Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Management Turistic si Comercial

PROGRAM DE
VALORIFICARE A
POTENTIALULUI
TURISTIC AL
JUDETULUI ARGES
Nume student: Preda Rodica – Alexandra
Anul: II , Grupa: 16

2
CUPRINS

Introducere........................................................................................................................................... 3

Capitolul.I. Localizarea si caracterizarea judetului Arges.................................................................. 4

1.1 Scurt istoric al judetului......................................................................................................... 4


1.2 Asezarea geografica............................................................................................................... 5
1.3 Cai de acces............................................................................................................................
5
1.4 Nivelul de dezvoltare economico – social............................................................................. 6

Capitolul.II. Prezentarea potentialului turistic al judetului Arges...................................................... 7

2.1 Potentialul turistic natural..................................................................................................... 7


2.2 Potentialul turistic antropic................................................................................................... 8
2.3 Principalele trasee turistice................................................................................................. 10
2.4 Forme de turism practicate..................................................................................................
12

Capitolul.III. Analiza bazei tehnico – materiale si a ofertei de servicii............................................


13

3.1 Unitati de cazare................................................................................................................. 13

Capitolul.IV. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare...................................... 15

Capitolul.V. Propuneri de valorificare.............................................................................................


18

Bibliografie .......................................................................................................................................
19

3
Introducere

Un bun venit în Argeşul milenar , unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă a construcţiei fără
de moarte – cea a Meşterului Manole, s-a format poporul român şi s-a întemeiat statul feudal Ţara
Românească, s-a redactat primul document în limba română, şi-au avut reşedinţa cei mai vestiţi
domnitori valahi şi au pornit oameni de seamă ai istoriei şi culturii neamului românesc.
Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura,
turismul şi serviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se ca o zonă distinctă în cadrul
României, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul a fost
şi va ramâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturii şi
spiritualităţii sale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţi de
seamă ale României. Cu o economie puternică şi beneficiind de resurse naturale semnificative, Argeşul
se situează în primele patru judeţe ale ţării, din punct de vedere al creşterii economice şi are perspective
reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritm susţinut, în toate domeniile vieţii sociale.
Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitatea
potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea înscrierii judeţului
Argeş pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natură investiţională în turism, pentru viitorii noştri
parteneri interni şi externi. Judeţul Argeş are de acum un ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a
zonei montane a judeţului Argeş” – un document care evidenţiază şi promovează turismul argeşean şi
potenţialul turistic al regiunii noastre, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o
prioritate a Consiliului Judeţean Argeş – turismul este o ramură importantă în contextul dezvoltării
judeţului.
Oricine vizualizează ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului
Argeş” poate remarca faptul că, avem de-a face cu imagini care reflectă o frumuseţe deosebită a
reliefului, cu un potenţial de dezvoltare extraordinar, dar şi o bogată moştenire culturală şi religioasă.
Judeţul Argeş dispune de un potenţial turistic deosebit, care îl plasează, la nivel naţional, pe un loc
prioritar în acest domeniu.
Judeţul Argeş este unul din spaţiile voievodale mirifice în care cadrul natural se împleteşte
armonios cu vestigiile trecutului glorios.

4
Capitolul.I.

Localizarea si caracterizarea judetului Arges

Stema judeţului Argeş

1.1. Scurt istoric al judetului

Rolul important pe care l-a jucat Argeşul este strâns legat de constituirea şi consolidarea statului
feudal Ţara Românească(numită atunci Valahia) este reliefat, mai ales, de faptul că primele capitale ale
acestui stat au fost Curtea de Argeş şi Câmpulung, şi, tot aici, a fost şi primul scaun mitropolitan ortodox
(1359- Curtea de Argeş). După cum menţionam mai sus în judeţul Argeş se situează cel mai vechi oraş
medieval din Ţara Românească, la Câmpulung, caracterul său urban fiind definitivat la începutul
secolului al XII-lea, când meseriaşii transilvăneni se stabilesc aici unde îşi desfăceau uşor produsele lor
de bună calitate.
Descoperirile arheologice din raza judeţului Argeş atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai
vechi timpuri. Cele mai vechi urme de viaţă datează din paleoliticul inferior. Bătăliile de la
Posada(1330) şi Rovine(1395), cetăţile de la Poienari, Oratia şi Cetăţeni, tabăra lui Mihai Viteazu de la
Stoeneşti sunt câteva mărturii şi momente importante ale luptei poporului român pentru neatârnare şi
păstrarea independenţei statului. Judeţul Argeş şi-a luat numele de la râul care-l strabate şi pe care
Herodot – sec V a. Chr. - îl transcrie Ordessus. Numele real ar fi avut – dupa Pârvan- un aspect în
legătura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
În anul 1359 este ridicată reşedinţa primei episcopii ortodoxe – mai târziu mitropolie - a
Ungrovlahiei şi a unei episcopii catolice.
La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniţi consemnează existenţa voievodatului lui Seneslau
(în care era inclus şi teritoriul actual al judeţului Argeş) cu reşedinţa la Curtea de Argeş.

5
1.2. Asezarea geografica

Judeţul Argeş se află în partea de vest a ţării, fiind limitat la nord de judeţele Sibiu şi Braşov, la
est de judeţul Dâmboviţa, la vest de Vâlcea iar la sud de judeţul Teleorman. Ocupând 2.9% din suprafaţa
ţării(6826 km patraţi). Organizarea administrativă a judeţului cuprinde 3 municipii(Piteşti, Câmpulung şi
Curtea de Argeş), 3 oraşe(Mioveni, Costeşti, Topoloveni), 101 comune şi 578 de sate. Reşedinta
judeţului este municipiul Piteşti.
Se află aşezat în partea de vest a ţării, între 44° 22' şi 45°36' latitudine nordica şi 24"26' şi 25°19'
longitudine estică.

1.3. Cai de acces

Infrastructura din zona este bine dezvoltata cuprinzand autostrada, drumuri internationale,
nationale si locale si cai ferate, poduri si pasaje de nivel, unitati de producere a energiei (centrale
hidroelectice), linii electrice cu puncte de transformare.
Reteaua de cale ferata insumeaza 198 km, iar cea rutiera 2.948 km, din care 427 km drumuri
nationale, 740 km drumuri judetene si 1.781 km drumuri comunale.In ceea ce priveste transportul
rutier,o importanta aparte o are autostrada Bucuresti-Pitesti care strabate judetul dar si soseauna
nationala, Transfagarasanul (DN 7 C) care scurteaza drumul intre Muntenia si Transilvania. De
asemenea, se remarca si drumul national Pitesti-Campulung(DN 73) prin Culoarul Rucar-Bran pana la
Brasov.Alte drumuri importante sunt: DN 734, DN 7, Bucuresti - Pitesti - Piatra Olt - DN 65 (E 94).

6
1.4. Nivelul de dezvoltare economico – social

Industria deţine rolul principal în economia judeţului.


In domeniul industriei, ramurile cu cea mai mare pondere sunt: extractiva a petrolului si carbunelui,
petrochimica,constructoare de masini, energie electrica si termica, combustibili nucleari,electrotehnica si
electronica, expoatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanuluisi faiantei, materialelor de
constructie, textila si a produselor textile, incaltamintei,alimentara
Dominante sunt ramuri ale industriei grele, construcţii de maşini, petrochimia, exploatări forestiere,
prelucrarea lemnului.
Agricultura - 349.000 ha, din care 180.000 ha terenuri arabile, 110.000 ha păşuni şi fâneţe şi
59.000 ha vii şi livezi.
Fondul forestier - 289.000 ha (42,5% din suprafaţa sa totală): 95% din păduri se află în zona de munte şi
deal.
Importanţa agriculturii în judeţ este evidenţiată şi de existenţa a trei institute de cercetare de importanţă
naţională: Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni, Institutul de Cercetări Agricole Albota şi
Institutul de Cercetări Horti-Viţicole Ştefăneşti
Orasul Pitesti, cu o populatie de 184.171 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile
principale ale judetului sunt: - municipii – Campulung Muscel (44.858 locuitori) si Curtea-de-Arges
(35.895 locuitori) - orase – Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori) si Topoloveni (9.881
locuitori) - 93 comune - 572 sate. Populatia totala a judetului numara 679.868 locuitori, si reprezinta
2,92 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana – 320.045
locuitori (47,1 %),iar in zona rurala – 359,823 locuitori (52,9%).
Rata somajului in Judetul Arges a scazut in ultimii noua ani cu 2,4%,ajungandu-se astfel ca in
anul 2007 acesta sa ajunga la un procentaj de 4,9% fata de 7,3% inregistrat in
1995.

7
Capitolul.II.

Prezentarea potentialului turistic al judetului Arges

2.1. Potentialul turistic natural

Relieful
Este variat, fiind reprezentat prin trei mari unitati ce coboara de la nord la sud. O unitate
montana, la nord, ce cuprinde culmea principala a Muntilor Fagaras (cu cele mai înalte vârfuri din
Carpatii Românesti vârfurile Moldoveanu 2544 m si Negoiu 2535 m), Muntii Leaota, Piatra Craiului,
Iezer-Papusa si Culoarul Rucar-Bran.Sectorul subcarpatic apartine Subcarpatilor Getici ce depasesc pe
alocuri 1000 m.În partea de sud, subunitatile Câmpiei Romane -Campia Gavanu-Burdea.
Clima
Este temperat-continentala, cu temperaturi cu diferente în functie de unitatea de relief cu
temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fara înghet, cu precipitatii repartizate neuniform, cu vânturi
din vest si nord-vest sau din sud, sud-est precipitatiile variaza în functie de unitatile de relief. Vânturile
întalnite aici bat dinspre nord-vest si vest sau din sud-est si sud.
Flora si fauna
Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief întâlnite
aici.Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cât si câteva elemente valoroase de peisaj,
acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate în rezervatii naturale.
Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului.Flora acestei zone
cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smârdarul , iedera alba, ghintura galbena,
zâmbrul , s.a. Suprafetele întinse, acoperite cu paduri adapostesc în rezervatii variate specii de interes
cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte,
vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem
aminti: Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de pe Valea Vâlsanului, Pestera de pe
Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.
Reteaua hidrografica
Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzând bazinele hidro ale Argesului si
afluentii sai: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si
Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.
Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima
placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar, constituindu - se în acelasi timp în
8
valoroase resurse naturale. Pasunile si fânetele naturale - suport pentru cresterea animalelor, dealurile
subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi
cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului.
Întregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe
culmile muntilor în zona deluroasa, uneori chiar pâna în câmpie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem
biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituie o
importanta sursa de energie si în acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a
biosferei . Zacaminte de hidrocarburi(titei si gaze de sonda), carbune(lignit), calcar, ape minerale, sare,
ghips, resurse hidroenergetice, paduri, fânete si pasuni, dar nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat
zacamintele de uraniu din judet – sursa energetica a viitorului, de titei si gaze naturale, carbuni,
minereuri nemetalifere – materia prima a industriilor specifice.

2.2. Potentialul turistic antropic

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos
se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de
Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea,
ca loc de refugiu.
Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt
atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari
uriase.
Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a
desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d’Anjou.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul
prismatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui
Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.
Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra
este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI);Conform documentelor, manastirea Corbii de
Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-
1521).
Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din
cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer
9
liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Invataturilor lui Neagoe
Basarab catre fiul sau Teodosie") pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin
pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca
dateaza din secolul al XIV-lea.
La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si
de alta a Argesului, veche capitala a Ţarii Românesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu
acelasi nume ridicata în 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta .
Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor a
numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pret în cercetarea
vestigiilor istorice .
În afara bisericii manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului
Manole care simbolizeaza sacrificiul uman în cel mai înalt grad, calatorul mai poate vizita Fântâna
Mesterului Manole ridicata în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curtii
Domnesti care cuprinde Biserica Domneasca si necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Ţarii
Românesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domneasca au fost
realizate în timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Ţara
Româneasca . Într-un parc natural se afla ruinele Bisericii Sân Nicoara, monument istoric de la sfârsitul
secolului al XIII-lea .
De la Curtea de Arges, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe
locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, înarmati cu îndrazneala, au ridicat hidrocentrala si
barajul de la Vidraru care, înalt de 166 metri si lung de 300 metri tine piept unei ,,mari” în suprafata de
peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de
apa . Împrejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind
vegheat de statuia ,,electricitatii”.
Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea
baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1
milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in
subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume
intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale
hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
In acest judet se gaseste Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din
Romania, care este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de 845 m care
10
trece pe sub Varfurile Negoiu si Mol Manastirea Argesului se afla la 150 de km de Bucuresti si este cel
mai interesant monument ce dateaza din secolul al XVI-lea din Tara Romaneasca. Ea simbolizeaza, prin
legenda mesterului Manole, spiritul de sacrificiu al poporului roman. Celebrul zidar al voievodului
Neagoe Basarab ar fi construit, intre 1514 si 1517, cu pretul propriei sale vieti si al vietii sotiei sale,
prinsa vie in zidurile bisericii, cel mai frumos edificiu religios din regiune.
Decoratiunile exterioare de origine araba, persana si georgiana, sunt sculptate in piatra de Albesti.
Vestigiile frescelor originale, executate de Dobromir in 1526, pot fi vazute la Muzeul National de Arta si
Istorie din Bucuresti.
Biserica este una din marile necropole domnesti si regale ale tarii: in pronaos se afla
criptele ctitorilor sai, Neagoe Basarab si Radu de la Afumati, si ale primelor doua cupluri regale ale
Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.
Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica,
ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita în secolele XIV-XV, casa parohiala din
aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat în 1730, Crucea Juramântului – monument istoric din anul
1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Voda – opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai
valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul feudal Negru Voda, care
dateaza din anul 1215 .
În jurul municipiului Câmpulung si de aici pe drumul spre Rucar – Bran
se afla câteva localitati si obiective turistice care însotesc calatorul pâna în apropierea comunei Fundata,
la iesirea din judetul Arges . Înca înainte de a ajunge la Câmpulung, venind dinspre Pitesti, la kilometrul
40, se afla Schitu Golesti, centru al exploatarilor carbonifere din judetul Arges.

2.3. Principalele trasee turistice sunt:

• Traseu montan Turnu Rosu – Chica Pietrelor

• Traseu montan Saua Scarii – Cab. Negoiu

• Traseu montan Saua Scarii – Valea Topologului

• Traseu montan Cabana Negoiu – Cabana Barcaciu

• Traseu montan Cabana Negoiu – Saua Scarii

• Traseu montan Cab. Negoiu – Piatra Pranzului – Vf. Negoiu

• Traseu montan Cab. Negoiu – Piatra Pranzului – Strunga Ciobanului

11
• Traseu montan Varful Negoiu – Lacul Caltun

• Traseu montan Lacul Caltun – Vf. Laitelul

• Traseu montan Lacul Caltun – Piscul Negru

• Traseu montan Lacul Avrig – Vf. Scara

• Traseu montan Piatra Pranzului – Strunga Ciobanului – Portita Caltunului

• Traseu montan Vf. Laitel – Vf. Paltinului

• Traseu montan Izvorul Paltinului – Canton Piscul Negru

• Traseu montan Cab. Cota 2000 – Tunel _ Lacul Caltun

• Traseu montan Vf. Paltinului – Cab. Balea Lac

• Traseu montan Vf. Paltinului – Saua Caprei

• Traseu montan Saua Caprei – Fereastra Zmeilor

• Traseu montan Lacul Balea – Saua Caprei

• Traseu montan Saua Caprei – Vf. Vanatoarea

• Traseu montan Lacul Capra – Cab. Cota 2000

• Traseu montan Lacul Capra – Cab. Capra

• Traseu montan Lacul Balea – Valea Vaiuga – Vf. Vanatoarea

• Traseu montan Lacul Balea – Vf. Netedu – Balea Cascada

• Traseu montan Saua Caprei – Fereastra Zmeilor

• Traseu montan Fereastra Zmeilor – Monumentul Nerlinger

• Traseu montan Cabana Capra – Fereastra Zmeilor

• Traseu montan Fereastra Zmeilor – Lacul Podragel – Cab. Podragu

• Traseu montan Vf. Mircii – Saua Podragului

• Traseu montan Saua Podragului – Vf. Vistea Mare

• Traseu montan Saua Podragului – Cab. Podragului

• Traseu montan Saua Podragului – Cab. Valea cu Pesti

• Traseu montan Vf. Vistea Mare – Refugiul Vistea

• Traseu montan Refugiul Vistea – Orasul Victoria

• Traseu montan Refugiul Vistea – Valea Rea – Gura Vailor

• Traseu montan Refugiul Vistea – Ferastra Mare a Sambetei


12
• Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei – Cab. Urlea

• Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei – Cab. Sambata

• Traseu montan Ferastra Mica a Sambetei – Cab. Sambata

• Traseu montan Fereastra Mare – Cab. Sambata

• Traseu montan Fereastra Mica – Cab. Sambata

2.4. Forme de turism practicate

Formele de turism practicate in judetul Arges sunt: turism organizat, turism pe cont propriu,
turism semiorganizat, turism itinerant, turism de sejur (scurt, mediu, lung), turism sezonier (de iarna, de
vara, de circumstanta), dupa mijlocul de transport folosit:drumetia, rutier, feroviar, dupa motivatia
calatoriei: turism de agreement, turism cultural, turism de odihna, recreere, destindere, de tratament si
cura balneomedicala, turism sportive, turism religios si de pelerinaj, vizite la rude si prieteni, turism
social.

13
Capitolul.III.

Analiza bazei tehnico – materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitati de cazare din judetul Arges intre anii 2007 – 2009

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 18 20 24
Moteluri 4 6 3
Vile 7 14 14
Cabane 7 8 7
Tabere 6 3 3
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 4 4
Pensiuni urbane 5 15 13
Pensiuni rurale 28 43 68
Camping-uri 1 1 -
Ferme 24 - -
Total 100 114 136

Conform acestui tabel remarcam o tendinta de crestere a numarului unitatilor de cazare din judetul
Argesintre anii 2007 - 2009.

Numarul de locuri in unitatiile de cazare aflate in Arges in decursul celor trei ani analizati

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 1607 1725 1839
Moteluri 24 36 20
Vile 128 256 256
Cabane 567 571 567
Tabere 2460 1230 1230
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 20 20
Pensiuni urbane 36 110 99
Pensiuni rurale 321 641 696
Camping-uri 62 62 -
Ferme 742 - -
Total 5947 4624 4727

14
Din tabelul de mai sus se observa tendinta de scadere a numarului locurilor de cazare din structurile de
primire din judetul Arges in 2007-2009.

Unitati de alimentatie, instalatii de agrement si instalatii de tratament in anul 2009

Unitati Numar
Restaurante 134
Unitati agrement: • piscina, sauna 28
21
• sali sau terenuri de sport
Unitati de tratament: • sali de tratament medical 5

Ponderea unitatilor de cazare in judetul Arges intre anii 2007-2009.

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 18 17,52 17,64
Moteluri 4 5,26 2,20
Vile 7 12,28 10,29
Cabane 7 7,02 5,14
Tabere 6 2,63 2,20
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 3,5 2,94
Pensiuni urbane 5 13,16 9,55
Pensiuni rurale 28 37,72 50
Camping-uri 1 0,82 -
Ferme 24 - -
Total 100 100 100

Din tabelul de mai sus se poate deduce ca procentul cel mai mare din totalul unitatilor turistice de cazare
il detin pensiunile rurale in decursul celor trei ani analizati.

15
Capitolul.IV.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numar turisti romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2007-2009

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 19760 46564 54907
Moteluri 1303 2944 1323
Vile 1028 1139 819
Cabane 3991 7829 7977
Tabere 1491 5555 3890
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 256 205
Pensiuni urbane 663 4348 4880
Pensiuni rurale 708 8660 9584
Camping-uri 412 - -
Ferme 4 - -
Total 29360 77295 83585

Din graficul de mai sus se poate vedea evolutia diferita pe ani a numarului de turisti sositi in unitatile de
cazare in judetul Arges.

Numar turisti straini sositi in unitatile de cazare situate in judetul Arges in cursul celor trei ani analizati.

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 4636 17538 18967
Moteluri 33 30 5
Vile 7 44 228
Cabane 233 309 160
Tabere - - -
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 16 7
Pensiuni urbane - 27 106
Pensiuni rurale - 102 41
Camping-uri 14 - -
Ferme - - -
Total 4923 18056 19514

16
Din desenul de mai sus se poate observa evolutia acendenta a numarului de turisti straini in 2008 fata de
2007 si o usoara crestere in 2009 fata de 2008 sositi in judetul Arges.
Numar de innoptati a turistilor romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor
2007-2009

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 80901 107013 121410
Moteluri 5079 4965 2009
Vile 8070 4485 3715
Cabane 10580 16062 13118
Tabere 19194 31191 2717
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 726 497
Pensiuni urbane 2219 6695 7067
Pensiuni rurale 1757 14828 15861
Camping-uri 652 - -
Ferme 6 - -
Total 128456 185965 190848

Din desenul de mai sus reiese o crestere a numarului de innoptari a turistilor romani in unitatile de
cazare aflate in judetul Arges.

Numar de innoptari ale turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul celor
trei ani analizati.

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 35224 60250 65300
Moteluri 110 41 10
Vile 59 104 431
Cabane 565 401 164
Tabere - - -
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 23 36
Pensiuni urbane - 105 735
Pensiuni rurale - 260 48
Camping-uri 28 - -
Ferme - - -
Total 35986 61184 66724

Din graficul de mai sus se vede o crestere a numarului de innoptari a turistilor straini sositi in unitatile
de cazare din judetul Arges.

17
Sejurul mediu a turistilor romani sositi in structurilde de primire din judetul Arges in decursul anilor
2007-2009

Sejur mediu =

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 4.09 2.29 2.21
Moteluri 3.89 1.68 1.51
Vile 7.85 3.93 4.53
Cabane 2.65 2.05 6.98
Tabere 12.87 5.61 -
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 2.83 2.42
Pensiuni urbane 3.34 1.53 1.44
Pensiuni rurale 2.48 1.71 1.65
Camping-uri 1.58 - -
Ferme 1.5 - -
Total 1.92 2.40 2.28

Din tabelul de mai sus se deduce ca sejurul mediu al turistilor romani fluctueaza in jurul valorii de 2
zile/turist cu o usoara tendinta de crestere.

Sejurul mediu al turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor
2007-2009

Unitati de cazare 2007 2008 2009


Hoteluri 7.59 3.43 3.44
Moteluri 3.33 1.36 2
Vile 8.42 2.36 1.89
Cabane 2.42 1.72 1.025
Tabere - - -
Sate de vacanta - - -
Bungalou-uri - 1.43 5.14
Pensiuni urbane - 3.88 6.93
Pensiuni rurale - 2.54 1.17
Camping-uri 2 - -
Ferme - - -
Total 7.30 3.38 3.41

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul de zile petrecute de un turist in unitatile de cazare din judetul
Arges a scazut drastic de la 7.30 la 3.41 zile/turist.
18
Capitolul.V.

Propuneri de valorificare

• Foarte multi turisti doresc un confort al calitatii ridicat, ei fiind nemultumiti de calitatea serviciilor
oferite, rapotul calitate pret fiind unul disproportional. De aceea este necesara o echilibrare a raportului
calitate-pret.

• Pentru o mai buna valorificare a structurilor de primire din judetul Arges este necesara o
promovare mai intensa a acestuia prin diverse campanii publicitare, prin oferirea de materiale care sa
puna in valoare punctele tari ale acestei zone si care sa influenteze atat turistii romani cat si turistii
straini sa viziteze aceste meleaguri.

• Desi judetul Arges este un judet de marime medie,in care cadrul narural turistic este ridicat
acestuia ii lipseste valorificarea potentialului turistic simtindu-se lipsa de interes in acest domeniu acesta
ne fiind valorificat la adevarata lui valoare.

19
Bibliografie

1. Nicolae Neacsu , Andreea Baltaretu , “Economia turismului, lucrari practice, statistice,


reglementari”, Editura Uranus , Bucuresti , 2005

2. www.turism.execom.ro

3. www.informatii_cazare.ro

4. www.arges.einformatii.ro

5. www.turism-arges.ro

20