CUPRINS:

ARGUMENTUL-PAG. …………………………………………………………..2-3

CAPITOLUL I :
PREZENTAREA ZONEI TURISTICE MARAMUREȘ-PAG……………….4-13
1.1 Istoricul Maramureșului
1.2 Stema și drapelul județului Maramureș
1.3 Relief
1.4 Clima
1.5 Flora și fauna
1.6 Obiective turistice
1.7 Tradiții, obiceiuri, port popular

CAPITOLUL al-II-lea :
PENSIUNI AGROTURISTICE DIN ZONA MARAMUREȘ-PAG…………4-19
2.1 Pensiuni agroturistice –noțiuni generale
22. Pensiuni agroturistice din zona Maramureșului

CAPITOLUL al- III-lea :

VACANȚĂ ÎN MARAMUREȘ-PAG…………………………………………20-23

CAPITOLUL al- IV-lea:

NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI P.S.I…………………………………..25

BIBLIOGRAFIE-PAG……………………………………………………………28

ANEXE-PAG……………………………………………………………………..29-30

ARGUMENTUL
1
 România reprezintă o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală, promovând, cu
precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din
nordul Moldovei, Bucovina și Maramureș.
Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivă în raport cu
exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională.
Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, necompetitive,
serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportul
calitate-preţ este neconcludent.
De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externă pentru
România. Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesară modernizarea, relansarea
şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa
turistică.
Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a staţiunilor turistice, şi crearea de
produse turistice noi, staţiuni, programe originale, atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitate
susţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţioneze importante fluxuri turistice spre
România. În acest sens, se impune şi dezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare
atractivitate, prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în
ţările cu tradiţie turistică din lume.
Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice diversificate şi competitive sunt
necesare şi măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii de marketing şi promovare, de integrare
în turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-fiscal stimulativ şi stabil,
corespunzătoare.
În prezent se acordă o importanţă deosebită turismului rural atât în literatura de specialitate,
cât şi în practică. Turismul rural românesc dispune de un mare viitor, el aflându-se într-o strânsă
conexiune cu celelalte forme de turism: turismul de circuit, de tratament balnear, de odihnă, de
weekend.
Având în vedere faptul că circulaţia turistică internă scăzută este datorată în principal existenţei unei
ponderi din ce în ce mai mari a populaţiei cu venituri mici şi deci indisponibile pentru parcticarea
turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic în următorii ani va acorda o atenţie sporită
dezvoltării acestei forme de turism cu adresabilitate acestei categorii de populaţie. În acest sens se
impune turismul rural care, pe lângă a fi la modă, prezintă şi o latură socială importantă datorită
preţurilor mai mici şi specificului acestuia, în cea mai mare parte turism familial, turism de camping
şi turism de tineret.
Cauzele cele mai diverse care au contribuit la dezvolatrea turismului rural sunt determinate de
situaţii ca: importanţa turismulu pe plan politic, economic şi social, politica guvernamentaşă şi locală
sensibil influenţată dee politica comunitară, explozia comunicării şi a tehnologiilor, dezvoltarea
transporturilor care facilitează deplasările cu scop turistic.
România are mari posibilităţi de dezvoltare a turismului rural. Veniturile băneşti realizate vor
conduce la ridicarea nivelului de civilizaţie a satulu românesc, iar locuitorii săi, prin ospitalitatea
deosebită, vor putea schimba imaginea României în lume. Pentru aceasta este necesară elaborarea
unei politici clare şi de perspectivă cu privire la dezvoltarea turismului rural românesc, în sensul

2
stabilirii unor obiective precise şi judicios eşalonate în timp, spre care să fie dirijate resursele
financiare interne şi internaţionale.

Urmărindu-se unele interdependenţe între parte şi întreg, lucarea de faţă prezintă câteva
consideraţii privind perspectiva turismului rural în contextul general al turismului românesc.
Se pleacă de la premisa că turismul rural este o formă distinctă, cu o anumită specificitate, care îi
permite o anumită mişcare proprie, dar în acelaşi timp, evoluţia sa se găseşte sub influenţa legilor
pieţei turistice, a unor măsuri generale de politică în domeniul turismului.
Lucrarea este structurată în trei capitole:
Primul capitol- “Zona geografică Maramureș”.
Al doilea capitol- “Pensiuni agroturistice din zona Maramureşului”.
Al treilea capitol- “Vacanță în Maramureș”.

3
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA ZONEI TURISTICE MARAMUREȘ

Provincie aparent „închisă în sine” prin coordonatele sale geografice, depozitară a unei civilizaţii
româneşti tradiţionale, dar şi loc de interferenţe etnice, Maramureşul a jucat un rol important în
ansamblul istoriei româneşti şi nu numai.
Constituit din o parte a fostelor „ţări” ale Maramureşului, Chioarului, Lăpuşului şi Codrului, actualul
judeţ Maramureş are o istorie străveche, aşa cum au dovedit-o cercetările arheologice care au scos la
iveală urme ale prezenţei omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, existenţa umană fiind
evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice.
1.1. Istoricul Maramureşului
Atestat documentar în anul 1199 (când se consemnează desfăşurarea unei vânători în pădurile
Maramureşului la care participă şi regele maghiar Emeric), Maramureşul a fost caracterizat, din
punct de vedere al organizării politico-administrative, de cnezate şi voievodate româneşti (cnezatul
Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara, cel al Coşăului etc.) a căror evoluţie a fost întreruptă de
cucerirea maghiară, rezistenţa în faţa acestei ofensive fiind atestată documentar cel mai sugestiv în
cazul lui Bogdan din Cuhea, numit în documentele maghiare ale anilor 1342-1343 „fost voievod” şi
„infidel”.

4
De altfel, acelaşi Bogdan trece munţii în anul 1359 şi contribuie la formarea statului medieval
Moldova, având, de atunci, un loc aparte în tradiţia istorică românească.
„Ţara Maramureşului” (termen întâlnit pentru prima dată într-un document din anul 1299) se
remarcă după cucerirea maghiară şi introducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a
comitatului, prin continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul nobilimii româneşti,
inclusiv în planul spiritualităţii, este bine documentat. Astfel, în anul 1391, mănăstirii de la Peri îi
este conferit statutul de stavropighie, iar egumenului de acolo prerogative cvasi-episcopale, la Peri
realizându-se şi traducerea unor cărţi religioase în limba română.
În secolele următoare, Maramureşul, Chioarul sau Lăpuşul au aparţinut alternativ, din punct de
vedere administrativ, fie de principatul Transilvaniei, fie de Ungaria, un moment important
constituindu-l Unirea lui Mihai Viteazul (1599-1600), când o mare parte a zonei, inclusiv Cetatea
Chioarului, a intrat în stăpânirea sa. Pe palierul istoriei sociale, vom aminti doar despre faptele
haiducilor lui Grigore Pintea Viteazul, acesta ieşind din scenă odată cu uciderea sa la porţile oraşului
Baia Mare (12 august 1703), dar rămânând până astăzi prezent în tradiţia locală.
Istoria politică nu poate să nu consemneze participarea cetăţenilor din zonă la momente
precum revoluţia de la 1848-1849 sau la mişcarea naţională a românilor de la sfârşitul secolului XIX
şi începutul secolului XX. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Şişeşti” sau George Pop de Băseşti
sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care au pregătit, prin demersurile lor,
actul Unirii de la 1918, în urma căruia Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-a
unit cu România.
Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la sud de râul Tisa) din fostul
comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos
Gutâi, inclusiv oraşul Baia Mare, intrau în componenţa judeţului Satu Mare.
Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model sovietic, a impus regiunile în
locul judeţelor, regiunea Baia Mare, ulterior Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ
Maramureş, cât şi din judeţele Satu Mare şi Sălaj.
După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a constituit judeţul Maramureş în
structura organizatorică existentă şi în prezent, prin includerea în perimetrul său a localităţilor din
depresiunile Maramureş, Baia Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a câtorva de pe văile Someşului şi
Sălajului. Astfel, termenul „Maramureş” începe să definească o altă realitate administrativă decât
până atunci.
Reşedinţa judeţului a devenit municipiul Baia Mare, oraş atestat documentar în anul 1329 şi
care a avut o evoluţie spectaculoasă, atât din punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori în
anul 1930 la aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un centru urban important în această
parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică specifică.
Dacă până în 1989 industria minieră, chimică şi metalurgică au avut ponderea cea mai
însemnată în economia judeţului, astăzi, activităţile tradiţionale ale zonei au fost treptat înlocuite sau
completate de
cele derivând din mediul concurenţial oferit de sistemul politic democratic şi de integrarea României
în Uniunea Europeană.

5
 Prin mărturiile trecutului şi frământările cotidiene ale prezentului, judeţul Maramureş este o
structură administrativă care ne dezvăluie că tradiţia şi modernitatea se pot manifesta într-o simbioză
perfectă.
1.2 Stema şi drapelul judeţului Maramureş
Stema judeţului este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din30 septembrie 1998 şi publicată
în Monitorul Oficial nr. 416 din15 oct. 1998.
Stema judeţului
Drapelul judeţului
Descrierea stemei: Stema judeţului Maramureş se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părţii
superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în
dreapta de o roză din acelaşi metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părţii
superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în
centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp
de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiş în două ape, fiecare nivel
fiind terminat cu câte o cruce având trei braţe orizontale şi a cărei turlă se înalţă până la mijlocul
câmpului superior.
Semnificaţia elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureşan, aminteşte de
legenda descălecatului, plecarea lui Dragoş şi Bogdan I din Maramureş pentru a forma statul feudal
independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră şi brazii evocă
relieful şi principalele bogăţii naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogăţiile subsolului a
căror exploatare a avut o importantă pondere în economia judeţului. Biserica din lemn atestă faptul
că în acest judeţ se păstrează cele mai impunătoare construcţii de acest fel dinţară.
Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a tării, între paralelele 47020’00” şi
48000’15” latitudine nordică şi meridianele 22052’30” şi 25007’30” longitudine estică, fiind
învecinat cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa – Năsăud şi Suceava. La nord este delimitat de
frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând graniţa naturală pe o lungime de 62 km.
Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de 160 km, iar dintre cele de
nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramureşului o formă alungită în direcţie longitudinală.
În limitele geografice judeţul Maramureş are o suprafată de 630436 ha (2,6% din suprafaţa
României).

6
1.3. Relieful
Relieful judeţului Maramureş este variat:
- zona montană - 43 %;
- dealuri, podişuri si piemonturi - 30 %;
- depresiuni - 27 %.
Părtile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Somes la Seini si 204 m pe Tisa.
Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină Depresiunea Maramuresului
cu peste 1600 m, iar Ignisul (1307 m) se ridică peste Depresiunea Baia Mare cu aproximativ 1000 m.
Altitudinea medie a principalelor localităti:
- Baia Mare – 226 m
- Baia Sprie – 358 m
- Sighetu Marmaţiei – 267 m
- Cavnic – 580 m
- Târgul Lăpuş – 331 m
- Vişeu de Sus – 491 m
- Borşa – 657 m
- Somcuţa Mare – 205 m
- Ulmeni – 171 m
- Dragomireşti – 439 m
- Sălistea de Sus – 441 m
1.4. Clima
Judeţul Maramureş are un climat temperat-continental moderat, care se diferenţiază în două
zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni intramontane
(Depresiunea Maramureş) şi zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300 până la 800, cu un
topoclimat de depresiuni submontane.
Climatul montan, influenţat de masele de aer subpolar, se caracterizează prin veri scurte şi ierni lungi
de 7-8 luni. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -2 la -6 grade Celsius în Munţii Rodnei,
Munţii Maramureşului şi Ţiblea.Temperatura medie în lunile Ianuarie,-10 la -6 grade
Celsius,temperatura medie în iulie, 8 la 12 grade Celsius, numărul zilelor fără îngheţ de 80-120.
Precipitaţiile medii anuale, 1000-1400 mm sunt în cea mai mare parte a anului sub formă de lapoviţă
şi ninsoare (la peste 1.700 m altitudine).
Munţii Gutâi-Ignis au o climă mai moderată,sub influenţa maselor de aer din vest,cu temperaturi
medii anuale de 2 la 6 grade Celsius, numărul zilelor fără ingheţ 120-150. Precipitaţiile medii anuale
1.000-1.200 mm, iar zilele cu strat de zăpadă 100-150. Depresiunea Maramureş, la adăpostul
Munţilor Rodnei şi Maramureşului, ce formează un paravan în calea curenţilor de N-E, atenuează
asprimea iernilor, determinând un climat mai moderat, temperatura medie anuală este de 8,5 grade
Celsius.
1.5. Flora şi fauna
7
În judeţul Maramureş au fost inventariate speciile de floră si faună:
- 258 specii de flora (7 specii din încrengatura Briophyta, 18 specii din încrengatura Pteridophyta, 11
specii din încrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din încrengatura Angiospermatophyta);
- 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230
specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).
Din punct de vedere fitogeografic, dupa S. Rivas Martmez, acest teritoriu apartine imperiului
Holarctic, regiunea Eurosiberiana, provincia Carpatica, districtul Est-Carpatic.
Compozitia floristica a acestor munti (elementele floristice) atesta raionarea lor în aceste unitati
floristice.
Cercetarile botanice întreprinse pâna în prezent evidentiaza încadrarea acestui teritoriu în
complexul general al florei Carpatilor, având o flora caracteristica Carpatiior Orientali, cu o
biodiversitate ridicata.
În flora bogata a acestor munti exista numeroase specii, cu o raspândire foarte larga în regiune sau în
tara, însa cuprinde si un numar însemnat de raritati floristice.
Se remarca în teritoriul parcului numarul relativ mare al elementelor endemice (26) caracteristice
Carpatilor ca: Achillea schurii, Aconitum hosteanum, Aconitum moldavicum. Aconitum romanicum,
Armeria pocutica, Campanula carpatica, Campanula rotundifolia ssp. polymorpha, Cardamine
glanduligera, Cardammopsis neglecta, Centaurea carpatica, Chrysosplenium alpinum, Dianthus
tenuitblius, Dianthus carthusianorum ssp. flora-andercoiani, Erysimum wittmannii ssp.
transsilvanicum, Festuca carpatica, Genista tinctoria ssp. oligosperma, Heracleum carpaticum,
Hieracium kotschyanum. Leucanthemum waldsteinii, Melanpyrum saxosum, Phyteuma tetramerum,
Phyteunia vagnen. Poa granitica ssp. disparillis, Pulmonaria rubra ssp. filarszkyana, Silene nutans
ssp. dubia, Trisetum fuscum.
Aceste elemente sunt formate în diferite etape fitoistorice si pastrate pâna în prezent. Ele sporesc
substantial valoarea botanica a acestui masiv si imprima o nuanta particulara florei Muntilor
Maramuresului.
Clima continental - temperata din zona studiata, relieful de deal si de munte pe care s-au format
în general soluri specifice - argiluvisoluri , cambisoluri si spodosoluri - au favorizat formarea unor
tipuri de padure constituite în general din fâgete, goruneto fagete si molidisuri, precum si unele specii
de amestec.
Pe teritoriul studiat, cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:
- făget montan
- amestec de fag si rasinoase
- făget de deal
- făget cu Festuca drymeia
- molidis cu Luzulla silvatica
- amestec de rasinoase si fag
- făget de deal pe soluri scheletice
- gorunet
8
- gorunet de coastă cu graminee

1.6 Obiective turistice

Căutăm întotdeauna cele mai pitoresti locuri din România, si, iată-ne ajunsi la obiective turistice
în Maramures. Regiune istorică, frumos plai, cu oameni molcomi, care încă mai stiu să dea binețe.
Datinile din străbuni nu au fost uitate, ci ele sunt bine păstrate de maramureșeni mândri de port, grai
si locuri natale.

Valea Vaserului

Unul dintre locurile cele mai frumoase pe care le are România. O spunem noi, dar si turistii de
pretutindeni care ajung în zonă si ramân uimiti de autentic. Un lucru pierdut de multi străini, dar care
noua ne scapă printre degete.

Fie ca sunteti in cautare de noi locuri linistite in Romania, fie ca ati auzit de la prieteni cat de
frumoasa poate fi Valea Vaserului, veniti de va minunati. Iar mocanita va va purta intr-o calatorie de
demult, tare demult prin cele mai frumoase peisaje. Linia de pornire pe traseu, devenit emblema
regiunii, este statia Viseul de Sus, iar capatul de linie este statia Paltin. Sa nu credeti ca va veti
plictisi, aveti de parcurs 21 de kilometri prin Muntii Maramuresului, care trec intr-o clipa.

Obiective turistice in Maramures: Turnul Sfantului Stefan din Baia Mare

Din fosta biserica Sfantul Rege Stefan din Baia Mare a mai ramas, in prezent, doar turnul-
clopotnita. Daca o sa va opriti la intersectia strazilor Crisan si 1 Mai este imposibil sa ratati cladirea
inalta de 50 de metri. Construita in secolul XV din initiativa lui Ioan de Hunedoara si terminata in
timpul domniei lui Matia Corvinul. Primul nivel al turnuluie ste accesibil pe o scara de piatra in
forma de spirala,iar pana in foisor veti urca pe scari de lemn.

9
Mânăstirea Bârsana

Chiar daca nu sunteti o persoana religioasa, opriti-va la Manastirea Barsana fie si pentru a admira
tainicul mestesug al lemnului la care maramuresenii se pricep atat de bine. Iar peisajul este uimitor,
Valea Izei nu a fost nicicand mai frumoasa, asa ca asigurati-va ca aparatul foto are baterii!

10
Obiective turistice in Maramures: Pasul Prislop

Stiati ca Pasul Prislop este cea mai inalta trecatoare din Carpatii Orientali? Trecatoarea leaga
doua regiuni istorice: Maramures de Bucovina. Indrazniti sa urcati pana la 1416 metri, altitudinea la
care este situata si parcurgeti cei 50 de kilometri ai sai. Aici, in varf de munte, privelistea este
spectaculoasa. Tot aici veti gasi Manastirea Prislop, ce parca sta de straja muntilor. Cum se arata luna
lui cuptor ( august) prindeti-va in Hora de la Prislop, festival anual de datini, obiceiuri si cantec
populare.

Cimitirul Vesel din Sapanta

Cimitirul Vesel din Sapanta este dovada ca taina lemnului poate capata si conotatii comice.
Satenii, oameni simpli, dar cu frica de Dumnezu si mult bun simt au inteles ca moartea face parte din
viata. Acest lucru i-a determinat sa nu o mai privesca cu rigiditatea cu care suntem obisnuiti si asa a
aparut Cimitirul Vesel. Faima sa a trecut de mult timp granitele tarii, iar crucile sale colorate si
epitafele hazlii au transformat cimitirul intr-o atractie turistica.

Memorialul Sighet

Inchisoarea din Sighetul Marmatiei, unde au fost torturati peste 100 de demnitari romani in
perioada interbelica, a fost transformat in Memorialul Sighet. Fostele celule au fost transformate in
muzeu si ”vorbesc”azi despre o fila din istoria Romaniei. In curtea fostei inchisori veti putea vedea si
,,Cortegiul Sacrificatilor”, un grup statuar format din siluete umane ce se indreapta spre un zid.

Creasta Cocosului

Una dintre atractiile de sfarsit de weekend este Creasta Cocosului, o formatiune stancoasa cu
forma asemeni unei creste de inaripata. Daca faceti o drumetie prin Pasul Gutai, la 1428 de metri
altitudine, nu aveti cum s-o ratati, cei 200 de metri lungime sunt ideali pentru cataratori. O suprafata
de 50 de hectare este protejata prin lege, aici aveti ocazia sa va intalniti cu mistretul, acvila, cerbul
carpatin si sa mancati pe saturate afine.

1.7 Tradiții și obiceiuri

  Maramuresul românesc este simbolul satului arhaic, o lume aparte ghidata de valori si obiceiuri
stravechi, care iti ofera impresia ca timpul s-a oprit in loc. Asezarile pitoresti, bisericile de lemn,
padurile intinse si dealurile inverzite formeaza un univers rural autentic, fermecator prin simplitatea
si traditiile lui. Viata maramuresenilor se desfasoara conform datinilor mostenite de la strabuni. Intre
marile sarbatori religioase, taranul se indeletniceste cu agricultura; cand isi termina munca,
sarbatoreste cu patos, bucurandu-se de muzica si dansurile meleagurilor in care s-a nascut. In

11
Maramures, cultura, obiceiurile si modul de viata cumpatat s-au pastrat neintinate, reflectand
spiritualitatea si imaginea idilica a satului romanesc.

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Maramures

Obiceiurile specifice sarbatorilor de iarna au la baza superstitiile maramuresenilor si practicile cu
origini stravechi. Odata realizate, acestea aduc oamenilor sanatate, fericire, prosperitate, armonie in
casa si recolte bogate. Ca in toate celelalte zone ale tarii, ziua Sfantului Nicolae sau Sânnicoară
marcheaza inceputul sarbatorilor de iarna. In traditia populara, Mos Nicolae este un batran care
vegheaza portile cerului si are grija ca soarele sa nu se strecoare spre taramurile de miazanoapte. El ii
ajuta pe soldati in lupta, salveaza corabierii de la inec si ofera sprijin vaduvelor, orfanilor si fetelor
sarace ajunse la vremea maritisului. Mos Nicolae este cunoscut mai ales pentru ca imparte daruri
copiilor cuminti, iar celor neascultatori le lasa o nuielusa in incaltari in noaptea de 5 spre 6
decembrie.
Perioada premergatoare Craciunului debuteaza cu sacrificarea porcului, care are loc de Ignat (20
decembrie). In satele maramuresene, sangele animalului este folosit pentru a insemna copiii, ei
devenind astfel mai sanatosi si mai puternici. Apoi incep pregatirile pentru colindat, curatenia in
gospodarie, impodobitul bradului si prepararea bucatelor traditionale. In Ajunul Craciunului, se
varuiesc pomii si se leaga cu paie pentru a avea roade din belsug. In aceasta zi, copiii trebuie sa
manance dovleac, ca sa fie rumeni in obraji si rotofei tot timpul anului. Pomul de Craciun se
impodobeste cu nuiele de salcie, hartie colorata si salbe pe care sunt insirate boabe de fasole.   
In seara de 24 decembrie, copiii si tinerii pornesc la colindat. In Maramures, acest ritual are ca
scop rodnicia holdelor, implinirea prin casatorie a tinerilor si cresterea copiilor. Cei mici merg din
casa in casa cu Steaua sau cu Capra, primind in schimbul urarilor de bine mere, nuci, colaci si bani.
Colindatorii pornesc de la casa preotului si nu se opresc pana nu trec pragul fiecarei gospodarii
pentru a reface drumul magilor vestitori. Casele trebuie sa fie luminate in toata noaptea de Ajun, iar
portile deschise, pentru a le arata colindatorilor ca sunt bine primiti de gazde. Un obicei foarte vechi
pastrat in aceasta zona este cel al Brondoşilor, practicat in orasul Cavnic. Cetele sunt formate din 7-
15 baieti imbracati in costume traditionale, ornate cu clopotei si talangi; pe fata poarta masti din piele
de oaie. Batranii spun ca imbratisarea brondosilor te fereste de spiritele rele si iti aduce noroc in anul
viitor. In seara de Craciun, pe Valea Izei se umbla cu Viflaimul, datina care pune in scena momentul
nasterii lui Iisus
Traditii de Paste in Maramures
Pentru locuitorii din Maramures, Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa si cea mai
importanta zi a primaverii, prilej cu care sunt urmate atat obiceiurile crestine ale locului, cat si cele
cu origini pagane. Maramuresenii respecta cu strictete Postul Pastelui, perioada in care se dedica
rugaciunii si se abtin de la pacate. Batranii spun ca nu e bine sa porti haine noi sau colorate in post, ci
vesminte modeste, in nuante inchise. In Joia Mare, crestinii impart mancare, pomenindu-i pe
raposati; tot in aceasta zi, gospodinele vopsesc ouale, iar barbatii sacrifica mieii. Pe vremuri, dupa
slujba, copiii aruncau cu pietre in casele evreilor, ocarandu-i in acest fel pentru ca l-au rastignit pe
Iisus.  

12
Traditii de nunta in Maramures

Nunta maramureseana este un ritual spectaculos, incarcat de obiceiuri menite sa integreze noua
familie in comunitate si sa faca trecerea celor doi tineri la statutul de oameni maturi. Spre deosebire
de celelalte zone ale tarii, aici ceremonia este insotita de numeroase cantece si strigaturi care fac
aluzie in special la caracterul mirilor si la viata de femeie maritata. 
In satele din Maramures, fetele si feciorii se intalnesc la petreceri, sezatori si in zilele de
sarbatoare. Baietii le conduc acasa pe fetele care le sunt dragi, apoi amandoi cer acordul parintilor
pentru casatorie. Daca familiile accepta relatia, flacaul trebuie sa o peteasca pe viitoarea mireasa in
casa socrilor, unde o cere propriu-zis pe aceasta de nevasta. Logodna are loc intr-o sambata seara,
cand tinerii primesc binecuvantarea preotului si schimba intre ei verighetele. Parintii fetei dau apoi o
petrecere cu ceterasi, mancare si bautura, pentru a sarbatori formarea noii familii. Inainte de nunta,
preotul anunta de trei ori unirea celor doi, inlaturand astfel posibilele piedici care ar putea aparea in
calea casatoriei.
Invitatiile la petrecere se fac cu doua saptamani inainte; mirele, mireasa si parintii lor cheama
intreg satul la nunta. Familiile mai instarite lasa aceasta sarcina in seama chematorilor. Apoi incep
pregatirile. Feciorii se intalnesc la casa mirelui, unde stegarul coase steagul si il impodobeste cu
panglici, batiste, clopotei si spice de grau; acesta este considerat simbolul vitalitatii si al puterii
masculine. Se spune ca toate elementele decorative de pe steag sunt stranse de la fostele iubite ale
mirelui; dupa nunta se pastreaza doar spicele de grau, care se folosesc la botezul primului copil al
cuplului. In acelasi timp, la casa miresei, domnisoarele de onoare impletesc cununa.
In ziua nuntii, mirele si mireasa, fiecare in casa parintilor lui, isi iau ramas bun de la familie prin
cantece foarte profunde, care ii emotioneaza puternic pe nuntasi. De obicei, acestia isi cer iertare
pentru greselile lor si promit ca vor fi soti buni si cuviinciosi. Tinerii merg separat la biserica, insotiti
de alai. Daca mirii nu sunt din acelasi sat, baiatul, impreuna cu stegarul si cativa nuntasi merg dupa
mireasa
Dupa cununia religioasa are loc petrecerea de nunta, care debuteaza cu jocul miresei si continua
cu dansul mirelui, la care iau parte numai barbatii. Dimineata, mireasa renunta la voal si isi pune pe
cap un batic, trecand astfel la statutul de sotie. Are loc hora miresei, la care iau parte doar femeile
maritate. Tinerii casatoriti au datoria ca, o data pe an, sa duca daruri si un mic brad impodobit nasilor
de cununie.
In Maramures, nunta constituie un adevarat spectacol si o manifestare artistica a intregii
comunitati. Costumele foarte elaborate ale mirilor, strigaturile nuntasilor, steagul colorat, muzica si
dansurile populare creeaza o veritabila atmosfera de petrecere, la care se sarbatoreste cu fast
intemeierea noii familii.

13
 CAPITOLUL al-II-lea
PENSIUNI AGROTURISTICE DIN ZONA MARAMUREȘULUI

2.1 Pensiuni agroturistice- noțiuni generale

Turismul poate fi considerat o ’’mină de aur’’ a economiei românesti, un domeniu a cărui
exploatare poate aduce beneficii de necontestat, de la crearea de locuri de muncă, până la atragerea
de sume importante de bani.
Într-o societate urbanizată, chemarea către mediul rural si stilul de viată rural devine din ce în
ce mai puternică. Locuitorii de la orase se întorc la locurile de origine si la modul de viată simplu al
„vremurilor de altădată”. Acestea reprezintă câteva din motivatiile care au determinat o crestere a
turismului rural în România, care din păcate nu este suficient dezvoltat din punct de vedere al calităii
si numărului de locuri de cazare precum si al serviciilor recreationale oferite.
Categoriile de turisti care preferă practicarea turismulului rural acoperă un spectru larg de
interese, de la ecoturistul care este interesat de implicarea în protectia si conservarea mediului,
agroturistul, interesat să experimenteze stilul de viată al gospodăriilor rurale; turistul activ care se
lasă atras de activităile în aer liber până la interesele mai generale ale geoturistului care apreciază
frumusetea peisajelor, cultura si traditiile rurale. La nivel national, turismul rural si agroturismul au
cunoscut o amploare considerabilă, fiind o permanenă în dezvoltarea socio-economică a spatiului
rural. Oferta turistică din spatiul rural românesc se concentrează în ariile de munte, de deal, deltă si
litoral, unde arhitectura populară, tradiiile si obiceiurile populare, artizanatul, portul si folclorul
popular, gastronomia specifică constituie atractiile turistice cele mai căutate.
Pensiunile sunt case de dimensiuni mari, transformate în case de oaspeţi, care oferă servicii de
cazare şi masă. Masa este servită în stil familial la ore stabilite si cu meniu fix.
Preţurile sunt în general mai mici faţă de cele practicate în hotelurile de confort comparabil.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice situate în zona rurală care oferă servicii de
cazare, masa şi alte servicii care se bazează pe produse şi activităţi agrozootehnice.
O pensiune agroturistică este o afacere care poate oferi un loc de muncă oricărui membru al
unei familii din mediul rural şi care poate fi demarată fără eforturi deosebite.
Deşi par identice turismul rural şi agroturismul sunt două concepte diferite. Turismul rural are o arie
de cuprindere mai mare, incluzând şi agroturismul, dar spre deosebire de turismul rural, agroturismul
trebuie să respecte o serie de criterii legate de consumatori, precum: numărul maxim de camere,
şederea în gospodăria ţărănească, consumul produselor agricole obtinute în respectiva gospodărie,
participarea, în limita posibilităţilor, la diferite activităţi din gospodărie.
Conform reglementărilor din România pensiunea agroturistică presupune oferirea de servicii de
cazare şi masă în gospodaria proprie, ferme agricole, etc., cu o capacitate de cazare de până la 8
14
camere. Pensiunea agroturistică funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în cladiri independente şi
asigură în spatii special amenajate atât cazarea turistilor cât şi conditii de pregatire si servire a mesei,
precum si posibilitatea participării la activitatile gospodaresti, mestesugăresti sau activităti culturale
sau de relaxare. Masa se bazează pe bucătăria traditională a locului, iar alimentele sunt produse
naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local.
Gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul
sejurului pe care il petrec la pensiune.
În cazul în care spatiile pentru prepararea si servirea mesei sunt destinate si pentru consumatori din
afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de
locuri la mese, spatiile în cauză se clasifică drept unităti de alimentatie publică, potrivit normelor
specifice elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Pensiunile agroturistice sunt
clasificate in 5-4-3-2-1 - flori (margarete). Pensiunile agroturistice se adreseaza in general
persoanelor care isi doresc un concediu linistit, petrecut intr-un cadru natural mirific.
Aspecte cheie
- amplasamentul pensiunii:– pentru ca afacerea să aibă şanse de success pensiunea trebuie amplasată
intr-o zonă pitorească;
- mancare gustoasă;
- colaborarea cu agentiile de turism;
- ospitalitate, abilitati de comunicare si mentinerea unei relatii de bune cu clientii si fostii clienti. In
acest gen de afacere recomandarile sunt foarte importante!
- cel putin unul din membrii familiei trebuie sa urmeze cursul de “Administrator pensiune turistica”.
 Clientii unei pensiuni agroturistice pot fi persoane fizice si juridice, turisti romani care locuiesc in
mediul urban sau turisti straini interesati sa vada altceva decat ce au in tara lor cum ar fi: obiceiuri,
activitati gospodaresti si mestesugaresti, culturale sau de agreement, interesati de relatiile
interumane. In general turistii interesati de aceste servicii sunt incantati sa povesteasca cu “gazdele”
si mai ales interesati sa incerce specialitati culinare specifice locului si zonei. Tot mai multi turisti
romani si straini prefera linistea si atmosfera rustica a unei pensiuni agroturistice. Pentru a atrage
turistii este recomandat ca proprietarul afacerii sa aiba “o poveste despre spatiul de cazare” care sa
includa anumite elemente si beneficii specifice care vor convinge potentialul client sa cumpere
cazarea de la pensiunea respectiva. Gazda trebuie sa fie capabila sa vorbeasca despre viata satului si
a regiunii. O pensiune trebuie sa se distinga în multitudinea de alte pesniuni si spatii de cazare pentru
ca potentialul client sa poata descoperii acele elemente care fac pensiunea unica (Ex: priveliste
montana, posibilitatea de admira peisajele din camera restaurant în pensiune un loc bun pentru a lua
masa, ventilatoare, temperaturi suportabile în timpul verii, biciclete gratuite, vizita în zona, local
pentru activitati de seara, camera cu jocuri, loc de joaca pentru copii, cu sau fara surpraveghere,
locuri cu semnificatie istorica în apropiere, timp de calatorie redus pentru locuri cu semnificatie
istorica, trasee turistice în apropiere, plimbari în natura, etc).

Formalități de autorizare a functionării pensiunii

Formalitatile de autorizare a functionarii pensiunii cuprind in primul rand constituirea ca

persoana fizica autorizata, potrivit Decretului lege nr. 54-1990, in asociatie familiala sau societate
comerciala, avand ca obiect principal de activitate asigurarea de servicii turistice intr-o pensiune
agroturistica clasificata, apoi se merge cu extrasul de carte funciara si contractul de comodat la
15
Oficiul Registrul Comertului pentru a fi inregistrati printr-un cod fiscal si numarul de inregistrare
fiscala. Urmeaza varsarea capitalului social necesar stabilit prin lege pentru un SRL si achitarea a
diverse taxe. Autorizatia de functionare propriu-zisa se elibereaza de catre Primarie. Va trebui ca
pensiunea sa indeplineasca criteriile minime de clasificare a pensiunilor agroturistice si urmeaza sa
se transmita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu 30 de zile inaintea
inceperii activitatii o documentatie cu urmatorul continut:

        Cerere catre primaria din localitatea de dispunere a proprietatii, in care proprietarul pensiunii,
prezinta obiectul activitatii ce o va desfasura, cere aprobare pentru functionare si luare in
evidenta;

        Actele casei: act de proprietate, act de vanzare cumparare;

        Schita privind amplasarea, structura, nominalizarea camerelor si adresa  casei;

        Fisa de prezentare a casei : numar de camere (nominalizate, suprafata), suprafata curtii,

gospodarii anexe, cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numarului de stele
solicitat;

        Copia de pe autorizatia de functionare pentru agentii economici constituiti ca asociatii

familiale sau persoane fizice autorizate conform Decretului –lege nr. 54/1990;

        Copia de pe statutul sau de pe hotararea judecatoreasca de infiintare,  prin care sa rezulte

obiectul de activitate (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale potrivit
legii);

        Copia de pe certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului;

        Autorizatie sanitara de functionare;

        Autorizatie sanitar-veterinara;

        Avizul P.S.I.;

        Achitat o taxa in lei in contul 645132322 BCR SMB, pentru pensiunile care au pana in 5
camere;

        Achitat o taxa pentru Certificatul de Clasificare;

        Adeverinta de sanatate din partea medicului de familie la care este arondata pensiunea, in

care se specifica, ca proprietarul pensiunii este sanatos. 

Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurată pe mai multe segmente:

· Orăşeanul, care doreste sa scape de stresul cotidian, sa-si petreaca vacanta intr-un mediu curat si sa
aiba un regim alimentar sanatos si sa se odihneasca.
16
· Persoanele cu venituri mari, care doresc sa încerce ceva nou si, de obicei, sunt persoanele care au
copii, dorind sa le ofere un mediu atractiv si mai curat de petrecere a vacantelor.
· Persoanele cu venituri mai mici, care nu-si permit sa-si petreaca concediul într-o pensiune clasica.
· Orice persoana care doreste sa se relaxeze, sa practice activitati sportive într-un cadru natural si
agreabil (Ex: vânatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumetiile pedestre, pe bicicleta sau ATV,
echitatie turistica, river-rafting, etc.)
· Persoane care doresc sa invete câte ceva din tainele mestesugurilor (olarit, pictat icoane pe sticla,
cojocarit, dogarit, etc,).
·  Tineri dornici sa cunoasca activitati legate de crestere si ingrijirea animalelor.

Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura si
turismul ecologic, celor ce profita de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a admira natura, pentru a
practica drumetiile montane, ciclismul, alpinismul, iubitorilor de sport si aventura, vânatorilor si
pescarilor, cât si celor care considera ca vacanta petrecuta în mijlocul naturii este o adevarata sursa
de energie si de sanatate.
Turismul rural este o formă de turism accesibila unei mari categorii de clientelă datorită
preturilor reduse. 
Baza de cazare existentă în mediul rural este primordială pentru desfăşurarea turismului,
deoarece, prin definiţia turismului rural, acesta prevede ca turistul să fie cazat şi să desfăşoare
activităţile turistice în mediul rural. Astfel, la nivelul judeţului principalele tipuri de unităţi de cazare
întânite în spaţiul rural sunt pensiunile, reşedinţele secundare (casele de vacanţă), cabane, moteluri şi
hoteluri. Însă, posibilităţile de cazare în mediul rural sunt diverse, în conformitate cu disponibilităţile
gospodăriei şi cu dorinţele şi exigenţele turistului. Baza de cazare specific ruralului (pensiuni
turistice) este completată şi de unităţile de tip pensiune aflate la periferia localităţilor urbane (unde
aspectul gospodăriilor şi a ocupaţiilor persoanelor sunt caracteristice ruralului), în a căror ofertă
prezentată se regăsesc servicii cu desfăşurare în mediul rural. Sunt întâlnite cazuri când şi unităţile de
cazare aflate în intravilanul localităţilor urbane au servicii axate pe mediul rural. În această situaţie
sunt pensiunile aflate la periferia oraşului Sighet, Târgu Lăpuş, Cavnic, unităţi ce nu sunt luate în
calculul analizei bazei de cazare, datorită neconcordanţei cu definiţia turismului rural. Analiza
exigentă a unităţilor de cazare din prezenta lucrare se referă strict la cele aflate în mediul rural, cu
excepţia localităţilor Dragomireşti şi Săliştea de Sus unde există un urban convenţional, însă
fizionomia localităţilor şi profilul activităţilor localnicilor, m-au determinat să le includ în analiza
realizată asupra turismului rural din Maramureş. Numărul unităţilor de cazare existente în judeţ
variază în funcţie de sursa informaţională consultată. Realitatea certă este cea din teren, însă şi aici
numărul exact este greu de identificat datorită multitudinilor de variante de funcţionare a unităţilor
care cazează turişti; de la pensiuni omologate, la cele neomologate, cu/fără indicatoare de
semnalizare, funcţionale/nefuncţionale, la case de vacanţă şi reşedinţe secundare. Acolo unde există
un potenţialul antropic abundent în localităţile rurale, unităţile de cazare şi capacitatea de cazare a
acestora sunt reduse, fiind de asemenea la o distanţă relativ mare faţă de obiectivele turistice. Există
şi localităţi unde situaţia este inversă (Vadu Izei, Şieu, Rona de Jos, ), acestea valorificând potenţialul
turistic al localităţilor vecine. Şi în Maramureş unităţile de cazare de tip pensiune au cunoscut câteva
etape de evoluţie şi de funcţionare a acestora:

- Prima etapă prevedea cazarea turiştilor în camerele libere din casa de locuit (camerele de oaspeţi);
17
- A doua etapă a constat în adăugarea de noi spaţii la casa de locuit (mansarde, camere alipite celor
existente);

- A treia etapă fiind caracterizată de noi costrucţii, destinate special cazării turiştilor, adevăratele
pensiuni turistice, care îndeplinesc condiţii de confort excelente.

Majoritatea pensiunilor din mediul rural au apărut în urma excedentului de spaţiu, a

modernizării şi adaptării funcţionale a locuiţelor, criterii minimale pentru a deservii cazării de turişti.
Însă aceste elemente nu sunt suficiente fără o disponibilitate mentală a localnicilor. Din această cauză
stilul arhitectural este unul clasic (al anilor ”80) şi unul modern (al anilor 2000), iar funcţionalitatea
spaţiilor este adaptată posibilităţilor de cazare şi de servire a mesei. Doar pensiunile special
construite pentru a deservii turismului rural respectă stilul arhitectural tradiţional maramureşean şi
organizarea optimă a spaţiilor funcţionale. Motivaţia principală care stă la înfiinţarea unei pensiuni
este de natură financiară. (cauzele: somaj, lipsa locurilor de munca). Acest lucru i-a determinat pe
mulţi localnici ai mediului rural să utilizeze excedentul de spaţii deţinute, (fie în urma plecării
membrilor familiei la studii sau la muncă pe termen mediu şi lung, fie dintr-un exces de zel în
construcţia realizată) incluzându-le în spaţiile destinate cazării turiştilor de tip pensiune. Turismul
rural devenind astfel o sursă complementară de venituri. Aceste gospodării îndeplinesc o funcţie
dublă, cazarea turiştilor şi locuinţă pentru proprietari. Alături de unităţile de cazare înregistrate şi
semnalizate incluse în circuitul turistic general, mai există şi unităţi de tip cabane forestiere (din
păcate, marea majoritate în stare de degradare puternică) şi case particulare cu circuit închis, unde
piaţa turistică este restrânsă şi axată pe turişti fideli cu înclinaţii spre anumite tipuri de turism (turism
cinegetic, turism sportiv, turism de relaxare). Turiştii cazaţi în aceste tipuri de unităţi nu sunt
înregistraţi statistic, astfel că informaţiile cu privire la circulaţia turistică din regiune nu este reală şi
relevantă pentru a concluziona amploarea fenomenului turistic. În cadrul infrastructurii turistice sunt
incluse şi unităţile de alimentaţie şi de divertisment, ultimele, din pacate, întro pondere foarte redusă
în cadrul turismului rural din Maramureş. În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie şi de servire a
mesei, acestea sunt prezente doar în cadrul anumitor unităţi de cazare, în special, în cele de tip
hotelier sau în cele de tip pensiune clasificată la 3 şi 4 stele/flori. Spaţiile de servire a mesei sunt într-
o tentă rustică sau modernă, foarte rar se întâlnesc spaţii amenajate în stil tradiţional. Reuşita
turismului şi prelungirea sejurului nu ţine numai de dotarea unităţii de cazare şi alimentaţie, ci
include şi dotările şi amenajările pentru recreere şi cură.

18
 2.2 Pensiuni agroturistice din zona Maramureșului
PENSIUNEA VESELIA LA ROMÂNI- BOTIZA-MARAMUREȘ

Pensiune în stil rustic, situată într-o zonă perfectă pentru relaxare. Mâncare şi obiceiuri tradiţionale,
confort şi obiective turistice minunate!  
 Structura: Pensiune, Agroturism Botiza
 Cazare: Camere - 22 locuri
 Servicii: Internet, Grătar în curte, Vânzare produse locale, Loc de joacă pt copii, Terasa sau
foisor

Pensiunea Cosau
Călineşti (Maramureş)
Pensiunea Cosău se află în Maramureşul istoric, pe Valea Râului Cosău între localităţile Călinesti şi
Cornesti la 6 km de Ocna Sugatag  
 Structura: Pensiune, Agroturism Călineşti
 Cazare: Camere - 45 locuri
 Servicii: Piscina, Restaurant, Internet, Grătar în curte, Vânzare produse locale, Activităti
teambuilding, Loc de joacă pt copii, Terasa sau foişor, Spatiu campare/rulote

19
 Pensiunea MAIA
Năneşti (Maramureş)
În mijlocul tradiţionalismului maramureşean, o construcţie nouă cu interioare moderne, care satisface
dorinţele oricărui turist aflat în căutare de comfort şi relaxare.
 Structura: Pensiune, Agroturism Năneşti
 Cazare: Camere - 45 locuri
 Servicii: Restaurant, Internet, Grătar în curte, Vânzare produse locale, Activităţi
teambuilding, Loc de joacă pt copii, Ferma didactică, Terasă sau foisor.

20
 CAPITOLUL al-III-lea
VACANȚĂ ÎN MOLDOVA

          Analiza S.W.O.T. ne permite cercetarea produsului pe care îl oferim şi ne oferă informaţii

despre piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea, având ca scop situarea cât mai bună a produsului pe
piaţa corespunzătoare.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- aşezarea geografică - concurenţa puternică pe plan local şi naţional

- varietatea formelor de turism - probleme legate de infrastructura căilor de

acces
- resurse naturale variate
- probleme legate de alimentarea cu utilităţi
- calitatea superioară a serviciilor oferite

- forţa de muncă este calificată

OPORTUNITĂŢI CONSTRÂNGERI

-        creşterea numărului de locuri de -        comportamentul locuitorilor din

primire comună

-        încheierea unor contracte cu tour -        legislatia românească

operatori locali

-        diversificarea activităţilor de
agrement oferite turiştilor

-        posibilitatea deschiderii unei pârtii de

schi în Retezat;

21
Publicitatea

Publicitatea este un mijloc de comunicare oneros si unilateral, care presupune transmiterea de

mesaje provenind de la surse ce pot fi identificate, fiind conceputa pentru a sustine direct sau indirect
un produs sau o activitate a unei firme.

Prin publicitate firma urmareste difuzarea de date si informatii despre activitatea produselor si
serviciilor sale (cazare, masa,agrement), dar si receptionarea modului in care acestea sunt primite si
apreciate de destinatar.

Publicitatea va urmari in primul rand informarea potentialilor clienti despre existenta pensiunii,
in acest scop se vor face cunoscute serviciile oferite de pensiune, se vor monta indicatoare pe
drumurile din apropiere pentru a indica drumul spre pensiune, apoi se va insista pe stimularea
interesului cu privire la zona si la pensiune, astfel se ofera brosuri cu imagini atragatoare, se vor
stimula astfel vanzarile catre noii clienti, iar mai tarziu se va pune accentul pe revenirea clientilor
care au stat o data sau de mai multe ori la pensiune.

Actiunile promotionale trebuie sa-l faca pe potentialul turist sa ia decizia de a cumpara, de a-l
transforma in consumator. Dar aceasta reactie parcurge mai multe etape: in ceea ce priveste
informarea clientilor aceasta se va face cu ajutorul mai multor mijloace media, astfel se vor tipari
reclame in ziare, in reviste tematice, se vor difuza reclame TV sau la radio. De asemenea, pensiunea
fiind conectata permanent la Internet prin Romtelecom, se va face promovarea si pe Internet prin
deschiderea unui site care sa prezinte imagini si informatii despre pensiune, despre zona, despre
sarbatorile specifice zonei, despre caile de acces la ea, despre activitatile de agrement din zona. Prin
participarea la targuri si expozitii se vor contacta agentii de turism spre a incheia contracte cu acestea
sau spre a promova produsul turistic in intreaga tara prin brosuri special editate pentru aceste
evenimente, sau prin expedierea lor catre birourile de informatii turistice din toata tara.

            Mesajul care va fi promovat prin publicitate va evidentia calitatea serviciilor oferite, a

mediului curat, a unul loc in care oricine se poate relaxa impreuna cu familie sau poate participa la
unele activitati deosebit de interesante si inedite. De asemenea se va dori afilierea pensiunii cu
asociatia A.N.T.R.E.C. dorindu-se includerea ei in catalogul Eurogites.

Managementul firmei

22
 Fig.: Organigrama pensiunii Casa Tradițiilor

Structura organizatorică ierarhic functională, se caracterizează prin principiul unitătii de

comanda (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe functiuni.

Fiecare subordonat raspunde in fata unui singur sef. Autoritatea si responsabilitatile sunt clar
definite, fiecare stie ce are de facut si in fata cui raspunde. Comunicarea este operativa, deoarece nu
exista intermediari, activitatile de coordonare si control realizandu-se usor. Intre subordonati exista o
permanenta comunicare. Desi un astfel de tip de organigrama presupune repartizarea clara a
sarcinilor fiecarui angajat, pentru ca ne aflam totusi intr-o unitate de capacitate mica multiplicarea
atributiilor care revin fiecarui angajat este uneori o necesitate pentru asigurarea bunei desfasurari a
activitatii si asigurarea unui nivel calitativ al serviciilor superior. Prin urmare repartizarea sarcinilor
se va face astfel:

Administratorul reprezentat de doamna Brebu se  va ocupa de buna functionare a tuturor

activitatilor, dand indicatii clare si concise angajatilor, dar in acelasi timp va fi gazda care va
intampina oaspetii tinand locul receptionerei, tot ea va urmari activitatea angajatilor, modul cum ei
isi indeplinesc sarcinile, va incerca sa rezolve eventualele solicitari venite din partea clientilor.

Contabilul este domnul Brebu si este cel care va tine evidenta contabila a firmei, va  intocmi
zilnic registrul de casa, raportul de productie si gestiune care centralizeaza vanzarile si incasarile
dintr-o zi, va intocmi lunar balanta  si bilantul la sfarsit de an. Trebuie sa asigure conditii necesare
pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, organizarea si tinerea
corecta si la zi a contabilitati; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si
valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a situatilor financiare,
publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor
justificative, a registrelor si situatilor financiare si organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la
specificul intreprinderii.

Seful de sala se ocupa de desfasurarea in bune conditii a serviciilor de alimentatie, coordonand

activitatea bucatarului, a chelnerului si a cameristei, de asemenea asigura aprovizionarea cu
alimentele necesare la prepararea mancarurilor, care nu pot fi procurate din gradina fermei.

Bucatarul va fi cel care va prepara mancarurile, preluand comenzile aduse de chelner.

Chelnerul va lua comenzile si va servi mancarurile.

Camerista este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curatenie in camere, va schimba
prosoapele, va improspata permanent florile din camera, va calca hainele si le va spala.

Cei doi ingrijitori se vor ocupa de ingrijirea animalelor de la ferma, dar si de agricultura,
aprovizionand cu produse proaspete bucataria.

23
3.4. Resursele umane

            Recrutarea personalului reprezinta un proces care trebuie sa fie foarte minutios, deoarece de
personalul angajat depinde in mare masura calitatea intregului produs turistic oferit. In ceea ce
priveste posturile de director, de contabil si de sef de sala acestea au fost ocupate de catre cei care au
infiintat pensiunea si de fiul lor, pentru recrutarea celorlalti angajati, alegerea lor se va face printr-un
interviu condus de directoarea pensiunii. Pentru postul de ospatar, bucatar, camerista se va cere
experienta in domeniu si studii medii in domeniul respectiv, se vor lua in considerare abilitatile pe
care le detin. Se va urmari angajarea unor persoane comunicative, serioase, responsabile. Se va
incerca recrutarea personalului din Comuna Salasul de Sus si Salasul de Jos.

            Pe viitor angajatii vor fi trimisi la traininguri in vederea perfectionarii profesionale pentru
satisfacerea sau chiar depasirea asteptarilor clientilor nostri.

3.5. Stabilirea tarifului de cazare a pensiunii

Stabilirea tarifelor se poate face prin metode formale sau neformale.

Metodele neformale sunt:

a)  Stabilirea intuitiva a tarifului afisat;

b)   In functie de tariful concurentei;

c)   In functie de tariful celei mai bune pensiuni, scazand putin apoi din tarif.

PAȘTE ÎN MARAMUREȘ

În pensiunea Casa Tradițiilor din Ieud se prezintă cultura locală, obiceiurile specifice sărbătorii
de Paște în Maramureșul istoric. Se prezintă o tehnică de vopsire a ouălor veche de zeci sau poate
chiar sute de ani, cum se face pasca, un preparat tradițional specific sărbătorilor pascale.

La Casa Tradițiilo sunt expuse o colecție unică de icoane pe sticlă, dar și una impresionantă de
costume populare, cămeși și iile putând fi probate de oaspeții care vor să vadă cum le-ar sta în haine
de moroșeni. Este o pensiune ospitalieră, decorată ca o casă ieudeană veche, dar cu toate facilitățile
necesare omului modern.

Oferta de paște presupune:

- Cazare 4 nopți(27aprilie-1 mai 2019)

- Pensiune completă
24
 - Masă festivă de Paște
- Program artistic tradițional
- Sesiune foto în costum popular

Opțiuni de petrecere a timpului liber:

- ZIUA I: Vizite la Biserica de lemn monument UNESCO din Ieud Deal și la Mănăstirea
Bârsana
- Plimbări cu trăsura
- ZIUA a-II-a: Drumeții prin împrejurimi
- ZIUA a-III-a: Vizitarea fermei de animale a pensiunii, aflată la circa 1 km distantă.

Preț pachet= 1300 lei

25
 CAPITOLUL al-IV-lea
NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI P.S.I.
Protecția muncii constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca scop asigurarea
celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și
sănătății salariaților sau a altor persoane participante la procesul de muncă.
Normele de protecția muncii stabilite prin lege reprezintă un sistem unitar de măsuri și reguli
aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă.
Activitatea de protecție a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă și pentru reducerea efortului fizic, precum și măsuri adecvate pentru munca
femeilor și a tinerilor.
Prevederile legii se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice la care activitatea se
desfășoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiții prevazute de
lege.
Normele privind prevenirea și stingerea incendiilor sunt obligatorii pentru toate activitățile din
economia națională, indiferent de forma de proprietate: agenții economici din sectorul public, privat și
cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități pe teritoriul României, autoritățile și
instituțiile publice. (Norme Generale de prevenire si Stingere a Incendiilor)
Echipamentele tehnice electrice trebuie să fie proiectate, montate, întreținute și exploatate în așa fel
încât să fie prevenite electrocutările, incendiile și exploziile. Proiectantul este obligat să stabilescă
zonele cu atmosfera potențial explozivă în vederea alegerii echipamentelor tehnice cu grad
corespunzător de protecție. Beneficiarul este obligat să solicite proiectantului modul de evacuare a
zonei.
Verificarea mijloacelor și a echipamentelor tehnice electrice de protecție înainte de utilizare, de
punerea în funcțiune și periodic (în exploatare), trebuie facută conform prevederilor normelor specifice.
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecție împotriva
descărcărilor electrice datorate electricității statice (prin legare la pământ a elementelor metalice,
instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante etc.).
Protecția la suprasarcină și la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul apariției
unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat instalația sau
echipamentul electric respectiv. Siguranțele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu siguranțe
originale și calibrate, conform indicațiilor proiectantului.
Este interzis ca în exploatarea, întreținerea și repunerea în funcțiune a unei instalații sau a unui
echipament electric, să se aducă modificari față de proiect. În cazuri speciale, se pot efectua modificări
numai cu acordul proiectantului.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric trebuie făcute
numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
- instrucțiuni de exploatare;
- instrucțiuni de protecție împotriva pericolului de electrocutare;
26
- instrucțiuni de intervenție și acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice și ale mijloacelor de protecție
împotriva pericolului de electrocutare.
Instalațiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute în
standarde și norme specifice pentru protecția împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice. Este
interzisă folosirea instalațiilor sau a echipamentelor improvizate sau necorespunzătoare.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric trebuie făcute
numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
Măsurile care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării sunt următoarele:
• închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare (protecție prin carcasare);
• folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
• alimentarea la tensiune redusă de protecție;
• executarea intervenților la instalațiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se
facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat și instruit pentru lucrul respectiv;
• executarea intervențiilor în baza unei autorizații de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui
proces-verbal;
Pentru evitarea accidentelor, măsurile de protecție care pot fi aplicate sunt următoarele:
• folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS
• legarea la pământ;
• izolarea suplimentară de protecție;
• deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
• folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
Carcasele și invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa fie
rezistente la solicitările fizice și chimice în mediul în care funcționează.
Instalațiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate,
în funcție de lucrările și condițiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecție:
• mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia față de
elementele aflate sub tensiune sau față de pământ;
• indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezența sau lipsa tensiunii;
Întreținerea, reglarea, depanarea, repararea și prima punere sub tensiune a echipamentelor electrice
trebuie facută numai de personal calificat în meseria de electrician autorizat și instruit pentru aceste
operații la echipamentele respective.
La nivelul fiecărei unități patrimoniale se constituie o comisie de prevenire și stingere a incendiilor
care are următoarele atribuții:
• organizează, îndrumă și controleaza activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
• asigură înlăturarea imediată a cauzelor care pot genera incendiu;
• organizează și instruiește echipele de intervenție pentru stingerea incendiilor
• asigură asistența și întreținerea în bună stare de utilizare a instalațiilor, utilajelor, aparaturii și
mijloacelor de prevenire și stingere a incendiilor;
• asigură cunoașterea și respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;
• organizează evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în caz de incendiu;
Angajatii vor fi instruiți în mânuirea mijloacelor de stingere a incendiilor pentru a interveni rapid
și corect ori de câte ori situația o cere și este obligat:

27
• să cunoască, să aplice întocmai și permanent normele de prevenire și stingere a incendiilor;
• să întrețină în stare perfectă de funcțiune toate mijloacele de stingere și să nu le folosească decât
pentru scopul indicat;
• să mențină libere, curate și în bună stare căile de acces, culoarele, scările etc.;
• sa cunoască bine căile de evacuare;
• să dea imediat alarma și să anunțe unitățile de pompieri;
• să cunoască unde sunt mijloacele de stingere și să intervină imediat și eficient la stingerea
incendiilor.
Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr. 53/2003 –
Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările
și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii speciale, ale contractelor colective de
muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii.

28
 BIBLIOGRAFIE

1.      Gheoghe Stanciu - "România, cartea europeana a spatiului rural", Editura Ceres, Bucuresti
1996

2.      Ionescu Dunareanu Ion - "Muntii Piatra Craiului", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

5.      Nicu Radulescu, Adina Camarda - "Managementul turismului", Ed.Omnia Uni S.A.S.T., Brasov,
2004

29
ANEXE
CIMITIRUL VESEL-SĂPÂNȚA

MÂNĂSTIREA BÂRSANA

30
CASTELUL KAROLYI

MOCĂNIȚA

31
32