Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

Carpatii Romnesti, att prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303
kmp), ct si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un
component de baza n structura geografica si peisagistica a Romniei. Cu aceeasi importanta
se nscriu si n activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic.
Sistemul carpatic din tara noastra se caracterizeaza prin trei trasaturi generale si anume:
diversitatea de aspecte peisagistice, care prin specificul si modul de mbinare n spatiu confera
originalitatea si atractivitatea turistica muntilor, facndu-i cautati de catre turisti n orice anotimp.
Aceasta caracteristica este data de: particularitatile diferitelor structuri geologice si tipuri de
relief (glaciar, carstic, vulcanic, petrografic, structural etc.); diferentierile altitudinale si geologice
ntlnite n mod frecvent, ndeosebi n Carpatii Occidentali; alternanta muntilor cu depresiunile si
culoarele de vale, varietatea si configuratia nvelisului vegetal, de la padurile de foioase si
conifere pna la pajistile montane si alpine, care alterneaza sau se ntreptrunnd n functie de
conditiile naturale concrete; ntinsa si diversa retea de ruri, izvoare minerale si lacuri, felurite
dupa origine si caracterele fizico-chimice ale apei; bogatia faunistica si piscicola etc.;
frumusetea si specificul gospodariilor taranesti, care urca pna la 1.200-1.300 m n munte, sau
a oraselor si statiunilor turistice, care ntregesc farmecul natural al muntilor.
Toate acestea se mbina armonios, dar se diferentiaza n teritoriu, crend originalitatea si
atractivitatea peisagistica mai sus amintita.
Astfel, n contextul montan european, peisajele alpine din Carpatii Meridionali si Muntii Rodna
rivalizeaza cu cele din Alpi si Tatra, iar cele mai umanizate din Muntii Apuseni, Brgaie si
Obcinele Bucovinei se aseamana cu cele din Elvetia si Austria, dupa cum fizionomia peisajelor
cacaroase din Muntii Bihor, Padurea Craiului, Aninei, Mehedinti si Cernei sau Piatra Craiului,
Culoarul Rucar-Bran ne duce cu gndul la Masivul Central Francez, Alpii Dinarici si alte masive
carstice de pe continent.
- mare complexitate de potential turistic, ca structura si volum, n care se regasesc
importante resurse turistice generatoare de turism si anume: ntins domeniu schiabil de la 800
m pna la 2000 m, dar cu optim ntre 1.500 si 1.800-1.900 m, cu expuneri nordice, nord-estice
sau nord-vestice, cu un climat moderat, confort termic, viscole reduse, avalanse putine etc. ca
n Muntii Bucegi, Parng - Cindrel, Tarcu - Muntele Mic, Semenic, Vladeasa - Muntele Mare,
Rodna etc.; domeniu alpin la peste 1.900-2000 m, dar si montan, pentru drumetie; fond balnear
bogat si diversificat (ape minerale, namol si gaze terapeutice, bioclimat etc.); retea de ruri si
lacuri variate; fond cinegetic de mare valoare si piscicol; paduri de interes social-recreativ, dar si
stiintific; rezervatii naturale si parcuri nationale; domenii pentru practicarea alpinismului si

1/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

speoturismului etc.
- multiple posibilitati de dezvoltare a turismului, ceea ce da o functionalitate complexa
Carpatilor Romnesti n tot timpul anului, dar cu precadere iarna si vara.
Se pot practica mai mult de zece forme de turism, dupa cum urmeaza: drumetie, odihna,
sporturi de iarna, tratament balnear, de interes stiintific, pentru cunoastere, pentru alpinism si
speoturism, vnatoare si pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de
aventura etc.
In cadrul Muntilor Carpati se remarca o mare diferentiere ntre masivele montane dupa
valoarea si complexitatea de potential sau preponderenta unor anumite componente, care dau
nota dominanta n turism.
Astfel, n Carpatii Orientali, apele minerale prin bogatia si valoarea balneara sunt principalii
factori generatori de turism, dupa cum, n Carpatii Meridionali, varietatea peisagistica si mai
ales, peisajele alpine-glaciare si calcaroase, ca si ntinsele domenii schiabile dau afectivitatea
turistica deosebita a acestora.
Carpatii Romnesti - date generale
Suprafata 66.303 kmp (27,9 %);
naltime medie: 1.000 m;
naltime maxima: 2.544 m (Vf. Moldoveanu);
Lungimea: aproximativ 1.000 km;
Latimea maxima: aproximativ 160 km ntre Baia Mare (la vest) si Cacica (la est) n grupa de
nord a Carpatilor Orientali;
Latimea minima: 3,5 km ntre Nucsoara (la sud) si orasul Victoria (la nord) n Muntii Fagaras;
Extindere: 4 latitudine N si 6 longitudine E;
Energia de relief: 500-750 m;
Fragmentarea pe orizontala: 0,5 - 6 km/kmp;
Prezenta arealelor depresionare si a vailor: 1/3 din masa carpatica;
Altitudinea medie: 1.200 m n Carpatii Meridionali; 950 m n Carpatii Orientali; 550m n
Carpatii Occidentali;
Suprafete: Carpatii Orientali: 33257 kmp (50,2 %; Carpatii Meridionali: 15332 kmp (23,1 %);
Carpatii Occidentali: 17.714 kmp (26,7 %).

Potentialul Carpatilor Meridionali Au un important potential turistic, dat mai ales de

varietatea si atractivitatea peisagistica, marea bogatie a formelor glaciare si carstice, ntinsele
domenii alpine si schiabile, multimea lacurilor glaciare etc.
Cu toata masivitatea lor, Carpatii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice
modernizate, n parte, nationale sau internationale si care strabat defileele Oltului si Jiului,
culoarele Bran-Rucar si Timis-Cerna, Valea Prahovei, sau trec muntii, la peste 2000 m ca
Transfagarasanul si "Transalpina" (peste Parng - Cindrel), fie pe magistralele
feroviare ce urmaresc aceleasi vai. O serie de drumuri forestiere sau industriale patrund, adnc,
n interiorul muntilor (Bucegi, Sureanu, Lotru, Retezat, Vlcan, Cernei, Tarcu etc) usurnd
accesul. Din acestea porneste reteaua de poteci turistice, n marea majoritate marcate, care

2/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

preiau fluxurile turistice spre cele mai nalte culmi montane.Potentialul turistic natural, foarte
variat, este reprezentat prin:
Un
ntins domeniu alpin - cel mai dezvoltat din Carpatii Romnesti - care, prin aspectele
peisagistice, relieful si lacurile glaciare, constituie atractia turistica de baza si fondul drumetiei
montane (Muntii Retezat, Parng, Bucegi etc.).
Relieful glaciar, cel mai dezvoltat din Carpatii cu circuri si vai glaciare, creste alpine semete,
stncarii, grohotisuri etc. (Muntii Fagaras, Retezat, Parng, Tarcu, Bucegi, Lotru).
Relief carstic bine dezvoltat (1600 kmp, peste 400 pesteri), cu abrupturi spectaculoase, chei si
defilee, pesteri, poduri suspendate, doline, peisaj agro-carstic etc. (Muntii Bucegi, Parng,
Mehedinti, Cerna, Vlcan, Retezat etc.).
Impunatoare defilee (Jiu, Olt), vai montane (Strei, Rul Sadu, Cerna) si chei (cheile Sohodolului,
Gilortului, Oltetului, Bistritei, Dmbovitei etc.).
Lacuri glaciare - cele mai raspndite din Carpati, si de un pitoresc deosebit (Muntii Fagaras,
Retezat, Parng, Tarcu).
Lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodata, atractivitatea muntilor si
constituie destinatii certe pentru turism: Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, cele de pe Valea
Cernei si Bistritei gorjene, Poiana .Marului (pe Bistrita Marului), Negovanu pe valea Sadului,
Sebes pe valea Sebesului, Gura Apei pe Rul Mare etc.
Intinse paduri de conifere si foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic
etc.
Peisaje variate si atractive, date de mbinarea armonioasa a elementelor de mai sus. Se
ntlnesc: peisaje alpine de mare spectaculozitate si salbaticie; peisaje ale padurilor de conifere
si fag; peisaje ale defleelor si depresiunilor; peisaje carstice de un pitoresc aparte.
Domeniul schiabil ce se desfasoara pe mari diferente altitudinale (ntre 1000 - 2000 m), ceea
ce permite persistenta stratului de zapada ntre 180-200 zile/an (Muntii Parng, Fagaras,
Bucegi etc.).
Domeniul pentru alpinism destul de ntins si cuprinde trasee de toate dificultatile n Muntii
Piatra Craiului, Bucegi, Retezat etc.
Bogat si variat fond cinegetic - urs, cerb, caprior, mistret si piscicol - pastrav, lipan, (Muntii
Fagaras, Parng, Cindrel, Sureanu, Retezat, Godeanu, Tarcu).
Apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, calcice, sodice, magncziene, oligo-mincralc,
termale Ia Baile Olanesti si Calimanesti - Caciulata, la poalele Muntilor Capatnii.
Apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase
oligominerale (Baile Herculane).
Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite
de parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national n Muntii
Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Muntii Sureanu), Domogled Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice n Muntii Cozia, Bucegi, Domogled Muntii Mehedinti, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti),
Muierilor (Muntii Parng), Sura Mare si Tecuri (Muntii Sureanu) etc; rezervatii forestiere:
Padurea de castan de la Tismana (Muntii Vlcan) etc.
Potentialul turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigii
arheologice, muzee, elemente de etnografie si folclor, ntre cele mai importante amintim:
Vestigiile cetatilor, fortificatiilor si constructiilor religioase dacice de la Gradistea de Munte (cu
Sarmizegetusa dacica), Costesti, Blidaru, Piatra Rosie etc. din Muntii Sureanu, vechi de peste
2060 ani.

3/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

Vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg.

Ruine ale castrelor si bailor romane de la Calan, Tibiscum (Jupa lnga Caransebes), Baile
Herculane, Lainici si Bumbesti -Jiu etc.
Vestigii de cetati medievale: Podul Dmbovitei, Poienari - Dmbovita, Cmpulung si Ru de
Mori-Hateg (cetatea Colt).
Monumente istorice si de arhitectura cum sunt castelele Peles, Pelisor, Bran si Corvinestilor
(Hunedoara) etc.
Edificiile de cult, renumite monumente istorice si de arta medievala de la Cozia, Bistrita,
Arnota, Hurezi, Polovragi (Muntii Capatnii), Lainici (Defileul Jiului), Tismana (Muntii Vlcan),
Sinaia (Valea Prahovei), Sntamaria - Orlea, Densus si Snpetru (Hateg).
Muzeele si casele memoriale de la Namaiesti, Baile Herculane, Sinaia, Petrosani,
Sarmizegetusa, Hunedoara, Deva etc.
Elemente de etnografie si folclor, cu arhitectura populara, mestesuguri, port si folclor
traditionale, manifestari culturale stravechi ntlnite n localitatile din zonele folclorice
Bran-Rucar, Tara Lovistei, Oltenia de sub Munte, Hateg, Marginimea Sibiului etc.

In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul

lor urmatoarele zone si masive:
Culoarul Bran-Rucar (1254 m) reprezinta una dintre principalele axe turistice de legatura ntre
partile centrala si sudica ale tarii. Predomina ca atractii turistice cele naturale de mare
spectaculozitate: forme carstice (cheile Dmbovicioarei, Ghimbavului, Rudaritei, pesterile
Dmbovicioara, Ursilor, Coltu Surpat, abruptul vestic si nord-vestic alf Bucegilor). Ca vestigii
istorice se remarca ruinele unor castre romane si fortarete feudale (Podul Dmbo-vitei), castelul
Bran. Se evidentiaza elementele de etnografie si folclor (artizanat, sculptura n lemn si
arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale) specifice asezarilor rurale:
Dragoslavele, Rucar, Podul Dmbovitei, Fundata, Sirnea, Bran, Moeciu etc. unele dintre ele
declarate "sate turistice". Destinatie: tranzit; drumetie montana; alpinism;
speoturism; odihna si recreere; agroturism. Dotari: cabane: Bran - castel, Brusturet; hanuri:
Rucar, Piatra Craiului, Bran.
Muntii Piatra Craiului (2238 m) se
evidentiaza ca o creasta calcaroasa impunatoare si prin numeroasele si variatele forme carstice
(chei, pesteri, doline); important domeniu pentru alpinism (128 trasee); Destinatie: drumetie
montana (24 trasee); alpinism; speoturism; sporturi de iarna (Plaiul Foii). Dotari: cabane: Plaiul
Foii, Gura Rului, Curmatura.
Muntii Fagaras (2544 m), cei mai nalti din tara, ofera numeroase atractii naturale si antropice,
precum: impunatorul peisaj alpin, dominat de o creasta lunga de circa 70 km, pe care sunt
axate cele mai mari naltimi din tara; culmi semete si vai abrupte; cel mai extins (127 km patrati)
si mai pitoresc relief glaciar din tara (circa 175 de circuri si 50 de vai glaciare, vestigii ale
ghetarilor cuaternari, creste, vrfuri, imense pnze de grohotis etc.); numeroase lacuri glaciare
(30) situate la mare altitudine ca: Blea, Capra, Podragu Mare, Avrig, Urlea etc.; ntinse paduri
de conifere; fond cinegetic bogat si fond piscicol; barajul si lacul Vidraru de pe versantul sudic;
Transfagarasanul, drum alpin, ce urca la 2040 m, strabatnd creasta montana printr-un tunel

4/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

lung de 890 m; o deasa retea de poteci marcate (54), care pornesc de pe versantii nordici si
sudici sau de la extremitatile de vest si est, urmnd creasta alpina; domeniul schiabil,
neamenajat, dar concentrat pe versantul nordic (Blea Lac) si pe cel sudic; domeniu pentru
alpinism (de vara, de iarna - creasta principala, circa 11 trasee); accesibilitatea pe drumurile
forestiere. Destinatiile: drumetie montana: odihna-recreere; cunoastere; alpinism; sporturi de
iarna. Dotari: cabane: 18 cu 913 locuri; telecabina Blea Cascada - Blea Lac.
Muntii Iezer (2469 m) ocupa arealul sud-estic al Muntilor Fagaras si se prezinta ca o cununa de
culmi nalte si golase depasind pe alocuri altitudinile de 2300-2400 m, cu ntinse circuri glaciare
si cteva lacuri, pasuni montane si alpine etc. care trezesc interesul turistilor. Se evidentiaza ca
atractii turistice peisajele alpine de mare pitoresc cu punctele de belvedere si panorame
atractive, forme de relief glaciar (circuri, stncarii, grohotisuri, creste), lacuri glaciare de mare
pitoresc (Iezer), fond piscicol (pastrav), stne, ca punct de sprijin pentru turisti, trasee turistice
montane pitoresti. Dotari: cabane: Voina, Batrna; refugii turistice: Iezer, Cuca.
Defileul Oltului ntre Turnu Rosu (400 m) si Cozia (309 m), impunator prin lungime (40 km) si
spectaculozitatea abrupturilor, constituie o axa turistica de importanta nationala si internationala
(DN 7- E81). Pe lnga atractiile naturale, se impune si prin noile realizari ingineresti: soseaua
suspendata, barajele lacurilor de acumulare si salba de hidrocentrale, care se mbina armonios
cu vestigiile istorice romane sau medievale (Turnul Romanilor, manastirea Cozia); ape minerale
bicarbonatate, sulfuroase, clorurate, sodice etc. n statiunile balneoclimaterice de renume
international Calimanesti-Caciulata si Olanesti cu profil de cura interna (afectiuni ale tubului
digestiv si hepatobiliare, metabolice si de nutritie, ale rinichiului etc.) si de cura externa
(reumatismale, ginecologice etc.) completeaza gama obiectivelor din defileu. Dotari: hanul
Lotrisor; hotel la Brezoi.
Muntii Cozia (1668 m) cu rezervatia complexa geologica de flora, fauna si zona protejata de
interes national, forme de relief interesante, trasee montane marcate (10); Destinatie: turism de
circulatie; turism montan; tratament balnear; drumetie; cunoastere; odihna-recreere. Dotari:
cabane: valea Oltului, Cozia, hanul Lotrisor.
Muntii Parng (2519 m) dispun de un valoros potential turistic natural, reprezentat prin: un
ntins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ (47 kmp) cu circuri si vai
glaciare, creste semete, stncarii si numeroase lacuri glaciare (28) din care amintim
complexele: Clcescu, Rosiile, Slaveiul; vai pitoresti (Jietul cu afluentii sai, Gilortul, Oltetul);
peisajul padurilor de conifere; pe rama, montana un spectaculos peisaj carstic cu pesteri si chei
impresionante (Citetului, Galbenului s.a.); important domeniu schiabil amenajat n jurul
complexului Rnca (1600-1800 m) cu prtie si telescaun si pe versantul nord-vestic n zona
cabanei Rusu - Complexul ANEFS - Parngul Mic (2403 m) si Poiana Slima, unde stratul de
zapada persista 150-160 zile/an, amenajat si dotat cu teleschiuri si babyschiuri; acces usor pe
"Transalpina" (DN 67 C) si DN 7 A din Valea Oltului pe Lotru si pe Jiet; pe versantul
vestic, acces din DN 66 la cabana Rusu si telescaunul spre cabana ANEFS. Destinatie:
drumetie montana (13 trasee montane slab marcate); odihna-recreere, sporturi de iarna. Dotari:
cabane: Rnca, Rusu; telescaune: Cabana Rusu - ANEFS, Cabana Rnca: teleschiuri, 5 prtii
de schi.

5/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

Muntii Capatnii (2124 m), calcarosi, se impun prin formele carstice reprezentate prin
abrupturi, chei (Bistrita, Cheia, Pestera), pesteri, peisaje pitoresti si domeniul pentru alpinism
(33 trasee).
La poale, ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice etc. n statiunile Baile Olanesti
si Calimanesti - Caciulata. Destinatie: odihna-recreere, tratament balnear, drumetie montana
(20 trasee), alpinism, speoturism. Dotari: cabana Brazilor, statiunile Baile Olanesti,
Calimanesti-Caciulata.
Muntii Lotrului (2242 in) se remarca prin domeniul alpin si glaciar cu circuri si vai glaciare,
peisaje pitoresti, domeniu schiabil de mare extindere si vai glaciare, constructiile
hidroenergetice de aici: barajul si lacul Vidra, hidrocentralele de la Ciunget si Malaia n urma
carora s-a realizat drumul national DN7 A (dinspre Valea Oltului), n parte modernizat, si care va
face jonctiunea cu "Transalpina" (DN 67 C) si cu DN 66 de pe valea Jiului, peste
Parng (pe valea Jietului). Destinatie: drumetie montana (18 trasee); odihna-recreere, sporturi
de iarna si agrement nautic (n perspectiva). Dotari: statiunile Voineasa (650 m) si Vidra (1200
m) cu telescaun si prtia schi (1300 m) si cabana Obrsia Lotrului.
Muntii Cindrel (2244 m) prezinta un potential turistic de mare frumusete, mai ales n zona
nalta cu domeniu alpin si glaciar, pajisti, circuri si vai glaciare, vai pitoresti lacuri de acumulare:
Negovanu, Sadu pe rul Sadu si Sebes pe rul Sebes, fond cinegetic si piscicol; n rest, se
caracterizeaza prin forme domoale, favorabile practicarii sporturilor de iarna, ndeosebi n
preajma statiunii Paltinis, cea mai veche si nalta din tara (1452 m). Ca regiune agropastorala
de mare traditie, se evidentiaza si elemente etnografice si folclorice n Marginimea Sibiului
(Jina, Gura Rului, Poiana Sibiului, Sibiel, Rasinari) reprezentate prin port popular si folclor
muzical, arhitectura populara, artizanat, manifestari populare etc. Rasinari - localitate turistica
cu interesante obiective turistice: cetate de pamnt (sec. XIII-XIV), casa memoriala O. Goga,
colectie etnografica, iar Sibielul este declarat "sat turistic" interesant prin arhitectura
caselor, muzeul cu icoane pictate pe sticla si oua ncondeiate, portul popular si folclorul muzical
si coregrafic. Destinatie: odihna-recreere, sporturi de iarna, drumetie montana (26 trasee);
alpinism; cunoastere. Dotari: statiunea Paltinis; cabane: 8 cabane (l 10 locuri); telescaun;
teleschi; prtii de schi.
Muntii Sureanu (2139 m) sub aspect turistic se impun prin aspectele peisagistice alpine si
montane, vaile deosebit de pitoresti, dar mai ales prin peisajul carstic spectaculos din partea de
nord-vest si vest (platforma Luncanilor, platoul Ohaba - Ponor, Jiul de est), cu chei, abrupturi,
pesteri, unele de certa valoare stiintifica si estetica (Sura Mare si Cioclovina, unde s-au
descoperit urme de cultura materiala din paleolitic), fond cinegetic si piscicol, domeniu schiabil,
vestigiile fortificatiilor dacice din nordul muntilor (Gradistea de Munte, Costesti, Blidaru, Piatra
Rosie); valea Sebesului, care a capatat noi valente prin realizarea salbei de baraje, lacuri si
hidrocentrale, lacul Sebes constituind o atractie turistica interesanta, pe malul sau
construindu-se o adevarata statiune montana cu vile rezidentiale; domeniul schiabil
neamenajat; accesibilitate pe DN 67 C, DN 7 A, pe drumurile forestiere si industriale locale.
Destinatie: drumetie montana (10 trasee); speoturism; alpinism (18 trasee, mai ales, n zona
calcaroasa a Jiului de Est); sporturi de iarna; turism cultural si de cunoastere. Dotari: cabane:
Sureanu, Oasa, Costesti, Voivodu si Lunca Florilor.

6/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

Defileul Jiului, lung de circa 33 km si cuprins ntre Livezeni (556 m alt.) si Bumbesti-Jiu (305 m
alt), se nscrie n turism prin spectaculozitatea si salbaticia abrupturilor stncoase, castrul roman
si manastirea Lainici. Drumul national DN 66 (E79) asigura legatura ntre centrul si sudul tarii.
Destinatie: tranzit, odihna-recreere, drumetie montana, turism cultural. Dotari: cabana Lainici cu
casute, hanul Garnbrinus.
Depresiunea Hateg, arie de veche si continua locuire romneasca, se remarca prin:
elementele etnofolclorice (artizanat, port popular, manifestari culturale traditionale); vestigiile
civilizatiei romane (Sarmizegetusa, baile romane de la Calan); monumente istorice si de arta
feudala ca bisericile de la Densus, Sntamaria - Orlea si Strei, Cetatea Colt; aspecte
peisagistice, atragatoare la adapostul muntilor din apropiere; lacul Cincis (agrement nautic);
rezervatia de zimbri de la Slivut-Hateg. Destinatie: odihna-recreere, tranzit, cunoastere, turism
cultural, agrement nautic. Dotari: cabana Cincis, hanul Sntamaria - Orlea.

Muntii Retezat (2509 m) detin un valoros potential turistic, fiind considerati a fi cei mai pitoresti
munti din tara noastra, ntre atractiile turistice amintim: un ntins domeniu alpin si subalpin,
dominat de peste 20 de vrfuri ce depasesc 2300 m si cu aspecte peisagistice dintre cele mai
spectaculoase; relief glaciar de circa 54 kmp, care cuprinde cel mai complex relief glaciar din
Carpati; circuri glaciare complexe (peste 130), vai glaciare (circa 28) din care multe cu trei pna
la opt lacuri glaciare n salba (Gales, Bucura, Valea Rea, Radesul etc.); pnze de grohotisuri
imense, povrnisuri si abrupturi, creste semete, custuri si stncarii, care dau aspecte
peisagistice alpine dintre cele mai salbatice si pitoresti; lacurile glaciare, cele mai numeroase
din tara (peste 80): Galesu, Gemenele, Taul Negru, Pietrele, valea Rea etc. unele prezinta
adevarate performante, ca de exemplu: Bucura (cel mai ntins din tara, 10,5 ha), Zanoaga (cel
mai adnc din tara, 29 m), salba de lacuri, Lia, Ana, Florica, Viorica din Complexul Bucura etc.;
peisaj carstic spectaculos n muntele Soarbele - lorgovanu de la izvoarele Jiului de vest (pesteri
- Pestera cu Corali, chei - Butii, Scorota, Soarbele, Jiului de Vest, abrupturi); Parcul National
Retezat (38.047 ha); organizat n 1936 si inclus pe lista Natiunilor Unite si care ocroteste
numeroase specii de plante si animale, unele pe cale de disparitie, peisajele alpine pitoresti,
turme de capre negre etc.; aici s-a constituit si rezervatia stiintifica Gemenele, vizitarea careia
se face cu aprobare speciala; fondul cinegetic si piscicol; barajul si lacul Gura Apei pe Rul
Mare, ca si drumul de acces pe Rul Mare - Lapusnic pna sub Poarta Bucurei; domeniu
schiabil neamenajat n caldarile glaciare, unde stratul de zapada persista 150-160 zile/an;
domeniu pentru alpinism (peste 71 trasee, de maxima dificultate); peisaje carstice si pesteri
valoroase la izvorul Jiului de vest sub Muntele Piule - lorgovanu; accesibilitate usoara pe
drumurile forestiere (pe Rul Mare, Rul Barbat, Buta) si apoi pe reteaua de poteci (17 trasee),
n mare parte marcate si de creasta; Destinatie: drumetie cu cortul; odihna-recreere;
cunoastere; speoturism; alpinism; sporturi de iarna. Dotari: cabane situate la poalele masivului,
ceea ce face dificila strabaterea acestuia: Pietrele, Baleia, Buta, Rotunda, Gura Zlata; babyschi
la Pietrele.
Muntii Godeanu (2291 m) se remarca printr-un ntins domeniu alpin (51 kmp) cu pasuni, relief
glaciar, lacuri glaciare (8) si terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei.
Destinatie: drumetie; cunoastere; alpinism; sporturi de iarna. Nu are dotari.

7/8

Potentialul turistic al Romaniei

Publicat de Marius Boeriu

Muntii Tarcu (2190 m) - Muntele Mic (1805 m). Muntii Tarcu se remarca prin carcaterul alpin
si subalpin al peisajelor cu circuri si vai glaciare, creste si lacuri (3), domeniu schiabil n
caldarea Cuntu si n mprejurimi etc. Cteva poteci (8), n general marcate, permit strabaterea
lor. Muntele Mic se impune prin posibilitatile mari de practicare a sporturilor de iarna (un ntins
domeniu schiabil amenajat la circa 1500-1400 m) si excursiile la sfrsit de saptamna. Dinspre
sud, o sosea modernizata, Caransebes- Borlova (25 km pna la telescaun) si un telescaun
nlesneste accesul n munte; la poalele nordice, pe valea Bistra Marului se afla complexul
turistic Poiana Marului-Scorillo, situat la 5 km de lacul Poiana Marului si accesibil de la Otelul
Rosu pe drum modernizat de circa 23 km. Destinatie: odihna - recreere; sporturi de iarna;
drumetie; Dotari: hotel, cabane, teleschiuri (2) prtii de schi amenajate, scoala de schi (Muntele
Mic).
Culoarul Timis-Cerna (Orsova - Domasnea - Caransebes), o salba de depresiuni strajuite de
Muntii Tarcu - Muntele Mic la est si Muntii Semenic catre vest se nscriu prin aspecte
peisagistice de mare pitoresc, dar mai ales prin valoarea traditiilor etnofolclorice de factura
banateana, ca si Culoarul Bistrei, ntre Muntele Mic si Muntii Poiana Rusca (aici, la Rusca
Montana se afla singurul "Monument al Turistului" din lume, 1936), unde se gasesc
multe asezari ce pot deveni "sate turistice".
Muntii Cernei (1928 m), Mehedinti (1466 m), Vlcan (1946 m), se nscriu prin formele carstice
deosebit de spectaculoase, unele de certa valoare peisagistica/stiintifica. Amintim abrupturile si
cheile de pe vaile Cerna, Motru, Tismana, Bistritei, Sohodol etc.; pesterile Closani - rezervatie
speologica si Gura Plaiului; monumente ale naturii ca pesterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi
si Cheile Corcoaia, Arsasca si cascada Bobot de pe Valea Cernei; pe aceasta vale, una dintre
cele mai spectaculoase, se afla statiunea balneoclimaterica Baile Herculane, cu ape
termominerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice, oligomi-nerale etc. renumita nca de
pe vremea daco-romanilor (afectiuni reumatismale, ginecologice, digestive, neurologice
periferice etc.); deasupra statiunii, pe abrupturile calcaroase este rezervatia stiintifica
Domogled, cu flora si fauna submediteraneana. La obrsia vaii Cernei s-a amenajat lacul de
acumulare Cerna, ale carui ape trec pe sub Muntii Mehedinti n Valea Mo-trului (cu lacul Valea
Mare), unde intra n hidrocentrala Valea Mare. Pe Tismana si Bistrita se afla lacuri
hidroenergetice, dar si de interes piscicol; toate aceste amenajari fac parte din sistemul
hidroenergetic Cerna- Motru - Tismana. La 5 km amonte de Baile Herculane s-a amenajat lacul
Prisaca, iar pe malul acestuia un hotel. Destinatie: tratament balnear si odihna - recreere n
statiune; drumetie montana, alpinism (21 trasee), n munti etc. Dotari: statiunea Herculane,
cabanele Sohodol, Tismana si, recent, un complex de agrement, odihna si recreere la Cerna
Sat: camping, strand (45 km de statiune).

8/8