LOCALIZAREA JUDETULUI :

Judetul Brasov este situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al raului Olt, in interiorul
arcului Carpatic si detinand 2,3% din suprafata tarii, se invecineaza cu opt judete. La est se
margineste cu judetul Covasna, in sud-est cu judetul Buzau, in sud cu judetele Prahova,
Dambovita si Arges, la vest cu judetul Sibiu, iar in nord cu judetele Mures si Harghita.
Municipiul Brasov, resedinta judetului, se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, situat la
o altitudine medie de 625 m, in curbura Carpatilor, avand in spate masivele Piatra Mare si
Postavaru, la 161 km de Bucuresti. In apropierea sa se gasesc localitatile Sinaia, Predeal,
Fagaras si Sighisoara.
Municipiul are o suprafata de 267,32 km?. Treptat, dezvoltandu-se, Brasovul a inglobat in
structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe
langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul
Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa
varful Postavaru. Prin inglobarea in structura sa a varfului Postavaru, Brasovul este orasul aflat la
cea mai mare altitudine din Romania.
Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25o30' longitudine estica si 45o45' latitudine
nordica cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fata de nivelul Marii Negre.
POTENTIALUL JUDETULUI BRASOV :
Judetul Brasov reprezinta una dintre cele mai variate zone in ceea ce priveste oferta turistica din
Romania atat prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri
nationale),
sporturi de iarna, sporturi extreme - alpinism, parapanta, deltaplanorism, vanatoare si pescuit, cat
si
obiectivele istorice-arheologice (cetati, castele, biserici, muzee etc).
Pozitionarea geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii favorizeaza
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potentialul turistic al judetul Brasov imbina elemente
ale cadrului natural cu valori culturale si istorice.
Trecutul bogat in istorie si imbinarea culturala si multietnica din acest teritoriu fac din Brasov unul
dintre cele mai interesante locuri, nu numai din Romania, dar si din intreaga regiune. Cu toate
acestea, Brasovul nu a atins potentialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinatii din
estul Europei.
I. POTENTIALUL NATURAL :
Suprafata judetului Brasov se suprapune pe doua mari unitati morfostructurale: Carpatii si Podisul
Transilvaniei.
Areale si trasee turistice cu valoare peisagistica deosebita, parcurile nationale sau naturale,
rezervatii si monumente ale naturii, reteaua hidrografica compun cadrul natural al judetului.
1. RELIEFUL este variat prezentand o mare complexitate morfologica si morfogenetica. Se
disting trei trepte majore de relief:
- treapta muntilor inalti, cu pozitie periferica, ce trece de 1.700 m altitudine inregistrata in
Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Barsei (Postavarul, Piatra Mare) si Ciucas.
- treapta muntilor scunzi, intre 800 si 1.700 m, formata in principal de "clabucetele" Intorsurii
Buzaului, Darstelor, Codlei si Persani; tot in aceasta grupa se mai incadreaza muntii Tampa,
Poiana
Brasovului.
- treapta depresiunilor si a dealurilor de podis, situate intre 450 si 700m altitudine; campiile
apar desfasurate in depresiuni intramontane si submontane interne. In configuratia generala
a acestei trepte se disting: Campia Barsei cu golfurile depresionare Zarnesti - Tohan, Vladeni si
Culoarul Maierus, apoi Campia Fagarasului; la aceasta treapta se adauga Depresiunile
Brasovului,
Homoroadelor, Fagarasului si culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei
(Colinele Tarnavelor, Podisului Hartibaciului).
Masivele muntoase ale judetului, integrate in circuitul turistic intern si international cu spatii de
cazare, agrement si practicare a sporturilor specifice sunt:
o Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane usor accesibile ofera obiective turistice
naturale
deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta.
o Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase
vai
glaciare si cabane de creasta, ofera posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului,
snowboardului si a schiului de fond si alpin.
o Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic in Carpatii Romanesti, prin relieful
impunator al crestei calcaroase in lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora
si
fauna. Sunt oferite turistilor servicii de cazare in cabane si refugii montane, precum si in moderne
pensiuni din localitatile limitrofe.
o Muntii Ciucas, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta
spectaculoase
forme de refief megalitice. Este putin amenajata, cu structuri turistice, prezentand oferte de tip
agroturistic doar in localitatile de la baza masivului.
o Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord - vestica a judetului
constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si monumente de
arhitectura.
o Muntii Fagaras reprezinta o zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc national, sunt
cei
mai inalti si spectaculosi munti din Romania.
2. CARACTERISTICI CLIMATICE :
Clima judetului este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de tranzitie intre
clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si racoroasa in
zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Pe
varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (-2,6 oC) si cea mai
ridicata medie de precipitatii anuale din tara (1.346 mm). Temperatura medie anuala in judet este
de 8 oC. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la 25 ianuarie 1942 in
localitatea Bod (-38,5 oC). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe culmile muntilor ajung
chiar si la 25-30 m/s.
In Brasov, vara dureaza aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaza circa 90 de zile. Temperatura
obisnuita de vara se situeaza in intervalul 22 ?C - 27 ?C, iar cea de iarna intre -18 ?C si -2 ?C.
Deseori iarna, temperatura in Poiana Brasov ajunge la +15 ?C (la soare), in aceasta statiune
 putand fi practicate aproape toate sporturile de iarna. Stratul de zapada prielnic pentru schiat
dureaza aproximativ 71 de zile la Brasov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Brasovul este prin definitie un oras de munte, ideal de vizitat in anotimpul rece, pentru a te putea
bucura de sporturile de iarna.
Cu toate acestea, orasul este frumos si pe timpul verii, pentru ca asa vei putea vedea centrul
istoric, cu aspect medieval si te vei putea plimba prin fosta Cetatuie, ascunsa pana de curand
vederii de o padure de brazi defrisata special pentru a o expune in toata splendoarea sa.
3. HIDROGRAFIE :
Cel mai important rau este Oltul, care strabate judetul pe o distanta de 210 km. Pe
parcurs primeste: Baraoltul, Varghisul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Raul Negru, Timisul,
Barsa, Ghimbaselul, Sinca, Sambata, Vulcanita, Sebesul, Berivoiul, Breaza, Vistea si Rodbavul.
In categoria apelor statatoare se inscriu lacurile glaciare din Muntii Fagaras (Urlea, Podragul) si
cele antropice pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor.
Prin municipiul Brasov trec raurile Scheiu (numit si raul Graft), Valea Tei, Valea Racadau, Valea
Plopilor cu Valea Scurta, Valea Florilor, Gorganu, Raul Timis si Canalul Timis.
4. ELEMENTE BIOPEDOGEOGRAFICE :
Fauna este foarte variata, gratie multitudinii biotipurilor intalnite din v. Oltului pana pe crestele
muntoase. Daca in mlastinile eutrofe ale Tarii Barsei se intalnesc numeroase specii interesante,
unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tampa sau Dealul Cetatii sunt populate de
numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte si de ses sunt populate de specii
diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar in sistemele cu exces de umezeala, ca si in
paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul incaltat, barza
alba, barza neagra, vanturei, hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si
mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc).

Forme de turism existente

           Structura şi varietatea atracţiilor turistice, precum şi poziţia geografică a
staţiunii Sinaia determină practicarea unor diverse forme de turism. Se pot practica
turismul de odihnă şi recreere, turismul pentru sporturi de iarnă, turismul cultural,
turismul de afaceri, turismul balnear, turismul de week-end, turismul de tranzit.
Turismul de odihnă şi recreere
Aceasta constituie o formă tradiţională de turism care se poate practica în
staţiunea Sinaia, adresându-se unei largi segmente de clientelă şi implicit unor
motivaţii foarte diverse. Se pot astfel organiza:

 Drumeţii montane: Vara, dar în unele cazuri şi iarna, iubitorii de trasee

montane pot întreprinde numeroase drumeţii pe poteci şi trasee marcate până la
Cota 1400, Poiana Stânei, Vârful cu Dor, Valea Dorului, Piatra Arsă, Cota 2000,
Piatra Arsă, Piscu Câinelui. Din toate aceste locuri se poate admira superba
panoramă a zonei. Există un număr de 6 trasee turistice montane cu plecare din
Sinaia, cele mai multe (5) în Munţii Bucegi.
 Sporturi de vară: staţiunea pune la dispoziţia turiştilor terenuri de tenis de
câmp; teren de fotbal; săli de fitness, închirieri de biciclete, mountain Bike (există
un traseu de mountain-bike la Stâna Regală), închirieri de ATV-uri, alpinism
(acesta este practicabil la Stânca Sfânta Ana). De asemenea, pentru cei mai
curajosi, Sinaia este pregătită să ofere aventură şi adrenalină în înaltul cerului,
existând posibilitatea practicării parapantei şi a zborului cu balonul.
 ·: De exemplu, din Sinaia pot fi organizate excursii în celelalte staţiuni de pe
Valea Prahovei (Buşteni, Azuga şi Predeal) sau chiar în Braşov şi Bran. Se mai
poate organiza chiar un circuit de câteva ore Sinaia – Predeal - Râşnov – Braşov -
Săcele – Predeal – Sinaia.

Recent există în Sinaia un trenuleţ turistic care oferă turiştilor un traseu de

promenadă al oraşului. Acesta este operat o firmă privată, iar durata plimbării este de
circa 20 de minute.
Turismul pentru sporturi de iarnă
Sinaia este o destinaţie consacrată pentru amatorii de sporturi de iarnă.
Sporturile de iarnă practicabile în staţiune sunt reprezentate în principal de schi, dar
se mai practică şi plimbările cu snowmobilul, săniuşul sau chiar parţial bob-ul.
Turismul cultural
Este bine reprezentat în Sinaia datorită obiectivelor cultural-istorice foarte
valoroase, veritabile atracţii turistice pe plan naţional şi internaţional cum ar fi
Castelul Peleş, Castelul Pelişor, Mănăstirea Sinaia, cazioul. Totodată se remarcă
arhitectura multor vile elegante construite de protipendada României, care alături de
atracţiile de mai sus au dat renumele localităţii de Perla Carpaţilor. În acelaşi
timp Sinaia, a atras numeroase personalităţi ale vieţii culturale, care au vizitat
localitatea ca turişti sau au locuit aici şi au creat, inspiraţi de frumuseţea locului: V.
Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a.
Toate acestea constituie o zestre importantă de care dispune Sinaia pentru
practicarea turismului cultural.
Turismul de afaceri
Existenţa dotărilor necesare organizării de seminarii, reuniuni, conferinţe şi
congrese face posibilă practicarea acestei forme de turism în staţiunea turistică
Sinaia. Aceste dotări se regăsesc practic în toate hotelurile de categorie superioară
de confort: New Montana, Internaţional, Palace, Anda, Sinaia, Mara, Bastion, Cota
1400.
Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri, acesta s-a dezvoltat
în ultimii ani, devenind una dintre principalele forme de turism practicată în
Sinaia. Staţiunea a devenit în ultimii ani un important punct de atracţie pentru
organizatorii de evenimente (conferinţe, expoziţii, întruniri, simpozioane, seminarii
etc.).
Turismul de week-end
Se desfăşoară atât în sezonul estival cât mai ales în sezonul de iarnă pentru
practicarea schiului, ceea ce se evidenţiază, parţial, şi din circulaţia turiştilor pe
mijloacele de transport pe cablu din staţiunea Sinaia (telelcabinele, telescaunul şi
mai recent telegondola), care sunt foarte solicitate la sfârşitul săptămânii. Această
formă de turism este facilitată în special de apropierea de Bucureşti (123 km).
Turismul de tranzit
 Această formă de turism este în continuă creştere şi este facilitată de situarea
staţiunii Sinaia pe DN1, principala arteră rutieră care face legătura între Bucureşti şi
Braşov. Se preconizează ca turismul de tranzit să fie foarte important în condiţiile
preconizatei autostrăzi Bucureşti – Braşov.
C
heap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting
reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.