Analiza Potentialului Turistic Vaslui Soroca Muzeul Vasile Parvan

Muzeul „Vasile Pârvan‖
Analiza potenţialului turistic existent

în zona transfrontalieră Vaslui-Soroca
Acest document a fost realizat în cadrul proiectului „PLANETARIU BÂRLAD - DIVERSIFICAREA

OFERTEI TURISTICE ÎN ZONA TRANSFRONTALIERA VASLUI-SOROCA‖, proiect finanţat în cadrul
Programului de Vecinătate România-Republica Moldova 2004-2006, implementat de Muzeul "Vasile
Pârvan" – Bârlad.
Analiza potenţialului turistic existent în zona transfrontalieră
Vaslui-Soroca
Publicaţie editată în cadrul proiectului: „PLANETARIU BÂRLAD - DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE ÎN ZONA
TRANSFRONTALIERA VASLUI-SOROCA‖, proiect finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România-Republica
Moldova 2004-2006.
Editor: Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad

Coordonator: Mircea MAMALAUCĂ, director Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad
Str. Vasile Pârvan nr. 1, cod 731003, loc. Bârlad, jud. Vaslui, Romania
Tel. 0235-421691, 0235-415810, 0335-404746, 0335-404747
Fax. 0235-422211
E-mail: muzeuvp@muzeuparvan.ro
Publicat la Bârlad. Data publicării: 4 septembrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 2

CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI VASLUI-SOROCA ............................................................... 5
1.1. Prezentarea generală a judeţului Vaslui........................................................................................ 5

1.2. Prezentarea generală a raionului Soroca .................................................................................... 11
1.3. Populaţia şi forţa de muncă în regiunea turistică Vaslui-Soroca ................................................. 16
2. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA VASLUI-SOROCA ............... 22
2.1. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA VASLUI .......................... 22

2.1.1. Prezentarea resurselor turistice cultural-ştiinţifice................................................................ 22
2.1.2. Prezentarea resurselor turistice naturale ............................................................................. 30
2.1.3. Alte resurse naturale............................................................................................................ 31
2.1.4. Muzeul „Vasile Pârvan‖: o adevărată oglindă a istoriei judeţului Vaslui ............................... 31
2.2. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE DIN CADRUL RAIONULUI SOROCA ................ 37
2.2.1. Mănăstirea Cosăuţi .............................................................................................................. 37
2.2.2. Lumânarea Recunoştinţei .................................................................................................... 37
2.2.3. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului" ............................................................................... 38
2.2.4. Biserica „Sf. Treime‖ a Mănăstirii Rudi ................................................................................ 38
2.2.5. Arcul Geodezic Struve ......................................................................................................... 39
2.2.6. Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca ................................................................................ 39
2.2.7. Cetatea Soroca .................................................................................................................... 41
2.2.8. Palatul culturii ...................................................................................................................... 43
2.2.9. Biserica din piatră „Sf. Dumitru‖ ........................................................................................... 43
2.2.10. Biserica din piatră „Sf. Teodor Stratilat‖ ............................................................................. 44
2.2.11. Troiţa din piatră (Răstignirea), Soroca ............................................................................... 44
2.2.12. Cinematograful Dacia ........................................................................................................ 45
2.2.13. Restaurant Soroca ............................................................................................................. 45
2.2.14. Monumente ale naturii ....................................................................................................... 45
2.3. MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN REGIUNEA TURISTICĂ VASLUI-SOROCA ........................... 47
3. ANALIZA CONCURENŢEI ................................................................................................................ 49
4. ANALIZA CURENTĂ A PIEŢEI ......................................................................................................... 55
4.1. Analiza sectorului turistic din România........................................................................................ 55

4.1.1. Analiza ofertei turistice - structuri de primire turistică şi facilităţi turistice ............................ 55
4.1.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic românesc.............................. 58
4.2. Analiza sectorului turistic din Republica Moldova ....................................................................... 62
4.2.1. Analiza ofertei turistice - structuri de primire turistică şi facilităţi turistice ............................ 62
4.4.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic moldovenesc ........................ 65
4.3. Analiza sectorului turistic din judeţul Vaslui................................................................................. 69
4.3.1. Analiza ofertei turistice - structuri de primire turistică şi facilităţi turistice ............................. 69
4.3.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic Vaslui ................................... 76
4.4. Analiza sectorului turistic din raionul Soroca ............................................................................... 82
4.5. Categorii de turism practicabile în zonă ...................................................................................... 83
4.6. Categorii de turişti. Segmente ţintă ............................................................................................. 84
5. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA ............. 86

6. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN ZONA VASLUI-SOROCA ....................... 88
6.1. Premise ale dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Vaslui – Soroca ................................ 88
6.2. Direcţii strategice de dezvoltare ................................................................................................. 88

01: PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI VASLUI-SOROCA
CAPITOLUL 1
1. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI VASLUI-SOROCA
1.1. Prezentarea generală a judeţului Vaslui

Scurt istoric
Existenţa celor mai vechi aşezări pe teritoriul judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din
perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localităţi au apărut în 1375 şi în documente
interne din 1423.
În perioada 1435-1442, Vasluiul a fost reşedinţa Ţării de Jos şi era considerat al doilea centru important al
Moldovei. În 1440, Bogdan al II-lea câştigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva otomanilor,
dar eroismul şi patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câştigată de Ştefan cel
Mare, în 1475, la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a
României şi cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei.
Între secolele XVII - XVIII, mai multe aşezări vasluiene au fost prădate şi incendiate de invaziile tătare şi
otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost şi cazul oraşului Vaslui. În secolele care au urmat,
locuitorii judeţului au participat activ la bătăliile pentru independenţă şi libertate din 1848, 1858, 1877 şi 1918,
fiind recunoscuţi pentru vitejia şi curajul lor şi lăsând eroi legendari, precum Peneş Curcanul.
În secolul al XX-lea, alături de judeţul Botoşani, pe teritoriul judeţului Vaslui a izbucnit Răscoala Ţărănească din
1907, care a antrenat mai multe localităţi, printre care Huşi, Vaslui, Bârlad, Stănileşti, Muntenii de Jos, ş.a.
Judeţul Vaslui, cu reşedinţa la Vaslui, a fost înfiinţat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de „ţinut‖,
încă din secolul al XIX-lea şi cuprindea o suprafaţă de 2.132 km2. În componenţa sa intrau 3 plăşi: Racova,
Stemnic şi Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup şi trei albine.
În 1950 a fost înfiinţată regiunea Bârlad, cu reşedinţa la Bârlad, iar în perioada 1956-1968, Vaslui, Fălciu şi
Tutova făceau parte din judeţul Iaşi. La 17 februarie 1968 a avut loc o nouă împărţire administrativ-teritorială,
fiind astfel reînfiinţat judeţul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele judeţe Vaslui, Tutova (cu
reşedinţa la Bârlad) şi Fălciu (cu prima reşedinţa la Fălciu, apoi la Huşi).
Stema actuală a judeţului Vaslui a fost aprobată în ianuarie 2006, în şedinţa

de Guvern şi a fost concepută în 2004 de către un specialist în heraldică.
Acesta a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ţinuturi
ale judeţului: Vaslui, Tutova şi Fălciu.
Stema judeţului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt

înscrise simbolurile istorice ale ţinuturilor, care sunt delimitate de un filet de
aur. În primul cartier, în câmp roşu, este plasat un stup din nuiele de argint,
încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stemă heraldizată a
ţinutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond roşu, sunt plasaţi trei
peşti de argint, suprapuşi, redaţi spre dreapta, reprezentând stema
tradiţională a ţinutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour
moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema şi
simbolul tradiţional al ţinutului Fălciu.

Aşezare
Judeţul Vaslui este situat în partea de Est a ţării în Moldova, la
70 km sud de Iaşi, unul dintre cele mai importante centre
culturale şi universitare ale României.
Vecini
La Sud se învecinează cu judeţul Galaţi, la Vest şi Sud - Vest
cu judeţele Neamţ, Bacău şi Vrancea, iar la Nord cu judeţul laşi;
limita estică este marcată de către Valea Prutului care este în
acelaşi timp şi graniţă naturală cu Republica Moldova;
Suprafaţă
Suprafaţa totală a judeţului este de 5318 km2, reprezentând 2,23% din suprafaţa ţării şi 14,4% din suprafaţa
Regiunii Nord-Est.
Oraşe
Vaslui - reşedinţă de judeţ, 70.267 locuitori (latitudine 46.65° N,
longitudine 27.73° E); Bârlad, 69.066 locuitori (latitudine 46.23° N,
longitudine 27.66° E); Huşi, 29.510 locuitori (latitudine: 46.68°N,
longitudine: 28.06°E ); Negreşti 9.854 locuitori şi Murgeni
Relieful
Din punct de vedere geografic, judeţul se caracterizează prin
zone de dealuri joase în partea centrală şi de vest şi de câmpii
deluroase în partea de est. Relieful este format în întregime din
ansambluri de culmi şi văi largi, orientate în majoritatea situaţiilor
N-S.
Principalele unităţi de relief prezente pe teritoriul judeţului Vaslui

sunt: Podişul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei,
Dealurile Fălciului, Depresiunea Huşi şi Depresiunea Elan-Săratu,
toate fiind subunităţi fizico-geografice ale Podişului Bârladului.
Din punct de vedere al altitudinii, relieful judeţului Vaslui variază între înălţimile cele mai mari ce se găsesc în
bazinul Racovei (485 m - Dealul Mângăralei, 465 m în Dealul
Răzeşti, 461 m în Dealul Schitului ) şi înălţimea minimă de 10 m în
lunca Prutului.
Podişul Central Moldovenesc se desfăşoară în nord de văile

Racova şi Lohan şi este reprezentat prin partea sudică a
culoarelor sale. Are înălţimi între 200 m şi 485 m. Aspectul general
al podişului este cel al dealurilor înalte, cu plaiuri uşor ondulate.
Se pot separa ca subunităţi: Podişul Vaslui, Podişul Racovei şi
Podişul Sacovăţului.
Colinele Tutovei se desfăşoară la sud de râul Racova. În judeţ

intră numai sectorul estic al acestora a căror înălţime medie este
de 300-350 m. Sunt formate dintr-o culme principală desfăşurată
vest-est mai înaltă (395-485 m) şi al cărui versant nordic are
caracter cuestic. Din aceasta se desprind spre sud, pe 30-40 km
lungime, numeroase interfluvii.
Colinele Fălciului se află la est de valea Bârladului şi sud-est de valea Lohanului, între văile Bârlad şi Elan şi
sunt formate dintr-un şir de dealuri mai înalte (250-375) pe o lungime de aproape 100 km. Spre văile Bârlad şi
Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi, modelaţi intens prin procese de alunecare şi

torenţialitate. În sud culmea se lăţeşte aproape ca un podiş în Colinele Măluşteniului. Către Valea Elanului văile
torenţiale coboară spre est şi sud-est de la 250 m la 100 m.
Între colinele Tutovei şi cele ale Fălciului se desfăşoară Culoarul Bârladului (cca 152 km lungime) format dintr-o
luncă ce se lărgeşte treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) şi din mai multe niveluri de terase; versanţii,
drept în cursul superior şi stâng, în aval de Crasna sunt abrupţi. În estul judeţului pe cca. 150 km se află Valea
Prutului cu un şes aluvial larg şi mai multe terase.
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Vaslui face parte integrantă din unitatea structurală a
Platformei Moldoveneşti, platformă delimitată de următoarele linii de demarcaţie: linia sudică este dată de o linie
ce ar uni localităţile Fălciu, Crasna, Bogdana, Tg. Plopana, limită ce corespunde unei falii profunde, spre est şi
nord-est Platforma Moldovenească se întinde în afara graniţelor, făcând corp comun cu Platforma Est-
Europeană. La nord, linia de demarcaţie trece prin localităţile Păltinoasa , Buhuşi şi Valea Trotuşului.
Clima
Clima în judeţul Vaslui este temperat continentală, marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor
extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara - aerul uscat continental sau
tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat şi frecvent; iarna sunt specifice
inversiunile termice. Temperatura ambientală a variat în anul 2006 de la minima înregistrată de -25,6oC la
maxima de 34,7oC.
Precipitaţiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantităţi mai mari în sectoarele deluroase şi de
podiş din N şi V (circa 600 mm anual) şi mai mici în zonele depresionare şi de luncă (400-500 mm anual). Un
fenomen destul de frecvent este seceta, regimul pluviometric fiind considerat secetos, având ca lună de maxim
luna august – 110,4 l/mp şi ca lună de minim luna decembrie – 3,7 l/ mp.
Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S şi SE (13,5%), cu viteze
medii anuale cuprinse între 1,6 şi 6,5 metri pe secundă.
Reţeaua hidrografică
Sub aspect hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut, care colectează afluenţii din
partea de est şi sud-est, şi bazinului râului Siret, din ai cărui afluenţi face parte râul Bârlad care drenează cea
mai mare suprafaţă a judeţului (peste două treimi). Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăşte din apropierea
Curmăturii - pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m şi are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1,38%.
Afluenţii principali pe partea stângă sunt Sacovăţ, Durduc, Rebricea, Vaslui (Vasluieţ), Crasna, Jaravăţ şi pe
partea dreaptă Buda, Racova, Simila şi Tutova.
Râul Prut izvorăşte de pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) şi are la vărsarea în fluviul Dunărea o
suprafaţă totală de bazin de 28.396 kmp şi o lungime de 953 km. La intrarea în judeţ, imediat în amonte de
sistemul hidrografic Drânceni, totalizează o suprafaţă de bazin de 22.630 kmp şi o lungime de 675 km, iar la
ieşire, în amonte de vărsarea râului Elan, o suprafaţă de bazin de 25.768 kmp şi o lungime de 846 km.
Principalii afluenţi pe care îi primeşte Prutul din judeţ sunt : Sărata şi Elanul.
Lacurile de pe teritoriul judeţului Vaslui sunt preponderent de natură antropică, construite în scopul satisfacerii
diverselor folosinţe şi combaterii inundaţiilor. Cele mai importante sunt acumulările: Căzăneşti - pe râul Durduc,
Soleşti - pe râul Vaslui (Vasluieţ), Puşcaşi - pe râul Racova, Mânjeşti - pe râul Crasna, Râpa Albastră - pe râul
Simila şi Pereschiv, care au toate prevăzute şi volume de apărare împotriva inundaţiilor. În afara acestora
există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundaţiilor ca de exemplu: Delea - pe râul
Delea, Tăcuta şi Rediu - pe Rediu, Moara Domnească - pe râul Fereşti, Pungeşti pe - Gârceanca, şi Roşieşti
pe Idriciu şi încă cca. 80 de iazuri, crescătorii sau alte acumulări mici, amplasate pe diverse râuri: Simila,
Racoviţa, Buda, Gugeşti etc. Lacurile naturale sunt puţine la număr. Mai importante sunt cele din lunca Prutului:
Grosu, Ulmu , Broscăria şi Hârteşti.

Resurse
Judeţul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate.
Resurse naturale neregenerabile:

 Ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Drânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui;
 Resursele subsolului sunt puţin variate şi reprezentate aproape în totalitate de materiale de construcţii
exploatate mai mult cu caracter local: gresii, calcare, nisip din albia râurilor, argile şi loess.
Resursele regenerabile sunt diversificate, dar, la rândul lor, limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt:
fondul funciar, resursele de apă, fauna, flora, pădurile.
Fondul funciar. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Din totalul de 531.841 ha aproximativ 75%
reprezintă suprafaţă agricolă iar suprafaţa arabilă reprezintă aproximativ 55%.
Resursa de apă. Este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. Râurile mai importante
sunt: Bârlad, Vasluieţ, Tutova şi un tronson al Prutului cuprins între localităţile Drânceni – Fălciu. Aceste râuri
au afluenţi mici şi regim de scurgere foarte variabil, atât din punct de vedere al pantei cât şi al influenţelor
sezoniere. În general sunt râuri domoale din zona de deal cu panta lină spre vărsare, maluri joase, care permit
apei (în cazul viiturilor) să se reverse în albia majoră şi chiar în luncă. În judeţul Vaslui, resursa specifică de apă
de suprafaţă din râuri captată este de cca. 21.150 mc, care satisface necesitatea folosinţelor.
Solurile. Sunt favorabile agriculturii şi creşterii animalelor Se observă separarea a numeroase categorii
detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin proprietăţile lor, capacitatea productivă şi măsurile de
menţinere şi sporire a fertilităţii.
Flora. Deţine o mare bogăţie floristică reprezentată prin cca. 1.460 specii de angio-sperme cu numeroase
specii rare şi de mare interes fitogeografic. Vegetaţia este variată, cuprinzând cca. 197 de asociaţii vegetale.
Fauna cinegetică. Existenţa unui relief variat favorizează prezenţa unei faune bogate şi variate. Ihtiofauna
râului Prut cuprinde următoarele specii: crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis),
roşioara (Scardinus erythraplitalmus), somnul (Silurus glanis), şalăul (Stizostedion lucioperca) şi bibanul (Perca
fluviatilis). Dintre mamifere, dominante sunt rozătoarele. Dintre carnivore, apar în zona forestieră: vulpea, pisica
sălbatică, iar uneori este semnalată prezenţa câinelui enot în zonele umede (Valea Bârladului şi Valea Prutului).
Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constituie o valoare economică, prin
masa lemnoasă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în reglarea şi menţinerea echilibrului
ecologic pe mari suprafeţe însă ocupă 15% din teritoriul judeţului, departe de procentul minim necesar, de
26.7% stabilit pe ţară. Etajul pădurilor de foioase ocupă înălţimile de peste 300 m din vest şi N-V judeţului şi
cumpăna de ape dintre Bârlad şi Prut. Este reprezentat prin păduri de gorun în amestec cu stejar, tei, carpen,
arţar, paltin, frasin, ulm. În subarboretul acestor păduri se întâlnesc adesea: alunul, sângerul, salba moale.
Insular apar păduri de stejar brumăriu şi stejar pufos în amestec cu arţar tătărăsc.

Infrastructură şi echipare edilitară
Infrastructura de transport
Reţeaua de drumuri a judeţului Vaslui cuprinde:
 8 trasee de drumuri naţionale, din care :
o 1 traseu de drum european: E 581- coridorul paneuropean nr. IX;
o 5 trasee de drumuri naţionale principale: DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 şi DN 28;
o 2 trasee de drumuri naţionale secundare: DN 15D şi DN 24;
 21 trasee de drumuri judeţene;
 213 trasee de drumuri comunale.
Drumurile judeţene şi comunale reprezintă aproximativ 82% din lungimea totală a drumurilor. Din cadrul
drumurilor judeţene şi comunale, în lungime de 1.794 km, doar 26,5% sunt modernizate sau sunt prevăzute cu
îmbrăcăminte rutiere uşoare.
Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 2.170 km, având o densitate de 40,8 km/100 kmp, fiind peste
densitatea pe ţară care este de 33,5 km/100 kmp şi regiune - 36,3 km/100 kmp. Aproximativ 60% din drumurile
judeţene nu au îmbrăcăminte asfaltice, iar cele comunale deţin îmbrăcăminte asfaltice în proporţie de
aproximativ 3%.
Pe graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui are un punct de control şi trecerea frontierei - Albiţa /
Leuşeni pentru traficul internaţional de călători şi marfă.
Echiparea cu căi ferate a teritoriului judeţului Vaslui se prezintă astfel :

Tabel II.2. Liniile de cale ferată, la 31 decembrie 2005, km
TOTAL Din care: Linii cu ecartament normal Linii cu ecartament Densitatea liniilor la
electrificat Total Cu o cale Cu două căi larg 1000 kmp de teritoriu
e
România 10.948 3.999 10.816 7.806 3.010 57 45,9
Regiunea 1.634 611 1.623 1.059 564 11 44,3
1
Vaslui 258 - 255 197 58 3 48,5
Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2006
Densitatea căilor ferate este de 48,5 km/1.000 kmp, fiind peste media pe ţară (45,9 km/1.000 kmp) dar şi peste
cea de la nivelul Regiunii Nord Est (44,3 km/1.000 kmp ).
Pe graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui are un punct de control şi trecerea frontierei pe cale ferată -
Fălciu / Cantemir pentru traficul sezonier de marfă şi călători, cu transbordare pe teritoriul Republicii Moldova.
Infrastructura tehnico-edilitară
Alimentarea cu apă. În 2006, la nivelul judeţului Vaslui, lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile
era de 794,1 km. De această reţea beneficiau un număr de 48 localităţi (comune, oraşe, municipii). Ponderea
localităţilor rurale din judeţul Vaslui care dispun de reţea de apă potabilă este de 53%.
Tabel II.3. Numărul localităţilor cu reţea de distribuţie a apei, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe
Medii Ani
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Vaslui Urban 4 4 4 5 5 5 5
Rural 34 36 35 36 43 43 43
Sursa: INS
Din totalul apei potabile furnizate în anul 2006 în judeţul Vaslui, 77,6% a fost destinată consumului casnic. Spre
deosebire de nivelul regional se remarcă o pondere mult mai scăzută a apei potabile distribuite pentru uzul
industrial.

Pentru alimentarea cu apă a municipiului Vaslui sunt utilizate ca surse de apă de suprafaţă – pârâul Vasluieţ –
Acumularea Soleşti, pârâul Racova – Acumularea Puşcaşi, râul Bârlad – priză; şi surse de apă subterane -
drenuri – Delea, Chitoc, puţuri subterane. În municipiul Vaslui, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
este de 170,2 km, iar a reţelei de canalizare menajere de 66,6 km. Populaţia deservită – 48.109 locuitori -
branşaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile; 43.820 locuitori - racordaţi la reţeaua de canalizare menajeră.
Municipiul Bârlad se alimentează cu apă din Acumularea Cuibul Vulturilor, din sursa Negrileşti (Bădeana-
Tutova) şi din puţuri subterane. Un procent de 35% din apa potabilă utilizată este furnizată de puţuri. Numărul
locuitorilor branşaţi la reţeaua de distribuţie este de 55.172, iar a celor racordaţi la reţeaua de canalizare este
44.039 locuitori. Lungimea reţelei de canalizare a municipiului Bârlad este de 235 km.
Municipiului Huşi utilizează ca sursă de alimentare cu apă potabilă râul Prut. Numărul de locuitori branşaţi la
reţeaua de distribuţie este de 17.687, iar numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua de canalizare este 13.069.
Lungimea reţelei de canalizare este de 61,2 km.
Oraşul Negreşti se alimentează cu apă potabilă din Acumularea Căzăneşti. Numărul de locuitori branşaţi la
reţeaua de distribuţie – 4.355, iar celor racordaţi la canalizare - 3.585. Lungimea reţelei de canalizare este de 8
km.
În oraşul Murgeni, lungimea reţelei de canalizare este de 3,2 km. Populaţia deservită este de 1.050 locuitori.
Reţeaua de canalizare. La nivelul anului 2006, conform INS, doar 6 localităţi rurale din judeţul Vaslui dispunea
de reţea de canalizare. Raportat la numărul de localităţi din mediul rural care dispun de alimentare cu apă
rezultă că doar 14% din localităţile care dispun de alimentare cu apă potabilă au şi sistem de canalizare, faţă de
nivelul regional care este de aproximativ 35%.
Tabel II.5. Numărul localităţilor cu canalizare publică, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe

Medii Ani
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Vaslui Urban 4 4 4 5 5 5 5
Rural 5 5 5 6 6 6 6
Sursa: INS
La reţeaua de canalizare sunt racordaţi 68% din locuitorii oraşelor şi doar 5% din locuitorii satelor.
Gaze naturale. La nivelul judeţului Vaslui, în 2006, reţeaua de furnizare a gazelor naturale era disponibilă în 3
oraşe şi 2 localităţi din mediul rural, cu o lungime totală simplă de 190,5 km.
La nivelul judeţului Vaslui volumul de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a reprezentat 36,2% din total,
faţă de 21,4% la nivelul regiunii Nord Est (în judeţul Vaslui procentul de gaze naturale distribuite utilizatorilor
industriali a fost mai mic decât la nivelul Regiunii).
Volumul de gaze naturale pe locuitor s-a situat în 2006 la 65,7 m3/locuitor, sub nivelul regional de 79,1
m3/locuitor.
Gestiunea deşeurilor. În judeţul Vaslui, există patru depozite de deşeuri municipale, dintre care cele de la
Vaslui, Bârlad, Huşi, au sistat depozitarea la 31.12.2006, depozitarea continuând, până în anul 2009, la
depozitul de deşeuri Negreşti. De asemenea, în mediul rural sunt un număr de 342 depozite care nu
îndeplinesc condiţiile de funcţionare şi care trebuie să îşi sisteze funcţionare în 2009. Colectare şi depozitarea
deşeurilor municipale se realizează în mod organizat doar în mediul urban (60,72% din populaţie urbană),
25,27% din total populaţie beneficiind de servicii de salubritate.

Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor urbane sunt necorespunzătoare, generând
un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a
vectorilor acestora.
1.2. Prezentarea generală a raionului Soroca
Istoric
12 iulie 1499. Ştefan cel Mare semnează tratatul de pace cu Polonia. "Coste, pârcălab de Soroca", astfel este
menţionat în procesul verbal al sfatului domnesc de la 12 iulie 1499. Acest act conţine si prima atestare
documentara a Sorocii. Ştefan cel Mare a construit cetăţuia din lemn şi pământ la Soroca destinată să opună
rezistenţă invaziilor tătare şi poloneze.
1543-1546. Petru Rareş înlocuieşte cetatea veche din lemn şi pământ cu una din piatră, care constituie perla
meşterilor bistriţeni; după construcţia cetăţii şi apariţia târgului, Soroca devine centru administrativ, militar şi
comercial al ţinutului Soroca, menţionat pentru prima dată în Cronica Polonă de la 1564.
1547-1739. Etapă de înfloriri şi decăderi ale cetăţii şi târgului Soroca, mereu dominată de războaiele duse pe
teritoriul ţinutului Soroca de tătari, cazaci, polonezi şi ruşi; documentele interne moldoveneşti menţionează
existenţa unei mulţimi de sate, în ţinutul Soroca, multe dintre ele fiind întemeiate în vremurile când această
parte a Moldovei era supusă invaziilor turco-tătaro-căzăceşti. Conform datelor din Enciclopedia RSSM şi a
datelor cercetătorului V. Nicu înregistrate în "În localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi" satul Sobari e
atestat în secolele II-IV ; Vasilcău-la 1448; Baxani - la 1471; Ocolina - Ia 1475; Stoicani - Ia 1517; Trifăuţi - la
1543; Dubna - la 1620; Şolcani – la l647; Iarova - la 1721; Rubleniţa - la 1781; etc. Între anii 1684-1699, în
timpul aflării polonezilor în cetate au fost iniţiate schimbări considerabile: aceştia sapă în jurul cetăţii un şanţ
adânc, construiesc 14 cazemate din piatră în interior, ridică nivelul ogrăzii, sapă o fântână; în timpul războiului
ruso-turc din 1710 -1711, la 18 iunie, ţarul Rusiei Petru cel Mare însoţit de un corp de armată se află Ia Soroca
în trecere spre Iaşi. Sorocenii au fost alături de Dimitrie Cantemir în campania ruso-moldovenească;
1739-1781. Treptat cetatea îşi pierde importanţa militară, târgul Soraca fiind în posesie domnească;
conform recensământului din 1774, ţinutul Soroca păstra împărţirea în ocoale, 4 la număr, care cuprindeau 115
sate; sorocenii şi-au apărat cu eroism şi demnitate vatra şi credinţa . În secolul XVIII în aceste locuri pitoreşti au
fost fondate sfinte lăcaşuri: mănăstirea Rudi, Dobruşa, Călărăşeuca, Japca, Cosăuţi; mănăstiri rupestre:
Mateuţi, Socola, Bechir, Arioneşti.
1781-1849. târgul Soroca devine posesie privată a lui I. Ruset şi a familiei Cerchez.
1849-1917. Oraşul Soroca a fost centru administrativ judeţean în componenţa Imperiului Rus.
1918-1944. În rezultatul reunirii Basarabiei cu România, Soroca este centru administrativ în componenţa
Regatului Roman (cu excepţia perioadei 1940-1941 - Soroca centru administrativ judeţean al RSSM nou
formate la 02.VIII.1940).
1944-1991. ţinutul Soroca a trecut peste toate evenimentele istorice rămânând în fond acelaşi până în a doua
jumătate a secolului XX când a fost divizat în mai multe raioane (anii 60); oraşul Soroca a devenit centru raional
în componenţa RSSM.
1991-2003. După proclamarea independenţei Republicii Moldova şi înfăptuirii reformei administrativ-teritoriale,

Soroca devine centru judeţean.
2003. Soroca devine centru raional.

Aşezare şi Vecini
Raionul Soroca este situat în partea de nord-est a Republicii

Moldova, având hotare directe la nord-vest cu raionul Donduşeni,
la vest cu raionul Drochia, la sud cu raionul Floreşti, la sud-est cu
Unitatea administrativ-teritorială din stânga Nistrului şi la est cu
Ucraina.
Hotarele raionului sunt încadrate între 47° 57' 48'' latitudine

nordică (localitatea Soloneţ), 47° 27' 29'' latitudine nordică
(localitatea Rudi), şi 27° 49' 50'' longitudine estică (punctul extrem
de vest Tătărăuca Nouă), 28° 38' 35" longitudine estică (punctul
extrem de est localitatea Cerlina).
Suprafaţă
Suprafaţa raionului constituie 104,3 mii ha, din ele terenuri agricole
82,5 ha.
Oraşe
Centrul raional este oraşul Soroca, cu o populaţie de 28.362 în 2004). În cadrul raionului sunt 68 de localităţi,
dintre care 35 au statut de sat - reşedinţă.
Relieful
Forma principală de relief din cadrul raionului o reprezintă Podişul Nistrului, cu relief deluros şi puternic
fragmentat de o reţea deasă de văi şi vâlcele adânci, ravene. La nord-vest reprezintă o câmpie uşor ondulată.
Între văile râurilor Răut şi Căinări la vest şi fluviul Nistru la est este cuprinsă înălţimea văluroasă a Nistrului,
având aspectul unui lanţ de dealuri, pe alocuri înguste cu formă de creste.
Altitudinea maximă e de 347 m şi cea medie - 203 m deasupra nivelului mării. Versanţii de vest ai înălţimii sunt
mai puţin fragmentaţi decât cei de est, dar au profil complicat datorită alunecărilor de teren. Se evidenţiază
dealurile ce au formă de cupolă, cele mai înalte fiind: Visoca (330 m), Vădeni (347 m), Baxani. Sunt active
procesele de eroziune, carstice, torentele de noroi, pe alocuri alunecări de teren.
Clima
Clima este temperat continentală unde bilanţul radiativ constituie 45-50 kkal. Iarna, de obicei, este blândă şi
scurtă, dar îşi poate arăta şi capriciile. Vara e lungă şi călduroasă. În mediu pe an au fost înregistrate 2060 ore
cu soare. Conform „Ghidului agro-climateric al Republicii Moldova"' din 1969, cea mai blândă lună de iarnă este
decembrie - temperatura medie fiind 2°C, cea mai rece este luna ianuarie cu -3,5°C. Minimumul absolut al
temperaturii a fost înregistrat de asemenea în ianuarie şi constituie -3,4°C. Vara temperatura medie este
+19,5°C, iarna -5,2°C.
Cea mai caldă lună a anului este iulie, temperatura medie a aerului înregistrând +20,5°C, maximumul absolut
+38°C, dar în anul 2002 el a fost depăşit. Viteza medie anuală a vântului e de 4,4 m/sec cu intensificări în
februarie-martie şi noiembrie. În iulie şi august, suflă vânturi uscate, fierbinţi.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii e de 485 mm. Prima zăpadă cade pe la sfârşitul lui octombrie şi s-a
înregistrat ca fiind stabilă între 20-25 noiembrie. Stratul de zăpadă se menţine în medie 55-65 de zile, grosimea
lui în locuri deschise atingând 15-20 cm, iar în unele ierni depăşeşte 50 cm.
Ultimul îngheţ la sol primăvara e în jurul datei de 2 mai, primul îngheţ de toamnă - pe la 4 octombrie. Iarna,
îngheţurile la sol au adâncimea medie de 25-30 cm şi maximă - de 50-70cm.
În perioada octombrie-aprilie se formează polei. Frecvenţa cea mai mare a zilelor cu chiciură (promoroacă) se

înregistrează în decembrie şi ianuarie. În anul 2000 chiciura a încorsetat, între 26-29 noiembrie, tot raionul
provocând daune colosale.
Din punct de vedere agro-climateric raionul Soroca este situat într-o regiune cu condiţii agro-climaterice
prielnice pentru cereale, sfeclă de zahăr, tutun şi dezvoltarea pomiculturii. Perioada de vegetaţie a acestor
culturi variază între 167-176 de zile.
Reţeaua hidrografică
Apele subterane
Raionul Soroca nu este bogat în resurse acvatice. Apele subterane constituie sursa principală de apă potabilă
şi de uz gospodăresc în raion. Unele straturi acvifere conţin şi ape minerale. În prezent, se explorează
zăcămintele de apă de la Soroca, fiind îmbuteliate pentru consum de către SA „Apa vieţii‖.
Sunt cunoscute şi alte zăcăminte: Slobozia Vărăncău cu apă minerală pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi
gastrointestinale; lângă Vărăncău geologii au evidenţiat ape cu conţinut de radon. Izvoarele se află pe o
suprafaţă de 2 ha. Izvoare similare sunt la Cosăuţi. Izvoare cu un mare debit sunt la Soroca, Cosăuţi, Egoreni.
Apele subterane minerale descoperite oferă o perspectivă extraordinară pentru organizarea staţiunilor balneare
specializate.
O importanţă deosebită o au izvoarele, fântânile care prezintă o sursă de apă potabilă pentru populaţie. În raion
sunt: 46 fântâni arteziene, 7812 fântâni de mină.
Apele de suprafaţă
Principalul fluviu care scaldă hotarul de est al raionului Soroca este Nistru cu lungimea de 92,5 km pe teritoriu.
Raionul se învecinează cu fluviul în cursul lui de mijloc, unde valea are cu precădere o lăţime de 0,4-3 km,
versanţi abrupţi, pante terasate şi sectoare cu lunci inundabile. Albia fluviului are o mare înclinaţie, de aceea
viteza cursului este foarte mare.
Nistrul îngheaţă, de obicei, pe la sfârşitul lui decembrie, se dezgheaţă prin martie. Se întâmplă să se dezgheţe
de câteva ori. Scurgerea anuală a apei e de 60-70 mii m3/km2.
Apele lui se folosesc pentru irigaţie, aprovizionarea populaţiei şi a întreprinderilor industriale. De la malul
cosăuţean porneşte un acvoduct spre Bălţi, alimentând Soroca şi un şir întreg de localităţi cu apă. Apa râului
este purificată şi transportată de către Direcţia Apeductului Bălţi - Soroca cu capacitatea 99mii metri cubi pe
oră.
Râul Căinări cu lungimea de 40 km, afluent pe stânga al Răutului, are o lungime totală de 113 km, izvorăşte la
o altitudine de 217 m, în partea de est a Câmpiei Moldovei de Nord (lângă s.Briceni). Afluentul principal, Bolata,
izvorăşte lângă s. Visoca şi parcurge 48 km până la gură, la Căinării Vechi. Cu scopul de a satisface cerinţele
populaţiei au fost construite iazuri. Este o reţea de 64 iazuri naturale de diferite provenienţe.
Resurse
Zăcămintele
În subsolurile raionului se află zăcămintele de granit de la Cosăuţi, gresia de Cosăuţi, piatra de Cosăuţi. Piatră
de construcţie găsim la Oclanda, Vărăncău şi Visoca. Calcarele cretacice au fost descoperite lângă satul
Vărăncău, se folosesc pentru creta de scris, iar praful de cretă e utilizat în industria vopselelor. Se cunosc la
Cerlina zăcăminte de tripoli, utilizate la producerea detergenţilor, pentru izolatoare şi zeoliţi.
Zăcăminte de grafit au fost descoperite lângă satul Holoşniţa. Minereuri de fier au fost evidenţiate lângă satul
Vărăncău. Rezervele de minereu sunt constituite din piroxen, magnetit şi cuarţ.
De-a lungul Nistrului - la Cremenciug, Soroca, Vasilcău, Vărăncău, Cerlina sunt maluri de calcaruri. La Visoca
se extrage piatră de var.

Solurile
În raionul Soroca există soluri cenuşii de pădure, care formează numeroase areale continui pe înălţimea
Nistrului, humico-calcaroase, cernoziomuri, soluri aluviale de fâneaţă, mlăştinoase, solonceacuri.
Înălţimea Sorocii, parte din Podişul Nistrului, constituie regiunea cernoziomurilor tipice şi levigate, cu pete de
cernoziomuri podzolice, a solurilor brune şi cenuşii închise de pădure.
In luncile Nistrului, Răutului şi ale râurilor mici se întâlnesc soluri aluviomale, salinizate, mlăştinoase, iar pe
înălţimi - cernoziomuri de fâneaţă. Dezvoltarea extensivă a agriculturii a creat o situaţie în care pământurile
arabile constituie 75-80%.
Flora
Pe teritoriul Republicii Moldova cresc circa 1.900 specii de plante spontane. Cele mai multe se întâlnesc în
raionul Soroca.
Pădurile sunt o resursă naturală importantă a resurselor raionului Soroca. Cele mai mari masive păduroase se
află în jurul Sorocii lângă satele Rudi, Visoca, Dărcăuţi, Holoşniţa, Cosăuţi, Rubleniîa, Ocolina, Voloviţa.
Flora raionului este reprezentată de dumbrăvile de gorun, răspândite până la o altitudine de 250 m. Aici se mai
întâlnesc specii de carpen, arţar, jugastru, teiul, frasinul, ulmul. Din subarboret este răspândit sângerul, cornul,
păducelul, alunul, lemnul-rîios, dărmozul.
Învelişul ierbos este format din rogoz, piciorul-caprei, firuţa, golomăţ, mierea-ursului, toporaşul – de – pădure.
Vegetaţia acvatică este reprezentată de diferite specii de papură, ţipirig, crinul-de-baltă, stânjenul-de-baltă,
şopârliţa, nufărul-alb.
Se mai dezvoltă şi desişurile de salcie în lunca Nistrului, iar pe sectoarele mai înalte ale luncii cresc păduri de
plopi. Subarboretul este reprezentat prin specii ca socul negru, călinul, lemnul - căinesc. învelişul ierbos îl
formează vinariţa, coada-calului, lăcrămioara.
Se întâlnesc specii de plante rare : viţa - sălbatică, arin - negru, arin - alb, bujor, floarea - vântului, ghiocel -
bogat, albăstrele, mălin, care sunt înscrise în Cartea Roşie.
Fauna raionului este tipică zonelor de silvostepă. În bazinul Nistrului trăiesc 68 de specii de peşti, inclusiv 13
specii răpitoare. În albia râului sunt mai frecvenţi mreana, cleanul, avatul, scobarul, morunaşul, plătica, crapul,
somnul, şalăul. Afluenţii lui sunt săraci în peşte.
Pe teritoriul raionului pot fi observate majoritatea din cele 270 specii de păsări înregistrate în republică. În
semănături îşi fac cuiburi prepeliţa, potârnichea - sură, pupăza, ciocârlia, codobatura.
Se întâlnesc prigoarea şi dumbrăveanca. În localităţi îşi fac cuiburi numeroase păsări ca: graurul, vrabia-de-
câmp, vrabia-de-casă, cioara-de-câmp, rândunica, turturica, guguştiucul, cucuveaua, piţigoiul, sticletele. Sunt 9
specii rare: huhurezul-de-casă, cocostârcul ş. a. În surpăturile de coastă, stâncile şi râpile din preajma Nistrului
păsările trăiesc în colonii: cucuveaua-prigoră, dumbrăveanca, lăstunul-negru, albatrosul. În raion se întâlnesc
68 de specii de mamifere: iepurele-comun, ţistarul-pătat, şoarecele-de-casă, şobolanul-sur, mistreţul, căprioara,
vulpea, bursucul, veveriţa, nurca, vidra, ş.a.
Unele specii ale faunei au fost introduse în Cartea Roşie a Republicii: mamifere -19 specii; păsări - 37 specii;
reptile - 7 specii; amfibii o specie; moluşte o specie; insecte - 14 specii.

Monumente ale naturii

Geologice şi paleontologice
 Râpa lui Bechir
 Aflorimentul de nisipuri şi gresii basarabene de la Radi Cereşnovăţ
 Pragurile Nistrului de la Cosăuţi
 Aflorimentul de granit şi gresii Cosăuţi
 Colina „Casca,, de la Cremenciug
 Aflorimentul proterozoicului superior de lângă s. Cerlina
 Movilele recifale de lângă s. Visoca
Hidrologice
 Izvoarele din satul Vărăncău
Botanice
 Sectorul de vegetaţie silvică Rudi-Gavan
 Arbor secular: stejar pedunculat, ocolul silvic Soroca, pădurea Cosăuţi Rezervaţia naturală
 Pădurea Baxani
Rezervaţii peisagistice
 Rudi-Arioneşti
 Cosăuţi
 Holoşniţa
Monument de arhitectură peisagistică
 Parcul din satul Iarova.
Infrastructură
Drumuri
Raionul Soroca este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 2.041 km 914 m, repartizată astfel:
 Drumuri naţionale: 186 km 635 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 46 km 330 m
pietruiţi şi 3 km 175 m de oraşul Soroca.
 Drumuri judeţene: 262 km 826 m care sunt în întregime în administraţia raionului şi din care 14 km 040
m nu sunt pavaţi şi pietruiţi.
 Drumuri comunale: 1.592 km 453 m.
Prin raion trec 4 drumuri naţionale, legând localităţile: Bălţi-Floreşti-Soroca; Otaci-Tg. Briceni-Lipcani; Soroca-
Zaicani-Botoşani; Săveni-Edineţi-Tg.Otaci-Târg.
Cale ferată
Raionul Soroca este străbătut de o reţea de drumuri de cale ferată de 178 km de linii secundare simple. Staţii
importante: Lipnic, Atachi, Volcinet, Rogojeni. În zonă există 12 oficii P.T.T. de stat şi o gară cu serviciu poştal
(Rogojeni).

1.3. Populaţia şi forţa de muncă în regiunea turistică Vaslui-Soroca

Populaţia
La 1 ianuarie 2009 populaţia regiunii turistice Vaslui-Soroca număra un efectiv de 553,9 mii persoane situându-
se pe un trend descendent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004. Scăderea numerică a populaţiei
totale a regiunii turisticii Vaslui-Soroca în perioada 2004-2009 este de 1,4 mii persoane, ceea ce reprezintă -
0,25% mai puţini oameni în anul 2009 comparativ cu anul de referinţă 2004. Populaţia a înregistrat o diminuare
a efectivului în special din cauza fenomenului de migraţiune. În perioada 2004-2009 populaţia totală a raionului
Soroca a crescut cu 6,4%, în timp ce populaţia judeţului Vaslui a scăzut cu 1,6%.
Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

- mii persoane -
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2009/2004
Vaslui 460,3 461,1 460,5 458,9 456,0 452,8 98,4%
Soroca 95,0 94,8 100,9 101,3 101,5 101,1 106,4%
Total 555,3 555,9 561,4 560,2 557,5 553,9 99,7%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, calcule proprii
Evoluţia populaţiei totale a regiunii turistice Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

Evoluţia populaţiei totale a regiunii turistice Vaslui-Soroca, la
1 ianuarie în perioada 2004-2009
mii persoane
565,0
Scădere efectivă: 1,4 mii persone
Scădere procentuală: 0,25%
561,4
560,0
560,2
555,9 557,5
555,0
555,3
553,9
550,0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
La 1 ianuarie 2008 populaţia ubană a regiunii Vaslui-Soroca cumula un efectiv de 225,9 mii persoane, ceea ce
ducea la un grad de urbanizare de 40,5%. Comparativ cu anul 2004 populaţia urbană a crescut cu 6,8 mii
persoane (+3,1%).
Populaţia urbană şi gradul de urbanizare al regiunii turistice Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

- mii persoane; grad de urbanizare -
2004 2005 2006 2007 2008
Vaslui 190,7 41,4% 192,1 41,7% 191,8 41,6% 190,7 41,6% 188,7 41,4%
Soroca 28,4 29,9% 28,4 30,0% 35,0 34,7% 37,3 36,8% 37,2 36,7%
Total 219,1 39,5% 220,5 39,7% 226,8 40,4% 228 40,7% 225,9 40,5%
La 1 ianuarie 2008 populaţia de sex feminin a regiunii turistice Vaslui-Soroca cumula 50,4% din totalul
populaţiei, ceea ce reprezintă un efectiv de 280,7 mii persoane. Raportul de masculinitate a fost de 99,6% la
nivelul judeţului Vaslui, de 94,0% la nivelul raionului Soroca. Raportarea numărului total al populaţiei de sex
masculin la numărul total al populaţiei de sex feminin la nivelul regiunii turistice Vaslui-Soroca evidenţiază un
raport de masculinitate de 98,6%.

Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca pe sexe, la 1 ianuarie 2008

- mii persoane; % -
Vaslui Soroca Total
Total 456,0 100% 101,5 100% 557,5 100%
Masculin 227,6 49,9% 49,2 48,5% 276,8 49,6%
Feminin 228,4 50,1% 52,3 51,5% 280,7 50,4%
Raportul de masculinitate 99,6% - 94,0% - 98,6% -
Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca pe sexe, la 1 ianuarie 2008
Structura pe sexe a populaţiei stabile a regiunii turistice

Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie 2008
Masculin
276,8 mii pers.
49,6%
Feminin
280,7 mii pers.
50,4%
Structura populaţiei pe grupe de vârstă cincinale
Din analiza ponderilor deţinute de grupele de vârstă în totalul populaţiei (piramida vârstelor), rezultă clar faptul
că regiunea turistică Vaslui-Soroca este afectată de fenomenul de îmbătrânire demografică.
Grupele de vârstă cu cea mai mare pondere (7,7%) sunt 20-24 ani şi 35-39 ani.
Analizând grupele cincinale de vârstă, se observă o supranatalitate masculină, care îşi propagă efectele până
la grupa de vârstă 50-54 de ani, după care populaţia feminină deţine ponderi mai mari faţă de cea masculină,
acesta fiind rezultatul fenomenului demografic de supramortalitate masculină, ce începe a se manifesta
accentuat începând cu grupa de vârstă 60-64 de ani. Pentru categoria 85 ani şi peste, ecartul dintre efectivul
populaţiei feminine şi cea masculină este de 1.787 persoane, ceea ce reprezintă un ecart procentual de 32,5
puncte procentuale.
Structura demografică a regiunii turistice Vaslui-Soroca pe grupe cincinale de vârstă

Total populaţie1 din care:
Grupa cincinală de vârstă
persoane % masculin feminin
Total 554.017 100,0% 275.016 279.001
0- 4 ani 31.588 5,7% 16.294 15.294
5- 9 ani 35.639 6,4% 18.270 17.369
10-14 ani 36.150 6,5% 18.341 17.809
15-19 ani 41.585 7,5% 21.267 20.318
1Populaţia totală pe grupe cincinale de vârstă s-a calculat ca sumă a populaţiei judeţului Vaslui la 1 iulie 2008 şi populaţiei raionului Soroca la 1 ianuarie
2008

20-24 ani 42.832 7,7% 22.600 20.232

25-29 ani 40.364 7,3% 21.201 19.163
30-34 ani 40.578 7,3% 21.458 19.120
35-39 ani 42.435 7,7% 22.181 20.254
40-44 ani 35.381 6,4% 18.104 17.277
45-49 ani 34.010 6,1% 17.237 16.773
50-54 ani 35.777 6,5% 17.962 17.815
55-59 ani 33.407 6,0% 15.788 17.619
60-64 ani 22.727 4,1% 10.429 12.298
65-69 ani 23.692 4,3% 10.326 13.366
70-74 ani 23.363 4,2% 9.985 13.378
75-79 ani 18.056 3,3% 7.512 10.544
80-84 ani 10.946 2,0% 4.211 6.735
85 ani şi peste 5.487 1,0% 1.850 3.637
Structura demografică a regiunii turistice Vaslui-Soroca pe grupe cincinale de vârstă

Structura populaţiei stabile a regiunii turistice Vaslui-Soroca Ponderea grupelor de vârstă în totalul
pe grupe de vârstă şi sexe populaţiei regiunii turistice Vaslui-Soroca
85 ani şi peste 1.850 3.637 85 ani şi peste 1%
80-84 ani 4.211 6.735 80-84 ani 2%
75-79 ani 7.512 10.544 75-79 ani 3,3%
70-74 ani 9.985 13.378 70-74 ani 4,2%
65-69 ani 10.326 13.366 65-69 ani 4,3%
60-64 ani 10.429 12.298 60-64 ani 4,1%
55-59 ani 15.788 17.619 55-59 ani 6%
50-54 ani 17.962 17.815 50-54 ani 6,5%
45-49 ani 17.237 16.773 45-49 ani 6,1%
40-44 ani 18.104 17.277 40-44 ani 6,4%
35-39 ani 22.181 20.254 35-39 ani 7,7%
30-34 ani 21.458 19.120 30-34 ani 7,3%
25-29 ani 21.201 19.163 25-29 ani 7,3%

20-24 ani 22.600 20.232 20-24 ani 7,7%
15-19 ani 21.267 20.318 15-19 ani 7,5%
10-14 ani 18.341 17.809 10-14 ani 6,5%
5- 9 ani 18.270 17.369 5- 9 ani 6,4%
0- 4 ani 16.294 15.294 0- 4 ani 5,7%
30.000 20.000 10.000 0 10.000 20.000 30.000 0% 2% 4% 6% 8% 10%

Vaslui: 1iulie 2008
Soroca: 1 ianuarie 2008 masculin feminin
Mişcarea naturală a populaţiei
În perioada 2004-2007 numărul de născuţi vii a scăzut înregistrând o micşorare cu 82 de născuţi vii, în timp ce
numărul decedaţilor a înregistrat o creştere de 119 decese în perioada de referinţă.
Mişcarea naturală a populaţiei în regiunea turistică Vaslui-Soroca, în perioada 2004-2007

- persoane -
Decedaţi
An Regiune Născuţi vii Decedaţi Sporul natural Căsătorii Divorţuri
sub un an
2004 Vaslui 5.522 5.101 421 2.462 594 124
Soroca 963 1.379 -416 547 380 11
Total 6.485 6.480 5 3.009 974 135
2005 Vaslui 5.613 5.207 406 2.394 522 131
Soroca 927 1.477 -550 638 360 7
Total 6.540 6.684 -144 3.032 882 138
2006 Vaslui 5.533 5.033 500 2.454 611 104

Decedaţi
An Regiune Născuţi vii Decedaţi Sporul natural Căsătorii Divorţuri
sub un an
Soroca 940 1.422 -482 665 322 6
Total 6.473 6.455 18 3.119 933 110
2007 Vaslui 5.481 5.130 351 4.167 919 88
Soroca 922 1.469 -547 697 335 13
Total 6.403 6.599 -196 4.864 1.254 101
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Raportarea numărului de născuţi vii şi a numărului de decese la 1.000 locuitori evidenţiază o rată a natalităţii
inferioară celei a mortalităţii şi o evoluţie ascendentă a ratei mortalităţii concomitent cu o evoluţie descendentă a
ratei natalităţii. În ceea ce priveşte rata sportului natural se remarcă valori pozitive şi negative apropiate valorii
nule, astfel în anii 2004 şi 2006 rata sportului natural a atins valorile de 0,01‰, respectiv 0,03‰, iar în anii 2005
şi 2007 valoarea negativă a sporului natural atinge valoarea de -0,3‰.
Rata natalităţii şi rata mortalităţii în regiunea turistică Vaslui-Soroca, în perioada

2004-2007
12,1
12,0 12,02
11,9
11,8 11,78
11,7 11,68 11,76
11,6 11,67 11,53
11,5
11,50 11,43
11,4
11,3
11,2
11,1
2004 2005 2006 2007
Spor natural pozitiv Spor natural negativ Rata natalităţii Rata mortalităţii
În perioada 2004-2007 rata de nupţialitate înregistrată la nivelul regiunii turistice Vaslui-Soroca a urmat un trend
ascendent atingând valoarea maximă de 8,7‰ în anul 2007 faţă de 5,4‰ cât a fost în 2004, în timp ce rata de
divorţialitate a urmat un trend fluctuant caracterizat de creşteri şi descreşteri minore.
Cel de-a şaselea indicator al mişcării naturale a populaţiei – rata mortalităţii infantile a fost de 15,8‰ în 2007,
aceasta fiind şi cea mai mică valoare înregistrată în perioada 2004-2007, iar maximul a fost atins în 2005
(21,1‰).
Mişcarea naturală a populaţiei în regiunea turistică Vaslui-Soroca, în perioada 2004-2007

-‰ -
Regiun Rata Rata Rata sporului Rata de Rata de Rata mortalităţii
An
e natalităţii mortalităţii natural nupţialitate divorţialitate infantile
2004 Vaslui 12,0 11,1 0,9 5,3 1,3 22,5
Soroca 10,1 14,5 -4,4 5,8 4,0 11,4
Total 11,7 11,7 0,01 5,4 1,8 20,8
2005 Vaslui 12,2 11,3 0,9 5,2 1,1 23,3
Soroca 9,8 15,6 -5,8 6,7 3,8 7,6
Total 11,8 12,0 -0,3 5,5 1,6 21,1
2006 Vaslui 12,0 10,9 1,1 5,3 1,3 18,8
Soroca 9,3 14,1 -4,8 6,6 3,2 6,4
Total 11,5 11,5 0,03 5,6 1,7 17,0
2007 Vaslui 11,9 11,2 0,8 9,1 2,0 16,1
Soroca 9,1 14,5 -5,4 6,9 3,3 14,1
Total 11,4 11,8 -0,3 8,7 2,2 15,8
Sursa: calcule proprii pe baza datelor furnizate de INS, BNS

Forţa de muncă
Ocupare şi şomajul în România şi Republica Moldova
În anul 2008 din populaţia totală a României, 84,8% era în vârstă de 15 ani şi peste, din care 54,4% a fost
activă. În acelaşi timp în Republica Moldova populaţia de peste 15 ani în anul 2008 deţine 82,3% din totalul
populaţiei, din care 44,3% au format categoria populaţia activă.
94,2% este procentul deţinut de populaţia ocupată la nivelul României şi de 96,0% la nivelul Republicii
Moldova. Numărul salariaţilor cumulează 67,4% din populaţia ocupată în România şi de 68,0% în Republica
Moldova.
Structura pe domenii de activitate a salariaţilor din România se prezintă astfel: 43,1% industrie şi construcţii,
54,4% servicii şi doar 2,5% agricultură. În ceea ce priveşte repartizarea pe domenii de activitate a salariaţilor
din Republica Moldova se remarcă următoarea structură: servicii 57,7%, agricultură 31,1% şi industrie 13,1%.
Ocuparea şi şomajul în anul 2008 în România şi Republica Moldova

România Republica Moldova
Populaţia totală - 100% Populaţia totală – 100%
15 ani şi peste Sub 15 ani Peste 15 ani Sub 15 ani
84,8% 15,2% 82,3% 17,7%
Populaţia activă Populaţia inactivă Populaţia activă Populaţia inactivă
54,4% 45,6% 44,3% 55,7%
Pop. ocupată Şomeri BIM Pop. ocupată Şomeri BIM
94,2% 5,8% 96,0% 4,0%
Salariaţi Alte categorii Salariaţi Nesalariaţi
67,4% 32,6% 68,0% 32,0%
Industrie: 13,1%
Servicii:54,4% Agricultură: 2,5% Agricultură: 31,1%
Servicii: 57,7%
Ind.+construcţii: 43,1%
Sursa: INS, BNS, calcule proprii
Numărul salariaţilor
La sfârşitul 2007 numărul salariaţilor din regiunea turistică Vaslui-Soroca cumula un efectiv de 73.623 salariaţi,
din care 57.806 salariaţi erau înregistraţi în judeţul Vaslui (78,5%), iar 15.817 salariaţi în raionul Soroca
(21,5%).
Numărul salariaţilor din regiunea turistică Vaslui-Soroca, la sfârşitul anului 2007
Structura pe unităţi administrative a numărului de salariaţi

din regiunea turistică Vaslui-Soroca
Soroca Vaslui
15.817 salariaţi 57.806 salariaţi
21,5% 78,5%
sfârşitul anului 2007

Şomeri
Numărul de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din regiunea turistică Vaslui-Soroca
în perioada 2004-2008 a crescut şi scăzut atât la nivel total, cât şi la nivelul categorii se sex feminin. Valoarea
maximă a numărului de şomeri a fost înregistrată în anul 2006 (19.210 şomeri, din care 6.887 de sex feminin),
iar valoarea minimă a fost înregistrată în 2007 (16.705 şomeri, din care 6.231 de sex feminin).
Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din regiunea turistică Vaslui-Soroca
Numărul de şomeri din care femei
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
Soroca 797 1.100 892 1.086 882 334 622 491 697 527
Vaslui 17.686 16.547 18.318 15.619 16.458 6.760 5.803 6.396 5.534 6.140
Total 18.483 17.647 19.210 16.705 17.340 7.094 6.425 6.887 6.231 6.667
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din regiunea turistică Vaslui-Soroca
Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile de ocupare a
forţei de muncă muncă din regiunea Vaslui-Soroca
persoane anul precedent = 100%

30.000 120%
108,9% 103,8%
95,5%
107,2% 107,0% 100%
87,0%
90,6%
20.000 90,5% 80%
18.483 19.210
17.647 17.340 60%
16.705
10.000 40%
7.094 6.425 6.887 6.231 6.667 20%
0 0%
2004 2005 2006 2007 2008
Total şomeri din care femei Total şomeri din care femei

02:PREZENTAREA REURSELOR TURISTICE EXISTENTE
CAPITOLUL 2
2. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA VASLUI-
SOROCA
2.1. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA

VASLUI
2.1.1. Prezentarea resurselor turistice cultural-ştiinţifice
Păstrător al unui patrimoniu istoric şi cultural de o deosebită valoare ştiinţifică şi artistică, teritoriul
judeţului Vaslui este depozitarul unui bogat tezaur de mărturii arheologice, etnografice, folclorice, locuri
şi monumente istorice, care probează capacitatea creatoare a poporului român în acest spaţiu şi
particularităţile prin care s-a remarcat în cultura universală.
Zorile istoriei în aceste locuri sunt atestate de mărturii de viaţă din paleoliticul superior dezvelite la
Măluşteni şi Murgeni. Pe teritoriul unor localităţi ca Trestiana, Dumeşti, Poieneşti, Perieni, Dodeşti,
Gura Idrici şi altele, s-au făcut descoperiri din epoca neolitică iar la Epureni, Zapodeni, Lipovăţ,
Drăgeşti, Giurcani, Răseşti etc. s-au descoperit numeroase aşezări din epoca bronzului. Despre o
înfloritoare civilizaţie dacică din aceste locuri vorbesc vestigiile descoperite la Buneşti - Avereşti,
Fedeşti, Arsura, Creţeşti, Târzii, Vutcani etc.
Memoria dăltuită în piatră şi cea scrisă a acestor locuri păstrează dovezi despre lupta pentru păstrarea
fiinţei daco-romane în contactul cu populaţiile migratoare, despre marile evenimente care au marcat
momente importante din istoria poporului român, precum şi argumente despre dialogul civilizaţiei
noastre cu civilizaţiile vecine. Astfel, nu întâmplător, în muzeele judeţului şi în ambianţa unor locuri
legendare, devenite astăzi rezervaţii şi monumente istorice - cum sunt Movila lui Burcel, Podul Înalt,
Curţile domneşti, unele biserici şi mănăstiri, conace, clădiri, monumente de artă plastică şi cu valoare
memorială etc. - se pot reconstitui epoci întregi din istoria poporului român.
Istoria judeţului Vaslui este legată de viaţa şi activitatea unor personalităţi care au contribuit la
dezvoltarea conştiinţei, culturii şi artei româneşti: Nicolae Milescu Spătarul, unul dintre primii călători
europeni care au ajuns în extremul orient, Dimitrie Cantemir, personalitate cu renume mondial, cărturar,
muzeolog şi strălucit om politic, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa, Doamna Elena, în timpul
cărora s-au pus bazele României moderne, savantul de renume mondial, omul de ştiinţă Emil Racoviţă,
întemeietorul biospeologiei şi alte personalităţi de seamă care au făcut cunoscută România în lume.
I. Situri arheologice
Denumirea
Localitatea
oficială actuală
Cetate de pământ Municipiul VASLUI
Zona Curţilor Domneşti Municipiul VASLUI
Aşezare Sat ARMĂŞENI
Aşezare, Necropolă Sat ARSURA
Cetăţuia Mogoşeşti Sat ARSURA
Cetate de pământ Municipiul BÂRLAD
Aşezare Sat BÂRLĂLEŞTI
Aşezare fortificată Sat BÂRLĂLEŞTI
Cetate traco-getică Sat BUNEŞTI
Cetate traco-getică Sat CORNI-ALBEŞTI
Cetate de pământ traco-getică Sat CREŢEŞTI
Aşezare Sat DĂNEŞTI
Aşezare, Necropolă Sat DODEŞTI
Aşezare Sat DRĂGEŞTI

Denumirea
Localitatea
oficială actuală
Aşezare Sat DUMEŞTI
Cetate de pământ traco-getică Sat DUMEŞTI
Cetate traco-getică Sat FEDEŞTI
Aşezare Sat GARA BANCA
Aşezare Sat GARCENI
Necropolă Sat GIURCANI
Aşezare Sat GURA IDRICI
Aşezare Sat HORGA
Aşezare Municipiul HUŞI
Aşezare Sat IBĂNEŞTI
Aşezare Sat IVĂNEŞTI
Aşezare Sat MĂLUŞTENI
Aşezare Sat MĂLUŞTENI
Aşezare Sat MURGENI
Aşezare Sat PERIENI
Necropolă, Aşezare Sat PODUL PIETRIŞ
Aşezare şi Necropolă bastarnică
Sat POIENEŞTI
Aşezare şi Necropolă carpică
Aşezare Sat RATESUL CUZEI
Tumul Sat RĂSEŞTI
Aşezare şi Necropolă
Sat SIMILA
Urme de locuire
Biserica « Adormirea Maicii Domnului » Sat SUSENI
Cetate traco getică Sat TÂRZII
Aşezare Sat TRESTIANA
Situl arheologic Bârlad - Valea Seacă
Aşezarea şi necropola de tip Santana de Mureş de la Bârlad - Valea Seacă se află la cca. 1 km nord de
municipiul Bârlad, fiind situate de o parte şi de alta a pârâului Valea Seacă (Periana), databile de la
sfârşitul sec. al III-lea, până la începutul sec. V p. Ch.
Cercetările arheologice s-au desfăşurat timp de peste 30 de ani (1964-1986) de către arheologul Vasile
Palade.
La sfârşitul anului 1986 au fost cercetate exhaustiv, în aşezare, 24 locuinţe de suprafaţă cu una sau
două încăperi, 21 de bordeie, 10 anexe, 11 vetre construite în afara locuinţelor, 7 locuri de lucru în aer
liber pentru cioplirea cornului de cerb, 41 de gropi (unele pentru provizii, altele cu caracter magico-
cultural) şi un cuptor pentru ars oale.
Situl arheologic Trestiana, comuna. Griviţa, judeţul. Vaslui
Aşezare a neoliticului timpuriu de tip Starcevo - Criş de la Trestiana se află la cca. 3 km sud de
municipiul Bârlad, fiind situată pe o terasă inferioară care pătrunde spre vest, în lunca inundabilă a
râului cu acelaşi nume.
Aşezarea a fost datată prin metoda carbonului radioactiv (C-14) la 6660+-45 b.p.
Rezultatele cercetărilor arheologice de la Trestiana sunt cu totul remarcabile prin materialul arheologic
foarte bogat şi variat care oferă prilejul unic de studiere aprofundată şi complexă a conţinutului cultural
şi spiritual al primelor comunităţi umane sedentare pătrunse la est de Carpaţi dinspre sud-estul
Transilvaniei, care au dezvoltat o economie bazată pe creşterea animalelor domestice şi cultivarea
primitiva a plantelor.
Cetatea geto-dacică Buneşti - Avereşti

Cetatea geto-dacică de la Buneşti, judeţul Vaslui, punctul "Dealul Bobului", este situată la sud-est de
satul Buneşti şi la o depărtare de cca. 1 km de acesta. Aşezare de tip dava, ea a fost fortificată cu un
val de pământ şi un şanţ în faţă, datată fiind din perioada sec. IV-II a. Ch.
În acesta, s-a descoperit un foarte bogat inventar constând în ceramică, unelte din fier, arme şi obiecte
de podoabă. Ceramica constituie cea mai numeroasă categorie de material arheologic, fiind de două
categorii: lucrată cu mâna şi la roată.
II. Monumente de arhitectură ecleziastică
Monumentul Adresa
Biserica domnească Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul Vaslui str. Ştefan cel Mare, nr.58, Vaslui Tel:0235/315681,
(1490) 0745799424
str. Mihail Kogălniceanu nr.19, Huşi Tel:0235/481138,
Ansamblul Episcopiei Huşilor (sec. XV-XX)
0235/481532
Ansamblul Mănăstirii Floreşti (sec. XVI-XIX) sat Floreşti, com. Poieneşti Tel:0235347002
Ansamblul Mănăstirii Fâstâci (sec. XVII-XIX) sat Fâstâci, com. Deleşti
Biserica domnească Adormirea Maicii Domnului Bârlad (sec. XVII-
Piaţa Victoriei, nr.1 Bârlad
XIX)
Biserica Sfântul Ilie, Bârlad (sec. XIX) str. Paloda, nr.14 Bârlad
Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biserica Bârlad (sec. XIX) str. Ştefan cel Mare, nr.1 Bârlad
Biserica Sf. Gheorghe Huşi (sec. XIX) str. Sf. Gheorghe, nr.1 Huşi
Biserica Sf. - ţii Voievozi Huşi (sec. XIX) str. Eroilor, nr.10 Huşi
Biserica Adormirea Maicii Domnului Soleşti (sec. XIX) sat Soleşti, com. Soleşti
Biserica Naşterea Maicii Domnului Pribeşti (sec. XIX) sat Pribeşti, com. Codăieşti
Biserica Naşterea Maicii Domnului Chitoc
sat Chitoc, com. Lipovăţ
(sec. XIX)
Biserici de lemn
Biserica de lemn Sf. Gheorghe Lipovăţ
sat Lipovăţ, com. Lipovăţ
(sec. XVII-XVIII)
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului satul Mănăstirea (sec.
sat Mănăstirea, com. Deleşti
XVIII-XIX)
Biserica de lemn Sf. Nicolae Stioborani
sat Stioborani, com. Soleşti
(sec. XVIII-XIX)
Biserica de lemn Sf. Nicolae Pârveşti
sat. Pârveşti, com. Costeşti
(sec. XIX)
Biserica Domnească Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul Vaslui
Biserica domnească Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din Vaslui este
ctitoria domnitorului Ştefan cel Mare, datând din anul 1490, ca paraclis al Curţii
domneşti. După cum rezulta din inscripţia votivă, aflată pe peretele de apus,
biserica a fost zidită în mai puţin de cinci luni de zile (27 aprilie-20 septembrie).
Monument de arhitectura religioasă medievală românească de excepţie,
Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖ din Vaslui este
realizată în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ştefan cel Mare.
Înfăţişarea de astăzi a aşezământului este datorată restaurărilor din anii 1914-
1928, executate prin grija Comisiunii Monumentelor Istorice de la acea vreme.
Faţadele bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Vaslui au fost restaurate pe baza elementelor de
ornamentaţie exterioară găsite când a fost înlăturată tencuiala din anul 1820, dându-se la iveală
existenţa cărămizilor, a discurilor şi butonilor cu smalţ.
Ansamblul Episcopal Huşi
Ansamblul arhitectural al episcopiei Huşilor (sec. XV-XX) este

constituit din biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel, turnul - clopotniţă,
palatul episcopal, chiliile şi zidul de incintă.
Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel‖ a fost construită de Ştefan cel

Mare în anul 1495, în cadrul Curţii domneşti, funcţionând de-a
lungul timpului ca mănăstire şi catedrală episcopală (începând de la

sfârşitul secolului al XVII-lea). În prezent, în clădire funcţionează Muzeul episcopal de artă religioasă şi
carte veche.
Zidul înconjurător şi chiliile ridicate în anul 1849, prin strădania episcopului Sofronie Miclescu, au fost
refăcute în 1934 de episcopul Nichifor Criveanul.
Ansamblul Mănăstirii Floreşti
Ansamblul Mănăstirii Floreşti (biserica Sf. Ilie, turnul -

clopotniţă, palatul egumenesc şi zidul de incintă) este unul
dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii
ecleziastice din eparhia Huşilor, construit în sec. XVI-XIX,
în stil romantic.
Mănăstirea s-a numit la început Simila, apoi Florentina

până la mijlocul secolului al XVII-lea, când a luat numele
de Floreşti de la satul din apropiere.
Biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea
(c.1590) de vornicul Cârstea Ghenovici şi reclădită intre
anii 1686-1694 de vornicul Gavriliţă Costachi, strănepotul
ctitorului şi urmaşii săi.
Ansamblul Mănăstirii Fâstâci
Ansamblul Mănăstirii Fâstâci, sec. XVII - XIX: Biserica Sf.

Nicolae, turnul - clopotniţă, casa egumenească şi zidul de
incintă.
Mănăstirea Fastaci, întemeiată de familia Palade în secolul

al XVII-lea, a fost reclădită de domnitorul Mihai Racoviţă
Cehan în secolul al XVIII-lea, de la care se mai păstrează
numai biserica - monument deosebit de important pentru
evoluţia arhitecturii din Moldova care atestă o puternică
influenţă venită din Ţara Românească în domeniul plasticii
arhitecturale.
III. Monumente de arhitectură civilă
Monumentul Adresa
Conacul Roset - Balş (sec. XVII-XVIII) sat Pribeşti, com. Codăeşti
Conacul Roset - Solescu (sec. XIX) sat Soleşti, com. Soleşti
str. Ştefan cel Mare, nr. 60 (Grădiniţa nr. 1)
Casa Ghica (sec. XIX)
Vaslui
Casa Mavrocordat str. Ştefan cel Mare, nr. 62 (Palatul Copiilor) Vaslui
Casa Adam Mitache str. General Gheorghe Teleman nr. 8 (Muzeul municipal) Huşi
Fosta Cameră Agricolă (Palatul Copiilor) str. 1 Decembrie, nr. 11 Huşi
Casa Sturdza (sec. XIX) str. V. Pârvan, nr. 4 Bârlad
Liceul Gheorghe Roşca - Codreanu (1886) str. Nicolae Bălcescu, nr. 11 Bârlad
Podul Doamnei (1841) sat Chitcani com. Costeşti
Stradă veche, cu ambele fronturi construite; 2/2 sec. Municipiul HUŞI str. 1 Decembrie 1918 nr. 1 - 1 4, cuprinde clădirile
XIX - 1/2 sec. XX monumente de la nr. poştale: 1,2,4, 6, 8, 10, 11, 12, 14
Stradă veche, cu ambele fronturi construite; 2/2 sec. Municipiul HUŞI str. Teleman General nr. 1 - 15, Cuprinde clădirile
XIX - 1/2 sec. XX monument: banca - 1; case -6,7,8, 11, 13, 14, 15)
Front de stradă; sf. sec. XIX - Inc. sec. XX Municipiul VASLUI str. Kogălniceanu Mihail nr. 20 - 31
Stradă veche, cu ambele fronturi construite; 2/2 sec. municipiul VASLUI str. Ştefan cel Mare nr. 43 - 62, Cuprinde clădirile
XIX - 1/2 sec. XX monument: biserica - 58; case: 43, 47, 60, 61, 62, 55, 57,

Conacul Roset - Balş sat Pribeşti, com. Codăeşti
Ansamblul conacului Roset - Balş (sec. XVII-XIX) este

alcătuit din casa Roset - Balş, biserica de curte, casa
administrativă şi clădiri anexe (hambar).
Prima atestare documentară a conacului de la Pribeşti

datează din timpul domniei lui Constantin Cantemir, 14
noiembrie 1691.
Casa Roset - Balş este considerată una din cele mai mari
realizări ale arhitecturii civile moldoveneşti din sec. XVII-
XVIII.
Monumentul se află în curs de consolidare - restaurare, cu

finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor.
Conacul Rosetti - Solescu sat Soleşti, com. Soleşti
Conacul Rosetti - Solescu este construit în secolul al XIX-

lea de familia Rosetti, descendentă din marea familie
boierească Ruset (Roset), de obârşie domnească, ramura
Solescu.
Casa Rosetti - Solescu este o clădire reprezentativă pentru
arhitectura moldovenească şi româneasca, în general, de la
începutul secolului al XIX-lea (cca. 1827), îmbinând
elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic,
predominant în Europa acelor vremuri.
Alăturat incintei conacului se situează biserica de curte "Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a
Ecaterinei Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti Solescu) şi urmaşii ei, intre anii 1859-1860 .
Lăcaşul este construit din cărămidă pe fundaţie de piatră cu plan de navă dreptunghiulară, cu absida
altarului semicirculară, turn - clopotniţă pe pronaos, intrare vest.

Podul Doamnei sat Chitcani, com. Costeşti
Pe drumul ce leagă localitatea Roşieşti de şoseaua Vaslui

- Bârlad (DN 24), la km 97, se află podul de piatră
cunoscut sub denumirea de "Podul Doamnei", înscris în
Lista monumentelor istorice.
Monumentul a fost construit în anul 1841 de către

Domnitorul Mihai Sturdza, conform celor două inscripţii
scrise în limba română şi latină, aflate la mijlocul
balustradelor, pe faţa dinspre carosabil, încadrate în
medalioane sculptate în piatră.
IV. Muzee şi case memoriale

IV.1. Muzee
Instituţia Adresa Profil
Colecţia "Eugenia şi Costache Burada" DĂNEŞTI SAT
Grădina Zoologică BÂRLAD Parcul orăşenesc STN
Muzeul "Vasile Pârvan" BÂRLAD Str. Vasile Pârvan nr. 1 IST
Muzeul de Artă Religioasă al Mănăstirii
HUŞI Str. M. Kogălniceanu nr. 19 ART
"Sfinţii Petru şi Pavel"
Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare" VASLUI Piaţa Independenţei nr. 1 ARH
Muzeul Municipal HUŞI Str. Gen. Teleman nr. 8 ARH
Muzeul Sătesc GRUMEZOAIA SAT
Muzeul Sătesc VUTCANI SAT
Muzeul Sătesc TĂCUTA SAT
Muzeul Sătesc VULTUREŞTI Locuinţa învăţătorului Ciubotaru Niculai SAT
Muzeul Viticol HUŞI Str. Fundătura Viticulturii nr. 7 ETN
Muzeul Vasile Pârvan
Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni în 10

aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o
instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice
pentru marele public.
Sub aspectul provenienţei, patrimoniul, împărţit pe cele patru

secţii ale muzeului, s-a constituit şi îmbogăţit pe parcursul
existenţei muzeului prin cercetare, transferuri, achiziţii şi nu în
ultimul rând prin donaţii.
În prezent, muzeul oferă marelui public expoziţii permanente, diverse sub aspect tematic, respectiv:
şase colecţii intrate ca donaţii compuse din artă populară românească, artă plastică şi decorativă
europeană şi extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate
organizate ca un muzeu de colecţii; separat, în alt imobil, o expoziţie de artă contemporană
românească; într-un alt imobil, expoziţiile Bârladul cultural, sec. XIX-XX, Cuza şi epoca sa, Cabinet
numismatic din sec. IV a. Ch. până în zilele noastre. Floră, faună şi litologie din Podişul Bârladului; un
muzeu de autor, cu creaţia sculptorului Marcel Guguianu, provenită din donaţia făcută de acest fiu al
Bârladului.

Muzeului Judeţean "Ştefan cel Mare" din Vaslui
Prin dispoziţia Consiliul Popular al judeţului Vaslui în 1974, la 18

octombrie s-a înfiinţat Muzeul Judeţean Vaslui, cu profil mixt
istorie şi etnografie , având ca prim director pe prof. Constantin
Popescu, muzeograf cu experienţă şi contribuţii importante în
formarea altor instituţii muzeale cum ar fi: Bran, Făgăraş,
Râşnov.
În cadrul Muzeului Judeţean "Ştefan cel Mare" din Vaslui, Secţia
de Istorie Veche şi Arheologie are ponderea cea mai însemnată,
atât prin numărul mare de piese (peste 18.000 de obiecte), dar,
mai ales, prin valoarea lor deosebită. Aceste piese acoperă epocile străveche, veche şi medievala ale
istoriei romanilor şi, în acelaşi timp, denotă o neîntreruptă continuitate de locuire a populaţiei autohtone
în arealul actualului judeţ Vaslui.
Muzeul municipal Huşi
Muzeul municipal din Huşi a luat fiinţă în toamna anului 1956, în urma stăruinţei unui grup de
intelectuali din Huşi, sprijiniţi de autorităţile locale. Muzeul s-a constituit pe baza colecţiilor şcolare de la
Liceul "M. Kogălniceanu" (actualmente "D. Cantemir") şi Liceul "Cuza Vodă", cât şi din donaţii : prof.
Ştefan Bujoreanu - colecţia de arheologice (vase, dălţi, răzuitoare, precum şi amfore greceşti
descoperite la Vetrişoaia), monede antice şi medievale; prof. Mihai Ciobanu - monede medievale
străine, care au circulat pe teritoriul nostru (poloneze, turceşti, ungureşti) şi medalii comemorative din
bronz; Episcopia Huşilor - 2 tablouri pictate de Gheorghe Tătărăscu, mai multe stampe legate de actul
Unirii Principatelor; Şcoala Generală nr. 3 - portretul lui Mihail Kogălniceanu pictat de C. Angheluţă;
Bisericile din oraş - 17 cărţi vechi din sec. XVIII ş.a.
Astăzi, muzeul, care aparţine domeniului public local, este închis din cauza stării de conservare a
monumentului, lipsit de personal de specialitate suficient (directorul V. V. Teodoru, ucisă în timpul
programului, în condiţii încă neelucidate), lipsit de pază şi securitate, prădat şi jefuit în vara anului 2001.
IV.2. Case memoriale

 CASA MEMORIALĂ ELENA CUZA (Vaslui-Soleşti). Cu profil memorial - istoric muzeul este
amenajat în Palatul Cuza. Este compus din Casa Rosetti - Solescu, biserica, mormintele
familiei Elena Cuza şi obiecte aparţinând familiei domnitorului.
 MUZEUL MEMORIAL DIMITRIE CANTEMIR (din HUŞI) (Vaslui-Huşi). Cu profil memorial,
istoric. Aici se găsesc obiecte, documente, fotografii care i-au aparţinut lui D. Cantemir.
 MUZEUL MEMORIAL EMIL RACOVIŢĂ (Vaslui-Emil Racoviţă). Cu profil memorial, ştiinţele
naturii. Conţine obiecte legate de copilăria savantului, fotocopii; facsimile, s-au adăugat colecţii
memoriale privind viaţa şi activitatea academicianului Emil Condurache, GH. Th. Popa. Muzeu
este organizat în casa în care s-a născut Emil Racoviţă.
 CASA MAVROCORDAT (Vaslui-Vaslui). Casă memorială. Construcţie realizată cu bogate
ornamentaţii de faţadă şi ancadramente de tip clasicist.

V. Alte monumente comemorative şi artistice
Nr Descrierea monumentului Localizare

Statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare; 1975; sculptor sat BACĂOANI, corn. MUNTENII DE JOS situată în partea
1
Ştefănescu Mircea de sus a satului, la cca. 300 m
municipiul BÂRLAD Bd. Epureanu Costache nr. 19, În
2 Statuia Nicolae Roca Codreanu; 1908; sculptor Scutari, V.
curtea Casei de copii nr. 2
Statuia doctorului Constantin Codrescu; 1903; sculptor Storck, municipiul BÂRLAD str. Republicii nr. 36, în incinta
3
Frederic Spitalului de adulţi
municipiul BÂRLAD str. Republicii nr. 149, În fata Bibliotecii
4 Bustul scriitorului Costache Negri; 1973; sculptor Santha Ginette
Stroe Belloescu
municipiul BÂRLAD str. Republicii nr. 268, în parcul
5 Bustul scriitorului Victor Ion Popa; 1943; sculptor Hociung, Florica
Teatrului
Bustul scriitorului Alexandru Vlahuţă; 1921, dezvelit 1924; sculptor municipiul BÂRLAD str. Republicii nr. 281, În Grădina
6
Dimitriu Bârlad, Ion C. Publică
Statuia eroului caporal Constantin Muşat; 1927; sculptor Dimitriu- municipiul BÂRLAD str. Tecuciului nr. 2, În curtea
7
Bârlad, Ion C. garnizoanei
8 Cimitirul evreiesc; sec. XVIII - XIX; cult mozaic municipiul BÂRLAD str. Tutovei nr. 2
Capela memorială pentru Eroii din Primul Război Mondial; 1917; cult sat BUDA, cartier Basarabia, în cimitirul bisericii Cuvioasa
9
ortodox Paraschiva
10 Monumentul funerar al profesorului Stroe Belloescu; 1912 sat GRIVIŢA, com. GRIVIŢA în centrul satului
Bustul Domnitorului Alexandru loan Cuza; 1903, dezvelit în 1904; sat GRIVIŢA, com. GRIVIŢA în faţa şcolii şi bisericii, în
11
sculptor Bălăcescu, Constantin centrul satului
municipiul HUŞI parcul Cuza Vodă , în faţa Liceului Cuza
12 Bustul generalului Gheorghe Teleman; 1914; sculptor Vignali, Firenze
Vodă
Grup statuar în memoria Eroilor din Primul Război Mondial; 1928; municipiul HUŞI str. Teleman General, în parcul fostului
13
sculptor Onofrei, Mihai cinematograf Rodina
14 Bustul pictorului 5tefan Dimitrescu; sec. XX municipiul HUŞI str. Teleman General nr. 8
Rezervaţia botanică şi loc istoric ‗Movila lui Burcel‖; 1971 (cercetată), sat MICLEŞTI, corn. MICLE5TI la 4 km NV de sat, în
15
loc istoric, sec. XV (legendă); Dobrescu, C. dreptul km 25 pe DN Vaslui - Iaşi
Monumentul funerar al mareşalului Constantin Prezan şi al soţiei sale
16 sat SCHINETEA în grădina conacului
Olga Prezan; 1943, crucea mareşalului refăcută în 1993 (ciment)
Mormântul comun al Elenei Cuza şi al mamei sale Ecaterina Rosetti;
sat SOLEŞTI, corn. SOLEŞTI în curtea Bisericii Adormirea
17 1869, 1909 Mormântul Olgăi Rosetti Solescu; 1924 Mormântul lui
Maicii Domnului
Gheorghe Rossetti; 1916
18 Cimitirul evreiesc; sec. XVIII - X1X; cult mozaic municipiul VASLUI str. Călugăreni nr. 102
Mausoleul lui Peneş Curcanul; 1934; sculptor Scutari, I.; sculptor
municipiul VASLUI str. Eternităţii nr. 4, în Cimitirul
19 Severino, Luis Cimitirul Eroilor vasluieni din Războiul de Independenţă
Eternitatea
şi Primul Război Mondial
municipiul VASLUI str. Ştefan cel Mare nr. 58, în curtea
20 Monumentul funerar Pavel şi Elena Subin; 1854-1889
Bisericii Domneşti Sf. Ioan Botezătorul
Statuia Eroului Necunoscut din Primul Război Mondial; 1925, 1995 municipiul VASLUI str. Ştefan cel Mare nr. 64, în faţa Casei
21
strămutată Armatei
Statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare
Statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare evocă, într-o reuşită

transfigurare artistică, chipul marelui voievod al Moldovei (1457-1504), al
cărui nume se identifică cu una dintre cele mai glorioase epoci din istoria
poporului român.
Statuia este opera sculptorului Mircea Ştefănescu, pentru realizarea
căreia i s-a decernat premiul Academiei Romane "Ion Andreescu" în anul
1975. Lucrarea este considerată nu numai cea mai de seamă creaţiei a
sculptorului, ci şi o operă de referinţă pentru sculptura contemporană.
Monumentul a fost dezvelit la 25 octombrie 1975, cu prilejul sărbătoririi a
500 ani de la victoria moldovenilor conduşi de Ştefan cel Mare împotriva
turcilor la Podul Înalt, 10 ianuarie 1475.

Bustul scriitorului Al. Vlahuţă (1921)
Este amplasat pe un soclu de piatră (218*116*56) cu inscripţii încadrate

în chenare realizate în relief: "Născut 5 Septemvrie 1858 în satul
Pleşeşti - Tutova. Mort 19 Noiembrie 1919, Bucureşti" (faţa); "Lui Alex.
Vlahuţă" (spate); pe faţetele laterale sunt încrustate versuri din opera
scriitorului. Postament din piatră în trei trepte.
Alexandru Vlahuţă a urmat cursurile scolii primare în comuna natală,
care astăzi îi poartă numele, liceul la Bârlad (1871-1878), bacalaureatul
(1879) şi Facultatea de Drept la Bucureşti.
Scriitor şi publicist, a condus, în colaborare mai multe publicaţii de
prestigiu ("Viaţa", "Sămănătorul" ş.a.).
2.1.2. Prezentarea resurselor turistice naturale
Lacuri şi râuri
 LACUL PUŞCAŞI (Vaslui-Laza) Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de 8 mil.
mc.
 LACUL SOLEŞTI (Vaslui-Soleşti) Lac antropic cu o suprafaţă de 452 ha şi un volum de 15,8
mil. mc.
 Râul BÂRLAD afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi
o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central
Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ).
Are un debit mediu anual ce variază între 0,20 mc/s în cursul superior şi 7 mc/s în zona de
vărsare. Este un râu cu scurgere redusă, meandrare puternică şi variaţii mari de nivel şi debit.
Produce frecvente inundaţii în cursul inferior. Prezintă, în cursul superior, o asimetrie
accentuată spre stânga, din cauza Colinelor Tutovei de pe partea dreaptă, căpătând aspectul
unui semn de întrebare, traversează podişul cu acelaşi nume şi trece prin oraşele Negreşti,
Vaslui, Bârlad şi Tecuci. Afluenţi principali: Rebricea, Vaslui, Crasna, Buda, Racova, Tutova.
 Râul PRUT, în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi.
Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca
lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de 28.396 kmp, din care
10.990 kmp pe teritoriul României. Izvorăşte de pe versantul de NE al Munţilor Cernahora
(Carpaţii Păduroşi) din Ucraina. Intră în România în amonte de satul Oroftiana (comuna
Suharău, judeţul Botoşani), căpătând o direcţie de curgere V-E. În aval de satul Oroftiana, râul
Prut pătrunde în culoarul "Poarta Ţuţorei", lung de 40 km, iar apoi drenează Pintenul
Darabanilor, formând mai întâi graniţa cu Ucraina şi apoi cu Republica Moldova, pe o lungime
de 704 km. În aval de comuna Rădăuţi-Prut, râul Prut are o direcţie generală de curgere NNV-
SSE. Debitul mediu multianual variază între 64,1-110 mc/s. La Stânca - Costeşti au fost
construite un baraj, un lac de acumulare şi o hidrocentrală. În aval de confluenţa cu Jijia, lunca
Prutului se lărgeşte mult, atingând pe alocuri 2-4 km. Afluenţi principali: Ceremuş, Cugur (pe
teritoriul Ucrainei), Volovăţ, Başeu, Jijia, Elan.
Fenomene şi structuri geologice

 PUNCT FOSILIFER (în MĂLUŞTENI) (Vaslui-Măluşteni) Rezervaţie naturală (paleontologică)
Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere din Pliocen. Aici au fost descoperite oasele
de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa;
 PUNCTUL FOSILIFER HULUBĂŢ (NISIPĂRIA HULUBĂŢ) (Vaslui-Vaslui) Rezervaţie naturală
(paleontologică). Punct în care s-au descoperit numeroase resturi de animale vertebrate de
vârstă cuaternară.
Rezervaţii naturale
 COASTA RUPTURILE (Vaslui-Tanacu). Rezervaţie botanică;
 FÂNEŢELE DE LA GLODENI (Vaslui-Negreşti). Rezervaţie naturală;
 PĂDUREA BĂLTENI (Vaslui-Bălteni). Rezervaţie naturală. Pe teritoriul satului se află o pădure
de luncă în suprafaţă de 649 ha, în care predomină stejarul pufos, precum şi frasinul şi ulmul.

De asemenea se întâlnesc o serie de plante rare printre care vorniceriu pitic (declarat
monument al naturii), laleaua pestriţă (plantă ocrotită);
 PUNCT FOSILIFER (în MĂLUŞTENI) (Vaslui-Măluşteni). Rezervaţie naturală (paleontologică).
Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere (maimuţe, antilope, cămile, cerbi, broaşte
ţestoase) din Pliocen, unul dintre cele mai bogate din România. Aici au fost descoperite oasele
de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa. Se află la 55 km de Vaslui;
 PUNCTUL FOSILIFER HULUBĂŢ (NISIPĂRIA HULUBĂŢ) (Vaslui-Vaslui). Rezervaţie
naturală (paleontologică). Punct în care s-au descoperit numeroase resturi de animale
vertebrate de vârstă cuaternară;
 REZERVAŢIA MOVILA LUI BURCEL (Vaslui-Micleşti). Rezervaţie naturală. Rezervaţie
botanică.
 PĂDUREA BĂDEANA (Vaslui-Bădeana) Pădure alcătuită din stejar pufos - suprafaţă 126,7
ha.
2.1.3. Alte resurse naturale
Judeţul Vaslui dispune de un centru balnear la Ghermăneşti, situat la aproximativ 25 km de Huşi, care
captează apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere. Apele de la Ghermăneşti sunt
indicate în tratarea diferitelor afecţiuni, cum ar fi cele ale aparatului locomotor, ginecologice,
gastrointestinale, boli de nutriţie. Întregul centru necesită investiţii în renovare şi amenajare.
2.1.4. Muzeul „Vasile Pârvan”: o adevărată oglindă a istoriei judeţului Vaslui
Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri
culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.
Printre aceştia, la loc de cinste stă prof. Stroe Belloescu care, din averea sa personală a construit un
imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. Materializarea dorinţei
iniţiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de căutare, de depăşire şi învingere a
greutăţilor, la care şi-au adus apoi contribuţia şi o serie de specialişti, a căror muncă, făcută cu dăruire,
pasiune şi loialitate, a fost pusă în slujba valorilor de patrimoniu cultural naţional.
Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colecţii diferite ca domenii, punându-
se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din ţară, având astăzi
secţiile de: Arheologie-istorie, Artă, Ştiinţele naturii şi Personalităţi bârlădene.
Sub aspectul provenienţei, patrimoniul, împărţit pe cele patru secţii ale muzeului, s-a constituit şi
îmbogăţit pe parcursul existentei muzeului prin cercetare, transferuri, achiziţii şi nu în ultimul rând prin
donaţii.
Muzeul, în cei 90 de ani, a primit mai multe donaţii, provenite din partea unor mari personalităţi,
cunoscuţi ca pasionaţi colecţionari, adevăraţi mecena care şi-au donat colecţiile adunate, într-o viaţă de
om, cu multă ştiinţă, bani, timp şi multă pasiune, fără nici o clauză pecuniară. Amintim doar pe prof. dr.
doc. Ion Chiricuţa (1917-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei, ale căror donaţii,
pentru prima dată, au îmbogăţit patrimoniul muzeului cu artă universală.
În prezent, muzeul oferă marelui public expoziţii permanente, diverse sub aspect tematic :
 şase colecţii intrate ca donaţii compuse din artă populară românească, artă plastică şi
decorativă europeană şi extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de
patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colecţii; situat în str. Vasile Pârvan nr. 4, clădire
monument, sfârşit de sec. XVIII-XIX, care a aparţinut lui ALECU (ALEXANDRU) STURDZA,
SPĂTAR. Din anul 1980-1993, clădirea a fost consolidată, devenind sediul secţiei de artă,
unde au fost expuse 7 colecţii intrate ca donaţii în patrimoniul muzeului.
 Separat, în alt imobil, o expoziţie de artă contemporană românească; situat în str. Vasile
Pârvan nr. 1, Palatul fostei prefecturi de Tutova, clădire monument, sec. XIX (ante 1890),
construit probabil, după planurile arhitectului italian GIOVANI BALDOROSSI, în stil neoclasic,
cu etaj şi parter. Din 1957 este sediul central al muzeului. Ca unic sediu al muzeului, aici au
funcţionat expoziţiile permanente ale secţiilor arheologice – istorie, artă şi ştiinţele naturii, până

în anul 1976, alături de depozite, laboratoare şi serviciul administrativ. În perioada 1982-1990

au funcţionat numai expoziţiile permanente ale secţiilor de arheologie-istorie şi artă în timp ce,
din anul 2000 este numai expoziţia permanentă de artă contemporană: la parter artă
contemporană românească, la etaj colecţii de artă donate.
 într-un alt imobil, expoziţiile: BÂRLADUL CULTURAL, sec. XIX-XX ; CUZA ŞI EPOCA SA,
CABINET NUMISMATIC din sec. 4 î.Ch. până în zilele noastre; FLORĂ, FAUNĂ ŞI
LITOLOGIE DIN PODIŞUL BÂRLADULUI şi un MUZEU DE AUTOR, cu creaţia sculptorului
Marcel Guguianu, provenită prin donaţia făcută de acest fiu al Bârladului; investiţia a fost
determinată de oferta de donaţie a sculptorului, constând în sculptură material finit, machete,
desene, mobilier, obiecte personale, etc. care vor da posibilitatea de a reface atelierul artistului
şi prezentarea operei.
Prezentarea secţiilor muzeului
Secţia de arheologie-istorie
De la o etapă la alta, patrimoniul secţiei s-a îmbogăţit prin donaţii şi descoperiri întâmplătoare:
• s-a descoperit întâmplător în 1958 primul depozit de bronzuri format din: 2 fibule passementerie, 1
topor tip "celt" şi 2 topoare de fier cu aripioare laterale datate în prima epocă a fierului, la Dealul Mare -
Trestiana;
• în 1972 s-a descoperit în punctul numit "Cuibul Vulturului" - Tomeşti unul dintre cele mai bogate
depozite de bronzuri din partea de est a ţării, format din: seceri, topoare de luptă "celturi", o daltă,
psalie etc., datate la sfârşitul epocii bronzului;
• muzeul şi-a îmbogăţit patrimoniul considerabil, graţie unor colaboratori de seamă printre care
învăţătorul Marin Rotaru de la Şcoala generală din satul Giurcani, care a donat muzeului o bogată
colecţie ce cuprinde vestigii arheologice din toate etapele pre - şi protoistoriei, epoca dacică şi întreg
mileniul I;
• în 1998 se descoperă tezaurul de monede din secolele XVI - XVII de la Bârlad;
• o cale importantă de adunare şi salvare a tuturor vestigiilor au fost, în ultimii 50 de ani, sondajele de
salvare şi săpăturile arheologice, acestea fiind o sursă nesecată de îmbogăţire a patrimoniului;
• în 1958 - pe raza oraşului Bârlad sunt realizate săpături arheologice în aşezarea din epoca bronzului
de lângă Fabrica de cărămidă şi în vestita "Cetate de pământ" construită aici de marele voievod Ştefan
cel Mare după bătălia de la Podul Înalt din 1475;
• în 1960 şi 1970 au fost organizate săpături arheologice în punctul Prodana, apoi în zona Cazărmi şi în
centrul oraşului, vestigiile recuperate pornind din sec. III - IV până în sec. al XVII-lea. Multe alte săpături
de o amploare mai mică (sondaje de salvare) s-au desfăşurat la Măluşteni (paleolitic şi sec. III p. Ch.),
Fântânele - Zorleni (sec. IV - V), la Bursuci (epoca dacică), Banca, unde a fost găsită o piesa unică în
lume - o şarjă de vase rebutate dintr-un cuptor de ars oale etc.;
• 1961-1965, muzeul din Bârlad participă la redeschiderea şi efectuarea săpăturilor arheologice în
renumita aşezare neolitică cu ceramică pictată de la Cucuteni - Băiceni în urma cărora muzeului din
Bârlad i-au revenit parte din patrimoniul descoperit;
• 1964 - 1993; 1996 se desfăşoară săpături arheologice de anvergură a căror rezultate sunt cunoscute
în ţară şi peste hotare în două situri arheologice: Trestiana, neolitic timpuriu - cultura Starcevo Criş şi
Bârlad - Valea Seacă - aşezare şi necropolă de la sfârşitul sec. III la sfârşitul sec. V p. Ch.;
• 1990-2009: cercetări arheologice în necropolele din sec. V p. Ch. de la Pogoneşti - punctul „La
Movilă‖ şi Polaciu, punctul „Islaz‖ comuna Pogoneşti, jud. Vaslui.
Existenţa unui bogat patrimoniu a permis reorganizarea (în raport cu spaţiile existente) expoziţiei
permanente pe baza unei tematici ştiinţifice, în două momente: 1962 şi 1987.
Dintre valorile de patrimoniu clasate în tezaur şi fond, existente la secţia de istorie - arheologie-
numismatică, remarcăm:
• unelte din silex, paleolitic;
• unelte din piatră cioplite şi şlefuite, unelte din os şi din cupru - neolitic;
• seceri, paftale, fibule, unelte din bronz, sfârşitul epocii bronzului;
• fibule cu scut beotic, Hallstatt;
• vase, altăraşe de cult, obiecte de lut (pentru tors, ţesut şi pescuit), neolitic;

• plastică, idoli zoomorfi şi antropomorfi, neolitic;

• idoli "în viollon" din os, cultura Cucuteni;
• idol "Măiastra de la Igeşti", cultura Cucuteni;
• vase pictate, cultura Cucuteni;
• unelte de fier, vase, monede dacice, sec. III-I a.Ch.;
• tezaur de monede romane republicane (denari), din argint, de la Conţeşti;
• tezaur de monede romane imperiale, coloniale, de la Puieşti;
• vase - căni, ulcioare, amfore, cupe, sec. II - III - IV p. Ch.;
• podoabe: piepteni, pandantive, medalioane de aur şi argint, fibule de argint şi bronz, pensete, coliere
din pietre semipreţioase, chihlimbar, sticlă etc., sec. III-V p. Ch.;
• pahare de sticlă, sec. IV p. Ch.
Secţia de artă
În anul 1914, o dată cu înfiinţarea Muzeului judeţului Tutova, s-au pus bazele patrimoniului secţiei de
artă cu donaţia a trei picturi din partea băncilor "Moldova de Jos" şi "T. Protopopescu".
De la o etapă la alta, patrimoniul secţiei s-a îmbogăţit prin căile cunoscute: transferuri, achiziţii şi mai
ales donaţii.
Remarcăm donaţiile provenite din partea prof. dr. Ion Chiricuţa (1918-1988) şi dr. Marcel Vainfeld
(1917-1990), fii ai Bârladului ale căror colecţii au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului cu domenii noi,
respectiv artă plastică şi decorativă universală.
Graţie îmbogăţirii patrimoniului, în anul 1993 s-a deschis Muzeul Colecţiilor de la Casa Sturdza unde
publicul vizitator poate vedea colecţiile: de artă comparată dr. Ion Chiricuţa; de artă orientală şi extrem
orientală dr. Marcel Vainfeld; de artă decorativă şi religioasă Vasile Ursăcescu; de istorie militară şi
medievală Ion Negoescu; de pictură Ştefan Constantinescu; fondul Corneliu Baba donat de dr.
Constantin Teodorescu şi carte de patrimoniu, manuscrise, documente din fondul prof. George Ivaşcu.
Remarcăm câteva dintre valorile de patrimoniu clasate în tezaur şi fond existente la secţie,
reprezentând bunuri culturale cu valoare deosebită şi excepţională:
• pictura de şcoală germană, italiană, flamandă şi spaniolă;
• sculptura românească;
• sculptura germană, spaniolă, franţuzească;
• tapiserii flamande şi franţuzeşti;
• lăzi şi garderobe italiene şi franţuzeşti;
• garderobe, comode şi pian Biedermeier sec. XIX;
• kamidana, altar de cult japonez sfârşit sec. XVIII;
• paravane japoneze sec. XVIII-XIX;
• ceramică japoneză şi chinezească sec. XVIII-XIX;
• icoane şi porţi împărăteşti sec. XVIII-XIX;
• bijuterii sec. XVII-XIX;
• picturi din perioada interbelică aparţinând artiştilor: N. Tonitza, Gh. Petrescu, St. Dimitrescu, Th.
Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Francisc Şirato Dumitru Ghiaţă, Dimitrie Hârlescu, Ion
Theodorescu - Sion, Camil Ressu;
• pictură contemporană: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu, Gh. Vânatoru, Michaela Eleutheriade, Lucia
Dem. Bălăcescu, Catul Bogdan, Octav Grigorescu, H. Catargi, Georgeta Naparus, Rodica Lazăr,
Angela Popa Brădean, Traian Brădean, D. Hatmanu, C. Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ion Pacea, Ion
Sălişteanu.
Valori de patrimoniu
• Artă plastică medievală europeană: sculptură (România, Germania, Franţa şi Spania), pictură
(Spania, Italia, Germania, Flandra); artă decorativă medievală europeană: mobilier (Franţa, Spania,
Italia, România), tapiserii şi alte ţesături (Flandra - Audenarde, Italia, Franţa, România), bijuterii (ateliere
sud - dunărene şi central europene), ceramică, porţelan, sticlă, cristal (Germania, Olanda, România,
Boemia, hispano - maure), argint şi cositor (România, Cehoslovacia, Austria, Rusia);

• Artă plastică şi decorativă orientală şi extrem orientală: grafică (India, China, Japonia), statuară mică
(Japonia, Chian, Iran), mobilier (Japonia), ţesătură (Japonia), ceramică, porţelan, metal (China,
Japonia, Iran, Persia);
• Artă plastică românească perioada interbelică şi contemporană: Grigorescu, Luchian, Tonitza,
Dimitrescu, Iser, Sirato, Baba, Ciucurencu etc.;
• Artă populară românească: toate genurile sec. XVIII-XX.
Secţia oameni de seamă ai Bârladului

Patrimoniul bogat al Secţiei de istorie în documente, tipărituri (reviste, ziare, cărţi) şi fotografii legate de
instituţiile de învăţământ şi cultură ale Bârladului, dar şi de personalităţile bârlădene a condus la
alegerea tematicii expoziţiei permanente Bârladul cultural la sfârşitul mileniului doi, o tematică
generoasă care se structurează pe doua secţiuni: Societatea Literară “Academia Bârlădeană”, Evoluţia
culturii bârlădene sec. XIX-XX şi care permite valorificarea patrimoniului muzeal propriu, dar şi piese ce
aparţin colecţionarilor şi instituţiilor de cultură din Bârlad.
În cadrul expoziţiei, Societatea Literară “Academia Bârlădeană” (constituită în 1915) ocupă un loc
central, aşa cum de altfel l-a avut şi în cadrul manifestărilor culturale ale spiritualităţii bârlădene . În
redarea imaginii Academiei Bârlădene s-a pus accent pe evidenţierea celor trei fondatori ai Societăţii:
George Tutoveanu, Tudor Pamfile şi Toma Chiricuţa; lor li s-a alăturat Alex. Vlahuţă şi C. D. Zeletin – în
prezent preşedintele de onoare al Academiei Bârlădene. Prin documentele, fotografiile şi cărţile expuse
legate de aceste personalităţi se demonstrează că Academia Bârlădeană a constituit nucleul
manifestărilor culturale şi rampa de lansare pentru tinerele talente.
Pentru cea de-a doua secţiune Evoluţia culturii bârlădene, sec. XIX-XX, au fost alese documente ,
fotografii şi cărţi reprezentative pentru instituţiile de învăţământ, cultură şi presă bârlădeană. Astfel,
pentru perioadele modernă şi contemporană; documente legate de: Şcoala normală (inaugurată la
29.nov.1870); Liceul Codreanu cu fondatorii săi Gheorghe şi Neculai Roşca Codreanu (planul
dughenelor Bisericii Domneasca, în care a funcţionat Liceul „Codreanu‖ până în 1886; actul inaugural al
noului local al acestuia); Liceul de fete „Iorgu Radu‖ 1921, Şcoala de arte şi meserii (1900-1954);
Societăţi cultural-artistice şi ştiinţifice: Societatea ―Filarmonica‖ şi ―Armonia‖, Societatea ―Matematică
Bârlădeană‖, Societatea Culturală ―Avântul‖, Societatea culturală ―Stroe Belloescu‖ etc.
Presa Bârlădeană: Ziar ―Bârladul‖ (1888), Ziar ―Junimea‖ (1899), Revista „Paloda literară‖ (1904),
„Documente bârlădene‖ de I. Antonovici (1911-1924), revista „Graiul nostru‖ (1926), Revista „Răzeşul‖
(1927), Ziar ―Păreri Tutovene‖ (1944) etc.
Pentru instituţiile de cultură (Biblioteca „Stroe Belloescu‖-1909, Muzeul Vasile Pârvan-1914, Teatrul „V.
I. Popa‖ –1955) s-a mers pe redarea unui scurt istoric al fiecărei instituţii, realizat cu ajutorul
documentelor şi fotografiilor.
Valori consacrate ale literaturii naţionale şi universale cu origine bârlădeană , valori de ieri şi de azi
(Alex. Philippide, Alex. Vlahuţă, V. I. Popa, G. G. Ursu, Gh. Vrabie, C-tin Chirita, Octavian V. Stoica, C.
D. Zeletin, Ion Hobana, Cezar Ivănescu , Lucian Vasiliu, Cristian Simionescu, Simion Bogdănescu,
Mircea Colosenco şi mulţi alţii) sunt prezente în expoziţie cu manuscrise, fotografii şi cărţi. Se
intenţionează ca pe viitor să se organizeze diferite manifestări culturale pentru a descoperi mai multe
laturi interesante din activitatea acestor personalităţi ale Bârladului.
Secţia de ştiinţele naturii

Secţia de ştiinţele naturii, al cărei patrimoniu cultural cuprinde bunuri cu semnificaţie ştiinţifică de
valoare deosebită şi excepţională, colectate, donate şi achiziţionate din ecosistemele Podişului
Bârladului, din alte zone ale ţării noastre şi din alte areale geografice ale lumii, bunuri aparţinând
următoarelor domenii:
Petrografie

- piese grupate în Colecţia de Minerale şi roci, cu eşantioane de roci magmatice, metamorfice şi

sedimentare reprezentative pentru litostratigrafia zonei şi a Munţilor Carpaţi, cristale şi fragmente de
flori de mină;
- colecţia Curiozităţi ale naturii, unică în acest domeniu, alcătuită din concreţiuni grezoase, feruginoase,
cretoase, trovanti şi martori de eroziune colectate din aflorimentele existente în nisipurile kersoniene şi
meotiene din Colinele Tutovei şi depresiunea Elanului, ale cărei piese evidenţiază procese fizico-
chimice postsedimentare, iar prin morfologia lor externă imită alte forme de viaţă şi obiecte create de
om.
Paleozoologie
- o Colecţie paleontologică cu piese provenind din multe zone de interes paleontologic şi stratigrafic ale
ţării;
Paleobotanică
- o Colecţie de Paleobotanică în formare;
Botanic
- o colecţie de Plante herbatizate, cu peste 700 de planşe şi 1400 de plante uscate în nisip.
Zoologia vertebratelor
- o Colecţie de mamifere şi păsări naturalizate prin tehnicile de taxidermie şi plastodermie cuprinzând
exemplare de păsări şi mamifere din fauna actuală, colectate atât din arealul Podişului Bârladului dar şi
din alte zone din ţară. Menţionăm că o parte din piese au fost naturalizate chiar în cadrul muzeului de
Taraza Dimitrie, un fost profesor al Şcolii de arte şi meserii din Bârlad şi colaboratorul său Ciot Ion,
angajat al muzeului.
- o Colecţie de trofee cinegetice, cu cca. 31 de piese provenite din colecţia Muzeului Cinegetic Posada
şi expuse în cadrul expoziţiei permanente de ştiinţele naturii;
- o Colecţie de ouă şi cuiburi, colectate din pădurile adiacente oraşului Bârlad, aparţinând unor specii
de păsări sălbatice;
- o Colecţie de preparate umede, cu peşti, amfibieni şi reptile preparate în formol.
Zoologia nevertebratelor
- Colecţia Malacologică cuprinde specii de moluşte din ecosistemele terestre şi cele acvatice, toate
speciile de gasteropode şi lamelebranchiate din arealul Podişului Bârladului, specii de moluşte acvatice
şi din ecosistemul Mării Negre, Mării Mediterane, oceanului Pacific şi Oceanului Indian.
Expoziţii permanente
În cadrul muzeului funcţionează următoarele secţii permanente:
 Artă românească contemporană;
 Muzeul de autor - sculptorul Marcel Guguianu;
 Cuza şi epoca sa;
 Cabinet numismatic;
 Bârladul cultural la sfârşitul mileniului doi;
 Flora şi fauna judeţului Vaslui;
 Colecţia de artă comparată prof. dr. doc. Ion Chiricuţa;
 Colecţia de artă orientală şi extrem orientală dr. Marcel Veinfeld;
 Colecţia de artă contemporană românească dr. Constantin Teodorescu;
 Colecţia de icoane şi artă decorativă, preot econom stavrofor V.C. Ursăcescu;
 Colecţia de uniforme militare şi medalistică, col. ing. Ion Negoescu;
 Colecţia prof. George Ivaşcu;

Locul şi rolul său în viaţa culturală bârlădeană şi românească
Muzeul Vasile Pârvan reprezintă o adevărată oglindă a istoriei acestor locuri, din cele mai vechi timpuri
dar şi mai recentă, în cadrul acestuia regăsindu-se sub formă materială sau informaţională tot ceea ce
s-a descoperit în siturile arheologice de la Prodana, Trestiana şi Valea Seacă – zeci de mii de piese
vorbind de istoria acestor locuri şi a neamului. Istoria mai recentă este reprezentată de către expoziţiile
permanente organizate aici: Cuza şi epoca sa; Bârladul cultural la sfârşitul mileniului doi.
Muzeul bârlădean găzduieşte şi extraordinare colecţii de artă, în patrimoniul instituţiei regăsindu-se unii
dintre cei mai mari artişti români: Ştefan Luchian, N. N. Tonitza, Iosif Iser, Th. Pallady, Ion Ciucurencu,
Corneliu Baba precum şi a sculptorilor Ion Irimescu şi Marcel Guguianu.
Muzeul iese în evidenţă ca o instituţie culturală cu un rol activ şi deosebit de important în viaţa
bârlădenilor. Astfel, în anul 2004 au fost organizate următoarele expoziţii temporare:
 Ştefan cel Mare – 500 ani;
 Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă;
 În memoriam „Marius Cilievici‖ – Bucureşti.
În cadrul muzeului au fost organizate şi sesiuni ştiinţifice (2004):

 Muzeul de ştiinţele naturii şi rolul său la dezvoltarea turismului regional – sesiune cu caracter
naţional;
 Ziua internaţională a mediului;
 Mari aniversări astronomice – Johanes Kepler;
 Muzeul, factor determinant în cercetarea şi valorificarea patrimoniului – sesiune naţională;
 Sesiune jubiliară „Muzeul românesc în mileniul III‖ – sesiune naţională;
 Sesiune „Expoziţii de artă contemporană românească‖, rolul şi importanţa lor pe simezele
muzeelor – sesiune naţională;
 Spaţiul est – carpatic în mileniul I p. Ch. – sesiune naţională.
Patrimoniul deţinut de muzeu este de un real interes atât pentru cercetători din România cât şi din
străinătate. Astfel, aici au venit cercetători englezi interesaţi de neoliticul de la Trestiana, cercetători din
SUA, Franţa şi Germania au studiat probleme legate de paleoliticul descoperit la Măluşteni şi plastica
neolitică existentă în patrimoniul muzeului iar aşezarea şi necropola Bârlad Valea Seacă a constituit
obiect de studiu pentru cercetători din Germania şi Polonia.
Simpozionul internaţional organizat de muzeu în 1999 s-a bucurat de participarea specialiştilor din
România (Cluj, Iaşi şi Bucureşti) şi din străinătate – Iugoslavia, Bosnia, Bulgaria, Republica Moldova şi
Belgia.
Mai mult, muzeul a participat cu 180 de piese la Expoziţia „Goţii în Europa‖ organizată la Milano, în anii
1993 – 1994. De asemenea, există foarte mulţi cercetători care vin în muzeul Bârlădean pentru a-şi
completa informaţiile în vederea realizării unor lucrări de doctorat precum şi lucrări de obţinere a
gradelor didactice.
Muzeul bârlădean a împlinit în anul 2004, 90 de ani de la înfiinţare, eveniment căruia i-au fost dedicate
o suită de manifestări, acest an a devenit ANUL JUBILIAR AL MUZEULUI:
 sesiune ştiinţifică pe tema: Arta românească contemporană pe simezele muzeelor;
 introducerea în circuitul expoziţional naţional a unui Muzeu de autor – sculptorul Marcel
Guguianu;
 lansare de carte de artă: Valentin Ciucă: Un secol de arte frumoase la Iaşi Album Corneliu
Vasilescu;
 sesiune jubiliară cu tema : Muzeul românesc la începutul mileniului trei, direcţii şi perspective;
 lansarea site-ului Muzeul ―Vasile Pârvan‖ Bârlad - www.muzeuparvan.ro
 prezentarea punctului de informare infokiosk.

2.2. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE DIN CADRUL RAIONULUI

SOROCA
2.2.1. Mănăstirea Cosăuţi
Unul dintre primele trasee turistice prin Moldova a fost organizat

prin anii ‘60 în satul pietrarilor – Cosăuţi, ce se găseşte la 7 km
nord de Soroca (circa 160 km nord de Chişinău).
Localitatea este menţionată documentar la 3 ianuarie 1509.
Nu departe de această staţiune paleolitică, într-un defileu

adânc, se adăposteşte o veche mănăstire medievală
(mănăstirea este deschisă zilnic), rezidită din temelie în ultimii
ani.
Mănăstirea Cosăuţi, fondată în secolul al XVII-lea, şi

reconstruită recent, în anii '90, este o parte a patrimoniului
naţional, dar şi a vieţii oamenilor. Izvorul sfânt sau fântâna-şipot
cu apă curativă, este cufundată în tradiţii religioase naţionale,
fiind o inspiraţie pentru populaţie.
Staţiunea paleolitică Cosăuţi, o descoperire senzaţională a vestitului arheolog I. Borziac, elucidează o

cultură a omului din trecut şi este una din cele mai remarcabile construcţii logice ale omului din
paleoliticul superior. Stâncile pădurii ascund urme ale geto-dacilor, rămăşiţe ale unei fortificaţii
amplasate deasupra Nistrului, unde pot fi văzute câteva valuri concentrice de pământ de 2-3 m înălţime
cu urme de palisade.
2.2.2. Lumânarea Recunoştinţei

La iniţiativa scriitorului moldovean Ion Druţă este înălţat, lângă
Soroca, monumentul Poetului Anonim, numit ―Lumânarea
Recunoştinţei‖ (2004).
Monumentul „Lumânarea Recunoştinţei‖ ridicat pe stâncă, deasupra

Nistrului, este una dintre cele mai importante zidiri din istoria
modernă a Moldovei. Aceasta epopee extraordinară este consacrată
tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave. Monumentul a
fost inaugurat la 27 martie 2004. Pentru a ajunge la monument
trebuie urcate 600 de trepte ce duc de la apele Nistrului până la
piscul unui deal de la Soroca, în vârful căruia îşi face apariţia o capelă în formă de lumânare de 29,5 m, lumina
căreia pe timp de noapte străbate până în Otaci şi Camenca. Din acest vârf de deal poate fi admirată o privelişte
pitorească de neuitat.
Arhitect - Ion Pascal

Înălţimea de la terasă + flacără -29,40m
Diametrul la baza pe dinăuntru -4,00m, pe dinafara -5,60m
Grosimea zidului -80cm
Există o scară pentru deservire, cu 5 terase.
La bază are 12 coloane de beton armat ce se unesc treptat cu cele 4 terase.
Materiale de construcţie: piatră de Cosăuţi, ciment.
La construcţie s-au folosit 180m2 de piatră, cu greutatea de 400t.
Diametrul găurilor pentru cele 12 coloane =80cm, la 9m adâncime.
Cota zero a monumentului corespunde cu 100m de la "apa Nistrului".

2.2.3. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului"
Este ctitoria lui Costache Cerchez, construită după

proiectul elaborat în 1832 de către Antuan Weismann.
Este situată în centrul localităţii.
Catedrala este în stilul neoclasicist cu plan cruciform,

încununat cu o cupola semisferică ridicată pe un
tambur larg, decorat cu pilaştri îngemănaţi ai ordinului
ionic. Frontoane în segment de arc decorează toate
faţadele.
În 1878, în faţa intrării a fost alipită clopotniţă cu trei

niveluri
2.2.4. Biserica „Sf. Treime” a Mănăstirii Rudi
Biserica Sf. Treime a mănăstirii Rudi

a fost construită în 1777, pe moşia
fraţilor Andronache şi Teodor Rudi,
cu mijloacele lor şi ale negustorului
Donciul din Movilau (Podolia). Ea a
fost finisată la 1828. Apariţia bisericii
şi mănăstirii Rudi este legată de
legenda existenţei în localitate a
unui izvor, cu apă ―făcătoare de
minuni‖. În anul 1846, printr-o
decizie a autorităţilor eparhiale,
mănăstirea (pe atunci ―schitul‖) Rudi
a fost închisă.
Activitatea mănăstirii a fost reluată

peste 75 de ani, la 24 octombrie 1921 la insistenţa lui Visarion Puiu. Afară de bisericile de vara şi de
iarnă existente deja, în aceasta perioadă se construiseră 8 chilii pentru fraţi, o bucătărie, depozite, un
bloc de piatră cu trei balcoane, o şcoală pentru dascăli, care în 1940 a fost transferată la Bălţi.
Arhitectura bisericii ―Sf. Treime‖ a Mănăstirii Rudi are un caracter moldovenesc bine pronunţat, ce o
înrudeşte cu bisericile Moldovei medievale din sec. XVI-XVII. Planul bisericii este treflat, având
grosimea pereţilor de aproape un metru. Dimensiunile generale ale bisericii sunt destul de mari: 17,70
m în lungime şi 12,30 m. în lăţime (inclusiv absidele laterale). Înălţimea pereţilor din afară este de
aproximativ 9 m. Tinda se află în partea sudică a bisericii, în dreptul pronaosului. În interior, pronaosul
este despărţit de naos printr-un perete susţinut de doi stâlpi puternici, de forma rotunda în secţiune.
Turla bisericii este susţinută prin sistemul de arcuri semicirculare suprapuse, numit uneori ―bolta
moldovenească‖. Din exterior, absida altarului, absidele laterale si pereţii sunt ornamentaţi cu arcaturi
în forma de nişe oarbe, dispuse la două niveluri. Uşile şi ferestrele nu au ancadramente şi nu poartă
urme de profilare gotică, ca în cazul altor biserici de acest stil.
A fost restaurată în 1925. După închiderea mănăstirii în 1948 şi distrugerile ce au urmat acestui
eveniment, biserica a început a fi din nou restaurată în 1994.

2.2.5. Arcul Geodezic Struve
Arcul geodezic Struve este unul din cele mai lungi arcuri de
meridian şi se întinde de la Oceanul Îngheţat de Nord până la
Marea Neagră. Acesta a fost măsurat la mijlocul secolului XIX
de o echipă de geodezi sub conducerea şi cu participarea
nemijlocită a astronomului şi geodezului Struve. Punctele
Arcului sunt situate în zece ţări - Norvegia, Suedia, Finlanda,
Federaţia Rusa, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi
Moldova.
Potrivit specialiştilor în domeniu, pe teritoriul Republicii

Moldova sunt amplasate 27 de puncte ale Arcului Geodezic
Struve.
Primul punct al Arcului Geodezic Struve se afla în vecinătatea

localităţii Rudi din Raionul Soroca.
El este unicul monument de pe teritoriul republicii

protejat de UNESCO.
2.2.6. Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca
Istoricul Muzeului de Istorie şi Etnografie Soroca

La începutul sec. XX în oraşul Soroca existau o mulţime de societăţi,organizaţii şi instituţii obşteşti
printre care şi Societatea Cercetătorilor Văii Nistrului.
La 13 mai 1907 la Soroca a avut loc adunarea constituantă a societăţii Cercetătorilor Văii Nistrului, la
adunare au asistat peste 20 de persoane:V.S. Daschevici, A.E. Daschevici, In. Grabovschi, F.N.
Nerucev, ş.a.
Programul de cercetare a societăţii cuprindea mai multe compartimente: ,,Istorie şi Arheologie",

,,Geografie" şi ,,Etnografie", „Industrie, comerţ şi căile de comunicaţie". Un rol deosebit se acorda
studierii istoriei ţinutului Soroca, în legătură cu aceasta programul de activitate prevedea colectarea, pe
teritoriul Sorocii, a diferitor documente, cărţi, hărţi, fotografii, obiecte de cult, lucrări ale diferitor societăţi
istorico-arheologice. În afară de aceasta se prevedea colectarea diferitor obiecte: arme, unelte,
monumente de artă, resturi de animale , piese etnografice, datini, legende.
În decursul anului 1912 Consiliul de Administraţie a avut 9 adunări la care s-au discutat o mulţime de
probleme legate de activitatea Societăţii, printre care şi procurarea mobilei pentru muzeu.
La 2 Ianuarie 1913 muzeul societăţii avea în posesie 1141 de piese muzeistice. Aproape toate au fost
dăruite de locuitorii jud. Soroca în decursul anului 1912. Biblioteca Societăţii s-a completat cu 124 de
volume.
De la 1 Ianuarie 1913, conform propunerii lui Iulv Grabvovschi Societatea deschide o carte specială,
,,Cronica Văii Nistrului" unde urmau sa fie înregistrate toate evenimentele importante, care aveau să
aibă loc în oraşul şi judeţul Soroca.
Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din Soroca a fost organizat în luna noiembrie 1959,
pentru un timp neavând propriul local.
În mai 1960, Muzeului i se transmite fosta clădire a secţiei raionale de învăţământ cu trei camere şi un
coridor cu o suprafaţă totală de 60 mp.

În anul 1962, Muzeul avea suprafaţă de 60 m2, dintre care numai 42 m2 suprafaţă expoziţională. De
fapt, aceasta era numai un început de activitate muzeistică. La 1 ianuarie 1963 muzeul deţinea 1.134
piese muzeistice dintre care 706 erau prezentate prin expoziţie publicului larg.
Expoziţia ce prezenta istoria raionului Soroca avea următoarea structură tehnică: evenimente de la
1917, biruinţa Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, Răscoala de la Hotin-Otaci din 1918, crearea
RASS Moldoveneşti, eliberarea Basarabiei şi crearea RSSM, Marele Război pentru Apărarea Patriei şi
participarea truditorilor din regiune în acest război.
În martie 1965, muzeul din Soroca este reorganizat din filială în instituţie cultural-ştiinţifică aparte, cu
titlul de Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal Soroca.
La 27.02.1998 Primăria or. Soroca în scopul păstrării clădirii de pe str. Independentei, Nr. 66 o
transferă la balanţă Muzeului de Istorie şi Etnografie. Clădirea are o suprafaţă de 226,8 mp fapt ce a
dat posibilitatea de a începe un lucru de reînnoire şi lărgire a expoziţiilor.
În prezent Muzeul îşi continuă activitatea deţinea în cele 3 direcţii principale: cercetare, colectare şi
culturalizare. La sfârşitul anului 2003 muzeul poseda 26.236 piese muzeistice.
În decursul anului 2003 la Muzeu şi Cetatea Soroca s-au organizat 570 excursii. Numărul total de
vizitatori a fost de 15.000.
La 13 mai 2007 Muzeul a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţarea sa prin Asociaţia Cercetătorilor Văii
Nistrului.
În decurs de zeci de ani, mulţi specialişti - muzeografi, pictori, personal tehnic au făcut şi continuă să
facă un lucru enorm pentru salvarea, păstrarea şi promovarea Patrimoniului istorico-cultural, zestre a
unui neam cu o istorie milenară – Românii.

2.2.7. Cetatea Soroca
Istoric
La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlau, în sala de tron, boierii din Sfatul Domnesc
adeveresc biruinţa lui Ştefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Ţării
Româneşti - Moldova se aflau Toader şi Negrilă, staroştii de Hotin, Ieremia şi Dragoş, pârcălabii de
Neamţ, Luca Arbore, portarul de Suceava, Ivanco şi Alexa, pârcălabii de Orhei, Coste, pârcălab de
Soroca.
La 14 septembrie 1499, Ştefan cel Mare

încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele
duce de Lituania, Alexandru, unde, ca şi în
documentul precedent, este menţionat pan
Coste, staroste de Soroca.
Câteva izvoare istorice menţionează ridicarea

unor cetăţi pe Nistru la vaduri, din lemn sau
din piatră, în scaunul cărora se aşează
pârcălabi şi mari căpitani de Hotin, Soroca,
Orhei, Tighina şi Cetatea Albă. Se presupune
că la Soroca a fost înălţată o cetate din lemn şi
pământ, a unei palănci sau poate chiar posade
în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă
menţiune documentară la 12 iulie 1499 prin
primul ei pârcălab Coste.
Datorită reliefului geologic pe care îl străbate,

Nistrul prezintă până la vărsarea sa maluri
abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de
puţine, acestea fiind şi singurele porţi de
intrare a cetelor de tătari cu scopuri de jaf şi
distrugere a aşezărilor moldovene. Dacă
vadurile de la Hotin şi Tighina erau apărate de
garnizoanele cetăţilor cu acelaşi nume, cel de
la Soroca era fără protecţie. Abia în timpul
domniei lui Ştefan cel Mare, vadul şi aşezarea
încep să fie apărate prin construirea unei
fortificaţii din lemn, înconjurată cu valuri de
pământ, care avea să existe şi pe vremea lui Bogdan cel Orb.
În timpul domniei lui Petru Rareş, pe resturile vechii cetăţi se construieşte o cetate nouă, din piatră, de
15-20 m, care se păstrează şi astăzi într-o stare excepţională. Cetatea Sorocii este unică printre cetăţile
medievale moldoveneşti prin sistemul arhitectonic de construcţie. Planul său circular are un diametru
de 37,5 m, patru turnuri circulare şi un turn de acces de plan rectangular.
După ridicarea puternicii fortificaţii, oraşul Soroca începe să crească în importanţă având o funcţie
administrativă şi comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată, prin fortificarea nucleului urban
de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a reţelei urbane moldoveneşti şi în special
a comerţului de tranzit, după pierderea cetăţilor din sudul Moldovei.
Cetatea şi ţinutul Soroca, a cărei personalitate istorică şi geografică apare deja definitiv fixată la
sfârşitul secolului XV ar rezulta din necesitatea organizării:
- unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru pe porţiunea Naslavcea - Vadu Rascu;
- unei circulaţii comerciale aflate sub protecţia Cetăţii Soroca;

- unei vieţi economice a ţinutului Soroca din a carei activitate economică îşi avea existenţa populaţia
ţinutului.
La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adresează regelui polonez o scrisoare, în care roagă să i
se transmită în posesie nişte mori pe Nistru, aşezate faţă în faţă cu "castrum nostrum Sorocianum...
contra paganos tutelam habet" – castelul nostru de Soroca, care ne apără de păgâni, document care
confirmă existenţa, cât şi rostul Cetăţii Soroca.
Descriere succintă
În plan, incinta cetăţii reprezintă o circumferinţă

cu diametrul de 37,5m. Pe perimetrul cetăţii, la
aceeaşi distanţă sunt situate patru turnuri
rotunde (în plan) şi unul de plan dreptunghiular.
Grosimea zidurilor ce înconjoară cetatea este de
3,5 m, iar înălţimea turnurilor şi a zidurilor cu
metereze variază între 17 şi 20 m.
În interior, cetatea dispune de 3 niveluri. La

nivelul inferior se aflau depozitele, tunelurile de
intrare în citadelă, grajdurile pentru cai. La nivelul
mediu se aflau încăperile de locuit şi intrările în
turnurile de pază. La nivelul de sus erau situate tunurile şi armamentul ostaşilor, tot acolo era drumul de
strajă de pe ziduri. Turnul principal
(dreptunghiular în plan) al cetaţii era
compartimentat în două niveluri: cel inferior fiind
utilizat pentru intrare, iar cel superior fiind
transformat intr-un paraclis cu două
compartimente: naos şi altar. În centrul ogrăzii
cetăţii era săpată o fântână.
Tehnici de construcţie
Cetatea este înălţată din blocuri de piatră
rudimentar şlefuită. Sistemul de boltire a
încăperilor cetăţii utilizează pe larg bolţile
semicirculare.
Semnificaţie patrimonială
Cetatea se află sub ocrotirea statului fiind declarată "Monument istoric naţional".
Stare de conservare
Satisfăcătoare
Date privitoare la restaurare

Lucrări de restaurare au fost efectuate la sfârşitul anilor 70 - începutul anilor 80 ai sec. XX.
Inscripţii
În interiorul cetăţii, V. Voiţehovschi a descifrat următoarea inscripţie: "a construit acest castel Iacob".

2.2.8. Palatul culturii
Autor/Ctitor
Comanditar: Consiliul orăşenesc
Datare
Anii 80-90, sec. XX
Descriere succintă
Palatul este amplasat în apropierea cetăţii medievale, în vecinătatea grădinii publice "Petru Rareş", pe
malul râului Nistru. Pentru palat a fost folosit un plan-model, care include trei niveluri de încăperi,
grupate de-a lungul unor culoare cu orientare spre faţada posterioară. Latura de vest este ocupată de
sala de concerte cu o capacitate mare. La primul nivel se află holul, foaierul şi vestiarul. Faţadele au
fost soluţionate cu folosirea sticlei şi a materialelor plastice. Arhitectura clădirii se înscrie printre
realizările performante ale arhitecţilor din Moldova a anilor 70 ale sec. XX. Faţada principală este
orientată spre scuarul cu deschidere spre râul Nistru.
Zidărie din piatră, beton.
Este utilizată sticla ca element decorativ.
Stare de conservare
Bună
2.2.9. Biserica din piatră „Sf. Dumitru”
Datând de la 1814 (1826?) biserica din piatră „Sf. Dumitru‖ îmbină particularităţile arhitecturii naţionale
şi a neoclasicismului
Descriere succintă
A fost construită pe panta dealului care coboară spre Nistru, pe
teritoriul fostului sat Bujerovca. Edificiul, cu abrisul celor trei cupole,
este una dintre dominantele oraşului. În planificarea şi repartizarea
spaţial-volumetrică biserica îmbină particularităţile arhitecturii
naţionale şi a neoclasicismului. Naosul - un dreptunghi cu colţurile
rotungite, este încununat cu o cupolă semisferică pe tambur înalt.
Deasupra pronaosului se înalţă patrulaterul clopotniţei străpunsă de
arce, cupola sa amintind de forma clopotului, caracteristică pentru
secolele XVIII-XIX. Încă o cupolă pe tambur octagonal se ridică
deasupra altarului. Intrările de la sud şi nord sunt marcate de
porticuri cu frontoane, sprijinite pe perechi de coloane. În decor sunt
utilizaţi pilaştri, nişele, cornişa cu elemente ale ordinelor ionic şi
corintic.
Zidărie
Stare de conservare
Satisfăcătoare
Date privitoare la restaurare

A fost restaurată în anii 70-80 ai sec. XX.
Inscripţii: Inscripţiile vechi nu s-au păstrat

2.2.10. Biserica din piatră „Sf. Teodor Stratilat”
Inginerul S. Bolişov s-a ocupat în anul 1914 de ridicarea

bisericii din piatră „Sf. Teodor Stratilat‖ ce are o compoziţie
originală, fiind decorată cu turnuleţe din piatră, iar blocurile de
cotileţ - calcar, au fost utilizate doar la ridicarea bolţilor
Descriere succintă
Edificiul, amplasat pe terasa nordică a oraşului Soroca, având
o compoziţie originală domină ambianţa urbană a cartierului.
Biserica este decorată cu turnuleţe şi arce decorative pe
întreg perimetrul pereţilor construiţi din piatră. Blocurile de
cotileţ-calcar au fost utilizate doar la ridicarea bolţilor.
Clopotniţa înaltă de formă prizmatică, în 4 caturi, şi tamburul
cu acoperiş piramidal de deasupra naosului domină
compoziţia arhitecturală, completată de 4 turnuleţe amplasate
în jurul cupolei centrale. Elementele constructive şi decorative
ale edificiului sunt caracteristice pentru influenţele "stilului
1900".
Zidărie
Stare de conservare
Satisfăcătoare
2.2.11. Troiţa din piatră (Răstignirea), Soroca
Datare
Începutul sec. XX
Descriere succintă
Răstignirea de la cimitirul oraşului Soroca este realizată în
tehnica reliefului aplatizat (meplat) şi-l prezintă pe Iisus cu un
nimb în formă de raze. Capul lui Iisus este plecat spre dreapta, la
picioarele Mântuitorului este prezentat craniul lui Adam, iar
deasupra capului figurează Porumbelul, ce simbolizează Sf. Duh.
În dreptul mâinilor Mântuitorului cu palmele străpunse de cuie
sunt reprezentaţi doi heruvimi. Răstignirea ţine de filonul artei
populare rurale din Basarabia.
Calcar cioplit în tehnica meplat
Stare de conservare
Satisfăcătoare

2.2.12. Cinematograful Dacia
Cinematograful a fost construit în anul 1962, arhitect fiind V.Voiţehovschi
Descriere succintă
Amplasarea reuşită a edificiului pe panta malului înalt a fost posibilă datorită utilizării reliefului într-un
spirit specific pentru construcţiile urbane din Soroca - în axa unei străzi orientate spre Nistru.
Cinematograful este rectangular în plan, ridicat pe un stilobot cu scări monumentale, cu două săli, cu o
capacitate totală de circa 800 de spectatori. Holul cu casele pentru bilete şi foaierului sunt amplasate la
diferite niveluri, urmându-se cotele de nivel ale căderii reliefului. Faţada orientată spre oraş are decoraţi
cu pilaştri de ordin compozit, în capitelurile cărora sunt incluse simbolurile statale.
Zidărie aparentă din piatră feţuită. Stilobatul monumental şi scările laterale sunt căptuşite cu piatră de
Cosăuţi prelucrată rustic
2.2.13. Restaurant Soroca
Datare
Sf. sec. XIX - încep. sec. XX
Descriere succintă
Edificiul este construit în partea nouă a Sorocii, amplasat de-a lungul străzii paralele râului Nistru,
formând colţul ei de răsărit. După tradiţia locală clădirea era considerată a fi iniţial un restaurant, planul
căruia a fost amenajat mai târziu pentru locuinţe. Caracterul de clădire publică este subliniat de porticul
intrării, alcătuit din două perechi de piloni, care susţin un fronton triunghiular, puternic avansat spre
stradă. Faţada este executată în spiritul ecleticii cu elemente clasicizante. Rezalitele laterale sunt
încununate cu frontoane triunghiulare. Partea centrală a edificiului este scoasă în evidenţă de un atic cu
partea centrală curbilinie, prin care străbate un orificiu circular pentru iluminarea podului.
Zidărie din piatră
Stare de conservare
Bună
2.2.14. Monumente ale naturii
Geologice şi paleontologice
• Râpa lui Bechir
• Aflorimentul de nisipuri şi gresii basarabene de la Radi Ceresnovat
• Pragurile Nistrului de la Cosăuţi
• Aflorimentul de granit şi gresii Cosăuţi
• Colina „Casca‖ de la Cremenciug
• Aflorimentul proterozoicului superior de lângă Cerlina
• Movilele recifale de lângă s. Visoca
Hidrologice
• Izvoarele din satul Varancău
Botanice:
• Sectorul de vegetaţie silvică Rudi-Gavan
• Arbor secular: stejar pedunculat, ocolul silvic Soroca, pădurea Cosăuţi
Rezervaţia naturală
 Pădurea Baxani

Rezervaţii peisagistice
• Rudi-Arioneşti
• Cosăuţi
• Holoşniţa
Monument de arhitectură peisagistică

• Parcul din satul Iarova.

2.3. MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN REGIUNEA TURISTICĂ VASLUI-

SOROCA
Conform Administraţiilor Publice Locale a judeţului Vaslui şi a raionului Soroca în regiunea turistică
Vaslui-Soroca se organizează următoarele manifestări culturale cu potenţial turistic:
Perioada de Descriere scurtă a

Regiunea Denumirea manifestării Organizatori
desfăşurare manifestării
Serata de creaţie a poetului Consiliul Raional,
ianuarie Spectacol literar-muzical
Grigore Vieru Secţia Cultură
Consiliul Raional,
Festivalul de muzică şi poezie
Secţia Cultură , 15 ianuarie Spectacol literar-muzical
„Eminesciana‖
Biblioteca Publică
Sărbătoarea „Dragobete‖ Palatul de Cultură 24 februarie Spectacol muzical
Consiliul Raional,
Festivalul Internaţional „Mărţişor‖ 1-10 martie Festival de muzică
Secţia Cultură
Serata de omagiere a Consiliul Raional,
11 martie Spectacol muzical
compozitorului Eugen Doga Secţia Cultură
Ziua umorului Palatul de Cultură 1 aprilie Spectacol umoristic
Consiliul Raional,
Ziua Lucrătorilor din Cultură 18 mai Spectacol muzical
Secţia Cultură
Festivalul de muzică sacră „Cu Consiliul Raional,
aprilie Spectacol muzical
noi e Dumnezeu‖ Secţia Cultură
Festivalul republican „Cântecele Secţia Cultură,
aprilie Spectacol muzical
Credinţei,Speranţei , Iubirii‖ Direcţia învățământ
Sărbătoarea „Victoria-62‖ Secţia Cultură 9 mai Spectacol muzical
Festivalul-concurs Republican
Secţia Cultură mai Festival de muzică
„Fanfara Argintie‖
Festivalul interpreţilor de muzică
Secţia Cultură mai Festival folcloric
populară „Trandafir de pe Cetate‖
Ziua Internaţională a copiilor Secţia Cultură 1 iunie Spectacol muzical
Soroca Comemorarea lui Ştefan cel
Secţia Cultură 2 iulie Manifestare publică
Mare şi Sfânt
Comemorarea scriitorului
Biblioteca Publică august Spectacol literar
publicist Alexei Mateevici
Sărbătoarea „Cupa
Secţia Cultură 25 august
Independenţei‖
Sărbătoarea „Ziua
Secţia Cultură 27 august
Independenţei‖
Sărbătoarea „Ziua oraşului‖ Primăria oraşului 28 august Spectacol muzical
Sărbătoarea „Limba noastră‖ Secţia Cultură 31 august Spectacol literar-muzical
Festivalul etniilor Secţia Cultură septembrie Spectacol muzical
Festivalul „Toiagul păstoriei‖ Secţia Cultură septembrie Spectacol folcloric
Direcţia Agricolă,
Sărbătoarea Vinului octombrie Manifestare publică
Secţia Cultură
Asistenţa socială
Ziua femeilor din mediul rural octombrie Spectacol literar-muzical
Secţia Cultură
Sărbătoarea Ziua Tineretului Secţia Cultură noiembrie Spectacol muzical
Direcţia Agricolă
Ziua Lucrătorului din Agricultură noiembrie Spectacol muzical
Secţia Cultură
Concursul raional „La izvoarele
Biblioteca Publică martie Spectacol literar
înţelepciunii‖
Festivalul obiceiurilor şi datinilor
de iarnă „Asta-i seara de Secţia de Cultură decembrie Festival folcloric
Crăciun‖
Spectacol cu participarea unor
interpreţi şi ansambluri de
Spectacol dedicat Unirii
CJCPCT Vaslui 24 ianuarie muzică populară precum şi
Principatelor Romane
Judeţul actorilor Teatrului „V. I. Popa‖
Vaslui Bârlad
Spectacol de interpretare
De patru ori
Interferente muzicale CJCPCT Vaslui muzicală(vocală şi
pe an
instrumentală), omagierea lui

Perioada de Descriere scurtă a

Regiunea Denumirea manifestării Organizatori
desfăşurare manifestării
W. A. Mozart
Promovarea unei zile de
Ziua Internațională a Femeii CJCPCT Vaslui 1-8 martie
importanţă internaţională
Prezentare de moda,
5 martie
„Harţapelele‖ CJCPCT Vaslui prelucrare si înnoire a unor
2004
motive de arta populara
Tineri interpreţi talentaţi din
judeţul Vaslui, solişti vocali şi
Festivalul național „Cântec drag
CJCPCT Vaslui aprilie instrumentişti categoria 11-15
din plai străbun‖
ani şi 16- 35 ani, Casa de
cultură‖ C. Tănase‖
În fiecare
an, cu două Stimularea meşterilor populari
Oua încondeiate. Icoane.
CJCPCT Vaslui săptămâni care păstrează şi practică
Expoziție. Atelier
înainte de meşteşuguri tradiţionale
Paşti
Ziua Europei CJCPCT Vaslui 9 mai Atelier-concurs de pictură
Spectacol cu participarea
copiilor din judeţ şi din ţară.
Laureaţi ai festivalurilor
Ziua Copilului CJCPCT Vaslui 1 iunie
naţionale şi internaţionale,
reînvierea jocurilor de copii de
altădată; atelier de ceramică
Popularizarea legendelor şi
episoadelor istorice despre
Comemorare Stefan cel Mare CJCPCT Vaslui iulie Ştefan cel Mare şi
cunoaşterea personalităţii
marelui voievod
Crearea unui climat
concurenţial menit să
Festivalul Fanfarelor CJCPCT Vaslui anual
stimuleze evoluţia formaţiilor
de fanfară
în primul
Târg cu expoziţie şi vânzare a
week-end
Târgul meșterilor populari CJCPCT Vaslui produselor realizate de
din luna
meşterii populari - ateliere
septembrie
Concurs de carte umoristică,
de caricatură, spectacole de
Festivalul Umorului „C. Tănase‖ CJCPCT Vaslui bienal
teatru, concurs al unor trupe
de umor
Festival concurs cu interpreţi
Festivalul „Fluieraș vasluian‖ CJCPCT Vaslui noiembrie şi formaţii de suflători din
judeţul Vaslui
In fiecare Spectacol cu participarea unor
Spectacol dedicat Zilei Naționale CJCPCT Vaslui an, 1 interpreţi şi ansambluri de
decembrie muzică populară
Spectacol, parada formaţiilor,
Festivalul „Datini si Obiceiuri de
CJCPCT Vaslui decembrie costumelor şi măştilor
iarna‖
populare

03 : ANALIZA CONCURENŢEI
CAPITOLUL 3
3. ANALIZA CONCURENŢEI
Pe segmentul turiştilor care practică turism cultural educaţional şi ştiinţific, Regiunea Nord Est se
remarcă printr-o ofertă bogată şi foarte valoroasă.
Principalele atracţii culturale istorice sau religioase, se bucură de o notorietate deosebită şi au

beneficiat de promovare atât la nivel naţional cât şi internaţional sunt localizate în judeţele Iaşi, Neamţ
şi Suceava şi Botoşani. Acestea sunt (Ghidul Turistic al României - Publirom) prezentate succint în
continuare:
Judeţul Neamţ
 Vestigii istorice
o Cetatea Neamţului - Tg. Neamţ;
o Ruinele Curţii Domneşti - Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491;
o Vestigiile Cetăţii Dacice-Bâtca Doamnei, (lângă Piatra Neamţ), cu ziduri masive (cca.
3m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
 Edificii religioase
o Mănăstirea Neamţului - Vânători Neamţ, (la 16 km de Tg. Neamţ), unul dintre cele
mai valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură
şi artă al Moldovei medievale;
o Mănăstirea-Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al
cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care construieşte
turnul în 1498;
o Mănăstirea Agapia - Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642-1647 din
iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu);
o Mănăstirea-Secu, (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor
Ureche, în 1602;
o Biserica "Sf. Ion"- Piatra Neamţ, (1497-1498), una dintre puţinele din timpul lui Ştefan
cel Mare, care se păstrează în forma originală;
o Biserica Episcopiei-Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de
fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI;
o Mănăstirea-Pângăraţi, (la 15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel
Mare şi reconstruita de Al. Lăpuşneanu în 1560;
 Edificii culturale
o Casa memorială "Ion Creangă" - Humuleşti, (la 2 km de Tg. Neamţ);
o Casa memorială "Calistrat Hogaş"- Piatra Neamţ;
o Casa memorială "Mihail Sadoveanu"- Vânători - Neamţ, lângă Mănăstirea Neamţului,
unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice;
o Muzeul memorial "Al. Vlahuţă"-(1859-1919), lângă Mănăstirea Agapia;
o Complexul muzeal Judeţean - Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor
posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum " Hora de la Frumuşica",
"Sborul Zeiţelor" şi " Gânditorul de la Târpeşti".

Judeţul Suceava
o Cetatea de scaun-Suceava, situată în partea de răsărit a oraşului, pe un platou înalt,
având o poziţie dominantă;
o Hanul Domnesc-Suceava, una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova,
construită pe la începutul sec. XVII. Astăzi găzduieşte Muzeul de artă populară a
Bucovinei;
o Mănăstirea Voroneţ - (la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumită
şi "Capela Sixtină a Estului";
o Mănăstirea Moldoviţa - (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a
lui Petru Rareş din 1532, cu pictură murală din 1537;
o Mănăstirea Humor - (la 41 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), construită
în 1530 de marele logofăt Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rareş;
o Mănăstirea Suceviţa - (la 52 km de Suceava si la 6 km de Gura Humorului), ridicată
între 1582-1584 de fraţii Gheorghe şi Ieremia Movilă, încheie seria marilor realizări
arhitectonice cu picturi exterioare construite in sec. XVI;
o Mănăstirea Putna - ridicată între 1466-1469, într-o perioadă de glorie şi linişte, este
prima ctitorie fortificată a lui Ştefan cel Mare, destinată a fi necropolă a familiei
domnitorului şi a urmaşilor săi, până la Petru Rareş. În incinta mănăstirii se află
mormântul lui Ştefan cel Mare;
o Muzeul lemnului - Câmpulung Moldovenesc, înfiinţat în 1936, deţine peste 15.000 de
exponate din lemn, artistic executate, care ne întorc în universul vechilor ocupaţii ale
locuitorilor din zonă;
o Muzeul Naţional al Bucovinei - Suceava, cu arheologie, istorie, artă, etnografie,
ştiinţele naturii;
o Casa memorială "Ciprian Porumbescu"- C. Porumbescu (la 25 km de Suceava, pe
DN 17), în amintirea marelui muzician, autor al primei operete româneşti;
o Casa memorială "Nicolae Labiş"- Mălini (la 10 km de Fălticeni).
Judeţul Iaşi
o Vestigiile Curţii Domneşti - Iaşi (lângă Palatul Culturii), cea mai veche construcţie de
acest fel din Moldova, existentă încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1431);
o Ruinele Curţii Domneşti - Hârlău (sec. XV), ridicată de Petru Muşat si reconstruită de
Ştefan cel Mare;
o Ruinele Curţii Domneşti - Cotnari, a slujit ca reşedinţă temporară unor domnitori din
sec. XV, printre care şi Ştefan cel Mare;
o Vestigiile unei aşezări din neolitic - Cucuteni (sec. III-II î.Hr.);
o Palatul Culturii - impunătoare clădire construită în stil neogotic flamboyant între 1906-
1925, după planurile arhitectului I. D. Berindei; adăposteşte Biblioteca "Gheorghe
Asachi" şi patru muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Etnografie al
Moldovei, Muzeul de Artă şi Muzeul Politehnic;
o Palatul domnitorului Al. I. Cuza - Ruginoasa (la 10 km de Paşcani şi la 62 km de Iaşi),
palat somptuos, conceput în stil neogotic (1811), reşedinţa de vară a domnitorului
Alexandru Ioan Cuza. Adăposteşte astăzi un interesant muzeu.
o Biserica "Trei Ierarhi"- Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu între 1637-1642. Este
caracterizată prin bogăţia şi frumuseţea decoraţiei, zidurile sale fiind veritabile
broderii în piatră. Însemnat centru cultural al Moldovei din sec. XVII, adăposteşte
astăzi osemintele lui Dimitrie Cantemir şi ale lui Al. I. Cuza (aduse de la Ruginoasa);

o Mănăstirea Golia - Iaşi, ridicată între 1650-1660 de Vasile Lupu; faţada decorată în
stilul Renaşterii târzii, ceea ce îi dă o notă aparte în arhitectura moldovenească a
sec. XVII. Turnul Goliei (30 m înălţime) oferă o largă panoramă asupra oraşului si
împrejurimilor. La intrare este amenajat un mic Muzeu "Creangă" (marele prozator
Ion Creangă a fost diacon al bisericii);
o Mănăstirea Cetăţuia - Iaşi, ctitorie a domnitorului Gheorghe Duca (1669-1672),
alcătuieşte un complex arhitectonic original şi interesant (case domneşti fortificate,
chilii, biserica, sala gotică ce adăposteşte un muzeu de artă feudală);
o Mănăstirea Galata - Iaşi, "mama bisericilor moldoveneşti", înălţată între 1579-1584 de
domnitorul Petre Şchiopul;
o Catedrala Mitropolitană - Iaşi, o clădire monumentală construită între 1840-1880 în
stil baroc şi neoclasic. Pictura existentă în interior a fost executată de Gh. Tătărescu.
Este cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România.
o Universitatea Al. I. Cuza - Iaşi, înfiinţată în 1860 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Actuala clădire a fost ridicată între 1893-1897 după planurile arhitectului Louis le
Blanc. În interior se remarcă Aula Monumentală şi "Sala paşilor pierduţi", decorată cu
fresce aparţinând artistului contemporan Sabin Bălaşa;
o Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" - Iaşi, clădire elegantă, printre cele mai frumoase
din România, construită între 1894-1896, în stil baroc;
o Casa Dosoftei - Iaşi, a adăpostit la sfârşitul sec. XVII tiparniţa Mitropolitului Dosoftei,
care a tipărit primele cărţi din Moldova;
o Casa Vasile Pogor - Iaşi, construită în stil autentic românesc între 1855-1858, aici
funcţionând renumitul cenaclu "Junimea";
o Biblioteca Centrală "Mihai Eminescu"- Iaşi, a avut printre directori pe genialul Mihai
Eminescu şi pe istoricul B. P. Haşdeu;
o Conacul Cantacuzino - Cepelnita (sec. XVIII-XIX), important exemplar de arhitectură
neoclasică din Moldova, frumos decorat;
o Muzeul Unirii - Iaşi, găzduit într-un frumos palat construit în 1806 în stil empire. În
acest palat a locuit (1859-1862) domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În muzeu se
găsesc numeroase obiecte personale ale domnitorului precum şi diverse documente
privind unitatea de neam, limbă şi teritoriu a românilor;
o Muzeul etnografic al Moldovei - Iaşi, înfăţişează ocupaţiile, obiceiurile, portul popular
din Moldova, şi expune instalaţii tehnice ţărăneşti, ţesături, ceramică, covoare
moldoveneşti, port popular;
o "Bojdeuca" lui Creangă - Iaşi, Dealul Ţicăului, unde a locuit, în ultima parte a vieţii,
autorul nemuritoarelor "Amintiri din copilărie". Casa însăşi, precum şi documentele,
sunt mărturii ale vieţii sale generoase şi ale prieteniei cu Mihai Eminescu;
o Casa memorială "Vasile Alecsandri" - Mirceşti. În aceasta casă "Bardul de la Mirceşti"
a trăit în 1867 şi a scris o bună parte din opera sa literară;
o Grădina Botanică - Iaşi, o mare grădină (printre cele mai vechi din ţară);
o Complexul muzeistic "Mihai Eminescu" - Iaşi, (în Parcul Copou);
o Casa muzeu "Mihail Kogălniceanu" - Iaşi;
o Casa memorială "Mihail Sadoveanu" - Iaşi, unde a locuit şi a creat marele prozator
român;
o Casa memorială "George Topârceanu" - Iaşi;
o Casa memorială "Mihai Codreanu" - Iaşi, (în Vila Sonet);
o Muzeul de Istorie al Moldovei - Iaşi, prezintă evoluţia culturii materiale şi spirituale pe
teritoriul Moldovei.

Judeţul Botoşani se remarcă prin următoarele obiective culturale:
 Casa memorială "Mihai Eminescu" Ipoteşti, (la 8 km de Botoşani), casa în care s-a născut
luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu (1850-1889);
 Casa memorială "George Enescu" - George Enescu, casa natală a marelui compozitor, dirijor,
pianist şi violonist George Enescu (1881-1955);
 Casa memorială "Nicolae Iorga" - Botoşani, organizată în una din casele copilăriei marelui savant,
în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga;
 Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Botoşani;
 Muzeul Răscoalei din 1907 - Flămânzi, consacrat acestui eveniment marcant din 1907;
 Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie, Secţia Etnografie, Secţia de Artă) - Botoşani,
monument istoric, a cărui clădire datează din 1913, având destinaţia iniţială de prefectură a
judeţului Botoşani;
 Teatrul de Păpuşi "Vasilache" - Botoşani, trupa de actori păpuşari botoşăneni, extrem de apreciată
atât în ţară cât şi în străinătate (laureată a Festivalului Internaţional de Teatru de Păpuşi de la
Silistra-Bulgaria, în luna iunie-2001);
 Centrul Vechi - Botoşani, este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic,
care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din sec. XVII-XVIII.
Deşi concurenţa pentru zona cultural istorică Bârlad este foarte puternică, aceasta îşi poate găsi
locul în cadrul regiunii Moldovei şi Bucovinei ca punct de tranzit pentru turiştii care vor să
viziteze celelalte atracţii. Prin restaurarea patrimoniului cultural şi istoric al Bârladului, acesta
poate fi inclus în traseele turiştilor care vizitează regiunea Moldovei. Acest lucru este favorizat
atât de valoarea culturală şi istorică a atracţiilor din zona Bârlad cât şi de poziţia municipiului –
„poartă de intrare” către celelalte judeţe din regiune.
Raionul Drochia
În raionul Drochia funcţionează: muzee, colective artistice, formaţii care deţin titlul de formaţie – model,
biblioteci publice.
o Aşezare Petreni reprezentativă pentru cultura Cucuteni-Tripolie (cultură eneolitică din
sud-estul Europei remarcabilă prin performanţele artistice, în special în domeniul
ceramicii pictate)
o Catedrala Adormirea Maicii Domnului – Drochia, construită după modelul slav, cu
meşteri ucraineni din Viniţa. Interiorul este pur românesc, mobilierul şi iconostasul
sunt făcute la comandă la Mănăstirea Plombiţa din Bucureşti. Fresca e realizată de
Petru Achinţenie. Fiul său Ionuţ Laurenţiu Achinţenie a lucrat la catapeteasmă. În
aprilie 1988 a avut loc sfinţirea locului şi, în mai puţin de patru ani, au fost înălţaţi
pereţii catedralei.
o Mănăstirea Nicoreni (cu hramul Sfântul Mare Prooroc Ilie) – Nicoreni, este o
mănăstire de călugări ce a fost întemeiată în 1992 de parohul bisericii din satul
Nicoreni (actualul stareţ), într-o tabără de copii construită în anul 1975 şi închisă în
anul 1991. Complexul, alcătuit din două corpuri de case şi o clădire. În anul 1994, în
cantina fostei tabere se sfinţeşte biserica cu hramul în cinstea icoanei Maicii
Domnului "Portăriţa". Chiliile se află în pavilioanele ce au aparţinut taberei.
Construcţia bisericii de vară, cu hramul Sfântul Prooroc Ilie a fost începută în anul
1993. Mănăstirea dispune de o bibliotecă impunătoare alcătuită din literatură
bisericească, în special acatiste, canoane şi cărţi de slujbă - toate în limba rusă.

o Liceul Bogdan Petriceicu Haşdeu, prima instituţie de acest gen în raionul Drochia
creată în vara anului 1991
o Bustul lui Ştefan cel Mare din faţa Clădirii Consiliului Raional Drochia
o Monumentul lui Mihai Eminescu, situat în centrul oraşului Drochia
o Monumentul „Eroilor căzuţi pentru apărarea Patriei”
o Muzeul-Casă memorială „N. Gribov”, din satul Gribova
Raionul Donduşeni
În raionul Donduşeni funcţionează: un muzeu, colective artistice, formaţii, care deţin titlul de formaţie –
model, biblioteci publice, case şi cămine de cultură
o Vatra unui sat părăsit din sec. II-IV e.n, satul Baraboi în locul numit Pogor
o Biserica „Naşterea Maicii Domnlui” din satul Baraboi a fost zidită din piatră în anul
1873
o Biserica „Sf. Nicolae” sfinţită în data de 19 decembrie 1938
o Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” este o construcţie din 1793 din lemn şi este localizată
în satul Sudarca. Lăcaşul face parte din categoria monumentelor de tipul casei
ţărăneşti cu turnul clopotniţă alipit în partea de sud. Atât pronaosul, cât şi absida
altarului, au în plan o formă pentagonală. Ele comunică prin intermediul naosului de
formă pătrată. Deasupra naosului se înalţă cupola octogonală. Pronaosul şi altarul au
plafonul orizontal. Clopotniţa este încununată cu acoperiş piramidal.
Raionul Floreşti
În raionul Floreşti funcţionează: case de cultură şi cămine culturale cu colective artistice „Model‖,
biblioteci publice, muzee.
o Aşezările din apropierea satului Frumuşica reprezentative pentru perioada mezolitică
(vârsta medie a pietrei — mileniile VIII-V î. de Hr.)
o Aşezările din apropierea satului Frumuşica reprezentative pentru cultura Cucuteni-
Tripolie (cultură eneolitică din sud-estul Europei remarcabilă prin performanţele
artistice, în special în domeniul ceramicii pictate)
o Aşezări tripoliene de la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., lângă satul Varvareuca, pe
malul drept al Răutului – au fost descoperite cuptoare, râşniţe, ceramica modelată şi
pictată, vase bi-conice, statuete antropomorfe şi zoomorfe
o Plăcile memoriale pentru luptătorii din Afganistan
o Mănăstirea Japca, unitate ecumenică de vară cu hramul "Înălţarea Domnului"
reprezintă o clădire de piatră construită în anul 1825 (conform altor date 1829) de
boierul Constantin Andronic. Protejată de Patriarhia Rusiei, mănăstirea de maici de la
Japca nu a fost închisă în anii '60, fiind singura mănăstire rămasă în funcţiune în
Moldova sovietică
o Biserica „Sf. Arhanghel Mihail”, este o biserică de iarnă ce datează din 1849
o Troiţa din piatră (Răstignirea), Sănătăuca. "Răstignirea" din cimitirul satului
Sănătăuca prezintă o variantă prescurtată a tradiţionalelor "Răstigniri" basarabene.
Aici lipsesc imaginile "Celui Vechi de Zile", a porumbelului (Sf. Duh), a craniului lui

Adam. Heruvimii sunt extrem de stilizaţi. Tot atât de stilizate, dar de o expresivitate
cu mult mai mare, sunt imaginile celor două Marii, ce flanchează crucea Răstignirii.
Toate trăsăturile feţelor personajelor sunt realizate într-o manieră naivă, uneori chiar
grotescă, ceea ce aminteşte de vechea artă romanică occidentală
o Troiţa din piatră (Răstignirea), Ciutuleşti. "Răstignirea" din satul Ciutuleşti este
realizată în tehnica reliefului aplatizat, fiind săpată în piatră de calcar. Hristos este
sculptat într-o manieră naivă, cu nasul extrem de lung, cu capul aplecat în partea
dreaptă şi cu mâinile şi picioarele străpunse de cuie. Deasupra capul lui Hristos este
prezentat porumbelul (ce simbolizează Sf. Duh) înălţându-se spre cer. La picioarele
lui Hristos se află craniul lui Adam şi două oase încrucişate. Mai jos sunt
inscripţionate anul 1903 şi numele ctitorilor: Nicolai, Leonti şi Catinca. Sub aceste
nume este executată în tehnica reliefului "en creux" figura Maicii Domnului, cu mâinile
împreunate pe piept în dreapta şi în stânga barei orizontale a crucii, în dreptul
mâinilor lui Hristos, sunt prezentaţi doi heruvimi.
o Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a satului Hîrtop, din punct vedere planimetric
este compartimentată în două volume mari: volumul clopotniţei cu trei caturi,
acoperiş piramidal şi cupolă mică în formă de bulb pe de o parte şi volumul aproape
cubic al spaţiului naosului, acoperit de un acoperiş în patru ape, deasupra căruia se
înalţă o mică cupolă oarbă în formă de bulb, pe tambur octogonal în plan. Arcadele
ferestrelor bisericii sunt semicirculare. Stilul edificiului este eclectic. Pilaştrii sunt
vopsiţi în culoare albă ce contrastează cu restul decorului zidurilor locaşului, vopsiţi în
tonalităţi mai întunecate.
o Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Sănătăuca din punct de vedere
planimetric este compartimentată în două volume mari: volumul cubic al naosului
încununat de un acoperiş în patru ape, deasupra căruia se înalţă tamburul octogonal
al turlei şi volumul impunător al clopotniţei cu trei caturi, încununată de un acoperiş
piramidal şi de o mică cupolă în formă de bulb. Marginile pereţilor bisericii sunt
reliefate de pilaştri vopsiţi într-o culoare mai întunecată decât restul pereţilor.
o Casa Memorială „Constantin Stere“ din satul Ciripcău a fost deschisă cu ocazia
aniversării a 140 de ani de la naşterea filosofului, publicistului şi profesorului
Constantin Stere (1865-1936), cunoscut luptător pentru cauza românilor din
Basarabia, conducător al publicaţiilor „Viaţa Românească― (Iaşi), alături de Paul
Bujor, Garabet Ibrăileanu, Mihai Ralea şi George Călinescu, şi „Basarabia―
(Chişinău). Casa natală devenită muzeu e străjuită de bustul în piatră al filosofului şi
de un interesant ansamblu „In memoriam―, în care, pe fragmente circulare din trunchi
de copac, sunt trecute numele membrilor familiei, conform Vladinei Munte.

04:ANALIZA SECTORULUI TURISTIC
CAPITOLUL 4
4. ANALIZA CURENTĂ A PIEŢEI
4.1. Analiza sectorului turistic din România

4.1.1. Analiza ofertei turistice - structuri de primire turistică şi facilităţi turistice
Structuri de primire turistică
În perioada 2004-2008 numărul de structuri de primire turistică din România a crescut cu 24% de la
3.900 unităţi existente în 2004 la 4.840 unităţi în anul 2008. Creşterea maximă înregistrată a fost în
cazul structurilor de primire de tip hoteluri de tineri care în 2008 sunt de 3,5 ori mai multe ca în anul
2004, fiind urmate de pensiunile turistice rurale cu o creştere 3,1 ori.
În anul 2008 structurile de primire turistică din categoria pensiunilor turistice rurale deţineau o pondere
de 27,9%, fiind urmate de structurile de primire turistică din total de tip hotel (22,8%) şi de pensiunile
turistice urbane (16,2%).
Numărul de unităţi de primire turistică din România, în perioada 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
Total 3900 4226 4710 4694 4840
Hoteluri 927 989 1059 1075 1104
Hoteluri pentru tineret 10 25 34 35 35
Hosteluri 21 33 41 44 46
Hoteluri apartament 1 4 7 6 7
Moteluri 149 161 154 150 153
Hanuri 15 11 9 6 5
Vile turistice 691 716 742 708 718
Cabane turistice 132 113 111 104 110
Cabane de vânătoare : : 4 4 6
Cabane de pescuit : : 1 : :
Bungalouri 279 305 298 266 264
Sate de vacanta 2 3 2 3 3
Campinguri 72 72 68 62 59
Popasuri turistice 25 29 31 30 31
Căsuţe turistice 53 52 53 49 50
Tabere de elevi şi preşcolari 157 151 128 115 111
Pensiuni turistice urbane 461 597 702 736 783
Pensiuni turistice rurale 431 956 1259 1292 1348
Pensiuni agroturistice 461 : : : :
Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime 13 9 7 9 7
Alte unităţi de cazare colective nespecificate 1 : : : :
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Capacitatea de cazare turistică existentă
Capacitatea de cazare existentă în unităţile de primire turistică din România a crescut 6,6% (cu 18.269
locuri) în perioada 2004-2008. În anul 2008 nu mai puţin de 59,6% din capacitatea de cazare existentă
era înregistrată în unităţile de tip hoteluri care însumau un număr de 175.416 locuri. Pensiunile turistice
rurale deţineau 5,7% din totalul numărului de locuri de cazare.
Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de cazare turistică în România

- număr locuri -
2004 2005 2006 2007 2008
Total 275.941 283.194 287.158 283.701 294.210
Hoteluri 160.358 163.984 167.633 168.736 175.416
Hoteluri pentru tineret 486 1.487 2.282 2.059 1.940
Hosteluri 694 987 1.240 1.463 1.672
Hoteluri apartament 12 118 138 121 157
Moteluri 5.992 6.186 5.725 5.614 5.939
Hanuri 385 292 278 186 136
Vile turistice 16.107 15.157 16.005 15.333 15.826
Cabane turistice 6.215 5.961 5.803 5.517 5.139
Cabane de pescuit : : 15 : :
Bungalouri 4.854 4.963 4.698 4.461 4.119
Sate de vacanta 56 266 110 160 180
Campinguri 26.894 26.568 26.962 25.006 26.838
Popasuri turistice 1.226 1.485 1.114 1.152 1.211
Căsuţe turistice 4.365 4.227 4.273 4.120 4.223
Tabere de elevi şi preşcolari 30.198 28.916 23.227 20.320 19.426
Pensiuni turistice urbane 8.100 10.910 12.546 13.429 14.538
Pensiuni turistice rurale 5.351 11.151 14.551 15.448 16.906
Pensiuni agroturistice 4.054 : : : :
Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime 594 536 501 519 476
Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă în România a înregistrat atât evoluţii pozitive, cât şi
negative în perioada 2004-2008. Astfel capacitatea de cazare turistică a crescut cel mai mult în 2008
comparativ cu 2007 (+3,7%) şi a scăzut în 2007/2006 cu 1,2%.
Evoluţia capacităţii de cazare totală existentă în România

-modificare procentuală faţă de anul precedent -
120%
102,6%
103,7%
100%
101,4% 98,8%
80%
60%
40%
20%
0%
2005 2006 2007 2008

Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică
În anul 2008 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a fost de 35,0% fiind mai mic cu 2,77%
faţă de anul 2007 şi cu 2,0% mai mare decât în anul 2004.
Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune în România, în perioada 2000-2008
Evoluţiaindicelui deutilizarenetă a capacităţii în funcţiune (%) în România,
înperioada 2000-2008
37,0
36,0
36,0
35,0
35,0
34,3
34,0
33,0 33,4 33,6
32,0
31,0
30,0
2004 2005 2006 2007 2008
Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică din România, în perioada 2004-2008 (%)
2004 2005 2006 2007 2008
Total 34,3 33,4 33,6 36,0 35,0
Hoteluri 41,6 41,1 41,0 43,2 41,1
Hoteluri pentru tineret 29,7 27,4 27,1 31,6 30,7
Hosteluri 30,7 21,2 19,5 24,2 24,2
Hoteluri apartament 56,1 27,6 26,1 32,3 29,3
Moteluri 23,9 22,1 22,4 25,3 25,6
Hanuri 13,4 13,1 19,6 24,0 26,7
Vile turistice 26,9 26,1 25,2 27,1 29,2
Cabane turistice 9,0 8,9 10,2 12,3 14,4
Cabane de vânătoare : : 5,5 12,7 10,5
Bungalouri 24,8 23,1 22,5 22,2 26,3
Sate de vacanţă 20,9 16,7 18,6 16,4 19,7
Campinguri 12,7 10,4 15,4 20,3 21,6
Popasuri turistice 15,7 21,6 20,9 20,7 18,8
Căsuţe turistice 15,6 16,5 15,1 16,5 24,2
Tabere de elevi şi preşcolari 19,5 14,8 17,0 19,2 21,3
Pensiuni turistice urbane 19,9 18,9 19,6 22,3 21,9
Pensiuni turistice rurale 15,7 14,5 14,4 16,3 18,4
Pensiuni agroturistice 14,2 : : : :
Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime 77,0 62,9 56,5 69,1 64,1

În 2008 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare total a fost de 35,0% situându-se în
inferioritatea structurilor „spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime‖ (64,1%) şi „hoteluri‖
(41,1%).
Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică din România în 2008 pe categorii de structuri
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică
în anul 2008 în România
Reprezentareagraficădoar astructurilor ceau
înregistrat unindicedeutilizaredeminimum 25%
100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
64,1%
41,1%
35,0%
30,7% 29,3% 29,2% 26,7% 26,3% 25,6%
Total Spaţii decazare Hoteluri Hoteluri pentru Hoteluri Vileturistice Hanuri Bungalouri Moteluri
depenavele tineret apartament
fluvialeşi
maritime
4.1.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic românesc
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică
Numărul total al turiştilor sosiţi în România a fost de 5.638.517 în 2004 şi de 7.125.307 turişti în 2008
(+26,4%), iar datele statistice înregistrate în perioada 2004-2008 evidenţiază un trend ascendent al
turiştilor sosiţi în structurile de primire din România turistică.
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică pe categorii în România, în perioada 2004-2008
- număr turişti sosiţi -
2004 2005 2006 2007 2008
Total 5.638.517 5.805.096 6.216.028 6.971.925 7.125.307
Hoteluri 4.339.458 4.477.936 4.725.448 5.212.170 5.245.292
Hoteluri pentru tineret 18.620 33.800 52.547 61.388 66.421
Hosteluri 42.344 35.596 37.519 50.233 59.107
Hoteluri apartament 1.433 3.488 3.923 5.269 5.696
Moteluri 243.682 238.794 255.370 295.644 272.485
Hanuri 4.113 4.084 5.502 5.456 1.877
Vile turistice 182.876 202.483 231.311 250.059 261.792
Bungalouri 19.187 29.763 18.860 23.421 22.810
Sate de vacanţă 785 4.292 3.415 4.300 3.815
Campinguri 107.022 70.155 85.778 93.852 113.104
Tabere de elevi şi preşcolari 185.866 128.445 118.095 106.103 98.004

2004 2005 2006 2007 2008

Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime 8.103 8.161 7.293 8.739 9.676
În anul 2008, numărul turiştilor sosiţi în unităţile turistice de tip hoteluri 73,6% din numărul total al
turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din România. Urmează turiştii sosiţi în structurile de tip
pensiuni turistice urbane (6,7%) şi rurale (5,0%).
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică pe tipuri de turişti
În anul 2008 numărul turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică din România a crescut
comparativ cu anul 2004 cu 7,8%, iar cel al turiştilor români cu 32,3%.
În perioada de referinţă 2004-2008 se observă că în perioada comparativă 2007/2006 a avut loc cea
mai mare creştere procentuală de +12,2% a turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică din
România.
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică din România pe tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
Total 5.638.517 5.805.096 6.216.028 6.971.925 7.125.307
Turişti străini 1.359.494 1.429.911 1.379.832 1.550.957 1.465.891
Turişti români 4.279.023 4.375.185 4.836.196 5.420.968 5.659.416
- ritm de creştere / descreştere -
Total - 103,0% 107,1% 112,2% 102,2%
Turişti străini - 105,2% 96,5% 112,4% 94,5%
Turişti români - 102,2% 110,5% 112,1% 104,4%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică din România pe tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
Sosiri aleturiştilor în unităţilede primireturistică din Româniapetipuri de turişti, în
perioada2004-2008
8.000.000
6.971.925
7.000.000 7.125.307
6.216.028
5.638.517 5.805.096
6.000.000
5.659.416
5.000.000 4.375.185 5.420.968
4.279.023
4.836.196
4.000.000
3.000.000
2.000.000 1.359.494 1.429.911 1.465.891
1.000.000 1.379.832 1.550.957
0
2004 2005 2006 2007 2008
Total Turişti străini Turişti români

Înnoptări în structurile de primire turistică
Numărul total al înnoptărilor turiştilor sosiţi în unităţile de primire turistică România a fost 18.500.881 în
2004 şi de 20.725.981 turişti în 2008 (+12,0%), iar datele statistice înregistrate în perioada 2004-2008
evidenţiază un trend ascendent al numărului de înnoptările al turiştilor sosiţi în structurile de primire
turistică din România.
Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică pe categorii în România, în perioada 2004-2008
- număr înnoptări -
2004 2005 2006 2007 2008
Total 18.500.881 18.372.988 18.991.695 20.593.349 20.725.981
Hoteluri 15.150.355 15.221.965 15.472.904 16.603.404 16.394.394
Hoteluri pentru tineret 39.834 78.144 135.298 179.248 161.958
Hosteluri 57.751 54.811 62.599 92.877 117.116
Hoteluri apartament 2.715 9.320 12.654 15.119 16.937
Moteluri 380.099 364.405 378.590 447.579 455.867
Hanuri 6.048 6.585 8.061 8.751 5.133
Vile turistice 620.874 632.965 687.120 709.604 769.408
Cabane de vânătoare : : 757 2.393 1.208
Bungalouri 79.001 71.255 67.385 62.055 76.397
Sate de vacanta 2.936 8.154 7.205 7.805 9.210
Campinguri 253.757 185.771 223.717 224.495 282.862
Tabere de elevi si preşcolari 857.692 533.100 507.805 437.284 410.871
Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi
63.546 53.872 41.007 52.444 58.922
maritime
În perioada 2004-2008 numărul înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică din
România a urmat un trend oscilant şi se remarcă o creştere maximă a numărului de înnoptări în
2007/2006 echivalentă cu 10,6% şi o scădere maximă de 6,4% în 2006/2005.
Înnoptări ale turiştilor în unităţile de primire turistică din România pe tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
Total 18.500.881 18.372.988 18.991.695 20.593.349 20.725.981
Turişti români 15.167.545 14.908.854 15.749.590 17.006.910 17.366.737
Turişti străini 3.333.336 3.464.134 3.242.105 3.586.439 3.359.244
Total - 99,3% 103,4% 108,4% 100,6%
Turişti români - 98,3% 105,6% 108,0% 102,1%
Turişti străini - 103,9% 93,6% 110,6% 93,7%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică pe categorii în România, în perioada 2004-2008
Evoluţianumărului de înnoptări ale turiştilor în unităţile de primireturisticădin România
tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
25.000.000
20.593.349
20.000.000 18.500.881 18.372.988 18.991.695 20.725.981
17.366.737
15.167.545 14.908.854
15.000.000 17.006.910
15.749.590
10.000.000
5.000.000
3.359.244
3.333.336 3.464.134 3.242.105 3.586.439
0
2004 2005 2006 2007 2008
Total Turişti români Turişti străini
Principali indicatori privind cererea turistică din România, în perioada 2004-2008
Durata medie a şederii pe total structuri de cazare din România a înregistrat un trend descendent în
perioada 2004-2008; astfel, durata medie de şedere a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2004
(3,3 zile), iar cea mai mică în anul 2008 (2,9 zile).
Principali indicatori privind cererea turistică în România, în perioada 2004-2008

- număr înnoptări, număr sosiri, număr zile -
2004 2005 2006 2007 2008
Înnoptări 18.500.881 18.372.988 18.991.695 20.593.349 20.725.981
Sosiri 5.638.517 5.805.096 6.216.028 6.971.925 7.125.307
Durata medie de şedere (zile) 3,3 3,2 3,1 3,0 2,9
Înnoptări - 99,3% 103,4% 108,4% 100,6%
Sosiri - 103,0% 107,1% 112,2% 102,2%
Durata medie de şedere (zile) - 96,5% 96,5% 96,7% 98,5%

Evoluţia duratei medii de şedere a turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din România, în perioada 2004-2008
Evoluţiaduratei medii de şederea turiştilor sosiţi în structurilede primireturisticădin

România, în perioada2004-2008
3,5
3,3
3,2
3,1
3,0
3,0
2,9
2,5
2,0
1,5
2004 2005 2006 2007 2008
Durata medie de şedere (zile)
În anul 2008, durata medie de şedere în unităţile de primire turistică a fost de 2,9 zile fiind în scădere
cu 3,3% faţă de anul precedent şi cu 12,1% faţă de anul de referinţă 2004.
4.2. Analiza sectorului turistic din Republica Moldova

În republica Moldova în perioada 2004-2008 numărul structurilor de primire turistică colective a

înregistrat o creştere efectivă de 45 unităţi, ceea ce în puncte procentuale reprezintă 24,5%. Analizând
evoluţia unităţilor colective de primire turistică pe categorii remarcăm că pensiunile turistice şi
agroturistice s-au multiplicat de 2,2 ori, de la 5 unităţi câte erau înregistrate în anul 2004 la 11 în 2008.
În perioada de referinţă numărul de cămine pentru vizitatori a scăzut cu 45,5%, iar cel al hotelurilor de
tip apartament cu 33,3%.
În anul 2008 structura cu reprezentarea cea mai mare în totalul structurilor de primire turistică au fost
taberele de vacanţă pentru copii care deţineau 35,8%, fiind urmate de sate de vacanţă şi alte structuri
de odihnă 27,1%. În anul 2008 hotelurile de tip apartament au deţinut doar 1,7%.
Numărul structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare, la 31 decembrie

2004 2005 2006 2007 2008
Total 184 191 211 222 229
Hoteluri de tip apartament 6 8 5 5 4
Pensiuni turistice şi agroturistice 5 7 12 13 11
Cămine pentru vizitatori 11 10 9 7 6
Structuri de întremare 7 7 6 7 6
Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă 55 57 60 60 62
Tabere de vacanţă pentru copii 53 56 69 77 82
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Capacitatea de cazare existentă în unităţile de primire turistică din Republica Moldova a crescut 18,6%
(cu 4.438 locuri) în perioada 2004-2008. În anul 2008 nu mai puţin de 60,2% din capacitatea de cazare
existentă era înregistrată în unităţile din categoria taberelor de vacanţă pentru copii care însumau un
număr de 17.022 locuri. Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă deţineau 17,3% din totalul numărului
de locuri de cazare.
Capacitatea existentă a structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare, la 31 decembrie

- număr locuri -
2004 2005 2006 2007 2008
Total 23.827 23.992 27.269 27.608 28.265
Hoteluri de tip apartament 186 208 109 103 102
Pensiuni turistice şi agroturistice 88 210 493 757 704
Cămine pentru vizitatori 939 732 645 629 606
Structuri de întremare 1.780 1.898 1.959 1.979 1.938
Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă 4.851 4.833 6.009 5.013 4.890
Tabere de vacanţă pentru copii 12.346 12.680 14.782 16.345 17.022
Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă în Republica Moldova a înregistrat o evoluţie pozitivă în
perioada 2004-2008, fiind caracterizată de o creştere continuă a numărului de locuri din structurile de
primire turistică. Capacitatea de cazare turistică a crescut cel mai mult în 2006 comparativ cu 2005
(+13,7%).
Evoluţia capacităţii de cazare totală existentă în Republica

Moldova
120%
100,7% 113,7%
100% 102,4%
101,2%
80%
60%
40%
20%
0%
2005 2006 2007 2008

În perioada 2004-2008 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a urmat un trend ascendent la
nivelul Republicii Moldova crescând cu 23,2% de la 37,9 cât a fost în anul 2004 la 46,7% în anul 2008.
Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune în Republica Moldova, în perioada 2000-2008
Evoluţiaindicelui deutilizarenetă a capacităţii în funcţiune (%) în Republica
Moldova, în perioada 2000-2008
49,0
46,7
47,0
45,0
44,5 44,3
43,0
43,0
41,0
39,0
37,9
37,0
35,0
2004 2005 2006 2007 2008
Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în Republica Moldova, în perioada 2004-2008 (%)
2004 2005 2006 2007 2008
Total 37,9 43,0 44,5 44,3 46,7
Hoteluri de tip apartament 19,1 17,6 25,1 27,2 23,3
Pensiuni turistice şi agroturistice 21,9 12,3 40,9 48,0 29,5
Cămine pentru vizitatori 57,3 51,6 66,0 57,0 58,9
Structuri de întremare 70,8 77,5 77,0 72,5 80,3
Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă 22,1 22,5 21,6 23,2 12,7
Tabere de vacanţă pentru copii 51,4 64,3 58,8 63,9 70,3
La nivel naţional indicele de utilizare a capacităţii turistice a fost de 46,7% în anul 2008. În ceea ce
priveşte valoarea indicelui de utilizare nete a capacităţii de cazare se remarcă că structuri de întremare
au înregistrat un indice utilizare a capacităţii de cazare de 80,3%, fiind urmat de tabere de vacanţă
pentru copii (70,3%) şi căminele pentru vizitatori (58,9%).

Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică din Republica Moldova în 2008 pe categorii de structuri
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pe tipuri de structuri de primire
turistică în anul 2008 în Republica Moldova
100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
80,3%
70,3%
58,9%
46,7%
29,5%
23,3%
12,7%
Total Structuri de Taberede Căminepentru Pensiuni Hoteluri detip Satedevacanţă

întremare vacanţăpentru vizitatori turisticeşi apartament şi altestructuri
copii agroturistice deodihnă
4.4.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic moldovenesc
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică
Numărul total al turiştilor sosiţi în Republica Moldova a fost de 286.731 în 2004 şi de 280.550 turişti în
2008 (-2,2%). În perioada 2004-2008 numărul maxim al turiştilor sosiţi în Republica Moldova a fost
înregistrat în anul 2007 (314.619 turişti).
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică pe categorii în Republica Moldova, în perioada 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
Total 286.731 301.656 311.966 314.619 280.550
Hoteluri şi moteluri 113.381 110.440 108.239 114.141 112.718
Hoteluri de tip apartament 4.747 4.977 4.433 4.104 4.204
Pensiuni turistice şi agroturistice 372 1.807 7.763 8.932 11.392
Cămine pentru vizitatori 48.443 52.727 48.285 31.919 16.884
Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă 48.718 47.889 49.854 52.504 27.587
În anul 2008, numărul turiştilor sosiţi în unităţile turistice de tip hoteluri şi moteluri reprezintă 40,2% din
numărul total al turiştilor sosiţi în structurile colective de primire turistică din Republica Moldova.
Urmează turiştii sosiţi în structurile de tip tabere de vacanţă pentru copii (25,6%).

În anul 2008 numărul turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică din Republica Moldova a
crescut comparativ cu anul 2004 cu 6,5%, iar cel al turiştilor moldoveni a scăzut cu 4,9%.
În perioada de referinţă 2004-2008 se observă că în perioada comparativă 2007/2006 a avut loc cea
mai mare creştere procentuală de +12,0% a turiştilor străini sosiţi în structurile de primire turistică din
Republica Moldova, iar cea mai mare scădere în perioada comparativă 2006/2005 când a fost
înregistrată o micşorare de 6,6%.
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică din Republica Moldova pe tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
Total 286.731 301.656 311.966 314.619 280.550
Turişti străini 68.829 67.235 62.771 70.302 73.288
Turişti moldoveni 217.902 234.421 249.195 244.317 207.262
Total - 105,2% 103,4% 100,9% 89,2%
Turişti străini - 97,7% 93,4% 112,0% 104,2%
Turişti moldoveni - 107,6% 106,3% 98,0% 84,8%
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calcule proprii
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică din Republica Moldova pe tipuri de turişti, în perioada 2004-2008
Sosiri aleturiştilor în unităţilede primireturistică din RepublicaMoldovatipuri de turişti,
înperioada 2004-2008
350.000
301.656 311.966 314.619
300.000 286.731
280.550
250.000 234.421
217.902 249.195 244.317
200.000 207.262
150.000
100.000
68.829 67.235 73.288
50.000 62.771 70.302
0
2004 2005 2006 2007 2008
Total Turişti străini Turişti moldoveni

Numărul total al înnoptărilor turiştilor în structurile de primire turistică colective cu funcţiune de cazare
din Republica Moldova a fost 1.487.585 în 2004 şi de 1.726.885 turişti în 2008 (+16,1%), iar datele
statistice înregistrate în perioada 2004-2008 evidenţiază un trend ascendent al numărului de înnoptările
al turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică colective cu funcţiune de cazare din această ţară.
Înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică colective cu funcţiune de cazare

2004 2005 2006 2007 2008
Total 1.487.585 1.618.558 1.752.963 1.745.178 1.726.885
Hoteluri şi moteluri 235.798 251.711 272.737 247.673 227.444
Hoteluri de tip apartament 11.639 12.193 13.130 9.850 8.065
Pensiuni turistice şi agroturistice 1.854 3.799 50.047 56.778 59.429
Cămine pentru vizitatori 154.789 167.080 147.827 113.658 121.945
Sate de vacanţă şi alte structuri de
168.845 143.163 147.583 166.629 73.284
odihnă
În perioada 2004-2008 numărul înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică din
Republica Moldova a urmat un trend oscilant şi se remarcă o creştere maximă a numărului de înnoptări
în 2006/2005 echivalentă cu 14,7% şi o scădere maximă de 6,1% în 2007/2006.
Evoluţianumărului de înnoptări ale turiştilor în unităţile de primireturisticădin
RepublicaMoldovatipuri deturişti, în perioada2004-2008
2.000.000
1.752.963 1.745.178
1.800.000 1.618.558 1.726.885
1.600.000 1.487.585
1.525.261
1.400.000 1.538.981 1.544.172
1.431.968
1.200.000 1.313.146
1.000.000
800.000
600.000
400.000
174.439 186.590 201.624
200.000
213.982 201.006
0
2004 2005 2006 2007 2008
Total Turişti străini Turişti moldoveni
2004 2005 2006 2007 2008
Total 1.487.585 1.618.558 1.752.963 1.745.178 1.726.885
Turişti străini 174.439 186.590 213.982 201.006 201.624
Turişti moldoveni 1.313.146 1.431.968 1.538.981 1.544.172 1.525.261
Total - 108,8% 108,3% 99,6% 99,0%
Turişti străini - 107,0% 114,7% 93,9% 100,3%
Turişti moldoveni - 109,0% 107,5% 100,3% 98,8%
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calcule proprii

Principali indicatori privind cererea turistică în Republica Moldova, în perioada 2004-2008
Durata medie a şederii pe total structuri de cazare din Republica Moldova a înregistrat un trend
ascendent în perioada 2004-2008; astfel, durata medie de şedere a înregistrat cea mai mare valoare în
anul 2008 (6,2 zile), iar cea mai mică în anul 2004 (5,2 zile).
Principali indicatori privind cererea turistică în Republica Moldova, în perioada 2004-2008

2004 2005 2006 2007 2008
Înnoptări 1.487.585 1.618.558 1.752.963 1.745.178 1.726.885
Sosiri 286.731 301.656 311.966 314.619 280.550
Durata medie de şedere (zile) 5,2 5,4 5,6 5,5 6,2
Înnoptări 108,8% 108,3% 99,6% 99,0%
Sosiri 105,2% 103,4% 100,9% 89,2%
Durata medie de şedere (zile) 103,4% 104,7% 98,7% 111,0%
Evoluţia duratei medii de şedere a turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din Republica Moldova, în perioada 2004-
2008
Evoluţiaduratei medii de şederea turiştilor sosiţi în structurilede primireturistică

colectivecufuncţiunede cazaredin RepublicaMoldova, în perioada 2004-2008
7,5
6,5
6,2
5,6 5,5
5,4
5,5 5,2
4,5
3,5
2,5
2004 2005 2006 2007 2008
Durata medie de şedere (zile)

4.3. Analiza sectorului turistic din judeţul Vaslui

Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente în zona Vaslui au înregistrat un
trend ascendent din anul 2005 până în anul 2007, când numărul unităţilor de cazare existente era de 11
structuri, în creştere cu +22% unităţi în 2007, comparativ cu anul 2005.
În judeţul Vaslui unităţile de primire turistică existente la 31 iulie 2007 erau de 5 tipuri şi anume:
hoteluri, hosteluri, tabere pentru elevi şi preşcolari, pensiuni turistice urbane şi rurale.
Atât numărul de hoteluri, cât şi numărul de pensiuni turistice urbane din judeţul Vaslui a rămas constant
pe toată perioada 2005-2007.
Structurile de tip „hosteluri‖ şi „tabere pentru elevi şi preşcolari‖ au apărut în judeţul Vaslui în anul 2007,
în timp ce structura de tip „căsuţe turistice‖ a fost înregistrată doar în anul 2005. Pensiunile turistice
rurale sunt o altă formă de unitate de primire turistică ce a înregistrat o creştere egală cu o unitate în
anul 200, comparativ cu anul 2005.
2005 2006 2007*

Total 9 9 11
Hoteluri 4 4 4
Hosteluri - - 1
Tabere de elevi şi preşcolari - - 1
Pensiuni turistice urbane 3 3 3
Pensiuni turistice rurale 1 2 2
Căsuţe turistice 1 - -
* la 31 iulie 2007
Sursă: Direcţia Regională de Statistică Vaslui
La 31 iulie 2007 structura unităţilor de primire turistică pe tipuri de structuri se prezenta astfel: hoteluri
(37%), pensiuni turistice urbane (27%), pensiuni turistice rurale (18%), hosteluri (9%), tabere de elevi şi
preşcolari (9%).
Structura unităţilor de primire turisticăla 31 iulie2007

înjudeţul Vaslui
Tabere de elevi Pensiuni

şi preşcolari turistice urbane
9% 27%
Hosteluri
9% Pensiuni
turistice rurale
Hoteluri 18%
37%

Capacitatea de cazare turistică existentă, pe tipuri de structuri

În perioada 2000-2008, capacitatea de cazare existentă în judeţul Vaslui a înregistrat un trend
descendent, de la 850 locuri existente în 2001 ajungându-se la 689 locuri în anul 2008 (-18,9% în 2008,
comparativ cu anul 2001).
Numărul de locuri existent în cadrul pensiunilor turistice urbane a înregistrat o creştere faptică de 100
număr locuri (adică +625% - procentual), de la 16 locuri existente în anul 2000 la 116 locuri în anul
2008.
În anul 2005 a fost înregistrată o structură de primire turistică de tip „pensiune turistică rurală‖ a cărei
capacitate de cazare era de 7 locuri, în 2006, când numărul de structuri de acest tip a ajuns la 2,
numărul de locuri disponibile pentru turişti a crescut de la 7 la 40, ca în anul 2008 capacitatea de
cazare existentă să ajungă la 60 locuri.
La polul opus, numărul de locuri existente în „tabere de elevi şi preşcolari‖ a scăzut la 50 în 2008, faţă
de 373 - număr de locuri câte au fost înregistrate în 2000.
- număr locuri -
Capacitatea de cazare turistică existentă (număr locuri)
Tipuri de structuri de primire turistică
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total 850 870 878 799 791 562 580 670 689
Hoteluri 421 419 419 425 429 419 419 419 419
Hosteluri - - - - - - - 44 44
Campinguri 40 20 - - - - - - -
Căsuţe turistice - - 20 20 20 20 - - -
Tabere de elevi şi preşcolari 373 373 373 288 278 - - 50 50
Pensiuni turistice urbane 16 58 66 66 64 116 121 117 116
Pensiuni turistice rurale - - - - - 7 40 40 60
Capacitatea decazareturisticăexistentă înperioada2000-2008

în judeţul Vaslui
1000
900 850 870 878
799 791
800
670 689
700
600 562 580
500
400
300
200
100
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia capacităţii de cazare totală existentă în judeţul Vaslui

140%
120% 116%
102%
100% 99% 103%
103%
101%
80% 91%
60% 71%
40%
20%
0%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ritmul de creştere/descreştere al capacităţii de cazare – modificare procentuală faţă de anul precedent

în perioada 2000-2008 se prezintă astfel: +2% locuri de cazare în anul 2001, faţă de anul 2000 şi de
+3% în anul 2008, comparativ cu anul precedent (2007).
Creşterea procentuală cea mai mare a fost înregistrată în raportul 2007/2006, când modificarea
procentuală a numărului de locuri a fost de +16%, iar cea mai mare scădere a numărului de locuri din
structurile de primire turistică a înregistrat cel mai pronunţat regres în anul 2005, comparativ cu anul
2004, când scăderea înregistrată a fost de -29%.
Structura capacităţii decazareexistentă petipuri destructuri deprimire

în anul 2008 în judeţul Vaslui
100% 100% 100% 100% 100%
60,8%
16,8%
6,4% 7,3% 8,7%
Hoteluri Hosteluri Tabere de elevi şi Pensiuni turistice Pensiuni turistice

preşcolari urbane rurale
În anul 2008 locurile existente în „hoteluri‖ reprezentau 60,5% din capacitatea de cazare existentă, în
timp ce „hostelurile‖ deţineau 6,4% din numărul total de locuri (adică 44 locuri din 689 locuri totale
existente).
Numărul locurilor de cazare existente în structurile de tip tabere de elevi şi preşcolari reprezintă 7,3%
din capacitatea de cazare existentă, iar locurile existente în pensiunile turistice rurale şi urbane
cumulau 25,5% din total (176 locuri).

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de structuri

În anul 2007, capacitatea de cazare turistică în funcţiune a fost de 225.159 locuri-zile, comparativ cu
cele 215.008 locuri-zile înregistrate în anul 2000 (+4,72%).
- număr locuri-zile -
Tipuri de structuri de primire Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (număr locuri-zile)
turistică 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 215.008 233.655 188.267 198.281 225.988 209.550 201.523 225.159
Hoteluri 152.598 152.455 150.323 150.294 155.008 152.718 145.083 152.549
Hosteluri - - - - - - - 8.048
Campinguri 12.240 4.610 200 - - - - -
Căsuţe turistice - - 800 4.180 3.680 3.060 - -
Tabere de elevi şi preşcolari 46.090 65.700 23.076 22.051 35.136 6.510 - 4.300
Pensiuni turistice urbane 4.080 10.890 13.868 21.756 32.164 41.874 42.108 42.150
Pensiuni turistice rurale - - - - - 5.388 14.332 18.112
Capacitatea de cazare din hoteluri a urmat un trend oscilant ce a înregistrat descreşteri constante din
anul 2000 până în 2003, ca apoi a înregistrat o creştere de +3,13% (în anul 2004 comparativ cu anul
2003) şi de +5,14% (în 2007 faţă de anul 2006).
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune din pensiunile turistice rurale a crescut în 2007, comparativ
cu anul 2005, cu +236,15% (ajungând la o cifră de 18.112 număr locuri-zile în 2007).
Capacitatea de cazare în funcţiune, în perioada 2000-2007,

înjudeţul Vaslui
250.000 233.655 225.988 225.159

215.008
209.550 201.523
200.000 188.267 198.281
150.000
100.000
50.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evoluţia capacităţii decazareîn funcţiuneîn judeţul Vaslui

120% 114%
109% 112%
100% 105%
96%
93%
80% 81%
60%
40%
20%
0%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune în judeţul Vaslui, în perioada 2000-2007, a înregistrat un

trend fluctuant caracterizat de creşteri şi descreşteri ale capacităţii de cazare în funcţiune; astfel, au fost
înregistrate creşteri ale indicatorului număr-zile în anii: 2001 (+9% faţă de anul precedent), 2003 (+5%),
2004 (+14% aceasta fiind şi valoarea cea mai ridicată a ritmului de creştere) şi în anul 2007 (+12%).
Descreşteri ale capacităţii de cazare în funcţiune au fost înregistrate în anii: 2002, 2005 şi 2006, cea
mai pronunţată fiind în anul 2002, comparativ cu anul 2001, de -19%.
În anul 2007, ritmul de creştere a capacităţii de cazare în funcţiune a fost de +12%, mai mult faţă de
capacitatea de cazare în funcţiune din anul 2006.
Structura capacităţii decazareîn funcţiunepetipuri destructuri deprimire

în anul 2007, în judeţul Vaslui
100% 100% 100% 100% 100%
67,8%
18,7%
8,0%
3,6% 1,9%
Hoteluri Hosteluri Tabere de elevi şi Pensiuni turistice Pensiuni turistice

preşcolari urbane rurale
În judeţul Vaslui, 67,8% din numărul total de locuri-zile înregistrate în anul 2007 a fost în structurile de
tip „hotel‖, în timp ce, în taberele de elevi şi preşcolari, ponderea capacităţii de cazare în funcţiune din
total era de doar 1,9%.
Capacitatea de cazare în funcţiune din cadrul unităţilor de primire turistică de tip hosteluri reprezenta
3,6%, iar cea din cadrul pensiunilor turistice rurale şi urbane cumula 26,7 puncte procentuale.

Capacitatea de cazare în funcţiune

2007
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
Total
17.608 16.100 17.825 17.250 17.524 20.550 20.471 19.685 19.800 20.095 19.050 19.201
judeţ
Sursa: INSSE – Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiune de cazare
Evoluţiacapacităţii de cazareîn funcţiune în perioada ianuarie-decembrie2007,

în judeţul Vaslui
Medie: 17.196 Medie: 19.558 Medie: 19.537

21.000
20.550 20.095
20.471
20.000
19.685 19.800 19.201
19.000
19.050
18.000 17.825
17.608
17.524
17.000 17.250
16.000
16.100
15.000
Analizând datele statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică şi reprezentarea grafică a evoluţiei
capacităţii de cazare în funcţiune pe luni, în anul 2007 se observă că perioada mai – august reprezintă
perioada de vârf în turismul practicat în judeţul Vaslui, astfel putem vorbi despre o sezonalitate a
turismul practicat în această zonă.
Media capacităţii de cazare înregistrată în trimestrul al doilea este cu 13,73% mai mare decât cea
înregistrată în primul trimestru al anului 2007 şi cu 0,1% mai mare decât cea înregistrată în ultimul
trimestru al anului.
Luna cu cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune a anului 2007 a fost luna iunie (20.550 număr-
locuri), iar cea cu cea mai mică capacitatea de cazare în funcţiune a fost luna februarie (16.100 număr-
locuri).

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică

Valoarea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a înregistrat fluctuaţii în perioada
2000-2008, astfel până în anul 2003, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a înregistrat valori
mai mici de 20%, ca în următorii anii 2004-2008, valoarea acestuia să se situeze deasupra valorii de
21%.
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Procente (%) 20,5 15,9 18,1 19,4 23,3 22,2 21,6 26,0 23,9
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a atins valoarea maximă în anul 2007, când a
fost de 26,0%, iar valoarea minimă în 2001 (15,9%).
Evoluţia indicelui deutilizarenetă a capacităţii în funcţiune(%) în
perioada 2000-2008, în judeţul Vaslui
30
26,0
25 23,3
23,9
20,5
20 22,2 21,6
18,1 19,4
15 15,9
10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri în anul 2007 în judeţul
Vaslui a înregistrat valoarea de 7% în cazul pensiunilor turistice rurale (aceasta fiind şi valoarea cea
mai scăzută) şi de 33,1% în cazul unităţilor de primire turistică de tip hotel.
Tabere de elevi şi Pensiuni Pensiuni

Total Hoteluri Hosteluri
preşcolari turistice urbane turistice rurale
Procente (%) 26,0% 33,1% 32,3% 17,6% 7,0% 9,4%
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pe tipuri de structuri de
primire turistică în anul 2007, în judeţul Vaslui
100% 100% 100% 100% 100% 100%
32,3% 33,1%
26,0%
17,6%
7,0% 9,4%
Total Pensiuni Pensiuni Tabere de elevi Hosteluri Hoteluri

turistice urbane turistice rurale şi preşcolari
Valoarea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri a înregistrat
valori peste valoarea totală a acestui(26,0%) în cazul structurilor de tip hosteluri (32,3%) şi hoteluri
(33,1%).

4.3.2. Analiza cererii turistice - circulaţia turistică în arealul turistic Vaslui
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică pe tipuri de structuri

Numărul total al turiştilor sosiţi în zona Vaslui a fost de 30.797 turişti în 2000 şi de 34.715 în anul 2007
(+12,72%), iar datele statistice înregistrate în perioada 2001-2007 evidenţiază un trend oscilant al
turiştilor sosiţi în această zonă turistică.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 30.797 22.005 22.533 21.699 27.535 26.456 29.280 34.715
Hoteluri 26.993 18.604 19.787 18.908 23.987 23.783 26.053 29.252
Hosteluri - - - - - - - 689
Căsuţe turistice - - 78 94 154 141 - -
Campinguri 2.603 219 38 - - - - -
Tabere de elevi şi preşcolari 1.110 1.907 1.719 1.548 1.708 212 - 402
Pensiuni turistice urbane 91 1.275 911 1.149 1.686 1.835 1.936 2.794
Pensiuni turistice rurale - - - - - 485 1.291 1.578
În anul 2007, numărul turiştilor sosiţi în unităţile turistice de tip hoteluri reprezintă 84,2% din numărul
total al turiştilor sosiţi în zonă. Urmează turiştii cazaţi în pensiunile turistice urbane (8,04%) şi turiştii
cazaţi în taberele de elevi şi preşcolari 1,15% din total.
Turişti sosiţi în unităţiledeprimireturistică din judeţul Vaslui în

perioada 2000-2007
40.000
34.715
35.000
30.797 29.280
30.000 27.535 26.456
25.000 22.005 22.533 21.699
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sosiri ale turiştilor rezidenţi în unităţile de primire turistică

2007
Total judeţ 2.296 1.980 2.671 2.306 2.811 3.108 2.734 2.704 3.071 3.159 2.695 1.848

Sosiri aleturiştilor în unităţilede primireturisticăîn perioada ianuarie-decembrie2007,

în judeţul Vaslui

3.300
3.159
3.100 3.108
3.071
2.900
2.671 2.811
2.700
2.734 2.704 2.695
2.500
2.296
2.300
2.306
2.100
1.900 1.980
1.848
1.700
Cei mai mulţi turişti rezidenţi sosiţi în judeţul Vaslui în anul 2007 au fost înregistraţi în luna octombrie
(3.159 turişti sosiţi), iar cei mai puţini în luna decembrie (1.848 turişti sosiţi).
Numărul mediu al turiştilor sosiţi în cel de-al doilea trimestru al anului 2007 a fost de 2.839 turişti şi a
fost cu 22,7% mai mare decât numărul mediul al turiştilor sosiţi în primul trimestru şi cu 5,4% mai mare
decât numărul mediul al turiştilor sosiţi în cel de-al treilea trimestru al anului.

număr turişti sosiţi
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 30.797 22.005 22.533 21.699 27.535 26.456 29.280 34.715
Turişti români 29.532 21.088 20.661 19.852 25.651 23.215 25.954 31.383
Turişti străini 1.265 917 1.872 1.847 1.884 3.241 3.326 3.332
- ritm creştere/descreştere faţă de anul precedent -
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 71,5% 102,4% 96,3% 126,9% 96,1% 110,7% 118,6%
Turişti români 71,4% 98,0% 96,1% 129,2% 90,5% 111,8% 120,9%
Turişti străini 72,5% 204,1% 98,7% 102,0% 172,0% 102,6% 100,2%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Calcule Addvances
În anul 2007, turiştii rezidenţi sosiţi în zona turistică Vaslui au fost în număr de 31.383, iar cei străini în
număr de 3.332, ceea ce înseamnă că turiştii români reprezintă 90,4%, iar cei străini 9,6% din total.
Raportul turiştilor români la turişti rezidenţi a fost, în anul 2007, de 9,4 turişti rezidenţi la 1 turist străin.
În perioada 2000 – 2007 numărul turiştilor români a înregistrat un regres faţă de anul precedent, în
cazul anilor 2001, 2002, 2003 şi 2005 (de la -28,6% la -2%), şi un progres atunci când avem în vedere
perioadele de timp 2004/2003, 2006/2005 şi 2007/2006. Cea mai mare creştere a numărului de turişti
sosiţi a fost înregistrată în anul 2004 (+29,3% faţă de anul precedent).
Numărul turiştilor străini s-a dublat în anul 2002 comparativ cu anul precedent (+100,4%) şi a scăzut în
anul următor cu -1,3%.

Turişti cazaţi în unităţiledeprimireturistică din judeţul Vaslui

35.000
31.383
30.000 29.532
25.651 25.954
25.000 23.215
21.088 20.661 19.852
20.000
15.000
10.000
5.000 3.241 3.326 3.332
1.265 917 1.872 1.847 1.884
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Români Străini
Sosiri ale turiştilor în unităţile de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică şi
tipuri de turişti
număr turişti sosiţi în anul 2007
Tabere de
Pensiuni turistice Pensiuni turistice
Total sosiri Hoteluri Hosteluri elevi şi
urbane rurale
preşcolari
Total 34.715 29.252 689 2.794 1.578 402
Turişti români 31.383 25.936 689 2.794 1.562 402
Turişti străini 3.332 3.316 - - 16 -
În anul 2007 din numărul total al turiştilor români care au sosit în zona Vaslui 83% au optat pentru
unităţile de primire turistică de tip hotel (25.936 turişti), 9% pentru pensiunile turistice urbane (2.794
turişti), 5% pentru pensiunile turistice rurale (1.562 turişti), 2% pentru hosteluri (689 turişti) şi restul de
1% (402 turişti) pentru taberele de elevi şi preşcolari.
Din cei 3.332 de turiştii străini ce au sosit în judeţul Vaslui în anul 2007, pentru hoteluri au optat 3.316
turişti (99,5%) şi pentru pensiunile turistice rurale 16 turişti (0,5%).
Sosiri aleturiştilor în unităţilede primireturistică, pe tipuri de turişti,
înjudeţul Vaslui, în anul 2007
28.000 25.936
24.000
20.000
16.000
12.000
8.000
3.316 2.794
4.000 689 1.562 402
16
0
Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice Pensiuni turistice Tabere de elevi şi
urbane rurale preşcolari
Turişti români Turişti străini

Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică, pe tipuri de structuri
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 43.978 37.055 34.091 38.385 52.729 46.623 48.457 58.551
Hoteluri 34.181 24.608 28.250 29.523 43.193 43.826 45.166 50.554
Hosteluri - - - - - - - 2.601
Căsuţe turistice - - 85 113 191 141 - -
Campinguri 2.604 241 42 - - - - -
Tabere de elevi şi preşcolari 5.110 10.733 4.636 7.280 7.164 230 - 757
Pensiuni turistice urbane 2.083 1.473 1.078 1.469 2.181 1.934 1.946 2.934
Pensiuni turistice rurale - - - - - 492 1.345 1.705
Numărul înnoptărilor turiştilor în structurile de primire turistică din judeţul Vaslui a înregistrat o creştere
de 33,1% în anul 2007 faţă de anul 2000 (58.551 înnoptări în anul 2007, faţă de 43.978 în anul 2000).
În anul 2007 numărul turiştilor ce au înnoptat în unităţile turistice de tip hoteluri reprezintă 86,3% din
numărul total al înnoptărilor, în timp ce înnoptările în structurile de primire turistică de tip „tabere de
elevi şi preşcolari‖ reprezintă 1,29% din total.
Înnoptări aleturiştilor în unităţiledeprimireturistică din judeţul
Vaslui, în perioada 2000-2007
70.000
58.551
60.000 52.729
46.623 48.457
50.000 43.978
37.055 38.385
40.000 34.091
30.000
20.000
10.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Înnoptări ale turiştilor în unităţile de primire turistică
În anul 2007 din numărul total de 58.551 înnoptări ale turiştilor rezidenţi sosiţi în judeţul Vaslui cele mai
multe au fost înregistrate în luna octombrie (5.528 înnoptări), iar cele mai puţine în luna februarie (3.479
înnoptări).
2007
Total judeţ 3.911 3.479 4.148 3.503 4.779 5.089 4.301 4.570 5.516 5.528 4.938 3.168
Analizând numărul mediu al înnoptărilor pe cele trei trimestre ale anului, se observă că în trimestrul trei
au fost înregistrate cele mai multe înnoptări (4.788 înnoptări), mai multe cu +2,2% decât numărul de
înnoptări înregistrate în trimestrul al doilea şi cu +27,3% decât numărul de înnoptări înregistrate în
primul trimestru al anului.

Trebuie subliniat faptul că, în ceea ce priveşte numărul mediu de sosiri în anul 2007, cele mai multe au
fost înregistrare în cel de-al doilea trimestru al anului, astfel, concluzia care reiese din analiza datelor
statistice înregistrate este că, în ultimul trimestru al anului, durata medie de şedere a turiştilor a
înregistrat cea mai mare valoare (în trimestru al doilea au sosit 2.839 turişti şi numărul mediu al
înnoptărilor a fost de 4.685, deci durata medie de şedere a fost de 1,65 zile, în timp ce în cel de-al
treilea trimestru au sosit 2.693 turişti ce au înnoptat 4.788 nopţi, ceea ce înseamnă că durata medie de
şedere în perioada septembrie-decembrie 2007 a fost de 1,77 zile) .
Înoptări ale turiştilor în unităţilede primire turisticăîn perioada ianuarie-decembrie2007,
înjudeţul Vaslui

5.516
5.400 5.528
5.089
4.900 4.938
4.779
4.400 4.570
4.148
4.301
3.911
3.900
3.400 3.479 3.503
3.168
2.900
Înnoptări ale turiştilor în unităţile de primire turistică pe tipuri de turişti
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 43.978 37.055 34.091 38.385 52.729 46.623 48.457 58.551
Turişti români 39.837 33.701 29.062 32.724 47.838 40.657 42.137 52.930
Turişti străini 4.141 3.354 5.029 5.661 4.891 5.966 6.320 5.621
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total - 84,3% 92,0% 112,6% 137,4% 88,4% 103,9% 120,8%
Turişti români - 71,4% 84,6% 86,2% 112,6% 146,2% 85,0% 103,6%
Turişti străini - 81,0% 149,9% 112,6% 86,4% 122,0% 105,9% 88,9%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Calcule Addvances
În anul 2000, ponderea înnoptărilor turiştilor rezidenţi din totalul înnoptărilor a fost de 90,6%, iar cel al
turiştilor străini a fost de 9,4%. În anul 2007, numărul de înnoptări ale turiştilor rezidenţi reprezenta
90,4%, iar cele ale turiştilor străini 9,6%.
În perioada 2000-2007, numărul înnoptărilor turiştilor români a înregistrat atât creşteri, cât şi descreşteri
în raport cu anul precedent, astfel, în anul 2007, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică
din judeţul Vaslui a crescut cu +20,8% faţă de anul precedent, în timp ce în anul 2001 comparativ cu
anul precedent a fost înregistrată o scădere de -11,7%.
În cazul turiştilor străini, numărul înnoptărilor a înregistrat în 2005 faţă de anul 2004 cea mai mare
creştere de +22%, iar în raportul anilor 2001/2000 a fost înregistrată cea mai mare descreştere a
numărului de înnoptări, -19%.

Înnoptări aleturiştilor cazaţi în unităţiledeprimireturistică din judeţul

Vaslui, în perioada 2000-2007
60.000
52.930
50.000 47.838
40.657 42.137
40.000 39.837
33.701 32.724
30.000 29.062
20.000
10.000 5.966 6.320

4.141 3.354 5.029 5.661 4.891 5.621
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Înnoptări ale turiştilor în unităţile de primire turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică şi
tipuri de turişti
Pensiuni turistice Pensiuni turistice Tabere de elevi
Total sosiri Hoteluri Hosteluri
urbane rurale şi preşcolari
Total 58.551 50.554 2601 2.934 1.705 757
Turişti români 52.930 44.962 2601 2.934 1.676 757
Turişti străini 5.621 5.592 - - 29 -
În anul 2007, din numărul total de înnoptări ale turiştilor români care au sosit în zona Vaslui, 85% au
fost înregistrate în unităţile de primire turistică de tip hotel (44.962 înnoptări), 6% în pensiunile turistice
urbane (2.934 înnoptări), 5% în hosteluri (2.601 înnoptări), 3% în pensiunile turistice rurale (1.676
înnoptări) şi restul, de 1% (757 înnoptări), în taberele de elevi şi preşcolari.
Din cele 5.621 înnoptări ale turiştilor străini ce au sosit în judeţul Vaslui, în anul 2007, în hoteluri au fost
înregistrate 5.592 înnoptări (99,5%) şi în pensiunile turistice rurale - 29 înnoptări (0,5%).
Înnoptări aleturiştilor în unităţiledeprimireturistică petipuri deturişti
în judeţul Vaslui, în anul 2007
48.000 44.962
42.000
36.000
30.000
24.000
18.000
12.000
5.592
6.000 2601 2.934 1.676 29 757
0
Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice Pensiuni turistice Tabere de elevi şi
urbane rurale preşcolari

Principali indicatori privind cererea turistică în judeţul Vaslui, în perioada 2000-2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Înnoptări 43.978 37.055 34.091 38.385 52.729 46.623 48.457 58.551
Sosiri 30.797 22.005 22.533 21.699 27.535 26.456 29.280 34.715

Durata medie de şedere (zile) 1,4 1,7 1,5 1,8 1,9 1,8 1,7 1,7
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Înnoptări - 84,3% 92,0% 112,6% 137,4% 88,4% 103,9% 120,8%
Sosiri - 71,5% 102,4% 96,3% 126,9% 96,1% 110,7% 118,6%
Durata medie de şedere (zile) - 117,9% 89,8% 116,9% 108,3% 92,0% 93,9% 100,0%
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui, Calcule Addvances
Durata medie a şederii pe total structuri de cazare din judeţul Vaslui a înregistrat un trend fluctuant în
perioada 2000-2007; astfel, durata medie de şedere a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2004
(1,9 zile), iar cea mai mică în anul 2001 (1,4 zile).
În anul 2007, durata medie de şedere în unităţile de primire turistică a fost de 1,7 zile – valoare
constantă faţă de anul precedent şi cu +21,4% mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000.
4.4. Analiza sectorului turistic din raionul Soroca
În raionul Soroca sectorul turistic este reprezentat de 3 unităţi de primire a turiştilor ce cumulează o
suprafaţă totală de 26.995 m2 şi o capacitatea de cazare de 570 locuri.
Numărul total de turiştilor cazaţi în cele 3 entităţi de primire turistică colective în anul 2008 a fost de
4.500 turişti şi este 2.400 turişti mai mic decât în anul 2007, ceea ce reprezintă o scădere procentuală
de 34,8%.
Numărul de angajaţi în sectorul turistic din raionul Soroca variază în funcţie de sezon, astfel în perioada
sezonului favorabil turismului persoanele cazate în unităţile din raion sunt deservite de un număr total
de 68 de persoane, în timp ce în perioada extrasezonului persoanele cazate în unităţile din raion sunt
deservite de un număr total de 24 de persoane. Se remarcă faptul că în extrasezon personalul din
unităţile de primire turistică din raionul Soroca scade cu 64,7% (cu 44 persoane).
Sectorul turistic din raionul Soroca

Zona de odihnă cu Zona de odihnă
Indicatori Pensiunea ,,Victoria”
piscină ,,I. Focşa” ,,Hidroimpex”
Suprafaţa 15.000 m2 10.000 m2 1.995 m2
Capacitate de cazare (număr
200 locuri 120 locuri 250 locuri
locuri)
Filială a holdingului
Statut juridic Proprietate privată Societate pe acţiuni
,,Moldsindbaneotur‖
Sezon: 10 persoane Sezon: 8 persoane Sezon: 50 persoane
Personal angajat
Extrasezon: 5 persoane Extrasezon: 3 persoane Extrasezon: 16 persoane
Persoane deservite în:
Anul 2007 5.000 persoane 400 persoane 1.500 persoane
Anul 2008 3.000 persoane 300 persoane 1.200 persoane

4.5. Categorii de turism practicabile în zonă

În regiunea turistică Vaslui-Soroca, pe baza resurselor existente, se pot practica următoarele forme de
turism: cultural-ştiinţific, rural, de recreere şi turism de vânătoare şi pescuit.
Turismul cultural-ştiinţific
Practicarea şi dezvoltarea acestui tip de turism este susţinută de existenţa vestigiilor istorice şi de
arhitectură importante, dar şi a unor instituţii de cultură cu bogate resurse de un real interes.
Este vorba de ansamblurile arhitectonice vechi din Huşi şi Vaslui (străzi vechi), monumentele de
arhitectură laică existente (Casa Ghica – Vaslui; Casa Mavrocordat – Vaslui; Casa Adam Mitache –
Huşi; Fosta Cameră Agricolă Palatul Copiilor – Huşi; Casa Sturdza – Bârlad; Liceul Gheorghe Roşca -
Codreanu 1886 – Bârlad; Casa Cuza - Bârlad) şi cele de natură religioasă (Biserica Domnească Sf.
Gheorghe din Bârlad; Biserica Domnească Sf. Ioan Botezătorul din Vaslui; Mânăstirea Melineşti
Gârceni; Biserica Episcopală Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Huşi; Biserica de lemn Sf. Gheorghe
Lipovăţ).
În raionul Soroca pot fi vizitate obiective turistice cultural-istorice, cultural-ştiinţifice şi religioase prin
prezenţa în zonă a: Cetăţii Soroca, Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca, Lumânarea Recunoştinţei,
Arcul Geodezic Stuve, grădiştea2 de lângă satul Rudi supranumită de popor "Farfuria turcului" ce are
forma inelară, precum şi vestigii ce amintesc de comunitatea geto-dacică (din marea familie a triburilor
tracice în sec. VI î.d. Hr.) au fost descoperite în satul Rudi, Mănăstirea Cosăuţi, Biserica Sf. Treime,
Biserica din piatră Sf. Teodor Stratilat şi Sf. Dumitru, Troiţa din piatră Soroca
De asemenea, cetăţile şi castelele cu valoare istorică şi memorialistică constituie atracţii care pot fi
valorificate: Casa Memorială Elena Cuza (Vaslui-Soleşti); Palatul Cuza (Vaslui-Barboşi); urmele cetăţii
de pământ (Vaslui-Bârlad), Cetatea Soroca; Casa Mavrocordat (Vaslui-Vaslui).
În plus, muzeele din regiunea turistică Vaslui-Soroca, în principal Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad,
Muzeul Ştefan cel Mare Vaslui şi Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca deţin colecţii şi expoziţii
permanente valoroase. În afară de acestea, mai există şi altele care deţin exponate interesante din
punct de vedere istoric şi cultural: Expoziţia Memorială Dimitrie Cantemir (Vaslui-Dimitrie Cantemir);
Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir (Vaslui-Huşi); Muzeul Memorial Emil Racoviţă (Vaslui-Emil
Racoviţă); Muzeul Viticulturii (Vaslui-Huşi), Palatul Culturii Soroca.
De asemenea, turismul cultural ştiinţific poate fi dezvoltat datorită numeroaselor situri arheologice
printre care pot fi enumerate cel de la Buneşti, unde a fost descoperită o veche cetate geto-dacică şi un
tezaur impresionant, şi cel de la Arsura, unde au fost dezgropate ruinele unei fortăreţe din secolele IV-II
a. Ch., consolidată cu valuri de pământ şi ziduri de piatră.
Rezervaţiile naturale paleontologice de la Măluşteni şi Hulubăţ sunt alte puncte de atracţie pentru
dezvoltarea acestui tip de turism. Astfel, cea de la Măluşteni este una dintre cele mai bogate rezervaţii
de acest gen din România.
Turismul rural
Multe dintre aşezările regiunii Vaslui-Soroca şi-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile în pofida transformărilor
aduse de progresul tehnic. Satele vasluiene pot oferi turiştilor vacanţe interesante, de care aceştia îşi
vor aminti întotdeauna cu plăcere. Atmosfera liniştită a satelor îi deconectează şi reconfortează.
2"Grădiştile" arheologice sunt vechile "cetăţi de pământ" sau alte tipuri de aşezări fortificate. Termenul "grădişte"
este de provenienţă slavona ("grădişce" sau "gorodişce")

Pe lângă ospitalitatea tradiţională, pot gusta fructe şi legume proaspăt culese din grădină, asistă la
muncile tradiţionale, se pot plimba cu caii sau căruţa, pot vizita mănăstirile, conacele boiereşti şi
muzeele săteşti. Cei care doresc alt gen de activităţi pot organiza partide de vânătoare şi pescuit,
precum şi drumeţii în pădurile din zonă.
Printre localităţile din Vaslui cu ridicat potenţial de dezvoltare a turismului rural se numără Vetrişoaia
care se remarcă prin casele cu interior tradiţional şi mobilier vechi, de lemn, prin parcurile din centrul
satului care abundă în verdeaţă. De asemenea aici există un teatru de vară şi un muzeu sătesc cu
exponate de etnografie şi istorie.
Printre zonele cele mai bogate în tradiţii folclorice şi etnografice este Valea Tutovei, între Bârlad şi
Dragomireşti. De aici, din comuna Perieni, provine o formaţie de cimpoieri fără rival pe plan naţional. În
satele Iveşti şi Pogoneşti încă se mai poartă costumul popular, de o deosebită frumuseţe. Pentru cei
interesaţi de ceramică, la Brădeşti (la 20 km depărtare de Bârlad) se află un vechi centru de olărit, iar
satul Pădureni, în apropiere de Huşi, se remarcă prin marea varietate a construcţiilor şi prin bogăţia
elementelor de artă populară.
Turismul cinegetic şi de pescuit
Fauna cinegetică a regiunii Vaslui-Soroca este diversă, permiţând organizarea unor partide de
vânătoare de neuitat. Principalele specii de animale care trăiesc în pădurile judeţului sunt cerbul,
mistreţul şi iepurele. De asemenea se pot vâna potârnichi, fazani, raţe şi gâşte sălbatice, sitari precum
şi vulpi şi alte specii.
Direcţia Silvică Vaslui dispune de trei cabane de vânătoare care asigură cazare şi masă pentru turişti.
În gestiunea acesteia se află 18 fonduri de vânătoare iar Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi
administrează 36.
În ceea ce priveşte pescuitul, cu investiţii minime, valea Elanului poate deveni o zonă importantă de
agrement. La Cârja se află un luciu de apă de peste o mie de hectare. Aici există două ferme piscicole
unde pescarii pot prinde crap, caras, fitofag şi mai rar somn şi ştiucă.
4.6. Categorii de turişti. Segmente ţintă

Zona turistică Vaslui-Soroca se adresează următoarelor două segmente ale populaţiei:
 Publicul larg, care practică turism cultural-educaţional, interesat de patrimoniul cultural -
istoric;
 Publicul specializat, care practică turism cultural-ştiinţific, format din istorici, muzeografi,
cadre didactice şi studenţi;
Turism cultural educaţional – elevi şi publicul larg interesat de patrimoniul cultural istoric
Programele de stimulare a interesului cetăţenesc pentru cultură trebuie să ţină cont de aşteptările şi de
preferinţele publicului. Analizele sociologice indică ―structura‖ unui eveniment cultural de succes, în
care componentele cele mai importante sunt: notorietatea protagoniştilor, interesul şi noutatea
subiectului, calitatea manifestării.
Cetăţenii se aşteaptă să participe la evenimente culturale a căror calitate a organizării să fie înaltă, o
chestiune de care autoritatea publică trebuie să ţină seama în deciziile de finanţare.
Studiile sociologice demonstrează că există o relaţie directă între nivelul de educaţie şi interesul pentru
cultură al unei persoane: cu cât o persoană are un nivel de instruire mai ridicat, cu atât este mai
preocupată de fenomenul cultural în general. Acest fapt conduce la concluzia necesităţii unor programe

de educare a publicului, mai cu seamă tânăr, programe care ar avea drept scop lărgirea sferei de
adresabilitate a ofertei culturale.
De asemenea, în promovarea unui anumit comportament trebuie să se ţină seama de relaţia dintre
vârsta persoanei şi interesul pentru cultură. Din acest punct de vedere, grupa de vârstă de peste 65 de
ani, dar şi cea de 46-55 de ani, are atitudinea cea mai rezervată privitor la calificarea culturii ca
„importantă‖ şi „foarte importantă‖.
În concluzie, publicul ideal este format din persoane cu un nivel cel puţin mediu de educaţie (liceul) şi
are mai puţin de 45 de ani. De asemenea, având în vedere sensul circulaţiei turistice, trebuie avute în
vedere în special persoanele din zona Moldovei. De aceste elemente trebuie să se ţină seama în
programarea evenimentelor culturale şi a campaniilor de informare a publicului.
Turism cultural-ştiinţific - (istorici, arheologi, studenţi, profesori de istorie)
Acest segment se caracterizează prin faptul că practică în general turism cultural-ştiinţific. Prezintă un
grad ridicat de mobilitate şi urmăreşte elementele de patrimoniu cultural şi istoric oriunde ar fi acesta pe
teritoriul României.
Din punctul de vedere al turismului aceştia reprezintă un segment extrem de atractiv întrucât:
 Durata de şedere într-o anumită locaţie este considerabil mai mare decât media înregistrată la
nivelul celorlalţi turişti, aproximativ 3,8 zile;
 Sumele cheltuite în locaţia respectivă sunt mai mari;
 Sumele cheltuite pentru cumpărarea de materiale/publicaţii/documentaţii referitoare la
obiectivele în cauză sunt considerabil mai mari;
 Frecvenţa de revenire este mai ridicată;
 Mărimea medie a grupului, în cazul studenţilor este mai mare, iar pe durata şederii (în cazul
studierii siturilor arheologice) sumele cheltuite de către aceştia în structurile de alimentaţie
publică sunt relativ mari;
 O mare parte dintre studenţii din centrele universitare, în special din regiunea Nord Est a
României, de la arheologie şi istorie, vizitează cel puţin o dată muzeul şi siturile arheologice
din regiunea turistică Vaslui-Sorca;
 Pe lângă siturile arheologice această categorie de turişti vizitează şi celelalte monumente
istorice şi culturale din zona respectivă;

5: ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN ZONA VASLUI - SOROCA
CAPITOLUL 5
5. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN ZONA TRANSFRONTALIERĂ
VASLUI-SOROCA
În conformitate datele cuprinse în Capitolul 2 – Prezentarea resurselor turistice existente în zona

Vaslui-Soroca, Capitolul 4 – Analiza curentă a pieţei a fost concepută analiza SWOT a regiunii turistice
Vaslui-Soroca, în concordanţă cu Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vaslui în
perioada 2007 – 2013 şi cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Republica Moldova în
perioada 2003-2015.
Analiza SWOT a regiunii transfrontaliere Vaslui-Soroca

Acces şi infrastructură în regiunea Vaslui-Soroca
Puncte tari: Puncte slabe:
• Existenţa unui drum european care leagă • Trasee turistice prost întreţinute şi neracordate
judeţul Vaslui cu Republica Moldova, prin vama la traseele europene de drumeţie;
Albiţa; • Procent scăzut de drumuri comunale, judeţene
• Existenţa unei linii de cale ferată care face şi raionale modernizate;
legătura judeţului Vaslui cu republica Moldova, • Lipsa drumurilor vicinale, care încetineşte
la Fălciu; transportul pe drumurile naţionale şi europene şi
• Existenţa infrastructurii în domeniul creşte numărul accidentelor;
telecomunicaţiilor; • Lipsa şoselelor ocolitoare, care creşte
• Existenţa unui sistem de transport urban de aglomeraţia de maşini în oraşe, cu consecinţe
călători; negative asupra poluării aerului şi a poluării
fonice;
• Densitatea scăzută a liniilor de cale ferată pe
1.000 kmp. Lipsa căilor ferate electrificate;
• Numărul redus al localităţilor în care există
sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a
energiei termice;
• Reţea de telefonie fixă slab dezvoltată în
mediu rural;
• Reţele de comunicaţii electronice slab
dezvoltate, în special în mediul rural;
• Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate
activităţilor recreative;
• Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere de
legătură cu culoarul PAN EUROPEAN N-S şi cu
alte drumuri europene;
• Insuficienta educaţie a populaţiei pentru
păstrarea bunului public.
Oportunităţi: Ameninţări:
• Existenţa coridorului PAN EUROPEAN • Progresele slabe în domeniul economiei
care trece prin Bârlad – Albiţa locale;
• Existenţa unor programe cu finanţare • Capacitatea redusă a administraţiilor publice
internaţională şi naţională pentru dezvoltarea şi locale, în special cele din mediul rural, în
reabilitarea infrastructurii atragerea fondurilor pentru reabilitarea
• Aeroportul (atât cel din Iaşi şi Bacău cât şi cel infrastructurii;
din Chişinău) cu tot mai multe destinaţii • Tergiversarea / amânarea lansării / evaluării
internaţionale; modernizarea aeroporturilor; proiectelor depuse spre finanţare de către
• Modernizarea, extinderea şi refacerea autorităţile publice locale.
infrastructurii de transport rutier

5: ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN ZONA VASLUI - SOROCA
Turism în regiunea Vaslui-Soroca

Puncte tari: Puncte slabe:
• Prezenţa tradiţiei vechi moldoveneşti ce a • Trasee turistice prost întreţinute şi neracordate
rămas vie ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, la traseele europene de drumeţie;
Soroca încă mai este denumită „ţinutul arcaşilor • Slaba dezvoltare a turismului;
soroceni‖ • Calitatea relativ mică a serviciilor turistice;
• Număr mare de atracţii cultural-istorice, • Slaba promovare a potenţialului turistic al zonei;
religioase, naturale şi peisagistice; • Promovarea fragmentară a destinaţiilor
• Existenţa unor elemente de patrimoniu cultural turistice;
cu valoare de unicat: (Situl arheologic Bârlad - • Lipsa organizaţiilor de promovare a turismului;
Valea Seacă, Situl arheologic Trestiana, Situl • Inexistenţa unor facilităţi pentru turişti în mediul
arheologic Pogoneşti, urmele Cetăţii de pământ, rural;
gradiştea de lângă satul Rudi „Farfuria • Numărul foarte mic de întreprinderi cu activitate
poporului‖, Arcul Geodezic Struve); în domeniul turistic;
• Muzeul Vasile Pârvan, cu cele 4 secţii, • Indicele redus de ocupare a capacităţilor
adăposteşte colecţii de obiecte unice; turistice;
• Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca • Calitatea slabă a serviciilor specifice
• Ponderea ridicată a proprietăţii private în turismului;
domeniul turismului; • Insuficienta dezvoltare a potenţialului turistic
• Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului existent;
religios, ecologic, rural, cultural istoric, de • Inexistenţa unor manifestări care să pună în
agrement, pescuit şi vânătoare; evidenţă tradiţiile şi obiceiurile specifice judeţului.
• Existenţa unor obiective cultural-religioase cu
potenţial turistic;
• Existenţa unor manifestări de tradiţie pentru
folclorul regiunii;
• Existenţa unor zone cu potenţial natural, care
pot fi valorificate ca zone de agrement;
• Organizarea de manifestări culturale în
regiunea Vaslui-Soroca specifice şi cu potenţial
turistic ridicat
Oportunităţi: Ameninţări:
• Îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii fizice şi • Competiţia deosebită ce se manifestă pe piaţa
de utilităţi; turistică regională;
• Încurajarea unor noi forme de turism (religios, • Creşterea traficului turistic extern;
cinegetic, rural, ecologic); • Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi
• Susţinere puternică pentru programele turistice administrarea proiectelor finanţate din Fondurile
cu finanţare comunitară. Structurale, în special in mediul rural şi în mediul
• Macrostabilizarea economică şi scăderea de afaceri;
inflaţiei în limite acceptabile poate creşte apetitul • Eforturi insuficiente şi/sau disparate de
pentru credite şi investiţii în producţie şi servicii promovare a obiectivelor de patrimoniu cultural;
• Creşterea traficului turistic spre Europe • Insuficienta folosire a oportunităţilor acordate
Centrală si de Vest si solicitarea din ce în ce mai turismului rural;
mult a tipurilor de turism bazate pe natură si • Investiţii private scăzute în domeniul turismului
peisaje nealterate • Lipsa întreţinerii obiectivelor turistice conduce la
degradarea lor în mod continuu

6: PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN ZONA VASLUI-SOROCA
CAPITOLUL 6
6. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN ZONA VASLUI-
SOROCA
6.1. Premise ale dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Vaslui –

Soroca
Resursele turistice ale regiunii turistice Vaslui-Soroca se bucură de varietate şi unicitate, dar sfera
turismului cuprinde pe lângă obiectivele turistice (fie ele culturale, istorice, ştiinţifice, religioase,
peisagistice) şi infrastructura de susţinere şi aici ne referim la posibilităţi de acces, oferta de cazare
turistică, condiţiile existente în unităţile de primire turistică, infrastructura de comunicaţii, materiale
informative şi de promovare, etc.
Din analiza infrastructurii de susţinere existente în regiunea turistică transfrontalieră Vaslui-Soroca se

desprind şi premisele dezvoltării turismului:
 reabilitarea spaţiilor de cazare şi tratament;
 crearea / modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv amenajări şi ecologizări
de lacuri);
 crearea de zone de atracţii turistice;
 reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic;
 dezvoltarea si diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea unei
oferte de petrecere a timpului liber;
 dezvoltarea unui sistem de marcare a atracţiilor turistice (panouri, hărţi turistice pe drumurile
naţionale şi judeţene, gări, autogări, aerogări);
 crearea de centre/oficii de informare (gări, autogări, aeroporturi) şi ghişee de informare in zona
atracţiilor turistice;
 dezvoltarea reţelelor de comunicare intre centrele de informare din judeţe şi cele regionale,
naţionale şi internaţionale şi integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând
direct dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de rezervări, crearea de reţele de rezervare on-
line a serviciilor turistice;
 organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni
şi campanii de promovare integrata a produsului turistic local, judeţean, transfrontalier şi
sprijinirea participării la acest tip de manifestări interne şi internaţionale;
 sprijinirea intrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice;
 publicaţii promoţionale şi audio-video cu resursele turistice ale regiunii transfrontalier (şi
distribuirea acestora în media turistică din întreaga lume);
 valorificarea potenţialului real al turismului cultural, istoric, religios.
6.2. Direcţii strategice de dezvoltare

Bârladul este al doilea oraş al Moldovei sub raportul vechimii, o străveche vatră de locuire,
săpăturile arheologice de la Trestiana, Valea Seacă sau Prodana scoţând la lumină vestigii ale culturii
Stracevo-Criş precum şi o întreagă aşezare de meşteşugari daco-romani, şi urmele unor aşezări din
sec. XII-XIII. De asemenea, cercetările arheologice din ultimele decenii au dus la descoperirea unei
extrem de interesante cetăţi de pământ ridicată în apropierea oraşului Bârlad de Ştefan cel Mare în anii
1475-1476.
Toate aceste situri arheologice reprezintă puncte de atracţie reale pentru vizitatorii români şi străini,
care doresc să cunoască şi să înţeleagă evoluţia civilizaţiei româneşti şi a contribuţiei acesteia la istoria
Europei.

Tot ceea ce s-a descoperit în siturile arheologice din zona Bârladului, şi nu numai, se regăseşte în
formă materială şi informaţională în patrimoniul muzeului bârlădean, zeci de mii de piese vorbind
despre istoria acestor locuri şi acestui neam.
Situl arheologic de la Valea Seacă ocupă locul I în Europa în ceea ce priveşte dimensiunile atât ale
unei aşezări cât şi ale unei necropole de secol IV î. Ch. Suprafaţa ocupată de aşezare se întinde de-a
lungul văii (malul stâng al pârâului Valea Seacă) pe mai multe zeci de hectare. Cercetările arheologice
s-au concretizat pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha în zona sudică a acesteia.
În cadrul cercetărilor repetate întreprinse în acest sit arheologic au fost descoperite locuinţe, bordeie,
vetre de foc, şoproane, ateliere de prelucrare a cornului de cerb, gropi amenajate în interiorul
locuinţelor şi în afară, cuptoare de ars oale, atelier pentru topit şi turnat bronzul.
Volumul şi varietatea materialelor fac dovada unui impresionant patrimoniu arheologic care a îmbogăţit
considerabil patrimoniul Muzeului Vasile Pârvan. Zeci de mii de piese permit o mai bună cunoaştere a
unei epoci şi culturi extrem de interesante dar foarte controversate. În ceea ce priveşte încadrarea
cronologică, materialele descoperite şi contextul în care s-au realizat aceste descoperiri, permite o
încadrare destul de largă care începe din sec III-lea şi continuă până în a doua jumătate a secolului al
V-lea.
Muzeul „Vasile Pârvan” găzduieşte însă şi extraordinare colecţii de artă, unii dintre cei mai mari artişti
români şi străini regăsindu-se în patrimoniul instituţiei. Există lucrări ale pictorilor Ştefan Luchian,
Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Theodor Pallady, Ion Ciucurencu, Corneliu Baba precum şi a sculptorilor Ion
Irimescu şi Marcel Guguianu.
La nivelul municipiului Bârlad, există numeroase obiective de interes turistic cultural-educaţional care
pot fi puse în valoare în cadrul circuitelor turistice (Muzeul „Vasile Pârvan”, Teatrul „Victor Ion
Popa”, Pavilionul „M. Guguianu”, Biblioteca Municipală „Stroe Belloescu”, Casa de Cultură „G.
Tutoveanu”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sf. Gheorghe” (1775), Biserica
„Sfinţii Voievozi” (1806), Casa Sturdza).
Zona centrală coincide, în mare măsură, cu centrul cultural-istoric. Ea se situează, în cea mai mare
parte, în interiorul limitelor de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural-urbanistice, suprapunându-se,
atât peste nucleul istoric, cât şi peste zone a căror valoare rezultă din calităţile arhitectural-urbanistice
ale fondului construit (aparţinând unor diferite etape, dar conservând amprentele unei lungi evoluţii
istorice).
Centrul cultural-istoric conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din municipiul Bârlad
(atât cele înscrise în Lista monumentelor istorice cât şi cele propuse a fi înscrise) şi este alcătuită din
cele mai importante şi reprezentative clădiri de cult, clădiri publice şi foste clădiri rezidenţiale de mare
valoare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni. Toate acestea sunt
însoţite de clădiri cu valoare arhitecturală sau ambientală, dar şi de unele clădiri parazitare.
Potenţialul de dezvoltare al centrului cultural-istoric în ceea ce priveşte diversificarea şi extinderea

funcţiunilor prin reabilitare, reconstrucţie parţială a unor insule şi conversie funcţională, este cu totul
deosebit, având şansa să se înscrie în zona centrală, ca o entitate bine definită şi coerentă.
Centrul Cultural-Istoric al Municipiului Bârlad este compus dintr-un complex de clădiri în care
funcţionează Muzeul „V. Pârvan‖ şi Teatrul „V. I. Popa‖, monumente de arhitectură înscrise în Lista de
monumente la poziţiile VS IImA – 06745, respectiv VS IImB – 06755, şi „Parcul Teatrului‖ –
amenajare complexă peisajeră, cu tematică istorică şi culturală, creată în jurul clădirilor în care
funcţionează muzeul şi teatrul din Bârlad.

Funcţiunea iniţială a complexului de clădiri a fost „Prefectura Judeţului Tutova‖, construit în anul 1890
după planurile arhitectului italian Giovanni Baldorossi, transformat parţial şi extins în anul 1950 de către
arhitectul Constantinescu o dată cu desfiinţarea judeţului Tutova. În urma refuncţionalizării, cea mai
mare parte din clădirea existentă (Aripa de Nord, întreaga latură Estică - corpul central şi Aripa de Sud)
a fost transformată în Muzeu – care funcţiona în spaţii reduse ca dimensiune din clădiri dispersate în
oraş.
Sala Curţii de Juri a fost transformată în sală de spectacole, închizându-se accesul din holul corpului
principal transformat în muzeu; sala de spectacole a fost extinsă spre Vest cu un corp cu regim de
înălţime P+2 în care au fost amenajate turnul scenei şi funcţiunile legate de realizarea spectacolelor
(cabine actori, regie, scenografie, etc.).
Pentru asigurarea accesului la Teatrul astfel creat, curtea din spatele fostei prefecturi a fost amenajată
ca parc cu tematică culturală – alei cu busturi ale principalilor scriitori naţionali, copii după vase
ceramice preistorice de dimensiuni mari, fântâni arteziene.
Seismele severe repetate din anii 1977, 1986 şi 1990 au supus structurile acestui complex de clădiri la
sarcini orizontale de o intensitate deosebită, care au condus la compromiterea puternică a acestora.
Degradări importante s-au produs la structurile acoperişului de la sala de spectacole şi de la foyer.
Clădirea iniţială datată din 1890, important monument de arhitectură, s-a aflat în pragul prăbuşirii prin
fragmentarea ei pe întreaga înălţime, cu deplasări de până la 5 cm în zona celor mai mari fracturi.
Consolidarea complexului de clădiri se impune din două motive majore de aceeaşi valoare, şi anume,
salvarea unui monument de arhitectură construit în secolul al XIX-lea de la prăbuşire şi faptul că
reprezintă singurul monument de arhitectură şi monumentalitate rămas în peisajul citadin după
seismele din anii 1977, 1986 şi 1990.
Complexul de clădiri reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de atracţie turistică şi culturală
de pe harta oraşului Bârlad.
Zonele limitrofe Bârladului pot reprezenta importante puncte de interes. Nu departe de Bârlad,
aproximativ la jumătatea distanţei dintre Bârlad şi Tecuci se află Casa memorială Alexandru Vlahuţă,
unul dintre marii poeţi ai neamului.
La doar 16 km sud de Bârlad se află Mănăstirea Grăjdeni, aşezată într-un loc pitoresc la marginea unei
păduri seculare. În partea de nord a oraşului Bârlad, la aproximativ 40 km, pe valea Similei se află o
altă mănăstire, construită în sec al XVI-lea în stil neogotic. Este vorba de Mănăstirea de la Floreşti.
Oferta culturală a zonei, aşa cum uşor se poate desprinde din itinerariile prezentate mai sus,
este bogată. Valorizată prin turism la adevăratul său potenţial ea poate şi trebuie să devină un
mijloc de promovare a culturii şi istoriei, nu numai bârlădene, ci şi a celei naţionale.
În concluzie, principalele componente ale „produsului turistic cultural-ştiinţific” sunt

reprezentate de:
• Cetatea Soroca, Soroca
• Muzeul „Vasile Pârvan” cu expoziţiile sale;
• Teatrul „Victor Ion Popa” (singurul teatru din judeţ);
• Siturile arheologice (Situl arheologic Bârlad - Valea Seacă, Situl arheologic Trestiana,
Situl arheologic Pogoneşti, Urmele cetăţii de pământ);
• Monumentele de arhitectură şi comemorative şi edificiile religioase;
• Punctele fosilifere de la Măluşteni şi Hulubăţ.

Analiza Potentialului Turistic Vaslui Soroca Muzeul Vasile Parvan

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Potentialului Turistic Vaslui Soroca Muzeul Vasile Parvan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muzeul „Vasile Pârvan‖

Analiza potenţialului turistic existent

Acest document a fost realizat în cadrul proiectului „PLANETARIU BÂRLAD - DIVERSIFICAREA

Editor: Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad

Publicat la Bârlad. Data publicării: 4 septembrie 2009

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 2

1. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI VASLUI-SOROCA ............................................................... 5

1.1. Prezentarea generală a judeţului Vaslui........................................................................................ 5

2. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA VASLUI-SOROCA ............... 22

2.1. PREZENTAREA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE ÎN ZONA VASLUI .......................... 22

3. ANALIZA CONCURENŢEI ................................................................................................................ 49

4. ANALIZA CURENTĂ A PIEŢEI ......................................................................................................... 55

4.1. Analiza sectorului turistic din România........................................................................................ 55

5. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA ............. 86

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 3

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 4

1.1. Prezentarea generală a judeţului Vaslui

Stema actuală a judeţului Vaslui a fost aprobată în ianuarie 2006, în şedinţa

Stema judeţului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 5

Principalele unităţi de relief prezente pe teritoriul judeţului Vaslui

Podişul Central Moldovenesc se desfăşoară în nord de văile

Colinele Tutovei se desfăşoară la sud de râul Racova. În judeţ

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 6

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 7

Judeţul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate.

Resurse naturale neregenerabile:

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 8

Infrastructură şi echipare edilitară

Echiparea cu căi ferate a teritoriului judeţului Vaslui se prezintă astfel :

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 9

Tabel II.5. Numărul localităţilor cu canalizare publică, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 10

1.2. Prezentarea generală a raionului Soroca

1991-2003. După proclamarea independenţei Republicii Moldova şi înfăptuirii reformei administrativ-teritoriale,

2003. Soroca devine centru raional.

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 11

Raionul Soroca este situat în partea de nord-est a Republicii

Hotarele raionului sunt încadrate între 47° 57' 48'' latitudine

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 12

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 13

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 14

Monumente ale naturii

 Drumuri comunale: 1.592 km 453 m.

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 15

1.3. Populaţia şi forţa de muncă în regiunea turistică Vaslui-Soroca

Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

Evoluţia populaţiei totale a regiunii turistice Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

Populaţia urbană şi gradul de urbanizare al regiunii turistice Vaslui-Soroca, la 1 ianuarie

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 16

Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca pe sexe, la 1 ianuarie 2008

Populaţia stabilă a regiunii Vaslui-Soroca pe sexe, la 1 ianuarie 2008

Structura pe sexe a populaţiei stabile a regiunii turistice

Structura populaţiei pe grupe de vârstă cincinale

Structura demografică a regiunii turistice Vaslui-Soroca pe grupe cincinale de vârstă

| ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ VASLUI-SOROCA | 17

20-24 ani 42.832 7,7% 22.600 20.232

Structura demografică a regiunii turistice Vaslui-Soroca pe grupe cincinale de vârstă

85 ani şi peste 1.850 3.637 85 ani şi peste 1%

80-84 ani 4.211 6.735 80-84 ani 2%

75-79 ani 7.512 10.544 75-79 ani 3,3%

70-74 ani 9.985 13.378 70-74 ani 4,2%

65-69 ani 10.326 13.366 65-69 ani 4,3%

60-64 ani 10.429 12.298 60-64 ani 4,1%

Este amplasat pe un soclu de piatră (21811656) cu inscripţii încadrate