Cuprins:

Argument................................................................................................................................2
Cap 1. Prezentarea Zonei turistice Maramures si Turismului Maramuresului..............3
1.1 Asezarea Geografica........................................................................................................3
1.1.1 Apele...............................................................................................................................3
1.1.2 Muntii.............................................................................................................................4
1.1.3 Natura............................................................................................................................5
1.2 Istoria Maramuresului....................................................................................................5
1.3 Turismul Maramuresului...............................................................................................7
Cap 2. Prezentarea traditiilor si obiectivelor turistice din zona Maramures.................9
2.1 Cultura Maramuresului.................................................................................................9
2.2 Traditiile maramuresului...............................................................................................10
2.3 Arta vestimentara Maramureseana..............................................................................12
Cap 3. Circuitul turistic........................................................................................................16
3.1 Baia Mare.........................................................................................................................16
3.1.1 Locatie...........................................................................................................................16
3.1.2 Cazare............................................................................................................................16
3.1.3 Alimentatie....................................................................................................................18
3.1.4 Sejururi.........................................................................................................................18
3.1.4.1 Sejur pe 5 zile.............................................................................................................18
3.2 Produsul turistic..............................................................................................................23
3.3 Analiza de pret.................................................................................................................23
Concluzii.................................................................................................................................25
Bibliografie.............................................................................................................................26
Anexe.......................................................................................................................................27

1
 ARGUMENT

De ce am ales Aractii turistice din zona Maramures ?

Eu am ales aceasta tema, deoarece sunt interesata sa aflu ce obiective turistice se gasesc
in aceasta zona minunata, care sunt traditiile si culturile acesteia.

Consider ca, zonele turistice se diferenteaza de la tara la tara, asigurand varietatea si

atractia asupra turistilor straini si autohtoni.

Am ales Atractii turistice din zona Maramures ,deoarece vreau sa studiez si sa

aflucat mai multe despre cultura sa specifica care si-a “sculptat” in lemn propria istorie,
despre traditiile, costumul popular si arta populara, care sunt pastrate intr-un gigantic muzeu
in aer liber.

Sunt interesata de aceasta tema, fiind ca in viitor vreau sa promovez aceasta zona, in
care traditiile raman neschimbate si as vrea sa pun in valoare mai mult aceasta bogatie a
Romaniei.

2
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA ZONEI TURISTICE MARAMURES SI TURISMUL MARAMURESULUI

1.1 Asezarea Geografica

Judetul Maramures este situat in Nordul Romaniei, se intinde pe culmile nordice ale
Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 6304,36 km care reprezinta 2,6 % din teritoriul
tarii.

Maramuresul este o regiune geografica si etno-culturala aflata pe teritoriul Romaniei si

Ucrainei, alcatuita din Depresiunea Maramuresului, aflata pe cursul superior al Vaii Tisei, si
versantii muntilor care o inconjoara: Muntii Oaşului, Gutâi, Tibleş si Rodnei spre vest si sud,
si Muntii Maramuresului la vest si nord.

Sudul acestei regiuni apartine, in prezent, Romaniei, constituind partea de nord-est a

judetului Maramureș , iar partea nordica, Maramuresul de Nord, este in estul regiunii
Transcarpatia din Ucraina.

Țara Maramuresului este una dintre cele

mai intinse depresiuni ale lantului Carpatic, acoperind o suprafata de circa 10000 km², in
nord Carpatii Orientali intre Muntii Oaș, Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramuresului si Carpatii
Paduroși. Este situata in partea nord-est a Muntilor Carpați și este împarțita in doua zone de o
ramificatie muntoasa in bazinul superior al raului Tisa, numita culmea Pop- Ivanu (varful
Pop- Ivan, 1937 m): partea sudica apartine Romaniei, iar cea nordica Ucrainei.

1.1.1 Apele:

In partea de sud, principalele rauri care alimenteaza Tisa sunt: Vișeu, Ronișoara, Iza, raul
Cosău, Mara si Valea Săpânței. Dinspre nord, dupa unirea Tisei Albe cu Tisa Neagra, Tisa

3
primeste raurile Cosăuț, Săpurcea, Apșițea, Taras, Valea Neagului, Bârjaba

1.1.2 Munții:

Masivele muntoase care inconjoara zona depasesc inaltimea de 2.000 m – Pietrosul Rodnei,
2303 m, Hovârla, 2061 m in Masivul Muntele Negru- si la aceasta latitudine, de la 1.500 m in
sus, isi fac aparitia pasunile alpine. Muntii care ocupa mai mult din jumatate din suprafata
regiunii, sunt acoperiti de paduri de stejar, fag si molid. Lemnul care se gasea din abundenta
si-a lasat amprenta, aproape peste tot, de la arhitectura traditionala a caselor si bisericilor,
pana la vestitele porti si unelte de gospodarie.

Principalele trecatori care fac legatura cu zonele vecine sunt inalte si in trecut erau greu
accesibile: spre Moldova- Pasul Prislop, 1.141 m; spre Nasaud, Pasul din Dealul Ștefăniței,
817 m; spre Lăpuș si Cavnic, pasurile Neteda si Rotunda la aprox 1080 m, spre Baia Mare,
pasul Pintea 987 m; spre Oaș, pasul Fărăgău 587 m, iar spre nord Pasul Frasini 931 m.
Intrarea de pe valea Tisei , in dreptul orasului Hust, era bine aparata de cetatea Hustului, pe
un deal care domina intrarea in defileu.

In 1948-1949 a fost construita calea ferata Salva- Vișeu pentru a lega Maramureșul de
Ardeal, in conditiile in care legatura pe valea Tisei fusese pierduta dupa alipirea
Maramureșului de Nord la Cehoslovacia interbelica, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice.
Sectorul avea o lungime de 63 de km, cu 8 viaducte si 5 tuneluri, c el mai mare dintre ele
fiind Dealul Ștefăniței si Săcel, pe sub Pasul Ștref cu o lungime de 2400 m.

4
 Relativa asezare a Maramureșului intre acesti munti a favorizat apararea lui si conservarea
formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar si pastrarea modului traditional de viata
rustica pana aproape de zilele noastre.

1.1.3 Natura:

Padurile Maramureșului au fost intotdeauna bogate in animale salbatice: caprioara, cerb,

lup, urs, vulpe, mistreț, jder etc. Si specii protejate sau aflate in pericol: râsul, capra neagra,
marmota, cocoșul de munte, vulturul auriu si cocoșul de mesteacan.

Bogatia vantului din padurile Maramureșene este mentionata si in prima atestare

documentara, din 1229, a Maramureșului in speță: a domeniului de vanatoare regal.
Rezervarea unor zone in acest scop a facut sa se pastreze pana azi denumiri ca Padurea
Craiasca din Ocna Șugatag.

Bogatia zăcămintelor de metale neferoase, mai ales in munții de origine vulcanica, a

favorizat o activitate miniera intensa, care a scos la lumina si frumusetile subpămîntene ale
florilor de mină, agregate minerale formate prin depunere si cristalizare in cavitatile largi ale
rotilor, numite geode.

5
1.2 Istoria Maramuresului

Istoria Maramureşului coboara până în timpurile îndepărtate ale epocii mijlocii a bronzului,
1600 – 1300 i.e.n. Descoperirea făcută între anii 2009 – 2011 în localitatea Lăpuş avea să
pună la grea încercare dogmele istoricilor privitor la confirmarea existenţei unei populaţii şi
comunităţi bine organizate,cu evoluţii îndelungate, adevărate epicentre economice, politice şi
religioase. Săpăturile făcute la Lăpuş au adus la lumină una dintre cele mai mari clădiri
preistorice din Europa de Est. Fundaţiile executate din piatra au forma dreptunghiulară cu
laturile de 25 x 11 m. Suprastructura clădirii se pare a fost executată din lemn de stejar.
Destinaţia clădirii era cea de sanctuar, destinat efectuarii ceremoniilor de înmormântare dar şi
a comemorărilor ritualice ale strămoşilor. Dimensiunile fundaţiilor şi existenţa unui drum
pavat cu piatra de râu îi va face pe arheologi să boteze situl cu numele de Troia
Maramureşului.

Descendenţa dacilor din această populaţie pre-dacică este dovedită şi de asemănarea ritului
înmormântării , prin înhumare sau încinerare, între „ preistoricii lăpuşeni” şi Dacii Mari, trib
daco-getic numit de greci „Megaloi dahai”.

Comunităţile umane sunt atestate din preistorie, în Paleoliticul Superior si Neolitic, precum
cele de la Sighet, Câmpulung la Tisa şi pe malul stâng al râului Iza, între localităţile Rozavlea
şi Strâmtura. Vestigii ale epocii bronzului sau descoperit la Săpânţa, Sărăsău, Sighet, Tisa,
Călineşti, Şieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Sălişte şi Moisei.

Perioada dacică este şi ea bine reprezentată prin cetaţile dacice de la Sighet, Onceşti,
Slatina şi Călineşti.

Urme ale dacilor au reieşit cu ocazia săpăturilor efectuate între anii 1964 – 1965 la Onceşti
lângă Sighet, pe dealul Cetăţuia, săpături care atestă existenţa unei aşezări de crescători de
animale. Anterior în anul 1938 la Mireşul Mare, sa descoperit un vas mare de lut care
conţinea aproape 1000 de monede de argint din timpul lui Filip al II-lea (359-336 î.Chr) şi
Alexandru Macedon (336-323 î.Chr. ). Din păcate detaşamentul militar de geniu care găsise
vasul nu a mai efectuat şi alte săpături in zonă.

6
 După ocuparea Regatului lui Decebal, romanii nu vor mai
încerca extinderea provinciei „Dacia” spre nord, dincolo de limesul Someşului, si nici spre
est, dincolo de Carpaţi, spre Moldova. Triburile dacilor mari, costobocilor şi a carpilor îşi vor
continua viaţa de zi cu zi, fără a suferii intervenţii armate romane. În schimb campaniile
organizate de dacii liberi în provincia Dacia vor deveni din ce în ce mai puternice ducând, în
final, la părăsirea ei de către administraţia şi armata romană în anul 271 d.Chr.
Dacii liberi vor prelua din nou controlul asupra fostei provincii romane reimpunând tradiţiile
şi legile vechi dacice.

1.3 Turismul Maramureșului

Turismul in Maramures este foarte dezvoltat, deoarece este o zona spectaculoasa, care are
un cufar cu minuni ale naturii: rezervatii naturale, arii protejate, paduri imense,, cascade;
deosebite frumuseti antropice, pentru ca nici talentul extraordinar al morosenilor nu poate fi
neglijat, castele, manastiri, muzee si biserici.

Maramuresul este o vatra de cultura si civilizatie care si a daltuit in lemn istoria, este locul
unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania. Este un
imens muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarata
intoarcere in timp.

Elementele cheie ale Turismului din Maramures sunt:

-Bisericile de lemn- bijuterii de arta populara- se intalnesc aproape in fiecare sat, iar 8 dintre
acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta
contructie din lemn este Manatsirea Bârsana- 62 de m; iar cea mai veche biserica din lemn
este este Biserica de la Ieud, din anul 1364.

7
 -Poarta maramureseana este un veritabil ”arc de triumf” rustic. Conform traditiei poarta este
bariera impotriva raului, elementul care delimiteaza universul sacru al casei si gospodariei.
Elementele decorative nu au doar o functie estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in
cultura crestina si precrestina. Coarda- spirala simbolizeaza aspiratia spre inalt, rozeta-
simbolul soarelui ca element alvietii, arborele vietii- viata vesnica, sapele- are un rol
protector, iar acestea sunt doar cateva dintre elementele cel mai des intalnite in sculptura
portilor maramuresene.

- Meseriile traditionale, cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla

- Muzica maramureseana este cea care insoteste toate momentele fericite ale vietii si se
remarca prin ritm si vitalitate.

- Portul popular este purtat zi de zi ,nu doar de sarbatori ca in alte zone

- Maramuresul este o regiune care a pastrat de a lungul timpului obiceiurile legate de

munca, de viata si de sarbatoare.Obiectele din lemn decorate artistic insotesc toate momentele
importante ale vietii, iar cele mai fascinante sunt crucile, elementul de comunicare intre
lumea celor vii si a celor morti.

8
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA TRADITIILOR SI OBIECTIVELOR TURISTICE DIN ZONA MARAMURES

2.1 Cultura Maramureșului

Cultura ţării Maramureşului e bine cunoscută prin originalitatea şi puternicul său specific
local, cum spunea folcloristul Tancred Bănăţeanu ,,un caracter cu totul original, cu elemente
specifice pe care nu le găsim în alte zone".

Izvorul acestei culturi originale se află atât în firea deosebită a locuitorilor, cât şi în relativa
izolare geografică, în curbura nordică a Carpatilor, înconjurat de munti cu păduri greu de
patruns, care au favorizat cultura lemnului asa de dezvoltată aici, şi a dat numele de Carpaţii
Paduroşi pentru grupele de la nord si est. Apoi, aici a fost mai întodeauna un capăt de tara, un
ungher, dincolo de munţi locuind seminţii slave. Tarna, zăpezile mari şi multimea fiarelor
salbatice făceau trecătorile greu accesibile. Trecerile peste munţi, mai ales cele pentru
comert, se făceau în grup de teama rău făcătorilor si a animalelor sălbatice, cum relata şi un
personaj celebru, Simplicius Simplicissimus, dintr-un roman picaresc al scriitorului german
Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen, de la jumătatea secolului al XVII-lea: ,,Spre
Transilvania nu pot călători două, trei sau patru persoane, cum călătoresc calfele în Germania,
ci călătoria se face cam de câteva ori pe an, în mare tovărășie, cu bunuri sau cu alte vreo 50
de căruțe maramureșene."

Traiul în Maramures este destul de diferit de al zonelor din jur, pentru că nu se poate
asigura numai din agricultură. În secolul al XVIII-lea producţia agricolă abia putea hrăni o
treime din populație. Creșterea animalelor şi schimbarea lor pe grâne în zonele de câmpie,
explotările forestiere, prelucrarea lemnului şi muncile sezoniere "pă ţară”, adică în alte
regiuni care necesitau forţă de muncă, erau o necesitate.

Graiul maramureşean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului
dacoromân. Acesta se vorbeşte în Maramureşul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău şi
Iza, şi cu mici variaţii pe Valea Vişeului şi a Apsei.

9
 Starea socială deosebită a maramureşenilor, conduşi de o nobilime românească locală, care
în timp s-a integrat în ţărănimea satelor şi a dat naştere unei clase de oameni liberi, scutiţi de
obligații și taxe, i-a stimulat să conserve şi să promoveze cu mândrie valorile proprii în
construcţie, îmbracăminte, artă şi limbă. Sub oblăduirea acestor nobili locali s-au facut printre
cele dintâi traduceri ale textelor religioase în limba română, în graiul maramureşan: Codicele
voronețean, Psaltirea șcheiană, Psaltirea voronețeană, Psaltirea Hurmuzachi. Datinile
străvechi s-au păstrat curate și neaşteptat de vii în Maramureş. Cântecele, dansurile, portul
țărănesc, mâncărurile precum şi meşteşugul olăritului şi al lucrului cu lemnul la contrucția
caselor, bisericilor, porților, troiţelor sau obiectelor casnice ca fusele cu zurgălăi sau
pecetarele au constituit un valoros subiect de studiu pentru etnografi din mai multe țări, dar şi
de admirație pentru vizitatorii zonei.

2.2 Traditiile Maramuresului

10
 - Traditii de Crăciun: Perioada premergătoare Crăciunului debutează cu sacrificarea
porcului, care are loc de Ignat (20 decembrie). In satele maramureşene, sangele animalului
este folosit pentru a însemna copiii, ci devenind astfel mai sănătoşi şi mai puternici.

- Traditii de Paste: în noaptea de inviere,

credinciosii merg la biserică şi iau lumină
sfântă. In prima zi de Paste, toţi membrii
familiei poartă haine noi şi se spală pe față
cu apa în care pun un ou roșu și un ban de
argint. După trei zile, moneda este daruită
unui copil, ca talisman care să-i poarte
noroc.

- Traditii de nuntă: Nunta maramureseană este un ritual spectaculos, încărcat de obiceiuri

menite sa integreze noua familie in comunitate şi să facă trecerea celor doi tineri la statutul de
oameni maturi. Spre deosebire de celelalte zone ale țării, aici ceremonia este însoţită de

11
numeroase cântece si strigături care fac aluzie în special la caracterul mirilor şi la viata de
femeie măritată. În Maramures, nunta constituie un adevărat spectacol şi o manifestare
artistică a întregii comunități. Costumele foarte elaborate ale mirilor, strigăturile nuntaşilor,
steagul colorat, muzica şi dansurile populare creează o veritabilă atmosferă de petrecere, la
care se sărbătoreşte cu fast întemeierea noii familii.

-Copacul cu oale: In curțile maramureşenilor vei vedea un copac ale cărui ramuri sunt
împodobite cu oale. Bătrânii spun că atunci când oala din vârful pomului este roşie, înseamnă
că în acea familie există o fată care doreste să se mărite. După ce fata se casătoreşte, în vârf
se așează o oală de o altă culoare. Numărul de oale semnifică bogăţia familiei şi
disponibilitatea de a primi petitori.

În Maramureș, tradițiile s-au păstrat cu sfințenie. Sătenii poartă și acum costumul tradițional,
biserica este în continuare centrul spiritual al comunităţii, iar tinerii respectă încă sfaturile
bătrânilor. Universul rural ti se dezvăluie cu generozitate, iar poveştile spuse la gura sobei si
obiceiurile vechi te incanta cu farmecul lor.

12
2.3 Arta Vestimentară Maramureşeană

Toate piesele portului popular sunt produsul exclusiv al industriei casnice textile, având ca
punct de pornire culturile de plante tehnice (canepa, inul) şi creşterea oilor (pentru producţia
de lână), apoi prelucrarea firelor înmuiatul, melitatul, pieptănatul, etc.) şi în cele din urmă
fesutul pânzelor, în microateliere casnice, croiul şi brodarea.

La toate acestea se adaugă meşterii specializati in confectionarea cojoacelor, sumanelor,

gubelor, opincilor și pălăriilor.

In trecut, modelele şi gama coloristică erau conservate de către fiecare comunitate,

alcătuind o specificitate locală, prin care se transmiteau mesaje cu ajutorul unor
simboluri: ..Ochii avizați ai localnicilor receptionau motive, culori, compozitii ornamentale
specifice unui anumit sat şi nu de puţine ori nu numai că erau în stare să citească mesajul, dar
recunoşteau şi anumite redundante în modul în care acesta fusese formulat" (Corneliu
Mirescu, 2006).

Principalele elemente de identificare erau zadiile (Zadia este o țesătură de lână în costumul
popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele
roșii sau portocalii şi purtată peste poale, o parte în față și cealaltă în spate. Sinonime:
Catrință, fotă; şort.), prin dispunerea și cromatica dungilor orizontale (pentru femei) și
sumanul, prin lungime (pentru bărbați). Nuanțarea se făcea și prin croi, materiale auxiliare,
lățimea tivului, sisteme de închidere, poziționarea buzunarelor, etc. Elementul cromatic
preponderent juca un rol decisiv în identificarea zonei de provenienţă, îndeosebi în cazul

13
zadiilor: galben deschis sau verde pentru Valea Marei, portocaliu pentru Valea Vişeului, roşu
pentru Valea Izei, fiecare în alternanță cu dungi negre.

Portul maramureşean se remarcă prin eleganţă sobră, reţinută, este unitar şi are un caracter
cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone".

Costumul femeiesc este compus dintr-o basma inflorata neagra la femeile mai in varsta).
cămaşă cu decolteu dreptunghiular, cu mâneci trei sferturi, poale peste care se imbracă două
zadii, un pieptar din pânura sură sau un ..lecric" (jachetă), guba din lână albă cu mite lungi,
iar ca accesoriu .Zgarda scumpa" (margele de corali) sau zgardanele (fesaturi de margele mici
in jurul gâtului).

14
Portul bărbătesc are ca element de bază cămașa albă, scurtă, cu mâneci largi, vara gatii
(izmene) lungi până la mijlocul gambei, iarna cioareci din lână albă, chimir lat la brau, lecric
si guba. Din gama accesoriilor notam clopul si straița țesuta

CAPITOLUL III

CIRCUITUL TURISTIC IN ZONA MARAMURES

CIRCUIT PE 5 ZILE

3.1 Baia Mare

Baia Mare este municipiul de resedintă al judetului Maramureş, Transilvania, România.

format din localităţile componente Baia Mare (resedinta), Blidari, Firiza şi Valea Neagră.
Cele mai importante centre miniere ale judetului Maramureș sunt localizate în teritoriile ce
inconjoară oraşul Baia Mare. Regiunea este cunoscută nu doar pentru bogățiile subterane, ci

15
şi pentru împrejurimile ce-i conferă o frumusete aparte locului. Unele locuri precum, Izvoare
şi Mogoşa sunt cunoscute pentru potentialul lor turistic, atât vara cât şi iarna.

3.1.1 Locatie

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a judeţului Maramureş, în depresiunea cu
acelaşi nume, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul
mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică şi 23°10' -
23°30' longitudine estică. In Baia Mare găsim peste 50 de spații de cazare: hoteluri, moteluri,
pensiuni, cabane, vile, case de vacanță, complexuri turistice, case( în gazdă).

3.1.2 Cazare

In Baia Mare găsim peste 50 de spații de cazare: hoteluri, pensiuni, cabane, case (în gazdă).

Unul dintre spaţiile de cazare din Baia Mare este Hotelul Europa cunoscut pentru elegantă,
curățenie și mâncare desăvârşită.

Hotel Europa este un hotel de 3 stele situat în zona de Est a oraşului Baia Mare, pe strada
Păşunii, nr. 1A. Situat într-o zonă rezidențială și comercială aproape de Centrul Vechi Baia
Mare, acest hotel rafinat se află la 3 km de Muzeul Județean de Istorie şi Arheologie
Maramures și la 2 km de Turnul Ştefan şi Gara Baia Mare.

Informaţii şi dotări:

Dotări camere: mobilate în tonuri neutre, dispun de Wi-Fi gratuit, televizoare cu ecran plat,
frigider, articole de toaleta gratuite, uscator de par, halate de baie, zona de relaxare.

Dotări generale: -restaurant - 350 de locuri şi propune un meniu variat, cu o mare diversitate
de mâncăruri prăjite, la tavă, grătare, frigărui, ciorbe, toate astea într-un design interior stilat
şi elegant.

16
-sala de conferinţă: -vă stă la dispozitie pentru organizarea de şedinţe, seminarii, traininguri,
prezentări, precum şi interviuri de angajare. Are capacitate de 40 de locuri și este dotată cu:

• video-proiector

• flipchart

• instalație de sonorizare şi microfoane Sala conferinte

3.1.3 Alimentatie

Serviciile de masă se acordă în unitatea Restaurant Europa categoria 3*, mic dejun a la carte
cu preparate tradiţionale şi internationale.

17
3.1.4 Sejururi

Stațiunea are un sezon permanent. Datorită numărului foarte mare de turişti care aleg ca
destinație Maramureşul, unităţile de cazare sunt la dispozitia clienţilor cu pachete de servicii
diversificate.

3.1.4.1 Sejurul pe 5 zile

Ziua 1

In prima zi, se face primirea si cazarea oaspeţilor. După acomodare, turiştii sunt transportați
spre prima atractie turistică din Baia Mare, care este Baia Sprie, aflată la 11 km de cazare. In
această zonă, vizităm Dealul Minei, Lacul Albastru şi Crăpătura Zorilor, având o aventură de
2-3 ore.

La întoarcere, vizităm Biserica de lemn din Surdesti, greco-catolică, cu hramul Sfintilor

Arhangheli, care a fost construită în 1766 de meșterul Ion Macarie. Biserica se distinge prin

18
dimensiunile impresionante ale turnului ridicat peste intrare. Ajunşi la hotel, turiştii sunt
liberi să facă ce vor până la ora de somn.

Ziua 2

Incepem ziua cu superba biserica de lemn din Desesti, monument UNESCO, construita in
1770.

In Sighet, vechea capitala a Maramuresului, vizitam Muzeul Victimelor Comunismului si al

Rezistentei, amenajat in fosta inchisoare, unul dintre cele mai remarcabile din Romania si
Muzeul Satului.

Continuam cu Cimitirul Vesel de la Sapanta, unde aflam povestea insolitelor cruci din lemn
si a mesterului popular care le-a creat: Stan Ioan Patras.

Incheiem ziua cu o plimbare prin centrul istoric al orasului Baia Mare

19
Ziua 3

In această zi se va servi micul dejun, după care se va desfăşura o drumeție de 4-5 ore la
Creasta Cocoșului, o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al
comunei Desești.

Traseul este lejer urmând pe drum forestier curba de nivel. Poteca marcată ocoleşte prin
dreapta vârful Măgurii, ieşind din pădure în poiana Boului şi foarte curând ne apare în raza
vizuală spectaculoasa Creasta Cocoșului.

Această zi se încheie, turiştii având parte de timp liber, pentru a medita la amintirile pe care şi
le-au făcut în această zonă.

Ziua 4

In a patra zi, după servirea mesei, turistii se vor indrepta spre Vişeu de Sus, In drum spre
această locație, face un popas la Mănăstirea Bârsana. Biserica este situata in Maramureşul
istoric, pe valea Izei. Vechea biserica de lemn a fost construita in anul 1711 in locul numit
„Părul Călugărului" de preotul nobil loan Ştefanca, impreună cu fii săi şi alți săteni, pentru a-i
multumi lui Dumnezeu pentru protectie in timpul ciumei mari din anul anterior ZEUG

20
După vizitarea mănăstirii, turiştii au ajuns pe Valea Vaserului, aflată în partea estică a
oraşului Vişeu de Sus, are o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă ,,mocănița”, fiind si
ultima din România.

Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930–1933. Lungimea
căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu
1.100 m, plecarea din Vişeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri
industriale, pentru exploatarea lemnului şi în scopuri turistice. Vagoanele pentru turişti pot fi
vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există şi vagoane pentru materiale, platforme și lemn.

Ziua 5

Este ultima zi, turiştii servesc micul dejun și se pregătesc să părăsească locația în care au fost
cazați.

21
Plecand de la cazare, ne îndreptăm spre Borsa pentru a vizita ultimul obiectiv turistic, pe care
ni l-am propus în acest sejur - Cascada Cailor este situată în apropiere de staţiunea turistica
Borsa, în partea de Nord-Est a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge
peste un abrupt calcaros numit "Podul Cailor", în mai multe trepte, rezultând cea mai mare
cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri.
Cascada este accesibilă din mai multe direcţii, dinspre Borşa-Complex cu telescaunul, sau pe
jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

După ce şi-au făcut poze și s-au mirat de frumoasa cascadă, au plecat la drum pe ruta Bistrița-
Reghin, sejurul luând sfâr

3.2. PRODUSUL TURISTIC

Traseu: Reghin - Sarajel - Somcuta Mare - Baia Mare - Sighetu Marmatiei - Vişeu del Sus -
Borsa - Bistrita - Reghin

Nr. Turisti: 25

Nr. Ghizi: 1

Nr. Şoferi: 1

Nr. Zile 5

Perioada de desfăşurare: miercuri (zi, noapte), joi (zi, noapte), vineri (zi, noapte), sâmbătă (zi,
noapte). duminică (zi).

22
Nr. Kilometri parcurşi în total: 828

Diurnă șofer: 35 lei/zi

Cotă ghid: 15 lei/20 lei

3.3 ANALIZA DE PRET

Tarife practicate:

Mijloc de transport: autocarul, 828 km total parcurşi cu 3,5 pe km: 828x3,5=2.828

Cazare: 4 nopți la Hotelul Europa - 840 lei/pers/ 4 nopți

Alimentație:

Prima zi: 50 lei/persoană - Servirea prânzului la Butoiaşu'cu Bere

A doua zi: 55 lei/persoană - Servirea prânzului la Roata cu Noroc din Sighetu Marmației

In a treia zi, a patra şi a cincea zi alimentația e inclusă în cazare.

Cheltuieli culturale:

- Intrare la Cimitirul Săpânta: 4 lei/persoană

- Intrare la Memorialul Durerii: 10 lei/persoana

Călătorie cu mocănita: 92 lei/persoană

Cheltuieli directe:

Cheltuieli de transport: 828 km x 4 lei/km=2.828

Cheltuieli de cazare: 210 lei/persoană/noapte x 1 noapte x 25 pers. = 5.250 lei 840

lei/persoană/noapte x 4 nopti x 25 pers. = 21.000 lei

Total cheltuieli de cazare: 26.250 lei

Cheltuieli de alimentație: 50 lei/pers x 1 zi x 25 = 1.250 lei 55 lei/pers x 1 zi x 25 = 1.375 lei

Total cheltuieli de alimentație: 2.625 lei

Cheltuieli culturale: 4 lei/pers x 25 = 100 lei

10 lei/pers x 25 = 250 lei

23
 92 lei/pers x 25 = 2.300 lei

Total cheltuieli culturale: 2.650

Cheltuieli cu personalul ghid:

Cazare: 210 lei/pers/noapte x 1 noapte x 1 pers = 210 lei

840 lei/pers/4 nopți x 4 nopți x 1 pers = 840 lei

Total cheltuieli cazare cu personalul ghid: 1050 lei

Alimentație: 50 le/pers x 1 zi x pers = 50 lei

55 lei/pers x 1 zi x 1 pers = 55 lei

Total cheltuieli alimentație: 105 lei

Cheltuieli directe:

2.028 + 26.250 + 2.625 + 2.650 + 1.050 + 105 = 35.508 lei cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte:

comision 20% din cheltuielile directe

0,2 x 35.508 = 7.101,6 lei

asigurări 2% din cheltuielile directe

0,2 x 35.508 = 7.101,6 lei

TVA 19% din comision

0,19 x 7.101,6 =1.349,304

Total cheltuieli indirecte:

7.101,6 + 7.101,6 + 1.349,304 = 15.552,504

Total cheltuieli excursie: cheltuieli directe + cheltuieli indirecte:

35.508 + 15.552,504 = 51.060,504 lei

Total excursie/pers - cheltuieli directe/pers + cheltuieli indirecte/pers

51.060,504 lei/pers = lei/pers

24
 CONCLUZII

Maramureşul are o ofertă turistică atât de bogată, incât singurul lucru care nu este
disponibil in limitele acesteia e marea. In rest, regiunea acoperă totul, de la excursi munte și
sporturi extreme la turism cultural şi religios.

Poate cel mai important aspect de care trebuie să tineti cont atunci când decideti sa Vizitați
Maramureşul, este timpul. Aveti nevoie de cel putin o săptămână pentru a putea vizita, a
vorbi cu oamenii locului si a vă încărca cu energia lor pozitivă, parcă din alta lume.

In inima Maramuresului, oamenii calzi. Vă vor primi ospitalieri8 în casele lor. Va vor
răspunde întrebărilor voastre zâmbitori, îmbujorati si cu ochii sclipitori de bucurie. Veil
descoperi o lume unde oamenii parcă nu au griji sau se pricep de minune să ascundă
supărările de zi cu zi. Te vei molipsi de această stare si brusc vei realiza că bucuriile
materiale nu reprezintă nimic, pe lângă cele spirituale, iar valorile tradiţionale şi culturale
îmbogății. Vei veni aici pentru că sunt multe de vizitat, pentru că ţara noastră are multe de
oferit şi trebuie explorată.

Maramureş înseamnă pentru majoritatea porţile maramureşene, bisericile din lemn, portul
maramuresean, Creasta Cocoșului, Cimitirul Vesel şi Mocănita, însă este foarte frumos să

25
mergi să cunoști oamenii, să le aflii povestea, ei sunt dornici să împărtășească vizitatorilor
povețe și învățăminte pe care nu le poți afla decât aici.

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99

http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-
maramures.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_vestimentar%C4%83_maramure%C8%99ean%C4%83

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures

26
Anexe

27
28
29
30
31