Universitatea Dunarea de Jos, Galati Facultatea de Economie s Administrarea Afacerilor

Lect.Dr.: Soare Student:Maraloiu Geanina-Georgiana

Anul III,ECTS

Cuprins
1.Prezentare Generala 2.Gospodaria Taraneasca 3.Ocupatii si mestesuguri 4.Costumul popular 5.Obiceiuri traditionale 6.Gastronomia 7.Trasee turistice 8.Rezervatii naturale 9.Turismul rural 10.Atractii turistice

1.Prezentare generala
Fgraului sau Tara Oltului este una dintre cele mai mari si mai bine individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mrginit la sud de Munii Fagaras si Persani si la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Trnavelor; cursul viguros al Oltului o strbate de la est spre vest. Tara Oltului, regionim folosit si azi de localnici, derivat din hidronimul antic omonim pare sa fie cea mai veche denumire a acestui "inut" sau "pmnt" sau "tara" cum apare consemnata succesiv n documentele din prima jumtate a secolului al XlII-lea. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XlII-lea numele generic al Tarii Oltului apare n documente sub denumirea de "tara romnilor de Carta", ce localizeaz centrul politic administrativ al zonei. Denumirea de Tara Fgraului este mai trzie, precizndu-se n a doua jumtate a secolului al XlVlea.

2.Gospodaria taraneasca
Satul este una dintre cele mai vechi forme de organizare a vieii colective si s-a dezvoltat pe teritoriul Tarii Fgraului din grupri de gospodarii judicios amplasate ca urmare a experienei multiseculare de locuire si munca. Tendina

generala era ca vatra satului sa fie ct rnai compacta. n cadrul fiecrui sat exista un loc de maxima concentrare, unde se gsesc: biserica (considerata cea mai veche construcie), scoal, primria, crciuma, bncile, cminul cultural. Este spaiul unde se percepe cel mai bine pulsul fiecrui sat. Se tie ca structura unei gospodarii este determinata de anumii factori: condiiile de relief, ocupaiile, starea sociala, gustul estetic si experiena constructorului. Tipul de gospodrie ntlnit n Tara Oltului este cel denumit "curte nchisa si ntrit". Apruta din necesitatea de a proteja oamenii si avutul de eventualii dumani, aceasta gospodrie a fost favorizata de anumii factori economico-sociali (abundenta materialului lemnos, creterea avutului), existenta unor construcii fortificate n zona (fie nobiliare, fie ecleziastice), experiena acumulata de constructorii de case. n Tara Oltului, curtea nchisa si ntrit are forma unui patrulater, rernarcandu-se strnsa nlnuire casa cu casa; laturile patrulaterului sunt astfel constituite din garduri, casa si acareturi. Gospodria rneasca mai cuprindea opronul din stlpi de lemn, acoperit cu igla, sura din lemn (aici se depozitau nutreurile si se ineau carul si plugul), grajdul pentru vite, coteul pentru porci si cel pentru pasri, cuptorul. Vis- -vis de casa, la nivelul solului, se construia o casuta, locul unde se fceau cele mai multe treburi gospodreti. Nefiind pivnie, multe produse se ineau n tinda, n cmara sau n pod.

3.Oupatii si mestesuguri
Locuitorii Tarii Fgraului au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni. Porumbul si cartoful se semnau tot manual, dar pe suprafee mai ntinse (sa nu uitam ca Tara Oltuiui este recunoscuta ca fiind tara cartofului). Astzi aproape toate gospodriile au tractoare si pluguri moderne, semntori, combine agricole pentru treierat cereale sau pentru recoltatul porumbului si cartofului. Industria casnica n Tara Fgraului are la baza originalitatea romnului. Aproape toate lucrurile necesare gospodriei si casei se realizau prin meterii satului, care nvau si practicau toate meteugurile necesare vieii de zi cu zi. Prelucrarea lemnului are o veche tradiie n zona Fgraului , fiind atestata documentar n secolul al XVII-lea la Breaza, Vistea de Sus si Porumbacu de Jos. Meteugul prelucrrii lemnului s-a practicat n continuare si n alte centre ale regiunii, pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodreti, lemnul fiind uor de prelucrat si decorat. acticarea pastoritului si creterea vitelor n Tara Oltului u contribuit la apariia si dezvoltarea unor meteuguri casnice taranesti, fiecare sat avndu-si cojocarii, pielrii si tabacarii sai. Meteugul prelucrrii fibrelor vegetale si animale , cunoscut n Tara Oltului nc din epoca bronzului (dup cum dovedesc fusaiolele descoperite la Cuciulata), a constituit una din cele mai intense activiti casnice, unelte (frngatori de melita, piepteni pentru clti, darac,

furci de tors, depanator, raschitor, urzitoare sau rzboi de esut) si procedee tehnice transmitndu-se din generaie n generaie. Aceasta ndeletnicire a fost favorizata de posibilitile de cretere a oilor si de cultivare a cnepii si inului, asigurnd necesarul de esturi pentru mbrcminte sau uz gospodresc. Alte doua ocupaii din zona - meteugul ncondeierii ouaior si pictura pe sticla - mai sunt practicate n zilele noastre doar de cteva persoane. Mrturii ale acestor ndeletniciri se gsesc n muzeele Tarii Fagarasuiui precum si n numeroase colecii particulare. Pictura pe sticla este cel mai apreciat gen al artei populare din zona, apariia ei n Tara Oituiui la sfritul secolului al XVIII-lea fiind determinata de condiii social-istorice specifice si de tradiii culturale bine nchegate (influenta bizantina si brncoveneasca). Pictura pe sticla a fost strns legata si de apariia si dezvoltarea n zona, n secolele XVI-XIX, a manufacturilor de sticla.

4.Costumul popular
In creaia artistica populara locala, portul ocupa un loc de frunte prin structura, croi si varietatea ornamentelor esute sau cusute, care i imprima o nota de originalitate. Tara Fgraului prezint, din punct de vedere al portului tradiional romnesc, trei zone : zona Avrigului, ce grupeaz localitile Porceti, Sebeul de Jos si de Sus, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus si de Jos zona Fgraului, ce cuprinde 51 de localiti de la Crtisoara pana la Sinea Noua si Sercaia zona de est, cuprinznd 12 localiti de la Parau pn la Mateias (nord-vest de Hoghiz) Trasaturile generale ale costumului trdeaz viata si firea oamenilor ce-si duc traiul ntre crestele munilor si apa Oltului. Caracteristice sunt simplitatea si eleganta , liniile drepte ale pieselor de port, materialul gros, lungimea si culoarea , modul original de gteala a capului. O trstura deosebita este ca toate piesele vestimentaiei sunt bine strnse pe trup, ceea ce confer o nota de suplee. Copiii poarta costume asemntoare celor maturi dar de dimensiuni reduse, potrivite cu vrsta lor. La grupa tinerilor, costumul pentru feciori cuprinde aceleai piese ca si la brbaii maturi, cu deosebirea ca sunt mai ornamentate : carnasa cu custuri pe

poale cu mtase alba si dantela, cioareci, pieptar brodat cu lna, serpar cu estura, zechea sau cojocul, plria sau cciula (n funcie de anotimp). Vara se poarta pantaloni de bumbac, strni pe picior. La costumul pentru fata si femeie tnra remarcam doua forme n evoluia camasii. Forma tradiionala, care se ncadreaz tipului Poncho, asemntoare cu camasa brbteasca, s-a purtat si n prima jumtate a secolului al XX-lea. Forma actuala este brul de ie sub care foile sunt adunate n creuri, peste acestea fiind cusuta o brara. Ornamentaia camasii este florala, dispusa pe piept, spate si pe toata mneca. Peste poalele camasii tradiionale se punea catrinta cu motive esute, iar mai trziu s-a introdus surtul, vrgat vertical si cu alese motive geometrice, avnd pe poale un volan ; la brul de ie se poarta poale separate peste care se pune un surt negru nvstrat si cu ornamente florale mari. Se poarta pieptar sau, pe timp rece, jacheta din stofa neagra. Pe cap, n trecut, fata punea o plrie neagra cu bor drept si cu ciucur de lna colorata (ce da o nota de originalitate portului popular), iar pe timp de iarna purta o broboada cu franjuri . La grupa maturilor se remarca portul femeiesc, care se detaeaz n ansamblu de cel al brbailor prin bogia numerica si cromatica a pieselor costumului - pastura roie cu varga esuta, ie cu poale lungi si custuri peste cot, bete, cita cu fruntar si pomeselnic, ultimele trei piese fiind tipice pentru zona Tarii Fgraului . Costumul btrnilor este caracterizat prin simplitate. Costumul de btrna pstreaz ia veche, cu poale lungi, cu gura n fata si ornamente cusute n jurul ei, pastura neagra, cita cu fruntar si pomeselnic, pe care l poarta pe sub barba, lsnd capetele libere pe spate. La costumul pentru btrni, tipice pentru zona Tarii Fgraului sunt cioarecii, buboul - haina de lna purtata numai pe ger mare, camasa cu mneca larga, cciula ascuita.

5.Obiceiuri traditionale
Ansamblul de obiceiuri si credine nrdcinate, pstrate, folosite si transmise din generaie n generaie si cunoscut sub numele de tradiie a jucat nu doar un rol de distracie n viata locuitorilor acestei zone. Respectarea lui a mrit rezistenta oamenilor la ndelungata oprimare la care a fost supusa zona. Aceste datini se mai admira si azi cu prilejul diferitelor srbtori religioase, n cadrul manifestrilor legate de momente importante din viata omului (natere, nunta, nmormntare) sau de activitile agricole. In ajunul sau n prima zi de srbtoare a Crciunului pornesc colindtorii, organizai, n lumea satului fagarasean, n trei grupuri : stelarii , Irozii si ceata feciorilor. Grupul stelarilor este format din 4-S copii de scoal ce merg pe la casele oamenilor cntnd colinde si ducnd steaua frumos mpodobita,

avnd n centru icoana Naterii Domnului. n unele sate din Tara Fgraului aceti copii poarta peste cciula un capeneag de forma cilindrica, mpodobit cu chipuri de ngeri, mici iconie, cruciulie si lanuri din hrtie colorata ; la bru ei poarta sbii de lemn cu care bat n ritmul cntecului si al rostirii textului. In unele sate din Tara Fgraului (Sinea Noua), la nceputul postului mare, se mai practica "roata n flcri" sau "baba roata" . n seara de Lsata secului, dup ce se ntuneca, bieii din sat se aduna pe un deal si dau foc unor roti de car nfurate n paie, lasndu-le apoi sa se rostogoleasc pe deal n jos; se striga tot felul de batjocuri la adresa fetelor care nu s-au mritat; seara se termina cu joc si voie buna, cu participarea ntregului sat. Sezatorile ocupau altdat un loc important n viata satului. Tineri si btrni se adunau n gospodria unuia dintre ei pentru a lucra (tors, cusut, esut), a ajuta gazda la diverse activiti casnice; era un bun prilej pentru a afla nouti din sat, pentru a discuta despre nevoile aezrii, dar si pentru a spune glume, a cnta doine, a povesti amintiri sau ntmplri din vecini.

6.Gastronomia Buctria specifica Transilvaniei se aseamn mult cu natura ranilor din aceasta regiune : viguroasa, fara dezordinea frmntrilor, ea se consacra atingerii scopului sau ntr-un mod eficace sa potoleasc foamea. Porcul exercita o nemiloasa si interesanta dictatura, ceea ce face spiritele mai sucite din fire sa cread ca acest lucru se datoreaz prezentei sailor n regiune timp de mai multe secole. Preparatele din carne de porc specifice regiunii sunt : cmatul, cartabosul, toba, slnina afumata. Maghiarii au adus si ei o adiere de fantezie si de paprica n prepararea crnii de porc. ns, cele care, prin talentul lor, salveaz Transilvania de la o tragedie culinara sunt bucataresele romnce. ranul din aceasta regiune este foarte pragmatic. El lucreaz din greu si n condiii aspre ; prin urmare, el trebuie sa se hrneasc pe potriva. Masa sa este consistenta, rustica, de o rafinata simplitate si, nu n ultimul rnd, delicioasa. Mncruri ca mmliga cu brnza si slnina sau papara merita sa fie cunoscute, ele ntruchipnd o anumita filozofie a vieii. Mesele romnilor din inima munilor reflecta n fapt inventivitatea si simplitatea acestora. Mmliga este, la rndul ei, unul dintre felurile de mncare specifice buctriei romneti. In zona Transilvaniei, unii tarani obinuiesc sa amestece faina de porumb cu cartofi zdrobii, ceea ce confer mmligii un gust deosebit. Aceasta varianta a mmligii dacice nsoete foarte bine pestele, ciupercile, carnea cu

sos. Poate fi servita si doar cu smntn si brnza alba. Coapta cu brnza si slnina, ea este nu numai delicioasa ci si suficient de hrnitoare pentru a ndestula ranul care lucreaz pe cmp. Sarmalele constituie o mncare clasica a buctriei carpato-balcanice. Ele se consuma n orice anotimp, n orice situaie. Unii le consuma calde, alii le prefera reci. Varianta romneasca de sarma este servita calda si nvelita ntr-o gama larga de frunze : de varza proapata sau murata, de vita-de-vie, de sfecla, de loboda, de podbal. Pentru a rezuma, sarmaua este un fel de frunza umpluta ce se poate tine n palma si a crei mrime variaz n funcie de regiune. Zacusca este unul din mijloacele prin care gospodinele dispun de legume pentru iama sau dau un gust aparte lungilor posturi de Crciun si de Pati. Ea reprezint un amestec de legume (n principal vinete, gogosari si ardei) care sunt mai nti coapte, iar apoi fierte ndelung. Nu exista o regula pentru acest preparat ; se poate utiliza ce avem la ndemna : ciuperci, morcovi, conopida... Exista si alte feluri de mncare specifice perioadei postului si care dau o savoare deosebita meselor rneti : mmliga fierbinte cu compot de prune uscate ; ciorba de chimen ; mncare de prune uscate cu sos dulce. Brnzeturile. Tara Fgraului este numita adesea tara brnzei . Caul , urda , telemeaua , laptele si smntn pstreaz n ele aromele plantelor de pe pajitile muntoase. Cozonacul. Acest sortiment culinar este permanent prezent de srbtori, la aniversari sau nmormntri. Diferena de gust a cozonacului este data nu att de specificul regiunii, ct de mna buctresei, stabilitatea cldurii din cuptor si umplutura cu care se garnisete interiorul : pasta de nuci sau de mac, stafide, rahat sau bucatele de ciocolata. Un ospat pentru gurmanzi pregtit dup specificul zonei ar putea consta n: supa de gina cu taitei; sarmale; miel umplut, preparat la cuptor sau la frigare; pastrama de oaie; vnat pregtit dup reete vnatoresti; pstrvi pane sau la grtar. Un meniu pentru vegetarieni ar putea include: hribi pane cu urzici facaluite; salata de leurda ; ciuperci murate; bulz (straturi de rnamaliga, brnza si smntn puse la cuptor). In Romnia, cultura vinului are o tradiie de secole. Vinurile romneti sunt extrem de aromate. Ciorba, sarmalele, precum si rnulte alte preparate locale pe baza de carne de porc pot fi nsoite cu succes de un vin rou sec.

7.Trasee turistice
Ce trebuie musai s vezi n Munii Fgraului:

Suind de la Cabana Turnuri spre Cabana Podragu, puin nainte de final, uit o clip de efortul pe care trebuie s-l faci ca s iei n piept panta abrupt i uit-te n jur: eti la peste 2000 de m i de acolo vezi pe partea stng cum se deschide maiestuoas, incredibil, valea de sub Vrfurile Podragu i Tarita. Cascada Blea (sau Urltoarea Blei) Cascada Blea te pune n faa unui spectacol de o surprinztoare frumusee. Un spectacol foarte accesibil acum, datorit Transfgraanului- oseaua de 90 de km care ncepe din localitatea Cra i erpuiete ca un piton de asfalt prin Munii Fgra cu direcia Muntenia, ajungnd pana la 2040 m. Lacul Blea La 2034 de metri nlime ntlneti Lacul Blea, cel mai mare lac glaciar i unul dintre cele mai frumoase din masivul fgrean. Las-i ochiul s se scalde pe ntinderea de ap de peste 45 000 de mp pe care altdat era o insula ce se apropia de rm printr-un mic istm. Acum insula i istmul s-au transformat ntr-o peninsul ce poart n spate una dintre cele mai cutate cabane din Munii Fgra. Lacurile Capra i Cpria Le vei gsi sub aua Caprei, mergnd pe creast la o altitudine de 2230 m. De cum ai ajuns aici i se deschide privelitea apei din lacul Capra (mare ct s acopere 18 340 mp) care trece, printr-un canal lung de 8 metri, n albia Cpriei (aproape de 9 ori mai mic dect Capra), pentru ca apoi s strbat barajul de 30 de m din spatele ei i s i piard urma, ascunzndu-se n pmnt. Cabana Valea Smbetei Cabana Valea Smbetei. De la cabana Valea Smbetei, aflat ca cele mai multe cabane din Fgra la limita golului alpin, i se va deschide n fa o superb privelite asupra Vii Smbetei, cu a sa Fereastr Mare, dar i celebrul Col Blceni, numit i Matterhorn-ul Romniei. Chilia Printelui Arsenie Boca La numai 20 de minute distan de cabana Valea Smbetei, ajungi la Chilia Printelui Arsenie, loc sfnt spat n piatr lng un izvor de la care oamenii vin s ia ap sfinit. Impresionant imagine a cretintii n mijlocul unor locuri Dumnezeieti de frumoase.

8.Rezervatii naturale
ara Fgraului dispune de un adevrat mozaic floristic i de o bogat zestre faunistic. n aceast diversitate a cadrului natural, alturi de ntinse comuniti adaptate climatului actual, i-au gsit loc de refugiu , pe suprafee restrnse, n staiuni cu condiii compensatoare, interesante specii din grupri relicte da plante. Rezervaia cea mai cunoscut din zon este rezervaia botanic Poiana cu Narcise din Dumbrava Vadului, cu o suprafa de 400 ha. Situat la poalele Munilor Fgra, n apropierea localitii ercaia ( n sudul comunei, 4 km pe

DN 73A i spre vest nc 4 km pe un drum comunal), aceast rezervaie peisagistic din perimetrul unei pduri de stejar dumbrvit, cu poieni mari, se caracterizeaz prin neobinuita prezen a narciselor (Narcissus stelaris) n lunile mai-iunie. Florile cresc n mod obinuit n puni, fnee, poieni umede, narcisele fiind rspndite n Alpi, Munii Jura, Tirol, nordul Greciei, la noi n ar ntlninduse n judeele Bistria Nsud, Hunedoara, Maramure, Mure i Prahova. O alt important rezervaie este Lacul i golul alpin Blea, cu o suprafa de 120,40 ha, care ocrotete peisajul glaciar, lacul, stncriile, flora i fauna specific alpine. Relieful rezervaiei este accidentat cea mai mare parte din suprafa sa fiind alctuit din pante abrupte, orientate nord-sud, cu nclinaii de 25-45. Sub regim de ocrotire se afl i Pdurea Bogatei situat la sud-est de localitatea Hoghiz, ca rezervaie peisagistic, cu mozaicul su geologic i de vegetaie.

9.Turism rural
Numeroase sate din Romnia dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit si prin gospodriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri si meteugari talentai - de un potenial turistic aparte. Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia - ce a aprut din necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prin valorificarea potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentul de cazare existent in gospodria rneasca -pregtit si amenajat special pentru primirea de oaspei - cat si la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin in mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement. In funcie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si cluza turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguri tradiionale, la posibilitatea practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau zona (eztori, hore steti, colinde, hramuri bisericeti, trguri tradiionale, spectacole folclorice, etc). Turismul rural are o sfera de cuprindere mai larga dect agroturismul si dispune de o structura funcionala de servicii si cazare eterogena. Aceasta formula de turism este promovata de structuri special amenajate, in jurul crora se desfoar activiti de turism specializate. Veniturile obinute au un caracter permanent, iar serviciile sunt asigurate de un personal angajat si specializat. Dintre structurile turismului rural fac parte : pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere colare, sate de vacanta, tabere de creaie artistica sau pentru activiti ecologice. Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gzduire si primirea mesei care funcioneaz in locuinele cetenilor sau in cldiri independente si care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turitilor si servicii de pregtire si servire a mesei. In Tara Fgraului , astfel de pensiuni pot fi ntlnite pe Valea Smbetei, Valea Dejani, Valea Breaza sau Sebe, n apropierea Fgraului. Cteva

exemple n aceasta direcie ar putea fi : Complexul "Nicodor" si Pensiunea "Ana" - situate pe Valea Smbetei, n locuri linitite si primitoare, ofer turitilor excelente condiii de cazare, precum si posibilitatea petrecerii timpului liber descoperind frumuseile muntelui ; acces din localitatea Smbta de Jos (14,5 km din DN1) sau din oraul Victoria (11 km pe drumul forestier). Cabana Dejani - relaxare totala ntr-o ambienta deosebita, aer curat si atmosfera de vis ; acces din Fagaras, pe drumul ce trece prin satele Hurez si Sasciori, se ajunge n satul Dejani, de unde se urca puin spre munte. Pensiunea "Valea Cruntei 14" si Pensiunea "Coitii Brezei" - situate n apropierea satului Breaza (70 km de Braov, 20 km de Fagaras), aproape de pdure, ofer un cadru intim si linitit, excelente condiii de cazare si posibilitatea de a face excursii n zona muntelui sau pe Valea Prahovei. Nu sunt dect cteva - dar dintre cele rnai reprezentative - pensiuni turistice din zona Tarii Fgraului. Turitii au ocazia de a descoperi si altele vizitnd zona.

10.Atractii turistice
Tara Fgraului, zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaional, cu valori unice ale comunitilor steti, poate oferi vacante de neuitat. lata doar cteva sugestii de locuri ce merita vizitate, de evenimente la care ati putea participa: Pensiunea Piscul Alb In apropierea Sebeului de Jos - unul din satele de la poalele Munilor Fagaras - un colt de natura a fost transformat ntr-un loc de popas si odihna : "Piscul Alb" . Locul poarta numele acesta nc din btrni, datorita faptului ca muntele era tot timpul nsorit. Manastirea spata n stnca Vechi sat romnesc din Tara Fgraului (atestat documentar din secolul al Xll-lea), Sinca Veche este cunoscuta localnicilor, dar si turitilor prin enigma ce nconjoar o veche mnstire aflata n apropierea satului. Misterul celor cinci ncperi spate n stnca (din gresie de Persani) cu doua altare si un horn piramidal prin a crui deschidere se vede cerul, a rmas nc nedezlegat. Farmecul aparte al acestui loc de o frumusee fascinanta, puritatea aparte a naturii fac din acest vechi lacas un loc de reculegere ideal. Muzeul Badea Crtan Amplasat n zona centrala a satului Oprea Crtisoara , ansamblul muzeal este structurat de doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa btrneasca, azi casa memoriala, n care se presupune ca a copilrit Badea Crtan. Muzeul a fost deschis n 1968, iar coleciile sale sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales

sticla de glajarie , cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecie de icoane. Colecia de port popular de la Bucium Casa n care se afla colecia este ea nsasi o piesa reprezentativa pentru arhitectura noastr populara. Gradina, livada, cuptorul de pine, prezenta tradiionalelor unelte de plugarie si de prelucrare a cnepii si a inului, confer muzeului nfiarea unei gospodarii rneti autentice. Colecia cuprinde costume populare, esturi tradiionale specifice zonei si mobilier rnesc sculptat sau pictat cu rafinament. Muzeul portului popular din Copcel Infiinat doar de civa ani; muzeul, realizat ca o gospodrie rneasca specifica zonei, adpostete o valoroasa colecie de costume populare vechi si obiecte etnografice - textile, obiecte de uz casnic, ceramica, mobilier, rzboaie de esut. Festivalul calului lipitan Dup srbtoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), toi proprietarii de cai din Tara Fgraului se pregtesc pentru acest eveniment deosebit ce are loc n general la sfritul lunii august, n preajma Cetii Fgraului . Festivalul se dorete a fi un omagiu adus prietenului etern al omului - calul - si coincide adesea cu o alta manifestare importanta : Zilele Cetii Fgraului . Debutul festivalului este dat de alegerea unei Prinese, cea mai destoinica si priceputa fecioara n dresatul si calaritul calului. Vntoare si pescuit Tara Fgraului beneficiaz de o rnare varietate de forme de relief, plecnd din luncile Oltului si terminnd pe crestele Munilor Fagaras, iar bogia si varietatea faunei cinegetice sunt pe msura. Cpriorul si mistreul sunt speciile cu arealul cel mai rspndit n aceasta zona. Ursul brun , dar si cocosul de munte ofer adevratului vntor ocazia punerii n valoare a miestriei. Capra neagra constituie o fala cinegetica a zonei, prilej de valoroase trofee. Pe lng aceste specii principale de vnat; iepurii, fazanii, pisicile slbatice contribuie la mbogirea ofertei cinegetice a zonei. Biserica ortodoxa din Voivodenii Mari Satul Voivodeni, atestat documentar nc din 1437, era n secolul al XVI-lea stpnit de Aldea Bika, membru al scaunului de judecata n voievodatul Tarii Romneti. Se pare ca familia Bika si urmaii ei ar fi ctitorii celui mai vechi lacas de cult pstrat n zona Tarii Fgraului si atestat documentar n 1500. n urma unor spaturi arheologice efectuate n anul 2000, s-au descoperit n biserica din Voivodeni mormintele unor boieri ai satului si n aceste morminte s-au gsit monede emise la 1470 si inele de argint datate din secolele XV-XVI; aceste descoperiri pot demonstra ca biserica a fost construita chiar naite de 1500.

Zone balneare O staiune balneoclimaterica sezoniera de interes local sunt Bile Persani. trandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice si nmolul sapropelic pot fi exploatate din plin n timpul verii. Baiie Rodbav ofer condiii naturale de tratament si odihna, dispunnd de izvoare iodate, bromurate si sodice. Staiunea dispune de un pavilion pentru tratament la cada, de un bazin n aer liber si de un restaurant; sunt create posibiliti pentru practicarea sportului. Complexul de industrii textile din Lisa - La Vltori" Situata n apropiere de Fagaras, spre muni, localitatea Lisa este atestata documentar n secolul al XIN-lea. Etimologia aezrii deriva de la ngrditura de mrcini sau de nuiele numita leas", cu care localnicii stvileau cursul apelor pentru a-l dirija spre fanate sau alte culturi. Printr-un proiect de anvergura, realizat cu fonduri Phare, n aceasta localitate a fost restaurat si reabilitat un complex de industrii textile, introdus apoi n circuitul turistic etnocultural din Tara Fgraului. Acest sit de tehnica populara este reprezentativ pentru spectrul ocupational din zona si este format n principal din: darac si rzboi de esut, doua viitori, cos de ngroat si cos de tras (pentru finisarea si flausarea straielor), piua si grtare pentru uscare. Vizitatorii au posibilitatea de a observa diversele procese si procedee de prelucrare a straielor (piese textile cu gabarit mare, att ca suprafaa cit si ca greutate, avnd rol utilitar si decorativ n gospodrie).

Bibliografie: www.vacantafagaras.ro/ www.primaria-fagaras.ro/