UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL

MUNICIPIULUI BAIA MARE
 Evaluarea potentialului turistic al municipiului Baia Mare

Asezarea goegrafica si scurt istoric

Municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este un important centru urban în
partea de nord-vest a României. Este situat în partea vestica a judetului, în depresiunea Baia
Mare, pe cursul mijlociu al râului Sasar. Principalele caracteristici sunt preponderenţa reliefului
montan, valoros din punct de vedere peisagistic precum si existenta zacamintelor de minereuri
neferoase, fapt care a condus la dezvoltarea industriei miniere ca activitate economica
predominanta.
In componenta municipiului
Baia Mare intra si localitatile Blidari,
Firiza, Valea Neagra, Valea
Borcutului, insumand o suprafata de
23.471 ha. La nord se invecineaza cu
Muntii Ignişului, la sud cu localitatile
Recea si Groşi, la est cu orasul Baia
Sprie si la vest cu comuna Tăuţii
Măgherăuş. Datorita pozitiei sale
geografice avantajoase, Baia Mare Panorama Baia Mare

intruneste atributele unui insemnat nod

rutier si feroviar, constituind punctul de convergenta pentru localitatile din imprejurimi: Baia
Sprie, Recea, Tăuţii Măgherăuş.
Prima atestare documentara a localitatii apare acum mai bine de sase secole, in anul 1329,
cand cancelaria regelui Carol Robert emite un document in care este pomenit pentru prima data
orasul Baia Mare sub numele de ,,Rivulus Dominarum” (Raul Doamnelor). Intr-un document din
anul 1411 este pomenita pentru prima data monetaria Baia Mare, unul din cele mai vechi si
vestite ateliere de acest gen din Transilvania.
In 1446, domeniul Baia Mare, împreuna cu minele sale este trecut în proprietatea familiei
Corvinestilor, drept rasplata pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara împotriva
invaziei otomane.Din dispozitia lui a început constructia unei catedrale, numita "Sfântul Stefan",
care avea ca anexa un turn impozant, "Turnul Stefan". În anul 1469, Matei Corvin emite un
document de mare însemnatate pentru baimareni, prin care le acorda acestora dreptul de a-si
întari sistemul de aparare cu ziduri înalte prevazute cu bastioane, santuri si palisade menite sa
preîntâmpine atacurile din afara. Baia Mare a capatat înfatisarea unei cetati puternice, fapt ce
rezulta si din utilizarea expresiilor de "castrum" sau "castellum", adaugate ulterior la numele
localitatii, pentru a-l evidentia caracterul fortificat.

I. Structura Resurselor Atractive

1. Potentialul natural
1.1. Relieful
Municipiul Baia Mare este situate la limita dintre muntii vulcanici Ignis si Gutai la nord
si depresiunea Baia Mare-Copalnic, in sud. Incepand din nord-vest pana in sud-est, orasul este
imprejmuit de dealuri despartite intre ele de vai lungi si munti acoperiti cu paduri intinse, ce
formeaza pe alocuri peisaje pitoresti, inaltimea acestora ajungand pana la aproximativ 1500 m.
Relieful depresiunii este alcatuit din câteva terase ale Somesului, Lapusului si Sasarului,
are aspectul unui amfiteatru cu larga deschidere spre vest, iar la nord si est se ridica Muntii Ignis
si Gutâi, cu spinari rotunjite, acoperiti cu paduri si platouri bogate în pasuni.
Dintre unitatile de relief care se evidenteaza prin inaltime se remarca Dealul Murgau
(633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotunda, Pleasca Mare,
Ignis (1307m). Lantul muntilor Gutâi formeaza o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci
eruptive, care pun în evidenta piscurile Mogosa
(1.246m), Gutâi (1.443m) si Creasta Cocosului
(1.428m).
În zona exista rezervatii naturale cu caracter
geologic: Creasta Cocosului, Cheile Tatarului,
Coloanele de la Limpedea, pestera Valenii
Somcutei cu specific speologic.

Rezervaţia Coloanele de la Limpedea, are

osuprafata de 3 ha, aflandu-se in cartierul Ferneziu
din localitatea Baia Mare. Fenomen geologic curios,
coloanele reprezintă o gigantică creaţie a naturii, Coloanele de la Limpedea
o ,,orgă de piatră’’. Se aseamană cu o sculptură
naturală încrustată în lava vulcanică de odinioară, care s-a scurs şi solidificat sub formă de
impresionante coloane, în secţiuni pentagonale, perfect verticale şi uimitor de simetrice.
Din punct de vedere geologic, coloanele au fost considerate până nu demult ca fiind
constituite din andezit basaltic. Determinările de specialitate recente, au stabilit în schimb
prezenţa dacitului piroxenic.
Coloanele au un diametru de circa un metru, iar înălţimea lor este de aproximativ 15 m,
fiind declarate monumenu al naturii
Turiştii alpinişti sunt atraşi de Coloane, aici executându-se escaladări frecvente , cu
menţiunea că traseele de aici sunt amenajate pe un perete aproape perfect vertical alcătuit din
coloane bazaltice.

1.2. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica este reprezentata, în principal, de râul Sasar, lung de 31,6 km, care
strabate orasul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia si Firiza, a pâraielor Sf. Ion,
Rosu si Borcut.
Pe râul Firiza, la 5 km distanta de centrul orasului, s-a construit Barajul de la Strâmtori
(52 m înaltime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafata de 110 ha ce asigura rezerva
de apa potabila a centrului urban. La aceasta se adauga "Lacul Bodi" de la Ferneziu si lacul de la
Mogosa, create prin baraje artificiale. Ele constituie, de asemenea, îndragite locuri de agreement
pentru populatia locala dar si pentru turisti.
Depresiunea Baia Mare prezinta si ape minerale clorosodice, bicarbonatate, uneori si
termale, dar exista de asemenea si izvoare de apa minerala (carbogazoase) pe Valea Borcutului si
Firiza.

1.3. Clima
Clima din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, mai aparte,
datorita existentei lantului carpatic ce îndeplineste rolul benefic de paravan, împiedicând
intemperiile reci dinspre nord-est.
Aflata la adapost, depresiunea are un climat de nuanta mediteraneana, cu ierni blânde,
fara mari viscole, cu veri racoroase, prelungite si un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura
aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6°C.
Media lunii ianuarie se ridica la -2.4°C, iar a lunii iunie la 19,9°C. Precipitatiile
atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuala de 976 mm.
 Vânturile nu prezinta caracteristici deosebite. Datorita imobilizarii maselor de aer în
depresiune, se înregistreaza perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea
de poluare a orasului.

1.4. Vegetatia
Vegetatia cuprinde o gama variata de specii ierboase si arborescente, în functie de
varietatea terenului,a solului si a climei. Padurile ocupa 80% din suprafata localitatii.
Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul padurilor de foiase (fag, carpen, stejar) -
astazi în mare parte defrisate si înlocuite de culturi agricole si pajisti secundare. Etajul padurilor
de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 si 1200 m, formând un brâu verde în jurul
orasului.
Pe rama depresiunii Baia Mare predomina padurile de gorun în amestec cu carpen.
Padurile de fag si carpen ocupa versantii vestici si sudici ai muntilor Gutin. Trecerea de la padure
spre pasune sau teren cultivat este facuta de obicei de o liziera de arbust alcatuita din specii ca
alunul, socul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc.
Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafetele întinse ocupate de castanul comestibil
care urca si pe versantii cu expozitie sudica si vestica pâna la altitudini de 600 m. Padurile de
castani de la Baia Mare formeaza cea mai mare suprafata împadurita cu aceasta specie din
România

Rezervaţia de castan comestibil de la Baia Mare

Arboretele de castan comestibil din bazinul baimărean este un obiectiv turistic natural
ocrotit din anul 1962, fiind cea mai renumită rezervaţie
de acest fel din România. Primele menţiuni documentare
despre castanul din această zonă apar cu 400 de ani în
urmă, dar el figurează şi pe cel mai vechi sigiliu al
oraşului Baia Mare încă de pe la mijlocul secolului al
XIV-lea.
Castanul comestibil (Castanea sativa), cunoscut
de populaţia locală sub numele de ,,ghistin” sau
,,aghistin” , are origine mediteraneană, dar s-a adaptat
Castanea sativa
excelent la condiţiile pedoclimatice locale, beneficiind de
microclimatul cu nuanţe oceanice caracteristice zonei. Se remarcă prin robusteţe, fiind destul de
rezistent la noxele industriale şi puţin pretenţios faţă de sol, castanetul din zonă ocupând limita
cea mai nordică a arealului speciei în Europa.
Arborele face parte din fam. Fagaceae, are un coronament bogat, înălţimea trunchiului
poate ajunge până la 20-25 m. Frunzele sunt caracteristice, oblong lanceolate şi dinţate spinos pe
margini, lungi de 10-30 cm şi tari.
Castanul se numără printre speciile arborescente care înfloresc cel mai târziu în zonă, de
regulă pe la mijlocul lunii iunie când parfumul său caracteristic este resimţit peste întreg oraşul.
Plantaţia de castan ce împodobeşte municipiul Baia Mare spre nord, are şi o semnificaţie
eologică deosebită, numărându-se printre ,,uzinele biologice’’ furnizoare de oxigen şi printre
,,filtrele naturale” faţă de poluanţi.
Castanul comestibil are origine mediteraneana (Asia mica si centrala), dar s-a adaptat
bine si in Europa, orasul Baia Mare fiind mentionat in lucrarile de specialitate ca fiind limita
nordica naturala a speciei din Europa. Cei mai falnici castani sunt pe dealurile de la Tautii de
Sus, unde ating inaltimi de peste 20 de metri, cu varste de peste 500 de ani. În ceea ce priveşte
originea lui in zona, unii cercetători susţin că acest arbore a fost adus în zona Maramureşului de
călugării greci sau coloniştii romani.
Culesul castanelor prilejuieşte în fiecare an la Baia Mare în luna octombrie, organizarea
unor ample manifestari cu ocazia ,,Sărbătorii Castanelor”, atrăgând un mare număr de turişti.

1.5. Fauna
Fauna din spatiul geografic baimarean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona
carpatica, valoroase si din punct de vedere cinegetic precum: cerbul, capriorul, lupul, vulpea,
iepurele, jderul, veverita. Diversitate de specii, existenta fondurilor de vanatoare si a cabanelor in
proximitatea orasului, determina practicarea unui tip de turism mai exclusivist si anume turismul
cinegetic
Pasarile sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina padurea de fag, mai
bine conservata în ciuda defrisarilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare,
uliu porumbar, bufnita, soimul.
În apele de munte, ihtiofauna este reprezentata prin: lostrita (declarata monument al
naturii) pastrav, scobar, stiuca, iar în apele de ses se întâlnesc specii precum cleanul dungat sau
babetele.
2. Potentialul turistic antropic
2.1. Monumente istorice de arhitectura medievala

Turnul lui Stefan

Situat in Piata Pacii, este cel mai vechi si reprezentativ monument de arta medievala din
Baia Mare, fiind ctitorit de Iancu de Hunedoara. A avut initial rol de clopotnita, apoi de purtator
al orologiului, fiind utilizat si pentru supravegherea strategica a orasului si pentru paza impotriva
incendiilor.
Turnul lui Ştefan, impunătoarea construcţie în stil gotic
din interiorul zidurilor oraşului, a fost înălţat între anii 1445-
1468. Are înălţimea de 50 de metri, la bază fiind de 8,76/8,26
metri. Partea de jos a turnului are trei trepte originale din piatră,
în semicerc.
De la mijlocul turnului se urcă pe trepte din lemn.
Deasupra intrării, este o statuetă ce-l reprezintă pe Roland, un
viteaz cu paloşul în mînă, ceea ce înseamnă că Baia Mare era un
oraş liber. Aproape în fiecare secol, turnul a fost incendiat de
trăsnet, fiind de fiecare dată refăcut. Ultima oară, turnul a fost
Turnul lui Stefan
trăsnit în secolul XIX, deşi avea paratrăsnet. În anul 1628, un
meşter ceh (Iacob) a instalat în turn primul orologiu mecanic din oraş. În prezent, ceasul vechi se
află la Muzeul Judeţean. Cel care se poate vedea acum pe turn este unul electronic. În vîrful
turnului sînt două clopote, pe cel de-a dreptul uriaş scriind anul turnării: 1925.
Efortul de a urca pana in varful turnului merita, deoarece poti vedea imaginea panoramica
a orasului Baia Mare, cat si frumusetea muntilor din imprejurimi.
Prin valoarea arhitecturala si istorica incarcata de semnificatii, Turnul lui Stefan
intruneste atributele unui veritabil simbol al orasului.
Casa Iancu de Hunedoara
Reprezinta o parte din fostul castel medieval conceput de voievod pentru sotia sa
Elisabeta. A fost construit in 1446 si este situat in Centrul Vechi al orasului Baia Mare. In
prezent, aici se organizeaza diverse expozitii, cladirea aflandu-se in administrarea Muzeului
Judetean Maramures.

Turnul Macelarilor
Situat in Piata Izvoarelor, acest turn a fost inaltat in secolul al XV-lea. Legenda spune ca
de aici s-ar fi tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul, haiduc al acestor meleaguri.

Vechiul Han al orasului

Este o cladire aparte ridicata in secolul al XVIII-lea, aici se desfasurandu-se in trecut
vestitele targuri baimarene. Conceput in stil baroc, cu ziduri groase si camere cu tavanul boltit,
edificiul a servit din anul 1870 ca sediu al primariei orasului. In prezent, in aceasta cladire
functioneaza Judecatoria locala, Notariatul si Colegiul de Avocati.

Localul Monetariei
Construit in perioada 1734-1737, aceasta cladire a avut in trecut o destinatie extrem de
importanta pentru oras, prin achizitionarea metalelor pretioase, baterea si schimbarea monedelor,
dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este sediul
Muzeului Judetean Maramures, sectia isto

2.2. Edificii religioase

Biserica de lemn
Constructie tipic maramureseana, acest monument
de arta populara a fost ridicat in anul 1630 in satul
Chechis. In anul 1939, acest monument a fost adus in
Baia Mare, constituindu-se in obiect de muzeu, alcatuind
impreuna cu alte gospodarii taranesti traditionale Muzeul
etnografic in aer liber. Biserica de lemn
Biserica Sfanta Treime
A fost construita in perioada 1717-1720 de catre calugarii iezuiti. Este o constructie in stil
baroc, avand doua turle identice cu acoperisul in forma de bulb. Folosita in prezent este ca lacas
de cult pentru credinciosii romano-catolici, aceasta biserica este inzestrata cu picturi murale,
vitralii si sculpturi, precum si cu un mobilier masiv de lemn.

Catedrala ortodoxa Adormirea Maicii Domnului

Ridicata in anii 1905-1911, aceasta este situata in zona de est a orasului. Remarcabil este
interiorul catedralei, care are o valoare artistica deosebita.

2.3. Obiective culturale

Teatrul Dramatic
Isi are sediul într-o cladire proeminenta ca stil si proportie, construita în forma actuala în
anul 1967. Holul spatios de intrare este decorat în partea superioara cu o fresca policroma creata
de pictorul Nicolae Apostol.

Muzeul de Istorie si Arheologie

A fost inaugurat în 1889, cuprinzand circa 28000 de piese de arheologie, numismatica,
arme, documente, obiecte de breasla, ce reflecta evolutia istoriei locale incepand cu secolul al
XIV- lea.
Colectia de istorie medie consta într-un patrimoniu de aproximativ 3500 piese care
reflecta evolutia societatii urbane medievale din orasul Baia Mare si asezarile urbane cuprinse în
arealul învecinat acestuia. Majoritatea obiectelor reconstituie imaginea dinamica sociala a
perioadei respective, piesele apartinand sec. XIV - XVIII. Multe din obiecte au o valoare
impresionanta - tipare de sigilii apartinând breslelor care si-au desfasurat activitatea în spatiul
orasului Baia Mare si în teritoriile adiacente lui, unelte apartinând breslelor mai reprezentative
cum sunt breasla argintarilor, aurarilor, croitorilor, macelarilor. Documentele si stampele
apartinând colectiei de istorie medie întregesc ansamblul imaginilor existente în epoca.
Colectia de arheologie medievala cuprinde ceramica, obiecte de fier, aur, obiecte din
piatra, piese de mare valoare istorica, dobândite în urma descoperirilor arheologice de la Cuhea
(Bogdan Voda), Giulesti, Chioar, adevarate urme materiale datând din epoca primelor stiri scrise,
oferind informatii pentru reconstituirea acelui mediu de viata sociala, politica si culturala
româneasca maramureseana din vremea ,,descalecarii”.

Muzeul de etnografie si arta populara

Muzeul si-a început activitatea în 1968 determinanta fiind pentru infiintarea sa cresterea
colectiilor acestei sectii a muzeului judetean, precum si deosebita valoare a pieselor, impunandu-
se organizarea unui muzeu etnografic cu o expozitie pavilionara. Astfel, din 1978, cladirea
Teatrului de vara gazduieste aceasta
expozitie. De-a lungul timpului această
expoziţie a fost reorganizată de două ori: în
1992, când în expoziţie au fost aduse şi
obiectele de cult şi în 2002 când întreaga
expoziţie a fost reorganizată pe baza unei
noi tematici, primind un nou aspect şi un
nou conţinut. Expoziţia prezintă ocupaţiile
tradiţionale, meşteşugurile populare, Muzeul etnografic

instalaţiile tehnice, portul popular, obiectele

de cult din cele patru zone etnografice: Maramureş, Lăpuş, Chioar şi Codru.
Se remarcă în mod deosebit: colecţia de linguri păcurăreşti cu cea mai veche piesă datată
la 1734, colecţia de căuce, cea de cântare, instalaţiile tehnice dintre care amintim: presa pentru
faguri datată 1878 sau presa de struguri datată 1861. Nu mai puţin spectaculoase ca vechime,
formă şi creaţie artistică sunt şi piesele ce aparţin numeroaselor centre ceramice ce au funcţionat
în nordul României. Cele mai spectaculoase şi cele care impresionează în mod deosebit publicul,
rămân însă icoanele pe lemn şi sticlă. Cu o valoare inestimabilă documentară şi artistică trebuie
remarcată şi colecţia de pecetare a preotului Mircea Antal din satul Breb.
Tot din cadrul acestui muzeu face parte si Muzeul Etnografic în aer liber sau Muzeul
satului, inaugurat în 1984, care, prin exponatele sale - biserici si case de lemn- recompune
muzeistic realitatea civilizatiei si culturii populare din zona Maramuresului.
Pentru a se organiza acest muzeu s-au depus eforturi uriaşe şi datorită faptului că, în acele
timpuri, un astfel de muzeu nu era deloc dorit de cei care se aflau la conducerea ţării.
Argumentele prezentate de specialişti şi mai ales tematica expoziţiei care făcea din acest muzeu
un unicat în Europa, au determinat autorităţile ca în final să atribuie muzeului un teren de 12 ha,
pe Dealul Florilor în jurul bisericuţei de lemn aflată deja pe această locaţie.
 Muzeul Satului din Baia Mare prezintă patru zone etnografice din nordul României,
cunoscute de-a lungul timpului ca ţări: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului şi Ţara
Maramureşului. Fiecare dintre acestea are un specific aparte bine subliniat de către unităţile de
arhitectură pe care le prezintă. În cadrul muzeului s-a încercat şi prezentarea tipurilor de
gospodării în funcţie de ocupaţia principală a locuitorilor din zona de provenienţă a gospodăriei.
Astfel avem gospodării de agricultor din
Tara Lăpuşului, gospodărie de viticultor din
subzona Baia Mare, gospodărie de
pomicultor din Tara Maramureşului . Nu au
fost omise nici instalaţiile tehnice cum ar fi
oloiniţele, pivele, vâltorile şi morile
acţionate de apă. Printre monumentele de
arhitectură populară achiziţionate şi aflate în
Gospodăria Berbeşti aparţinînd Ţării Maramureşului
muzeul din Baia Mare se numără: casa din
Cărpiniş datată la 1758, casa Giuleşti datată
1794, gospodăria Borşa datată la 1795, cea din Berbeşti datată 1806, casa din Prislop de la 1811,
găbănaşele din Chechiş datat la 1794 şi cel din Făureşti la 1830, casa din Bozânta Mare datată la
1847 şi multe altele care chiar dacă nu au o dată înscrisă pe grindă sunt la fel de valoroase,
constituindu-se în documente ale ingeniozităţii meşterilor constructori anonimi

Muzeul de arta
Muzeul de Arta din Baia Mare este singular în tara, în sensul ca expune exclusiv lucrari
realizate de artisti care au lucrat efectiv în Colonia de la Baia Mare din 1896 pâna astazi.
Cladirea care gazduieste Muzeul de Arta, situata la circa 200 metri de vechiul centru al
orasului, este monument de arhitectura.
Ridicata initial cu un singur nivel, datata din 1784 a avut menirea de a fi Oficiul Salinar
din Maramures, ulterior la începutul secolului XX ca proprietate a avocatului dr. Teogil Dragos,
a fost supraînaltata, la etaj fiind locuinta acestuia.
Având un profil distinct, bine conturat ,Muzeul de Arta - Centrul Artistic Baia Mare,
expune peste 250 lucrari semnate de 90 de plasticieni bine cunoscuti pe plan national si
international - încearca sa ilustreze complexul fenomen baimarean, ca experienta artistica unica
în felul sau.
 În colectiile muzeului care numara peste 3300 de piese, pe lânga lucrarile semnate de
artisti ce au activat în cadrul Centrului Artistic de la Baia Mare, începând din 1896 pâna în
prezent, se gasesc câteva valoroase piese ce ilustreaza arta europeana din secolele XVIII - XX,
precum si arta moderna româneasca, lucrari valorificate în cadrul unor expozitii temporare.

Muzeul de mineralogie
Muzeul a fost deschis publicului în anul 1989
si prezinta structura geologica a partii de nord-vest a
României, prin numeroasele si variatele exponate
culese de pe întreg teritoriul Maramuresului si nu
numai. Colectia de minerale a început sa se constituie
din anul 1969 în jurul unui nucleu de minerale în
Cuart
numar de 1.502 bucati nedeterminate si
neinventariate, aflate de multi ani într-o magazie a
Muzeului Judetean Maramures. Treptat, prin colectari din subteran, achizitii si donatii, colectia a
crescut numeric ajungând în 1975 la 3272 esantioane, în 1985 la 14274, ca astazi sa numere
peste 16000 esantioane inventariate si determinate.
Expozitia de baza prezinta la parter alcatuirea geologica a nord-vestului României,
sistematica mineralelor hidrotermale si zacamintele de metale neferoase de pe rama sudica a
muntilor Oas- Gutâi precum si din Tibles si zona Borsa - Viseu.

Biblioteca Judeteana
Biblioteca judeteana "Petre Dulfu" îsi desfasoara activitatea într-o cladire moderna si unica în
zona, noul sediu modern fiind deschis în 2003.

Casa de Cultura
Ridicata în anul 1971, aceasta are o sala de spectacole de 700 locuri, precum si o serie de
sali pentru diverse activitati cultural-artistice, holurile spatioase, finisajele cu lambriuri din
esente lemnoase constrastante si structura mestesugita a plafonului, cu o imensa dantelarie din
piatra, confera edificiului o nota distincta de maretie.
Universitatea de Nord
Universitatea de Nord din Baia Mare este o universitate de stat, multidisciplinară, în
continuă dezvoltare, pregătind, prin cele patru facultăţi ale sale, specialişti în: inginerie,
economie, ştiinţe exacte, filologie, filosofie, studii culturale, ştiinţe ale comunicării, asistenţă
socială, teologie, arte plastice.
Învăţământul superior băimărean, la peste patru decenii de existenţă, continuă la scara
exigenţelor contemporane o veche tradiţie şcolară, întinsă pe câteva secole.

Planetariul
Inaugurarea primului Planetariu din tara noastra a avut loc la 1 iulie 1969 constituind un
eveniment deosebit pentru municipiul Baia Mare. Anul urmator s-a dat în folosintã si cladirea
Observatorului Astronomic. Institutia a fost dotata în acest sens cu un aparat de proiectie ZKP -
1, de productie Carl - Zeiss Jena, aparat care functioneaza si acum la parametrii optimi, un
telescop si doua lunete.Destinat tuturor categoriilor de vizitatori, Planetariul este cel mai de pret
ajutor, atât pentru cei care vor sa cunoasca marile adevaruri despre universul astral, cât si pentru
cei ce vor sa stie mai multe despre bolta înstelata si fenomenele pe care deseori avem ocazia sa le
vedem acolo.

2.4. Monumente
Monumentul Ostasului Roman
Este o creatie artistica cu inaltimea de 10 m, consacrata omagierii eroilor neamului
romanesc. Este amplasata in cadrul natural din proximitatea parcului din Baia Mare.

Grupul statuar ,,Sfatul Batranilor”

Simbolizeaza statornicia in timp a poporului roman fiind creat de sculptorul baimarean Vida
Gheza.

Monumentul de lemn ,,Arcul Solar”

Reprezinta intr-o forma simbolica, stilizata, o asociere intre arcul de triumf si poarta
maramureseana, precum si traditia utilizarii lemnului in diverse constructii.
2.5. Edificii economice cu functie atractiva

Sediul Prefecturii judetului Maramures

Data în folosinta în anul 1969, aceasta cladire este cea mai reprezentativa constructie
moderna din Baia Mare. Pastrând specificul arhitecturii traditionale maramuresene, proiectantii
au conceput solutii constructive originale, bazate pe utilizarea elementelor de beton îmbinate cu
materiale locale durabile ca: placi de andezit, travertin de Carpinis, piatra cioplita si tabla din
cupru.

II. Ierarhia Obiectivelor Atractive

Baia Mare se dezvaluie ca fiind un oras ce prezinta un potential turistic valoros, atat din
punct de vedere al resurselor turistice naturale cat si al un numarului semnificativ de resurse
turistice antropice.
Este un oras in plina ascensiune atat in plan economico-social cat si turistic, care doreste
sa-si consolideze pozitia prin incercarea de a-si valorifica cu cat mai mult secces toate tipurile de
resurse atractive, dezvaluind lumii intregi ca natura, traditia dar si modernismul se pot manifesta
intr-o simbioza perfecta.

Se poate realiza si o ierarhizare a obiectivelor turistice pe categorii si anume:

 in functie de unicitatea lor la nivel local, regional, national sau international;
 in functie de masura in care aceste obiective satisfac cererea turistica;
 in functie de insusirile atractive propriu-zise ale acestor resurse precum;
 in functie de favorabilitatea valorificarii potentialului turistic al localitatii.
In tabelul urmator am reprezentat cu punctaj de la 1-10 (10 fiind maximul) acesti factori de
ierarhizare in functie de valoarea acestor resurse.
Nr.crt Denumire obiectiv turistic Unicitatea la nivel Satisfacerea Insusiri Favorabilitate Total
internat. / cererii turistice atractive a valorificarii
national /reg./ potetialului
local turistic
1 Rezervaţia Coloanele de la Limpedea 7 8 9 8 32
2 Rezervaţia de castan comestibil de la 8 9 8 9 34
Baia Mare
3 Turnul lui Stefan 6 7 8 10 31
4 Casa Iancu de Hunedoara 5 8 7 10 30
5 Turnul Macelarilor 5 7 7 9 28
6 Vechiul Han al orasului 3 8 7 10 28
7 Localul Monetariei 6 6 5 9 26
8 Biserica de lemn 7 8 7 9 31
9 Biserica Sfanta Treime 5 7 5 9 16
10 Catedrala ortodoxa Adormirea 6 5 5 9 25
Maicii Domnului
11 Teatrul Dramatic 4 8 4 7.5 23.5
12 Muzeul de Istorie si Arheologie 3 9 6 9 27
13 Muzeul de etnografie si arta 8 10 9 10 37
populara
14 Muzeul de arta 3 7 5 9 24
15 Muzeul de mineralogie 6 9 6 10 31
16 Biblioteca Judeteana 2.5 7.5 4 7 21
17 Casa de Cultura 2.5 6 5 9 22.5

18 Universitatea de Nord 2.5 5 5 7 19.5

19 Planetariul 5.5 9 9 9 32.5
20 Monumentul Ostasului Roman 2.5 5 2.5 9 24

21 Grupul statuar ,,Sfatul Batranilor” 5 7 3 8 23

22 Monumentul de lemn ,,Arcul Solar 5 7.5 3 9 24,5

In urma totalizarii punctajului acordat in functie de cele patru criterii de ierarhizare, se

remarca faptul ca mare parte dintre obiective prezinta un punctaj bun, putandu-se spune despre
ele ca satisfac in mare parte aceste criterii. Astfel, ca si obiective de mare atractivitate turistica
din municipiul Baia Mare se detaseaza urmatoarele : Muzeul de etnografie si arta populara,
Turnul lui Stefan, Muzeul de mineralogie, Rezervaţia Coloanele de la Limpedea si
Rezervaţia de castan comestibil de la Baia Mare.
In urma caracteristicilor sale corespunzatoare celor 4 criterii, Muzeul de etnografie si
arta populara a acumulat punctajul cel mai ridicat (37), situandu-se pe primul loc in ierarhia
obiectivelor turistice din Baia Mare.

Bibliografie:

1. Cocean, P., (1997), Geografia turismului românesc, Editura ,,Focul Viu", Cluj-Napoca;
2. Cocean, P., Dezsi, Şt., (2001), Prospectare şi geoinformare turistică, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
3. Festila, S. Aurel (1996), Baia Mare- Ghid turistic , Editura Proema, Baia Mare;
4. Nadişan, I., (1976), Monumente ale naturii din Maramureş, Editura Sport-turism,
Bucureşti;
5. Nadişan, I., Bandula, O., (1980), Maramureş, ghid turistic al judeţului Editura Sport-
Turism, Bucureşti;