PROMOVAREA

SANATATII

C2
STRATEGII DE
PROMOVARE A
SANATATII
Conf.Dr. Alexandra cucu
Comportamentele-si influenta asupra DALY
(disability adjusted life uyear lost)
1. Sex nesigur
2. Alcool
3. HTA
4. Fumat
5. Supraponderalitate
6. Activitate fizica
7. Colesterol
8. Consum fructe si
vegetale
9. Droguri
 Abordari PS

Intrebare: Ce genereaza bolile de inima?

Raspunsuri:

Cardiologul:

Specialistul de SP :

Asistentul social:

3
 Intrebare: Ce genereaza bolile de inima?

Raspunsuri:

Cardiologul: HTA, antecedentele familiale,

ateromul

Specialistul de SP : fumatul, inactivitatea

fizica, alimentatia dezechilibrata

Asistentul social: saracia, somajul. izolarea

sociala,
4
 Care raspuns este cel corect?

Modelul biomedical
modelul Modelul mediu
Sanatatea= absenta social
comportamental
bolii
Diabet Fumat Educatie
Obezitate Alimentatie grasa somaj
Hipertensiune Inactiivtate fizica saracie
.

Consecinta: strategii de PS diferite: 5

Focus pe individ? Focus pe mediu ?

Sanatatea este Sanatatea este

despre: despre;

Comportamente?
Politici?
Stil de viata?
Sau ambele? Fact Sociali ?
Alegeri?
 Abordarea Medicala

Scop
prevenirea imbolnavirilor si dizabilitatii
reducerea morbiditatii si mortalitatii premature
Activitati
Interventii medicale
Ex. - Imunizare, screening, fluorizare, consiliere
Bazate pe rezultate stiintifice
Metode
Coordonata de experti
De sus in jos
Accent pe complianta
Nu pune accent pe sanatatea pozitiva
Ignora dimensiunile sociale si de mediu
Evaluare: Reducerea mortalitatii si morbiditatii
 Abordarea schimbarii
comportamentale

Scop
Incurajarea indivizilor sa adopte comportamente
sanatoase
Accent pe responsabilitatea individuala
Metode:
Communicare
Educatie
Persuasiune, motivare
Coordonata de experti
De sus in jos Blamarea victimelor
Evaluare:
schimbare comportamentala
Limite: determinism multiplu al comprtamentelor/
cunatificarea efectului PS
 Abordarea educationala

Scop
Sa furnizeze cunostinte si informatii
Sa dezvolte abilitati pentru alegerea informata
Rezultatul este alegerea voluntara, informata
Methode
Informare interpersonala, grupuri mici sau mass media
Discutii de grup pentru identificare KAP
Evaluare
KAP
Limite: modificarea KAP singura nu este suficienta
totdeauna pt shimbarea comportamentelor
 Abordarea centrata pe
beneficiar

Scop
Ajuta indivizii sa isi identifice prblemele si sa castige
aptitudinile si convingerile necesare alegerilor favorabile
Rol HP ; facilitator si catalizator
2 tipuri:
1. Self-imputernicire = consiliere personala scop- crestere
control as propriei vieti
2. Imputernicire communitate= dezvoltarea comunitatilor in
rezolvarea problemelor proprii
Metode
Client-centrata,
include consiliere
advocacy pentru sanatate
Promovarea participarii in procesul de decizie
Evaluare
Difficila proces de lunga durata
Rezultate greu cuantificabile, influentate de multi factori
 Schimbare sociala

Scop
Schimbare mediu fizic, social favorabile
sanatatii
Radicala- centrata pe medii suportive pt
san
focus pe schimbara sociala nu doar a unui
comportament individual
Metode
lobbying/advocacy
Dezvoltare politici si legislatie
Masuri fiscale
Medii sociale si fizice suportive
 Alimentatie sanatoasa:
abordari

Abordari Interventii

Medical Diagnostic si reducere FR: grasimi, zahar,

sare
Schimbare Incurajare alimentatie sanatoasa
Comportamentala
Educatie pt sanatate Informatii alimentatie sanatoasa; brosuri,
pliante media

Imputernicirea Grup de control a greutatii, grupuri de

alimentatie sanatoasa

Shimbare sociala Legislatie de sanatate publica (e.g.

etichetare nutritionala, tva redus, corn si
lapte
 Strategiile de PS

Informarea/Educarea/Comunicarea =IEC
Educatia pt sanatate
Suport individual- grupuri
Schimbare organizationala
Dezvoltare si mobilizare comunitati
Dezvoltare politici
Advocacy
Cercetare

13
 Strategii preventive

Strategiabazata pe demersul individual act.

se adreseaza exclusiv individului - apartine in
principal sectorului clinic

Strategia populationala intereseaza incidenta

bolii in populatie,-apartine sectorului de
sanatate publica
Strategia riscului inalt
Strategia ecologica

Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
14 Davila"
Bucureti
 Strategia bazata pe demersul
individual

apartine exclusiv sectorului clinic

ntrebarile pe care si le pune medicul cind
are bolnavul in fata:
"De ce a facut boala?"
"De ce a facut-o acum?"
"Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala sa nu fi
aparut?"
estestrategia in care, in fiecare moment, in
mintea cadrului medical trebuie sa apar
ideea riscului relativ ca expresie a fortei
asociatiei epidemiologice.
este o strategie importanta pentru
practica medicala in raport cu persoana
bolnava. Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
15 Davila"
Bucureti
 Strategia populationala
Strategia riscului inalt

Principiu:se adreseaza persoanelor cu cea mai

mare probabilitate de a face boala. Necesita
identificarea persoanelor cu risc inalt
(Screening, selectia pers expuse la anumiti FR;
profesionali,grupa de varsta,etc. )

Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
16 Davila"
Bucureti

Strategia riscului inalt - avantaje si limite
Interventiile sunt
adecvate intereselor
individului (clinic) -
beneficiu individual mare
motivatie mai mare de a
participa, atat a
individului, cat si a
medicului
cost/eficace
rap beneficiu/risc
favorabil
Strategia riscului inalt
Identificarea dificila a
persoanelor cu risc
crescut
protejeaza doar grupul
identificat initial (efecte
paleative, limitate si
temporare)
segregare etica
neprotejarea persoanelor
la risc mic si mediu, care
sunt cele mai numeroase
 Strategia ecologica

Se adreseaza intregii populatii, pornind de la

prezumtia ca indivizii cu risc inalt sunt putini, iar
cei cu risc mediu si mic foarte numerosi
Scade incidenta bolii, prin scaderea nivelului
mediu al FR (incearca sa modifice distributia
factorilor de risc in populatie)

Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
Davila"
Bucureti
 Strategia ecologica

Strategia ecologica - avantaje si limite

Nu necesita identificarea Avantaje
grupurilor cu risc crescut
efecte radicale (modifica
distributia FR)
potential mare pt
intreaga populatie
(beneficii mari)
adecvata
comportamental si
psihologic
efectele se mentin in timp
mici pt cei
la risc inalt (beneficiu
individual redus)
motivatie redusa si pt
indivizi si pt medic
rap beneficiu/risc mai
mic
paradoxul preventiei
MODEL DE PROMOVARE A SNTII 2: METODE DE
PROMOVARE FOLOSIND TIPOLOGIA BEATTIE (BEATTIE
1991) METODE DE INTERVENIE

Legislaie
Educaie pentru sanatate Autoritare Crearea i
Schimbarea comportamentului implementarea de
politici
Campanii mass-media
Monitorizarea sntii

Individuale Colective

Consiliere
Influenarea procesului
Educaie
Aciunea de cercetare
Munca n grup Abiliti de partajare i de
formare a
grupului de lucru
Dezvoltare comunitar
Negociate
Modelul epidemiologic II plurifactorial
Factor de BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf.

risc
Fumat
* * * * * *
Alcool
* * *
Colesterol
* * * *
HTA
* * *
Dieta
* * * * * *
Obezitate
* * * * *
Sedentarism
* * * *
Stress
* * *
Droguri
* * * *
Profesie
* * * * * * *
Mediu
* * * * *
Mediu social
(*) (*) (*) (*) (*) (*)21 (*)
 Modelul epidemiologic II plurifactorial
A.Bolile inimii B.Bolile vasc. C.Cancerul
-fumatul cerebrale -fumatul, -alcoolul, -dieta
-HTA -HTA -comportamentul sexual
-hipercolesterolemia -radiatia solara, -radiatia ionizanta
-diabetul -riscurile locului de munca
-sedentarismul -contaminantii mediului
-comportamentele -medicamente, -agenti infectiosi
D.Accidente de E.Gripa- F.Alte accidente
circulatie pneumonia -alcoolul
-alcoolul -starea vaccinala -proiectarea de produse
-viteza -rezistenta -riscurile domestice
-proiectarea scazuta -disponibilitatea armelor de foc
autovehiculului -fumatul
-drumurile
-medicamente Catedra de
G.Sinucideri/omucideri H.Ciroza I.Diabetul Sanatate
Publica si
-alcoolul -alcoolul -obezitatea Management,
UMF "Carol
-armele -hepatitele Davila"
22
-drogurile Bucureti
Modelul etapelor vieii 23

Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani

greutate si inaltime * **

aprecierea dezvoltarii - -

TA * **

auzul - **

vazul - **

vorbirea - -

screenig scolioza - -

tegumente * -

ex. sin - **

ex. rectal - *

mamografie(>50 ani) - *

ECG - *

colesterolemie - *

VDRL * -

Babes-Papanicolau - *

culturi gonococ - -

rubeola - titrul * -

glicemie - **
Catedra de Sanatate Publica si
hematocrit - *
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
ex. urina (proteine, germeni) - **

hemoragii oculte - **
Strategii de promovare a sanatatii

Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
24 Davila"
Bucureti
 Concluzie

Conduita optima ar consta in imbinarea celor

doua strategii, deoarece ele sunt
complementare, nu competitive

Catedra de
Sanatate
Publica si
Management,
UMF "Carol
25 Davila"
Bucureti
MODEL DE PROMOVARE A SNTII 4: MODELUL DE PROMOVARE A SNTII
TANNAHILL (DOWNIE 1990)

1. servicii de 6. Politici privind

prevenire, ex. 5 fumatul la locul
imunizare, de munc.
Educaie pt sntate
screening cervical,
descoperirea de
2 7 7. Educaie n
cazuri HTA,
monitorizarea 4 6 sntate
dezvoltrii, folosirea 1 ndreptat spre
Protecia o protecie
de guma cu Prevenie 3
sntii pozitiv a
nicotina pentru a
ajuta la renunarea sntii, ex.
fumatului. lobby pentru
interdicia
2. Educatie pt 3 masuri comunitare: protecie n reclamelor
sanatate flururarea apei referitoare la
Sfaturi i informaii 4. Lobby pentru legislaia de prevenie. fumat
pentru renunarea
5. Educaie pozitiv n sntate, ex.
la fumat.
Experiena de via a tinerilor.
PROMOVAREA
SANATATII

C3
Modele si teorii in
PROMOVARE A
SANATATII
Conf.Dr. Alexandra cucu
 Ce este o teorie?

Un model logic de explicare a unui fenomen,

cum este adoptarea comportamentelor
sanatoase
jaloane in intelegerea fenomenelor
Se aplica la selectarea strategiilor de
promovare a sanatatii
Deriva din psihologie, sociologie
Nu sunt perfecte

28
 The practice theories

Exista peste 50 teorii ale PS :

Analiza retelelor, Stagiile schimbarii
Credinta in sanatate , Difuzia inovatiei, retele
sociale, actiunea comunitara, modelul ecologic
Pot fi organizate dupa focus:
Individ
Grup
Comunitate
Organizatii

29
4 mari categorii de teorii :

t ale schimbarii comportamentale la nivel

individual
t ale schimbarii in comunitati
t ale schimbarii in organizatii
t ale schimbarii politicilor publice

30
 A: Th orientate spre individ

TEORII ORIENTATE SPRE INDIVID

Unitatile
de baza in PS
Schimbarea comportamentala este un proces

Modele/Teorii
teoria aciunii raionale
Stagiilor schimbarii
Convingerilor/credintei de sanatate
T. invatarii sociale
MODELUL CONVINGERILOR N SNTATE health beliefs model
32

Unul dintre cele mai vechi modele- dezv 1950

ca sa intelegem de ce oamenii folosesc/nu serv preventive vacc
Pleaca de la premisa ca se pot intelege comportamentele prin prisma
convingerilor individuale
depinde de car socio demografive

Perceptie
susceptibilitate

Perceptie
gravitate Self
consecinte eficienta
Perceptie
Bariere
surmontabile

Perceptie
beneficii
 MODELULCREDINEI/CONVINGERILOR N
SNTATE
Modelul afirma ca indivizii vor adopta
comportamente sanatoase daca sunt
constientizati ca:
Suntsusceptibili la FR
Consecintele sunt severe
actiunile au efect
beneficiile sunt mai mari decat dificultatile

Exemple:

33
 34

Source: Becker, M. H. & Maiman, L. A., (1975). Sociobehavioral determinants of compliance with health and medical care
recommendations. Medical Care, 134(1), 10-24. Figure 1, p. 12. (Permissions pending).
MODELUL STAGIILOR SCHIMBARII

Unul dintre cele mai vechi modele

Pleaca de la premisa ca schimbarea depinde de stagiul in care
a ajuns individul
Precontemplare
NU recunosc ca sunt la R

Mentinere Contemplare
comport aplicate se gandesc a schimbare

Actiune Decizie
Adoptare noi comport planif schimbare
 T invatarii sociale

TEORIA INVATARII SOCIALE

Presupune ca oamenii invata si din experienta altora

definete comportamentul ca rezultatul interaciunii
reciproce, dinamice, ntre trei componente: factori
personali, aciune i mediu.
Schimbarea comportamentului este susinut de
percepia controlului personal
Aplicabilitate in
consilierea de grup
Interventii familii
 37

TEORIA ACIUNII RAIONALE / TEORIA COMPORTAMENTULUI

PLANIFICAT
Pleaca de la premisa ca atitudinile sunt cele care determina
comportamentele

Atitudini
comportamente

Rezultate
asteptate
Self
Atitudini Norme subiective eficienta
normative

Motivatii

Perceptie control
comportamente
 C: modele de interventie
comunitara

Bazate pe analiza
comunitatilor
initierea in
Cadrul conceptual comunitate
Mobilizarea
comunitatii Capacitate
Revie etic
Presupune
implementarea
conform
caracteristicilor,
C PS
valorilor si cu
implicarea rezultate
metode
comunitatii
Schimbarea
Organizationala (th
organizationala) parteneriate
relevanta
Teoria difuziei
inovatiei
 DoI
Diffusion of Innovation
Dezvoltat de Rogers in 1960s
focus: indivizi, grupuri:
In incerarea de a raspandi o idee noua in sistemul social
putem folosi 6 tipuri de membri ai comunitatii, in functie de
cat imp le ia sa puna in practica ideea cea noua:
Innovatori (laneaza)
Adaptatori rapizi (they get excited right away)
Majoritatea precoce
Majoritatea tardiva
Intarziatii
Neinteresatii

39