MINISTERUL EDUCAŢIEI

COLEGIUL TEHNIC DINICU GOLESCU

PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
nivel 4

Specializarea: Tehnician in gastronomie

Tema proiectului: Preparate traditionale de Paste in

Maramures

Prof. Îndrumător: Cristescu Stefania

ELEV,
Nume: Mihai Stefania-Ionela
Clasa: 12 D

Sesiunea: mai - iunie 2023

1
 Cuprins

Argument...................................................................................................................................................3
Capitolul 1 : Istoria Maramuresului..........................................................................................................4
Capitolul 2 : Sarbatori si traditii................................................................................................................7
Capitolul 3 : Preparate traditionale de Paste...........................................................................................10
Capitolul 4: Studiu de caz.......................................................................................................................11
Capitolul 5: Protectia mediului inconjurator...........................................................................................13
Concluzie.................................................................................................................................................14
Bibliografie.............................................................................................................................................14
Anexe......................................................................................................................................................15

2
 Argument

Maramuresul a fost si a ramas pana astazi una dintre cele mai frumoase zone din Romania.O
calatorie in Maramures este o incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si
spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin
excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina
armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har.
Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu
trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara. Natura se desfasoara
maiestoasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa
indiferenti.
Maramuresul este fara indoiala zona cu care Romania surclaseaza nenumarate tari europene.
Totul e spectaculos in aceasta zona si suntem mandri ca avem asa un cufar plin cu minuni ale naturiii
(rezervatii naturale, arii protejate, paduri imense, cascade) sau cu deosebite frumuseti atropice, pentru
ca nici talentul extraordinar al morosenilor nu poate fi neglijat: castele, manastiri, muzee, biserici, etc.
Am ales tema despre preparatele traditionale din Maramures pentru ca am vrut sa evidentiez
inca o data frumusetea acestei regiuni si faptul ca pe langa peisajele care iti taie rasuflarea, regasim si
mancaruri inedite. Cele mai bune mancaruri le putem savura in perioada sarbatorilor de Craciun sau de
Paste. Cert este ca, daca vei gusta una din preparatele lor, cu siguranta iti vei dori sa te reintorci in
Maramures.
Cum la orice masa este necesar si de o bautura, putem regasi aici palinca lor traditionala, care
este cea mai buna bautura aperitiv din tara noastra.
Tema este structurata pe 5 capitole, unde am subliniat cele mai importante traditii si obiceiuri
din viata maramuresenilor in perioada pascala. In primul capitol, am evidentiat istoria si frumusetile
pitoresti ale Maramuresului, urmand ca in capitolul 2 sa arat importanta sarbatorilor crestine cat si
portul popular al maramuresenilor. Capitolul 3 se continua cu prezentarea celor mai importante
preparate traditionale de Paste, iar in capitolul 4 am prezentat unul din aceste preparate, folosind si o
analiza organoleptica. In capitolul 5 am subliniat si importanta protejarii mediului inconjurator.

3
 Capitolul 1 : Istoria Maramuresului

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis

Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana
(respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea
teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu).
Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Maramureș
(interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii
tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara
Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului
(partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural,
educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.[MAR]
Ca nume Maramureşul este foarte vechi şi se pierde în limba unui popor dispărut în negura
preistoriei. în documente el nu figurează decât după ce vine în contact cu ungurii, fiind amintit pentru
prima dată în 1199. în documentele latine poartă numele de: Maramorisius, Maramurus,
Maramorosius, Maramoros şi Marmaţia; iar în cele greceşti, slavone şi poloneze: Maramureş şi
Maramorâş.[IST]
Săpăturile arheologice atestă locuirea în Depresiunea Maramureșului încă din timpuri
preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior și neolitic au fost găsite în Țara Oașului și la sud de
munții Gutâi. Din neolitic au mai fost găsite la Sighet, Câmpulung și pe malul stâng al Izei, între
Rozavlea și Strâmtura. Au fost găsite monede, vase și obiecte de proveniență grecească și romană,
ceea ce dovedește legăturile comerciale și culturale cu civilizațiile mediteraneene, dar mai ales cu
provincia romană Dacia. Deși regiunea a rămas în afara teritoriului cucerit de Imperiul Roman, dacii
locali au primit influențele civilizației romane dar si a triburilor de goți, huni, gepizi, vandali și slavi.
Țara Maramureșului este atestată documentar pentru prima oară cu acest nume în 1199, în
perioada expansiunii ungare în Transilvania. În acea epocă, exista populație românească în întreg
Maramureșul, precum și în regiunile vecine, la vest, Ung, Bereg și Ugocea. După 1688, Maramureșul a
devenit parte a Imperiului Austriac, odată cu Transilvania, neavand loc si o unire religioasă cu Roma
ca în Ardeal. Greco-catolicismul în Maramureș a fost prezent prin apartenența religioasă a românilor la
episcopia ruteană a Muncaciului, care a trecut la unire cu Roma odată cu celelalte episcopii din Galiția.
Biserica ortodoxă a rămas prezentă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea prin câteva schituri care s-
au afiliat stărețiilor moldovene, îndeosebi celei de la Putna.
Viața grea a țărănimii înăsprită prin obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea
habsburgilor, a determinat apariția cetelor de haiduci, mai ales în zonele muntoase din Făgăraș,
Apuseni și Maramureș, cel mai de seamă conducător al acestora fiind Pintea Viteazul (1670-1703), fiu
de nobil român din Țara Lăpușului [COS].
Hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea unirea cu
România a întregului Maramureș, dar diplomații români prezenți la Conferința de Pace de la Paris din
1919 s-au limitat la a susține doar frontiera pe Tisa (trasată în 1916) și, astfel, partea nordică a
Maramureșului a fost atribuită Cehoslovaciei.
Colectivizarea agriculturii din perioada comunista a avut o amploare redusă în Maramureș, din
cauza condițiilor de relief și climă. Județul Maramureș s-a dezvoltat bine din punct de vedere

4
economic pe seama industriei extractive și de prelucrare a minereului, dar și a exploatărilor forestiere.
Turismul a fost și el un domeniu care s-a dezvoltat promițător, beneficiind de potențialul zonei. [GEO]

Figura 1: Maramures Sursa:[FIG1]

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și

Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții
munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții
Maramureșului la est și nord.
Limitele regiunii se situează între paralela 47°33' N și 48°02' N (latitudine nordică) și între
meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime, între Hust și Pasul Prislop sunt
aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud de până la 80 km.
Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului
Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina
(raioanele Hust, Rahău și Teceu). [MAR]

Figura 2 Asezare geografica Sursa:[FIG2]

5
 Zona Maramures ofera foarte multe locuri care merita sa fie vizitate, precum:
- Rezervatia dacilor liberi de la Mediesu Aurit;
- Ruinele vechii cetati medievale a fratilor Dragfi din Ardud, construita în secolul XV si
reconstruita in secolul XVII, in stil gotic si baroc;
- Castelul familiei Károly din Carei, construit la sfarsitul secolului XVIII, in stil baroc unde
fiinteaza muzeul orasului;
- Ruinele castelului medieval construit in stil renascentist din secolul XVIII din Mediesu Aurit;
- Catedrala romano-catolica din Satu Mare a carei constructie a inceput in anul 1786;
- Biserica reformata “cu Lanturi”, monument semnificativ pentru imaginea orasului Satu Mare;
- Biserica in stil gotic din Acis, construita in secolul XIII;
- Bisericile din lemn, construite in stil codrenesc si maramuresean, in secolul XVIII, in satele
Soconzel, Stana, Bolda, Corund si Lechinta;
- Hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, construit in stil arhitectural Secession, in
anul 1902;
- Muzeul judetean din Satu Mare cu sectii de arheologie, istorie, etnografie si arta (sectie
amenajata intr-o cladire construita in secolul XVIII in stil neogotic si baroc, declarata monument
istoric);
- Turnul pompierilor din centrul orasului Satu Mare, care dateaza din anul 1904;
- Monumentul ostasului roman din Carei, opera a sculptorului Vida Gheza (1964), dedicat
victoriei in lupta pentru eliberarea localitatii de sub dominatia fascista (25 Octombrie 1944);
- Casa memoriala dr. Vasile Lucaciu, aflata in comuna Apa;
- Casa memoriala unde s-a nascut poetul maghiar Ady Endre, din localitatea care ii poarta
numele;
- Moftinu Mic, locul unde Mihai Viteazul, intors de la Viena (1601), si-a instalat tabara pentru
a-si reorganiza oastea in scopul infruntarii trupelor principelui Sigismund Bathori;
- Complexul de agrement Somes din Satu Mare, amplasat pe malul drept al raului Somes si
care dispune de bazine cu apa termala si de inot, de un complex de tratament cu restaurant si de un
camping;
- Strandul termal din orasul Tasnad;
- Cabana Sambra Oilor asezata pe dealul cu acelasi nume, unde anual, in prima duminica a
lunii Mai se desfasoara “Sarbatoarea Sambra Oilor”; [OBI]
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru
crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor
înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice,
persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un
eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș (1908-1977) s-ar fi inspirat din cultura dacilor,
despre care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un eveniment vesel.
Ucenicul său Dumitru Pop-Tincu (1955-2022) a continuat opera lui Stan Ioan Pătraș din 1977. Din
1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel
de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție
turistică.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”. Unele
cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe

6
cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și
variante arhaice de scriere.[CIM]

Figura 3: Cimitirul vesel Sursa:[FIG3]

Totodata, in Maramures ne putem delecta cu preparate traditionale, la cele mai bune
restaurante, precum:
Restaurant Rosa. Se gaseste in Sapanta, unde este si Cimitirul Vesel si va intampina cu
mancaruri calde traditionale intr-o ambianta rustica, placuta si primitoare.
Restaurant Livisra. Aflat in Viseul de Sus, aceasta este locatia in care orice pofte culinare pot fi
satisfacute pentru ca zilnic puteti alege din patru meniuri: romanesc, chinezesc, israelian, italian si
gourme a la carte. Deasemenea restaurantul dispune si de un Salon Club pentru conferinte si un Cigars
Club.
Terasa lu` Peste. Nume ales sugestiv datorita specificului pescaresc, restaurantul situat pe
Valea Marei are unele dintre cele mai bune preparate din peste, o servire ireprosabila si mai mult,
detine un spatiu special amenajat pentru copii, cu ponei, pauni, fazani, ratuste si gaini de rasa.
Popasul din Deal. Restaurantul este in Ocna Sugatag si va pune la dispozitie atat un meniu
traditional maramuresean cat si unul international din care sa va puteti alege bucatele preferate.
Pastravaria lui Alex. Un local laudat de toate persoanele ce au vizitat Maramuresul, pastravaria
de pe Valea Marei, merita sa fie amintita in scurta noastra lista. Intampinarea se face in stil romanesc
cu o gluma si un sfat iar mancarea este absolut delicioasa indiferent de ce alegeti.
Restaurant Lostrita. La 18 kilometri de Baia Mare, la poalele muntelui Ignis, intr-un decor
superb va intampina un complex “cu totul deosebit” spun turistii. Cazarea este impecabila si eleganta
fara a uita de notele rustice iar preparatele, ce se pot servi atat afara la aer, cat si in interior, sunt
laudate de oricine le incearca.
Restaurant Budapesta. Asa cum o indica numele, localul are specific unguresc. Se poate gasi in
orasul Baia Mare, iar daca va doriti un pranz sau o cina cu bucate diferite de cele romanesti, este locul
perfect.

7
 Capitolul 2 : Sarbatori si traditii

In preajma sarbatorilor, Maramureşul se îmbraca în straie de sărbătoare datorita naturii şi

oamenilor deopotrivă.Cele mai importante sarbatori pentru crestini, fiind Craciunul si Pastele.
În Maramureș, de Crăciun satele răsună de colinde, iar în casele țăranilor se mai păstrează vii
numeroase tradiții și obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă.
În Ajunul Crăciunului, în orașe, dar mai ales în unele sate maramureșene pot fi văzute grupuri
de colindători, tineri și bătrâni, care se adună și vestesc Nașterea Domnului din casă în casă. Pe lângă
celebrul obicei al colindatului, aici pot fi văzute și alte tradiții nealterate, precum Viflaimul, umblatul
cu „steaua”, umblatul cu „capra” sau jocul moșilor.

Figura 4: Craciunul in Maramures Sursa: [FIG4]

În preajma Paştelui, gospodinele din Maramureş nu-şi văd capul de trabă, pentru că trebuie să-
şi pregătească familia, casa şi sufletul pentru Înviere, iar tradiţiile şi obiceiurile din această perioadă
sunt foarte bogate în semnificaţii.
Postul este foarte important pentru oamenii locului, mai ales în Săptămâna Patimilor. Astfel că
ziua muncesc, iar seara îşi intorc faţa către cele sfinte şi merg la biserică pentru a se ruga. În post, unii
maramureşeni spun că nu e bine să se poarte haine noi sau în culori vii, iar roşul e strict interzis. Se
poartă mai degrabă haine modeste, în culori cernite, abia în noaptea Învierii punându-şi un rând de
haine noi, de sărbătoare. În unele localităţi din Maramureşul istoric, la Înviere încă se mai poartă
costume populare specifice fiecărei zone în parte, astfel că o vizită în Maramureş, în această perioadă,
poate oferi o amintire vizuală de neuitat.
Un alt obicei specific zonei în Săptămâna Mare este de a se oferi pomană pentru sufletele celor
trecuţi în nefiinţă. În Joia Mare, maramureşenii din zona istorică împart ouă crude oamenilor săraci şi
aprind un foc mare în faţa casei, astfel încălzind sufletele rudelor trecute la cele veşnice.
8
 O altă tradiţie care circulă în unele sate maramureşene spune că ouăle trebuie înroşite în Joia
Mare. În alte locuri, acest obicei se practică în Vinerea Mare. Ouăle roşii sunt asociate cu jertfa
Mântuitorului, însă şi celelalte culori au semnificaţii importante. Galbenul înseamnă iubirea
Dumnezeiască, albastrul semnifică speranţa pe care o aduce Învierea, iar negrul reprezintă durerea
Maicii Domnului la momentul răstignirii lui Iisus.
O tradiţie cu totul specială în Ţara Lăpuşului din Maramureş ţine de încondeierea ouălor.
Acestea se tratează cu ceară şi sunt apoi împodobite cu diverse motive florale şi religioase, după care
se trec prin culoare.
Pe lângă ouă roşii sau încondeiate, pe masa de sărbătoare se vor găsi şi diferite preparate din
miel, animal considerat a fi Mantuitorul care a fost pedepsit fără vină. Pasca este un alt preparat
tradiţional în Maramureş, care se coace din cea mai bună făină, ou şi brânză, deasupra acesteia
creânduse forma crucii din fâşii împletite din aluat.
În Vinerea Mare, maramureşenii credincioşi ţin post negru – nu mănâncă şi nu beau apă decât
după apusul soarelui. În această zi mai este interzis şi dansul, existând chiar şi o strigătură referitoare la
asta: „Cine joacă în Postul Mare, joace-i bota pe spinare!” (n.r. botă=băţ)
În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, maramureşenii merg la biserică (fie la miezul nopţii,
fie spre dimineaţă, în funcţie de specificul locului) pentru a lua parte la Învierea Domnului Iisus
Hristos. După slujba de sfinţire, iau lumina şi o duc la cimitir, alături de bucatele sfinţite, pe care le
aşează pe mormintele rudelor, dar şi acasă, pentru a avea lumină tot anul.
În Duminica Învierii, dis-de-dimineaţă, se pune într-un vas apă rece, un ou roşu, un ban de
argint şi se spală cu această apă pe faţă toţi membrii familiei, începând cu copiii. Se spune că acest
ritual are menirea de a te face roşu în obraji ca oul, adică sănătos, şi pentru a avea belşug restul anului
sau pentru a te curăţa te păcate şi de rele. Semnificaţiile diferă puţin în funcţie de zonă
În unele localităţi din Maramureş, doar bărbaţii pot duce la sfinţit coşul sau desaga cu bucatele
ce se vor servi în prima zi de Paşte şi în acea zi primul aliment pus în gură trebuie să fie neapărat
sfinţit, pentru a curăţa organismul şi pe interior. Există pe alocuri şi întreceri între bărbaţi, legate de
cine va ajunge primul acasă cu bucatele sfinţite. Se crede, astfel, că acea casă va avea noroc în anul
care vine.
Apoi, capul familiei (tatăl sau cel mai vârstnic) trebuie să servească pe fiecare membru al casei cu acel
Paşti şi abia după aceea se va trece la mâncare. Tot înainte de a mânca, tatăl este cel care va ciocni oul
roşu cu fiecare membru din familie, ouală ciocninduse cap în cap.[PAS]

9
 Figura 5: Pastele in Maramures Sursa: [FIG5]

Îmbrăcămintea tradițională cu care moroșenii de pe valea Marei și valea Cosăului s-au îmbrăcat
de secole este deosebit de practică. Ei au haine groase din lână toarsă în casă și cămeși din cânepa care
se cultivă cu greu pe dealurile din împrejurimi. Hainele de aici țin cald iarna și răcoare vara, așa cum e
nevoie într-o zonă de munte, unde nu știi când se-ntoarce vremea.
Diferit față de alte zone etnografice, portul maramureșenilor de pe valea Marei și valea
Cosăului nu este unitar în toate satele. Există aici diferențe care constau în mici detalii: culorile
„zadiilor” (fotele în dungi pe care le poartă femeile) sunt diferite în fiecare sat, predominând, însă,
dungile negre combinate cu cele roșii, portocalii, ori cu cele galbene. Cojoacele se fac altfel în fiecare
sat. Traistele te dau în vileag din ce sat vii, pentru că sunt, de fiecare dată, alte culori îmbinate, sau
mărimea carourilor e diferită.
În fiecăre sat există vizibile diferențe ale portului în funcție de vârstă- „Zadiile” sunt mai viu
colorate la fetele nemăritate, cămeșile sunt mai ornamentate și cu mai multe volane, năfrămile și
„sugnele” (fustele înflorate, care se poartă încă de prin anii 1920) sunt mai viu colorate. La femeile
deja măritate e mai simplu, nu e atâta culoare. Iar la femeile în vârstă, chiar și hainele sunt mai sobre,
predominând negrul, „sugna neagră”, eventual, cu o „zadie” în față, ca la portul bătrânesc.
Portul tradițional, acum port de sărbătoare, este, la bărbați, cu cămașă albă cu mâneci largi, la
care iarna se poartă „mânecări” de lână la încheieturile mâinilor. Se poartă „cioareci” (pantaloni de
lână) iarna și „gatii” (pantaloni de cânepă) vara. Se poartă pieptar sau cojoc și, pe cap, un clop din paie.
Iarna se poartă gubă groasă din pănură.
Portul femeilor constă în cămașă albă din cânepă, cu mâneci terminate cu manșetă ori cu
volane. Ele au poale albe peste care vin, în față și în spate, două „zadii” colorate în dungi late, un
pieptar și, iarna, peste, o gubă groasă din lână. Pe cap se poartă o „năframă”, un batic viu colorat. În
ultimul secol, însă, tendința a fost de înlocuire a portului cu „zadii”, care rămâne portul de sărbătoare,
cu portul cu „sugnă”, fusta colorată variat, în funcție de vârstă, făcute dintr-un material cumpărat din
piață și croit de către meșterii locali.
În fiecare sat femeile încă mai știu să toarcă, în nopțile de iarnă, ca să își îmbrace familia și
casa. Ele își pregătesc de obicei singure lâna pentru țesut.[TRA]

10
 Figura 6: Portul popular Sursa: [FIG6]

Capitolul 3 : Preparate traditionale de Paste

Maramuresenii sunt cunoscuti pentru bucatele lor traditionale in perioada sarbatorilor. Mielul
umplut si pasca fara umplutura de branza reprezinta doua dintre cele mai cunoscute si cele mai
gustoase mancaruri traditionale de Paste in Maramures.
Pasca fara umplutura de branza
Pasca nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Paste. In Maramures, dar si in multe dintre judetele
din Ardeal, pasca se pregateste fara umplutura de branza: pasca din aluat de cozonac, cea care poate fi
mancata alaturi de drob si friptura, aceasta fiind una dintre cele mai gustoase mancaruri traditionale de
Paste in Maramures.[PRE]

Figura 7 : Pasca Sursa: [FIG7]

Miel umplut

11
 Mielul umplut este unul dintre preparetele care nu lipseste niciodata de pe mesele
maramuresenilor, in perioada Pastelui.

Figura 8 : Miel umplut Sursa: [FIG8]

Pe langa preparetele traditionale, maramuresenii sunt recunoscuti si pentru bauturile lor. Se
spune ca palinca din Maramures este cea mai buna bautura aperitiv.

Figura 9: Palinca din Maramures Sursa: [FIG9]

12
 Capitolul 4: Studiu de caz

Mielul umplut este unul din preparatele traditionale de Paste, de aceea mai jos am detaliat
reteta folosita de maramureseni.
Materi prime:
– o jumatate de miel
– un kilogram de maruntaie de miel
– 300 grame de slanina
– 15 catei de usturoi
– o franzela inmuiata in lapte
– doua cepe uscate
– o lingura de vegeta
– doua legaturi de patrunjel
– doua legaturi de marar
– patru legaturi de ceapa verde
– patru legaturi de usturoi verde
– doua linguri de untura
– 20 oua (14 crude si 6 fierte, tari)
– sare
– piper
Mod de preparare:
Prelucrare primara:
Cum se prepara una dintre cele mai gustoase mancaruri traditionale de Paste in Maramures? Se
spala bine carnea si se tine la zvantat o ora. In acest timp se fierb maruntaiele si, dupa ce s-au racit, se
dau prin masina de tocat. La maruntaiele tocate se adauga ceapa verde, patrunjelul, mararul si usturoiul
verde, tocate fin, painea inmuiata si stoarsa, vegeta, sare si piper, dupa gust. Se amesteca bine aceasta

13
compozitie cu cele 14 oua crude. Dupa ce compozitia s-a omogenizat bine, se pot adauga si ouale
fierte, taiate in cubulete, fara a amesteca prea tare pentru a nu le sfarama.
Prelucrare termica:
In acest “buzunar” se baga compozitia preparata anterior. La urma, se coase partea pe unde a
fost introdusa umplutura. Se aseaza intr-o tava mai mare jumatatea de miel. Spata si pulpa se
impaneaza cu slaninuta si cu usturoiul. Inainte de a se baga la cuptor, se unge toata carnea cu untura si
se condimenteaza. In tava se pun si doua cani de apa. Mielul trebuie sa stea la cuptor cel putin 60 de
minute. Din cand in cand, se stropeste peste tot cu zeama care se scurge in tava. Se coace la foc
potrivit.
Mod de prezentare:
Acest fel de mancare se serveste rece sau cald, cu hrean ras, amestecat cu smantana. Se taie in felii
dupa ce s-a racit. Fiecare portie trebuie sa cuprinda atat umplutura, cat si carne din spata sau pulpa.
Aceasta este una dintre cele mai bune mancaruri traditionale de Paste in Maramures.[NIC]

Figura 10: Miel umplut Sursa:[FIG10]

Daca ar fi sa facem o analiza organoleptica pentru acest tip de preparat, aceasta ar arata dupa
cum urmeaza:
Aspect :
Aroma :
Consistenta :
Culoare :
Gust : sarat
14
 Miros :
Proportii componente :
Forme si dimensiuni :
Corpuri straine :
Infestare :
Impuritati :
[MAN]

Mielul umplut poate fi savurat cu un pahar de vin rosu, sec sau demisec, in functie de
preferintele consumatorului.

Capitolul 5: Protectia mediului inconjurator

Măsurile de protecţie a mediului înconjurător au o importanţă deosebită atât pentru reducerea

efectelor negative care există în prezent, cât şi pentru asigurarea unui mediu de viaţă corespunzător
pentru generaţiile viitoare, vorbindu-se despre dezvoltare durabilă.
Măsuri de protecţie a mediului înconjurător
– reducerea cantităţii de poluanţi prin utilizarea unor echipamente speciale (filtre)
– modernizarea proceselor de producţie pentru a se diminua cantitatea de poluanţi produsă,
arderile şi reziduurile rămase
– trecerea în conservare a unor firme foarte poluante până la identificarea unor soluţii de
reducere a poluării
– realizarea de unităţi economice dotate cu tehnologii la standarde internaţionale astfel încât
poluarea să fie minimă.
In momentul in care alegem sa gatim un preparat, ne putem gandi si cum putem proteja mediul
inconjurator. De exemplu, in urma studiului de caz despre mielul umplut, putem sublinia cateva
metode de protejarea a mediului inconjurator. Una din aceste metode, ar fi ca putem folosi ca si
energie electrica pentru a coace mielul, energia panourilor solare pe care ar trebui sa le avem instalate
pe acoperisul caselor.

15
 Figura 11: Protectia mediului inconjurator Sursa:[FIG11

Concluzie

In concluzie, Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate
de munca, de viata si de sarbatoare. Obiecte din lemn decorate artistic insotesc toate momentele
importante vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare intre lumea celor vii si a
celor morti. Cimitirul vesel de la Sapinta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci
"vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea
povestesc viata celui disparut.
Meserile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla se practica
cu succes si se transmit din tata in fiu.
Bisericile de lemn - bijuterii de arta populara - se intilnesc aproape in fiecare sat. Opt dintre
acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta constructie
din lemn - biserica minastirii Birsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn - biserica de la Ieud 1364.
Poarta maramuresana veritabil "arc de triumf" rustic, era in trecut apanajul familiilor nobile.
Conform traditiei poarta este bariera impotriva raului, elementul care delimiteza universul sacru al
casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o functie estetica, ci sunt simboluri cu radacini
puternice in cultura crestina si precrestina. Coarda - spirala simbolizind aspiratia spre inalt, rozeta -
16
simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simbolizand viata vesnica, sarpele cu
binecunoscutul lui rol protector, sunt doar citeva dintre elmentele cel mai des intilnite in sculptura
portilor maramuresene.
Pe langa aceste bijuterii ale Maramuresului, regasim si preparatele lor traditionale care devin
mai speciale in perioada sarbatorilor crestine. Sarbatoarea Pastelui este un moment foarte important
pentru toti crestinii, insa daca ajungi sa o petreci in Maramures, te vei simti mult mai linistit si mai
apropiat de tot ceea ce tine de credinta. Portul popular arata cat de mult respecta maramuresenii
sarbatorile pascale, iar preparatele traditionale sunt nelipsite de pe mele acestora.

Bibliografie

[MAR] Maramureș - Wikipedia

[NIC] Nicolae Tand, "Maramures in bucate", editura Curtea Veche publishing
[CIM]ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_Săpânța
[IST]Istoria Maramuresului - [PDF Document] (vdocumente.com)
[COS] Constantin Ioan Lazu, "Maramures istoric", editura Schubert and Franzke
[PAS]www.ilovemaramures.com/pastele-maramures-traditii-si-superstitii/
[TRA]www.maracosau.maramures.ro/portul-popular
[OBI]/huff.ro/stil/traditii-si-obiceiuri-de-paste-
[GEO] Maramureșul Istoric [DOCX] (regielive.ro)
[MAN] Constanta Brumar, Anghelina Dudan, Corina Gavrila, Valentina Capota, "Tehnician in
gastronomie", editura CD Press

17
 Anexe
1) Figura 1 : [FIG1] poze maramures - Bing images

2) Figura 2 : [FIG2] poze maramures GEOGRAFIE - Bing images

18
3) Figura 3 : [FIG3] poze maramures - Bing images

4) Figura 4 : [FIG4] poze maramures craciun - Bing images

5) Figura 5 : [FIG5] poze maramures PASTE - Bing images

6) Figura 6 : [FIG6] poze maramures PASTE - Bing images

19
7) Figura 7 : [FIG7] Easter Recipe | Home to Romans (acasalaromani.ro)

8) Figura 8 : [FIG8] poza miel umplut maramures - Bing images

9) Figura 9 : [FIG9] palinca maramures - Bing images

20
10) Figura 10: [FIG10] MIEL UMPLUT MARAMURES - Bing images

11) Figura 11: [FIG11] Imagini Protectia mediului energie solara - Bing images

21