0% au considerat acest document util (0 voturi)
113 vizualizări2 pagini

Turism Rural

Documentul descrie principalele cinci zone din România care promovează turismul rural, inclusiv Moldova și Bucovina, Dobrogea, Maramureș, Transilvania și Muntenia și Oltenia. De asemenea, identifică mai multe tipuri de sate în care se practică turismul rural în funcție de principalele motivații care determină deplasarea turiștilor în aceste zone.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
113 vizualizări2 pagini

Turism Rural

Documentul descrie principalele cinci zone din România care promovează turismul rural, inclusiv Moldova și Bucovina, Dobrogea, Maramureș, Transilvania și Muntenia și Oltenia. De asemenea, identifică mai multe tipuri de sate în care se practică turismul rural în funcție de principalele motivații care determină deplasarea turiștilor în aceste zone.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Zone din România care promoveaza turismul rural

În tara noastră putem distinge cinci zone principale, în care se promovează turismul rural,
zone de interes pentru turiştii care preferă vacanţe în mediul rural românesc.
În Moldova şi Bucovina peisajul montan seamănă cu cel din Elveţia, cele mai pitoresti zone
fiind Cheile Bicazului, aşa numitele "Pietrele Dacilor", roci şlefuite cu alură de oameni şi animale ce
se găsesc în masivele Rarău şi Ceahlău şi cascadele Duruitoarea şi Putna. Regiunea se remarcă mai
ales prin misterioasele şi extraordinarele mănăstiri din nordul Moldovei, decorate pe pereţii
exteriori cu fresce unice în lume, pictate de mari artişti români, ca Nicolae Grigorescu (Mănăstirea
Neamţului), Ştefan Luchian (Mănăstirea Durău). De asemenea, Moldova este cea mai importantă
zonă viticolă a ţării, amintind astfel podgoriile de la Panciu şi Odobeşti.
Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a României şi include două mari unităţi naturale:
Podişul Dobrogei şi Delta Dunării, a doua ca întindere şi prima ca spectaculozitate din Europa. Delta
Dunării, aflată în partea de nord a Dobrogei, constituie unul din puţinele medii naturale europene
aproape nealterate de intervenţia umană.
Caracterul relativ mai izolat, ca dispunere geografică, a Maramureşului a permis
conservarea în satele acestei zone a arhitecturii tradiţionale, în special a construcţiilor din lemn:
case, monumente, biserici din lemn care păstrează tradiţiile milenare ale meşterilor cioplitori din
zonă. La fel de autentice sunt şi alte elemente: portul popular, artizanatul şi folclorul.
În Transilvania natura a rămas nealterată de intervenţia omului, cu multe frumuseţi, unele
declarate monumente ale naturii: peşteri (Scărişoara), chei (Cheile Turzii, Cheile Râşnoavei), defilee
şi coloane de bazalt (Racoş). În satele din zonă se păstrează o extraordinară arhitectură populară, în
lemn, piatră sau combinată. Aici sunt bine conservate elemente de artă populară, pictură pe sticlă,
dansuri, cântece, obiceiuri, costume populare, create în exclusivitate de ţărani. Satele care încă
păstrează tradiţiile civilizaţiei săseşti (Viscri, Biertan, Saschiz, Cisnădie etc.) sunt o atracţie
deosebită în special pentru turiştii străini.
În Muntenia şi Oltenia vizitatorii pot întâlni în zonă peisaje naturale foarte variate, de la cele
de luncă, la depresiuni, dealuri înalte şi munţi. În zona rurală poate fi admirată o extraordinară
arhitectură populară, foarte bine păstrată în satele de deal şi munte, cu case cu pridvor, porţi
monumentale şi un frumos mobilier ţărănesc. Aceeaşi vocaţie pentru frumos o au şi ceramica
populară de la Horezu, arta ţesutului de covoare, alte obiecte pentru locuinţa şi costumele populare.
Pe teritoriul României pot fi aşadar identificate mai multe tipuri de sate în care se practică
turismul rural în funcţie de principalele motivaţii care determină deplasarea turişţilor în aceste
zone:
 Sate turistice etnografic-folclorice- În această categorie se pot încadra satele în care
portul tradiţional, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, muzica şi
coregrafia populară predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv. În
aceste sate, se pot oferi turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier,
decor şi echipament de pat în stil popular, meniuri tradiţionale servite în vesela şi cu
tacâmuri specifice).
 Sate turistice de creaţie artizanală şi artistică- Aceste sate oferă posibilitatea practicării
unui turism de sejur, în cadrul căruia, în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor
artişti şi meşteri populari, turiştii s-ar putea iniţia în arta şi tehnicile populare.
 Sate turistice climatice şi peisagistice- Caracteristica predominantă a acestor sate,
adecvate turismului de sejur, este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele
aglomerate şi marile artere. Satele de deal şi munte, cu case răspândite pe văi şi coline, la o
oarecare distanţă unele de altele, cu pajişti, fâneţe sau livezi, satisfac motivaţia
fundamentală pentru numeroşi turişti, "reîntoarcerea la natură".
 Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc- În afara posibilităţilor de cazare, în
aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice, pescăreşti şi vânătoreşti.
 Sate turistice viti-pomicole -În satele în care predomină această caracteristică, activităţile
turistice sunt posibile pe toată perioada anului, atât în perioada recoltării, cât şi după aceea,
prin oferirea fructelor de livadă, strugurilor şi a preparatelor realizate pe baza acestora. Pot
fi avute în vedere şi o serie de preparate pe bază de fructe.
 Sate turistice pentru practicarea sporturilor-Numeroase localităţi rurale prezintă
excelente condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, în satele de deal şi munte şi a
celor nautice pe râuri interioare, lacuri de acumulare, fără amenajări speciale. Acest tip de
sate poate atrage două categorii de turişti, în general din rândul tinerilor: sportivi amatori,
iniţiati în practicarea sporturilor respective şi turişti neiniţiaţi sau mai puţin iniţiaţi, dar
dornici să le practice. Pentru această din urmă categorie pot exista instructori de bob, schi,
înot, recrutaţi din rândul populaţiei locale.

S-ar putea să vă placă și