Sunteți pe pagina 1din 26

Argument

CAPITOLUL I
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani). Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):

Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, bifenili policlorurai (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

CAPITOLUL II

Poluarea apei 2.1Generalitati


Poluarea apei se poate prezenta sub diferite forme: chimic, dar i bacteriologic,
poluare termic, iar cursurile sau masele de ap la care ne referim pot fi dulci, slcii sau srate, subterane sau de suprafa. Putem vorbi chiar de ploi sau rou, de zpezi sau gheuri polare. Poluarea poate afecta de asemenea zonele de interfa , cum ar fi spre exemplu estuarele, zonele umede i n special sedimentele acumulate n acestea care pot absorbi i apoi elibera anumii poluani. Sedimentele pot fi foarte poluate, pstrnd urmele unor poluri mai vechi (n astfel de zone se pot gsi spre exemplu mari cantit i de plumb de la alicele folosite de vntori, acolo unde sunt practicate activiti de vntoare)Lupta mpotriva acestui tip de poluare este cu att mai dificil, cu ct ceea ce se gsete pe fundul apei sau este diluat n ap rmne de cele mai multe ori invizibil, anumite toxine infiltrate n sol neproducndu-i de cele mai multe ori consecinele dect dup un lung interval de timp, numeroi poluani acionnd n sinergii complexe. Astfel deversarea accidental a 4 000 de litri de tetraclorur de carbon, accident care s -a produs n apropiere de Erstein n 1970 i care a trecut aproape neobservat la vremea respectiv, douzeci de ani mai trziu a dus la contaminarea pnzei freatice i a unei fntni situate la apte kilometri distan n aval. Nitraii nu pot ajunge la anumite pnze freatice dect cteva zeci de ani mai trziu. Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n agricultur, cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz a polurii apelor. n Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n rile n curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajer este aruncat n ruri i golfuri, crend un risc major Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor . Pmntul i nmolul duse de ap de pe dealurile defriate, pmnturile arate sau de pe terenurile de construcie pot s blocheze cursul apelor i s omoare vegetaia acvatic. Chiar i cantiti mici de nmol pot s elimine unele specii de peti. De exemplu, cnd defririle ndeprteaz nveliul de plante al versanilor dealurilor, ploaia poate s duc pmnt i nmol n ruri, acoperind pietriul din albia unui ru unde pstrvii sau somonii i depun icrele. Pescriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o surs esen ial de proteine, mai ales pentru oamenii din rile n curs de dezvoltare. Totui, poluarea din golfuri i estuare amenin rezervele de pete care i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au vrsat din petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi i bogat

loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele i n jurul apelor Statelor Unite, vrsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrola uman.

2.2 Surse de poluare a apei


Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in receptor natural prin conducte sau canale de evacuare. Surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte localizate). Pe ansamblu se disting urmatoarele surse majore de poluare difuza: - Agricultura; - Depunerile atmosferice; - Materialele de constructii; - Industria; - Traficul auto; - Populatia din mediul rural. Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting doua categorii de surse difuze diferentiate: Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminte minerale fiind un exemplu tipic in acest sens. Sursele locale de poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta: - Populatia cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare; - Industria; - Agricultura. Surse regionale si transfrontiere - in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuze transmise la distanta fata de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide si solide. Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine in sprijinul aplicarii prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicita ca pentru fiecare bazin hidrografic sa se efectueze o analiza a caracteristicilor acesteia, si de asemenea, o analiza a impactului activitatilor umane asupra calitatii apelor de suprafata, precum si Planul de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice (Ordinul nr. 913/2001 al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor). Sursele difuze de poluare reprezinta o componenta cheie in procesul de poluare a apelor de suprafata. Impactul lor asupra calitatii apelor este in crestere, fiind in legatura directa cu reducerea incarcarii cu poluanti evacuati direct de sursele punctiforme industriale si comunale. Cuantificarea poluarii provenite de la sursele difuze de poluare se face cu greutate. Intrucat incarcarea cu poluanti de la sursele difuze de poluare nu poate fi masurata se folosesc metode variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafata. Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt : - metode de calcul a balantei poluantilor; - metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizand informatii din baza de date ca si din modelele existente specificand incarcarea de poluanti a unei arii din bazinul hidrografic

2.3Dispersia poluantilor in apa

Capitolul 3
Poluarea aerului

3.1Generalitati
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plantele i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Productia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat via a acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei.

3.2Surse de poluare a aerului


Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele de productie industriala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe. In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari - cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie. Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera . Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in S.U.A. aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceiasi cantitate

asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste tari consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in S.U.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de exemplu, ca in aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori, iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci si cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care rezulta de asemenea substante toxice.

3.2 Dispersia poluantilor in aer

Capitolul 4
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntrun proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive,metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii.

3.2Generalitati
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului'este apreciata la circa 1,5 m reprezentnd 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km. Solul este un factor ecologic important pentru ca: . se afla n strnsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si structura lui; . de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si de suprafata; . determina cresterea si dezvo 20120f522u ltarea vegetatiei, influentnd astfel n mod indirect alimentatia omului; . are un rol hotartor n amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a asezarilor umane.

3.2 Surse de poluare a solului


Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate n functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut. innd seama de provenienta lor pot fi clasificate n: . reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi; . reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata; . reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si ngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme; . reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati n activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica etc Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale ,sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole -indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilorpoluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Poluantii pot fi : - substante chimice - pesticide

- petrol, titei , gaze - metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg ) - ingrasaminte - substante organice - factori fizici - zgomot - izotopi radioactivi - caldura - factori biologici - germeni patogeni

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin : - axpansiunea agriculturi

defrisare si eroziune supraexploatarea solurilor

Surse de deteriorare a solului

Poluarea cu metale grele:


Mercurul (Hg) fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata . Sursele de mercur sunt sunt naturale , mercurul fiind folosit in industria chimica , in fabricarea vopselelor , a hartiei , a unor pesticide fi fungicide , a unor produse farmaceutice . Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual si prelucrarea mnereului numit cinobru In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte : - mediul natural (acvatic) contine o anumita cantitate de mercur , iar organismele s-au adaptat in decursul evolutiei . - mercurul provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera , prin migrare si transformare ajungand in mediul acvatic , acumulandu-se in produsi toxici . -in ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur in urma utilizarii fungicidelor organomercurice . Plumbul (Pb) este un metal foarte toxic si e folosit de multe industrii . Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in benzina ca moderator de explozie) .Ajunge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu explozie , iar din

atmosfera ajunge in sol si apa , de aici fiind absorbit de plante , acumulandu-se in radacini , in frunze , de unde e preluat de animalele ce se hranesc cu plante . Zincul (Zn) - este un element indispensabil tuturor organismelor , dar poate deveni si toxic in unele imprejurari si conditii . Este introdus in atmosfera din diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila cat si sub forma radioactiva . Zincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea unui numar mare de enzime . Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult mai mari decat cele necesare functionarii lor normale . Cadmiul (Cd) este un metal cu o puternica actiune toxica asupra organismului.

3.3Dispersia poluantilor din sol


Solurile cele mai contaminate se afla n preajma surselor de poluare. Pe masura ce naltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde n suprafata Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la vehicularea agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea n adncime a solului. Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti n sol pentru ca i nlocuieste n spatiile dintre granulele din sol si i aduce la suprafata, unde se evapora mai repede. Poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera si de natura nsasi a solului. Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramna ct mai bine fixate n sol. n realitate, o parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune n timp, datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora riscul poluarii mediului cu pesticide si ngrasaminte acestea trebuie administrate n cantitati rezonabile si n perioadele de dezvoltare a plantelor, cnd acestea sunt capabile sa le asimileze cu maximum de profit. Solul poate fi contaminat si n mod natural, prin prezenta excesiva a unor microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii n regnul animal sau prin prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse n lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale. O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se realizeaza datorita prezentei n sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc.

CAPITOLUL 4

Metode si mijloace de prevenire a poluarii


4.2Metode de prevenire a poluarii apei
Epurarea apelor :Epurarea mecanica
Epurarea mecanica retine suspensiile grosiere. Pentru retinerea lor se utilizeaza gratare, site, deznisipatoare, separatoare de grasimi si decantoare. Gratarele retin corpurile grosiere plutitoare aflate in suspensie in apele uzate (carpe, hartii, cutii, fibre, etc.). Materialele retinute pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. In unele cazuri pot fi maruntite prin taiere la dimensiunea de 0,5-1,5 mm in dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al apelor uzate brute, in asa fel incat suspesiile dezintegrate pot trece prin gratare si pot fi evacuate in acelasi timp cu corpurile retinute. Deznisipatoarele sunt indispensabile unei statii de epurare, in conditiile in care exista un sistem de canalizare unitar, deoarece nisipul este adus in special de apele de ploaie. Nisipul nu trebuie sa ajunga in treptele avansate ale statiei de epurare, pentru a nu aparea inconveniente cum ar fi: - deteriorarea instalatiilor de pompare; - dificultati in functionarea decantoarelor; - reducerea capacitatii utile a rezervoarelor de fermentare a namolurilor si stanjenirea circulatiei namolurilor. Separatoarele de grasimi sau bazinele de flotare au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiurilor, grasimilor si, in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica la suprafata acesteia in zonele linistite si cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grasimi sunt amplasate dupa deznisipatoare, daca reteaua de canalizare a fost construita in sistem unitar, si dupa gratare, cand reteaua a fost construita in sistem divizor si din schema lipseste deznisipatorul. Decantoarele sunt constructii in care se sedimenteaza cea mai mare parte a materiilor in suspensie din apele uzate. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura stationarea apei timp mai indelungat, astfel ca se depun si suspensiile fine. Se pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre. Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura ("despumare") iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin (de exemplu cu lame racloare sustinute de pod rulant) si se trimite la metantancuri.

Epurare chimica
Epurarea chimica are un rol bine determinat in procesul tehnologic, prin care se indeparteaza o parte din continutul impurificator al apelor reziduale. Epurarea chimica prin coagulare - floculare conduce la o reducere a continutului de substante organice exprimate in CBO5 de cca. 20 -30 % permitand evitarea incarcarii excesive a namolului activ cu substanta organica. Procesul de coagulare - floculare consta in tratarea apelor reziduale cu reactivi chimici, in cazul de fata, sulfat feros clorurat si apa de var, care au proprietatea de a forma ioni comuni cu substanta organic existenta in apa si de a se aglomera in flocoane mari capabile sa decanteze sub forma de precipitat. Agentul principal in procesul de coagulare - floculare este ionul de Fe3+ care se obtine prin oxidarea sulfatului feros cu hipoclorit de sodiu. Laptele de var care se adauga odata cu sulfatul feros are rolul de accelera procesul de formare al flocoanelor si de decantare al precipitatului format. Indepartarea prin decantare a flocoanelor formate este necesara intrucat acestea ar putea impiedica desfasurarea proceselor de oxidare biochimica prin blocarea suprafetelor de schimb metabolic a biocenozei. Datorita variatiilor mari de pH cu care intra in statia de epurare apele reziduale, se impune corectareapH-ului in asa fel incat, dupa epurarea mecano-chimica, apele sa aiba un pH cuprins intre 6,5-8,5, domeniu in care degradarea biochimica sub actiunea microorganismelor din namolul activ este optima. Corectia pH-ului se face cu ajutorul H2SO4 98% sau a NaOH 40% in bazinul de reglare a pH-ului, destinat acestui scop. Totodata prin corectia pH-ului se reduce si agresivitatea apelor reziduale asupra conductelor, constructiilor si utilajelor.

Epurare biologica
Prin epurarea biologica se intelege complexul de operatiuni si faze tehnologice prin care materiile organice existente in apele uzate provenind din cele mai diverse activitati antropice sunt transformate cu ajutorul unor culturi de microorganisme, in produsi de degradare fara nocivitate, (CO2, H2O, CH4, si altele) si o masa celulara noua (biomasa), inofensiva. Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati: 1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare. 2- Prin cultura noilor microorganisme pe un suport. Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se inmulteste generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta numele. Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic, iar procesul se desfasoara in constructii cu filtre biologice speciale. Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de efluentul epurat biologic. In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice, rol principal ii revine grupului de bacterii organofage, (mancatoare de substante organice). Aceste bacterii, in functie de predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri: a) Bacterii obligat aerobe; b) Bacterii facultativ aerobe; c) Bacterii anaerobe. Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu nucleu simplu, majoritatea fara clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana sub forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a apelor cu incarcatura de materii organice. Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si reproduce numai in mediile care contin oxigen. Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular. Bacteriile facultativ aerobe, grupeaza la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a. Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber. Dintre acestea remarcam infuzoriile, clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius. Ca urmare, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organo-fagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica: -Proces aerob, utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate; -Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte concentrate in poluanti. La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific procesului ales. Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in

care sunt cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru: - biosinteza si dezvoltare; - activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea, luminescenta, si altele. Totalitatea proceselor prin care combinatiile bacteriene sunt implicate in activitatea biologica de eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora si hausformarea lor in constituentii celulari, energie si produse de uzura alcatuiesc metabolismul bacterian organofag. Procesele metabolice se clasifica astfel: - Consumatoare de energie; - Producatoare de energie. Procesele de catabolism, de dezasimilatie, de degradare a substantelor din mediu sunt exogene. Procesele in care se sintetizeaza componentii celulari corespund anabolismului si sunt consumatori de energie. Ambele tipuri de procese metabolice se produc in acelasi timp astfel incat diversele reactii biochimice care alcatuiesc metabolismul realizeaza urmatoarele functii esentiale pentru viata celulei: - asimilarea substantelor nutritive si producerea substantelor folosite la constructia edificiilor celulei; - eliberarea de energie si stocarea acesteia; - ansmiterea energiei stocate catre substantele de constitutie a edificiilor celulare; - constituirea de nou material celular, prin care folosirea materiei organice poluante. Metabolismul bacterian are la baza utilizarea celor mai diverse substante nutritive din mediul in care acestea se dezvolta si anume: - azot molecular; - dioxid de carbon; - sulf si combinatiile sale; - substante organice simple; - substante organice complexe; - hidrocarburile titeiului brut; - substante organice naturale; - asfalt (bitum); - substante anorganice; - acid oxalic si sulfuric; - fenoli; - chitina; - piele; - cauciuc, polimeri, lemn, mase plastice; - substante antibiotice.

4.2Metode de prevenire a poluari aerului Energia solara


Energia solar poate fi folosit s:

genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice) genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale) nclzeasc cldiri, direct nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur Fluxul de energie radiant solar, care ajunge la suprafaa Pmntului este mai mic dect constanta solar, deoarece n timp ce traverseaz atmosfera terestr, cu o grosime de peste 50 km,intensitatea radiaiei solare este redus treptat. Mecanismele prin care se modific intensitatea radiaiei solare, la traversarea atmosferei, sunt absorbia i difuzia. n atmosfer este absorbit (reinut, filtrat) aproape total radiaia X i o parte din radiaia ltraviolet. Vaporii de ap, bioxidul de carbon i alte gaze existente n atmosfer, contribuie la absorbia radiaiei solare de ctre atmosfer. Radiaia absorbit este n general transformat n cldur, iar radiaia difuz astfel obinuteste retrimis n toate direciile n atmosfer. Prin aceste procese, atmosfera se nclzete i produce la rndul ei, o radiaie cu lungime de und mare, denumit radiaie atmosferic.n plus, faa de cele dou mecanisme de modificare a intensitii radiaiei solare, o parte din radiaia solar este reflectat de atmosfera terestr, sau de unele componente ale sale (moleculele de aer i anumite categorii de nori). Prin reflectare, o parte din radiaia solar este disipat, mecanismul acestui proces fiind denumit difuzie Rayleigh, iar acest fenomen reprezint radiaia bolii cereti. Radiaia global ajuns de la Soare, pe o suprafa orizontal la nivelul solului ntr-o o zi senin, reprezint suma dintre radiaia direct i radiaia difuz. Radiaia solar direct depinde de orientarea suprafeei receptoare.Radiaia solar difuz poate fi considerat aceeai, indiferent de orientarea suprafeei receptoare, chiar dac n realitate exist mici diferene.

Acoperisuri verzi

5.3Metode de prevenire a poluari solului