Cuprins:

Argument
Cap 1.
Prezentare generala

1.1 Prezentare generala………………………………………………............................3

1.2.Prezentare istorica.......................................................................................................4

Cap 2.
Potentialul turistic
2.1.Potentialul natural………………………………………………...............................6
2.2.Potentialul antropic…………………………………………….................................9
2.3. Obiceiuri si traditii………………………………………………............................12
2.4. Structuri de primire……………………………………………..............................14

Cap 3.
Sejur Maramures ............................................................................................................16

Bibliografie

1
 Argument

Am ales aceasta lucrare cu tema deoarece mi sa parut o tema foarte interesanta

datorita zonei geografice in care se afla si turismul diversificat care se regaseste aici .
Atractia turistica de care se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de
drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna.
Caracterul relativ izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei
zone a arhitecturii traditionale, in special constructii din lemn: case, monumente, biserici,
care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice
sunt si alte elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul care sunt unele din
cele mai autentice si si atractive lucruri care merita vizitate in Maramures.
In judetul Maramures se practica mai multe forme de turism si anume : turism de
pelerinaj, cognitiv, loisir, balnear, rural, de agrement, dar si turism de congrese.
Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele "tari" de civilizatie
si habitat aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o
incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor,
specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul
cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Maramuresul este o destinatie unica, situata
in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al
taranului din vremuri trecute
Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in
aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in
generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in
continuare sufletul satului
Am ales aceasta zona ca tema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si
traditiile locale unice care merita vizitate si descoperite in cele mai mici detalii.

2
 CAPITOLUL I

Prezentare generala

1.1.Prezentare geografica

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a tării, fiind delimitat de judeţele
Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de
frontiera cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km˛ (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief
variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos
din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova
(a nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la
Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar
muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.
Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai înalti), Maramuresului si lantul
vulcanic Igniş - Gutâi - Ţibleş.
Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand
o retea hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si
verde. Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a
diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric.
Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a
Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri, exista
lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si
lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie,
precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza.
Desi clima subzona pădurilor mezofile.Altitudinal,pe acest teritoriu,se disting două
zone:zona forestieră şi zona alpină.Ponderea cea mai mare în vegetaţia Maramureşului o
are vegetaţia lemnoasă.
În funcţie de altitudine(diferenţa in Maramures este mai umeda si mai rece decat
in restul Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb,

3
oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile
si toate gradele de dificultate. Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde
pana la venirea toamnei. Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la
30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).
Ţinutul Maramureşului face parte,latitudinal,din zona nemorală a pădurilor de
foioase ale Europei Centrale, de altitudine este de peste 2000 m),de substrat,de influienţe
climatice şi pedobiologie,se observă o distribuţie etajată a vegetaţiei.Începând din
depresiune până spre vârfurile cele mai înalte,în Maramureş se deosebesc patru etaje de
vegetaţie,şi,în cadrul acestora,trei subetaje de vegetaţie:
I.Etajul colinar(al pădurilor de stejar şi gorun)
II.Etajul montan: -subetajul inferior(al carpino-făgetelor);
-subetajul mijlociu(al pădurilor de fag şi de amestec de fag cu
raşinoase);
-subetajul superior(al pădurilor de molid)
III.Etajul subalpin(tufărişuri în regiunile montane înalte şi pajişti subalpine);
IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbuşti pitici şi vegetaţie de stâncărie).
Limitele etajelor sunt variabile datorită influienţelor locale.În cadrul vegetaţiei
zonale dominate,factorii locali specifici oferă condiţii de dezvoltare şi a altor formaţiuni
vegetale:intrazonale şi zonale.Zonal,este reprezentată marea majoritate a vegetaţiei
forestiere,iar după defrişarea acestora se instalează vegetaţia pajiştilor secundare zonale.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie
de altitudine: în zona alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în
jnepeniş, cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoşul de
munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele.

1.2.Prezentare istorica

Pentru cei mai putin familiarizati cu istoria

Maramuresului Mare reproducem citeva date, pe scurt, asa
cum sint ele reliefate in carte, dupa viziunea d-lui Ion M.
Botos: "Majoritatea românilor din Transcarpatia locuiesc

4
compact indreapta Tisei, in raioanele Teceu: satele Apsa de Jos, Slatina, Topcina,
Strimtura; raionul Rahau: satele Biserica Alba, Apsa de Mijloc, Plaiut si Dobric. Aceste
sate fac parte din cele mai vechi asezari omenesti din Maramures. Istoriografia
rusina,ucraineana, româna afirma ca aici asezarile omenesti au aparut in paleolitic (circa
50.000 de ani in urma).Românii din dreapta Tisei totdeauna au facut parte din Maramures
si azi se socotesc ca au ramas sufleteste alaturi de fratii lor din stinga Tisei... prima
mentiune documentara aparind la sfirsitul secolului al XII-lea, in anul 1199". Intr-adevar,
aceste asezari maramuresene au fost mereu legate, prin traditii, obiceiuri, cultura, dar mai
ales prin limba, cea care este mai puternica decit orice granita.
Prima atestare scrisa a Maramuresului dateaza din anul 1199, insa marturiile
arheologice au scos la iveala faptul ca aceste pamanturi sunt locuite inca din perioada
neolitica. Dupa ce teritoriul Daciei a fost ocupat de romani, Maramuresul a ramas un
teritoriu independent, in afara Provinciei Romane. In secolul al XIII-lea, conducatorii
maghiari au inceput lupta pentru cucerirea Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XIV-lea,
intreaga Transilvanie, inclusiv Maramuresul se aflau sub ocupatie maghiara.
Maramuresul a devenit parte a Principatului Transilvaniei in 1526, apoi parte a
Imperiului Habsburgic in 1687 si a fost anexat Ungariei in 1703. Dinastia Habsburgica a
luat sfarsit cu revolutia din 1848. In 1918, Transilvania, inclusiv Maramuresul s-a unit cu
Romania. Până în 1920, Maramureşul a rămas unitar în perimetrul numit la începutul
lucrării cuprinzând 157 comune locuite în mare parte de români. Din 1 920 Maramureşul
de la nord de Tisa (6873 km2) a intrat în componenta Cehoslovaciei, în hotarul României
rămânând doar 3381 km2 în stânga Tisei. În 1992 românii se plângeau că trecerea de la
limba rusă la ucraineană a dus la dispariţia revistei ,,Prietenia română” dar că postul T.V
din Ujgorod transmitea de trei ori pe săptămână şi în limba română.
La inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea
pamanturile la fermele colective creeate de regimul comunist. In ciuda acestei
colectivizari fortate, traditiile si arta populara au continuat sa infloreasca in Maramures.

5
CAPITOLUL II

Potentialul turistic
2.1 Potentialul natural

In Maramures exista o mare diversitate de obiective ocrotite intre care 19

rezervatii naturale insumand o suprafata de peste 5000 ha. Dintre acestea amintim:
 Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO " rezervatie
a biosferei". Aici traiesc capra neagra si marmota. Vegetatia rezervatiei cuprinde
si un numar mare de endemisme, ce cresc in mijlocul unui minunat peisaj alpin,
presarat cu lacuri glaciare.
 Rezervatia de castan comestibil se intinde, pe o suprafata de 500 ha, pe dealurile
ce inconjoara Baia Mare.
 Rezervatia geologica " Creasta Cocosului" are in centru o culme ingusta de
andezit, portiune dintr-un vechi crater vulcanic.
 Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.

Parcul National Muntii Maramuresului

Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat pe
teritoriul adminstrativ al oraşelor Vişeu de Sus, Borşa şi
al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile
de sub Munte, Moisei, Vişeu de Jos, Leordina. Suprafaţa
acestuia este de 148.850 ha. Parcul are scopul de
menţinere a interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează
activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

6
Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a
României.
In prezent, se menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului:
- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinei, 800 ha,
înfiinţată în anul 1971;
- Rezervaţia Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie
geologică, faunistică, peisagistică;
- Rezervaţia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-
peisagistică (poiană cu narcise);
- Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înfiinţată în anul 1977 ca
rezervaţie botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

Mlaştina Poiana Brazilor

Rezervaţia naturală situată în comuna Giuleşti şi are
suprafaţa de 3 ha. Aceasta se află în custodia Direcţiei
Silvice Baia Mare. Scopul principal al ariei naturale
Poiana Brazilor este protectia si conservarea unor habitate
si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic,
forestier si hidrologic.
Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe cursul superior al Văii
Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2 km şi umplutura vulcanică este
constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) şi
intruziuni polistadiale. Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaţia a
două mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1 km, lăţime
100-150 m) şi mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lăţime 150-200
m). Mlaştinile se dispun de-alungul cursurilor de apă.
Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a
fost descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la circa 80 km de
cea mai apropiată staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

7
Peştera din Dealul Solovan
Este situată pe teritoriul administrativ al municipiului
Sighetu Marmaţiei şi are suprafaţa de 1 ha.
Dealul Solovan este situat în imediata vecinătate sudică de
municipiul Sighetu Marmaţiei. Din punct de vedere fitogeografic se
încadrează în provincia Central-europeană, subprovincia Carpaţilor
Orientali, circumscripţia Munţilor Oaş-Gutin-Văratec în care se
include şi etajul colinar. Este bine individualizat între râul Iza şi
afluenţii săi: Şugău şi Valea Spinului până la Culmea Hotarului.
Reprezintă o regiune de legătură între munţii vulcanici şi Depresiunea Maramureşului.
Este aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km. Energia de relief
este de 352 m (între 264 - 616 m).
Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) în
general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la
suprafaţă (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri
s-au format alunecări de teren (Lazu Şesului, Valea Spinului). În partea superioară a
serpentinelor se găseşte o peşteră săpată de ape de precipitaţii în gresii oligocene.
Defileul Lăpuşului
Aria narurală protejată este constituitaă din cursul
mijlociu ar râului Lăpuş intre localitatea Groape,
apartinand oraşului Târgu Lăpuş, şi confluenta cu rşul
Cavnic, Împreunături, comuna Remetea Chioarului, având
lungimea de 25 km.
Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.
Defileul Lăpuşului este un defileu epigenetic considerat unicat în România prin
dimensiuni şi prin rocile în care se dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcar şi
dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălniţa,
Buteasa Râu - La Împreunătură) şi are în versanţi custuri stâncoase (Custura Cetăţelii,
Custura Vimei), pereţi şi pinteni stâncoşi, cascade (La Pişătoare) şi peşteri.

8
2.2.Potentialul antropic
Mânastirea Bârsana
Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data
mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub o
frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea
care duce lin spre manastire; intrarea se face pe sub
semetul Turn - clopotnita, dincolo de care, pe partea
dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer - pana nu
demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume. De la biserica porneste aleea pietruita si
strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie
arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de
lemn.

Mânastirea Rohia
Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de artă
religioasă, care atrag admiraţia şi preţuirea vizitatorilor din ţară
şi de peste hotare, un loc de frunte îl ocupă şi Mănăstirea
„Sfânta Ana” - Rohia, din „Ţara Lapuşului”, judeţul
Maramureş. Aşezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal,
în mijlocul unei păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul privilegiat al
căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al iubitorilor de frumos artistic şi
natural.

Mânastirea Budesti
Situata in localitatea Budesti,jud.Maramures , manastirea
Budesti este un schit de calugari aflat in mijlocul padurii de brad
in locul numit Rosia.Pentru a ajunge la ea se merge pe drum de
tara care porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj
"parca rupt din rai".Oriunde te uiti,de-a lungul drumului, vezi
padure de brad,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si
alte anumale salbatice .

9
 Mânastirea Peri
In localitatea Peri, la mica departare de comuna Sapanta, a
existat o importanta manastire ctitorie a dinastiei voievodale a
Dragosestilor. Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si
Drag, sa intemeieze la Peri prima manastire din Maramures, luase
fiinta aici o mica sihastrie aflata in grija inaintasilor lui Dragos
Voda cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail" protectorul acestei
familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit
manastirii bunuri si terenuri si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la
cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de
jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi.

Mânastirea Moisei
Pe Valea Izvorului Negru, langa Moisei, o manastire cu
hramul Sf. Nascatoare de Dumnezeu Maria, a fost fondata la
1672 in prezenta Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici.
Pictura a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai mare parte
distrusa. Se pastreaza icoane de valoare la tampla altarului. La
1911 s-a construit o biserica noua si o casa cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei
biserici este Adormirea prea curatei Vergura Maria sarbatorita la 15 august al fiecarui an.

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare

Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta
Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale
maramuresenilor, alaturi de portul popular si obiecte de cult
specifice culturii traditionale din Maramures.
In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa
completeze imaginea despre arhitectura si ocupatiile traditionale
ale maramuresenilor din cele patru zone etnografice ale
judetului: Chioar, Lapus, Codru, si Maramuresul istoric.

10
 Muzeul expune gospodarii specific maramuresene, o biserica deosebita din lemn,
precum si si o sectiune dedicata morilior de apa.

Statiunea balneoclimaterica de interes local Ocna Şugatag se afla in judetul

Maramures, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m
altitudine la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu
functionare permanenta este parte componenta a comunei
Ocna Şugatag alcatuita din 4 sate cu o populatie de
aproximativ 4500 locuitori.
Localitatea este mentionata documentar pentru prima data in 1355, fiind un
important loc de extragere a sarii. Odata cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrat si au
provocat prabusirea tavanului minei si astfel au aparut lacurile cu apa sarata pentru care
localitatea este renumita.
Alaturi de apele minerale sodice si clorurate cu o concentratie ridicata (119 g/l),
climatul specific de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci constituie un
factor de cura important.
In statiunea Ocna Şugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si
abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele dupa polineuropatii),
afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite).
Baza de tratamant din Ocna Şugatag permite efectuarea unor bai calde in cada,
electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj medical.
Statiunea balneoclimaterica si de odihna Borşa se afla in nordul Romaniei in
judetul Maramureş, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m
altitudine. Localitatea Borşa este mentionata pentru prima
data in anul 1365 iar in 1968 este declarat oras, in zilele
noastre are 27100 locuitori.
Complexul turistic Borsa aflat la in apropiere de oras
beneficieaza de o clima propice atat tratamentului cat si practicarii sporturilor de iarna.
Aerul este curat, lipsit de alergeni si puternic ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape

11
minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor
renale si a cailor urinare.
Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a vacantelor atat vara (se
pot practica drumetiile existand in acest sens poteci marcate) cat si iarna stratul de zapada
mentinandu-se pana tarziu in primavara. Exista numeroase partii de schii de diferite grade
de dificultate precum si o trambulina naturala (113 m) pe care se pot efectua sarituri cu
schiurile. Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga
statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m).

2.3.Obiceiuri si traditii

Portul barbatesc
Barbatii purtau pe cap o caciula de blana (cu
doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa,
cu fundul plat), care se scotea doar in timpul lunilor
calduroase, fiind chiar inmormantati cu ea. Palariile de
pasla au fost introduse mai nou, sub influentele
orasenesti.
Camasa era destul de larga si lunga pana aproape de genunchi (in special in sud).
Uneori era scoasa peste pantaloni, dar putea avea in partea de jos o fusta scurta, incinsa
pe mijloc.
Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in
sau canepa si iarna din postav. Ei sunt uneori mai lungi decat picioarele, stand incretiti jos
(Moldova), alteori lungi si cu o largime normala sau sunt pana la genunchi, avand o
largime mare (gacii, in Maramures).
Portul femeiesc
Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre care se disting prin frumusetea lor
maramele, foarte fine, lucrate din borangic si ornamentate.
Camasa (ia) constituie prin ornamentatie si cromatica cea mai importanta piesa de
vestimentatie femeiasca. Camasile sunt intotdeauna stranse la gat, cu exceptia celor din

12
Maramures, mai largi si nu au maneci scurte, ci se poarta eventual suflecate.
Camasile femeilor erau acoperite de la talie in jos de fota (tesatura mare,
dreptunghiulara, care inconjura corpul) de catrinta (tesatura dreptunghiulara purtata in
fata si in spate ca un sort) sau de opreg (un sort scurt cu franjuri).
Principalele decoratii ale costumului femeiesc pot fi regasite in jurul gatului, pe
umeri (altita), pe maneci, pe piept si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in
principal geometrice.
Iarna, atat femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau fara maneci, care
acopereau fie tot trupul, fie doar partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci,
piciorul fiind infasurat in obiele (invelitoare din benzi de tesatura de lana ce aparau
piciorul).
Maramuresul este o zona foarte cunoscuta
datorita traditiilor si obiceiurilor locale.
Maramureş este o civilizaţie a lemnului, încurajată, fără
îndoială, de bisericile splendide din lemn şi de
numeroasele clădiri întemeiate după o arhitectură
seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş se adaptează vremurilor moderne, câteva
elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a puternicei mentalităţi colective. Din păcate,
materialele moderne de construcţie înlocuiesc parţial tradiţia caselor din butuci, dar
biserica, Golgota şi poarta au rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în ceea ce priveşte
materialele, tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de construcţie este prelucrat în
timpul iernii, când este mai puternic.
Distileria pentru horincă reprezintă o operă de artă a
metalurgiei tradiţionale. Făcut dintr-un aramă bătută cu
ciocanul şi strânsă cu nituri, aparatul de distilat are o
capacitate între 100 şi 500 de litri. Este echipat cu un
aparat de amestecat, a cărui acţiune depinde de roata
hidraulică, pentru a stoarce fructul. Distilatorul este aşezat în vârful vetrei deschise, unde
focul este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obţinerea băuturii. Sunt
două perioade şi, implicit, două tipuri de băutură care pot fi obţinute: horinca, făcută la
sfârşitul verii din prune, şi rachiul de mere, făcut în primăvară.

13
 Încă se mai produc şi se mai folosesc în zonă produsele ceramice. Ceramica este
făcută din diferite forme şi mărimi, în funcţie de utilizarea
lor. Vasele sunt colorate în verde viu, roşu, sau albastru, pe un
fond albicios. Dacă cineva vrea să vadă singurul loc din
Europa în care ceramica roşie nesmălţuită încă se mai
produce, ar trebui să meargă în Maramureş, spre sursa râului
Iza. Toţi paşii au fost păstraţi într-o formă neschimbată: felul preparării lutului, care
presupune mai întâi frământarea cu picioarele şi apoi pisarea cu ciocane din lemn,
formele vaselor, prepararea pigmenţilor din pietre abrazive, care conţin oxid de fier,
şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile pictate, forma cuptorului şi tehnicile de ardere.

2.4 . Structuri de primire

Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari

destinate prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu
serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane,
campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spatii
de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice
si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie
din incinta acestora, unitatile de alimentatie publica, situate
in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de
societati comerciale de turism, indiferent de amplasament,
de forma de organizare si de proprietate.
Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si
respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile
constructive, dotarile si calitatea serviciilor.
Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor
si constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Pensiunea Flamingo Sighet

14
 Pensiunea are doua nivele, partea de sus
mansardata. La nivelul superior sunt 4 camere, cu cite
doua paturi in fiecare camera, deci in total 8 locuri la
cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si
dusuri in toate camerele, minibar (in 3 camere), apa
calda non-stop.
In cadrul pensiunii exista si un restaurant cu o
capacitate de 40 locuri, un bar de zi, o mica terasa acoperita iar la etaj mai avem un
separeu, noi il numim Sala de Protocol, cu o capacitate de aproximativ 20 de persoane,
unde se pot tine prezentari, conferinte sau alte evenimente.
In sezonul cald avem o frumoasa gradina de vara, in stil rustic cu o terasa si o
filigorie.De asemenea exista in curte o parcare auto cu o capacitate de 6 autoturisme,
curte ale carei porti se inchid pe timpul noptii .
Pensiunea se afla nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, insa intr-o
zona linistita.
Casa Holdis
Pensiunea este situata in zona denumita Susani a
comunei Calinesti pe drumului principal, intr-o zona
linistita, cu multa verdeata:
- dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De
la ferestre se vede turla bisericii ivindu-se majestuos
intre coamele pomilor. Duminica se aud clopotele
chemand credinciosii la slujba. Peste tot pluteste o
atmosfera de sarbatoare. Ulitele misuna de sateni, imbracati in port popular, care se
indreapta smeriti spre biserica.
Situată la iesirea din Ocna Sugatag, aproape de statiunea balneară si la doar 20 de
kilometri de pârtiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** oferă conditii deosebite
de cazare, relaxare si petrecere a timpului în orice sezon. Aflată în mijlocul
Maramuresului, este tabăra perfectă pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele
obiective turistice maramuresene.

15
 CAPITOLUL III
Sejur Maramures

Tours a fost creata de in mai 1990, fiind printre primele firme private de turism in
Romania . Este o agentie de turism care a creat o traditie , principalul obiectiv fiind
gasirea solutiilor optime pentru clientii sai. Principalul obiect de activitate al Agentiei de
turism “ Tours” il reprezinta vanzarea de pachete turistice. Vanzarea se poate face in
functie de cerinta turistului: personalizata sau la solocitarea acestuia.Programele turistice
pot fi realizate de catre tour- operator si comercializate.

Tours sta la dispozitie clientilor cu- Sejururi interne: - sejur mare, sejur delta; sejur
munte; sejur SPA si Balneo;cazari in tara.

Oferta Tours- Sejur Maramurea

PROGRAMUL SEJUR

Perioada: 15.07.2019 durata: 6 zile, nr.turisti 10

Itinerariul:Cluj Napoca – Maramures ( Valea Izei- Spapanta- Sighetul Marmatiei- Ieud-
Borsa- Sacel- Botiza) – Cluj Napoca
Plecare (localitate, data, ora): 15.iulie 2019, ora 8:00, Cluj Napoca
Sosire (localitate, data, ora): 20.iulie 2019, ora 24:00, Cluj Napoca
Lungimea traseului: 450 km. Pretul excursiei: 750.71 lei/pers.

ZIUA I: 15.07.2019 etapa: Cluj Napoca- Valea Izei

Obiective de vizitat:
Program liber servicii asigurate: alimentatie si cazare
mic dejun: -
cina: 10
Cazare: Pensiunea Kasandra**

ZIUA A II A: 16.07 2019 etapa: Valea Izei

Obiective de vizitat:
Excursie p Valea Vaserului cu servicii asigurate: alimentatie si cazare__
« mocanita « mic dejun: X
cina: X
cazare: Pensiunea Kasandra**
_______

ZIUA A III A: 17.07 2019 etapa: Sapanta- Sighetu Marmatiei

Obiective de vizitat:
Cimitirul vesel de la Sapanta servicii asigurate: alimentatie si
cazare__
Casa Memoriala Stan Ioan Patras mic dejun: X

16
Muzeul Etnografic Maramures cina: X
Memorialul Durerii si al Rezistentei cazare: Pensiunea Flamingo ** _____
Anticomuniste

ZIUA A IV A: 18. 07 2019 etapa: Ieud- Borsa- Sacel

Obiective de vizitat:
„Biserica din Deal”, „Biserica din ses” servicii asigurate: alimentatie si
cazare___
Complexul taranesc(moara,piua, valtoarea) mic dejun: X _
Cascada Cailor cina: X
_
Complexul de ceramica cazare: Pensiunea Flamingo**
_____

ZIUA A V A: 19. 07 2019 etapa: Barsana- Botiza-Cluj Napoca

Obiective de vizitat:
Manastiria de la Barsana servicii asigurate: alimentatie ______ ____
Casa Mesterului Toader Barsan mic dejun: X
__
Deprinderea artei tesutului si a cina: X
__
vopsirii naturale a lanii la Botiza cazare:_____________-
________

Plecare: Cluj Napoca- Maramures (Valea Izei- Sapanta- Sighetu Marmatiei- Ieud- Borsa-
Sacel- Botiza)- Cluj Napoca
Durata: 5 zile- 4 nopti
Mijloc de transport: microbuz
Nr. Persoane: 10 locuri
ZIUA 1
- Plecare din Cluj Napoca la ora:10:00 AM spre Maramures.
- Cazare intr-o pensiune agroturistica de pe Valea Izei
- Program liber
- Cina
ZIUA 2
- Mic Dejun
- Excursie pe Valea Vaserului cu „mocanita”

17
 - Cina
ZIUA 3
- Mic Dejun
- Vizita la „cimitirul vesel” din Sapanta

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea

Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru crucile
mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând
scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe
unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite,
deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor,
care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn.
Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a
căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de
bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună.
Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în
1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost
populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în
aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.
Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn infățișează în
mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte
poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a
răposatului însuși.

18
Casa Memoriala Stan Ioan Patras din Sighetu Marmatiei,

Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” se află în localitatea Săpânța, județul Maramureș, la
aproximativ 200 de metri de faimosul Cimitir Vesel. Gospodăria cuprinde o curte mare,
casa părintească cu două camere şi atelierul meșterilor Pătraș. Stan Ioan Pătraș a arătat
încă din copilărie un interes vădit pentru sculptură, pictură şi poezie.

Muzeul Etnografic al Maramuresului

Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmatiei este un muzeu zonal având ca arie de
reprezentare provincia istorică Maramureşul. Structura actuală a muzeului îl încadrează
ca tip în rândul complexelor muzeale care sunt reprezentative la nivel naţional pentru
fiecare provincie istorică a ţării: Muzeul Moldovei la Iasi, Muzeul Bucovinei la Suceava,
Muzeul Olteniei la Craiova, Muzeul Banatului la Timişoara, Muzeul Ţării Crişurilor la
Oradea, Muzeul Transilvaniei la Cluj Napoca şi altele
- Pranz
- Vizita la Memorialul Durerii si al Rezistentei Anticomuniste.

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet

Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul
care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate
acestea insa, este exemplul cel mai ilustrativ al modului in
care oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc
nu este nici pe departe o experienta impresionanta, sa spui
acest lucru ar subestima realitatea celor intamplate aici.

19
 Din aceste motive memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul
care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie.Dar, este un loc pe care cat mai multi
trebuie sa-l vada, pentru ca lumea sa nu uite ce inseamna sa fii detinut, torturat, fortat la
munca grea, interogat si intr-un final chiar ucis pentru ceea ce gandesti sau spui.
- Intoarcere la pensiunea agroturistica
- Seara folclorica interactiva cu cantece si dansuri

ZIUA 4
- Mic Dejun
Vizita la Bisericile din Ieud: „Biserica din Deal”, Biserica a fost ridicată de nobilii
familiei Balea în debutul sec. XVII (cu un veac mai devreme decât biserica de lemn din
Ieud-Șes). Impresionează aerul auster al exteriorului lăcașului de cult, construit din bârne
de lemn pe un delușor din stânga văii. La interior atrag atenția tehnica cioplirii consolelor
și pictura parietală vie, proaspătă. Aici poate fi admirată probabil cea mai reprezentativă
operă a zugravului de biserici Alexandru Ponehalschi. Biserica a fost ridicată de nobilii
familiei Balea în debutul sec. XVII (cu un veac mai devreme decât biserica de lemn din
Ieud-Șes). Impresionează aerul auster al exteriorului lăcașului de cult, construit din bârne
de lemn pe un delușor din stânga văii. La interior atrag atenția tehnica cioplirii consolelor
și pictura parietală vie, proaspătă. Aici poate fi admirată probabil cea mai reprezentativă
operă a zugravului de biserici Alexandru Ponehalschi.
- complexul taranesc (moara, piua, valtoarea)

Aproape in capatul satului, inainte de noua biserica de lemn, pe o

straduta ingusta peste apa se afla o gospodarie unde poate fi vizitat un complex
mecanic inca functional cu moara, piva si valtoare.
- Borsa. Pranz. Excursie la Cascada Cailor
Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, situata pe
versantul nordic al Muntilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borsa. Apa rezultata

20
din topirea zapezii si din ploi se aduna intr-un circ glaciar si de acolo se praveleste pe
versantul abrupt al Rezervatiei Piatra Rea formand astfel aceasta cascada de o frumusete
covarsitoare. Se afla la altitudinea de 1300 m iar caderea de apa este de 90 metri.
Cascada este formata din mai multe trepte de cadere libera, aflate la aproximativ
40m una de cealalta, primele doua, ca urmatoarele sa-si micsoreze distanta, succedandu-
se la doar 20.

- Complexul de ceramica- Sacel

Centrul este intr-o gospodarie taraneasca, fiind singurul loc de acest fel unde s-a mai
pastrat in Tara Maramuresului. Procedeul realizarii a fost transmis in familie, de la tata la
fiu, de-a lungul mai multor generatii. Lutul este luat doar dintr-un anumit loc, de la 9-10
m adancime, se sapa manual, iar apoi se prelucreaza cu diferite instrumente. Ornamentele
sunt simple, realizate cu o vopsea obtinuta de mester dintr-o anumita roca. Se usuca
treptat, se lustruieste cu o tehnica originala, dupa care se arde intr-un cuptor timp de 24
ore, folosind lemne de molid uscate timp de 2-3 ani. Intreaga activitate impresioneaza
prin naturalete, simplitatea oamenilor si vechimea tehnicii. Mesterul (principal) foarte
cunoscut in ultimele decenii este batranul Tanase Cocean, care a transmis aceasta arta
fiilor si nepotilor sai.

- Cina

21
 ZIUA 5
- Mic Dejun
- Vizitarea Manastirii de la Barsana si a Casei Mesterului Toader Barsan
Mânastirea Bârsana
Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o
data mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub
o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus
aleea care duce lin spre manastire; intrarea se face pe
sub semetul Turn - clopotnita, dincolo de care, pe partea
dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer - pana nu
demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume. De la biserica porneste aleea pietruita
si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare
fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al
bisericilor de lemn.
- Pranz
- Deprinderea artei tesutului si a vopsirii naturale a lanii la Botiza
- Cina
-cazare: Pensiunea agroturistica Kasandra 2**

22
 Bibliografie

1. M. Bucur Sabo, Marketing Turistic, Editura Irecson, Bucuresti 2006.

2. R. Mincu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004

3. B. Negoescu, Ghe.Vlasceanu, Geografia Romaniei, Editura Teora, Bucuresti 1996

4. S. Negut, Geografia Turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti 2007.

5. www.wikipedia.ro

6. www.visitmaramures.ro

7. www.infotravelromania.ro/maramures

23