Atestat Ciocolarta 1

Colegiul National Ecaterina Teodoroiu
Proiect de atestare
Profesionala

Absolvent:
Tica Elena Daria

Coordoantor:
Prof. Olaru Valentin

Targu - Jiu 2012
Colegiul National Ecaterina Teodoroiu

Ciocolata

Absolvent:
Tica Elena Daria

Coordoantor:
Prof. Olaru Valentin

Targu - Jiu 2012
Cuprins:

Presentare
Sursa
Bibliografie

Ciocolata

Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era
practicat n America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din
Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni
nu tia la ce folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor,
obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma
obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur
regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.
Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei.
n plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de
aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii
spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid
apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale inimitabile, dar i
unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar, cacohuaquatl n limba inca
nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru
prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea
oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot
cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o
companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu,
suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazut dect
cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata
neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat
sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Cod sursa HTML:
Prima pagina (Home)
<html>
<head>
<title>Ciocolata</title>
<link href="css/styles.css" rel="stylesheet" type="text/css" />
</head>

<body>
<div id="container">
<div id="topPan">
<ul class="menu">
<li class="b01"><a href="index.html" >Home</a></li>
<li class="linem"></li>
<li class="b02"><a href="tipuri.html" >Tipuri</a></li>
<li class="b04"><a href="sanatate.html" >Sanatate</a></li>
<li class="b03"><a href="istorie.html" >Istorie</a></li>
<li class="b05"><a href="curiozitati.html" >Curiozitati</a></li>
</ul>
</div>

<div id="headerPan">
</div>
<div id="contentPan">
<div id="c1">

<div id="continut">
<h2>Ciocolata este un un produs alimentar</h2>
<p>
Obtinut dintr-un amestec de cacao, zahar, uneori lapte si unele arome specifice.
Ciocolata este servita, de obicei, sub forma de tableta, baton, praline, inghetata
sau alte produse de cofetarie.</p>

<div class="clear" style="height:10px"></div>
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolata"><img
src="images/btn_more.gif" width="80" height="18" alt="" class="btn_readmore"/></a>
</div>

<div id="continut1">
<h2>Ciocolata ca stimulent</h2>
<p> Ciocolata contine o varietate de substante:</p> <hr>
<ul>
<li>Zahar </li>
<li>Teobromina, alcaloidul principal in cacao si ciocolata></li>
<li>Triptofan, un aminoacid esential si un precursor al serotoninei</li>
<li>Fenetilamina </a></li>
<li>Cafeina, prezenta doar in cantitati foarte mici</li>
</ul>
<div class="clear"></div>
</div>
</div>

<div id="c2">
<h2>Proprietati afrodiziace</h2>
<p><span class="headline">Cultura populara romantica</span><br /></p>
<br />
<p> A atribuit ciocolatei proprietati afrodiziace puternice, adeseori fiind asociate
placeri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componenta de
natura grasa si zaharoasa a ciocolatei stimuleaza hipotalamusul, inducand o
senzatie placuta, cu efect asupra nivelului serotoninei. </p><br/>

</div>
<img src="images/ad.gif" width="338" height="121" />
</br>
</br>
</br>
</br>
<hr>

</div>
</div>

<div id="footerPan">

<p><a href="index.html">HOME</a> | <a href="tipuri.html">Tipuri</a> | <a
href="istorie.html">Istorie</a> | <a href="sanatate.html">Sanatate</a> | <a
href="curiozitati.html">Curiozitati</a>
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>

Pagina 2. (Tipuri)

<html>
<head>
</head>
<body>
<div id="topPan">
<ul class="menu">
</ul>
</div>
<div id="headerPan"> </div>
<div id="c1">

<div id="continut">

<h2>Ciocolata neagra</h2>
<p>Ciocolata neagra, numita si ciocolata amaruie, este un amestec de cacao si unt
de cacao cu zahar. Ea contine minimum 35% cacao, proportia depinznd de
fabricant. Necesarul de zahar depinde de amareala varietatii de cacao utilizata<br
/> <br />
</p>
<hr>
</div>

<h2>Ciocolata cu lapte</h2>
<p>Ciocolata cu lapte contine, conform reglementarilor UE impuse, un minim de 25%
substanta uscata de cacao si 12 % substanta solida de lapte (n general lapte praf sau lapte
condensat ). Prima ciocolata cu lapte a fost lansata de elvetianul Daniel Peter n
1875.</p><br/><hr>
</br>
<h2>Ciocolata alba</h2>
<p>Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte
arome.
Nu contine cacao pudra sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiata de
alb</p>

<div class="clear"> </div>

</div>
</div>
<div id="c2">
<h2>Tipuri</h2>
<img src="images/ad.gif" width="338" height="121" />
<br />
<br />
<img src="images/milk.jpg">
</div>
<img src="images/alb.jpg">

</div>
<div class="clear" style="height:12px"> </div>
</div>

</p>

</div>
</div>
</body>
</html>

Pagina 3 (Sanatate)

<html>
<head>
</head>

<body>
<div id="topPan">
<ul class="menu">
</ul>
</div>
</div>

<div id="c1">
<div id="continut">
<h2>Sanatate</h2>
<p>
Desi ciocolata este mncata de placere, consumul de ciocolata cacao/ciocolata
amaruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator. Alte studii au fost
efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor
al tusei si inhibitor al diareei. n ciuda beneficiilor posibile, consumul excesiv de
ciocolata poate favoriza obezitatea si aparitia diabetului zaharat. Un studiu
prezentat de catre BBC a aratat ca n timpul topirii ciocolatei n gura, creierul
uman cunoaste o crestere a activitatii electrice, iar ritmul cardiac creste mai mult
dect n timpul unui sarut pasional si senzatia dureaza de patru ori mai mult.</p>


</div>

<h2>Sistemul circulator</h2>
<p>Studii recente au aratat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolata
amaruie si cacao. Cacaua poseda un puternic efect antioxidant natural, protejnd
mpotriva oxidarii lipo-proteice, ceva mai mult dect alte alimente sau bauturi bogate n
antioxidanti polifenolici. Procesarea cacauei cu substante alcaline distrug flavonoidele.
Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale
si de mbunatatire a dilatatiei vaselor de snge datorate circulatiei sporite ca urmare a
consumului zilnic de ciocolata. In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect
neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic. </p>

<div class="clear"></div>

</div>
</div>
<div id="c2">
<h2>Alte beneficii</h2>

<p>Anumite studii statistice au relevat cresterea incidentei unor anumite forme de
cancer la persoanele care consuma, n mod curent si n cantitati apreciabile,
dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar exista foarte putine dovezi care sa indice
proprietati favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate n flavonoide. Rezultate obsinute n laboratoare dovedesc
proprietati anticancerigene ale flavonoidelor continute n boabele de cacao si
cacao-a. Mars Incorporated, o companie americana de dulciuri, cheltuieste anual
sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.</p>
<br/><br/><br/>
<h2>Riscul de obezitate</h2>
<p>ngrijorarea majora a unor nutritionisti este faptul ca, desi consumul de
ciocolata poate afecta n mod pozitiv prevalenta unor biomarkeri care pot reduce
incidenta bolilor cardiovasculare, aceasta cantitate va fi destul de mare pentru un
efect serios ceea ce ar echivala cu un numar mare de calorii introduse n circuitul
alimentar, calorii care, nefiind utilizate n procese intensive energetice celulare,
provoaca obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favoriznd
obezitatea n acelasi timp cu beneficiile flavonoizilor. </p>
</div>

</div>
</div>

</p>

</div>
</div>
</body>
</html>

Pagina 4 ( Istorie)

<html>
<head>
</head>
<body>

<div id="topPan">

<ul class="menu">
</ul>
</div>


</div>


<div id="c1">

<div id="continut">

<h2>Istorie</h2>
<p align="center">
Istoria ciocolatei ncepe cu doua mii de ani n urma, cnd cultura arborelui de
cacao era practicata n America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de
cacao din Lumea Noua. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare
atentie, deoarece nimeni nu stia la ce folosesc. </br></br>
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit ca Montezuma,
conducatorul aztecilor, obisnuia sa bea o bautura preparata din seminte de cacao,
numita "chocolatl". Montezuma obisnuia sa bea aproape cincizeci de cani pe zi.
El i-a servit lui Hernando Cortez aceasta bautura regala, pe care acesta a gasit-o
cam amara pentru gustul sau.
<br/><br/>

Spaniolii au adaugat trestie de zahar si i-au mbogatit aroma cu ajutorul vaniliei si
scortisoarei. n plus, au descoperit ca bautura este mai gustoasa servita fierbinte.
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, sa aprecieze miraculosul preparat, servit cu
precadere de aristocratie. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei bauturi timp
de un secol. Calugarii spanioli au fost cei care au facut public modul de preparare
a acestei bauturi ce a fost rapid apreciata la Curtea Regala din Franta si apoi din
Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizatiile moderne se datoreaza aromei sale
inimitabile, dar si unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar,
cacohuaquatl n limba incasa nseamna "cadoul gradinarului paradisului catre
primii oameni", adica a zeului Quetzalcoatl.
</div>
</div>

<div id="c2">


<p align="center">

Fructele de cacao serveau ca moneda de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se
folosea pentru prepararea bauturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte
stimulatorii pentru nlaturarea oboselii si cu gust foarte placut. Arborele de cacao
poate atinge 8 metri n 12 ani, nfloreste n tot cursul anului, avnd aproape
100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.<br/><br/>
n secolul XIX s-au produs doua transformari importante n istoria ciocolatei. n
1847, o companie engleza a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei,
iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit sa adauge un ingredient
nou: laptele.<br/><br/>
La scurt timp, o noua inventie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire
mai scazuta dect cea a corpului uman. Asadar, ciocolata se topeste n gura si la
figurat, dar si la propriu. Ciocolata neagra se topeste la 34 - 35 grade Celsius, n
timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatura mai scazuta cu
cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cautat sortiment, ciocolata
neagra fiind apreciata doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.</p>
<br />
</div>
</div>
</div>

</p>
</div>
</div>

</body>

</html>

Pagina 5 (Curiozitati)

<html>
<head>
</head>
<body>

<div id="topPan">
<ul class="menu">
</ul>
</div>


</div>
<div id="c1">
<div id="continut">
<h2>Stiati ca...?</h2>
<p>Ciocolata adevarata contine atat unt de cacao (partea grasa) cat si pudra de
cacao (partea non-grasa)? De aceea, specialistii considera ca ciocolata alba nu se
califica pentru a fi denumita ciocolata (ciocolata alba contine doar unt de cacao,
nu si pudra de cacao).</p>
</div>


<h2>Coasta de Fildes</h2>
<p>Este cel mai mare producator de cacao din lume? Aproximativ 43% din
productia mondiala de cafea provine de aici. Coasta de Fildes este, totodata, si
unul din cei mai mari exportatori de ulei de palmier.</p>
</br>
<h2>Considerata bun de lux</h2>
<p>Cacaua era deseori folosita ca moneda de schimb in cadrul triburilor de
indigeni americani? Aceasta practica a incetat sa mai existe odata cu patrunderea
europenilor, dupa descoperirea lui Cristofor Columb. </p>
</br>
<h2>Ciocolata</h2>
<p>Asa cum este consumata astazi, in forma solida, a fost inventata la sfarsitul
secolului 18 in Torina, Italia?</p>
</div>
</div>

<div id="c2">
<h2>Acelasi Pierre Paul Caffarel </h2>

<p>obtine un nous succes de piata rasunator 26 de ani mai tarziu, in 1852, cand
inventeaza un sortiment inedit de ciocolata cu alune si migdale. Acest sortiment
este cunoscut si celebru si azi sub numele de gianduia.</p>
<br />

</div>
<img src="images/ad1.jpg" />

</div>
</div>


</p>
</div>
</div>
</body>
</html>

Cod susra CSS:

body
{
padding:0px;
margin:0px;
background:#ffffff;
color:#b1af86;
font:11px/16px Arial, Helvetica, sans-serif;
}

div, p, ul, h2, h3, h4, img
{
padding:0px;
margin:0px;}
ul{
list-style-type:none;
}

.clear
{
clear: both;
margin: 0px;
height:0
}

p a
{
color:#889c93;
text-decoration:underline;
}

p a:hover
{ color:#000;
text-decoration:none;
}

.headline
{
color:#aeb06f;
font-weight:bold
}

#container
{
width:775px; margin:0 auto;
}

#topPan
{
width:775px;
height:77px;
position:relative;
background:url(../images/b_menu.gif) 0 0 repeat-x
}

#topPan ul.menu
{
position:absolute;
top:22px;
left:75px;
width:675px;
height:25px;
}

#topPan ul.menu li
{
float:left;
height:25px;
margin-right:35px
}

#topPan ul.menu li a
{
height:25px;
display:block;
text-indent:-20000px;
}

#topPan ul.menu li a:hover
{
height:25px;
}

#topPan ul.menu li.b01 a
{
width:71px;
background:url(../images/btn_1.gif) 0 0 no-repeat;
}

#topPan ul.menu li.b01 a:hover
{
width:71px;
background:url(../images/btn_1_over.gif) 0 0 no-repeat;
}

{ width:60px; background:url(../images/btn_2.gif) 0 0 no-repeat;
}

{
width:60px;
}

{
width:89px;
}

{
width:89px;
}

{ width:70px;
}

{
width:70px;
}

#topPan ul.menu li.b05
{
margin-right:0
}

{
width:100px; background:url(../images/btn_5.gif) 0 0 no-repeat;
}

{
width:100px;
}

#topPan ul.menu li.linem
{
width:1px;
background:url(../images/spacer_m.gif) 0 0 no-repeat
}

#headerPan
{
width:775px;
height:241px;
position:relative;
background:url(../images/b_header.jpg) 0 0 no-repeat
}

#contentPan
{width:675px;
position:relative;
padding-top:21px;
margin-left:50px
}

#c1
{
width:315px;
margin:0 22px 0 0;
float:left;
}

#c2
{
width:338px;
margin:0 0 0 0;
float:left;
}

#continut
{
margin-bottom:20px
}

#continut h2
{
height:32px;
position:relative; 0 0 no-repeat;
margin-bottom:10px
}

#continut img
{
float:left;
margin-right:10px;
border-right:#c3dad8 10px solid
}

#continut img.btn_readmore
{
float:none;
margin-right:0;
border:none;
margin-left:215px;
}

#continut1 h2
{height:32px;
position:relative;
background: 0 0 no-repeat;
margin-bottom:10px
}

#continut1 img
{
float:left;
margin-right:10px;
border-right:#c3dad8 10px solid
}

#continut1 ul
{
float:left;
width:195px
}

#continut1 ul li
{
background: url(../images/index_52.gif) 0 6px no-repeat;
padding:0 0 0 16px;
margin-bottom:4px;
}

#continut1ul li a
{
font:10px/14px Tahoma, Geneva, sans-serif;
color:#889c93;
}

#continut1 ul li a:hover
{
color:#889c93;
text-decoration:underline
}

#continut2
{
margin-bottom:35px
}

#continut2 h2
{
height:32px;
position:relative;
0 0 no-repeat;
margin-bottom:10px
}

#continut2
{
margin-bottom:10px
}

#continut2 img.btn_readmore
{
margin-left:248px
}

#footerPan
{
width:775px;
height:75px;
background:url(../images/b_footer.gif) 0 0 repeat-x
}

#footerPan p
{
padding: 18px 0 0 0;
font-weight:normal;
text-align:center;
color:#889c93;
}

#footerPan p span
{
color:#889c93;
}

#footerPan p a
{
color:#889c93;
padding: 0 3px
}
#footerPan p a:hover
{
text-decoration:underline;
}

Bibliografie:

www.wikipedia.org
Cum ne protejeaz ciocolata de accidentele vasculare cerebrale.. Actualiti n
Neurologie.
Michel Montignac Ciocolata .Un aliment esenial pentru sntatea ta .

Atestat Ciocolarta 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat Ciocolarta 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul National Ecaterina Teodoroiu

S-ar putea să vă placă și