Universitatea „Ovidius” Constanța

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Specializarea Geografia Turismului
Anul III

Valorificarea patrimoniului
cultural al regiunii Dobrogea

Student: Stamate Ana-Maria

Profesor coord. Lect.Univ.Dr. Daniela PLEȘOIANU
 Cuprins

INTRODUCERE CAPITOLUL III-POTENȚIALUL ANTROPIC AL

CAPITOLUL I. CONCEPTE OPERAȚIONALE.
DEFINIȚII. PRINCIPII
1.1. Patrimoniul turistic, potențialul turistic, resursă
turistică, oferta turistică
1.2. Clasificarea potențialului turistic
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC
NATURAL
DOBROGEI
3.1. Patrimoniul cultural imobil
3.2. Patrimoniul cultural imaterial
CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
4.1. Baza tehnico-materiala
4.2. Căi de comunicație

2.1. Potenţialul turistic al reliefului 4.3. Circulația turistică

2.2. Potenţialul climato-turistic CAPITOLUL V. PROPUNERI ȘI STRATEGII

PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ
2.3. Potenţialul turistic al apelor
5.1. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Dobrogea
2.4. Potenţialul turistic al componentelor învelişului
biogeografic - analiza faunei și florei CONCLUZII

2.5. Prezentarea ariilor protejate din Dobrogea BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Ținutul Dobrogea este un pământ istoric și geografic ce face parte din
teritoriul României cu județele Constanța și Tulcea și din al Bulgariei
prin Silistra și Dobrici, mare parte a ținutului aflându-se între Dunăre și
Marea Neagră.
În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub numele de Dacia Pontică,
sau Sciția Minor. În urmă cu 2800 de ani, vasele grecești purtând familii
întregi de negustori, meșteșugari, ostași și marinari, intră în apele Mării
Negre de astăzi și o denumesc Pontos Euxeinos.
Mulți coloniști din zona Mării Egee și de pe coasta de sud a Mării
Neagre se stabilesc in Dobrogea datorită posibilitaților comerciale.
Coloniștii au întemeiat multe cetați - porturi de-a lungul timpului,
precum: Callatis, Tomis, Histria, Argamum, iar pe cursul Dunării
Aegyssos (Tulcea) și Axiopolis (Cernavoda).
Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui să fie
o prioritate pentru România, deoarece Dobrogea este o regiune în care
întâlnim pe lângă forme de relief diferite de la Delta Dunării până la
munţii vechi ai Dobrogei, până la situri arheologice, mănăstiri, grote şi
nu în ultimul rând ansamblul de staţiuni pentru agrement de pe malul
Mării Negre, beneficiind în general de o reţea de infrastructură care să
faciliteze accesul la aceste obiective turistice.
Fig. 1. Așezarea geografică a Dobrogei
Sursa :https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
 CAPITOLUL I. CONCEPTE OPERAȚIONALE. DEFINIȚII. PRINCIPII
1.1. Patrimoniul turistic, potențialul turistic, resursă turistică

Patrimoniul turistic cultural al Dobrogei constituie factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice și este format din bunuri
proprietate publică și bunuri proprietate privată, valorificată și protejată în condițiile legii.Acesta reprezintă ansamblul resurselor
turistice și structurilor realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism. Totalitatea elementelor de atractivitate turistică
din regiune acționează fie în ansamblu, fie independent, pentru dezvoltarea activităților turistice.
Potențialul turistic al regiunii se caracterizează prin ansamblul componentelor naturale și culturale care oferă posibilități de
valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism.
Astfel, regiunea Dobrogea prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale și antropice,
resurse ce în urma amenajărilor specifice, sunt puse în valoare, intrând în circuitul turistic intern sau internațional.
Conceptul de resursă turistică în Dobrogea include elementele naturale sau antropice valorificate direct în activități turistice ca
,,materie primă" . Acestea au generat diferite forme de turism( nămolul- favorizează turismul balnear, vântul, apa turism sportiv,
satele- turism rural, etc).

1.2. Clasificarea potențialului turistic

Diversitatea resurselor turistice, gradul lor de valorificare în actul turistic, intensitatea cu care sunt atrase în circuitul turistic etc. fac
ca potenţialul turistic să fie clasificat după o serie de criterii, dintre care specific regiunii este :
Criteriul genetic care evidențiază două mari categorii de potențial turistic : unul natural ( relief, clima, ape, vegetație, faună) și altul
antropic (obiectivele culturale, istorice, etnografice). În mod curent, în turism se operează cu tipurile genetice de potențial turistic.
 CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
2.1. Potenţialul turistic al reliefului

Relieful reprezintă elementul major în

structura potenţialului turistic al teritoriului,
el fiind suportul material al desfăşurării
activităţilor turistice.
Poziția geografică:

Dobrogea de Nord, limite: în vest se află

Lunca Dunării, în Est se află Zebil-Enisala și
Jurilovca-Ceamulia, iar în Sud se află
aliniamentul Peceneaga-Camena.

Fig. 2. Dobrogea de Nord

Sursă: https://vdocuments.site/potential-turistic-al-dobrogei-
de-nord.html
Munţii Măcin

Sunt încadraţi între valea Dunării în vest şi nord, culoarul sculptat de Luncaviţa şi
Taiţa spre est şi culoarul depresionar Traian - Mircea Vodă - Horia spre sud.
Munţii Măcinului, au o deosebită importanţă între munţii ţării, fiind cei mai vechi
munţi din România, interesul deosebit al cercetătorilor fiind orientat datorită
numeroaselor vestigii istorice către săpăturile arheologice, dar în egală măsură şi
către alte segmente de cercetare stiinţifice ale vastului tezaur natural existent aici:
geologic, botanic, zoologic.
 Podișul Niculiţel

Se desfăşoară între văile Dunării în nord, în est Valea

Taiţei, în sud Văile Lazovei şi Luncaviţei în vest. Este o
zonă bine împădurită în care circulaţia se realizează prin Fig.3-4. Podișul Niculițel și Podgoria
culoare depresionare în lungul văilor principale. Solul are Sursa : https://www.info-delta.ro/localitatea-niculitel---
judetul-tulcea-p86.html
o bună structură şi fertilitate şi conţine toate elementele
chimice pentru viticultură. Apa din precipitaţii constituie
o bună premisă pentru obţinerea unor vinuri de înaltă
calitate.
Dealurile Tulcei Podişul Babadag
Este la origine bazin sedimentar;
Ocupă jumătatea nord-
estică a Dobrogei de are ca limite spre nord o coastă ce
Nord. Altitudinea maximă coboară spre culoarul Babadag-
este în Dealul Denistepe, Nalbant-Cerna, iar spre sud un alt
270 metri. Obiective
turistice naturale: versant în coastă, corespunzător
rezervaţia naturală liniei tectonice Peceneaga-Camena.
Murighiol, Dealurile Moara Sarichioi este obiectivul
Beştepe, bălţi.
turistic natural întâlnit în acest
podiș.

Fig.6. Rezervația
naturală Murighiol

Fig.5. Dealurile Tulcei Sursa :https://www.info- Fig. 7. Babadag

delta.ro/fotografii-vizitatori-dunare-15/
Podişul Dobrogei Centrale (sau Podişul Casimcei)
reprezintă o unitate a orogenului caledonian alcătuită din
şisturi verzi. Pe alocuri acestea sunt acoperite de loess.
Cheile Dobrogei constituie o zonă cu extraordinare valori
naturale, reprezentate de aspectele geologice,
paleontologice, speologice, botanice, zoologice și
peisagistice. Valea are talveg larg și este mărginită de pereți
calcaroși situați destul de departe de firul apei, cursul de
apă prezintă meandre… o zonă drenată de un pârâu care Fig. 8-9. Cheile Dobrogei
face parte din bazinul Casimcea, astfel că apele se scurg Sursa : https://dreamtrips.ro/2015/01/cheile-
către est, în lacul Tașaul (situat la nord de Năvodari). dobrogei.html

În urmă cu câteva zeci de milioane de ani ( perioada

jurasică) aici erau recifuri de corali scăldate de apele calde
ale Mării Thetis. Cheile păstrează formele circulare ale
foștilor atoli și au un aspect care amintește de niste ruine iar
în pereții de stâncă au fost descoperite câteva zeci de specii
fosile ale faunei marine.
 2.2. Potenţialul climato-turistic

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10°-
11°C), temperaturi ridicate vara (22°-23°C); precipitaţii reduse (în jurul valorii de
400mm/an);), zile tropicale și secete frecvente; bate frecvent Crivăţul, geros iarna şi uscat
vara. Spre litoral există un climat cu influenţe pontice, mai moderat termic, brize diurne şi
insolaţie puternică.Influenţa creşterii altitudinii este relativ redusă.
Relieful lipsit de pădure favorizează intensificarea climatului continental :
- topoclimat de dealuri joase în nord-vestul podişului
- topoclimat de podiş jos – înălţimi sub 200 de metri.
 2.3. Potenţialul turistic al apelor

• Rețeaua hidrografică a Dobrogei este formată din: Dunăre, râurile interioare podișului, Canalul
Dunăre-Marea Neagră, lacuri, ape subterane si Marea Neagră.
• Principalele râuri interioare sunt: Taița si Telița, care se varsă în lacul Babadag, Slava, care se varsa
în lacul Golovița, Casimcea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în Lacul Tașaul. La
acestea se adaugă râurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsă în Dunăre prin
intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
• Cele mai mari lacuri au dispunere litorală şi sunt de tip lagună: L. Razim, L. Sinoe, L. Zmeica, L.
Goloviţa. O altă lagună se află la nord de Constanţa: L. Siutghiol. Limanurile fluvio – maritime
sunt: L. Babadag, L. Taşaul, L. Techirghiol, L. Mangalia. Lângă Dunăre apar lacuri de luncă
precum L. Oltina.
• Apele subterane sunt, în partea de sud, la adâncimi mari si slabe calitativ, iar în partea de nord, mai
bogate cantitativ, datorită acumularii lor în pătura detritica.
• Marea Neagră este o componenta hidrografică proprie Dobrogei si Deltei, care determină formarea
unei unitați regionale distincte: zona litorală, platforma continetală si litoralul românesc al Mării
Negre.
 2.4. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic - analiza faunei și florei

Fig. 10 . Silvostepă
Sursa
https://peterlengyel.files.wordpress.co
m/2013/08/image683.jpg?w=640&h=40 • Vegetatia Dobrogei este formata in cea mai mare
6
parte din stepa, la care se adauga suprafete de
silvostepa si paduri de stejar.
Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata
Dobrogei. Desigur este vorba de "stepa secundara"
si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu
specii spontane, este redusa ca intindere. Silvostepa
Fig.11. Stepă Dobrogeană face trecerea spre etajul stejarului si este, din acest
Sursa punct de vedere, o zona de tranzitie.
https://peterlengyel.files.wordpress.c
om/2013/08/image447.jpg?w=640&h
=412
• Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice stepei
(popândăul, orbetele, hârciogul), la care se adauga
reptile de origine submediteraneana (sopârla
dobrogeană, vipera cu corn, broasca testoasa de
uscat), pasari, fauna acvatica. Din Dobrogea a
disparut, in vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a
fost introdus ca specie noua muflonul.

Fig. 12. Paduri de stejar

Sursa
https://peterlengyel.files.wordpre
ss.com/2013/08/549.jpg?w=640&
h=387
 Fig.13. Popândăul Fig.14 Hârciogul Fig.15 Sopârla Dobrogeană

Fig.16 Vipera cu corn Fig.17 Broasca țestoasă de uscat Fig.18 Muflonul

• Prezenţa unor întinse suprafeţe acoperite de
ape şi mai ales diversitatea habitatelor de
zone umede ale Deltei Dunării, determină o
abundenţă rar întâlnită de specii, respectiv
cea mai mare parte a celor 325 de specii de
păsări – majoritatea strict protejate, unele
declarate monumente ale naturii (pelicani,
egrete, călifari, lebede, etc.), precum şi
numeroase specii de peşti (morun, nisetru,
cegă, păstrugă, somn, ştiucă, crap, şalău,
scrumbie, calcan ş.a.), câteva specii de
mamifere (câine enot, bizam, şacal - Fig. 20. Pelican Fig. 21. Egretă
pătrunse recent şi spontan în Dobrogea,
nurcă, vidră, hermelină).

Fig. 19. Șacal Fig. 22. Câine enot Fig. 23. Bizam
 2.5. Prezentarea ariilor protejate din Dobrogea

Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national, sunt in total 35, insumand o suprafata de
586.238,05 ha, din care o Rezervatie a Biosferei – Delta Dunarii care este structurata pe zone functionale astfel: zone cu regim de
protectie integrala – 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha; Parcul National Muntii Macinului cu o suprafata de 11.321ha , 18
Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD si 9 Rezervatii Naturale.
1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – sit cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona umeda de importanta internationala,
include in total 18 zone de protectie integrala din care15 in judetul Tulcea.
2. Parcul National Muntii Macinului – cu o suprafata de 11.321 ha, este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin ,
Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita (situate
in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de nord).
3 Rezervatia naturala Razboieni – rezervatia are o suprafata de 41 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei
Casimcea.
4. Rezervatia naturala Peceneaga – rezervatia are o suprafata de 132 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei
Peceneaga.
5. Padurea Niculitel – nu se cunoaste amplasarea exacta a rezervatiei si nici la cine se afla documentatia de constituire si planul de
situatie.
6. Rezervatia naturala Padurea Babadag – Codru – rezervatia are o suprafata de 524,60 ha.
7.Rezervatia naturala Enisala – rezervatia are o suprafata de 57 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi.
8.Rezervatia naturala Casimcea – rezervatia are o suprafata de 137 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei
Casimcea.
9. Rezervatia geologica Agighiol – rezervatia are o suprafata de 9,7 ha, fiind amplasata in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de
localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.
 CAPITOLUL III-POTENȚIALUL ANTROPIC AL DOBROGEI
3.1. Patrimoniul cultural imobil

Monumente şi situri arheologice

1. Vestigii ale culturii neolitice: colecţia de oase ale culturii Hamangia, vestigiile de la Babadag,
Nalbant (păstrate în cea mai mare parte în colecţia de arheologie a Muzeului judeţean); Vestigiile
cetăţilor traco-getice şi dacice de la Niculiţel (sec.IV-III î.Hr.), Garvăn (cetatea Dinogetia), Enisala
(sec.IX-VII î.Hr.)
2. Vestigiile cetăţilor romane şi daco-romane de la Măcin (aşezarea romană Arrubium), Enisala (castru
roman), Isaccea , Topolog, Casimcea, Babadag, Mahmudia (fostul "Salsovia", ruinele numite
"Cetatea Bisericuţa"), Tulcea (castrul "Aegyssus"), Nufărul (sarcofage şi monede romane), urmele
zidurilor vechii cetăţi „Ibida" din comuna Slava Cercheză, ruinele marelui castru roman "Troesmis"
de lângă comuna Turcoaia;
3. Vestigiile cetăţii greceşti de la Chilia Veche (cetatea "Achillea") şi de la Capul Doloşman (cetatea
"Argamum„);
4. Oraşul antic Tomis - rezervaţie - municipiul Constanţa;
5. Fortificaţia romană de la Capidava - rezervaţie - comuna Topalu;
6. Castrul roman Sucidava - rezervaţie - comuna Aliman;
7. Cetatea romană Axiopolis - rezervaţie - oraşul Cernavodă;
8. Cetatea romană Carsium - rezervaţie - oraşul Hârşova;
9. Tropheum Traiani, cetate romană şi romano - bizantină (rezervaţie) - comuna Adamclisi;
 Fig.24 Cultura Hamangia Fig.25 Cetatea Dinogetia Fig.26 Cetatea Enisala

Fig.27 Cetatea Ibida Fig. 28 Cetatea Argamum Fig. 29 Orașul Antic Tomis
Fig.30 Cetatea Capidava Fig. 31 Cetatea Sucidava Fig. 32 Tropaeum Traiani
Adamclisi

Fig. 33 Cetatea Carsium

10. Cetatea şi aşezarea civilă Histria - rezervaţie - comuna Istria;
11. Oraşul antic Callatis - rezervaţie - oraşul Mangalia.
12. În oraşul Tulcea: Monumentul independenţei de pe Colnicul Horei (1904) ridicat în cinstea războiului
pentru independenţă; statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân (1972), operă a sculptorului Ion Jalea;
13. Bustul dirijorului şi compozitorului George Georgescu din oraşul Sulina, bustul lui Spiru Haret (sculptor
Vasile Chiriachide) din oraşul Tulcea;.
b) Muzee, case memoriale

14. În municipiul Constanţa: statuia poetului Ovidiu (1887, sculptor Et. Ferrari), Muzeul de istorie naţională şi
arheologie, Edificiul roman cu mozaic (circa 800 mp), Parcul arheologic, Muzeul de artă, Muzeul de Artă
Populară, Muzeul de istorie militară, Muzeul Marinei, Muzeul Mării, Muzeul de sculptură "Ion Jalea",
Muzeul de Ştiinţe ale Naturii (inclusiv acvariul, planetariul, observator astronomic, delfinariul);
15. Comuna Istria - Muzeul arheologic
16. Mangalia - secţia de arheologie Callatis
17. "Muzeul Dunării" cu secţii de artă, arheologie, ştiinţele naturii şi etnografie din oraşul Tulcea;
18. Muzeul de artă orientală de la Babadag.
19. Case memoriale: Casa memorială "Panait Cerna" din comuna Cerna.
20. Casa ţărănească muzeu de la Enisala; secţia de etnografie a Muzeului Delta Dunării din Tulcea care deţine
circa 4000 de obiecte din meşteşugurile specifice zonei nord-dobrogene;
Fig.34 Cetatea Histria Fig. 35 Cetatea Callatis Fig. 36 Monumentul
Independentei Tulcea

Fig. 37 Edificiul roman cu mozaic Fig. 38 Parcul Arheologic Fig.39 Istria Muzeu Arheologic
• BISERICA ARMENEASCA "SF. MARIA„
• BISERICA BULGARA "SF. NICOLAE„
• BISERICA GREACA "METAMORPHOSIS„
• CASA CU LEI
• CATEDRALA SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL
• MOSCHEEA CAROL I
• FARUL GENOVEZ
Fig. 41 Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Fig. 40 Casa cu Lei Fig. 42 Farul Genovez

 Cazinoul
• Pe faleza din Constanţa se află Cazinoul –monument arhitectonic
emblematic al oraşului. Când a fost planificat prima oară trebuia să confere
ţărmului constănţean un farmec românesc, inspirat din atmosfera oraşului
Monte Carlo, deja cunoscut pe la începutul veacului al XX-lea drept loc de
distracţie şi de transferare rapidă a avuţiilor de la un proprietar la altul, la
masa de joc sau la ruletă.
• Primul arhitect angajat să deseneze planurile Cazinoului, Petre Antonescu, a
fost tentat să dea o notă pur românească liniilor principale şi decoraţiunilor
exterioare ale clădirii. Acesta deja avea renume în oraş, după colaborarea cu
inginerul Anghel Saligny, atât pentru celebrul pod de la Cernavodă, cât şi
pentru silozurile din Portul Constanţa. Însă proiectul Cazinoului a fost
realizat de Daniel Renard, arhitect de origine franceză. Renard a venit cu
experienţa şi practica vest-europeană, care la acea vreme se focaliza pe
stilul Art Nouveau. După şase ani de planuri schimbate şi lucrări oprite şi
repornite, Cazinoul este, în sfârşit, inaugurat în anul 1910, dar continuă să i Fig.43 Cazinoul Constanța
se mai facă retuşuri până în 1912.

Cazinoul din Constanţa s-a bucurat de succes în rândul turiştilor de sezon şi până în 1916 şi-a trăit cu graţie şi demnitate menirea de
elegant loc de pierzanie pentru împătimiţii jocurilor de noroc. Istoria s-a amestecat în existenţa Cazinoului, iar din 1916 acesta a
devenit spital de campanie pentru răniţii din primul război mondial.
După Revoluţia de la 1989, lăsat în voia vânturilor, ploilor şi valurilor mării, Cazinoul a început să se deterioreze încetul cu încetul, sub
privirile localnicilor şi ale turiştilor. În prezent lucrările de punere în siguranţă a Cazinoului din Constanța au început în intervalul 22
octombrie- 14 noiembrie 2018, clădirea simbol a orașului urmând să fie protejată împotriva furtunilor violente, de pe malul mării, din
timpul iernii. Monumentul va fi astfel conservat până când Compania Națională de Investiții va începe restaurarea acestuia.
 3.2. Patrimoniul cultural imaterial

• Frumoasa noastra regiune Dobrogea, e plină de frumuseţi naturale, unde intalnim oameni
deosebiţi care işi respecta din moşi stramoşi, mai mult sau mai puţin, obiceiurile si tradiţiile.
Aici, intalnim obiceiuri şi tradiţii precum:

• Boboteaza practicată in ziua de 6 ianuarie, obiceiul constă în recuperarea de către flacăi a

crucii aruncate in apă, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.
• Olaria, tradiţie ce semnifica purificarea aerului şi gonirea duhurilor rele inainte de începerea Fig.44 Obiceiul mersului cu capra
Postului Mare prin aprinderea pe dealuri a unor focuri de resturi vegetale sau de furaje
consumate de animale pe timp de iarnă, simbolizând purificarea vechii vegetaţii pentru a face
loc unei vegetaţii noi şi proaspete
• Mersul cu Moş Ajun, practicat in Ajunul serii de Crăciun, in general de copii care reiau
colindele cantate odinioara de catre cetele de flăcai şi bărbaţi.
Fig.45 Obiceiul mersului cu ursul
• Brezaia, Capra, Ursul – practicate în seara Ajunului de Crăciun - obiceiuri al colindatului
cu masti, ce se mai practică în localităţile Niculiţel, Valea Teilor, Greci, Enisala.
• Semanatul este practicat in ziua de Anul Nou – Obicei practicat de copii ce intra din casă în
casă şi aruncă cu boabe de grâu, spunând vorbe de bun augur pentru rodul pământului în anul
nou ce va veni.
• În final, putem constata, că şi în a noastra regiune întâlnim tradiţii si obiceiuri pline de
farmec, dar multe dintre ele riscă să dispară datorită influenţelor moderne şi a lipsei de
interes a tinerilor pentru acestea
 CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
4.1. Baza tehnico-materiala

JUDEȚUL CONSTANȚA
Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanța implică in prealabil asigurarea unor condiții minime pentru
deplasarea, sejurul si petrecerea agreabilă a timpului de catre turiști. In esență, imbinarea acestor elemente are ca
rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre această destinație care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție intr-o
calatorie de vacanta.
Dintre formele de bază tehnico-materială, capacitățile de cazare condiționează poate in cea mai mare masură
volumul activității turistice.
Capacitățile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, în vederea asigurării unui sejur
cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire (înnoptare), indeplinind, după caz, si alte funcții
caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentație, agrement, igiena).
In cadrul stațiunilor de pe litoralul Mării Negre , ponderea cea mai mare in rețeaua de cazare o deține hotelul.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existând hoteluri de la 5 stele („Vega", Rex” din Mamaia) , de 4 stele („Malibu,
Iaki, Parc, Savoy” -Mamaia, „Europa”-Eforie Nord), 3 stele („Hora” - Saturn, „Doina” - Neptun), si de 2 stele ( „Aurora, National”-
Mamaia).
Urmatoarea formă de cazare, ca pondere este constituită din campinguri si sate de vacanță. Acestea au fost înființate si s-au
dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca formă de cazare complementară a reusit să
satisfacă în buna masură cererile individuale sau de grup ale turiștilor posesori de autovehicule, adepți ai unui contact cât mai direct
cu natura si ai unui program cât mai rigid.
Vilele si casuțele constituie o formă complementară, mai puțin utilizată pe litoral. Unitățile hoteliere de pe litoral se caracterizează
prin faptul ca ele funcționeaza sau pot funcționa întreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an
calendaristic. Din cauza acestui fapt ele suferă o uzură exagerată, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru intreținere, la
menținerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si instalatiilor aferente.

Fig.44 Hotel Vega Fig.45 Hotel Iaki Fig.46 Hotel Europa

In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de
unitati de cazare a evoluat astfel:
Din tabel se poate observa o crestere constanta a capacitatii
de cazare cu peste 1.534 de locuri, din anul 2011 pana in
anul 2016.
Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de
unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul,
numarul acestora crescand cu 26 unitati, de la 297 (2011) la
323 (2016), si peste 64.000 locuri de cazare. Cea mai mica
capacitate de cazare o au popasurile turistice, numarul
acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 2 unitati, si
194 locuri de cazare.
In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul
Constanta s-au dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna si
dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate,
cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii
optime si indeplinesc dupa caz si alte functii.

Fig.47 Structurile de primire turistică și turiștii sosiți

• In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul
Constanta (restaurantele, barurile, hotelurile cu restaurante),
numarul acestora a evoluat.
• Reteaua de alimentatie publica pe litoral este organizata
asemanator intreprinderilor comerciale. Astfel, ea are in
componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de
produse si desfacere (restaurante), unitati de productie
(laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati
racoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unitati auxiliare
cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere, reparatii). Fig.48 Restaurant Portul Tomis
• Restaurantele cu specific, amplasate in statiuni servesc preparate Constanța
culinare specifice: vanat, pescarie, specialitati gastronomice locale.
• Astfel de restaurante se gasesc pe tot litoralul romanesc.
• Dezvoltarea retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea
si diversificarea ei, cresterea productiei proprii, sporirea structurii
sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din
coordonatele care atrag potentialii turisti pe litoralul Marii Negre.
Sursa de valuta pe care o ofera turismul international este un motiv
suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea diversificarii
retelei de alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui
care viziteaza litoralul nu este numai marea, ci si dorinta de
destindere, de a vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.
Fig. 49 Restaurant cu specific grecesc
 JUDEȚUL TULCEA

Baza turistică, formată din hoteluri, moteluri, vile, pensiuni

turistice, oferă turistilor posibilitatea unor croaziere pe canale
si ghioluri.
Unităţile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din
punct de vedere al calităţii serviciilor,capacităţii
organizaţionale, dotarea cu resurse, infrastructură), fapt ce a
determinat o scădere a numărului de turisti romani si străini
de la an la an. Regiunea are un potenţial turistic unic
comparativ cu alte regiuni din Romania, datorită litoralului si
Deltei Dunării.
Fig.50 Capacitatea de cazare turistica in Jud. Tulcea 2017
În Regiune se află staţiuni balneo-climaterice renumite in ţară
(Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Fig.51 Sosiri ale turistilor in Jud. Tulcea 2017
Soveja), pensiuni agro-turistice (in special in zonele montane
si in Delta Dunării)
Dezvoltarea ecoturismului este o prioritate specifică pentru
Delta Dunării aceasta caracterizandu-se prin structuri de
cazare de mică anvergură, locuri speciale de campare care să
respecte exigenţele impuse de conservarea si protecţia
mediului.
 4.2. Căi de comunicație

Caile ferate au traditii, in Dobrogea fiind construita una dintre cele mai vechi cai
ferate (1859 Constanta-Cernavoda). In prezent magistrala 8, electrificata, leaga Capitala
de Constanta-Mangalia, prin intermediul sistemului de poduri dintre Fetesti si
Cernavoda. De la Medgidia se desprind doua cai ferate: spre Tulcea si spre Negru Voda
(de unde se trece in Bulgaria).
Căi rutiere. Dobrogea este strabatuta de soseaua internationala E60. Alte sosele
Fig. 52 Aeroportul mai importante sunt Harsova-Tulcea, Macin-Tulcea, Constanta-Negru Voda, Constanta- Fig. 54 Canalul
Mihail Kogălniceanu Basarabi-Ostrov si Constanta-Tulcea. Traversarea Dunarii cu bacul se face si pe Dunăre-Marea Neagră
sectoarele Calarasi-Ostrov, Braila-Macin. A fost amenajat si dat in folosinta segmentul
de autostrada ce traverseaza Dunarea pe noul pod rutier Fetesti-Cernavoda.
Transporturile fluviale se realizeaza pe Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra.
Porturile Dunarene sunt: Cernavoda, Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea (acesta fiind un Fig. 55 Portul
Fig.53 Pod rutier
port fluvial si maritim), Mahmudia. La Tulcea pot ancora si nave maritime ce strabat
Fetești Cernavodă Constanța
sectorul Dunarii maritime. Pe Canalul Dunare-Marea Neagra porturile sunt: Cernavoda,
Medgidia, Basarabi, Agigea (aici canalul iese in zona portului maritim Constanta Sud).
Transporturile maritime se realizeaza prin Constanta, Midia si Mangalia.
Constanta, cel mai important port al tarii noastre, este totodata si principalul port al
Marii Negre. La Constanta se aduc din import minereuri, cocs, petrol, masini si utilaje,
produse agroalimentare, diferite materii prime si se exporta produse din lemn, produse
ale industriei usoare, derivate petroliere, ingrasaminte chimice etc.
Transporturile aeriene se realizeaza prin aeroportul international Mihail
Kogalniceanu de langa Constanta si aeroportul pentru trafic intern de langa Tulcea.
 4.3. Circulația turistică
Județul Tulcea
Numărul turiştilor care au vizitat judeţul Tulcea a crescut în
primul semestru 2018, faţă de aceaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS)
arată că, în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost
vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă
de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. În lunile iulie,
august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare a fost aproape
maxim, ceea ce înseamnă că au fost ocupate aproape în
permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare
înregistrate în judeţul Tulcea.

• Primul semestru din 2017 =>24.336 români +8.757 străini = 33.093

persoane
Fig. 56 Evaluarea prezenței turiștilor în județul Tulcea în 2017
• Primul semestru din 2018 => 47.140 români +11.157 străini = 58.297
persoane
• Sosiri ale vizitatorilor cetățenilor străini în județul Tulcea, în anul 2017,
nave fluviale de croazieră: 161.000
• Capacitatea de cazare în județul Tulcea – ianuarie – iulie 2018 –
9.555 (2017 – 9.235) – creștere cu 3,35%
• Delta Dunării: 7.253 (anul 2017 – 7.081)
• Municipiul Tulcea: 1.901 (anul 2017 – 1.901)
• Zona continentală: 401 (anul 2017 – 253)
Județul Constanța
Numărul de sosiri ale turiștilor, în primele opt luni ale anului 2018, a
înregistrat valori mari în Constanța (1.106,700), fiind pe locul II după
Capitală.

Fig.57 Evaluarea prezenței turiștilor în județul Tulcea în 2018

 CAPITOLUL V. PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ

5.1. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Dobrogea

Strategia de dezvoltare a zonei turistice Dobrogea trebuie sa cuprinda patru directii principale:
1. Dezvoltarea si modernizarea unei retele de infrastructura moderne care sa faciliteze accesul turistilor în Delta
Dunarii, sa puna în valoare statiunile de pe litoralul Marii Negre si foarte important accesul la siturile
arheologice,cum ar fi cetatile grecesti si nu în ultimul rând grotele si manastirile diverselor etnii din zona
dobrogeana.
2. Promovarea regiunii dobrogene în media atât pe plan intern si international, pentru a o face cunoscuta in asa fel
încât sa fie stimulata curiozitatea potentialului turist pentru ca acesta sa-si propuna sa viziteze aceasta regiune.
3. Firmele care se ocupa de turismul in regiunea Dobrogei sa-si diversifice paleta de servicii de foarte buna calitate
suprapuse unor oferte cât mai atractive în ceea ce priveste pretul la cazare etc.
4. Atragerea de subventii si sponsorizari atât din partea statului cât si al unor agenti comerciali cu potential pentru
punerea in valoare a unor manifestari cu caracter cultural si folcloric,care sa faca cunoscuta intregii lumi traditiile
mestesugurile si obiceiurile etniilor care traiesc în regiunea dobrogeana.
 CONCLUZII

• Resursele antropice existente in Dobrogea, sunt foarte numeroase, variate si valoroase. O parte din ele sunt cele mai
vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, aceste resurse duc la o dezvoltare foarte mare a
turismului cultural din aceasta zona, deci la o valorificare a potentialului turistic al judetelor Constanta și Tulcea
mai mare.
• Se observa ca serviciile de cazare din judetele Constanta și Tulcea s-au dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna
si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor
conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea
personalului, de prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta
spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele
turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si,
prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.
• Dezvoltarea retelei de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii productiei
proprii, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din coordonatele care se adauga la atragerea potentialilor
turisti pe litoralul Marii Negre.
• Cresterea circulatiei turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia corespunzatoare
a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce in primul rand
la dezvoltarea turismului romanesc.
• Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii Negre, trebuie sa se recurga la multa
publicitate, atat pe plan national cat si pe plan international, sa se organizeze, in conditii alese, congrese, targuri,
expozitii, la care sa participe oameni de afaceri, politicieni, turisti.
BIBLIOGRAFIE
• Cândea M, Erdeli G, Simion T - „Potential turistic si turism” , Editura Ex Ponto,
• Dragan M., -„Litoralul romanesc al Marii Negre, Ghid Turistic”, Editura Ex Ponto
• Radulescu I ., Radoi A,- „Judetul Constanta”, Editura Republicii Romania Bucuresti
• Date furnizate de Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica Constanta
• Anuarul statistic al judetului Constanta
• Breviar statistic al Romaniei
• www.rolitoral.ro
• www.infolitoral.ro
• www.geocities.com.constanta.cit
• www.mangalia.ro
• www.litoral. As. Ro
• www.constanta-litoral.virtualave.net/
• www.litoral-cta.go.ro
• www e-constanta.ro
• www.mtromania.ro
• www.mturism.ro
• www.vacante si calatori.ro
 Bibliografie imagini
• https://sites.google.com/site/turismvirtualludus/_/rsrc/1383651389160/vegetatia-si-fauna/Hamster.jpg?height=269&width=344
• https://sites.google.com/site/turismvirtualludus/_/rsrc/1383651439872/vegetatia-si-fauna/orbete-3.jpg?height=553&width=950
• https://sites.google.com/site/turismvirtualludus/_/rsrc/1383651590568/vegetatia-si-fauna/podataurioni.jpg?height=374&width=566
• http://www.animale-salbatice.ro/imagini/reptile/vipera-cu-corn-am1.jpg
• https://sites.google.com/site/turismvirtualludus/_/rsrc/1383651871181/vegetatia-si-fauna/muflon_spod_byka_-153-
cfb235e71c1ccfea7ecc83532c2af74e.jpg
• https://www.info-delta.ro/wp-content/uploads/2016/09/pelican-comun-delta-dunarii.jpg
• http://www.singlescamp.ro/wp-content/uploads/2017/12/egreta-1.jpg
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Tanuki01_960.jpg/1200px-Tanuki01_960.jpg
• https://www.animalzoo.ro/wp-content/uploads/2015/08/bizamul.jpg
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3c/Golden_wolf_sa02.jpg
• http://3.bp.blogspot.com/-t1GJojwuUm8/TjNI0eShmoI/AAAAAAAAJU4/01sWxLJzdyc/s1600/cheile+dobrogei+7.JPG
• https://sites.google.com/site/turismvirtualludus/_/rsrc/1381229227010/config/customLogo.gif?revision=6
• http://www.seniorvoyage.eu/resources/files/products/37_Marea%20Neagra%20si%20Delta%20Dunarii.jpg
• https://static3.evz.ro/image-original-605-388/cache/2017-07/aeroport-mihail-kogalniceanu-mk-465x390.jpg
• https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2014/11/11/546229e20d133766a8c26e29/646x404.jpg
• https://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2017/10/Constanta-Port_static.do_.jpg
• https://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2018/06/Port-Constanta_sursa-Claboo-
Media_12565612_1501102236863089_8149498177046189212_n.jpg
• https://i.ytimg.com/vi/MHPOFuhHUos/maxresdefault.jpg
• https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/07/29/pics/pod_dunare_-_pod_cernavoda_pod_saligni.jpg
• https://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2017/10/Constanta-Port_static.do_.jpg
• https://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2018/06/Port-Constanta_sursa-Claboo-
Media_12565612_1501102236863089_8149498177046189212_n.jpg
• https://i.ytimg.com/vi/MHPOFuhHUos/maxresdefault.jpg
• https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/07/29/pics/pod_dunare_-_pod_cernavoda_pod_saligni.jpg
• https://www.gazetadenavodari.ro/wp-content/uploads/2015/12/Statiunea-Mamaia.jpg
• http://www.primaria-constanta.ro/images/default-source/librarie-poze-pwpmc/album-
foto/pozemamaia/mamaia0e2e77718a6065e984ccff0000670d49.jpg?sfvrsn=4
• https://i.redd.it/510zpi014r511.jpg
• https://t-ec.bstatic.com/images/hotel/max1024x768/188/18857678.jpg
• https://www.dodotravel.ro/b2b/images/uploaded/products/Hotel-iaki-mamaia0.jpg
• https://www.balneomedica.ro/imagini/hotel-europa-eforie-nord-exterior-79013.jpg
• http://www.theescapers.ro/noutati/wp-content/uploads/2016/06/tomis-harbor.jpg
• http://constanta.nikosgreektaverna.ro/img/locations/take_away_tomis/5.jpg
• https://viziteazadelta.ro/wp-content/uploads/2018/06/Galerie-Tulcea-6-900x600.jpg
• https://www.info-delta.ro/wp-content/uploads/2018/08/cetatea-dinogetia-aerian-drona.jpg
• http://www.mixdecultura.ro/wp-content/uploads/2018/02/Un-mister-vechi-de-8000-de-ani-Ganditorul-de-la-Hamangia-2.jpg
• http://www.povestilemariinegre.ro/wp-content/uploads/2015/07/Poarta-de-Vest.jpg
• https://simplyconstanta.ro/wp-content/uploads/2017/08/MG_5735-678x381.jpg
• http://www.cunoastelumea.ro/wp-content/uploads/2017/04/capidava.jpg
• http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/8134777/10/sucidava009.jpg?width=600&height=400
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0a/006_MG_6430_Tropaeum_Traiani_Adamclisi_006.jpg
• http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/930536/8/Cetatea-Callatis3.jpg?width=950
• https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2016/03/Monumentul-Independentei-Tulcea-1.jpg
• http://www.365romania.ro/uploads/products/image_details/full/2776d727fe5cf0e3108799f8c5d30a2f.jpg
• http://www.radioconstanta.ro/wp-content/uploads/sites/9/2015/11/parc-arheologic.jpg
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b2/Muzeul_Arheologic_Histria_-interior.jpg
• http://www.minac.ro/images/dealul%20cetatii(c).jpg?crc=4261124816
• https://www.infopensiuni.ro/cazare-constanta/obiective-turistice-constanta/casa-cu-lei-din-
constanta_5146/poza-5146_1.jpg
• https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2017/06/29/5954dd6c5ab6550cb8a22e96/1200x630.jpg
• https://www.litoralulromanesc.ro/application/views/images/obiective%20turistice/14__farul_genovez.jpg
• http://stiati-ca.net/wp-content/uploads/2017/11/cazinoul-din-constanta.jpg
• https://www.gazetadenavodari.ro/wp-content/uploads/2015/12/Statiunea-Mamaia.jpg
• http://www.primaria-constanta.ro/images/default-source/librarie-poze-pwpmc/album-
foto/pozemamaia/mamaia0e2e77718a6065e984ccff0000670d49.jpg?sfvrsn=4
• https://i.redd.it/510zpi014r511.jpg
• https://t-ec.bstatic.com/images/hotel/max1024x768/188/18857678.jpg
• https://www.dodotravel.ro/b2b/images/uploaded/products/Hotel-iaki-mamaia0.jpg
• https://www.balneomedica.ro/imagini/hotel-europa-eforie-nord-exterior-79013.jpg