A 1.

Urbanismul Antic:Grecia antica

Urbanismul antic reprezinta ansamblul de experiente acumulate in timp de catre om in ceea ce priveste
organizarea spatiilor destinate spatiilor civile,religioase,militare, productive si de recreere din cele mai vechi timpuri
pana la sfirsitul Evului Mediu.
Exista 3 niveluri cu caracteristici specifice ce se regasesc in costructia oraselor:
 Perioada Homerica (arhaica)
-denumita astfel deoarce atunci au apaurt epopeile homerice.
- caracterizata prin aparitia polisurilor,a vietii culturale,sociale,politice precum si a acoropolei
 Perioada Clasica
-fiind marcata de dezvoltare a arhitecturii si sculpturii
-aparitia tramei stradale ortogonale
-programe de arhitecutra pentru cladiri publice : stadioane,gimnazii,cladiri comerciale
 Perioada Elenistica
-caracterizata printr-o impresionanta activitate in domeniul oraselor cu un fundament stiintific si rational in
constructia oraselor
-importanta acestei perioade istorice consta in solutionarea practica a problemelor complexe de pe plan
urbanistic.

2.Urbanismul Antic:Roma
Elementul chieie al romanilor sunt drumurile,cu care inginerii romani au impanzit intregul imperiu
Caracteristici:
 Apartenenta lor la un sistem de localitati ierahizate si diversificare ca functiuni prioritare : orase strategice
(Paris); orase comerciale (ostia); orase administrstive (roma);orase balneare si de odihna (pompei)
 Structura sau planul oraseor se baza pe o retea ortogonala doua artere perpendiculare diferite de celalate strazi
iar locul de intersectie este repezentat de forum sau piata central,orasele romane aveau forma de patrat sau
dreptunghi
 Dotarile publice,atat la orase cat si in teritoriu corespunde unor utilizari complexe:in interiorul oraselor
prevede separerea circulatiei vehiculelor de circulatia pietonala;pentru timpul liber s-au construit
stadioane,cirucri,amfitatre;pe intreg teritoriu au fost contruite poduri,tuneluri,canale;iginea si salubritatea
erau asigurate printr-o retea de canalizare
 Locuintele sunt de 2 feluri:insuale(cu mai multe etaje divizate in apartamente) si domus (casa particulara)
 Organizarea oraselor s-a bazat pep e o serie de reglementari:problem de propietate; clasificarea straziilor
(latimi minimale); norme privind distanta intre cladiri si inaltimea acestora; problem special de igena

3.Urbansimul Medieval
In toata perioada evului mediu teritoriul se restructureaza imbogatindu-se cu o multitudine de asezari
mici.Orasenii mai bogati parasec orasele pentru a se instala pe marile domenii rurale.orasele isi pierd
importanta,avand loc depopularea si ruinarea centrelor urbane antice.in aceasta perioada urbanismul nu cunoaste o
oarecare evolutie ci doar aparitia de asezari dealungul drumurilor existente sau in apropierea manastirilor sau
bisericii.
Pana in secolul al XII-lea nasterea si cresterea oraselor se face pe 2 cai:
 Dezvoltarea liniara de-a lungul unui drum sau a unui rau
 Dezvoltarea datorata atractiei unui nucelu urban deja existent (castel,manastire,biserica)
o Caracteristici;
 Numar restrans de locuitori : 10.000-40.000
 Prezenta unor ziduri inconjuratoare (protective)
 Densitatea mare a construciilor si oraselor
 Constructii si trasee ale strazilor adaptate configuatiei terenului
 Retele stradale linear-radiale convergeau catre piata central
 Orasele medieval are cartiere bine determinate
 Lipsa preocuparii igenii,confortului.
4.Urbansimul Premodern- ansamblul de teorii,studii si realizari referitoare la teritoriu,in intervalul de timp
cuprins intre sfarsitul secolului al XIV-lea si secolul XVIII-lea
Filarete,este primul care a conceput un plan radil-concentric pentru orasul ideal,ce are o forma de stea cu 8
colturi,deci polygon cu 16 strazi radiale care converg spre o piata central.Insa in secolul al XVI-lea urbansmul renunta
la acest plan pentru a se adpta la situatile militare ce acea vreme le-o ofera.Din acest motiv numeroase orase ce au fost
contruite in perioada aceia au fost orase-fortificate.
Orasele renasterii s-au dezvoltat preponderant pe nucleele medieval,dar ce au fost adoptate la noile
cerinte:largirea strazilor,contruirea de noi piete etc…
Idei privind constructia oraselor
 Stabilirea formei incintei conform exigentelor impuse de tehnicile de aparare
 Catelele burghezilor au fost integrate in urbanistica noua,fiind vizibile numai din strada
 Amplasarea constructiilor in zone functionale
 Ierahizarea strazilor si a pietelor dupa destinatia lor
 Amplasarea in zone isolate a atelierelor productoare de noxe
 Prezentarea unei lagturi usoare intre zonele productive si spatiile comerciale
 Promovarea constructiei pe nivele diferite a cailor de circulatie pt vehicule si pentru pietoni
 Preocuparea pentru confortul edilitar si igiena publica

5.orasul erei industrial:generalitati si extinderea oraselor existente sec XIX-XX

Generalitati
In ultimele 2 secolele poulatia lumii a crescut si mai rapid.Din 1850 populatia globului s-a marit de 4 ori iar
numarullocuitorilor la oras a crescut de 10 ori.
Pe parcursul sec XIX-lea in tot occidental industrializat s-au intemiat noi orase si s-au extins cele existente.Cele
mai multe infintadu-se pentru dezvoltarea industriei si a extractiei minere
Pe de alta parte au fost create orase turistice precum Miami sau Palm Beach in sec XX .pentru a evita cresterea
excesiva a oraselor sa-u intemiat orase satelit.
Alta problema care se pune este aceia a Transportului urban,care trebuia nu numai sa se dezvolte ci sa fie si
accesibil, in marile orase ale lumii apar trenurile cu aburi,tramvaile,omnibuzele
Extinderea oraselor existente
 Cei ce vor produce schimbari majore in actvitatile de proiectare sunt cei ce folosesc betonul armat(noutatea
timpului),ce pana la descoperirea lui se foloseau grinzi,arce,cochiii,membrane.
 In sex XIX in America se intensifica constructia cladirilor inalte,ajungad pana la 20 de etaje.In Europa abia
dupa mijlocul sec al XX-lea
 Depopularea centrului orasului este un fenomen pentru sec XX atorita preturilor ridicate a locuitelor sau
trandformarea lor in birouri.

6.orasul erei industrial:fenomenul suburbiior,traseelor urbanse si infracstructura

Fenomenul suburbiilor
Inainte de secolul al XIX suburbiile erau locuri ale aristocratiei si burgheziei care se bucurau de castele si case
cu intinse grandini,insa odata cu dezvoltarea mijolacelor de transport,industrilizarea si explozia demografica apare
suburbia moderna.Pana la cresterea numarului de autovehicule,suburbiile erau modelate de trasele de tren,metrou si
tramvai care asigura legaturile cu orasele dar acesta przinte si invonveniente:risipa de spatiu,timp,resurse.
Traseele urbane
In sec XIX creerea su extinderea unui orase se face rectangular.Uneori diagonal rup monotonia strazilor
interesctate in unghi drept.Exista si trasee in forma de stea,dar sunt abandoante in favoarea primei.Catre sf secolului
apare orasul linear.In sec XX se gasesc planuri ortogonale si trasee in forma de stea.Tema orasului linear este adoptata
de urbanistii sovietici.
Un plan car reprezinta o etapa importanta este cel al orasului Radburn,unde fiecare cartier ia forma unui
superblock
Infrastructura
Evolutia tehnicii duce a aparitia noilor dotari:
 Iluminat public si privat cu gaz,apoi electric
 Teefonul
 Omnibuzul si tramvaiul cu tractiune animal apoi cu motor,autobuzul
 Cai ferate Metropolitane
  Aeroporturi
 Autrostrazi urbane

7.Urbanismul Modern
Generalitati
Este o stinta a asezarilor umane nascut ca o consecinta a revolutiei industrial.Care incepe din secolul al XVIII-lea in
Anglia,dirijeaza o intreaga populatie muncitoreasca spre orase,cre inca nu sunt pregatite sa o primeasca.
 Din cauza revoutiei industrial urmeaza o crestere a presiunii demografice in orase,o drenare a populatiei
satelor in folosul dezvoltarii urbane fara precedent.
 Factorii care au dezvoltat aceste schimbari:
 Dezvoltarea exploziva a manufactorilor si industria amplasate in centre urbane
 Cresterea numarului de locuitori prin atragerea populatiei rurale
 Aparitia unor problem noi precum:
 Necesitatea spatiilor de cazare pt populatia muncitoreasca
 Asigurarea igieni pubice,aimentare cu apa,canalizare,salubrizare
 Necesitatea destinarii unor cladirii procesului educational
 Punerea la dispozitia populatiei a instituriilor si aalot mijloace de petrecere a timpului liber

Planul lui Haussmann pentru Paris

 A fost insarcinat de Napoleon al III-lea sa realizaze un vast program de reconstructive al orasului ce depasea 1
mil de locuitori si efectele aglomeratiei erau absolut evidente sub aspectul igienei si a; degradarii mediului
 Si-a dus la bun sfarsit mandatul,imbunatatind starea de iginea a orasului,punand in valoare diferite cladiri si
monumente.A propus constructia de noi strazu largi si drepte pentru noile exigente
 S-a folosit de vechile cartiere pentru a forma o retea de bulevarde,pentru a apare in caz de rascoale.ideile de
baza au fost urmatoarele:
 Strazi si piete trasate riguros axiale
 Acelas stil architectural pentru toate fatadele cladirilor indreptate spre principalele strazu si piete
 Stabilirea strazilor ca fiind cai de access pre cladiri si piete

8.Propunerea lui Ebenezer Howard

Va ramene una dintre cele mai importante idei ale urbansimului modern,si anume orasul-gradinita:
Terenul destinat fiecarui oras-gradiniti (400ha urbane pentru terenul de constructive si 200 pentru centru verde
agricol ce il inconjoara)
Comuniatea asigura controlul cresterii populatuei care era de maxim 32.000,cresterea ulterioara nu trebuia sa
duc la supra aglomerare ci doar lainfinarea unui nou oras-gradinit
Orasul-gradinita trebuie sa asigure un echilibru intre urban si rural,iar dezvoltarea sa interna sa stabileasca un
echilibru intre localitati,activitati productive si tertiare si intre functiunile politice,sociale si recreative
Modelul propus de Howard era contruit de inele concentrice

9.Ringul din viena

Fortificatiile au fost darmate sis-a trasat in jurul perimetrului centrului istorico grandioasa circumvolutiune
denumita chiar  ring (inel) pe care au fost amplasate principalele cladiri publice:
Parlamentul,Universitatea,Palatul,Comunal,Teatrul,bibliotecile,muzeele,galeriile,pietele, totul presarat cu ample spatii
verzi.Ringul vienez a avutn umeroase merite:
 a unit orasul vechi de celmodern prinreteaua de strazifara sa distrugavechiul tesut;
 a absorbit presiunea traficului extern,protejand caracteristicile din zona centrului istoric al orasului;
 a usurat formareaunui veritabil centru de servicii atat pentru celvechi cat sipentru cel nou.

10.Orasul linear al lui SaliayMata

Ideea de oras liniar s-aconcentrat in istoria urbanismului modernpornind de la propunerea de oras liniar
aspaniolului Arturo Soria y Mata (1844-1920). a fost conceput de Soria ca o asezare umana organizata dupa o linie
preferentiala a sistemului de trafic stradal,feroviar si fluvial, cu scopul de a orienta dezvoltarea, in mod teoretic
nedefinita, aunui oras.Conform lui Soria,tipul de oras aproape perfect este acela care se intindede-a lungul unei singure
strazi late de 500m,foarte lunga, daca este necesar de la Cadicela Petersburg, de la pekin la Bruxelles
 Un exemplu de oras liniar afost acela proiectat de Soria y Mata intre anii1882-1920 in forma de potcoava de cal
in jurul Madridului, cu o lungime de 58 km intre localitatile Fuencarral si Pozuelo de Alarcon.Propunerea orasului
liniar apare pentru prima oara in martie 1882 inziarul spaniel Progresul la care Soria y Mataera redactor si actionar.

11.Urbansim:definitii,scop,obiect
Definire Urbanismul este stiinta care, pe plan social si uman, studiaza sistematizarea rationala a
oraselor,comunelor, teritoriilor, mijloacelor decomunicatie, cu scopul de a realiza cele mai bune conditii de viata pentru
colectivitati.
Obiectul de studiu al urbanismului este astfel largit, cuprinzand nu numai orasul, ci intregul teritoriu, in zona
sa urbana, cat si cea rurala.Scopul urbanismului este acela de a favoriza bunastarea comunitatii prin perfectionarea
structurilor.

12.Teritoriul si componentele sale:asezarile umane,clasificare

Teritoriul actual este rezultatul unui lung proces de transformare a spatiului terestru si este opera omului fiind
format din urmatoarele elemente:
asezarile umane;
infrastructurile deretele(alimentare,transport);marile spatial libere.
Structura reprezinta ansamblul relatiilor care au loc intre elementele unui sistem. Structura urbanistica
reprezinta totalitatea relatiilor existente intre elementele unui teritoriu dat.
Structura urbanistica a unui mare oras cuprinde elemente precum:case cu putine etaje;marile artere de
circulatie;
pasaje;spatii verzi etc.

13.Teritoriul si componentele sale:asezarile umane-clasificarea functionala

a)zonele rezidentiale
b)zonele industriale
c)zonele comerciale
d)asezarile turistice
e)asezarile rurale
f)constructii destinate serviciilor de interes general
14.Orasu:definitii date de diferiti specilaistii,clasificarea functionala
 Sociologi:orasul este o asezare umana intinsa, densa si permanenta alcatuita din indivizi eterogeni din punct de
vedere social.
 Economisti:orasul este un spatiu economic in care pe o suprafata relativ mica seconcentreaza diferite activitati
si fluxuri decapital, de bunuri, de forta de munca.
 Geografi:orasul este o concentrare delocuitori care desfasoara activitati fundamentale din sectorul secundar
si tertiar.
 Demografi si cercetatorii din domeniuladministratiei publice:o alta directie dedefinire a orasului este cea de
convenienta.Orasul se bazeaza, de obicei, pe oclasificare a numarului populatiei
Orasul este o forma complexa de asezare umana, cu un numar mare de locuitori, avand dimensiuni
variabile si multiple dotari edilitare, de obicei cu functie politico-administrativa, industriala,comerciala si
culturala;

Costructiile sunt grupate in ansambluri arhitectonice si organizate in zone cu utilitati definite (industriale,
comerciale, administrative, delocuinte etc.); se dezvolta relatii si comunitati bine organizate, cu functii multiple si
complexe, exercitate de o populatie care traieste in cea ai mare parte din activitati mai putin agricole; exercita o mare
influenta economica si organizatorica asupra zonei inconjuratoare.

15.Orasul:clasificarea dupa forma orasului

Prin forma orasului se intelege aspectul sau vizibil avand in vedere ansamblul tuturor partilor sale fizice:
reteaua de strazi, piete, cladiri izolate, suprafete deschise de dimensiuni variabile precum:curti interioare, gradini,
parcuri etc.,elemente naturale si artificiale definite geometric, precum: canaluri, santuri, ziduri etc.O posibila
clasificare a oraselor in functie de forma este aceea care analizeaza  planul orasului :
1.Planul rectangular (hipodamic) – utilizat inconstructia oraselor 
  Avantaje:schitare simpla;o usoara divizare a oraselor;simpla proiectare a retelelor de transport;folosirea
maxima a terenului;distributia strazilor se desfasoara armonios.
 Dezavantaje:circulatia este ingreunata –pierderi mari de timp;in intersectii vizibilitateaeste redusa.
 Exemple de orase: New York (zonaManhattan);San Francisco (California);Drobeta Turnu-Severin(Romania).
2.Planul radial concentric - este conceput cu scopul unei distribuiri armonioase a strazilor in jurul unui centru
de unde pleaca toatearterele sub forma unor raze
 Avantaje:trama, nefiind rigida, sepoate adapta usor la un teren cu diverse accidente de relief;permite
patrunderea usoara pana in centrul orasului (dinexterior pe radiale, si in acelasi timp, prin inele, ocolirea
centrului);permite extinderi inelare ale orasului;asigura legaturile intrecartiere si poate distribui traficul greu
si de tranzit pe arterele de rocada.
 Dezavantaje:circulatia este incetinita;in intersectii vizibilitateaeste redusa.
 Exemple de orase:Odessa (Ucraina)Milano (Italia)Braila (Romania)
1.Planul evantai - este de fapt o jumatate de retea radial-inelara, cu toate caracteristicileacesteia.
2.Planul mixt - combina planul rectangular cucel radial-inelar.
3.Planul liniar - utilizat in special in constructia oraselor mici sau celor constranse de conditiile de relief 
 Dezavantaje:distanta mare intre punctele extreme ale orasului.
 Exemple de orase:Marsilia
1.Planul adaptat coditiilor de relief - sedezvolta pe de o parte si de alta a raurilor 
 Exemple deorase:Paris - Sena;Budapesta - Dunare.

16.Extinderea oraselor
Extinderea prin aglomerare
 Datorita faptului ca orasele medieval erau imprejmuite de fortificatii spatiul din interiorul acesotra devenea
foarte scump,asa ca s-au extins circular
 Fenomenul se poate observa si astazi.Daca structura stradala central este dezordonata,la o anumita distanta ea
devine in multe orase,circular
 Un alt mode de extindere ,specific vremurilor modern este cel al cartierelor noi dispuse fie intele rectangulare
de strazi,fi in retele atistice cu strazi dispuse ordonat in jurul unui centru,care inlatura monotonia
 Fenomenul extinderii erste insa intretinut si de ratiuni pur finaciare,deoarece terenul din jurul oraselor este
mai ieftin
 Constrangerile geografice au determinat uneori extinderi inedite
 Un alt element perturbator este reprezentat de caile ferate ce sunt amplasate la marginile oraselor
 Un al factor este clima

Extinderea stelara sau absortia satelor

Acest tip de extindere se datoreaza in special cailor de acces.Daca drumurile permit,inviitotar se vor contruii
intregi cartiere
Un avantaj ar fi ca nu mai trebuie create infrastructura,caci ea este deja

17.Aglomeratia urbana
Aglomeratiile urbane reprezinta ansambluri constituite din orase care se dezvolta independent, care sunt
apropiate spatial, isi pastreaza personalitatea ramanand distincte si care rezolva in comun sau o serie de probleme
comune: -alimentarea cu apa; -alimentarea cu energie electrica;-alimentarea cu energie termica;-amenajarea si
protejarea mediului inconjurator.

Metropolele se numesc monocentrice atunci cand se extind in jurul unui centru unic care desfasoara o functie
centripeta la nivel local si national.Metropolele policentrice sunt caracterizate prin prezenta unui centru mai putin
dinamic, impartirea sarcinilor privinds erviciile si infrastructura, dezvoltarea activitatilor productive si
economice.Megalopolisul constituie stadiulde gigantism al conurbatiilor, teritoriu organizat intr-o imensa conurbatie
policentrica.Cel mai mare megalopolis e stecel situat pe coasta estica a SUA in zona orasului Boston pana la
Washington DC.Pana in prezent s-au construit peste 30 de megalopolisuri, printre care se mai pot enumera:
 Megalopolisul  japonez Tokaydo:cel mai populat,cuprinde peste70 mil. De locuitori, acopera o zona de 70.000 km²,
pe o lungime de 750 km;
 Megalopolisul Brazilian:cel mai dinamic din punct de vedere demografic(peste 40 mil. delocuitori in prezent,
fata de mai putin de 30mil. de locuitoriin 1980);
  Alte megalopolisuri:Middlands,Randstadt,Holland, Ruth-
Rhin,Megalopolisulaustralian,Megalopolisulcalifornian,MegalopolisulMarilor Lacuri.
18.Amenajarea teritoriului si urbansimul- sunt domenii inrudite, fiind considerate ramuri ale aceluiasi trunchi, al
carui domeniu de referinta il reprezinta spatiul. Ele constituie un complex decunostinte stiintifice, tehnice,
functionale si estetice care serveste la satisfacerea unor necesitati obiective ale colectivitatilor umane(atat indivizi
cat si grupuri).
Scop: Cele doua domenii se ocupa de problemele dezvoltarii spatiale, au invedere amenajarea atat a mediului
natural cat si a mediului antropic, dar depind si defactorii economici, sociali, culturali si demediu
Obiective:
 Determinarea structurii functionale a localitatilor;
 Ameliorarea conditiilor deviata pri neliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la serviciile publice;
 crearea conditiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor,varstnicilor si ale persoanelor cu
handicap;
 utilizarea eficienta a terenurilor,necesare functiunilor urbanistice in localitati;
 extinderea controlata a zonelor construite;
 protejarea,conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construitsi natural;
 asigurarea calitatii cadrului construit,amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
 protejarea populatiei si a cadrului natural si construit impotriva poluarii si a riscurilor natural si tehnologice
previzibile.

19.Probleme majore ale urbansimului si amenanjarea teritoriului,obiective generale si specificice

Obiectivele principale
-dezv economica si sociala echilibrata a regiunilor si a zonelor cu respectarea specificului acestora
-imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane
-utilizarea rationala si eficienta a teritoriului
Activitatile principale de amenajare:
-transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare.
Activitati conexe:
-cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor
-constituirea, intretinerea, extinderea, dezvoltarea bazei de date si documente
-elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu
- avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului de urbanism
-elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu
-monotorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de
amenajare.
20.documentatiile de amenajrea teritoriului
Planul de amenajare a teritoriului national (PATN) - Un ansamblu de documentatiicare stabileste strategii,
prevederi si masuricare determina dimensiunile, sensul si prioritatile dezvoltate in cadrul teritoriului Romaniei. Acest
plan cuprinde o viziune globala a dezvoltarii in perspectiva a tarii si se elaboreaza pe sectiuni. Pentru taran oastra
exista 7 sectiuni:
-sectiune 1: cai de comunicatii;
-sectiune 2: apa;
-sectiune 3: zone protejate si construite;
-sectiune 4: reteaua de localitati;
-sectiune 5: arii de risc natural;
-sectiune 6: turism;
-sectiune 7: dezvoltare rurala.

Planul de amenajare ateritoriului zonal (PATZ)-Se elaboreaza pentru parti din teritoriul national - teritorii
grupate in zone cu caracteristici comune: geografice, istorice,economice etc. Acest PATZ cuprinde oviziune asupra
dezvoltarii tuturor activitatilor sectoriale de pe teritoriul ce face obiectul PATZ.PATN si PATZ trateaza urmatoarele
categorii de probleme:
-protejarea si utilizarea resurselor naturale(sol si subsol);
-dezvoltarea socio-economica;
-populatia si resursele de munca (structura sidinamica);
-dezvoltarea retei de localitati;-echiparea tehnica a teritoriului, inclusivpentru apararea nationala;
-protectia si reabilitatea mediului natural si acelui construit;
-stabilirea zonelor in care se preconizeazadesfasurarea operatiunilor majore deamenajare a teritoriului.
 Planul de amenajare ateritoriului judetean (PATJ) Este expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-
economica a judetului. Se intocmeste pentru teritoriul administrativ al judetului. Cuprinde un plan etapizat de
obiective pentru fiecre domeniu de activitate al domeniului judetului.

21.Documentatiile de urbanism
Planul urbanistic general (PUG) Este un proiect deosebit de complex care face parte din programul de
amenajare teritoriala si de dezvoltare a localitatilor. Acesta contine prevederi la scara intregului oras si constituie
documentatia de baza care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru o localitate
existenta/viitoare. Valabilitatea este de 5-10ani, in afara cazurilor in care exista nevoiade actualizare. Fiecare localitate
trebuie sai ntocmeasca un PUG care constituie baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

Planul urbanistic zonal (PUZ) Este documentatia care serefera la planul zonal dintr-o localitate
existenta/viitoare (circulatie, productie, spatiiverzi) care acopera toate categoriile defunctii. Categoriile generale de
problem abordate in planul PUZ-ului sunt urmatoarele:
-organizarea retelei stradale;
-zona functionala a terenului;
-dezvoltarea infrastructurii edilitare;
-organizarea urbanistic-arhitecturala.

Planul urbanistic de detaliu (PUD) Este documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, de
dimensionare, de conformare si de servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pediferite parcele. Categorii de
problem abordate in cadrul PUD-ului sunt
-regimul juridic, economic si tehnic ale terenului si constructiilor;
-compatibilitatea functiunilor si conformarea costructiilor, amenajarilor si plantatiilor;
-relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;
-asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare.
22.Etapele elaborarii PUG
Consta in parcurgerea urmatoarelor etape:
 Informarea populatiei;
 Desemnarea elaboratorului PUG;
 Intocmirea comenzii;
 intocmirea temei-program;
 tarifarea lucrarii;
 intocmirea contractului;
 documentarea elaborarea studiilor de fudamentare;
 consultarile pe parcurs
 realizarea pieselor desenate;
 organizarea consultarii populatiei;
 emitere aacordurilor si avizelor;
 aprobarea PUG.
23.Structura PUG
Din punctul de vedere al problemelor cuprinse, PUG este format din trei capitole principale:
1.Studii de fundamentare;
Dupa criteriu datei intocmirii fata de data elaborarii PUG si in functie de specificitate sunt:
 studii, cercetari si proiecte intocmite inainte de data elaborarii PUG;
 studii si cercetari intocmite concomitent cu elaborarea PUG.
Dupa specificul lor sunt:
 analitice;
 consultative;
 prospective.
2.PUG propriu-zis sau PUG preliminar;
PUG propriu-zis cuprinde:
Piese scrise:
 memoriul de sinteza (localitati mari si foarte mari);
 memoriul general (obligatoriu pentru toate localitatile);
 regulamentul local de urbanism (RLU)
 intareste, detaliaza sub forma de prescriptii reglementarile PUG.
3.Piese desenate:Numarul lor depind de complexitatea si de marimea localitatilor.Sunt reprezentate pe planse
care ilustreaza principalele categorii probleme:
 incadrarea in teritoriu administrativ allocalitatii pentru care se elaboreaza PUG
 analiza situatiei existente, cu evidentiereadisfunctionalitatilor;
  reglementari urbanistice
 zonificare,reglementari edilitare si echipare edilitara;
 proprietatea asupra terenurilor si circulatia juridica a acestora
24.Parcursul documentelor de amenajare a teritoriului si de urbanism
Pana sa fie elaborate parcurg urmatoarele situatii:
 Initiativa elaborarii se face prin autoritaile deliberative si executive,guvernul precum si persoanele fizice sau
juridice
 Elaborare sunt elaborate de institutiile publice si societatile comerciale care au acest drept stabilite prin acte
normative
 Semnare de profesionisti calificati in domeniu prin licienta sau studii postuniversitare de specilaitate acreditate
 Avizare de catre organismele competente
25.Cadrul institutional

In present activitatea de amenjare a teritoriului si de urbanism a fost preluat de Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Locuintei.Directia Generala de Dezvoltare Terioriala este un compartiment functional din aparatul MDRL
care asigura indeplinirea atributiilor ce ii revin acestui domeniu .In cadrul acetui compariment isi desfasoara
activitatea compartimentul functional denumit Serviciul Planificare Teritoriala ce coordoneaza:
 Activitatea in domeniul amenjarii teritoriuli la nivel national si zonal-regional
 Dealierea conceptului strategic in planurile amenjarii teritoriului
 Activitatea de elaborare a planului de amenajare a teritoriului national si regional
 Activitatea de reglementare metodologica a elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului

In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila locala si judeteana pe langa
Consiliul Judetean,Primaria municipal si judeteana,se poate infinta Comisia Tehnica de Amenajare Terioriala
si Urbanistica

26.Cadrul legistlativ
Preocuparile si reglementarile din domeniul urbanismului dateaza din cele mai vechi timpuri.Numeroasele
cerinte care au fost impuse de-a lungul timpului au privit activitatiile de constructii.Dreptul urbanismului a fost definit
in doctrina franceza ca un ansamblu de reguli si instiutii privitoare la amenajarea si dezvoltarea urbana,permitand
evolutiapers fizice a localitatilor si avand ca scop realizarea obiectivelor colectivitatiilor publice in acest domeniu
In Romnia cadrul legal este legea 350/2001 privind amenjarea teritoriului si urbansimului care stabileste:
 Obiectivele principale ale activitatii de amenanjare a teritoriului
 Obligativitatea desfasurarii activitatiilor de amanejare a teritoriului
 Structura instiutionala si atributiile in domeniu ale administratiei publice central,judetene si locale
 Categoriile de documentatii

27.Participarea populatiei la activitatile de ATU

 Se realizeaza prin
 Informarea poulatiei-activitatea prin care se fac publice:
 Obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenjarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatiilor
 Intentiile autoritatilor A.P. centrale si locale privind elaborarea unei documentatii de amenajare a
teritoriului
 Continutul documentatiilor de amenjare a teritoriului si de urbanism care urmeaza sa fie supuse
aprobarii conform legii
 Consultarea populatiei procesul prin care aceasta isi exprima optiuniile si opiniile privind prevederile
programelor de amenjare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica si se realizeaza prin publicarea
procedurii de desfasurare a consultarii,desfasurerea anchetei publice si intocmirea raportului de sinteza
 Raportul de sinteza ca material cuprinde optiuniile si opiniile populatiei,este supus dezbaterii.

28.Gestionarea terenurilor
In vederea realizarii unei operatiuni de amenjare a teritoriului autoritatiile se preocupa de utilizarea
terenurilor,recurgand la urmatoarele:
  Schimburi de terenuri aflate in domeniul privat al statului,judetului sau al localitatii cu terneuri aflate in
propietatea pers fizice sau juridice
 Treceri din domeniul privat in domeniul public
 Achizitii de terenurii,direct sau prin exercitarea dreptuilui de preemtiune
 Concesionari de terenuri din domeniul public sau domeniul privat
 Exproprieri de terenuri pentru cauza utilitatii publice

Autoritatile pot stabilii interdictii:

 Interdictii permanente
 Riscuri natural previzibile
 Riscuri tehnologice grave
 Aparea tarii,ordine publica si siguranta
 Alte motive stabilite prin lege
 Interdictie temporara
29.Gestionarea constructiilor:certificate de urbanism

Certificatul de urbanism
Este actul de informare cu caracter obligatoriu  prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face
cunoscute solicitantului elementele privind regimul  juridic, economic si tehnic al imobilelor,caracteristicile zonei in
care se gaseste imobilul, cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite, precum si lista avizelor si  acordurilor
necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.
Acesta este documentul premergator obtinerii autorizatiei de construire prin care se informeaza solicitantul cu
privire la principalele caracteristici ale constructiilor care se pot executa pe un anumit teren.In certificatul de urbanism
se vor inscrie informatiile cunoscute de emitent,la data elaborarii, privind regimul juridic,economic si tehnic al
imobilului.

Regimul juridic 
 Situare a imobilului inintravilan sau inafara acestuia;
 natura proprietatii sau titlul asupra imobilului;
 servitutile care greveaza a supra imobilului, dreptul de preemtiune,zona de utilitate publica;
 includerea imobilului in listele monumentelor istorice si/sau ale naturii ori in zona de protectie a acestora, dupa
caz.

Regimul economic 
 folosinta actuala;
 destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare ateritoriului aprobate;
 reglementari ale administratiei publice central si/sau locale cu privire la obligatiile fiscal ale investitorului;
 alte prevederi rezultate din hotararile consiliului local sau judetean asupra zonei in care se afla imobilul.

Regimul tehnic
 informatii extrase din documentatiile de urbanism si/sau din regulamentele aferente ori din planurile de
amenajare a teritoriului;
 regimul de aliniere a terenului si constructiilor fata de drumurile publice adiacente;
 retragerile si distantele obligatorii la amplasarea constructiilor fata de proprietatile vecine;
 inaltimea maxima a constructiilor si caracteristicile volumetrice ale acestora;
 procentul maxim de ocupare a terenului si coeficientul maxim de utilizare a terenului raportate la suprafata de
teren corespunzatoare zonei din parcela;
 echiparea cu utilitati existentesi necesare;
 circulatia pietonilor si a autovehiculelor,accesele auto si parcajele necesare;
 dimensiunile si suprafetele minime si/sau maxime ale parcelelor;
 elemente privind volumetria si/sau aspectul generalal cladirilor in raport cu imobilele vecine.

30.Gestionarea constructiilor:autorizatia de constructive

Aurorizatia de construire este actul in baza caruia se pot executa lucrari de constructii si in baza caruia se
asigura aplicarea masurilor legale cu privire la amplasarea, executarea si functionarea obiectivelor de investitii.
Solicitantul autorizatiei de construire poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra
imobilului care atesta dreptul de autoritate.Avizele uzuale necesare amplasarii unei investitii in conditii normale care
insotesc autoritatea de construire sunt:
 Avize de amplasare: apa, canalizare,electricitate, telefonie fixa, energie termica,gaze naturale, administratia
domeniuluipublic);
  Avize de racordare (electricitate, apa);
 Avize de functionare - se obtin de la Ministrul de interne, SRI, Ministrul Apararii,Ministerul Sanatatii;
 Acord de Mediu
 
Autorizatia de functionare stabileste conditiile de utilizare aconstructiilor din punctul de vedere al:
 activitatii care se desfasoara in cadrul acelei constructii;
 conditiilor care trebuie respectate in utilizarea constructiilor.

Autorizatia de schimbare a destinatiei se elibereaza pentru acelerevizuiri ale modului de utilizare

aconstructiilor, din punctul de vedere alactivitatii care se desfasoara in cadrul lor.

 Autorizatia de demolare-Se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu

prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii.
31.Densitatea urbana
O diferenta intre mediul urban si cel rural ar fi data de densitatea populatiei.Exista orase izolate sau create
artificial ( ex: Brazilia) in care variatiile de densitate sunt foarte mici.Conditiile de amplasament au un rol
important in stabilirea densitatii,astfel sunt orase amplasate pe insule,cum ar fi V i c t o r i a d i n H o n g K o n g
( C h i n a ) u n d e i n unele cartiere se depaseste 200000 loc./km².Pe de alta parte,in Alger, Casbah fiecarui
locuitor ii revin 5 m². Densitatea oraselor  variaza de la un oras la altul,astfel modul de calcul al densitatii se face
in functie de mai m u l t i f a c o r i , u n u d i n t r e e i a r p u t e a f i : e l i m i n a r e a d i n s u p r a f a t a
o r a s e l o r a parcurilor,a cursurilor de apa si a celorlalte zone nelocuite. Astfel, New York-ul are o crestere a
densitatii cu peste 10% fata de statisticile oficiale, iar Manhatan-ul prin eliminarea Central Park-ului si a
cursurilor de apa,prezinta o densitate cu 50% mai mare.S e p o a t e e l i m i n a r e t e a u a stradala,
constructiile industriale,sediile institutiilor obtinandu-se suprafata reala locuita si se observa mai usor
suprafata l o c u i t a c e - i r e v i n e u n u i l o c u i t o r d a r s i confortul oferit de oras.P o a t e f i o r u p t u r a
i n t r e suprafata orasului si aglomeratia urbana corespunzatoare, exemplu la Paris unde suprafata
este de 105 km² iar aglomeratia urbana arata 1500km².Densitatea unui oras variaza incentru fiind o densitate
mica,apoi o zona f o a r t e p o p u l a t a , a p o i a c e a s t a s c a d e concentric spre periferie.( ex: Sao Paolo-
Brazilia). Parisul are o densitate central mare,ea descrescand spre periferie.Un alt factor care contribuie la
variatia densitatii este dat de nivelul de trai al locuitorilor.
32.Teoria locurilor central
Teoria locurilor centrale a fost elaborata in anul 1933 de catre economistul german Walter Christaller in
lucrarea sa „Diezentralen Orten” pt a explica marimea,numarul oraselor si spatierea lor in teritoriu.Christaller
porneste de la constatarea conform careia functiunea principala a unei localitati este aceea de a asigura bunurile si
serviciile necesare populatiei din teritoriu.Teoria face distinctia dintre centru(producerea bunurilor) siperiferie
(consumul bunurilor produse).Sunt 6 concepte care stau labaza teoriei locurilor centrale:
-centralitatea ca principiu de ordine al amplasarii, marimii si gradului de dotare al localitatilor.
-locul central ca tip deasezare,preluand atatsatisfacerea functiunilor economico-sociale ale populatiei proprii cat si pe
celeale populatiei aflate in zona sa de influenta.
-relatia dintre importanta unei localitati si gradul decentralitate
-functiunile economico-socialeale locului central
-zona de influenta a loculuicentral
-distanta economica si modulde realizare a necesitatilor populatiei.
in SUA, Anglia,Germania studii determinand criteriul centralitatii unui oras si astfel s-au gasit 2 metode:
ierarhia dimensionala a oraselor corespunde cu ierarhia lor functionala in care productia materiala si serviciile  joaca
un rol decisiv
ierarhia dimensionala a oraselor poate fi determinate cu ajutorul unor anchete caresa puna in evidenta curentii
detrafic de orice natura.
33.Dezvoltarea spatiala a oraselor
In literatura de specialitate sunt considerate urmatoarele 4 faze ale ciclului de viata urban:
1.Industralizarea(Urbanizarea)cu urmatoarele trasaturi:
prioritate acordata cresteriieconomice
amplasarea exonomiilor de scara(ex: industria energetica)
Dezvoltarea transportului publiclocal
Orasele devin motoare ale dezvoltarii regiunii si se caracterizeaza prin cresterea populatiei,a nr locurilor de
munca si a facilitatilor urbane. Orasul „mama”se dezvolta rapid iar populatia tinde sa se mute in locurie unde exista
locuri de munca.
2.Dezvoltarea sectoarelor transport siservicii(Suburbanizarea),trasaturi:
cresterea rapida a prosperitatii
cresterea rapida a nr deposesori de autoturisme
dezvoltarea infrastructurii pttransport devine o prioritate apoliticii guvernamentale
cresterea rapida a spatiilor debirouri
conturarea zonei metropolitanesi periurbane
3.Aprecierea sporita a cadrului natural de viata (dezurbanizarea):
Cresterea rapida a pretului energiei
Micsorarea dimeniunii familii medii
Politici guvernamentale indreptate catre dezvoltarea transp public
Renvovarea rubana si planificarea spatiala

4.Dezvoltarea sectorului informational

Computerizarea puternica a societatii
Atentia sporita acordata intreprinderilor mici si mijlocii
Marirea structural a timpului liber
34.Modelele de organizare spatiala
Zonele concentrice:este considerat prea rigid datorita faptului ca arterele de circulatie vor strabate toate zonele
intermediare si in plus el generand discrepante intre clasele sociale
Modelul sectoarelor:in jurul centrului sa fie dispuse sub forma unor sectoare de cer zone cu caacter bine definit
Modelul mai multor centre secundare in care zona de afaceri sa fie situata distinct de centru in perimetrul residential al
paturii mijlocii si bogate.Ce trebuie remarcat este faptul ca in fiecare oras exista zone cu atributiuni bine precizate
35. zonarea functionala a spatiului urban: zona centrala
Un rol deosebit in procesul de delimitare a localitatilor il reprezinta identificarea zonelor functionale ale localitatilor,
intelegand prin acestea acele teritorii din cadrul unei localitati in care se desfasoara cu preponderenta aceeasi
activitate.
Principalele zone dintr-o localitate sunt: zona centrala, zona industriala, zona de locuit, zona cu dotari social-culturale
si zona de spatii verzi.
Zona centrala a unui oras este cea care individualizeaza orasul si ii confera farmecul. Centrul orasului este locul in care
functiunile si valorile urbane ating intensitatea lor maxima.
In cele mai multe cazuri, zona centrala este punctul de intalnire a principalelor artere de circulatiei, de aici fiind posibil
in aproape toate directiile.
Sediile institutiilor administrative, marile banci, centrele culturale (teatre, muzee), edificiile religioase se gasesc in
aceasta zona.
Preturile terenurilor din aceste zone sunt cele mai mari si sunt uneori prohibitive.
36. zona industriala
Amplasarea zonei industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului si a localitatilor.
Cuprinde totalitatea firmelor si regiilor industriale, iar in localitatile rurale, unitatile agricole, agro-industriale sau
industriale.
37. zona rezidentiala
Zona rezidentiala este cea predominanta in cadrul unui oras (intre 40-60% din supr urbana) anavd functia complexa
de locuire.
Evantaiul tipurilor de locuinte este foarte deschis. Astfel, in cadrul aceluias oras pot fi intalnite case fara etaj sau cu
unul sau mai multe niveluri, blocuri de locuinte de la cateva etaje pana la aproximativ 100.
De obiei, locuintele din zone centrale ale oraselor vechi au un grad redus de confort, fiind incorsetate de spatiul redus
pe care il au la dispozitie. In opozitie, cartierele nou construite beneficiaza de spatii largi, casele fiind inconjurate de
peluze.
38. zona dotarilor social culturale
Acestea cuprind terenurile pe care sunt amplasate spatiile comerciale, teatrele, cinematografele, spitalele, scolile,
hotelurie, institutiile administrative etc.
39. zona spatiilor verzi
Spatiile verzi reprezinta zone sociale, ca scuarurile si parcurile publice. In ceea ce priveste ponedrea spatiilor verzi,
aceasta se situeaza la 20-50m2 zona verde la un locuitor in orase , la 40-70m 2 zona verde la un vizitator in statiunile
turistice, la 50-150m2 la un vizitator in zonele cu paduri.
40. probleme de trasnport si de trafic urban
Ultima perioada de timp este caracterizata prin preferinta pentru automobil, fapt care a determinat cresterea
productiei industriale de autovehiule si cresterea cifrei de afaceri in domeniu. Aceasta situatie a determinat si
necesitatea echiparii teritoriului cu retele moderne de circulatie, actiune greoaie si costisitoare care presupune un efort
financiar sporit al membrilor intregii colectivitati. Printre consecintele cele mai evidente ale acestui fenomen putem
numi: aglomerarea excesiva a supr carosabile, gatuirea fluxului de circulatie, cresterea numarului de accidente care
antreneaza pierderi umane si materiale, scaderea vitezei medii de parcurs.
Impactul pe care autovehiculul il are asupra orasului a constituit si constinua sa reprezinte o preocupare permanenta
pentru asociatiile profesionale aflate in stransa legatura cu organele administrative centrale si locale. Directiile de
cercetare vizeaza: cauzele care favorizeaza cresterea traficului auto, problemele tehnice privind trasnportul interurban
si cel intraurban.
Pentru rezolvarea problemelor generate de trafic sunt propuse o serie de solutii. Astfel pentru orasele mici sunt
recomandate urmatoarele rezolvari: centrele istorice accesibile doar traficului pietonal, instituirea de restrictii de
circulatie in zonele centrale si orientarea acesteia pe liniile de centura, stabilirea unor rute fixe pentru mijloacele de
transport.
Pentru orasele mari sunt propuse urmatoarele solutii: facilitarea transportului auto prin redistribuirea activitatilor, de
la locurile de munca pana la spatiile comerciale si de recreere, folosirea in zonele entrale numai a autobuzelor si a
taxiurilor.
Orase precum Los Angeles sau Tokyo au retele de strazi suspendate care dirijeaza circulatia in punctele cheie ale
localitatii.
41. strazi si intersectii
Capacitatea unei strazi reprezinta numarul maxim de autovehicule, fizice sau echivalente, ce poate circula liber prin
sectiunea curenta, in anumite conditii de trafic, considerate normale in timpul unei ore sau a unei zile.
Latimea partii carosabile variaza de la un oras la altul, dar chiar si in cadrul aceluias oras de la o strada la alta.
In functie de numarul, dispozitia, importanta strazilor apar intersectii de diferite tipuri si complexitati.
In cazul strazilor de mica si egala importanta in forma de Y sau T nu sunt necesare amenajari speciale. Intersectiile cu
patru ramuri pot functiona necontrolat, in cazul intersectiilor cu fluxuri totale mai mici de 600 de vehicule pe ora. Peste
aceasta valoare intersectiile trebuie semaforizate si prevazute cu indicatoare.
o intersectie poate functiona la capacitati totale de pana la 3000 de vehicule pe ora, fara semaforizari daca exista un
sens giratoriu, iar in pietele de circulatie cu sens giratoriu cu patru ramuri semaforizate, pot ajunge si la 9000 de
vehicule pe ora.
42. retelele de strazi
Totalitatea strazilor si spatiilor rezervate circulatiei de pietoni si de vehicule a unui oras constituie reteaua de circulatie
sau reteaua stradala; elementele constau din strazi si intersectii la care se adauga si amenajarile de stationare
prelungita.
Exista stazi de categoria I – magistrale
Categoria aIIa – de legatura
Categoria a III a si a IV-a de deservire locala
43. Salubrizarea
Prin salubrizare se intelege un ansamblu de lucrari, amenajari, utilaje si activitati cu caracter tehnico-edilitar, menit sa
contribuie direct la igiena si confortul urban.
In general, salubrizarea este privita numai ca o problema a evacuarii deseurilor solide provenite din diverse activitati;
insa sunt cuprinse si probleme de protectia mediului, lupta impotriva zgomotului, functionarea unor dotari orasenesti.
Totusi problema deseurilor solide ramane una din preocuparile principale ale salubrizarii.
Tipuri de deseuri: gunoi menajer, deseuri municipale solide, deseuri industriale, reziduri toxice.
Se estimeaza ca pe glob se produc anual aproape un miliard de tone de deseuri menajere.
In tarile europene cantitatea de deseuri generata anual este in crestere, ajungand la 2 miliarde de tone din care 200 de
milioane sunt menajere.
44. Alimentarea cu apa
Apa constituie un domeniu de permanent interes si preocupare pentru sanatatea publica din cauza relatiei de
cauzalitate dintre calitatea si cantitatea de apa disponibila pentru populatie si starea de sanatate. Una dintre
preocuparile principale pentru asigurarea conditiilor igienice de viata, precum si pentru desfasurarea proceselor de
productie este aceea a alimentarii cu apa de buna calitate si in cantitati suficiente, corespunzatoare nevoilor de
utilizare.Cresterea rapida a suprafetelor urbane a facut necesara dezvoltarea unor vaste retele de alimentare cu apa si
canalizare a acesteia, dar de multe ori ritmul de crestere al suprafetelor construite nupoate fi sincronizat cu cel al
dezvoltarii infrastructurii.Exista doua modalitati principale de alimentare cu apa a mediului construit:
alimentarea din reteaua urbana si alimentarea punctuala prin intermediul unui foraj propriu realizat la adancime
mare sau medie, inconexiune cu evacuarea apei uzate intr-un bazin vidanjabil.
Prin aprecierea cerintelor calitative si cantitative consumurile unei localitati sunt:
-pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti;
-pentru satisf. nevoilor publice;
-pentru combaterea incendiilor;
- in industrie.
45. Canalizarea si epurarea apelor uzate
Cantitatile de apa uzata ce determina elementele principale ale sistemului de canalizare sunt diferentiate pe tipuri de
ape uzate si se evalueaza astfel:
-cantitatile de ape uzate menajere sipublice sunt aproximativ egale cu cantitatile de apa stabilite pentru alimentarea cu
apa;
-cantitatile de apa uzate industriale se determina in functie de procesele tehnologice aferente unitatilor respective;
-cantitatile de ape uzate meteorice sunt in relatie directa cu suprafata canalizata si cu regimul ploilor.
Cantitatile de ape uzate sunt exprimate in litri/secunda, constituind parametrul principal de dimensionare a unui
sistem de canalizare. In general canalizarea este constituita din:
-instalatii decanalizare interioara aferente cladirilor si incintelor industriale;
-reteaua sau retelele de canalizare, situate direct sub sau adiacent suprafetelor carosabile;
Epurarea apelor uzate se realizeaza in spatii special amenajate, amplasate de obicei in avalul localitatilor deservite si in
vecinatatea emisarului in care urmeaza sa se evacueze apa epurata. Prin epurare se urmareste reducerea
impuritatilor existente in apa uzata sub forma de suspensii minerale si organice, sau sub forma de substante dizolvate ,
precum si unmare numar de bacterii.
46. alimentarea cu gaze combustibile
O forma de energie termica este aceea obtinuta prin utilizarea gazelor combustibile naturale, sau obtinute prin
procedee tehnologice de prelucrare a carbunilor, a derivatelor de petrol, etc.
La noi in tara cel mai raspandit gaz combustibil este gazul metan, care este considerat una dintre resursele energetice
cele mai curate. El este folosit in afara utilizatorilor masive industriale, la incalzirea cladirilor, prepararea apei calde
precum si bucatarii. Consumurile se stabilesc ca si alimentarea cu energie termica, in functie de cantitatea de caldura
necesara estimata de puterea calorifica a gazului combustibil, de regimul de functionare si de sistemul de incalzire
respectiv.
Gazele combustibile sunt acelea care in anumite conditii de temperatura amestecate cu oxigenul se combina cu acestea,
dedajand energie termica. Ele pot fi naturale – se gasesc in sol, sau artificiale – cum ar fi gazul de petrol lichefiat.
47. alimentarea cu energie electrica
Electricitatea este limfa vitala a oraselor noastre si, in consecinta, a civilizatiei noastre. Practic, totul intr-un oras
functioneaza cu electricitate. Dezvoltarea productiei industriale si agricole, a transporturilor si constructiilor si, in
general,a tuturor ramurilor industriale se bazeaza pe cresterea continua a productiei si consumului de energie. Din
totalul energiei primare consumate, ponderea energiei electrice este de circa 40%.O mare parte din cantitatea de
electricitate este produsa prin utilizarea combustibililor fosili: carbune, petrol si gaze naturale. Arderea lor insa
produce efecte extrem de daunatoare: ploi acide, poluarea atmosferica si efect de sera, care determina cresterea
temperaturii globale, implicit cresterea temperaturii apei marilor si oceanelor, iar, in timp, cresterea pericolului de
inundare a oraselor de pe malul marilor. O alta sursa importanta de electricitate este energia nucleara, dar si aceasta
are efecte colaterale destul de periculoase, in special cele legate de radiatii. Energia solara si cea eoliana , sunt in
masura sa genereze energia curata, dar pana in prezent acestea au fost puternic ignorate.Avantajele utilizarii energiei
electrice:
-poate fi transportata economic la distante mari;
--poate fi trasformata cu usurinta in alte forme de energie;
poate fi distribuita cu usurinta la un numar oricat de mare si variat de consumatori la puteri diferite;
utilizarea ei este curata si comoda, sigura si cu randament ridicat etc. Retelele de alimentare cu energie electrica sunt
retelele edilitare cele mai raspandite. Sursele de energie electrica sunt centralele electrice de diferite tipuri, cele mai
importante fiind termocentralele, hidrocentralele si atomocentralele electrice, in functie de energia pe care o trasforma.
48. Ocuparea terenurilor si amplasarea constructiilor: modul de ocupare a terenurilor
Regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor au in vedere pastrarea integritatii mediului si protejarea
patrimoniului natural si construit. Terenurile avute in vedere in regulamentul general de urbanism (RGU) se gasesc in
urmatoarele perimetre: extravilan; intravilan; suprafete impadurite; resurse ale subsolului, resurse de apa;
zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate; zone construite protejate.
Extravilanul este teritoriul situat in afara intravilanului. Legea prevede interdictii si conditionari privind
construibilitatea pentru terenurile situate in extravilan. Se accepta insa realizarea constructiilor care servesc in
activitati agricole si a lucrarilor de utilitate publica de interes national sau local,
Intravilanul reprezinta suprafata de teren a unei localitati, ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor legal
aprobate. Autorizarea se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale.
49. Siguranta constructiilor si apararea interesului public
Reglulile cu privire la siguranta constructiilor si apararea interesului public se refera la urmatoarele aspecte :
-Expunerea la riscuri naturale: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torente,
eroziuni, avalanse, dislocari de stanci. Este permisa realizarea constructiilor si amenajarilor care au drept scot
limitarea riscurilor naturale
-Expunerea la riscuri tehnologice: riscuri datorate activitatilor industriale si agrozootehnice ce pot avea ca efect
poluarea apei, aerului si solului; riscuri datorate retelelor si instalatiilor tehnico-edilitare si cailor de comunicatii ca
surse de zgomot si poluare; riscuri datorate avarierii unor constructii si amenajari.
-constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologiece
-asigurarea echiparii edilitare :ansamblul format din constructii, instalatii care asigura in teritoriul localitatii
functionarea permanenta a tuturor constructiilor si amenajarilor, indiferent de pozitia acestora fata de sursele de apa,
energie, trasee majore de transport rutier, aerian.
-asigurarea compatibilitatii functiunilor
-procentul de ocupare a terenului
50. amplasarea constructiilor fata de orientarea de punctele cardinale
Orientarea constructiilor fata de pct cardinala se face in vederea asigurarii: insoririi, iluminatului natural, perceperii
vizuale a mediului ambiant din spatii inchise.
Constructiile administrative si financiar-bancare – se amplaseaza astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru
public si a birourilor
Constructii comerciale – sunt orientate astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor
Constructiile de cultura – spatiile de lectura si salile de expunere se vor orienta spre nord, nord-este si nord vest
Constructiile de invatamant – pentru toate constructiile orientarea salilor va fi in directia sub, sud-est, sud-vest.
Constructiile de sanatate – cabinetele medicale vor fi orientate spre sud, sud-est, saloanele si rezervele se recomanda sa
fie orientate spre sud, sud-est, sud-vest.
Constructiile si amenajerile sportive vor fi protejate impotriva insoririi excesive, astfel: terenurile de sport in aer liber
vor fi orientate pe directia N-S, piscinele descoperite la fel, iar poligoanele de tir, vor avea tinta indreptata spre N
Constructiile de agrement – spre sud, sud-vest sau sud-est.
Constructiile de locuinte : cele colective se vor amplasa pe directia est-vest sau dubla orientare.
51. Amplasarea fata de caile de comunicatie
-amplasarea fata de drumurile publice
-amplasarea fata de caile navigabile existente si cursurile de apa potential navigabile
-amplasarea fata de caile ferate din administratia Companiei Nationale de Cai Ferate
-amplasarea fata de aeroporturi
-amplasarea fata de aliniament
52. Echiparea tehnico edilitara
Regulile cu privire la echiparea tehnico-edilitara au in vedere: racordarea constructiilor la retele publice de echipare
edilitara existente si realizarea de retele edilitare.
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori
la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si energie electrica.
Exista urmatoarele exceptii:
- se autorizeaza locuinte individuale daca: se adopta solutii de echipare in sistem individual care sa respecte
normele sanitare de protectie a mediului; beneficiarul se obliga sa racordeze constructia la reteaua centralizata
publica, atunci cand aceasta din urma se va realiza.
- Se autorizeaza alte categorii de constructii daca beneficiarul se obliga sa efectueze urmatoarele actiuni: sa
prelungeasca reteaua existenta, de capacitate corespunzatoare; sa mareasca capacitatea retelelor publice
existente; sa construiasca noi retele
Retelele de alimentare cu gaze, energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu
dispune altfel. Ele intra in proprietatea publica indiferent de modul de finantare.
53 . Forma si dimensiunile terenului si a constructiilor
Parcelarea terenurilor; inaltimea constructiilor;aspectul exterior al constructiilor
Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minimum 4 loturi, in vederea realizarii de noi
constructii.
Pentru a fi construibile, terenurile dintr-o zona parcelata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: acces la
drum public; echipare tehnico-edilitara necesara; forma si dimensiunile laturilor
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinare si a
caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat
invecinate.
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii
acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei. Este interzisa autorizarea executarii constructiilor care prin
conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile
general acceptate ale urbanismului si arhitecturii.

54. Amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

Dupa modul de amenajare, parcajele se clasifica in: parcaje descoperite la sol; parcaje acoperite la sol; parcaje in
constructii speciale subterane si supraterane; parcaje in constructii cu alte destinatii.
Dupa functionalitate, parcajele se clasifica in: parcaje de domiciliu care asigura stationarea vehiculelor in
imediata invecinatate a locuintelor proprietarilor; parcaje cu destinatie care asigura stationarea vehiculelor in zonele
din apropierea unor puncte polarizatoare ale circulatiei orasului; parcaje de descurajare care fac posibila evitarea
aglomerarii cu autovehicule.
Spatiile verzi si plantate: Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii si crearii de spatii verzi si
plantate. Suprafata spatiilor verzi si plantate se va stabili in functie de: destinatia si capacitatea constructiei;
normele de igiena si protectia mediului; caracteristicile principale ale localitatii: marime, functiunea dominanta,
zona geografica;
Constructii administrative si financiar-bancare: 10-15% din suprafata totala a terenului; constructii comerciale:2-
5%; constructii culturale: 10-20%, constructii de locuinte: cel putin 2m 2 / loc; constructii de sanatate:10-15m 2
/bolnav, constructii si amenajari sportive: minimum 30% .
55. Cadastrul – generalitati
Cadastrul- ca notiune generala cuprinde un ansamblu de lucrari ce se executa pentru realizarea unei evidente
clare si evaluarea imobilelor din teritoriul nostru national, activitatea ce se desfasoara apoi in continuare pentru
mentinerea ei la zi.
Scopul principal este acela de a furniza in orice moment datele reale catre organele juridice, fiscale si
administrative, privind partea cantitativa a dreptului real imobiliar si respectiv datele economice care atesta partea
calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ.
Obiectivul de baza - cunoasterea completa sub principalele aspecte ale fondului funciar si a constructiilor,
cunoastere redata apoi sub forma unei evidente clare si sistematice. Domeniile de baza sunt geodezia (care furnizeaza
datele privitoare la retelele de sprijin pentru intocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale, parcelarii si
rectificarilor de hotare; topografia si fotogrametria, care asigura planurile cadastrale noi, precum si actualizarea
continutului planurilor cadastrale mai vechi; cartografia care urmareste reprezentarea unitara a terenurilor, editarea
si reproducerea planurilor si hartilor cadastrale.
Domeniile de colaborare sunt cele care participa si rezolva o parte din problematica vasta a cadastrului general,
respectiv: domeniul juridic, teledetectia, domeniul pedologiei, domeniul informaticii.
Domeniile auxiliare sunt cele cu care cadastrul poate intra in legatura pentru rezolvarea problemelor unor
etape de lucrari: sistematizarea teritoriului, organizarea teritoriului agricol, amenajarea padurilor, administratia
locala, protectia mediului.
56. Cadastrul de specialitate
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile, specifice
unor domenii de activitate sub aspect tehnic si economic, in scopul administrarii lor rationale si cu respectarea
normelor ONCGC si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata si categoria de folosinta si
proprietarul.. Se cunosc: cadastrul agricol, forestier, cailor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor, apelor, fondului
imobiliar, retelelor edilitare.
57. Functia tehnica a cadastrului
Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea pe baza de masuratori a pozitiei, configuratiei si
marimii suprafetei terenurilor pe categorii de folosinta si proprietari, precum si ale constructiilor.
Elementele de baza ale cadastrului: parcela, constructia si proprietarul.
58. Functia economica a cadastrului
Functia economica a cadastrului general este aceea care evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile.
Partea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de metodologii numit bonitare cadastrala. Astfel
se poate vorbi de bonitare cadastrala a terenurilor agricole sau silvice, bonitare cadastrala a cladirilor, drumurilor.
Bonitarea terenurilor agricole – repr un studiu complex al pamantului, cu ajutorul caruia terenurile pot fi comparate ,
in final, dpdv al productiei agricole. Exista m m metode de bonitare, cele mai cunoscute fiind: metoda ecologica si cea
cadastrala.
Venitul net cadastral se defineste ca fiind diferenta dintre valoarea productiei agricole si valoarea totala a
cheltuielilor de productie, raportate la unitatea de suprafata. VA=VPG-VCP
Bonitarea cadastrala a constructiilor: acestea se executa pe baza datelor privind: structura de rezistenta a
constructiei, materialul de constructie de baza, destinatia, rezistenta la foc, grad de seismicitate, amplasare in teren etc.
59. Functia juridica a cadastrului
Functia juridica a cadastrului general se constituie ca o activitate independenta, neinglobata in cea de cadastru,
dar care se realizeaza numai pe baza datelor cuprinse in cadastrul general si dupa introducerea cadastrului general pe
intreg teritoriul administrativ.
Raportul juridic in care se afla detinatorul de fapt fata de imobilul inscris in cadastru se stabileste numai prin
sistemul de publicitate imobiliara oficial, care la noi in tara este reprezentat de Cartea Funciara.
Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si denumirea localitatii in care este situat imobilul,
precum si din urmatoarele trei parti:
Partea I – referitoare la descrierea imobilului care cuprinde: numarul de ordice si cel cadastral al fiecarui
imobil; categoria de folosinta a terenului si dupa caz a constructiei; amplasamentul si vecinatatile; suprafata terenului;
clasa de calitate; venitul net
Partea aII-a – referitoare la inscrierile privind drepturile de proprietate si care cuprind: numele proprietarului;
actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate precum si mentionarea inscrisului pe care se
intemeiaza acest drept; stramutarile prprietatii; servitutile constituite in folosul imobilului; faptele juridice, drepturile
personale sau alte raporturi juridice; orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau aII-
a a cartii su privire la inscrierile facute.
Partea aIII-a – referitoare la inscrierile privind dezbracamintele dreptului de proprietate si sarcini, care
cuprinde: dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteza si
privilegiile imobiliare precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de trei ani; faptele juridice,
drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta
parte; sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale; orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu
privire la incasarile facute in aceasta parte.
60. Notiuni generale privind locuirea
Locuirea- presupune un ansamblu de necesitati si activitati-socio-economice legate direct sau indirect de
locuinta, cum sunt: infrastructura, dotari urbane si servicii sociale, caracteristicile si calitatea locuintei, mediu.
Strategia locuirii trebuie sa cuprinda 4 directii complementare: definirea precisa si cuantificabila a obiectivelor
in domeniu; reorganizarea progresiva a locuirii; mobilizarea resurselor financiare; repartitia rationala a resurselor
financiare in acest sector, o atentie egala acordata construtiei de locuinte, ameliorarii gestiunii terenurilor, promovarii
industriei constructiilor.
Strategia locuirii recunoaste importanta asezarilor umane in dezvoltarea generala naturala si sociala a
mediului, asigurand dezvoltarea urbana.
Politicile de locuire repr orientari concrete pe termen mediu si lung si reflecta tendintele si cerintele sociale.
Politicile de locuire pot fi: globale, sectoriale, sociale, tehnologice, de asigurare, ecologice.
61 . Valentze ecologice ale locuirii in Romania . Calitatea mediului
 Omul a incercat dintotdeauna sa isi construiasca habitat ; habitatul este locul in care o populatie traieste in mod
natural. Poate fi definit ca relatie intre populatia umana si cadrul natural pe de o parte si pe de alta parte
dinamica relatiilor dintre necesitatile umane(biologice si de ordin psiho-social).si instrumente;e de actiune umana
(tehnologia ca rezultat al dezvoltarii cunoasterii, organizare institutionala,rezultat al evolutiei structurilor
economice si sociale ).
 Astfel putem intelege locuinta ca pe o relatie ecologica a specie umane fata de mediul ambient. In spatial romanesc
locuinta traditionala este caracterizata de relatii profunde cu mediul ,illustrate prin modul de locuire , exprimate
de organizarea spatial-functionala,expresia arhitecturala, materialele utilizate si integrarea in peisaj
 Civilizatia industriala apeleaza la resurse regenerabile ale mediului(energie spatiu disponibil pt asezari umane etc)
si dezvolta forme de asezari puternic structurate,Puternica ANTROPIZARE a mediului este o caracteristica a
majoritatii oraselor din Rom. Concentarea spatiala ,energetica si a deseurilor conduce la impacte ecologice
negative semnificative.
Calitatea mediului
 Calit mediului este definite de calitatea aerului apei solului dar si florei si faunei. Poluant este socotit orice factor
natural sau produs de om care provoaca discomfort sau are actiune toxica asupra organismelor sau degradeaza
componente abiotice ale mediului producand dezechilibre ecologice.in prezent este o probl international ,poluantii
au atins valori mari perturbatiile fiind puternice si transfortaliere.
62. poluarea sonora, a apelor si a solurilor
 Poluarea sonora : In mediul urban actioneaza concomitant mai multe categorii de zgomote : zgomote
domestice,industrial,zgomote produse de activitatea de constructii si mijloace de transport.cea mai importanta
reprez traficul urban 80% din poluarea sonora
 Propagarea sunetelor este influentata de sursa de zgomot,atmosfera distanta sau obstacolele intalnite. Surse de
zgomot : industria,orasele,mijloacele de transport,ele produc zgomote de intensitati dif si pot fi stationare sau
mobile.poluarea sonora creeaza disconfort si este nociva .de asemenea gradul de poluare sonora depinde de tipul
productiei si de masurile luate pt poluarea fonica.
 Poluarea apelor : reprezinta alterarea calitatilor fizice,chimice si biologice ale apelor , produsa direct sau indirect
in mod natural sau antropic.apa poluata devine improprie utilizarii normale ; poluarea poate avea loc : continuu
( cum este cazul canalizarii dintr-un oras sau rezidiile provenite din industrie si deversate in ape) ; discontinuu ( la
intervale regulate sau neregulate de timp) ; temporar( ex: colonii provizorii ) accidental in cazuri de avarie.
Principala sursa de poluare a apelor de suprafata o constituie activitatea industriala.datorita functionarii
defectuase a instalatiilor de preepurare o mare cantitate si diversitate de noxe chimice de natura anorganica sau
organica sunt deversate in emisarii naturali.o alta sursa o constituie deseurile industriale si menajere neamenajata
corespunzator sau neautorizate.poluarea apelor de supraf. Poate induce pt zonele de locuinte aflate in apropierea
acestora riscuri majore pt sanatatea loc. Apele subterane ,alaturi de cele de supraf dulci sunt surse de apa pt
omenire apele de suprafata poluate patrund prin straturi pana la apele subterane..
 Poluarea solurilor : reprezinta orice actiune care deregleaza functionarea normala a solului .activ de productie au
afectat in timp solurile prin: lucrari miniere,excavatii, depozite de deseuri, alunecari de
teren,eroziunem,salinizare,etc. poluarea solului este cauzata de depunerile din atmosfera,depozitarea inadecvata
de deseuri si reziduuri menajere si industrial ,chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole,dar si de
poluarea cu plumb cauzata de traficul auto intens.industria polueaza terenurile agricole.conform O.N.U 15.6%
din intreaga supraf sunt pamanturi puternic degradate ,iar 51.7% moderat degradate,ceea ce reprezinta un sfert
din supraf Agricola.
63. deseurile urbane

Salubrizarea localitatilor presupuneeliminarea deseurilor solide orasenesti urbane(menajere,stradale,din

demolari,namol provenit de la statiile de epurare)si cuprinde o serie de activitati organizate si coordinate
:precolectare,colectare,transport,sortare,refolosire,reciclar,depozitare si/sau distrugere. Cantitatea anuala de desueuri
in special in mediul urban poate ajunge la 1000 kg/pers .compozitia deseurilor menajere este urmatoarea :
hartie/carton 19% , metale 6% , plastic 6% ,textile 5%, organice 41% si altele 14%.daca pe langa aspectul cantitativ
este suprapus sic el comportamental (depozitarea in locuri nepermise,sau abandonarea intamplatoare)=> ansamblurile
de locuinte devin vulnerabile la acest factor de presiune. O probl esentiala din pct de vedere al asezarilor urb o
constituie amplasarea si dimensionarea depozitelor de deseuri. Cele 303 depozite de deseuri existente in anul
2000reprezentau numai 25% din depozitele inregistrate si ocupau 1236 ha.60% erau depozite mixte(industrial si
urbane) 7% amplasate in intravilan si 87% in extravilan,iar restul de 6% pe malul apelor ; mediul rural -> 2003 spatii
de depozitare din 19 judete cu o supraf de 1880 ha.
65 .urbanismul pe plan mondial: generalitati, prezentarea a 3 metropole la alegere
Planeta Numara la nivelul anului 2000 peste 6 miliarde de loc , dintre care aprox 10% traiau in aglomerari care
depaseau 10 mil de loc.marile metropole sunt expresia cea mai elocventa a cresterii urbane actuale.Metropola este
orasul cu peste 2 mil de loc iar impreuna cu loc satelit formeaza o arie metropolitan
New York ( S.U.A) -> este cel mai populat oras din statele unite ,zona sa metropolitan fiind una dintre cele mai mari
zone urbane din lume.are statutul de cel mai mare oras al sua inca din 1790 si primul oras capital al statului . este
impartit in 5 zone: The Bronx, Brooklyn,Manhattan,Queens si insula Staten Island.Cu peste 8.2 mil de rezidenti pe o
arie de 830 km² este metropola cu cea mai mare densitate din sua.tipul de cladiri cel mai frecvent associate cu new York
sunt zgarie-norii. Se gasesc in jur de 4493 –mai mult decat in orice oras din lume.este inconjurat aproape in intregime
de apa.Cladirile din new York prezinta numeroase stiluri arhitecturale importante : Woolworth building(1913) ,un
zgarie nori in stil neogotic.reforma zoning este considerate de multi istorici cea mai mareata cladire din NY cu
ornamentatiile sale distinctive.in 2007 populatia NY era de 8.274 mil loc . doua caracteristici demogradice: densitatea si
diversitatea culturala .

Toronto(Canada) –este cel mai mare oras din Canada si capital province Ontario .este un mare centru financiar si
cultural si unul dintre porturile importante de la Marile Lacuri.este situate pe malul Nordic al lacului Ontario fiind
centrul regiunii omonime (greater Toronto area)care mai include si municipiile Durham,Halton,Peel si York.Toronto
cu o populatie de aproape 3 mil de locuitori este al 8lea orasi din America de n .iar cu aria inconjuratoare Greater
Toronto Area populatia este de 5,555 mil loc potrivit recensamantului din 2006. Populatia orasului Toronto este cea
mai diversa dintre toate orasele lumii.aproape toare culturile lumii se gasesc aici unde se vb mai mult de 70 de limbi si
dialecte de catre loc originari din peste 200 de tari si regiuni ale lumii.zgarie norii domina orasul unde se afla cea mai
mare structura cladita a lumii de 553 m. partea central a orasului are un aspect pitoresc generat si de tramvaiele rosii si
galbene ce traverseaza orasul de la est la vest. Vestitul stadion cu acoperis mobil cu o capacitate de 60000 de loc este
gazda desf unor mari competitii sportive.
Cairo( Egipt) = capital egiptului si cel mai mare oras de pe continental African. Localizat pe ambele maluri ale
fluviului Nil, aproape de capul deltei acestuia , in N egiptului locul a fst ocupat de mai mult de 6000 de ani si a servit
drept capitala a numeroase civilizatii egiptene. Orasul este marcat de traditiile si infl estice si vestice ,noi si vechi. Insa
orasul reflecta si saracia in crestere a egiptului,dar tine piept pb cauzate de cresterea masiva a populatiei,de intinderea
urbana si de infrastructura deteriorate. Este cel mai mare oras din Africa cu o populatie estimate intre 16 si 20 de mil
de loc si acopera o supraf de 453 km². stilul modern cu infl europene impus de georges Haussmann (cel care a renovat si
parisul) au condus la un nou aspect al orasului. Pt a putea absorbii afluxul imens de populatie au fost construite cateva
zeci de suburbii.arhitectonic orasul este impartit astfel incat in partea de V cuprinde constructii modern cu multe etaje
in timp ce in cartierele vechi strazile inguste si constructiile ingramadite amintesc de vechea civilizatie. In cairo exista
peste 500 de moschei. Cele mai remarcabile sunt Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Moscheea sultanului Hassan precum si
cea a lui Mehmet ali (supranumita moscheea de albastru) . Monumentele civilizatiei antice (piramidele,sfinxul) atrag in
fiekre an milioane de turisti,.