Aici in “Oltenia de sub munte” se afla cateva din perlele Romaniei, constructii arhitectonice

unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului ortodoxiei pe aceste

meleaguri. Sa amintim Sfanta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran, manastirile
Govora, Bistrita, Arnota, Surpatele, Manastitea Dintr-un Lemn si nu mai putin celebra
Manastire Hurez, cel mai frumos si elocvent exemplu de arhitectura brancoveneasca.
Turism monahal

Multimea manastirilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Ramnicului

se constituie in tot atatea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, asupra istoriei
nationale, ca si asupra puterilor creatoare ale poporului roman. Fiecare in parte reprezinta un
act de identitate nationala, dovada preemptorie ca, daca natiunea romana s-a plamadit odata
cu crestinismul ei, acesta s-a plantat organic intr-un mediu a carui spiritualitate, mergand
impreuna si contopindu-se, putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale
Europei “popor ortodox de limba latina”.
Turismul la “manastiri” se dezvolta constant si merita apreciate aici, in mod deosebit,
eforturile depuse de Episcopia Ramnicului pentru reconstructia unor manastiri (Bistrita) si
pentru reamenajarea altora unde s-au creat conditii deosebite, atat pentru viata monahala, cat
si pentru vizitatori (Hurez, Manastirea Dintr-un Lemn, Turnu, etc.).

Obiective turistice monahale

Manastirea Cozia – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Govora - Govora
Ansamblul Manastirii Hurez – Horezu
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Bujoreni
Biserica Bolnitei Adormirea Maicii Domnului – Ramnicu Valcea
Biserica Cuvioasa Paraschiva – Ramnicu Valcea
Biserica Buna Vestire – Ramnicu Valcea
Duminica Tuturor Sfintilor – Ramnicu Valcea
Biserica Episcopiei Ramnicului Sf.Nicolae – Ramnicu Valcea
Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul – Bistrita
Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos – Horezu
Biserica Sf. Nicolae – Baile Olanesti
Biserica Sf. Voievozi – Calimanesti – Caciulata
 Biserica Vioresti – Gorunesti (Slatioara)
Cula Duca – Horezu
Cula Greceanu – Horezu
Manastirea Dintr-un Lemn – Surpatele
Manastirea Arnota – Bistrita
Manastirea Stanisoara – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Surpatele – Surpatele
Schitul Cornetu Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Brezoi
Schitul Iezeru – Baile Olanesti
Schitul Pahomie – Sf. Proroc Ilie – Baile Olanesti
Schitul Turnul – Calimanesti – Caciulata
Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae – Govora

Turism cultural
Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a
resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural
istoric judetean care inglobeaza bunuri mobile si imobile cu valoare deosebita, este o marturie
a potentialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu, ale
“Olteniei de sub munte”.
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita atat de componentele
arheologice (situri si inventarul acestora, intre care trebuie sa amintim cetatea dacica de la
Buridava si castrul roman de la Arutela situat pe celebra “Cale a lui Traian”), cat si
etnografice, respectiv monumentele, muzeele cu inventarul lor, muzeele in aer liber (Muzeul
Satului de la Bujoreni, Culele de la Maldaresti) precum si splendida arhitectura de cult
reprezentativa pentru evul mediu romanesc.
Acesta forma de turism se poate practica in arealele: Depresiunea subcarpatica
Horezu (Manastirea Hurezi, Centrul de ceramica Populara Horezu), Depresiunea subcarpatica
Govora - Olanesti (cu numeroase monumente istorice si arhitecturale), Dealurile subcarpatice,
culoarul Oltului, Muntii Coziei.

Turism montan
Turismul montan – drumeţie montană, este favorizat de existenţa a mai multor trasee
montane practicabile de către iubitorii de munte:
- Căciulata- Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei -
Muchia Vlădesei - Muntele Durduc; - Căciulata
- Cozia - Poiana Bivolari - Stâna La Muşeţel - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei

1.1. Structuri de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile pentru

desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă.
Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigure
posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti.
Agenţia de turism a S.C. Călimănesti-Căciulata oferă la cerere excursii în judeţ şi în alte
zone, cu mijloace proprii de transport, dispunând de microbuze Mercedes.
Activitatea de producţie a S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. este susţinită de un laborator
de cofetărie şi patiserie, o gospodărie anexă pentru creşterea porcilor, 4 sere pentru flori,
plante ornamentale, legume şi zarzavaturi, un atelier pentru preparate din carne, sală
polivalentă cu 240 de locuri şi 3 săli de conferinţă cu un total de 120 de locuri.
Concluzionând, putem spune că situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este
avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor, trebuie menţionat că
acesta este insuficient. În condiţiile economiei de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie
să se lărgească şi să se diversifice.

1.2. Promovarea turismului din stațiunea Călimănești – Căciulata

România se află printer ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale si termale din
Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe
supafaţa JudeţuluiVâlcea. Astfel principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice
vestite pentru apele termale şi peisajele inedite.
În urma unor studii efectuate asupra posibilităţiilor de dezvoltare turistică a staţiunilor
româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii
Prahovei,devenind noul pol investiţional.
Pe baza acestor afirmaţii se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi eleborarea
unor strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti – Căciulata.
Activităţile economice principale sunt turismul și fabricarea hârtiei și cartonului
ondulat. Activitatea turistică se poate desfăşura in peisajul bazinului râului Olt, înconjurat de
munţi pitoreşti, definind unul dintre punctele cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, într-o
zonă cu un microclimat stabil și fără schimbări bruște de temperatură. Este un oraş a cărui
apariție, involuție sau evoluție a fost, în ultimii 250 de ani, legată permanent de izvoarele de
apă minerală și termală, dar și de turism ca principală resursă economică. Turismul poate fi
considerat în oraşul Călimănești ramura economică cu cel mai mare potenţial de creştere
având în vedere zona deosebit de frumoasă, unică în Europa. De aceea, cel mai mare
angajator și cea mai importantă firmă, ca cifră de faceri și profit înregistrate la nivelul
orașului, este societatea Călimănești Căciulata SA (ce deține hotelurile Căciulata, Cozia,
Oltul, Central, Teilor, pensiunea Pescăruș și vilele Liliacul, Trandafirul, Turnu și Furnica).
Potenţialul local nu este valorificat la reala lui valoare, iar analiza informaţiilor
existente cu privire la dotările zonei şi la numărul de turişti atraşi, evidenţiază acest lucru. Pe
de altă parte trebuie identificate şi prezervate acele forme ale activităţilor turistice care să nu
interfereze cu biodiversitatea specifică zonei şi care să nu aducă modificări peisajului natural
și surselor de ape minerale. De asemenea, se poate observa o mișcare mult prea subtilă de
diversificare a activităților economice locale, însă la un nivel mult prea mic pentru a avea un
impact considerabil în crearea locurilor de muncă.

Deşi starea infrastructurii în Călimănești nu este satisfăcătoare, la data elaborării

prezentei lucrări se poate observa că au existat anumite inițiative ale autorităților centrale, în
ultimii ani, materializate prin proiectele de extindere a rețelei de alimentare cu apă, canalizare
şi reabilitare de străzi. In prezent mai puțin de 50% din locuitorii orașului sunt racordați la
sistemul de alimentare cu apă și de colectare a apelor uzate, doar locuitorii stațiunii
Călimănești-Căciulata fiind racordați în întregime la sistem.
Apele uzate menajere ajung în prezent într-o staţie de epurare mecano-biologică. In
oraşul Călimănești, toți consumatorii casnici, sociali sau locali sunt racordați la sistemul de
alimentare cu energie electrică. Serviciile de sănătate publică sunt asigurate pentru populație,
în limitele unei bune funcționări. Proporția medicilor și personalului din mediul privat este
covârșitoare, fiind de 5 ori mai mulți medici în domeniul privat decât în domeniul public. La
acestea se adaugă două laboratoare de tehnică dentară (privată). Prin urmare, la o populație de
8690 locuitori, Călimănești înregistrează 2.5 medici la 1.000 locuitori, un nivel situat sub
media Uniunii Europene care depășește 3 medici la 1.000 locuitori. Infrastructura de educație
are ca instituție principală Grupul Scolar Economic Administrativ și de Servicii Calimănești
ce deservește o populație școlară de aproape 587 de copii, populația fiind în scădere.
Cadrul natural și construit Din punct de vedere al mediului natural si al mediului
urban, teritoriul administrativ al Oraşului Călimănești este situat intr-o depresiune
intramontană în care cele două localități – Călimănești și Căciulata – ale căror resurse sunt
valorificate încă din 1830 și în care există activitățile specifice turismului balnear, s-au
dezvoltat complementar.
Peisajul urban indică o imagine tipică pentru o staţiune balneoclimaterică montană cu
renume dobândit în sute de ani de existenţă. Condiţiile naturale de relief, de climă, materialele
de construcţii folosite la cladiri, caracterul unic al peisajului şi izvoarele de apă minerală au
influenţat poziţia oraşului, structura și înfățișarea acestuia. In localitatea Călimănești,
ansamblul istoric de pe Calea lui Traian reprezintă centrul vital al orașului, ax care se
prelungește până în localitatea Căciulata. De-a lungul acestei axe privirea este concentrată
spre clădirile ce o mărginesc sau spre elementele deosebite ale cadrului natural şi izvoarele de
apă minerală. În anumite zone, de exemplu în dreptul Mănăstirii Cozia se propune includerea
malului stâng al Oltului în zona protejată, pentru a nu se interveni în peisajul deosebit de
valoros din jurul acestui monument de primă valoare pentru arhitectura României.
Monumentele istorice şi arhitectonice din această zonă reprezintă elementele ce atrag
vizitatorii şi concentrează mişcarea spre zonele de interes, scoţând în evidenţă valorile
construite şi naturale ale oraşului – staţiune. Datorită lipsei activităților economice poluante,
în general, starea calității elementelor mediului urban (calitatea aerului, calitatea apelor
subterane și a celor de suprafață) este foarte bună, neexistând amenințări de acest gen.
Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află intr-o proporție importantă în stare de
declin – din punct de vedere architectural, social și economic: multe clădiri prezintă risc
structural, alte clădiri au fost abandonate, proprietarii privați nu investesc în clădirile de
patrimoniu.
Administrația publică locală Primăria orașului Călimănești se ocupă de managementul
eficient al orașului, care include relația cu cetățenii, oferta de servicii publice și
implementarea politicilor de dezvoltare prin programe și proiecte. Primăria are în
implementare o serie de proiecte importante de investiții în infrastructură si servicii
(prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială de management si implementare
a proiectelor finanțate din fonduri externe.
Paralel cu dezvoltarea balneologiei naţionale, în epoca noastră se semnalează şi
amploarea deosebită luată de balneologia internaţională, care antrenează deplasarea a
milioane de oameni spre staţiunile balneoclimaterice din alte ţări. Acest fapt a reţinut atenţia
O.M.S., care într-un raport aprecia că anual 20 milioane de oameni din Europa se deplasează
dintr-o ţară în alta, la cura balneară.
La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear tradiţional pare să fie
constituită dintr-un segment de clientelă potenţială efectiv strict delimitat şi chiar limitat –
populaţia cu afecţiuni cronice. Într-o abordare sistematică, însă, prin coroborarea diferitelor
tipuri de factori, sfera de cuprindere a turismului balnear se lărgeşte considerabil.
Un prim factor care lărgeşte piaţa turismului balnear, îl constituie sporirea ponderii populaţiei
vârstnice din totalul populaţiei din ţările dezvoltate economic, astfel în Austria – 14,2% din
populaţie are peste 65 de ani, în Suedia – 13,9%, Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%,
iar în Ţările Scandinave, grupa de vârstă de peste 65 de ani deţine 36,5% din totalul
populaţiei.
Aprecierile pe care le-au obţinut apele minerale la diferite reuniuni internaţionale,
cadrul natural deosebit oferit de Valea Oltului, precum şi de marile hoteluri construite în
Căciulata sunt factori favorabili care au dus la includerea acestei staţiuni în circuitul
internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o serie de măsuri în următoarele condiţii:
- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de
modernizare a construcţiilor vechi şicreşterea nivelului lor de confort, întrucât
aceste clădiri sunt în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile.
Apoi se vor realiza construcţii noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total
de 150 locuri) având 3 stele cu arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;
- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente,
realizarea încă a 530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste
lipsuri cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux a I-a şi vor asigura un
nivel crescut de diversificare a unităţilor;
- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor
hidrominerale;
 - valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui
sanatoriu destinat copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată
de cadrul natural pitoresc şi nepoluat;
- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de
recreere, acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin
întâlnit în staţiunile balneoclimaterice: tinerii. Condiţii naturale bune pentru
organizarea unui centru de recreere – divertisment îl constituie insula Ostrov.
Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor viza localităţile şi arterele cu
trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine turişti în apropierea unor
staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului,
amenajarea unui camping, terenuri de picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un
ştrand, terenuri de sport..
Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre litoral vor fi
amenajate terenuri de camping.

O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea Oltului, Malaia pe
Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care oferă posibilitatea amenajării lor
pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului.
Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o imagine de firmă
serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite pentru a elimina sau
reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest
sentiment dispare (în cazul în care el a existat) după cumpărarea vacanţei.
Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în urma unei
selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la rândul ei generează
într-o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte şi insecuritate, care pot fi
depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi prin garanţii oferite.
Ca şi strategii de dezvoltare ar putea fi propuse:

Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul că piaţa

nu poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele subpieţe sau segmente
de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale (în capul pieţei internaţionale) şi
de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă, apartenenţă la diferite categorii profesionale
(în cazul pieţei naţionale). Prin această strategie agenţia de turism a sindicatelor Vâlcea se va
strădui să convingă consumatorii de utilitatea şi superioritatea produselor turistice oferite faţă
de alţi prestatori concurenţi printr-o publicitatea intensivă. În consecinţă, dacă această
strategie implică eforturi mai reduse în domeniul perfecţionării produselor turistice ea ajută la
promovarea noilor pachete de programe turistice, deci implicit la realizarea obiectivelor
propuse.
Strategia creării unor produse turistice ocazionale – oferă posibilitatea ieşirii pe piaţă cu
produse turistice noi, care satisfac nevoia unui anumit segment de piaţă la un anumit
eveniment deosebit din viaţă:
- „Ziua absolventului”, este un produs turistic ce se adresează
absolvenţilor de liceu în perioada aprilie- iunie a fiecărui an, intră în categoria
acţiunilor turistice cu eficienţă economică mare;
- Sărbătorirea majoratului;
- Sărbătorirea pensionării salariaţilor,
- Sărbătorirea zilelor de 1 şi 8 martie, sunt prilejuri de
o ieşire pe piaţă cu produse turistice ocazionale.
Strategia segmentării pieţei care presupune descompunerea unei pieţe turistice în mai multe
segmente, studierea cerinţelor clientelei segmentelor de piaţă, orientarea ofertei de servicii şi
readaptarea permanentă a produselor turistice la cerinţele specifice ale segmentelor de piaţă,
considerate ca abordabile pentru promovarea produselor turistice oferite.
Adoptarea acestei strategii este determinată şi de concurenţa ascuţită de pe piaţa turistică, care
face ca organizatorii şi prestatorii de servicii turistice să se adapteze nu întregii pieţe, ci numai
segmentelor capabile să absoarbă produsul turistic oferit.
Din punct de vedere economico-organizatoric, evaluarea atentă a tuturor costurilor necesare
realizării programelor şi acţiunilor turistice planificate creează premisele unei strategii de
marketing pentru lansarea şi comercializarea produsului turistic.

Erdeli, G., Gheorghilaş, A. (2007). Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti Firu, L. (2006).
Diagnosticul şi strategia de dezvoltare a turismului balnear în România, Editura Mirton, Timişoara
Gan, L.L., Frederick, J.R. (2011). „Medical tourism facilitators: Patterns of service differentiation”,
Journal of Vacation Marketing, 17(3), pp. 165-183 Hall, M. (2013). Medical Tourism – The ethics,
regulation and marketing of health mobility, Routledge, London Ianc, T.P. (2006). Strategii de
dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrării europene, Teză de doctorat, ASE
Bucureşti Yu, Y.J., Ko, T.G. (2012). „A cross-cultural study of perceptions of medical tourism among
Chinese, Japenese and Korean tourists in Korea”, Tourism Management, 33, pp. 80-88 Kapczynski, A.
Szromek, A.R. (2008). „Hypotesis concerning the development of Polish spas in the years 1949-2006”,
Tourism Management, 29, pp. 1035-1037 Kotler, Ph. (1994). Marketing Management: Analysis,
Planning, Implementation and Control, Ediţia a opta, Prentice Hall, Englewood Cliffs NJ

 
Statiuni de interes national:
 

1. Amara
2. Azuga
3. Buşteni
4. Buziaş
5. Băile Govora
6. Băile Felix
7. Băile Herculane
8. Băile Olăneşti
9. Băile Tuşnad
10. Câmpulung Moldovenesc
11. Cap Aurora
12. Călimăneşti-Căciulata
13. Costineşti
14. Covasna
15. Eforie Nord
16. Eforie Sud
17. Geoagiu-Băi
18. Gura Humorului
19. Jupiter
20. Mamaia
21. Mangalia
22. Moneasa
23. Neptun-Olimp
24. Poiana Braşov
25. Predeal
26. Pucioasa
27. Slănic
28. Saturn
29. Sinaia
30. Sângeorz-Băi
31. Slănic-Moldova
32. Sovata
33. Târgu Ocna
33^1. Târgu-Neamţ
34. Techirghiol
35. Vatra Dornei
36. Venus
37. Voineasa