Reabilitarea Bailor Neptun din cadrul statiunii Baile

Herculane


Solicitantul eligibil: Primaria Baile-Herculane
Primarul, viceprimarul i secretarul oraului, mpreun cu aparatul propriu de specialitate al
primarului, constituie o structur funcional cu activitate permanent, denumit primria
oraului, care duce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului,
soluionnd problemele curente ale colectivitii locale.
Primar: Vasilescu Nicuor
Viceprimar: Domilescu Gore
Secretar: Dumitrache Aurelia
Primarul Vasilescu Nicuor
Primarul reprezint autoritatea executiv a administraiei publice prin care se realizeaz
autonomia locala. Primarul indeplinete o funcie de autoritate public, rezolvnd treburile
publice ale oraului, in condiiile legii. El este eful administraiei publice locale i al aparatului
propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, pe care l conduce i il
controleaz, rspunzand de buna funcionare a administraiei publice locale.
Primarul reprezint comuna sau oraul n relaiile cu alte autoritti publice, cu persoanele fizice
sau juridice romne sau strine, precum i n justiie. Semnul distinctiv al primarului este o earf
in culorile drapelului naional al Romniei pe care o poart, in mod obligatoriu, la solemniti,
recepii, ceremonii publice i la celebrarea csatoriilor.
In exercitarea atribuiilor i sarcinilor ce ii revin, primarul acioneaza i ca reprezentant al
statului in oras.
Audiene : mari ora 10.00-14.00

Viceprimarul oraului Bile Herculane - Domilescu Gore
Viceprimarul oraului este ales din rndul consilierilor locali, durata mandatului acestuia fiind
egal cu cea a mandatului consiliului local. Viceprimarul exercit atribuiile ce i sunt delegate
de ctre primar, n condiiile legii.
Audiene : miercuri 10.00-14.00
Secretarul oraului Bile Herculane Dumitrache Aurelia
Secretarul oraului este funcionar public de conducere. Secretarul oraului coordoneaz
compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelar i asistena
social din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local.
Adresa Primria Bile Herculane
Str. Mihai Eminescu nr. 10, Baile Herculane,
jud. Caras-Severin, ROMANIA
cod postal: 325200
Telefon: 0255560.439
Fax: 0255-560.321
Email: primbh@yahoo.com
Web: http://primaria.baile-herculane.ro sau http://primariabaileherculane.ro

Programul Operational: Programul Operational Regional - POR

Axa prioritara: AXA 5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Domeniul major de interventie:5.2 : Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de
turism pentru valorificarea resurselor naturale i creterea calitii serviciilor turistice

Fondul din care proiectul poate obtine finantare nerambursabila. FEDR
Prezentarea domeniului de activitate:
Avnd n vedere potenialul turistic diversificat al resurselor naturale ale Romniei, valorificarea
turistic a acestora poate reprezenta o surs important pentru dezvoltarea economic a multor
zone ale rii.
Cele mai importante oportuniti pentru dezvoltarea turismului bazat pe resursele naturale sunt
date de resursele balneare i balneo-climatice, litoral i zonele muntoase, care ofer posibilitatea
practicrii sporturilor de iarn, a turismului ecvestru, speo-turismului, turismului de aventur.
Turismul montan i turismul balnear reprezint oportuniti pentru practicarea de activiti
turistice pe toat durata anului.
Obiectivele acestui domeniu major de intervenie sunt:
Valorificarea resurselor naturale n scop turistic;
Diversificarea serviciilor turistice;
Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, n scopul creterii
numrului turitilor i a duratei sejurului.
Operaiuni orientative:
Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenial turistic
Valorificarea potenialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare
Dezvoltarea turismului balnear
Crearea, reabilitarea i extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a
utilitilor aferente

Bile Neptun, imobil de categoria A, dateaz din perioada Regimentului de Grani Austriac,
fiind construit ntre 1883-1886. Cladirea este realizat dup planurile arhitectului Alpar.
La momentul la care a fost ridicat era cel mai important complex balnear de acest gen, avnd
dou aripi n care existau 32 de cabine i 2 bazine construite din marmur roie n care
funcionau bi sulfuroase alimentate cu ap termal de la izvoarele Neptun I i IV.
n 1899 i s-a adugat un turn artezian pentru facilitarea circuitului apei fr pompare. Astzi este
o cldire dezafectat, ca multe altele din Bile Herculane. Tencuial scorojit, geamuri sparte i
un miros de sulf ntregesc imaginea unei cldiri ce ar fi putut fi una din perlele localitii
Dup o privatizare dezastruoas, care a transformat staiunea Bile Herculane ntr-o ruin,
renaionalizarea ar putea fi una dintre soluiile pentru salvarea cldirilor de patrimoniu, lsate n
paragin de cei care le-au avut n proprietate dup 2001.
Un prim pas n acest sens a fost, deja, fcut, prin preluarea de ctre autoritatea locala a celui
mai important monument de arhitectur balnear din Herculane, Bile Neptun.
Dup mai multe ncercri euate, Primria Herculane a reuit s devin proprietara Bilor
Neptun.
Aceast construcie era pierdut de ctre Consiliul local i luat de ctre S.C. Hercules, care
mai apoi a vndut-o.
Construite la sfritul secolului al XIX-lea, Bile Neptun erau considerate, la acea vreme, ca
avnd cea mai modern instalaie balnear din Europa. Acum, asemeni multor altor cldiri de
patrimoniu din Herculane, este dezafectat. Planurile pentru acest oboectiv sunt, ns, cel puin la
fel de mari ca i gloria de odinioar.
Baia Neptun (Szapary, Maria, Horia) se afla in centrul statiunii, pe malul drept al Cernei, in fata
Parcului Central. S-a construit in anul 1883-1886, dupa planurile arhitectului Alpar. Era la data
constructiei cea mai moderna instalatie balneara din Europa. Avea ascensor hidraulic si un sistem
de ventilatie tot hidraulic, actionat de apa izvorului Munk, din spatele ei.

Cladirea are doua aripi: una cu bai de sulf si alta cu bai de sare. In prima aripa functioneaza 32
de cabine si 2 bazine, construite din marmura alba si rosie. Foloseste apa termala de la izvoarele
Neptun I si IV. Cea de-a doua aripa are tot 32 de cabine si 2 bazine. Apa necesara bailor este
adusa de la izvorul Hercule I. Intreaga baie utilizeaza 5 rezervoare pentru racirea si
inmagazinarea apei termale. Ea a mai fost dotata cu un turn artezian, construit in anul 1894, care
conducea apa la baie fara pompare.
Baia Neptun mai dispune si de o sectie de fizioterapie bine utilata.



Analiza SWOT a domeniului de activitate
Puncte forte
-Efectele terapeutice ale apelor termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale,uor
radioactive, bune att pentru cura intern ct i extern;
-Patrimoniu istoric de excepie: din timpul romanilor au rmas numeroase vestigii:
apeducte, bi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulumire aduse zeilor pentru
vindecare;
-Pitoreasca aezare a staiunii ntr-o vale adpostit de muni, de o frumusee aparte;
-Dotarea tehnico-edilitar de prim rang la un confort de nlt inut i bogata
diversificare ametodelor de tratament de la cura balnear clasic la diverse metode
de fizio i electroterapie, masaje, acupunctur;
-Prestigiul staiunii, care n trecut a fost vizitat de personaliti istori ce precum
mpratul Fr anci s c I i mpr t eas a Char l ot t e, mpr at ul Fr anz I os ef i
mpr t eas a El i s abet a, Ni col ae Balcescu, dar i de o serie de scriitori i poei
romni (Vasile Alecsandri, George Cosbuc, IoanSlavici s.a.).Toate aceste elemente
confer staiunii un nalt grad de atractivitate.
Puncte slabe
-infrastructura rutier deficitar;
-servicii n alimentaia public i hoteluri de calitate relativ sczut;
-lipsa unei imagini puternice pe piaa extern;
-spaiile de cazare nu se ridic la nivelul standardelor international.
Oportuniti
- Recenta integrare n U.E. va atrage dup sine o sporire a turitilor strini venii n Romnia;-
Interesul Guvernului de a dezvolta turismul strin n Romania n general;
- Promovarea eficienei tratamentelor medicale.

Amentinri
-taxele percepute n fiecare port la Dunre din Romnia;
-aprovizionarea din porturile romneti - reprezentanii navelor ajung s se duc la
Metro n Bucureti pentru a cumpra alimente, pentru ca acolo li se ofera avize fito-sanitare;
-insuficiena resurselor pentru modernizarea bazelor turistice;
- preferinele pentru alte destinaii;
-concurena pe care o exercit alte staiuni balneare.

Analiza SWOT a institutiei publice
Puncte forte
- preluarea de ctre autoritatea locala a celui mai important monument de arhitectur balnear din
Herculane, Bile Neptun.
-proiecte si lucrari finalizate cu succes: Reabilitarea reelelor de ap i canalizare
Reabilitarea strzi i poduri
Central fotovoltaic
Aqua Parc
Gradinita De Copii Floare De Colt
Sala De Sport Baile Herculane
Cinema 3D Baile Herculane

Puncte slabe

-neplata la timp a taxelor(in noiembrie 2011 conturile primriei Bile Herculane au fost blocate
de Administraia Financiar din cauza creanei, reprezentnd plata impozitelor pe salarii i a altor
obligaii fa de bugetele statului.
-birocratia excesiva


Amenintari

-pierderea increderii in fata cetatenilor
-pierderea turistilor in favoarea altor destinatii turistice
-degradarea totala a cladirilor si imposibilitatea renovarii acestora dupa un timp



Oportunitati

-posibilitatea intrarii statiunii pe lista patrimoniului UNESCO
-atragerea de bani de la U.E pentru restaurarea cladirilor din cadrul statiunii
-statiunea Baile Herculane ar putea devenii un nume mare in lumea turismului european prin
modernizare si dezvoltarea turismului.




Capitolul III



1.Dezastrul Baii Neptun din cadrul Bailor Herculane


Cldirile istorice din statiune n special hotelurile i bazele de tratament, cu mare
potenial i valoare de patrimoniu, se degradeaz nu numai din cauze naturale, ci i datorit
problemelor legate de proprietate (transferuri, blocaje, etc.), a lipsei de fonduri, a problemelor
legate de costurile pentru modernizare i ntreinere (n special n ceea ce privete problema
nclzirii n sezonul rece), un management defectuos i personal puin pregtit.
Declinul celei mai veche staiuni balneare de pe cuprinsul Romniei i una dintre cele mai vechi
staiuni din Europa, a nceput ca n mai toate cazurile dup 1989. La nceputul anilor 2000,
asupra cldirii de patrimoniu Baile Neptun din staiune i nu numai, se ridicau semne de
ngrijorare. Ministrul turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon, a oferit, n cadrul unui
proces de privatizare discutabil, n 2001, aproape ntreaga staiune, centrul istoric i complexul
de hoteluri i baze de tratament, omului de afaceri Iosif Arma. La acel moment, acesta s-a
angajat s investeasc sume considerabile. Cel puin aa artau declaraiile sale, dar condiiile
contractului de privatizare a rmas un secret. Ceea ce ns se tie e faptul c nu a cheltuit niciun
leu pentru reabilitarea cldirilor de o valoare inestimabil ajunse n proprietatea sa. "Iosif Arma
i Dan Matei Agathon sunt principalii vinovai pentru dezastrul din Bile Herculane. Arma
ncerca s conving c staiunea va renate i nu mai puin de 35 de milioane de dolari vor fi
investii doar ntr-o prim etap. Dup inundaiile i ploile din 2005, care au afectat
zona,Guvernul a decis ca pentru 2006 s se investeasc n cldirile de patrimoniu, circa 6
miliarde de lei vechi. Bineneles c presa remarca n 2007 c aceti bani nu au venit niciodat.
In prezent Baia Neptun in ciuda nepasarii, a rezistat dar tencuiala scorojita, geamurile
sparte si mirosul puternic de sulf nu poate sa atraga pe nimeni. La data cand a fost construita,
era considerata cea mai moderna instalatie balneara din Europa. Avea ascensor hidraulic si un
sistem de ventilatie tot hidraulic, actionat de apa izvorului Munk, din spatele sau. In cele doua
aripi ale sale existau bai de sulf si bai de sare. Mai era dotata si cu un turn artezian, construit in
anul 1894, care conducea apa la baie, fara pompare, si dispunea si de o sectie de fizioterapie.
Toate aceste descrieri par acum o fantasma. Inauntru se mai vad doar niste ziduri groase,
scorojite, mormane de moloz si o atmosfera sinistra,trista.In prezent in acea locatie straturile
groase de caramida aparenta, incep deja sa se prabuseasca pe una dintre laturile cladirii.


2.Necestitatea restaurarii cladirii
Povestea uneia dintre cele mai vechi staiuni din Romnia, Bile Herculane, numit la
nceputul secolului XX de ctre mprtul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoas staiune
de pe continent", se apropie cu pai repezi de intrarea n legend.
Bile Herculane reprezint cea mai veche staiune din Romnia, i una dintre cele mai
vechi din lume.n perioada civilizaiei romane, staiunea de pe Valea Cernei a constituit un
important punct de atracie pentru aristrocaia Romei antice. Impresionai de excepionala putere
tmduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosii n Dacia le-au nchinat un
adevrat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Faima capatata s-a mentinut de-a lungul
timpului pana spre sfarsitul secolului trecut cand, dupa eliberarea de sub regimul comunist, Baile
Herculane au inceput procesul de degradare.
Baia Neptun se afla in centrul statiunii si cu toate acestea cladirea este inchisa si dezafectata. La
momentul la care a fost ridicata era cel mai important complex balnear de acest gen, avnd dou
aripi n care existau 32 de cabine i 2 bazine construite din marmur roie n care funcionau bi
sulfuroase alimentate cu ap termal de la izvoarele Neptun I i IV. n 1899 i s-a adugat un turn
artezian pentru facilitarea circuitului apei fr pompare. Astzi este o cldire dezafectat, ca
multe altele din Bile Herculane. Tencuial scorojit, geamuri sparte i un miros de sulf
ntregesc imaginea unei cldiri ce ar fi putut fi una din perlele localitii. Apele termale de aici
erau folosite inca de pe vremea romanilor, ca este prima statiune atestata documentar (153 e. n.),
ca izvoarele si apele din zona au proprietati curative, care pot trata dintre cele mai variate
afectiuni (digestice, metabolice, respiratorii, etc.). Aerul este ionizat negativ, fiind o binefacere
pentru tot corpul sa respiri aici cateva zile pe an(n Herculane sunt 3.000 ioni/cmc, n timp ce la
Bucureti, ca exemplu, sunt 80-100/cmc)
Este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu,
calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atat pentru cura interna cat si externa.
Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60C) cat si gradul lor variat de
mineralizare (3166-7426 mg/l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica
fara egal. Se recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor
inflamatorii si diartrozelor, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul
unor boli asociate
In apropierea baii neptun sunt izovarele neptun care au proprietati benefice corpului
uman dar care in prezent nu mai sunt conectate la cladire:
Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac si poate fi utilizat in vindecarea
gastritelor, constipatiilor, diabetului, etc..
Izvorul Neptun III - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langa hotelul
Hercules, si poate fi folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor si
diferite afectiuni ale ochiilor.
Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar apa
lui poate fi folosita in cure interne.
Ea a mai fost dotata cu un turn artezian, construit in anul 1894, care conducea apa la baie
fara pompare si poate fi si el restaurat.Baia Neptun mai dispunea si de o sectie de fizioterapie
bine utilata care poate fi reconstruita si in prezent.
Bile Herculane a fost una dintre cele mai frumoase staiuni din Europa i are potenial
s redevin ceea ce a fost. S-a greit enorm lsnd-o s cad n paragin

Staiunile balneare sunt prioritare n strategia naional pe turism
Turismul balnear este unul dintre cei ase piloni ai Strategiei de brnduire a rii, gndite de
oficialii Ministerului Turismului. S-a fcut reevaluarea resurselor naturale cu potenial terapeutic
i au fost atestate zece staiuni balneare printre care si Baile Herculane.




3.Potentialul Economic al zonei
Profilul economic al orasului a fost si este turistic. Pn n anul 1989, pe langa turism, o buna
parte a fortei de munca era ocupata si in alte domenii de activitate,cum ar fi: constructii civile,
constructii hidro, cooperatie mestesugareasca, etc., activitati care in momentul de fata nu se mai
regasesc in economia orasului sau sunt intr-un procent nesemnificativ, In viata economica a
orasului industria turismului are un rol preponderent de aceea si nevoia foarte mare de
restaurarea a cladirii fiind element important in cadrul dezvoltarii turismului.





4.Potentialul Uman
innd seama de faptul c fora de munc din industria turismului este format n mare parte
din femei, segment ce manifest o mai mare deschidere fa de acest tip de activitate
lucrativ, se poate afirma faptul c la nivelul staiunii exist resursa umana necesar derulrii
activitilor specifice sectorului turistic (cazare, alimentaie, agrement etc.)
-personalu cu specializare nalt (ghizi, alpiniti, medici balneologi, kineto-terapeui, etc.)




5.Grupul tinta:

-persoane de varsta a treia, in special, cu probleme de sanatate;
- persoane preocupate in prevenirea bolilor;
- persoane care vor sa practice cura de combatere a stresului, cura de slabire, etc.;
- turisti straini care practica tursimul balnear
- sportivi aflai n cantonament





6.Date statistice
- Gradul de ocupare: 3%
- 200 de turiti/zi la un disponibil de 6.000 de locuri de cazare
- Populaia staiunii Bile Herculane este de circa 6.200 locuitori, iar n perioada de vrf a
sezonului turistic, aceasta depete 11.000.

Evolutia rankului turistic in Baile herculane


























FI PROIECT




I. INFORMAII GENERALE DESPRE PROIECT:




1. Titlul proiectului

Reabilitarea Bailor Neptun din cadrul
statiunii Baile Herculane

2. Domeniul de activitate

Crearea, dezvoltarea, modernizarea
infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale i
creterea calitii serviciilor turistice
3. Localizarea proiectului

Bile Herculane se afla in judeul
Cara-Severin, Banat, Romnia(Baile
Neptun se afla in centrul statiunii, pe
malul drept al Cernei, in fata Parcului
Central)
4. Beneficiarul proiectului Primaria Baile-Herculane

5. Grup int -persoane de varsta a treia, in special,
cu probleme de sanatate;
- persoane preocupate in prevenirea
bolilor;
- persoane care vor sa practice cura
de combatere a stresului, cura de
slabire, etc.;
- turisti straini care practica tursimul
balnear
- sportivi aflai n cantonament

6. Costul total estimativ al proiectului

15.000.000















II. DESCRIEREA PROIECTULUI:



1. Obiectivele proiectului

-Dezvoltarea turismului balnear
-Valorificarea resurselor naturale n scop
turistic;
-Diversificarea serviciilor turistice prin
creearea de spatii de relaxare, sectii de
fizioterapie.
-Crearea / extinderea structurilor de
agrement turistic, n scopul creterii
numrului turitilor i a duratei sejurului.
- Amenajarea si modernizare Bailor
Neptun si punearea acestora in functiune
satisfacand turistii asa cum o faceau pe
vremea romanilor
Reincadrarea Bailor Herculane pe lista
statiunilor cu efecte terapeutice ale
apelor termale, sulfuroase, cu sodiu,
calciu, magneziu, oligotermale,uor
radioactive, bune att pentru cura
intern ct i extern, a Europei.
- Refacerea turnului artezian, construit in
anul 1894, care conducea apa la baie fara
pompare

- Reamenajarea si modernizarea dupa
ultimele standarde europene al acestui
complex balnear alcatuit din dou aripi n
care existau 32 de cabine i 2 bazine
construite din marmur roie n care
funcionau bi sulfuroase alimentate cu
ap termal de la izvoarele Neptun I i IV.

-Crearea, reabilitarea i extinderea
infrastructurii de agrement prin
costruirea de spatii de relaxare(Baile
Herculane a fost considerat in trecut
capitala sahului european,aici jucandu se
sah piese de o marime
impresionanta,acestu lucru se doreste sa
se restabileasca.

- Construirea de bazine de
kinetoterapie









III.Istoric si justificare



1 Istoricul si Justificarea proiectului -Cldirile istorice din statiune n
special hotelurile i bazele de
tratament, cu mare potenial i
valoare de patrimoniu, se
degradeaz nu numai din cauze
naturale, ci i datorit problemelor
legate de proprietate (transferuri,
blocaje, etc.), a lipsei de fonduri, a
problemelor legate de costurile
pentru modernizare i ntreinere (n
special n ceea ce privete problema
nclzirii n sezonul rece), un
management defectuos i personal
puin pregtit.

-Bile Neptun, imobil de categoria A,
dateaz din perioada Regimentului de
Grani Austriac, fiind construit ntre
1883-1886. Cladirea este realizat
dup planurile arhitectului Alpar.
-La momentul la care a fost ridicat era
cel mai important complex balnear de
acest gen, avnd dou aripi n care
existau 32 de cabine i 2 bazine
construite din marmur roie n care
funcionau bi sulfuroase alimentate
cu ap termal. Dup o privatizare
dezastruoas, care a transformat
staiunea Bile Herculane ntr-o ruin,
renaionalizarea ar putea fi una dintre
soluiile pentru salvarea cldirilor de
patrimoniu, lsate n paragin de cei
care le-au avut n proprietate dup
2001.
-In prezent Baia Neptun in ciuda
nepasarii, a rezistat dar tencuiala
scorojita, geamurile sparte si mirosul
puternic de sulf nu poate sa atraga pe
nimeni. La data cand a fost construita,
era considerata cea mai moderna
instalatie balneara din Europa. Avea
ascensor hidraulic si un sistem de
ventilatie tot hidraulic, actionat de apa
izvorului Munk, din spatele sau. In
cele doua aripi ale sale existau bai de
sulf si bai de sare
-Un prim pas n acest sens a fost, deja,
fcut, prin preluarea de ctre
autoritatea locala a celui mai
important monument de arhitectur
balnear din Herculane, Bile Neptun.
-Dup mai multe ncercri euate,
Primria Herculane a reuit s devin
proprietara Bilor Neptun.
-Aceast construcie era pierdut de
ctre Consiliul local i luat de ctre
S.C. Hercules, care mai apoi a vndut-
o.
-Bile Herculane a fost una dintre cele
mai frumoase staiuni din Europa i
are potenial s redevin ceea ce a
fost.




Descrierea detaliata a activitatii proiectului

-reabilitarea i redimensionarea reelelor de alimentare cu ap, canalizare, energie electric
-reabilitarea ascensorului hidraulic si a sistemului sistem de ventilatie tot hidraulic
-reamanajarea in cele doua aripi ale cladirii a baii de sulf si baii de sare
-reabilitarea turnului artezian care conduce apa la baie fara pompare
-reamanajarea sectiei de fizioterapie,a 32 de cabine si 2 bazine
- interventia la nivelul fundatiilor
- prevenirea infiltratiilor, a umezelii si igrasiei la nivelul peretilor, pardoselilor si acoperisurilor
-restaurarea finisajelor interioare ale peretilor, a tavanelor si pardoselilor, conservarea energiei si
imbunatatirea confortului termic
- consolidarea elementelor structurale din lemn
- dezvoltarea retelelor de captare si / sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential terapeutic
- inlocuirea ferestrelor intregii cladiri si a usilor exterioare existente cu unele superioare calitativ
- reabilitarea spaiilor din subsolul cldirii prin eliminarea surplusului de umezeal
- amenajarea curii i a spaiilor destinate activitilor recreeative
- reparare/refacere a sistemului de acoperire ,structur acoperi

Durata de implementare a proiectului:
1.06.2014-1.07.2015
Proiectul va avea o durat de 13 luni

Echipa de implementare
Echipa de implementare a proiectului este format din 20 persoane: manager de proiect, responsabil
financiar, consilier juridic i 17 experi, din care: 14 experi pe termen lung i 3 experi pe termen scurt.
Manager general
Proiectarea i planificarea implementrii activitilor. Monitorizarea activitilor, evaluarea lor i
propunerea de msuri de corecie. Negocierea i rezolvarea conflictelor interne.. Asigurarea vizibilitii i
transparenei cu privire la realizarea i finanarea activitilor proiectului.
Calificri i experiena profesional general(CEPG): Studii superioare, experien n
management i resurse umane.
Experiena specific(ES): experien n piaa muncii, formare profesional, managementul
proiectelor.
Responsabiliti(R): planificarea, organizarea i urmrirea derulrii activitilor proiectului,
stabilirea contactelor i colaborarea cu autoritile locale ce vor fi implicate n proiect, stabilirea
i ndeplinirea sarcinilor de ctre parteneri.


Responsabil Financiar
Asigurarea procedurilor financiare necesare implementrii proiectului. Realizarea rapoartelor financiare.
Efectuarea plilor la timp.
CEPG: studii superioare, experien n managementul financiar, contabilitate, verificarea
rapoartelor financiar - contabile.
ES: management financiar, participarea la proiecte finanate din fonduri UE, verificarea i
urmrirea bugetului anual al proiectului, analiza indicatorilor economico-financiari pe baza
detaliilor din balanele lunare.
R: managementul financiar al proiectului, eligibilitatea cheltuielilor realizate prin proiect,
ntocmirea rapoartelor financiar contabile, colaborarea cu auditorii.




Consilier juridic
Asistarea tuturor aciunilor de natur juridic i rezolvarea problemelor care apar pe msura derulrii
proiectului.
CEPG: studii superioare n domeniul juridic, experien n consiliere juridic, capacitate de
analiz a prevederilor legale
ES: membru al unei asociaii profesionale a consilierilor juridici, experien relevant n
efectuarea de achiziii publice, drept comercial, drept civil, dreptul muncii.
R: aprobarea din punct de vedere juridic a contractelor efectuate n numele i beneficiul
proiectului, organizarea mpreun cu managerul de proiect a licitaiilor publice de vor fi efectuate
n numele i n beneficiul proiectului, efectuarea i asigurarea relaiilor cu organele abilitate
pentru contractele de munc ale echipei de implementare a proiectului.







Intervenia logic Indicatori de performan verificabili din
punct de vedere obiectiv
Surse i
mijloace
de
verificare
Ipoteze
Obiective generale
Valorificarea
resurselor naturale n
scop turistic;
Diversificarea
serviciilor turistice;
Crearea / extinderea
structurilor de
agrement turistic, n
scopul creterii
numrului turitilor i
a duratei sejurului.

Indicatorii cheie
Numarul de turisti romani si straini care au
vizitat cladirea.


Matricea cadru
logic
Scopul proiectului
(Obiective specifice)
-reabilitarea i
redimensionarea
reelelor de alimentare
cu ap, canalizare,
energie electric
-reabilitarea
ascensorului hidraulic si
a sistemului sistem de
ventilatie tot hidraulic
-reamanajarea in cele
doua aripi ale cladirii a
baii de sulf si baii de
sare

Indicatorii calitativi i cantitativi
-numrul locurilor de munc identificate
-numarul de ore de odihna petrecute in
cadrul cladirii
-calitatea serviciilor oferite
-aprecieri pozitive din partea turistilor
-frecventa participarii turistilor la activitatile de
terapie si recuperare
-atasamentul turistilor fata de activitatile de
terapie si recuperare



Factorii i
condiiile
care
nu sunt direct
controlate de
proiect,
necesare
pentru
realizarea
acestor
obiective

Rezultate preconizate
-cladire modernizata
dupa ulimele
standarde europeme
-punerea in
functiunea a tuturor
bailor,cabinelor,salilor
de terapie existente
in trecut
-atragerea de turisti
straini in vederea
treatamentului

Riscurile

Riscurile
-insuficiena
resurselor
pentru
modernizarea
bazelor
turistice;
- preferinele
pentru alte
destinaii;
-concurena
pe care o
exercit alte
staiuni
balneare.

Activiti
-restaurarea finisajelor
interioare ale peretilor, a
tavanelor si
Mijloace:
-personal cu specializare nalt (ghizi, alpiniti,
medici balneologi, kineto-terapeui, etc.)
-izvoare naturale cu apa termala

Ce pre-
condiii sunt
cerute nainte
de inceperea



pardoselilor,
conservarea energiei si
imbunatatirea
confortului termic
- consolidarea
elementelor structurale
din lemn
- dezvoltarea retelelor
de captare si / sau
transport a izvoarelor
minerale si saline cu
potential terapeutic
- inlocuirea ferestrelor
intregii cladiri si a usilor
exterioare existente cu
unele superioare
calitativ
- reabilitarea spaiilor
din subsolul cldirii prin
eliminarea surplusului
de umezeal
- amenajarea curii i a
spaiilor destinate
activitilor recreeative
- reparare/refacere a
sistemului de acoperire
,structur acoperi


proiectului?
Ce condiii,
exterioare
controlului
direct al
proiectului
trebuie s fie
ndeplinite
pentru
implementarea
activitilor
planificate?