00, calatoria
oprindu-se in ziua a 2-a la Salaj .  Cazare  – judetul  Salaj, pensiunea Agape

22
***margarete , amplasata la aprox. 7 km de Zalau. Obiectivele turistice vizitate sunt:
Peştera Liliecilor (lîngă Moneasa), Cetatea de piatră de la Şiria , Monumentul ostaşilor
români din Arad; Peştera Cioclovina, Cetăţile Dacice din Hunedoara.
La Salaj se viziteaza: Cheile Babei pe valea Poienii, "Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul
Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica , Poiana cu narcise-Racas, Rezervatie
de lalele pestrite-Cehu Silvanei, Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica.

ZIUA  3    SALAJ – IASI  ( 281,3 mile )

Mic  dejun.  Tur  de  oras . Traseul  se  continua  spre  Cluj la ora 7:00, ajungand in oras
la ora 8:07.  Oprire  la Cluj , unde  vor lua masa de pranz si vor vizita : Casele memoriale
“Dr. Ioan Raţiu”  la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea, Grădina botanică, Statuia
ecvestră a lui Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului român unificator Mihai
Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile
evenimente din istoria transilvană  Plecare  spre  Iasi la ora 17:00 si ajung in oras la ora
23:04.
Descrierea traseului va fi prezentata detaliat, pe zile, in Anexa 1.

Serviciile incluse:
 Transport  autocar ; 2  nopti  cazare  in  pensiuni de *** margarete (conform
normelor  de  clasificare  locale) in  camere  duble  cu  baie  proprie;  3  mic  dejunuri
conform  categoriei  pensiunilor;
Excursiile  si  vizitele  incluse    in  programul  turistic, parcare, ghid  insotitor.
DATA  PLECARE- 3.12.07=370 Ron/pers

23
Politica de pret- Calculatia tarifara a circuitului

Servicii U.M Cost Cantitate Cost grup in moneda Cost platitor

unitar pe grup tarii
(Ron)
Transport Km 2 1290.56 2Ron*1290.56=2581.12Ron 2581.12/40=71,835Ron/pers

1 noapte cazare Alba Iulia Nopti 75 1 1*75*43=3225 Ron 3225Ron/40=80.625Ron/pers

1 noapte cazare Salaj Nopti 80 1 1*80*43=3440 Ron 3440Ron/40=86/pers

Ghid turistic Alba Iulia Ore 7 5 5*7*43=1505 Ron 1505 Ron/40= 37.625
Ron/pers
Ghid turistic Arad Ore 8 2 2*8*43=688 Ron 688 Ron/40=17.2 Ron/pers
Ore 7 2 2*7*43=602 Ron 602 Ron /40=15.05 Ron /pers
Ghid turistic Salaj
Alte 10 1 10*1*43=430€ 430 Ron /40=10,75 Ron /pers
taxe(autostrazi,parcari,
excursii)
TOTAL 319.085 Ron/pers

Comision agentie 15% - 47.86 Ron

Pret produs turistic 319.085 Ron +47.86 Ron = 366.945 Ron ~ 370 Ron

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Radu Iulia, „ Ghidul turistic al României 2006-2007”, Ediţia a VIII-a,

Editura Publirom Advertising, 2006;

2. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura

Expert, Bucuresti, 2002

3. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007

4. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si

amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006

5. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

6. Ştefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu,

Valentina Capotă,Cristina Ghinescu, Ioana Pârjol, Carmen Veţeanu-
TEHNOLOGIE HOTELIERĂ – MANUAL PENTRU CLASA A XII – a,
Editura: NICULESCU

25