Judetul Neamt

Dominte Silviu 1231 A Geografia Turismului

y 1.1. Cadrul Natural y 1.2. Relieful y 1.3. Resursele subsolului y 1.4. Reteaua hidrografica y 1.5. Clima y 2.1. Economia judetului Neamt y 2.2. Industria y 2.3. Agricultura y 3.1. Turismul in judetul Neamt y 3.2. Oferta turistica y 3.3. Cazare y 3.4. Turismul in prezent y 4.1. Date statistice y 5.1. Analiza Swot

 Situat in partea nord-estica a Romaniei  Se invecineaza la Nord cu Suceava, in Sud cu Bacau in

Est cu Iasi, in S-E cu Vaslui si in Vest cu Harghita

 Judetul Neamt se situeaza intre 46040' i 47020'

latitudine nordic

i 25043' i 27015' longitudine estic

y Formele de relief au n l imi cuprinse ntre 1907m

(vrful Ocola ul Mare) i 169 m (lunca Siretului).

 Relieful se suprapune Carpatilor Orientali, Sucarpatilor Moldovei si 

 

Podisului Central Moldovenesc Zona montana predomina cu o suprafata de 278.769 ha (51% din suprafa a jude ului), unde se intalnesc grupele de munti: Bistri ei, Ceahl u, H ma , Tarc u i mun ii Stni oarei Amintim aici unitatea subcarpatica si cea de dealuri reprezentata de Podisul Central Moldovenesc Cei mai cunoscuti munti sunt Ceahlau, cunoscuti foarte bine atat pe plan national cat si international; la aceasta zona adaugandu-se si Cheile Bicazului In judetul Neamt se intalneste si un relief carstic reprezentat foarte bine de cele 5 formatiuni carstice existene: Pestera Ghiocelu(situata pe versantul sudic al Vaii Bicazului, cu o lungime de 120m) Pe tera To orog(situat n nord-estul Mun ilor H ma ), Complexul Detunate(se afl n masivul Ceahl u), Pe tera Groapa cu Var(situata pe teritoriul comunei Ceahl u) iar Pe tera 3 Fntni(se afl n comuna D muc).

1.3. Resursele subsolului

 Judetul Neamt dispune de nsemnate rezerve minerale. Dintre  

  

acestea mentionam: sulfuri polimetalice n zona sisturilor cristaline, combustibili minerali n structurile de flis si cele de platforma; sisturi bituminoase n zona flisului paleocen, sare gema si saruri de potasiu n depozitele miocene ale zonei subcarpatice: Borlesti, Cut, Baltatesti, Grcina, Oglinzi, Tazlau, zona muntilor Tarcau; petrol (Pipirig), gaze naturale(Grcina, Cuiejdi, Margineni, Secuieni, Bahna); ape minerale sulfuroase (Damuc), carbogazoase (Tosorog, Bistra, Pntec, si Valea Borca); pietrisuri, nisipuri si argile pe principalele vai

1.4. Reteaua Hidrografica

 Lungimea totala a raurilor este de peste 2000km  Bistri a are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Crac u 58,0 km,

Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km  Cele mai importante debite le au Siret Bistrita si Moldova  Apele subterane au o pondere de 15-30% iar cele din topirea zapezilor de 30%  Lacurile existente sunt artificiale, amenajate pentru hidroenergie(Lacul Izvorul Muntelui), piscicultura sau ca zone de agrement  Lacul Izvorul Muntelui are suprafa de aproximativ 3120 ha i un volum de ap de aproximativ 1251 milioane m3

1.5. Clima
 Clima este temperat continentala fiind determinata de

altitudine si circulatia atmosferica  Maximile termice inregistrate: 38,6 oC (august 1952 ) Piatra Neamt si de -33,2 oC (februarie 1954) - Roman

2.1. Economia judetului Neamt

 Principalele activitati economice desfasurate n judetul

Neamt, sunt: Prelucrarea lemnului Productia de mobilier Constructii Industria extractiva Confectii

 Pe teritoriul judetului neamt se intalnesc mai multe tipuri

de industrie: extractiva, energetica, constructii masini, etc.  Industria extractiva extrage anual cantitati importante de calcare si marne care sunt folosite la fabricarea cimentului(Bicaz, si Tepeseni), argila care se gaseste in cantitati uriase fiind folosita la fabricarea caramizilor si blocurilor ceramice(Gdinti, Tasca-Bicaz, Roman, VnatoriTg.Neamt, Cirita, Sagna) si nisipurile si pietrisurile , folosite la fabricarea sticlei sau la constructia de drumuri(se intalnesc de-a lungul principalelor cursuri de apa)  Industria petrochima o intalnim la Savinesti si Roman unde se produc fire si fibre sintetice, industria chimica si cea a celulozei si hartiei la Roman, Roznov, etc

 Industria constructoare de masini se intalneste la

Piatra Neamt aici fabricandu-se masini agricole  Industria energetica este bine dezvoltata pe Bistrita fiind construite numeroase hidrocentrale, cea mai cunoscuta fiind cea de la Izvorul Muntelui  Industria de prelucrare a lemnului este una cu traditie in judetul Neamt, unde se produc anual numeroase piese de mobilier, cabanute, celuloza si hartie, dar si la obiecte de artizanat.Ca principale zone de prelucrare se numara Pipirig, Grintiesi, Bicaz; toate acestea prelucrand materialul in orasele apropiate

 Judetul Neamt avea la sfarsitul anului 2009 o suprafata

agricola ce insuma 284030 ha, ceea ce reprezinta 48% din suprafata judetului  Datorita reliefului nepropice agricultura nu este la fel de bine dezvoltata ca in judetele invecinate(Iasi, Bacau)  Principalele culturi sunt cele de cereale si plante uleioase  Din cauza saraciei judetului, producatorii ajung sa-si vanda marfa in alte parti ale tarii

Suprafata cultivata cu principale culturi la nivelul judetului Neamt in anul 2009

2%

7%

5% 22%

8%

grau si secara 9% orz si orzoaica porumb boabe cartofi sfecla de zahar floarea soarelui 47% legume

Efectivele de animale la nivelul judetului Neamt la sfarsitul anului 2009

4% 20%

47%

bovine

29%

ca rine

orcine

ovine

 Activitatea de turism ce se desfasoara n judetul Neamt

poate fi structurata n: -turism cultural-ecumenic -turism montan -agrement si cura balneara -agroturism  Judetul Neamt detine o mare diversitate de resurse naturale turistice, importante monumente turistice si un bogat fond etnofolcloric  Ca repartitie spatiala se incadreaza in 5regiuni turistice: Ceahlau-Bicaz, Neamt-Baltatesti, Piatra NeamtBistrita, Roman si Tazlau-Roznov

 Oferta turistica este una deosebit de bogata, de la biserici si

manastiri pana la ferme agricole  Neamtul este cunoscut in special pentru numarul mare de manastiri si biserici construite in timpul lui Stefan cel Mare dar si dupa, si amintim aici Manastirea Sihastria, Neamt, Secu, Sihla, etc (raportat la suprafata Neamtul este tinutul cu cele mai multe lacase de cult din lume)  Totadata judetul Neamt ofera turistilor peisaje montane spectaculoase, trasee turistice, numeroase parcuri si rezervatii naturale(Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori) numeroase muzee atat cu caracter etnografic(Tarpesti) dar si al naturii, dar si numeroase case memoriale  In judetul Neamt se poate practica si un turism balnear(Baltatesti)

Barajul de la Bicaz Ceahlau

Cheile bicazului

Manastirea Sihla

Cetatea Neamtului

Casa Memoriala Ion Creanga

Parcul Natural Vanatori Muzeul Etnografic Nicolae Popa

 In ceea ce priveste activitatea de cazare in judetul

neamt functioneaza 15 hoteluri, 120 de pensiuni turistice i agroturistice i 50 de cabane

 La sfarsitul anului 2009 capacitatea de cazare era de

5.059 locuri , oferite de 174 structuri de primire turistic ce nsumau 2.143 de camere
  In prima lun a anului 2011, la nivelul jude ului Neam

au func ionat 106 structuri de primire turistic cu func iuni de cazare, cu un num r total de 1.359 de camere i 3.134 de locuri