UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA : CARTOGRAFIE

Geografie Umana Generala

Monografia Sectorului 6-Bucureşti

Vişinoiu Bogdan-Alexandru
Grupa: 114
Anul : I
A. Introducere
Sectorul 6 al capitalei este un sector în plină dezvoltare, primăria sectorului 6 propunându-și
să sprijine dezvoltarea activităților prioritare în aceste domenii, să îmbunătățească condiția
cetățenilor săi, să ofere un standard de viață civilizat tinerilor, prin construirea cartierelor de
locuințe incluse de altfel în planul urbanistic general al capitalei.

Zona de vest a orașului este caracterizată de particularități ce cuprind cele mai diverse
domenii: industrie, instituții de cercetare și învățământ, sport, cultură. Sectorul 6 din nord-vestul
Capitalei are un specific aparte, determinat de amprenta istorică, trecută și prezentă, care i-a
marcat un traseu inedit în contextual vieții bucureștene.

Fig. 1. Harta sectorului 6

B. Poziţia şi aşezarea geografică

Sectorul 6 al Municipiului București este situat în Vestul Capitalei, cu o suprafață de 39 Km²
(din totalul de 228 km ai Capitalei), echivalent a 3.690 ha. și cu o populaţie de peste 360.000 de
locuitori,
 Teritorial Sectorul 6 este delimitat de:

- la nord – Calea Giulești și Calea Plevnei

- la est – Șoseaua Cotroceni și Drumul Sării

- la sud – Bulevardul Ghencea

Sectorul 6 se invecineaza:

- la nord-vest cu sectorul 1 - de la Podul Cotroceni și Calea Plevnei spre

Giulești

- la sud-vest cu sectorul 5 - de la Palatul Cotroceni spre Drumul Sării și

Bd. Ghencea.

- la est cu județul Ilfov

Sectorul 6 este al doilea sector ca mărime din cadrul municipiului Bucureștiului.

Cartierele sectorului 6 sunt: Drumul Taberei, Militari, Giulești, Ghencea, Crângași și Regie.

Fig. 2. Harta celor 6 sectoare

C. Cadrul natural
1. Relieful
 Sectorul 6, parte componentă a Municipiului Bucuresti, are formă de relief de șes, fiind situat
în Câmpia Vlăsiei din Câmpia Română, la distanță egală față de regiunea colinară din sud
(Subcarpații) și de relief fluvial - Dunărea, în sud.

Sectorul 6 s-a dezvoltat într-o zonă de câmpuri netede, principalul contrast de relief fiind dat
de valea râului Dâmbovița care îl străbate în partea de N-E.

Zona sectorului 6 face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezența
numeroaselor terase desfașurate de-a lungul râului ce o drenează, zona alcatuită din depozite
reprezentate prin loess pe care apar crovuri.

Solul sectorului 6 face parte din zona de stepă şi silvostepă cu climat mai uscat, aparţinând
clasei molisolurilor şi este reprezentat de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii,
castanii), fiind foarte fertil.

2. Clima
Clima este temperat-continentală, cu variații mari de temperatură de la vară la iarnă,
predomină vânturile estice. Din cauza altitudinii, dar şi a poziției geografice, în sectorul 6 se pot
simți vânturi foarte aspre în timpul iernii, în ciuda faptului că, unele dintre ele, sunt atenuate de
către clădirile înalte.

Temperaturile din timpul iernii ajung sub 0°C, chiar dacă rar scad sub -10°C. Vara,
temperature medie pentru lunile iulie și august este de 23°C, cu toate că, în ultimii ani,
temperaturile au depășit 40°C la orele prânzului

Media precpitațiilor și a umidității în timpul verii este scazută, dar ocazional apar furtuni
violente. In timpul verii și toamnei, temperaturile variază intre 18-22°C, iar precipitațiile în
această perioada tind sa crească, fiind perioade mai frecvente dar blânde de ploi.

3. Impact asupra orașului și a vieții

Sectorul 6 este străbătut de râul Dâmboviţa - afluent al Argeșului, principala sursă de apă
potabilă din București.Deoarece deseori râul Dâmbovița se revarsă din matcă, provocând mari
inundații, s-a hotărât reamenajarea cursului Dâmboviței prin lucrări hidrotehnice de amploare
care au dus la captarea apei într-un mare lac de acumulare denumit Lacul Morii.

Supusă permanent uzurii și degradării din cauza factorilor climatici, dar si a folosirii intensive,
calea de rulare a drumurilor necesită o activitate continuă și costisitoare de întreținere și
reparații.Acesta este și motivul pentru care sectorul de drumuri din Administrația Domeniului
Public are condiția dezavantajoasă de a lucra fără să se vadă practice realizările
 Sectorul 6 a adăpostit, până în urmă cu putin timp, un număr foarte mare de câini si pisici
vagaboande, în ultimul timp fiind ridicate o mare parte dintre acestea și duse la adăposturi pentru
animale. Aceste animale au reprezentat o mare problemă prin prisma faptului că deseori
deveneau violente, atacând, sau încercând să atace oameni de toate varstele. Astfel, a apărut
neliniștea printre părinti în momentul în care își trimiteau copiii la școală.

De asemenea, mai pot fi admirate, în parcuri și pe lacuri, 89 de specii de păsări sălbatice.

D. Elemente de geografie istorică

Sectorul 6 din nord-vestul Capitalei, are un specific aparte, determinat de amprenta istorică,
trecută şi prezentă, care i-a marcat un traseu inedit in contextul vieţii bucureştene.Răspândirea
populaţiei străvechi pe aria bucureşteană a inclus şi localităţile de pe malul Dâmboviţei, precum
Roşu-Militari, Ciurel, Cotroceni, Grozăveşti, Mihai Vodă, Dealul Piscului sau Crângaşi, Câmpul
Boja Militari, Giuleşti Sârbi, din actualul Sector 6. În aşezările de la marginea Bucureştiului au
fost descoperite, după cum relata Nicolae Iorga, obiecte care dovedeau păstrarea obiceiurilor
tradiţionale indigene. Astfel, la Ciurel s-au inventariat vestigii din ceramică, unelte si mori de
mână, iar la Câmpul Boja Militari au fost descoperite 45 de complexe arheologice cu vestigii din
epoca bronzului până în secolul XIII.

Secolul al VI-lea a adus convieţuirea cu slavii, de la care ne-au rămas multe denumiri comune
şi toponimii. Dâmboviţa, apa cea mai importantă a capitalei, care străbate, pe cel mai lung traseu
al ei Sectorul 6, îşi trage denumirea de la „dâmb” (stejar, în limba slavă), după pădurile de stejar
ale câmpiei muntene. Investigaţiile arheologice au dezvăluit urme ale convieţuirii cu slavii
pentru întreaga arie bucureşteană. La Crângaşi, s-a descoperit un bordei din veacurile VI-VII, de
formă dreptunghiulară şi o săgeată din fier. La Ciurel, săpăturile au scos la iveală bordeie din
secolurile VI-VIII.

În toată perioada migraţiilor şi a coabitării româno-slave, legăturile comerciale cu provinciile

romane din sudul Dunării şi mai târziu cu Imperiul Roman de Răsărit, n-au încetat să existe. Ca
dovadă sunt monedele vechi romane şi bizantine găsite cu prilejul săpăturilor în multe aşezări
bucureştene, printre care şi Ciurelul, unde s-au descoperit monede bizantine de bronz din secolul
al XII-lea. Urmele aşezărilor din evul mediu timpuriu s-au găsit în toată zona bucureşteană,
inclusiv la Ciurel, Giuleşti, Crângaşi. Vechea vatră a Bucureştiului a devenit, dintr-un sat mai
mare, un târg înfloritor, prin avântul comerţului şi al meşteşugarilor. Mai târziu a căpătat
importanţă strategică şi politică, devenind din secolul al XIII-lea cetate de apărare şi din secolul
XV, reşedinţă de scaun.

Denumirea de Bucureşti provine, conform tradiţiei populare, de la Bucur, întemeietorul

legendar al aşezării de pe malul Dâmboviţei, şi care după unele surse ar fi fost cioban, negustor
sau chiar boier. Primul document care atestă numele „Cetăţii Bucureşti” este un hrisov în limba
slavă, emis la 20 septembrie 1459, de Vlad Ţepeş, care la rândul lui a consolidat şi extins
fortificaţia pentru a fi mai puţin vulnerabilă la atacurile duşmanilor.

Dincolo de centrul târgului se întindeau satele care, cu timpul, au fost asimilate oraşului, pe
măsura extinderii şi evoluţiei acestuia. Numele acestor sate s-au transmis chiar mahalalelor sau
cartierelor viitoare ale Bucureştiului. Un astfel de sat este şi Grozăveşti, aşezat în lunca
Dâmboviţei şi atestat arheologic din secolul XIV, prin descoperirea unor resturi de bordeie şi a
unei necropole. Atestarea documentară a Grozăveştilor datează din 9 octombrie 1492, într-un
hrisov emis de Vlad Călugărul, prin care se întăreau lui Staico logofăt şi fiilor săi, câteva ocine,
printre care şi proprietăţile din Grozăveşti. Satul va ajunge în stăpânirea Mânăstirii Mihai Vodă,
după ce fusese proprietatea mai multor boieri, printre care şi a unuia pe numele său, Manea (din
21 aprilie 1559). Schimbându-şi de mai multe ori stăpânul, inclusiv după moartea lui Mihai
Viteazul, moşia Grozăveştilor este disputată şi de domnitori precum Şerban Vodă (ctitorul
Mânăstirii Cotroceni) şi apoi Constantin Brâncoveanu, care închină o parte din această moşie,
Mânăstirilor Sf. Sava şi Ioan cel Nou din Bucureşti. Cercetările arheologice au descoperit în
şantierul din zona Politehnicii, vestigii din secolul XIV, dovedind că vechii locuitori ai satului
practicau agricultura. Mai târziu, în secolul XVI, sătenii au mutat vatra satului sus, pe deal,
Grozăveştii de Sus, iar altă parte a locuitorilor au alcătuit Grozăveştii de Jos.

Învecinate cu moşia Grozăveşti erau satele Giuleşti şi Cotroceni, atestate şi ele arheologic
foarte de timpuriu şi cuprinzând suprafeţe mari împădurite. Atestarea documentară a satului
Giuleşti (după numele lui Giulea, primul proprietar al acestei aşezări), datează din secolul XVI.
Astfel, într-un document scris la 2 aprilie 1548, emis de Mircea Ciobanu, se menţionează numele
unui Stroe din Giuleşti, cumpărător a toată partea lui Giulea. În timpul domniei lui Mihai
Viteazul, moşia Giuleşti a fost „împresurată”, devenind moşie domnească. Mai târziu, în secolul
XIX, Giuleştii şi alte moşii trec în stăpânirea bogatului negustor şi diplomat, armeanul Manuc.

Pe malul drept al Dâmboviţei, în zona bucureşteană se înfiripă satul Chiajna, situat pe o terasă
ferită de revărsările râului. Atestările arheologice datează această aşezare în secolele XV-XVI.

Alt sat, Roşu, este menţionat în scris cu numele de „Roşiul”, într-un hrisov domnesc semnat de
Mihnea Turcitul, la 30 aprilie 1587. Documetul înzestra pe Dan vistierul, cu mai multe moşii,
printre care şi o parte din moşia Roşiul, cu vad de moară.

În apropierea satului Roşu se află Militari – Câmpul Boja. Despre această localitate cităm din
monografia râului Dâmboviţa, scrisă în 1988, de un grup de cercetători ai muzeului oraşului
Bucureşti, „Dincolo de ultimele construcţii actuale din localitatea Roşu, terasa semeaţă s-a opus
apelor Dâmboviţei, silind-o să o ocolească şi protejând-o pe trei părţi în faţa oricărui atacator. Pe
de altă parte, pantele pronunţate şi înălţimea terasei excludeau posibilitatea inundaţiilor. Şi
altădată, ca şi până în urmă cu câtva timp, un drum trecea peste terasă, cobora în luncă, traversa
Dâmboviţa prin vad şi se îndrepta spre Giuleşti. Aşezarea medievală identificată aici, s-a
conturat în secolul al XV-lea, iar în cel de al XVIII-lea veac, aici se afla şi o construcţie din
zidărie, ce străjuia acest punct de trecere.”
 Satul Cotroceni, apărut pe malul drept al Dâmboviţei, este menţionat în hrisovul lui Radu
Mihnea din 1614, când se hotărnicea moşia Cotrocenilor. Şerban Cantacuzino va prelua moşia şi
satul Cotroceni, unde în timpul domniei sale, va ridica preţioasa mănăstire şi aşezămintele
domneşti.

Din timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni şi anume din 1789, datează şi prima împărţire
administrativă a Bucureştiului, care avea 5 plăşi, 80 de mahalale şi 6.006 de case. Pentru a fi mai
bine difererenţiate, aceste plăşi sunt „boite” cu câte o culoare. Aceste „boieli” erau: Roşu pentru
Plaşa Târgului (Dinăuntru), Albastru pentru Podul Mogoşoaiei, Galben pentru Târgul de Afară,
Negru pentru Broşteni şi Verde pentru plaşa Gorganului. Actuala suprafaţă a Sectorului 6, era
cuprinsă în plaşa Gorganului, având 12 mahalale şi 1.142 de case. Hotărnicia Bucureştiului nu
cuprindea o suprafaţă prea mare, astfel că, după cum aprecia un călător străin din acea vreme,
perimetrul oraşului se parcugea în 3 ore. Odată cu extinderea oraşului şi creşterea populaţiei,
aceste culori au fost redistribuite, dar măsura cu „vopselile” a durat timp de 150 de ani. Turnul
de apă din vechiul complex al Regiei de Tutun, care a supravieţuit bombardamentelor din timpul
războiului. Istoria Bucureştiului a reţinut numele căpitanului Ghenciu, prin denumirea unei
biserici şi a cartierului Ghencea, unde a înălţat un lăcaş în memoria părinţilor săi. O parte din
materialele de construcţie au fost aduse de Ghenciu, pentru întărirea cu metereze a taberei lui
Tudor, de la Cotroceni. Ghenciu a fost haiduc şi unul dintre luptătorii apropiaţi ai lui Tudor
Vladimirescu, care va pieri împuşcat în vâltoarea reprimării revoluţiei de la 1821.

Prezenţa râului Dâmboviţa a stimulat încă din cele mai vechi timpuri dezvoltarea morăritului.
Atestate documentar încă din 1630, morile de apă de pe Dâmboviţa au fost înlocuite în timp cu
morile cu abur. În 1864 se înfiinţează, după modelul francez, Primăria Capitalei, în locul
vechiului sfat orăşănesc, conceput de Regulamentul Organic. Fostul preşedinte al sfatului se va
numi acum primar, iar vechii „mădulari”, vor deveni consilieri. Tot în anul 1864, se adoptă, şi
noua stemă a Capitalei, având ca personaj central pe Sf. Dumitru, protectorul oraşului de pe
malul Dâmboviţei. Vechile peceţi ale Bucureştiului au avut în variantele lor, imaginea Fecioarei
cu pruncul (secolul XVI) sau Buna Vestire (sec. XVII-XVIII). Din secolul XIX, simbolurile
heraldice se modifică, apărând elemente noi ca, acvila cruciată şi încoronată, având în gheare
însemnele puterii, sceptrul şi sabia. În 1864, se adaugă deviza oraşului „Patria şi dreptul meu”.

Pe moşia ce se întindea de la actualele străzi Dinicu Golescu şi Mircea Vulcănescu (fostă

Ştefan Furtună, fostă Malmaison) spre nord şi nord-vest, până aproape de cartierul Giuleşti, s-au
construit Spitalul Militari, Gara de Nord şi câteva întreprinderi importante, unele iniţiate chiar de
E. Grant. Astfel, în 1863, pe terenul fostei Grădini Belvedere, lângă bariera Podul de Pământ
(Calea Plevnei), Grant construieşte Turnătoria E. Grant & Comp. Belvedere. Această
întreprindere numită şi Fonderia de la Belvedere va da faliment în 1965.

O mai mare reuşită o vor avea Atelierele pentru manufactura de tutun Belvedere, înfiinţate pe
terenul lui E. Grant în 1864. În acelaşi an, prin decretul lui Alexandru I. Cuza, se creează
monopolul statului asupra tutunului, dar la 13 ianuarie 1868 statul renunţă la acest monopol, ceea
ce înlesneşte manufacturii de tutun să lucreze ca societate privată, până în 1881, când statul
revine la monopolul său. Iniţial, fabrica Belvedere a lui Grant, avea 4 maşini de făcut ţigări fără
carton, 12 maşini de tăiat tutun şi 400 de lucrători. Tot în 1864, pe lângă fabrica de tutun se
înfiinţează şi o fabrică de cârticele (foiţă de ţigară). Treptat, manufactura de tutun se extinde pe
terenuri vândute din 1877 de Zoe Grant şi urmaşii săi, statului. Acesta va prelua definitiv
întreprinderea inclusă în regia Monopolurilor Statului. O altă porţiune de teren de 8 hectare este
vândută de familia Grant Societăţii pentru Locuinţe Ieftine. Între 1912-1918 această societate
construieşte 200 de locuinţe ieftine, destinate personalului Regiei (RMS), formându-se astfel
cartierul Belvedere. Între anii 1930-1940 se continuă şi se aduc îmbunătăţiri, iar după 1940
Manufactura de tutun Belvedere se va numi Fabrica de ţigarete Bucureşti. În urma
bombardamentelor din 4 aprilie şi 9 mai 1944, care au devastat zona Gării de Nord, Fabrica de
tutun, alte întreprinderi şi case din zonă, inclusiv Palatul Belvedere, au fost grav avariate, dar
refăcute după terminarea războiului. Această ramură a economiei s-a dovedit foarte profitabilă şi
s-a dezvoltat alături de primele întreprinderi industriale, precum Monitorul Oficial şi Imprimeria
Naţională, Arsenalul Armatei, Moara Assan (1853), Întreprinderile Lemâtre (1864). Fabrica de
ţigarete a fost înglobată Regiei Monopolului Statului între anii 1879-1929, iar apoi, Casei
Autonome a Monopolurilor (1929-1952). Importanţa acestei întreprinderi care ocupa o suprafaţă
apreciabilă din actualul Sector 6, a dat numele unui cartier, cel al Regiei, şi s-a răsfrânt şi asupra
clădirilor componente (depozite, ateliere, fostul turn de apă), ce au supravieţuit
bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război, alcătuind astăzi adevărate mostre de
patrimoniu tehnic.

E. Populaţia
Transformările survenite după anul 1990 în sistemul politic, în economie, în viaţa socială şi în
mentalitatea oamenilor au influenţat configuraţia demografică.Conform Comisiei Nationale
pentru Statistică, numărul locuitorilor la 1 iulie 2002 este de 376.480, având o densitate de
10.175 de locuitori pe km pătrat.Astfel, sectorul 6 este aproape de 1,2 ori mai populat decât
Capitala în ansamblul său (8449 de locuitori pe km patrat la 1 iulie 2002):

· sex masculin: 175.986

· sex feminin: 200.494

Sector Populația Suprafața Densitatea

(nr.locuitori) (km²) (locuitori/km²)
6 376480 37 10175
Tabelul 1.Populația, suprafața și densitatea sectorului 6

Față de sectoarele Municipiului Bucuresti, după numărul de locuitori, sectorul 6 se situează pe

locul 2, iar ca densitate este pe locul 3, în ordine, după sectoarele 2 și 3.
 Tabelul 2. Indicatori demografici

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata 7,1 8,3 8,4 8,1 8,5 8,8 8,5 7,8

nupţialităţii

Rata 1,46 1,83 2,32 2,17 2,33 2,31 1,87 2,39

divorţialităţii

Tabelul 3.Evoluția ratelor nupțialității și divorțialității (‰)

 Fig. 3. Căsătoriile și divorțurile (%)

Fig. 4. Mișcarea naturală a populației (%)

 Fig. 5. Evoluția indicelui potențial demografic (%)

Orientativ, față de densitatea națională de 94,2 locuitori pe km pătrat, sectorul 6 al Capitalei este
mai dens populat decat România de peste 15,2 ori.

Populația activă:

a).Ocupată: 149,972

b).Șomeri: 11,393

Total: 161,365

Populația inactivă:

a).Elevi-studenți: 70,2l00

b).Pensionari: 96,370

c).Alte situații: 48,545

Total: 215,115

Există un număr foarte mare de persoane inactive, iar din cadrul acestora ponderea cea mai
mare o au pensionarii.

Natalitatea, fenomen demografic care reprezintă intensitatea naşterilor din cadrul unei
populaţii, este influenţată de o serie de elemente: structura pe grupe de vârstă şi sexe, ponderea
populaţiei fertile, politicile demografice iniţiate în diferite etape, nivelul de dezvoltare
economică, standardele de viaţă, gradul de instruire al populaţiei. În ceea ce priveşte evoluţia
ratei natalităţii la nivelul Sectorului 6 se constată că în ultimii ani prezintă o evoluţie ascendentă,
care deşi nu este marcată de creşteri mari, prezintă valori pozitive în perioada analizată (2008-
2010).
 Scăderea numărului de șomeri în intervalul de timp 2009 – 2011 se datorează creșterii
economice la nivelul Municipiului, dar și la nivelul sectorului prin deschiderea unor centre
comerciale mari. Realitatea la nivelul anului 2012 este ceva mai tristă deoarece numărul
șomerilor a crescut și aceasta datorându-se recensiunii economice.

Clanurile de interlopi
Clanul Luptătorilor, condus de luptătorul de MMA (Mixed Martial Arts), Eugen Preda, a
fost destructurat la sfârşitul anului trecut, atunci când au fost arestaţi cei mai importanţi membri.
Atât Eugen cât şi fratele său Adrian au fost reţinuţi pentru că au coordonat cel mai mare furt de
armament comis vreodată în România - furtul de la Ciorogârla. O dată cu fraţii Preda, au mai fost
arestaţi în acest dosar alţi cinci membri ai grupării. Este vorba despre Marius Costea, Marian
Scarlat, zis Măcinic, Doru Tăbârcă, Sandu Chiriţă, George Iordan şi Alexandru Iordan. Arme
pentru droguri Conform anchetatorilor, mitralierele urmau să fie folosite ca monedă de schimb
pentru droguri. „Credem că armele ar fi putut ori monedă de schimb pentru droguri în cadrul
tranzacţiilor pe care le făceau cu grupări din Turcia, ori pentru a fi vândute”, a spus la vremea
respectivă Petre Tobă, şeful Poliţiei Române. La început, Luptătorii se ocupau cu plasarea de
bodyguarzi în cazinourile importante de prin Militari, zona lor preferată. Pe parcurs s-au extins şi
în alte zone şi s-au băgat în combinaţii mai serioase ca traficul de droguri sau de arme. Este de
notorietate şi scandalul de la Plaza Mall din februarie 2009, în care au fost implicaţi membri ai
clanului Luptătorilor, în frunte cu Eugen Preda şi angajaţii firmei de pază BGS. Atunci, Eugen a
fost ţinut de către poliţişti şi bătut de agenţii BGS. Oficial, conflictul a început din cauză că
Preda şi-a parcat maşina neregulamentar în curtea mallului, dar se pare că divergenţile sunt
cauzate de lupta pentru zonele de influenţă.

Clanul Vasiloi, neam de recuperatori. Gheorghe Dincă şi Vasile Dincă, zis Miky, fiul lui
Gheorghe sunt liderii clanului Vasiloi. Ei se ocupă cu traficul de persoane, taxe de protecţie şi
recuperări de datorii reale sau fictive. Pe lângă aceste „afaceri“, clanul Vasiloi mai deţine şi
acţiuni la firma Ilcor, care se ocupă cu ridicarea maşinilor din sectorul 6. Ei au fost implicaţi în
„războiul“ dintre clanul Sadoveanu (Belgienii) şi clanul Domnu din august ’99, în urma căruia
trei persoane au fost împuşcate. Răfuiala a fost provocată de Vasile Domnu, care împuşcase o
prostituată „din lotul“ Belgienilor în comuna Chitila. La momentul respectiv clanul Vasiloi era în
relaţii bune cu Liderică, şeful clanului Domnu, dar în 2005 relaţiile s-au stricat după ce Liderică
l-a agresat pe ginerele lui Gheorghe Dincă în incinta unei benzinării din sectorul 6.
 Fig. 6. Harta fricii

F. Economia
Resurse
Zona sectorului 6 nu dispune de resurse exploatabile, singura resursa fiind cea de apa, care se
gaseste in suficienta masura si este folosita in scopuri industriale, utilitare si casnice.

Industria
În ultimul timp, industria sectorului 6 a cunocut un proces de restructurare si
privatizare.Industria reprezintă 10.15% din totalul agenților economici identificați de la nivelul
Sectorului 6.De asemenea, cele mai multe unități încadrate în industria prelucrătoare sunt
reprezentate de edituri, sau unități ce au ca activități specifice poligrafia sau reproducerea
înregistrărilor pe suporți.

Servicii:comerțul, turismul, serviciile financiar-bancare, serviciile de poștă,telecomunicațiile

Comerțul
În cadrul sectorului, există 6 mari centre comerciale:

- Carrefour Militari – Autostrada București-Pitești

- Carrefour Orhideea – Splaiul Independenței, 210- 210B

- Bricostore - Autostrada București-Pitești

- Metro București 2 (Militari) – Bd.Iuliu Maniu, 500

- Expo Construct Militari – Str.Valea Cascadelor, 23

- Billa – Filiala Drumul Taberei

- Complexul Comercial Sir

De asemenea, în cadrul Sectorului 6 există și piețe agroalimentare:

- Piața Gorjului

- Piața Veteranilor

- Piața Drumul Taberei

- Piața Favorit

- Piața Orizont

- Piața Crângași

- Piața Valea Ialomiței

- Piața Giulești

Totodată există și circa 1300 de firme care desfășoară activități comerciale.

Turismul

Turismul este foarte slab dezvoltat in cadrul sectorului 6

Agențiile de turism din Sectorul 6 sunt:

- Sind Tour Minerva

- World Wide Tour

- Albacris SRL

- Artline Tour

- Travel Sin SRL

Obiectivele turistice ale Sectorului 6 sunt reprezentate de:

- Muzeul National Cotroceni

- Gradina Botanica

- Palatul Belvedere (Casa cu Turn)

- Parcul Drumul Taberei

- Monumentul Geniului

- Statuia infanteristului

- Cladirea fostului Corp Regal de Garda al Palatului Cotroceni

Domeniul financiar-bancar și poștal

După 1989 au fost înființate pe raza Sectorului 6 numeroase sedii și filiale de bănci, atât cu
capital de stat, cât și cu capital străin:

- Banc Post SA

- Banca Comercială Română – Crângași

- Banca Comercială Română – Iuliu Maniu

- Banca Comercială Română – Lujerului

- Banca Comercială Română – Plevnei

- Banca Comercială Română – Sector 6

- CEC Crângași

- CEC Valea Cascadelor

- CEC Veteranilor

- CEC Moghioroși

- CEC Orizont

- CEC Valea Argeșului

- CEC Ghencea

Pe raza Sectorului 6 există 16 oficii poștale:

- OP 15
- OP 16

- OP 17

- OP 23

- OP 27

- OP 56

- OP 58

- OP 66

- OP 73

- OP 74

- OP 76

- OP 78

- OP 83

Dintre aceste oficii, 2 (OP 27 si 74) sunt Vămi, Servicii, Puncte Vamale.

Transportul urban

1.De suprafață RATB

La nivelul sectorului 6, suprafața servită este de 37 km².În Sectorul 6 exista 55 de linii de

tramvai, troleibuz, autobuz împărțite astfel:

- 12 linii de tramvai

- 10 linii de troleibuz

- 33 linii de autobuz

Pe linia 41 circulă tramvaiul rapid.

Transportul subteran este realizat de către METROREX

Pe aria sectotului 6 trec 2 magistrale de metrou:

- M3 magistrala Industriilor – Eroilor

- M2 magistrala Dristor 1 – Gara de Nord – Republica

De asemenea, sunt 8 stații de metrou: Industriilor, Păcii, Gorjului, Armata Poporului,

Politehnica, Semănătoarea, Grozăvești, Crângași)

G. Fizionomia orașului
Infrastructura
a) Alimentarea cu apă și canalizarea

Alimentarea cu apă a sectorului 6 se face de către firma APA NOVA SA.Aceasta firma deține
378,880 Km din rețeaua de canalizare și de furnizare de apă potabilă. Această rețea este împărțită
astfel:

- 191,737 Km de rețea de apă

- 187,143 Km de rețea de canalizare

Din numărul total de străzi care există în sectorul 6, APA NOVA acoperă:

- 76,3% prin rețeaua de apă

- 73,97% prin rețeaua de canalizare

Din suprafața rețelei stradale a sectorului, APA NOVA acoperă:

- 88.75% prin rețeaua de apă

- 86,62% prin rețeaua de canalizare

În ultimii ani s-au facut lucrări importante de schimbare și modernizare a rețelei de alimentare
cu apă potabilă și a rețelei de canalizare.

Lucrările de modernizare sau de extindere a rețelei de canalizare și a rețelei de alimentare cu

apă potabilă (care au fost executate, sunt în curs de executare sau se vor executa) cuprind 24.337
km din care:

- 10,004 km la rețeaua de alimentare cu apă potabilă

- 14,333 la rețeaua de canalizare

 Dintre aceste lucrări 16,013 km sunt executați pe străzile ce aparțin de Primăria Sectorului 6,
iar restul de 8,324 km sunt executați pe străzile ce țin de Primăria Municipiului București.

b). Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu energie termică in sectorul 6 se face de către RADET.

RADET dispune de o rețea de distribuție a energiei termice ce acoperă 62,64% din suprafata
străzilor (134,343 km din totalul de 216,052 km) și, de asemenea, acoperă un număr de 233 de
străzi, ceea ce reprezintă 41,83 % din numărul total de străzi (557).

Sectorul 6, în ceea ce privește alimentarea cu energie termică, este împărțit in 3 mari zone:

- Militari cu 32 de puncte termice

- Crângași cu 29 de puncte termice

- Drumul Taberei cu 37 de puncte termice.

c) Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică în sectorul 6 se face de către ELECTRICA SA. Rețeaua de

distribuție a energiei electrice acoperă o suprafață de 209,845 km din totalul de 216,052, ceea ce
reprezintă 97,13%.De asemenea rețeaua acoperă un număr de 519 străzi din totalul de 557, ceea
ce reprezintă 93,18%.

Alimentarea cu energie electrică se face cu ajutorul termocentralelor electrice care sunt în

numar de 2 in Sectorul 6.Majoritatea locuințelor sunt racordate la rețeaua de distribuție a energiei
electrice, consumul înregistrânduse pe contoare individuale. 8,21% dintre avarii au fost
înregistrate de către Electrica SA.

d) Alimentarea cu gaze naturale

Gazele naturale sunt furnizate de către DISTRIGAZ SA.Rețeaua de distribuție a gazelor

naturale se întinde pe 180,523 km din totalul de 216,052 km, ceea ce reprezintî 83,56%.De
asemenea, se întinde pe 394 străzi ceea ce înseamnă 70.74%.

Toate blocurile din sector sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, dar
înregistrarea consumului se face pe contoare de scară sau de bloc. În ultimul timp a început să
crească numărul apartamentelor ce se racordează individual la rețeaua de gaze, și asta deoarece a
inceput să crească numărul apartamentelor în care se instalează centrale termice cu gaze naturale.

e) Salubrizarea
 Firma care se ocupa de salubritate în Sectorul 6 este URBAN SA.Aceasta firmă acoperă o
suprafață de 180,523 km din totalul de 216,052 km, ceea ce reprezintă 83,56%.De asemenea, se
întinde pe 394 străzi ceea ce înseamnă 70.74%.Sediul administrativ: 145 mp format din 6
camere, aflat la parterul blocului din Bulevardul Timișoara nr.12-14 sector 6, București.

Ansambluri rezidențiale:

- Militari Residence

- West Park

- Quadra Place

- Quadra2 (proiect)

- Sema Parc (proiect)

- Ten Bloks

- Primavara Lujerului

- Avangarde Rezidential

- Complex rezidential Tricodava

J. Orașul și zona de influență

În urma unei anchete realizate atât în piața Vetaranilor, cât și în piața Gorjului, în care am stat
de vorba cu vanzătorii de la tarabe, am constatat urmatoarele:

Din 12 comercianți intervievați, 4 aduc marfă din Călărași, 3 din Vidra, 3 din Popești-
Leordeni, unul din Vrancea si unul din Sibiu

Acestia au spus că, in medie, aduc marfă de 3 ori pe săptămână.

Este de mentionat faptul că au fost câțiva comercianți care au refuzat sa raspundă intrebarilor,
devenind furioși și spunând că, dacă nu cumpăr nimic, nu avem ce discuta, în ciuda faptului că
le-am transmis că este strict pentru un proiect pentru facultate și identitatea rămane sub
anonimat.

Autogara Militari
În urma anchetei la autogara Militari, am aflat urmatoarele:

- Masinile pleacă, în medie, o data la 15 minute

- Cele mai frecventate linii sunt:

Ciorogârla -> Bolintin vale

Pitești -> Râmnicu Valcea

Pitești -> Curtea de Argeș

Soferii microbuzelor au spus că, față de perioada comunistă, nu s-a schimbat mare lucru, nefiind
modificări semnificative

I. Concluzii
Din punct de vedere demografic, centrul urban reprezentat de sectorul 6 al municipiului
București a înregistrat o stabilizare relativă a populaţiei, după o perioadă lungă de scădere.În
paralel, s-a înregistrat o migraţie a forţei de muncă tinere din mediul rural și județele tarii către
capitală.

În domeniul economic, se constată aceeaşi tendinţă.După o scădere dramatică a activităţii

industriale se constată o stagnare datorita situației economico-finaciare mondiale.Evoluţia cifrei
totale de afaceri la nivelul sectorului 6 este în creştere cu 30%.La analiza evoluţiei cifrei de
afaceri, creşteri anuale semnificative s-au înregistrat mai ales în domeniul comerţului şi
industriei.Aceasta se explică prin faptul că în aceste sectoare sunt cu preponderenţă firme mari,
cu mulţi angajaţi.Din punct de vedere al numărului de firme active, se constată o rată de creştere
mai mare în domeniul construcţiilor şi cel al serviciilor.Această dezvoltare s-a realizat natural,
fără intervenţia unor politici publice şi fără a folosi pârghii de control.

La nivelul infrastructurii, zona este foarte atractivă pentru investitori, datorită reţelei de
drumuri bine reprezentate, a reţelelor de utilităţi, a terenurilor. Se constată totuşi lipsa
infrastructurii în zonele de dezvoltare economică (este necesară extinderea reţelei de drumuri,
reabilitarea de spații verzi, alei pietonale, trotuare, parcări).

Infrastructura socială şi serviciile sunt bine reprezentate în sector.Există însă o nevoie a

creșterii siguranței cetățenilor și a îmbunătățirii vieții cetățenilor prin asigurarea obiectivelor
sociale, de învățământ, recreere, a căilor de acces și a zonelor publice intens circulate.
 Piaţa rezidenţială din sectorul 6 a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare din ce în ce mai
accentuată, prin realizarea noilor proiecte rezidenţiale ce se dezvoltă sau urmează să se
dezvolte.Calitatea locuiriii în sectorul 6 este superioară mediei pe municipiul Bucuresti ca dotare
cu utilităţi.

Analiza SWOT
PUNCTE TARI

•Sectorul 6 București este al doilea sector al Capitalei amplasat în vestul Capitalei pe o suprafață
de 37 km2 și cu o populație de peste 376.480 locuitori.

• Sectorul 6 București dispune de o cantitate însemnată de resurse de apă care asigură

alimentarea cu apă potabilă și cu apă menajeră.

• Poluarea fonică în Sectorul 6 se încadrează în limitele normale în marea perioadă a timpului.

• Constituirea a tot mai multor operatori economici cu capital privat care au compensat urmările
negative ale crizei.

• În ultimii 2 ani se observă o creștere a indicilor producției industriale din cadrul sectorului 6 cu
1,2%, această creștere fiind dată în special de producția industrială de energie termică și
electrică, gaze și apă.

• Existența a 10 mari centre comerciale, dintre care cele mai importante sunt: Metro, Carrefour,
Bricostore, Praktiker, AFI Mall, Plaza România, Cora, Expo Construct Militari, Dedeman, Billa,
Complexul Comercial Sir, etc. şi 1.281 de magazine care desfăşoară activităţi comerciale.

• În Sectorul 6 pieţele agroalimentare sunt concentrate în cartierele Militari (2) şi Drumul

Taberei (5), în timp ce în cartierul Crângaşi există două pieţe. Numărul ridicat de servicii
telefonice oferite.

•Existența unor valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional și a unui

potențial turistic natural.

• Turismul de afaceri a devenit din ce în ce mai important din punct de vedere al numărului de
turiști care vizitează Bucureștiul, având și pentru viitor un mare potențial de creștere

• Pe raza Sectorului 6 se află edificii laice şi religioase cu valoare arhitecturală deosebită.

• Numărul mare de sedii și filiale de instituții financiar bancare, răspândite uniform pe întreaga
suprafață a Sectorului 6
• Majoritatea locuințelor sunt racordate la rețeaua de furnizare a energiei electrice

• Majoritatea blocurile din Sectorul 6 sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale

• În sectorul 6 există obiective culturale importante din care menţionăm: 3 cinematografe, un

teatru, două muzee şi cinci biblioteci publice, filiale ale Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

• Din punct de vedere a structurii populației pe grupe de vârstă în Sectorul 6 numărul de locuitori
cel mai mare se află între 14 și 54 ani

• Există un număr mare de elevi şi studenţi, 70.200, dintre care ponderea cea mai mare o
reprezintă elevii din învăţământul primar.

• Existența a 6 spitale importante în cadrul Sectotului 6, trei policlinici, o casă de bătrâni, patru
dispensare, peste 20 de unități de protecție a copilului şi un număr mare de farmacii

• Existența unui număr mare de unități de învățământ și cercetare: Institutul Politehnic, Institutul
Pasteur, Institutul Botanic şi Institutul de Aeronautică Emil Carafolli.

• În Sectorul 6 sunt trei dintre cele mai mari cluburi sportive și stadioane din ţară: Steaua, Rapid
și Sportul Studențesc

•Sectorul 6 ocupă primul loc din punct de vedere al parcurilor și grădinilor, spațiilor verzi
stradale, fiind unul dintre sectoarele Capitalei în care suprafaţa parcurilor şi grădinilor a crescut
în ultimii 14 ani

• Buna acoperire a sectorului 6 cu o rețea structurată de transport terestru și subteran

• În ultimii ani se observă dezvoltarea serviciilor de telefonie mobilă şi creşterea numărului de

furnizori de Internet

• În sectorul 6 își desfășoară activitatea peste 36 de asociații non-guvernamentale care desfășoară

numeroase proiecte umanitare

• Preocupare constantă privind colaborarea dintre autorități și mass-media

• Scăderea numărului infracțiunilor în ultimul an.

PUNCTE SLABE
•Starea drumurilor care fac legătura cu celelalte sectoare ale Municipiului București și cu
celelalte zone învecinate este destul de proastă, mai ales a celor care fac legătura cu comunele
învecinate Sectorului 6
• Traseele desfăşurate pe reţeaua de transport public, indiferent de tipul de mijloc de transport
care circulă pe fiecare traseu, au porţiuni de suprapunere, lucru determinat de mărimea fluxurilor
de călători ce se deplasează pe direcţiile respective

• În multe zone ale Sectorului 6 valorile poluării aerului depașesc limitele admise, mai ales în
zona industrială Militari, și în zona Gozăvești

• Numărul mic al agenților economici din industrie, doar 10% din numărul total desfășurându-și
activitatea în cadrul industriei prelucrătoare, ponderea cea mai mare aparținând industriei
alimentare și a băuturilor

• Scăderea în ultimii ani a numărului de locuințe finalizate

•În cadrul Sectorului turismul este foarte slab dezvoltat existând doar un număr foarte mic de
tipuri de structuri de primire turistică precum: hoteluri, moteluri, vile turistice și pensiuni
turistice urbane

• Scăderea încrederii populației în serviciile financiar bancare

• Există străzi lipsite de rețea de apă și canalizare care se concentrează preponderent în zona
Lacul Morii, zona Giulești, zonele periferice adiacente Bd-ului Iuliu Maniu și Prelungirea
Ghencea

• În ceea ce privește rețeaua de telecomunicații se remarcă prezența unor mari aglomerări de

tronsoane de cabluri și rezerve de cabluri, inclusiv joncțiuni de cabluri

• În Sectorul 6 există un număr prea mic de policlinici raportat la numărul de locuitori din sector
și un număr mic de medici de familie

• Un număr foarte mare de absolvenți de liceu nu continuă studiile fapt care conduce la creșterea
șomajului în rândul tinerilor

• Lipsa de interes a sponsorilor pentru foarte multe activități sportive

• Numărul prea mic de secții de poliție în comparație cu numărul de locuitori

AMENINȚĂRI

•Valorile ridicate ale poluării aerului și calitatea apei potabile reprezintă o adevărata amenințare
asupra sănătății populației din Sectorul 6

• Descurajarea agenților economici care își desfășoară activitatea în industrie datorită birocrației
poate conduce la o scădere a numărului acestora și implicit a cifrei de afaceri
• Condițiile de igienă și de prezentare a mărfii în cadrul piețelor sunt foarte proaste acestea
putând constitui o amenințare asupra stării de sănătate a populației

•Indicele mic de utilizare netă a locurilor de cazare poate reprezenta o amenințare în ceea ce
privește numărul tipurilor de unități de cazare

• Există foarte multe blocuri care nu au filtru pentru apa potabilă, aceasta putând conduce la
creșterea sensibilității din punct de vedere al sănătății persoanelor

• Creșterea numărului agenților economici ce desfășoară activități de instalare de centrale termice

reprezintă o amenințare ce ar putea avea ca urmare scăderea clienților RADET

• Creșterea continuă a prețurilor utilităților publice, și în special creșterea prețurilor giga kaloriei

• Scăderea puterii de cumpărare a populației poate conduce la o scădere continuă a interesului

pentru cultură a locuitorilor sectorului 6

• Scăderea interesului pentru sport poate fi o amenințare din punct de vedere al sănătății
populației, mai ales în rândul tinerilor

• Creșterea încontinuu a parcului auto va conduce la creșterea numărului parcărilor, a poluării și

prin urmare la reducerea suprafeței spațiilor verzi

OPORTUNITĂȚI
•Oferirea de avantaje pentru investitori va duce la crearea de noi locuri de muncă în cadrul
industriei și la creșterea cifrei de afaceri a acesteia

• Turismul are un important potențial de dezvoltare

• Proiecte de modernizare și înlocuire a rețelei de apă potabilă și canalizare

• Proiecte de modernizare a punctelor termice și de extindere a rețelei de furnizare a energiei

electrice

• Proiecte care să vizeze finalizarea programul de modernizare peisagistică și urbanistică în tot

sectorul 6
•Proiecte de reabilitare și extindere a rețelei stradale

• Proiecte de modernizare a spitalelor, școlilor și principalelor edificii turistice.

Bibliografie
Autori:

1. Ciobanu C., „Bucureşti, studiu de geografie mentală”

2. Enache E., ˝Municipiul București, Sectorul de Vest - 6˝, Primăria sectorului 6, București.

3. Erdeli G., Dumitrache L.,(2001), Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti.

4. Georgescu F.,(1965), Aspecte privind împărţirea administrativă şi evoluţia demografică din

Bucureştii anilor 1831-1848 în Materiale de Istorie şi Muzeografie, III.

Surse:

5. http://www.bucuresti.ro/

6. Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, Documentar Sector 6

7. Evidența operativă a Poliției Sectorului 6.

8. http://evidentapersoanelor6.ro/

9. http://www.insse.ro/cms/

Ilustratii:

10. Fig. 1 - http://www.strazibucuresti.ro/

11. Fig. 2 - http://www.bucuresti-harta.ro/

12. Fig. 3, Fig. 4, Fig. 5 – prelucrate de pe http://www.ecoduri.ro/

13. Fig. 6 – preluat de pe https://mentalgeo.wordpress.com/